I Notiuni generale privind originea si esenta statului.

1.Notiunea statului si geneza lui

2. Caracteristiciile definitorii ale statului
3. Elemente definitorii ale statului
4. Teorii privind geneza statului
5. Forma de stat
1. Notiunea statului si geneza lui
Inca din primele sale manifestari statul a fost vazut intro dubla ipostaza atit ca teritoriu ce desemna si
identifica o continuitate sociala cit ca si o institutie suprema a societatii.Vechii greci defineau notiunea
de stat prin POLIS ceea ce insemna stat ,cetate delimitata de o alta assezaare dar ca si institutie de
exercitare a conduceerii sociale La rindul sau romanii pentru a face deosebire intre stat ca teritoriu si
stat ca institutie foloseau doi termeni diferiti :
1 civitate- stat ca teritoriu 2 res-publica – institutie politica
La vechii germani notiunea de stat a fost definita ca LAND .Pentru intia oara notiunea de stat , statio a
fost formulata de Machiavelle in scrierea sa Principele in 1513 si se referea la ideea unitatii .Statul insa
nu este singura forma a societatii sunt si altele cum ar fi religiile , nationalitatile care cuprind un numar
mai mare de indivizi apartinid unr state diferite. Statul e organizatia politica care detine monopolul
fortei de constringere al elaborarii si aplicarii dreptului exercitata intro comunitate umana de pe un
anumit teritoriu. Statul e un concept si o realitate desi paradoxal statul ca unitate nu poate fi vazut
,auzit ,pipait.Statul poate fi identificat cel putin juridic – un ansamblu sistematizat de organe de stat ce
cuprind parlamente ,guverne si alte autoritati executive,organe judecatoresti ,armata ,politie si inchisori
.Statul este astfel un subiect de drept.Toate celelalte persoane ,fie cele fizice ,fie juridice pentru a
dobindi aceasta calitate (subiect de drept ) au nevoie de recunoasterea statului.Statul dimpotriva nu are
nevoie de recunoastere caci din moment ce exista el are recunoasterea in sine insusi si nu depinde de
nici o alta putere . Notiunea de stat e folosita in 2 sensuri:
1 in sens larg - statul e organizatorul principal al activitatii unei comunitati umane care stableste reguli
generale si obligatorii de conduita ,garanteaza aplicarea sau executarea acestor reguli si in caz de
necesitate rezolva litigiile ce apar in societate.
2 in sens restrins – statul este ansamblul autoritatilor publice care assigura guvernarea .
2. Caracteristiciile definitorii ale statului
Caracteristicile definitorii ale statului sint urmatoarele:
1 Puterea politica – caracteristica esentiala a statului constind in existenta puterii publice, ce nu
coincide nemijlocit cu populatia.specificul acestei puteri consta in posibilitatea de asi impune vointa
altora,de a determina supunerea si subordonarea altora.Puterea e organizata si intruchipata intrun
aparat format dintr-un grup special de oameni ,aceasta detine monopolul constringerii fizice si dispune
de mijloace necesare in vederea exercitarii unei asemenea constringeri.Puterea statului se manifesta
prin diferse forme ale activitatii statului(activitate legislativa,executiva si judecatoreasca) iar la
dispozitia acestora stau diverse unitati precum politia procuratura ce detin monopolul constringerii in
stat
2 organizarea administrativ teritoriala a populatiei- in urma organizarii administrative teritoriale a
populatiei apare o legetura intre stat si cei care locuiesc,denumita ca apartenenta la statul respectiv
avind ca criteriu domiciliul.In doctrina politico-juridica e cunoscuta conceptia ca statul ar fi o unitate a
3 elemente: teritoriul,populatia si puterea politica.Conceptul de stat este un concept politic in timp ce
conceptul de tara este un concept social- geografic
3 Elaborarea si aplicarea dreptului- dreptul e mijlocul organizarii aparatului de stat,prin intermediul
caruia statul isi realizeaza functia sociala.vointa statului e exprimata prin legi sau acte normative care
le asigura caracterul general obligatoriu,dar si prin acte politice sau actiuni ale statului chiar daca intre
stat si drept exista o legatura strinsa ele se diferentiaza prin faptul ca statul e un instrument politic care
exercita conducerea societatii care dispune de mijoace de constringere ce le poate folosi la nevoie in
timp ce dreptul reprezinta modalitatea prin intermediul caruia se pune la dispozitia societatii un sistem
de norme de conduita obligatorie pentru toti membrii societatii .Dreptul e creat de stat care are de
asemenea un rol esential in elaborarea reglementarilor juridice.
4 Suveranitate de stat – legatura intre stat si cetateni,stat- organizatie,stat –alte state e exprimata in
suveranitatea puterii de stat.Suveranitatea exprima faptul ca puterea de stat isi extinde autoritatea sa
superioara si se exercita asupra unui anumit teritoriu si populatii si nu admite ca o alta autoritate sa
exercite atributiile specifice puterii statale asupra aceluiasi teritoriu si populatie.In continutul notiunii
de suveranitate distingem 2 laturi:
Suprematia ce se refera la latura interna si exprima integritatea teritoriului si inviolabilitatea
frontierelor statului ,precum si faptul ca puterea de stat este superioara oricarei altei puteri.
Independenta ce se refera la latura externa si prin care statul duce o politica externa pe care si o
stabileste fara sa depinda de un alt stat.
Statul de drept
Ideea statului de drept a aparut inka din antichitate kind o serie de scoli filosofice in special cele
grecesti si chineze,dar si o serie de ginditori ca Platon si Aristotel au formulat ideea fundamentarii
statului de lege pe drept.Denumirea statului de drept a fost pusa in cirrculatie de Montesque dar
conceptul a fost elaborat si fundamentat de doctrina gemana din a 2 jumate a sec XIX .In general prin
stat de drept se intelege statul care se fundamenteaza pe lege ,functioneaza si isi exercita prerogativele
pe baza legii.El foloseste forta argumentelor si legea ca argument.Se distinge de celelalte forme ale
statului prin trasaturile:
1 Se intemeiaza si functioneaza si baza constituiei fiin legea suprema a statului ea orienteaza si
conduce intreaga activitate a statului si a institutiilor sale

2 Exista un larg sistem de drepturi si libertati cetatenesti fundamentate pe constituitie ce le

garanteaza si aplicarea in practica

3 Se aplica in practica si se respecta principiul separarii puterilor in stat

4 organele si institutiile statului atit centrale si locale sint rezultatul votului a optiunilor exprimate de
cetatenii statului.

5 In statul de drept exista o delimitare clara intre institutiile prerogativele si atributele statului si cele
ale partidelor politice.Partidele politice indiferent de locul si rolul lor in societate nu pot fi confundate
cu statul sau statul identificat cu acestea.

3. Elemente definitorii ale statului

Existenta este conditionata de prezenta unor componente fundamentale cum ar fi:
1 populatia – reprezinta pentru fiece forma statala o componenta de baza,fara ea statul nu si-ar
justifica prezenta ,adica nu ar avea obiectul asupra caruia sa-si exercite autoritatea.Intre timp oamenii
sint cei ce creaza si dau viata statului.Aceeasi oameni creeaza vointa de a trai in cadrul aceleiasi
comunitati si tot ei dau nastere solidaritatii fara de care statul nu s-ar putea intregi si functiona.Cei ce
locuiesc pe un teritoriu delimitat de frontiere si sint supusi aceleiasi puteri ,pot avea fata de aceasta
putere ori calitatea de cetatean ,ori de strain ,ori de apatrid.
2 teritoriu – constituie factorul material ,spatiul in limetele caruia se creaza si functioneaza
statul.Existenta sa e la fel de importanta ca si celelalte 2 elemente.Teritoriul este un bun al intregii
comunitati si in aceasta situatie pune problema apararii si integritatii si suveranitatii sale.Functiile
teritoriului:
a. Teritoriul e indiciul care permite situarea statului in spatiul localizindul si delimitindul de alte
state.
b. Prin intermediul teritoriului statul stabilleste legaturile cu cei ce locuiesc,atribuindule
apartenenta la statul respectiv.
c. Teritorriul determina limiele extinderii puterii politice si contribuie la structurarea autoritatilor
publicce in dependenta de organizarea teritoriului.
Teritoriul cuprinde solul subsolul ,apele si coloana de aer asupra caruia statul isi exercita
puterea(unii autori considera ca teritoriu si navele maritime,aeriene ,rachetele cosmice si satelitii
artificiali).Potrivit Constitutiei RM teritoriului statului ii sunt caracteristice urmatoarele caractere
juridice:
1. Inalienabilitate(teritoriu intact) 2. Indivizibilitate(teritoriu nu poate fi impartit)

3 Organizare politica indica ordinea,legaturile intre componentele statului, le stabileste rolul si

statutul in societate ,normele si limitile functionalitaii.
Puterea politica are trasaturile :
- este un atribut al statului ce se echivaleaza cu forta
- puterea de stat are un caracter politic
- puterea are o sfera generala de aplicare
- puterea detine monopolul contringerii
- puterea e suverana:
1 interna –chemata prin faptul ca in interior nici o putere interioara nu e superioara puterii
statului.
2 externa –nici un stat nu poate fi dirijat in relatiile sale externe decit nici o alta putere.
Principiile organizarii si functionarii aparatului de stat
1 principiul separarii si colaborarii puterilor in stat
2 principiul democratismului presupune guvernarea poporului pentru popor si prin popor.Principiul sia
gasit reflectarea in urmatoarele prevedei constitutionale:
- suveranitatea nationala apartine poporului RM ce o exercita inn mod direct si prin organele
sale reprezentative
- asigurarea participarii poporului in solutionarea celor mai importante probleme ale societatii
si ale statului prin referendum.
- Participarea poporului in procesul legiferarii
3 principiul legalitatii presupune infaptuirea tuturor functiilor proprii organelor de stat si persoanelor
oficiale in stricta conformitate cu legile si actele subordonate legii in vigoare conform competentei
prevazute pe cale legislativa.
4.Teoriile privind geneza statului:
 1. Teoria teologica-este proprie societatii antice si feudale.Potrivit conceptiei date cu toate
variantele ei crestine,budiste ,islamice – statul e creatia divinitatii,iar monarhul este seful
statului si reprezentantul lui Dumnezeu pe pamint
2. Teoria patriarhala –sustinatorii conceptiei date sustin ca statul isi trage originea de la
familie.Radacinilee acestei teorii pot fi observate inca de la Aristotel.In lucrarea sa Politica ,el
sustine ca omul ca fiinta sociala se organizeaza in familie iar statul reprezinta prelungirea
acesteia
3. Teoria patrimoniala- a aparut in perioada medievala si aceasta teorie sustine faptul ca statul a
luat nastere din dreptul de proprietate asupra pamintului.
4. Teoria violentei – aceasta teorie capata raspindire larga in epoca moderna ,sustinatorii teoriei
date atribuie violentei rolul decisiv in aparitia claselor sociale si ale statului
5. Teoria biologica – sustinatorii teoriei date afirma ca statul este un organism social compus din
oameni ,tot astfel cum organismul biologic este compus din celule.
6. Teoria rasiala – aceasta teorie porneste de la ideea inegalitatii raselor si a dominatiei raselor
„superioare”.Apropiat de aceasta teorie este si teoria globalismului ce pune la baza ideea
impartirii sferelor de influenta intre statele principale pentru a le ajuta pe celelalte state
7. Teoria psihologica – adeptii explica aparitia statului prin factori de ordin psihologic.Dupa
parerea lor in societate exista 2 categorii de oameni:
- Unii care din punct de vedere psihic sint predestinati pentru functii de conducere iar ceilalti
pentru a fi condusi
8. Teoria contractualista – potrivit teoriei date aparitia statului e rezultatul unei intelegeri intre
oameni a unui contract social inkeiat sin vointa oamenilor ,asa numitul pact de supunere .Ca
urmare a acestui pact ,supusii promit sa asculte ,iar regele le promite un minim de libertate.
9. Teoria juridica a statului natiune – afirma ca statul e personificarea juridica a unei natiuni
10. Teoria materialista – sia gasit fundamentul in teoria marxista ,conform careia statul e rezultatul
aparitiei prioprietatii private asupra mijloacelor de productie si a impartirii societatii in bogati si
saraci.
5.Forma de stat
Forma de stat reprezinta o categorie complexa ce determina modul de organizare si continutul puterii
,la fel structura interna si externa a acestei puteri.forma de stat se caracterizeazza prin 3 elemente de
baza:
- Forma de guvernamint ce caracterizeaza modalitatea de formare si organizare a organelor
statului,caractesiticile si principiile ce stau la baza raporturilor dintre acestea si in special
dintre organul legiutor si organele executive inclusiv seful statului .Din punct de vedere a
formei de guvernamint statele lumii se impart in :
a. Monarhii- se caracterizeaza prin aceea ca seful statului este monarhul(puterea unei
singure persoane).Monarhia are formele:
1. Absoluta
2. Limitata sau constitutionala- limitarea puterii monarhului prin legea suprema a
statului
3. Parlamentara dualista- monarhul si parlamentul din punct de vedere legal sint egali
4. Parlamentara contemporana – cea mai intilnita forma de monarhie din zilele noastre
unde puterea monarhului poarta un caracter simbolic.
b. Republicile
Este o astfel de forma de guvernamint in care puterea apartine unui organ ales pe un timp
limitat.Republicile sint:
- Parlamentara- se caracterizeaza prin faptul fie ca lipseste seful statului ,fie ca acesta e ales
de parlament si raspunde in fata acestuia.
- Prezidentiale- se caracterizeaza prin alegerea presedintelui (seful statului de cetateni fie
direct (prin vot secret ,legal si liber exprimat), fie indirect(colegiile electorale).
 - Forma de stat caracterizeaza puterea de stat in teritoriu,ea se refera la faptul daca avem de a
face cu o singura entitate statala sau o grupare intrun stat a mai multor entitati statale.Dupa
structura de stat statele lumii se impart:
1. Simple sau unitare- se caracterizeaza prin faptul ca nu se afla intr-o uniune cu altele ci
isi pastreaza suveranitatea si organizarea proprie,participa ca un stat pe deplin suveran la
viata internationala si in relatiile cu alte state.In asemenea state exista un singur
parlament ,un guvern ,un rind de organe judecatoresti,o singura constitutie si cetatenie.
2. Statul federativ sau compus-statul compus din 2 sau mai multe entitati statale.Statul
federativ se caracterizeaza prin:
a. Exista 2 rinduri de organe centrale de stat(org.federatiei,org.subiectelor federatiei)
b. Exista mai multe constitutii (const.federatiei si cele ale subiectelor federatiei)
c. Exista 2 categorii de cetateni si cetatenii(cetatenia federatiei si a subiectelor
federatiei desi populatia reprezinta un tot intreg)
d. Impartirea statului federativ se face nu numai in unitati administrativ teritoriale ci si
in parti politice autonome.
- Confederatie- de ordin intern dar si extern ce nu dau nastere unor state noi ca subiect de
drept international.statele confederatiei urmaresc realizarea unor scopuri comune pentru
solutionarea carora isi aleg un organism comun unde sint reprezentate toate statele membre.
- Regimul politic
Include ansamblul care vizeaaza atit raporturile dintre stat si individ cit si modul in care
statul asigura si garanteaza drepturile si libertatile cetatenilor.Dupa regimul politic statele
lumii se impart in:
a. State cu regimuri democratice-democratia reprezinta forma de guvernare politica in care
puterea apartine poporului.Caracteristicile democratismului sint urmatoarele:
1. Pluralismul politic
2. Libertatea opozitiei
3. Scrutinul universal(alegerile)
b. State cu regimuri totalitare –inexistenta conditiilor juridice formale cit si a conditiilor
reale pentru manifestarea vointei poporului.Poporul nu are nici o putere sau posibilitate
sa determine sau sa influenteze politica interna sau externa a statului.
II Dispozitii generale privind originea si esenta dreptului
1 Definitia si functiile dreptului
2 definitia normei juridice si corelatia ei cu alte norme sociale
3 Izvoarele dreptului Principiile dreptului
4 Definitia si conditiile raspunderii juridice
1 Definitia si functiile dreptului

Cuvintul drept provine de la latinescul directus –orizontal sau vertical,dea dreptul sau linie
dreapta,dreptul poate fi definit ca un ansamblu de regului de conduita generale si obligatorii
adoptate si garantate de stat ,regulu a caror scop il constituie organiarea si disciplinarea activitatii
sociale.destul de frecvent dreptul e definit ca o vointa a guvernantilor ridicata la rangul de
lege.dreptul intr-adevar este o vointa a celor ce guverneaza dar rolul vointei guvernantilor nu
trebuie absolutizat.Guvernantii nu pot sa nu tina cont de vointa celor cei ce ii guverneaza.
Functiile dreptului:
1. Institutionalizare a organizarii social politice- dreptul reglementeaza organizarea autoritailor
publice ale statului
2. Conservarea ,aparare si garantare a valorilor fundamentale ale societatii
3. Conducere a societatii
 4. Normativa a dreptului reiese din necesitatea subordonarii actiunilor individuale fata de conduita
tip rescrisa de normele juridice
5. Informativa –reflecta realitatea iar normele juridicese acumuleaza cunostinte despre viata
multilaterala a societatii.
6. Educativa
2. Definitia normei juridice si corelatia ei cu alte norme sociale
Dreptul nu a aparut pe un loc gol .Din istorie dreptul sa desprins treptat din normele de morala si
din obiceiuri.Normele:
a. Morala reprezinta un ansamblu de conceptii si regului cu privire la bine sau rau ,drept sau
incorect ,permis sau nepermis.
b. Obiceiurile reprezinta niste reguli inradacinate in practica sociala ca rezultata a aplicarii lor in
repetate rinduri.
c. Normele politice – reflecta legaturile politice din societate.Normele politice materializate in
actele juridice ale statului capata forma de norme juridice.
d. Normele religioase constituie un sistem de norme sau porunci intemeiata pe invatatura cartilor
sfinte si reprezinta un mod de viata recunoscut ca obligatoriu de adevaratii credinciosi.normele
juridice initial au fost amestecate cu cele religioase dar mai tirziu sau desprins.
e. Norma juridica e acea norma sociala care contine o regula de conduita stabilita sau autorizata
de stat menita sa reglementeze cele mai importante domenii de activitate umana si ocrotita in
caz de necesitate de forta de constringere a statului.Pentru a putea fi inteleasa de toti subiectii
de drept norma juridica trebuie sa aiba o anumita structura logica din care sa rezulte cit mai
exact raspunsul la citeva intrebari:
1. Cui ii este adresata si in ce imprejurari actioneaza
2. Ce variante de comportare prescrie statul subiectului de drept
3. Care vor fi consecintele nerespectatii normelor juridice
Structura normei juridice:
a. Ipoteza –determina cercul de persoane carora le este adresata norma
b. Dispozitia este insusi regula de conduita exprimata ca determinarea indatoririlor partilor
in raportul juridic
c. Sanctiunea indica masurile de constringere din partea statului pentru nerespectarea
dispozitiei
Normele juridice se impart in:
- Imperative sau categorice sint normele de la dispozitia carora nu se admite nici o abatere in
caz contrar apare sanctiunea.
- Normele permisive sau dispozitive sint normele ce lasa subiectelor de drept latitudinea de
asi alege comportarea in ipoteza data .
3 Izvoarele dreptului
Forma de exprimare a normelor juridice,modalitatea prin care dreptul devine cunoscut de cei al
caror comportament il prescrie poarta denumirea de izvor de drept.In evolutia sa dreptul a
cunoscut urmatoarele forme de exprimare:
1. Obiceiul juridic(cutuma) -repetarea trebuie sa fie obligatorie desi extrem de rar obiceiul
continuie sa actioneze si in zilele noastre
2. Practica judiciara si precedentul judiciar( desi li se acorda o atentie deosebita ele nu sint
considerate izvoare de drept in RM).
3. Doctrina(stiinta juridica) cuprinde analizele ,investigatiile interpretarile pe care oamenii de
specialitate le dau fenomenului juridic(in RM ea nu constituie izvor de drept)
4. Contractul normativ rezulta din normele juridice si se face in stricta conformitate cu ele ,mai
sint insa si contracte ce contin si stabilesc anumite reguli de conduita ,in asemenea cazuri se
 spune ca contractul e normativ si este izvor de drept(contract colectiv de munca,tratate si
acorduri internationale)
5. Actul juridic normativ poate fi definit ca fiind izvorul de drept creat de organele autoritaii
publice , izvor ce contine reguli generale si obligatorii a caror aplicare la nevoie este
asigurata de forta coercitiva a statului.Locul pe care il ocupa un act juridic in sistemul
general a acestor acte este determinat de locul organului care la emis in sistemul organelor
statului.
Categoriile actelor normative:
a. Legile:
- constitutionale ce reglementeaza cele mai importante relatii sociale constituind baza juridica
a celorlalte legi,ele se refera la forma de guvernamint ,definesc atributiile si structurile
puterilor in stat ,formuleaza si proclama drepturile ,libertatile si indatoririle fundamentale
ale cettenilor.
- organice legi ce reglementeaza organizarea si atributiile unor organe ale statului ,sistemul
electoral ,regimul proprietatii ,raporturile de munca la general ,organizarea administrativa a
teritoriului.
- ordinale –legile adoptate in baza constitutiei reglementind cele mai variate relatii sociale.
b. Acte normative subordonate legilor:
- Decretele presedintelui ,hotaririle parlamentului si guvernului , actele administratiei publice
centrale si locale.
4.Principiile de drept
Principiile de drept sint reguli de maxima regularitate ce sintetizeaza experienta sociala si
asigura echilibrul dintre respectarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor.Etimologic notiunea
de principiu vine de la latinul principiu ce are sensul de inceput sau element
fundamental.Orice principiu este o sursa de actiune .principiile generale ale drepturilor asigura
unitatea,coerenta si capacitatea de dezvoltare a unor relatii asociative.Un principiu de drept e
rezultatul experientei sociale iar utilitatea practica a cunoasterii principiilor generale consta in
aceea ca ele traseaza liniile pentru intregul sistem juridic si exercita o actiune constructiva
orientind activitatea legiuitorului.Cele mai importante principii ale dreptului sint :
1. Asigurarea bazelor legale de functionare a statului-actiunea principiului dat constituie
premiza existentei statului de drept deoarece caracteristica fundamentala a unui stat de drept
o constituie cucerirea pe cale legala a puterii,si apoi exerictarea sa in conformitate cu
cerintele legalitatii.In statul de drept izvorul oricarei puteri politice trebuie sa fie vointa
suverana a poporului care trebuie sa-si gaseasca formele juridice de exprimaare astfel incit
puterea poporului sa poata functiona in mod real ca o democratie iar poporul trebuie sa aiba
garantii constitutionale eficiente asigurindu-se exercitiul separat al puterii.
2. Garantarea libertatii si egalitatii indivizilor –libertatea si egalitatea ca fundamente ale vietii
sociale trebuie sa-si gaseasca expresia lor juridica ,nu poate sa existe egalitate decit intre
oamenii liberi iar libertatea nu poate sa existe decit intre oameni a caror egalitate este
consfintita juridic.Egalitatea priveste echilibrul vietii sociale iar libertatea priveste
capacitatea oamenilor fara de oprelesti dar astfel incit prin exercitarea drepturilor proprii sa
nu fie vatamate drepturile altora.Libertatea e una singura insa caile si formele de
manifestare a libertii sint numeroase si le corespund diverse drepturi ale individului
prevazute in constitutie (libertatea de exprimare ,religioasa ,opinie)
3. Principiul responsabilitatii sociale ale indivizilor- responsabilitatea insoteste
libertatea.responsabilitatea este un fenomen social si un act de angajare a individului in
procesul interactiunii sociale .concepind responsabilitatea ca o asumare a raspunderii fata de
rezultatul actiunii sociale ale omului se admite ideea ca actiunea sociala este cadrul
nemijlocit de manifestare a responsabilitatii si totodata si libertatea este o conditie
fundamentala a responsabilitatii.Dreptul nu trebuie sa fie privit si apreciat doar prin efectul
sau sanctionator,intervenind pe tarimul raului deja faptuit ci trebuie avuta in vedere
 posibilitatea ca prin continutul prescriptiilor juridice sa contribuie la fundamentarea unei
anumite atitudini ale indivizilor fata de lege care presupune grija fata de integritatea
valorilor acrotite de lege.
4. Principiul echitatii si justitiei –echitate provine din latina Ecvitas –cumpatare.Actiunea
principala a acestui principiu trebuie sa priveasca atit activitatea legiutorului in elaborarea
actelor normative cit activitatea de interpretare si aplicare a dreptului de catre organele ce
aplica legea justitia reprezita starea generala a societatii care se realizeaza prin asigurarea
pentru fiece individ in parte si pentru toti impreuna a satisfacerii drepturilor si intereselor
legitime.Prin finalitatea sa justitia se situiaza prin principalii factori de consolidare a celor
mai importante relatii sociale deoarece ea intruchipeaaza virtutea morala fundamentala
menita sa asigura armonia si pacea sociala la a caror realizare contribuie de o potriva
regulile religioase morale si juridice
5. Definitia si conditiile raspunderii juridice
Raspunderea juridica e acea forma a raspunderii sociale stabilita de stat in urrma incalcarii normelor de
drept pentru un fapt ilicit si care determina suportarea consecintelor corespunzatoare de catre cel
vinovat inclusiv prin utilizarea fortei de constringere a statului in scopul restabilirii ordinii de drept
lezate.
Conditiile raspunderii juridice:
1. Fapta ilicita-consta in savirsirea unei fapte rezultind dintr-o conduita necorespunzatoare cu
legea a subiectului de drept.Faptul juridic ilicit presupune o conduita sau o atitudine
manifestata contrara regulilor de drept si care a incalcat norma prescrisa perturbind desfasurarea
normala a relatiilor sociale.Fapta se compune din:
- Actiunea –reprezinta atitudinea activa a autorului faptei ilicite sanctionata pentru ca sa
materializat intr-o conduita interzisa de normele juridice.
- Inactiunea – consta dintr-un fapt negativ ,este o conduita de abtinere de la actiunea prescrisa
subiectului obligat sa o savirseasca .Conduita ilicita consta in cazul dat din insusi atitudinea
de abtinere autorul faptei fiind sanctionat nu pentru starea de pasivitate ci pentru lipsa
actiunii la care era obligat de norma juridica adica nerealizarea sau neindeplinirea
indatoririlor stabilite de lege
2. Rezultatul faptei ilicite il reprezinta efectul sau consecinta care decurge din savirsirea ei sau din
conduita avuta in functia de felul si natura faptei efectele produse pot fi materiale reprezentind
transformari in lumea materiala (decesul si vatamarea persoanei fizice,degradarea sau
distrugerea unui bun). Iar altele pot fi efecte nemateriale(atingerea adusa onoare si demnitatii
unei persoanei,neindeplinirea obligatiei de supraveghere si educare a minorilor de parinti)
3. Raportul sau legatura cauzala dintre fapta ilicita si rezultatul daunator in toate cazurile in care
pentru existentaincalcarii ordinii de drept legea mai stabileste pe linga savirsirea actiunii sau
inactiunii si producerea consecintelor ilicite pentru declansarea raspunderii juridice organului
de aplicare a dreptului ii revine mereu si sarcina determinarii existentei sau inexistentei
raportului de cauzalitate adica a legaturii dintre fapta savirsita si rezultatul produs.
4. Vinovatia reprezinta atitudinea psihica a subiectului fata de fapta savirsita si de rezultatul
acesteia ,ea e expresia unei atitudini psihice constient negative fata de valorile juridice ocrotite
de lege. Savirsirea unei fapte ilicite este de regula precedata de aparitia unei idei devenita
hotaritoare si transformata in manifestare de vointa ce declanseaza energia necesara savirsirii
faptei.Individul aflat in deplinatatea facultatii mintale poate concepe si aprecia caracterul ilicit
al faptei sale cit si urmarile negative aferente faptei.Pentru a putea realiza ce se intimpla
individul trebuie sa aiba in acel moment al savirsirii o vointa constienta fata de rezultatele faptei
sale putind hotari in deplina cunostinta de cauza in vederea atingerii unui scop.Vinovatia
cunoaste 2 forme:
- Intentia care e de 2 tipuri: a directa b indirecta
- Culpa –forma mai putin grava a vinovatiei si imbraca in dreptul penal 2 forme:
a imprudenta b neglijenta
5. Subiectele raspunderii juridice:
- Persoana fizica poarta raspunderea faptei sale daca are responsabilitate juridica.capacitatea
de a raspunde exprima aptitudinea de asi da seama pentru fapta ilicita savirsita si de a
suporta toate consecintele ce decurg din ea.
- Persoana juridica raspunde pentru faptele persoanelor fizice ce o compun in cazul a celor
fapte savirsite de acestea in exercitarea atributiilor de serviciu.Faptele ilicite ale conducerii
persoanei juridice sint consoderate fapte ale insasi ale acestei organizatii dar in consecinta
raspunderea va fi pentru fapta proprie.

Formele raspunderii juridice

1. Raspunderea juridica de drept civil e forma cea mai dezvoltata a raspunderii juridice:
a. raspunderea civila delictuala(delictele sint fapte ilicite cauzatoare de daune comise
cu intentie sau din culpa )
b. raspunderea civila contractuala survine in cazul cind nu sint respectate cauzele
contractuale sau executate necorespunzator.
2. Raspunderea juridica de drept penal-e un raport juridic penal de constringere nascut in
urma comiterii unei infractiuni.temeiul raspunderii juridice e infractiunea adica fapta
care prezinta pericol social ,e savirsita cu vinovatie si este prevazuta de legea
penala.Infractiunile se impart in diverse categorii:
a. Contra statului b. Contra persoanei c.Contra proprietatii(avutului privat)
d.Infractiuni de fals
3. Raspunderea juridica de drept administrativ:
- Disciplinara apare in situatia producerii unor abateri care nu imbraca caracterul de
contraventie
- Raspundere administrativa patrimoniala apare in cazul in care statul trebuie sa raspunda
pentru prejudiciile cauzate ca urmare a unor erori judiciare ale organelor sale specializate cu
atributii judiciare ori pentru pagubele rezultate din actele administrative ilegale emise de
administratia de stat ori prin nesolutionarea in termenul prevazut de lege a cererilor adresate
autoritatilor publice.
- Raspunderea administrativa conventionala ce intervine in cazul savirsirii unei contraventii.
Contraventia e fapta care prezinta un pericol social mai redus decit infractiunea care e
prevazut de lege si e savirsit cu vinovatie
4. Raspunderea juridica de dreptul mincii.in dreptul muncii raspunderea angajatilor poate
fi:
Raspunderea materiala apare in cazul in care angajatul incalaca cu vinovatie
obligatiile de serviciu si cauzeaza o paguba unitatii in care este angajat
Raspunderea disciplinara apare atunci cind angajatul indiferent de functia ce o ocupa
incalca cu vinovatie obligatiile pe care si lea asumat prin contractul de munca.

III Notiuni generale privind dreptul constitutional

1. Notiunea dreptului constitutional 2. Constitutia RM 3. Cetatenia RM
4. Drepturile ,indatoririle si libertatile fundamentale 5.Parlametul RM 6. Guvernul
RM
1. Notiunea dreptului constitutional
Sistemul dreptului este format din subsisteme adica din ramurile dreptului.dreptul constitutional
este ramura principala a dreptului care prin normele sale consacra si ocroteste cele mai importante
valori economice sociale si politice .in procesul de aparitie si dezvoltare a dreptului dreptul
constitutional spre deosebire de alte ramuri de drept apare mult mai tirziu si sub o alta denumire si
anume dreptul statal .Dreptul constitutional ocupa locul I in erarhia sistemului de drept si are ca
obiect de reglementarea relatiilor sociale care iau nastere in legatura cu instaurarea ,mentinerea si
exercitarea puterii de stat.Normeledreptului const. sint chemate sa asigure separarea puterilor in stat
precum si relatiile sociale ce sint generate in legatura cu definitivarea si exercitarea drepturilor
libertatilor si indatoririlor fundamentale. Deasemenea dreptul constitutional consfinteste
 dimensiunile politice externe ale statului , comportamentul statului cu alte state.In RM s-a revenit
la denumirea de drept constitutional dupa adoptarea de catre Parlamentul Rm a declaratiilorr cu
privire la suveranitate si independenta din 23 iunie si 27 august 1991.
Izvoarele dreptului constitutional
1. Obiceiul este interpretat in RM ca izvor al dreptului constitutional intr-un mod exceptional
2. Doctrina ,practica judiciara ,nu sint izvoare ale dreptului constitutional.
3. Actul normativ constituie primul si cel mai important izvor de drept constitutional dar nu toate
actele normative ci doar acele adoptate de parlament .pot fi izvoare toate legile constitutionale
unele legi organice si nicidecum cele ordinare.Din totalitatea legilor organice sint doar acele ce
reglementeaaza sistemul electoral ,organizarea si desfasurarea referendumului,organizarea si
desfasurarea Parlamentului,guvernului si curtii constitutionale
4. Tratatele internationale- trebuie sa fie ratificate conform dispozitiilor constitutionale si sa
cuprinda nemijlocit reglementari ale relatiilor specifice dreptului constitutional.

Subiectele raportului de drept constittutional

Raportul de drept constitutional poate fi definit ca fiind reltia sociala reglementata de norma de
drept constitutional ce apre in procesul instaurarii mentinerii si exercitarii puterii de stat.In
cadrul unui raport juridic constitutional unul din subiecte este mereu fie statul fie o autoritate
publica.Subiectele raportului constitutional sint :
1. Poporul 2.Statul atit direct cit prin organele sale 3.Autoritatile publice
4.Partidele si alte organizatii social-politice
5.Cetatenii apar ca persoane fizice in cazul kind sint lezate drepturile fundamentale
6.Strainii si apatrizii in raporturile ce apar in legatura cu acordarea cetateniei RM
2. Constitutia RM
Constitutia e legea suprema a unui stat.O constitutie nu este doar o inscriere dar este o totalizare a
unor lupte pentru ceva nou dar ea mai este si un program de activitate deoarece in ea sint
consfintite principiile fundamentale ale intregii vieti economice politice sociale si
juridice.Constitutia fixeaza intentiile unui stat si cadrul juridic al politicii interne si externe a
statului .Cuvintul constittutie vine de la latinul constitutio – asezare cu temei sau starea unui
lucru.In dreptul roman antic termenul de constitutie era echivalent cu cel de lege.
Prima constitutie a aparut in 1787 in SUA,a doua constituie apare in Polonia in mai in 1791.Franta
–septembrie 1791.
Constitutia RM s fost adoptata la 29 iulie 1994 de Parlament.continutul normativ al constitutiei este
structurat din punct de vedere juridic in 151 de articole grupate in 7 titluri fiecare cu capitole si
sectiuni.
3. Cetatenia RM
Populatia ca atribut al statului isi gaseste reflectarea in stiinta dreptului constitutionale sub aspectul
cetateniei.dreptul la cetatenie e inscris in Declaratia Universala a Drepturilor Omului. Art 15 al
acestui document consfinteste:
1. orice persoana are dreptul la o cetatenie
2. Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa si nici de dreptul de asi schimba cetatenie.
In RM problemele cetateniei sia gasit reflectarea in constitutia si in legea cu privire la cetatenia in
RM din 5 iulie 1991 cu modificarile din 10 noiembie 1994.Aceasta lege prevede: cetatenia RM
determina relatiile politice si juridice permanente dintre o persoana fizica si statul RM care isi
gasesc expresia in dreturile si obligatiile reciproce astfel conform legii cetatenii RM sint :
a. Persoanele care pina la 28 iunie 1940 au locuit pe teritoriul Basarabiei nordul Bucovinei tinutul
Herta al RSSM si urmasii lor daca la adoptarea legii(5 iunie ) domiciliau pe teritoriul RM
 b. Persoanele ce sau nascut pe teritoriul RM sau macar unul din parinti ,bunei sa nascut pe
teritoriul dat si daca nu sint cetateni ai altui stat.
c. Persoanele casatorite pina la 23 iunie 1990 cu cetateni ai RM sau cu urmasi ai acestora si
persoanele ce sau reintors in tara la apelul presedintelui si guvernului RM.
d. Alte persoane care pina la adoptarea declaratiei de suveranitate inclusiv data adoptarii ei au avut
un loc de trai permanent
e. Persoanele ce au dobindit cetatenia RM in conformitate cu legea.
Stiinta dreptului constitutional cunoaste 2 sisteme de dobindire a cetateniei:
Sistemul ce are la baza principiul dreptului singelui; principiul dreptului locului
Conform legii cu privire la cetatenie ea poate fi dobindita prin:
1. Nastere Infierea Repatrierea
2. Acordare la cerere-se refera la cetatenii straini sau apatrizi ce au deja virsta de 16 ani si
domiciliat permanent ultimii 10 ani sau este casatorit cu un cetatean al RM de cel putin 3 ani si
sa cunoasca obligatoriu limba de stat.
3. Reintegrarea in cetatenia RM se autorizeaza in mod individual de catre presedintele RM.
Legea de asemenea prevede si temeiurile de pierdere a cetateniei RM:
- Renuntarea la cetatenia RM(benevol)
- Retragerea cetateniei RM(ca sanctiune)
A dobindit cetatenia in mod fraudulos
A savirsit o infractiune grava impotriva statului.
A fost inrolat in fortele armate a unui stat strain
Sa angajat intr-o functie publica a unui alt stat
A savirsit infractiuni impotriva umanitatii sau acte de genocid

Retragerea cetateniei Rm nu produce nici un efect asupra cetateniei asupra sotului sau sotiei
sau copiilor acestor persoane.Cererea privind cetatenia RM se adreseaz presedintelui RM
prin intermediul MAI la domiciliiul petitionarului.Cetatenia se acorda in baza unui decret ce
intra in vigoare la data publicarii in monitorul oficialiar juramintul se depune la data primirii
actelor ce confirma cetatenia RM.
4. Drepturile ,indatoririle si libertatile fundamentale
Drepturile ,libertatile enuntate in constitutia RM include in
Categoriile :
a. Inviolabilitatile sint acele drepturi si libertati care prin continutul lor asigura viata ,siguranta
fizica si psihica(dreptul la viata,inviolabilitatea persoanei,inviolabilitatea
domiciliului,dreptul la circulatia libera ,dreptul la aparare,dreptul la apararea vietii intime)
b. Drepturile social economice si culturale-dreptul la munca,odihna,invatamint
,pensie,ocrotirea sanatatii,proprietate si mostenire
c. Drepturile exclusiv politice:dreptul de a alege,de a fi ales
d. Drepturile si libertatile social politice: liberatea constiinetei,opiniei,presei,dreptul la
informatie, secretul corespondentei.
e. Drepturile garantiei care prin continutul lor joaca un rol de garantie contemporana
constitutionala(dreptul la petitionare)
5. Parlametul RM
Constitutia Rm in titlul 3 numit autoritatile publice reglementeaza puterile publice competenta
lor si raportul dintre ele.El este structurat in deplina conformitate cu principiul separarii celor 3
puteri: legislativa,executiva,judecatoreasca.Acest principiu nu ne permite sa vorbim de un
 organ suprem al puterii de stat fiindca acest organ nu exista si nici nu poate sa existe .In aceasta
ordine de idei poate fi vorba de organele supreme
ale fiecarei din aceste puteri.Parlamentul constituie o institutie publica a carui rol este de a
reprezenta populatia unui stat sin acceasta calitate de a exercita prerogativele prevazute de
constitutie..
Parlamentul RM are un dublu rol:
a. De a fi organul reprezentativ suprem al populatiei
b. De a fi unica autoritate legislativa a statului
Parlamentele existente azi in sistemele constitutionale ale lumii sint formate dintr-o singura
camera numite unicamerale fie din 2 camere numite bicamerale.parlamentul RM este
unicameral si e compus din 101 deputati.
Organizarea interna a parlamentului:
1. Biroul permanente este organul de lucru al parlamentului si se compune din deputati care
reprezinta proportional fractiunile parlamentare,din el facind parte: presedintele
parlamentului si vicepresedintii ai parlamentului.Biroul permanent solutioneaza de obicei
probleme de ordin organizatoric.Presedintele se alege pe durata mandatului parlamentului
prin vot secret prin majoritatea voturilor deputatilor alesi.El poate fi revocat in orice
moment prin vot secret de catre parlament cu cel putin 2/3 din voturile deputatilor
2. Fractiunile parlamentatre sint alcatuite din cel putin 5 deputati in baza de liste ale partidelor
si voturilor electorale.Fractiunile parlamentare se constituie in termen de pina la 10 zile
dupa constituirea legala a parlamentului
3. Comisiile parlamentare- crearea acestor comisii e determinata de faptul ca multe probleme
necesita o studiere minutioasa .Aceste comisii sint constituite pe domenii
specializate(comisia judiciara,industrie,economie ,privatizare,comisia pentru buget si
finante)
Imputernicirile parlamentului sint stabilite de constitutia RM si ca urmare parlamentul poate
solutiona orice problema in masura in care ea nu contravine constituitiei.Parlamentul RM este ales
pe un mandat de 4 ani.Forma principala de activitate a parlamentului e sesiunea care pot fi ordinare
si extraordinare sau speciale.Sedintele parlamentului sint publice insa parlamentul poate hotari ca
unele sedinte sa fie inchise..Aceaasta insa nu afecteaza la caracterul transparent al activitatii
parlamentare.

6.guvernul Guvernul este denumit diferit in constitutiile lumii :cabinet,consiliu de ministri,guvern.El

are 2 componente: Seful guvernului Ministrii
Sint sisteme constitutionale in care nu exista un sef al guvernului in care seful de stat ca sef al puterii executive
acumuleaza si functia de sef de guvern In RM exista o destinctie intre seful statului si intre seful de
guvern.Sistemul executiv al RM are un caracter bicefal(dualist) ca urmare atit presedintelui RM si guvernului le
revin anumite atributii ale puterii executive strict determinate de constitutie astfel guvernul asigura realizare
politicii interne si externe a statului si exercita conducerea generala a administratiei publice.In exercitarea
atributiilor sale guvernul se conduce de programul sau de activitate acceptat de parlament.In conformitate cu
constitutia RM guvernul e compus din prim –ministru,vice-prim-ministru.Procedura de constituire si investire a
guvernul incepe prin desemnarea de catre presedintele RM a unui candidat pentru functia de prim ministru
.Candidatul aceasta functie va cere in termen de 15 zile de la desemanrea votului de incredere a parlamentului
aprobarea programului de activitate si a intregii liste a guvernului.Parlamentul acorda incredere guvernului cu
votul majoritatii deputatilor.Intru cit parlamentul se alege pe un mandat de 4 ani rezulta ca si guvernul se
constituie pe acest termen.El isi incepe a exercita atributiile in ziua depunerii juramintului de catre membrii lui in
fata presedintelui RM.Ministerele si celelalte autoritati centrale ale administratiei publice constituie o categorie
distincta de organe in cadrul sistemului administratiei publice si sint imputernicite sa organizeze executarea si sa
execute la concret legile.Fiind organe de specialitate ele efectueaza cunoasterea anumitor ramuri pe intreg
teritoriul statului.Ministerele sint organe de conducere unipersonale.In fruntea lor sta ministrul care
administreaza ramura respectiva si este responsabil pentru indeplinirea sarcinilor puse in seama ministerului.Pe
linga guvern se formeaza asa numitele servicii la propunerea prim ministrului si ele sint conduse de catre
directoii generali numiti in functie de catre guvern.Guvernul adopta hotariri si emite dispozitii ce au caracter
obligatoriu(se semeneaza de prim ministru)Ele sint publicate in monitorul oficial cu execeptia dispozitiilor de uz
intern si celor ce contin secret de stat.