Está en la página 1de 20

TEMA PROIECTULUI:

PROIECT PENTRU O FERMA DE PRODUCŢIE CU


OVINE SITUATĂ ÎN ZONA DE DEAL CU CAPACITATEA
DE 300 CAPETE DIN RASA LACAUNE

2
CUPRINS

Pg.
Memoriu justificativ .......................................................................... 4
1.1. Importanţa creşterii oilor ................................................... 4
1.2. Situaţia actuală a creşterii ovinelor în ţara noastră ........... 7
Capitolul I Descrierea firmei ............................................................... 8
Capitolul II Studiul de piață ................................................................ 10
3.1. Clienții firmei ....................................................................... 10
3.2. Concurența ......................................................................... 10
Capitolul III Descrierea produselor comercializate ............................ 11
Capitolul IV Procesul de producție ..................................................... 13
4.1. Programarea producțiilor .................................................... 13
4.2. Programarea producţiei de lapte .........................................13
4.3. Recoltarea şi valorificarea producţiei de lapte .................... 14
4.4. Programarea producției de miei .......................................... 15
Capitolul V Planul financiar ................................................................ 17
Capitolul VI Planul de acțiune ............................................................ 18
Anexa 1 .............................................................................................. 19
Anexa 2 .............................................................................................. 19
Anexa 3 .............................................................................................. 20
Anexa 4 .............................................................................................. 20
Bibliografie......................................................................................... 21

3
MEMORIU JUSTIFICATIV

1.1. IMPORTANŢA CREŞTERII OILOR

Oaia străveche, denumită de specialişti ovis vignei, este strămoaşa tuturor


raselor de oi din Europa. Se consideră că din această oaie străveche s-a format oaia
scito-dacică, în anii 500-400 înainte de Hristos. Însă nu se exclude posibilitatea ca oaia
scito-dacică să fi fost de fapt o subpopulaţie balcanică a oii arkar, adică o rasă ce s-a
format în neolitic, în spatiul carpato-pontic, în anii 5000-4000 înainte de Hristos şi nu un
descendent al oii arkar.
Încă din neolitic Peninsula Balcanică constituia un loc foarte propice dezvoltării
agriculturii şi creşterii animalelor. Zonele agricole europene se aflau în bazinele mijlociu
şi inferior al Dunării. Oile au fost printre primele animale domesticite aici, alături de
capre, vite, porci şi cai. Cum oile şi caprele domesticite aveau nevoie de hrană diferită
de cea a omului, acesta a trebuit să urmeze turmele în căutare de zone unde se găsea
iarbă din abundenţă, apă şi umbră. Acestea trei sunt elementele fundamentale pentru o
turmă. Aşa a luat naştere păstoritul, considerat printre cele mai vechi ramuri ale
agriculturii.
Ca urmaşe, din oaia arkar a rezultat oaia scito-dacica, din care provin cam toate
grupele de rase de oi din Europa Centrală şi de Est, din Balcani şi din jurul Mării Negre,
până în Georgia. Concret, din oaia scito-dacică au rezultat patru grupe: grupa valahă
(Zackel), care nu e altceva decât ţurcana, grupa ruda şi carnabat, ţigaia şi valaha cu
coarne în tirbuşon sau raţcă. Tot din oaia străveche scito-dacică s-a desprins şi oaia
veche, spaniolă, din care provin rasele de oi din ţările nordice şi occidentale. Ţurcana
este o oaie rustică ce are şi astăzi, după câteva mii de ani de evoluţie, aceeaşi
conformaţie, aceeaşi rezistenţă la boli, cât şi aceeaşi grosime şi lungime a firului de
lână. Ţurcana este oaia de munte, cu lână aspră, care nu se îmbibă de apă atunci când
plouă. Raţca are o arie de raspandire restrânsă, doar în Munţii Banatului. În plus, ea nu
rezistă la deplasări lungi sau la pendularea sezonieră şi din acest motiv este mai puţin
cunoscută. În ceea ce priveşte rasa ruda, în aromână, aruda înseamnă "lână fină", deci
ruda este tot o ţigaie. Unii o consideră o rasă aparte, alţii nu. Este numită ori "ruda

4
românească cu cap negru", ori "ţigaia românească cu cap negru". Denumirea oficială
este "oaia cu cap negru de Teleorman (carabaşă)".
Drept dovezi, există scenele de pe Columna lui Traian si Monumentul de la
Adamclisi, unde apar oi în repetate rânduri, dar se poate vedea în unele scene şi
îmbrăcăminte făcută din lâna oilor - un soi de pături cu ciucuraşi, purtate de daci ca
mantii. Şi astăzi, unii ciobani, când se duc cu oile, îşi pun pe umeri o simplă pătură
aspră. Există şi dovezi arheologice, cum e foarfecele pentru tuns oile, descoperit în
cetatea dacică de la Căpâlna, apoi oasele de oi descoperite între ofrandele aduse de
daci zeilor. Asta se făcea în special primavara, când începea anul agricol. În concluzie,
nu există nici o îndoială că oaia ocupă un loc foarte important în viaţa dacilor.
În prezent, numărul oilor a scăzut foarte repede, pentru că din ce în ce mai puţini
români aleg să se ocupe de creşterea lor. În 2009, efectivele au scăzut cu o cincime
faţă de anul anterior. Unii specialişti estimează că în 3-4 ani vom mai citi doar în cărţi că
în România s-au crescut cândva oi şi capre.
Oaia a fost mereu, pentru români, o sursa de pastramă, friptură, zer şi brânză,
de căciuli, cojoace şi geci, a fost un prieten bun, un confident sincer şi discret. Pare
normal ca ea să fie şi sărbătorită de români, să ocupe un loc deosebit în sufletele şi
farfuriile lor. La fel de normal pare şi ca oaia să fi stat la baza unor nepieritoare creaţii
populare cum ar fi "Mioriţa" etc.
Creşterea ovinelor reprezintă o ramură importantă a zootehniei şi a avut o
contribuţie deosebită la dezvoltarea economică a statelor crescătoare, participând direct
la îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor, alături de celelalte sectoare specifice
animalelor.
Printre principalele produse obţinute din laptele de oaie şi capră(separat sau în
amestec), care au pus bazele unor adevărate îndeletniciri, se numără: caşul dospit,
brânza de putină, burduf sau în coajă de brad, urda, caşul sărat, untul, jintiţa, jantul,
laptele de iarnă, iaurtul, etc .
În afara acestor produse tradiţionale, laptele de oaie constituie o importantă
sursă de materie primă, folosită ca atare sau în amestec cu cel de capră sau vacă,
pentru obţinerea a numeroase preparate de tip industrial, cum ar fi diferite sortimente de
caşcaval şi de alte brânzeturi etc.

5
Deasemenea, producţiile piloase recoltate de la ovine, împreună cu fibrele de
origine vegetală şi artificială reprezintă importante materii prime pentru industria textilă.
În urma prelucrării industriale a lânii albe se obţin ţesături cu o coloraţie diversă şi cu
însuşiri deosebite din punct de vedere igienic şi tehnic deoarece, această materie primă
prezintă proprietăţi termoizolante, capacitate mare de absorbţie a apei, capacitate
scăzută de absorbţie a umezelii, rezistenţă la acţiunea agenţilor chimici şi fizici,
rezistenţă la torsiune şi tracţiune, etc. Aceste însuşiri igienice, tehnologice şi economice
deosebit de valoroase, au la bază complexitatea structurii histologice şi compoziţia
chimice proprie fibrelor de lână. Ca urmare a acestor proprietăţi, ţesăturile din lână şi
din lână în amestec cu alte fibre, sunt utilizate în confecţionarea obiectelor de
îmbrăcăminte, precum şi a materialelor cu diferite destinaţii tehnice (capitonare, curele
de transmisie, ţesături decorative) sau a unor articole cu diverse destinaţii cum ar fi
basmalele, covoarele, cergile, etc

6
1.2. SITUAŢIA ACTUALĂ A CREŞTERII OVINELOR ÎN ŢARA NOASTRĂ

În România, efectivele de ovine au scăzut îngrijorător


de la an la an, ajungând ca în anul 2009 efectivul să fie
5.758.500, în scădere faţă de anul 2007 cu 25%.
Potrivit Sindicatului National al Crescătorilor de Ovine
şi Caprine din România, această tendinţă negativă se va
menţine şi în următorii ani.
Cu toate acestea ne situăm în Europa pe locuri
fruntaşe atât la efective (după Marea Britanie şi Spania şi
foarte aproape de Italia, Grecia şi Franţa), cât şi la producţia
de carne (locul 6) şi producţia de lapte produsă (locul 4).
În Europa centrală şi de est România se situează pe locul 5 atât la efective cât şi
la producţii, de aceea trebui să profităm de acest lucru pentru a câștiga un loc cât mai
bun pe piața europeană a cărnii și laptelui de oaie.
Producţiile realizate sunt de calitate medie spre satisfăcătoare. La carne,
carcasele se încadrează după sistemul EUROP la rasa Lacune în clasa medie R; la
rasa Ţigaie majoritatea în R şi puţine în clasa O, iar la Ţurcană 60% în clasa R şi 40%
în clasa O. Laptele, fiind muls manual posterior, are o calitate satisfăcătoare, având o
încărcătură bacteriană, la majoritatea crescătorilor, de peste 1 milion NTG/ml şi peste
600.000 celule somatice. Aceste valori sunt necorespunzătoare pentru producerea
brânzeturilor superioare.

Situaţia creşterii oilor în România comparativ cu Uniunea Europeană şi situaţia pe


Glob
1980 1990 2000 2007
România 15.819.700 15.434.800 8.121.000 7.678.000
UE 110.660.196 143.275.907 122.664.916 107.938.663
Glob 1.098.674.103 1.209.503.135 1.059.685.652 1.086.881.528
FAOSTAT | © FAO Statistics Division 2009 | 03 December 2009

7
Capitolul. I
DESCRIEREA FIRMEI

Societatea comercială S.C. Miorita S.R.L. este o societate nou înființată, cu


sediul în comuna Dumești, județul Vaslui la o distanţă de 50Km de oraşul Vaslui şi la
40Km de oraşul Roman. Ferma este situată în afara satului la circa 750-800 m faţă de
cea mai apropiată locuinţă şi la 100 m de la drumul judeţean ce străbate comuna.
Investiţia a fost realizată pe baza studiilor făcute în zona oraşului Negreşti din
judeţul Vaslui şi care au arătat că nu există nici o unitate cu profil de creştere a oilor şi
obţinerea de animale de prăsilă. Singura concurenţa o fac gospodăriile particulare
populate în general cu rase neameliorate şi întreţinute în sisteme extensive.
Activitatea de bază este de creștere a ovinelor și obținerea de produse ce vor fi
comercializate pe piața din zonă.
Societatea comercială a cumparat o fostă fermă zootehnică de ovine ce a
apartinut CAP-ului din satul Dumesti care a fost dezafectată. În prezent ferma se află
într-o stare proastă de întreținere și are nevoie de investiții pentru o se putea relua
producția. În componenţa fermei se găsesc: saivane, magazie de furaje, fânar, filtru
sanitar veterinar, spaţiu administrativ, sursă de apă proprie, energie electrică de la
reţeaua existentă în apopiere.
Apa din fermă este asigurată din două puţuri forate la adâncimea de 25 metri
fiecare, apa îndeplinind codiţiile sanitar veterinare pentru consum.
Pe timpul iernii furajarea se face din stoc, pentru acesta fiind necesare 88,68 tone de
fân natural şi 80,88 tone fân de lucernă la care se adaugă 26 tone porumb şi 5 tone
tărâţe de grâu. Pe timpul verii furajarea se face la păşune fiind necesar ca păşunea să
asigure minim 748 tone pajişte, la acesta se adaugă 68 tone de lucernă masă verde.
Păşunea oferă cel mai ieftin furaj, iar în perioada de stabulaţie, furajele de volum ocupă
un loc însemnat în hrana animalelor.
Înfiinţarea fermei contribuie şi la refacerea efectivelor de ovine din zonă atât
calitativ cât şi numeric, ferma oferind spre vânzare femele şi masculi de populaţiei din
zonă.

8
Venturile în fermă se realizează pe baza produţiilor realizate şi anume:
 tineret îngrăşat;
 ovine pentru prăsilă;
 brânză şi urdă;
 lână.
S.C. Miorița S.R.L. a achiziționat în zonă si teren pentru obținerea de furaje
destinate creșterii ovinelor.
Ferma are o capacitate de 1000 de capete dar pentru inceput va fi populate doar
cu 300 capete.
Pentru începerea activității firma Miorița are nevoie de un împrumut de 360000
lei pentru renovarea clădirilor, achiziționarea de echipamente necesare desfășurării
activității și achizitionarea de animale.
S.C. Miorița S.R.L. va oferi pe piața din zonă produse obținute din lapte de oaie,
carne de miel dar și de oi adulte recondiționate.

9
Capitolul II
STUDIUL DE PIAȚĂ
3.1 CLIENȚII FIRMEI
S-a efectuat un studiu de piață pe un eșantion de 600 persoane, câte 300 pentru
fiecare oraș, respectiv Roman și Vaslui. Studiul s-a efectuat în zona piețelor agro-
alimentare pe subiecți ce au cumpărat produse lactate proaspete, în special brânzeturi,
indiferent de specia de la care provin. Astfel din cele 600 de persoane 170 au
achiziționat produse din lapte de oaie respectiv caș și urdă proaspătă. Din cele 170 de
persoane 92 au fost din Vaslui și 78 din Roman, cele doua orașe fiind apropiate ca
număr de locuitori.
3.2. CONCURENȚA
Ferma Miorița își va direcționa activitatea pentru acoperirea cererii de produse
proaspete din lapte de oaie, carne de miel și de oaie și se va adresa consumatorilor
situati pe o rază de 50 km, cuprinzănd orașele Roman, Vaslui, Negrești cât și localitățile
rurale.
Datorita faptului că ferma se adresează unei piețe cu peste 200.000 locuitori cele
6 ferme cu acelasi profil nu reprezintă o concurență mare, aceste neacoperind cererea
în special de carne de miel. Pe lânga cele 6 ferme, cu creșterea ovinelor se ocupa și o
mică parte a populației, aceasta producând pentru consum propriu.
Spre deosebire de fermele concurente, ferma Miorița crește oi din rasa Lacune,
rasă care este exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de
măcelărie; având un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 %
la multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 -
70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere
slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea
inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg
la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă
de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.

10
Capitolul III
DESCRIEREA PRODUSELELOR COMERCIALIZATE

Ferma se va baza pe comercilizarea produselor tradiționale obținute din lapte de


oaie precum cașul și urda. Cele două produse se vor obține în tehnologie tradițională
fără conservanți și aditivi ceea ce le face căutate în special de populația de la orașe ce
dorește să consume produse BIO.
Un alt produs comercializat este carnea de miel, animalele vor fi îngrășate în
sistem intensiv pentru a se obține o greutate cât mai mare la sacrificare alături de o
carne de bună calitate. Animalele se for comercializa fie în viu fie sacrificate și tranșate,
în miniabatorul amenajat în fermă, contra cost. Pe lângă carnea de miel se va
comercializa și carnea de oaie provenită de la oile reformate.
Tehnologia de obținere a produselor comercializate este următoarea:
Cașul dospit de oaie
După închegare, laptele se desprinde ușor cu mâinile de pe pereții cazanului și
se mărunțește bine până la mărimea bobului de mazăre, timp de 10 minute, pentru
scoaterea zerului. Apoi se amestecă ușor încă cca 5 minute.
În continuare, se adaugă 5 litri de zer, încălzit la 40-42°C, la 100 l lapte, pentru
păstrarea constantă a temperaturii de 37°C. Coagulul (laptele închegat) se "adună"
ușor, timp de 10 minute, cu ambele mâini, formându-se un conglomerat mare și rotund,
pe sub care se trece cu atenție sedila, în vederea așezării lui pe crintă, sub o greutate
ușoară.
După 5 minute, se "rupe" în bucăți de mărimea unui ou, apoi se leagă sedila și
se presează cca 2 minute.
Urmează o nouă mărunțire până se ajunge la mărimea "bobului de mazăre",
după care sedila se leagă, fiind supusa ultimei presări uniforme și moderate, cca 2 ore,
cu ajutorul unei plăci mai groase din lemn de fag sau de stejar, pe care eventual se
poate așeza - după caz - și o lespede de piatră de mărime potrivită.
În ceea ce privește cheagul, în lipsa soluției industriale de pepsină, se folosește
stomacul mieilor sacrificați până la vârsta de 3 săptămăni, în care se adaugă lapte și
sare multă. După circa 2-3 săptămâni se secționează, iar conținutul se dizolvă prin

11
frecare între degete în cca 2 kg de apă caldă, după care se filtrează. Tot în același scop
se poate folosi și mucoasa stomacului de porc, frecată cu sare multă, după care se
introduce într-un vas, peste care se toarnă lapte, lăsându-se cca 2 săptămâni în
această stare, apoi se filtrează și se folosește.
Urda
Zara, rămasă după prepararea "cașului dulce", se fierbe timp de 1 oră la
temperatura de 85-90°C, interval în care are loc precipitarea restului de proteină. Pe tot
timpul fierberii, zerul se agită continuu cu o lingură de lemn, ca să nu se prindă de
fundul cazanului și să se "afume". Bucățelele de urdă se ridică treptat la suprafața
cazanului, unde se culeg cu o lingură și se pun în sedilă pentru scurgerea zerului, timp
de 10-12 ore.În această fază, urda apare ca o pastă omogenă, granulată fin și de
culoare alb-cenușie.
Se consumă proaspată sau sărată, frământată și presată în putini sau în diverse
forme, confecționate din coajă de brad, pentru conservare timp mai îndelungat. Din cca
10-12 l de zer, rezulta de regulă 1 kg de urdă.
Cașul sărat
Se obține din cașul dospit Acesta se taie în felii, și se introduce în zer clocotit.
Pasta obținută se presează în forme mici, rotunde sau dreptunghiulare, din lemn, cu
baza sau fețele sculptate în diferite modele florale și cu capacitate de 250-300 g, unde
rămâne câteva minute. Se introduce apoi într-o baie de saramură pentru 10-12 ore,
după care se trece la zvântare și afumare, pentru conservare îndelungată.

12
Capitolul IV
PROCESUL DE PRODUCȚIE
4.1. PROGRAMAREA PRODUCŢIILOR
Pentru obținerea producțiilor necesare comercializării și pentru înregistrarea de
rezultatele economice satisfăcătoare s-a ales ca material biologic rasa Lacaune, o rasa
cu însușiri morfo productive superioare.
Rasa Lacaune s-a format în sudul Franței, prin selecția oilor locale, corelată cu
îmbunătățirea condițiilor de creștere și alimentație. Pentru corectarea unor însușiri
deficitare, în perioada 1870 - 1872 s-au efectuat și încrucișări de infuzie cu berbeci de
rasă Merinos importați din Spania și cu reproducători Southdown. Denumirea rasei
provine de la centru unu canton din regiunea Tarn din Munții Lacaune. A fost
recunoscută official ca rasă în anul 1902. În anul 1924, cele mai reprezentative turme
au fost incluse în controlul oficial al producției de lapte, iar din 1957 toate oile
aparținând acestei rase fac obiectul controlului oficial. Începând din anul 1986, pe lângă
controlul cantitativ s-a trecut și la controlului oficial al producției calitative de lapte.
Este o rasă exploatată pentru producția de lapte și pentru obținere a mieilor de
măcelărie; are un grad bun de precocitate și prolificitate (145% la primipare și 170 % la
multipare). Talia medie a rasei este de 70 cm, iar greutatea corporal variază între 65 -
70 kg la female și 80 - 90 kg la berbeci. Lâna este albă, semifină și are o extindere
slabă pe corp, lipsind de pe membre, abdomen, partea laterală a corpului, partea
inferioară a gâtului și de pe cap. Producția de lână este de 1,5 kg la femele și de 2,5 kg
la masculi. De la turmele selecționate producția de lapte depășește 250 l într-o perioadă
de 173 zile de lactație, procentul de grăsime din lapte fiin variabil între 6,5 % și 8 %.

4.2. PROGRAMAREA PRODUCŢIEI DE LAPTE


Laptele constituie unul dintre alimentele de bază
utilizate în hrana omului şi materie primă pentru o gamă
extrem de diversificată de produse, atât de uz alimentar, cât
şi de uz industrial.
În ceea ce priveşte producţia de lapte la rasa

13
Lacaune, aceasta este superioară raselor locale, fiin de circa 250 L. Datorită
potenșialului lactogen ridicat chiar și în urma alăptării rezultă o producție de lapte marfă
de 175 litri.
La începutul lactaţiei oile sunt mulse de trei ori pe zi (dimineaţa, la prânz şi
seara), către sfârşitul lactaţiei se trece la două mulsori, iar cu 15- 20 de zile înainte de
înţărcarea oilor se trece la practicarea unei singure mulsori.

Producţia totală de lapte pe tot efectivul


Număr capete Producţia totală de lapte pe
Producţia de lapte pe lactaţie / cap oaie
oi tot efectivul
300 250 L 75000 L

Din productia totală de lapte pe întreg efectivul se scade laptele supt de mieii
între 0- 3 luni (300×0,97×1,5 = 436 miei) şi obţinem cantitatea totală de lapte muls pe
lactaţie.

75000 - 32700 = 42300 kg total lapte

4.3. RECOLTAREA ŞI VALORIFICAREA PRODUCŢIEI DE


LAPTE
Recoltarea laptelui se realizează prin muls manual sau mecanic.De felul cum
sunt respectate operaţiunile preliminare, (pregătirea animalelor, a spaţiilor şi a
personalului) depinde foarte mult gradul de contaminare a laptelui cu microorganisme.
Pentru muls sunt utilizate găleţi din materiale inoxidabile, tablă zincată sau din
material plastic prevăzute cu nişte cupe pentru a evita pierderea laptelui şi obţinerea
unui lapte igienic.
Pentru a evita reducerea duratei de păşunat şi a oboselii ciobanilor, mulsul se va
efectua rapid, total, la ore fixe şi nu trebuie să depăşească pe toată turma 90 de minute
dimineaţa şi 60-80 de minute la prânz şi seara. Durata de mulgere a unei oi diferä în
funcţie de catitatea de lapte pe care o dă şi este de aproximativ 60 de secunde
dimineaţa şi 30-40 de secunde la prânz şi seara.

14
Pe toata durata procesului de muls se urmăreşte respectarea măsurilor de
igienă, recoltare şi depistare a laptelui.
După muls, laptele este supus unor operaţiuni care alcătuiesc aşa numita
condiţionare. Astfel,el se evacuează imediat din adăpost(pentru a nu împrumuta mirosul
de grajd şi pentru a nu fi expus contaminărilor suplimentare), este filtrat şi supus unei
răciri intensive la temperaturi cât mai apropiate de 0 ºC.
Laptele de oaie se valorifică prin metode rapide de prelucrare. În urma prelucrării
laptelui de oaie pot fi obţinute: caşul proaspăt, brânza telemea, brânza de putină,
brânza de burduf şi caşcavalul. Se mai obţine şi untul din lapte de oaie. Ca produs
secundar prin fierberea zarei rezultată din prepararea caşului se obţine urdă şi zarul.

4.4. PROGRAMAREA PRODUCȚIEI DE MIEI


Pentru obținerea mieilor destinați comercializării se apelează la creșterea
separată a mieilor de oile mame. Această tehnică prezintă multiple avantaje de natură
economică, sanitară și biologică și se poate aplica începând cu vârsta mieilor de 20 - 25
zile și constă în cazarea lor în compartimente separate.
Administrarea furajelor se face la discreție și se bazează pe amestecuri de
concentrate măcinate, fân de bună calitate și sare dispusă sub formă de bulgări. Mieii
au acces la oile mame doar de 3- 4 ori pe zi, la interval egale și doar pentru supt. La
începutul introducerii acestei tehnici mieii pot râmâne peste noapte împreună cu
mamele lor.
Din punct de vedere economic aplicarea acestei variante prezintă o serie de
avantaje, reprezentate de faptul că oile nefiind deranjate prea des pe durata zilei,
folosesc bine furajele administrate sau pășunea. Apoi, mieii se obișnuiesc să consume
cantități mai mari de furaje, cu efecte benefice asupra dezvoltării corporale ulterioare.
Prin creșterea separată mieii suportă foarte ușor criza de înțărcare ceea ce reprezintă
un mare avantaj biologic. De asemenea, prin creșterea separată se tratează mai bine și
mai ușor parazitozele și alte boli ce se transmit cu mare ușurință de la mamă la miel,
sau pot fi contactate direct de pe pășune în cazul în care mieii sunt scoși împreună cu
oile mame. în funcție de sezonul de fătare, creșterea separată a mieilor de oile mame
se poate practica cu bune rezultate și în perioada de pășunat. Dimineața, pe baza unor

15
reflexe dobândite, mieii se aleg cu ușurință și sunt duși la pășune separat de oile
mame.
Pășunile destinate acestui scop trebuie să aibă o compoziție floristică bogată
(graminee și leguminoase perene), să fie în apropierea adăposturilor pentru a permite
retragerea rapidă a cârdurilor în cazul în care în atmosferă au loc schimbări bruște de
temperatură.
La amiază și seara cârdul de miei se reunesc cu turma de oi mame pentru supt
iar pe durata nopții pot rămâne împreună. Cu cca. 10 - 20 zile înainte de data forfetară a
înțărcării, mieii rămân tot timpul separați de oi, iar accesul la mame se reduce la două și
mai târziu la un singur supt pe zi.
Aplicarea corectă a tehnologiei de alăptare, furajare suplimentară, adăpare,
adăpostire și îngrijire a mieilor sugari, reprezintă garanția obținerii rezultatelor scontate,
materializate printr-un tineret bine conformat, cu o bună dezvoltare corporală specifică,
sănătoși, viguroși și totodată servește la o bună pregătire a înțărcării mieilor.

16
Capitolul V
PLANUL FINANCIAR

Veniturile vor fi asigurate din vanzarea produselor lactate obținute în fermă și pe


comercializarea cărnii de miel și de oaie.
Din laptele de oaie obținut ăn fermă se va produce caș și urdă, astfel din 5 litri de
lapte de oaie se obține 1 Kg caș iar din 10 litri de zer obținut de la fabricarea laptelui
rezultă 1 Kg de urdă.

Din 42300 litri lapte marfă vor rezulta :


 8460 Kg caș;
 3384 Kg urdă;
Din comecializarea celor două produse se vor obține următoarele venituri:
 8460 kg * 12 lei/kg = 101520 lei
 3384 kg * 8 lei/kg = 27072 lei
TOTAL = 128592 lei
Din comercializarea cărnii de miel se va obține:
300 oi * 0,97 * 1,5 = 436 miei obținuți. din care 30 mioare se vor păstra pentru
înlocuirea adultelor reformate.
436 – 30 = 406 miei pentru comercializare.
406 miei * 18 kg/cap = 7308 kg
7308 kg * 10 lei/kg = 73080 lei
Comercializare cărnii de oaie:
30 oi * 45 kg/cap = 1350 kg
1350 kg * 8 lei/kg = 10800 lei
TOTAL = 838800 lei
VENIT TOTAL = 212472 lei

17
Capitolul VI
PLANUL DE ACȚIUNE

 Pentru a demara afacerea S.C. Miorita S.R.L. are nevoie de un împrumut


de 360000 lei pentru a renova ferma și pentru a cumpăra echipamentele
și materialul biologic. Pe lânga banii împrumutați societatea mai are
fonduri proprii în valoare de 150000 lei.
Din suma pe care o are la dispoziție societatea va achiziționa 300 capete ovine
în valoare de 105000 lei, iar restul sumei de bani va fi folosită pentru cumpărarea de
materiale si echipamente necesare renovării și echipării fermei.
Societaea va imprumuta 360000 lei de la bancă pe o perioadă de 7 ani cu o
dabândă de 16 %. Ratele vor fi în număr de 4 pe an și cu o perioadă de grație de 4 rate.
Cheltuielile programate sunt în valoare de 60000 lei pe an din care pentru salarii
26400 lei.
Salariile se impart astfel:
 8400 lei pentru un cioban
 12000 lei pentru un inginer
 6000 lei un electrician ce lucreaza cu jumatate de normă.
Diferentai în valoare de 33600 lei reprezintă cheltuieli cu furajarea,
tratamente,întreținere utilaje.

18
Anexa 1
Credit 360000
Dobanda 16%
Nr.rate pe an 4
Perioada de gratie 4
Nr ani pentru credit 7
Valoarea ratei de ramburs 15000

Anexa 2
Nr Dobanda Rata de Rest de
Sold Dobanda anuala
rata scadenta rambursat rambursat
1 360000 14400 0 360000 14400
2 360000 14400 0 360000 28800
3 360000 14400 0 360000 43200
4 360000 14400 0 360000 57600
5 360000 14400 15000 345000 72000
6 345000 13800 15000 330000 85800
7 330000 13200 15000 315000 99000
8 315000 12600 15000 300000 111600
9 300000 12000 15000 285000 123600
10 285000 11400 15000 270000 135000
11 270000 10800 15000 255000 145800
12 255000 10200 15000 240000 156000
13 240000 9600 15000 225000 165600
14 225000 9000 15000 210000 174600
15 210000 8400 15000 195000 183000
16 195000 7800 15000 180000 190800
17 180000 7200 15000 165000 198000
18 165000 6600 15000 150000 204600
19 150000 6000 15000 135000 210600
20 135000 5400 15000 120000 216000
21 120000 4800 15000 105000 220800
22 105000 4200 15000 90000 225000
23 90000 3600 15000 75000 228600
24 75000 3000 15000 60000 231600
25 60000 2400 15000 45000 234000
26 45000 1800 15000 30000 235800
27 30000 1200 15000 15000 237000
28 15000 600 15000 0 237600

19
Anexa 3

Anul I Total An An An An An An
Specificare
I II III IV An I II III IV V VI VII

Venituri 53118 53118 53118 53118 212472 212472 212472 212472 212472 212472 212472

Cheltuieli
15000 15000 15000 15000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000
Programate
Profit brut 38118 38118 38118 38118 152472 152472 152472 152472 152472 152472 152472

Impozit 9530 9530 9530 9530 38120 38120 38120 38120 38120 38120 38120

Dobanzi
14400 14400 14400 14400 57600 114000 104400 94800 85200 75600 66000
+ rate
Profit
14188 14188 14188 14188 56752 352 9952 19552 29152 38752 48352
disponibil
Profit
14188 28376 42564 56752 56752 67632 77584 97136 126288 165040 213392
cumulat

Anexa 4
Anul I Total An An An An An An
Specificare
I II III IV An I II III IV V VI VII
Resurse fin.
150000 23718 47436 71154 292308 94872 129744 164616 199488 234360 269232
proprii
Credit 360000 0 0 0 360000 0 0 0 0 0 0

Vanzari 53118 53118 53118 53118 212472 212472 212472 212472 212472 212472 212472

Total intrari
563118 76836 100554 124272 109200 307344 342216 377088 411960 446832 481704
numerar
Investitii 510000 0 0 0 500000 0 0 0 0 0 0

Cheltuieli
15000 15000 15000 15000 60000 60000 60000 60000 60000 60000 60000
operationale
Cheltuieli
14400 14400 14400 14400 57600 57600 57600 57600 57600 57600 57600
financiare
Rata de
0 0 0 0 0 60000 60000 60000 60000 60000 60000
credit
Total iesiri
539400 29400 29400 29400 627600 177600 177600 177600 177600 177600 177600
numerar
Surplus
23718 47436 71154 94872 94872 129744 164616 199488 234260 269232 304104
numerar

20
BIBLIOGRAFIE

1. Pascal C. (2007) – Creşterea ovinelor şi caprinelor, Editura PIM, Iaşi


2. Pop I.M., Halga P., Teona Avarvarei (2006) – Nutriţia şi alimentaţia animalelor,Vol
III, Editura TIPO MOLDOVA,Iaşi
3. *** revista Ferma nr. 05 (43) - octombrie-noiembrie 2006
4. *** www.faostat.org.com
5. ***http://www.formula-as.ro/2009/865/mica-enciclopedie-as-27/fabuloasa-poveste-a-
oilor-romanesti-11015
6.

21

También podría gustarte