Aspecte Sociale – Analiza Sit

Vasile Lascar – Strada Icoanei – Mihai Eminescu

Principalele caractersitici ale populaţiei din zonă

(nivel de trai, structură demografică, ocupaţii, etc)

Zona contureaza un nivel de trai mediu caracterizat de o populatie eterogena cu

ocupatii si nevoi diferite si de aceea analiza a vizat mai multe paliere.
Pentru relevarea unei anumite calitati sociale locale au fost puse in discutie
comportamentele cetatenilor, limbajele corporale afisate, fizicul, vestimentatia si eventual
limbajul folosit in discutiile mai mult sau mai putin particulare.
Din acest punct de vedere, locuitorii sunt segregati la prima vedere dupa vestimentatie
si fizic, fiind identificate grupuri de cetateni rromi care afecteaza in diferite moduri restul
populatiei din zona. Interventia acestui grup social in relatiile interumane din aceasta zona a
dus (ca de altfel in toate zonele in care se situeaza acestia) la creerea unui sentiment de
insecuritate si discomfort general. Problema rromilor din orase, ce au evoluat de la o
populatie migratoare la una de sine statatoare, este suficient de grava si prea complexa pentru
a deschide acum o discutie pe aceasta tema.
Pe de alta parte, analiza cetatenilor poate fi realizata prin prisma comportamentului si
a discutiilor percepute in cadrul unor grupuri restranse sau in urma interviului propriu – zis.
Astfel, sunt distinse diferite grade de educare, reflectate in limbaj si in comportament
(raspunsul la salut, posibilitatea dialogarii civilizate, au la baza in principal un fond uman de
calitate) care sunt relativ contrastante in comparatie cu zona locuita de rromi.
De asemenea, limbajul corporal sau non- verbal au fost indicatori ai unei identitati
generale pentru aceasta zona. Desi greu de crezut si nu este neaparat un criteriu pentru o
analiza sociologica, oamenii par cel putin la prima vedere ( Posibil si din cauza aparatului de
fotografiat) mai bine dispusi fata de locuitorii descoperiti in zona Piata Sudului. Acest lucru
poate fi explicat privind zona in ansamblu. Pozitionarea, accesibilitatea, functionalitatea si
traditia locala a spatiului poate dezvolta personalitati si moduri de viata.

**

Daca prima parte a analizei viza partea umana, comunicativa (de cele mai multe ori
suficienta in alegerea unor concluzii), partea a doua a analizei s-a axat pe observarea
fondului construit in special a fatadelor care au devenit indicatori ai nivelului de bunastare.
La prima vedere, cladirile sunt intr-o stare fizica medie si doar cateva sunt renovate in
adevaratul sens al cuvantului.

Page
 In acelasi timp, fondul construit vechi este valoros, fiind situat in vecinatatea unei
zone protejate cu mai multe cladiri de patrimoniu, caz in care identificam cetateni fara
posibilitati in cladiri de patrimoniu reabilitate de catre primarie, pe langa cazurile clasice de
cetateni cu posibilitati in cladiri prezentabile si reabilitate, sau cetateni fara posibilitati, de
regula varstnici in case aflate intr-o stare fizica relativ rea.
Astfel se contureaza o zona mixta, cu zone gentrificate si cu spatii defavorizate,
locuite de cetateni cu un potential financiar redus. (A gentrifica înseamnă a transforma o
zonă urbană îmbătrânită într-un cartier pentru populaţie mai potentă financiar, cu un anumit
statut social, prin renovarea clădirilor, consecinţele fiind, pe de o parte, creşterea valorii
proprietăţilor respective (teren şi clădiri din zonă) precum şi strămutarea vechilor rezidenţi. )
La baza acestui fenomen sta chiar identificarea caracterului social bidirectionat al
zonei. Avem de-a face cu potiuni restructurate si perfectate in zona centrala ale sitului, ceea
ce explica o extindere din interior spre exterior a intereselor, pornita de la un nucleu de
desirabilitate.

***

Daca intr-o zona de blocuri se poate sesiza o oarecare segregare a categoriilor de

varsta, aici, acesta trasatura nu se mentine. Avem de-a face cu o masa eterogena atat din
punct de vedere al varstei cat si al structurarii pe sexe. Exista totusi zone in care sunt
concentrate anumite etnii.

Ocupatii

Intocmind un mic sondaj in randul trecatorilor s-a constatat ca parte dintre cetateni
lucreaza in zone centrale (sector I) din oras sau in alte sectoare, mai putin in afara Capitalei.
Astfel, am identificat salariati in: zone centrale(1 respondent), zona Baneasa (2
respondenti), zone adiacente Bucurestiului (1 respondent), in zona Bucur Obor sau Victoria
(2 respondenti), local administrativ-medical (2 respondenti). O mica parte dintre cei
intervievati poseda o afacere proprie, fie ea si franciza ( Avon), iar ceilalti angajati, detin fie
functii de mijloc sau de varf. O alta parte dintre cetatenii intervievati sunt muncitori in zona
(lucreaza la reabilitarea bisericii - 1 cetatean) si alt cetatean lucreaza la una dintre cafenelele
din zona bisericii si este domiciliat in apropierea sitului.

Reprezentari sociale si probleme

Din punct de vedere al perceptiei generale, zona este pentru majoritatea cetatenilor nu
numai cartierul de resedinta dar si o portiune frecventata in mod curent. In urma unei discutii
cu un mic grup de cetateni (3 cetateni), s-a putut concluziona ca in ciuda existentei grupurilor
de rromi, zona este relativ bine dotata din punct de vedere functional si compenseaza.

Page
 O alta parere culeasa de pe sit s-a referit la prezenta dezagreabila a copiilor rromi si a
cetatenilor maturi de aceeasi etnie care isi canalizeaza intreaga activitate zilnica in jurul
spatiului public stradal.
Aceasta opinie ce s-a transformat dintr-un punct in vehementa m-a determinat sa am
in propunere pe langa spatiu mai sus amintit un centru adresat ocuparii timpului liber al
tinerilor.
Din cele cateva discutii purtate cu cetatenii au fost identificate zone consacrate
gastilor in zona Margaritari (Grupuri relativ omogene adolescenti rromi) si grupuri
eterogene de tineri in zona Eminescu.
Un alt motiv de disconfort pentru unii dintre cetateni este santierul care prin natura sa
este un focar de poluare fonica si cu praf sau alte substante.Totodata unii cetateni au
semnalat prezenta unor cafenele care atrag tinerii si sunt din acest motiv foarte animate si
zgomotoase uneori.

Conflicte locale

Ca in orice comunitate, certurile sunt un element nelipsit, rezultate din discutii in

contradictoriu ori diferente de opinie. Totusi, in zona, au loc certuri mai degraba banale, la
nivel de comunitate restransasau certuri cu vecinii (la scara mica),existand cazuri de reglari
de conturi sau fapte violente doar in cadrul familiilor de rromi. Unul dintre localnici relateaza
ca intr-un an i-au fost sparte fara niciun motiv geamurile dinspre strada; chiar si noi, ca
echipa de analiza am avut de-a face cu reticente si comentarii nepotrivite din partea anumitor
persoane (femei si barbati).
Daca mai devreme am enumerat nemultumirile cetatenilor legate de trafic si de
grupuri sociale, problemele generale identificate prin analiza au la baza disfunctii si
neconcordante.

Solutie

Descoperind ca exista probleme atat la nivelul traficului cat si al organizarii sociale,

soultia trebuie sa incerce o revitalizare a spatiului si o reoganizare sociala.
Propunerea de reamenajare urbana are in vedere canalizarea in jurul bisericii a elementelor
rezidentiale cu insertii de spatii cu acces public.
Amenajarea unei piete in zona bisericii isi propune a constitui un loc de intalnire
pentru cetateni, functional si util zonei. De asemenea propunerea are la baza o
refunctionalizare a constructiilor si incearca o reciclare a fondului construit existent.
Procesul de reciclare vizeaza o reorganizare a fatadelor si pastrarea unor elemente
valoroase si expunerea lor in mod corespunzator. Astfel, propunerea capata sens in conditiile
in care este legata de una dintre circulatiile majore ale sitului (de strada Icoanei, cu accese
atat din Mihai Eminescu cat si din Lascar.

Page
 Cea mai mare modificare adusa sitului este probabil transformarea strazii Comanita
din circulabila carosabil in exclusiv pietonala in vederea organizarii intersectiei din zona
Vasile Lascar in cruce.
Relevanta reorganizarii pietii nu ar fi completa daca nu ar fi propus si un obiect
arhitectural cu functiune publica. Insemnatatea lui pentru comunitate trebuie sa depaseasca
limitele banalului si sa se incadrele in limitele urbanistice si arhitecturale actuale. Cu alte
cuvinte, dotarea vizeaza compensarea lipsei de cultura ca functiune insemnata in zona si
respecta prevederile urbanistice in vigoare.
Se propune edificiul sub numele de Centru de Carte Modern, cu zone specifice unei
biblioteci, dar cu posibilitati de desfacere si comercializare de carte. Este propusa o zona de
cafenea deschisa catre piata, ce implementeaza sistemul de lectura (de imprumut sau de
achizitie) in aer liber alaturi de o tratatie, sistem relativ des intalnit in Europa.
In dotare au fost incluse zone de proiectie film, (doua mini Sali de cinema) menite sa
ruleze filme de scurt metraj sau animatii.

Concluzie

Aspectul general al zonei se prezinta acceptabil. Cladirile sunt intr-o stare buna,
suficienta pentru a ne da seama de un nivel de trai si un mod de locuire diferit, fata de zonele
cu blocuri. Asadar, putem discuta despre un nivel de trai mai ridicat in general ( pornit de la
premiza ca nu toti cetatenii isi permit o locuinta pe pamant), cu o gandire, o educatie si un
comportament usor diferit.

Page