Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
CICILIA IONESCU
BAZELE CONTABILITĂŢII
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României
IONESCU, CICILIA
Bazele contabilităţii/Ionescu Cicilia – Bucureşti;
Editura Fundaţiei România de Mâine, 2002
236 p.; 23,5 cm
Bibliogr.
ISBN 973-582-628-3
657
BAZELE CONTABILITĂŢII
3
4
CUPRINS
5
Cap. IV. EVALUAREA - PROCEDEU AL METODEI CONTABILITĂŢII …. 80
4.1. Noţiunea şi principiile evaluării patrimoniului în contabilitate …... 80
4.2. Sistemul de preţuri şi tarife – bază a evaluării patrimoniului în
contabilitate ………………………………………………………. 82
4.3. Formele evaluării patrimoniului în contabilitate …………………. 84
4.4. Reevaluarea în contabilitate ……………………………………… 86
4.5. Contabilitatea şi inflaţia ………………………………………….. 86
Cap. V. CONTUL – PROCEDEU SPECIFIC AL METODEI
CONTABILITĂŢII …………………………………………………….. 91
5.1. Definirea şi necesitatea contului …………………………………... 91
5.2. Trăsături specifice conturilor ……………………………………… 92
5.3. Structura contului …………………………………………………. 94
5.4. Reguli de funcţionare ale conturilor ………………………………. 96
5.5. Dubla înregistrare şi corespondenţa conturilor …………………... 100
5.6. Analiza contabilă a operaţiilor economice şi financiare. Formula şi
articolul contabil …………………………………………………. 102
5.7. Conturile sintetice şi conturile analitice …………………………. 108
5.8. Clasificarea conturilor …………………………………………… 109
5.9. Planul de conturi general ………………………………………… 114
Cap. VI. ANALIZA ŞI FUNCŢIONAREA CONTURILOR ………………….. 118
6.1. Conturi de capitaluri …………………………………………….. 118
6.1.1. Conţinutul şi structura capitalului propriu ……………….. 118
6.1.1.1. Contabilitatea principalelor operaţii privind consti-
tuirea capitalului social ………………………….. 118
6.1.1.2. Contabilitatea principalelor operaţii privind majo-
rarea capitalului social …………………………... 125
6.1.1.3. Contabilitatea principalelor operaţii privind dimi-
nuarea capitalului social …………………………. 127
6.1.1.4. Contabilitatea capitalului împrumutat …………… 129
6.2. Contabilitatea activelor imobilizate ……………………………... 134
6.2.1. Delimitări privind imobilizările ………………………….. 134
6.2.1.1. Contabilitatea operaţiilor privind imobilizările
corporale ………………………………………… 136
6.3. Contabilitatea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie …….. 143
6.3.1. Delimitări privind stocurile şi producţia în curs de execuţie … 143
6.3.2. Evaluarea stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie ….. 144
6.3.3. Documente primare utilizate referitoare la stocuri ……….. 147
6.3.4. Contabilitatea principalelor operaţii privind stocurile …… 148
6.4. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare ……………………….. 156
6.4.1. Cheltuieli de exploatare privind consumul de stocuri apro-
vizionate de la terţi, lucrări şi servicii prestate de terţi …… 157
6.4.2. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind personalul ….. 159
6.4.3. Contabilitatea cheltuielilor de exploatare privind amortiza-
rea imobilizărilor …………………………………………. 165
6
Cap. VII. CONTABILITATEA VENITURILOR …………………………….. 166
7.1. Delimitări privind veniturile …………………………………... 166
7.2. Contabilitatea veniturilor privind producţia obţinută şi realizarea
acesteia pe piaţă ……………………………………………….. 167
7.3. Contabilitatea veniturilor din vânzarea mărfurilor, executarea
lucrărilor şi prestarea serviciilor ………………………………. 171
7.3.1. Sistemul informaţional contabil privind taxa pe valoarea
adăugată ……………………………………………………….. 174
Cap. VIII. CLASA CONTURILOR DE REZULTATE (PROCESE) …………. 180
Cap. IX. BALANŢA DE VERIFICARE ………………………………………. 186
9.1. Noţiunea, importanţa şi funcţiile balanţei de verificare ………… 186
9.2. Clasificarea şi întocmirea balanţelor de verificare ……………… 187
9.2.1. Balanţele de verificare ale conturilor sintetice …………… 192
9.2.1.1. Balanţa de verificare cu o serie de egalităţi ……... 192
9.2.1.2. Balanţa de verificare cu două serii de egalităţi ….. 196
9.2.1.3. Balanţa de verificare cu trei serii de egalităţi ……. 197
9.2.1.4. Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi ….. 199
9.2.2. Balanţele de verificare ale conturilor analitice …………… 199
9.3. Identificarea erorilor de înregistrare cu ajutorul balanţelor de
verificare ………………………………………………………… 201
Cap. X. DOCUMENTE CONTABILE DE SINTEZĂ ………………………... 203
10.1. Delimitări privind documentele contabile de sinteză …………... 203
10.2. Lucrări contabile pregătitoare pentru întocmirea documentelor
de sinteză ……………………………………………………….. 204
10.2.1. Verificarea cifrică tehnico-contabilă a contabilităţii curente …... 204
10.2.2. Verificarea faptică a datelor contabilităţii curente ……... 204
10.2.3. Definitivarea obligaţiilor fiscale ……………………….. 205
10.2.4. Repartizarea rezultatului exerciţiului …………………... 205
10.2.5. Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa
operativă şi dintre contabilitatea sintetică şi cea analitică … 205
10.3. Redactarea bilanţului contabil ………………………………….. 206
Anexe …………………………………………………………………………... 219
7
8
Cuvânt înainte
Autorul
9
10
1
OBIECTUL
ŞI METODA
CONTABILITĂŢII
Contabilitatea a apărut cu multe secole în urmă, încă din perioada Evului Mediu,
o dată cu dezvoltarea economiei monetare şi apariţia germenilor capitalismului.
Dezvoltarea afacerilor din marile oraşe ale Italiei de Nord, ca şi spiritul renas-
centist, au făcut posibilă dezvoltarea practicilor contabile, astfel încât, încă din secolul al
XV-lea, în această parte a lumii se utilizează contabilitatea după metoda veneţiană.
Prima lucrare din literatura contabilă, care prezintă pentru prima dată
descrierea partidei duble în contabilitate, a apărut la Veneţia, în anul 1494, intitu-
lată Tractatus de computis et scripturis, adică Tratat de contabilitate în partidă
dublă şi aparţine italianului Luca Pacilo.
În această lucrare, Luca Paciolo analizează contabilitatea ca un ansamblu de
principii şi reguli privind înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparţine unui
negustor, precum şi toate afacerile acestuia, în ordinea în care au avut loc. În
concepţia sa, partida dublă este definită prin prisma ecuaţiei de schimb dintre avere şi
capital. (Avere = Capital). Fiecare tranzacţie intervenită în masa averii, implicit a
capitalului, este reprezentată ca un raport între primire şi dare, respectiv între debitor,
cel care primeşte valoarea, şi creditor, cel care o avansează. În acest fel, Luca Paciolo
a formulat o judecată considerată ca fiind principiul fundamental al contabilităţii.
Tehnica partidei duble se răspândeşte apoi în secolele XVI-XVIII, îndeosebi
în Europa Occidentală, unde se şi conturează o literatură contabilă.
Creşterea numărului societăţilor pe acţiuni, revoluţia industrială şi apariţia
concurenţei fac ca, începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea, să se contureze
conţinutul contabilităţii de gestiune, destinată conducerii societăţilor, cu caracter secret,
care se delimitează de contabilitatea generală, cea care produce informaţia bilanţieră.
Începând cu primele două decenii ale secolului XX, contabilitatea de
întreprindere devine o practică socială normalizată, adică are la bază principii şi
norme solide după care îşi desfăşoară activitatea.
Definirea contabilităţii s-a realizat în strânsă legătură cu stadiul dezvoltării
cunoştinţelor în acest domeniu şi cu mediul social, economic şi cultural, în care au
operat aceste cunoştinţe. În timp, contabilitatea a fost considerată ca o artă, ca o
tehnică, ca o ştiinţă, ca un limbaj specializat, ca un sistem de informaţii sau, pur şi
simplu, ca un joc social.
Multitudinea acestor abordări a generat dificultatea definirii contabilităţii ca ştiinţă.
Există autori care privesc contabilitatea ca „arta de a înregistra şi sistematiza,
într-un mod semnificativ, valoarea monetară a tranzacţiilor comerciale şi eveni-
mentelor cu caracter financiar, de a întocmi documentele contabile de sinteză şi de
a interpreta rezultatele” 1 .
______________________
1
Niculae Feleagă şi Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed. Eco-
nomică, Bucureşti, 1998
11
Alţi autori abordează contabilitatea ca fiind ştiinţa şi arta ţinerii conturilor, iar
alţii 2 au găsit un punct de convergenţă între artă, privită în sens larg, şi
contabilitate, prin faptul că ambele sunt creaţii ale spiritului uman şi constituie
reprezentări abstracte ale unor fenomene concrete. Contabilitatea poate fi astfel
considerată ca fiind arta reprezentării abstracte a realităţii economice.
Ultimele cinci decenii au fost marcate de creşterea preocupărilor multor
autori de a elabora şi valida o teorie a contabilităţii, ceea ce a făcut, ca în timp, să
se contureze existenţa mai multor paradigme în contabilitate. Astfel, profesorii
Bernard Esnault şi Christian Haurau, în anul 1994, au identificat cinci paradigme
(abordări) fundamentale în contabilitate:
• abordarea inductivă: elaborarea teoriei contabile se face prin generalizarea
observaţiilor furnizate de practicile contabile;
• abordarea deductivă: presupune definirea prealabilă a obiectivelor din care
sunt deduse postulatele, convenţiile şi regulile contabile;
• abordarea predictivă: constă în testarea metodelor şi regulilor contabile, în
funcţie de capacitatea lor de predicţie a evenimentelor;
• abordarea comportamentală sau psihologică: studiază reacţiile utilizatorului
individual în momentul publicării informaţiei contabile şi pune accentul pe
pertinenţa informaţiei contabile în luarea deciziei;
• abordarea economică: consideră informaţia contabilă ca un bun economic,
supusă regulilor economiei de piaţă, respectiv, principiului cererii şi ofertei; natura
şi cantitatea informaţiilor publicate depind de oferta producătorilor de informaţii
contabile şi de cererea utilizatorilor. Deoarece se consideră că o piaţă total liberă a
informaţiei contabile este ineficientă, s-a impus reglementarea pieţei, adică
existenţa normalizării contabile, existenţa de postulate, principii şi norme contabile.
Însăşi existenţa paradigmelor în contabilitate, conducerea acesteia pe baza
postulatelor, principiilor şi normelor contabile, confirmă statutul ei de disciplină
ştiinţifică.
Economistul francez Lauzon consideră contabilitatea ca o ştiinţă socială şi o
ştiinţă aplicativă, în acelaşi timp, având în vedere următoarele considerente:
Contabilitatea este o ştiinţă socială, deoarece:
• este o creaţie a fiinţei umane;
• reflectă fenomene, activităţi, evenimente şi fapte sociale;
• se adresează diferitelor grupuri de utilizatori care fac parte integrantă din societate;
• produce situaţii financiare care au un impact asupra societăţii şi care modi-
fică comportamentul indivizilor; aceste situaţii financiare generează mutaţii şi
schimbări sociale;
• informaţiile contabile sunt generate de entităţi care fac parte din societate,
deci, se referă la agenţi sociali;
• este dependentă sau influenţată de fenomene sociale.
Contabilitatea este o ştiinţă aplicativă, deoarece:
• acţionează într-un mediu real şi concret, deci, reflectă fenomene reale;
• presupune aplicarea unor cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele teoretice sunt
aplicate în lumea reală sau concretă.
Există autori care neagă sau contestă calitatea contabilităţii de teorie ştiinţifică. În
viziunea lor, contabilitatea este doar o tehnică de culegere, prelucrare, stocare,
transmitere şi analiză a informaţiilor şi leagă principiile contabile de tehnicile specifice
______________________
2
Bernard Esnault şi Christian Haurau, Compatibilité financière, PUF, 1995
12
şi regulile precise ale practicii contabile. Prin urmare, principiile contabile reprezintă
reguli izvorâte din pragmatism. După aceşti autori, principiile pot fi considerate drept
reguli contabile general recunoscute sau convenţii general acceptate.
Literatura de specialitate prezintă şi alte accepţii pentru contabilitate. Astfel,
unii autori consideră contabilitatea ca un limbaj specializat, normalizat,
standardizat. Limbajul contabil normalizat facilitează descrierea realităţii
economice sub formă de simboluri, cifre, cuvinte (specializate, standardizate), ce
înlocuiesc concepte şi noţiuni contabile vechi şi care înlesneşte citirea informaţiei
contabile de categorii cât mai mari de utilizatori ai informaţiei contabile.
Alţi autori definesc contabilitatea ca un joc social, deoarece în procesul de
elaborare a informaţiei contabile participă mulţi producători de informaţie
contabilă beneficiind din ce în ce mai multe categorii de utilizatori, iar între cele
două categorii – producători şi utilizatori – se interpune procesul de normalizare
contabilă ce reglementează piaţa informaţiei contabile.
Concluzionând, putem spune că, contabilitatea poate fi privită atât ca o
disciplină ştiinţifică, cât şi ca o tehnică de producere, prelucrare şi transmitere a
informaţiei contabile, dar şi ca o artă a înregistrărilor contabile, ca un limbaj
specializat sau ca un joc social.
16
Patrimoniul net = Bunuri economice – Obligaţii
(Drepturi) (Patrimoniul străin)
17
Ecuaţia utilizată, în contabilitatea europeană, pentru a dezvălui poziţia
financiară (care figurează şi sub apelaţia de situaţia patrimoniului) este:
23
Potrivit acestei trăsături a metodei contabilităţii, orice operaţie economică sau
financiară este încadrată şi analizată sub dublu aspect, în raport cu efectul pe care îl
produce asupra elementelor care stau la baza înfăptuirii ei.
Pornind de la relaţia generală de echilibru, propriu dublei reprezentări
(Mijloace economice = Surse de finanţare), prin dubla înregistrare se creează cea
de-a doua relaţie specifică metodei contabilităţii, şi anume:
Creşterea mijloacelor economice + Micşorarea surselor economice =
= Creşterea surselor economice + Micşorarea mijloacelor economice
cunoscută sub denumirea de ecuaţia dublei înregistrări.
Dubla înregistrare prezintă o importanţă deosebită pentru contabilitate, atât
pe linia sporirii proprietăţilor informatice ale datelor furnizate, cât şi pentru faptul
că dă posibilitatea efectuării unui control permanent asupra exactităţii înregis-
trărilor realizate cu privire la operaţiile economice şi financiare, asigurând astfel o
exactitate maximă a datelor respective.
Atât dubla reprezentare a patrimoniului, cât şi dubla înregistrare a opera-
ţiunilor în conturi, sunt trăsături specifice numai metodei contabilităţii, fără a se
mai întâlni la alte discipline economice. Tocmai de aceea ele constituie principii de
bază ale metodei contabilităţii.
3) O altă trăsătură a metodei contabilităţii este aceea a folosirii unor procedee
care să permită înregistrarea valorică a existenţei şi mişcării patrimoniului
întreprinderii, adică studierea acelor elemente care se pot exprima în bani. Acest
lucru permite oglindirea concomitentă atât a laturii cantitative, cât şi a celei calita-
tive a obiectului ei de studiu, cunoaşterii analitice a tuturor elementelor patrimo-
niale, iar prin gruparea şi sistematizarea datelor contabile se oferă o imagine de
ansamblu asupra patrimoniului întreprinderii.
4) De asemenea, metoda contabilităţii are ca trăsătură caracteristică reflecta-
rea, cu ajutorul procedeelor sale de lucru, numai a operaţiunilor valorice cu privire
la fenomenele şi procesele economice care au avut loc şi se face dovada înfăp-
tuirilor cu acte scrise. Sprijinindu-şi înregistrările sale pe documente, contabilitatea
oferă informaţii precise cu privire la integritatea patrimoniului aflat în adminis-
trarea întreprinderilor şi poate oricând proba, în raporturile de drepturi şi obligaţii
ale întreprinderii cu alte întreprinderi, instituţii sau persoane fizice.
Se poate conchide că metoda contabilităţii reprezintă totalitatea procedeelor
interdependente pe care le foloseşte în scopul realizării obiectului ei de studiu.
Dacă prin obiectul său de studiu contabilitatea urmăreşte căutarea răspunsurilor la
problemele privind ce fenomene şi procese trebuie înregistrate, când şi unde au loc,
metoda, prin procedeele ei de lucru, răspunde la întrebările: cum trebuie
înregistrate acestea şi de ce s-au produs, care este cauza şi geneza lor.
28
a) Obiectivul situaţiilor financiare;
b) Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare;
c) Definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt
întocmite situaţiile financiare;
d) Conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului.
a) Obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre pozi-
ţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare ale întreprinderii,
care sunt utile unei sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. Prin
urmare, situaţiile financiare elaborate în acest scop satisfac necesităţile comune ale
majorităţii utilizatorilor de informaţie contabilă.
Concret, obiectivul situaţiilor financiare se identifică cu:
• Descrierea poziţiei financiare a întreprinderii în raporturile cu mediul
extern. (În contabilitatea europeană „poziţia financiară” figurează sub apelaţia de
„situaţia patrimoniului”.)
Ecuaţia utilizată pentru a dezvălui poziţia financiară este de forma:
CAPITAL PROPRIU = ACTIV – PASIV
O întreprindere are o poziţie financiară pozitivă, în cazul în care capitalul
propriu este mai mare sau cel puţin egal cu pasivul.
• Calculul şi evidenţierea rezultatului obţinut de către întreprindere. Relaţia
folosită în acest sens este:
REZULTAT = CAPITAL – CAPITAL ± APORTUL LA
PROPRIU PROPRIU CAPITALUL PROPRIU
la momentul N la momentul N-1 al proprietarilor*
* (+) dacă s-ar rambursa capitalul
(–) dacă s-a depus capitalul
• Descrierea modificărilor privind poziţia financiară a întreprinderii.
Modificările intervenite în poziţia financiară a întreprinderii sunt descrise şi
analizate prin prisma fluxurilor de fonduri sau fluxurilor de trezorerie (fluxuri de
încasări – plăţi).
Ecuaţia statică, în raport de care sunt analizate fluxurile de fonduri este de forma:
FONDUL DE = CAPITAL – ACTIVE
RULMENT PERMANENT IMOBILIZATE
(capital propriu şi
datorii pe termen lung)
O întreprindere are o situaţie financiară pozitivă atunci când fondul de rulment
are o valoare pozitivă. Aceasta se explică prin aceea că surse de finanţare pe termen
lung (fond de rulment) sunt utilizate pentru acoperirea de active pe termen scurt.
Fluxurile de trezorerie sunt concretizate prin ecuaţia:
TREZORERIA = ÎNCASĂRI – PLĂŢI
NETĂ
29
În sens restrâns, trezoreria desemnează totalul lichidităţilor sau disponibili-
tăţilor întreprinderii. Conform normei internaţionale IAS 7, expresia „fluxuri de
trezorerie” desemnează ansamblul intrărilor şi ieşirilor de lichidităţi şi de
echivalente de lichidităţi. Lichidităţile se referă la fondurile disponibile la vedere.
Echivalentele de lichidităţi sunt plasamente pe termen scurt, foarte lichide, conver-
tibile cu uşurinţă într-o mărime determinată de lichidităţi şi a căror valoare nu riscă
să se schimbe în mod semnificativ. Întocmirea unui tablou al fluxurilor de
trezorerie, bazat pe ecuaţia trezoreriei nete, permite utilizatorilor situaţiilor finan-
ciare să evalueze capacitatea întreprinderii de a degaja lichidităţi, să determine
necesităţile de lichidităţi şi să prevadă scadenţele şi riscul încasărilor viitoare. În
acest scop, un tablou al fluxurilor de trezorerie se construieşte şi se analizează pe
feluri de activităţi, şi anume:
• fluxuri de trezorerie ale activităţii de exploatare, care sunt, în mod esenţial,
consecinţa principalelor activităţi generatoare de venituri ale întreprinderii;
• fluxuri de trezorerie ale activităţii de investiţii, care indică în ce măsură
plăţile au fost efectuate pentru achiziţionarea de active destinate să genereze
venituri şi fluxuri de trezorerie viitoare;
• fluxuri de trezorerie ale activităţilor de finanţare (acele activităţi care
antrenează schimbări în mărimea şi structura capitalurilor proprii şi capitalurilor
împrumutate ale întreprinderii), oferă posibilitatea utilizării lor în previziunea
sumelor, pe care aportorii de capitaluri le vor retrage în viitor.
b) Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare
Pentru a fi utile în raport cu utilizatorii, informaţiile contabile trebuie să
îndeplinească anumite caracteristici calitative care determină utilitatea informaţiei
oferite de situaţiile financiare. Acestea se referă la: inteligibilitate, relevanţă,
credibilitate, comparabilitate.
• Inteligibilitatea. O calitate esenţială a informaţiilor furnizate de situaţiile
financiare este aceea că ele pot fi uşor înţelese de utilizatori. În acest scop, se
presupune că utilizatorii dispun de cunoştinţe suficiente privind desfăşurarea
afacerilor şi a activităţilor economice, de noţiuni de contabilitate şi au dorinţa de a
studia informaţiile prezentate cu diligenţele cuvenite. Restricţia de mai sus nu
exclude producerea unor informaţii complexe, accesibile specialiştilor în
contabilitate. În acest caz, decodarea lor se efectuează de specialişti în domeniu,
denumiţi analişti financiari.
• Relevanţa (pertinenţa). Pentru a fi utile, informaţiile trebuie să fie relevante
faţă de necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori. Informaţiile sunt
relevante atunci când influenţează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutându-i
pe aceştia să evalueze evenimente trecute, prezente sau viitoare, confirmând sau
corectând evaluările lor anterioare.
• Credibilitatea. Pentru a fi utilă, informaţia trebuie să fie credibilă.
Informaţia are calitatea de a fi credibilă atunci când aceasta asigură o reprezentare
credibilă (conformă cu realitatea), când este neutră în raport cu utilizatorii, când
este construită în baza raţionamentului prudenţei şi când este completă.
Un element care influenţează credibilitatea informaţiei contabile este cel
privind modul de rezolvare a relaţiei dintre fond şi formă, economic şi juridic. În
contabilitatea anglo-saxonă, fondul prevalează în raport cu forma, economicul are
prioritate în raport cu juridicul. Exemplu: în contabilitatea anglo-saxonă, pornind
de la acest raport, un mijloc fix primit în leasing este reprezentat în componenţa
activului bilanţier, deoarece el reprezintă o resursă economică controlată de între-
30
prindere. În schimb, în contabilitatea europeană, unde prevalează forma în raport
cu fondul, juridicul în raport cu economicul, un asemenea mijloc fix nu constituie
un activ, deoarece nu s-a transmis dreptul de proprietate asupra mijlocului fix, ca
factor juridic determinant.
• Comparabilitatea. Informaţiile contabile prezentate prin situaţiile financiare
trebuie să fie comparabile în timp şi în spaţiu.
Pentru a răspunde la această cerinţă, informaţiile contabile trebuie construite cu
respectarea principiilor contabile generale şi a normelor (standardelor) contabile. Trebuie
asigurată o permanenţă în timp în aplicarea metodelor şi procedurilor contabile.
Aplicarea de metode diferite conduce la rezultate diferite. De asemenea, trebuie asigurată
o comparabilitate în spaţiu a informaţiilor cuprinse în situaţiile financiare. Utilizatorii
trebuie să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi, pentru a le
evalua poziţia lor financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare.
IASC formalizează şi limitele ce privesc relevanţa şi credibilitatea informa-
ţiilor contabile.
Aceste limite sunt:
• Oportunitatea. Informaţiile să fie transmise la timp pentru a-şi realiza
valoarea lor informaţională. Dacă există o întârziere exagerată în raportarea
informaţiei, aceasta îşi pierde relevanţa.
• Raportul cost-beneficiu. Beneficiile realizate prin consumarea informaţiei
de către utilizatori trebuie să depăşească costul furnizării acesteia.
• Echilibrul între caracteristicile calitative ale informaţiilor contabile. În
practică, stabilirea unui echilibru între caracteristicile calitative ale informaţiilor
contabile este deseori necesară, pentru a satisface obiectivul situaţiilor financiare.
Importanţa relativă a caracteristicilor, în diferite cazuri, este o problemă de
raţionament profesional.
c) Definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt
întocmite situaţiile financiare
* IASC defineşte elementele pe baza cărora sunt întocmite situaţiile
financiare, grupându-le în clase cuprinzătoare, conform caracteristicilor lor
economice. Aceste clase sunt numite „structurile situaţiilor financiare”.
Structurile bilanţului, direct legate de evaluarea poziţiei financiare sunt
activele, datoriile şi capitalul propriu. Structurile contului de profit şi pierdere,
legate în mod direct de evaluarea performanţei, sunt veniturile şi cheltuielile.
Prin urmare, IASC defineşte noţiunile de: activ, datorii, capital propriu,
venituri şi cheltuieli, după cum urmează:
• Un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al
unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice
viitoare pentru întreprindere.
• O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care încorporează beneficii economice.
• Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele
unei întreprinderi, după deducerea tuturor datoriilor sale.
• Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor sau
descreşteri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor.
31
• Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub formă de ieşiri sau scăderi ale valorii activelor
sau creşteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu,
altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acţionari.
* Recunoaşterea structurilor situaţiilor financiare este procesul încorporării
în bilanţ sau în contul de profit şi pierdere a unui element care corespunde definiţiei
unei structuri a situaţiei financiare. Astfel, un element trebuie recunoscut în cazul
în care:
• este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat să intre sau să iasă
din întreprindere;
• elementul are un cost sau o valoare care să poată fi evaluată în mod credibil
(adică să nu conţină erori semnificative, să nu fie părtinitoare).
* Evaluarea structurilor situaţiilor financiare este procesul prin care se
determină valorile la care structurile situaţiilor financiare vor fi recunoscute în
bilanţ şi în contul de profit şi pierdere.
Aceasta presupune alegerea unei baze de evaluare. În situaţiile financiare
bazele de evaluare sunt utilizate în combinaţii variate. Ele includ următoarele:
• Costul istoric. Activele sunt înregistrate la suma plătită în numerar sau
echivalente ale numerarului sau la valoarea reală din momentul cumpărării lor.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea echivalentelor obţinute în schimbul obligaţiei sau,
în anumite împrejurări (de exemplu, impozitul pe profit), la valoarea ce se aşteaptă să
fie plătită în numerar sau echivalente ale numerarului pentru a stinge datoriile.
• Costul curent. Activele sunt înregistrate la valoarea în numerar sau
echivalente ale numerarului care ar trebui plătită, dacă acelaşi activ sau unul
asemănător ar fi achiziţionat în prezent.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea reactualizată în numerar sau echivalente
ale numerarului, necesară pentru a deconta în prezent obligaţia.
• Valoarea realizabilă (de decontare a obligaţiei). Activele sunt înregistrate
la valoarea lor în numerar sau echivalente ale numerarului, care poate fi obţinută,
în prezent, prin vânzarea normală a activelor.
Datoriile sunt înregistrate la valoarea lor de decontare; aceasta reprezintă
valoarea reactualizată în numerar sau echivalente ale numerarului, care trebuie
plătită pentru a achita datoriile, potrivit cursului normal al afacerilor.
• Valoarea actualizată. Activele sunt înregistrate la valoarea actualizată a
viitoarelor intrări nete în numerar, care urmează a fi generate în derularea normală
a activităţii întreprinderii. Datoriile sunt înregistrate la valoarea actualizată a
viitoarelor ieşiri de numerar, care se aşteaptă să fie necesare pentru a deconta
datoriile.
Baza de evaluare cel mai frecvent adoptată de întreprinderi în elaborarea
situaţiilor financiare este costul istoric. Acesta este, de obicei, combinat cu alte
baze de evaluare. De exemplu, stocurile sunt, de obicei, înregistrate la minimul
dintre cont şi valoarea realizabilă netă; titlurile tranzacţionabile sunt evaluate la
valoarea de piaţă.
d) Conceptele de capital şi de menţinere a nivelului capitalului
Două concepte privind capitalul sunt definite în cadrul contabil conceptual
elaborat de IASC, respectiv, capitalul financiar şi capitalul fizic.
• Capitalul financiar defineşte investiţia proprietarului în întreprindere.
Conform acestui concept, capitalul este sinonim cu activele sau cu capitalul propriu
al întreprinderii.
32
• Capitalul fizic, denumit şi capital economic sau productiv, exprimă capacita-
tea de exploatare a întreprinderii, adică capacitatea acesteia de a produce sau vinde.
În plan patrimonial, capitalul fizic se identifică prin activele imobilizate, stocurile şi
producţia în curs de execuţie şi creanţele de exploatare (de regulă, clienţii).
În raport de cele două concepte privind capitalul (capital financiar şi capital
fizic), se disting şi două concepte privind menţinerea capitalului:
• Menţinerea capitalului financiar. Conform acestui concept, profitul se
obţine doar dacă valoarea financiară (sau monetară) a activelor nete la sfârşitul
perioadei este mai mare decât valoarea financiară (sau monetară) a activelor nete la
începutul perioadei, după excluderea oricăror distribuitori către proprietari şi a
oricăror contribuţii din partea proprietarilor în timpul perioadei analizate.
• Menţinerea capitalului fizic. Conform acestui concept, profitul se obţine
doar atunci când capacitatea fizică productivă (sau capacitatea de exploatare) a
întreprinderii (sau sursele, fondurile necesare atingerii acestei capacităţi) la sfârşitul
perioadei depăşeşte capacitatea fizică productivă la începutul perioadei, după ce s-a
exclus orice distribuire către proprietari şi orice contribuţie din partea proprietarilor
în timpul perioadei analizate.
Conceptul de menţinere a nivelului capitalului asigură legătura între
conceptele de capital şi de profit, deoarece constituie punctul de referinţă fără de
care profitul nu poate fi măsurat. Este o condiţie esenţială pentru distincţia între
rentabilitatea întreprinderii şi rambursarea capitalului său; doar activele în plus faţă
de sumele necesare pentru menţinerea capitalului pot fi considerate profit, şi deci
câştig produs de capitalul investit. Astfel: profitul este valoarea care rămâne după
ce cheltuielile au fost deduse din venituri. Dacă cheltuielile depăşesc veniturile,
valoarea reziduală este o pierdere netă.
2. Reţeaua de norme (standarde) contabile
Într-o concepţie generală, standardele contabile reprezintă, după caz, o regulă
sau un ansamblu de reguli ce stau la baza înregistrării şi evaluării contabile,
elaborării şi prezentării situaţiilor financiare.
În contabilitatea europeană, în locul termenului de „standard” este utilizat
termenul de „normă contabilă”.
Standardele contabile reprezintă o reţea explicit formulată în contabilitatea
anglo-saxonă. În schimb, în contabilitatea europeană se utilizează o varietate de
forme legale pentru definirea reţelei de standarde (norme contabile). În acest sens,
pot fi menţionate: directivele contabile europene, tratatele internaţionale, legile,
ordonanţele şi hotărârile de guvern; ordinele ministeriale; norme metodologice;
instrucţiuni şi alte surse de drept contabil.
În România, elaborarea unei reţele explicite de standarde contabile a început
să prindă contur şi se înscrie ca obiectiv principal în programul de dezvoltare a
contabilităţii.
În prezent, în reţeaua naţională de standarde se regăsesc Legea Contabilităţii,
Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii, Planul de conturi general, normele
privind elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare, normele privind elaborarea
şi prezentarea situaţiilor financiare, normele privind documentele contabile,
precum şi toate normele contabile elaborate în baza legilor, ordonanţelor şi
hotărârilor de guvern.
În anul 1999, reţeaua de norme contabile româneşti s-a îmbogăţit cu
reglementări contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţii Europene şi
cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. Reglementările stabilesc principiile
33
şi regulile contabile de bază, forma şi conţinutul situaţiilor financiare anuale, având
ca scop asimilarea deplină în contabilitatea românească a prevederilor Directivei a
IV-a a Comunităţii Europene şi continuarea armonizării cu Standardele
Internaţionale de Contabilitate.
Întreprinderile româneşti vor fi integrate în aria de aplicabilitate a acestor
reglementări, după un program stabilit de Ministerul Finanţelor, în funcţie de
anumite criterii de mărime, determinate pe baza situaţiilor financiare publicate
pentru exerciţiul financiar anterior.
Procesul de implementare a reglementărilor contabile anterior enunţate se va
încheia în anul 2005, urmând ca începând cu exerciţiul financiar al anului 2006 să
rămână în afara lor numai întreprinderile care, potrivit legislaţiei în vigoare la acea
dată, se vor încadra în categoria societăţilor mici.
Standardele contabile internaţionale elaborate de IASC reprezintă un sistem de
referinţă pentru elaborarea standardelor naţionale (locale). Ele definesc elementele
esenţiale şi regulile generale care pot fi preluate în contabilităţile naţionale.
Acceptarea acestor elemente nu este imperativă. Singurul element care se
impune ca sistem de referinţă este cel al nevoii lor informaţionale şi nevoii de
armonizare contabilă internaţională.
Directivele Europene sunt elaborate de Consiliul Uniunii Europene şi au
autoritate imperativă în ţările membre ale Uniunii Europene. Elementele din
directivă sunt, de asemenea, centrate pe laturile esenţiale ale Contabilităţii şi
regulile generale. Sub aspectul genezei, elementele din directivă sunt în bună
măsură articulate la Standardele Internaţionale de Contabilitate. Cele trei directive
europene specializate în contabilitate sunt:
• Directiva a IV-a, cu privire la conţinutul şi structura conturilor anuale (situa-
ţiilor financiare) şi ale raportului de gestiune, evaluare şi publicarea acestor documente
• Directiva a VII-a, privind armonizarea întocmirii şi publicării conturilor
consolidate
• Directiva a VIII-a, privind profesia contabilă.
Standardele naţionale (locale) sunt elaborate în funcţie de specificul socio-
economic al fiecărei ţări. Principial, aceste standarde preiau elementele esenţiale şi
regulile din standardele internaţionale şi directivele europene. Totodată, adaugă
elemente specifice fiecărei ţări, determinate de mediul socio-economic, interese
politice şi legislaţia economico-financiară respective.
3. Planul de conturi defineşte sistemul de conturi utilizat pentru înregis-
trarea activelor şi pasivelor, veniturilor şi cheltuielilor, precum şi a operaţiilor care
modifică masa patrimoniului.
Un plan de conturi defineşte:
• Criteriul de clasificare şi delimitare a conturilor este, de regulă, criteriul
bilanţier. Elementele descrise în bilanţ reprezintă poziţii înregistrate în conturi de
diverse grade de cuprindere;
• Sistemul de codificare este, de regulă, cel zecimal;
• Delimitarea fiecărui cont printr-un simbol cifric şi un titlu;
• Monografia înregistrării principalelor operaţii economice şi financiare.
Planul de conturi poate fi general (centralizat) sau specializat (descentralizat).
Prin planul de conturi sunt definite şi formalizate următoarele elemente:
a) Schema de clasificare şi codificare a conturilor;
b) Conţinutul şi funcţia contabilă ale conturilor;
c) Monografia înregistrării principalelor operaţii economice şi financiare.
34
În contabilitatea europeană se operează cu un plan de conturi general,
elaborat în mod centralizat la nivelul unei ţări. Totodată, nu este exclusă nici
varianta elaborării de planuri de conturi pe ramuri de activitate (exemplu: industrie,
comerţ, agricultură etc.).
În România a fost adoptată concepţia unui plan de conturi general. Acesta are
la bază concepţia dualistă privind organizarea contabilităţii întreprinderii. În
consecinţă, schema de clasificare a conturilor se diferenţiază pe două paliere,
respectiv:
* conturi financiare, de la clasa 1 la 8, destinate înregistrării operaţiilor
determinate de relaţiile întreprinderii cu mediul extern;
* conturi de gestiune, ordonate în clasa 9 din Planul de conturi general, fiind
destinate înregistrării şi construirii informaţiilor proprii contabilităţii de gestiune.
În contabilitatea anglo-saxonă este adoptată concepţia descentralizării planu-
rilor de conturi. În aceste condiţii, fiecare întreprindere, în baza standardelor conta-
bile, elaborează propriul plan de conturi.
Criteriul determinant în elaborarea planului de conturi este cel al poziţiilor,
posturilor din situaţiile financiare.
4. Reglementări contabile normative (dreptul contabil)
Aşa cum s-a arătat anterior, normele contabile pot fi acceptate în mod
voluntar, pot fi impuse în mod normativ (imperativ) sau acceptate într-o formă
combinată.
Toate normele contabile impuse în mod imperativ, prin texte legale şi texte
reglementate normativ, alcătuiesc sistemul reglementărilor contabile. În măsura în
care sistemul reglementărilor contabile se corelează cu normele juridice stabilite
prin dreptul comercial, dreptul civil, dreptul penal şi dreptul fiscal, se poate folosi
apelativul de „drept contabil”.
Dreptul contabil, ca sistem de norme contabile reglementate juridic, se
caracterizează prin următoarele trăsături:
a. Dreptul contabil este un drept bazat pe principii şi reguli, astfel:
* principiile înregistrării contabile: principiul fundamentării documentare,
principiul înregistrării cronologice şi sistematice, principiul înregistrării analitice şi
sistemice etc.
* principiile evaluării: principiul entităţii patrimoniale, principiul continuită-
ţii activităţii, principiul independenţei exerciţiilor, principiul cuantificării monetare,
principiul costului istoric, principiul prudenţei, principiul permanenţei metodelor,
principiul noncompensaţiilor, principiul importanţei relative.
* principiile partidei duble: dubla înregistrare a patrimoniului; calculul dublu
al rezultatului.
* reguli de evaluare: evaluarea la intrare, bazată pe costul istoric; evaluarea
la ieşire, bazată pe valoarea contabilă de intrare; evaluarea la inventar, bazată pe
valoarea actuală; evaluarea la bilanţ, bazată pe valoarea netă bilanţieră.
b. Dreptul contabil este conectat la dreptul fiscal, respectiv, contabilitatea este
conectată la fiscalitate.
Prin acelaşi sistem de culegere, prelucrare, stocare şi transmitere a datelor se
asigură, simultan, atât informaţia contabilă, cât şi cea fiscală.
c. Dreptul contabil este fundamentat, în plan juridic, pe normele din dreptul
comercial şi dreptul civil.
35
5. Politici contabile
Normele contabile prezintă o anumită flexibilitate privind procedurile şi meto-
dele contabile. Fiecare problemă contabilă se poate rezolva prin cel puţin două soluţii.
În aceste condiţii, se pune problema metodelor şi procedurilor contabile aplicabile.
Criteriul suprem în alegerea metodelor şi procedurilor contabile este cel al
redării imaginii fidele prin utilizarea acestora. În acest sens, sunt reţinute metodele
şi procedurile în măsură să furnizeze o informaţie corectă. Însă această alegere este
condiţionată de mediul în care este organizată şi condusă contabilitatea.
Opţiunile structurate, exprimate privind metodele şi procedurile conta-
bile sunt denumite politici contabile.
Aceste politici sunt formulate textual într-un document denumit, de regulă,
„plan contabil”. Acest plan este mecanismul opozabil atât în aplicarea metodelor şi
procedurilor contabile în practica întreprinderilor, cât şi în raporturile cu instituţiile
de control financiar şi fiscal.
Divulgarea, în raport cu mediul extern, a politicilor contabile efectiv aplicate,
se face prin întocmirea unei anexe la bilanţ denumită „metode şi procedee contabile
folosite în contabilitatea întreprinderii”.
37
- includerea în structura pasivului numai a profiturilor realizate în exerciţiul
curent;
- luarea în considerare a tuturor obligaţiilor previzibile şi a pierderilor
potenţiale care au luat naştere în cursul exerciţiului financiar încheiat sau pe
parcursul unui exerciţiu anterior, chiar dacă asemenea obligaţii sau pierderi apar
între data închiderii exerciţiului şi data întocmirii bilanţului;
- calcularea reală a amortismentelor şi provizioanelor, chiar dacă exerciţiul
financiar se încheie cu pierdere.
Principiul importanţei relative urmăreşte să pună în evidenţă toate
operaţiile economice şi financiare, precum şi informaţiile a căror importanţă poate
afecta evaluările şi deciziile.
În contabilitatea americană o informaţie este considerată importantă dacă
costul producerii şi prelucrării ei nu depăşeşte valoarea efectelor pe care aceasta le
produce.
Principiul non-compensaţiilor (în contabilitatea românească principiul
necompensării) constă, în esenţă, în excluderea compensărilor între posturile de
activ şi cele de pasiv ale bilanţului contabil, precum şi între venituri şi cheltuieli ale
contului de rezultate.
Lista principiilor poate fi completată şi cu altele, cum ar fi: principiul intangi-
bilităţii bilanţului de deschidere, principiul primordialităţii realităţii economice
asupra formei juridice etc.
Principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere presupune ca bilanţul de
deschidere al anului în curs să corespundă bilanţului de închidere al anului
precedent. Acest lucru este dovada integrităţii patrimoniale şi a informării corecte a
utilizatorilor de informaţie contabilă.
În Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii sunt explicit redactate
următoarele şase principii contabile: principiul prudenţei; principiul permanenţei
metodelor; principiul continuităţii activităţii; principiul independenţei exerciţiului;
principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere; principiul necompensării.
Celelalte principii sunt implicit aplicate, fără a fi formulate în mod expres.
Adoptarea în practica contabilă românească, începând cu anul 1994, a celor
şase principii general admise în mod explicit şi a altor principii contabile cu titlu
implicit, reprezintă o dovadă a dezvoltării sistemului contabil din România, o
componentă esenţială a reformei economice.
Noul sistem contabil românesc (aplicat în România, încă din anul 1994) şi
inspirat mai ales din Contabilitatea franceză, cunoaşte în prezent o permanentă
dezvoltare, determinată, pe de o parte, de cerinţa ca societăţile comerciale
româneşti să fie capabile să stabilească relaţii mai strânse cu investitorii, furnizorii
şi clienţii europeni şi internaţionali iar, pe de altă parte, de nevoia de aliniere, în
materie de contabilitate, la prevederile Directivei a IV-a a Uniunii Europene
referitoare la întocmirea şi prezentarea conturilor anuale ale societăţilor comerciale
şi ale standardelor internaţionale de contabilitate.
Continuarea dezvoltării sistemului contabil românesc este un proces impus
atât de dezvoltarea pieţei de capital, cât şi de programul de armonizare legislativă
în vederea integrării europene, precum şi de procesul de globalizare economică,
care impune asigurarea comparabilităţii informaţiei contabile în timp şi spaţiu.
Începând cu anul 1999, în vederea sprijinirii Guvernului României în
realizarea programului său de dezvoltare a sistemului contabil, organizaţia Know
How Fund din Marea Britanie sponsorizează un proiect prin care se asigură:
38
• evaluarea măsurii în care sistemul contabil din România furnizează deja
informaţii financiare relevante şi credibile, capabile să satisfacă atât necesităţile
utilizatorilor interni, cât şi cele ale furnizorilor internaţionali de capital;
• elaborarea unui plan pe termen lung pentru dezvoltarea viitoare a sistemului
contabil din România, şi
• implementarea planului pe termen lung.
În esenţă, proiectul îşi propune adaptarea în contabilitatea românească a
standardelor internaţionale de contabilitate, sub auspiciile Comitetului Standardelor
Internaţionale de Contabilitate (IASC).
În acest sens, în contabilitatea românească vor fi implementate, alături de cele
şase principii contabile cu titlu explicit, alte trei principii, şi anume: principiul
evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv; principiul prevalenţei
economicului asupra juridicului şi principiul pragului de semnificaţie.
Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi pasiv. În vederea
stabilirii sumei totale corespunzătoare unei poziţii, în bilanţ, se va determina
separat suma sau valoarea corespunzătoare fiecărui element individual de activ sau
de pasiv.
Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului. În esenţă, acest
principiu prevede ca informaţiile prezentate în situaţiile financiare trebuie să
reflecte realitatea economică a evenimentelor şi tranzacţiilor, nu numai forma lor
juridică.
Principiul pragului de semnificaţie. Orice element care are o valoare
semnificativă trebuie prezentat separat în cadrul situaţiilor financiare. Elementele
cu valori nesemnificative, care au aceeaşi natură sau cu funcţii similare, vor fi
însumate, nefiind necesară prezentarea lor separată.
39
1.4. Contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune
Definirea contabilităţii s-a realizat în strânsă legătură cu stadiul cunoştinţelor
în acest domeniu şi cu mediul social, economic şi cultural în care s-a aflat.
Indiferent cum am privi-o – ca o artă, ca o tehnică sau ca o ştiinţă –,
contabilitatea este „un joc social” ce are drept finalitate reprezentarea unei realităţi
care este întreprinderea. Multitudinea nevoilor informaţionale ale diverşilor
utilizatori de informaţie contabilă determină construirea a două reprezentări ale
aceleiaşi realităţi: o reprezentare „internă” şi o reprezentare „externă”.
Această reprezentare duală îşi găseşte exprimarea în existenţa a două
componente informaţionale:
• o componentă informaţională ce oferă imaginea firmei în exterior. Putem
vorbi, în acest caz, de contabilitatea generală sau financiară;
• o componentă care descrie procesele interne ale întreprinderii. Vorbim în
acest caz, de contabilitatea de gestiune.
Acest mod de organizare a contabilităţii firmei în două circuite informa-
ţionale autonome sau într-un singur circuit, a constituit un subiect de discuţii şi
polemici încă de la începutul secolului XX, şi persistă şi în zilele noastre.
Contabilitatea generală sau financiară (comptabilité générale, comptabi-
lité financière, financial accounting) are rolul de a înregistra tranzacţiile întreprin-
derii cu mediul extern, pentru determinarea periodică a situaţiei patrimoniale şi
financiare şi a rezultatului obţinut.
Informaţiile contabilităţii financiare au caracter retrospectiv şi se fac publice
prin intermediul conturilor anuale, denumite şi situaţii financiare sau documente
contabile de sinteză.
În cele mai multe ţări contabilitatea financiară este reglementată, adică se
bazează pe principii şi norme contabile, iar situaţiile financiare constituie obiectul
normalizării contabile atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.
Contabilitatea generală (financiară) îndeplineşte mai multe funcţii, şi anume:
• funcţia de înregistrare a tranzacţiilor întreprinderii, în scopul determinării
periodice a situaţiei patrimoniale şi financiare şi a rezultatului întreprinderii;
• funcţia de comunicare financiară externă, având drept scop informarea
diverselor categorii de utilizatori ai informaţiei contabile (acţionarii, furnizorii,
clienţii, statul etc.);
• funcţia de instrument de verificare şi probă, generată de raţiuni juridice şi fiscale;
• funcţia de furnizare a informaţiilor necesare sintezelor macroeconomice,
pentru calcularea conturilor naţionale;
• funcţia de satisfacere a cerinţelor informaţionale ale analizei financiare.
Contabilitatea financiară nu se opune contabilităţii de gestiune. Ambele
circuite informaţionale sunt complementare pentru gestiunea întreprinderii.
Contabilitatea de gestiune. Apărută ca urmare a concurenţei în mediul industrial,
contabilitatea de gestiune a evoluat continuu, denumindu-se succesiv: contabilitate indus-
trială, contabilitatea costurilor, contabilitatea analitică, de exploatare, contabilitate de
gestiune, contabilitate managerială (comptabilité de gestion, management accounting).
Contabilitatea de gestiune are rolul de a servi ca instrument în luarea decizii-
lor de către manageri.
De regulă, contabilitatea de gestiune nu este reglementată la nivel naţional,
adică nu are la bază norme unitare şi obligatorii. Multe firme îşi definesc proceduri
stricte privind organizarea contabilităţii de gestiune, având în vedere specificul
40
activităţii şi nevoile interne de informare. Aceste norme nu sunt publicate în
exterior, sunt deci secrete.
Contabilitatea de gestiune îndeplineşte următoarele funcţii:
• funcţia de determinare a costurilor pe produs, activităţi şi unităţi
organizaţionale (divizii, ramuri, departamente etc.);
• funcţia de determinare a rezultatelor analitice pe produse sau activităţi;
• funcţia de furnizare a informaţiilor necesare bugetelor şi conturilor previzionale;
• funcţia de producere a informaţiilor destinate măsurării performanţelor
întreprinderii (rentabilitate, productivitate etc.) la nivelul produselor şi al sectoa-
relor de activitate.
În toate ţările există o distincţie între contabilitatea financiară şi contabilitatea
de gestiune, chiar dacă frontiera dintre ele nu se defineşte în aceeaşi manieră de la
o ţară la alta. Problema care se pune este legată de gradul de autonomizare a celor
două contabilităţi, de relaţiile ce se stabilesc între ele.
Cu toată opoziţia dintre contabilitatea financiară şi contabilitatea de gestiune,
între ele există, totuşi, o legătură, în sensul că ambele se bazează pe aceleaşi date,
preluate din documentele justificative. Astfel, contabilitatea de gestiune preia
numeroase informaţii colectate de contabilitatea financiară, iar elaborarea
documentelor contabile de sinteză se sprijină şi pe aportul contabilităţii de gestiune.
41
2
BILANŢUL CONTABIL –
PROCEDEU SPECIFIC
AL METODEI CONTABILITĂŢII
51
Fig. 2.3.
Valoarea netă
la sfârşitul la sfârşitul
ACTIV exerciţiului exerciţiului
N-1 N
A IMOBILIZĂRI NECORPORALE:
C Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare
T Alte imobilizări necorporale
I Imobilizări necorporale în curs
V IMOBILIZĂRI CORPORALE:
E Terenuri
Clădiri
I Construcţii speciale
M Maşini, utilaje şi mijloace de transport
O Alte imobilizări corporale
B Imobilizări corporale în curs
I IMOBILIZĂRI FINANCIARE:
L Titluri de participare
I Alte titluri imobilizate
Z Creanţe imobilizate
A
T
E
I ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL
STOCURI:
Stocuri de materii prime, materiale consumabile,
obiecte de inventar, baracamente
A Stocuri aflate la terţi
C Producţie în curs de execuţie
T Semifabricate, produse finite, produse reziduale
I Animale
V Mărfuri
E Ambalaje
ALTE ACTIVE CIRCULANTE:
C Avansuri acordate furnizorilor (furnizori-debitori)
I Clienţi şi conturi asimilate
R Alte creanţe
C Decontări cu asociaţii privind capitalul
U Titluri de plasament
L Conturi la bănci, în lei
A Conturi la bănci, în devize, în ţară
N Conturi la bănci, în devize, în străinătate
T Casa în lei
E Casa în devize
Acreditive în lei
Acreditive în devize
Alte valori
52
II ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE:
Cheltuieli înregistrate în avans
Decontări din operaţii în curs de clarificare
Diferenţa de conversie-activ
III CONTURI DE REGULARIZARE ŞI ASIMILATE
– TOTAL
IV PRIME PRIVIND RAMBURSAREA
OBLIGAŢIUNILOR
TOTAL ACTIV ( I + II + III + IV)
55
precum şi pentru reglarea amortizării derogatorii. Fiind create prin includerea unei
cote-părţi în cheltuielile unităţii patrimoniale, ele influenţează în mod indirect, prin
reducere, rezultatul obţinut. În felul acesta, se creează temporar un avantaj fiscal pentru
întreprindere. Ulterior, pe măsura revenirii asupra provizionului, când rata dobânzii,
preţurile şi cursurile valutare sunt favorabile, profitul creşte, urmând a fi impozitat.
i) În categoria capitalurilor proprii sunt încadrate şi fondurile cu scop
determinat, cum sunt: fondul de participare la profit şi alte fonduri. Aceste fonduri
au caracterul unor rezerve constituite cu scopul de a susţine financiar activitatea
unităţii patrimoniale sau pentru stimularea angajaţilor.
Fondul de participare la profit se creează pe seama profitului net şi este
destinat finanţării premiilor din profit acordate salariaţilor.
B. DATORIILE sau capitalul străin exprimă fondurile sau capitalurile
furnizate de terţi pentru care unitatea trebuie să acorde o prestaţie sau un echivalent
valoric. Este vorba de creditele contractate de la bănci sau alte instituţii financiare,
împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni, precum şi datoriile create în cadrul
relaţiilor de decontare ale unităţilor patrimoniale cu alte persoane fizice şi juridice.
Persoanele juridice şi fizice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt
denumite generic creditori. Definit prin această prismă, creditorul reprezintă
persoana care, în cadrul unui raport patrimonial, a avansat o valoare economică şi
urmează să primească un echivalent valoric sau o contraprestaţie.
Datoriile, ca sursă străină de finanţare, sunt prezente şi funcţionează din
momentul naşterii obligaţiilor faţă de terţi şi până în momentul rambursării (în
cazul creditelor) şi plăţii lor (în cazul datoriilor generate de relaţiile de decontare),
după caz. Mai mult, toate datoriile cu termen de scadenţă mai mare de un an sunt
purtătoare de dobândă. De asemenea, sunt purtătoare de dobândă creditele primite
de la bancă sau alte instituţii financiare, chiar dacă sunt pe termen scurt.
Din masa patrimonială a datoriilor, mai semnificative sunt următoarele
structuri: datoriile financiare; datoriile comerciale, datoriile fiscale, salariale şi
sociale; datoriile privind relaţiile de decontare cu asociaţii şi creditorii diverşi.
1) Datoriile financiare exprimă creditele primite de la bancă şi alte instituţii
de credit, precum şi împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni.
Creditele primite de la bancă şi alte instituţii de credit cuprind creditele pe
termen lung şi mijlociu. Aceste credite sunt purtătoare de dobândă şi garantate prin
activele întreprinderii.
Împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni reprezintă fondurile pe termen lung
asigurate prin vânzarea de titluri de credit negociabile către public. Vânzarea se face, de
regulă, prin intermediul unor instituţii financiare, fără a fi exclusă şi posibilitatea vânzării
directe către public, chiar de către societatea comercială. Titularul de patrimoniu care
emite un astfel de împrumut se angajează să ramburseze, la termen sau eşalonat, ratele
scadente şi să plătească o dobândă sub forma cupoanelor ataşate titlurilor de credit.
2) Datoriile comerciale se creează în cadrul relaţiilor de decontare cu
furnizorii pentru aprovizionări de bunuri materiale, lucrări şi servicii primite. Ele se
delimitează patrimonial sub forma furnizorilor şi efectelor de plătit.
Furnizorii reprezintă datoriile echivalente valorii bunurilor materiale,
lucrărilor şi serviciilor primite de la terţi.
Efectele de plătit reprezintă titlurile de valoare care atestă obligaţia de plată a
întreprinderii în cadrul relaţiilor de decontare cu furnizorii.
3) Datoriile fiscale, salariale şi sociale cuprind, în ordine, obligaţiile din impozite
şi taxe faţă de bugetul statului, salariile şi alte drepturi asimilate datorate angajaţilor,
56
obligaţiile privind contribuţia la asigurările sociale şi la fondul de şomaj (protecţia
socială), precum şi datoriile intermediare create în cadrul relaţiilor de decontare cu
angajaţii, prin reţinerea din salariul cuvenit acestora a contribuţiei personalului pentru
pensie suplimentară şi a celei pentru fondul de şomaj. Aceste contribuţii se reţin din
salarii de către întreprindere şi urmează să fie decontate organelor în drept.
4) Datoriile faţă de asociaţi reprezintă obligaţiile faţă de acţionari sau
asociaţi pentru capitalul de rambursat, dividendele de plată, precum şi datoriile în
cadrul grupului privind fondurile puse, direct sau indirect, pe termen scurt la
dispoziţia societăţii comerciale de către întreprinderile asociate sau de către cele cu
care aceasta are relaţii de participare.
Creditorii diverşi cuprind toate obligaţiile care prin natura lor nu se includ în
categoriile prezentate mai sus. În această situaţie se află datoriile privind
achiziţionarea titlurilor de plasament, sumele încasate şi necuvenite etc.
C. PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI ŞI CHELTUIELI sunt fonduri
constituite la închiderea exerciţiului pe seama cheltuielilor, pentru acele elemente de
patrimoniu a căror realizare sau plată este probabilă, ori pentru cheltuieli care devin
exigibile în perioadele următoare. Cazurile cele mai tipice de provizioane pentru
riscuri şi cheltuieli sunt: litigii, amenzi şi penalităţi, despăgubiri, daune şi alte datorii
incerte, cheltuieli legate de activitatea de service în perioada de garanţie, cheltuieli cu
reparaţiile capitale eşalonate, potrivit programului, pe mai multe perioade etc.
D. CONTURILE DE REGULARIZARE ŞI ASIMILARE cuprind: veniturile
constatate în avans, diferenţele din operaţii în curs de clarificare şi diferenţele de
conversie-pasiv.
În conformitate cu normele contabile româneşti, pasivul bilanţier prezintă
următoarea structură:
Valoarea
PASIV la sfârşitul la sfârşitul
exerciţiului N-1 exerciţiului N
C Capital social, din care capital subscris şi vărsat
A Contul întreprinzătorului individual
P Prime legate de capital
I Diferenţe din reevaluare
T Rezerve
A Rezultatul reportat:
L Profitul nerepartizat
U Pierderea neacoperită
R Rezultatul exerciţiului:
I Profit
Pierdere
P Repartizarea profitului
R Fonduri
O Subvenţii pentru investiţii
P Provizioane reglementate
R
I
I
I CAPITALURI PROPRII - TOTAL
57
II PROVIZIOANE PENTRU RISCURI ŞI
CHELTUIELI
D Împrumuturi şi datorii asimilate
A Furnizori şi conturi asimilate
T Avansuri primite de la clienţi (clienţi-
O creditori)
R Alte datorii
I
I
III DATORII - TOTAL
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILARE
Venituri constante în avans
Diferenţe din operaţii în curs de clarificare
Diferenţe de conversie - pasiv
IV CONTURI DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE - TOTAL
TOTAL PASIV (I + II + III + IV)
67
3
DOCUMENTAŢIA –
PROCEDEU
AL METODEI CONTABILITĂŢII
68
• Structura formularului se caracterizează prin gruparea şi aşezarea informaţiilor
fixe, precum şi a spaţiilor pentru informaţiile variabile care urmează să se completeze
de utilizatori. În aceste condiţii, formularul poate avea fie formă tabelară (exemplu:
statele de salarii), fie formă de grupare pe zone (exemplu: factura) etc.
• Formatul formularului exprimă mărimea suportului de hârtie sau carton,
folosindu-se în acest scop dimensiuni standardizate.
Formularele netipizate sunt suporturi de informaţii în care conţinutul, forma
şi formatul nu sunt prestabilite şi imprimate, iar folosirea lor este la latitudinea
întreprinderii.
În raport de modul de întocmire şi de rolul lor în cadrul sistemului
informaţional, documentele contabile pot fi: documente justificative, registre
contabile şi documente de sinteză şi raportare.
70
b) Fişe de cont şah sau pe conturi corespondente (Tabelul 3.3.):
Tabelul 3.3.
Unitatea...............
CARTEA MARE (ŞAH) Simbol cont Debit Pag.
Denumirea contului Credit
Nr. din Data Conturi corespondente
Suma
registrul jurnal operaţiei
71
Tabelul 3.5.
Registrul inventar
Unitatea..................
Diferenţe din evaluare
Nr. Recapitulaţia elementelor Valoarea
(de înregistrat)
crt. inventariate
Contabilă De inventar Valoare Cauze diferenţe
1 2 3 4 5 6
75
Această formă de contabilitate prezintă o serie de inconveniente ca:
înregistrarea în jurnal este greoaie, existând pericolul repetării înscrierii operaţiilor
identice; nu permite diviziunea muncii; controlul înregistrărilor este dificil de
efectuat; erorile de înregistrare se pot identifica numai după întocmirea balanţei
generale. Pentru a depăşi această situaţie, s-a recurs la forma „clasică”, cu jurnale
specializate, creându-se jurnalul „Cartea-mare”, specializat pentru evidenţa anali-
tică a furnizorilor şi a clienţilor.
În cadrul acestor jurnale, înregistrarea se face cronologic şi sistematic.
76
Figura 3.2.
78
Figura 3.3.
Forma de contabilitate maestru – şah
79
4
EVALUAREA –
PROCEDEU
AL METODEI CONTABILITĂŢII
82
a) Preţurile producătorilor – sunt preţurile formate din costul complet
(comercial), plus profitul cuvenit unităţii producătoare.
b) Preţurile de livrare – sunt preţurile la care circulă produsele unităţilor econo-
mice şi sunt formate din preţurile producătorului plus taxa pe valoarea adăugată.
c) Preţurile cu amănuntul – sunt preţurile cu care unităţile comerciale vând
produse consumatorilor şi sunt formate din preţurile de livrare la care se adaugă
adaosul comercial şi taxa pe valoarea adăugată colectată.
d) Tarifele – reprezintă contravaloarea serviciilor prestate de către unităţile
specializate către alte unităţi şi către populaţie.
Relaţiile de mărime dintre preţurile cuprinse în sisteme de preţuri, în care punctul
de plecare îl reprezintă costul de producţie, sunt redate în următoarea schemă:
Costul Profitul Adaosul comercial
complet unităţii TVA Cheltuieli de Profitul TVA
(comercial) producătoare deductibilă circulaţie unităţii comerciale colectată
PREŢUL
PRODUCĂTORULUI
PREŢUL DE LIVRARE
PREŢUL CU AMĂNUNTUL
87
Diferenţa constatată în bilanţul de deschidere al primului exerciţiu de aplicare
a acestor retratări este înscrisă în capitalurile proprii.
Dimpotrivă, câştigurile şi pierderile ulterioare constatate asupra situaţiei
monetare nete sunt considerate ca venituri sau cheltuieli ale exerciţiului în cursul
căruia acestea sunt identificate.
Exemplul privind retratarea situaţiilor financiare ale unei întreprinderi situate
într-o ţară hiperinflaţionistă.
Situaţiile financiare ale unei întreprinderi care operează într-o ţară hiperinfla-
ţionistă se prezentau, după cum urmează, la închiderea exerciţiilor N-1 şi N:
*)
Bilanţul (după afectarea rezultatului)
Posturi bilanţiere N-1 N
Activ:
Imobilizări reevaluate 4.500 4.500
- Amortizări cumulate reevaluate -2.700 -3.150
1.800 1.350
Imobilizări evaluate la costuri istorice 9.000 9.00
- Amortizări cumulate -3.600 -3.850
5.400 5.150
Stocuri evaluate la costuri istorice 2.700 3.150
Stocuri estimate la valoarea realizabilă netă - 450
Creanţe 3.150 3.850
Lichidităţi 450 900
Total activ 13.500 14.850
Pasiv:
Capital 900 900
Rezerve 5.400 5.850
Total capitaluri proprii 6.300 6.750
Datorii 7.200 8.100
Total pasiv 13.500 14.850
*)
Contul de profit şi pierdere
Rubrici N-1 N
Venituri:
Vânzări 15.750 22.500
Cheltuieli:
Costul mărfurilor vândute:
stoc iniţial 1.350 2.700
+ cumpărările exerciţiului 10.350 14.400
- stoc final -2.700 -3.600
-9.000 -13.5001)
Cheltuieli privind amortizările:
- imobilizările reevaluate -450 -450
- imobilizărilor evaluate în costuri istorice -450 -450
Alte cheltuieli -4.950 -7.650
Rezultat 900 450
*)
Niculae Feleagă, Sisteme contabile comparate, Ed. Economică, Bucureşti,
1999, pag. 143.
89
*)
Bilanţul retratat la 31 decembrie/N
Posturi bilanţiere Valoare
Activ:
Imobilizări reevaluate: 4.500 x 230/170 = 6.088,23
- Amortizări cumulate reevaluate: -3.150 x 230/170 = -4.261,76
1.826,47
Imobilizări evaluate la costuri istorice:
9.000 x 230/100 = 20.700
- Amortizări cumulate: -3.850 x 230/100 = -8.855
11.845
Stocuri evaluate la costuri istorice 3.150
Stocuri estimate la valoarea realizabilă netă 450
Creanţe 3.850
Lichidităţi 900
Total activ 22.021,47
Pasiv:
Capital: 900 x 230/100 2.070
Rezerve: 10.217,65 x 230/200 = 11.750,30
Rezultatul net al exerciţiului (prin diferenţă) 101,17
Total capitaluri proprii 13.921,47
Datorii 8.100
Total pasiv 22.021,47
Prin compararea rezultatului pus în evidenţă de bilanţul retratat cu cel obţinut
prin reevaluarea veniturilor şi cheltuielilor exerciţiului, se obţine câştigul referitor
la situaţia monetară netă:
*)
Contul de profit şi pierdere retratat al exerciţiului N
Rubrici Valori
Venituri:
Vânzări: 22.500 x 230/215 = 24.069,77
Cheltuieli:
Costul mărfurilor vândute:
stoc iniţial: 2.700 x 230/200 = 3.105
+ cumpărările exerciţiului: 14.400 x 230/215 = 15.404,65
- stoc final -3.600
-14.909,651)
Cheltuieli privind amortizările:
- imobilizările reevaluate: 450 x 230/170 = -608,82
- imobilizările evaluate în costuri istorice:
450 x 230/100 = -1.035
Alte cheltuieli: 7.650 x 230/215 -8.183,72
Rezultatul înaintea câştigului referitor la situaţia
monetară netă -667,42
Câştigul referitor la situaţia monetară netă:
101,17 – (-667,42) = 768,59
Rezultatul net 101,17
Remarcă: Presupunând că, pentru exerciţiul N+1, întreprinderea ar înceta să
aplice norma IAS 29, ca urmare a unei reduceri spectaculoase a inflaţiei, valorile
imobilizărilor ce apar în bilanţul retratat la 31 decembrie/N ar constitui bază de
calcul al amortizărilor exerciţiului N+1.
1)
Stocul iniţial + cumpărări – stocul final = stocuri ieşite (vândute), sau costul
bunurilor vândute
*)
Niculae Feleagă, Ion Ionaşcu, Tratat de contabilitate financiară, vol. I, Ed.
Economică, Bucureşti, 1998, pag. 143
90
5
CONTUL –
PROCEDEU SPECIFIC
AL METODEI CONTABILITĂŢII
Contul „j”
MICŞORĂRI SITUAŢIA INIŢIALĂ
SITUAŢIA FINALĂ CREŞTERI
103
c) conturile corespondente, în care urmează să se înregistreze operaţia
economică analizată, vor fi deci, pentru micşorarea de activ, de la elementul
„Disponibil la bănci în lei”, contul de activ „Disponibil la bănci în lei”, iar pentru
micşorarea de pasiv de la elementul „Credite bancare pe termen scurt”, contul
„Credite bancare pe termen scurt”;
d) conform regulilor de funcţionare ale conturilor, contul „Disponibil la bănci
în lei”, fiind de activ, şi având de înregistrat o scădere de activ, se va credita cu
3.000.000 lei, iar contul „Credite bancare pe termen scurt”, fiind de pasiv şi având
de înregistrat o scădere de pasiv, se va debita cu 3.000.000 lei.
Prin urmare, potrivit particularităţii dublei înregistrări, se stabileşte corespon-
denţa între debitul contului „Credite bancare pe termen scurt” şi creditul contului
„Disponibil la bănci în lei”, care se concretizează în următoarea formulă contabilă:
„Credite bancare pe termen scurt” = „Disponibil la bănci în lei” 3.000.000 lei
110
Schema de clasificare a conturilor
- simplificat -
Clasa Grupa Subgrupa Conturi sintetice Funcţia
contabilă
0 1 2 3 4
1. Conturi 1.1. Conturi A. După criteriul conţinutului economico-financiar
de bilanţ de active 1.1.1. Conturi 201 „Cheltuieli de constituire” A
imobilizate de imobilizări 203 „Cheltuieli de cercetare dezvoltare” A
necorporale 205 „Concesiuni, brevete şi alte valori
asimilate” A
207 „Fond comercial” A
1.1.2. Conturi 211 „Terenuri” A
de 212 „Mijloace fixe” A
imobilizări
corporale
1.1.3. Conturi 261 „Titluri de participare” A
de imobilizări 262 „Titluri imobilizate ale activităţii de
financiare portofoliu” A
267 „Alte creanţe imobilizate” A
1.2. Conturi 1.2.1. Conturi 300 „Materii prime” A
de active de stocuri 301 „Materiale consumabile” A
circulante 331 „Produse în curs de execuţie” A
345 „Produse finite” A
371 „Mărfuri” A
1.2.2. Conturi 411 „Clienţi” A
de creanţe 413 „Efecte de primit” A
445 „Subvenţii” A
456 „Decontări cu asociaţii privind
capitalul” B
461 „Debitori diverşi” A
1.2.3. Conturi 503 „Acţiuni” A
de plasa- 506 „Obligaţiuni” A
mente şi 511 „Valori de încasat” A
disponi- 512 „Conturi curente la bănci” B
bilităţi 531 „Casa” A
băneşti 541 „Acreditive” A
1.3. Conturi – 101 „Capital social” P
de 104 „Prime legate de capital” P
capitaluri 105 „Diferenţe din reevaluare” P
proprii 106 „Rezerve” P
107 „Rezultatul reportat” B
111 „Fond de dezvoltare” P
112 „Fond de participare la profit” P
122 „Rezultatul exerciţiului” B
131 „Subvenţii pentru investiţii” P
141 „Provizioane reglementare” P
1.4. Conturi – 151 „Provizioane pentru riscuri şi P
de provi- cheltuieli”
zioane
pentru
riscuri şi
cheltuieli
111
1.5. Conturi – 161 „Împrumuturi din emisiuni de
de datorii obligaţiuni” P
162 „Credite bancare pe termen lung şi
mijlociu” P
164 „Datorii privind concesiunile şi alte
datorii asimilate” P
168 „Dobânzi aferente împrumuturilor
şi datoriilor asimilate” P
401 „Furnizori” P
403 „Efecte de plată” P
404 „Furnizori de imobilizări” P
421 „Personal – remuneraţii datorate” P
431 „Asigurări sociale” P
437 „Ajutor de şomaj” P
441 „Impozitul pe profit” P
444 „Impozitul pe salarii” P
462 „Creditori diverşi” P
1.6. Conturi – 471 „Cheltuieli înregistrate în avans” A
de regu- 472 „Venituri înregistrate în avans” P
larizare 476 „Diferenţe de conversie – activ” A
477 „Diferenţe de conversie – pasiv” P
169 „Prime privind rambursarea
obligaţiunilor” A
1.7. Conturi 1.7.1. Conturi 280 „Amortizări privind imobilizările
rectifi- rectificative necorporale” P
cative privind 281 „Amortizări privind imobilizările
activele corporale” P
imobilizate 296 „Provizioane pentru deprecierea
imobilizărilor financiare” P
1.7.2. Conturi 390 „Provizioane pentru deprecierea
rectificative materiilor prime” P
privind 393 „Provizioane pentru deprecierea
activele producţiei în curs de execuţie” P
circulante 394 „Provizioane pentru deprecierea
produselor” P
397 „Provizioane pentru deprecierea
mărfurilor” P
491 „Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-clienţi” P
496 „Provizioane pentru deprecierea
creanţelor-debitori diverşi” P
590 „Provizioane pentru deprecierea
titlurilor de plasament” P
2. Conturi 2.1. Conturi 2.1.1. Conturi 600 „Cheltuieli cu materiile prime” A
de de de 607 „Cheltuieli privind mărfurile” A
rezultate cheltuieli cheltuieli de 611 „Cheltuieli cu întreţinerea şi
(procese) exploatare reparaţiile” A
642 „Cheltuieli cu remuneraţiile
personalului” A
658 „Alte cheltuieli de exploatare” A
681 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele” A
112
2.1.2. Conturi 666 „Cheltuieli privind dobânzile” A
de 667 „Cheltuieli privind sconturile
cheltuieli acordate” A
financiare 686 „Cheltuieli financiare privind
amortizările şi provizioanele” A
2.1.3. Conturi 671 „Cheltuieli excepţionale privind
de operaţiile de gestiune” A
cheltuieli 672 „Cheltuieli privind operaţiile de capital” A
excepţionale 687 „Cheltuieli excepţionale privind
amortizările şi provizioanele” A
2.2.Conturi 2.2.1. Conturi 701 „Venituri din vânzarea produselor finite” P
de de 707 „Venituri din vânzarea mărfurilor” P
venituri venituri din 711 „Venituri din producţia stocată” P
exploatare 722 „Venituri din producţia de
imobilizări corporale” P
781 „Venituri din provizioane privind
activitatea de exploatare” P
2.2.2. Conturi 766 „Venituri din dobânzi” P
de venituri 786 „Venituri financiare din provizioane” P
financiare
2.2.3. Conturi 771 „Venituri excepţionale din operaţii
de de gestiune” P
venituri 772 „Venituri din operaţii de capital” P
excepţionale 787 „Venituri excepţionale din
provizioane” P
3. Conturi 3.1. Conturi – 8031 „Mijloace luate cu chirie” –
de ordine de ordine 8032 „Valori materiale primite spre
şi prelucrare sau reparare” –
evidenţă 8033 „Valori materiale primite în
păstrare sau custodie” –
3.2. Conturi – 801 „Angajamente acordate” –
de 802 „Angajamente primite” –
evidenţă 8034 „Debitori scoşi din activ urmăriţi
în continuare” –
8035 „Debitori din amenzi şi penalităţi
pretinse” –
4. Conturi 4.1. Conturi – 901 „Decontări interne privind
de de cheltuielile” B
gestiune decontări 902 „Decontări interne privind
(interne) interne producţia obişnuită” B
903 „Decontări interne privind
diferenţele de preţ” A
4.2. Conturi – 921 „Cheltuielile activităţii de bază” A
de 922 „Cheltuielile activităţilor auxiliare” A
calculaţie 923 „Cheltuieli indirecte de producţie” A
924 „Cheltuieli generale de
administraţie” A
925 „Cheltuieli de desfacere” A
4.3. Conturi – 931 „Costul producţiei obţinute” A
privind 933 „Costul producţiei în curs de
producţia execuţie” A
obţinută
113
1. Conturi B. După criteriul funcţiei contabile
de activ
2. Conturi
de pasiv Conturile menţionate
3. Conturi
de activ-
pasiv sau
bifuncţio-
nale
1. Conturi C. După criteriul sferei de cuprindere
sintetice Conturile menţionate mai sus
2. Conturi 2.1. Conturi
analitice analitice
valorice
2.2. Conturi
analitice
cantitativ
valorice
114
Codificarea sau simbolizarea cifrică a conturilor are la bază sistemul
zecimal de codificare, potrivit căruia conturile folosite într-un sector de activitate al
economiei naţionale se împart în zece clase, fiecare clasă poate cuprinde maximum
10 grupe de conturi; fiecare grupă poate cuprinde 9 conturi sintetice de gradul I,
fiecare cont sintetic de gradul I se poate desfăşura pe 9 conturi sintetice de gradul II
sau subconturi, fiecare cont sintetic de gradul II se poate desfăşura pe 9 conturi de
gradul III etc., în funcţie de necesităţile de detaliere a informaţiilor furnizate
de conturi.
Clasele de conturi sunt simbolizate cu o singură cifră, de la 0 la 9. Planul de
conturi cuprinde 9 clase, astfel:
Clasa 1 – Conturi de capitaluri
Clasa 2 – Conturi de active imobilizate
Clasa 3 – Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie
Clasa 4 – Conturi de terţi
Clasa 5 – Conturi de trezorerie
Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
Clasa 7 – Conturi de venituri
Clasa 8 – Conturi speciale (conturi în afara bilanţului)
Clasa 9 – Conturi de gestiune
Grupele de conturi din cadrul fiecărei clase sunt simbolizate cu două cifre:
prima cifră reprezintă simbolul clasei, iar a doua, simbolul grupei.
Conturile sintetice sunt simbolizate cu trei cifre, primele două cifre repre-
zentând simbolul grupei şi a treia cifră reprezentând simbolul contului sintetic de
gradul I.
Subconturile sunt simbolizate cu patru cifre, primele 3 cifre reprezentând
simbolul contului sintetic, iar a patra cifră reprezentând simbolul subcontului.
Schema de simbolizare a conturilor se prezintă astfel:
Astfel, conturile care fac parte din aceeaşi clasă sunt recunoscute după cifra
iniţială, grupele sunt recunoscute prin a doua cifră a simbolului, conturile sintetice
după cifra a treia, iar subconturile după a patra cifră a simbolului.
De exemplu: clasa conturilor de capitaluri a primit simbolul 1. Prima grupă
din clasa 1 a primit simbolul 0, numită „Capital şi rezerve”, primul cont sintetic a
primit simbolul 1, numit „Capital social”. Primul subcont (cont sintetic de gradul
doi) a primit simbolul 1, numit „Capital subscris nevărsat”. Astfel, identificarea
contului sintetic de gradul doi, „Capital subscris nevărsat” se va face prin
următorul cod şi următoarea denumire: 1011 „Capital subscris nevărsat”.
Modelul simplificat al planului de conturi general adoptat în noul sistem
contabil din România se prezintă astfel:
115
I. CONTURI DE BILANŢ
• Clasa 1 – Conturi de capitaluri
10 „Capital şi rezerve”
11 „Fonduri”
12 „Rezultatul exerciţiului”
13 „Subvenţii pentru investiţii”
14 „Provizioane reglementate”
15 „Provizioane pentru riscuri şi cheltuieli”
16 „Împrumuturi şi datorii asimilate”
• Clasa 2 – Conturi de imobilizări
20 „Imobilizări necorporale”
21 „Imobilizări corporale”
23 „Imobilizări în curs”
26 „Imobilizări financiare”
28 „Amortizări privind imobilizările”
29 „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor financiare”
• Clasa 3 – Conturi de stocuri şi comenzi în curs de execuţie
30 „Stocuri de materii şi materiale”
32 „Obiecte de inventar”
33 „Producţia în curs de execuţie”
34 „Produse”
35 „Stocuri aflate la terţi”
36 „Animale”
37 „Mărfuri”
38 „Ambalaje”
39 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie”
• Clasa 4 – Conturi de terţi
40 „Furnizori şi conturi asimilate”
41 „Clienţi şi conturi asimilate”
42 „Personal şi conturi asimilate”
43 „Asigurări sociale, protecţia socială şi conturi asimilate”
44 „Bugetul statului, fonduri speciale şi conturi asimilate”
45 „Grup şi asociaţi”
46 „Debitori şi creditori diverşi”
47 „Conturi de regularizare şi asimilate”
48 „Decontări în cadrul unităţii”
49 „Provizioane pentru deprecierea creanţelor”
• Clasa 5 – Conturi de trezorerie
50 „Titluri de plasament”
51 „Conturi la bănci”
53 „Casa”
54 „Acreditive”
58 „Viramente interne”
59 „Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”
116
II CONTURI DE REZULTAT
• Clasa 6 – Conturi de cheltuieli
60 „Cheltuieli cu materii prime, materiale şi mărfuri”
61 „Cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi”
62 „Cheltuieli cu alte servicii executate de terţi”
63 „Cheltuieli cu impozitele, taxele şi vărsămintele asimilate”
64 „Cheltuieli cu personalul”
65 „Alte cheltuieli de exploatare”
66 „Cheltuieli financiare”
67 „Cheltuieli excepţionale”
68 „Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele”
69 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
• Clasa 7 – Conturi de venituri
70 „Venituri din vânzări de produse, mărfuri, servicii prestate şi din alte activităţi”
71 „Venituri din producţia stocată”
72 „Venituri din producţia de imobilizări”
74 „Venituri din subvenţii de exploatare”
75 „Alte venituri din exploatare”
76 „Venituri financiare”
77 „Venituri excepţionale”
78 „Venituri din provizioane”
117
6
ANALIZA
ŞI FUNCŢIONAREA
CONTURILOR
125
(+A) = % 27.000.000 lei
456 „Decontări cu asociaţii (+P) (3000 acţ. x 9000 lei/acţ.)
privind capitalul” 1011 „Capital subscris nevărsat” 24.000.000 lei
(3000 acţ.x 8000 lei/acţ.)
(+P)
104 „Prime legat de capital” 3.000.000 lei
b) Se aportează (se varsă) capitalul social subscris, în contul de la bancă.
Operaţia determină, pe de o parte, creşterea disponibilului din cont, iar pe de
altă parte, diminuarea creanţei faţă de subscriptori (datorită faptului că aceştia au
vărsat capitalul social cu care s-au angajat).
Operaţia duce, deci, la creşterea unui element de activ, urmărit cu contul
5121 „Conturi la bănci în lei” şi, concomitent, la scăderea unui element de activ,
urmărit cu contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”.
Formula contabilă va fi următoarea:
(+A) = (-A)
5121 „Conturi la bănci în lei 456 „Decontări cu asociaţii 27.000.000 lei
privind capitalul”
c) Se înregistrează, concomitent cu vărsarea capitalului şi transformarea
capitalului subscris nevărsat în capital subscris vărsat (vezi explicaţiile de la exemplul
privind constituirea capitalului social).
Formula contabilă va fi următoarea:
(-P) = (+P)
1011 „Capital subscris nevărsat” 1012 „Capital subscris vărsat” 24.000.000 lei
127
(+P) = (+P)
1012 „Capital subscris vărsat” 456 „Decontări cu asociaţii 30.000.000 lei
privind capitalul”
Se stinge apoi obligaţia către acţionar, cu restituirea propriu-zisă a capitalului
social solicitat, în valoare de 30.000.000 lei.
Operaţia produce o diminuare a obligaţiei faţă de acţionar, urmărită în
contabilitate cu contul 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”, care se
debitează şi, concomitent, o diminuare a patrimoniului societăţii comerciale cu
valoarea terenului de 10.000.000 lei, urmărit cu contul 211 „Terenuri” şi cu
valoarea numeralului, urmărit cu contul 5311 „Casa în lei”, care se creditează.
Formula contabilă va fi următoarea:
(-P) =
456 „Decontări cu asociaţii privind % 30.000.000 lei
capitalul”
(-A) 211 „Terenuri” 10.000.000 lei
(-A) 5311 „Casa în lei” 20.000.000 lei
2. Anularea de acţiuni proprii răscumpărate
Societăţile comerciale îşi pot diminua capitalul social şi prin răscumpărarea
propriilor acţiuni, pe care le anulează, şi care duc la diminuarea capitalului subscris
vărsat.
Exemple de operaţii privind diminuarea capitalului social prin anularea de
acţiuni proprii răscumpărate:
a) Se răscumpără acţiuni proprii la preţul de răscumpărare de 5.000.000 lei,
din casă.
Operaţia determină modificarea a două elemente din activ, respectiv creşterea
valorii acţiunilor proprii, şi, concomitent scăderea, cu aceeaşi valoare, a
numerarului din casieria unităţii.
Acţiunile proprii se urmăresc în contabilitate cu contul de activ 502 „Acţiuni
proprii” care, prin majorare, se debitează. Numerarul din casierie se urmăreşte în
contabilitate cu contul 5311 „Casa în lei”, care, prin diminuare, se creditează.
Formula contabilă va fi următoarea:
(+A) = (-A)
502 „Acţiuni proprii” 5311 „Casa în lei” 5.000.000 lei
b) Se anulează acţiunile proprii răscumpărate şi cu contravaloarea acestora
se diminuează capitalul social.
Operaţia modifică două elemente: unul de activ, acţiuni proprii, urmărit în
contabilitate cu contul 502 „Acţiuni proprii” care, prin anulare, se creditează şi
altul de pasiv – capital subscris vărsat, urmărit în contabilitate cu contul 1012
„Capital subscris vărsat” care prin diminuare se debitează.
Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
1012 „Capital subscris vărsat” 502 „Acţiuni proprii” 5.000.000 lei
3. Acoperirea pierderilor înregistrate în exerciţiile financiare anterioare
Pierderile înregistrate în exerciţiile financiare anterioare se înregistrează în
debitul Contului 107 „Rezultatul reportat”, prin creditarea contului 121 „Profit şi
pierdere”, astfel:
128
(+A) = (+P)
107 „Rezultatul reportat” 121 „Profit şi pierdere” cu valoarea pierderii
În anumite situaţii, aceste pierderi pot diminua capitalul social.
Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
1012 „Capital subscris vărsat” 107 „Rezultatul reportat” cu valoarea pierderii
129
Obţinerea obligaţiunilor se reflectă în contabilitate prin următoarele operaţii:
1. Subscrierea obligaţiunilor din partea persoanelor fizice sau juridice care
doresc să cumpere obligaţiuni;
Subscrierea obligaţiunilor se face pe exemplarul prospectului de emisiune, iar
valoarea lor trebuie să fie integral vărsată anterior sau în momentul subscrierii;
2. Încasarea propriu-zisă a valorii obligaţiunilor subscrise, la valoarea lor
nominală;
3. Calcularea, de către societatea emitentă, a dobânzii anuale, pe care
societatea o datorează deţinătorilor de obligaţiuni.
Pe perioada deţinerii împrumutului din emisiunea de obligaţiuni, societatea
comercială emitentă calculează şi plăteşte deţinătorilor de obligaţiuni o anumită
dobândă.
Dobânzile se pot calcula la diferite perioade, de regulă anual, dar şi la
termene mai mici (lunar, trimestrial, semestrial), prin formula dobânzii simple sau
compuse, astfel:
Valoarea împrumutului × Rata dobânzii × Timpul
Dobânda simplă =
100 × 360
Dobânda compusă = If – Ii, unde:
If = împrumut final
Ii = împrumut iniţial.
r
⎛ Rd ⎞
iar If = Ii × ⎜1 + ⎟ , unde
⎝ 100 ⎠
Rd = rata dobânzii anuale
r = numărul de perioade de calcul al dobânzii.
Dobânda astfel calculată reprezintă pentru societatea comercială emitentă o
datorie şi, în acelaşi timp, o cheltuială financiară;
4. Plata efectivă a dobânzii către deţinătorii de obligaţiuni (de regulă anual);
5. Rambursarea, la anumită scadenţă, sau eşalonat, în mai multe tranşe a
împrumutului deţinătorilor de obligaţiuni.
Pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor privind împrumuturile din
emisiunea de obligaţiuni, se utilizează următoarele conturi:
• Contul 161 – „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”
• Contul 1681 – „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de obligaţiuni”
• Contul 461 – „Debitori diverşi”
• Contul 666 – „Cheltuieli financiare”
• Contul 5121 – „Conturi la bănci în lei”.
• Contul 161 „Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”:
Se utilizează pentru a reflecta capitalul împrumutat de o societate comercială
sub formă de împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni.
• După conţinutul economic, este cont de datorii financiare pe termen lung şi mediu;
• După funcţia contabilă este cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea împrumuturilor obţinute, la valoarea de
rambursare a obligaţiunilor;
Se debitează cu valoarea împrumuturilor rambursate, precum şi cu valoarea
obligaţiunilor răscumpărate şi anulate şi a celor convertite în acţiuni proprii.
130
Soldul creditor al contului reprezintă valoarea împrumuturilor din emisiunea
de obligaţiuni nerambursate încă.
• Contul 1681 „Dobânzi aferente împrumuturilor din emisiunea de
obligaţiuni”:
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa dobânzilor calculate şi datorate
deţinătorilor de obligaţiuni.
• După conţinutul economic, este un cont de datorii financiare;
• După funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea dobânzilor datorate deţinătorilor de obligaţiuni.
Se debitează cu valoarea dobânzilor plătite deţinătorilor de obligaţiuni.
Soldul său creditor reflectă valoarea dobânzilor calculate şi neachitate încă.
• Contul 461 „Debitori diverşi”:
Este utilizat pentru înregistrarea distinctă în contabilitate a operaţiei de
subscriere a obligaţiunilor, precum şi a operaţiei de încasare a preţului de emisiune
a obligaţiunilor de la subscriptori, denumiţi şi obligatori.
• După conţinutul economic, este un cont de creanţe;
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valoarea obligaţiunilor subscrise.
Se creditează cu sumele încasate de la subscriptori.
Soldul său debitor reflectă valoarea obligaţiunilor subscrise şi neîncasate încă.
Exemplu de operaţii privind împrumuturile din emisiunea de obligaţiuni:
O societate comercială pe acţiuni emite un împrumut din emisiunea de
obligaţiuni în valoare de 50.000.000 lei, divizat în 5000 de titluri. Valoarea nomi-
nală este de 10.000 lei / obligaţiune; valoarea de rambursare 10.000 lei / obliga-
ţiune; termen de rambursare de 5 ani; dobânda 20% anual.
1. Emiterea şi subscrierea obligaţiunilor. Operaţia produce o creştere a
dreptului de creanţă asupra subscriitorilor (element patrimonial de activ) şi,
concomitent, şi cu aceeaşi sumă, o creştere a valorii datoriilor sub forma împrumu-
turilor din emisiunea de obligaţiuni (element patrimonial de pasiv).
Dreptul de creanţă asupra subscriitorilor se urmăreşte în contabilitate cu
contul de activ 461 „Debitori diverşi”, care, prin majorare, se debitează, iar
datoriile faţă de subscriitori se urmăresc în contabilitate cu ajutorul contului 161
„Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni”, care, cu creşterile, se creditează. În
aceste condiţii, formula contabilă va fi următoarea:
(+A) = (+P)
461 „Debitori diverşi” 161 „Împrumuturi din 50.000.000 lei
emisiunea de obligaţiuni”
2. Încasarea propriu-zisă a valorii obligaţiunilor de la subscriptori, prin
contul deschis la bancă, în valoare de 50.000.000 lei.
Operaţia produce o scădere a dreptului de creanţă asupra subscriptorilor,
urmărit în contabilitate cu contul 461 „Debitori diverşi”, care se creditează şi,
concomitent, şi cu aceeaşi sumă o creştere a disponibilităţilor din cont, urmărite în
contabilitate cu contul 5121 „Conturi la bănci în lei”, care se debitează.
Formula contabilă va fi:
(+A) = (-A)
5121 „Conturi la bănci în lei” 461 „Debitori diverşi” 50.000.000 lei
131
3. Se calculează şi înregistrează, la sfârşitul primului an, dobânda cuve-nită
subscriptorilor (după formula dobânzii simple), astfel:
50.000.000 × 20
Dobânda = = 10.000.000 lei
100
Formula contabilă va fi următoarea:
(+A) = (+P)
666 „Cheltuieli privind 1681 „Dobânzi aferente împrumu- 10.000.000 lei
dobânzile” turilor din emisiunea de obligaţiuni”
Formula contabilă de mai sus se va repeta şi în următorii ani, până în anul al
cincilea, inclusiv.
4. Se achită, la sfârşitul primului an, dobânda, subscriptorilor, din contul
deschis
Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
1681 „Dobânzi aferente împru- 5121 „Conturi la bănci în lei” 10.000.000 lei
muturilor din emisiunea de
obligaţiuni”
De asemenea, formula contabilă de mai sus se va repeta şi în următorii ani,
până în anul al cincilea, inclusiv.
5. Se efectuează rambursarea împrumutului, la sfârşitul celui de-al cincilea
an, către deţinătorii de obligaţiuni, la valoarea de rambursare a creditului, din
contul de la bancă.
Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
161 „Împrumuturi din 5121 „Conturi la bănci în lei” 50.000.000 lei
emisiunea de obligaţiuni”
132
3. Plata anuală (sau, după caz, lunară, trimestrială, semestrială) a dobânzii
către instituţia finanţatoare;
4. Rambursarea, după expirarea perioadei de contractare, a creditului bancar.
Urmărirea în contabilitate a creditelor bancare pe termen lung şi mediu se
realizează cu ajutorul următoarelor conturi:
• 162 – „Credite bancare pe termen lung şi mediu”;
• 1682 – „Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu”;
• 666 – „Cheltuieli privind dobânzile”;
• 5121 – „Conturi la bănci în lei”.
• Contul 162 „Credite bancare pe termen lung şi mediu”:
Se utilizează pentru a reflecta în contabilitate valoarea creditelor contractate
şi obţinute de la bănci şi alte instituţii financiare, din ţară şi din străinătate, pe o
perioadă mai mare de un an.
• După conţinutul economic, este un cont de datorii financiare pe termen lung;
• După funcţia contabilă, cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea creditelor contractate şi obţinute de la bănci şi alte
instituţii financiare.
Se debitează cu valoarea creditelor rambursate, la o anumită dată (scadenţă)
sau eşalonat, în mai multe tranşe.
Prezintă sold creditor care reprezintă valoarea creditelor bancare, pe termen
lung şi mediu, nerambursate încă.
Exemplu:
O societate comercială contractează şi obţine de la o bancă un credit ban-
car, pe o perioadă de 3 ani, în valoare de 60.000.000 lei, cu o dobândă anuală de
50% pe an.
1. Se înregistrează contractarea şi obţinerea creditului, prin următoarea
formulă contabilă:
(+A) = (+P)
5121 „Conturi la bănci în lei” 162 „Credite bancare pe termen lung 60.000.000 lei
şi mediu”
2. Se calculează (după formula dobânzii simple) şi înregistrează în conta-
bilitate, la sfârşitul primului an, dobânda datorată băncii.
60.000.000 × 50
Dobânda = = 30.000.000 lei
100
Formula contabilă este:
(+A) = (+P)
666 „Cheltuieli privind 1682 „Dobânzi aferente creditelor 30.000.000 lei
dobânzile” bancare pe termen lung şi mediu”
Formula contabilă se repetă şi în următorii 2 ani.
3. La sfârşitul primului an se virează băncii dobânda din contul deschis la
bancă. Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
1682 „Dobânzi aferente creditelor 5121 „Conturi la bănci în lei” 30.000.000 lei
bancare pe termen lung şi mediu”
133
Formula contabilă se repetă şi în următorii 2 ani.
4. Rambursarea creditului, la sfârşitul celui de-al treilea an, din contul deschis
la bancă.
Formula contabilă va fi:
(-P) = (-A)
162 „Credite bancare pe termen 5121 „Conturi la bănci în lei” 60.000.000 lei
lung şi mediu”
138
404 „Furnizori de 212 „Mijloace fixe” 281 „Amortizări privind
D imobilizări” C D C D imobilizările corporale” C
Valoarea
amortizării
• Valoarea mijloacelor fixe • Valoarea amortizării
cumulate a
mijl. fixe
mijloacelor fixe cedate sau
achiziţionate de la furnizori
scoase din activ
(+P)
% = 404 „Furnizori de imobilizări” 5.950.000 lei
(+A) 212 ,, Mijloace fixe” 5.000.000 lei
(+A) 4426 „TVA deductibilă” 950.000 lei
139
2) Se aportează la capitalul social un mijloc fix, valoarea de aport estimată
fiind de 5.000.000 lei.
Operaţia determină o creştere a valorii mijloacelor fixe (+A) cu suma
de 5.000.000 lei, evidenţiată în debitul contului 212 „Mijloace fixe” şi concomitent
o scădere a creanţei faţă de acţionar (-A) cu aceeaşi sumă, înregistrată în creditul
contului 456 „Decontări cu asociaţii privind capitalul”.
Formula contabilă va fi:
(+A) (- A)
212 „Mijloace fixe” = 456 „Decontări cu asociaţii 5.000.000 lei
privind capitalul”
3) Se achită contravaloarea mijlocului fix achiziţionat de la furnizorul
„BETA SA”, în valoare de 5.950.000 lei, prin contul deschis la bancă.
Operaţia produce o scădere a datoriei faţă de furnizori (-P) cu suma de
5.950.000 lei evidenţiată în debitul contului 404 „Furnizori de imobilizări” şi,
concomitent, şi cu aceeaşi sumă o scădere a disponibilităţilor din cont (-A)
înregistrată în creditul contului 5121 „Conturi la bănci lei”.
Formula contabilă este următoarea:
(- P) (-A)
404 „Furnizori de = 5121 „Conturi la bănci în lei” 5.950.000 lei
imobilizări”
4) Se recepţionează şi se dă în folosinţă o clădire obţinută prin producţie
proprie, cheltuielile de construcţie fiind de 10.000.000 lei.
Operaţia produce o creştere a valorii mijloacelor fixe (+A) cu suma de
10.000.000 lei, evidenţiată în debitul contului 212 „Mijloace fixe” şi, concomitent,
şi cu aceeaşi sumă o creştere a veniturilor (+P), înregistrată în creditul contului 722
„Venituri din producţia de imobilizări”.
Formula contabilă este următoarea:
(+A) (+ P)
212 „Mijloace fixe” = 722 „Venituri din
producţia de 10.000.000 lei
imobilizări”
5) Se calculează şi înregistrează, conform metodei liniare amortizarea, după
primul an de funcţiune, a unui mijloc fix, în următoarele condiţii:
• valoarea contabilă de intrare a mijlocului fix 10.000.000 lei
• durata normală de utilizare 5 ani
Calculul amortizării anuale (anuitatea amortizării), conform metodei liniare:
100
Rata anuală a amortizării =
Durata normală de utilizare (în ani)
Anuitatea amortizării = Valoarea contabilă de intrare × Rata anuală a amortizării
Înlocuind în exemplul nostru, obţinem:
100
Rata anuală a amortizării = = 20%
5
140
Anuitatea amortizării = 10.000.000 lei × 20 % = 2.000.000 lei
Operaţia determină o creştere a cheltuielilor cu amortizarea (+ A) cu suma de
2.000.000 lei înregistrate în debitul contului 681 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizările şi provizioanele” şi, concomitent, şi cu aceeaşi sumă o creştere a
valorii amortizării (+P) înregistrată în creditul contului 281 „Amortizări privind
imobilizările corporale”.
Formula contabilă va fi:
(+A) (+P)
681 „Cheltuieli de exploatare = 281 „Amortizări privind 2.000.000 lei
privind amortizările şi imobilizările corporale”
provizioanele”
6) Se scoate din patrimoniu un mijloc fix complet amortizat, a cărui valoare
contabilă de intrare este de 6.000.000 lei.
Operaţia produce o diminuare a valorii amortizate a mijlocului fix cu suma de
6.000.000 lei înregistrată în debitul contului 281 „Amortizări privind imobilizările
corporale” şi concomitent şi cu aceeaşi sumă o diminuare a valorii mijloacelor fixe
(-A) înregistrată în creditul contului 212 „Mijloace fixe”.
Formula contabilă va fi:
(-P) (-A)
281 „Amortizări privind = 212 „ Mijloace fixe” 6.000.000 lei
imobilizările corporale”
În cazul în care scoaterea din funcţiune mijlocului fix se efectuează înainte
de recuperarea întregii valori pe calea amortizării, diferenţa neamortizată se
reflectă, în momentul scoaterii din patrimoniu a mijlocului fix, în debitul contului
672 „Cheltuieli privind operaţiile de capital”.
În acest caz, formula contabilă de principiu va fi următoare:
% (+A)
(-P) 281 „Amortizări privind imobilizările corporale” 212 „Mijloace fixe”
(cu valoarea amortizată a mijlocului fix) = (la valoarea contabilă
(+A) 672 „Cheltuieli privind operaţiile de capital” de intrare)
(cu valoarea neamortizată a mijlocului fix)
Exemplu: Presupunem, că mijlocul fix a cărui valoare contabilă de intrare
este de 6.000.000 lei, în momentul scoaterii din funcţiune avea o amortizare
calculată şi înregistrată în contabilitate de numai 4.000.000 lei.
Formula contabilă va fi:
% (-A) 6.000.000 lei
(-P) 281 „Amortizări privind 212 „Mijloace fixe” 4.000.000 lei
imobilizările corporale” = 2.000.000 lei
(+A) 672 „Cheltuieli privind
operaţiile de capital”
7) Se restituie, către un acţionar, un mijloc fix, a cărui valoare contabilă de
intrare este de 8.000.000 lei.
141
Operaţia determină o scădere a datoriei faţă de acţionar (-P) în valoare de
8.000.000 lei, înregistrată în debitul contului 456 „Decontări cu asociaţii privind
capitalul” şi, concomitent, şi cu aceeaşi sumă o diminuare a valorii mijloacelor fixe
(-A), înregistrată în creditul contului 212 „Mijloace fixe”.
Formula contabilă este următoarea:
(-P) = (-A)
456 „Decontări cu asociaţii 212 „Mijloace fixe” 8.000.000 lei
privind capitalul”
143
Semifabricatele sunt produse al căror proces tehnologic a fost terminat într-o
secţie (fază de fabricaţie) şi care trec, în continuare, în procesul tehnologic al altei
secţii sau se livrează ca atare altor întreprinderi.
Produsele reziduale sunt produse care se obţin ca şi produsele finite, fără a
îndeplini însă condiţiile de calitate ale produselor finite. Aceste produse reziduale
pot fi utilizate sub forma rebuturilor, a materialelor recuperabile sau a deşeurilor.
Animalele şi păsările cuprind animalele născute şi cele tinere, crescute şi
folosite pentru reproducţie, puse la îngrăşat pentru a fi vândute, coloniile de albine,
precum şi animalele de producţie pentru lapte, carne, lână, blană.
Mărfurile sunt acele bunuri materiale pe care întreprinderea le cumpără
pentru a le revinde, ca atare.
Ambalajele sunt bunuri care servesc la ambalarea în vederea transportului şi
a păstrării produselor şi mărfurilor. Ambalajele pot fi refolosibile, achiziţionate
goale sau o dată cu bunurile aprovizionate şi ambalaje confecţionate de către
întreprindere, în scopul utilizării sau vânzării
Obiectele de inventar sunt acele bunuri materiale care nu îndeplinesc
cumulativ cele două condiţii pentru a fi considerate mijloace fixe. Adică, fie au o
valoare mai mică decât limita prevăzută de lege pentru a fi mijloace fixe, indiferent
de durata lor de utilizare, fie au o durată de utilizare mai mică de un an, indiferent
de valoarea lor.
Producţia în curs de execuţie cuprinde acea producţie care nu a parcurs
toate fazele procesului de fabricaţie, prevăzute de procesul tehnologic sau căreia nu
i s-a efectuat încă recepţia tehnică, fiind considerată producţie neterminată.
Cu excepţia producţiei în curs de execuţie, stocurile de bunuri materiale se
pot afla, la un moment dat, fie în întreprindere, fie în păstrare sau spre prelucrare la
terţi (la alte întreprinderi). Totodată, în cadrul întreprinderii se pot afla, la un
moment dat, bunuri aparţinând altor întreprinderi, în scopul păstrării sau prelucrării
şi care sunt evidenţiate separat.
Legea Contabilităţii nr. 82/1991, republicată, interzice deţinerea de valori
materiale şi băneşti, sub orice formă şi cu orice titlu, precum şi efectuarea de
operaţiuni patrimoniale, fără a fi înregistrate în contabilitate.
144
a) Metoda identificării specifice, prin care se identifică valoarea contabilă
de intrare pentru lotul de stocuri ieşite spre vânzare sau consum.
b) Metoda costului mediu ponderat ( CMP). Costul mediu ponderat se
calculează ca un raport între valoarea totală a stocului iniţial, plus valoarea
intrărilor şi stocul iniţial, plus valoarea stocurilor intrate.
Costul mediu ponderat se poate calcula fie după fiecare, fie la sfârşitul
perioadei de gestiune.
Valoarea stocului ieşit din patrimoniu, prin vânzare sau dare în consum, se
stabileşte apoi, înmulţind cantitatea stocului ieşit cu valoarea CMP.
Varianta costului mediu ponderat, calculat după fiecare intrare.
Pentru exemplificare, presupunem următoarea situaţie:
• Stoc iniţial: 10 Kg × 10 lei
• Intrări în 15.03.99 100 Kg × 11 lei
cursul perioadei
de gestiune 20.03.99 50 Kg × 12 lei
• Ieşiri în cursul 17.03.99 80 Kg
perioadei de gestiune 25.03.99 60 Kg
IEŞIREA = (80 kg + 60 kg) × 11,25 lei = 140 kg × 11,25 lei = 1575 lei
c) Metoda epuizării loturilor, aplicată în două variante:
* Metoda „primului lot intrat – primului lot ieşit” (FIFO)
Potrivit acestei metode, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau de producţie, după caz, al primului lot intrat. Pe măsura epuizării
lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de
producţie al lotului următor intrat, în ordine cronologică.
Referindu-ne la exemplul de la metoda CMP, valoarea ieşirilor de stocuri se
va calcula astfel:
145
IEŞIREA I 10 Kg × 10 lei = 100 lei
17.03.99 70 Kg × 11 lei = 770 lei
870 lei
STOC RĂMAS = 100 Kg – 70 Kg = 30 Kg; 30 kg × 11 lei = 330 lei
IEŞIREA a II-a 30 Kg × 11 lei = 330 lei
25. 03. 99 30 Kg × 12 lei = 360 lei
690 lei
TOTAL IEŞIRI = 870 lei + 690 lei = 1560 lei
* Metoda ultimului lot intrat – primului lot ieşit (LIFO)
Potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de
achiziţie sau la costul de producţie, după caz, al ultimului lot intrat. Pe măsura
epuizării lotului, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau
de producţie al lotului anterior intrat şi se continuă în ordine invers cronologică, pe
măsura epuizării loturilor disponibile.
Pentru exemplificare, plecăm de la datele din exemplul anterior:
IEŞIREA I
17. 03. 99 80 Kg × 11 lei = 880 lei
80 Kg
STOC RĂMAS: 10 Kg × 10 lei = 100 lei
20 Kg × 11 lei = 220 lei
IEŞIREA a II-a 50 Kg × 12 lei = 600 lei
25. 03.99 10 Kg × 11 lei = 110 lei
60 Kg 770 lei
TOTAL IEŞIRI: 880 lei + 770 lei = 1590 lei
d) Metoda preţului standard (prestabilit)
Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocu-
rilor la preţuri fixe, stabilite anterior, pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective,
realizate în perioada precedentă. Preţul standard devine preţ de înregistrare în conta-
bilitate, cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ, faţă de costul de achiziţie.
Preţurile standard se actualizează periodic, cel puţin o dată pe an, în funcţie
de evoluţia preţurilor şi rata inflaţiei.
Diferenţele de preţ pot fi:
• favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se
înscriu în roşu;
• nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se
înscriu în negru.
Repartizarea diferenţelor de preţ se face atât asupra bunurilor ieşite, cât şi asupra
stocurilor, cu ajutorul unui „coeficient de repartizare”, care se calculează astfel:
146
Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ
de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare, în
care au fost înregistrate bunurile ieşite.
La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu
soldurile conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste
conturi să reflecte valoarea stocurilor la cost de achiziţie.
Utilizarea uneia sau alteia dintre metodele de evaluare a stocurilor la ieşire
conduce la obţinerea de rezultate diferite. Se ridică astfel problema opţiunii pentru
o metodă sau alta.
Pentru a răspunde la această problemă, intră în rol principiul prudenţei,
potrivit căruia trebuie reţinută metoda care nu conduce la supraevaluarea
rezultatului. În cazul ieşirilor de stocuri într-o economie inflaţionistă, respectarea
principiului prudenţei impune alegerea acelei metode de evaluare care să asigure o
supraevaluare a valorii contabile de ieşire. Raţiunea este aceea că valoarea
contabilă de ieşire mărită se decontează asupra rezultatului exerciţiului, micşo-
rându-l în mod corespunzător.
147
– bunurile materiale intrate în patrimoniu se consemnează în documente
adecvate şi se operează în evidenţa locurilor de depozitare;
– bunurile primite pentru prelucrare, în custodie sau în consignaţie se
recepţionează şi se înregistrează distinct, ca intrări în gestiune;
– bunurile materiale în curs de aprovizionare sau sosite, dar nerecepţionate se
înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în patrimoniu;
– bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, pe baza
recepţiei şi a documentelor de însoţire;
– bunurile livrate, dar nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune, pe
baza documentelor care confirmă ieşirea din gestiune.
148
Se creditează cu valoarea materiilor prime ieşite din gestiune, prin vânzare
sau dare în consum, la preţul de intrare în gestiune (la cost efectiv sau fix)
Prezintă sold debitor care reprezintă valoarea stocurilor de materii prime
existente în gestiune, la preţul de înregistrare (efectiv sau fix).
Contul 301 „Materiale consumabile”:
Se utilizează pentru a reflecta în contabilitate alte stocuri de materiale, care
ajută în procesul de fabricaţie.
Materialele consumabile pot îmbrăca următoarele forme:
– materiale auxiliare;
– combustibili;
– materiale pentru ambalat;
– piese de schimb;
– seminţe şi materiale de plantat;
– furaje;
– alte materiale consumabile.
• După conţinutul economic, contul 301 este un cont de active circulante materiale;
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Funcţionalitatea sa este identică cu cea a contului 300 „Materii prime”,
prezentată anterior.
Contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”:
Se utilizează în cazul stocurilor de materii prime şi materiale consumabile
aprovizionate, se înregistrează la intrare, la un preţ fix, prestabilit.
Cu ajutorul acestui cont, se ţine evidenţa diferenţelor, în plus sau în minus,
între preţul de înregistrare şi costul de achiziţie, aferente materiilor prime şi
materialelor consumabile.
• După conţinutul economic, contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi
materiale consumabile” este un cont rectificativ al valorii de înregistrare a
materiilor prime şi al materialelor consumabile.
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu:
– diferenţele de preţ în plus (costul de achiziţie este mai mare decât preţul
prestabilit) aferente materiilor prime şi materialelor consumabile intrate în
gestiune, prin achiziţionare de la furnizori;
– diferenţele de preţ în minus, aferente materiilor prime şi materialelor consu-
mabile ieşite din gestiune.
Se creditează cu:
– diferenţele de preţ în minus, aferente materiilor prime şi materialelor consu-
mabile achiziţionate de la furnizori;
– diferenţele de preţ în plus, aferente materiilor prime şi materialelor consu-
mabile ieşite din gestiune.
Soldul contului reprezintă diferenţele de preţ aferente materiilor prime şi
materialelor consumabile existente în stoc.
Contul 321 „Obiecte de inventar”:
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcării stocurilor de
obiecte de inventar.
• După conţinutul economic, contul 321 „Obiecte de inventar” este un cont de
active circulante materiale.
• După funcţia contabilă, este un act de activ.
149
Se debitează cu valoarea obiectelor de inventar aprovizionate de la furnizori,
achiziţionate din avansuri de trezerorie, aduse de la terţi, primite cu titlu gratuit,
primite ca aport la capitalul social sau constatate în plus la inventariere;
Se creditează cu valoarea la preţ de înregistrare a obiectelor de inventar
scoase din folosinţă, constatate lipsă la inventar, vândute către terţi, donate sau
retrase ca aport la capitalul social.
Prezintă sold debitor, care reprezintă valoarea la preţ de înregistrare a
obiectelor de inventar existente în stoc.
Contul 401 „Furnizori”:
Acest cont reflectă relaţiile cu terţii, în calitate de furnizori, ocazionate de
operaţiile de aprovizionare cu stocuri, precum şi pentru lucrările executate şi
serviciile prestate de aceştia.
Datoria faţă de furnizori o reprezintă valoarea totală a facturii, formată din :
– preţul de cumpărare, înscris distinct în factura furnizorului (eventual plus
cheltuielile de transport cuprinse distinct în factură);
– taxa pe valoarea adăugată aferentă stocurilor aprovizionate, înscrisă distinct
în factură.
• După conţinutul economic, contul 401 „Furnizori” este un cont de datorii
comerciale;
• După funcţia contabilă, este un cont de pasiv.
Se creditează cu datoriile faţă de furnizori, reprezentând contravaloarea
stocurilor aprovizionate, a lucrărilor efectuate şi a serviciilor prestate de furnizori şi
cu taxa pe valoarea adăugată aferentă aprovizionărilor de bunuri, lucrări, servicii.
Se debitează cu operaţiile de stingere a datoriilor faţă de furnizori, prin
plăţile efectuate în numerar, din conturile de disponibilităţi în lei sau în devize ori
din acreditivele descrise la dispoziţia furnizorilor respectivi.
Soldul său creditor reprezintă valoarea datoriilor faţă de furnizori,
neachitată încă.
Contul 403 „Efecte de plătit”:
Reflectă datoriile faţă de furnizorii de bunuri, lucrări, servicii procurate de la
aceştia, care, prin acceptul părţilor urmează să se deconteze, prin intermediul unor
efecte de comerţ (trată, cambie, bilet de ordin etc.).
• După conţinutul economic, este un cont de datorii comerciale;
• După funcţia contabilă, este un cont de pasiv.
Se creditează cu valoarea datoriilor faţă de furnizori preluată din creditul
contului 401 „Furnizori”, reprezentând valoarea acceptată a efectelor de comerţ
subscrise.
Se debitează cu ocazia achitării datoriei la termen şi în condiţiile prevăzute
în efectul de comerţ respectiv.
Prezintă sold creditor, care reprezintă valoarea datoriei faţă de furnizor al
cărui termen nu este scadent.
Contul 409 „Furnizori – debitori”:
Contul 409 „Furnizori – debitori” serveşte la înregistrarea sumelor acordate
drept avans, din casieria unităţii sau din disponibilităţile existente în conturi
la bănci, unor furnizori, în contul aprovizionărilor ulterioare cu stocuri, lucrări
sau servicii.
• După conţinutul economic, este un cont de creanţe;
• După funcţia contabilă, este un cont de activ.
150
Se debitează cu sumele acordate drept avans furnizorilor, în contul unor
aprovizionări ulterioare cu bunuri, lucrări sau servicii;
Se creditează în momentul decontării sumelor acordate iniţial drept avans, cu
ocazia achitării contravalorii factorilor către furnizorii respectivi.
Prezintă sold debitor, care reprezintă valoarea avansurilor acordate furnizo-
rilor, nedecontată încă.
Contul 541 „Acreditive”:
Acreditivele, ca instrumente de plată, se utilizează în decontările cu furnizorii
externi sau interni de bunuri, lucrări, servicii, prin crearea de depozite (în lei sau
valută) la dispoziţia furnizorilor respectivi şi la băncile indicate de aceştia.
Un acreditiv se deschide la dispoziţia unui furnizor, pentru o operaţie de
aprovizionare cu bunuri, lucrări sau servicii. Aceasta presupune scoaterea din
contul de disponibilităţi a unei sume, în lei sau în valută, şi crearea unui depozit
sub forma unui acreditiv, deschis la dispoziţia furnizorului.
Acreditivul poate fi utilizat de către furnizor (adică acesta îşi poate primi
contravaloarea bunurilor, lucrărilor, serviciilor) numai după ce probează, cu
documente, că a livrat marfa.
În cazul neutilizării integrale a acreditivului, diferenţa neutilizată se
reintegrează în contul curent din care acreditivul a provenit
• După conţinutul economic, contul 541 „Acreditive” este un cont de active
circulante în decontare.
• După funcţia contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu sumele deschise, sub formă de acreditiv, la dispoziţia unui
furnizor;
Se creditează cu sumele privind utilizarea acreditivului, în momentul
decontării contravalorii bunurilor, lucrărilor, serviciilor livrate de către furnizor,
precum şi cu sumele privind diminuarea acreditivului (diferenţa de acreditiv
neutilizată, care se reintegrează în contul curent din care a provenit).
Prezintă sold debitor, care reprezintă valoarea acreditivului deschis, neuti-
lizat încă.
Contul 542 „Avansuri de trezorerie”:
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa avansurilor acordate în numerar, din
casieria unităţii, administratorului unităţii sau altor persoane împuternicite să
efectueze plăţi pentru cumpărarea de materiale sau mărfuri, plata unor servicii
executate de terţi, plata unor datorii fiscale etc.
Plăţile efectuate din avansul de trezorerie acordat se decontează periodic, prin
prezentarea documentelor justificative corespunzătoare.
În cazul în care există diferenţe, în plus sau în minus, între valoarea avansului
acordat şi valoarea plăţilor efectuate, acestea se regularizează, prin restituirea către
casierie a avansului de trezorerie neutilizat, respectiv, prin acordarea unui avans de
trezorerie suplimentar.
• După conţinutul economic, contul 542 „Avansuri de trezorerie” este un cont
de active circulante în decontare.
• După funcţia contabilă, este un cont de activ.
Se debitează cu avansul acordat, în numerar, din casieria unităţii.
Se creditează cu ocazia decontării avansului acordat, cu sumele reprezentând
plăţile efectuate.
Prezintă sold debitor, care reprezintă valoarea avansurilor de trezorerie
acordate, nedecontate încă.
151
Exemple de operaţii privind stocurile:
1. a) Se primesc materii prime de la furnizori. Valoarea materiilor prime
înscrisă în factura furnizorului este de 5.000.000 lei , TVA 19%.
Operaţia determină o creştere a valorii stocurilor de materii prime (+A),
înregistrată în debitul contului 300 „Materii prime” cu suma de 5.000.000 lei, o
creştere a TVA deductibile (+A), înregistrată în debitul contului 4426 „TVA
deductibilă” cu suma de 950.000 lei, pe de o parte, şi o creştere a datoriei faţă de
furnizorul de materii prime (+P), înregistrată în creditul contului 401 „Furnizori”
cu suma de 5.950.000 lei, pe de altă parte.
Formula contabilă va fi următoarea:
% = (+P) 401 „Furnizori” 5.950.000 lei
(+A) 300 „Materii prime” 5.000.000 lei
(+A) 426 „TVA deductibilă” 950.000 lei
b) În situaţia în care materiile aprovizionate se înregistrează în contabilitate la
un preţ fix (standard) de 5 500 000, plus TVA aferentă, formula contabilă va fi
următoarea:
% = (+P) 401 „Furnizori” 5.950.000 lei
(+A) 300 „Materii prime” 5.500.000 lei
(+A) 308 „Diferenţe de preţ 500.000 lei
a materii prime şi materiale”
(+ A) 4426 „TVA deductibilă” 950.000 lei
13) Se acordă un avans din casieria unităţii, în valoare de 700 000 lei, unei
persoane împuternicite din întreprindere, pentru a cumpăra materiale
de curăţenie.
Operaţia determină creşterea creanţei faţă de persoana împuternicită de a
cumpăra materiale consumabile (+A) cu suma de 700 000 lei, înregistrată în debitul
contului 542 „Avansuri de trezorerie” şi, concomitent, scăderea, cu aceeaşi sumă, a
lichidităţilor din casierie (- A), înregistrate în creditul contului 5311 „Casa în lei”.
Formula contabilă va fi următoarea:
(+A) (-A)
542 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei” 700.000 lei
157
Conturile de cheltuieli de exploatare:
• După conţinutul economic sunt conturi de gestiune;
• După funcţia contabilă sunt conturi de activ.
Se debitează cu cheltuielile privind consumul de stocuri, lucrări executate şi
servicii prestate de terţi, în cursul perioadei de gestiune.
Se creditează, la sfârşitul perioadei de gestiune, prin repartizarea acestor
cheltuieli asupra rezultatului exerciţiului.
După repartizare, conturile de cheltuieli de exploatare nu mai prezintă sold.
(Repartizarea cheltuielilor asupra rezultatului exerciţiului se mai numeşte şi
închiderea conturilor de cheltuieli prin contul de profit şi pierdere).
Funcţionarea conturilor de stocuri şi a conturilor de terţi au fost tratate în
capitolele anterioare.
Exemple de operaţii referitoare la consumul de stocuri aprovizionate de la
terţi, lucrări şi servicii prestate de terţi:
a) Se recepţionează materii prime şi materiale consumabile aprovizionate de
la furnizori.
Preţul efectiv înscris în factura furnizorului este de 10.000.000 lei (6.000.000
lei materii prime; 4.000.000 lei materiale consumabile); TVA 19%.
Formula contabilă va fi următoarea:
158
% = (+P) 401 „Furnizori” 2.380.000 lei
(+A) 605 „Cheltuieli privind 2.000.000 lei
energia şi apa” 380.000 lei
(+A) 4426 „TVA deductibilă”
(-P) = (-A)
401 „Furnizori” 5121 „Conturi la bănci 2.380.000 lei
în lei”
(-P) (-A)
401 „Furnizori” = 5311 „Casa în lei” 4.760.000 lei
161
Contul 425 - „Avansuri acordate personalului”:
Acest cont se utilizează pentru a reflecta în contabilitate sumele acordate
drept avans personalului în cursul lunii, în contul drepturilor salariale, ce se
calculează şi care revin personalului la sfârşitul lunii.
• După conţinutul economic, este cont de creanţe în relaţiile cu personalul;
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu avansul acordat personalului în cursul lunii, în numerar.
Se creditează la sfârşitul lunii, prin decontarea avansului acordat în timpul lunii.
Soldul său debitor reflectă avansurile acordate personalului şi nedecontate încă.
Contul 427 - „Reţineri din salarii datorate terţilor”:
Acest cont se utilizează pentru evidenţierea reţinerilor şi opririlor instituite
asupra personalului, datorate terţilor.
• După conţinutul economic, contul 427 este un cont de datorii faţă de terţi;
• După funcţia contabilă, este cont de pasiv.
Se creditează cu sumele reţinute personalului pe statele de salarii sau de aju-
toare materiale, datorate terţilor, reprezentând chirii, cumpărări cu plata în rate etc.
Se debitează cu sumele plătite terţilor, reprezentând reţineri sau opriri din salarii.
Soldul contului este creditor şi reflectă sumele reţinute din salarii în
favoarea terţilor, nevirate încă.
Contul 431 - „Asigurări sociale”:
Reflectă relaţiile societăţii comerciale cu Bugetul Asigurărilor Sociale
privind contribuţiile calculate şi datorate de către aceasta, prin aplicarea
procentului legal asupra fondului de salarii efectiv lunar (30% CAS şi 7% fond
pentru asigurările sociale de sănătate), precum şi cu contribuţia la pensia
suplimentară (5%) şi cu fondul pentru asigurările sociale de sănătate (7%) din
salariile brute cuvenite personalului.
• După conţinutul economic, contul 431 este un cont de datorii sociale.
• După funcţia contabilă, este cont de pasiv.
Se creditează la sfârşitul lunii cu contribuţiile calculate şi suportate de
societatea comercială asupra cheltuielilor de exploatare şi cu contribuţiile reţinute
din salariile personalului.
Se debitează cu sumele privind plata acestor contribuţii (30% CAS, 7% fond
pentru asigurările sociale de sănătate, 5% contribuţia la pensia suplimentară) către
bugetul asigurărilor sociale de stat, cu ocazia plăţii chenzinei a II-a.
Prezintă sold creditor care reprezintă contribuţia la asigurările sociale
datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, neachitată încă.
Contul 437 - „Ajutor de şomaj”:
Reflectă relaţiile cu bugetul asigurărilor sociale de stat privind contribuţia
societăţii la fondul de şomaj (5% asupra salariului brut lunar) şi contribuţia
personalului în favoarea ajutorului de şomaj (1% asupra salariului brut lunar al
fiecărui salariat).
• După conţinutul economic, este un cont de datorii sociale;
• După funcţia contabilă, este cont de pasiv.
Se creditează cu contribuţia calculată de unitate pentru ajutorul de şomaj (5%) şi
contribuţia reţinută din salariile personalului (1%), în favoarea ajutorului de şomaj.
Se debitează cu plata contribuţiilor la ajutorul de şomaj.
Prezintă sold creditor ce reprezintă contribuţia la ajutorul de şomaj datorată,
neachitată încă.
162
Contul 444 - „Impozitul pe salarii”:
Acest cont reflectă relaţiile cu bugetul statului privind impozitul calculat şi
reţinut din salariile personalului.
• După conţinutul economic, contul 444 este un cont de datorii fiscale;
• După funcţia contabilă, este cont de pasiv.
Se creditează cu impozitul pe salarii calculat şi reţinut din salariul brut lunar
al salariaţilor.
Se debitează în momentul plăţii impozitului pe salarii către bugetul statului,
cu ocazia plăţii chenzinei a II-a.
Soldul său creditor reprezintă impozitul pe salarii datorat bugetului de stat,
neachitat încă.
Exemple de operaţii referitoare la cheltuielile de exploatare privind personalul:
a) Se ridică din contul de bancă suma de 20.000.000 lei şi se achită avansul
chenzinal personalului în valoare de 8.000.000 lei.
• Ridicarea sumei de 20.000.000 lei, din contul de la bancă, presupune
efectuarea următoarei formule contabile:
(-P) (-A)
581 = 5121 20.000.000 lei
„Viramente interne” „Conturi la bănci în lei”
şi
(+A) (+P)
5311 = 581 20.000.000 lei
„Casa în lei” „Viramente interne”
• Achitarea avansului chenzinal personalului
(+A) (-A)
425 = 5311 8.000.000 lei
„Avansuri acordate „Casă în lei”
personalului”
b) La sfârşitul lunii, se calculează drepturile de salarii brute cuvenite
personalului care, conform statului de plată al salariilor sunt 20.000.000 lei.
b1) Se înregistrează în contabilitate, statul de plată al salariilor.
Formula contabilă este:
(+A) = (+P)
641„Cheltuieli cu remune- 421 „Personal-remune- 20.000.000 lei
raţiile personalului” raţii datorate”
165
7
CONTABILITATEA
VENITURILOR
167
În contabilitate, producţia rezultată din activitatea de exploatare se reflectă ca
venituri. În funcţie de caracterul producţiei, veniturile pot fi:
a) venituri provenite din producţie cu caracter stocabil (venituri sub formă de
produse finite, semifabricate, produse reziduale, ambalaje etc.);
b) venituri provenite din producţia cu caracter nestocabil (venituri din lucrări
executate şi servicii prestate).
a) Veniturile provenite din producţia cu caracter stocabil se reflectă în
contabilitate, pe măsura obţinerii şi depozitării lor, ca venituri din producţia
stocată. Aceste venituri se înregistrează în contabilitate la costul de producţie
standard (fix, prestabilit) sau la costul efectiv. Pe măsura livrării şi facturării
produselor cu caracter stocabil către clienţi, o dată cu diminuarea stocurilor de
produse se diminuează şi veniturile din producţia stocată (la preţ de producţie
standard sau la costul efectiv) şi se reflectă ca venituri realizate, reprezentând
preţul de vânzare;
b) Producţia cu caracter nestocabil, concretizată în lucrări executate şi servi-
cii prestate, se reflectă în contabilitate, pe măsura terminării, recepţionării şi facturării
către clienţi, direct ca venituri realizate din lucrări executate şi servicii prestate.
Principalele conturi folosite pentru înregistrarea în contabilitate a operaţiilor
referitoare la venituri din producţia obţinută şi vândută sunt următoarele:
• Conturi de venituri:
contul 701 - „Venituri din vânzarea produselor finite”;
contul 702 - „Venituri din vânzarea semifabricatelor”;
contul 703 - „Venituri din vânzarea produselor reziduale”;
contul 704 - „Venituri din lucrări executate şi servicii prestate”;
contul 707 - „Venituri din vânzarea mărfurilor”;
contul 711 - „Venituri din producţia stocată”.
• Conturi de stocuri:
contul 341 - „Semifabricate”;
contul 345 - „Produse finite”;
contul 347 - „Produse reziduale”;
contul 348 - „Diferenţe de preţ la produse”;
contul 371 - „Mărfuri”.
• Conturi de terţi:
contul 411 - „Clienţi”;
contul 413 - „Efecte de primit”;
contul 419 - „Clienţi-creditori”.
• Conturi de trezorerie:
contul 531 - „Casa”;
contul 5121 - „Conturi la bănci în lei”;
contul 5124 - „Conturi la bănci în devize”;
contul 511 - „Valori de încasat”.
Conturile de venituri:
• După conţinutul economic, conturile de venituri sunt conturi de procese
economice;
• După funcţia contabilă, sunt conturi de pasiv.
Se creditează cu veniturile înregistrate în cursul perioadei de gestiune la
preţul de vânzare al bunurilor, lucrărilor şi serviciilor.
168
Se debitează la sfârşitul perioadei de gestiune cu operaţia de repartizare
(închidere a veniturilor) prin contul 121 „Profit şi pierdere”, când conturile de
venituri nu mai prezintă sold.
Conturile de stocuri:
• După conţinutul economic, sunt conturi de active circulante materiale
(bunuri din producţie sub formă de produse finite, semifabricate etc.), care se
înregistrează în contabilitate, la preţul de producţie standard (fix, prestabilit).
• După funcţia contabilă, sunt conturi de activ.
Se debitează cu valoarea produselor obţinute din producţia proprie,
înregistrate la costul de producţie standard, în cursul perioadei de gestiune.
La sfârşitul perioadei de gestiune, după calcularea costului efectiv de
producţie, se înregistrează diferenţele de preţ dintre costul standard şi costul de
producţie efectiv, cu ajutorul contului 348 „Diferenţe de preţ la produse”.
Se creditează cu valoarea produselor ieşite din gestiune, ca urmare a
facturării şi livrării către clienţi, la cost de producţie standard, concomitent cu
diminuarea proporţională a diferenţelor de preţ.
Prezintă sold debitor ce exprimă valoarea stocurilor existente în gestiune la
costul de producţie standard.
Contul 411 „Clienţi”:
Cu ajutorul acestui cont se ţine evidenţa drepturilor de încasat de la clienţi,
reprezentând contravaloarea bunurilor, lucrărilor sau serviciilor facturate acestora.
• După conţinutul economic, contul 411 este un cont de creanţe comerciale.
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valoarea creanţelor de încasat de la clienţi, plus taxa pe
valoarea adăugată.
Se creditează cu sumele reprezentând încasarea creanţei de la clienţi, la
termenele convenite cu aceştia.
Prezintă sold debitor care exprimă valoarea creanţelor comerciale neîncasate
încă de la clienţi.
Contul 413 „Efecte de primit”:
Acest cont se utilizează pentru a ţine evidenţa creanţelor comerciale pentru
bunuri, lucrări sau servicii livrate şi facturate clienţilor, a căror decontare urmează
să se efectueze prin intermediul instrumentelor de plată, sub formă de efecte de
comerţ (cambie, trată, bilet la ordin etc.).
• După conţinutul economic, contul 413 este un cont de creanţe comerciale.
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valoarea efectelor de comerţ încasată pentru bunurile,
lucrările şi serviciile facturate clienţilor, la termenele prevăzute în efectele de
comerţ respective.
Se creditează, în momentul depunerii la bancă a efectelor respective, spre
încasare.
Soldul său debitor reflectă valoarea efectelor de comerţ primite şi acceptate
de clienţi, nedepuse încă spre încasare sau scontare în bancă.
Contul 419 „Clienţi-creditori”:
Acest cont reflectă relaţiile cu clienţii, sub formă de avansuri primite de la
aceştia în contul livrărilor ulterioare de bunuri, lucrări servicii.
• După conţinutul economic, contul 419 este un cont de datorii comerciale;
• După funcţia contabilă, este cont de pasiv.
169
Se creditează cu sumele primite drept avans de la clienţi, în contul livrărilor
ulterioare de bunuri, lucrări, servicii.
Se debitează cu sumele reprezentând decontarea avansurilor respective (prin
reţinere) în momentul încasării contravalorii bunurilor, lucrărilor, serviciilor livrate
şi facturate clienţilor.
Prezintă sold creditor şi reprezintă valoarea avansurilor primite de la clienţi,
nedecontată încă.
Contul 511 „Valori de încasat”:
Acest cont reflectă valorile de încasat prin bancă pe baza cecurilor sau
efectelor de comerţ primite de la clienţi şi depuse spre încasare în bancă.
• După conţinutul economic, contul 511 este un cont de trezorerie;
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se debitează cu valorile de încasat prin bancă, reprezentând contravaloarea
bunurilor, lucrărilor, serviciilor livrate şi facturate clienţilor pe baza cecurilor sau a
efectelor de comerţ depuse spre încasare în bancă.
Se creditează cu sumele reprezentând încasarea contravalorii cecului sau
efectelor de comerţ, pe baza extrasului de cont.
Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor depuse în bancă spre
încasare, neîncasate încă.
Exemple de operaţii privind contabilitatea veniturilor
1. În cursul lunii se obţin, din producţie proprie, produse finite a căror
valoare la preţ de producţie standard este de 5.000.000 lei.
Formula contabilă este:
(+A) (+P)
345 = 711 5.000.000 lei
„Produse finite” „Venituri din
producţia stocată”
2. La sfârşitul lunii, costul efectiv al producţiei obţinute este de 5.300.000 lei.
Formula contabilă este:
(+A) (+P)
348 = 711 300.000 lei
„Diferenţe de „Venituri din
preţ la produse” producţia stocată”
171
O atenţie deosebită, în contabilitate, trebuie acordată mecanismului de creare
a veniturilor.
Crearea veniturilor are la bază principiul independenţei exerciţiilor, care, în
esenţă, precizează că venitul trebuie creat în momentul vânzării bunurilor,
lucrărilor, serviciilor către terţi (adică, în momentul emiterii facturii către client),
indiferent de momentul încasării contravalorii facturii.
În general, vânzarea de bunuri, lucrări şi servicii, în contabilitate comportă
efectuarea a două înregistrări contabile, şi anume:
a) înregistrarea vânzării propriu-zise, la preţul de vânzare negociat cu cumpă-
rătorul, plus taxa pe valoarea adăugată colectată, în momentul emiterii facturii către
client (când se creează venitul din vânzare), şi concomitent.
b) descărcarea gestiunii de bunurile vândute, la costul efectiv de aprovizio-
nare (altfel spus, cât au costat bunurile vândute în momentul aprovizionării), etapă
în care se constituie cheltuiala cu bunurile vândute.
Pentru înţelegerea mecanismului înregistrării în contabilitate a operaţiilor
privind vânzarea mărfurilor, lucrărilor serviciilor, redăm următoarele exemple:
173
b) Închiderea conturilor de venituri
% = (+P)121 9.000.000 lei
„Profit şi
pierdere”
(-P)
704 2.000.000 lei
„Venituri din
lucrări executate
şi servicii prestate”
(-P)
707 7.000.000 lei
„Venituri din
vânzarea mărfurilor”
176
Contul 4427 „TVA colectată”:
Este utilizat pentru evidenţierea sumelor datorate de unitatea patrimonială
bugetului de stat, reprezentând taxa pe valoarea adăugată, aferentă vânzărilor de
bunuri, lucrări, servicii.
• După conţinutul economic, contul 4427 este un cont de datorii;
• După funcţia contabilă, este cont de activ.
Se creditează cu taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise către
clienţi şi cu taxa pe valoarea adăugată neexigibilă, devenită exigibilă în timpul
lunii.
Se debitează cu sumele reprezentând TVA deductibilă şi TVA de plată.
Nu prezintă sold la sfârşitul lunii.
Contul 4428 „TVA neexigibilă”:
Este utilizat pentru evidenţierea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă,
rezultată din vânzările şi cumpărările de bunuri, lucrări şi servicii executate cu
plata în rate, precum şi cea aferentă facturilor nesosite sau pentru livrările pentru
care nu s-au întocmit facturi.
• După funcţia contabilă, contul 4428 este un cont bifuncţional.
Se creditează cu TVA, aferentă livrărilor de bunuri, lucrări, servicii cu plata
în rate; cu TVA, aferentă facturilor de întocmit; cu TVA, aferentă cumpărărilor cu
plata în rate, devenită deductibilă şi TVA deductibilă, aferentă facturilor sosite de
la furnizori, evidenţiate anterior ca facturi nesosite.
Se debitează cu TVA, aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate; cu
TVA deductibilă, aferentă facturilor nesosite de la furnizori; cu TVA colectată,
aferentă facturilor întocmite evidenţiate anterior ca facturi de întocmit; cu TVA,
aferentă livrărilor de bunuri cu plata în rate, ce urmează a se evidenţia ca TVA
colectată.
Soldul contului reflectă TVA neexigibilă la plată.
Exemple de operaţii privind taxa pe valoarea adăugată:
1) Se înregistrează factura furnizorului privind aprovizionarea cu materii
prime în valoare de 10.000.000 lei, TVA 19%.
Formula contabilă este:
(+P)
% = 401 11.190.000 lei
(+A) „Furnizori”
300 10.000.000 lei
„Materii prime”
(+A)
4426 1.190.000 lei (10.000.000 × 19%)
„TVA deductibilă”
177
(+P)
% = 401 2.975.000 lei
(+A) „Furnizori”
624 2.500.000 lei
„Cheltuieli cu
transportul de
bunuri şi
persoane”
(+A)
4426 475.000 lei (2.500.000 × 19%)
„TVA deductibilă”
178
5) Se încasează suma de 715.000 lei de la bugetul de stat, prin contul de la
bancă.
Formula contabilă este:
(+A) (-A)
5121 = 4424 715.000 lei
„Conturi la „TVA de
bănci în lei” recuperat”
179
8
CLASA CONTURILOR
DE REZULTATE
(PROCESE)
(+A) 681 „Cheltuieli de exploatare = (+P) 281 „Amortizări privind 400.000 lei
privind amortizările şi provizioanele” imobilizările corporale”
şi:
(+A) 581 „Viramente interne” = (-A) 512 „Conturi la bănci în lei” 400.000 lei
b) plata remuneraţiilor:
(-P) 421 „Personal-remuneraţii datorate” = (-A) 5311 „Casa în lei” 400.000 lei
(+A) 411 „Clienţi” = (+P) 701 „Venituri din vânzarea 2.500.000 lei
produselor finite”
182
(-P) 121 „Profit şi pierdere” = % 1.900.000 lei
(-A) 600 „Cheltuieli cu materiile 1.000.000 lei
prime”
(-A) 641 „Cheltuieli cu remune- 500.000 lei
raţiile personalului”
(-A) 681 „Cheltuieli de exploatare 400.000 lei
privind amortizările şi
provizioanele”
183
contului 129 „Repartizarea profitului” şi, totodată, crearea obligaţiei de a deconta
dividendul (+P), evidenţiată în creditul contului 457 „Dividende de plată”, astfel:
(-P) 129 „Repartizarea profitului” = (+P) 457 „Dividende de plată” 250.000 lei
184
121 „Profit şi pierdere” 691 „Cheltuieli cu impozitul pe profit”
D C D C
(6) 100.000 ⏐ 250.000 (7) (8) 150.000 ⏐ 150.000
(6) 500.000
(6) 400.000
(9) 150.000 D 441 „Impozit pe profit” C
T.s. 2.050.000 ⏐ 150.000 (8)
S.fc. 450.000 → Rezultat bilanţier
185
9
BALANŢA
DE VERIFICARE
194
Tabelul 9.4.
Societatea comercială
Balanţă de verificare
întocmită la 31 martie 2000
Nr.pag. din Sumele totale
Denumirea conturilor
Cartea-mare Debitoare Creditoare
1. Capital social 2.000.000 19.100.000
2. Mijloace fixe 1.500.000 -
3. Materii prime 2.580.000 -
4. Furnizori 1.000.000 1.600.000
5. Efecte de plătit 1.000.000 1.000.000
6. Furnizori de imobilizări - 5.000.000
7. Personal-remuneraţii datorate 6.000.000 6.000.000
8. Asigurări sociale 180.000 180.000
9. Impozitul pe salarii 1.820.000 1.820.000
10. Decontări cu asociaţii privind capitalul - 2.000.000
11. Avansuri de trezorerie 50.000 -
12. Creditori diverşi 1.000.000 1.400.000
13. Conturi curente la bănci 12.530.000 10.460.000
14. Credite bancare pe termen scurt 1.300.000 1.910.000
15. Casa 4.090.000 4.080.000
16. Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 6.000.000 -
Total 54.550.000 54.550.000
195
Tabelul 9.5.
Societate comercială
Balanţă de verificare
întocmită la 31 martie 2000
Nr.pag. din Solduri finale
Denumirea conturilor
Cartea-mare Debitoare Creditoare
1. Capital social - 17.100.000
2. Mijloace fixe 15.000.000 -
3. Materii prime 2.580.000 -
4. Furnizori - 600.000
5. Furnizori de imobilizări - 5.000.000
6. Decontări cu asociaţii privind capitalul - 2 000 000
7. Avansuri de trezorerie 50.000 -
8. Creditori diverşi - 400.000
9. Conturi curente la bănci 2.070.000 -
10. Credite bancare pe termen scurt - 610.000
11. Casa 10.000 -
12. Cheltuieli cu remuneraţiile personalului 6.000.000 -
Total 25.710.000 25.710.000
Totalul soldurilor iniţiale debitoare (∑Sid) = Totalul soldurilor iniţiale creditoare (∑Sic)
Totalul rulajelor debitoare (∑Rd) = Totalul rulajelor creditoare (∑Rc)
Totalul soldurilor finale debitoare (∑Sfd) = Totalul soldurilor finale creditoare (∑Sfc)
197
198
9.2.1.4. Balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi
Această balanţă de verificare se prezintă într-o singură variantă sub formă
tabelară, fiind rezultatul combinării balanţei de sume şi solduri, cu balanţa de rulaje
cu solduri iniţiale. Ea mai poartă denumirea de balanţă de rulaje lunare cu sume
precedente şi a fost impusă de necesitatea comparării rulajelor de la sfârşitul lunii
curente cu sumele de la sfârşitul lunii precedente, în vederea urmăririi în dinamică
a activităţii întreprinderii şi a stabilirii schimbărilor care s-au produs în starea şi
structura bunurilor şi proceselor ei economice. Cele patru serii de egalităţi care se
stabilesc cu acest tip de balanţă, sunt următoarele:
Totalul sumelor debitoare din perioada = Totalul sumelor creditoare din
precedentă (∑Sd0) perioada precedentă (∑Sc0)
Totalul rulajelor debitoare ale perioadei = Totalul rulajelor creditoare ale
curente (∑Rd1) perioadei curente (∑Rc1)
Totalul sumelor debitoare (∑Sd) = Totalul sumelor creditoare (∑Sc)
Totalul soldurilor finale debitoare (∑Sfd) = Totalul soldurilor finale creditoare (∑Sfc)
După cum se observă, balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi reprezintă
modelul cel mai complet de balanţă tabelară, întrucât satisface funcţiile tuturor
celorlalte balanţe de aceeaşi formă şi, în plus, oferă informaţii pentru efectuarea
analizei în dinamică a situaţiei economico-financiare a întreprinderii. Totodată, dă
posibilitatea stabilirii următoarelor corelaţii: egalitatea dintre sumele totale din
balanţa de verificare întocmită la sfârşitul perioadei precedente şi sumele totale la
sfârşitul perioadei precedente, din balanţa de verificare a perioadei curente:
identitatea dintre sumele totale din balanţa perioadei curente şi sumele totale la
sfârşitul perioadei precedente, din balanţa de verificare a perioadei viitoare.
Modelul de balanţă de verificare cu patru serii de egalităţi, întocmită la data
de 31 martie, pe baza înregistrărilor din exemplul dat, este prezentat în tabelul 9.8.
202
10
DOCUMENTE
CONTABILE
DE SINTEZĂ
203
10.2. Lucrări contabile pregătitoare pentru întocmirea
documentelor de sinteză
Întocmirea documentelor de sinteză şi raportare contabilă constituie un
proces complex, concretizat într-o suită de lucrări, unele dintre ele având un
caracter preliminar, altele reprezentând întocmirea propriu-zisă a acestora.
Lucrările preliminare sau pregătitoare, preced pe cele de întocmire şi
completare propriu-zisă a bilanţului şi au rolul de a verifica, pregăti şi confrunta
datele contabile, astfel încât să asigure reflectarea cât mai fidelă a realităţii.
Asemenea lucrări constau în:
1) Verificarea cifrică tehnico-operativă a contabilităţii curente;
2) Verificarea faptică a datelor contabilităţii curente (inventarierea generală a
patrimoniului);
3) Definitivarea obligaţiilor fiscale;
4) Repartizarea rezultatului exerciţiului;
5) Verificarea concordanţei dintre contabilitate şi evidenţa operativă şi dintre
contabilitatea sintetică şi cea analitică.
Numai după parcurgerea acestor lucrări se poate trece la întocmirea
documentelor de sinteză şi raportare contabilă.
206
207
208
209
210
211
Tabelul 10.2
BILANŢ
încheiat la 31.XII.1999
10 - mii lei -
Nr.
ACTIV Sold la:
rd.
A B 1 2
IMOBILIZĂRI NECORPORALE 01
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-
dezvoltare (ct.201+203-2801-2803-290*)
Alte imobilizări 02
(ct.205+207+208-2805-2807-2808-290*)
Imobilizări necorporale în curs 03
(ct.230-293*)
ACTIVE IMOBILIZATE
213
10 - mii lei -
PASIV Nr.
Sold la:
rd.
A B 1 2
Capital social, din care: 52 11.000 11.000
- capital subscris vărsat (ct.1012) 53 11.000 11.000
Patrimoniul regiei (ct.1015.01) 54
Contul întreprinzătorului individual (ct.108) 55
Prime legate de capital (ct.104) 56
CAPITALURI PROPRII
(ct.401+403+404+405+408)
Clienţi – creditori (ct.419) 74
Alte datorii
(ct.112+421+423+424+426+427+4281+431+
437+4381+441***+4423+4428***+444*** 75 173.208 132.555
+446***+447***+4481+4483+4485+451**
*455+456***+457+4582+462+509)
DATORII – TOTAL (rd.72 la 75) 76 173.208 224.239
CONTURI DE REGULARIZARE ŞI
ASIMILATE 77
Venituri înregistrate în avans (ct.472)
Decontări din operaţii în curs de clarificare
78
(ct.473***)
Diferenţe de conversie – pasiv (ct.477) 79
214
IV.CONTURI DE REGULARIZARE ŞI
80
ASIMILATE – TOTAL (rd.77 la 79)
TOTAL PASIV (rd.70+71+76+80) 81 185.377 224.692
*) Conturi de repartizat după natura elementelor respective
**) Solduri debitoare ale conturilor respective
***) Solduri creditoare ale conturilor respective
****) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit.
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele, Numele, prenumele şi
semnătura şi semnătura
ştampila unităţii
215
CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE
încheiat la 31.XII.1999
(se completează cumulat de la începutul anului)
20 - mii lei -
Nr.
Denumirea indicatorilor Exerciţiul financiar
rd.
A B 1 2
Venituri din vânzarea mărfurilor (ct.707) 01
Producţia vândută
02 560.982 597.238
(ct.701+702+703+704+705+706+708)
Cifra de afaceri (rd.01+02) 03 560.982 597.238
Venituri din producţia Solduri
VENITURI DIN
04
EXPLOATARE
stocată creditoare
(ct.711) Solduri
05
debitoare
Venituri din producţia de imobilizări
06
(ct.721+722)
Producţia exerciţiului (rd.02+04-05+06) 07 560.982 597.238
Venituri din subvenţii de exploatare (ct.741) 08
Alte venituri din exploatare (ct.754+758) 09 10.032
Venituri din provizioane privind activitatea
10
de exploatare (ct.781)
I. VENITURI DIN EXPLOATARE – TOTAL
11 560.982 607.270
(rd.03+04-05+06+08 la 10)
Cheltuieli privind mărfurile (ct.607) 12
Cheltuieli cu materiile prime (ct.600) 13
Cheltuieli cu materiile consumabile (ct.601) 14 195.000 210.598
Cheltuieli cu energia şi apa (ct.605) 15
Alte cheltuieli materiale
16 640 594
(ct.602+603+604+606+608)
Cheltuieli materiale – total (rd.13 la 16) 17 195.640 211.192
Cheltuieli cu lucrări şi servicii executate de
terţi
18 135.311 839.835
(ct.611+612+613+614+621+622+623+624+6
25+626+627+628)
Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte
19 8.477 2.427
(ct.635)
Cheltuieli cu remuneraţiile personalului
20 45.554 76.889
(ct.641)
Cheltuieli privind asigurările şi protecţia
21 15.152 31.843
socială (ct.645)
Cheltuieli cu personalul – total (rd.20+21) 22 60.706 108.732
Alte cheltuieli de exploatare (ct.654+658) 23
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
24 10.155 23.830
(ct.681)
216
II. CHELTUIELI PENTRU EXPLOATARE –
TOTAL 25 410.556 586.016
(rd.12+17 la 19+22 la 24)
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
26 150.426 21.254
A. Profit (rd.11-25)
Pierdere (rd.25-11) 27
Venituri din participaţii, alte imobilizări
financiare şi creanţe imobilizate 28
(ct.761+762+763)
Venituri din titluri de plasament (ct.764) 29
Venituri din diferenţe de curs valutar (ct.765) 30
Venituri din dobânzi (ct.766) 31 1.240 2.446
Alte venituri financiare (767+768) 32
Venituri din provizioane (ct.786) 33
III. VENITURI FINANCIARE – TOTAL (rd.28 la
34 1.240 24.878
33)
Pierderi din creanţe legate de participaţii
35
(ct.663)
Cheltuieli privind titlurile de plasament
36
cedate (ct.664)
Cheltuieli din diferenţe de curs valutar
37
(ct.665)
Cheltuieli privind dobânzile (ct.666) 38
Alte cheltuieli financiare (ct.667+668) 39
Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele
40
(ct.686)
IV. CHELTUIELI FINANCIARE – TOTAL
41
(rd.35 la 40)
REZULTATUL FINANCIAR
42 1.240 24.878
B. Profit (rd.34-41)
Pierdere (rd.41-34) 43
REZULTATUL CURENT AL
C. EXERCIŢILUI 44 151.666 45.732
Profit (rd.11+34-25-41)
Pierdere (rd.25+41-11-34) 45
V. VENITURI EXCEPŢIONALE – TOTAL
46
(ct.771+772+787)
VI. CHELTUIELI EXCEPŢIONALE – TOTAL
47 31.267
(ct.671+672+687)
REZULTATUL EXCEPŢIONAL
48
D. Profit (rd.46-47)
Pierdere (rd.47-46) 49 31.267
VII. VENITURI TOTALE (rd.11+34+46) 50 562.222 632.148
VIII. CHELTUIELI TOTALE (rd.25+41+47) 51 410.556 617.283
REZULTATUL BRUT AL EXERCIŢIULUI
52 151.666 14.865
E. Profit (rd.50-51)
Pierdere (rd.51-50) 53
Impozitul pe profit (ct.691) 54 57.633 26.581
217
REZULTATUL NET AL EXERCIŢIULUI
55 94.033
F. Profit (rd.52-54)
Pierdere (rd.53+54) (rd.54-52) 56 11.716
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele, Numele, prenumele şi
semnătura şi semnătura
ştampila unităţii
218
Anexa 1
REPARTIZAREA PROFITULUI
21 - mii lei -
Nr. Realizări
Denumirea indicatorilor
rd. 31.XII.1999
A B 1
REPARTIZĂRI DIN PROFIT 01
(rd.02 la 10)
- constituirea de rezerve legale 02
- acoperirea pierderilor contabile din anii 03
precedenţi
- fond de participare a salariaţilor la profit 04
- cota managerului din profitul net 05
- surse proprii de finanţare 06
- vărsăminte la buget din profitul regiilor 07
autonome
- constituirea de rezerve statuare şi alte rezerve 08
- alte repartizări din profit prevăzute de lege 09
- dividende de plătit – total (rd.11 la 14 + 16), 10
din care:
- dividende cuvenite altor societăţi 11
- dividende cuvenite FPS 12
- dividende cuvenite SIF 13
- dividende cuvenite acţionarilor sau 14
asociaţilor, din care:
- dividende utilizate pentru rambur- 15
sarea creditelor în cazul societăţilor
privatizate prin metoda MEBO
- dividende cuvenite societăţilor 16
cooperatiste
PROFIT NEREPARTIZAT 17
TOTAL DE CONTROL (rd.15+17) 18
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
Numele şi prenumele, Numele, prenumele şi
semnătura şi semnătura
ştampila unităţii
ADMINISTRATOR, ÎNTOCMIT,
220
Anexa 3
Situaţia creanţelor şi datoriilor
23 - mii lei -
Sold la Termen de lichidare
Nr. sfârşitul a activului
Creanţe
rd. anului peste 1
(col.2+3) sub 1 an an
A B 1 2 3
Creanţe legate de participaţii
01
(ct.2671)
Împrumuturi acordate pe termen lung
02
(ct.2672+2673)
Alte creanţe imobilizate
03
(ct.2677+2678)
I. CREANŢE DIN ACTIVE
IMOBILIZATE-TOTAL 04
(rd. 01 la 03)
Furnizori-debitori (ct.409) 05
Clienţi (ct.4111***+411+413+416+418) 06 669 669
Creanţe-personal şi asigurări personale
07
(ct.425+4282+431*+4382)
Impozit pe profit (ct.441*) 08
Taxa pe valoarea adăugată (ct.4424) 09
Alte creanţe cu statul şi instituţii publice
(ct.4428*+444*+445+446*+447*+ 10
4484+451*+463)
Decontări cu asociaţii privind capitalul
11
(ct.456)
Decontări din operaţiile în participaţie
12
(ct.4581)
Debitori diverşi (ct.461) 13
II. CREANŢE DIN ACTIVE
CIRCULANTE-TOTAL 14 669 669
(rd.05 la 13)
III. CHELTUIELI ÎNREGISTRATE ÎN
15
AVANS (ct.471)
TOTAL CREANŢE
16 669 669
(rd.04+14+15)
221
23 - mii lei -
Sold la
Termen de exigibilitate a
Nr. sfârşitul
Datorii pasivului
crt. anului
(col.2+3+4)
sub 1 an 1-5 ani peste 5 ani
A B 1 2 3 4
Împrumuturi din emisiuni de 17
obligaţiuni (ct.161+1681)
Credite bancare pe termen lung 18
şi mediu
(ct.1621+1623+1624+1625+1
626+1627) total, din care:
- interne – total, din care: 19
- cu garanţia statului 20
- externe – mii dolari 21
total, din care: SUA
mii lei 22
- cu garanţia mii dolari 23
statului SUA
mii lei 24
Credite bancare pe termen lung 25
şi mediu nerambursate la
scadenţă (ct.1622) total, din
care:
- interne – total, din care: 26
- cu garanţia statului 27
- externe – mii dolari 28
total, SUA
din care: mii lei 29
- cu garanţia mii dolari 30
statului SUA
mii lei 31
Credite bancare pe termen 32
scurt
(ct.519+512**+5129***)
Dobânzi 33
(ct.1682+1686+1687+5186)
total, din care:
- interne 34
- externe mii dolari 35
SUA
mii lei 36
Alte împrumuturi şi datorii 37
financiare (ct.166+167)
TOTAL DATORII FINAN- 38
CIARE ŞI ASIMILATE
(rd.17+18+25+32+33+37)
222
Furnizori 39 91.684 91.684
(ct.401+403+404+405+408)
Clienţi-creditori (ct.419) 40
Datorii cu personalul şi 41 22.902 22.902
asigurările sociale
(ct.112+421+423+424+426+4
27+4281+431+437+4381)
Impozit pe profit (ct.441**) 42 10.403 10.403
Taxa pe valoarea adăugată 43 16.277 16.277
(ct.4423)
Alte datorii faţă de stat şi 44 36.973 36.973
instituţii publice
(ct.4428**+444+446+447+44
81+4483+4485+451**+509)
Grupuri şi alte conturi cu 45 4.000 4.000
asociaţii
(ct.455+456+457+4582)
Creditori diverşi (ct.462) 46 42.000 42.000
ALTE DATORII – TOTAL 47 224.239 224.239
(rd.39 la 46)
Venituri înregistrate în avans 48
(ct.472)
TOTAL DATORII 49 224.239 224.239
(rd.38+47+48)
*) Solduri debitoare ale conturilor respective
**) Solduri creditoare ale conturilor respective
***) Conturile respective se utilizează numai de cooperativele de credit.
ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT
223
Anexa 4
Situaţia altor provizioane
24 - mii lei -
Sold la
Cheltuieli Venituri
Sold la sfârşitul
Nr. privind din
Natura provizioanelor începutul anului
rd. provi- provi-
anului (col.1+2-
zioanele zioane
3)
A B 1 2 3 4
I. PROVIZIOANE 01
REGLEMENTATE (ct.141)
Provizioane pentru litigii 02
(ct.1511)
Provizioane pentru garanţii 03
acordate clienţilor (ct.1512)
Provizioane pentru cheltuieli 04
de repartizat pe mai multe
exerciţii (ct.1513)
Provizioane pentru pierderi din 05
schimb valutar (ct.1514)
Alte provizioane pentru riscuri 06
şi cheltuieli (ct.1518)
II. PROVIZIOANE PENTRU 07
RISCURI ŞI CHELTUIELI –
TOTAL (rd.02 la 06)
PROVIZIOANE PENTRU 08
DEPRECIEREA STOCURILOR ŞI
PRODUCŢIEI ÎN CURS Materii
prime (ct.390)
Materiale consumabile (ct.391) 09
Obiecte de inventar (ct.392) 10
Producţie în curs de execuţie 11
(ct.393)
Produse (ct.394)
Stocuri aflate la terţi (ct.395) 13
Animale (ct.396) 14
Mărfuri (ct.397) 15
Ambalaje (ct.398) 16
TOTAL (rd.08 la 16) 17
PROVIZIOANE PENTRU 18
DEPRECIEREA CREANŢELOR
Clienţi (ct.491)
Decontări în cadrul grupului şi 19
asociaţii (ct.495)
Debitori diverşi (ct.496) 20
TOTAL (rd.18 la 20) 21
224
Provizioane pentru deprecierea 22
titlurilor de plasament (ct.590)
III ALTE PROVIZIOANE 23
PENTRU DEPRECIERE
(rd.17+21+22)
TOTAL GENERAL 24
ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT
225
Anexa 5A
Date informative
25 - mii lei -
A. Date informative privind rezultatele Nr. Număr unităţi Sume
înregistrate rd. 1 2
Unităţi care au înregistrat profit 01
Unităţi care au înregistrat pierdere 02 1 11 716
B. Date informative privind situaţia An precedent An curent
indicatorilor 1 2
Număr mediu de salariaţi (cu contract de muncă) 03 2 4
Salarii brute 04 45.554 76.889
Număr colaboratori (cu convenţie civilă) 05 2 3
Drepturi băneşti cuvenite colaboratorilor 06 33.856 95.327
Venituri din comerţul cu amănuntul
07
(rd.08+09)
- mărfuri alimentare 08
- mărfuri nealimentare 09
Venituri din alimentaţia publică 10
Venituri din comerţul cu ridicata
11
(rd.12+13)
- mărfuri alimentare 12
- mărfuri nealimentare 13
Venituri realizate din export 14
Cheltuieli aferente exportului 15
Amortizarea aferentă gradului de neutilizare a
16
mijloacelor fixe (soldul debitor al ct.8045)
Mijloace fixe amortizate integral şi folosite în
17
continuare
Cheltuieli social-culturale – total
18
(rd.19 la 21)
- învăţământ 19
- sănătate 20
- alte cheltuieli 21
C. Date informative privind evoluţia creditelor Sold preluat Sold la finele
Nr.
iniţial anului 1999
rd.
1 2
Credite bancare neperformante preluate în baza
22
Legii nr.7/1992 – total (rd.23+24)
- pentru investiţiile acordate în anii anteriori şi
preluate de stat şi băncile comerciale (ct.8038, 23
analitic distinct)
- pentru exporturi şi lucrări de construcţii-
montaj, pe bază de acorduri guvernamentale
comerciale şi de cooperare cu alte ţări, preluate 24
de stat şi băncile comerciale (ct.8038, analitic
distinct)
226
Pentru
Pentru
Nr. Total activi-
inves-
rd. (col.2+3) tatea
tiţii
curentă
1 2 3
Credite primite din fondul de redresare
25 X
financiară (din ct.167)
Restituiri de credite primite din fondul de
26 X
redresare financiară (din ct.167)
Credite pentru activitatea curentă sau pentru
investiţii contractate cu băncile comerciale,
27
garantate de stat conform HG nr.610/1993, HG
nr.620/1993 – total, din care
- restante 28
1 2
TOTAL DE CONTROL
29 79.414 172.223
(rd.03 la 06+10+14 la 17+25 la 28 col.2 şi 2)
D. Denumirea indicatorilor Nr. Sume
rd. - mii lei -
A B 1
TVA de recuperat (ct.4424)
30 9.298
- Constituit
- Recuperat 31 9.298
- Diferenţă (rd. 30-31) 32
E. Date privind alocaţiile de la buget
(din ct.118 analitic distinct) 33
- Prevăzut
- Primit 34
- Consumat 35
- Diferenţă de virat
36
(rd.34-35)
F. Date privind investiţiile străine în România Sume
(se completează în dolari
SUA)
Total capital social vărsat de investitorul străin
37
până la data de 1 ianuarie 1999 (rd. 38+39)
- în valută 38
- în natură 39
Creşterea capitalului vărsat de investitprul
40
străin în cursul anului 1999 (rd.41 la 44)
- achiziţionări de părţi sociale sau cumpărări de
41
acţiuni
- dividende 42
- conversii de împrumuturi în acţiuni 43
- alte surse 44
Descreşterea capitalului social vărsat de
investitorul străin în cursul anului 1999 45
(rd.46 la 48)
227
- cedări de părţi sociale sau vânzări de acţiuni 46
- restituiri de capital 47
- alte cauze 48
Total capital social vărsat de investitorul străin
49
(rd.37+40-45)
Cota de participare a investitorului străin (%) 50
Împrumuturi acordate de investitorul străin 51
ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT
228
Anexa 5B
Plăţi restante
26 - mii lei -
Denumirea indicatorilor din care:
Nr. Total pentru pentru
rd. (col.2+3) activitatea investiţii
curentă
A B 1 2 3
PLĂŢI RESTANTE – TOTAL 01
(rd.02+06+11 la 14+18)
Furnizori restanţi – total 02
(rd.03 la 05), din care:
- peste 30 de zile 03
- peste 90 de zile 04
- peste 1 an 05
Creditori restanţi – total 06
(rd.07 la 10), din care:
- contribuţia unităţii la asigurările sociale 07
- contribuţia angajaţilor şi angajatorilor la 08
constituirea fondului asigurărilor sociale de
sănătate
- contribuţia salariaţilor pentru pensia 09
suplimentară
- contribuţia unităţii şi a personalului la 10
fondul de şomaj
Obligaţii restante faţă de alţi creditori 11
Impozite şi taxe neplătite la termenul 12
stabilit la bugetul de stat
Impozite şi taxe neplătite la termenul 13
stabilit la bugetele locale
Credite bancare nerambursate la scadenţă – 14
total (rd.15 la 17), din care:
- restante după 30 zile 15
- restante după 90 de zile 16
- restante după 1 an 17
Dobânzi restante 18
ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT
229
230
231
232
233
234
Anexa 7
Alte informaţii privind regulile şi metodele
contabile şi date complementare
ADMINISTRATOR ÎNTOCMIT
235
Bibliografie
236
Tabelul 9.7.
Societatea comercială _____________
Balanţă de verificare
întocmită la 31 martie 2000
Nr. pag. Rulaje ale perioadei
Solduri iniţiale Solduri finale
din Denumirea conturilor curente
Cartea-
D C D C D C
mare
1. Capital social - 19.100.000 2.000.000 - - 17.100.000
2. Mijloace fixe 10.000.000 - 5.000.000 - 15.000.000 -
3. Materii prime 500.000 - 2.080.000 - 2.580.000 -
4. Furnizori - 600.000 1.000.000 1.000.000 - 600.000
5. Efecte de plătit - - 1.000.000 1.000.000 - -
6. Furnizări de imobilizări - - - 5.000.000 - 5.000.000
7. Personal-remuneraţii datorate - - 6.000.000 6.000.000 - -
8. Asigurări sociale - - 180.000 180.000 - -
9. Impozitul pe salarii - - 1.820.000 1.820.000 - -
10. Decontări cu asociaţii privind - - - 2.000.000 - 2.000.000
capitalul
11. Avansuri de trezorerie - - 50.000 - 50.000 -
12. Creditori diverşi - 1.400.000 1.000.000 - - 3.000.000
13. Conturi curente la bănci 11.000.000 - 1.530.000 10.460.000 2.070.000 -
14. Credite bancare pe termen scurt - 410.000 1.300.000 11.500.000 - 4.300.000
15 Casa 10.000 - 4.080.000 4.080.000 100.000 -
16. Cheltuieli cu remuneraţiile - - 6.000.000 - 6.000.000 -
personalului
21.510.000 21.510.000 33.040.000 33.040.000 25.710.000 25.710.000
Total
Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a
Tabelul 10.1.
S.C. GAMA SRL
Balanţa de verificare sintetică
Data: Decembrie 1999
Solduri la începutul
Simbol Rulaje lunare Rulaje cumulate Solduri finale
Denumire cont anului
cont
Debit Credit Debit Credit Debit Credit Debit Credit
Clasa 1 0 106.202.156 120.301.574 78.270.684 831.930.342 832.383.537 11.715.700 12.168.895
101 Capital social 0 11.000.000 0 0 0 11.000.000 0 11.000.000
1012 Capital subscris vărsat 0 11.000.000 0 0 0 11.000.000 0 11.000.000
106 Rezerve 0 1.168.895 0 0 0 1.168.895 0 1.168.895
1061 Rezerve legale 0 1.168.895 0 0 0 1.168.895 0 1.168.895
121 Profit şi pierdere 0 94.033.261 120.301.574 78.270.684 737.897.081 726.181.381 11.715.700 0
129 Repartizarea profitului 0 0 0 0 94.033.261 94.033.261 0 0
Clasa 2 158.187.207 10.197.530 86.466.949 13.829.942 246.817.271 34.027.472 246.817.271 34.027.472
212 Mijloace fixe 158.187.207 0 86.466.949 0 246.817.271 0 246.817.271 0
2123 Aparate şi instalaţii de
măsurare, control şi 169.483 0 0 0 1.694.830 0 1.694.830 0
reglare
2124 Mijloace de transport 145.041.000 0 86.466.949 0 231.507.949 0 231.507.949 0
2126 Mobilier, aparatură
birotică, ec. de protec-
11.451.377 0 0 0 13.614.492 0 13.614.492 0
ţie şi alte active
corporale
281 Amortizări privind
0 10.197.530 0 13.829.942 0 24.027.472 0 34.027.472
imobilizările corporale
2813 Amort. mas. util. şi
0 42.367 0 0 0 42.367 0 42.367
instal. lucru
2814 Amort. ap. inst. mas.
0 155.163 0 1.539.667 0 1.694.830 0 1.694.830
contr. regl.
2815 Amortizarea mijloa-
0 10.000.000 0 10.000.000 0 30.000.000 0 30.000.000
celor de transport
2817 Amortizarea unelt.
disp. instr. mobilie- 0 0 0 2.290.275 0 2.290.275 0 2.290.275
rului şi ap.birotice
Clasa 3 1.233.777 639.979 593.798 1.233.777 1.233.777 1.233.777 1.233.777 1.233.777
321 Obiecte de inventar 1.233.777 0 0 0 1.233.777 0 1.233.777 0
3222 Uzura obiectelor de
0 639.979 0 593.798 0 1.233.777 0 1.233.777
inventar
Clasa 4 1.753.609.28
0 79.174.470 192.038.582 312.307.775 1.530.039.529 669.141 224.238.900
8
401 Furnizori 0 0 38.776.240 91.568.149 177.804.895 269.488.451 0 91.683.556
409 Furzori-debitori 0 0 0 0 2.500.000 2.500.000 0 0
411 Clienţi 0 0 83.117.176 83.117.176 728.630.973 727.961.832 669.141 0
421 Personal-remuneraţii
0 0 31.245.050 17.400.000 66.265.410 76.889.000 0 10.623.590
datorate
431 Asigurări sociale 0 8.733.008 893.452 14.096.520 45.115.278 56.379.138 0 11.263.860
4311 Contribuţia unităţii la
0 8.382.008 750.452 13.226.520 41.509.828 52.183.688 0 10.673.860
asig. sociale
4312 Contribuţia pers. pt.
0 351.000 1.430.000 870.000 3.605.450 4.195.450 0 590.000
pensia suplim.
437 Ajutor de şomaj 0 702.000 1.044.000 2.024.000 4.271.340 5.285.340 0 1.014.000
4371 Contr. unităţii la
0 585.000 870.000 1.850.000 3.419.450 4.259.450 0 840.000
fondul de şomaj
4372 Contr. pers.la fondul
0 117.000 174.000 174.000 851.890 1.025.890 0 174.000
de şomaj
441 Impozitul pe profit 0 19.624.654 0 23.087.0344 35.802.876 46.205.556 0 10.402.680
442 TVA 0 28.173.907 21.625.276 29.976.686 293.277.442 309.554.769 0 16.277.327
4423 TVA de plată 0 28.173.907 0 8.351.41 77.668.274 93.945.601 0 16.277.327
4424 TVA de recuperat 0 0 0 0 9.297.916 9.297.916 0 0
4426 TVA deductibilă 0 0 6.636.933 6.636.933 74.918.737 74.918.737 0 0
4427 TVA colectată 0 0 14.988.343 14.988.343 131.392.515 131.392.515 0 0
444 Impozitul pe salarii 0 3.300.908 6.488.320 8.067.210 47.144.588 51.108.078 0 3.963.490
446 Alte imp. taxe şi
0 0 0 0 9.403.326 9.403.326 0 0
vărsăm.
447 Fonduri speciale 0 234.000 808.000 971.000 1.883.870 2.697.870 0 814.000
555 Asociaţi conturi
0 4.000.000 0 0 0 4.000.000 0 4.000.000
curente
4551 Asociaţi conturi
0 4.000.000 0 0 0 4.000.000 0 4.000.000
curente
457 Dividende de plată 0 10.916.625 0 0 63.350.163 95.546.560 0 32.196.397
462 Creditori diverşi 0 3.489.368 0 42.000.000 54.589.368 96.589.368 0 42.000.000
Clasa 5 36.793.151 0 195.433.027 189.237.933 1.418.420.306 1.407.187.151 11.233.155 0
512 Conturi curente la bănci 35.995.973 0 93.433.027 87.451.720 845.698.935 834.679.567 11.019.368 0
5121 Conturi la bănci în lei 11.770.444 0 93.433.027 87.451.720 799.041.467 788.022.099 11.019.368 0
5124 Conturi la bănci în
24.225.529 0 0 0 46.657.468 46.657.468 0 0
devize
531 Casa 797.178 0 102.000.000 101.786.213 553.421.371 553.207.584 213.787 0
5311 Casa în lei 797.178 0 102.000.000 101.786.213 553.421.371 553.207.584 213.787 0
542 Avansuri de trezorerie 0 0 0 0 19.300.000 19.000.000 0 0
Clasa 6 0 0 120.301.574 120.301.574 644.063.540 644.063.540 0 0
601 Cheltuieli cu materiale
0 0 28.913.072 28.913.072 210.598.290 210.598.290 0 0
consumabile
6011 Cheltuieli cu mat.
0 0 0 0 23.084.833 23.084.833 0 0
auxiliare
6012 Cheltuieli privind
0 0 16.696.972 16.696.972 125.469.914 125.469.914 0 0
combustibilii
6013 Cheltuieli privind mat.
0 0 204.918 204.918 1.149.608 1.149.608 0 0
pt. ambalat
6014 Cheltuieli privind
0 0 11.966.182 11.966.182 29.825.063 29.825.063 0 0
piesele de schimb
6018 Cheltuieli privind alte
0 0 45.000 45.000 31.068.872 31.068.872 0 0
mat. consumabile
602 Cheltuieli privind
0 0 593.798 593.798 593.798 593.798 0 0
obiectele de inventar
611 Cheltuieli de
0 0 0 0 19.429.558 19.429.558 0 0
întreţinere şi reparaţii
612 Chelt. cu red. loc. de
0 0 -12.163.267 -12.163.267 70.716.462 70.716.462 0 0
gest. şi chiriile
621 Cheltuieli cu
0 0 7.436.000 7.436.000 95.327.000 95.327.000 0 0
colaboratorii
623 Chelt. de prot. reclamă
0 0 0 0 712.810 712.810 0 0
şi publ.
624 Chelt. cu transp. de
0 0 0 0 934.789 934.789 0 0
bunuri şi personal
626 Chelt. poştale şi taxe
0 0 929.666 929.666 10.425.777 10.425.777 0 0
de telecomunicaţii
627 Chelt. cu serv. bancare
0 0 774.000 774.000 4.840.463 4.840.463 0 0
şi asimilate
628 Alte chelt. cu serv.
0 0 2.061.662 2.061.662 37.647.541 37.647.541 0 0
executate de terţi
635 Chelt. cu alte impoz.
0 0 797.000 797.000 2.427.045 2.427.045 0 0
taxe şi vărs. asimilate
641 Chelt. cu remuneraţiile
0 0 17.400.000 17.400.000 76.889.000 76.889.000 0 0
pers.
645 Chelt. privind asig. şi
0 0 13.338.000 13.338.000 31.843.380 31.843.380 0 0
prot. socială
6451 Chelt. privind
contribuţia unităţii la 0 0 11.488.000 11.488.000 28.028.930 28.028.930 0 0
asig. sociale
6452 Chelt. privind
contr.unit.pt. ajutorul 0 0 1.850.000 1.850.000 3.814.450 3.814.450 0 0
de şomaj
671 Chelt. excep. privind
0 0 23.304.667 23.304.667 31.266.783 31.266.783 0 0
operaţiile de gest.
6711 Despăgubiri, amenzi şi
0 0 0 0 7.962.116 7.962.116 0 0
penalităţi
6718 Alte chelt. excep.
0 0 23.304.667 23.304.667 23.304.667 23.304.667 0 0
privind op. de gestiune
681 Chelt. de expl. priv.
amortiz. şi 0 0 13.829.942 13.829.942 23.829.942 23.829.942 0 0
provizioanele
6811 Chelt. de expl. privind
0 0 13.829.942 13.829.942 23.829.942 23.829.942 0 0
amortiz. imobiliz.
691 Cheltuieli cu
0 0 23.087.034 23.087.034 26.580.902 26.580.902 0 0
impozitul pe profit
Clasa 7 0 0 78.270.684 78.270.684 632.148.120 632.148.120 0 0
704 Venituri din lucrări
exec. şi servicii 00 0 68.128.833 68.128.833 597.238.458 597.238.458 0 0
prestate
708 Alte venituri din
0 0 10.032.333 10.032.333 10.032.333 10.032.333 0 0
exploatare
765 Venituri din diferenţe
0 0 0 0 22.431.939 22.431.939 0 0
de curs valutar
766 Venituri din dobânzi 0 0 109.518 109.518 2.445.390 2.445.390 0 0
Total general 196.214.135 196.214.135 792.812.390 792.812.390 5.304.652.885 5.304.652.885 217.669.044 217.669.044
Contabil şef, Întocmit,
Anexa 5c
UNITATEA GAMA SRL
CODUL FISCAL R5831965
IMPOZITE, TAXE ŞI ALTE OBLIGAŢII DATORATE ŞI VĂRSATE
27 - mii lei -
DATORAT RĂMAS DE VĂRSAT
din care: cu termen cu termen de VĂRSAT
VĂRSAT
Denumirea indicatorilor sume de plată la plată după ÎN PLUS
Nr. TOTAL EFECTIV
constituite 31.12.1999 31.12.1999 (3-1)
rd.
pentru 1999 (col. 1-3.= 4+5)
A B 1 2 3 4 5 6
BUGET DE STAT – TOTAL
01 156.418 108.618 129.736 22.680
(rd. 02.la 13)
Impozit pe profit (ct.441) 02 46.206 26.581 35.803 10.403
Impozit pe salarii (ct.444, din analitic distinct) 03 6.862 6.862 6.862
Taxa pe valoarea adăugată (ct.4423) 04 93.945 65.772 77.668 16.277
Impozit pe veniturile persoanelor juridice nerezidente (din ct.446) 05
Taxe speciale de consumaţie (accize) şi taxa pentru jocurile de noroc
06
(ct.446)
Impozit la ţiţeiul din producţia internă şi gaze naturale (ct.446) 07
Taxe vamale de la persoane juridice (din ct.446) 08
Impozit pe dividende (ct.446) 09 9.403 9.403 9.403
Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata în termen a obligaţiilor
10
către bugetul de stat (ct.448)
Vărsăminte din profitul net al religiilor autonome (ct.446) 11
Taxa de timbru (ct.446) 12
Alte impozite, taxe şi alte obligaţii datorate bugetului de stat (ct.446) 13
BUGETE LOCALE – TOTAL (rd.15.la 24) 14 44.246 40.945 40.283 3.963
Impozit pe profit (ct.441) 15
Taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat (ct.446) 16
Impozit pe clădiri şi impozit pe teren (ct.446) 17
Taxa asupra mijloacelor de transport deţinute de agenţii economici (ct.446) 18
Impozit pe venitul agricol (ct.446) 19 x
Impozit pe veniturile persoanelor fizice nesalariate (ct.444, analitic distinct) 20 37.385 34.084 33.422 3.963
Cote defalcate din impozitul pe salarii (ct.444) 21 6.861 6.861 6.861
Vărsăminte din profitul net al religiilor autonome (ct.446) 22
Majorări, penalităţi şi amenzi pentru neplata în termen a obligaţiilor
23
către bugetul local (ct.448)
Alte impozite, taxe şi alte obligaţii datorate bugetelor locale (ct.446) 24
Fonduri speciale – Total (rd. 26.la 38) 25 25.942 25.942 18.380 7.562
Fond pentru asigurări sociale de sănătate (ct.4311, analitic distinct) 26 24.999 24.999 17.437 7.562
Fond special pentru sănătate publică 2% (ct.447, analitic distinct) 27 x
Fond special pentru sănătate publică 10% (ct.447, analitic distinct) 28
Fond special pentru sănătatea publică 1% (ct.447, analitic distinct) 29
Fond special al drumurilor publice (ct.447, analitic distinct) 30
Fond special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor vamale
31
(ct.447, analitic distinct)
Fond special pentru dezvoltarea sistemului energetic (ct.447, analitic
32
distinct)
Fond special pentru promovarea şi dezvoltarea turismului (ct.447,
33
analitic distinct)
Fond special de solidaritate socială pentru persoanele cu handicap
34 769 769 769
(ct.447, analitic distinct)
Fond special pentru protejarea asiguraţilor (ct.447, analitic distinct) 35
Fond special al aviaţiei civile (ct.447, analitic distinct) 36
Fond special de susţinere a învăţământului de stat (ct.447, analitic distinct) 37 174 174 174
Fondul naţional de solidaritate (ct.447, analitic distinct) 38
Asigurări sociale – Total (rd.40.la 44) 39 40.860. 31.074 35.554 5.306
CAS (ct.4311, analitic distinct) 40 31.380 22.647 27.678 3.702
Fond pentru pensia suplimentară (ct.4312) 41 4.195 3.844 3.605 590
Fond de pensii şi asigurări sociale ale agricultorilor (ct.447, analitic distinct) 42
Fond de şomaj 1%(ct.4372) 43 1.026 909 852 174
Fond de şomaj 5% (ct.4371) 44 4.259 3.674 3.419 840
TOTAL (rd.01.+ rd.14.+ rd.25+rd.39) 45 267.464 206.579 223.953 43.511
Administrator, Întocmit,
Anexa 6
Situaţia activelor imobilizate
A. Valori brute
28 - mii lei -
Nr. Sold final
Elemente de imobilizări Sold iniţial Creşteri Reduceri
rd. (col.5=1+2-3)
A B 1(1) 2(2) 3(3) 4(4) 5(5)
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare 01 X
(ct.201+203)
Alte imobilizări
02 X
(ct.205+207+208)
Imobilizări necorporale în curs (ct.230) 03 X
TOTAL (rd. 01.la 03) 04 X
IMOBILIZĂRI CORPORALE
05 X
Terenuri (ct.211)
Construcţii (ct.2121) 06
Echipamente tehnologice (ct.2122) 07
Mijloace de transport (ct.2124) 08 145.041 86.467 231.508
Alte mijloace fixe
09 13.146 2.163 15.309
(ct.2123+2125+2126)
Imobilizări corporale în curs (ct.231) 10 X
TOTAL (rd. 05.la 10) 11 158.187 88.630 246.817
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
12 X
(ct.261+262+263+267-269*)
ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd.04+11+12) 13 158.187 88.630 246.817
28 - mii lei -
Amortizare
aferentă Amortizare la
Elemente imobilizărilor sfârşitul anului
Nr. Sold Amortizare
de imobilizări scoase din (col.9=6+7-8)
rd. iniţial în cursul anului
evidenţă
A B 6(1) 7(2) 8(3) 9(4)
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare 14
(ct.2801+2803)
Alte imobilizări
15
(ct.2805+2807+2808)
TOTAL (rd. 14+15) 16
IMOBILIZĂRI CORPORALE
17
Terenuri (ct.2810)
Construcţii (ct.2811) 18
Echipamente tehnologice (ct.2812) 19
Mijloace de transport (ct.2814) 20 10.000 20.000 30.000
Alte mijloace fixe
21 197 3.830 4.027
(ct.2813.+2815+2816)
TOTAL (rd.17.la 21) 22 10.197 23.830 34.027
AMORTIZĂRI – TOTAL
23 10.197 23.830 34.027
(rd.16+22)
C. Provizioane pentru depreciere
28 - mii lei -
Provizioane Provizioane Sold final
Elemente de Nr. Sold
constituite reluate (col.13=10+1
imobilizări rd. iniţial
în cursul anului la venituri 1-12)
A B 10(1) 11(2) 12(3) 13(4)
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
24
Cheltuieli de constituire şi de cercetare-dezvoltare (ct.290*)
Alte imobilizări (ct.290*) 25
Imobilizări necorporale în curs (ct.293*) 26
TOTAL (rd.24.la 26) 27
IMOBILIZĂRI CORPORALE
28
Terenuri (ct.291*)
Construcţii (ct.291*) 29
Echipamente tehnologice (ct.291*) 30
Mijloace transport (ct.291*) 31
Alte mijloace fixe (ct.291*) 32
Imobilizări corporale în curs (ct.293*) 33
TOTAL (rd. 28.la 33) 34
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
35
(ct.296*)
PROVIZIOANE PENTRU DEPRECIERE – TOTAL
36
(rd.27+34+35)
Administrator, Întocmit,
Tabelul 9.8.
Societatea comercială _____________
Balanţă de verificare la 31 martie 2000
Nr. Solduri iniţiale Rulaje ale perioadei Sume totale Solduri finale
pg. Denumirea conturilor curente
Cartea-
mare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare Debitoare Creditoare
1. Capital social - 19.000.000 2.000.000 - 2.000.000 19.100.000 - 17.100.000
2. Mijloace fixe 10.000.000 - 5.000.000 - 15.000.000 - 15.000.000 -
3. Materii prime 500.000 - 2.080.000 - 2.580.000 - 2.580.000 -
4. Furnizori - 600.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.600.000 - 600.000
5. Efecte de plătit - - 1.000.000 1.000.000 1.000.000 1.000.000 - -
6. Furnizări de imobilizări - - - 5.000.000 - 5.000.000 - 5.000.000
7. Personal-remuneraţii - - 6.000.000 6.000.000 6.000.000 6.000.000 - -
datorate
8. Asigurări sociale - - 180.000 180.000 180.000 180.000 - -
9. Impozitul pe salarii - - 1.820.000 1.820.000 1.820.000 1.820.000 - -
10. Decontări cu asociaţii - - - 2.000.000 - 2.000.000 - 2.000.000
privind capitalul
11. Avansuri de trezorerie - - 50.000 - 50.000 - 50.000 -
12. Creditori diverşi - 1.400.000 1.000.000 - 1.000.000 1.400.000 - 400.000
13. Conturi curente la bănci 11.000.000 - 1.530.000 10.460.000 12.530.000 10.460.000 2.070.000 -
14. Credite bancare pe - 410.000 1.300.000 1.500.000 1.300.000 1.910.000 - 610.000
termen scurt
15. Casa 10.000 - 4.080.000 4.080.000 4.090.000 4.080.000 10.000 -
16. Cheltuieli cu remune- - - 6.000 - 6.000.000 - 6.000.000 -
raţiile personalului
Total 21.510.000 21.510.000 33.040.000 33.040.000 54.550.000 54.550.000 25.710.000 25.710.000
Egalitatea I Egalitatea a II-a Egalitatea a III-a Egalitatea a IV-a