ALCANI

Definiţie. Nomenclatură
 Cn H2n+2

Parafine: hidrocarburi aciclice saturate în care toţi atomii de carbon sunt legaţi cu legături simple.

reprezentare simplificată
primar tertiar
CH4…………………….metan,
CH3-CH3………………etan , CH3
C3H8…………………...propan , CH3 C CH CH2 CH3

C5H12…………………...pentan, CH3 CH3

cuaternar secundar
Alcan Radical Simbol Radical divalent Radical
monovalent trivalent

metan CH3- Me metilen metin

CH4 CH
CH2
CH3-CH3 CH3-CH2- Et etiliden  
etan
CH3 CH

etilen
CH2 CH2

CH3CH2CH3 CH3-CH2-CH2- Pr Propiliden  

propan CH3 CH2 CH

1,3-propilen
CH2 CH2 CH2

1,2-Propilidenn
CH3 CH CH2

izopropiliden

CH3 C CH3
 Structură şi proprietăţi caracteristice
Lungimea legăturii C-H este de 0,109 nm în metan şi 0,11nm în celelalte hidrocarburi.
Lungimea legăturii C-C este de 0,154nm
H H H H H H
HH
C C C C H
H C C C C
H HH HH H H H
conformatia alcanilor superiori - structura zigzag
Energiile de disociere variază funcţie de natura atomilor de hidrogen şi carbon:
CH3-H CH3CH2-H(CH3)2CH-H (CH3)3C-H
Edisoc. 104 98 95 91
(Kcal/mol)
Analiza conformaţională Începând cu etanul, alcanii pot prezenta o infinitate de conformaţii ca urmare a
rotaţiei libere în jurul legăturii  ;substituenţii se pot aşeza în conformaţii eclipsate şi intercalate. Denumim
aceste structuri, ce diferă doar prin rotaţia legăturilor simple ale izomerilor de conformaţie, conformeri sau
rotameri. Studiul variaţiei energetice a unei molecule cunoscute ce roteşte atomii sau grupările de atomi în
jurul legăturii simple se numeşte analiză conformaţională.
 Surse naturale şi procedee industriale
pentru hidrocarburi saturate
 Gaze naturale (metan)
 Hidrocarburi rezultate din prelucrarea petrolului Petrolul
brut (ţiţeiul)este un amestec complex de hidrocarburi saturate şi aromatice, alături de cantităţi
mici (sub 1%) de compuşi cu oxigen, sulf şi azot.
 distilarea primară - fracţiuni pe anumite intervale de temperatură şi cu compoziţii diferite: capul de
distilare, benzinele, petrolul lampant, motorina, păcura.
 Cracarea termică-încălzirea la temperaturi de 500-600° , rezultând şi cantităţi mari de gaze (metan şi
alchene C2-C4). Pentru obţinerea benzinelor saturate (folosite drept carburanţi) benzina de cracare se
hidrogenează în prezenţă de catalizatori pe bază de molibden depus pe oxid de aluminiu
(hidrocaracare).
 Cracarea catalitică- trecerea fracţiunilor grele de motorină în stare de vapori peste catalizatori formaţi
din silicaţi de aluminiu naturali sau sintetici, aflaţi sub formă de pulberi (pat fluidizat) la temperaturi
relativ joase. Se formează fracţiuni C2-C5 şi hidrocarburi aromatice.

Metode de sinteză ale hidrocarburilor saturate

 Reactivitatea alcanilor
Descompunerea termică
Cracarea n-butanului are loc astfel

C1-C2
CH3 H + CH2 CH CH3 demetanare 40%
450-600OC C2-C3
C4H10 CH3CH3 + CH2 CH2 disproportionare 36%

H3C CH CH CH3 dehidrogenare 16%

-H2

[4+2] 850oC
+ 100-1200oC
850oC - 2H2
butadiena etena -2H2
Reacţii de substituţie
a. halogenarea
b. sulfoclorurarea
c. sulfoxidarea
d. nitrarea,nitrozarea,
oximarea
e. reacţii de inserţie a
metilenului
 Halogenarea alcanilor
 sau h
R H + X2 R X + HX
sau
peroxizi
2R H + SO2Cl2 R Cl + HCl + SO2
t=40-60oC
Mecanismul reacţiei, homolitic înlănţuit , decurge în trei
etape:
1. Iiniţierea
h
Cl Cl 2 Cl endoterma
Propagarea are doua reacţii elementare (reacţie
exotermă):
a.extragerea de proton
CH4 + Cl CH3 + HCl
b.extragerea
de clor
CH3 + Cl2 CH3Cl + Cl
Întreruperea (exotermă) se poate realiza în două moduri, prin dimerizare sau
combinare:
CH3 + CH3 CH3CH3 dimerizare
CH3 + Cl CH3Cl recombinare
Stereochimia reacţiei de halogenare

C2H5 C2H5 . . = . C2H5

H+ Cl. [H C Cl] a H b
H C H
C .
CH3 CH3
a CH3 b
C2H5
CH3
H C Cl
Cl C H
CH3
C2H5
amestec racemic(d,l)
 Sulfoclorurarea are loc fotochimic şi conduce la amestec de izomeri clorsulfonici
h 40-80oC
R CH2 H + SO2Cl2 ROOR R CH2 SO2Cl + HCl

Sulfoxidarea directă a alcanilor este un procedeu de mare importanţă tehnică ce constă în reacţia

H2O
R CH2 SO3H
R CH2 SO2Cl +
NH3
R CH2 SO2NH2
Oxidarea alcanilor
Arderea completă în prezenţă oxigenului. În urma reacţiei rezultă dioxid de carbon
şi apă şi se degajă o mare cantitate de caldură.
Această proprietate are importanţă în utilizarea alcanilor ca combustibili lichizi şi
gazoşi pentru obţinerea de energie.
CnH2n+2 + 3n+1 2 O2
nCO2 + (n+1)H2O -Q

Autooxidarea alcanilor.
CH3 HBr CH3
H3C C H + O2 H3C C O OH
ROOR
CH3 CH3
Oxidarea catalitică a metanului

400-600oC
CH4 + O2 CH2O + H2O
oxizi azot
400oC
CH4 + 1/2O2 CH3OH
150atm

Oxidarea parţială a metanului

-obţinerea negrului de fum

1000-1200oC
CH4 + O2 C + 2H2O
oxidarea la gaz de sinteză, reacţie utilizată la fabricarea metanolului, alcoolilor superiori şi
benzinelor sintetice:
850oC,Ni
CH4 + 1/2O2 CO + 3H2

Oxidarea alcanilor superiori, C20-C30, suflând aer în parafină topită la temperatură de 80-120 oC
în prezenţa sărurilor de mangan conduce la acizi graşi

O2
R R' R COOH + R' COOH
Oxidarea enzimatică

enzime
R H R OH
C1-C8
 Amonoxidarea metanului are la bază procedeul tehnic de obţinere a acidului cianhidric (Andrusov)

1000oC
CH4 + NH3 1/2O2 HCN + 3H2O
Pt
Dehidrogenarea alcanilor
.Alcanii cu catene C6-C8 suferă o reacţie de ciclizare intramoleculară

CH3 CH3 CH2 CH3

CH3 Pt/Al2O3
H2 + +

96% 4%
Izomerizarea alcanilor (Neniţescu). În urma izomerizării alcanilor rezultă alcani ramificaţi şi
amestecuri de alcani ramificaţi ce îmbunătăţesc cifra octanică -CO (valoare convenţională ce
caracterizează rezistenţa la detonaţie a unui combustibil pentru motoare cu aprindere prin
scânteie). Se consideră că 2,2,4 trimetilpentanul are CO 100, comparativ cu n-heptanul care are
CO = 0.
 CH3
AlCl3/RCl
CH3 CH2 CH2 CH3 H3C C CH3
H
6%
94%
Alchilarea alcanilor cu alchene.

Reacţia este utilizată pentru obţinerea benzinelor cu CO mare (izoalcani).

CH3 CH3 CH3 CH3
H3C C CH3 + CH2 C H2SO4
H3C C CH2 CH CH3
H CH3
CH3
CH3 CH3
CH2 C +
+ H H3C C CH3
CH3
CH3 CH3 CH3 CH3
H3C C CH3 + CH2 C H3C C CH2 C CH3
CH3 CH3
CH3 CH3 CH3
H3C C CH2 CH CH3 + H3C C CH3
CH3
CH3
CH2 C
CH3
 Reprezentanţi
Metanul se găseşte în scoarţa terestră sub formă de zăcământ de metan curat sau în amestec. Metanul
rezultă prin fermentarea (putrezirea) cu bacterii a unor resturi de animale şi mai ales vegetale, în condiţii
anaerobe, în fundul lacurilor (gaz de baltă, Volta, 1778). Acest proces de putrezire se foloseşte astăzi , în
condiţii controlate, pentru a face nevătămătoare deşeurile organice din apele de scurgere ale marilor oraşe.
Este un gaz combustibil cu mare putere calorică. Ars cu cantităţi insuficiente de aer, în instalaţii speciale,
rezultă carbon fin divizat, negru de fum, utilizat la fabricarea anvelopelor.
CH4 + O2 C + 2H2O

De asemenea, este materie primă utilizată la fabricarea acetilenei.

Omologii metanului sunt utilizaţi în sinteze organice. Parafina este un amestec de n-alcani
C20-C28 cu punct de topire 50-57 oC şi este folosită în tehnica farmaceutică în amestec cu baze de
unguente pentru a mări vâscozitatea acestora. Un amestec de n-alcani cu punct de fierbere 38-3-
56oC este folosit sub numele de vaselină în tehnica farmaceutică pentru unguente. Gazolina este un
amestec de n-alcani C6-C12 . Kerosenul este un amestec de n-alcani C12-C15.
CICLOALCANI
 Mulţi compuşi organici conţin cicluri de
atomi.
 Carbohidraţii pe care îi consumăm sunt
compuşi ciclici, nucleotidele ce constituie
AND-ul şi ARN-ul sunt compuşi ciclici,
antibioticele utilizate în tratarea maladiilor
sunt compuşi ciclici.
  Izomeria geometrică a cicloalcanilor Ca şi alchenele, inelul cicloalcanilor
are restricţie la rotaţia liberă. La cicloalcanii substituiţi, doi substituenţi pot fi
fie de o parte (cis) fie de cealaltă parte a ciclului(trans).

CH3 CH3
CH3 HH CH3H
CH CH CH3
H H CH3 H3C H CH3
H3C H
metilciclopentan H3C H3C H H3C
1,2-dimetilpropil- trans-1,2-dimetilciclopentan
cis-1,2-dimetilciclopentan
ciclohexan
 Datorită structurii şi comportării chimice
diferite, cicloalcanii se împart în funcţie de
mărimea ciclului în :
 cicloalcani cu inele mici(C3-C4)
 cicloalcani cu inele normale (C5-C7)
 cicloalcani cu inele mari (peste C7)
 Proprietăţi fizice

formula Punct de fierbere Punct de topire densitate

Cicloalcanul (oC) (oC)

ciclopropan C3H6 -33 -128 0,72

ciclobutan C4H8 -12 -50 0,75
ciclopentan C5H10 49 -94 0,74
ciclohexan C6H12 81 7 0,78
cicloheptan C7H14 118 -12 0,81
ciclooctan C8H16 148 14 0,83
Caracteristici spectrale
IR: Spectrele prezintă vibraţii de valenţă simetrice şi asimetrice ale grupărilor CH 2.
RMN : Deplasările chimice specifice grupărilor CH2 variază cu mărimea ciclului.
ciclopropan Ciclobutan ciclopentan ciclohexan

IR:sim 3020 2896 2868 2853

IR:asim - 2974 - 2927

IR:  - 1444 1445 1450

RMN: ppm 0,22 1,96 1,52 1,44

 Ciclohexanul nu are structură plană. Ciclohexanul poate prezenta două
conformaţii mai stabile: „baie” şi „scaun” . Dintre acestea, conformaţia
„scaun” este cea mai stabilă.
H H CH2 H
H H H CH2 H
H H H H H H H H
H H
H H CH2 H
H H H H HH HH
H H H H
H H H2C proiectie Newman
H H H H H H eclipsata
conformatie proiectie Newman conformatie
scaun baie simetrica

H H a a H H 1 H 6
1 H 6 H 1 e 6 a 1
6 H H 5 H
H 5 H e 5 e 5 2
2 H 3 H
H 2
H e 2
e 3 H 4
3 3 4
H H 4 a e 4 H
H H a a H H ciclohexan
conformatia ciclohexan scaun scaun cu legaturi
scaun cu legaturile cu legaturi axiale ecuatoriale
axiale (accentuate)
si ecuatoriale
Exerciţii
 1.Glucoza este constituită dintr-un ciclu de şase atomi în care toţi
substituenţii sunt în poziţii ecuatoriale. Reprezentaţi-o în conformaţia
scaun cea mai stabilă.
 2. Reprezentaţi diferiţii izomeri pentru cis-trans mentol.

HO O CH2OH CH3
OH
HO OH (H3C)2HC
OH Mentol
Glucoza