Está en la página 1de 3

23.

Comportamentul expresiv
-prin mimica – exprimari ale unei persoane, concentrate pe fata
- pantomimica = mimica + gesture
In mimica – postura fetei, zambetul, comunicare nonverbala.
Hipermimismul – excitari psihice, intoxicatii: droguri, alcool
Diminuarea mimicii – tristete, lipsa zambetului
Panamimia – exprimare meconcordanta cu ce se intampla in exterior.
Ecomimie – comportamentul mimic ce raspunde prin imitatie

25. Comportamentul gestual si atitudinal


- comportament al comunicarii ce are reprezentare prin limbajul corporal, mod de
comunicare expresiva.
Manierismul – supraincercarea de exultiasme : tulburari comportamentale ale
personalitatii.
Bizareria – comportamentul ciudat al unei persoane
Comportament de tip stereotip – repeta mai multe miscari in tip repetat
Tinuta vestimentara: ar trebui sa corespunda unor norme.

5. Comportamentul de aparare = un comportament ce are la baza instinctual de


conservare si de aparare, avand determinari pe baza unor factori genetici, biologici si de
mediu.
Sunt comportamente invate ce au rol protectiv, avand la baza instincte si folosindu-se de
organelle de simt . Prin aceste comportamente invatate se evita pericolele imediate.
Comportamentul de aparare are la baza tipuri de personalitate in care intra trasaturi
accentuate de personalitate, pot aparea comportamente antisociale, fobice.
Fobia = stare de teama fata de ceva ce nu ar provoca rau : ex. Frica de cutite,
claustrofobie, de mictiune, de comunicare, de fenomene ale naturii.
Aceste comportamente fobice pot asocial manifestari de tip compilsiv si obsesiv –
repetarea unei actiuni datorita ideei ca ar proteja.
Fuga – un abandon impulsive, parasirea domiciliului, in probleme de comportament
cognitive : delict cognitive, demente, persoane varstinice cu tulburari de memorie, stari
de anxietate.
Comportamentul de aparere poate fi exagerat => agresivitate, violenta, crime patologice –
tulburari de personalitate. Boli psihice grave.
Diminuarea comportamentului de aparare poate fi un comportament de risc ce poate
aparea in anumite boli incurabile ( cancer, SIDA) sau boli psihice.
Heteroagresivitatea - sub forma de amenintari, fizica, asupra bunurilor si persoanelor.
Autoagresivitatea – automutilari in tulburarile de personalitate.

27. Teoria informationala asupra psihicului compara viata psihica cu sistemul


cybernetic:
- informatia nu poate exista in afara unui substrat energetic, la fel cum psiculul nu
poate exista in afara creierului; conexiuni
- informatia nu poate fi perceputa direct, ci indirect, prin fenomenele pe care le
produce.
- informatia sta la baza proceselor de reglare proprii; mediaza dinamica raportului
dintre persoana si viata exterioara.
- informatia se constituie ca ceva concret in domeniul comunicarii.

31. 27 +
b) Psihicul ca forma a vieii de relatie – system interrelational de conectare intre
persoane si reprezentarile lor sociale : Heraclit, Aristotel.
Aristotel: psihicul este o forma a vietii de relaie, omul fiind un “ zoon politikon”.
Suspendarea relatiei cu ambientul => perturabarea vietii psihice.
Metode de abordare a vietii psihice:
c) conceptia dualista : psihicul = materie + spirit
d) conceptii moniste : psihicul nu se deosebeste de substrat , gandirea este o secretie a
creierului
e) interactioniste : viata pishica nu este produsa de creier, exista si in afara creierului.
f) Psihic si fizic : psihicul isi are izvorul in realitatea inconjuratoare si nu in creier,
apartine vietii de relatie – multe activitati nu au o determinare emotionala, ci
biochimica.
g) Psihic si social- cultural : omul este o fiinta sociala, se modeleaza social,
existaculturi ce influenteaza comportamentul, viata psihica : societatea occidentala,
japoneza.
Exista clectivitati ce asigura o dezvoltare functionala diferita ( depinde de zona si
cultura) => astfel s-a dezvoltat psihologia si comportamentul transcultural. Socialul
este mereu psihic, psihicul este in mare parte social.

2. Comportamentul alimentar implica o conduita alimentara bazata pe instinctual


alimentar:
a) tulburari de tip cantitativ
- comportamentale deteriorative – la varstnici – obezitate, risc cardiovascular.
- medicamente – efecte secundare : obezitate
- in functie endocrina – tiroida.
- comportament alimentar + modificari ale corpului => probleme ale imaginii
propie a eului personal => comportamente deviante.
- exagerarea alimentara cu lichide => devianta comportamentala cu modificari in
viata sociala : ex. Alcool.
- tulburarile pot duce la consecinte medico- legale.
- diminuarea conduitei alimentare => anorexie -> boli psihice, tulburari psihice
( depresie, schizofrenie), boli organice, cerebro-vasculare, anorexia mentala: se
perturba imaginea personala ( la adolescenti => suicid mascat)
b) Tulburari de tip calitativ:
- necrofagia
- cannibalism: ritualuri de grup, dementa
Tulburarea instinctului alimentar in sensul exagerarii nevoii de hrana sau bulimie
– in leziuni organice cerebrale, tumori diencefaclice, pancreatice, diabet, hipertiroidie, in
timpul convalescentei dupa boli ce provoaca denutritie.
Polifagia – tendinta de a ingera fara discernamant alimente sau produse
necomestibile, in stari dementiale, oligofrenii, unele stadii ale schizofreniei in psihopatii
severe ca expresie a pervertirii instinctulu alimentar.
Opusul bulimiei = anorexia – scaderea sau lipsa totala a poftei de manacare.
Anorexia nervoasa – in stari nevrotice si psihopatice, la adolescenti, in stari
psihice reactive ( depresii reactive, socuri emotionale ).
Sitiofobia = refuzul de alimente. Nu reprezinta doar expresia scaderii sau pierderii
poftei de mancare, ci are in special o motivatie psihopatologica legata de continutul
halucinatiilor auditive, gustative sau olfactive, de existenta unor ideei delirante de
otravire, inutiliate, autoacuzare, negatie – in stari depressive sau schizofrenie.