Está en la página 1de 165
OTTO: steaua pe care indi [.. ] este destul de ‘mare gi destul de batrand, pentru a ne invéja modest, si destul de mica pentru a 0 putea cuprinde cu privirea si at ingelege invitmintelo" Hans Cloos ~ “Dialog eu Pimantul”™ BASARAB ~ PETRU DRAGOMIR GEOLOGIE FIZICA Editura Unive digit din Bucuresti = 2002 — GEOLOGIE FIZICA Reterengistificis Prof: dr ing. Corneliu DINU CUVANT INAINTE Prof. dr Ovidiu DRAGASTAN De a desprindere omulu,ca un element panicuarizt, e rest uml vi, dervoarea 5 nv a mai fost posbils det in socetate | ‘Grafica lucrivil fost real prelucrare eletronicS ra direct sau pi cadral catedrel de Geologie si (Odats constiuité si pentru a putes dura, socettes umand este obligatt 8 apeleze a 0 Paleioogie. : serie densi care isp unor neces speciale. O pate din acest insti au fini | Pentru grafiea preuat din literatura, ke expiaa badebesrere m ti speciale. O pari din acest insti au foe | figuri, este mentionat, n paranterd, nomarel de la jidice, pltice si moras, eu earacer cole, cu rol de stimulent al eset scile » | Dibliografealluerariutlizate, lumanitail O alt parte repeezints instil ew fant economice, rispunzind necesitilor de subsistentéspecitfice evolu individual, dar ear, tn esent, pot fi considerate primordile, socetate in Tntregul ei find bazata pe acumularea ert individual fn momentul de fs, sctivittea umsnd se piseste int-un punct de rlscruce. Relafile © Fara snr din Bc sie plc repent ores pe mip pln a eller conic, ince net fou Pane 893 Bese 78, Tee: 1028 na conpicatedtri expr emograic, de neahigit a il sea we mal Inert cir ere as, dati resdngsi contin a restr maul i dezehilieloe majo, nse a natu de ins tehnologi unand Singur cust de existent umanisi este neugiPAmdntul carne gad gi car ne fed tate produsele de care avem nevoie, i masura fn care suntem eapebil si le objinem, Pentru aceasta inst, este nevoie de cunoasteea profundl a plate, cunoastere eu tit mei important cu ct ebuie s8 exploatim si s8 uilizim rational oferta Pimdntuti, fk a ne pericitajansele de vitor, fit a dstruge zi susele generar vitoare Un cavént greu tn acest domeniu fi revine Geologic, sin care, prin insusicontinutal i, permite cunoastera fn amnunt a Pimntuli, «procesclor si fenomenelor pe care acesta le ig, milo sr proce eomene pe ar cia nan poe xan Desericrea CIP « Bibliotecii Nationale a Rominiet folosul ei Dnaconmtnasanae-prrRe ll let Dan ey Dagon Bw ; | anil fie Bs ey Dagni-Bo cima, fac np proctor dean alt gd de sbsrctiny grlpia we hee inv dns. Stings complexd, la Gontiera stnfelor nauri cu sine tehnice, bogatl in clemente emanens nevoie de specaiticare st conribuie la punerea to slujba societit &tutror resurselor de care dispune Tera, dar si sisi asume rispunderea pentru dscriminarea diate ouiass | nevoie§risip i pentru conservareaecilbru natural l planet Desi Geologia este ait de puterne legats de marea major tumane sia ‘ating nivele elevate de cenoasere, esenja. acest sinje rimine tn afira_percepieh Coperta desenatide thn. Radu Dumitresc dupa ideea autorul, ‘Tehnoredactare computerizath: Lect dr. ing. Anca Androhovil, GEOLOGIE FIZICA nespecialigilor. Geologia pare multra o sting8 teoretic bazatt pe un limba etic si pe Snmagrzinarea unui volum urag de informafi care se cer memorate Problemele sunt complicate de mediatizarea,adesea exagerat a unor aspect oat, fie cu aura romantic, fle cu caracter de speciacol, ft nici o conexiune cu Tnlinfuires logics a proceselor si fenomenclor geologice real, Nespacaisull sau inceptoruli in ale Geologie’ ti capi fap c& gradu rdicat de abstractizare gl teoretizare se poate ange numai pinto, activtate susfinatt de bservae fi Inelegere a fenomeneor, a proceselor gi a conscinjelor irecte ale acestora, numai prin interpretarea informa sintticd a elit lor coreste putindy-se objin inaginea “Tendintele geologic! modeme duc leo tot mai sit specalizare, lao restringere din ce {in ce mai accentuaté a domeniuhii de investigaie al specials. Cu toate acestes, pregtrea ‘general a specialistluitebuie si sigur capactaten de sinttizare a infrmailor si formarea ‘unui camp larg de cuprindere a problemelor, plasarea lor in contextul general al evoluii mnt Co alte cuvine, pregitira geologilor, a ingnesilorgeologi si geofiiceniortrebule ‘gavath pe un ansambla de informafi cu caracter general, pe cate studentul trbuie 38 Je Ineleaga git le asimilee din primele momente de studi Desigu, literatura de specialitte cuprinde liste nesfirsite de Iucrri si wate, unele evenite clasice, allele foarte noi, bazate pe interpretarea si reintepretarea celor msi noi Informaii. Din picate, foarte pune din aceste luerari sunt accesibile studenilor, att ca posibilityi de procurare, eft mai ales detoritavolumului enorm de litraturd care ar tebui ‘consult pent fiearesubdomenia al mare ansamblu al geologic. [ste deci necesard suecints prezentaresinetic8« problemelor,fn-un volum adresat studenfilor i care si fer, tntr-unspaiurestrns,o sum de informa, pe baza clror,fccare 34 construasca, tn continuare dificil propie prep de specalitate Un asi de volum se doresteIucratea de ft, in ralizareacireiaautorl primit un stor neprecupetit din partea coleilor din Catedra de Geologie si Paleontologic, cas a velor din products cercetar,citora le muljumese pe accast cle. Autorul GEOLOGIE FIZICA CUPRINS CUVANT INAINTE. s DATE GENERALE. n OBIECTUL GEOLOGIEL " IMPORTANTA GEOLOGH ia 4 RELATIILE GEOLOGIEI CU ALTE $THNTE. 4s SCURT ISTORIC AL GEOLOGIEI $I TENDINTE ACTUALE...17 METODE DE CERCETARE IN GEOLOGIE. 23 GEOLOGIA FIZIOGRAFICA. 28 DATE GENERALE ASUPRA UNIVERSULUL 2B SISTEMUL SOLAR a Soarele st Planet€le oso 37 Planetoizii (Asteroizii) 40 Cometete. a Meteoriti. a ‘Notiuni de Selenologie... a IPOTEZE COSMOGONICE. = 46 MISCARILE COSMICE ALE PAMANTULUL. so Migcarea de rotate. 50 Migearea de revolutie, miscarea de nutafie si rmigcarea galactic’, 83 PROPRIETATILE PAMANTULUL. 56 Forma si dimensiunile Paméintul 36 (GEOLOGIE FIZICA Densitatea Pimfntului., Structura intern a Paimantului Alte proprietfi ale Pamantului Gravitaia, Presiunea din interioral Pimantuli.. Caldura Pamantuli... Radioactivitatea terest Magnetismul terest... Propritijile electrice ale Pamantului INVELISURILE EXTERNE ALE PAMANTULUL Atmoster a... Hidrosfera, Biosfera Litosfera GEOLOGIA DINAMICA.... SURSELE DE ENERGIE ALE PROCESELOR GEODINAMICE DINAMICA INTERNA.. Cauzele generale ale proceselor de dinamicd interna, Ipoteze geotectonice. Teoria tectonicii global. Elemente structurale majore ale scoartei terestre Zone labile ale scoarfei terest. Zone stabile ale scoarfei terest. Procesele magmatice Geneza si proprietigile magmelor... ‘Tiputi de magma si diferentierea magmatica 58 39 68 n n 76 2 86 94 100 109) 1 120 GEOLOGIE FIZICA Panersa in oes consoidarea magmcor oul de xic&mnt al rocilor magmatice. Fenomenele vuleanice......mmu Alcitvrea unui vaean, Fuel eroptlr vaca. Prodasl stil vlan. Chasicare vleanior Distro valeailor pelo. Migcirile seismic Cauzee direct ale eutremurcor. lementele migeBilorseismice. Inregistrare clasifiearen curemurelor. Misurarea cutremurelo. Efectele cutremurelor. Repattizarea migeasilor seismice pe glob. Procese tectonice, Migcarile oscilatori (epirogenetice). Miseatile orogenice. Dislocati plicatve Cutete (Cute netectonice. Fleas Dislocailrupturae (disjunctive), Faure Folie Decroiile Pinzele tectonic, Pnzele de acoperie. Panzele de sais 159 164 AG 168 m 9 180 185 188 188 190 193 198 198 29 : Metamorfismul ~ efect al proceselor de dinamica interni......232 DINAMICA EXTERNA... 238 Alterarea superficial, 239 | ‘Ac{iunea geodinamici a gravitatiei vs 245 Acfiunea geodinamic& a vantului, 251 Actiunea geodinamicd a hidrosferei, : 259 Actiunea apelor meteorice, 260 Actiunea apelor curgatoare, 263 Acfiunea geologica a apelor subterane, 273 Acfiunea geodinamica a ghetarilor (a apei in stare solida)...281 Actiunea geologica a apelor marine, 289 Aotiunea geologiet a lacurilor. 303 Geodinamica biosferei sn 30S ‘Nofiuni de diageneza, sae 7 wee an BIBLIOGRAFIE, 312 (GBOLOGIE FIZICA DATE GENERALE OBIECTUL GEOLOGIEL Numele GEOLOGIE! deriva din limba greacd, prin combinarea termenilor yaa 7m [goa - gh, nsemndnd pamtat si Aoy0s —Royla logos ~ ogi, tnsemndnd cuvént,vorbie, act cu nfelesul de tings. Cu atte cuvine, geologi este sting cae se ocupl de stual Pimntul, atin ceea ce priveste starea I actual, its privitor la evoufa sai imp. Geologia studiazdstructura i compozifia lobului pamntese, constituent acesui si ‘dul lor de formar, ea si procesele care se desfigoart In intrirul sla exterior panels care concur la modificarea permanent a scoare terest, ‘Termeni fost tliat pent prima oan 1473, de etre Richard de Bury, cu nelesu de sind vulgar, pimfinteased, tn opozife ev Theologi, sta spiritlul, dumnezeiasc. tn sens mai apropiat de njlesul actual, termenl este reluat de Eschoty, in 1637 {mn timp, -0 mai utiliza si termenul de GEOGNOZEE, de Ia grecescul ywossi [gnasein 4 cunoaste, Cuvntul nu sa impus, a2i flosinduse foarte Himitat, mai ales ew nuanfe descriptive sau chiar ugar peorativ fn ansamblu deci, Geologia studi. compovita si arhitectura scosrei terest, fenomenele si procesele care produc schimbli fn aceasta si ambianfa natural in cre evolucaz8 Pamiotl, CComplxitateaproblemelor idiest a determina ca, odatd cu prfecionarea tchnologica, slisesepare in cadrl Geologie! nameroase domeni de cercotrespecializat, care eu evoluat, tn rsjoritate, ca discipline specializate independente, rimintnd fast in ansamblul complex al GBOSTUNTELOR. Aste = MINERALOGIA studiaz compusti natural car aleatuiesescoara Pemtntuli, modal Jor de structure spaiall icind obiectal CRISTALOGRAFIEL

También podría gustarte