Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
an univ. 2002/2003
1. În spaţiul euclidian (R4 , +, ·, R) cu produsul scalar standard se consideră vec-
torii ortogonali u1 = (1, 0, 1, 3) , u2 = (−1, 1, 1, 0) . Să se completeze aceşti vectori
pâna la o bază ortonormată în (R4 , +, ·, R) .
Rezolvare.
Completam cu doi vectori din baza canonica si verificam ca toti cei patru vectori
sa fie liniar independenti si deoarece numarul lor coincide cu dimensiunea spatiului
liniar (R4 , +, ·, R) rezulta ca ei formeaza o baza.
Consieram sistemul de vectori (u1 , u2 , e1 , e2 ) si fie
αu1 + βu2 + γe1 + δe2 = θR4 ⇔
α−β+γ =0
β+δ =0
.
α+β =0
3α = 0
Determinantul
¯ ¯sistemului va fi
¯ 1 −1 1 0 ¯
¯ ¯
¯ 0 1 0 1 ¯
¯ ¯ = −3 6= 0 ⇒vectorii sunt liniar independenti, deci formeaza o
¯ 1 1 0 0 ¯¯
¯
¯ 3 0 0 0 ¯
baza.
Ortonormam baza folosind procedeul Gram-Schmidt.
v1 = u1 = (1, 0, 1, 3);
hu2 , v1 i
v2 = u2 + α21 v1 , hv2 , v1 i = 0 ⇒ α21 = − =0⇒
hv1 , v1 i
v2 = u2 = (−1, 1, 1, 0);
he1 , v1 i 1
v3 = e1 + α31 v1 + α32 v2 , hv3 , v1 i = 0 ⇒ α31 = − =− ,
hv1 , v1 i 11
he1 , v2 i 1
hv3 , v2 i = 0 ⇒ α32 = − = ⇒
hv2 , v2 i 3
1 1 ¡ 1 8 ¢
v3 = (1, 0, 0, 0) − (1, 0, 1, 3) + (−1, 1, 1, 0) = 19 ,
33 3 33
, , − 3
11
;
11 3
he2 , v1 i
v4 = e2 + α41 v1 + α42 v2 + α43 v32 , hv4 , v1 i = 0 ⇒ α41 = − = 0,
hv1 , v1 i
1
he2 , v2 i 1 he2 , v3 i 3
hv4 , v2 i = 0 ⇒ α42 = − = − , hv4 , v3 i = 0 ⇒ α43 = − = − 19 =
hv2 , v2 i 3 hv3 , v3 i 33
11
− ,
19
¡ 1 8 ¢ ¡ 19 1 8 ¢® 627
hv3 , v3 i = 19 ,
33 3 33
, , − 3
11
, , ,
33 3 33
, − 3
11
= = 19 33
⇒
1089
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 2
1 11 ¡ 19 1 8 3
¢ ¡ 9 9 3
¢
v4 = (0, 1, 0, 0) − (−1, 1, 1, 0) − , , , − 11
33 3 33
= 0, 19 , − 19 , 19 .
3 19
Sistemul (v1 , v2 , v3 , v4 ) este ortogonal. Impartim vectorii prin lungimea lor si
obtinem un sistem ortonormat.
1 1 √ 1
√ 3
√
w1 = v1 = √ (1, 0, 1, 3) = ( 11, 0, 11 11, 11 11),
kv1 k 11
1 1 ¡ √ √ √ ¢
w2 = v2 = √ (−1, 1, 1, 0) = − 13 3, 13 3, 13 3, 0 ,
kv2 k 3
1 ¡ 1 8 ¢ ¡1√ √ √ √ ¢
w3 = v3 = √627 19
33
,
33 3 33
, , − 3
11
= 33
627, 1
57
627, 8
627
627, − 3
209
627 ,
kv3 k
1 √ ¡ ¢ ¡ 3√ √ √ ¢
w4 = v4 = 319 0, 19 9 9 3
, − 19 , 19 = 0, 19 19, − 193 1
19, 19 19 .
kv4 k
1 0 1 3
Calculăm polinomul caracteristic cu definitia:
P (λ) = det(A − λI4 ) = (λ − 3)4 ,
λ = 3, m(3) = 4,
Calculăm pentru
λ = 3, d1= def (A − 3I4 ) = 4 − rang(A − 3I4 ) = 4 − 3 = 1.
0 0 0 0
1 0 0 0
A − 3I4 =
0 1 0 0 ⇒ rang(A − 3I4 ) = 3.
1 0 1 0
Rezultă că pentru λ = 3 avem o singură serie de vectori proprii şi asociaţi, serie
de lungime 4.
Determinăm capul de serie, adică vectorul propriu:
4
a) Calculăm (A − 3I4 )
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
(A − 3I4 )2 =
0 1 0 0 0 1 0 0 = 1 0 0 0 ,
1 0 1 0 1 0 1 0 0 1 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(A − 3I4 )3 = 0 1 0 0 1 0 0 0 = 0 0 0 0 ,
1 0 1 0 0 1 0 0 1 0 0 0
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 3
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0
(A − 3I4 )4 = 0 0 0 0 = 0 0 0 0 .
0 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 1 0 1 0 0 0 0 0 0 0
4
b) Determinăm o bază în ker(A − 3I4 ) = M3×1 (R),
baza canonica.
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0
c) Calculăm v1 = (A − 3I4 )3 e1 = 0 0 0 0 0 = 0 .
1 0 0 0 0 1
3
In restul cazurilor, (A − 3I4 ) ei = θM3×1 (R) si vectorul nul nu poate fi vector
propriu, conform definitiei.
d)Capul de serie(vectorul propriu corespunzător valorii proprii 3 va fi v1 =
0
0
, iar ultimul vector propriu asociat va fi v4 = e1 .
0
1
Calculam v2 si v3 din relatiile: (A − 3I
4 )v4 = v − 3I4 )v3 = v2 , adica:
3 si (A
0 0 0 0 1 0
1 0 0 0 0 1
v3 = (A − 3I4 )v4 =
0 1 0 0 0 = 0 ,
1 0 1 0 0 1
0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0
v2 = (A − 3I4 )v3 =
0 1 0 0 0 = 1
1 0 1 0 1 0
Concluzie: pentru valoarea proprie 3 avem o serie de un vector propriu şi trei
asociati, (v1 , v2 , v3 , v4 ) şi ei îi corespunde o celulă Jordan de ordin 4.
Matricea
Jordan vafi
3 1 0 0
0 3 1 0
J= 0 0 3 1
0 0 0 3
iar matricea
modală
0 0 0 1 0 −1 0 1
0 0 1 0 −1 0 0 1 0
P=
0 1 0 0 , P = 0 1 0 0 .
1 0 1 0 1 0 0 0
−1
Verificăm relaţia J = P AP
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 4
0 −1 0 1 3 0 0 0 0 0 0 1
0 0 1 0 1 3 0 0 0 0 1 0
P−1 AP =
0 1
=
0 0 0 1 3 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 0 1 3 1 0 1 0
3 1 0 0
0 3 1 0
0 0 3 1
0 0 0 3
4 0 0 0
1 4 0 1
II) A = 2 1 4 1
0 0 0 4
Calculăm polinomul caracteristic:
δ1 = 16, δ2 = 96, δ3 = 256, δ4 = 256; P (λ) = (λ − 4)4 ,
λ = 4, m(4) = 4.
Calculăm pentru
λ = 4, d1= def (A − 4I4 ) = 4 − rang(A − 4I4 ) = 4 − 2.
0 0 0 0
1 0 0 1
A − 4I4 =
2 1 0 1 ⇒ rang(A − 4I4 ) = 2.
0 0 0 0
Rezultă că pentru λ = 4 avem două serii de vectori proprii şi asociaţi a caror
lungime nu o cunostem, putem avea o serie de lungime 1 si una de lungime 3 sau
doua serii de lungime doi. Determinam lungimea seriilor cu formula:
0
− 4I4 ) − 2
ϕ(1, 4) = rang(A rang(A
− 4I4 )1 + 2
rang(A − 4I4 ) = 4 − 2 · 2 + 1 = 1
0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 1 0 0 1
(A − 4I4 )2 = 2 1 0 1 2 1 0 1 =
0 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
0 0 0 0
2
1 0 0 1 ⇒ rang(A − 4I4 ) = 1.
0 0 0 0
Deci avem o serie de lungime 1, iar cealalta este de lungime 3.
Determinăm obază în ker(A−4I4 )3 .
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0 0
(A − 4I4 )3 =
2 1 0 1 1 0 0 1 = 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 5
0 0 0 4
iar matricea
modală
0 0 1 −1
0 1 0 1
P= 1 2 0 0 .
0 0 0 1
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 6
Verificăm relaţia
J = P−1 AP
0 −2 1 2 4 0 0 0 0 0 1 −1
0 1 0 −1 1 4 0
1 0 1 0 1
P−1 AP = 1 0 0 1
=
2 1 4 1 1 2 0 0
0 0 0 1 0 0 0 4 0 0 0 1
4 1 0 0
0 4 1 0
0 0 4 0
0 0 0 4
2 0 0 0
1 2 0 0
III) A = 2 0 2 0
1 0 0 2
Calculăm polinomul caracteristic:
P (λ) = (λ − 2)4
λ = 2, m(2) = 4
Calculăm pentru
λ = 2, d1= def (A − 2I4 ) = 4 − rang(A − 2I4 ) = 4 − 1 = 3.
0 0 0 0
1 0 0 0
A − 2I4 =
2 0 0 0 ⇒ rang(A − 2I4 ) = 1.
1 0 0 0
Rezultă că pentru λ = 2 avem trei serii de vectori proprii şi asociaţi a caror
lungime nu poate fi decit doua de lungime 1 si una de lungomeserie de lungime 1 si
una de lungime 3.
Determinăm o bază în ker(A − 2I4 )2 .
Calculam
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
(A − 2I4 )2 =
2 0 0 0 2 0 0 0 = 0 0 0 0
1 0 0 0 1 0 0 0 0 0 0 0
Deoarece ker(A − 2I4 )2 = M3×1 (R) consideram baza canonica (e1 , e2 , e3 , e4 ) si
calculam (A − 4I4 )2 ei , i = 1, 4.
0 0 0 0 0
1 0 0 0 1
(A − 2I4 )e1 =
2 0 0 0 e1 = 2
1 0 0 0 1
iar (A − 4I4 )e2 = (A − 4I4 )e3 = (A − 4I4 )e4 = θM3×1 (R) care nu poate fi vector
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 7
0
1
propriu ⇒ v1 =
2 , v2 = e1 .
1
Determinam
vectorii
proprii pentru a alege seriile de lungime 1
0 0 0 0 1 0 0 0
1 0 0 0 0 0 0 0
2 0 0 0 ∼ 0 0 0 0 ⇒ x1 = 0, x2 , x3 , x4 ∈ R.
1 0 0 0 0 0 0 0
0 0 0 0
x2 1 0 0
u ∈ S2 (A) ⇔ u =
x3 = x2 0 + x3 1 + x4 0
x
4 0 0 1
0 0 0
1 0 0
Vectorii proprii sunt
0 , 1 , 0 .
0 0 1
Alegem oricare doi vectori dintre acestia cu conditia ca acestia si cu vectorii din
seria de lungime doi sa fie liniar independenti.
v3 = e3 , v4 = e4 .
Matricea
Jordan vafi
2 1 0 0
0 2 0 0
J= 0 0 2 0
0 0 0 2
iar matricea
modală
0 1 0 0
1 0 0 0
P= 2 0 1 0 ,
1 0 0 1
Verificăm relaţia
J = P−1 AP
0 1 0 0 2 0 0 0 0 1 0 0
1 0 0 0 1 2 0 0 1 0 0 0
P−1 AP =
0 −2 1 0 2 0 2 0 2 0 1 0 =
0 −1 0 1 1 0 0 2 1 0 0 1
2 1 0 0
0 2 0 0
= 0 0 2 0
0 0 0 2
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 8
3 0 −1 2
0 3 −1 1
IV) A = 0 0 3 0
0 0 0 3
Calculăm polinomul caracteristic:
P (λ) = (λ − 3)4 ,
λ = 3, m(3) = 4.
Calculăm pentru
λ = 3, d1 = def (A − 3I4 ) = 4 − rang(A − 3I4 ) = 4 − 2.
0 0 −1 2
0 0 −1 1
A − 3I4 =
0 0 0 0 ⇒ rang(A − 4I4 ) = 2.
0 0 0 0
Rezultă că pentru λ = 4 avem două serii de vectori proprii şi asociaţi a caror
lungime nu o cunostem, putem avea o serie de lungime 1 si una de lungime 3 sau
doua serii de lungime doi. Determinam lungimea seriilor cu formula:
0 1 2
− 3I4 ) − 2 rang(A
ϕ(1, 4) = rang(A − 3I4 ) = 4 −
− 3I4 ) + rang(A 2·2+0 = 0
0 0 −1 2 0 0 −1 2 0 0 0 0
0 0 −1 1 0 0 −1 1 0 0 0 0
(A − 3I4 )2 = 0 0 0 0 0 0 0 0 = 0 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
⇒ rang(A − 4I4 )2 = 0.
ϕ(2, 4) = rang(A − 3I4 )1 − 2 rang(A − 3I4 )2 + rang(A − 3I4 )3 = 2 − 2 · 0 + 0 = 2
Deci avem doua serii de lungime 2.
Determinăm o bază în ker(A − 3I4 )2 .
Deoarece ker(A − 3I4 )3 = M3×1 (R) consideram baza canonica (e1 , e2 , e3 , e4 ) si
calculam (A − 4I4 )2 ei , i = 1, 4.
0 0 −1 2 0
0 0 −1 1
(A − 4I4 )2 e1 = e = 0 = (A − 4I4 )2 e2 = θM3×1 (R) care
0 0 0 0 1 0
0 0 0 0 0
−1
−1
nu poate fi vector propriu, iar v1 = (A − 4I4 )2 e3 ⇒ v1 =
0 , vectorul asociat
0
fiind v2 = e3 .
2
1
Cel de al doilea cap de serie este v3 = (A − 4I4 )2 e4 ⇒ v1 =
0 , vectorul
0
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 9
asociat fiind v4 = e4 .
Concluzie: pentru valoarea proprie 3 avem doua serii de un vector proprii şi cite
un asociat, (v1 , v2 ), (v3 , v4 ).
Matricea
Jordan vafi
3 1 0 0
0 3 0 0
J= 0 0 3 1
0 0 0 3
iar matricea
modală
−1 0 2 0
−1 0 1 0
P= 0 1 0 0 .
0 0 0 1
Verificăm relaţia
J = P−1 AP
1 −2 0 0 3 0 −1 2 −1 0 2 0
0 0 1 0 0 3 −1 1 −1 0 1 0
P−1 AP =
1 −1 0 0 0 0 3 0 0 1 0 0 =
0 0 0 1 0 0 0 3 0 0 0 1
3 1 0 0
0 3 0 0
= 0 0 3 1
0 0 0 3
Alte exemple:
3 0 1 1
0 3 0 0
3. A = 0 1 3 0 ;
0 2 0 3
1
3 1 0 0 3
0 0 0
0 3 1 0 0 0 1 1
Raspuns: J = 0 0 3 0
,P =
0 1
3 3
0 0
0 0 0 3 0 −1 − 23 13
3 0 −1 2
0 3 −1 1
4. A = 0 0 3 0
0 0 0 3
ALGEBRĂ LINIARĂ Exercitii rezolvate 10
3 1 0 0 0 −1 0 0
0 3 0 0 1 −1
Raspuns: J= ,P = 0 0 .
0 0 3 1 1 0 0 0
0 0 0 3 0 0 −1 2
0 1 0 0
1 0 0 0
5. A =
2 0 1
0
1 0 0 1
−1 0 0 0 1 −1 0 0
0 1 1
0 0 −1 1 0
Raspuns : J =
0 ,P =
0 1 0 1 1 0 0
0 0 0 1 −1 −1 − 12 1
4 0 0 1
1 4 0 0
6. A =
2
1 4 1
0 0 0 4
4 1 0 0 0 −2 1 0
0 4 1
0 0 1 0 1
Raspuns: J = 0 0 4 ,P =
1 1 0 0 0
0 0 0 4 0 0 0 1
3 0 1 1
0 3 0 0
7. A =
0 1 3 0
0 2 0 3
1
3 1 0 0 3
0 0 0
0 3 1 0 1 1
Raspuns : J = ,P = 0 0 3 3
0 0 3 0 0 1 0 0
0 0 0 3 0 −1 − 23 31