Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Concluzii la referat
Artileria antiaeriana s-a nascut si s-a impus ca solutie de aparare
impotriva loviturilor aeriene in anii razboiului de intregire a neamului.Dupa
prime zi de razboi(15 august 1916)a urmat prima noapte “antiaeriana”,care pare
a nu se fi sfarsit decat odata cu terminarea razboiului.Artileria antiaeriana s-a
nascut din lacrimile si durerile celor care au vazut si simtit pentru prima data
ca,din “ceruri” in loc de pace se abateau asupra lor bombe ucigatoare.Apararea
impotriva lor nu a fost “importanta” ca moda a timpului si nici botezata de
vreun nas strain.Ea a fost si ramane un gest,un fapt pur romanesc,o pavaa
permanenta de mentinere a linistii aeriene a tarii.Putem sublinia ca arileria
antiaeriana s-a nascut in si prin lupta.Liantul care a favorizat inchegarea unui
astfel de “corp” si mai ales in astfel de conditii l-a costituit OMUL-OSTAS.
Fara a dispne de tunari si comandanti pregatiti in scolile militare si in uni-
tatile de instructie de arma,fara a avea in inzestrare un armament specializat in
ti- rul antiaerian,ci doar unul improvizat si fireste fara o experienta in astfel de
in- clestari,artileristii si-au cucerit prin eroismpropria identitate,si-au deschis
prin vointa si rezultate calea spre consolicare si afirmare.Este suficient sa
amintim faptul ca prin numarul de avioane doborate in primul razboi mondial
raportat la numarul de proiectile consumate,artileristii romani s-au dovedit a fi
cei mai iscusiti tragatori dintre beligerantii participanti la astfel de actiuni.Acest
rezultat a constituit,in fapt,actul de nastere al artileriei antiaeriane romane,iar
impreuna cu celelalte arme,aportul adus la intergirea neamului.
Inceputul celei de-a doua conflagratii mondiale a gasit artileria antiaeria-
na in plina reorganizare(inceputa in perioada interbelica)astfel incat in vara
anului 1944 forta combativa a acestuia a cuprins echivelentul a 214 baterii de
tu- nuri antiaeriene,un sistem de radiolocatie pentru cercetare si conducere a
trageri- lor printre cele mai bune din Europa si o gama de norme si reguli
privitoare la in- trebuintarea in lupta a artileriei antiaeriene,elaborate intr-o
conceptie unitara.In anul 1941,pe portile scolii militare a iesit prima promotie
de ofiteri de artilerie antiaeriana care,ca si urmatoarele trei,a intrat direct in
dispozitivele de lupta, mentinand astfel in randul subordonatilor spiritul de
dragoste pentru tara,de ab- negatie si jertfa in actiunile de de combatere a
inamicului aerian.
Drept urmare,artileria antiaeriana romana,participanta la lupta in cea de-a
doua conflagratie mondiala, a intrat in istoriografia militara a vremii drept cea
mai “productiva”,iar “Batalia pentru Ploiesti” a devenit tema de studiu in
principalele academii de razboi din lume.
In contrast cu evolutia spectaculoasa consemnata de artileria
antiaeriana,in perioada 1941-1945,dupa razboi,pana prin anii 1949-1950 aceasta
a cunoscut un declin in forte si mijloace,tot atat de spectaculos ca si evolutia ei
de pana atunci.
Din acest punct de vedere,deceniul 1941-1950 poate fi definit ca “flux si reflux
in artileria antiaeriana”.