Está en la página 1de 4
STORIE UNIVERSALA _Culturile Africii Desi dezavantajata de condi- tiile geografice si climaterice, Africa a dat nastere unei mari diversitati de culturi si regate. Dar stritinii —Ia inceput arabii, apot europentt —au avut 0 influent distrugéitoare din ce in ce mat puternicit asupra vietii din Africa. Ae: Init ea ldo Gorge da zai at scope se ‘ech Ged lle on De ol ak eaten ie eae robs sino Bariera desertului Mult mai recent ~ aprosimati din anol $000 en. = oameni Epoct de Piatt populau fnreaga Africt de Nord, pe atunc verde st fer, yp cum aftim din imagine expresve pe care lea desonat pe perett peserlor stat Seposturir de ptr UReror, ite an 4000 $1 2000 fen, a avat loc 0 modifcare a mato, pail sa usat si a aptrut ad a. ae —— algundicul degen Sabara. De tune, noilor iets technic lea tru secole sf verseze ba lesertulu, ceea ce a determinat o dezvola lenit a entonilor afcane alae In sud de Sahara. fire timp Africa de Nord 2 devenit © pare separa a culturs mediterinene, mai inti lind aster cvlizatek vechioll Ep. lero © Valea Nilului a fot calea princlpala se comuniatia » Ari asigurandé legitura dintre opoarale din Nord, fare cea parte fis cultura ‘mediteraneans, co cele din Sud. Prime cultura nen- mmediterancan = hat nagtere pe ppimanturile Kusul (astial Sudan) © 0 cits cu aducerea came in Africa de Nord desert Sahara a incetat a mai flo boarierk impenetrabls, care o lungi periond® de timp implediease dezvoltarea acestul vast find ineegratt cukurilor clasice (Greact si omanD, iar apo lumi islamice In restl Ascii viage a fost_putemic Influenjatt de condijiile geografice $1 climaterice, care au fee comunicares dil 5 1 fest continay ameninjatt de boli. Prine formatiunile geogmafce se numray zone itinse de desert si pad ecustrile, plato inate de pe care ilurile se privilesu in cascade grindicase, ce Je restngeau utiltatea de cli ‘ture de comer si transpon. Cu tote aces gsculura se ispindise ip trkonile afscane ‘din such) Saharet cu mt inaiea ere noaste Si aproximatv din 200 ten, cunostngele despre Drelucrawa metaelor emu sspindte dinspre Nore:¥st) progresul agiculturi in Sud era ‘extrem de ent, dar cu tite acestea fn 120 €., doa piginel si lcuitos uisutior mai au Tn Epoct de Platt, Tous, tchniie agricole at has primitive, ar reat si plugul ent practic Inexitente in culture bastnase afican. cale de comunicatie Valea Nilo eva linia pineal de connie fine Nord st Sa mot pens (Gre mie deloc supination fel ef pincle au arnt pe painted hugh, inal Egil, unde plete ftinde Saal. tn 100 Lem, Ky 3 dvent rat independent vind capkall propre b Napa Gan sn iui chtecdait sl mapatenD. La sgl fecolhi Vl Len. a devent desl de pate 62 pen ‘uct gp sist intemelat propria fe faraon,ahangatt aia fn 680 cece Acest conflict & avut sto infiventé post least invatind de le asrent teinict toplai fiends, Aeest Ivers sa dovedt import in secolul trmior cind capiala kusit a fost muta ka Meroe, ora bogat in miners, stuat 300 de mile mail sid, Fleal si aural au Hic fin Kus un regat bogat, in care ullenor sa Sewolue 0 culurt complex, fd indotalt influentstt de egipten (a fox gtske bierafe Keuste ce nus aw putt f desefate st char pirmide kuste Regatal Kus a spe ult. 0 pesca ng fo-a Pandul Elopla 2 fost singura ratiune cresting din Afica. In Europa circulau multe legende despre ea, Aceast de timp, pint cind in aul 300 en. a fost ‘diarus de’ putere noua rasa in Aca de Nord-Est ~ Aksum sau Biopia. Acest regat a avut un_desin apart. Convestt 1a relia resting ip secolul TV, a fost rupt de restul ‘aestntii, 300 de ant mal tire, ea urmare a fnvaviei Ambit Iamice, ce miivlise supra Act de Nord. Timp de para secole Euopin a fost singueu sat eresin din fica, cunoscut cearopenilr doar din legendele crestine despre Q in jurul anti $200 a fost Zimbabwe, eapitala Statului Zimbabwre. Masivele vestigial iducor $ twenurlor do piatrs davedese construia poporut Shona, pia simpla dar perfecta ‘mbinare a blocrilor de patra. © Manusers din seco XII ce infatizeaz un ‘comerciant arab. Clatorind pe came, -omercian troversau Sahara pentru a ajunge In Dogatele regate ale Sudamull de Vest. PreserJoha, un monarh crestin despre care se spunei car conduce un fegat undeva in central Aft, Spre deosebire de ate cult feane nomislamice, Etopin er Merit in iaolatea sia rust sisi dervoke 0 cult resin bogatd 8 deosebt.initimat pia in 1974 de monachi care

También podría gustarte