COLEC
Ţ
IA: CULTUR
Ă
GENERAL
Ă
ACUL DE PLATIN
Ă
– MODELE ALB-NEGRU
Dac
ă
v-au pl
ă
cut
„Acul de platin
ă
– elegan
ţă
ş
i stil”
ş
i
„Acul de platin
ă
– modele de o noapte”,
m-am gândit s
ă
v
ă
ofer câteva modele simple în dou
ă
culori, pe care s
ă
le pute
ţ
i combina cum dori
ţ
i. Sunt modele simple, care se pot coase fie pe pânz
ă
de goblen (în acest caz vor ie
ş
i ni
ş
te cus
ă
turi mici) fie pe pânz
ă
Aida, caroiat
ă
sau ne-caroiat
ă
, ambele g
ă
site în comer
ţ
. Pute
ţ
i folosi
ş
i alte tipuri de pânz
ă
(pentru goblen) care se preteaz
ă
la cus
ă
turile „
cruciuli
ţă
”
ş
i la cus
ă
tura „
goblen
”. În cazul în care dori
ţ
i s
ă
face
ţ
i un goblen din aceste modele, trebuie s
ă
coase
ţ
i în punct de goblen tot fundalul (care este alb). Pute
ţ
i inversa chiar culorile ca s
ă
ias
ă
un fel de negativ care se preteaz
ă
foarte bine pentru goblen. A
ţ
ele folosite pot fi g
ă
site în comer
ţ
(mercerizate sau ne-mercerizate) într-o gam
ă
de culori care s
ă
v
ă
satisfac
ă
din toate punctele de vedere. A
ş
a cum am men
ţ
ionat
ş
i în prima lucrare, precum
ş
i în cea de-a doua, modele de fa
ţă
nu sunt destinate celor care prev
ă
d un câ
ş
tig imediat, celor care sunt depresivi de propria neputin
ţă
de a supravie
ţ
ui
ş
i nici celor care nu
ş
tiu s
ă
lupte întâi pentru ei în
ş
i
ş
i, ca apoi s
ă
aib
ă
puterea s
ă
ridice
ş
i pe al
ţ
ii din mizerie. Nu se adreseaz
ă
nici celor care, cu invidie, privesc la realiz
ă
rile altora
ş
i a
ş
teapt
ă
ca cei care muncesc s
ă
împart
ă
totul cu cei lene
ş
i pe considerentul. „c
ă
doar nu le-o duce în mormânt cu ei”. Lucrarea de fa
ţă
se adreseaz
ă
tuturor mediilor sociale
ş
i persoanelor de toate vârstele, precum
ş
i celor care doresc s
ă
se destind
ă
, sau s
ă
fac
ă
ceva util. Este destinat
ă
celor care nu se dau în l
ă
turi de la o munc
ă
asidu
ă
, dar care la final d
ă
satisfac
ţ
ii neb
ă
nuite. Nimic nu se face peste noapte. Elegan
ţ
a
ş
i stilul nu trebuie s
ă
fie înlocuite niciodat
ă
de disperare, de criz
ă
, de lament
ă
ri de genul: „nu am r
ă
bdare sau timp pentru a
ş
a ceva” etc.
Petre
Ţ
u
ţ
ea
spunea:
„
Prin îns
ăş
i ordinea ei ideologic
ă
, democra
ţ
ia îl oblig
ă
pe idiot s
ă
stea al
ă
turi de geniu
ş
i s
ă
-i poat
ă
zice: ce mai faci frate? Partea proast
ă
este c
ă
oamenii de excep
ţ
ie pot ajunge captivi în cirezile democrate. Ce decide masa are un caracter absolut, deoarece prin mas
ă
se exprim
ă
specia. Prin individ se exprim
ă
personalitatea. Numai c
ă
, uneori, un individ ajunge s
ă
influen
ţ
eze foarte mult asupra maselor. Ace
ş
tia sunt ale
ş
ii. Istoria este f
ă
cut
ă
de ale
ş
i. Paradoxul societ
ăţ
ii umane este c
ă
mul
ţ
imea îi produce pe conduc
ă
tori, iar ace
ş
tia o conduc. Ideea de echilibru social e caracteristica oric
ă
rei democra
ţ
ii burgheze. Asta e for
ţ
a constant
ă
a democra
ţ
iei. Iar extremelor – fie extremei stângi, fie extremei drepte – care violeaz
ă
ideea de echilibru social, democra
ţ
ia le este ostil
ă
. Eu nu sunt democrat. Am asem
ă
nat democra
ţ
ia cu jigodia la câine: nu scap
ă
decât cei care sunt tari. Democra
ţ
ia este sistemul social care face posibil
ă
existen
ţ
a idiotului al
ă
turi de geniu. N-ar trebui s
ă
se vorbeasc
ă
a
ş
a de mult despre democra
ţ
ie. Eu, în materie de democra
ţ
ie, nu am nici o p
ă
rere personal
ă
. M
ă
bizui pe doi gânditori clasici. Pe Platon
ş
i pe Aristotel. Platon sus
ţ
ine c
ă
sunt trei forme de guvern
ă
mânt degenerate: tirania, oligarhia
ş
i democra
ţ
ia. Aristotel spune c
ă
democra
ţ
ia este sistemul în care face fiecare ce vrea.
Ş
i eu am spus: dup
ă
cum se vede.
”
Lucra
ţ
i pentru propria satisfac
ţ
ie. Când lucra
ţ
i, uita
ţ
i de toate greut
ăţ
ile. G
ă
si
ţ
i mii de modele gratuit pe Internet, pe care le pute
ţ
i desc
ă
rca. Vizionare pl
ă
cut
ă
! Nu ezita
ţ
i s
ă
vizita
ţ
i pagina mea. Ve
ţ
i g
ă
si acolo lucr
ă
ri personale în sec
ţ
iunile
Art, Gobelin
ş
i Handcraft.
http://iris-milkywaygalaxy.blogspot.com/ Mona Bernhardt-Lörinczi
Recompense su curiosidad
Todo lo que desea leer.
En cualquier momento. En cualquier lugar. Cualquier dispositivo.
Sin compromisos. Cancele cuando quiera.