rt ELI Scrreuaat sl ST pentru scoli de |dr, ing. ANCA POPESCU conf. dr. ing. STELIAN POPESCU Electrotehnica si electronica Manual pentru gcoli de maistri @ Nt EDITURA DIDACTICA $| PEDAGOGICA — BUCURESTI, 1979CAPYTOLUL 1 ELECTROSTATICA ELECTRIZAREA CORPURILOR Corpurile materiale sint, in mod normal, neutre din punct de vedere electric, adica sarcinile electrice negative (electronii) dintr-un anumit corp sint egale (compenseazi) cu cele pozitive (protoni, pozitroni ctc.) din acelasi corp. Prin anumite procedee, unele materiale se clectrizeazi, adic’ se’ incarc cu o anumita sarcina electrica. |, ELECTRIZAREA PRIN FRECARE observat c4, frecind un baston de sticla cu © bucata de postav, clec- tronii trec de pe bastonul de stick pe postav. Agadar, prin frecare postavul cApitind electroni in plus s-a incarcat cu sarcina negativa (electrizare negativa), in timp ce bastonul de sticla pierzind electroni s-a incarcat cu sarcina pozitiva. Aceeasi experienf%, repetata fnsi cu un baston de chihlimbar, arati ci de data aceasta postavul se incarcd cu sarcind pozitiva, iar bastonul de chih- limbar cu sarcin’ negativa. Fenomenele care au loc in cazul corpurilor imobile purtitoare de sarcini clectrice si la care sarcinile respective ru variazi in timp, sint studiate in acea parte a electrotehnicii numita clectrostaticd, Un element de baz in studierea fenomenlor electrostatice fl constituie pendulul electrostatic (fig. 1.1) format dintr-o bobif usoari B (de exemplu din miduva de soc) suspendat& de un suport S printr-un fir de mitasc M. Experienfa arati cA corpurile incircate cu sarcini clectrice de acelasi fel se resping (fig. 1.2, @), iar cele incdreate cu sarcini de semne diferite se atrag (fig. 1.2, 0), Tucru pus in evidenta cu ajutorul unor perechi de pendule elec~ trostatice 2. ELECIRIZAREA PRIN CONTACT ‘n corp electrizat, de exemplu un baston de sticli S (fig. 1.3, a) electrizat pozitiv prin frecare atingind un pendul neutru P ii transmite acestuia prin contact direct 0 parte din sarcine sa pozitiva astfel c& in final pendulul respec- tiv este respins (fig. 1.3, 4). Acclasi lucru este valabil si pentru corpurile electrizate negativ.3. ELECTRIZAREA PRIN INFLUENTA Apropiind um corp electrizat, de exemplu acelasi baston de_sticlé (fig. 1.4, a), de un pendul neutru P, acesta este electrizat prin influenta (de Ia distant) cur o sarcin& negativ’, ‘adic, in general, cu o sarcina de seman contrar si ca urmare pendulul va fi atras. Observatie. De fapt, prin influenta, in perdu ru P sarcinile sint polacizate si anume nape de bastonul de sticlA, iar cele pozitive 4 a 1.4, 5) sarcinile negative sin \ pi q ly com o * Fig. 1. Pendula electrostatic Fig. 12, Interactions sarcinilor lective se napnnses bo sce 3 J, , 6 6 Fig. 13. Electrizarea prin Fig. 14, Blectrizarea pein contacts infhvenya: ngere; 6 ~ cespingore ~ clectsizae; = polarizarea foes tarciailon,In acer sint respinse in zona mii indepirtaré cinilor de semne contrare este mai mare decit forta de respingere F, datorat& sarcinilor de acclasi semn, Sarcina electricd este 0 m&rime fizicd ce se méisoara cu o unitate (de masura) care fn sistemul international de unitati SL se numeste coulomb si se noteazi cu C. Coulombul « fost ales in mod arbitrar egal cu sarcina Glectricd a 6,24 10" electroni !uat’ cu semnul minus; altfel spus, sarcina electric’ g, a unui electron este: % 3,601 - 10-C, (Ay Corpurile materiale se comport diferit la deplasarea sarcinilor in interiorul lor. Sub acest aspect se deosebesc materialele: conductoare, izolatoare (dic- lectrici} si semiconductoare: @ Conductoarele contin in structura lor electroni liberi (,,gaz electronic“) care se pot deplasa liber in interiorul materialului putind da nagtere nut curent de electroni (curentul electric). Materialele conducitoave sint in special metalele (Cu, Al, Ag, Fe ete.; si electrolitii. @ Izolatoarele (dielectricii). Nu permit deplasarea electronilor in interi~ orul lor, adic& Je izoleaz&. Materialele izolante sint: sticla, porfclanul, mar- mura, hirtia, lemnul, uleiul mineral, cauciucul, masele plastic, nvitasea, aerul etc, @ Semiconductoarele. Sint mat clectrice in conditii speciale, ele ale care permit deplasarea sarcinilor onstituind baza elementelor electronice semiconductoare — diode, tranzistoare, tiristoare etc. (v. cap. 10, para- graful B si figurile 10.1 ... 10. B, LEGEA LUI COULOMB Se consider& dou& corpuri de dimensiuni mici, neglijabile in raport cu distanta intre ele, inedreate cx anumite sarcini electrice. Sarcinile unor ase- menea corpuri se numese sarcin: punctiforme, Legea lui Coulomb (citeste Culomb), stabilit’ experimental, arati ca: doud corpuri punctiforine incar- cate cu sarcinile electrice g, si gy se resping sau se alrag cu o fortd F a ciret ime este proportionald cit sarcinile qy $i gz $i invers proportionala cu pa- tratul distanjei + dintre cele dowd sarcini (fig. 1.5): F (1.2) are in care € este 0 marime caracteristic’ denumit& permitivitate sau constanté dielectricd a mediului in care se afl’ cele dow corpuri. In sistemul international de unit&ti (SI) permitivitatea vidului, practic egal cu cea a acrului, este: + = = farad pe metro, faradul find o unitate de masor& pentru capacitate (vezi par. F). Dimensional, 1 F iS (eae | Nem Newton x metraInlocuind relatia (1.3) in (1.2) reault pentru vid (aer): 9 Wass) (14) sau: forfa de interactiune dintre doua sarcini de 1 C (g1 = gz = 1 C) agezate in vid la distanfa de 1m (7 = i m) este de 9-10" N. In cazul in care mediul in care se manifest fortele de interactiune intre sarcinile electrice nu este vidul sau aerul ci un altul (mediu dielec- © tric) (de exemplu: petrol, mic%, parafin’ etc.) legea lui Coulomb ramine valabili cu observatia ca permitivitatea dielectric& are alt& valoare, de obicei mai mare decit 5. Raportul e/ep se numeste permi- tivitate dielectrica relativa si se no- Fig, 1.5. Interactinnea cantitativ’ a corpuritor clectrizate 4 —ambcle positives 4 —ambele negatives 6 ~ de serane g, (1.5) aitente Observat Rezult& ci in cazul unui mediu dielectric oarecare legea lui Coulomb se scrie: . Permitivitates dielectric relativa este un sumir fark dimensiuni, F=—h_. (1.6) rere? © dowa sarcini au acelasi cestea au somne contrarii (fig. 1.5, ¢) Observatie. Semnul forfei F este pozitiv (de respingere) dact seman (fig. 1.5, a $i) si negativ (de atragere) daci a C. CIMPUL ELECTRIC Considerind 0 sarcina electricd punctiforma q (fig. 1.6) in jurul acesteia ‘se pot manifesta forte de interactiune in orice direcfie cu. orice alt& sarcin& Ge, Ya Gq Se spune c& sarcina punctiforma g, di nastere in jurul stu unui cimp electric capabil de a produce forte de atragere sau respingere a altor sarcini, Cimpul electric E, produs de sarcina electric g, este definit ca raportul dintre forta Fy, care se manifest asupra unei sarcini oarecare q2 si valoarea acestei sarcini: E,= "8. (17)Deoarece conform Ie- gii lui Coulomb (relatia 1.2) avem: Pentru sarcinile punc- tiforme, liniile de forya ale cimpului electric sint radiale fiind indreptate fie spre exterior in cazul cimpului electric produs de o sarcin’ pozitiva 7 (fig. 1.7, a) — sensul de Fig. 1.6. Producerea cimpului electric: respingere a unei sarcini pozitive g»— fie spre interior in cazul clmpului electric produs de o sarcin& negativa q: (fig. 1.7, B) — sensul de atvagere a unei sarcini pozitive go. Observatie. Similar se poste ‘vorhi despre cimpul electric produs de oricare sarcing Fark a avea 0 amuimiti preferinga. Astfel referindu-ne la exemplul precedent putem vorbi si de cimpul electric al sarcinii g determinat cu aceeasi relatie (1.7): (1.9) (1.10) in cazul cimpului electric prodvs de mai multe sarcini electrice. puncti- forme, cimp care se manifest intr-c forma combinata prin forte de interac tiune cu alte sarcini electrice, liniile de for|i prezinta forme mai complicate. ‘Astiel, de exemplu, liniile de fort ale cimpului produs de doua sarcini puncti- forme pozitive (negative) prezint& aspectul din figura 1.7, ¢, iar cel pro- dus de o sarcin’ pozitiva si alta negativa, pres ra 1.7, d. In sfirsit, in unele cazuri, linitie de for{a ale cimpului electric sint paralele (fig. 1.8) caz in care el se numeste witiform sau omogen. Un asemenea cimp omogen este produs fie de o sarcin’ punctiforma foarte indepartata, fie de o arm&tur& plata suficient de lat& (vezi paragraful F — fig. 1.11). inti aspectul din figu-Fig. 1.7, Lintile de fort ale cimpului electric produs de sarcini electric: 4 — ponitivas 6 — negativa; e ~ douk sarcini positive; d — sarcini de sernne diferte. D. INDUCTIA $I FLUXUL ELECTRIC. TEOREMA LUI GAUSS 1. INDUCTIA BLECTRICA In unele cazuri este mai comod si se utilizeze 0 marime nou’ — inductia electrici. D definita de expresia: D=cE. (1.11) [Ss] (1.12) Din (1,8) si (1.11) se obfine: D=eE, = t= a) Rezult& deci c& tn cazul unui dielectric omogen valoarea inductiei electrice nu depinde de permitivitatea dielectric’ a mediului. Observaie. Din relafia (1.12) se constat& cd snitatea de misuri a inductiei este (S] nt coulomb pe motra piitrat. 82. FLUXUL ELECTRIC In legdtura cu numeroase marimi vectoriale care formeazi cimpuri de vectori o notiune utilizat& frecvent este aceea de flux. De obicei fluxul unui Ls cimp de vectori poate fi definit catota~ CI litatea liniilor de forta cuprinse intr-un contur tuchis sau care stritbat 0 supra- fat oarecare bine definiti. De cxemplu intr-o conduct de lichid (de fluid) de sectiune S fiecare particuli lichid’ are 0 vitezd v paralelé cu axa conductel 5. 5 ‘ruxuleacric prin seprafefe plane: deci vectorul vitezi formeaza in acest a reetanguats # - obe caz un cimp de viteze. Fluxul vecto- rului_v care strbate sectiunea S reprezinté produsul Q dintre vectorul vitezi si sectiun Q = 0S. (1.13) Dup cum se stie acest produs nu reprezinti altceva decit debitul de fluid @ (fiusul): Q= of] I inter lyeov oy or “Tenselatrigowlactor, ty | guane stor be alles Uy = SOV L Waeets 5009 een | : ° Gift bye StF | Og me [mors “Fig. 1.13, Exempli de Tegare mint @ condensatoareor: = schema iniinld; b, € d — scheme echivatente Astfel schema s-a redns de fapt (fig. 1.13, «J la douk condensatoare Cy (echivalent) si (real) legate in serie. Rezulti capacitatea totalé a schemei (ig. 1.13, di: 1 4 ot Gy 400-109 * 00+ 10-8 80+ 10 deci cs Aplicind tensinnea U = 500 V reaulta c& sarcina comundi pe Cy si Cy va fiz = = Oe = Revalt& tensivnile pe Cy si Cyt 80+ 10-* F = 80 pF. JC, = 500+ 80+ 10-6 = 40 mC. uy= & = OL ov; Cy. 400-10 = 10-8 y= Se OO _ 500 v. Ce 100-10 Observatie. Se verifict: U = Uy + Ug = 100 + 400 = 500 Y. Avind tensiunea U, care reprezint de Japt tensiunea comand a capacitifilor CyT(echiva~ Tenta, Cy si C;, se deduc sarcinile partiale: Qr= Ui, Qy = UyCy = 100+ 50+ 10-8 = 5 mC: 100 + 100 - 10-* = 10 10-9C = 10 mc; Oy = Uy = 100- 250+ 10-8 = 25 me Observatie. Se verifich: Qp—Q, + + Op = 10+ 5+ 25 40 mC. 2 — Electrotehnica — c. 162 17Sarcina comuna condensatonrelor de capacitate C,, C, si Cy fiind Q,— 10 mC, rezult& repar- titia tensiunii U, =U; = 100 V pe cele trei condensatoare inseriate: BW: _ yy, Cc, 200-10 10-10 _ yy 250+ 10-8 100 v. Observatie. Se veritict: G. POLARIZAREA DIELECTRICILOR. RIGIDITATEA DIELECTRICA A. POLARIZAREA DISLECTRICILOR in absenta cimpurilor electrice atomii sau moleculele corpurilor sint neutre din punct de vedere electric. ceasta insemneazi c& sarcinile negatice ale electronilor compensea: sarcinile positive ale nucleului atomic (fig. 1.14, a). Desi materialele dielectrice (izolatoare) nu conduc curentul eleciric totus aiomii acestora sufer anumite transformari sub influenta cimpului electri Jn adevar, considerind un atom plasat intr-un cimp electric E (fig. 1.14, 6) se constat& ci, conform celor aritate in paragraful C, nucleul atomului find pozitiv este supus unei forte coulombiene in directia cimpului electric E, jar electronii sint supusi unor fore de sens opus. Acest fenomen reprezinti polarizarea atomilor din materialul dielectric. Ca urmare atomul se comporti ca si cum ar fi format din dowd sarcini egale +g si — de semn contrar situate la o mici distanti intre ele; atomul este astfel polarizat. Fenomenul descris poarti numele de polarizarea dielectricilor. 2. RIGIDITATEA DIELECTRICILOR Daca polarizarea dielectricilor devine prea mare datorita unui cimp electric prea intens materialele izolante devin conductoare, fn dielectric apare o depla- sare de electroni deci un curent electric care inc&lzeste (arde) dielectricul respectiv (fig. 1.15). fo Fig. 1.14. Polarizarea dielectricilor: 5 ~ in lipse eimpulut elect. clanpulul electric = fo prezenta 18\§ oe & ere t ] z gto. ¥ A A ' 5 nae / eff ! ‘Acest fenomen cunoscut sub numele de strdpungerea izolatorului este ireversibil in sensul ci izolatorul odata stripuns nu-si mai recap&td proprie- tatile izolante. Intensitatea maxima a cimpului EZ, care poate fi suportata de dielectric fark a se produce stripungerca se numeste rigiditale dielectricit si ea variaz& se ia SS Blane ta altul’ Rigiditatea dielectrica se masoara, ca si cimpul, in [=] unitate SI— sau, uzual, cu ajutorul unui multipla: © H. ENERGIA CIMPULUI ELECTRIC 1, DEFINIREA ENERGIEL ELECTRICE S& presupunem o sarcin& electric’ de proba @ situat& in cimpul electric produs de o alt& sarcina g (fig. 1.16). Admitind c& cele dow’ sarcini au pola- Tititi identice rezulté c& in conformitate cu relafia (1.2) asupra sarcinii @ se va manifesta o fort de respingere: 1, (1.44} F Deplasarea sarcinii Q datorat& fortei F pe o distanti infinit mica dr inseamnA producerea unui Iucru mecanic infinit mic dW egal cu forfa F inmulfiti cu deplasarea dr: dW = Far (1.43) sau, fnlocuind (1.44) im (1.45) se obtine aw =). ®@ ay. (1.46) are 19Lucrul mecanic (energia) total la deplasarea sarcinii Q din punctul p; in pe (fig. 1.16) se obtine prin insumarea lucrurilor mecanice elementare adic’ prin integrarea lui dW, in raport cu variabila r — integrarea intre punctul 4, (distanya'r) si py (diStanta r2) w =(Pra Nb, i tty (1.47) dre rt w . aoe ! [7] . 90> ~ :}- (1.48) ane Deoarece in conformitate cu (1.22) expresia potentialului electric intr-an cimp produs de sarcina g la distanta 7 este: yotgtin reault& c& relatia (1.48) mai poate fi pusi sub forma bod , ; , we[va)- 1 V)9= Uw. (1.49) In concluzie se poate spune ca lucrul mecanic sau energia cimpului electric produs de o sarcina Q intre doua puncte py si py este data de diferenta de potential (tensiunea Uj,) intre cele dou puncte inmultit cu sarcina 2g. Observatie, Din relatia (1.49) se constaté ci, deoares Vy > Va, diferenja V,— Vy o: pozitiva deci energia W este pozitiva, ceca ce inseamnd cd arem de-a face cu un lucru mecanic produs de sarcinaQ. Dac Incru! mecanic se efectueaz impotriva fortei coulombiene F energia it rer) re sarcina Q. negativa, deci este absorbita de cf Tinind seama de faptul ci in sistemul internafional de unit&ti— SI energia se masoara tn jouli (J) din relatia (1.49) rezulti ca: 1J=1Yx16, de unde se objine © nouk definire a voltului: vat. 1c 2. PRODUCEREA ENERGIEL ELECTRICE Industrial, separarea sarcinilor electrice necesara producerii diferentelor de potential sau a tensiunilor electrice se face cu ajutorul unor elemente speciale numite surse electrice S (fig. 1.17, a). HH ig | fo. --| — i | s a +0 =f! fr Fig. 1.17. Surst de producere a energict é etecttice @ Ww a — produceres coer clectrice; simboiu] 20O sursa electric primeste din afara o energie W care asigur producerea energiei electrice la o tensiune U. tn functie de natura sursei de energie absorbita (mecanicd, chimici, termica etc.) sursele de energie electrich pot fi: masinile electrice rotative, clementele galvanice — acumulatoarele —, termoclementele etc. Simbolul unei surse electrice este prezentat in figura 1.17, 6. REZUMAT i © Prin frecare, atingere sau influent coxparile pot fi electrizate, adie inciircate ca sareini electrice pozitive sau negative. © Cuxpurile incizcate cu sarcini de acelasi fel se resping, iar vele cv sarcini de semne | contrarii se atrag. } @Legea tui Coulomb stabileste vanritatiy valerile forjekcr de interactiune imtre | sarcini electrice. i @ Cimpul electric reprezinta raportul digive forja coulombian& si sarcina asupra | careia se manifesta aceasta forpa. | @ Inducfia, fluxul si potentialal electric siat marimi ce definese cimpul electric. + © Teorema lui Gauss stabileste cd fhusul electric ce siribate o suprafaya inchisa {afereatA unui volum) este numeric egal cu suma sarcinilor electrice continute in inte- riorul supraferei respective. @ Tensiunea electric’ reprezinta diferenta de potential intre dowi puncte ale cimpu- Ini electric si mu depinde de traiectul parcurs intre cele dows puncte, @ Condensatoarele trice pe doud armaturi comductoare separate de wn dielectric (izolant) © Stripungerea unui izolani se datoreste polarizérii dielectricilor si repreinti wn | proces ireversibil caracterizat printr-o deplasare de electron (curent electric). ‘rice sint elemente capabile de a inmagazina sarci VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1, Sensul forjei conlombiene depinde de: a — valoarea permitivitttii dielectrice? +} — polaritatea sarcinilor? ¢~ semmul diferente: de potential? Care din mirimile electrostatice au 0 valeare ce mu depirde de rateta mediutvi: a — cimput electric? b — inductia electrica? ¢ — potentialut electri 3. Fluxul electric produs de wila sau mai multe sarcini electrice depinde de: 4 — forma suprafetei care inchide sarcina (sarcinile} electrict? b — marimea suprafefei, idem? ¢—suma sarcinilor inchise de suprafaja respectiv8? 4. Tenshinea electric& este o functie de: a — cfmpul electric inte dona puncte? 1b — potentialal de referinfs? ¢— traseul parcurs intre dow’ puncte? 2E6 Ua condensator de 0 capa = im paratel? ¢ = mixth? Avind un nunvir dat de condensatoare cel mai mic poate obtine prin legare: tate mai mare se poate obfine prin legarea wp electric pe fiecare condensator se we — in serie? = in paralel? = mixta? Rigiditatea dietectricilor seprezi a ~o sarcina electric mare? bun finx electric mare? ¢— an cimp electric mare? tH capabilitatea unui izolator de a rezista la: . Luci mecanic (energia) de deplasare aunei sarcini intr-un chmp electric este proporyio- nal ew a — distanta parcurst de sarcini? b= potentiatul de referints ales? ¢ —diferenja de potential intre punetul initial si tinal?CAPITOLUL 2 CURENTUL CONTINUU INUU. EFECTELE SAL! 1, CURENTUL CONTINUU Dup& cum s-a aratat in capitolul precedent un material izolant di electric — supus unei tensiuni electric) continue nu este strabatut de curent electric * datoriti faptului c& dielectricul nu confine electroni liberi. Curentul electric poate circula in mod normal numai prin conductoare datorita existentei electronilor liberi din structura acestor materiale. Considerind o bucata de conductor 4 — B (fig. 2.1) intre capetele cAruia se aplicd o dife- rent& de potential U — V, —~ Vz, se constata ca electronii (sarcinile negative) se vor deplasa de la punctul B’cu potential mai scdzut spre punctul 4 c potential mai ridicat sub forma unui curent de electroni I,, Acelasi curent Circul prin sursa S de la borna plus (+) — sarcini pozitive — spre borna minus (—) — sarcini negativ Deplasarea sarcinilor electrice prin conductoare formeazi cureniul electric. Deoarece deplasarea se face in mod continu — permanent — in acelasi sens, acesta s-a numit curent electric continuw. S-a convenit in mod arbitrar s& se considere sensul pozitiv de circe latie al curentului electric sensul invers deplasirii sarcinilor negative. jn consecinti curentul electric J circuld prin conductoare (fig. 2.1) de la borna plus (+) — potentialul mai ridicat — spre borna minus (—) potential mai scizut, — iar prin sursa circuli de la minus spre plus. Curentul electric este caracterizat prin intensitatea sa [ care reprezint raportul dintre cantitatea de electricitate Q si timpul ¢ in care aceasta trece prin conductorul considera rae} 21) Observafie. Intensitatea curentulai este numeric egal cu cantitatea de clectricitate — expri- in coulombi (C) — care trece prin conductor intro secunda (5) * Se excepteazd stripungerea diclectriculsi care reprezint& un fenomen anormal si ire versibil (de distrugerc). 23Pentru o cantitate de electrici- tate infinit mic dQ ce strabate con- ductorul intr-un timp infinit mic dé relatia (2.1) se poate exprima astfel: ag I 2.2 7 (2.2) Este evident ci, deoarece numi- ——1 rul de electroni — sarcina Q — care Fig. 2.1, Coroutot electric mminnn conductor. trece prin conductor este acelasi in orice sectiune a conductorului rezul- t4 c& intensitatea curentului electric este aceeasi in toate punctele conduc- torului, Din relatia (2.1) se constata cA intensitatea curentului clectric se masoat in coulombi pe secunda [C/s) unitate care in sistemul international de uni- titi Sl a primit numele de amper — simbol A — 1A= (23) Raportul J intre intensitatea I(A) a curentului si secfiunea S(m%) a con- ductorului se” numeste densilae de curent: r= <3]: (2.4) In sistemul SI densitatea de curent se masoari in amperi pe metru rat [A/m*) sau, in mod frecvent, printr-un submultiplu al acestei unititi: amper pe milimetru pitrat [A/mm]. Se constatd ci: VIA igs A. min? (10-? m} me 1 2. EFECTUL CURENTULUI ELECTRIC Trecerea curentului electric printr-un conductor poate fi pusi in evidenti printr-o serie de efecte — fenomene: © Efectul termic. Conductoarele parcurse de curent electric se incal- zesc producind 0 cantitate de calduré K in mediul inconjurator (fig. 2.2, a); @ Efectul Iuminos, Cind densitatea de curent este foarte mare incalzirea este atit de puternica incit conductorul ajunge la incandescent (fig. 2.2, ) ca de exemplu filamentul F al limpii electrice L care emite fluxul luminos ©; ©@ Efectul chimic. Dack curentul electric traverseazi o solutie de api cu acid sulfuric (fig. 2.2, c) apa se descompune in clementele sale — oxigen (0) 24He0+H,S0, Fig. 2.2. Efectele curentulai elect: la borna minus si hidrogen (H) la borna plus. Trebuie mentionat c& in solu- fille chimice curentul electric se datoreste nu numai deplasirii electronilor, la metale, ci si deplasirii (in sensul pozitiv) ionilor pozitivi (++). Datorita ‘acestei diferente metalele se numesc conductoare de spefa tntti, iar solutiile chimice (clectrolitii) conductoare de spefa a doua. © Efectui magnetic, Dac se apropie un ac magnetic al unei busole de un conductor parcurs de curent electric, acesta nu mai arati nordul ci se plaseaz& perpendicular pe directia conductorului, ceea ce dovedeste ci cu- rentul electric produce un cimp magnetic (v. cap. 3). B. LEGEA LUI OHM. REZISTENTELE ELECTRICE 1. LEGEA LUI OHM* Experimental s-a stabilit ¢% curentul electric J dintr-un conductor este direct proportional cu tensiunea U aplicata: 1=GU (2.4) in care G este un factor de proportionalitate numit conductanfa electricd. In mod obignuit se foloseste o marime inversi conductantei numitd rezistenfa electricd R: au G * (Citeste om"). 25astfel ci, relafia (2.4) se scrie de obicei sub forma: a2 (2.5) R relatie cunoscuta sub numele de legea lui Ohm. Intensitatea curentului electric I reprezinti raportul dintre tensiunea electrica U si rezistenta R a conductorului. Din relagia (2.5) se obtine o alt& forma pentru legea lui Ohm: Uh a A 7 Rezistenta unui conductor intre dow’ puncte este dati de raportul dintre tensiunea U intre cele dow’ puncte si intensitatea J a curentului prin conductor. Rezistenta electric se masoara in volti pe amperi (V'/A}. Aceasta unitate de masuré se numeste ohm (simbol 9), 1Q=1%. (2.7) in sfirsit, reiatia (2.5) se mai poate serie U=RI, (2.8) deci legea Jui Ohm se poate enunta si in alti forma: Un curent electric de intensitate Ice stribate rezistenta elecirich R produce la bornele sale o diferenta de potential (tensiune) U egalé ca produsul RI. Diferenta de potential produsi de trecerea curentului printr-o rezistenf& se numeste si cdere de tensiune sau pierdere de tensiune. 2, REZISTENTE ELECTRICE Pentru un conductoi 4. de lungime ( si sectiui tenta R este proportionalé cu lungimea / a conductorului si invers proporfio- nali cu suprafata (sectiunea) S (a), 2.9) in care: e este un factor de proportionalitate denumit rezistivitate. Rezistivitatea este 0 mirime specifica fiec’rui material conductor. Din relatia (2.9) se obfine valoarea rezistivitafii: 2 ] sau [Om]. (2.10) Pentru conductoarele uzuale rezistenfa R se exprim’ in [0], lungimea 1 nm - in [Smet in [m), sectiunea $ in [mm%, iar rezistivitatea p in [°° Cu cit rezistivitatea este numeric mai mic&, cu atit materialul este mai bun conducitor (tabelul 2.1). 26Tabelul 2.1. Rexeuytatea Material 2 ‘aes fa amin wre) 1 Contioient de temperaturt | 1 | Angin 0.0164 = 3510-8 | com oor fo 3 \ 1 Alumni 0029 = 4 | 4s 10 B i Fier os 2 i 6-108 | 1 Manganin 0,42 = t 0,006 - 10-8 i Cronsicel et | os we 8 | In tabelul 2.1 rezistivitatea a fost indicata atit sub forma zecimala cit gi sub forma fractionari care este mai sugestiva. In adevar din relatia (2.10) se observa c& pentru un conductor de secfiune S =I mm? si rezisten{a R=1Q numitorul din fractia care exprimA rezistivitatea reprezint& lungi- mea conductorului exprimata tn metri, De exemplu: 1 Q (conductor 1 mm) = 57 m conductor Cu = 34 m conductor Al etc. Observafia 1. Datorit& costului relativ scdzut si rezistivitatii mici conductoarele din cupru gi aluminiu sint folosite in mod frecvent in Electrotehnicl. Observatia 2, Conductoarele realizate din aliajele denumite: constantan, mangunin si cromnichel au rezistivititi foarte mari 1 (conductor 1 mm) +2 m conductor constantan = 2,4 m conductor manganin = = 0,83 m conductor cromnichel Aceste materiale sint folosite in realizarea industrial a reristentelor electrice pentru fiare de cleat, resouri etc. Daca in locul rezistentei R se foloseste conductanta G, legea lui Ohm se serie — v. relatia (2.4) — (2.4) deci 27Conductanta se masoar& in [3] 4 = 97 = mbo. Q Unitatea de masura Q-' se numeste mho * (citeste mo") sau siemens (citeste_,,simen: Valoarea inversi a rezistivitafii p se mun o [ea) so EZ] te conductivitate y si se masoara ya. (2.11) ? Relatia (2.9) se mai poate scrie deci: (2.12) “a materialeler_conductoare o relatie de forma: S-a constatat experimental c& rezistivit variazi cu temperatura (creste cu temperatura) dupa «(8 — 60), (2.13 in care: 9 este rezistivitatea la o temperatura oarecare 9 (°C) rezistivitatea data la o temperatura cunoscuti 6) (de obicei fiy — 20°C): a — coeficientul de temperatura al rezistivititii, inmultind ambii membri ai relatiei (2.13) cu raportul L se obtine: 0 Ry = Rall + a(8 — HJ}, (2.14) in care Kp este rezistenta conductorului la temperatura 0, iar No rezistenta dati la temperatura cunoscut 6p. Din tabelul 2.1 se observa c& materialele folosite in confectionarea rezis- tentelor electrice au coeficientul « foarte mic, deci ele nu-si variaz& practic rezistivitatea cu. temperatura. Aplicafia 2.1. Care este intensitatea cureutului absorbit de o rezistenyi de constantan 20 m, S = 2,5 mmf si find supusd la o tensiune U = 12 V? avind [ Raspune: Conform cu relayia (2.9) si tabelul 2.1 rezistenfa este: Roots s iar din relatia (2.5) rezulta * Fiind o uuitate ,inversi pentra ohm [1/Q) se citeste ca termenut ohm inst invers: mho. 28Aplicafia 2.2. Si se determine caderea de tensiune U pe un conductor din alumini avind 10 mm? si care este strabatut de un curent 7 = 40.4? 1 = 680 m, 5 Réspuns. Ca si ix carl precedent avem 1 1 oso iar din relagia (2.8) se obtine: U= Rr =2-40= 90. mR Aplicatia 2.3, Ce lung 400 din sirma de constantan cu sectiunea S = 15 mm?? ime trebuie si alba o rezi Raspuns. Din veiagia 2.9) se deduce: 1 PS 18 50mm, eos Aplicatia 2.4. Cureurvl debitat de o masind eleetsied este I, = 5A la tensiusea Cy = 200 dupa un timp de fanctioaare, datorita incitzicit bobimajotui deci datorita masitit reristentet 4A, desi tensinneaa rimas reschimbati. £4 se calculeze mperatura initial este curentul a scazut la valosrea I temperatura 0, la care a ajuns bobinajul dupa functionate, stiind ef te 0, = 20°C, jar infagurarea este confectionata din cuprs, Raspuns, Din tegea Ini Ohm se deduce: Dist relatia (2.14) se poate serie succesiv: Ry = BLL + 2f6y — Op) Ry = Pet Ryady — Ryd RO, = Ry — Ry + Rye,, de unde rezaltd Iu final (eey = 4+ 10- °C — tabelul 2.1) 0 3. REZISTOARE FIXE SI REGLABILE Rezistentele pentru obtinerea unor efecte electrice se realizeaz sub forma unor elemente fizice numite rezistoare. Ele se confectioneaza in diverse va~ riante constructive. © Rezistoare fixe. Se realizeazi sub anumite valori fixe ale rezistentei electrice, cum ar fi de exemplu rezistoarele pentru fiare de cilcat (R = 44 Q) sati cele chimice folosite in radiofonie [2* = 100 Q, 500 Q... 1 kQ, ... 8,2 kQ wu 2,2 MQ). Rezistoare reglabile sau reostate. Isi pot modifica rezistenta dupa doring& cu ajutorul unor manete, rofi de manevri, butoane ete, Se realizeaz’ in dowa variante: cu plotwri sau cut cursor, Reostatele cu ploturi permit variatia discontinua (in trepte) a rezistentei (fig. 2.3, a), iar cele cu cursor (fig. 2.3, 8) asigura variatia continua a rezis~ tentel. + 1kD = 109Q; IMO = 10%O = 10K. 29Fig. 2.3. Rei 2 — reostat eu plotusl: b — reostat eu cursor: e — potentiometru tip radio; ad ~ simboturi In categoria rezistoarelor reglabile se incadreaz si potentiometrele folosite in circuitele electronice (fig. 2.3, c). In figura 2.3, d sint prezentate unele simboluri folosite pentru rezistoare. Atentie! Rezistorul este el jong ntul fiaic care este caracterizat de o serie de parametri ca: Vitime, culoare, masa si bineintetes rezis C. ENERGIE SI PUTERE ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ 1, ENERGIA ELECTRICA. LEGEA JOULE-LENZ. Dac& un rezistor avind o rezistenta R este parcurs de curentul J, rezisto- rul degaji permanent cildura care partial este acumulati in masa sa, ridi- cindu-i temperatura, si partial este cedat’ mediului ambiant. Experimental s-a demonstrat ci energia curentului electric, pe scurt energia electric’ W, este proportional cu rezistenfa R(Q), cu pitratul intensititii I(A) si cu timpul ¢(s) cit dureaz& trecerea curentului electric: W = RI (J) (2.15) Unitatea de masuri pentra energie in sistemul SI este joule-ul (J). Energia respectiva se transforma integral in cAldur, relatia (2.15) definind sn acest caz legea Joule-Lenz. Energia electrica W sau c&ldura Q calculata cu relatia (2.15) se poate exprima si in calorii (cal) finfnd seama de faptul c 1 cal = 4,18 J sau 1 J =0,24 cal. 30