ws x xr ANDREI TUGULEA MIHAL VASILIU o 2° j aoe EX GHEORGHE FRATILOIU EMANOIL COCOS ELECTROTEHNICA Manual pentrii licee industriale cu profil de electrotehnica, ZL Aaselea Xia gi a Xia, si pentru scoli profesionale EDITURA DIDACTICA $i PEDAGOGICA, BUCURESTI - 1981J Manualul @ fost. elaborat conform programet scolare aprobate de Ministerul Educajiei si {nvafamintului eu nr. 36243/1981 Textéle marcate cu bari vertical’ nu se adreseazi elevilor seolilor profesionale. Referent: ing. prof. ELENA DOINA POPA Redactor: ing. MONICA URSBA ‘Tehnoredactor: LILIANA AN'TONIUCapitotul 1 ELECTROTEHNICA CIMPULUI MAGNETIC A. CARACTERIZAREA CIMPULUI MAGNETIC, MARIMILE $I LEGILE ACESTUIA 4. Cimpul magnetic in vid. Forfa lui Lorentz Daci un corp de proba inedrcat ou saroina electricd g se migcd in vid in preajma unor oxizi naturali ai fierului (magnefi naturali) sau a unor con- ductoare parcurse de curen}i, experienta araté e& asupra acestuia se-exercit& 81 0 forta distinct de cele gravitational, mecanice sau olectrics. Se spune c& in jurul corpurilor susmentionate, in vid, se produce un clmp magnetic care exercita o forfi magneticd asupra corpului de prob& in migcare. © Exprimatea matematicd a forfei magnetics. Fizicianul olandez Hendrik ‘Anion Lorente (1853-1028) a ardtat ch forja magnetic se poate exprima totdeauna prin relatia vectoriala: | — | F, ox B (14) in care: geste sarcina corpului dé prob; 2 — viteza corpului de proba; B — inductia magnetic& a ctmpului magnetic. © Interpretarea fizieS a expresiei forfei magnetics, Deoarece forfa magnetic, cunoscuté si sub numele de ,forfa lui Lorentz", se exprima in functie de produsul vectorial dintre vectorii 7 si B, putem face urmitoa- rele afirmatii verificabile experimental: —forja F, este totdeauna perpendiculark pe planul determinat de vectorii 0 gi B gi pontru sarcini pozitive (¢ >0) se asociazd acostora ca sens dup& regula burghiului drept (fig. 4.1), adied rotind pe 9 peste B dupa unghiul mai mic realizim Inaintarea burghiului tn sensul forfei Fa; pentru 4<0, sensul fortei F, este opus (fig. 4.2);in 184 V peste 5 a ST peste i Fig. tt Fig. 1.2 —modulul forfei are expresia Fp =|g\vBsin x, (1.2) a find unghiul dintre % gi B (fig. 4.4). In particular, forta este maxim& cind « = si are expresia: 2 Fm max =| 9|2B. (1.3) Forfa este nuli cind yeotorii @ si B sint paraleli (« —0). © Vectorul B, adic induefia magnetics, este mdrimea care caracterize cimpul magnetic in’ vid, deoarece permite exprimarea forfei magnotice. Din relafia (1.3) rezult& unitatea sa, numit& tesla (simbol T): Fm) B=, (De 4 newton x 1 seound& 4 coulomb x 1 metru 1 tesla = sau, folosind simbolurile corespunz&toare, 1 T 2. Momentul magnetic Un eimp magnetic se numeste uniform sau omogen intr-o anumiti regiune din spatiu dac& inducfia sa magneticé este constanté tn fiecare punct din regiunea consideratt, adicit vectorul B are in fiecare punct acceasi directie, acelasi sens $i aceeasi mdrime (fig. 1.3). Daca intr-un cimp magnetic uniform se introduce un ac de busol& sau un mie magnet natural, experienta arata ca asupra acestuia se exercité un cuplu de forte al cirui moment tinde sa 4B= const ew —— Wi peste B a a Fig. 1.3 Fig. 1.4 orienteze 0 anumité ax& a acului magnetic (axa polilor (S-N) pe directia otmpului (tig. 1.4). Expresia vectorial a acestui cuplu este Ga=m x B. (1.4) Marimea m caracterizeazi starea de magnetizare a acului magnetic gi se numeste moment magnetic. El este orientat dupi axa polilor, dinspre S spré NV. De aceea, acul se dgazd stabil cu axa polilor pe directia cimpului. Datorita acestei proprieta{i, cimpul magnetic din yid poate fi sondat cu ajutorul unui ae de busola: sensul gi directia acului ne indica sensul gi directia cimpu- lui, iar marimea sa rezult din expresia cuplului: Ba Cu mes m Dack pe o suprafafa aflath intr-un domeniu in care existé cimp mag- netie se presari piliturd de fier, fiecare particulA se comportd ca un mic ac magnetic gi se orienteazd in lungul liniei de clmp magnetic. In acest fel liniile de clmp magnetic pot fi vizu- alizate (fig. 1.5). . ‘Aplicatia 1. Sa se caleuleze forta tui a= Lorents care $0 exercitd asipra unui electron _Z ce patrunde. énir-un clmp magnetic uniform ya : hoa + = de inducie Boa Ly eu visa 9-= 10 mis 4 et perpendiculara. pe B. _ ZT Fm = |ge|vB = 1,8 40-8 +1081 = LT # > = 46-10. eee oe Aplieafia 2. Sa se determine traiectoria electronului din aplicatia 1, stiind c& masa sa este my = 91°10 Ig. Fig. 1.5Deoarecs forfa este perpendicular pe vitezi, din legea fundamental a dinamicit reaulté on™ Fy BR, adict © acceleratie cormali pe vitez’, avind modulul constant a= ll yp _ 16-4079 Tq 9-40 Orice accelerafie normala pe vitenil gi de modul constant implic& 0 migoare eirculard uni- formi pentrn care: +4054 = 4,76 +10 mjst, ele , m a=an unde r este raza traiectoriei; objinem pee Ta? __ 84 + 10-8 408 lel B16 +40-18-4 = 5,68+407 m si viteza unghiulara oat rp ston MA, r 568407 s Aplicafia 8. Care sint viteza si energia cineticd ale unui electron care efectueats tntr-un atmap de inducpic B= 0,5 T o migcare de rotajie avind r— 10-2 m? Din aplicafia 2 rezulta; [gelrB 4,6 + 40-9+ 10-5 0,5, = 8,8" 108 m/s; 7 910-9 4 of +10-318,8 +108)2 Teg A AOS 108 ea nygte 2 2 Aplientin 4. Care este momentul magnetic al unui ac de busold, gliind oft in ctmpul mage netic teresiru (By = 5+ 10-* T) asupra sa se exercita un cuplu mazim Cm max = 10-* Nm? an 7 it Gc ee ams zB 5-108 T 3. Forja lul Laplace Exprimarea matomatici a forjei lui Laplace. Experienta arat&é c& asupra conductoarelor parcurse de curent electric gi introduse tn clmp mag- netic se exercité forje magnetice. Ca urmare a actiunii fortelor magnetice, conductorul se deplaseazd. Analizind experientele lui Oersted™ gi Ampére**, fizicianul gi matematicianul francez Pierre Simon Laplace (14749—1827) a rougit si stabileasc& o formula general pentru caleuiull forfei magnetice #, * Hans Christian Oersted (1777—4851) — fizician danez. ** Andrd-Marie Ampére (1775—1836) —fizician si matematician francez.¥ = S Fig. 1.6 ce se exerciti asupra unui segment rectilinin de conduetor pareurs de curent. Aceast& expresie, numitd gi forfa lui Laplace, este: Fp=dxB (1.5) unde: i este intensitatea curentului electric care stribate eonductorul; 7 — lungimea segmentului de conductor orientati ca vector in sensul curentului (fig. 1.6); B — induchia magnetic’ a unui cimp uniform. ‘e Interpretarea fizied a expresiei forfei lui Laplace. Din expresia forfei lui Laplace reault& urmatoarele consecinie fizice verificabile experimental: — forta lui Laplace este totdeauna perpendiculara pe planul determinat de veotorii 7 si B; — forfa lui Laplace este maxima cind vectorii gi B sint porpendiculari gi nul& cind yectorii sint paraleli: Fr max = EBL; — dac& veetorii fac un unghi a, atunci: Fy(a) =iBl sin x5 —sensul fortei lui Laplace se asociazd cu sensurile vectorilor 7 si B dupa regula burghiwlwi drept (v. forja lui Lorentz). ° 2Fig. 1.7 © Legitura dintre forfa lui Laplace si forfa lui Lorentz. Fora lui Laplace nu este decit 0 manifestare macroscopicd a fortei lui Lorents. In adevar, dack Presupunem of purttorii de sarcind care constituie curentul electric sint electroni (fig. 1.7), atunci tinind seama de semnificatia microscopicd a inten- sitifii curentului electrie (v. Electrotehnica cl. X., cap. 2), obtinem: i= FA =nlq|eA, (1.6) unde n este concentratiu de electroni, ¢, <0 —sarcina electronului, » — viteza de migcare ordonata a electronilor, iar A — aria secfiunii transversale a conductorului. Substituind (1.6) in relatia (1.5), obtinem: Fy =n\q,|0Al x Bandas x BN gp « B, unde N, =nAl este numéarul total de electroni liberi din volumul Al al segmentului de conduetor. S-a finut seam& cX yectorii @ si? au sensuri opuse deoarece electronii sint negativi si deci | g,\ —g¢0l. Se observa c& fora lui Laplace este rezultanta fortelor lui Lorentz ce se exercitd» asupra celor N, electroni care participa la curent tn cuprinsul seg- mentulni de conductor. Deoarece electronti nu pot parasi conductorul, aceast& torf& se transmite refelei cristaline rigide a conductorului gi apare ca 0 forfa rezuliant& macroscopick, adick forta lui Laplace. » Masurarea intensititii curentului electrie cu galvanometrul magneto- electric. Galvanometrul magnetoelectric (inventat de Ampére) este constituit dintr-un cadru dreptunghiular de arie 2a x J pe care sint infagurate NV spire (fig. 1.8, 6) gi care se poate roti intre poli unui magnet permanent, unde se ereeazi un cirip magnetic uniform (fig. 1.8, a). Dae& spirele bobinei sint parcurse de curentul i, atunci asupra unei laturi de bobina de lungime J se va exercita forta Ini Laplace: F, =NiBl, jar asupra celeilalte laturi—o forp{ opusi (fig. 1.8, a). Aceste forte vor produce un euplu actiy de moment C, =2aF, =2aNiBi.Fig. 1.8 Sub actiunea acestui cuplu activ bobina se va roti, raésucind firele elastice de suspensie, care vor crea un cuplu antagonist rezistent @ cirui expre- sie, conform legii Iui Hooke, va fi C Sie, unde k, este constanta elastici a firelor, iar % este unghiul de rasucire a hobinei si deci a firelor. ‘La echilibru, cele dows cupluri sint egale hk, & = 2aNiBl, de unde rezulta: k Jawai * ~** kg se numeste consianta galvanometrulni. Masurind unghiul a, se determing é. Cu ajutorul galvanometrului magnetoelectric se pot méasura intensitati de curent de ordinul 10-! A gi chiar mai mici. Galvanometrele se leagi in serie cu circuitul tn care se masoar’ intensi- tatea curentului (fig. 1.9). Pentru. extensia domeniului de méasurare se utilizeaat guniuré (fig. 4.10). Fig. 1.9 Fiz, 1.10vA Aplicatia 1. Cadrul mobit al unui galeanometru, format din N = 100 spire, de lungime J0,uA. SO se determine cuplut “, PA eg an ak on ttn activ ce be exercitt asupra lu, stiind ct inductia magnetict tnire poli este B= 0,1 T. I= 2 em si ldtime 20 = 1 om, este pareurs de un curent Cq = BaNiBl = 10-*+ 40-40 +10-*+ 04 -2+ 10-2 = 240-9 Nm. Aplicatia 2. Ce constant elasticd trebuig.4tt abd resortul antagonist pentru ca deviatia cadrului din aplicatia 1 sa fie x = sy K Aplicatia 8. Sa ce determine constanta unui galeanometru, $tiind ca devialia sa mazimd, max = 100 diviziuni, se objine la imaz =1 pA. ye Wo ig = maz 10" _ 49s ajay: Smax 100 © Observatie, Adesea deviafiile bobinei se misoarh pe o riglh gradata in divi- tiuni si deci ky se exprimi In A/div. 400 Fmax n= ral = i (; maz = 100/(1/10-* — 1) 10-4 2, 40° 4. Forta lui Ampere Exprimarea matematie’ a forfel Iui Ampere. Fizicianul francez A.M. Ampére (1820) a studiat fortele magnetice ce se exercitd intre dowd con- ductoare paralele parcurse de curenfi (fig. 1-11). Observatiile sale experi- mentale I-au condus la urmitoarele concluzii: — conductoarele parcurse de curenfi de acelagi sons se atrag (fig. 4.14, a); conductoarele parcurse de curenti de sens contrar se resping (fig. 1.14, 6); 10—fortele care se exercité in vid asupra conductoarelor sint universal pro~ porfionale ca produsul intensit&tilor gi | cu lungimea conductoarelor si invers proporfionale cu distanja dintre ele: ar ee = on Hite oy |: (1.7) a, 7 , ‘Ag Qn ir In aceast’ expresie, fortele de atractie se considera pozitive (ile >0), iar cele de respingere — negative (fi: < 0). Con- a 6 stanta universali de proportionalitate uo/2n contine constanta universal toy care se numeste permeabilitatea absolut . a vidului sau constanta magneticd abso- Fig. 4.41 lata @ gidului. . Definitea unitifii de masuri pentru intensitatea eurentulul electric. Valoarea lui jp sa ales convenabil la dofinirea unitstii de intensitate de curent, numite amper (A): po =4n- 10-7 unitaji SI. A,1=4 m, jar distanfa tntre conductoare 7 =2 m, se Dack =i = obtine 4-0-7 42-4 a * 2 Rezultd deci urmAtoarea definitie a amperului: amperul este intensitatea curen- tului din fiecare conductor al unei perechi. de conductoare paralele situate in oid la distant de 2 m, atunci cind asupra fiecdrui metrn de lungime a fiecdrui conductor se eaercité forja de 10-* N. In afaré de amper, in electrotehnic& sé mai folosese 4 pA =10-? A (picoamper); 1 pA =10- A (microamper); A mA =10* A (miliamper); 1kA =10° A (Kkiloamper); 4.MA =10° A (megaampor). Py =107 N. “Apltcatia 1. Sz se caleuleso forta lui Ampére ce se exercitd intre dowd conductoare paralele de lungime L= 1,5. m, situate in vid la disanja r= 0,5 m, poreurse de curenfi avind intensitdile i, = t= 10000 A. Yo 7, t A107" (ggyj 8 — 60 W. 7 a 0,5 Fa Aplicatia 2., Dowd conductoare paralele de lungime 1 = 2 m, situate in vid ta distanta 7=0,2 m, sint parcurse de curenji egali in: intensitate. Ce valoare are i dacd forfa ampe- riand de atractie este Fa = $0 N? VE - Vines lu, Aplicatia 8. Pentru cerificarca formulei lui Ampére, un laborator dispune de o singurat suns care poate furniza un curent a cirui intensitate maxima este Imax = 100 A Cum trebuie distribuit acest curent intre dowd conductoare Paralele dispise la 1=1 msi avind r = 0,1 m, pentru ca st se obtind forte amperiene mazime? Deoarece iy + ig = Imax — const si forta amperiand este proporfionala en produsul lor Fa~ iin jar produsul a doud numere a cfiror sum este constanta, este maxim. ctnd numerele sint egale, rezulta _ fe 10-7 508 EF, — “s On Fig. 1.12 5. Formula Biot-Savart Din punctul de vedere al teoriei cimpului, care nu admite actiune la distanta, forja Ini Ampére se intorproteazi astfel: fiecare dintre cele dod conductoare produce in jurul su un emp magnetic care exerciti o fori asupra conductorului vecin. Agadar, forta Ini Ampére exetcitatd asupra conducto- rului 2 (fig. 1.12) este interpretat& drept forji a lui Laplace exercitataé de cimpul magnetie produs de conductorul Z: Dup& simplificare reaulta By — Hela, 0 Oar (1.8) care se numeste formula lui Biot-Savart*. Deoarece forfa Ini Laplace este perpendicular’ pe planul determinat de conductor gi de eimp, rezulté ci vectorul B este tangent la cercul de razir cu centrul pe axa conductorului 7. Agadar, liniile de cmp magnotic ale unui conductor rectiliniu si foarte lung sint cercuri concentrice cu centrul * Jean-Baptiste Biot (1774—1862) — fizician gi astronom francez; Feliz Savart (1791—1841) — fizician france2. 12Fig. 448 pe conductor (fig. 1.43, a). Ele pot fi puse in evidenj cu ajutorul piliturii de fier (fig. 1.13, B). Sensul vectoralui B se asociaz’ dup& regula burghiu- Jui drept cu sensul curentului. Apliea{ia 1. Sa se caleuleze inductia magnetica produs& tn vid de un fir rectiliniu foarte lung parcurs de curentul i= 100 A, la distanta r= 1 m. voi x 10-7 + 100 nr ned B= =2-10° 7, “Aplieatin 2. Dowd eonductoare paralele foarte Iungi sint parcurse de curentii i, = = 100 Asi iz = 200 A de acelasi sons; distanja dintre ele ester = 0,3 m. St, se afte punctul fn care inductia magneticd se anuleast (fig. 114). ~ Se observa c& inte conductoare ctmpurile se scad (fig. 4-14): B= 3,-7,— 2.__* _ Obtinem ecuatia a z in 4100 = 08 72 ipl, 400 + 200 =01 m. © Observatie. Dack => e= & = 045 m. ‘Aplicatia 8. Doud conducioare perpendiculare, situaie in acslasi plan, stnt pareurse de curentii t, si is. Sa se afle cimpul pe bisectoarea unghivtut lor (fig. 1.15). Pe bisectoare ry = re Semmul (—) corespunds cazubul eind curenfii au acelasi seasfafa de origine, iar seranul (+) cind au sens contrar. Daci i, = 20000 A si = 10000 A, iar r= 4 m: 6-10-37 (20 090 + 40 000) = < 240-7 T ———— — =Fig. 1.14% Fig. 1.15 6. Intensitatea cimpului magnetic in vid, intensitatea cimpulni magnetic este vectorul [Re A (1.9) Deci in vid acest vector este universal proportional eu induetia magnetic’. ¢ In corpurile magnetizabile nu se mai pastreazi aceast& proportio- nalitate universal isr H se defineste prin relatia Pee (1.40) o Holy in care: #, este permeabilitaien magnetic& relativé — mirime de material care depinde de natura corpurilor; # Hox, este permeabilitatea magnetici absoluth a corpurilor. Din formula Biot-Savart rezulta te a = = (tt) 0 14© Unitatea de intensitate a cimpului magnetic rezulti din relatia dimensionala & Oi deci 4 amper 4 metro 1uSt= we. m Aplicatia 1. Si se calculesze intensitatea cimpu- Jui magnetic produs de un conductor rectiliniu parcurs de curentul i= $280 A la distanja r=1m de axa sa. i _ 6280 H A =1000—. i F= Fig. 1.16 Qaet Aplicafia 2. Sé se caleulese induetia produsé do conductorul de mat sus tnir-un mediu feromagnetic de permenbilitate retativa uy = 100. B= tigttpH = 4m 10-7 108+ 10 = 1,257 10> Te 7. Tensiunea magnetic’. Teorema lui Ampare « Considerim un eimp magnetic uniform de inductie B gi intensitate 7] (fig. 1.46) si un dram reetiliniu, Sa numegte tensiune magnelicd asociatd unwi drum rectiliniu Iyp m&rimen | Uy = Hlap 008 & (4.42) | ‘Tensiunea magneticd este o marime algebricl, al cirei sens de caleul este cel al vectorului Typ (fig. 1.16). Astfel: Hyp dack «= 0; Uy =Hlyp cos «= 40 dack 2 = a —Hhy tacka=m e Pentrn drumuri nereetilinii si etmpuri neuniforme, nofiuriea de ten- siune magneticd se geeralizeazi imp&rtind drumul in segmente rectilinii Suficient de mici pentru ca in cuprinsul lor elmpul s& fie uniform. Astfel, pentru fiecare segment de drum se poate aplica definitia (1-12) jar rezul- tatele pentrn intregul drum se insumeaz& algebrio (fig. 1.17): Ug = So Hy Aly 008 (1.43) 15ow Lr= Hy 605; + Hy dg cose; Fg llg casey Fig. 1.47 Pact drumul este inchis tensiunea magneticd se numeste tensiune mag- netomotoare (Tuy) © Teorema Ini Ampdre afirma: tensinnea magnetomotoare pe orice drum Inehis este egal. cu suma algebricé a intensittjilor curentilor din firele ineonju- rate de drumul inchis: a | (444) Suma algebricd a curentilor inconjurati de o curba inchisi se mai numeste sole- nafie. Tuustrim teorema lui Ampére pentru un fir rectiliniu foarte Iang parours de curentul i (fig. 4.48). Alegem drept drum inchis o linie de cmp circular de raz% r. Deoarece pe aceast linie de eimp if are m&rimea constant& gi este mereu tangent Ia core, obtinem Uram = Dy Hy Aly =H ogre = = trai. nr Teorema este valabilii pentru orice drum inchis oricare ar fi natura corpurilor prin care tree drumul. bEAplicatie. Sa se calewleze inductia magneticd tntr-un solenoid foarte lung avind N spire, de lungime 1, parcurse de curentul i (fig. 1.19). > Experienfa aratA ci in solenoid cimpul este uniform, vectorii H si B fiind orien- tafi fn lungul axei solenoidului; tn exterioral solenoidului clmpul este nul. Aplicitm teo- rema Ini Ampére pe un drum inchis dreptunghiular a, , ¢, d, a care cuprinde cele W spire situate pa Iungimea 7. — Thm = H+ lat C08 D+ He tye cos & +0 Teg + Whde cos = = Ht = Nila Rezulta (1.45) 4000 spire, 7 Inductia magnetic’ ya fi (1.16) Dact p= 50, B= 4n+10-7 + 50+ 4000 = 2,58 10-7 T. 8. Fluxul magnetic © Considerim un cimp magnetie uniform avind inductia B si o supra- % planii-de arie A a cirei normal f face unghiul « ou liniile de cmp (fig. 1.20). Se numeste flux magnetic m&rimea scalard ® =BA cos « (1.17) 17 2 — Electrotehales, el, XI—XIFluxul magnetic este 0 marime algebricé al clei sens se defineste in raport cu sensul normalei la plan. Astfel BA dack «=O; © =BAcosa=} 0 daca «=F; Sy \AVAA —BA dac&a=x Sensul fluxului se indicd adesea. printr-o sgeat& orientata in sensul normalei. Unitatea de flux magnetic se numeste weber (Wh): 4 Wh =1T-4 m? © Pentru efmpuri neuniforme gi suprafefe care nu sint plane, notiunea se generalizeazi impirfind suprafata in suprafefe elementare plane de arie Ady in ouprinsul cérora cimpul este practic uniform; ealeulind fluxurile clementare cu relatia de definijie (1.17) gi 1nsumind algebric rezultatele, 20 obfine (fig. 1.21) Fig. 4.20 O= = By AA, 008 2, (1.48) © Legea fluxulni magnetic. Flnzul magnetic prin orice suprafatt inchist este nul (fig. 1.22), Semnificapia Tizied a acestui enunt rezulta din faptul of liniile de cimp ale induetiei magnetice sint. curbs inchise eare inconjoard conductoarele parcurse de curenti. Aceste linii nu izyorase si nu se seurg nicaieri, spre deosebire de liniile de cimp electric care izvordse din sarcinile pozitive gi so scurg in sarcinile negative. Cu alte cuvinte, in naturé nu existé sarcini magnetice capabile si product cimp magnetic aga curn sareinile elecirice produe ctmp electric, Fig 4.24 Fig, 4.22 18Aplicafia 1. Sa se verifice tegen flusului magnetic pentru suprafofa unui cub de laturt a agecat inir-un cimp magnetic uniform de inductie B (fig. 1.28). Fie Be, By si Be componentele scalare ale ctmpului in raport cu axele de coordonate Oxyz alese ca in figu- ra 4.23. Ctmpul fiind uniform, aceste componente sint constante, Calculam Mluxurile prin cele sase fete ale cubu- lui, considertndu-lo pozitive ctnd ies si negative cind intra: eur = BxAatot — BaAaton + + ByAteot — ByAateh + BzAdcon — — BzAabfe = Fig. 1.23 deoarece | Aarot = Actor, =. = Aaten = Aplleatia 2. Sa se calculese inductia magneticd a unui ctmp magnetic uniform care, printro suprafajé plana de arie A= 10 m* orientatd sub un unghi ae (45°) fata de liniile de ctmp, produce un fluc © = 3 Wb, e 3 ® = BA cos os B= 0,806 T. Aplicafia 8. Se considerd suprafafa totalé a unui cilindru circular drept. Prin una dinire baze intr fluxul ©, = 0,03 We, iar prin cealalta iese ©; = 0,01 Wo. Ce flux revine suprafetei laterale 4 gi care esta semnul acestuia? Din legea thoxului magnetic reulty: =O, 4+ Oy 4 Giat — 0% Pret = O — 0,03 — 0,01 = 0,02 Wo > 0. jese din suprafaa Jaterald (fig. 1.24). Fig. 1.26 { B. CIRCUITE MAGNETICE. INDUCTIVITATE 4%) Circuite magnetice Se numese eireuite magnetice ansamblurile de bobine cu miez de fier prin care se inchid flucurile magnetice. In figura 1.25 este reprezentat circuitul magnetic al unui electromagnet. Transformatoarele gi maginile electrice ofer& mumeroase exemple de circuite magnetice. - 19Fig. 4.25 Fig, 1.26 2. Legea lul Ohm pentru o laturi de circuit magnetic © Considerim 0 portiune neramificat’ de cireuit magnetic, numit& Jaturis (tig. 1.26). Fie 1 kangimea ei sip — permoabilitatea magnetict abso- Tut a materialului ei. Fluxul magnotic care stribate o secliune transver- sali a laturii se, numeste flax fascicular gi se noteazk ou y. Mai presupunem c& inductia magnetic este uniforma si orientaté numai in lungul laturii gi deci c& nu exista scSpari de flux prin suprafata lateral’. Atunei fluxul fasei- cular prin orice secfiune transversal& de arie A este acelasi. Tensiunea mag- netics din lungul laturii va fi Ui, =i ton 2st BO (4.49) B uA Mirimea L | Rn = a (1.20) se numeste réluctanfa laturii. Cu ajutorul reluctantei, relafia (1.19) se exprima astfel R,, 0; | (1.28) gi se numeste legea Ini Ohm pentru latura de circuit magnetic (aceasta — dato- rit asemanirii ei formale cu legea lui Ohm pentru circuitele electrice: UV = RI). Unitates SI de reluetanta este Wo = ° Daci latura formeazi un circuit inchis inconjurat de 0 hobind cu NV spire parcurse de curentul i (fig. 1.27), aplicind = teorema lui Ampére obtine: Tym = B® = Ni, de unde rezulta relafi (1.22) Fig. 1.27 Ry 20analoagi ou E I==, Rg care reprezint& legea lui Ohm pentrn un cirenit Inchis_ayind t.e.m. E gi rezis- tenta totals R. Aplicatia 1. Si se caiculese flurul fascicular intr-o bobind ou cireuit magnetic tnchis, ‘avind lungimea |= 1m, A~ 0,01 m* $i ur = 500, gtiind ca bobina de magnetizarc are N= 1000 spire parcurse de curentul i= 0,5 A. oF A a i ro 1% A. Ni = 1000-0,5 = 500 Asp; BotrA 4e+ 10-7 + 500 - 0,01 20n Wb 300 Lge -8 Wh = x mWb. = 1 Torjuon Inducfia magnetica va fi: aie Ba Bt EE on 0 A a Aplieatia 2. Ce curent irebuie «i alimentere bobina din aplicatia 1 pentru a se obfine 0 inducjie B= 1 T? = BAS 110-8 = 10 Wh; 10° ot tot = 1 asp; Wx a soe WN tn 40° Ni= 3. Teorema intli a lui Kirchhoff pentru un ned de circuit magnetic Se consideré un nod de circuit magnetic, adie& un punct in care se ramificd mai multe laturi (fig. 1.28, a). Fie y,, ya, Dre fluxurile magnetice fasciculare din laturile care formeaz’ nodul. Considerim o suprafat& inchisé = care inconjoari nodul gsi aplicim legea fluxului magnetic acestei suprafete: Oy = Op + Oa + Os (4.23) Fig. 1.28 21Daca fluxurile au sensul din figura 1.28, 6, obtinem Og = Op — Ope + Oa =0. (4.24) Aceste relatii exprim teorema intti a Ini Kirchhoff pentru un nod de cireuit ‘magnetic, care, in forma ei general’, se enunti astfel: sume algebricd a fluxu- rilor magnetice fasciculare ale laturilor ce converg tnir-un nod de circuit mag- netic este nulé. De regul&, fluxurile care ies din nod, se considera pozitive; jar cele care intrd se considerd negative. Aplicajia 1. In nodul din figura 1.28, a Of, = 0,1 Wh, O,=0,3 Wh. Sa se caleuleze Dy. %, = — Of, — ©, = 0A — 0,3 = —0,4 Wh. © Observafie. Fluxul @;, intr’ in nod. Aplicatia 2. fn nodul din figura 1.28, b ®r, = Dy. — 0,05 Wh. Sa se caleuleze Org. Bjy = Gfq — Of, = 0,05 — 0,05 = 0 Wh. © Observafie. Prin latura 3 nu trece flux. 4. Teorema a douaa lui Kirchhoff Considerim o succesiune de laturi de cireuit magnetic care formeazi un drum inchis (un ochi) (fig. 1.29). Aplicind teorema lui Ampére acestui drum inchis obtinem Hil, + Hale + Hsls = Mai + Netz +-Nois sau Oma + Uma + Uns = Nat ‘sla + Nsis- (1.25) sau, fintnd seama de legea lui Ohm pentru fiecare latura, ga Opa + Pina Dra + Rypa Ppa = Nai + Nolet Noi (1.26) ab=l, i be=ly 3 ca=ty Fig. 1.29 22Aceasti relafie exprimé teorema a doua a lui Kirchhott pentru un ochi do ) _ sireuit magnetic, care in forma ei generala se enunfa astfel: suma algebricd a ciderilor de tensiune magneticd din ul laturilor unui ochi_este egald t | “spma-algebricd a salenatiilor bobinel Ulinjute Tedurile Gorkin Bderile . | detensinme gi solenatiile care se intilnese in sens contrar sensului de parcurs se iau ou semnul minus (—). Aplicatia 1. In ochiul din figura 1.29 se dau: Um; = 500 Asp: Uns = 800 Asp; Uma = 200 Asp; Nyi, = 2000 Asp; Nzi,— 1000 Asp. S& se determine Nei, 4 Din (1.25) rezulta: Ngig = Urea + Uma + Umea — Nip — Neiz = 4500 — 8 000 = —1 500 Asp. © Observatie. Solenafia find negativé, sensul curentului din bobina 3 trebuie ‘inversat. Aplicafia 2. Daca Naiz = 1000 Aap, elt mebuic st fie Nyi, pentru ca solenazia Nig | sd fie nulé? Dit = Ua 4 Uma Uma — Mely— = 1.500 — 4.000 — 0 = 500 Asp. j Aplleatia 8. Stiind c& Ny = 100 apire gi Ny = 500 spire, s& se determine curenfié | din aplicazia 2. oO a ah ) - i 5. Analogia cu circuitele electrice Rezolvarea_cirouitelor_x ct oremelor lui Kirchhoff se face cain cazul circuitelor electrice de o.c. (Vv. Electrotehnica cl.a X-a, | cap. 3), pe baza urmatorului tabel_de analogii (corespondenje): flux magnetic fascicular ©, <= curent Clectric J; ) tensiune magnetica U, == tensiune electric U; solenafie Mi e : reluctanjX A = rezistenté R; —permeabilitate az => conductivitate o. Po bazai acestor anslogil, ec&rui circuit magnetic 1 se asoclazi o schema de circuit electric care se vezoly& cu metodele circuitelor de c.c. Aplicafia 1. So considerd circuitul magnetic din figura 1.30, a. Se cere si i se aplice teoremele iui Kirchhoff gi st se rezolce, Fig. 1.30 3Schema asociatt de circuit electric este reprezentata in figura 4.90, 6, Aplictnd teoremele lui Kirchhoff objinem: Dy, + Dy, — Df =O (nod 1); Fon ®p + Ra ®p, = Ni (ochi 1); Bm Oy + Rina px = Ni (achi 2). Daed Rina = Rye, din rerolvarea sistemului se obtine: SR ee Rms + 2Rm 2 Ring + 2Rm Aplicafia 2. Se dau Ni = 5000 Asp, Rim = 2Rm = Rie 20900 Asp/Wo, Sd se afle flucurite fasciculare. Se objine o,= ax 10.000 = gos Wh; op — Gy, = 2 = oes Wh. 40 000 S fe 6. Inductivitate ‘ Induetiyitatea unei bobine. Considerim un solenoid de lungime 1, cu N spire parcurse de curentul i, bobinat pe un miez de permeabilitate rolativa wp (fig. 1.31). Se numeste flacul total al solenoidului gi se notean’ on © fluxul ce str&bate suprafefele spin ae! sales (1.27) Fiugul fascicular al solenoidulni result di Mo ON i = pot, Ni oe iar inductiyitaten va go, W*A. (4.28) Sele Se observé X inductivitatea este _marime indepondenil We, faz 4 Oe curent. Ea este proporfionala cu patra- tul mumaralui de spire, cu_permeabi- Iitatea gi-om_aria “seotiunil miezului gi Tnvers proporjionalé cu lungimea aces- Hae ae ——~ NotS. Degi_ ilustratd pe cazul unui solenoid, definitia (1.27) induc- tivitatii este generali, fiind aplicabiléae pentru orice bobini. Formula de calcul este evident diferita de la caz aes Unitatea de inductivitate se numeste henry (H) Unitatea de inductivitale so numeste henry (J A sata (Or ot tO BD, tamper A 4 henry = Aplicafia 1. Sd se caloulese induciivililea unt bobine al cdrei flux total este O= = 0,3 We, atunci cin este pareursit de i= 10 A. 2 = = 0,03 N= 30 mH. i 40 Aplicatia 2. Sa se calculeze inductivitater unui solenoid avind N= 1000 spire, B= 1 in, A= 10 em, pr = 500, vas Ti uies wa = tn 10 Yao t cogs Oo 0,628 H. Aplieatia 8. Induotivitatea unui solenoid eu mies de fier este L = 0,5 H. Daca miesui ge scoale, inductivitatea devine Ty = 0,025 H. St se calculece pr. A 4 2 045 iewe nw, gave, Soy Ee Be Ty F085 = 200. Aplicatia 4. Cite spire ar trebui addugate solenoidului din aplicapia 3 fard mies de ca st aibd inductivitaten egald cu cazul tn care are mies, stiind cd N = 100 spire? Fie N, acest namsr. Seriem: AL INT NY A wA aging ryt PSA Wy; atte WPS al 7A er Ath ym; i ae /20; Ny = (VF — 1) 100 = 4.344 sp. Observatic, Se vede din acest exemph: citi importanta are mfezul fier pentru obtinerea unei inductivitii mari. Lipsa sa este echivalenta cresterea de peste 13 ori a aumirului de, spire. © Induetivit&ti proprii sf mutuale. Considerim dou shine taftourate! e acelagii miez de Tungime /. sectiune A si permeabilitate w — you. avind ‘2 Spire (fig. 1.32) si alimentate de curentt a Fis Oy; luxurile fascioulare ce se stabilesc in miezul de fier. Fluxurile taal®; Iy=— (1.29, 8) be Se numese inductivitafi mutuale ale bohinelor m&rimil Lee (1.30, a) tg In=— | (4.30, 8) Inductivitijile mutuale ‘se miSoaré ca gi cele proprii_in henry (H). Observing ce i. din formulele de definigie (1.29) si (1.30) objinem fay =e ay Baie Se mei noteast M = Las = En: ‘ots. Aces Galcul sint valabile numai pentru solenoizi; Fel fopetlers de definitie (1.29) — (4.30) sint insk valabile In general. Observim ci in cazul solenoizilor Lule = = Lis =M = Liles Terie V files > Me Raportul M = — <1 4.34 7 Vist * oe se numeste cocficient_de_euplaj-magnetic deoarece despre bobinele care au inductivitate mutual& se spune cA sint cuplate magnetic. Atunci cind K =4 se spune c& bobinele sint cuplate perfect. 26¢ Relafiile lui Maxwell pentru industivitafi._Dac& bobinole sint parcurse simultan de curentii i gi i, fluxurile trebuie insumate. Se objine Oy + Oy = Larks + Lire SSS (4.32) Oxy + Dap = Lash + Lens |- ‘Aceste relatii se numeso relafiile Iui Maxwell pentru inductivitagi. Aplieatia 1. Sd se calculeze iniduetivitdsile propri mutuale pentru doi solenvizi eit miez comun avinid Ny = 100 spine, N= 1000 spire, A = 10 cm*, L= 1 msi py = 100. Loy Fatt AEE = ox 109100406 ORES 8 .256-t0-4 H; 1 Lan = {hotter a4 - ae 40-7 -100 +100 20-20% _ 4256-407 H; M = Ly = Ly tate Bala be 107-100 -400-4 009 AE — 4.086 +40-* HL Se observ c& M=/Tuly, deci K= Aplicafia 2. Doud bobine euplate magnetic au Ly, = 0,05 H, Im = 4,2 H si oot tientul de cuplaj K = 0,3. Sa se determine M. M = KV Dg = 08° VSA02 E104 Aplicafia 8. 8% se calculese flucurile totale prin ecle doud bobine din apticatia 2, fliind ca i, = 1 A gi 0,2 A, sensurile curentilor fiind alese astfel tnett fluxurile lor “sh se adune, Aplickm relajiile Iui Maxwell (1.32); 0,3° 10 = 0,03 HL. ©y = Lyahy + Drala = 0,05" 1 + 0,08 -0,2 = 0,056 Wh; @, = Legis + Daal = 9,08 +1 + 0,2 0,2 = 0,07 Wh. B.A a a ELECTROTEHNICA FENOMENELOR DE INDUCTIE ELECTROMAGNETICA 1, Legea inducfiei electromagnetice Se numeste fenomen de induetie electromagnetic’ producerea unet t.e.m. in variajia in timp a fluxului magnetic. Fenomenul a fost descoperit de marcle fiziolan englez Michael Faraday (1791—1867) in 1831. El a formulat gea_inducfiei_électromagnetice e=—-—— (4.33)Enunjul legit este urmatorul: tensinnea_elec- wromotoare indusa in-lungul unui contac inchis. acta lé_cu viteza de seddere a fluculai magnetic prin Se erelaa camara Cig aah conturulai (Fig. 1.33)". _ Dack conturul este conductor, de exempla 0 spird inchis’ sau obobin& formaté din mai multe e Rr owe se numogte curent de induetie (curent imdus). _ Variabia Muxului magnetic se poate produce fie datorita variatiei in timp a oiiipulu ms arene mnotie Fig. 1.93 (fenomen. inductie eleciromagnelicé prin trans- formare), fie dator ri sau. deformarii_con= turului_intr-un onstant (fénomen de juctie electromagnetic prin “migeare), Tie pe aha cai. 2. Inductia electromagnetica prin transformare spire, in el se produce un curent i © Considerim un solenoid avh ind NV spire strabatute de fluxul fascicular ormat_din cele N spire vat A® __ AWG) _ yp Ae At At At Aplicatie. Fie N = 100 spire si presupunem ed fluzul fascicular scade uniform de la, ©; = 0,1 Wh la zero tn 10 s. Sé se afle tem. indusi. (1.34) + tn relatia (1.98) intervine raportul s, care exprima viteza medie de variagie a fluxului tn intervalul de timp (¢; ¢-+ As) cu durata arbitraré Ar. Aceasta marime este in general dependent’ do momentul si do durata At a intervalului. Daca duraia At se consider’ arbitrar de miz& (tinde cdtre zero), raportul respectiv devine independent de Az si defineste ceea ce numim vitezi instantanee de variajie a marimii considerate la momentul # Matematic scriem: wn AP _ ao lim “75°, atso At dé unde raportul se numogte derieaia a funcjiet © — O(4) tw raport-en varlablla 1, it Pentru tehnicd prezinté interes mai ales marimile cu variatie sinusoidald tn timp, de exemplu: B= Om sin ot Derivata acestoi func}ii este jae —— = OPm cos ot |. a Daca variafia im timp este de forma ® = Dm cos at derivate este 12 _ —oGm sin ot |» di 28Vom gisi: ros ify OEE. gg SO a0 © Considerim doud bobine eu- plate ayind inductivitajile proprii £1, giLgs si inductivitatea mutuala L, =D, = (tig. 1.34). Presupunem e& bobincle sint alimentate eu curen{ii i, si iy variabili in timp. Conform relatiilor lui. Maxwell, fluxurile prin Fig. 1.94 spirele celor douk bobine vor fi: | ®, = Lids + Las ©, = Leis + Leis. ‘Deoarece curentii sint variabili in timp, si fluxurile vor fi variabile in timp. Ca urmare, in spirele bobinelor se vor induce t.0.m. +1 Ve Ao, eat Ao, Ai, Ai, al ee a hg OO i a Ae 31 At a2 At Cor + erp. Teem. ey gi ¢x determinate de variatia_in_timpa_curentilor—propell i color dows bobine s¢ numes : inductie: 1.0.00. ey, $i en determinatein fiecare bobina de variatia in timp ao i ina -xecin’ se mu ; —— Aplieatia 1. Sa se determine tem. de qutoinductie si de inductie mutualé tn dowit dobine cuplate magnetic, avind Ly, = 0,1 H; Lye = 0,05 H; Lye = In = M = 0,07 H, $tiind ca inijial curentii din bobine sint i= 5 A si iy~ 10 A si scad uniform Ia zero Aplicind relajiile (1.5) objinem. = eat ee = 0 50 + 0,04 +100 = 5 es = eng + eg = 0,01 50 + 0,05 100 = © Observatie, Aceste f2.m. sint constante aumai in timpul se&derii curenfilor, adic’ timp de 0,1 s. Aplicatia 2. Lnir-o bobind avind L= 0,05 H, intensitatea curentului cresle uniform de ta zero la 1= 10 A in timp de 10 s, Care este tem. de autoinductie? ‘Ai, Ai fo~0 a’ Me 40 0,05 -1 = 0,05 V. © Se observ ec te.m. find nogativa, are tendinja de a produce un curent nega- , care 8 opune cresterii yurontului regula tui Lenz). 29Aplieafia 8. In dodina din aplicajia 2 se induce 0 tem. e= —0,1 V = const. Stiind cd inigial eureniul este nul, so cere st se determine valoaren sa dupa 15 s. Ot 0,08 Dac& curentul cregte en 20 A/S, atunci dupa 15 s el va fi: ius = 20 Ajs +15 8 = 300 A. A = 20 = const, 5 Ee 3. Inducfia electromagnetic’. prin migcare © Considerim 0 bard conductoare care alunec& cu viteza » pe dout spucan mp Inaeuie yalfonade innate B-porventical sine paralele intr-un_eimy i inductio 2, dicular -35, a). Inductia magnetic este sonia timp. Kham Ihe WA, SBjiotndise variabia ide: fla A® =BAA = Bloat. Conform legii inductiei electromagnetice, in contur se va induce t.e.m. _ AO Blot a a Aceast tem. al ciirei sens este precizat in figura 1.35, are tendinfa de a Produce jn curent indus care se opune eregtert fluxulul (regula lui Lenz). e in eazul cind it mu dui, varia- fia de flux va fi (fig. 1.35, ): A® = BAA =B sin « WAt, iar tem. indus prin migeare va fi See Ee ee — Blo. (1.38) (1.37) Fig. 1.35Aplicatia 1. Sa se calculere tem. in conduetorul unei magini clectrice avind lungimea 1= 1 m, care se mised cu v = 10 mjs tnir-un ctmp. normal pe conductor si vitera, acind Bo1T. je|=Be=1x1x 10=10 V. f/Aplicafia 2, Doud nave cosmice sboard tn paralel in jurul pémintului cu o vitesd de 10 kmjs, la o distanté de 1 km intre ele. Ce t.e.m. va induce in lungul unui cablu care Je leagt, cimpul magnetic terestru (By = 0,5+10-* T)? Je) = Bylu = 10-10" + 10% 0,5 -10-4 = 500 V. © Observafie. Aceast& te.m. sé induce cind navele trec deasupra polilor. Deca- rece citeuitul nu este trichis, In cablu nu se ya produce curent electric, In schimb, intre nave se va stabili o diferenj de potenjial de 500 V. © Aplicatia 8. Vitesa medie a apelar Dundrii este de 0,5 mis. Ce 1.e.m. se va induce intre dowd maluri distantate la 1 km, in ctmpul mognetie teresira (By = 0,3+ 10-4 T)? Je | = Blomea = 0,3 + 10-4= 10+ 0,5 = 0,015 V = 45 mV. © Observatie. Pe aczastd cale M. Faraduy a incercat si masoare viteza medic a apelor fuviului Tamisa, p A D. ENERGIA MAGNETICA SI FORTELE MAGNETICE | 4. Energia magnetica “f | ; Deoarece cimpul magnetic _exercita forte m Jueru_mecaniec, trebuie si admitem ¢4 acest cimp 2 bi cumuleze \ cnergie Pu Cae e-o-prald cheltut pentru producerea Iucrulu: mecanic. Accasté ) energie se numegte energie magnelicd. | / Tneercim si gisim o expresie a energiei magnetice acumulate intr-o bobina. In acest scop, considerim o bobin& ideal (adic cu rezi ul) _ avind inductivitatea L-Bobina este alimentat& Incepind de Ja un moment, ul dat, r=0, deo surst de curent i(é) (fig-1-36)-care—oreste Jiniar cu timpul. Ne fixtmratentia asupra un ira unt interval dé timp (0; 7)- tn care caren tay “eregte Iiniar dela i(0) =0 Ja (7) =I fig. 1.37, a). Aceast& variafie In timp a curentului_va produce o t.e.m. de autoinductie_ Bobina se: comport deck aa-o-anzni de tem. la bor- ‘ole c&reia se stabiloste tensiunea (fig. 1.37, b) | | i =e Secon (1.38) 22 } eee ] La un moment dat f © (0; 7), bobina vas. sorbi puterea : Pa =U, ith), AW, =p Aty= Writ AQ. Fig. 4.26 31Fig. 4.87 Energia total absorb’ in intorvalul (0; 7) va fi_ =DAM =F Weil an, = Uy uh) Ate (1.39) Ty 3 Dar i(t,) At, reprezinta aria dreptunghialul elementar hasurat in figura_4.37, a. Deci suma din expresia de mai sus va fi suma ariilor tuturor_dreptunghiurilor din intervalul (0; 7), adicd_ aria “aria triunghinlui OTT: TAG = Ae ee © 2 Revenind in expresia (1.39), obtinem cu (1.38) _ J SS te eae ges wa at. 2 Fiind primiti do la o sursi gi nedisipati in interiorul bobinei deoarace aceasta are rezistent nul, acoasti energie este aeumulali integral In elmpul mag- netic al bobinei; deci = SSS aa | Wa pup (1.40) finind seama cA: Alegind drept 7 oricare dintre valorile i) Angie droge Lonkses Soe Sate 32|| obfjinem urmatoarele expresii echivalonte ale energiei magnetice acumulate in bobind: a ne 2 4 1 o Wn ee . 2537 tat) | © Not&. Desi au fost deduse pentru o bobina ideald, expresiile (1.41) ale energiei magnetice sint galabile in general, adicd pentru orice fel de bobind gi orice fel de variafie a cureniuiui, ele depinzind numai de valorile fluxului magnetic gi intensit&tii curentului la un moment dat. Aplicafia 1, Sa se determine energia magnetict dintr-o bobind cu L = 0,1 H, parcurst de I=10 A. 2 rr = 01-2 X55, 2 | Aplicatia 2. Ce flux se stabileste in bobina din aplicapia 1 daca tn ea se acumu- leara 50 J? O=/Wrl = 100-0,1 = 3,16 Wb. Aplicafia 8. Care va fi intensitatea curentului in cazul aplicatie’ 27 =-2 ~3#_aea LO Aplicafia 4, Care este inductivitaten unei bobine care acumuleart Wry —10 J la un curent [= A? 2. Densitatea de volum a energici magnetice Calcul energia magnoticd dintr-un solenoid lung, de Iungime 1, arie transversal a miezului_A,permeabilitate 7 yi numir-de-spire VF NPA gi deci Dar_@ =NBA; L= pos 94 _1NBa BP Bt =o = 4H, Wa = 3 reer ra ae z unde V =Al oste volumul miezului solencidului i -o-onergiel mia: raportaté 1a unitatea VO «= Ve” mV lp 33 3 — Flectrotehnies, ol, 21--21TDeoarece B (1.42) ‘Aplicafia 1. Sw se determine densitatea de volum a energiei magnetice pentru un elmp B=1T tn vid. | eet BE oy 2 UE as 408 J/m®. Yay 2e4nehO? Be Aplicafia 2. Care va fi densitatea de energio pentru acelasi cmp tntr-un madiu cu pr = 397? Be 8,97 +408 =— = —— _ = 10 Jim. ac Qtr 397 a © Observatic. In raport, cu capacitatea cimpului electric de a acumula energie, capacitatea ctmpului magnetic este cu mult mai mare la valorile uruale ‘ale inductiei care se objin in tehnicd. 3. Forga magnetics r efectuat_la.o-deplass magnetice_a_cimpulut din i Antrefierului: a Relatia obti ra fot port 34Aplicafla 1. .Sé se caleulese forta portant a unui electromagnet avtnd A= 1 dm* si B=1T. : t Fyn A i rte Be 2k A? Aplicatia 2. Sé se determine inductia magneticd de sub polul unui electromagnet capabil st desvolte o forté de 5000 N, avind aria 3 dm. Bin ee a 10" 0,647. Ail = “a0 Aplicatia 8. Sa se determine aria polului unui electromagnet care Ia inducfia B=15 T desoltt.o forja portantt de 10.000 N. ode A a Malin _ SATE 10" gta tot mt = 142 am, B 225 © Noté. Aplicatile aratX oA forfele magnetice sint importante Ia oalori usuale ale inducfiei objinute tn tehnicd. Do aceea, electromagnefii so utilizeazd chiar pentru reali- zarea unor macarale elecicomagnetice, can => ha aeGr Ww Copitolul 2» y \ ELECTROTEHNICA REGIMULUI| PERMANENT SINUSOIDAL AL CIRCUITELOR ELECTRICE \ A. ELEMENTE IDEALE DE CIRCUIT IN REGIM VARIABIL 4, Elemente de circuit pasive Rovistorul, bobina si condensatorul sint_elemente dipolare_pasive de cironit. Un anit pasiv, st natanea a. apes bore shiners =e Ja sursa de alimentare curentul 1 si primeste pe la borne pur ‘rea p (fig. 2.1). ~~ ‘In regim-variabit, tensiunea si curentul sint mUrimi variabile in timp. S-a notat cu litera mic a simbolului marimii respective valoarea pe care acea mirime o are la un moment oarecare t, adicd ealoarea sa inslantanee. ‘Produsul dintre tensiunea instantanee la borne si curentul instantaneu se numeste putere instanianee: ui, (2.4) a. Rezistorut ideal Se numeste rezistor ideal elementul dipolar pasiv de cirewit care are pro- prictatea ca tontit energi arbe pe la borne sd o transforme in calduraé prin efect Jo —~@ Ecnatis—do eiredit este: (2.2) 36unde F este rezistenja rezistorului ideal (fig. 21, a). Tensiunea la borne urmareste instantanen yariafia in timp a curentului. Vom constata c& rezis- torul ideal este singurul element penira care legea lui Ohm igi pistreast forma din c.c. si in regim vartabil. Sr a ~“Marimea_up se mai numeste elidere de tensiune resistivd. Puterea instantanes primit’ pe la borne este: = ugi = RP > 0. Prin urmare, puterea primitd din exterior se transforniX ireversibil in c&ldur&- dezyoltaté in rezistor. b. Bobina ideal Se numeste bobind ideal elemantul dipolar pasiv de cirenit care are pro- prietatea ca toaté energia electrict pe.careo_absoarbe pela horne § ieze—sub—formd de energie magneticd. ‘ © Observafie. Procesul este reversibil: energia magnetic acumulata poate fi restituit& integral pe la borne, sub forma de energie electromagne- tick. Prin urmare, o bobind nw creeazd energie, ci doar 0 schimbé cu exteriorul. Energia magnetich a unéi bobine are expresia ==SSst=Ct*=~— Li? (w. cap. 1, rel. 4.44). e Tensiunea la hornele bobinei este proporjionalé cu oitexa de crestere in limp @ curentul ma A mala cap. 4, subcap. C.1 — nota), (2.3) unde L este inductivitatea_bobinei_Marimea u, se mai numeste cddere de msiune induction © La limita, pentru At +0 eouafia de eireuit este: . di mala | 23) Ea se objine prin aplicarea logii inducfiei electromagnetice. Fluxul @ = Li prin obind este variabil in timp, astfel c& se induce tensiunea electromotoare e = —a@/dt. Pentru o bobin’ ideald, rezistenfa este neglijabil4 si nu exista cddere de tensiune rezistiva. ‘Tem. indus oste atunci egal, in modul, en ehderea de tensiuné la bornele bobinei. Tinind cont si de sensul t.e.m. induse, se obtine e = —uy, deoarece curentul este asociat tensiunii Ja borne dupa regula de la receptoare (fig. 24, 0). Prin urmare do_a ai Be gO Fa © Puterea instantanee ate expresia di 37} Bobina schimb’ instantaneu puterea electromagnetic& cu exteriorul. Cind p >0, bobina primeste energ’e si energia magnetic’ acumulata ereste. Dacé p < 0, bobina cedeaz& energie gi energia magneticd acumulata descregte. ¢. Condensatorul ideal So numoste eondensator ideal elementul dipolar pasiv de cirenit care are proprietatea ca tout ape care 0 absoarbe pe ta borne si 0 aoumuleze ‘sub for energia. elecirica. = a: ~~ Energia acumulati in otmpul electric al unui condensator este _ 1 W, = = Cub. ies e Intensitatea curentului prin condensator este proportionalé cu viteza de crestere in timp @ ténsiunit aplicate la borne: Se i-cfte, (2.4) At unde C este capacitatea condensatorului. © La limitd, pentru At > 0 couafia de circuit este of i= (2.4!) Ea se obtine prin aplicarea legii de conservare a sarcinii electrice. Deoarece sarcina g—Cug pe armaturile condensatorului este ‘variabilé tn timp, prin condensator va trece curentul (Gp —= 5. it In aplicarea legii s-a tinut seama ci, in raport.cu sensurile asociate dup& regula de la receptoare, curentul iese din armatura tneareath negativ (fig. 24, c)- ® Pentru un condonsator ideal, purerea instantanee este - due dfi aw, = Ugi = ucpl — — Cuz) = £20. P= tei = ug! G :@) ae 2 Ca gi bobina ideal&, condensatorul ideal schimba instantaneu puterea electromagnetic& cu exteriorul. Atunci cind se primegte energie de la borne, ia electric acumulatd creste gi atunci ctnd se cedeazi energie, energia acumulatd descreste. eatin 1. Intensitatea curentulué prin bobina de deflezie a tuburilor cinescop trebuie ad cid Honma do wnsld tn dinth de frdstrdie, utoatd tn figura 2.2, a. SA 80 determine forma de @ tensiunii care trebuie aplicaté la bornele bobinei dack+ a) bobina este admisi ideald; 3 ovina ete echivalenta. cu 0, Bobind ideale tm erie ex, wn verison ideal intervalul 0<1< 7, curentul oste liniar crescitor tn timp: i= (To/Ty)t a) gi atunci . oy ee = ee At 1 In al dollea interval, 7,) Tensiunea aplicata la borne fiind o sumi a e&derilor de tensiune inductiva si rezistiva watt un = LA er, peste comsponenta dreptunghiulara se suprapune 0 componenté proportional cu. intensitatea curen- tului, Rezulté forma de unda representatt ti fi- gura 22, ¢. Aplicajia 2. Un curent liniar cresoitor in timp i= kt, cu k= 2 mAls, strabate o bobind ideala cu inductivitatea L = 50 mH. Sa se caleuleze: a) pulerea instantanee primité pe la borne; d) enorgia magnetics acumulata Ie t,=1 5 yit= 2s. a) Deoarece ua faux s0-40-t x 2-107 WP _ soy, i 8 reaul pa ui = 108 x 240% b= 2-40-77 « (W). b) Energia magnetica este: Fig. 2.2. Waa Li = 0,5 x 50-40-5 x (2-10-9)%? = 10-7 ¢* (J). Prin urmare, la t= 1s: W,= 107 J, iar la t= 2s: Wm = 4-107 J. © Observatie. Unitifile de misurd utilizate satisfac relafiile: 4 A x4 H—=4 Wh; 4 Whjss=1V;1W=1 JS. 2, Elemente de circuit active (surse ideale) a. Sursa ideald de tensiune (fig. 2.3. ¢) Se_numeste surst ideali de tensiune elementul dipolar actio de cirenit ~ care menjine tn circuitul din ca ure face pi arte o iensiune la borne data u =e _ independenta de strwelura acelui circuit. Curentul debitat de sursi depinde inside acel circuit. = e Puterea instantanee cedatd pe la borne, tm exterior, este ~~ iP Dac& i are sensul specificat (u gid asociate dupa regula de la [Wee = ih: a generatoare), p >0 $i puterea este cadata in exterior, Puterea i |__{ —instantanee devine negativa si = é este primité in momentele in care sensul curentului este inver- sat, adick u gi i sint asociate Fig. 2.3 dupa regula de la receptoare. ( orren "i \ ar ay W788 ss AFby Sursa ideals de curent (fig. 2.3, 6) Se numogte sursi ideal de euront clementul dipolar activ de cireuit care mentine tn circuitul din care face parte un curent dat i structura acelui circuit. ‘Tensiunea lq bornele sursei este determinata insi acel cireuit. © Patorea instantanee. Cu sensurile reale ale Ini x si i asociate dup& rogula de la generatoare, sursa cedeazi electiy in exterior paterea Dac& sensurile instantanee reale ale tensiunii la borne gi curentului sint asociate dup& regula de la receptoare, puteres este primitd din exterior de citre sursi. © Observafie. Generatoarele reale pot fi reprezentate prin scheme echivalente in care apar numai elemente ideale. Astfel, de exemplu, genera- toarele rotative sincrone, de tensiune sinusoidala, pot fi descrise printr-o schem& echivalenta serie alcStuitd dintr-o sursi ideal& de tensiune, o bobin& ideal& gi un resistor ideal. 2 Aptieatia 1. La bornele unei surse ideale de tensiune avind e— 1002 sin ot stnt conectate succesia un resistor, 0 bobind $i un condensalor (fig. 24). Care este tensiunea instantanee de la bornele caion trei clemenie? Deoarece sursa mentine tensiunea Ja borne data, independent de elementul legat la borne, tensiunea este x =e = 100//Z sin wt. Curontul instantanen ya fi ins& diferit prin cole trei elemente, Aplicafia 2. O sursi ideald de curent injecteazd curentul tn dinti de ferdstriu (fig. 2.2.0) printr-o bobind cu induotivitatea L gi resistenja r (fig. 2.5, a). Sd se determine tensiunce la bornele sursei de eurent. Curentul In dinfi de ferdsteau indicat tn figura 2.2, a determin’ o edldere de ten- siune la bornele bobinei avind forma de undi indicata tn figura 2.2, c. Tensiunea la bor- nele generatorului de curent este egald cu aceasta cAdere de tansiune (uz + uy). ff ey a y e Ob : ‘ OldB. PRODUCEREA TENSIUNII_ ELECTROMOTOARE _ SINUSOIDALE. MARIMI CU VARIATIE SINUSOIDALA IN TIMP . 1. Principiui generatorului de curent alternativ Cireuitele de curent, alternativ sinusoidal (prescurtat circuite de c.a.) au o larga raspindire atit in electroenergetica, cit si in electrocomunicatii. In clectroenergeticd, producerea, transmisiunea $i utilizarea energiei electro- magnetice se realizeazi aproape integral in curent alternativ. Printre prin- cipalele avantaje ale curentului alternativ amintim producerea sa simpli. © tensiune clectromotoare alternativ’ - sinusoidali poate _ti_produsi prin ‘rotires unui eadru_hobinat in _eimp magnetic uniform. Principiul de funefionare al acestui generator simplu este acelapi cu cel al generatoarelor industriale de c.a. De aceea il vom studia fn detaliu. S& consider’m un cadru cu N spire (fig. 2.6) antrenat intr-o misgcare de rotajie uniform’, cu viteza unghiular& o, in jurul axei sale de simetrie A. Migcarea de rotafie se efectueazi intr-un cimp magnetic uniform in spafiu si invariabil in timp, ou inducjia magnetic& B perpendicular’ pe axa de rotatie a_cadrului. is Fluxul magnetic prin suprafafa cadrului dreptunghiular are exprosia: = BA cos « (rel. 4.17), unde A este aria cadrului gi « — unghiul dintre inductia B gi versorul % normal la suprafafa cadrului (fig. 2.7). Versorul n este atagat uy iin Zotatie, find deci_un_veetor!rotitor_Sensnl versorului neste asociat duns regu ala Burghiului_drept_cu_un sens _arbitrar ales pe conturul eadrului dreptanghinlar— Sk sleseni ek orient) 0 momentul: la_eare_n si B an acelagi set tiv momentul cind n,trene* prin B (tig. 2.8,2). Observiim. of la acest. moment fluxul magnetic ©, este maxim L B els le apol, s de cere sk in zero 38,5) dupa care deni negativ. Flurul igi atinge valoarea_mi- nim’ — BA dupa rotirea cu incd un #fert de cero (fig. 2.8, c). “Apot_ cregte, réminind nega tiv, pin le rotirea cu al treilea sfert de cérc, cind trece prin zero (fig- 2-8, d), devine pozitiv_si oreste pind Ia atingerea -yalorii 41@ eP He Is Senso! instentaneu Ab) z z af t.e.m. induse \ t=0 taT/¢ ees () z o \ Xe a, = ie, iF ve i. a, Ye pos BF Aug reterinfé eC lie ee tie ea wy ke ud aN ae t=7/2 t=3T/4 Fig. 2.7 Fig. 2.8 maxime + BA, dup& o rotatie completa, dupa care, trece din nou, prin acel lagi ir [e—valori.— = SS —— Unghiul « format de x cu B la un moment dat t este « = wt asti fluxul magnetic printr-o spiri a cadrului este dat_de: ©, = BA cos at. (2.5) Deoarece’ toate spirele cadrului sint traversate celagi flux ®;, fluxul magnetic total Noy. Acest flux variabil in timp (numit flux induc- dor) ace ca in conturul cadrulul 8& se induca t.e.m. cA = 4 (NBA 00s of) = NBA wsin ot (v. cap. 4 C. 1. — nota). ~~ Valoarea mazimi a t.e.m. induse NBA © — Ey, este_proporfionald_cu numirul de spire, induetia_magnetica, ‘aria unei spire gi viteza _unghiular& de rotafie, Ea nu dépinde de SU ae fora or a spirei. De, exemplu, tntr-o spira circular cw aceeasi arie A se induce 0 t.e.m. do acoeasi yaloare. ‘Tensiunea indusi se poate scrie deci: e= Ep sin ot. (2.6) »_bobinei sint legat la doud inele care alunec’ pe douk exterior ci 3 de asemenea s‘nsuscidal variabil in timp. In aceasta expresie R este rezistenta total a cireuitului (rezistenta celor WV spite ale cadrului, rezistenta de contact. la perii, rezistenfa firelor de legdturd gi rezistenta de sarcina). Curentul indus are sensul t.e.m. induse. Stim insi c& un conductor strabAtut de curent produce in jurul siu un elmp magnetic. Va_exista_deci gi un ctmp-magnetic rentulat ii In caloulul efectuat, acest cimp magnetic de reacfiune a fost neglijat in raport cu cimpul magnetic inductor. 42Aplieafic. O bobind dreptunghiulara se roteste cu 120 roi{min tnir-un cimp magnetic uniform cu inductic 0,8 T. Dact bobina are 25 spire si suprafeta unei spire este 4 om}, ‘sd se calculese: a) expresia tem. induse: b) timpul in care spira efectueazd 0 rotatie completa; ©) curentul indus inir-un resistor de 10 2. ‘Se vor neglija: clmpul magnetic de reactio al curen- tului indus, resislenja spirelor gi rezistonja. de contact Ia peri. a) Viteza unghiulari de rotatie este: o 2m x 129 2% yy 4 min 5, 49556 radjs. Fig. 2.9 min * 60s Valoarea maxima a tem. este: Em = NBAw = 25 X 0,8 X 410-4 x 12,50 = 0,100 V. Jn consecin{a, expresia t.e.m. este: e = 0, sin 12,56 1, ) Dac se efectucart 120 rota tntr-un minut, alunci pe seoundi so efectueand dowi rota{ii. Timpul in care se efectueazk o rotatie este deci T—+ —0,5 5. 2 c) Deoarece generatorul considerat este echivalent unei surse avind tem. e si rezistenja internd r egal cu rezistenja spirelor si a contaetului la perii gi la cae este conectat reaistorul de sarcind Ag (fig. 2.9), curentul prin circuit, este: e 2 _ of pe Re Ry = 10 Si? 12,56 ¢ (A) = 10 sin 42,56 ¢ (mA) dacd se neglijeazd rezistenta r. S a 2. Marimi pericdice T.em. e= E,, sin of si curentul I, 8in_ot sint_marimi variahile in. simp, Depondiona dp Gasp 2 avortor markt ete Tadionté tn fy figura 2.40. Marimile_sinusoidale, dar_nu_nu- mai acestea, sint, periodice. Curentul in dinti de ferksteta (ig. 3-14, a) prin bobinele de deflexie ale tuburilor ¢ine- scop, tensiunile la bornele unor gene- ratoare electronice de semnale utili- zate in testarea aparaturii electronice (fig. 241, 5, ¢ d) sint exemple de mirimi periodice. _ _ O mirime periodic este o mérime variabilé ale citrei valori_se reproduc in aceeagi snecesiune, la intervale de timp T este intervalul_ minim. de timp dupd care se reproducin aceeasi_ ordine calorile marimii periodice. T 7 -Valoarea instantanee a unei ma- rimi_periodice este o functie periodic& b de timp care va satisface condifia it) = e+ 7), oricare ar fi momentul ¢. Fig. 2.40Numaral_de perioade cuprins tntr-o secundé se numeste Treevenfi. Frecvenfa a se noteaza cu f gi are unitatea de masuraé a T 27 é ce é Te Tr z herf, cu prescurtarea Hz, Relafia de defi- tH nifie este: 6 aa 4 | £ . (2.7) p c ——___- Rofelele clectrioe de transmisie si distri- 7. butie a energiei elect in curent alternativ d au freeventa standardizat de 50 Hz (In S.U.A., 60 Hz), Accastd frecventi esta denumita frecsenst industriata. Produsul frecventei_prin 2m se nu- megte frecventi unghinlard-sax—pulsatie. Fig. 241 _ Simbolul pulsatiei este . Unitatea do mé&sur& este radian/secunds (rad/s), Pulsatia are relatia de definitie gay Bree area ese eee |. (28) hi Cu aceste relatii, observim ck putem pune expresi una dintré formele: i= Ip sin ot = Tp sin 2n fl = Zp sin Int eo Datoritd fenomenului de induocre a to.m. prin rotirea cadrului bobinal, pulsa- {ia © a curentului indus este numeric egal ou viteza unghiularé de rotatio a bobinei tn masinile generatoare de c.a., pulsatia Lem. induse este tn general diferiti de viteza unghiulard de rotafie a motorului primar de antrenare a generatorului. Numai 1a turbogeneratoare (generatoare antrenate de turbine cu abur) cu o singurd pereche de poli magnetici, acoastii egalitate se menjine. La turbogeneratoare cu mai multe perechi de poli san la hidrogeneratoare (generatoare antrenate de turbine hidraulice) cu mai multe perechi de poli, pulsatia este produsul vitezei de rotafie a turbinei prin aumarul de perechi de poli magnetici ai masini 3, M&rimi alternative; m&rimi sinusoidale ‘Yaloarea modie a unei méirimi periodice este media aritmetict a_valorilor instantanee in intervalul detimp ca daraa T egalis lé cu perioada marimit. Notén medieroa in timp cu simbolul mitrimii cu UIdart—— 44O méarime alternativ’ este o marime— periodic a—okrei —vatoare~ inedie | eae a nulé. 1 ) marime sinusoidal este o mérime alternativé cu vartajia in i, sinusol Valoarea medie a unei marimi sinusoidale este nulé. Referindu-ne la curentul sinusoidal i = I, sin ot, constatéim ci sensul curentului in circuitul indicat in figura 2.6 se schimba la fiecare semiperioad’. In ‘semiperioada 0<2< 7/2 inten- sitatea curentului este pozitiva gi Fig. 2.12 eurentul circul& de la peria P; la peria P,. In semiperioada urmatoare (7p << T) intensitatea curen-. tului este negativa gi curentul isi schimba sensul, circulind prin R, de Ja Py la Py. Pentru a calcula valoarea medie, s& ludm valorile curentulai la intervale de timp egale in cuprinsul unei perioade. In figura 2.12 perioada a fost divizata in NV intervale egale gi au fost indicate yalorile instantanee la aceste momente. Valorile instantanee ale curentului satisfac rélatia de simetrie i(t-+ 7/2) = —i(t), astfel c& in media aritmetics apar valori instan- tanee egale doud cite doui dar de semne contrare. Rezult& ci media arit- metici a acestor valori este nul&. Circuitul este deci strabatut de un curent alternativ. © Observafie. Tensiunile dreptunghiulare gi triunghiulare indicate in figurile 2.14, ¢ sid au valorile medii nule gi sint deci de asemenea marimi alternative. Curentul in dinfi de fsrdstriu (fig. 21, a) si succesiunea de impulsuri droptunghiulare (fig. 2.44, 6) au o valoare medio nenuli gi deci nu sint mdrimi alternative. Retelele de curent alternativ sinusoidal sint uzual numite refele de curent alternativ, desi marimile sinusoidale nu sint singurele mérimi alternative. 4, Valoarea efectiva a unel mirimi periodice Yaloarea_efectivi_(sau efieace) a unei mirimi periodice este rdddcina ated 4é_a medici aritmetice a putratelor Calorilor instantanee in inte rane in intervalul de de timp al unei perioade. Notai far valoar ea electiva plu, 2). Yaloarea Heirs ena ears poral numeric egald cu inten: unui cureni continuu care, sirdbitind aceeasi rezistenfa ca su curentul_p face st se dezvolte aceeasi cantilate de cdldurd in timp de o pertoada. tantanee disipatd intr-un rezistor are expresia u litera mare a simbolului ma&rimii (de exem- alan Pr= Ri, Din cauza inerfiei termice a rezistorului, 4 temperatura nu poate urméri variatiile instantanee ale patratului curentului, ci numai valoarea lui medie. Caldura_dezvoltata este atunci proportionala_cu_puterea_medie; ' ‘| Sensul pe fi | ]o X aeht 4t | ii Ss ya | Fig. 2.48 numit& putere activd, egali cu produsul intre rezistenta R si patratul valorii Slective a curontulai. Aceeasi putere s-ar disipa ins gi atunei cind rezistorul ar fi parcurs de un curent continun numeric egal cu valoarea efectiva a curen- tului periodic. Puterile disipate find aceleasi, rezulta o& 51 oilldura dezvoltata in cele dou& situatii este aceeagi. (© Observatie. Din cauza inertiei echipajului mobil, ampermetrele gi voltmetrele cu ac indicator nu pot urméri variatiile instantanee ale mérimilor periodice misurate. De aceea, ele indicd valori medii atunci cind cuplul activ este proportional cu valoarea instantanee a mérimii gi galori efective atunci cind cuplul aetiv este proportional cu patratul m&rimii m&surate. Instru- mentele magnetoelectrice indict valoarea medie gi pot fi félosite numai in o.c. (eventual in c.a., cu redresor). Instrumentele electromagnetice gi instru- mentele electrodinamice indic& valoarea efectivé gi pot fi utilizate in curent alternativ. 5. Caracteristicile marimilor sinusoldale S& considerim expresia general4 a unei m&rimi sinusoidale, de exemplu curéntul sinusoidal —s Tn sin (ot + y) a cdrei dependen{& de timp se indic& in figura 213. numeste amplitudine valoarea mazimit In a mérimii sinusoidale. So numeste fazi argumeniul sinusului, adick unghinl ot -- y. Faza se abee nie de rile in cradiant ~~Se numogte faz inifialX paloarea + a fazei la momentul inigial (t= 0). Not&m de obicet cu y faza initial a unui curent, ou @ faza initialé a unei tensiuni, cu « faza initiald a unei t.e.m. etc. Convenim s& exprimam faza initial in intervalul [—x, x]. Deci. —n 0 a unei marimi sinusoidale cores- punde biunivoc tu tnmultirea-vectorul orului liber asociat cu acel scalar inal, Aveastii_operatie nu modificl faza (dac& scalarul oste poziti Miniari sinusoidale sint in fa: C, ELEMENTE IDEALE IN REGIM SINUSOIDAL Elementele de circuit ideale: rezistorul, bobina si condensatorul an fost studiate tn regim variabil in timp. Am constatat c& fiscare dintre aceste trei elemente se caracterizeazA printr-o ecuafie tensiune-curent specifics: ai, mee Bie ES tS 7 ee E de im_permanent: sinusoidal, daca se aplied la bornele elementului tensiunea sinusoidala = Sa u=U//2 sin (ot + 8), itatea curentului prin element. este de ase:nenea sinusoidald gi de aceeasi T//2 sin (wt + y). Celor trei ecuatii de circuit de regim vartabil le corespund in réeim sinusoi- dal ecuafii inire valori efective gi inire fazele inijiale. Vorn determina avoste velafii pe rind, pentra fiecare element. De asemenea, yom analiza schimbul do energie la bornele elementelor in regim sinusoidal. 1. Rezistorul ideal. Puterea activa © Un rezistor ideal (fig. 2.18), strabatut de curentul sinusoidal T= I //Zsin (of + y), are tensiunea la by - tp = Ri= RIY/2 sin (ot + y) he Valoarea efectiva a tensiunii este. “| Te Up = RI (2.41) \ si face initial 4 = Curentul este deci in fazi cu tensiunea aplicata (fig. 2.19, a). Fig. 218 Valorile efectice satisfac wlegea" ini Ohm (2.11). 50wt 2 Vootarll Miken i agoelatt alate I/3sin (ot + Yak: I} ug = RI|/2sin (ot + =e Up: Ril. Up = HI gi se reprezinth prin pectori coliniaré. (Tig. 2.19, 2). ; ¥ See Putored instanfanee primita pe la borne de rezistorul ideal are exprosia gies intotdeauna_pozitivi_(fig. 2.20). Si calowlim valoarea_medie a puterii instantanee in_ interval ‘inaide- Obtinem: deoarece 7? = J* conform caleulului_elees fuat_la doterminarea valorii efective_a ‘unui curent sinusoidal. Stim c& din cauza. inertie!_termice, cildura_dezvoltata io rezistoare este proporfionalé cu_aceast& ‘valoate medie in timp a puter instan- tanee. Aceasta Loreal este numita putere aclivé,_Definitia ei este generald gi nu este legat& numai de cildura dezvoltat& ‘in rezistoare. Puterea activ’ este valoarea_medie (peo pericaddi_a puterii instantance. ~ Puteroa activi se noteaz’ cu P sise masoar& in watt. Multiplin des utilizati “sint kilowatt (1 KW = 10° W), megawatt (1 MW = 40° W). Fig. 2.20 51* S& calcula energia_electrieS primita in intervalal unei_perioade. Deoarece puterea instantanee este debitul instantaneu al energiei electrice primite, energia primita in intervalul (¢; ¢-1 At) este AW — pAt gi are sem- nificafia geomotried a ariei hagurate cu negra din figura 2.20, 6. Enorgin primitd intr-o perioad& este atunci aria de sub grafieul puterii instantanee intre dou momente ce delimiteazd un interval egal cu perioada T (fig. 2.20, ) Impartind energia Wr primita Ja perioada 7’ se obtine debitul mediu al energiei, deci puterea activi: =e OT © Observatie. In aplicatii intereseazt energia absorbitd intr-un interval de timp foarte mare fafa de perioada T. Dac& intervalul este egal eu un numir intreg de perioade, atunci debitul mediu este de asemenea puterea activa deoarece intr-un numir n intreg de perioade energia primitt este nWp. Dacd intervalul este arbitrar, dar foarte mare in raport cu 7’, energia elec- trick primiti este, cu bund aproximatie, egal cu puterea activa inmulfita cu acel interval, eu abateri cu atit mai mici cu clt interyalul este mai mare. 2, Bobina ideal’. Reactanta inductiv’. Puterea reactiv’ inductiva ¢ S& considerim_o bobin&d idealé. In regim sinusoidal bobina ideal ‘trabaitutd de curentul sinusoidal i= 7/2 sin (wi ++) are tensiunea la -- LT VF 00s. (wt + y) = wll VT sin(or vt junii a, este (v. cap. 1. Cl —nota). Prin_urmare, valoarea efectiod a to Prin urmare, valoarea efectivd a t U, = old si faza inijiald are valoarea Marimea (2.12) Se _mumeste reactant inductiod. Simbolul reactant masoari_in_ohmi, ca si rezistenta. poard ia Cit, 08 | 9) rezistena.. este X._Reactanta se 52© Coneluzii. Pentru o bobint ideala rezulta (| c a enrontal este defazat in urma tensiunii_ cu = (fig. 2.21); mn_unghi egal on 5 radiant a_curentului_este _ electivi a_tensiunii obine In eurent continu Fig. 2.24 ‘cdderea de tensiuine la borriele unci bobine ideale este nuli, deoarece derivata unei marimi invariabile in timp este nul (viteza ei de variajie este nul&). Se spune ci bobina represintd un—sowrt- circuit. 2) In eurent alternatiy la o tensiune Ia borne data, curentul este limitat de reactanta bobinei, care este proportionala cu freeventa. De aceea 0 bobind [locas teeren eurenslui la fesent inalte si reprezinté un scurtcirewit la — frecvente suficient de joase. 3) Reaclanja bobinet nu are sens dectt in curent alternativ (in regimul in care ea este definita). Vectorii asoeiafi tensiunii si curentului —UjZ2 sin( ot fH I/Tsin (ot HyeT : I} sint reprezentafi in diagrama vectoriala "din figura 2.22. Vectorul U;, este rotit_eu unghiul w/2 in sens trigonometric fafa de veotorul 7. Le bobing dealt. fi, 4. T pi curental Leste defasat cu unghiul [2 tr urme lui 0. “2 sieste sinusoidal variabili in timp, de— : frocvenfa dubla (fig, 2.28, a). Pe durata unei perioade, intr-o semiperioad’ puterea instantanos este primité de bobind, jar in semiperioada imediat urmitoare Fig. 2.22 53putevea instantanee este cedata de bo- bind spre exterior (de exemplu, sursei Ja care este conectata). In medie, pe o perioad& energia primita pe la borne este nuli. Puterea activa este deci de asemenea nuld. In bobina ideal nw au Joc transformari ireversibile ale ener- giei in caldura. Bobina ideala nu este un con- sumator de putere activa; ea schimba puterea instantanee cu exteriorul. Putem caracteriza acest schimb ener- getic prin amplitudinea puterii instan- tanee (care este oscilantaé). Numim aceast{ mirime putere reactiva indue- tivi. Expresia ei est (2.13) Puteroa reactivl are simbolul Q. Ea se_mdsoara in var (prescurtaredela volt-amper-reactiv)— = ariafia in timp a onergici magnetiee W,,(/) = 2 Li? este repre- zentata in figura 2.23, b. Atunei cind tied, de exempla in intervalul (0; 7/4), energia magneticd acumulatd in bobin& ereste de Ja zero la valoarea maxim& LP, avind semnificafia geometrict a ariei hagurate de sub graficul puterii instan- tanee. Atunci cind puterea instantanee este negativd, in intervalul (T/4; T/2), bnergia’ magnetic& acumulatd descreste de la valoarea maxima la zero. In acest interval bobina ideala cedeaza integral energia primitd. Bebina ideald schimba energia pe la borne fri a o consuma; ceea ce primeste tntr-un inter- val cu durata 7/4 se cedeazi in intervalul imediat urmator. Valoarea medie in timp, pe o perioada, a energiei magnetice este insi: Ane 2 Comparind expresia puterii reactive cu cea a energie’ magnetice medi, constatam ea =2 oWs a ceea ce arath c& puterea reactivi inductivd este proportionald cu valoarea medie Pe 0 perioadd, a energici magnetice acumutate tn bobind. B43. Condensatorul ideal. Reactanta capacitiva: Puterea reactivé capacitiva In regim sinusoidal condensatorul ideal sub tonsiunea aplicaté la borne wp = Uc|/ 2sin (wt 48) este strabatut de eurentul sinusoidal 6 MeseuB Y Beos ott @)=— Cal Vinin( ott e+5) (v. cap. 1. Cl — nota). Prin urmare, valoarea efectivd a curentului este Tr oT (2.44) gi faza initiald are valoarea Marimea — = Xe (2.45) este reactanfa capacitivd. © Coneluzii. Pentru un condensator ideal rezulta deci c&: curentul este defazat inaintea tensiunii cu = radiani (fig. 2.24); © valoarea efectivd a curentului este egald cu valoarea efectiva a ten- siunii Imparfita la modulul reactanjei capacitive. © Observatii. 1) Zn curent continun eurentul prin condensatorul ideal este nul. Condensatorul represinté deci o intrerupere de circuit. 2) In earent alternativ, 1a 0 ten- siune aplicataé la borne dati, curentul ‘ prin condensator este determinat de / ke ae reactanja sa. Reactanja unui conden- Yel se gator ideal este invers proportional’ | cu frecventa. De aceea condensatorul ideal blocheazd trecerea curentului la freevente joase gi reprezintd un scurt- Fig, 2.24 cireuit la freevente inalte. 55* Vectorii asociafi tensiunii o. 2.17) Impedanta se misoaré’in ohmi (Q), ea $i rezistenta. “e Se numeste admitanta a circuitulul raportul dinire Sulourea efectivit eureiatalii st -valoarea. efectiva a te —<—<—S . I ¥ == | $20. 2.18) ae | (2.48) 1. Admitanja se masoar4 in sie ensi_(S),ca_gi conductanta. Ampadanta— _scroranfa sink mabe pov @ Se numoste defazaj al curentalui diferen{a fazelor inifiale ale tensiunii (2.49) ——— Faza initial a curentulut este, cu exceptia rezistorului ideal, difer! de cea a tensiunii aplicate la borne. Am constatat cd 0 bobiné ideal sau un condensator ideal defazeazi curentul in urma, respectiv inaintea ten- siunii, cu unghiul 7/2 rad. In circuite simple, pasive, aledtuite din rezis- 57toare, bobine si condensatoare, curentul va fi'defazat in urma sau inaintea ten- : siunii, dup& natura circuitului, unghiul 7, de defazaj fiind cuprins intre —x/2 si ( zi --n/2 rad. Defazajul se masdari in radiani, ca si fazele initia Defazajul poate fi pozitiy, negatiy Fig. 2.27 sau nul. Defazajul este pozitiv eind ou- rentul se aflé in urma tensiunii. Daci defazajul este nul, marimile sinusoidale sint in fazd. Dacd defazajul este {]2, marimile sint in cuadraturd. ; © Observafii. 4) Admitanta este inversul impedanjei gi reciproc: ReoUani a: este avers es ¥ ¥ = 2) Impedanta gi defazajul caracterizeaztt complet un circuit neramificat. Daci, de exemplu, 80 di tenstunea sinusvidalé Ia borne, impedanta si defa- zajul, intensitatea curentului prin cireuit este univoc determinata: : CV Bsin (ott Boh 3) Cireuitele simple pot fi reprezentate en simbolul utilizat pentru un rezistor ideal, pe care se specifich perechéa de mérimi (Z, 9) (fig. 2.27). Uneori acest element echivalent circuitului se numeste impedor, Impedanja sidefazajul caracterizeazi complet un impedor. Aplieatia 1. Tensiunea la borne si intensitatea curentutut printr-un circuit dipolar au expresiile: VY Zsin ot (V); i= 2,4/ Bsin {or — w/6) (A). Sa se calewlese impedanta, admitanta gi defazajul. Deoarece U = 120 z Be spits Ps 734 Zz Deoarece faza inifiala a tensiunii este nul si taza inijialt a curentului este y = —x/6, dofazajul are valoarea e=8-¥ Defazajul fiind pozitiv, curentul este in urma tensiunii, Aplicafia 2. Curentul printr-un cireuit este i=0,2//2sin ot (A). Impedanta si defazajul cireuitului au valorile Z~ 100 Q; 9 = —zx/2. Sd se determine tensiunea aplicata la borne. 58Valoarea efectiva a tensiunii este 0 = Z/ = 100 x 0,2 = 20 V. Faza inifialt a fensinnii este $= y+ 9=¢ = Doci: = 20/Bsin [ot — 7/2). Curentul este defazat inaintea tensiunii cu s/2 radiani. Aplicatia 3. Sa se caleulese impedanja, admitanja gi defazajul rezistorului, bobinei gi condensatortdui, considerate elemente ideale. Pornind de la. definitie, obtinem expresiile specificate in tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Elementi ae viraut | PRGA Aan fanfa wer] i | oc en rR = G oO & ny, =| wl \ eee we 1} Prin definijie, defazajul este pozitiy atunci cind curentul este fn urma tensiunii, Prin urmare, pentru bobina ideal#, defazajul de = considerat de 1a ‘curent spre tensiune trebuie sa apard in sensul pozitiv al axei abseiselor (fig. 2.24). Pentru Gondensatorul ideal defazajul trebnie si Tie reprezentat In sensul negativ al axei (fig. 2.24). ‘Tensiunea si curentul prin bobina idealé si prin condensatorul ideal sint in cuadra~ turd 3) La o tensiune aplicata dala, impedanta unui clement limiteazi curentul. Impe- danta bobinei creste cu freevenfa. Impedanja unui condensator ideal este invers propor- Jionalk cu frecventa. ‘Aplicatia 4.0 bobind are industivitara L = 2,3 mH. Sd se calculere impedanta bobinei la al f= 50 He; bj fe = 150 hHs. Bobina se vm considera ideals. a) Zp = wl = Qnfyb = In x 50 x 2,310 = 0,7226 2. b) Zp = 2afL = In X 160+ 108 x 2,810 = 2312 A = 2,312 KO. Aplicatia 5. Uin condensator are capacitaiea de 5,6 nF. Sd se calewlere impedanja condensatorulec ta: al f= 50 He; Db) fe = 160 kHs. = [2m x 50 x 5,8 10-1 = 5684-108 0. 1/25f,C) = ai Ze= bl) Ze = 1/l2nfeC) = (2m x 180 +10? % 5,6 + 10-F}-? = 177,62 2. 592, Puterea activi, puterea reactiv’ si puterea aparenté Un circuit dipolar sub tensiunea la borne u— U|/2 sin at absoarbe de la ‘sursa_de alimentare curentul sinusoidal {= I|/2 sin (wt — 9), defazat fati_de_tensiune (fig. 2.28, a gi 6). ~ Putorea Instantaned!a borne este 2 UI sin wf sin (wt — 9) = UL cos g — Ul vos Rat — 9), deoarece 2 sin A sin B= cos (A — B) — cos (A+ B), conform unei iden- titi tigonometrice-cunoseate.— © Paterea activa, este media pe o perioad’ a puterii instantanee, care are o componenta constants, UT cos 9, $i o-coniponenta de Irecvent& dubia Wig: 238, c). Deoarece componenta de frecven|a dubla are-valnwes oodic nuli, rezulté pentru puterea activa relajia =| P= Ulcosg | 20. (2.20) Se numoste putere activa a_unui cireuit dipolar produsul dintre valorile cfadloecaeenctinte tg rentulut multiplicat increta maentatae de defazaj dintre_curent_sigtenstunés- $$$ Puterea activa corespunde unui aport mediu de energie electromagn Jntr-adevér, urmarind graficul puterii instantance (fig. 2.28, ¢) observam c& intr-o perioadd, In doud in- tervale, circuitul primegte ener- gie pe la borne (ariile hagurate, marcate cu @) gi incelelalte doua cireuitul cedeaza energie pe la borne (ariile hagurate, marcate cu 6). Intr-o perioad& energia cedata fiind mai mic decit cea primitd, circuitul primeste efec- tiv energie pe la borne. © Nota Pentru un resistor ideal 9 = 0 si U = RI, astfel ck Py = Ul= RP. Pentru o bo- bind ideald detazajul este +x/2, pentru un condensator ideal rk sicily p= =. In amindoud cam rile cos¢=0 gi puteroa activa este nula. Regasim astfel valorile puterii active pentru cele trei elemente ideale, obtinute la stu- diul acestor elemente in regim sinusoidal. 60° Prin analog ou expresia puterii active, se definegte puterea reaetiy rel Q= UT sing lz 0. (2.21) Se numeste putere reaetivi a unui cireuit dipolar produsul dintre valorile efectivé alé tensiunit st curentalut rnultipticat prin simasal wnghinit ae deface; — dinire curent st tensiune. “O Noti. Se verifick imediat c& pentru un rezistor ideal Qp — 0, deoa- rece sin 9 = 0, in timp ce pentru.o bobind idealé, pentru care p= +7/2 gi sin @= 1, rezulta ‘ Q, = Ul=X,P > 0, jar pentru un condensator ideal, pentru care 9 = — = sisi = —4, rezultt Q=—Ul= Xf? <0. Regisim astfel valorile puterii reactive objinute la studiul elementelor ideale de circuit in vegim sinusoidal. S& observa c& datorité conventici de sdefinitie a defazajului pozitiv (curentul in urma tensiunii), puterea reactiva esterpozitiva la bobine gi nega- tivd la condensatoare. ein aera Sue poate calcula o putere ,,ca in curent continuu*. puter Aceasta_e nta. . ——- te putere aparentd a unui eireuit dipolar produsul dintre valorile efective ale tensiunii si turentului. Se moter cu simbolul 5. UI \>0. (2.22) Pulerea_aparenti.se masoara in volt-amperi (VA). © Observatie. La aceleagi valori efective ale tensiunii si curentului si la defazaj variabil, puterea aparenti corespunde valorii maxime a puterii active: P= S (dacd 9 = 0). © Se numoste factor de putere raportul dintre puterea activé si cea apurenté = = cos 90 (2.23) i & Pentru cao instalatie si functioneze cu maximum y ‘S$ de putere activa, adicd cu elicacitate maxima, facto- of % rul de putere trebuie sa fie cét mai aproape de unitate. i Triunghiul_puterilor. Puterile activa, reactiva A SS si aparenta satisfac relatiile P=Scosg; 0 =Ssing; P= Sc0sp Sa PPL OG PuoH Aceste relatii ne arald ei se poate construi un tri- Fig. 2.29 “unghi al puterilor ca in fgurn 2.29. 61Aplicatia 1. Un consumator inductiv, alimentat sub o tensiune sinusoidala avtnd valoaren: efectivd 220 V, absoarbe un curent avtad valoare efeetiva 11,2 A. Dacd curentui este defazat tn urma tensiunii cu un unghi de 12°, sd se cticulexe: a) puterile activa, reactioa si aparentd; D) factorud de puters. a) P= UT cos p= 220 x 11,2 x cos 12° Q = Ul sin 9 = 220 x 41,2 x sin 12° S= Ul =220 x 1,2 = 2.464 VA. B) kp = cos @ = cos 12 f 410,16 W; 512,29 var; 0, Aplicaia 2. O instalatie de putere activd 2 KW alimentata ta tensiunea sinusoidala avind valoaren efectiva 380 V, functioneasd cu factorul de putere kp = 0,8. In urma unor mitsuri de ameliorare a factorului de putere, instalatia functioneasd la factorul de putere Ap = 0,96. Si se calouleze valorile efective ale curentilor absorbiti inaénte si dupa amelis- rarea factorului de putere. S en 2 BOO ei Teese, 380. 0,8 eas 2000 gana! Tees 5: 380 X 0,96 lafia cu factorul de putere amelioral consuma aceeasi putere activ la un enrent cu % mai mic, Sa consideriim circuitul format dintr-un rezistor de rezistenti 2 legat in serie cu o bobind de inductivitate L (fig. 2.30, a), sub tensiunea sinusoi- dal la borne w= U|/2sin at, Asa cum am aratat in subcapitolul D-1, pentru a caracteriza complet cirenitul este necesar si gisim expresia impedantei si defazajului., Vom uti- liza in acest seop diagrama vectoriala. ‘Tensiunea la borne este suma cdderilor de tonsiune pe cele dona ele- mente gi de aceea: w= ug + my. Ecuajia vectorial asociaté acestei relatii este T2064. 0 Rezultatele obtinute Ja studiul elementelor ideale in rogim sinusoidal ne aratit of Ug= Al si Untt ls U, = oll iG, 1 T (cu T in urma).Si presupunem cunoseut vectorul I, Vectorii Up, H, si vectorul suma se reprezinta atunci ca in figura 2.30, Din aceasta diagrama vectorial rezulta U = UR+ Ui = (RP + o' U, oL ty gD oe + BO ie OR . deoaroce triunghiul cu laturile U, Up si Uz este dregpunghic. Din aceste relajii obtinem impedanja si defaanjul eixcuitului: 2.| yoyRPrer (2.24) p= areig 4, R Unghiul 9 este pozitiv si are valori cuprinse ttre zero gi x/2 rad. ® Curentul este defazat in urma tensiunii eu unghiul 9 gi are valvarea efectivd I — UZ. Expresia instantanee a curentului este li U |" ee G2) on Dsin| wt — are tg — V/ien{or— oe 7 ‘Triunghiul tensiunilor. Valorile efective ale c&derilor de tensiune rezistiv si inductiva satisfac relafiile Up = RI = U cos 9; U, = oLI = Using, aga cum se observa din triunghiul tensiunilor eu laturile U, Uy gi U,, construit in figura 234, @. ‘® Pornind de Ja triunghiul tensiunilor, putem construi dod trunghiuri asemenea: triunghiul impedantelor (lig. 2.31, 5) cu laturile Z, R si X gi triunghiul puterilor (fig. 2.31, ¢) cu laturile 5, P si Q. Pentru aceasta sx observim c& prin imparyirea la La valorilor efective Uz gi Uz, obtinem nate 5 cos 9 = 200893 x gos ae = Fine = Zsing, iar prin inmultirea eu J rezult& Upl = RP = Ulcose = P; UI = ob l= Ulsing = Q. Puterea activité se disip% in rezistor: P= AP. Puterea reactivé in circuit este P= ol? > 0. Puterea aparenti este S= Ul = ZI? UZ. aR S&S : S eT NS pe |8 6k 4— s Fa lcosy P= Uloose © c Fig. 2.81 aot 63Aplicafia(1,)Cireuitul Ry L serie cohi valent unei bobine are I = 4,2 mH gi R = = 8,1 QO. S& se calculeze: 1a) reactanta si impedanta bobinei Ln b) caloarea efectioa a curentulwi ab- sorbit de la 0 sursé de tensiune ovind valoare fective’ U = 10 V. Krecventa tensiunii de alimentare este f = 2500 Hs. a) Xj, = InfL = de x 2.500% X 4.27107? = 65,97 Oc 66.0; Fig. 2.92 Bet = 6 V6.1 68 Z=VR 2. b) f= U/Z = 10/66,25 = 0,15095 A 151 mA. Apllcatid,) Sd se calculere puterite activa, renctiea $i aparenta trur-un circuit R, I serie avlnd resistenja $Q si reactanta 40, strdbdtut de un curent de valoare efectiv’ 4 A. Deoareee Z=/ FF X= 32+ 42 =—5 O, tensiunea la borne are valoarea efectiva X £= 20, Defazajal este @ = are tg (X/R) = arc tg (4/3)=59,10° Prin urmare P= UTI cos ¢ = 20 X & x cos 53,13" = 48 W; Q = UT sin 9 = 20x 4 x sin 53,19 = 68 var; S=Ul = x 4=280 VA. Aplicatia(S) Peniru. mésurarea parametriler r, L ai unei bobine reale se realizeaza montajul experimental din figura 2.32, alimentat la 0 tensiune de frecventa indiestriala f = 50 Hz, Curentul prin cireutt se stabileste Ia 2 A. Sa se caleilese r si L daca voltme- trul indict 23,3 V gi watmetrul 16 W. Se oa neglija influenta resistentelor apuratelor de masurat. ‘Watmetrnl indica puterea activa disipata in rezistenja r a tafSgurdrii hobinei. Deci P_ 46 Pp Puterea aparenti primita de bobind pe la horne este S$ = Ul = 235 x 247 VA: 40, Dar P= 5 cos si deci Pw cos @ 0,340 + sin 9 = 0,940, Puterea reactivii este Q = Ssing = 47 x 0,940 = 44,19 var. Insi Q = X1P > Xp = Olt = 1419/27 = 11,05 0. Deci 14.95 _ 9.03517 H = 35,17 mH. nf Be x 50 Pontru verificare, sf caleulim impedanja Z=Vr xz (olf =P Fae si valoarea efectiva @ tensiunii la borne U=ZI = 11,75 x 2 = 23,5 V. 34C4. Cireuitul RC serie > — be Civewitul alc&tuit prin inserierea unui rezistor R cu un condensator C (lig. 2.33, @) are tensinnea la borne w= U|/Isin ot. Si rezolvam cireuitul cu ajutorul reprezentarii vectorinle, aga cum s-a rezolvat cireuitul R, L serie: e Impedanta si defazajul. Tensiunea Ja borne este suma tensinnilor pe elemente. Intre vectorii asoviali este valahild relatia Dar Tn tt Ts CE LT iw Tiana), ol asifel ed diagrama vectorialé este cea indicata in figura 2.33, b. Din diagramit deducem ut Uj + UR te? Uy oCR deoareve triunghiul cu laturile U7, Up si Ug este dreptunghie si defazajul, considerat de la curent spre tensiune, este negativ (apare in sens invers trigo- nometric). Impedanta gi defazajul sint: (2.26) Unghiul de defazaj poate lua valori cuprinse intre —x/2 radiani si zero. ¢ Curentul in cirenitul #, C serie are valoarea efectiva I= LIZ gi este defazat inaintea tensiunii. Valoarea lui instantanee va {i (2.27) Fig. 2.33 § — Blectrotehnica, cl. X1=x1t% K=Zeosy | e | “XW Ie A |i-207— | 1 @ a = Fig. 2.34 e Pe baza diagramei vectoriale se pot construi triunghiul tensiunilor, cu laturile U, Up $i Uz (fig. 2.34, 2), triunghiul impedantelor, cu laturile Z, R si X (fig. 2.34, 8) si triunghiul ‘puterilor, cu laturile S, P gi Q (fig. 2.34, c). Se observa’ cd reactanta cireuitului este X —Z sin » gi reaulta negativa, deoarece 9 < Puterile in circuit RI°> 0 — (puterea activd); XP <0 — (puterea reactiva); U{Z>0 (puterea aparentt). Puteres reactiva Q este de asemenea negativa, deoarece e <0. Deci, circuitul fiind eapacitiv, reactanta si puterea reactivit sint negative, ca la un condensator ideal Aplieatie: Dn circuit este aleatuit dintr-in condensator de 4 uF s 470 aban a-curentului prin cireuit este de 0,1 A la 500 H a) reaclanja gi impedanja circuitulai; D) puierile activa gi reactivd in circuit. un resistor de $6 se calouleze: = (25 « 50 x $+ 1-8 — 79,58 O; / 2 69 2. b) Paterea sictiva ¢ste disipata numai in resistor. Dect P= Ri = 470 x 10 = 4,7 We Puteren renctive a condensatorului este Qc = = 79,58 x 104 0,7958 var. 5. Cireuitul R, L, C serie. Rezonanga de tensiune Circuitul R, L, C in care elementele de circuit sint legate in serie este reprezentat in figura 2.35, a. ‘e Impedanfa si defazajul. Pentru calcul se va utiliza reprezentaren vectoriald. Vectorii asociafi tensiunilor x, wp si uz $i curentului i prin cireuit satisfac relatiile + Ue3 Uge RP Ty tt Ty U,,= oll gi 0, Li, ou O, imaintea lui f: 5 Tei be 1 eu Gin urmauil, 66U;, > Ue. este indicata in figura 2.35, >. Din triunghiul dreptunghic cu Jaturile U, Ug si Uy =U), — Ug, reaulta Ut = Ua + (U,, — Uh te o= (U, — Up) Up. Inlocuind valorile efective ale caderilor de tensiune cu expresiile lor, obfinem roar In ipoteza admisi: U,> Uc, oL> 1JoC, defazajul reaulté pozitiv. Curentul este defazat in urma tensiunii si de aceea spunem cA circuitul se comporté. inductiv. © Cunoscind impedanta gi defazajul, putem determina curentul instan- taneu absorbit. Daca tensiunea la borne este = U|/2sin of, expresia curentului instantanen este i= (UjZ)|/2 sin (ot — 9), adic& ok = ———— |/ Bain| wt — are tg—_ (2.29) 87 5© Sa presupunem ca parametrii A, L si C sint constanti gi cd variem pulsajia «a tensiunii sinugoidale de alimentare. Sé urmarim modul fn care yor varia in funefie de pulsatie Impedanfa si defazajul cireuitulul, ale caror expresii sint date prin relatiile (2.28) Freevenfe joase. Dacd w tinde la zero, termenul inductiv @/, tinde la zero, dar termenul capacitiv 1/#C devine foarte mare. La freeventa zero, impedanta eircuitului devine infinité si curentul prin-vireuit este nul. Unghiut de defazaj este —n/2 radinni. ‘ Freevenfa de rezonanfa. Si marim freeventa. Termenul inductiv ol, creste, termenul capacitiv scade. Diferenta lor descreste gi impedan{a circul- tului scade. Constatam cf la freeventa la care ol = | (2.30) ol | impedanta circwitului este minima si egal cu resistenta ft din civeuit, in defazajut este nul. Atunci cind conditia (2.30) este indeplinita, se spune ¢ cirouital R, L, € serie este la rezonanti. Pulsajia de rezonanta si frecvents de rezonanta’ vor fiz ~ Oni EC. } Froevente fnalte. Sa marim frecventa dincolo de freeventa de rezv- nant. Impedanja devine din nou mai mare decit A. Defazajul crogte. Cind frecventa devine foarte mare, lermenul induetiv eL reste foarte mult, fape- dana devine de ascmenea foarte mare § unghiul de defazaj se apropir de +r, radiant. Variajia impedantei on pulsatia este ardtat® in figura 2.36. © Coneluzii. Atunci cind cireuitul R, L, C serie este alimentat cu o tensiune sinusvidala de aceeagi [recven- {Gi cu cea de rezonant’, se manifesta urmitoarele proprietati: defazajul este nul; impedania este minima; tensi- unea gi curentul sint in fazi; cdderile de tensiune la bornele bobinei gi con- densatorului au valori efective egale; curentul prin circuit este minim; cade- rile de tensiune pe bobind si conden sator sint maxime; puterea reactiva este nula. Fig. 2.36,Fig. 2.37 © Modul do variafie cu pulsafia a curentului si a cdderilor de tensiune pe bobind si pe condensator pot fi urmarite pe cele trei diagrame veetoriale din figura 2.37. Si observim mai intii ci, deoarece triunghiul cu laturile U, Up si Uy = U, — Ug este dreptunghic gi are ipotenuza U constanta, virful vecto- tului Up trebuie si descrie un cerc cu diametrul U. Se mai observa c&, deoa- rece = Ri virful veetorului F descrie de asemenea un cerc, cu diametrul OR. Freevente joase. Daci frecvenja este nul, vectorii 7 si Uy se aflé in punctul 0. Marim pulsatia pind la o valoare @ < . Curentul prin cireuit a crescut, este defazat tnaintea tensiunii, deoarece U, < U;,, (tig. 2.37, @) si cireaitul se comporté capacitiv. La rezonanté (fig. 2.37, 6) curentul prin cireuit este maxim, este in faza cu tensiunea la borne, iar c&derile de tensiune pe bobina si condensator: : te Ui, (@o= akTy = = U: Tale ha Uv U oC oCR R ating valorile maxime gi cirenitul se comporta pur rezistiv. © Not. Deoarece cdderile de tensiune pe bobint gi condensator trec. Ja rezonant&, prin valorile lor maxime, rezonanta serie se mai numegte res nanja de tensiune. Freevenfe inalte. Dincolo de rezonanti, In 0 pulsatie @ > ag (fig. 2.37. ¢) curentul scade sub valoarea de la rezonanta, este defazat in urma tensiunii gi circwitul se comporté inductiv. Revistenja circuitului influenteaz& curba de rezonanté a curentului. Sk admitem c& ZL gi C sint constante gi cd 0 tensinne sinusoidal de valuare 69efectivd constanlA gi freeventai varia- bila este aplicata circuitului. Sa repre- zentam yariajia curentului eu pulsatia pentrn doud valori ale rezistente Vom obtine curbele din figura 2.38. Curba pentru Ry < Rp va ayea valoa- rea maxima UR; mai mare. Prin urmare, eu ‘ci rezistenta este mai mica, cu alit curba de rezonantd devine mai ingusti si mai ascutit © Acordarea vireuitulai. Un cir- cuit R,L, C serie, alimentat la borne sub tensiune sinusoidalt de freeventa fixa, poate fi .acordat* pe freeventa de ‘rezonanté variind de exemplu Fig. 2.38 capacitalea condensatorului (inductivi- tatea L si rezistenta R find men- , varlind pe C pind la Co astfel ca ob tinute constante). Intr-ade = tfaCo, obtinem rezonanta. ‘e Faetorul de ealitate al cireuitulu observim c& la rezonanti tensiunile pe bobind si condensator sint mai mari decit tensiunea de ali- mentare, in raportul Loa @el _* (2.82) ogcR se numesgte factorul de calitate al circuitului resonant. El este cu -atit. mai mare cu cit rezistenta circuitului este mai mica fafa de reactanja inductiva de la rezonanta. In circuitele rezonante utilizate in radiotehnicd, factorul de calitate atinge valori foarte mari, de ordinul sutelor. Circuitele cu rezonanta de tensiune pot fi deci utilizate la amplifivarea unor tensiuni slabe. Sa calculim diferenta valorilor medii ale energiei magnetice si elec- trice acumulate in eireuit. Obtinem. 4 2 Ww, —W, LPH 2 Che ceea ce ne permite si interpretim puterea reactiva ca o masuré a necom- pensarii (in medie) a schimburilor interioare de energie intre cimpul magnetic si cimpul electric. 70Aplicatia 1.0 bobind de inductivitaie 12,4 mH si rezistenja 6 Q este inscriatd cu un condensator de Jf nF. S& se caleulese: a) pulsatia sé freevena de resonanta; b) factorul de eatitate ab cirewitului. 8) tg = (LOPUE me (12,8 10-8 x 5,6 + 10-14 = 120-408 rads; fo = w/t = 120-40%/2n = 19,1 kHz, D) Qo = wy LR Aplientia 2. Un cireuit resonant serie cu parametrié C = 120 pF, 1 = 0,2110 mit si R= 100 O are freeventa de rezonan{a fy = 1 MHz. Daca iensiunea aplicata are valoarea cfectio& 0,1 V, sa se calculere valoaren efectica a cdderii de tensiune pe recisior la: a) 1 MH; >) 0,9 Mit a) In adevar: 2p = (LOPE = (09,2110 10-* x 120» 10-t8}=108 Deci Up=U= OV la y=1 MHz. D) X= ol — tog? = 28x 0,9 +400 0,2110-10-8 — (2m x 0,9-10 x 120- 10-4)-1 = = 54,60: Z=/ FE Ug = RI = (R/Z)U = (100/524,22} x 01 = 0,0190 V la fy = 0,9 MHz. 20-108 x 12,4 > 10-56 6,284 - 10% rad/s > 1 MHz. VY T00? 314,62 122.05 Raportul celor dou valori este 0,1/0,019 = 5,26. La freevenfa de rezonanti se obfine o tensiune de 5,26 ori mai mare decit la o frecven}A mai mick eu 10%. 6. Circuitul R, L, C paralel. Rezonanta de curent Legarea in paralel a celor trei elemente R, L, C este ardtatd in schema din figura 2.39. e Antirezonanfa. Deoarece reactanta bobinei creste cu freevehta gi reactanta condensatorului scade cu frecventa, iar cele dowd reactante au semne contrare, va exista o frecvenja la care tensiunea w aplicat& gi curen- tul i total sint in faza; la aceasta frecven{ se manifesta un fenomen de rezo- nanfa ca gi in circuitul R, L, C serie. Comportarea la rezonanta va fi exact opusa ca la circuitul serie; de aceea fenomenul se mai numegte antirezonantd. , a pe pie | ey te a Fig. 2.39 a© Admitanta si defazajul. Sk scriem relatiile vectoriale in circuit. Cu notafiile din figura 2.39 yom obtine RS ph ie Pal, Teele Dye (2.33) la care se adauga relatiile corespunziitoare intre tensiuna i curentul pe cele trei elemente U= Rip si Ott Tas (2.34) U= ob, si I, 1 U (in wma); (2.35) akg gi ip LO (inainte). (2.36) Diagrama vectorial este indicata in figurile 2.39, } gi ¢. Din triunghiul cu laturile I, Ip gi Ty = Ig —y, se deduce I, rp a+ Up = Ty ee = Inlocuind curentii Lp £,, side cu rolatiile (2.34), (2.35) si (2.36), obtinem eae oo ul ock) (2.37) | © Varinfia admitantei si defazajului cu pulsatia. Se observa e& defazajul se anuleazi la ireeventa Ja ca a, ol Pulsatia de rezonantd gi freeventa de rezonan{a sink atunci a] si au aveleagi expresii ca gi la cl 72$i analizim circuitul Ja rezo- nant. Admitanta este minimd si are valoarea ¥ (009) = < = min(¥). Dac& freeventa creste sau scade fata de valoarea de rezo- nant&, admitanta creste, impe- danta Z— 4/¥ scade yi_ prin urmare curentul total prin cireuit creste. Curbele de variatie ale acestor mirimi sint reprezentate Fig. 2.40 in figura 2.40. Variafia curentuiui eu pulsafia. Curentii prin bobind gi condensator ating valorile lor maxime la rezonant si sint de Q, ori mai mari decit curentul total Ig = e absorbit la rezonanta u Jel =— 3 tl = Ta Qolo: An el Fela, = aU = Ip = Oalor (2.38) unde Qo = Rjwol. este factorul de calitate al circuitului. De aceea rezonanta in circuitul paralel se numeste resonanjd de curent. Cireuit L, C. Circuitul paralel care are cea mai largi aplicatie prac- ticd este circuitul cu doud ramuri din figura 2.41. Acest circuit are multe dintre proprietatile circuitului din figura 2.39, a. Astfel, la rezonanf& admi- tanta este minima, impedanta — maxim, curentul total este minim si curentii prin cele doug ramuri ating valori maxime. Frecventa de rezonanta este apropiat’ de oo dat prin relatia (2.31), daci wel >. E, STUDIUL CIRCUITELOR IN REGIM SINUSOIDAL CU AJUTORUL MARIMILOR COMPLEXE 4, Proprietiti ale numerelor complexe Numere complexe. Numérul //—4= j, unde j= |/—1, este un mumér imaginar. © Observatie. Am notat unitatea imaginar’ VV =1 cu j, pentru a evita confuzii cu simbolul 7 al curentului. Fig. 2-44 73Orice numir complex ¢ este o sumé dintre un numitr real si un numitr imaginar: le a+jp (2.39) Numéarul a se numeste partea realé a numérului complex ¢; 6 se numeste partea imaginard » lui ec. Prescurtat se serie: ; a=Re{cl, b= Im{e}- (2.40) Pentru a preciza cf o marime este complex& folosim sublinierea (de exemplu ¢). In orice ecuatie cu numere complexe, partea realé a membrului drept al ecuatiei este egald ou partea reald a membrului sting si partea imaginara a membrului drept este egalé cu partea imaginard a membrului sting. Reprezentarea numerelor complexe in planul complex si serierea tri- gonometried a acestora. In acest plan, axa absciselor se numeste avd reali si se indica, de obicel, prin simbolul +1 al unitatii reale, Axa ordonatelor se numeste aza imaginard gi se noteaz& cu'+j. Numerele complexe se reprezinta in planul complex prin punete. In figura 242 numérul complex ¢ este reprezentat prin punctul C, numit afisal lui ¢. Abscisa lui Oat partea reali a lui c; ordonata Ini C este partea imaginara. © Observatie. Prin corespondenta dintre numerele complexe si punc- tole planului complex se asociazd biunivoc fiecdrui numdr complex « iru vector ay liber in plan: OC. Se obignuiegte ca numérul complex ¢, afixul C si vec- torul OC sk se simbolizeze gi s& se noteze la fel: ¢. Deoarece OA = a, 0B = 6, rerult OC = > B gi tga = 3 = Numarnl real gi pozitiv @ r=Veqe (2.41) se numeste modulul numédrului complex ¢ gi se noteaz& | ¢ |. Numirul real a= arctgbjas 0 (2.42) se numeste argumentul numirului complex c gi se es sls noteazd arg {c}. 3° Numarul complex ¢ se poate sorie sub forma als. £ exponenjiala gi respectiv trigonometrica: 4 rei = rcose + jrsina (2.43) | Ara reo +h Forma trigonometricd revulta direct, deoarece in tri- unghiul dreptunghie AOC catetele sint Fig, 242 arose; barsin a. (24s) 74Forma exponentiatd este mai grou de obtinut, Nu yor include aici » demonsteati dar vom seline identitates eit cos 2 fj sin x, (2.45) pe bana climia putem face usor trecerea de lao forma fe alla. © Operatii de numere complexe. Sé considerim dous numere complexe 1 Sigs. Numerelé complexe se adund sun se scad adunind, respectiv sedzind, parjile reale separat gi parlile imaginare separat: yh Ce = (ar + ba) + (aa + Ja) = (ar + aa) + (br + 52). (2.48) Forma exponential ne permite efectuarea inmultirii gi impirtirii a doud numere complexe operind numai cu modulele gi argumentele. Astfel, numerele complexe se inmultese inmultind modulele si adunind argumentele: cate = (7102) (raph) = ryrgelln' =. (2.47) Numerele complexe se tmpari imparbind modulele si seXzind argumentele: ea oe (2.48) @ Numarul complex ¢* = @ — jb = re~!* se numeste conjugatul numa rului complex c= a+ jb=re-Js. Se observa eX cet = re‘lsremix = p= og + 0, ‘Aplicafia 1. Sa se pund nemarut compler a= 10 A* sub forma trigonomeirica. Deoarece cos = 608 457 = 0,707 gi sin F = sin 10 eI — teas 45° + ] 10sin 45" = ‘Acest- numar complex este reprezentat In figur Aplicafia 2. Sa se exprime 2+ ji in forma exponensiala. Prin urmare 2+ j5 ~ 5,37e!!¥ (tig, 2.44) Fig. 2.43 Fig. 2.46 S| | | | Aplieatia 3. Se se arate cd eR jf, RR is e Aplicind succesiv formula (2.45) objinem eine lerede >! (raze unit) et & cos (Ln) + j sin (Ln) Reprezentaroa in planul.complex a acestor Fig. 2.45 numere este indicaté in figura 2.45. Aplicafia 4, Numdrul complex e se inmulteste cw factorul real a. Sé se arate ed aceasté operatic insearnna amplificarea vectorului reprezentativ cw factorul real a. Ulilizind forma exponengiala a lui ¢ obtinem ac = ar et, cca ve inseamna ci numai modulul este multiplicat cu factorul real. Vectoril ¢ gi ag sint coliniari, Aplicatia 5. Numarul complex ¢ se inmulfeste cu factorul compler e° de modul unitar. Sd se arate ett arcasta insenmné rotirea vectorului ¢ cx unghiul @ si sé se particularizere pentru 0 = x/2 56 0 —n/2 (b). a) Apelind ca si in aplicatia 4 la forma exponential’, obtinem oD = celle), oe? vie ee Vectorul rezuitant are modul ¢, dar argumentul a crescut cu unghiul 6; vectorul s-a rotit deci, in sens direct, cu unghiul @ (fig. 246, a). cu j =el*® inseamna rotirea lui ¢ ou x/2 tn sens direct, iar Snmultirea cu —j = 4fj (adie& imparfirea cu j) inseamn’ rotiren lui ¢ cu m/z In sens invers trigonometric (fig. 2.46, 8). Vectorii je sint perpondiculari po vectorul ¢. b) inmultirea Ini Fig. 2.462. Reprezentarea in complex a mérimilor sinusoldale. Fazori Tn reprezentarea vectoriali se foloseste proprictatea functitlor sinusoidale de a putea fi puse in corespondenfa cu vectorii libert din plan. Din algebra numerelor complexe slim ea oricdrui numar complex ti corespunde in mod biunivoe un punct in planul complex gi deci fi corespunde gi vectorul de pozitie al acestuia. Identificind planul vectorilor liberi cu planul complex, putem stabili 9 corespondenté biunivocd intre mulfimea functiilor sinusotdale de timp gi multimea numerelor complexe. Ajungem astfel ln o reprezentare analitica a funetiilor sinusoidale, denumita reprezen- tarea in planul complex: 1/2 sin (or + In reprezentarea in complex, unet marimi sinusoidale i =1 /2 sin (ot +) ise asociaza numarul complex I, al edrui modul este egal cu valoarea efectivd si al cdrui argument este egal cu faza initiald. Scriem prescurtat aceasta cores- pondenté biunivocd sub forma t ely. i sr:I[tat (2.49) V 2 sin (ot +y) 2 = Ter Mavimea 7, reprezentare in complex a mérimii sinusoidale i, se numeste fazorul 1. Trecerea de lag marime sinusoidal 1a fazorul asociat gi, reciproc, de la fazor la marimea sinusoidala, se realizeaz& aplicind direct. relajia (2.49). Ca si reprezenlarea vectoriala, reprezentarea in complex se bazeaza pe observatia ci marimile sinusoidale dintr-un cireuit electric au toate aceeasi frecventa, pol diferi intre ele numai prin valoarea efectiva si faza initials gi deci sink complet caracterizate prin perechi de numere reale (Z, 7). Numerele complexe find de asemenea complet caracterizate prin perechi de numere reale, pol fi puse in corespondenta cu marimile sinusoidale. Aplieatia 1. Sa se determine fazorul cvcentttih IM gi sd se represinte In plant comple In reprementares in complen, eurentului ¢ se asoritaa Pazorul paeadem af (— reprevental in figura 2.47, Aplieatia 22S se serie expresia instantance 2 curentulut at cart faznr este 1= -3+4) 1A) Deoarerr Refi a a> timid) » 7modulul si argumentul sint 1=/F FF B At y= argil) fare tg = 143,12. Putem deci serie i= 578 sin (ot + 1437,12) A. 3, Caracterizarea In complex a cireuitelor dipolare Un circuit dipolar, liniar gi pasiv, sub tensiunea sinusoidalé Ja borne u =U V/ 2sin (wt +8), absoarbe curentul sinusoidal i = J|/2 sin (wt + y)- Fazorii tensiune Ja borne si curent sint Ter. ¢ Se numegte impedan{a complex x cireuitului raportul dintre fazorul tensiune la borne si fuzorul curent absorbit: ue Ue; isl (2.50) Impedanta complexa este un numir complex. Se noteaz’ cu simbolul Z. Inlocuind expresiile Ini U@ gi £ obtinem 9 esto defazajul deoatece U/l -Z & euitului Tinpedunta complecd are moitulitl egal oa impedanja cireuitului si argu- mentul egal ex defasijel circuitulni: iz arg (2). na complexa in forma trigonometrica, obtinem 6 Exprinind impe =Z vos @ +j% sin 3. Aga chm stim din triunghiul impedantelor, marimea Z cos » se numeste rezistenla ciretitulni gi se noteasi cu_#. Marimea Z sin 9 se numeste reactan{a circwitului si se noteazi cu X. Putem serie deci =RYiX | (2.51) Purtea reald a impedantei complexe este egald cu resistenfa circuitului, iar partea imaginara este egald eu reaclan{a circuitului. R= Re[Z}; X = Imj{Z}. Deoareve Z si» varacterizeazé complet un circuit dipolar, impedanja com- plexi descrie de asemenea complet cireuitul. 78© Observafie important. Lnpedanja complet nu depinde de U si L, ei numai de purametrii elementelur de eirenit st de frecven{a. ‘© Se numesie admitanfa complex raportul dintre fazorul curent $i faz ral tensiune aplicatd: (2.52) Admitunta complexa are modulul egal eu admitanta ¥ =1/U a cirewitului si argumentul egal cu defazajul cu semn schimbat. Exprimind admitanta complexa sub forma trigonometricd, objinem: | ¥ =6 +58 | =¥ cos 9 —j¥ sing. Marimea @ Marimea B ¥ cos 9 se numeste conductanfa cireuitului, — —¥ sin 9 se numeste susceptanja circuitului. Aplicatie. Mn circuit pasiv dipolar sub tnsiunea u— 24/2 sin et absoarbe curen- tul sinusoidal i- 2/2 sin (oot — wjF). St se caleulese? al impedinta comport si admitanta complexd: Di reststenta si reaetanta ctresthicte’ =i > rezults ay Deoaree = est De = “6+ j 10,99. seats | Dei R=6Q si ¥— 10390. 4, Puterea aparent& complex3 Puterile activa, reactiva si aparenta se pot calcula direct din solutia in complex a circuitului, cu ajutorul expresiilor fazorilor U gi Se numeste putere aparenti complexa prodnsul dintre tensiunea complex si valoarea conjugaté a curentntai complex. Se noteaxi cu S si este o marime complexa. Aven § =UI* = Ueber = UDO. | | $=se =Beos 9: + j5 sing =| P +i0 | (2.53) Daca s-a caleulat puterea aparent& complexd, atunci modulul ei este puterea | aparenti, partea real este puterea activa si partea imaginara este puterea reactiva: | Dar UT = S este puterea aparenté i 8 — y = 9 este defazajul. Prin urmare: S='S), P = Rei}; Q = Imis} 79Aplicafie. Sa se caleuleze: (¢) puterea aparenta complexd pentru circuitul pasiv care, sub tensiunea u = 120\/B sin ot, absoarbe curentul i= 2,5\/ Zein (at — 30°), $i apot st se determine puterile activa, renctica si aparenté (b). 2,5 eSi6, 300 el™/6 — 250.8 + j 150, r a) 7 = 420; | 120 x 2,5 e*# b) S = 300 VA; P = Re {S} = 259,8 W; Q=Im {S} = 150 var. 5. Elemente pasive ideale de. circuit studiate cu fazori © Rezistorul ideal, de rezistenta r, absoarbe un curent sinusoidal in fark | cu tensiunea sinusoidala aplicata la borne. Deci | | a =UV2 sin oe U 2.54) IY2 sin ot =I (2.55) Relatia intre fazorii tensiune gi curent este | U ari | (2.58) | gi'se reprezintd ca in diagrama din figura 2.48, @. Impedanja compiled a revistorulni este g e. 7 r | (2.57) | Apelind Ja semnificatia impedantei complexe (v. subcap. E. 3), rezulta Zarj9=0; Rar X 20. (2.58) 2 y aE y va { £ VG Alley Is Fig. 2.48 80© Ohservafie. Am obtinut aceleagi rezultate ca cele obtinute anterior la stndiul elementelor ideale de circuit in regim sinusoidal (v. subeap. C-1). ‘Puterea complexé, detinita in subeap. E.4, are expresia UP =S =r lilt =r, deoarece 17* = 7? (y. subcap. E.t). Dar § = P +1@ gi deci P=rP =U%r; Q (v. gi subeap. C1). ¢ Bobina ideali, de inductivitate L, sub tensiunea sinusoidald Ja borne uw =U Soin wt absoarbe curentul § = (Ufol) 2 sin (at — 5): (vy. subeap. C. 12) defazat in urma tensiunii cu m/2. Deoarece fazorul curent este (2.59) regulta, (2.60) Fazorul curent prin bobina ideal este reprezentat in figura 2,48, @, aut in urma lui Tmpedanta complex a bobinei ideale este u = 2.61) tee | (2.64) © Observatie. Regisim astfel rezuliatele objinute anterior (v. subcap. D.1): R=0, X =oL >0. (2.62) Puterea aparenté complexit Siind UL =S =joll*l =jol P, (2.63) rezulta: Q=oL? =UJoL >0 (2.64) fy. subeap. C.2). « Condensatorul ideal avind capacitatea C, sub tensiunea u = U// 2sin wt la borne, absoarbe curentul i = oCU V2 sin (wt + #/2) . subeap. €.3) al cérui fazor este "i Fazorul curent / prin condensator apare in diagrama fazoriald din figura 2.48, ¢ inaintea fazorului tensiune U ou unghiul 7/2. 81 § — Flestrotehnica, el, XI—XIT(2.65) i) Rezulta: | a | Hck | we ® Puterea complext este Rezulta atnnei P=0;Q0=XE ~Pla€ =~0lU? <0. Regasim astfel rezultatele obtinute anterior (v. subeap. C.3). © Coneluzii. 1) Pentru elementele de circuit. ideale dipolare si pasive, relaia tensiune-curent este de forma: =Z1 Relatia aceasta este cunoscuta sub numele de legea lui Ohm, datoritg ase- manérii formale ou relatia 7 = AZ cunoscuta din studiul curentului continuu. | 2) Pentru cele trei elemento ideale de cireuit, impedanta complexa este: | Z=r; 6. Circuite simple studiate cu fazori Sa aplicdim metoda reprezentarii in complex la circuitele R, L serie gi R, L, C sorie studiate anterior cu metoda reprezentavii vectoriale (v. subcap. D3 gi D5). 2 Pentru eireuitul R, Z serie (fig. 2.49, a) se poate serie | B= Uat+ Uy; Ug= RG Uy = joLl. Yeeros Anlcuind, obtinem fo Ii t= (A Hfaipl, Ae | de unde rezulté impedanta complex’ TF 8 cirouitului 6 x R+jol.| (2.66) 82Fig. 2.50 Odat& obtinut& expresia impedantei complexe, putem calcula modulul si argumentul: ZaVR+ (ol); Diagrama fazoriald este indicat in fi © Pentru eireuitul R, L, C serie (fig. 2.50, a), sus obfinem relatiile intre Unt Up + Ges din care deducem impedanta complext « vircuitului Modulul impedantei complexe este impedanta cireuitului. iar argumentul impedantei complexe este defazajul circuitului. Obtinem astfel direct expre- siile lui Z gi 9 deduse in subcap. D.5 Diagrama fazoriali este reprezentanta din figura 250. 4. Constatm astfel ef determinind mai inti impedanta complexa a circui- tului, putem obtine apoi relativ simplu impedanta si defazajul eireuitului Studiul circuitelor urmeazé in continuare aceeasi, vale ca la metoda reprezen- tarii_ vectoriale. 7. Conexiunile impedangelor © Doi dipoli pasivi necuplati inductiv intre ei. avind impedan|ele com- plexe Z; si Zs, legati in serie, sint strabatuti de acelagi curent (Nig. 2. Tensiunea complexd la borne este Dar: Prin urmare Ua 21+ heb = Zr + Za 83Impedanta complexa echivalenta este Impedanta eomplexd echivalenté a doi dipoli legati in serie este suma impedantelor complexe ale dipolilor. Separind pirtile reale si cele ima- 3 ginare, se obfin urmatoarele relafii: Re + jX,= Ri + iXit Re + iXe= (Ry + Re) + i(Xi + Xa); Re= Ri + Rey X= Xb Ke Prin urmare, la dipoli in serie resistenja echivalenté este suma rezistenjelor dipolilor; reactanja echivalenté este suma reactanfelor dipolilor. cuplati inductiv intre ei, legati in paralel (fig. 2.52) au aceeagi tensiune la borne, Obfinem (2.69) Separind pirtile renle si imaginare obtinem G, =6, 4G; B, =B, +B Doi dipoli in paralel aw admitanfa complex’ echivalent’ egald cu suma admitangelor complexe ale dipolilor. eonductanta eehivalent’ — egald cu suma conduetangelor lor, iar snseeptanta echivalent’ — egald cu suma susceptanjelor jor. Aplieatie. Sse rulrulese inpedanta complera echivalentd, a circuitulut R, Ly C pardlet din figura: 25%. Teourees %, = R4- jok st Z=—L, reaulte jot ee iat "oot JoRC C) + (@ROE 84CIRCUITE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL A. GENERAREA SISTEMULUI TRIFAZAT DE TENSIUNI ELECTROMOTOARE Atat c& rotind o spira rigidd eu aria A in jurul unei In capitolul 2 4 w, intr-un cimp magnetic uniform gi axe de simetrie, cu vileza unghiul constant, in spiri se induce 0 lensiune electromotoare alternativa sinusoida- BA ae —£|/9 sin (et +2). ou valoarea electiva E = 0,707 BAw. Faza acestei t.e.m. este egali cu unghiul (masurat in radiani) format de sonsul de rel cu sensul asociat cu sensul de referinta al Lem. dupa al fluxului (nn versor m perpendicular pa suprafata spirei, egula burghinlui) ew sensu] inducliei magnetice 2. — ¢ Sistem simetrie de tensiuni eleetromotoare. Este de inteles e& rotind simulian trei spire identice fixate rigid pe acelagi ax, in spire se induc Lensiunile eleclromoloare: = 8 [2 sin (ot + a0) 1/2 sin (et + 200)5 V2 sin (ot + 20). Fazele iniiale ale acestor (em. sint unghiurile formate de sem de referinta ale fluxurilor prin suprafetele spirelor, cu inductia magnets momentul £0 (momentul declangirii unui cronometru a cérui indicatie curenla este t): a0 =X (hy B) coy E =A, 2, 3, (3.2) Tensiunile clectromatoare care se induc in spire formeazé un sistem simetrie eet aieaenidale de ti Lxpire fo tem sin aceensi vuloare efecliva. si sint egal de zale. Practic, pentru a mari valoarea efectiva a t.e.m. la inductii magnetice “situratii date se utilizeaza bobine plate cu un numa mare de spire dispuse pe. im suport rigid. Valoarea efectiva a t-e.m. induse intr-o infagurare cu V spire este: E =0,707 BNAo. @ 85Tn trej infasuréri identice se induc agadar t.e.m. care au valori efective ident'ce. Aga cum am spus, ele formeazi un sistem simetric dac& sint si egal defa- zate, adicd: ay — 82p = 49 — 499 = 439 — so = | ad. (3.4) Originea timpului find arbitrari, oricare dintre fazele inifiale ale t.e.m. poate fi aleasé nul. Dacd de exemplu x9 =0, din (3.4) rezulta pentru celelalte faze inifiale valorile: as tao = 7% vad sam, o99 = — “rad, (35) 3 3 Cu aceasta alegere a originii fazelor, t.e.m. ce formeaz& sistemul simetric sint: @ =E|/2 sin at; 2 @ =E 2 sin (e-F (3.6) s =EV3 sin (+3) sau ¢s =EV/E sa(or Bobinajele plate in care se induc aceste t.e.m. sint numite infasurari de faz. Ele sint egal decalate in spajiu, unghiul intre normalele Ia planele lor find egal eu rad. In figura 3.1 se prezinta pozitia in spatiu a celor B trei infigurari la momentul 1 =0. ® Sistem simetrie cu ordinea directa de sueeesiune a fazelor. Graficele funetiilor sinusoidal de timp e,(t), ¢a(t) si es(t) date de relatia (3.6) sint pre- zentate in figura 3.2, unde prin t,,, tm $i ts se indic& momentul la care fiecare dintre tensiunile electromotoare trece prin valoarea maxima. Trecerea prin valoarea maxima este determinatd de_,,tre- cerea® fiecirei infdsurri_ printr-o anumit& pozitie In spatiu. Pozitia respectiva este determinata de un- ghiul format intre normala la supr faja bobinajului si inductia mag- neticd. Tensiunea electromotoare ¢ trece prin valoarea maxim& cind unghiul intre normala 7, gi inductia magnetica devine = rad. In pozitia respectiva liniile inductiei magneticeFig. 32 sint in planul primei infagurdri, T.e.m. indusi in a doua infagurare trece prin valoarea maximg la momentul fg, 1a care normala ft ajunge perpen- dicular pe inductia magneticd. Intervalul de timp tay — ty Se deduce din conditia ca in acest interval spirele si se roteascd cu unghiul de 2r . = rads Decis 3 2/3 oz _ 7. Tr oe SH te = hin Ft e 30 3 ner: Cea de-a treia t.e.m. trece prin valoarea maxima la momentul ty, dupa ce infdgurarea respectiva s-a rotit faté de pozitia In care se afla Ie ¢ =0 ou bam — tam = unghiul = + Ered. Dei: ola? St ots: T =» BAW tng = by +2 De aici obtinem tyg— tur 3 Agadar, tensiunile electromotoare tree prin ealoarea maxima in ordinea ‘. ¥ . gee cages xs Gy €9 Ua inlervale de timp cu durata ~ In care infdsurdrile se rotese en Qn[8 rad. Sistemul de t-em. dat de relatiile (3.6), ve se obfin rotind infasurarile tn sens trigonometric, egle un sistem simetric cu ordine directa de succesiune a fazelor. —— er Putem obtine un sistem simetric de t.e.m. eu ordine inversi de succe- stune a fazelor dacd facem ca L.e.m. 3 treac& prin valoarea maxima in ordi: nea é,, és, €2. Pentru aceasta este suficient st se schimbe sensul de rotatie. Sistemul simetric daw de tem. cu ordinea invers§ de sucvesiune a 4 fazelor este dat de: oa omfg ft a4 =L£/2sin of; 2 : 2x es =E2 ele Re & ul (« a Ak (7) Leaf f= 6 2 sin (ot 2). & 87e In prozentarea de fat% vom utiliza sistemul eu ordine direeti dat de relatiile (3.8), c&ruia fi corespunde urmatoarea reprozentare fazorialé : Ey =e? = E; i(-= ae gnndCF pe, 38) E,=E MG) one! Introducind notatia: 3; =cos| — (-3 relajiile (3.8) se mai seriu si sub forma: @ ) ti sin E; aE; (3.9) ark. Diagrama fazoriala din figura 3.3 ne arata ci intre fazori exist relatia: E, + Bs + Bs =0. (3.9) Relafia corespunzatoare ttre valorile instantanee ale t.e.m. este: (W) & eee +23 =0, foarte importanta din punctul de vedere al wasamblarii celor trei_genera- toare monofazate in unul singur, pe care-l denumim generator trifazat.. B. CONEXIUNILE GENERATOARELOR $| RECEPTOARELOR 1. Conexiunea in triunghi (A) Cele trei generatoare monofazate in infdsurarile cdrora se indue tensiv- nile electromotoare £1, E> gi Hz ce formeaza un sistem simetriv se pot conecta cu trei receptoare monofazate cu impedantele Z,, Z_ $i Z, prin intermediul unor inele conductoare izolate intre ele si antrenate tn miseare de rotatie impreund cu infisurdrile. Pe fiecare inel caled cite 0 perie colectoare prin care se asigurd legituri are cu bornele receptoarelor monofazate (lig. 3.4). Pentru trans- misia energiei intre generatoare si receptoare se utilizeaz trei linii bifilare aledtuite din conductoare ideale, aga cum se aratt in figura 3.5. Numérul conductoarelor liniei poate fi redus de la sase la patru dack in locul fiecdrei perechi de conductoare adiacente se prevede un singur conductor (fig. 3.6) Intr-adevar, deoarece intre tem. ale generatoarelor este adevarata relatia: conduct Ei +Es =0 88Fig, 3.5 Fig. 33.6 tensiunea intre bornele 3’ gi 2 este nul, aga cum rezulta din teorema a doua a lui Kirchhoff. Cele doua borne pot fi suprapuse fard a modifica regimul de curenti din circuit. In felul acesta, unul dintre conductoarele liniei legat la bornele 2 sau 3’ se poate inlitura. Ajungem astlel In conexiunea in triunghi atit a infagurdrilor generatoarelor, cit si a impedantelor receptoarelor (fig. 3.7). © Tensiunile de fazi. Deoarece infagurarile de fari ale generatorului trifazat au impedante proprii neglijabile, putem reprezenta generatorul prin agtensiunile la borne, respectiv egale cu tensiunile electromotoare. Urmirind notatiile din figurile 3.7, @ si 6, putem serie: (3.10) Sistemul de tensiuni Uyz, Us, U's: este un sistem simetric. Aceste ten- siuni existente la bornele infasurarilor de fazi ale generatorului trifazat se numese tensiuni de fazé ale generatorului. Conductoarele liniei find ideale, aceleagi tensiuni se stabilese si la bornele impedantelor de fazé (prescurtat, faze) ale receptorului, Tensiunile respective sine deci tensiuni de fazd gi pentra receptor si sint in acelasi timp gi tensiuni de linie, fiind tensiuni intre con- ductoarele liniei trifszate. Datoritd simetriei sistemului de tensiuni, putem serie: U2 = Vas = Un =U; = (3-41) Generatoarele care produc energie electricd pentru consumul casnic gi industrial au tensiunea de linie de 380 V. © Curenfii de linie yi de faz. Curentii J), J, Js care circula in con- ductoarele liniei so numese curenji de linie, iar cei care eircula prin impe- dantele de faz ale receptorului (Ip, Iss, Ia:) sint curenfi de fast. Curentii. de faz. Majoritatea receptoarelor trifazate utilizate in indus- trie sint receptoare echilibrate, deoarece au impedanfe de faz& egale prin constructie? Zs Zc? =Z(cos 9 +j sin 9) =R+jX. (3.42) In acest caz, curentii de fazi ai receptorului, care formeaz& un sistem sime- tric, sint: 24 (3-13) Diagrama fazorialé a tensiunilor gi curentilor (de fazi gi de linie) pentru = un receptor inductiv (2 >0) se indicd in figura 3.8. Cnrentii de linie se determina in functie de curentii de fazX folosind prima teorema a lui Kirchhoff in nodurile Z, 2 gi 3. Obtinem relatiile: Lie — Ist = Les — Lies (3.14) Zs, — LosCurentii de linie formeaza si ei un sistem simetric, avind valoarea lor efecti T= Up cos t t 6 aga cum rezulti din diagrama fa- zoriali. o In eoneluzie, pentru conexi- unea in triunghi sint adevarate relatiile 5) | 2. Conexiunea in stea (A) Pentru a vedea cum se reduce numarul conductoarelor liniei conexiunii in stea a infasurarilor unui generator trifazal, sé urmarim din nou figura 3.5. Cele trei conductoare .de intoarcere* ale curentilor conectate la bornele J’, 2’ si 3’ se pot inlocui en unul singur prin care cireuld curentul jotal al celor trei conductoare. Se obtine circuitul din figura 3.9. Punctul 0 comun celor trei infaguréri de faz& ale generatorului trifazat este punein/ neutrn af generatorului, Impedantele de tani ule receptorului prezinta si ele o bornd comuna, NV, care poartd numele de punct neutru al receplorului. Cole doud puncte neutre sint legate prin conductorul neuteu. prin eare circula curentul Ip. e Curenfii de linie si de fazi, Curentii prin celelalle canductoare ale Jiniei, denumili curenfi de linie, sint tn aeelast timp si curenti de faxd devarece cirenls si prin impedantele de faz ale reveptorului, Daca generalorul U fazat dezvolté Lem. ce aledtuiese un sistem simetric. iar impedantele de faz& ale receptorului sint identice, respectiv receptorul este evhilibral, curentil Je faza ai receptorului formeaza gi ei un sistem simetric de marimi sinusoidale, Curentul prin conductoryl neviru, dat de prima teoremi x Ini Kirehhott. respectiv: Tox trebuie sé fie nul, deonrece in virtutea simetriet J) 7 f+ [y= 0. Conductorul neutru nefiind par- curs de curent, poate fi suprimat (fig. 3.40) fara a modifica prin aceasta yalorile _potentialelor punetelor neutre Vo si Vy, care continu’ si fie egale si in absentia conductorului. Putem deci series Oxo 0. (3.17) ttle + Is (3.16)Fig. 3.10 @ Tensiumile de linie si de fazd. In vonexiumea tn stea, tensiunile de fazé ale yeneralorului, egale cu t.e.m. induse in infigurarile de faz, continua si lie egale en tensiunile de fazi ale receptorului, respectiv: Pye ty = 8 Ups G18) aU; Uiy = Lay SE Usgy = Usy = Tensiunile de linie, diterite de data aceasta de cele de faz, se dedue din leorema a doua a lui Kirehhoff. Astfel, pentru conturul inehis indicat tn 10 se poate s Nigura 0 + Lie + Up. Rezulta de 0 — Law: G19) Prin permutarea circularé a indivilor rezulta gi celelalte dowd tensinni de li Diagrama f unilor sie vhinl hagu valonren efectiva’ a tensiunii de linie:o In coneluzie, pentru conexiunea in stea a impedantelor unui receptor echilibrat alimentat cu tensiuni ce formeaza un sistem simetric sint valabile relafiile: | h=tr | (3.20) |u=Vv3 up| C. PUTERILE IN SISTEME TRIFAZATE 4. Conexiynes ‘tn triunghi 24 PP yes Puterea aparentii complex la bornele receptorului trifazat echilibrat alimentat eu tensiuni ce formeazi un sistem simetric este: (3.21) Pentru tensiuni de fazi (linie) date: aU, si Us =a*U; i aly. Inlocuind in (3.21) gsi tinind cont de egalilatea aa* = obtinem: 5S, =O pl; o Fa, atl, &* + Upatlja ele =3U sly o = =3U/I, cos 2 +) BUI; sin 9 =P, +i De aici rezulté imediat: BUT; cos. 9 | BU; sin | (3.22) | sy=3Uply. | 93Deosrece U; =U si I, = ye expresiile puterilor se pot serie gi sub forma: 3 U;h cos @ | | =V3 Un sin 9 | 3.23) V3 Uh 2. Conexiunea in stea OY ) Puterea aparent’ complexa la bornele receptorului este: Sy =UiTj +Uends + Ushi (3.24) Utilizind notatiite eunoscute: . Ti = Uj; Usy = aU; 51 Us =a" Uy si I revit; Ig = ah, gi Ty =a*h, obfinem: Sy =3U pl, el? = 30,1, cos 9 +] 3U;l; sin ¢ =P, +) Qy De aici rezulta: ' | P, =3UpI; cos @ (3.25) Deoarece in aceasta conexiune: a oe ou =, gi "= ‘ objinem gi formele echivalente: | PL =V3Uh c03 9 | | @ =V3Urh sin 9 | (3.28) | s, =Va un, | 94Copitalul 4 PRODUCEREA $I TRANSMITEREA ENERGIE! ELECTRICE A. GENERALITATI 1. Sistem energetic Din energia resurselor primare, sub diferitele forme cunoseute: bidrau- lic&, chimic&, nucleari, solar, colian& etc., in certralele electrice se obfine energie termicd gi electric. Prin refelele de transmisie, energia produsii de surse (centrale electrice) ajunge la consumatori. Aici, energia termicd este utilizata ca atare, iar energia olectricd este in prealabil convertits de recep- toare intr-o forma adecvat&: mecanicd, luminoasd, chimicd, termicd etc. Toate instalajiile aflate pe fluxul comun al energici, tncepind cu amenajirile pentrn extragerea san captarea,cnergiei resurselor primare, continuind eu cen- tralele gi refelele de transmisie st terminind cu instalatiile de conversie a energici in forma necesard conswmatorilor alcituiese sistemul energetic. 2. Sistem electric Partea electrict a sistemului energetic poarta denumirea de sistem electric (electroenergetie) (SZ). Elementele componente ale SE corespund celor trei procese distincte care au loc in instalatiile sistemului: producerea, transmiterea si consumul energiei clectrice. Astfel: — sursele conventionale (generatoare sincrone) produc energie electrica; exist gi surse neconventionale (baterii solare, generatoare magnetohidrodina- mice MHD etc.), care prezintd importanja locald sau inc& nu au depigit cadrul_ experimental; —refeaua electroenergeticd transmite consumatorilor energia produsd; eceptourele electrice ale consumatorilor absorb gi convertese energia electric’ primita © Observatic. Producerea si transmiterea energiei electrive se reali- zeazi, de reguli, in sistem trifasat. In figura 41 este reprezentaté simbolic schema flusului de energie intr-un SE (redat partial). 95(O=- 165. rato Consumator! “important Servicii ng ‘LE ge \ taterne | __ late Parte Stafi Q electiied pidtedtoare coboriteare centrale) Mich consumators Fig. 4.1 a. Surse conventionale de energie electrici Generatoarele sinerone (GS), instalate In centrale electrice, au puteri unitare cuprinse intre citiva megawati si 2000 MW (in fara noastra, limita superioard actuala a puterii unitare este de 330 MW). Energia electric& se produce la tensiuni cuprinse, in general, intre 6 gi 30 kV, dar exist i hidro- generatoare de puieri mici (sute de kW), cu tensiuni nominale sub 1 kV, deci care debiteazs energie la joasd tensiune (j.t.). Generatoarele electrice functioneazé la f =50 Hz gi furnizeazd energie sub un anumit factor de putere (cos ¢). Din energia produsd de generatoare, o anumit& cot& (1—149/) se dis- tribuie serviciilor interne ale centralelor electrice (consum propriu tehnologic), iar restul se transmite in SE. b. -Refea electrict Reteaua electrica (electroenergetica) pris energia generata de centralele electrice, pentru a o transmite consumatorilor. Rejeaua cuprinde stafiz gi linit electrice. Liniile gi cireuitele electrice din componenfa retolei electrice, indiferent de tensiune gi destinatie, pot fi reali- zate ca linii electrice aeriene (LEA), sau ca lini electrice subterane (LES ) prin utilizarea eablurilor ingropate. © Stat ‘Mtoare de tensiune. Linii de transport. Transmiterea energiei electrice presupune pierderi de energie in elementele retelei, datorita efectului termié (Joule) al curentului electric. La aceeasi putere transportata, cu cit tensiunea este mai ridicata, curentii vor fi mai mici i deci pierderile, pro- portionale cu patratul intensita{ii curentului, sad corespunzator. Din acest motiv, primul element al refelei, aflat in ordinea fluxului energiei imediat dupa generatoare, este, de regula, stafia ridicdtoare de tensiune. Aici, eu ajutorul transformatoarelor si autotransformatoarelor, tensiunea electricX este ridieat& la valori tnalte (17) sau foarte tnalte (FIT ), corespunztoare tensiunilor la care functioneaza liniile de transport (110—400 kV). Tensiuni nominale. Costul liniei electrice creste odati cu adoptarea unei tensiuni de serviciu superioare. Prin urmare, va trebui aleasé o valoare 8 tensiunii care sd fie optima din punct de vedere tehmico-economic. Aceastd valoare, stabilita prin calcule, depinde in special de puterea transmisa si de distanta la care trebuie transmisi energia. Practic, tensiunea nominali a liniei trebuie si aibdé una dintre urmitoarele valori standardizate: 380 V, 6 kV, 10 KV, 20 kV, 35 kV, 110 kV, 220 kV, 400 kV (tensiunea de 35 kV este admisi, dar se recomanda a fi evitatd la construirea instalafiilor noi). 96Cind puterile care urmeaza a fi transportate sau (gi) distantele respective sint foarte mari, tensiunile nominale ale liniilor pot depasi 400 kV. co Not © solutie avantajoas& in anumite situatii o constituie trans- poriul energiei la FIT in curent continu. La capetele unei asemenea lini trebuie si existe mutatoare capabile s& converteasci ¢.a. in c.c. sau invers, In functie de sensul transferului energiei. © Stafiile coboritoare reduc tensiunea electric& a liniilor de transport la valori medii (6—35 kV) convenabile liniilor de distributie. In statiile coboritoare de tensiune, mari noduri de consum industrial, se pot instala compensatoare sincrone (CS), care regieazi tonsiunea pe barele statiilor, producind sau absorbind putere reactiya. e Refole de distributie. Distribuirea energici electrice se realizeazt la 6—35 kV, uncori la 410 kV —pentru mari consumatori industriali. In figura 4.1 este prezentat un exemplu de distribuire a energiei prin intermediul liniilor de distributie, ul punctelor de distribujie (PD) 3i_ posturilor de trans- formare (PT). Ultimele realizeaz’ veducerea tensiunit la valorile joase (sub 1 KV) necesare micilor consumatori, indeplinind un rol similar cu cel al stafiilor coboritoare de tensiune. e Legituri de intereonexiune. Statiile de transformare, ridicdtoare sau coborttoare de tensiuno, servesc deseori si la interconectarea elementelor sistemului electric, prin intermediul linitlor de interconexiune. Nojiunile de sistem‘ si .refea se bazeazi tocmai pe existenta acestor legiturl elec- trice multiple intre centrale gi stati Principinl interconexiunii se aplicd si in refelele de distributie, cu aju- torul liniilor gi cireuitelor electrice de buclare. Acestea asigura, in principlu, legitura intre dou’ puncte ale retelei prin cel putin doua cai de curent diferite. Consumatorii cu instalatii electrice mai pretentioase gi eu consum mare de energie posed retele de utilizare proprii in care se aplicd, de asemenea, principiul buelarii. l Interconectarea gi buclarea prezinti avantaje tehnive gi economice: cresterea sigurantei in functionare a sistemului gi in alimentarea eu energie a consumatorilor, imbun&titirea parametrilor la care se utilizeaz energia elec- tried, reducerea pierderilor de energie in retele, optimizarea functionitrii centralelor electrice etc. Datorita acestor avantaje, solutia intetconect&rii se uplici si sistomelor energetice nationale invecinate. c. Receptoare electrice Receptoarele clectrice ale consumatorilor funcfioneazi pe principii foarte diferite, adecvate utilizdrii energiei obfinute din energia electricé primita: Tensiunea utilizaté poate fi alternativa (monofazat& sau trifazata) sau continna, la valoare pottivita cu puterea gi tipul instelatiei dar cuprinsa, in general, intre citiva yolfi gi clteva mii de volfi. B. COMPENSAREA PUTERI! REACTIVE. IMBUNATATIREA FACTORULU! DE PUTERE Receptoarele cu ponderea cea mai insemnati in consumul de energie electrics Sint de naturi inductiva: motoare asincrone, transformatoare de suduri, cuptoare de inductie si cu arc electric, aparate gt dispozitive care 97 3 — Bleetrotehniea, el, I—XITcontin bobine etc. Asemenea receptoare, practic toate instalatiile in care indu alile predomina asupra eapaeitatilor, determin& un consum de putere reactiva inductiva. In aceeagi situatie se afld si circuitele electrice de utilizare a energiei, liniile de distributie, transformatoarele din stati gi pos- turi de transformare. Rezulta o&, de regula, retelele de utilizare gi distributie funetioneazé in regim inductiv. | 1. Efectele circulatiei puterii | reactive Notiunea de putere reactiva si circulatia acesteia intre elementele capa- citive si cele inductive ale SF sint, precum se cunoaste, conventii adoptate peniru a caracteriza schimbul permanent de energie intre cimpurile electri gi cele magnetice ale elementelor SE. La acest schimb participa, cu aport capacitiv sau inductiy, si generatoarele electrice ale sistemului. Se constata ca circulatia puterii reactive pe elementele,retelei conduce Ja urmatoarele dezavantaje: eas) —cresterea pierderilor de energie: —pierderi de tensiune; — eresterea investitiilor in centrale gi retele; —reducerea capacitéjii de tnearcare. a. Cresterea pierderifor de energie (efect electrocaloric) Daca se ia ca exemplu o linie trifazata eu rezistenja R (pe 0 fazit), vehi- culind puterile P (activa) si @ (reactiva) la tensinnea U, pierderile de putere activa. (AP) in conductoarele liniei se determina astfel: EP@ gE ae (a) AP =3RP ae RRS, __ ; deoarece S =P? @ = UL > P= ane (S este’ puteréa aparenita), Se constata cA circulajia puterii reactive este insofité de o pierdere de putere activa. Cu expresia (4.1) se pot calcula pierderile de putere in orice element de refea (transformator, generator, linie electric& etc.) sau receptor electric la care nu se urmareste obtinerea de calduré prin efectul termic al curen- tului electric. b. Pierderi de tensivae Se cunoaste c& valoarea tensiunii este un parametru de calitate al ener- giei electrice. in orice element de retea, varacterizat de parametrii longitudinali R (reaistenta) si X (reactant&), transmitind puterile P si Q sub tensiunea U, apare o pierdere de tensiune (de faz’) AU intre cele dowd capete: PR+OX _ PR OX, u U AU =U, —Up =RI cos ¢ + XI sing = (4.2) 98Ca exemplu, in figura 4.2, a a fost considerat cazul R ys ¢ unei linii electrice (schema mo- AG nofilara), iar in figura 4.2,.b ces) s-a reprezentat diagrama fazo- riali a tensiunii si curentului pe una dintre faze. Relatia (4.2) se poate deduce simplu pe baza diagramei, proiectind U4 pe Un. -Intrucit reactanta X este comparabili, ca valoare, cu rezistenta R (de multe ori o depageste), ponderea puterii Q in valoarea AZ poate fi com- parabila cu cea a puterii P sau chiar mai mare. Aceasta situatie poate conduce la va- AU=RL cos pt XI sine viatii mari ale nivelurilor de tensiune in refea si la consu- 8 matori, inréutatind conditiile Tig. 42 de exploatare a instalatiilor. . Cresterea investitillor tn centrale si refele In centralele gi staliile electrice costul generatoarelor gi transforma- toarelor creste odatd eu puterea lor instalata: SH=/P?@. Se observ ci, pe masura cresterii puterii reactive, creste si puterea aparent& deci si costul. Se tinde ca puterea Q sii fie eit mai redusa; Lotusi, din anumite motive tehnice, ea nu poate fi coborité sub o anumita limita. Din expresiile (4.4) gi (4.2) se observa c& pentru a mentine pierderile AP si AU in limite rezonabile chiar in conditiile cresterii puterti reactive Q, 0 solutie ar fi reducerea rezistentei R prin cresterea seotiunii conductoarelor. O alta solutie ar fi ridicarea tensiunii de serviciu U7. Ambele variante necesita ins& costuri suplimentare de investitie. © Observatie. Concluziile se aplie& intocmai gi receptoarelor electrice. d. Reduceres capacitapii de incircare Pentru o instalatie data, spre a nu se depasi limitele admise ale pierde- rilor trebuie sedzit transferul de putere activa (P). Rezulta, deci, 0 dimi- nuare nedorit a capacitajii de inedreare a instalatiei respective. joace pentru reducerea circulatiei de putere reactiva Reducerea circulatiei de putere reactivé echivaleazi cu imbundtatire factorului de putere (cos > =A,), intructt: Q=/3 UL sin >. 99, tlSint utilizate dou categorii de mijloace pentru reducerea puterii reactive: —imbunétalirea factorului de putere al receptoarelor; —compensarea puterii reactive. a. Imbundtdtirea factorului de putere al receptoarelor de energie electricé Exista multe posibilitati de imbunatajire a factorului de putere: —utilizarea unor receptoare cu factor de putere ridicat; — evitarea subinc&rvarii san funchionavii In gol a motoarelor asinerone, transformatoarelor de sudur& (a consumatorilor inductivi — in general); — evilarea supradimensiongrii receptoarelor; _ — Inlocuiren (unde este posibil) a motoarelor asincrone mari cu motoare sincrone etc. b. Compensarea factorului de putere Compensarea factorului de putere se rezuma practic la wlilisarea condensa- toarelor statice si a compensatoarclor sinerone pentre compensarea localt a puierii reactive, evitindu-se cireulatia acesteia in retea. e Compensarea cu condensatoare statiee. Condensatoarele pot fi instalate /a consumator, imbunatatindu-i astfel factorul de putere sub care absoarbe energia din retea pina la (cel pu{jn) 0 valoare fixata de intreprinderea furnizoare de electricitate. Aceasta yaloare, numit& factor de putere neutral, este actualmente, in tara noasira, egal cu 0,93. Pentru cos 9 < 0,93 marii consumatori de energie sint penalizali, iar pentrn cos @ > 0,93 primesc bonificatii, Se pot monta condensatoare gi tn instalatiile intreprinderii_furnizoare de electricitate, pe harele de j.t. ale PT sau pe barele de 6—20 kV ale statiilor eoboritoare de tensiune. Pentru instalatiile de joasd tensiune trifazate, condensatoarcle se tabried, in obicei, in construcjie irifazaté, conectate in triunghi, formind grupe inde- dendente, spre a se putea cupla in raport de necesita{i, Pentru tensiuni peste 1 kV, condensatoarele stnt ix ezecutie monofazati, putind fi conectate in stea sau triunghi. Condensatoarele sint realizate cu armaturi din folii de aluminiu si dielee- trie din hirtie uleiat’ sau pelicule din materiale sintetice. Capacitatile pe 0 faz ale condensatoarelor industriale destinate compensarii puterii reactive variazi, in general, intre 75 pF si 600 uF la j.t., respectiv intre 0,3 wF si 5 uF la tensiuni peste 4 kV. Comanda eonectarii grupelor de condensatoare se poate face fie manual, in raport cu necesitajile de putere reactiva, fie automat, in functie de valoa- rea tensiunii pe bara de racord, eu ajutorul unui regulator automat de ten- siune (RAT). In figurile 4.3, a gid sint prezentate doud tipuri de scheme pentru conec- tarea condensatonrelor. @ Compensatoarele sinerone (CS) sint masini sincrone rotative care se,instaleazi pe barele de 2—20 kV ale unor stajii coboritoare de tensiune, noduri importante de consum. Compensatoarele sincrone produc sau absorb putere reactiva, dupa cum functioneaz’ in regim supraexcitat sau subexcitat. Puterea lor aparentd nominal variaza in general intre 5 s150 MVA. Comanda 100Tablou 0% kV ) Trafe coboritor | ae fenstune Consumatari ad AG Bare U=6+20kV Fig. 4.3 meet ore excitatici se realizeazi prin RAT, in functie de valoarea parametrului reglat (tensiunea). ‘© Not&. La marii consumatori industriali care posed motoare sincrone (MS), acestea pot realiza, po ling actionarea maginilor de lucru cu care sint cuplate, si un reglaj tenstune-putere reactiva, prin modificarea curentului de excitatie, intocmai ca la compensatoarele sincrone. Aplicatle. La bara de 10 kV a unet stajii coboritoare de tensiune cu un consum echi- calent P= 4000 KW, sub cose = 08 finduetic ), ¢ conecteazé 0 baterie de condensatonre legatii tn stea, pentru compensarce puierii reacitve pint la factorul de putere echivalent 0s Ge = 1 (fig. 4.3, b). Sa se calculeze capacitatea neeesara C pe fiecare fox si pierde rile de putere in transformatorul cohortior de tensiune al stativi, dace rexistenta echivalentit peo fast a acestuia este Hy = 0,08 2. Puterea réactivk echivalentX a receptorului Q se determini astfel: PyLo/ 7 #000 : a i Q= sin @ —10% . 4,5 = 3 000 kvar. 08 @ We Anterior compenstrii, curentul Zp prin transformator este: 4 ee 0 Vv vos @ 3-10-08 Th acest car, puteren picrdita in transformator esto: LAPp = 3 Rplz = 8+ 0,08 +2907 = 20,2 kW. or Dupa compensarea (completa) a puterti reactive, 608 @ = formator va fi. e iar curentul Zp pi Tr V3U cos @ fn acest ca, puterea piordul tn transformator va fi: APY = 3+ 0,08 - 232? — 12,9 kW < APr. de condensatoare compenscazt puterea reactiva: A @= 1@c| = 3.000 wear = 9 Col ee A va Din relafit anterioard rezulta capacitutea pe o fazi a buterivi: C= 05,54 pk, esCopitolul 5 CIRCUITE ELECTRICE $I ‘ELECTRONICE NELINIARE A. ELEMENTE NELINIARE DE CIRCUIT. PREZENTARE GENERALA in capitolele precedente ne-am ocupat numai de functiunile si metodele de studiu specifice circuitelor electrice liniare, adick circuitelor electrice ale&tuite numai din elemente liniare (cu caracteristic&d curent-tensiune liniara). © Not&. Asa cum se va vedea, proprictatea elementelor de circuit de a Prezenta caracteristici liniaré nu este de fapt dectt o idealizare a comportirti lor reale. © Un eloment, pasiv de circuit, de exemplu reziséorul oste un element_ liniar daci dependen{a curentului de tensiune Ja borne este liniardf 4 Yy oe _— R oricare ar fi valoarea si sensul curentului in element. Rezistenta electricd Ra unui rezistor liniar este o mirime scalar&, pozitiva, independenta de curen- tul ce trece prin rezistor. Altfel spus, o crestere a intensiti}ii eurentului prin rezistor de A ori are ca efect o cregtere de A ori a tensiunii la borne gi ca urmare raportul intre tensiune si curent are o valoare constant&, egala cu rezistenfa rezistorului. Grafieul functiei i= z uw, prezentat in figura 5.4, poarti numele de caracteristica curent-ten- stune a resistorului. Caracteristica i — ua unui rezistor este o dreapta care trece prin originea axelor de coordonate gi este situata in cadranele Z si 8. © Not, Acest_ mod de a. caracteriza yezistorul nu este insi in concordant cu experienfa decit pentru intensitati ale cu- rentului care nu provoaed o inelilzire no- 7 7 ‘tabi datorita efectului oleetroceloric al curentului. Din acest motiv, pentru orice rezistor, fabricantul trebuie’ si indice, in afaré de valoarea rezistentei, si puterea disipata admisibild. Aceast& putere limi- Fig. 5.4 teazi curentul care poate s& treacd prin 102yeristor {iri a provoca modificarea rezistenjei sale. De exemplu, pentru y un rezistor de 2 k 9/0,5 W, intonsi- tatea admisibild in ec. (valoarea efectiva in c.a.) este: P Ose a= Vi ais = 18 mA e Element noliniar. Examinind caracteristica tensiune-curent, a unel diode cu vid, prezentata in figura 5.2, Hoes constatam 4 la cresteri egale Aa, ale ee tensiunii anodice nu corespund cresteri | egale ale curentalui anodic decit in porfiunes liniard a caracteristicii. Blementele de circuit rezistive care nu prezinté o dependent& liniard a eurentului de-tensiune la borne sint caracterizate prin doi parametri: —rezistenja staticd Ry, detinit& ca raport intre tensiune gi curent intrun punct P de pe caracteristicd, numit punet static de funciumnare (pre- scurtat, PSF): . R= =k tg a; (5.4) Redistenta statiet este deci proportional ou tangenta trigonomotricd a unghiului « format de dreapta OP cu axa curentului, constanta de proportio- nalitate k find determinatd de raportul scirilor grafice utilizate pentru tonsiune gi respectiy pentru curent. Rezistenta static a diodei cu vid este 0 mirime pozitiva, dependenta de tensiunea anodici; —resistenta dinamict tn punciul static ry, proportional cu tangenta irigonometricd a unghiului de inclinare @ fafa de axa curentulul, a tangentet geometrige la grafieul caracteristicii in punetul static de funcionare (fig. 5.3): (5.2) unde & este raportul sodrilor de tensiune gi curent folosite pentru graficul caracteristicii statice. Rezistenta dinamic& este posified in portiunile ascen- Gente ale caracteristicii tensiune-curent, deoaréee unei variatii pozitive Au, a tensiunii la borne ti corespunde o variatie a curentului Ai,, de asemenea pozitiva (fig. 5.3, a); In portiunile descendente ale caracteristicti statice, unei Varia{ii pozitive Av, a tensiunii ii corespunde o varinjie Ai, negativa 0 cirontului prin elemedt:¢i'dect! raportul =A Aig © Tipuri de elemente neliniare. Dup& forma caracteristicii statice i =f(u), elementele neliniare se pot clasifica in elemente simeirice gi elemente nesimetrice. Un clement neliniar este simetric dact are caracteristica static& simetrica faya'de originea axelor de coordonate (de exemplu, becul eu incandescent). Dioda cu vid este un element neliniar nesimetric, capabil si conducd curentul intr-un singur sens, Pentru tensiuni anodice negative dioda se pre- este negativ (fig. 5.3, 6). 103Fig. 5. zinté asemenea unui intrerupitor deschis, deoarece curentul anodic este nul (v. fig. 5.2). Aceasta particularitate a diodei cu vid este folosité in tehnica redresirii curentului alternativ. Alle elemente neliniave utilizate frecvent in circuitele de sau ¢ sint: termistorul, tubul baretor, dioda semiconductoare, dioda tunel, di Zener ete., toate — elemente de circuit cu doua borne de acces, pentru vom prezenta pe scurt anumite particularitafi extrem de utile pentru aphi- catiile tehnice. 1, Lampa cu incandescenga © Lampa eu incandeseenta, utilizata in tehnica iluminatului electric, se compune dintr-un filament din material greu fuzibil (wollram) dispus intr-un balon de sticld in care se face vid sau se introduc gaze inerte. Prezenta gazului inert impiedicd vaporizarea filamentului favorizat{ de temperatura mare de lucru (2500—3 000°C). Lampa ou incandescenti are ,la cald* 0 rezisten{a staticd mai mare decit .Ja rece*. © Caracteristics statied u—ia unei /émpi cu incandescentd cu filament din wolfram, prezentaté in figura 5.4, pune in evidenta comportarea sa neliniara simetricé. Caracteristica statis a unei ltmpi cu incandescentd cu filament de edrbune prezentaldi in figura 5.5 scoate in evidenta o depeniden de curent, inversi fatA de lampa cu filament metali 104R(Q) 300 200 z 700 40 80 120 8%) 7 7 Fig. 5.6 Hig. 5.7 2. Termistorul Termistorul este un rezistor nelinier obtinut prin sinterizarea unor \ oxizi metalici ca NiO, Mn.O3_si_COz0s, care prezinta un coeficient negativ de temperatura al rezistivitajii. Variatia rezistivitatii cu temperatura este foarte mare si pronunfat. neliniar (fig. Termistoarele sint, utilizate in relecle termice, in termometrie, in dispozitivele de actionare ete. 3. Tubul baretor © Tubul baretor se compune, ca si hecul cu incandescent&, dintr-un filament confectionat ins din fier dispus intr-un balon,,in atmosferd de hidrogen. e Pe caracteristica statied a haretorului (lig. 5.7) se remarcd existenta uni portiuni in care curentul este independent de tensiunea la borne. Proprietatea aceasta isi giseste utilizare in tehhicd in instalajii care functio- neazi in c.c. la valori constante ale curentnlui 4. Dioda semiconductcare @ Caracteristiea statica. Dioda se- miconductoare sau jonctiunea p—n este un dispozitiv electronic cu dou& borne de acces. Partile componente ale diodei semiconductoare gi simbolul grafic sint prezentate in figurile 5.8, a, 4. In unul dintre sensuri, de la semiconduetorul de tip p citre semiconduetorul de tip 2, pe care-] denumim sens direct, dioda conduce bine curentul, prezentind o re- zisten}a eleviricd mici. In sensul opus, de la semtconductorul de tip n la cel de 105tip p (sens invers), \Mioda conduce rau curentul, prezentidd in consecin}a 0 rezistent& clectricd mare. Aceast& proprietate a diodei spmiconductopre se ilustreazi pe caracteristica staticd prezentata in figura 5.9, unde s-au folosit. sediri grafice diferite pentru portiunile situate tn cadranele 7 si 3. Portiunea din primul cadran corespunde polarizirii jonctiunii in sens direct, aga cum se arati in figura 5.10, unde pentru m4surarea curentului se utilizeazi un miliampermetru de c.c. Portiunea din cadranul al treilea corespunde po- lrizarii joncfiunii in sens invers (fig. 5.11). Sensul curentului prin diod& este opus sensului initial si de valoare mult mai miei. Pentru m&surarea acestui curent este prevaizut in circuit un microampermgtru de c.c. (4A). © Mecanismul microseopic al funefionirii unei diode semieonduetoare. Semieonductoarele sint materiale cristaline care in stare pur’ (intrinsecd) prezinté 0 conductivitate eleciriet foarte micd. Germaniul gi siliciul, care sint cele mai larg utilizate in tebnic&, au la temperatura ambianta (300 °K) rezistivitaji mult mai mari decit ale metalelor (eg. =0,45 Q-m, ps = =2,30 Q+m, fafa de pcy =4,7 x 10% O-m gi pa, =2,65 x 10-* O-m). Ele sint elemente tetravalente. Cei patru electroni de valenta ai unui atom intri. in legdturi covalente cu atomii vecini. Stratul de valenta al fiectrui atom va avea astfel opt electroni gi practic nu vor exista electroni liberi, disponibili pentru conductia curentului (fig. 5.12). pn 40} a {Seen (eee @2@z2 1O. ake Kee © Fig. 5.41 Fig. 5.42 106— Rezistivitatea semi- conductoarelor seade a preciabil prin impurifieare cu_atomi ai altut element af \ chimie. oer we Daca germaniul sau silieul (elemenie. tetra- @. (Ge) id ® valente) se impurities eu aK ae = atomii unui element pen- tavalent (P, As, Sb), Siectrén Ms \ atomii respectivi deim- 627" ® puritate se plaseazd in oi refeaua cristalin&“a ma- a 6 torialului pur (fig. 5.13, a) in locul unora dintre Fig. 5.18 atomii sai, in anumite pozitii fixe. Patru dintre cei cinci electroni de yalenti ai atomului de impouritate intr’ t legituri covalente cu atomii vecini de germaniu. Al cincilea electron, fiind slab legat de atomul de impuritate, poate deveni liber, fiind astfel disponibil pentru conduetia curentului. Energia care trebuie cheltuita pentru a ,detaga” acest electron din atom este de 0,04 eV pentru germanin $i 0,05 eV pentru siliciv. Elementele pentavalente joack pentru semiconductorul pur rolul de elemente donoare de electroni. Ele se numesc donoare, iar semicondueterul aliat eu elemente donoare este un semiconductor de tip n (negatiy) (fig. 5.13, b). Daed insi germaniul sau ‘siliciul se impurified eu atomi ai unor elemente trivalente (B, Ga, In), cei trei electroni de valent& ai atomului de impuritate formeaz& legituri covalente numai cu trei dintre cei patru atomi vecini din reteaua cristalin’ (fig. 5.14, a). Absenta unui electron, deci a_unei sareini negative, in cea de-a patra legitura covalent, este indicat in figura 5.14, @ printr-un ,gol* pozitiy. O legituri covalent incompleté se manifesta deci ca sarcina pozitiva. Elementele trivalente joacd pentru semiconductorul pur, tetravalent, rolul de elemente accepiowre.(de electroni), deoarece pentru realizarea legaturii covalente incomplete atomul de impuritate trivalent ,accepti un electron de valenf& din legiturile covalente vecine. Dar un electron care pirdsegte o leg&tur& covalent& pentru a umple golul vecin-Jasa aun Joe vacant pentru un alt electron de valent, adici un alt gol. Prin urmare, golul se deplaseazd efectiv prin reteaua cristalind ee a semiconductorului impurifi- 2@ ? cat, in sens invers deplasérii electromului. ~ Cind in semiconduetorul EE ve a impurificat cu elemente accep- & ® g ® toare (indicat schematic in fig. Ne ee 5 Q 5 in e ©. 5.44, b), denumit semiconductor 6 de tip p (pozitiv) se stabileste 2 2 un cimp electric, are loc 0 de- ae 7 plasare ordonaté a golurilor in a b sensul cimpului electric. Prin Fig. 5.4% 107semiconductorul de tip p circulé deci un curent electric de conductie datorat deplasarii golurilor. Ajungem astfel la un rezultat important privitor la impurificarea unui semiconductor. Primul efect este cel de reducere a rezistivitatii. Al doilea se refer la concentratia purtatorilor. Intr-un semicondnetor intrinsec, la temperatura ambianté exista perechi electroni-goluri care se formeaz& ca urmare a migcarii de agitatie termic’. Concentratiile celor doua tipuri de purtatori sint egale, respectiv ny (5.3) Pp ae 1 n, fiind concentratia intrinseed (— em’ Intr-un semiconductor de tip n electronii sint purtatori majoritari gi au concentratia mult mai mare decit a golurilor care sint purtitori minoritari. Invers, inir-un semiconductor de tip p purtdtorii majoritari sint golurile, iar electronii sint purtatori minoritari. Aplicafie. Hewatia caracteristicéi statice a unei diode sémiconductoare cw germanix Since = ufos (i *)—), ae ti, 28. (pipes oeMarea "tee Bana Fe ur @ 2 — sarcina elementard, iar Tey numit. ,curént. de saturatie, este curented prin jonctiunen polarisatd in sens invers. Sd se determine parametrul wy la temperatura de 20°C gi ex- presiile aproximative ale ecuafiei caracteristicti statice pentru polarisdri ale diodei in. ambele Parametrill ay are, Ja 20°C, valoarea £ a 3 e/k 14800 11.600 uy = 25 my. ( Davi dioda este polarizaté in sens direct cu tensiunea u4 = 0,15 V, se obtine: 15. ‘| x 104 Pentru © polarizare in sens insers cu ua = —0,15 V, curentul anodic este: ina ly [ee exp (6) — 1] 400 I. ia = Taexp (—6) — =f a exp (“)s was ur (39) ig= hey ta <0. © Conelurie. Curentut de saturatie este determinat de purtatorti minoritari din cele dowd regiuni si este practic independent de tensiunea de polarizare (microamperi niru dioda cu germaniu si manoamperi pentru cea cu silicin). __ Dioda Zener const& dintr-o jonctiune p-n cu caracteristioa staticd gi simbolu) grafic prezentate in figura 5.15. _ Caracteristica static’ la polatizare in sens direct este identict cu a unei diode obisnuite. La polarizarea jonctiunii'in sons invers, caracteristica pre- 1087 as 7 ts ap Fig. 3.15 ne abrupt situata la Lensiunea iv, unde o variatie mica & tensiunii provoacd o verintie mare a cnrentului fra ca dioda s& se stripungé. Datorité acestei proprietati, dioda Zener se utilizeazi in redre- soarele stabilizate de tensinne (surse de cv. stabilizate). © Dioda tunel este tot o dioda semiconductoare, a c&rei caracteristicd statied nu este insé in permanent ascendenta, in sensul c& pentru anumite yalori ale tensiunii curentul descreste vind tensiunea creste. In acest domeniu al tonsiunii de polarizare dioda tunel prezin nti. dirtamich negativa, peoprietate folositt tn tehnica generfrti de osvilaiii sinusoidale. B. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU CU ELEMENTE NELINIARE DETERMINAREA PUNCTULUI STATIC DE FUNCTIONARE M4. Cireuite cu un singur element neliniar Pentru inceput vom analiza an circuit simplu, format dintr-o sursd de tensiune, un rezistor liniar si un element noliniar, de exemplu o dioda semi- conductoare polarizata in sens direct (fig. 5.16, «). Si determinam punctul static de funefionare al died Fig. 5.46 109———e ___ In circuit se stabileste un curent constant a cirui intensitate este solujia sistemului de ecuatii: Prima ecuatioea sisternului rezult{ din teoremia a doua a lui Kirchhoff. A doua ecuatie este caracteristica staticd dat& sub forma unui grafic. Necunos- cutele sistemului sint tensiunea anodici a diodei gi curentul anodic, adicd coordonatele punctului static de functionare, situat la intersectia graficului caracteristicil statice cu dreapta de ecuatie E, =a, 4+ Ri,, donumita dreaptaé de sarciné. f Punctele de intersectie ale dreptei de sarcinaé cu axele de coordonate se determin’ anulind pe rind tensiunea anodic si curentul anodic. Anulind tensiunea, se obfine curentul de scurteirouit al sursei th, 5s. 67) Anulind curentul se obtine tensiunea de mers in gol 2 sursei Tyo = Ey. . 638) Dreapta de sarcina determinata de taieturile sale pe axe intersecteazt graficul caracteristici? statice in punctul P do coordonate U, si ly. 1 In aplicatiile practice prozinta interes deosebit cireuitele ce con{in un element. neliniar conectat. la bornele unui circuit liniar si activ (dipol activ). Pentru determinarea punctului static de functionare al elementului neliniar se determin mai intli generatorul echivalent de tensiune fa}a de bornele dipolului, dup& care se foloseste procedeul expus anterior. Aplivafie. Si se determine coordonatele punctului static de funefionare at iodei semi: conductoare din eireuitul din figura 5.17, a. Caracteristica statica a diodei este indicatd tn figura 5.17, 0. Eliminind dioda se obfins circuitul liniar din figura 5.18, care poate fi inlocuit eu generatorul echivalent fata de borncle A si C care aro tem. Uaco gt reristenja intern& Raco. Tensiunea Uico so determina cu formula divizorului de tensiune: 3 Uaco = 8 0S TE Fig. 5.47 110Fig. 5.18 o Fig. 5.19 Pentra a determina rezistenja Rago, se caleuleaati mai tnlti curentul de scurteirouit Zacse: ay mec 0,2 mA, Ge unde se obtine Taco t Raco Tacee 0,2 m rouitul echivalent este col din figura 5.16, a. Intersectia dreptei de sarcina cu caracte- ristica static’ determin’ punctul static de funcjionare P de coordonate Us gi 1g = 0,18 mA. 0,65 V 2. Asocierea elementelor neliniare ~e Asocierea in serie. Dona elemente neliniare asociate in serie (fig. 5.19,2) se pot inloeui cu un element neliniar echivalent (fig. 5.19, 6) a c&rui caracte- ristied statied se.objine sumind pe orisontald caracteristicile statice ale celor doud elemente (fig. 519, ¢). Procedeul se justifict observind ¢& la acelagi curent iy tensinnea la borne este suma tensiunilor la bornele elementelor (5.9) Ug = tig Fay Constructia caracteristicii statice a ele- meniului echivalent se face prin puncte. © Asocierea ia paralel.~ Cazul ele- mentelor neliniare asociate in paralel se trateazi in mod similar. De data aceasta, deoarece curentul prin, elementul echiva- lent (fig. 5.20, 6) este suma curenilor prin elementele componente — fig. 5.20, 4 (la aceeasi tensiune 1a borne), caracte- risticile statice se aduni pe verticala. AY 11