Cuprins
Maiti
Lista iustratio..
Dates transliterre.
CCuodint faint
Prefatt.
1 Copitéria
2 Scoala, sn
3. De Ia Facultatea de Matematict-Fizic a Universitiil
‘Moscova la ,.noua congting religioas’”.
‘Transformarea radicald: Toamna 1904 ~ Toamna 1908.
Riavrticea tieutS
‘Trifoicu patra foi
Catastrofa 1917-1926 ns
Varietate Art, Muzica si Stings 1919-1933
Solulinghetat
Cronoegie.
Glosar de name
Amex 1 os
Anexa2
Index1
Copilaria
Primele manifesta ale create lui Dunmezew au inceput cu imparain
plantelay, ca un mijloc de conunicare directa primit dele Acesta. A fost
‘ang nd cinco arf crceat cu pricier peste wml Creator,
(Care erézindu-Se neobseront,ereajuciri i decoratiuni
Cart Jung
rimele amintiri ale lui Pavel Florenski, cel mai mare
copil dintr-o familie formaté din opt persoane, sunt
acelea ale unui nomad. Mama si tatal lui au locuit in
vagoane de calatori si in corturi, lingé réul Kura din Azer-
baidjan. Serpii si scorpionii au transformat lumea inconju-
Titoare intr-un spatiu periculos pentru un copil, insd rSul,
curat, venind dintr-un izvor imens, a reprezentat o sursi de
bucurie, Odata, bebelusul a reusit si se rostogoleasc de pe
marginea abrupti a réului, doar pentru a fi prins de citre
sora mamei lui, matuga Sonya, cea zimbareat’ sicu ochi ne-
fl, cate fica baie in sau, Intimpul acle:peroade scurte,
lipsite de constringerile cvilizatiei secoluli al XIX-lea, pe
cand era inca un copil, se afla intotdeauna cineva prin preaj-
1m pentru a avea griji de el si pentru a-l prinde, Probabil
prima intrerupere arbitraré in continuumul experientei s-a
datorat doar actului rememorari, cu toate c& gocul caderii
de pe pamént in apa Fa marcat.
‘Aveau un apartament in capitala Georgie, Tbilisi, unde
Pavel a fost botezat in Biserica lui David Mtatsminsky, insi
Gar Jung: Memories, Deans, Reflections, inregistraegeditate de cite
‘Ariel Jaffe, tradusi din german de Richard 5 Clare Winston, Collins,
Landon, Publicata penta prima data in: Fontana Library of Theology
and Philosophy, 1967, ed. 2 doua 195, p. 86
aPage Florent
opie
pprimele dou ierni si vara dintre ele nu au fost petrecute in
acest loc, ci in Evlach, 0 mica colonie plini de praf, alata
{n procesul dezvoltirit im jurul unei intersectii a cai ferate
‘Transcaucaziene, intr-o depresiune intinsé, cu temperatu-
i ridicati, parte din ea, zond de stepa, gi alt8 parte, zon’
rilistinoasi find inconjurata din trl parti de mung, iar in
partea de sud-est avand deschidere spre cmpia de coasté
dintre Astama i Baku, pe tirmul Marti Caspice.
Tatil lui Pavel, Aleksandr Ivanovich Florenski,fiu de
doctor sinepot de preot, descendent dintr-o familie de preoti
sidiaconi, a fost inginer al cdilor erate ruse, find angajat de
Cétre guvern pentru a extinde imperiul farului de-a hun,
ci ferate: spre sud, din Tbilisi spre Baku, iar apot din Ba-
tumi spre Arkhatsykhsk. La un moment dat, acesta a deve-
nit adjunctal directorului sf al retelei de cai ferate caucazi-
ene. Atitudinea lui Aleksandr cu privre la vat’ a fost mult
influenfatd de faptul c¥ tata lui, van Andreevich Florenski,
a fost unul dintre cei din generatia legendara de fii de preoti
(Popovich) care s-a rizvratit impotriva presiunii ideologice
venite din partea seminarului, a renunfat la teologie pentra
stints gi g-a canalizat zelul mostenit si autoperfectionarea
timpurie in spiritul jertfirii de sine inspre propagarea unei
‘utopii seculare in care barbati si femeile ar i egali in ceea ce
priveste munca ,pe tArdmul iluminismului rus”. Asemenea
fiului lui Turghenev, Bazaroy, multi au devenit doctori pre-
ccum Ivan; alti au devenit profesori sau jurnalist, care, find
‘ntotdeauna niste sprite revolutionare, au fost adesea fortati
inspre activitit ilegale, exl, inchisoare sau revolufie de ci-
tren regim represiv ~represiuni care s-au dovedit af inefi-
ciente. Ivan Florenski chiar a murit, la fel ca $i Bazarov, find
infectat de holerd in timp ce-siexercita datonile sale medica-
le, Aleksandr Ivanovich a facut parte dintr-o generatie mai
constructiva si mai nobild, preocupati si imbunatdteascd
soarta concetifenilor lor prin intermediul ,faptelor marun-
te", concrete, i care mu a fost indarjita de revolta impotri-
28
va parintilor lor, ci, din contrd, a avut 0 admiratie plind de
evlavie pentru moraltatea acestora, moralitate care a fost
foarte adesea testata prin vieti pline de devotament eroic.
Jn general, acestia au fost mai putin exigenti in ceea ce
priveste pe semenii lor, mai putin iconoclastici datorita fap-
fului ef erau mai congtienti de amenintarea haosului cultu-
zal si social, mai inclinafi spre a valoriza frumusetea, si chiar
‘mai moderati i, in mod rational, s-au bucurat de placerile
lumii, find mai degraba agnostici decatatei intro manierd
agresiva. Aleksandr Ivanovich chiar g-a permis o anumitd
reverent pentru notiuni precum: natura, familia, instinctul
mater si pentru libertatea spiritului uman, ciruia ar trebui
si i se permitd si igi giseasca calea de-a lungul cirarilor
rafiunii si experimentului, nefiind nici introdus - mai ales
cand e tanar gi ugor de modelat ~ in nicio matrce religio-
8, nici incurajat 84 fac& prozelitism (nici chiar pentru atei)
salu s8 fi asupreasc& pe alli pentru a renunfa la convingerile
traditional, Sfintele scripturi” ale sale au fost Faustul lui
Goethe i pssle ui Shakenpeae: Find incorjurat de os:
‘meni barbari si de natura silbatic el a fost preocupat si
ppstreze intact universal ciminului su si, pottivit spuselor
fiului su, -ar fi oferit lui Dostoievski, cercetétorul haosului
interior un pahar de stop linistitor, findndu-l departe de co-
pik In cele din ured, el va ferit pe acegtia, cu mare grii, de
Irational, incntandu-| pe Pavel inc& de la o varsta fraged
datorith invatari acestuia 38 faci mereu experimente tehni-
ce mai complexe si satisfaceri cu rabdare a curiozitatii sale
stiintifice de neinfeles, dar interzicdnd basmele din pricina
suprastimulrii imaginatiei si Evangheliile (ca fiind) peste
Snfelegerea critic a unui copil mic. Cand ceva din solem-
nitatea vibranté a fiului sfu cel mai mare @ determinat un
preotaflat in trecere sii ofee baiatului o prescura (obucaté
rotunda de paine nedospita coapti si binecuvantat’ special
pentru. fiimpartité dup liturghie) i s-aspuslui Pavel, care
dvea jase ani pe atunci, 88 o accepte cu toat’ bunavointa, dar
2»ave loons
‘dup anumite controverse in cas’, aceasta a fost oferiti da-
dace.
“Mama lui Pavel, Salome Saparova sau Saparian, cunos-
‘cuti dupa cisitorie ca Olga Florenskaia,a fost dintr-ofamile
‘armeani, care se considera afi descendenta din grecii pre-ro-
manic ldieni si figieni desi chiar Florenski insusi, care,
imediat dupa cAsétoria sa, a manifestat un mare interes fata
de genealogie, pe care nu a avut timp si sansa si o duc la
bbun sfarsit, avea s& scoatd la iveala multe teorit cu privire
Ia originea lor etnicS. Find originari din Giulistan, care se
afl in Karabakh, Melik-Begliarov-i (dupa cum a fost numita
principala ramura a familiel), a manifestatloialitate fa
sisi turci (de la care a si venit demumirea de melt), dar,
in cele din urm@?, au cdutat adpost impreund cu toate nea-
rutile gi slugile lor in invecinata Georgie pentru a scapa de
rma. Cnd principalalinie descendenta a familie s-a intors
{in Giulistan, uni dintre cei mai tineri membri, potrvit unei
vversiuni a basmului , tre frat”, au ales si riména in Georgi
sisi isi intemeieze proprile lor familii sub diverse supranu-
ime altfel (Separov deriva din cuvantul de origine georgian’
pentru ,scut” si face trimitere la un anumit serviciu de mi
litar al noi lor case). Cu toate acestea, in pofida ciudatei c&-
sitorii din Georgia, et i-au pistrat identitatea armeand gi au
‘ncercat si se amestece prin cAsétorie impreund cu ai lor sau
si se reintoarcd in ramura armeani originar’ a familii
Tatil lui Salome a fost atat de diferit, pe cat a fost cu
putin fie, de bunicul din partea tatalui lui Pavel: un de-
cadent, un descendent efeminat al unui clan rezultat din
{ncrucigiti selective in a cdrei casé luxul specific Orientului
si rafinamentul vest-european oglindeau comerful cu che-
restea gi matdsuri fine pe care il facea intre Persia si Franta,
‘open mater pre de npr import pn
lendid confectionate, Caravanele trase de cAmile cu obiec-
Potrivit uno insemndi, in socolul al XVLea, ia potrivt alta, in
seco al XVIIL-e,
30
te de lux din Est ar fi ficut oricdnd un ocol prin curtea Sa
pparovilor de pe strada Veliaminovskaia din Tbilisi, sind ct
aici vor gasi un fin client gata s8 cumpere, dar limbile vorbite
casi erau rusa gi franceza, iar sprijinul din toata inima a
fost acordat statului rus, care mentinea stabiltatea regiunii,
facand astel posibil stilul de viata epicureic si cosmopolit al
Saparovilor. Este adevarat c& bundstarea familie, in ciuda
‘muncii suplimentare cu ulei gi bitum, era intr-o stare de de-
cAdere rapid ~ dar nu gi mandria familiei, Pavel Saparian
nua fost indeosebi un nationalist, si cu atét mai pufin un om
religios inflacirat, cu toate ci, pentru mai bine de 1500 de
ani, Biserica Apostolici Armeand a fost singura insttutie pe
‘are credinciosi si, divizati si supusi, o menfinusera in toa-
ti puritatea, singural simbol constant al identitiii lor, isto-
ria familie Saparov fiind imbibat& de traditile sale. Cu toate
& oaspeti invatat si cultivati de toate nationalitiile treceau
pragul case lui sii ardtau admiatia fatd de acesta,exista 0
anumité atitudine inchis& gi static in familia extinsé a ui Sa-
parov, care cuprindea verigori de gradul al doilea sal treilea,
‘unchi si matusi. Predispozitia ereditaré pentru tuberculoz’
sitendinta de a-gi accepta indolent statu-quo-ul cultura, su-
‘gereazi, Intro oarecare mésuri, un spirit de cast decadent,
{andire impotriva cBreia mai mulfi dintre copii lui Pavel Sa-
arov s-au rézvratit, cerandu-si cu insistentS dreptul de a se
Cisitori cu strani - georgieni sau rusi - separdndu-se com-
plet de traditia exclusiva a bogatiei sia statutului prvilegiat -
‘cu toate acestea, au fost incapabili si se disocieze de anumite
atitudini de desconsiderare a vieti aspre si dezordonate de
221¢u2i,atitudini care -au determinat pe uni siti acuze pe ei
‘i pe copii lor de arogant Find inflacdraté de parerea unui
profesor venit in vizita™, potrivit cdreia ar trebui mai bine s&
3 Potrvieamintirilor de familie, aesta a fost cademicianul austriae
_geolog Abick, care vizita casa Saparovilor(potrvit une suse ela locus
IRimpround cu oi ca oaspetee lui Pavel Saparoy) cind lucra in Til,
Scrsoril ul, Aus Kaukisschen Landen Reisebrif I ill, au fost publiate
3Pavel Forms
igi imbundtiteascs educafia decit 8 isi piarda timpul, mama
Ii Florenski, Olga Paviovna, cu ajutorul fratelui ei ,socia~
list” Arzhak (Arkadii Pavlovich, cum era numit in Rusia) a
fugit de acasi pentru a studia in St. Petersburg, unde Li
tdlnit pe studentul inginer Aleksandr Florenski, de care a i
‘indrigostit. Cand s-aintors acasi, tat siu nu a fost de acord
cu logodina acesteia, dar, cu ajutorul lui Arzak (dezmostenit
Siel pentru o perioad’ de timp din cauza intentiei lui de a
‘Se cisitori cu o fati georgiand de care era indragostt incd de
ind era elev) cei doi au continuat si corespondeze. Acestia
s-au cisdtorit dupa ce Aleksandr Florenski g-a terminat stu-
dill in 1880, pe cand Pavel Saparov murise deja, nimict fi
ind de un incendiu catastrofal in casa lui din Tbilisi: ,intr-o
familie precum cea a Saparovilor”,scra ful Olgti Pavlovna,
cisitotia unei fice, si, pe deasupra, a unei fice preferate,
Cu tn rus Bird avere si fd pozitie socialé reprezenta o faptd
rusinoasé de tot plansul”™
‘Parinfi lui Florenski au pistrat o relatie de prietenie
chiar apropiata cu surorile Olgai Pavlovna si cu sotii aces-
tora, cae at ajuns sil plac’ gi sl accepte pe soful ei, ins,
in ate privinte, -au rupt de originile lor etnice. Cu exceptia
botezarii obligatorii a copiilor in Biserica Ortodoxs Rus,
cand Pavel, coplesit de rugine, a fost nasul celor dous surori
mai mii, sau lepédat de toate practcile religioase, in mare
parte, sat aga cum Florenski a presupus, pentru a evita orice
posibild desparfire datorata credinfelor confesionale diferite
ppe care le aveau. Olga Pavlovna a mers chiar mai departe de
tat, respingindu-si in totaitate mostenirea cultural refu-
‘ind sa mai vorbeasc armeana sau s& satisfaci curiozitatea
rnormalé a copiilor si cu privire la vietile gi personalitatile
strimogilor lor exotic. Acestia au gésit indicii ademenitoare
i Viena n 1095, eri Florenski, Deir moi, compilate de Igumen An-