101 Montaje Electronice PDF

101... MONTAJE ELECTRONICE < ilie mihaescu & sergiu flori¢a ELECTRONICECUVINT Electronica — cuvint cu rezonanje vaste in lume pineste un domeniu care strabate aproape tot ce e I progres si dezvollare tncepind cu viata privald a 0 trecind prin marile industri pind la zborurile cos Daca, pint acum, un indice al gradului de dezvol economicd tl constituie consumul de ofel pe cap de locui este foarte probabil ca o cifra care sa reprezinte ,consumt de electronica st aibd aceeasi valoare de apreciere. In fara noastrd, electronica joaca un rol de frunte si ct ramuré industriald se situeazd prioritar in domeniul de virf al dezvoltarii, tntrunind sufragiile unanime privind i ile materiale si pregdtirea de cadre. De alifel, in afirmérii plenare a revolufiei tehni tuluror ramurilor economice ‘sint marcate de prezenfa electronicii ca instrument de investigare si cercetare, aulomatizare a procesului de producfie, de protecfie si avertizare, de ridicare a randamentului instalafiilor de producfie si chiar de conducere direct a proceselor tehnologice. Evident, aceasta conduce la re- considerdtri privind formarea tinerilor specialisti astfel tnett deprinderile profesionale sd-si gdseasca locul tned din primii ani de scoald, alaturi de cunostintele teoretice. Adresindu-se tineretului, tovartisul Nicolae Ceausescu tl indeamnd cu o grija pdrinteasca de la Tribuna Congresu- lui al X-lea al Uniunii Tineretului Comunist: ,,...trebuie si-{i insusesti permanent tot ce a creat mai bun omenirea in domeniul stiinjei, al cunoasterii, si stapinesti la perfectie cunostintele tehnice si stiintifice cele mai moderne, si poli actiona cu rezultate cit mai bune intr- unul din sectoarele vietii economico-sociale 4 colectia cristal 4fens, cartea de fald este racordati la procesul fmplu al educafiei tineretului prin muncé si pen- %, proces tn care, in mod firese, materialul docu- jupio pondere importanté. Suita de scheme elec~ jrezentate, in marea lor majoritate rod al unei jate experienfe practice, tsi propune si stimulece linerilor pentru. exercifiul practic. in general yi instrucliile electronice inspecial. Sint infétisate, la unele scheme mai simple tn componen{a, in pentru acei tineri care sint in faza de yalfabet ic", reusita functionald a montajului contribuind area cunostin{elor insusite. Gradul sporil de difi- fe al altor montaje aduce in fafa constructorilor tori utilizarea unor componente si tehnici moderne, L ce slimuleaza gindirea tehnica constituind, poate, chiar e de creatie ale viitorului specialist. Capitolele lucrdrii sint deci esalonate dupa crileriile nintite sau care se pot deslusi pe parcurs. Astfel, in apitolul I sint prezentate diferite alimentatoare consi- dertndu-se ca orice constructor trebuie sd-si procure mai tnlti sursa energie la care st branseze montajele experi- mentale. Capitolul II cuprinde schemele unor aparate de mdsura si control ca: voltmetre electronice, generatoare de qudioradiofrecven{it, frecvenimetre, generatoare de bare TV, verificator pentru cristale de cuar] elc., adicd aparale necesare construirii si regldrii montajelor electronice. In capitolele urmatoare sint prezentate si comentate, pentru mai mullé usurinfa in realizarea lor, amplificatoare de audio si radiofrecven{a, mixere, amplificaloare de antend, receptoare simple cit si receptoare speciale pentru gama undelor scurle, oscilaloare, emifatoare etc. Lucrarea se incheie cu infafisarea unor montaje electronice moderne cumsint, de pildd, traductoarele cll si unele miniaulomati- sari care nu reprezinta doar un simplu divertisment, ci au multiple aplicafii practice. In incheiere, dorim succes tuluror tinerilor care vor trece la realizarea acestor montaje iar pentru elapa wrmd- toare, construcfii dupa scheme proprit. AUTORIL 4 colectia cristal 4 Marea majoritate a montajelor electronice ew zitive semiconductoare prezentate in lucrarea sint alimentate la tensiuni pind la 24 V si cure nu depigese 1 A. Din acest motiv si sursele de ali tare au parametrii incadrati in aceste limite. In praetied, se intilnese urmatoarele tipuri rept zentative de surse: — on tensiune fix’, — cu tensiune reglabil: — in trepte; — continun, prevazute cu: — protectie la supracurent; — protectie la seurteircuit. De asemenea, sursele pot si debiteze o tensiune stabilizata fafa de variatiile de refea si fata de curentul absorbit de sareina (in limite prestabilite). Sursele de alimentare cu tensiune fixi se utilizeazi, in general, pentru inedrcarea acumulatoarelor sau alimentarea montajelor finite cum ar fi radioreceptoare, amplificatoare de audiofrecventa, dispozitive electronice, Pentru inedrcarea acumulatoarelor pastila de 1,25 V tip uscat, se pot folosi schemele clectronice din figurile 1 si 2. Aceste montaje folosese pentru coborirea tensiunii fie un transformator de sonerie fie un condensator. Se stie ef orice condensator prezint&i o anume reac~ tanta in funefie de freevenfa curentului ce trece prin el: 4 colectia cristalshema de principiu a unui redresor freeventa in Hz (in cazul alimenti retea, [=50 Hz); — capacitatea condensatorului in pF. tabelul 1 sint indicate reactantele capacitive pen- citeva valori uzuale de condensatoare, iar in tabelul sint indicate tensiunile de iesire in functie de capaci- a condensatorului utilizat, de la ‘Tabetal 1 ‘Tabelul 2 Cur} cy Cur] | uv) | (0,001 32M oa zie O01 320 k 02 6 of wk 05 ° 10 a0 06 2 aye nooo cor ome 2eINGOO1 Fig, 2. Schema wz0v de principiu a redresorului ard trans- 8 : formator 4 colectia cristal 4 Curentul maxim admis printr-un co! dat de relatia i 2 [4] in care: U_— tensiunea eficace in voll X, — reactanta capacitiva in Q. Se va avea in vedere ca sii nu se depaseasca absorbit de consumator (in eazul acumulatoj va lua in considerare 1/10 I, acumulator). Facem mentiunea cd un transformator de poate debita un curent de 0,8—1 A. In cazul in dorese alte valori de tensiune sau curent decit ct transformatorului de sonerie, se poate calcula w tip de transformator cunoscind in prealabil tens! si curentul din secundar U, si I,, astfel: 1 — Se determina puterea din secundarul tr formatorului PW] ULV] xLfA]- Intrucit randamentul transformatorului este de cca 80%, se va lua in considerare o putere real’ P=1,2P,. 2 — Sectiunea miezului se calculeazi cu formula: $=1,2V12 P, [em"],— iar numirul de spire in secundar este dat cu suficienta precizie de formula: n,=554U,, iar in primar: 1 n,=502 Uy. 3 — Diametrul conductorului se stabileste finind seama de recomandarea c& se admite o densitate de 2 Ajmm’, 4 — Curentul in -inffigurarea primard este: PIW] WET, 2 Taw L ] % 4 colectia cristal 4Fig. 3. Tensiunea este apoi redresata cu diode semiconductoare, tensiune care dup’ redresare va fi filtrata eu condensatoare electrolitice ale cdror valori sint, de re- guli, cuprinse intre 1000 si 4700 pF. In cazul in care se solicit o valoare anume a tensiunii stabilizate, se va utiliza montajul din figura 3 in care, dupa ce tensiunea este redresata si filtrata, se aplic& pe colectorul unui tranzistor npn (2 N 3055, BD 136 sau GD 508) a carui stare de conductie este in functie de tensiunea de polarizare a bazei sale. Tensiunea din baza este stabilizaté cu 0 diodi Zener (caracteristica sa fiind in funetie de valoarea tensiunii de iesire) care, in general, admite un curent mai mare decit curentul de baz al tranzistorului. In acest. fel, in emitorul tranzistorului se va obfine o tensiune stabilizat& in functie de caracteristica diodei Zener. In tabelul ane- xat figurii 3 sint indicate si valorile rezistentei R, si tipul diodei in functie de tensitmea de iesire. Reamintim ca in funcfie de tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului de putere se poate obtine o tensiune variabila la ieyire U,. Montajul din figura 4 aplica 19 acest principiu astfel ei pe baza tranzistorului pnp 4 colectia cristal 4 Fig, 4, Schema redresorului cu tensiune (ASZ 18, EFT 250, OC 26) se aplic’ o tensiune vai obtinuté din emitorul tranzistorului prp (BC 327; 124), Tranzistorului T, i se poate modifica tens de polarizare a bazei printr-un divizor potentiom (P=10 kQ). Butonul potentiometrului va indicind valoarea tensiunii de iesire. In cazul in care se doreste ca tensiunea obtinutd si fie si stabilizata, atunci tensiunea de polarizare a bazei tranzistoarelor T; si T, (fig. 5) va fi stabilizata cu doua diode Zener (DZ 312 sau PL 12 Z) legate in serie. SFT 20 SFr 212 oc 26 Fig, 5. Schema redresorului cu tensiune reglabild si stabilizati 11 4 colectia cristal 4ircuitul imprimat al redresorului t mod, 1a bornele de iesire se va obfine o tensiune ila intre 0—24 V cu o variatie de 0,5% fata de rea prestabiliti, la un curent de 1 A. e constaté din schema c& tranzistorul 1, (BC 178) are o tensiune constanta de polarizare, stabilizata cu cele doua diode Zener si cd montajul Darlington (tranzistoarele T; si Ts, T,) primeste tensiunea de polarizare din emitorul tranzistorului T, prin potenfiometral de 10 kQ. In acest mod, tranzistoarele Ts, Ty vor fi mai mult sau mai pufin deschise in funcfie de tensiunea stabilizata aplicat& pe baza lor. Transformatorul se va realiza pe un pachet de tole E+ 2,5 x3 cm, avind bobinate in primar 1 210 spire cu sirma CuEm 0,3 mm, iar in secundar 145 spire eu sirmé CuEm Z 0,8 mm. Montajul se executé pe o pla- cul cu circuit imprimat (fig. 6) care se va monta pe 0 placa izolatoare. Radiatorul cu cele doud tranzistoare se fixeaz& pe spatele cutiei (fig. 7), iar pe panou se va monta instrumentul (0—30 V), 0 siguranti de 1 A si potentiometrul. O alta sursi de tensiune este prezentata in figura 8, dotata cu trei tranzistoare pnp capabili si furnizeze un curent de 0,6 A si o tensiune reglabild intre 0,318 V. Tranzistorul 7, (MP 42) are baza polarizat cu o tensiune culeas& dintr-un divizor rezistiv Rs, R,, iar ten- siunea_din emitor este stabilizata cu ajutorul unei 12 diode Zener PL 12 Z la o valoare stabiliti de poten- 4 colectia cristal 4 Fig. 7. Vedere partialé a cutiei redresorului. fiometrul P=500 O. Presupunind ca tensiua iegire Us. are tendinfa sd scada datorita consumat atunei tensiunea de polarizare in baza tranzis| T, va scade ducind la o scédere a curentului de cole (emitorul se afl 1a un potential prestabilit), la o ert tere a tensiunii de polarizare pe baza tranzistorului T, pnp si deci va ,deschide* mai mult tranzistorul Ts. ‘Tranzistorul P 4 B se va monta pe un alate con- fecfionat din tabli de aluminiu groasi de 3 mm. yea alti variant’ (fig. 9), tranzistorul T, (2 N 2905) primeste in emitor o tensiune prestabilita cu potentio- 0 wee dn exonzo0¢ Fig. 8. 13 4 colectia eristal 42av/ase trul de 4,7 kQ, tensiune care ins’ este stabilizata cv jonctiunea colector-emitor a tranzistorului T,, Baza tranzistorului T, este alimentata prin divizorul rezistiv 2.2~4,7 kQ de la borna de iesire a sursei. Variatiile din colectorul tranzistorului T, sint transmise tranzistorului 7; si apoi tranzistorului T, care are un curent de colector limitat de o dioda tip 1 N 4001, Tn acest mod, in emitor apar variatii de tensiune date de suma algebried dintre tensiunea prestabilita si tensiunea de iesire. Sursele de tensiume prevazute cu amplificatoare de croare prezinta insa dezavantajul ei solicit mult diodele stabilizatoare. Pentru a inlitura aceste inconveniente se utilizeazi amplificatoarele de eroare diferentiale {i mate din tranzistoarele T, si T, cuplate tn schema cu emitor comun (fig. 10). Tranzistorul T, (BC 107) are baza polarizaté eu o tensiune constant de 4,7 V obtinuta de la dioda 4 V7 iar tranzistorul T, (BC 107) are baza polarizatd cu o tensiune prestabiliti cu poten{iometrul de 10 kQ. Tranzistorul Ty (BC 177) joach rolul unui amplificator de eroare, variafiile de tensiune aparind pe rezistenta de 680 © si in colectorul tranzistorului T's prin care Fig. 10, Schema alime stabilizat prevazut cu ampl diferential d tranzistoare Ty si T; (2 N 1613 si 2 N 3055). Fe aceasti schema, eu curenti mici se pot comanda mari, de ordinul amperilor. Transformatorul se realizeaza pe o sectiune de 11 avind in secundar 120 spire cu sirma CuEm 1,4 mm ar in primar 1 000 spire Z 0,4 mm, Plecind de la acela: principiu, se poate utiliza un amplificator_diferential sub forma unui cireuit integrat de tip wA 741 sau SN 72741 (fig. 11 si 12) al edrui semnal de iesire este aplicat fie direct unui tranzistor de putere 2 N 3055 fie unui Fig. 11, Schema alimentatorului cu circuit integrat 15 14 este comandat etajul Darlington format din cele doua 4 colectia cristal 4 4 colectia cristal 4|. 12. Schema stabilizatorului H circuit de protectie taj Darlington. In schema din figura 12 se observa ci baza tranzistorului 2 N 3053 este decuplat’ printr-un condensator de 10 nF in scopul evitarii intririi in autooscilatie a.etajului Darlington. (T,=BC 173.) De mentionat, pentru ambeie scheme, necesitatea utilizarii unor radiatoare pentru tranzistoarele 2 N 3055 care se yor monta in afara carcasei Pentru schema electronic& din figura 12 este prezentata si plicuta cu circuit imprimatla sara 1:1 (fig. 13). C2N 255 toa j—Ps0 bo Paka Parka, 16 Fig. 13. Placufa cu circuit imprimat 4 colectia cristal 4 O\ uM 209K) Fig. 14. Schema alimentatorului pe circuite integrate Pentru simplificare, in figura 12, montajul va trebui analizat ca avind scurtcircuit intre punctele ¢ sid si intrerupta legatura intre punctele a si b. Se va reveni cu explicalii suplimentare asupra schemei in- cadrate intre cele doua linii punctate. Este cunoseut faptul cA circuitele integrate TTT Iucreaza la o tensiune de ++ SV, tensiune care se cere a fi stabilizata. Fiind vorba de o anume valoare a tensiunii stabilizate, au fost create circuite integrate capabile si furnizeze Ja iesire 5 V/1,5 A, asa cum sint SKC 2309 sau LM 309K (fig. 14). Sursa poate fi realizati in dou’ variante si anume cu tensiune reglabili 0-10 V (comutatorul pe pozitia 2) sau cu o tensiune fix de +5 V (comutatorul pe pozifia1)- Se recomanda ca valoarea condensatorului C, si fie cit mai mare, pind la 4700 uF, Transformatorul se realizeazi pe tole E-+I cu o sectiune de 5 cm% In varianta constructiv, cu o tensiune reglabili de la 0-10 V, instrumentul (10 mA) joaca si rolul de voltmetru, comutatorul I, aflindu-se in pozitia: 2 (capatul de scala se va regla cu potentiometrul semireglabil P=100 kO), iar pentru varianta de sursi cu tensiume 17Fig, 15. Vedere din fata a carcasei alimentatorului anti de +5 V instrumental joacd rolul unui rmetru (1 A — capat de scali) suntat cu rezistenta wre se determina prin tatondri in functie de tipul Strumentului folosi Cu toate c sursele de tensiune previzute cu ampli- icatoare diferentiale de eroare sint raspindite, ele an inconvenientul c& pe misuré ce curentul ereste prin tranzistorul de putere, existi tendinja de mentinere constanta a tensiunii de iesire, ceea ce poate si con- duck Ia distrugerea tranzistorului. Datorita acestui inconvenient, sursele au fost prevazute si cu un sistem electronic de protectie la scurteircuit, sistem care duce la sedderea brusea a tensiunii de iesire cind apare un sgurteireuit (sau un supracurent). © astfel de schema este prezentatd si in figura 16 in care, pe ling& cireuitele obisnuite, mai apare un tranzistor T, (EFT 320, MP 42) a cArui baz este polarizata cu o tensiune rezultata din ciderea de tensiune de pe rezistentele R, si Py. Cu cit curentul consumat este mai mare, cu atit ciderea de tensiune este mai mare dueind, peste 0 anumit& limita (0,6 V), 1a deblocarea tranzistorului T;, ceea ce pozitiveazd baza tranzistorului T, blocind tranzistorul 1. Astfel, la scurtcir~ cuit tensiunea de iesire va fi aproape de 0, protejind tranzistorul P 209. ‘Montajul se executa pe o placuta de circuit imprimat ce se fixeazi pe un suport metalic 1 pe care mai este 18 fixat radiatorul 2 al tranzistorului P 209 executat din 4 colectia cristal 4 cel Fig. 16. Schema redresorului autoprotejat 4 colectia cristal 4Fig. 17. Schité de montaj a pieselor redresorului in cutie. aluminiu groasé de 3 mm. Suportul 1 se fi- pe fundul cutiei 3 fata de care este izolat electric jul A). semenea, mentionim c& celula de redresare AEG B )0 C va fi montata pe un radiator de tabla de jiniu 60 x60 x3 mm. iesire a sursei. Intre baza si emitorul tranzistorului Ts este montatd o rezisten}a reglabila intre 0,3—-5 2 care asiguri o cAdere de tensiune in functie de curentul absorbit de consumator. Reglind rezistenta de 5 Q, se poate regla c&iderea de tensiune pe baza tranzistorului T si implicit curentul absorbit de consumator. Rezis- tenta de 0,3 Q asigura o protectie la un curent de cca 2A. Mentionim ci potentiometrul de 5 Q trebuie si fie de cel putin 5 W. : Pentru radioreceptoarele sau radioemitatoarele echipate cu tuburi electronice si utilizate ca echipament portabil se utilizeazi montaje electronice convertizoare Benz srolatoare tub Pvc 20 Fig. 18, Detaliu de montaj. 4 colectia cristal ¢ Fig. 19. Schema convertizorului de tensiune cu care se transforma curentul continuu in alternativ, ridicarea tensiunii 1a 90—300 V si re rea ei. Convertizoarele se realizeazi pe baza unor autoos Jatoare eu tranzistoare de putere EFT 250, ASZ 18, P 4B, P 201 ete,, alimentate din acumulatoare de 6—12 V/4—8 Ah. In figurile 19 si 20 sint prezentate doua variante constructive ale unor ridicdtoare de tensiune ce lucreazi pe o freevenfa de cca 1,5 kHz, ceea ce jinseamna e& pentru filtraj se vor utiliza condensatoare electrolitice de eapacititi relativ reduse. Transformatoarele sint realizate pe miezuri de ferita tip E +1 eu sectiunea 1 cm® sau tip U (fig. 21) folosite la transformatoarele de impulsuri de la televizoare. Pentru montajul din figura 19 infisurarea 1=3)se executa 2X24 spire cu sirma CuEm G0,2 mm, inf surarea 4—6 bobinind 2x39 spire cu sirma CuEm 0,5 mm, iar secundarul va avea 750 spire cu sirma CuEm 012 mm. Ca told se utilizeazi dou’ miezuri tip E10 din feritd. Pentru al doilea tip de convertizor de tensiune (fig. 20) se vor bobina 18 spire (infasurarea 1—2) cu sirma CuEm 0,25 mm, iar infasurarea 3—4 se realizeazi cu sirma de CuEm 0,8 mm (50. spire). Un ridiedtor de tensiune fara transformator, util zeaz& in locul autooseilatorului (fig. 22) un circuit basculant astabil echipat cu doua tranzistoare npn (BC 107) ale céror impulsuri (diagramele a sib din aa 4 colectia cristal 4+90V/25m A, 1 uF /250¥] Fig. 20. Schema convertizorului cu dowd tranzistoare. 2x2e spice 6 07CuEM - 4 colectia cristal 4 Fig. 21. Sectiune prin transfi fig. 23) sint aplicate pe bazele unor tranzistoare c« mentare, Dac tranzistorul T, intra in stare de ductie, in colectorul siu va apare un impuls dela + ja 0 V, impuls care deschide tranzistorul pnp T, (Al 162). in emitorul tranzistorului T, se va objine o va~ riafie de tensiune, de la 0 la 6 V, ce se aplie’ condensatorului C,, condensator care mai este inc&reat cu o tensiune similari datorita tranzistorului T, (AD 161), conform diagramei c. Fenomenul se repeta yi in partea dreapti a schemei, coea ce face ca la intrarea puntii si se obtin’ o tensiune pulsatorie de 2x6 V=12 V. Practic, pe misuri ce curentul consumat creste, va scidea si tensiunea (de exemphi, 10 V/0,2. A). 296 197 ronyrar Pig. 22, Schema unui ridicdtor de tensiune 23 4 colectia cristal 4| AO ‘Tran AE pi Fig, 23. Diagrame de comutatie Adaugind un multiplicator de tensiune dup un asemenea montaj, se pot obtine valori ridicate de tensiune ins la curenti relativ mici, asa cum este si montajul din figura 24 care functioneaz’ pe princi- piul descris mai sus, obfinindu-se Ia iesire cca 300. V. Cu toate c& circuitele cu tranzistoare au mare ri pindire in aparatura radioamatorilor, existi unele domenii (radioemifatoare, etajele de radiofrecventa ale radioreceptoarelor) in care, fie c& se utilizeazi sem conductoare eu o tehnologie specialé (greu abordabila de c&tre radioconstruetorii amatori), fie se utilizeazd tuburi electronice. In aceasta ultima varianta, este necesari 0 sursi de tensiune reglabilA continuu sau 24 in trepte pind la 350 V/0,2 A. Tensiunea din primarul 4 colectia cristal 4 Fig, 24, Schema multiplicatorului de tensiune 25 4 colectia cristal ¢ |saves |. 25, Schema redresorului cu tensiune reglabila ui transformator (fig. 25) este redresata de un grup de patru diode (montate in doud casete tip D 1011 A) si aplicati unei celule de filtraj C,, C, si Ry. Tubul electronic 6 P 36 este montat ca repetor catodic, iar pe grila de comanda i se aplied o tensiune reglabilé, astfel ineit in catod se objine o variatie de tensiune de la 10 V la 350 V. Se recomanda si nu se depiseasci curentul de 200 mA deoarece exista riseul de distrugere a tubului electronic. Transformatorul se executa pe 0 tol E+-I eu sectiunea de 12 cm? bobinind 1 600 spire cu sirmé de CuEm Q 0,35 mm (inflisurarea 1-2), 29 spire cu sirm’ CuEm Q 1,2 mm (infagurarea 3—4) $i 900 spire cu sirm& de CuEm g 0,55 mm. Montajul se va ecrana intr-o cutie metalicd confec- Jonata din tablé de aluminiu groasi de 2—3 min Fig, 26. Cutia vedresorului. 26 4 colectia cristal 4 montind pe panoul din fali un voltme stabili valoarea tensiunii, butonul potent bornele de iesire si sigurantele. Pe perefi vor prevedea fante de. aerisire (fig. 26). In montajul din figura 27 s-a previzut ¢ regulator de tensiune un tub stabilizator de 280/80 cu ajutorul c&ruia se pot obfine tensiu lizate de +70, +140, +210 si +280 80 mA. Comutarea se regleazi en ajutorul comutator 1x6 pozifii_addugindu-se si o valot 320 V_ nestabilizati. Rezisten{ele de 100 k:! montate pentru egalizarea tensiunilor pe ele tubului. Redresarea tensiunii se realizeazi cu o punte 350/110. Unele construcfii cu unul sau dou’ tuburi electro} cpitau gabarit si greutate mult mai mari cind| anexa sistemul de alimentare. Nu totdeauna avem la dispozitie un transformator, adeevat bobinat pentru tensiunile de retea, iar perturba- lille produse de cimpul magnetic de dispersie ne obliga sé udm misuri suplimentare de ecranare si dispunere a pieselor. in afar de aceasta, trebuie finut cont si de costul ridieat al unui redresor ce are ca piesii principal transformatorul de refea. Schema din fig. 28 exclude inconvenientele enumerate mai sus si este foarte indicata la alimentarea anodica a wnor construefii cum ar fi emifatoarele. Redresorul debiteaz’ o tensiune continua de 240 V, cu un curent de 700 mA. Alimentarea se face de la reteaua de curent alternativ de 220V/50 Hz. La tensiunea de 220 V se utilizeazi puntea in intregime, urmata de un filtru. Pentru dublarea de tensiune, redresorul functioneazi in montaj dublor de tensiune, refeaua aplicindu-se intre diodele D, si D, si condensatoarele C, si Cs. In aceasta situatie, diodele Dy 5i Ds nu funetioneaz4, fiind polarizate in sens contrar condu tiei. Condensatorul C, se monteaza izolat pe sasin prin intermediul unei rondele izolatoare. 4-colectia cristalwe 3V stv 280/80 2a] 4 colectia cristal ¢ Fig. 27. Stabilizator de tenslune cu tub stabilovolt Fig. 28, Schema redresorulu) dublor fara transformator. gov zzomnovs fous Diodele redresoare sint de tipul F407 (LP. D 226 sau echivalente. Socul de filtraj se realizeazi pe un miez de fi sectiunea de 4 cm®, eventual de la un transformatot iesire, bobinindu-se sirma CuEm @0,4 mm, Rezistenta R, protejeazai diodele impotriva fenome lor tranzitorii daunatoare si are valoarea de 10 (din sirma de nichelind). Protectia redresorului este asigurata de siguran S, (0,25 A), prin schimbarea cdreia se executa $i sehi barea de tensiune.af ‘TE DE MASURA SI CONTROL etre electronice \jele tranzistorizate sint alimentate cn tensiuni fila 24 V si curenti relativ redusi, fapt care determina i instrumentele cu care se executd masurarea ten- ilor si posede rezistente de intrare peste 100 000 V pentru a nu obfine erori in masurare. ceste rezistente interne sint specifice voltmetrelor ‘ lectronice atingind valori de peste 10 MQ. Pentru posesorii unui instrument universal de masuri dotat cu o scali de 50uA se poate construi un adaptor pentru mésurarea tensiunilor alternative (pind Ja 50 kHz) de 1a 50 mV 1a 500 mV. Adaptorul foloseste un amplificator operational compensat In frecventi de \ wow ary INSTRUMENT SHA, afeses lah " oN aee 30 Fig. 29. Adaptor 4 colectia cristal 4 2B 08 Fig. 30, Schema voltmetrului elect tipul uA 741 (B A 741 sau SN 72741) alimentat de doua baterii de 3 V. Semnalul de audiofrecven}a, dup ce este amplificat este detectat de o punte formati din diodele AA 116, punte care este alimentati in celilalt bra} de o tensiune continui de referinfi culeasa de pe divizorul rezistiv al rezistentelor Ry—R, si reac tanfele condensatoarelor C;—Cy. Capatul de scala este reglat cu ajutorul potentiometrului P (10 kQ). Legitura dintre adaptor si instrument se recomanda si fie cit mai scurta. Etalonarea milivoltmetrului de tensiune alternativa se face eu ajutorul unui generator standard de semnal (1 kHz) sia unui voltmetra electronic, stabilindu-se capatul de scala cu potentiometrul de 10 kQ pentru domeniul cel mai mic de misurare (50 mV). Celelalte domenii de masurare se determina prin tatonare asupra rezistentelor Ry si Ry. Un voltmetru de curent continu, echipat eu douk tranzistoare BC 108 (npn) montate in punte, este prezentat in fig. 30. Tensiunea de masurat de la bornele a, b este aplicata bazelor celor doud tranzistoare, ceea ce provoacd o dezechilibrare a puntii. fn aceasta situafie, apare un curent pe diagonala puntii, curent care este sesizat cu ajutorul instrumentului de 504A. Puntea este alimentata de la o tensiune stabilizati de 6,8 V. a 4 colectia cristal 44 colectia cristal 4 Fig. 31, Milivoltmetra de curent alternativ wa Fig, 32, Vedere de ansamblu Domeniul de masurare se alege cu ajutorul comutato rului 2x4 pozitii, corespunzitoare capetelor de seal de 1, 3, 10 si 30 V. Echilibrarea puntii se realizeazi cu potentiometrul P,(10 kQ) avind bazele tranzistoa~ relor in scurteireuit (intrerupatorul I inchis).. In figura 31 este prezentat un milivoltmetru destinat, masuriitorilor de semnale cu freeventa cuprins& intre 20 Hz si 200 000 Hz si tensiunea intre 10 mV si 100 V impartita in 9 game de misurare, Din analiza schemei electronice se constata e4 primul tranzistor MP 41 (3=100) joaci rolul unui repetor pe emitor, semnalul find aplicat simultan tranzistoarelor MP 41 (1 si 7) alimentate in serie. Din emitorul tranzistorului 1’; semnalul este aplicat tranzistorului T, montat ca un amplificator cu emitor comun si care are ca sarcin 0 punte in bratul cdreia este montat un instrument de 10 uA. Celdlalt braf al puntii este alimentat din emitorul tranzistorului 1’, printr-un circuit de reactie negativa. Echilibrarea puntii se realizeaz’ en potentiometrul de 160 ©, scurteireuitind bornele de intrare ale milivoltmetrului. i Tensiunea de alimentare a fost stabilizati la 6 V, alimentarea aparatului realizindu-se de lao baterie de 9 V (consumul de curent nu depaseste 7 mA). 4 colectia cristal §J Fig. 33. Detaliide fixare a pieselor circuit iimprimat soya a La intrarea milivoltmetrului s-a prevazut 0 borni, de tipul celor utilizate 1a radioreceptoarele ,Mamaia", Albatros" pentru alimentare, astfel incit baza tran- iT; este tot timpul scurteireuitati la masi. ile de masurare au fost impartite in doud grupe: grupa I 10 mV--1000 mV, grupa II 5 V=-100 V. Reglajul in cadrul fiecdrui domeniu de misurare se face cu potentiometrele semireglabile. = Montajul se executa pe o plicuta de circuit imprimat, dublu placat, fixaté cu suruburi M3 fafa de panoul frontal al aparatului. ait Carcasa este (150 x100 X75) confectionata din tabli de aluminiu groast de 1 mm si este prevazuta cu doud capace laterale, ) Miasuratorile se efectueazi cu ajutorul unui cablu blindat. — cablu mierofonic. fi Un alt voltmetrn electronic este prezentat in fig. 34, indicat pentru masurari de tensiuni continue si alternative de joasi sau inalt& freeventa. Gamele de misuri sint 1, 3, 10, 30, 100 si 300 V pentru curent, continuu si numai pin% Ia 100 V pentru curent alternativ eu freevenfe ce mu depasese 100 MHz. Comutatorul K, alege tipul semnalului de miisurat 34 astfel: pe pozifia 1 tensiuni continue; pe pozitia 2 ten 4 colectia cristal § siuni din gama freevenjei audio de radiofreeventi, Comutatorul K alege gama de misuri, Sistemul electronic este format dintr-un cator diferential cu dowd tranzistoare BC 107 sau intre emitoare avind cuplat un instrument indic sensibilitatea cuprinsa intre 50 si 100 uA. Alimer in acest caz, se face de la o baterie de 4,5 V. Di utilizeaz& un instrument indicator mai putin se tensiunea de alimentare poate fi ridicata la 9 V, Cu ajutorul potentiometrului de 3 kQ montat serie cu instrumentul, se regleaz sensibilitatea ins! mentului, respectiv capatul de seal —indicafia maxi Cu ajutorul potentiometrutui de 500 Q, care se manda s& fie bobinat, se regleazi punctul de zer instrumentului. (Acest reglaj se face ori de cite punind comutatorul K; pe pozitia 4, acul instrumentuli nu_indic& pozitia zero). ‘Tensiuni alternative mai mari de 100 V nu pot fi masurate deoarece diodele detectoare nu pot Iucra la tensiuni- mari. Rezistentele aditionale trebuie si fie selectionate sau daci dorim coincidente perfecte pe toate scalele de misurd, respectiv si avem o singura gradare, atunci se pot monta, in serie eu rezistentele, cite un potentiometrn semireglabil cu valoarea de 10% din rezistenta aditionala. Etalonarea instrumentului se face, fie utilizind surse de tensiune etalon, fie prin comparafie cu alt voltmetra electronic. Voltmetrul electronic din figura 35 este previzut eu doua tranzistoare cu siliciu, intr-un montaj diferenfial. Trahzistoarele cu siliciu, care au curenti reziduali foarte mici si o foarte bund stabilitate termicd, fac ca performantele sa fie foarte ridicate, Se vor folosi dowd tranzistoare cu siliciu de tip BC 108 sau echivalente. In plus, montajul find diferential, face ca sistemul si fie practic, insensibil la variatiile tensiunii de alimentare. Experienfa a dovedit ci atunci cind tensiunea de alimentare variazi cu +25%, eroarea de misuri nu 35 pe poziia 4 colectia cristal 4Fig. 34. Schema voltmetrului electronic Fig. 35. Schema de principiu a voltmetrului electronic depaseste +2,5%. Cu acest montaj se pot misura tensiuni continue pe 4 scari de sensibilitate: 1, 2, 5, 10 si 25 V. Alegerea scirilor se face cu com tatorul cu 3 sectiuni K, ficeare sectiune avind 4 pozitii, Ca instrument de masuri se poate folosi un microampermetru de 100—600 wA. Pentru etalonare, se aplica la intrare tensiuni cunoscute, corespunzatoare ficedrei scari (pentru fiecare sear — 2 — 3 tensiuni) si se regleazi potentiometrele P;—P,, stiind cA scala este liniard. Potentiometrele P; —P, sint toate egale si au valoarea far * cpa Smal b Fig. 36. Punte detectoare 37 4 colectia cristal 45 kQ. Ry este potentiometrul de adus la zero. ajul se va alimenta la tensiunea de 9 V, deci de la ferii plate de 4,5 V fiecare. Montind la intrare 0 de redresare (detectoare D 2 E, D 2 B, EFD 108 a in figura 36, se pot masura si tensiuni alternative ecventi maxima de cirea 50 kHz. (ficindu-se eta- irea respectiva), Montajul este simplu de realizat, lativ icftin si foarte robust. Impedanja mare de intrare — peste 0,5 MQ. — reco- panda instrumentul deseris mai sus in special pentru fisuratori in montajele ce folosese tranzistoare. eneratoare de audiofreeventa - Reglarea, depanarea sau verificarea amplificatoarelor de audiofrecventa, implica utilizarea unor generatoare ~ cu semnal adecvat. Inacest sens, constructorilor amatori le sint prezentate, in acest capitol, schemele si descrierea unor generatoare AF, Astfel, cel din figura 37 este usor de realizat si genereazi un semnal de buna calitate. Pentru o anume simplificare s-a prevazut impirfirea semnalului in patru subgame si anume 20—200 Hz, 200 —2 000 Hz, 2—20 kHz si 20—200 kHz (deci toate in raportul 1:10), alegerea subgamei dorite facindu-se din comutatorul dublu K. Reglajul fin al freeven{ei intr-o subgami se face din potentiometrul dublu pe ax de 2x10 kQ, Liniaritatea amplitudinii semnalului sinusoidal se realizeazi cu un termistor Th montat in emitorul tranzistorului Ty. Rezistenta acestui termistor la temperatura de 25°C este de 1500—2000 Q, Tranzistorul T, este de tip OC 45 sau EFT 317. Tranzistorul T, este de tip npn si pot fi folosite OC 140, MP 111 sau similare. Celelalte doua tranzistoare folosite ca amplificatoare sint de tip pnp, din care T; este OC 41, MP 39 sau EFT 319, iar T, este OC 71, MP 42 sau EFT 31 Dupa ce montajul a fost executat pe circuit imprimat 38 sau pe circuit conventional, iesirea se eupleazi pe pozi- 4 colectia cristal 4 k Fig. 37. Generator de audiofrecvent fia 1, iar la iegire se monteaz’ un voltmetru electronic, Se roteste potenfiometrul din emitorul tranzistorului pentru semnal maxim, apoi se regleazi potentiometrul de 100 Q din emitorul tranzistorului 7, pin’ ce voltmetrul electronic va avea indieatia 1 V. Potentiometrul de 100 Q se Iasi in aceasta pozitie, apoi nivelul la iesire intre valoarea 0 si 1 V se regleazi din potentiometrul de 1 kQ, montat in emitorul tranzistorului T,. Acestpotentiometru are axul prevazut cu buton. Pe butonul potentiometrului se fixeazi un ac indicator, iar pe panoul frontal se tree repere cu valori ale nivelului de iesire masurate in puncte discrete cu voltmetrul electronic. Tesirea din generator are un atenuator la care nivelul semnalului este pe pozifia 1 in raportul 1s, pe pozitia 2 in raportul 1:10, iar pe pozitia 3 in raportul 1:100, Neuniformitatea semnalului in banda 20 Hz~50 kHz este de 0,5%, iar in rest de 1%. Alimentarea’se face de la o sursi de 9 V. Generatorul reprezentat in figura 38 poate fi folosit la controlul si reglajul amplificatoarelor AF, al magne- tofoanelor si, in general, al tuturor ansamblurilor clectronice ce au amplificatoare cu freeventi pin la 200 kHz. 9 4 colectia cristal 4Ri6-s0K 0 sU0pF DS-07 Fig. 38. Schema generatorului de semnale sinusoidale Cu acest generator se acoperf banda cuprinsa intre 20 Hz si 200 kHz in patru subgame eu raportul 1/10. Reglajul freeventei intr-o subgama se face cu poten- jometrul dublu R,;—R,, iar sehimbarea dintr-o gama in alta se face prin comutarea condensatoarelor. colectia cristal ¢ Tensiunea de iesire este euprins’ intre 0 si regleazi din potentiometrul. Ryo. Cind potentiometrul Rey este la maximum, de iesire se poate regla in 6 trepte din atenuator, minim astfel objinut fiind de 50 uV. ’ Tensiunea de iesire se masoara la iesirea tran rului 7, cu un instrument de 100 pA pe dowd 1 V si 10 V. Rezistenta de iesire a generatorului es 91 Q, nivelul semnalului are o abatere de +1 dB toate gamele de frecvente, iar distorsiunile nu depi 0,8%. Generatorul propriu-zis este format din doud et cu reactie pozitiva selectiva prin punte Wien. Pentru stabilizarea amplitudinii oscilatiilor s-a reew Ja 0 contrareactie, de la iesire, la emitoral Ini Ty pri Cy termistorul Ry si rezistenta Rie. Gondensatoarele din puntea Wien (C,—C,) trebuie sii fie cu o tolerant de maximum 2%. Tranzistoarele T; si T sint de acelasi tip AF 121 sau echivalente. Important este ca aceste tranzistoare si aiba un factor de amplificare euprins intre 60 si 120. ‘Tranzistorul T; trebuie si suporte o putere disipata de 1 W, s& aibio frecven}a de tranzitie de 30 MHz si un factor de amplificare de cel putin 35 la freeventa de 1 kHz pentru [,—500 mA. Acest tranzistor se va monta cu radiator de 200-300 cm? si poate fi de tipul 2 N 3021 sau 2.N 3024. Bineinteles ca se pot monta si alte tipuri de tranzistoare, dar calitijile generatorului pot si difere fata de rezultatele care ar fi obtinute cu piesele mentionate in_ schema. In redresor (D,—D,:), se pot utiliza patru diode de tip EFR 136, iar diodele pentru detectorul instrumentului sint de tip OA 85 sau AA 117 (D,—D,). Pentru stabilizarea tensiunii de alimentare se vor utiliza diode Zener de 30 mW, cu un curent de stabilizare de 25—30 mA si tensiune nominala de 10—12 V, mon- tindu-se trei diode in serie, respectiv trei diode DZ 311. ‘Termistorul folosit este de tip B8—320—03 P/150 k. Cei ce nu posed’ un termistor, pot utiliza o rezistenta 4 colectia cristalnivelul semnalului la iesi va mai IF nivelul semnalulu Ja ese nu s0-va mai men- ansformatorul de refea este fieut pe un miez de . In primar, pentru 120 V se vor bobina 1 600 © 0,2 mm, iar pentru tensiunea de 220 V se vor a ined 1 200 spire din sirma CuEm, 0,15 mm. cundar, se vor bobina 470 spire din sirmi CuEm 0,4 mm, Montarea generatorului se va face pe un uit imprimat sau pe o bucat& de textolit pe care au prins capse si se va avea in vedere ca transforma- orul de refea si fie eit mai departe posibil si bine ecranat Wi de partea electronica propriu-zisd. Dup& ce montajul a fost executat, iar pe panoul ontal al aparatului (Intregul montaj se introduce futr-o cutie metalicd) au fost fixate axele potentiometrelor, comutatoarelor, borna de iesire si instrumental de’ miisur’, se incepe reglajul generatorului. 4m primul rind se deaipeste rristenta, Ry misoara la bornele con: i Cap-0 tens copes densatorului Cyp-o tensiune Aplicim apoi la intrarea tranzistorului 7 (la lai Rg) tn seminal slausoidal dela alt generato cn tieel de 5 V,,, voltmetrul de iesire find pe scala de 10 V, si vom controla iesirea (emitor 13) cu un osciloscop. Se va modifica valoarea lui Re, pin& ce pe osciloscop va apirea un semnal fara distorsiuni, iar curentul pe emitor al Iui T, este euprins intre 70 si 100 mA. Accasta observatie se va face pentru 50, 400, 1 000 si 10 000 Hz. Reglajul etajului de iesire fiind terminat, se cupleazd Ry, avind de data aceasta oscilafii in propriul generator (TysiT,). Se controleazi cu osciloscopul oscilatille proprii in citeva game (atenuatorul se fine pe pozitia l). Se regleaz Ryy, Ryy $1 Rig incit si obtinem amplitudine maxima si forma de unda perfect sinusoidalA la iesire. Comutind apoi pe diverse game, se controleazi’ cu oseiloscopul daca forma sinusoidal a semnalului se men- fine; in caz contrar, se reface reglajul din Rig, Ras si Ry Daci nivelul are variatii instantanee, se vor reduce capacitatile parazite ale montajului sau se va sunta 42 Ry cu un condensator de 20-100 FP. 4 colectia cristal ¢ In continuare, se face etalonarea instrument masura. Pentru aceasta, se deconecteaza cursor tentiometrului sy de la condensatorul Cys, se conect la intrarea lui T, un generator auxiliar gi la iesire (e T,) se conecteazii un osciloscop si un voltmetru tronic. Se regleazi nivelul de intrare pind ce la vom avea 5 V si se regleazi Ry, astfel ca acul instrum tului si indice jumitatea scalei, deci 5 diviziuni, Se repet aceeasi operatie pentru sensibilitatea 1 gi se ajusteazd Ry pind ce acul instrumentului indi 10 diviziuni (capat de seal’). ‘ ‘Menfinindu-se nivelul constant la intrare, se variazi freeventa si se observa daei instrumentul propriu nu are variatiile indicafiei mai mari de 2%. Etalonarea scalei in freevenfa se poate face prin” metoda figurilor Lissajous. Pentru aceasta, 1a osciloscop, pe intrarea deflexiei pe vertical’, se conecteazd ” iesirea generatorului construit, iar la deflexia pe ori- zontal se conecteazi un generator etalon. Egalitatea frecventei celor dou generatoare se traduce prin aparifia pe ecranul oseiloscopului a unui cere sau a unei elipse. Etalonarea se tneepe cu freevenfele joase, adicd S, in pozitia 1, gama acoperita fiind intre 20 si 200 Hz. Se fixeaz& pe scali gradatia pentru 20 Hz si pentru 200 Hz, apoi reperele din interiorul gamei. Comutam S, pe gama 2 si verificim daca corespund gradafiile scalei, fnmultind, bineinfeles, cu 10, Daca gradafiile nu_cores- pund, pentru a mari freeventa se vor miesora valorile condensatoarelor din gama, iar pentru a micsora frecventa se vor mari valorile condensatoarelor. In orice caz, valorile condensatoarelor din aceeasi gama trebuie s& fie cit mai apropiate cu putinta. Ope- ratia de etalonare urmeazi aceeasi manieri. ‘Dac& in generator, pentru T, si T, se vor utiliza tranzistoare cu freeventa de tranzitie ridicata (de exemplu, AF 121-AF 179), se poate monta o a cincea gami cuprinsi Intre 200 kHz si 2 MHz. Pentru aceleasi potentiometre, condensatoarele din aceasté noui gami vor avea valoarea de 50 pF. Este recomandabil si se 43 # colectia cristal 4un condensator fix de 30 pF siun trimer de 10— deoarece in felul acesta reglajul va fi foarte exact. ratoare de radiofreeveni rte multi constructor amatori realizeazi_montaje adioreceptoare sau emifitoare careau in componenta etaje ce lucreazi in domeniul radiofrecventelor. _Reglarea acestor etaje se poate face cu surse de semnal ecifice respectiv cu generatoare de semnal de radio+ ecvent, Montajul din fig. 39 cuprinde un generator RF cu ranzistorul T;, care este un oscilator in 3 puncte de tip Colpitts cu baza la masi. Circuitul acordat este format din una dintre bobinele Lo, La, Le Dy sau Ly si condensatoarele C;, C3, Cy. Condensatorul variabil C, foloseste la reglajul fin al freeventei. Bobinele Ly, La. Ly, Ly $i Lyg se realizeaza pe carcase din material plastic sau carton. Pe aceeasi carcasa se vor bobina Eq.cu bobina de cuplaj Ly; Ly cu La; Ly cu Lg Ly cu Ly $i Ly cuL,. Bobinele L.(L,), L4(Ls) si (La(Ls) se bobineaza pe carease cu diametrul de 6 mm, iar bobinele L,(L4) si Lio(Ly) pe carease eu diametrul de 12 mm. Bobina Ly are dou sectiuni eu 200 de spire fiecare. Intre cele doua sectiuni ale lui Ly se introduce bobina L, (150 de spire). Ficcare sectiune are Litimea de 2 mm, iar distanfa intre sectiuni este 1 mm. Sirma de bobinaj folosita este CuEmG 0,1 mm. Bobina L, are 85 de spire, iar Ls—30 spire din sirmi CuEmg 0,1 mm, Bobina Ly are 55 de spire, iar L,—15 spire din sirmi CuEm izolatt cu matase 0,18 mm. Lajimea bobinei L, este de 5 mm, iar a lui L, de 2 mm, Bobina L, are 30 de spire, L,~7 spire, Ly—20 de spire, L, —6 spire, toate din sirmi CuEm 0,25 mm pe carcase cu diametrul 12 mm. Acest generator lucreazai intre 0,415 si 11 MHz pe 5 subgame: 0,415—0,63 MHz; 1,6—-2,6 Miz; 2,642 MHz; 4,3—6,9 MHz; 64—11 MHz. Acordul se face cu un condensator variabil C, cu valoarea de 44 5-100 pF, Generatorul éste modulat in amplitudine cu # colectia cristal 4 de radiofrecventa Fig, 39, Schema generatoruldiodei D din generatorul de audiofreeventa istoarele T; si T,). Generatorul AF este de cu reactie pozitiva prin cuadripolul in T podit, din R,, Cs, C, si Ry. Acest generator lucreazit pe ita de 1,6 kHz dar daci R, este o rezistenta atunci freeventa sa se poate modifica, Nivelul Jului RF se poate regla din potentiometrul P, eu a de 2 kQ, iar nivelul AF din potentiometrul le 10 k®. Tesirea AF are si un atenuator calibrat. rupitorul J; pune in functiune generatorul RF, rupatorul J, pune in functiune generatorul AF. msiunea de alimentare este de 7—9 V. Tranzistorul T, de tip EFT 317, P 403, AF 115, AF 116, AF 125, 126 ete., iar T's, Ty de tip EFT 352, EFT 353, MP 40, 70, OC 71, OC 602, OC 603. Comutatorul K, are loud sectiuni cu 5 rinduri de contacte. Dioda D este le tip EFD 108. Calibrarea sealei generatorului RF se face prin comparatie cu un instrument similar. Generator de bare TV Amatorilor care se ocupA eu verilicarea televizoarelor le prezentam tn fig. 40 un generator de bare TV orizontale si verticale, aparat care se dovedeste deosebit de util. In esenta, generatorul de bare se compune dintr-un oseilator de inalta frecventa, modulat in amplitudine de doua generatoare de semnal dreptunghiular, de freevente diferite, care dau imaginile corespunzitoare de bare orizontale si verticale. Generatoarele de semnale dreptunghiulare stint re- prezentate de doud cireuite basculante astabile. Fiecare generator are cite dou tranzistoare din seria BC 107, BC 108, BC 109 sau BF 214, BF 215 care, impreuna cu piesele aferente, impun frecventa semna- “ Jului generat. Astfel, astabilul construit cu tranzistoarele Ty si T) genereaza semnal pentru bare orizontale, iar astabilul construit cu T, si Ty genereazi semnal 46 pentru bare verticale. 4 colectia cristal 4 Fig. 40. Schema generatorului de bare TV Bobina L din generatorul de radiofreeventa are 7 spire din sirmi de CuEm Z 0,8 mm, bobinate cu pas de 0,5 mm. Bobinajul se face fara careas’, diametrul interior al bobinei fiind 6 mm. : In etajul oscilator RF se planteazd un tranzistor T,, tip BF 181, BF 183, BF 200. : ‘Acordul pe fiecare canal TV se face din condensatorul C, care poate fi un trimer cu dielectric ceramic sau aer. Multivibrator pentru depanare Construit cu doua tranzistoare EFT 317 sau EFT 319 si alimentat cu numai 3 V, multivibratorul genereazi 0 4 colectia cristal 47eFrsi7 fi dreptunghiulard cu freevenfa de-bazi in jur de Hz. Unda dreptunghiulara este foarte bogata in ‘nici, deci cuprinde atit. speetrul audio cit si spec- I radiofreeventa. Acest atribut recomanda montajul depanarea aparatelor de radio si TV. Dupa cum se observa, la intrarea de audiofreeventa se cupleazi condensatorul de 2,2 nF care permite tre~ cerea frecventelor mai joase (chiar fundamentala de 1000 Hz). Pentru verificarea unui amplificator de radiofrecventa, multivibratorul se cupleazi prin condensatorul de 5 pF. Fiind de gabarit foarte mic, acest auxiliar al depanarii, impreun& cu sursa de alimentare, poate fi montat intr-o cutie de plastic din care ies cele dou borne de semnal. Freeventmetre Generatoarele de audiofreeventi emit semnale sinusoidale, dreptunghiulare, trapezoidale sau in dinti de fierastrau care apoi sint aplicate circuitelor electronice. Exist ins situafii in care trebuie misurata freeventa semnalului emis de un generator, misuritoare ce se poate face cu ajutorul unor freeventmetre pentru semnalele de audiofrecventa sau a unor undametre cu absorb- fie, in cazul semnalelor de radiofreeventa. Freevent- metrele pentru masurarea semnalului de audiofreevent.i. 48 se bazeazi pe relafia ce existd intre reactanja ca- 4 colectia cristal 4 2 ¢ £ é g o = 5 2 a = = cu doua tranzistoarefi si intensitatea curentului, in sensul ca pri ondensator de o anumiti capacitate poate trece nt mai mare la o frecventa ridicata si un curent ic la 0 frecventi sedzuta. 1 emnalul de audiofreeventa (fig. 42), aplicat pe baza wistorului T, (MP 39), cu factorul de amplificare }0, este amplificat, iar in colectorul tranzistorului ‘te limitat, avind aspectul unui semnal dreptunghiu- Semnalul trece printr-unul din condensatoarele C,—C, si dup ce este detectat este aplicat unui strument de 80-100 wA (instrumentul de mésura ilizat la aparatul T 20). Valorile condensatoarelor sint alese astfel incit eu aju- orul aparatului si poati fi acoperit o gama de freevente ‘de la 20 Hz la 45 kHz, conform tabelului din fig. 42. Tensiunea de alimentare este stabilizata la 6 V cu 0 diodi DZ 306. Deoarece consumul aparatulut este | de 6 mA, s-a utilizat ca surs& de alimentare o baterie de 9 V. Montajul se va executa pe o placuta cu circuit imprimat, iar aparatul se realizeazi intr-o cutie de tabla de aluminiu groas& de 1 mm (180 x100 x100 mm). Dupi definitivarea aparatului, se trece la etalonarea | instrumentului folosind un generator etalon de semnale sinusoidale. Se vopseste cadranul aparatului eu vopsea albé (pe bazi de nitrolac) si se traseaza diviziunile cu 0 penita ROTRING (0,2). Similar constructiei anterioare este si freeventmetrul (fig. 43) in a cdrui componenta intra un circuit integrat de tipul SN 7400 (NAND), circuit a iesirea caruia se objin semnale dreptunghiulare care sint aplicate unui amplificator. In colectorul tranzistorului BC 178 este un miliampermetru a cArui seal’, de asemenea, va trebui si o gradim in Hz. Domeniile de masurare se aleg cu un comutator de 2x4 pozifii, pentru fiecare gama de frecvente realizindu-se un reglaj al capatului de scali cu ajutorul poteniometrelor semireglabile. ‘Tensiunea de alimentare este stabilizata cu 0 dioda PL 5V1Z, tensiune care este impusi de utilizarea cir~ 50 cuitului integrat, Fig, 43. Schema de principiu al freeventmetrului cu cireui 4 colectia cristal 4constructie destul de simpli si usor de realizat, id piese curente, aparatul din fig. 44 acopera cuprinsi intre 5 Hz si 300 Hz in 5 subgame: Hz; 10300 Hz; 100 Hz—3 kHz; 1 kHz —30 kHz; Hz—300 kHz. » eventmetrul are un amplificator RC echipat cu istorul T; (BC 109), urmeaz&é apoi un trigger — si T;), dup’ care un etaj monostabil (7, si 1). mele etaje sint echipate cu tranzistorul BC 108, Jaci se aplic’ la intrare un semnal de misura, dupa este amplificat de T',, se transmite triggerului prin mdensatorul C, (grup de dou’ condensatoare). ‘Triggerul transforma fiecare perioad’ a semnalului intr-un impuls dreptunghiular eu aceeasi freeventa, care este in continuare aplicat circuitului diferential CR, obfinindu-se la bornele rezistentei R impulsuri pozitive si negative. La baza tranzistorului 7, datorita diodei serie EFD 108, ajung numai impulsurile pozitive, pro- Vocind bascularea monostabilului. Tensiunea continua care se obfine la bornele condensatoarelor montate in colectorul lui T, este cu atit mai mare eu cit freeventa de basculare este mai ridicata. Cele sase potentiometre, montate in serie cu baza lui 7, permit etalonarea instrumentului pe fiecare subgama in parte. Pentru a asigura o functionare perfecté a multi- vibratorului, tensiunea de polarizare este stabilizata cu_o diodi Zener DZ 306. Polarizarea bazei tranzistorului 1, se face din potentiometrul P,, valoarea tensiunii pe bazi avind 5.V. Scala instrumentului indicator se gradeazi direct in unititi de frecventa pe fiecare subgam’. Etalonarea incepe prin aplicarea la intrare a unei freevente etalon dintr-un generator. Buna functionare a instrumentului necesita la intrare un semnal al cirui nivel trebuie si fie cuprins intre 35 mV si 10 V. De exemplu, de la infasurarea de filament a unui transformator se pot aplica sempale pentru masurarea, 52 Irecventei retelei electrice, ¢ colectia cristal 4 Fig. 44, Freevenjmetru cu trigger Fig. 45. Undametru cu absorbtie $ colectia cristal 4marea pe fiecare subgami se regleazi din poten- il de 10 k® aferent subgamei respective. mentarea cu energie a instrumentului se face de ou’ baterii de 4,5 V legate in serie, consumul de find de ordinul a 30 mA. ipsa unui instrument de masurd, inductanta din etorul T, se poate realiza pe o carcasi cu miez pe se bobineaz’i 6—8 spire din sirmi CuEm 0,2 mm. Gea de-a doua categorie de freeventmetre o reprezinta Jametrele cu absorbtie (fig. 45). Circuitul oseilant (25 pF +40 pF) are o freevent& de rezonanta aleasa p jur de 27 MHz, cireuit care asezat in apropierea anti oscilator a cdrui freeven{ este tot in jur de 27 MHz, soarbe energia radiata care conduce la cresterea ten- juni de polarizare a barei tranzistorului BF 180. In aceasti situatie, dioda luminiscenté (LED) va lumina | puternic, indicind o egalitate intre freeventa semna- sf lului emis si freeven{a circuitului LC al undametrului Bobina se va executa din sirma CuAg @ 1 mm siare sase spire bobinate in ,,aer* pe un diametra de 12 mm. In cazul in care nu se poate folosi o dioda LED, se aplic varianta a doua in care elementul indicator este un bec electric de 3,8 V/70 mA. Sensibilitatea montajului se regleazi cu potentiometrul de 250 k. Butonul condensatorului variabil de 40 pF se gradeaza in prealabil dupa un generator standard. Determinarea freeven{ei unui circuit const& in apropierea bobinei L de circuitul respectiv si rotirea butonului condensatorului variabil pind se obtine o lumi- nozitate maxima a diodei LED. Grid-dip-metru Din seria instrumentelor mult utilizate, ce sint comode in manipulare dar, in acelasi timp, sint mai pujin precise, se numér& si cel cunoscut sub denumirea de grid-dip-metru. Instrumentul, care are in componentasa un voltmetru electronic si un etaj generator RF, se utilizeaz astfel: colectia cristal Cind dorim si determinim freeventa de rezonant a unui cireuit oscilant oarecare, modificdim freeventa osei latorului pind cind indicatia voltmetrului electronic v fi minima. Evident, bobina L a grid-dip-metrului v fi alaturati de circuitul ce urmeaza a fi masurat. Indi: catia minim& se datoreazi absorbjiei _circuitului pasiv. Determinarea frecvenfei generate de un circuit se face eu oscilatorul local oprit, iar prin rotirea conden satorului variabil, la rezonan{%, indicafia voltmetrului electronic va fi maxim’ (K, desficut). In schema din fig. 47, tranzistorul T, este de tip AF 139, OC 171 sau EFT 317, in montaj Colpitts. ‘Tranzistorul T, este de tip EFT 353 sau echivalent. Se observa cA pentru fiecare gam’, odat cu bobina L, se comuta si rezistenta R. De aceea, in soclul bobinei va fi montati si aceast% rezisten{’. Carcasele bobinelor se vor face din tub pve cu diametrul de 12 mm. In gama 3—5 MHz se vor bobina 72 de spire din sirm& CuEm g 0,2. Rezistenta R are valoarea de 39 kQ. Pentru 5—10 MHz se vor bobina 43 spire 0,3 mm si rezistenfa R avind 4,7 kQ. In gama 17—30 MHz se bobineaz& 7 spire Z 0,8 mm, R avind tot 4,7 kQ. In gama 28 40 MHz se bobineazi 3 spire @ 0,8 mm rezistenta R avind 10 kQ, Pentru toate aceste game bobinajul este spird ling’ spird. Pentru gama 35—90 MHz se vor bobina 2 spire G1 mm sirma de cupru argintat, cu distanfa de 1,5 mm intre spire. 55 4 colectia cristal 4a acorda un cireuit pasiv, se eupleazi osci- prin intrerupiitoarele K, si Ky. La yerificarea ireuit activ, se utilizeazi numai voltmetrul elec- si se cupleazd numai intrerupatorul Ky. -gul montaj se introduce intr-o cutie metalica; uprafaté se monteazi instrumentul indicator si | cu seala pentru condensatorul variabil. un capat al cutiei este fixat culotul pentru bobine, in capitul opus se afli butonul potentiometrului (00 KO pentru reglajul sensibilitafii voltmetrului onic. talonarea scalei pe fiecare gamé se face eu ajutorul i generator de freevente etalon, suritor de eimp Pentru reglarea unui radioemitator de telecomanda este necesar un masurator de cimp cu ajutorul earuia se determina freevenfa de emisie, calitatea semnalului emis si intensitatea semnalului de radiofreeventa. Un astfel de montaj este prezentat in fig. 48. Semnalele captate de o anten’ telescopic’ (lung’ de 65 cm) sint aplicate unui cireuit oscilant LC (40 pF+ +50 pF), iar dupa deteetia lor tree pe baza tranzistorului BC 178, in al cAirui colector este montat un instrument de 35 wA (indicator de volum la casetofoane). In cazul in care semnalul receptionat are o freeventa egala en frecventa circuitului oseilant, se negativeazd baza tranzistorului ceea ce conduce la eresterea curentului de colector J,. Pentru evitarea aparitiei semnalului de radiofreeven}i in cireuitul colectorului, se utilizeaz’ cele doud socuri de radiofreeventa SRF, confectionate din sirma CuEmg 0,4 mm. Sensibilitatea montajului se stabileste cu potentiometrul de 10 kQ. Statiile de telecomanda seeventiale multicanal utilizeazi semnale de audiofrecventa de diverse frecvente, semnale care pot fi ascultate intr-o casc& telefonica (2000 Q) montata 1a bornele masuratorului de cimp. s6 Bobina L avind un diametru de 14 mm se executé in 4 colectia cristal 4 15 Spire H2 2 Spwe 604mm CuEm 2.36 Spe Sitmd Cu elmm Fig. 48, Masurdtor de cimp electromagnetic aer (fri carcasi) cu sirma CuEm G1 mm, avind 9 spire cu o prizi mediana la 3 spire de la punctul 1. Este recomandabil ca montajul si fie introdus intr-o caseti metalied, confectionati din tabla de aluminiu groasi_ de 1 mm, cu dimensiunile 150 80x80 mm ~ (fig. 49). Fig, 49, 5t 4 coleetia cristal 4ea, e eipiul de functionare a turometrelor electro- se bazeazi pe numirarea scinteilor produse_de ictele ruptorului unui motor, Numfrul de scin- ‘este direct proportional cu turatia motorului, unde s este numarul de rotafii pe minut al arborelui motor; C — numirul cilindrilor; M — nu- dirul timpilor motori (2 sau 4); B — numérul bobi- jor de inductie, De exemplu, la un motor in 4 timpi, en 4 cilindri, eu singur& bobind de inductie, la turatia de 3000 de “rotafii/minut, se produe 100 de seintei/secunds. In turometrul electronic, fiecare dintre aceste scintei “produce cite un impuls (fig. 50) cu durata f,. Intre dou impulsuri succesive, curentul este nul. Dacd un curent de aceastii forma se conecteazi la bornele unui miliampermetrn, acul indicator nu poate urméri pul- satiile rapide si se stabileste intr-o pozitie medie. Devia- {ia acului este proportional cu raportul dintre perioada 4,, cit trece curent prin instrument, si pauza f, dintre doua impulsuri succesive. Cum pauza dintre -scintei este determinata de numérul de seintei pe secunda, rezulti ci indicatia instrumentului este proportional’ cu turatia, iar seara se poate etalona direct in rotatii/ minut. Schema unui turometru electronic simplu, cuprinde un singur tranzistor (fig. 51). Tranzistorul este blocat si deschis periodic de citre tensiunea-la bornele primarului bobinei de inducfie, dind nastere pe rezistenta Re din cireuitul de colector 1a impulsuri aproximativ dreptunghiulare. Impulsurile din colector au ins’ durata Tmox. Timed. 0 58. Fig. 50, 4 colectia cristal 4 variabila, in funclie de turatie si de reglajul distant dintre contactele ruptorului. Dependen{a aceasta elimina prin derivarea impulsurilor dreptunghiulare. La. blocarea tranzistorului, condensatorul C, se inearea prin rezistenta R,, dioda D, si prin instrumentul de masura;_ la intrarea tranzistorului in saturafie, condensatorul se descarc’ prin dioda D5, rezistenta R, si prin tranzistor. Increarile repetate ale condensatorului C, produc prin instrumentul J un curent a c&rui valoare medie este proportional’ cu turatia. Comanda tranzistor Ini este asigurat% prin diodele D, si Ds, care au gi rolul de a proteja tranzistorul la supratensiuni. Marimea tensiunii de alimentare a colectorului in- fluenjeazi direct asupra indicatiei instrumentului. In- trucit tensiunea bateriei de acumulatoare din automobil variazi in limite destul de largi, tensiunea de alimentare trebuie stabilizata. Pentru aceasta se prevede dioda Zener D, si rezistenta de limitare R,. In lipsa stabilizrii, la variatia cu numai 1 V a tensiunii bateriei, indicafia se modifica cu circa 20%. Turometrul se poate alimenta de la un acumulator de 6 V sau 12 V. Pentru alimentarea de la 6 V, rezistenta de limitare R, se ia de 50 9/0,5 W, iar dioda Zener trebuie si aiba o tensiune de stabilizare mai miei de 5 V (de exemplu, BZY 83, D 4V7); rezistenta Re se elimina. La alimentarea cu 12 V, rezistenta de limitare se ia R,=300—330 /0,5 W, rezistenta R,—390 Q, iar ca stabilizator se poate folosi orice diod’ Zener cu 4 colectia cristal 39s=phgpenay jensiunea de cirea 7 V (de exemplu, DZ 307). Celelalte elemente de circuit: diodele D,, D, si D, sint, de prefe- “tint, din familiile DR 300, dar se pot utiliza eventual si EFD 108; dioda D, este EFD 106, iar tranzistorul T—EFT 307, EFT 308, EFT 322, EFT 323, EFT 352, EFT 353 sau echivalent; instrumentul indicator — 0,5...2mA, are rezistenta intern’ de 50... 100 Q. Turometrul din figura 52 cuprinde doua tranzistoare care formeazi un circuit basculant monostabil. La conectarea alimentirii turometrului, motorul fiind oprit, tranzistorul T,, a cirui baz este polarizata prin rezistenta Ry de la minusul sursei de tensiune, intra in conductie la saturatie. Tensiunea sa emitor-colector, de 0,2—04 V, mentine tranzistorul 1; blocat prin divizorul de tensiune format de rezistentele Rs si Ry. Curentul de colector al tranzistorului 1’, fiind nul, instrumentul nu indica curent. La fiecare intrerupere dati de ruptorul motorului, impulsurile negative se transmit prin dioda D, si prin condensatorul C,, 1a baza tranzistorului T, pe care-1 deschid. Saltul pozitiv de tensiune din colector blocheazi tranzistorul T;, tranzistorul T, se blocheazi si trecerea curentului prin instrumentul I inceteazi. Durata impulsului de curent depinde de reglajul rezistentei R; iar frecvenja de repetitie este determinata de turatia motorului. Forma 60 curentului de colector a tranzistorului 1’, este aproape 4 colectia eristal 4 $ = perfect dreplunghiular ceea ce influenteazi fa asupra preciziei indicaliei. Acest turometru funetio corect pind la turalii de ordinul a 8000 rol minut. Multimetru Tn domeniul aparaturii clectronice — cu atit maim al celei utilizate in laboratorul sau atelierul orica electronist — solutiile specialistilor par si avantaje: tot mai mult acele aparate, montaje si scheme a cirol realizare implica piese usor procurabile, fark a adu ins& prejudicii exactitatii valorilor masurate. Aparatul, prezentat simplificat in figura 53, are posibilitatea efectuarii urmatoarelor misurtori: controlul jonctiunilor unui tranzistor, factorul de amplificare staticd 8, amplificarea in curent, trasarea curbei Io —Ip, variatia amplificarii unui tranzistor in functie de curentul de colector, verificarea diodelor de mici si mare putere, verificarea unor elemente de circuit (bobine, transformatoare), masurarea rezistenfelor pind la 5 kQ si, in sfirsit, poate fi utilizat ca generator de joasi freeventi. In schema bloc din fig. 53 putem observa tranzistorul supus verificarii, elementul indicator (in cazul de fata, 0 cased), generatorul de semnal si sursa de alimentare. Din schema de principiu (fig. 54) se constata ca generatorul AF este asociat cu tranzistorul 7’, si transformatorul Tr. Fig. 53. Schema bloc 61 4 colectia cristal 4Fig. 54, Schema de principiu a multimetrului Infaigurarea de reactie II este conectata intre baza si emitorul tranzistorului 7, care functioneazi ca intrerupator. Numai alternantele negative ale generatorului pun fn stare de conductie tranzistorul T, si astfel apare la iesire o unda dreptunghiulara. Freeventa generat de T, are valoarea cuprinsi intre 400 si 600 Hz, Intrerupatoarele B, si B, sint pentru verificarea in- treruperii sau scurtcircuitarii jonetiunilor. Condensatorul, montat in paralel cu casca, elimina armonicile si faciliteazi aprecierea punctului de echi- libru_al_ montajului. Valorile rezistentelor Ry si Rs au fost alese pentru un curent mediu prin tranzist-rul T de aproximativ 5 mA si elimin& pericolul supraincarearii. Potenfiometrele Ry, Ry si R, sint montate pe panoul frontal si au scale gradate. Scala potentiometrului R, este gradata pentru I¢ cu valori intre 500 pA si 5 mA. R, are scala gradati intre 50 si 500 pA, iar Ry intre 5 si 50 pA — valori ale curentului bazei Ip. Valorile factorului de amplificare 8 sint trecute pe scala lui Ry (2 1a 20) si Rg(20 la 200). Aceste valori sint valabile cind R, este reglat pe un curent de colector Ip=1 mA. Cind R, este reglat pentru un curent de 62 colector mai mare, de exemplu, de dowa ori, atunei si 4 colectia cristal 4 valorile citite-pe sealele lui R, si Ry se multi cu doi. Determinarea valorii factorului de amplificare curent se face in felul urmitor: se fixeaza din valoare a curentului de colector (de exemplu, 1 mA) se roteste butonul scalei lui Ry sau Ry pind cind inter sitatea sunetului in casei devine minima. In acest citim pe scala direct valoarea 8. Pentru etalonarea scalelor se recomanda utilizarea unui microampermetru sau a altui instrument sen= sibil. La etalonarea Ini R,, conectiim in serie cu potentiometrul instrumentul indicator (sensibilitate 5 la 10 mA) si fra s& conectim casca, cu cursorul lui Ry la minimum, instrumentul trebuie si indice 5 mA. In caz ci nw indicd 5 mA, se va ajusta valoarea Ini Ry sau Ry. Dupa ce R, a fost ajustat, i se masoara valoarea, si se aduce R, la aceeasi valoare. (Potentiometrele Ray Ry si Ry sint liniare). Se roteste apoi butonul lui R, si nottim, pe rind, pe scala, noile valori indicate de instrument (4,54 —3,5 mA ete.). Valoarea minima trecut& pe scala, pentru curentul de colector, este de 0,5 mA si aceasta se obtine pentru valoarea maxima in circuit a lui R,. Pentru etalonarea potentiometrelor Ry si Rs, conectim in bornele CBE un tranzistor de mic& putere pe care fl stim bun si intercalém un microampermetru intre borna B si baza tranzistorului. Acest microampermetru trebuie sa fie suficient de sensibil pentru a se putea citi valoarea de 5 yA. Pozifionate pe valoare minima (R, si R;), se regleaz& R, pina ce instrumentul va indica 500 wA. Se regleazi progresiv Ry pentru valori pe microampermetru de 450—400—350 uA si aceste valori se noteaza pe scala lui Rz. La valoarea minima a potenfiometrului R,, instrumentul va indica 50 pA (capat de seali pe Ry) Lasind pe R, la valoare maxima se etaloneazd in aceeasi valoare R, cu indicatii intre 50 si'5 pA. 63 4 colectia cristal 41.000 ly Ip mplu: pentru 1,—50 pA corespunde B= 20). ntru verifiearea unui tranzistor se procedeazi stfel: Se monteazi tranzistorul intre bornele CBE si se eazi comutatorul S pe pozilia pnp sau npn, se re- jeazi R, pentru 1 mA si R, pentru 50 wA. Dupa aceasta, apasi suceesiv pe butoanele B, si By. Dac tranzis- forul T' nu este defect, In casea se va auzi in permanent un sunet. Daca sunetul dispare la apisarea butonului Ba, inseamna ci tranzistorul are scurtcircuit intre colector si emitor. Disparifia semnalului la apZsarea butonului B, indied intreruperea tranzistorului. Pentru misurarea factorului static de amplificare 8 se actioneaz asupra lui Ry si Ry. In primul caz, Ry se fixeaz pe valoarea minima a rezistentei (indicatia 50,4), in al doilea caz (echilibrare din Ry) Rs se fixeazd pe maximum de rezistenta (gradajia 50 uA). Valoarea 8 este calculaté prin raportul Io/I». Echilibrul este indieat (atunci se face citirea) eind intensitatea sunetului in casci wre valoare minima. Ridicarea caracteristicii I-=/(I,) sau 3=/(I¢) a unui tranzistor se realizeazi echilibrind montajul_ pentru diverse valori date lui Te. Atunci cind la un tranzistor cu germaniu, B> 100, pentru a elimina erorile, facem masurarea in doud puncte, deci determina AJg si ATp, apoi prin raportul lor determinim Q. De exemplu, daci Ig=2000 yA, echilibrul se face la Ip=51 pA si pentru Ip=1 500 pA echilibrul se face la Ig—40 wA, obtinem ATe=500 pA si AIp=11 pA, revine: 6a 4 colectia cristal 4 Verificarea orictirei diode se face prin conectarea § intre bornele CE. Se conecteazi S pe pozitia pnp si se regleaz’ R, la 1 mA. Dac& dioda nu este in scurtcireuit, prin apis butonului By, sunetul in eased dispare sau se atenu mult. Se conecteazi § pe pozitia npn; daci dioada es intrerupta, prin apasarea butonului S,, sunetul dispare, Verificarea unui circuit se face prin conectarea aces: tuia intre bornele CE si daca circuitul nu este intrerupt, prin apasarea lui B,, in casei se aude sunetul. Ca generator AF, semnalul se culege de la bornele EB sau EC prin actionarea butoanelor Rz, Ry sau R,. Instrumentul poate fi utilizat ca ohmmetru, daci R, este gradat in valori de 1a 500 la 5000 Q. Pentru aceasta, se monteaza pe rind, la bornele CE rezistente cu valori etalon (intre 500 si 5 000 Q) si se echilibreaza prin R,. Fiecare punct se trece pe cadran, Pentru cei care au un instrument de misuri eu zero 1a mijlocul scalei, acesta poate fi montat in locul cis- tilor. Transformatorul Tr este de tipul celor din etajul final contratimp. Infisurarea seeundar& este acum folosita pentru reactie. Tranzistoarele T; si T, sint de mic& putere (200 mW): EFT 323 —EFT 353 sau oricare alt tip. Punte LC Instrumentul pe care fl prezent&im in fig. 55 are avantajul gabaritului redus, al simplitatii si, in acelasi timp, este de o mare acuratefe. Preciziim totodataé ca el poate fi construit ca unitate independenta sau inglobat in alt instrument mai complex. In principiu, instrumentul se compune dintr-un oscilator de mare stabilitate cu cuart Q, un detector, un aparat de misura etalonat, cu zero la mijlocul sc&rii siun circuit rezonant cu acord variabil. Cirenitul de masura este reprezentat de circuitul 65 4 colectia cristal 4Pig. 55. Schema de principiu a puntii acordat la care se cupleaza condensatorul sau induetanta de valoare neeunoseuta. Acest circuit se acordi totdeauna pe freeventa oscilatorului, prin intermediul condensatorului C,; la rezonant, gisindu-se in faz cu oscilatorul, galvanometrul va indica zero pe scali. Cind frecvenja de acord a cirenitului nu este egal cu a oscilatorului, galvanometrul va indica o valoare la dreapta sau la stinga lui zero, dup’ cum freeventa de rezonant& a circuitului acordat este mai mare sau mai mici decit a oscilatorului Reacordarea se face din C,, care, fiind etalonat, ne va indica toemaj valoarea lui L, sau C,. Se poate utiliza orice freeventa pentru oscilator deci orice cuart. Caleulele diverselor elemente de circuit se fae in functie de freeventa cuartului, dupa cum si elalonarea. Este recomandabil ca elementele instrumentului sa fie masurate exact, dup’ cum si gradarea sealei in valorile lui C si L s& se faci cu ajutorul unor elemente etalon. Condensatorul C, trebuie si fie de bund calitate, stabil mecanic si termie, eu dielectric aer si de capacitate intre 10 si 490 pF. Elementele schemei sint alese pentru freeventa cuarfului de 1 MHz, dar ele pot fi utilizate la orice freeventaz 66 1,50 uH. 4 colectia cristal 4 In gama intii, instrumentul masoara capacital =0+ 500 pF. Gama a doua serveste pentru misurarea capa lor cu valori cuprinse intre 480 pF si 30 nF. in ac gami, C, apare in serie cu C, de valoare 480 pF. A treia gama este rezervati masurarii inductan necunoscute care se inseriazi cu Ly. Se pot mast inductan{e eu valori intre 0 si 1200 uH. In locul tranzistorului EFT 317 se poate utili 0€ 170 sau 2 SA 58. Diodele discriminatorului sint tipul EFD 107, AA 112 sau D 101 A. Tr este un transformator de freeventa intermediara de la orice tip de aparat tranzistorizat la care, in secun: dar, se bobineazi dou’ infasurari, Daci acordul nu se face numai din.miez, se retuseazi condensatorul de 200 pF montat in primar, Verifieator pentru cristale de cuart Verificarea functional& a eristalelor de cuar se poate efectua usor folosind dispozitivul prezentat in figura 56, Dac& cristalul este in functiune, oscilatorul] Clapp, format din tranzistorul T,, cu piesele aferente, gene reazi oscilafii de inalta frecventa. Dup& redresare, tensiunea pozitiva obfinuta polarizeazd baza tranzisto~ rului T;, care intra in conduetie si, astfel, becul indi- 67 # colectia cristal 9or L se-aprinde. Aprinderea becului indie’, prin are, funcfionarea cristalului. Avantajul montajului, "jn afar de simplitatea constructiva, consté in faptul eK orice cristal in stare de functiune, intre 1 si 30 MHz itr in oscilatie, folosind acelasi dispozitiv. Daca in de BC 108 (fp—=300 MHz) pentru tranzistorul 1’, utilizeazi tranzistorul 2. N 918 (f7>900 MHz), freeventa maxima se extinde pina la 100 MHz. Majoritatea amatorilor insi nu posedi cristale cu freeventa mai mare “de 30 MHz, motiv pentru care s-a recomandat BC 108 “(LP.R.S.), eu care se satisfac perfect cerintele uzuale, Pentru stabilirea frecventei de oscilatie a cristalului se poate folosi um receptor etalonat sau se conecteaza in- ‘te punctul comun al diodelor si mas& un frecven}metru, a Luxmetru tn tehnica fote, expunerea primita de. un material fotografie este dati de produsul iluminare x timp deci mai multe expuneri, in care iluminarea si timpii sint diversi, dar produsul lor constant, dau pe material densita{i de innegrire egal’. Practic, aceasti lege nu corespunde in totalitate. Astfel, o expunere ficuta cu o intensitate slaba si un timp lung va da un alt rezultat fata de o expunere eu intensitate mare si timp scurt, aceasta datorindu-se materialelor. ‘La materialele color, abaterile sint si mai mari decit Ja cele alb-negru, abateri ce apar atit sub forma vari- antei densitifii cit si sub forma unei dominante de culoare. La copierea negativelor color apare o variatie a inten- sititii Iuminoase dati de introducerea sau scoaterea filtrelor de corectie, precum i o variatie a timpului de expunere necesari pentru compensarea variatiei intensitatii luminoase. Cu ajutorul unui luxmetru se elimina aceste variatii, de la prima proba pina la copia finala, existind deci posibilitatea controlarii ,intensitajii luminoase, timpul 6s Taminind constant. 4 colectia cristal 4 . Fig. 57. Schema de principiu a luxmetrului Luxmetrul, a cirui schema electried o prezentim in fig. 57 are in componenta sa traductorul CF care este 0 cclula fotoelectric’, un amplificator diferential de curent continuu format din doud tranzistoare si instrumentul indicator care este un microampermetru. La intensita{i luminoase mari, cum este cazul luminii solare, celula fotoelectric’ produce un curent suficient de mare pentru a fi sesizat de un microampermetru; in atelierul de Iucru insi intensitafile luminoase sint. mici si atunci sensibilizarea aparatului se face prin intro- ducerea_amplificatorului. Tranzistoarele folosite sint’ de acelasi tip, avind factorul de amplificare de valori eit mai apropiate, in orice caz peste 100. Deci, aceasti pereche de tranzistoare va trebui mai inti sortata si apoi montata, Cu potentiometrul P, se regleazi echilibrarea apro- ximativa a montajului si initial se fixeaza la jumatatea cursei. Din potentiometrul P, se regleazi maximul pe instrumentul indicator (capit de scala). Ambele potentiometre P, si P, sint de tip miniatura si asupra lor se intervine foarte rar. Potentiometrul P, este cu variatie liniaré a rezistenfei si din el se stabileste pozifia de zero pe instrumentul 4 colectia cristal 69itor; acest potentiometru va fi manevrat cu un m fixat pe capacul aparatului, Jementul traduetor, respectiv celula fotoclectrica, fi luat de la un exponometru defect sau procurata ela un magazin. Instrumentul indicator trebuie sa © sensibilitate cuprinsa intre 50 si 250 uA. Evident, cit instrumental indicator este mai sensibil (50 wA) cu it si sensibilitatea globala a luxmetrului este mai mare. La fiecare punere in functiune, se verified si regleazi punetul de zero, operatie ce se repeta dupa 20—30 de minute din cauza derivei termice a tranzistoarelor. La aparat se pot obtine si diferite trepte de sensibilitate, practic realizindu-se prin montarea unor sunturi la instrumentul indicator, a ciror valoare se stabileste in functie de tipul instrumentului utilizat. Acest lucru se poate face si prin montarea in fafa celulei fotoclectrice a unor buciti de film mai mult sau mai putin voalat. Degi in aproape toate aplicatiile practice cu luxmetrul se Iucreaza in valori relative, este posibila si o etalonare a sa direct in lucsi prin comparatie cu. un instrument industrial sau cu un exponometru de tip Lunasix sau Lunex. Alimentarea se asigura din baterii sau dintr-un redresor stabilizat ce poate furniza 9 V. Capitol AMPLIFICATOARE AF SI ] Amplificatoare AF 6—8 W Pentru posesorii de magnetofoane previizute en un singur amplifieator dar care au posibilitatea de a citi simultan doua piste, deci de a transforma magnetofonul din mono in stereo, recomandim un amplificator de audiofreeventi de 6 W (fig. 58) alimentat la refeaua de 220 V avind urmatoarele caracteristici: — tensiunea de alimentare 18 V; — curentul absorbit In lipsa semnalului de intrare 12 mA; — curentul absorbit la un semnal maxim de intrare 750 m ; — caracteristica de freeventé 60—16 000 Hz. Semnalul de intrare poate fi cules direct de 1a eapul magnetic (borna 1) sau de la preamplificatorul magnetofonului (borna 2), semnal care este aplicat primului tranzistor MP 41 care printr-un cuplaj prin emitor se leaga cu al doilea etaj amplificator echipat tot cu un tranzistor MP 41. Intre tranzistorul T, si tranzistorul T,(MP 41) este montata o celui Baxandall de corectie a tonurilor. ajutorul potentiometrului P, se regleazi semnalele in domeniul freeventelor joase, iar cu. potentiometrul Py se regleazi semnalele in domeniul freeventelor inalte. Din colectorul tranzistorului T4(MP 42) semnalul este aplicat pe baza tranzistorului npn T;(MP 35) si la o diferen{a de cca 1,2 V, semnalul este aplicat si pe baza tranzistorului T, (MP 39), Etajul final a fost echipat cu doud tranzistoare de putere de tip P 4 B montate in serie cu rezistentele de 0,5 Q/10 W ce asigura stabilitatea termica a etajului. De la linia a semnalul este 71 4 colectia cristal 4¢ colectia cristal 4 Fig, 58. Schema amplificatorului de 6 W Fig. 59. vv fl ieee Ti aplicat printr-un condensator de 2000 »F unui difuz de 6 W de tip eliptie si unui difuzor de 4 W penta redarea semnalelor cu freeventa ridicata. Dupi executarea montajului pe o plicufi de ci cuit imprimat 130 x50 mm, amplificatorul se fixeaz& p o placd de aluminiu 180x120 x2 mm cu care se va acoperi parfial cutia de rezonan{a in care sint montate cele doua difuzoare, Alimentatorul (fig. 59) este o constructie simpli alet- tuita din transformatorul 220 V/24V-1 A, o punte redresoare AEG 30 B 1200 C si un condensator de filtraj de 4700 uF/40 V. Alimentatorul se va monta tot pe placa de alumi, Incinta acustici se executa din lemn de brad gros de 1—1,5 cm fig. 60) avind dimensiunile de 300 X200 x ituser OP... Fig. 60. 4 colectia cristalmm. In spatele cutiei se monteazi bornele de , butoanele si potentiometrele. mplificatorul prezentat in fig. 61 amplified semnale freeven{a cuprinsd intre 30 Hz—30 kHz in mod jar, cu o neuniformitate in banda mai mick de 0% (-E1 dB), raspunzind condifiilor de inalti fide- ite. Puterea obfinuta la iesire este 8 W, cu distorsiumt neliniare mai mici de 5%, suficienté pentru o auditie bignuita de muzici. Cind ascultarea are loc la un nivel al volumului acustic relativ seiizut, de cirea 2 W, tranzistoarele finale T, si T; nu necesita radiatoare (fiecare tranzistor putind radia usor o putere de pind “la 1 W fara a avea nevoie de radiator suplimentar). In cazul cind audifia se face la nivel mai ridicat, va fi nevoie de radiatoare de circa 50 em® pentru fiecare tranzistor final. Tranzistorul T; este un repetor pe emitor si permite obfinerea unei impedante de intrare ridieata, de ordinul sutelor de kiloohmi, fapt care face posibild conectarea la borna de intrare si a dozelor de picup~ cu cristal. ‘Tranzistoarele T, si Ty sint amplificatoare de tensiune eu reactie negativa de curent, stabile din punct de vedere termic. Tranzistoarele T, si T's, de structuri diferite (pnp si respectiv, npn), permit obfinerea a dou& tensiuni In antifazd pentru tranzistoarele finale T).4' Tp: Curentul de repans (fara semnal la intrare) al tranzistoarelor finale este de ordinul a 10-15 mA. Aceasta valoare se regleazi actionind asupra rezistenfei de 100 © (insemnata pe schema cu asterisc), conectata intre cele dou& baze ale tranzistoarelor Teal Ty Pentru objinerea unei benzi largi de freevente, s-a folosit o reactie negativa de tensiune destul de pronun- fata (aproape 20 dB) format de rezistenja de 10 kQ in serie cu condensatorul de 0,22 uF, conectate intre iesire (colectorul lui T,) si colectorul tranzistoru- m4 lui Ts. 4 colectia cristal 4 SOQUF/20V Fig. 61. Schema amplificatorului de 8 W 4 colectia cristal ¢entarea se face de la un redresor de 24 V (de pr ferinta o sursa stabilizata), care si permita un cu- “tent de-pini la 1 A. E plificator AF 20 W “Amplificatorul de audiofrecventa de 20 W (putere efi- ice) din figura 62 are o banda de trecere de 1a 30 Hz 35 kHz, cu o atenuare de 3 dB pentru un semnal de intrare de 100 mV, la o impedanti de intrare de 100 kQ. Semnalul de audiofreeventa este aplicat etajului pre- amplifieator (BC 170) al carui punct de functionare este stabilit eu divizorul rezistiv 2,2 MQ si 100 kQ. Din colectorul primului tranzistor semnalul este aplicat unei celule de corectie Baxandall. Cu ajutorul potentiometrului P, se regleaza tonurile inalte, iar cu potenfiometrul P, se regleazi tonurile joase. Dupi iesirea din celula Baxandall, semnalul este amplificat de tranzistorul T,(BC 170) in colectorul earuia se obtine un semnal de cca 1,4 V. Condensatoarele de 220 pF montate la cele dou tranzistoare 7, si T: au rolul de a evita o intrare In reactie a etajelor. Din colectorul tranzistorului T,(BC 327), semnalul este aplicat unui etaj defazor echipat cu doud tranzistoare complementare avind bazele la o diferen}i de tensiune de eca 1,2 V datorita celor douit diode inseriate. La rindul lor, cele doua tranzistoare complementare transmit semnalul defazat cu 180° asupra bazelor tranzistoarelor de putere 2 N 3055, Pentru a proteja cele doua tranzistoare de putere, in emitoarele lor se monteazi cite o rezistenta de 0,5 0/2 W confectionate din sirmA din nichelind sau constantan. Tranzistoarele din etajul final vor fi montate pe un radiator fixat in spatele cutiei. Montajul este alimentat de la o sursi de tensiune stabilizati capabila si furnizeze 30 V/1,5 A. Transfor- matorul are o sectiune de 9 em* avind in primar 1 220 spire din sirmi de CuEm @ 0,35, iar insecundar 180 76 spire executate cu sirma de CuEm 1 mm. ~ 4 colectia cristal 4 0H ~ 35KHe 3 Fig. 62. Schema amplificatorului de 20 W 4 colectia eristal 4Fig, 63. Schita eso ineintei acustice 550 3 PL woz Fig. 63. Schema alimentatorului Tensiunea este stabilizata cu 4 diode tip 1 N 4001 si este aplicata pe colectorul tranzistorului BC 170 a carui bazi este polarizaté cu o tensiune constant ob{i- nut de la trei diode PL 10 Z legate in serie (sau 0 Péntru radioconstructorii care posed’. mai multe singuré diod& PL 30 Z). Din emitorul tranzistorului surse de semnale de audiofreeventa (pieup, magnetofon, BC 170, tensiunea se aplick unui montaj Darlington radio) si vor s& realizeze ocombinatie intre semnalele (format din tranzistorul BC 337) si tranzistorului redate de statia de amplificare, se va utiliza masa de mixaj 2N 3055 (obligatoriu fixat pe radiator). La iesirea (ig, 66), prevazuta cu un. singur tranzistor BC 170. redresorului se monteazi o rezistenf& de balast de 820 Q/ Feglajul nivelului semnalelor de intrare se face en 0,57 trei potentiometre de 100 kQ, 250 kQ si 1 MQ cu Amplificatoruluii se poate adapta o baterie de difu- variajie liniara. Pentru 0 bund functionate a monta- zoare (fig: 64) montate intr-o box (fig. 65) executata jului, toate legiturile de intrare si iesire se fac pe cablu din seindurii de brad groasi de 1,5 em. Bobina de een 1 mH se executé en sirma CuEm Q1,2 mm bobinind 50 spire pe o carcasa ct diametrul de 2 cm si o inaltime de 3 em. Se va avea in vedere ca suma puterilor celor trei difuzoare sa fie egal cu cel putin 25 W. Pig. 66. Dispozitivul Fig. 64. Modul de legare v a difuzoarelor aeniaal, 9 4 colectia cristal 4 f 4 colectia cristal ¢er audio Hinerea efectelor sonore, respectiv combinarea mai ultor surse intr-un tot, urmarindu-se in final o anu- it coloana sonora ilustrativa, impune neapirat folo- unui echipament practic pentru dozarea componen- Ca surse de semnal se pot utiliza magnetofonul, upul, radioreceptorul si, bineinteles, microfonul. Diferenta intre aceste surse consti, in principal, in nivelele de iesire, ceea ce implici etaje amplificatoare separate. Amatorilor constructori le prezentim schema unui mixer audio pentru patru surse de semnal, adaptat cu cireuite de coreetie a caracteristicii de frecventa (fig. 67). Dozarea semnalului fiecdrei surse se face din potenfiometrele de 50 kQ montate la intrare. Tranzi torul Ts, repetor pe emitor, reflecti o impedanta de intrare mare si are ca sarcind cireuitele de coreetie. ‘Tranzistoarele Ty, Ts, Ts, Ty $i Ts vor fi selectionate dintre cele cu zgomot propriu foarte mic, Se vor utiliza EFT 317 sau EFT 319 sau tranzistoare AC 125. Tran- zistoarele T, si T, sint EFT 353. Mixerul se va construi pe circuit imprimat sau clasic, iar in final va fi ecranat eu o entie metalici. Potentiometrele de intrare si corecfie de ton (Ps, P,) se vor monta pe un panou metalic, iar legitura-cu partea electronica se va realiza eu cablu ecranat, Alimentarea se face cu 9 V de la baterii sau un redre~ sor stabilizat si bine filtrat. Iesirea mixerului se poate conecta la un magnetofon pentru inregistrari combinate sau la intrarea unui amplificator de putere. Numdrul redus de piese, mai ales ck nu implica tranzistoare speciale si simplitatea constructiei recomanda aceasta schema chiar si constructorilor ince- 80 patori. 4 colectia cristal 4 ASCULTARE 4 colectia cristalplificator stereo mplificatorul este partea care influenteazi cel mai ant’ raportul semnal/zgomot, caracteristica de Wenta si factorul de distorsiune intr-un lant de fificare de audiofrecventa. rezentim in fig. 68 un preamplificator de inalta Jitate care poate si excite un amplificator de putere. Circuitele de intrare sint prevazute cu filtre de com- nsare pentru dozele de picup. Aceasta compensare ste actionaté si prin sistemul de reactie negativa. Schema electricl confine patru tranzistoare npn si un circuit corector al caracteristicii de freeventa. Preamplificatorul asiguré o banda de trecere cuprinsa intre 12 Hz $i 250 kHz, cu distorsiuni armonice mai mici de 0,1% siun raport semnal/zgomot superior lui 85 dB. Realizarea practicd se face pe circuit imprimat, iar alimentarea trebuie asiguraté dintr-un redresor bine filtrat si stabilizat. Cu acest preamplificator se obtine la iesire 0 tensiune de 0,5—1 V si se poate excita un amplificator eu puterea de 25-35 W. Amplificatoare AF cu ‘ite integrate Aparitia circuitelor integrate a provocat o adevarata revolutie in electronicd, atit in realizarea schemelor logice cit si in construc\ia amplificatoarelor de audiofreeventa, ‘Amplificatorul liniar MAA 125 (produclie _R.S.C.) asigura o putere de 300 mW in regimul de 7 V(U.) si 50 mA(I,) (fig. 69) pe o sarein’ de 470 Q. Reglajul montajului este realizat cu potentiometrul semireglabil de 1 MQ montat intr-un circuit de reactie pozitiva. In esen{i, amplificatorul confine trei tranzistoare de tip npn legate intr-un cuplaj galvanic. Daca la iesirea amplificatorului se mai cupleaza un etaj final echipat g2 cu un tranzistor de putere (BD 135 ete.), se poate objine 4 colectia cristal 4 Fig. 68. Schema preamplificatorului stereo hg 4 colectia cristal 4sreyiscoms Fig. 69. © ministatie de amplificare capabila si asigure 0 putere disipata de 3 W. Cireuitul integrat TAA 300 (productie francezii) este un amplificator de 1 W putere disipata pe o rezistenta de sarcina de 8 Q (tensiunea de alimentare 9 V). Cireui- tul se prezint& sub forma unei capsule (tip TO74) si se recomanda a fi montat pe un radiator (fig. 70) confec- TAA 300 el ae ie 84 Fig. 70, Schema amplificatorului cu circuitul TAA 300 4 coleetia cristal + \ tionat din tabla de aluminiu groasi de 1 mm. Cu torul potentiometrului de 10 kQ se regleaz curentul d repaus Jy la 8 mA, fara a avea semnal de intrare. Cit tul integrat si piesele componente se pot monta utilizarea cireuitului integrat TBA 790 K (productie R.S.R) capabil sd asigure o putere de 2 W pe o sarcind de 4, cu 10% distorsiuni, alimentat la o tensiune — de 9 V/200 mA. La o putere de 0,5 W, distorsiunile sint mai mici de 0,3% la freeventa de 1 kHz. Circuitul integrat este prevaizut cu un radiator executat din tabla de fier groasi de 2 mm. Din fig. 71 se poate observa cA s-au prevazut potentiometre pentru reglarea tonului si a volumului (1 MQ), excluzind, din motive de reducere a volumului, cirenitul de corectie Baxandall. Montajul, in final, contine dows circuite integrate (fig. 72), la care se vor utiliza potentiometre monoax pentru reglarea celor dou’ ampliti- catoare. Ca alimentator poate fi folosit montajul cu transformator de sonerie 8 V/0,6 A. Se recomanda a se acorda o mare atentie legiturilor la borna de intrare pentru a fi in conformitate cu tipul magnetofonului sau picupului utilizat. Cireuitul MA 0403 asigura o putere disipat de 3,5 W la o tensiune de alimentare de 18 V pe o rezistenti de sarcin’ de 8 Q, Mentionim ci circuitul integrat este oe svztoms 8 _ HE” " a ie ee 59 Po lah i U 30 lait, [| rea r20% Fig. 71. 85 4 colectia cristal 4o- 2 Pew Ba 8.28 Fig. 73.) 5 ‘Tot pentru puteri de 5 W este construit si cireuitul integrat TBA 800 (ITT) alimentat la 24 V_pe o rezistenta de sareind de 16 Q; asigura redarea freeventelor intre 40 si 20 000 Hz. Coeficientul de distorsiuni k=0,5% \ pentru puteri disipate pind la 2,5 W. {] G “ame Fig, 12, Amplificator stereo cu circuite integrate prevazut cu dou’ contacte 3 si 8 (fig. 73), pe care se lipesc doua radiatoare confectionate din tabla de cupru groasi de 0,8—1 mm. Cirenitul integrat MBA 810 permite obfinerea unei puteri de 5 W pe o rezistenta de 4 Q (alimentarea 14,4 V), cireuit cu ajutorul edruia se poate realiza o statie de amplificare pentru 50 de difuzoare de 0,7 W sau 16 difuzoare de 0,3 W. Asemenea statii de amplificare sint ideale pentru taberele de vara, utilizind pentru alimentare un acumulator auto de 12 V. In fig. 74 este pre- { 86 zentat un mod de legare a circuitului ca amplificator. Fig. 74, Schema amplificatorului de 5 W 87 4 colectia cristal 4 \ @ colectia cristal 4La majoritatea instalatiilor de interfon atit numarul abonatilor cit si posibilitatile de apel centrala-abonat, “dar maj ales abonat-centrala sint limitate de restrictii ordin tehnic, Aceste neajunsuri se tradue, de fapt, yrin diminuarea schimbului de informatii in timp, redu- bindu-se substantial utilitatea Montajul de interfon prezentat in fig. 75 in afara _ simplitatii schemei electronice, care necesita piese putine si foarte usor de procurat, are si citeva atribute proprii printre eare_ si acela ef numirul de abonati poate fi extins oricit si, in plus, orice abonat poate face apel la { postul central. is Principial, interfonul se compune din postul central, | linia de abonat si postul de abonat. { Postul central confine sursa de alimentare, ampliti- catorul tranzistorizat, difuzorul Dif 1, releul de comutare | | ascultare-vorbire Re si comutatorul de abonat Ky. La abonat, este instalat, la linie, difuzorul Dif 2, printr-un condensator de 50 uF precum si butonul de apel Ks. Sursa de alimentare este constituit’ din transfor matorul Tr, la care, pe un miez cu secfiunea de 4 cm*, in primar sint bobinate 2750 de spire din sirm& CuEm @ 0,1 mm, iar in secundar 90 de spire din sirma CuEm @ 0j35 mm. i Redresarea se asigura cu o punte de tipul B 20 C 450 sau cu orice alte patru diode ce pot suporta un curent de 500 mA, de exemplu F 407. Amplificatorul electronic este de tipul clasic, la care primul etaj (EFT 353) | este amplificator de tensiune, al doilea etaj este defazor iar etajul final, echipat cu tranzistoarele EFT 323, este amplificator in contratimp. \ { Atit transformatorul defazor (Tr,), cit si transformatorul de iesire, nu vor fi construite, ei vor fi cumparate, fiind cele utilizate in radioreceptorul Albatros S 681i Fig. 75, Schema interfonului mecanic tip claviaturi pentru comutarea gamelor de TAY, Comutatorul de abonat K, este format din ansamblil | 98 und’, din care fiecare clap& deserveste un abonat. i 4 colectia cristal 4 | : | 4 colectia cristal 4© Montind claviatura de la aparatul Albatros sau _ »Mamaia* vom ayea posibilitatea comuniearii cu 5 abo- “nafi. Daca se impune.un numar mai mare de abonafi i rezuits necesitatea montirii suplimentare a unor noi Tot la postul central este montat si releul ce asigur’ prin contactele sale trecerea ascultare-vorbire. Acest releu poate fi de orice tip ce Inereazi la tensi- nea de 9 V. Eventual, se poate monta um releu cu tensiunea de Incru de 12 V din care se extrag 15—20% din spire, marindu-i astfel sensibilitatea, In pozifia initial’, cea figurata in schema, interfonul este in stare de repaus, amplificatorul sau nefiind alimentat cu tensiune. Daca postul principal doreste si cheme abonatul, atunci se apasi clapa Ky stabilindu-se contactele 1 eu 2 si 4 cu 5, dupa care se apasi butonul K; si releul Re anclanseaza stabilindu-se legitura intre contactele sale be si ef. Cu aceste doud manevre, difwzorul Dif 1 este cuplat la intrarea amplificatorului,-difuzorul Dif 2 este cuplat la iesirea amplifieatorului si chiar amplificatorul este alimentat eu tensiune prin contactele 4 si 5 de la clapa Ky. Vorbindu-se in fata difuzorului Dif 1, mesajul va fi auzit de cei ce se aflé in preajma difuzorului Dif 2. Raspunsul de la abonat poate fi ascultat prin simpla intrerupere a contactului K,, moment in care releul declanseazi si prin contactele sale inverseazi rolul difuzoarelor. La terminarea legaturii, clapa K se trece in pozitie inifiala. Apare cel de-al doilea caz si anume cind abonatul doreste si cheme postul central, Singura manevra este apisarea butonului K, care prin linie (la masa) inchide circuitul de alimentare al becului ce va semnaliza postului central apelul. La primirea apelului, postul central apasi clapa K, si astfel contactul 2 se intrerupe de contactul 3 si se leagd la contactul 1. Se apasa contactul K, si abonatului i se raspunde ca apelul a fost receptionat. Becul de semnalizare este de tipul 99 12 V/0,1 A sau similar. De remareat ci dacd semnali- 4 colectia cristal 4 zarea optic’ nu este suficienta, in paralel cu becul sau chiar in locul séu poate fi conectat un avertizor sonor de tipul sonerie sau buzkr. Pentru legarea altor abonati, se va instala cite um” comutator Ks pentru fiecare. Intre aceste comutatoare, contactele 1, 4 si 5 se leagi intre ele, 1a contactul 2 se leagi linia fiecdrui abonat iar la contactul 3 se leaga elementul de semnalizare, bec sau sonerie. . Liniile de abonat pot fi facute din fir de soneri pentru distanfe de pind la 100 m sau din fir mai gros cind distantele sint mai mari. Difuzoarele sint de tip radioficare (0,25 W) de la care s-aul exelus transformatorul si potentiometrul, Amplificatoare de antena De multe ori se folosese antene nepotrivite, ceea ce face ca radioreceptorul sé mu functioneze eu randamentul normal. Aimintim, printre acestea, aparatele cu anteni telescopic sau radioreceptoarele auto. Utilizarea unui preamplificator de antena, simplu si robust, ne va oferi un plus de sensibilitate, ceea ce constituie un mare avantaj. In cele ce urmeazd prezentim schema unui amplificator cu un tranzistor, cu sareina aperiodica ceea ce face ca pericolul de autooscilare si fie foarte mic. Acest etaj foloseste un tranzistor T de tip BC 107, 2.N 708, 2.N 2222, BCY 56, BSY 20, BSY 19 si o dioda Zener de tip DZ 307. Utilizarea diodei Zener stabili- RSI Intrare Fig. 76. Schema amplificatorului de antena oO 4 colectia cristal 4“zeazi punctul de funetionare. Daci alimentarea se face cu 12 V, sistemul poate fi utilizat si la receptoarele duto; in acest caz, R; are valoarea 1,5 kQ. Daca alimentarea receptorului se face de la o baterie de 9 V sau 7.5 V, se exclude dioda Zener Z, iar rezistenta Ry va fi de 240 Q. Consumul este de circa 1 mA deci foarte mic. Intrarea se face cu un cablu coaxial; la fel si iesirea. Intrerupatorul J este chiar intrerupatorul radioreceptorului, cea ce face ea preamplificatorul si fie conectat chiar de la punerea in funcfiune a radioreceptorului. in montaj, condensatoarele ce se vor folosi vor fi cera~ mice, de tip placheta. Montajul se va realiza pe 0 mic’ placheté de circuit imprimat, cu dimensiunea de 50 x 50 mm si se va introduce intr-o mic& cutie de material Plastic sau metal, La receptoarele auto, aceasti cutie se va monta undeva sub bordul automobilului, eit mai aproape de radioreceptor. Receptionarea unui program de televiziune, in con- Gitii_ optime, se poate realiza folosind un amplificator de anten&, montat chiar pe antend, astfel obtinindu-se cel mai bun raport semnal/zgomot. in fig. 77 este prezentat un amplificator cu un singur JK ta TeLezor 0 LA ANTENA 4 92 Fig. 77. Schema amplificatorului de antend TV 4 colectia cristal ¢ ee tranzistor, ce are un cistig foarte bun. Tranzistorul folosit este din seria BF 200, BF 181, BF 183. Bobinele Ly si Lo sint fara carcasi, confectionate din sirm& de cupru argintat cu diametrul de 1 mm, Diametrul bobinelor este de 6 mm. Astlel, Le are 7 spire iar Ly are 6 spire, ambele bobinaje au pasul de 1 mm. Bobina Ly are priz4 la 1/3 dela masa. Bobina Ly are 1,25 spire din sirma de cupru izolata cu plastic. Aceste date sint valabile pentru receptionarea cana- lului 6 de televiziune. ‘Acordul amplificatorului se face din cele doud condensatoare semireglabile, Alimentarea cu energie electric’ se face din doud baterii de 4,5 V legate in serie deci cu 9 V.Capitolul 1V RADIORECEPTOARE, ADAPTOARE SI RADIOEMITATOARE Constructiile ce reprezinté, de fapt, primul pas in tehnica electronic pentru aproape toti tinerii, sint radiorecep- } toarele. Evident, se incepe cu montaje foarte simple si, % superioare. Cei care devin membri ai unui radioclub, aeci_detin si_o autorizatie special’, pot construi si ) slalit de radioemisie de diverse puteri si pe anumite benzi, special alocate. In acest capitol se prezinté o suiti de scheme de radioreceptoare, adaptoare si radioemittoare, usor de construit si care nu necesita piese speciale sau o aparatura de masura comple: progresiv, se pot realiza radioreceptoare cu performante i Radioreceptoare cu amplificare directa | Figura 78 reprezinta schema de principiu a unui receptor radio cu amplificare direct, care foloseste tranzistorul T, in functie de amplificator de radiofrecventa aperiodic, eu iesire pe rezistenta, o celulé de detectie cu dublare de tensiune in care functioneazi dou’ diode punctiforme si un amplificator de audiofrecventa. S-a renunfat la folosirea unui condensator de acord variabil preferindu-se acordul fix, pentru un post din gama il undelor medii. Antena este o bari de ferit3 cu o lungime minima de 7 em. Pe bard, deasupra unei carcase subjiri din. hir~ tie, se bobineaz& 150 de spire cu conductor @ 0,15 mm 94 cu orice fel de ,izolatie, spira ling’ spira, Bobinajul Fig. 78. Radioreceptor cu amplificare directa 4 colectia cristal 4 4 colectia cristal 4se plaseaza spre un capi al barei de ferita. Aceasta este bobina L,. Ea se acordeazi fix, prin condensatoare a ciror valoare se va determina experimental, intre 100 si 200 pF, determinare care se va face cu ajutorul unui condensator variabil, inlocuindu-se apoi condensatorul variabil cu condensatoare fixe sau grupe de condensatoare plasate in paralel. Acordul nefiind prea critic, valorile sint usor de determinat. Condensatoarele trebuie ins& sa fie de buna calitate. In locurile in care cimpul de radiofreeven{a este slab (cazul blocurilor din beton armat) se poate cupla o antena exterioari la borna A. _Bobina Ls, de cuplaj, se bobineazi peste bobina L, si va avea 10... 15 spire, cu acelasi tip de conductor. dn etajul final se foloseste orice tip de tranzistor de mie& putere, de 150+-300 mW. Transformatorul de iesire poate fi, de asemenea, de orice tip, fie pentru montaje finale eu tranzistoare, fie format mai mic, de la un radioreceptor cu tuburi. Difuzorul poate fi de orice tip; se va prefera un format miniatura. Pentru radioamatorii mai pufin experimentafi reco- mandam schema unui receptor cu acord fix pe postul local (unul dintre posturile pe unde medii sau postul pe unde lungi), schema care reprezinta o perfectionare a receptorului cu simpla detectie. Este vorba de un receptor cu amplificare direct&. Circuitul de intrare, care este si cireuitul selectiv, se realizeazi direct pe bara de ferité cu diametrul de 8—10 mm gi lungimea 96 Fig. 79. Radioreceptor cu acord fix pe postul local 4 colectia cristal 4 — | ! de 100—160 mm, Pe aceast bara se bobineazi 40—80 de spire pentru unde medii si 100—200 de spire pentru unde lungi. Se va folosi 1if& de inalta frecventa sau sirma CuEmg 0,1—0,25 mm. Capetele bobinei se pot lipi de bastonul de ferita cu stirocol. Se vor scoate prize din 20 in 20 de spire. Acordul se va realiza cu ajutorul unui condensator C de 50—300 pF. Valoarea exacta a condensatorului se alege pentru receptionarea postului local si, pentru determinarea exact, se poate folosi un condensator variabil cu valoare maxima de 500 pF. Priza optima este determinat: de obtinerea volumului maxim, Amplificatorul audio, in cazul dat, este un amplificator foarte stabil, Alimentarea montajului se poate face cu o tensiune de 3 pind la 4,5 V, de la 2 ba~ teri de 1,5 V sau o baterie de 4,5 V. Piesele folosite nu sint pretentioase, putindu-se folosi orice tip de con densator si orice tip de rezistent’. Nu se pun probleme de putere disipati pentru rezistente si de tensiuni pentru condensatoare. Ca dioda (D) se poate folosi orice tip de dioda detectoare, iar ca tranzistoare EFT 321 EFT 322, EFT 323 etc. Audifia se poate face intr-o pereche de easti sau intr-un difuzor de radioficare eonectat la punctele a—b. Prezentim in fig. 80 un receptor eu 5 tranzistoare, usor de realizat, cu performante bune si cu un reglaj foarte simplu. Este tot un receptor cu amplifieare directa, Iucrind in benzile de unde medii si lungi. Are © sensibilitate de 20—30 mVjm, cu o putere audio la iesire de 100 mW la o banda de 200—3 600 Hz. Alimentarea aparatului se poate face de la 2 baterii plate de 4,5 V sau de Ia un alimentator de 9 V. Este indicat ca’ intregul montaj sa fie realizat pe o placa de circuit imprimat cu dimensiunile 115 x70 mm, iar grosimea montajului sé nu depageasca 35 mm. Intr-o astfel de situatie, se poate utiliza cutia de la aparatul nZefir, Se foloseste 0 anteni de feriti pe care se reali- Zeaz’ cireuitul de intrare L,C,. Prin intermediul unui cuplaj inductiv, semnalul selectat de cireuitul de intrare se aplicd pe baza primului tranzistor 7. Bastonul de feritd are diametrul de 8—10 mm si lungimea de circa 97 4 colectia cristal 44 colectia cristal 4 Fig. 80, 10 cm. La mijlocul lui se realizeaza din carton subfire fo carcasa ce se lipeste cu pelicanol. Bobina Ly are 220 spire, iar L, — 8 spire din sirmi CuEm g0,08— 0,1 mm. Intre cele dou’ bobine L, gi Ly se last o distanta de 5—6 mm. Circuitul de intrare (cireuitul selectiv al receptorului) este acordat cu ajutorul unui condensator variabil miniaturé C, cu valoarea 5—250 pF. Se pot receptiona posturile nafionale si straine din banda de unde medi si lungi. Semnalul este transferat pe tranzistorul T,, care impreuna cu tranzistornl 7, constituie un amplificator aperiodic. Acest amplificator este astfel calculat incit la un nivel de semnal de circa 10 mV/m la intrare, apare la intrarea deteetorului un nivel de cirea 0,25 V, ceea ce asigura functionarea detectorului in regim liniar, Se folosese dou tranzistoare de inalta freeventa, T, si Ty tip EFT 317, EFT 319, EFT 320, AF 115, AF 116, AF 125, AF 126 ete, Dup& amplificator urmeazi detectorul care, pentru a méari sensibilitatea receptorului, este realizat cu sistemul de dublare a tensiunii. La iesirea detectorului se afla potenfiometrul P cu care se dozeazi semnalul AF la intrarea amplificatorului, Etajul amplificator de tensiune cu tranzistorul Ty are ca sarcind transformatorul defazor T'r,. Urmeazi etajul final cu dou% tranzistoare, T, si Ts, in contratimp. Tranzistoarele T;, Ty, Ts sint de tip EFT 351— 353, EFT 321, OC 70~75, AC 125 ete. ‘Transformatorul defazor Tr, si cel de iesire Tr, sint cele folosite la receptoarele ,,Zefir“, ,Electronica* 631 T, 632 T ete. Difuzorul este de tip miniatura 8 2/100 mW. In cea ce priveste diodele D,, D,, trebuie spus c& pot fi diode detectoare cu germaniu (EFD 108) sau de orice alt tip. Radioreceptoare reflex De 0 deosebita sensibilitate si selectivitate, receptorul reflex cu un singur tranzistor, pe care il prezentam 4 colectia cristalschema din fig. 81 este destinat, in primul rind incepatorilor. . Radioreceptorul poate receptiona gama undelor medii sau lungi prin practicarea unor minime modificari in circuitul de intrare. Cireuitul de intrare este construit pe o bari de ferita cu sectiune circulara ia " cu sectione cireulara si eu diametral de 10 mm, lung Pentru receptionarea gamei de unde medii, bobina de anten’ Ly contine 10 spire din lit de radiofreeventa Bobina L, (de acord) are o Infasurare de 63 spire cu prizd la spina 5 (de la dioda) pentru eonectarea haze, cu lif le radiofrecventa. il i sirma tot eu ILE de raditreeventa. Se poate utiliza si sivma Cele dou bobine se executd pe carease de hirtie sau material plastic, care pot glisa pe bara de feriti. Bo- bina Ly este construita pe un suport de material plastic. e bobineaza 300 spite in dowd secfiuni irma Se obineazd 300 apie in dou seefuni egal, dim sirma Se poate’ utiliza $i o anteni exterioard cuplata la I, Asa cum se observa in figura 82, montajul are o anten’ de feria pe care se afla circuitul de intrare acordat. Acest cireuit este format din bobina I, si condensatorul variabil C,. In acest fel, se realizeazi selectarea unui anumit semnal ce se aplica pe baza tranzistorului 7, care il amplified si il aplicd detectorului cu cele dou’ diode D, si Ds. Totodati, etajul este previzut eu o Fig. 81. Radio- ~ receptor ‘reflex cu un tranzistor 4 colectia cristal 4 reactie pozitiva realizat’ prin bobina Ls, cuplata cu intrarea etajului. Ca o consecinté, crese atit amplificarea etajului cit si selectivitatea lui, Dozarea reactiei se realizeazi la acest montaj cu ajutorul trimerului C,. Semnalul detectat, adic cel de audiofrecventa, este readus de la borne’: orupului de deteclie RgC, la intrarea tranzistorului J, care il amplified din nou, dar de data aceasta in audiofrecventa. In acest fel, etajul lucreaza in mod reflex. Impedanta de sarcind este rezistenta Ry. Semnalul este aplicat celui de-al doilea etaj care il amplificd suplimentar. Pentru auditie se va folosi o pereche de casti de 4 000 2 ce se conecteazi la bornele BC. Montajul este realizat pe o pliculi de circuit imprimat cu dimensiunile 100 x70 mm. Cireuitul de intrare se realizeaza pe o bara de ferita cu diametrul de 8—10 mm gi lungimea de cca 10 em. Pe bara se monteazi o carcasi de masi plasticé sau de carton. Receptorul lucreazi in banda de unde medii si, ca urmare, bobina L, va avea 50 de spire eu priza la a 10-a spira (intre punctele 2 si 3). Bobinajul se realizeaz& spira ling’ spira, cu sirma CuEm 9 0.4mm. La distanfa de 10 mm de bobina L, se realizeazi, pe aceeasi carcasi, bobina L; (de reactie) care are 8 spire, en aceeasi sirm& ca si Ly. Sensul de bobinaj pentru Ly si Ly va fi acelasi, Pentru acordul cireuitului de intrare se va folosi un condensator C, cu ¢apacitatea maxima de circa 400 pF, iar pentru reglajul reactici 101 4 colectia cristal 4se va folosi un trimer cu valoarea maxima de 50 pF. Bobina de soc L, provine de la un circuit de intrare de unde lungi de la orice tip de receptor. Se vor folosi rezistente cu puterea disipat’ de 0,25 W si condensatoare plachet& cu tensiunea de lucru de 10 Y. Tranzistorul 1, este de tip EFT 307, 2 SA 38, 2SA 49, OC 45, iar tranzistorul T', de tip EFT 353, 2SB76, OC 75, AC 112, AC 125. Diodele D,, Dz sint detectoare obignuite, de tip EFD. Montajul se alimenteazi de la tensiunea de 9'V, adic& fie de la o baterie miniatura de 9 V, fie de la doua baterii plate de 4,5 V montate in serie. Punerea in functiune si reglajul aparatului sint simple. In primul rind, se verifica reactia sistemului. Dac& acest lucru nu se intimpla, inseamna ci reacfia aplicat’ nu este pozitiva si va trebui sa inversim capetele bobinei Ls. Se regleazi condensatorul C, aproape de limita de acrosaj si receptorul va fi gata de functionare, Montajul se poate folosi si cu anteni exterioari conectata 1a borna A (atunei cind fl folosim in casa), rezultatele find foarte bune. Radioreceptoare cu superreactie Recepia semnalelor emise in banda de 2 m (145 MHz) se poate realiza si cu radioreceptoare tip superreactie echipate cu 2—4 tranzistoare de inalti frecventa, construetorul avind satisfactia realizirii unui montaj simplu, cu performante ridicate. In schema din fig. 83, semnalul captat de anten’ (obligatorie utilizarea unei antene exterioare) este aplicat hobinei_L montata in colectorul tranzistorului T; (BF 183, BF 182 sau BF 240). Bobina L se executa din sirm& de cupru (21,5 mm) bobinind in aer 2 spire pe un diametru de 12 mm si o lungime de 20 mm. Con- densatorul de 12 pF dintre colectorul si emitorul tranzistorului T, provoacd intrarea acestuia in oscilatie, oscilatii a céror freeventa este in functie de constanta de timp a circuitului 1 nF—4,7 kQ montate in emitorul 302 tranzistorului. Punctul de funcjionare al oscilatorului 4 colectia cristal ¢ \ OnAF = Ui 30 spire Danie 1415; Fig. 83. Schema radioreceptorului cu superreactie poate fi stabilit cu potentiometrul de 10 kQ. Oscilatiile superreactiei situeazA punctul de functionare al tranzistorului T, in apropierea pragului de acrosaj, marind astfel sensibilitatea montajului. Socul SRF impiedic& semnalul de radiofrecventi nedetectat si se secur; spre masa montajului. Socul se realizeazi pe un mi de ferita cu diametrul de 4 mm, lung de 12 mm, bobinind 30—40 spire cu sirma Cum 0,1. mm. Semnalul detectat imprenni en cel supraaudibil sint aplicate prin filtrul R=1,2 kQ, C=0,1 uF unui amplificator de audiofreevenfa (tranzistorul BC 107) Acordarea radioreceptorului pe postul de emisie se face cu condensatorul variabil de 40 pF. Montind o pereche de cisti intre punctele @ si b se va auzi un fislit caracteristic superreactiei. La aparijia emisiunii postului receptionat dispare fistitul aparind clar semnalul de audiofreeven! 4 colectia cristal 4 1032 spire SRFY 60 spire tiem SRF2 $ 0.1mm cuEm Pig. 84. Cu unele mici modific&ri este realizat si radioreceptorul cu superreactie din figura 84, destinat receptici in gama UUS (120-150 MHz). Bobina se realizeazA in aer pe un diametru de 8 mm din sirma CuAg 1 min avind 2 spire pe o lungime de 10 mm. Socurile de radiofreeventa SRF, si SRF, se realizeaza pe un corp de rezistenta de 200 kO/0,5 W bobinind 60 spire eu sirma CuEm 0,1 mm sau utilizind o bobind de corectie de ja televizoare. Condensatorul variabil are capacitatea toi de 2x15 pF. 4 colectia cristal 4 +9 Radioreceptor 4 colectia cristal ¢~ Receptorul prezentat in fig. 85 are un amplificator de radiofreevent, Punctele statice de functionare ale tranzistoarclor au fost fixate cu tensiuni stabilizate (6 V pentru alimentare in general si 2,2 V pentru bazele tranzistoarelor). Condensatorul variabil s-a inlocuit printr-o simpli dioda cu siliciu, polarizati invers, cu tensiunea culeasi dela Py. Montajul se realizeazi pe o plieufa de cablaj imprimat. Condensatorul C, se obfine din doua -fire izolate, risucite pe o lungime de 3—5 mm, La fel se obfin si condensatoarele Cy, si Cys. Partea mai dificil consti in selectarea grupului Cis—D, astiel incit la o rotire completi a potentiometrului P, s& se acopere toaté banda de 144 —146 MHz. Dioda D, provine dintr-o jonetiune BC de la un tranzistor eu ‘siliciu (se poate folosi si o dioda cu siliciu sau © diodé Zener), dup’ care se alege condensatorul Cy» astfel ineit si existe extensia dorita. Avantajul acestui tip de acord consti in faptul c& potentiometrul P, nu are o pozitie preferentiala fata de montajul propriu-zis (Py=100 kQ). Bobinele Ls, Ly Ly au cite 4 spire din CuEm G0,5 mm, fara carcasa, avind diametrul interior 5 mm. Bobinele Z, si Ly au acelasi numar de spire, dar cu priza la spira 1. Ecranarea montajului este obligatorie pentru o bun stabilitate in functionare si, de asemenea, trebuie respectate pozitiile bobinelor pentru a nu avea cuplaje parazite. Toate condensatoarele sint ceramice (plachete). Po- tenfiometrul P, este de tipul celor folosite in receptoarele industriale, Pentru polarizarea tranzistoarelor complementare se foloseste 0 diodi eu germaniu (in conducfie). Condensatoarele electrolitice sint~similare celor din receptoarele Cora” sau Alfa". In lociil re~ zistenjei Ry este bine si se monteze un potentiometru semireglabil de 1 MQ. Datorita sensibilitatii ridicate gi gabaritului redus, 106 montajul poate fi folosit eu succes si in radiotelefoane. 4 colectia cristal 4 Radioreceptoare pentru gama US Aparatul, specializat pentru receptia undelor scurte, utilizind atit piese usor accesibile eit si o schema fara dificultzti de reglaj sau de constructie, este prezentat in fig. 86. 7 Din schema de principiu se observ c& primul etaj indeplineste mai multe functiuni: acord, detectie si reactie. Intrarea se face printr-un condensator semi- variabil C, cu care se adapteaz’ antena; se obtine astfel o mirire a selectivitalii. Semnalele sint apoi trimise grupului L,C, care formeaza circuitul de acord. Free venta selectata este apoi trecuta tranzistorului T, care o amplified. Tot in. T,, eu ajutorul bobinei Ls, apare reactia prin variatia tensiunii de polarizare a bazei cu ajutorul potentiometrului P,. Odati semnalul de- teetat este transmis, prin socul S, si condensatorul Cy ctajului amplifieator de audiofreeventa. Semnalul de AF este injectat prin C, in baza tranzistorului 7 care il amplified si il trimite bazei lui Ts, unde este din nou amplificat. In cireuitnl colectorului lui T, este montat transformatorul Tr care alimenteazi un difwzor de tip miniatura sau chiar un difuzor de radioficare. In ce priveste sursa de energie, aceasta va fi format din dou’ baterii de 4,5 V legate in serie. Montajul se poate realiza pe o placuta de pertinax, placaj subtire sau chiar carton. Intrarea se va practica de preferinj printr-o borni legati in spatele sasiului. Condensatorul C, va fi de tipul ,cu aer* si va avea © posibilitate de demultiplicare. Demultiplicarea re- prezinté un Iucru foarte important in recepfionarea comod& a undelor scurte. Condensatorul C, va fi de tip trimer en slitul surubu- Ini de reglare accesibil prin panoul frontal, Eventual, se va folosi un trimer cu ax. Pozilia acestui trimer este in functie de lungimea de unda receptionata si de lungimea antenei folosite. Construcfia bobinelor aparatului va fi cit mai in- grijit executata. Pentru acoperitea gamei de 4 000 kHz (70 m) — 23.000 kHz (13 m) vom utiliza trei bobine 4 colectia cristal 107f 4 colectia cristal 4 Fig, 86, Schema de principin interschimbabile. In acest fel, eliminm folosirea unui comutator de game. In tabelul 3 se dau datele bobinelor. ‘Tabelul 3 Gama de unde | Bobina | Sima |] Bobina? de acora] 9 — |] de reactie (spire) (spire) 28.000—12 000 kHz, (13-25 my 15.000—7 500 kFiz (20-40 my 8 500—4 000 Kriz (35—70 m) Acoperirea gamelor respective se va face cu un condensator variabil de acord de 250 pF. Spirele bobinei de acord vor fi distantate unele de altele cu 1 mm, Bobina de reactie se va realiza spira ling’ spird. Car- casele bobinelor, avind diametrul de 25 mm, se vor confecfiona din pertinax sau chiar carton lipit si im- pregnat cu lac. In gasiu se va fixa soclul bobinelor. Dupa ce se executd bobinarea, se monteazi fiecare bobina intr-un culot de tub electronic prin lipire cu lac, iar capetele bobinelor le vom lipi la piciorusele culotului. Se impregneazii bobinajul cu lac pentru a fi rigid si se lipeste 0 mica eticheta care si indice banda de frecvente ce se acoperi cu bobina respectiva. In fig. 87 se dau detalii asupra confectionirii bobinelor. Sirma utilizat& este CuEm @%1 mm. Pentru bobina de reaclie Ls se poate utiliza sirma mai subtire, conform datelor din tabel. Bobina de soe Sr se va confectiona bobinind pe o careasi cu diametrul de 6 mm un numir de 25 spire sirma CuEm 90,3 mm. In ce priveste constructia in general, vom tine seama de uncle recomandari cum ar fi Piesele se vor monta eu conexiuni eit mai seurte, gisindu-se pozifia cea mai avantajoasi pe sasiu. 4 colectia cristal 109Fig. 87. Modul de realizare a bobinelor Este bine, de asemenea, ca etajele de IF, reactie letectie si formeze o unitate, un bloc, oarecum des- partit de etajele de AF. Antena va avea o lungime de 5—10 m. Receptorul functioneazi cind in difuzor se aude un fluierat (se manevreazii atit potentiometrul P cit si condensatorul C,). Dac& reactia nu se produce, atunci vom inversa capetele bobinei de reactie Ly. De asemenea, se va regla pentru acelasi scop si poten{iometrul sau rezistenfa variabilé Ps. Manevrarea se va face astfel: odata cu rotirea condensatorului de acord C, in vederea ,,cautarii* unui post, potentiometrul P, se va fine totdeauna la limita ,pragului de acrosaj*. In fig. 88 este prezentat un alt radioreceptor pentru gama US, destinat receptiei unei benzi alocate radioamatorilor (7 MHz). Este echipat cu doui tranzistoare pnp (SFT 319, P 403) legate intr-un montaj Darlington, urmat. de un etaj amplificator de audiofreevent& (SFT 321, MP 39). Cireuitul oseilant la acest radioreceptor este aledtuit din bobina L, si dioda varicap tip BA 110 a c&rui capacitate se modifica cu tensiunea aplicata la bornele sale. Tensiunea pentru dioda varicap este.Juaté de la © baterie de 9 V. In colectorul tranzistoarelor este montata bobina de 119 Teactie L, compusa din 12 spire executate cu sirm& 4 colectia cristal 4 Y corr {FR e oe a fe Fig, 88, Schema radioreceptorului pentru banda de 7 MHz CuEm g 0,3 mm pe o carcasi din material plastic cu diametrul exterior de 10 mm. Bobina Ly se executi pe aceeasi carcasi, avind 24 spire cu o prizi median la 10 spire de la mas. Limita de acrosaj se regleaza cu potentiometrul de 10 kQ. Semnalul, dupa detectie, este aplicat unui etaj de audiofrecvenfa care are ca sareini un difuzor de 0,1 W/8Q_ adaptat printr-un transformator utilizat Ia orice tip de radioreceptor cu tranzistoare. Pe panoul frontal al cutiei se va monta intrerupitorul dublu J, potentiometrul de 1 MQ si potentiometrul de 10 k2. MenfionZim ca pentru auditie este necesara utilizarea unei antene exterioare de 20 m lungime. Adaptoare pentru radioreceptic Adaptorul este un schimbator de freeventa ce transpune freeventa semnalului receptionat in unde scurte intr-o freeventé din domeniul undelor lungi. In figura 89 este prezentat un adaptor cu 2 tranzistoare. 4 colectia cristal uaFig. 89. Adaptor cu doud tranzistoare La intrare se aflé un cireuit selectiv cu acord variabil. Semnalul receptionat este aplicat la intrarea schimb’- torului de freeven{a cu tranzistorul 7. Oscilatorul local e realizat eu tranzistorul T,, care este si un oscilator in trei puncte eu baza la masa. Modificarea freeventei oscilatorului local se face cu ajutorul condensatorului variabil C.,. Cu ajutorul acestui montaj se poate recep- fiona intreaga banda de unde scurte. Bobinele 1, Ls $i Lg, Ly se vor realiza folosind medi freevente de la aparatul Mamaia“ ce Iucreazi in MP, adic& medii freevente pe 10,7 MHz. Se va seoate infisurarea existenta de pe cele 2 carcase si se va bobina: L, — 15 spire eu sirma CuEm 0,08 mm; L, — 4 spire cu sirmi CuEm 20,08 mm. Cele 2 bobine se vor bobina una peste alta. Ly — 5 spire cu sirma CuEm Q0,08 mm; L, — 18 spire cu sirma CuEm 0,08 mm. Si aceste dou’ bobine se vor bobina una peste alta. Se vor folosi doud tranzistoare T si T'p identice, de tip EFT 317, P403, AF 115, AF125:ete., si o dioda Zener de 7 V, de exemplu, DZ 307. Se recomanda folosirea unui condensator variabil cu 2 secliuni avind valoarea intre 25 si cel putin 250 pF. Intregul montaj se poate monta pe un circuit imprimat si totul se va amplasa intt-o mica cutie de material plastic cu dimen- 112 siuni convenabile. Pe panoul frontal se vor scoate axul 4 colectia cristal 4 condensatorului variabil C, si intrerupitorul I. Pe partea opusa se vor monta 4 bucse radio, dowd pentru intrare (A, B) si dou’ pentru iesire (C, B). De la iesire, printr-o bucata de cablu coaxial (cablu de antena pentru televizoare), se va lega la intrarea receptorului MA (borna de antena si cea de pimint). Pentru reglaj ne vom folosi de un generator de semnal modulat in amplitudine. Se va regla frecven{ja generatorului pe 16 MHz si se va aplica semnal la intrarea adaptorului, ce are legati iesirea cu intrarea receptorului MA. Receptorul MA este acordat in banda de unde lungi, intr-un punct in care nu avem nici o emisiune. Conden- satorul variabil al adaptorului se va Lisa incomplet deschis. Reglim miezul bobinelor Ls, Ly pind auzim in difuzor tonul de 400 Hz sau 1000 Hz. Apoi, facem aceeasi operatie eu miezul bobinelor Ly, Lz. Astiel am fixat banda de 19 m. Acordul fin in banda de 19 m il obtinem in acordul receptorului MA. Se marcheazi cu un semn pozitia condensatorului variabil al adaptorului, ficind astfel etalonarea pe 19 m. Apoi modifica freeventa generatorului pe 12 MHz (banda de 25 m). Acordim receptorul MA in mijlocul benzii de unde lungi si acorda’m adaptorul pentru auditie maxima. Nottm si acum pozilia condensatorului variabil al adaptorului pentru banda de 25 m. Se repeti operatia la 9,6 MHz, 7,3 MHz si 6,1 MHz (benzile de 31 m, 41m si 49 m). Montajul prezentat in fig. 90 este un schimbitor de frecven{A care transpuné un semnal tot din banda de unde scurte in banda de unde lungi, astfel ci un receptor obignuit devine un receptor cu dubli schimbare de frecven{i. Remarcabil la acest montaj este faptul ca, practic, operatia se face folosind extensia de banda. In plus, sistemul poate fi aplicat la orice tip de radioreceptor, fie ci este cu tranzistoare, fie cA este cu tuburi. Primul etaj este un amplificator de radiofreeventa cu tranzistorul T,. La intrare se foloseste un cireuit selectiv format din bobina L, si grupuri de condensatoare fixe si trimeri care se comuta. Acest circuit, desi este selectiv, este totusi de banda largi. Amplificatorul 4 colectia cristal 3\ RF este un etaj aperiodic, ea si sarcina celui de-al doilea etaj, care este schimbitorul de freeventa. Ca wmare, | Ja iesirea etajului schimbator de frecventi se objine | transpus, nu un singur semnal, ci o subband& din gama de unde scurte. Astfel, la iesirea schimbitorului de frecven}a, adici la borna lui Cy, se obfin transpuse subbenzile de 19 m, 25 m, 31 m, 41 m sau 49 m, dupa cum am aetionat comutatorul K, pe pozitia I, TI, III, IV sau V. Transpunerea se face in banda-de unde lungi a receptorului. Selectarea unui anumit post dintr-o anumita subbandi de unde seurte se face folosind j selectivitatea receptorului nostru, acordul pe un anumit post ficindu-se cu ajutorul condensatorului variabil al receptorului. Condensatorul C, va fi conectat la borna de anten& a receptorului, iar masa adaptorului la borna de masa, a receptorului. Legitura se va face folosind cablul ecranat. In acest caz, condensatorul C, are valoarea de 100 pF. Daca receptorul nu are decit antend de feritd, atunci condensatorul C, (10 pF) se va conecta la capatul ,,cald* al condensatorului Variabil de acord, iar borna de masi la masa receptorului. Oseilatorul Jocal al adaptorului Iucreaza cu tranzistorul 7; si isi modifica freevenfa in trepte (odatd eu cireuitul de intrare). Pentru realizarea montajului se vor folosi condensatoare stiroflex, ceramice sau eu mica. ‘Tranzistoarele T,, T's, Ty sint de tip EFT 317, AF 115, AF 116, AF 125, AF 126, P 304 ete. Circuitul de intrare si circuitul oscilant al oscilatorului se realizeaz pe bobine de la aparatul Mamaia‘. Se vor folosi 2 carease: pe una se vor bobina bobinele Ly, Ly iar pe cealalté bobinele L, Ly. Bobina L, are 18 spire, iar Ly —4 spire din sirma CuEm g 0,1 mm. Bobina L, are 20 de spire, iar L, — 4 spire din aceeasi sirmi, Trimerii Cr, —Cr, sint ceramici cu valoarea de 6-25 sau 8—30 pF. Pentru comutarea subgamei se va folosi un comutator dublu eu 5 pozitii (K,). Dupa realizare, se verific’ dack Iucreazi oscilatorul cu tranzistorul 7. Aceasta verificare se face cu ajutorul voltmetrului electronic conectat la bornele bobinei Ly. 115 Fig. 90, Schema adaptorului cu amplificator RF 4 colectia cristal 4 | 4 colectia cristal 4Apoi, se trece la verificarea schimbatorului de freeventa. P Pentru aceasta, se aplici printr-un condensator de 1 nF pe baza tranzistorului T, un semnal de la un generator RF avind freevenja de 15,3 MHz, 11,85 MHz, 9,6 MHz, 7,25 MHz, 6,1 MHz, respectiv pe subgamele 1, II, II, IV si V 09 m, 25 m, 31 m, 41 m si 49 m); semnalul de intrare va avea un nivel de 100 mV iar la iesirea receptorului, in paralel, pe difuzor, se conecteazi un voltmetru electronic. Potentiometrul de volum se pune la 1/3 din cursa, iar receptorul se acor deaza In mijlocul gamei de unde lungi. Semnalul generat va fi modulat in amplitudine eu un semnal de 400 Hz sau 1000 Hz si grad de modulatie de 30%. In aceste conditii, se incepe cu subgama I si se vor regla trimerul Gr, si miezul bobinei Ly pentru a obfine la iesire, la bornele voltmetrului pe difuzor, semnalul maxim. Se trece apoi cu semnalul la intrare pe subgama II, III, TV sau V si se regleazi de data aceasta numai trimerii corespunzitori pentru a obtine semnalul maxim la iesire. Dupa aceasta operatie, reglim si cireuitul de intrare. Generatorul de semnal se conecteazi printr-o rezistenti de 400 Q si in aceasta situatie se aplic’ iar semnalul din subgama T cu un nivel de 100 mV. Daca j semnalul este prea mare, el se micsoreazi corespunzi- tor. Se regleaza miezul bobinei Ly si apoi, eventual, si trimerul Gr, pentru semnal maxim la iesirea receptorului, Dac ‘semnalul de intrare duce la saturarea receptorului, se reduce semnalul de intrare. Du- p& aceasta se trece pe subgamele II, III, IV ” sau V. Constructia unui adaptor eu superreactie, cu 3 tranzistoare, pentru US este prezentata in fig. 91. Primul etaj este un etaj simplu cu superreactie sau, mai exact, un demodulator cu superreactie, eare amplified semnalul receptionat si apoi il demoduleaza. Acest semnal de- modulat este amplificat intr-un amplifieator cu dowd tranzistoare. Din semnalele’primite de antena, semnalul util este selectat de circuitul oscilant L, Cys Se va folosi un condensator variabil C,, cu aer, cu capacitatea 116 maximé de cirea 30 pF. Bobinele L, si Ls se realizeaza SPRE INTRARE |AMPLIFICATOR af bi een 13 7 [Ska Fig. 91. Adaptor cu superreactie In gama UUS 4 colectia cristal 4 j 4 colectia cristal ¢pe o carcasi cu diametrul de 10—12 mm. Bobina L, are 3—4 spire din sirma CuEm Q1,2 mm. Bobinajgl | se face obignuit. Bobina L, are 7 spire si se bobineaz& ) cu aceeasi sirma ca si Ly. Distanja intre L, si Ly se ia cit mai mie& pentru a asigura un cuplaj strins. Priza pe bobina L, se ia la spira 2 de jos sau mai exact la spira 2 de la capatul spre condensatorul C,. Se vor folosi tranzistoare de tipul AF 139, P 403, OC 171, pentru tranzistorul T, si EFT 351, EFT 352 pentru tranzistoarele T, si T;. Etajul cu superreactie realizeaza si detectia, iar semnalul detectat este amplificat de etajele cu tranzistoarele T, si T, si apoi se aplicd printr-un cablu ecranat la intrarea oric&rui amplificator de audiofrecvenia de la orice receptor. i ‘ 100 = 150MHz © ===] Tt pe Lt reo rao / ofge ap PF Formm cusp ana, Lito, b spire sospre cud mm 118 4 colectia cristal 4 Pentru receptie se va folosi o antena dipol obisnuita, eventual chiar o antend telescopied de circa 1 m inalfime sau antena de televiziune. Toate legaturile la primul etaj vor fi eft mai scurtes iar alimentarea se va face la o tensiune de 6—12 V. Un convertor pentru receptia emisiunilor in gama UUS, care receptioneazi emisiunile pe frecvente intre 100-150 MHz si le retransmite pe freevente de 700— 1000 kHz, este prezentat in fig. 92. Iesirea convertorului se leagi Ia borna de antena a unui radioreceptor cu tranzistoare destinat recepfiei pe unde medi. Semnalul receptionat declanseazai intrarea in oseilatie a tranzistorului BF 240 pe o freeven{a care adunata algebric cu frecventa semnalului receptionat va da un semnal cu freeventa cuprinsa intre 700—1 000 KHz. Bobina contine 4 spire executate in aer_pe un dia metru de 10 mm si o lungime de 10 mm. Conductorul folosit este CuEmQ1,2 mm. Bobina L, (de cuplaj) are 2 spire executate eu acelasi conductor si se plaseazi lao distanfa de 3 mm fat& de Ly. Socul de radiofreeventa se executa pe un suport din material izolant eu diametrul de 6 mm avind 50 spire cu sirm& de CuEmg 0,12 mm, Montajul se recomandi a fi ineasetat intr-o cutie exe- cutataé din tabli de aluminiu groasd de 1 mm, legata ja masa montajului. Oscilatoare de radiofreeventa In constructia unui emifitor, primul etaj este intot- deauna oscilatorul. Oscilatorul prezentat in fig. 93 este o varianté a montajului Franklin realizat’ eu dowd tranzistoare. Primul tranzistor lucreazi ca repetor pe emitor. Al doilea tranzistor este cuplat in montaj cu baza la masa. Cuplajul se face prin rezistenta comuna din emitor si prin socul de radiofrecvenjii. Oseilatia amplificata ce se obtine in colectorul celui de-al doilea tranzistor 4 colectia cristal 19 iFig. 93. Oscilator de radiofrecventa se trimite din nou in cireuitul oscilant, asigurindu-se astfel intrefinerea_oscilatiei. = Montajul cu cele trei tranzistoare Iuereazii pe frecventa de 1750—2000 kHz. , Bobina L se realizeazi pe o carcasi cu diametrul de 20 mm, bobinindu-se 37 de spire, fara pas, din firm’ CuEm @ 0,35 mm. s dondensatonal variabil de 50 PF se poate realiza inliturind o parte din plici dintr-un condensator variabil de capacitate mai mare. fa Condensatorul fix de 270 pF va fi eu dielectric de mica. Bobina se va amplasa intr-un blindaj metalic cu dia~ metrul de 40 mm. Socul de radiofreeven}a se poate realiza bobinind pe o carcasa {ari miez, cu diametrul de 10 mm, patru sectiuni a cite 100 de spire fiecare din sirmé CuEm @ 0,1 in bobinaj ,fagure“, cu Litimea fiecdrei secfiuni de 5 mm. 4 Oscilatorul este alimentat stabilizat la 8 V, utilizind © dioda de tip DZ 308, s 18 Dupi oseilator urmeazi un etaj amplificator se- parator eu o rezisten{a de 47 © montata in emitor, mirindu-se astfel impedanta de intrare. Cuplajul eu oseilatorul se face printr-un condensator de 500 pF. Tensiunea de iesire a montajului con{ine si armonici, asa ca etajul multiplicator care urmeazi va lucra 120 corect chiar cu o tensiune de atae redusi. Acest montaj 4 colectia cristal 4 Fig. 94. Schema oscilatorului de banda va putea, la nevoie, ataca un etaj final de miei putere sau un alt etaj multiplicator. Intregul montaj se realizeazi pe o plicuta de circuit imprimat de dimensiuni reduse. Conexiunile vor fi cit mai seurte. Toate condensatoarele vor fi de tipul ceramic miniatura, iar rezisten{ele de 0,5 W. Alimentarea se poate face fie de la un redresor, fie dela o baterie, consumul fiind redus, de ordinul a 10 mA. Recomandat in special ca excitator al unui emititor, oscilatorul prezentat in fig. 94 este caracterizat printr-o mare stabilitate a freeventei generate. Ambele tranzistoare sint npn de tipul BF 214 sau BF 215 dar pot fi inlocuite si cu altele echivalente. Inductanta L se confectioneazi pe un corp de la o bobind oarecare cu miez de feritd, totul find introdus intr-un ecran metalic, respectiv intr-o cutie. Daca se monteazi un condensator C=100 pF, bobina L se face pe un miez cu diametrul de 6 mm, pentru care se bobineazi 83 de spire din sirma CuEm & 0,15, iar condensatoarele Cy si C, au cca 100 pF, atunci oseilatorul va genera un semnal cu frecventa de aproximativ 3,5, MHz. Schema unui oscilator foarte stabil gi usor de realizat, care poate lucra in domeniul 1 la 20 MHz, in functie de euarful sau cuarfurile pe care le avem la dispozitie, este data in fig. 95. Pentru construcfie sint necesare 2 tranzistoare cu siliciu. In vederea asigurarii unei bune 12 4 colectia cristal 4sai09¢ TN Fig. 95. Oscilator dio; cu cristal de cuart stabilitati, oscilatorul este realizat dupa schema in trei punete Colpitts, cu un repetor pe emitor, pentru ca impedanta de intrare si fie mare. De aceea, tranzistorul T, este un tranzistor cu siliciu cu 8>120, de exemplu, BC 109, Tranzistorul T, este tot cu siliciu, dar cu B=30...60, de exemplu, BC 107. Se vor folosi condensatoare ceramice sau styroflex, iar rezistentele vor fi de 0,25 W. Desi tensiunea nominala de lveru este de 9 V, totusi oscilatorul lucreazit si la tensiunea de 3 V. Trimerul din baza tranzistorului T, este folosit pentru mici reglaje ale freevenjei de ordinul a 100— 200 Hz, in jurul freeventei nominale a cuartului. Radioemitatoare nalul provenit de 1a doza unui picup se poate a dla un emifitor ce emite in banda de 70 MHz si a edrui semnal poate fi receptionat cu un receptor obignuit prevazut cu gama UUS (fig. 96). i Emititorul este construit eu un singur tranzistor din seria BF respectiv BF 214, BF 215 sau echivalent si dezvolti 0 putere suficient’ pe o distanl aia toraren cesntitoruiuives montatt 0 diodi va- rieap din seria BA care, modificindu-si capacitatea in funefie de semnalul AF, modified si frecventa de oscilatie a cuartului, la iegirea emijaitorului apirind un 422 semnal MF. Bobina L, are 8 spire 0,6 mm pe o carcasi 4 coleetia cristal 4 7 Fig. 96. Schema radioemitatorului pentru picup de unde scurte de la receptorul ,,Mamaia* (bobinaj spir& ling spira), Bobina L, are 4,5 spire 0,8 mm bobinate pe o careasi de la gama UUS a receptorului Mamaia“, bobinajul facindu-se cu pas 0,8 mm. Antena este un fit Tung de 0,5 m. Sirma utilizaté este CuEm. Cuartul folosit trebuie si aib& armonica a 3-a sau a 5-a pe 70 MHz. Dupa ce emifatorul a fost construit, se acordeazd din miezul bobinei Ly si apoi L; pentru objinerea unei puteri maxime la iesire. Aceasta se observa pe indica- torul de acord al receptorului. Se introduce apoi semnalul de la picup si din potentiometrul P eu valoarea de 10 kQ se urméreste ca semnalul recepfionat si fie de buni calitate. Un emifator de mic putere, respectiv cu razi micd de actiune poate fi realizat eu numai doua tranzistoare (fig. 97) si citeva piese auxiliare. Stabilitatea buna de frecventa se obtine prin utilizarea unui cristal de euart cu freeventa de baza in gama de 5 MHz sau 9 MHz de la care se utilizeazd armonica a 5-a in primul caz si armonica a 3-a in al doilea caz. Etajul oscilator se construieste cu tranzistorul EFT 317 sau AF 139. Bobina L, se realizeazi pe 0 earcasi de la bobinele radioreceptorului Mamaia", avind 12 spire din sirma CuEm @0,8 mm, priza fiind la spira 2,de la condensatorul cu valoarea de 2 nF. 423 4 colectia cristal 4iv Fig. 97. Unmitorul etaj contine un tranzistor npn de mic sau medie putere cum ar fi BF214. 0 ‘Acest etaj este si modulat in amplitudine prin intermediul transformatorului Tr. Amplificatorul modulator cuplat la Tr este format din 3 tranzistoare EFT 319. Etajul final al modulatorului este in contra~ timp. Hobina L, are 6 spire 0,8 mm bobinate pe o carea: cu diametrul de 8 mm. Lungimea bobinei este de 9 mm. Bobina L are 3 spire din sirma CuEm 0,8 mm pe o earcasii cu diametrul de 3,5 mm, lungimea bobinajului fiind de 4 mm. $ocul Dr are 50 de spire din sirma CuEm g 0,12 mm pe o carcasi cu miez de feriti. ‘Transformatorul Tr are m=2x170 spire din simi CuEm @0,2 mm si n,=190 spire din sirma CuEm % 0,3 mm, Cu puterea cuprinsi intre 50 mW si 200 mW, emifatorul poate fi folosit intr-o instalatie de radiotelefonie sau chiar in traficul radioamatoricese. ‘Un emitiitor tranzistorizat de mica putere ce Inereaz in banda de 3,5 MHz destinat a lucra in fonie MA-A3, este prezentat in figura 98. ‘ 3 Primul etaj este un oscilator LC in trei puncte de tip Hartley cu o stabilitate a freeventei destul de ridicata. Frecventa de lucru este determinata de valorile inductantei L si a condensatorului C,. Bobina L se realizeazi pe carcasi din material plastic, carton sau 124 © carcasi speciali cu miez de ferocart. 4 colectia cristal ¢ Fig. 98. Schema radioemitatorului In cazul in care carcasa este de carton sau plastic fara miez si are un diametru de 8—10 mm, pe ea se vor bobina spira lingi spir’ 85 de spire din sirma CuEm @ 0,2 mm. Cind se dispune de o carcasi cu diametrul 4—G mm, cu miez de ferocart, se vor bobina 75 spire cu aceeasi sirma, In primul caz, priza se ia la spira 15 de la masa, iar in celalalt caz la spira 10. Semnalul obtinut este cules din colectorul tranzistorului T, si aplicat bazei tranzistorului T;, Pentru o bunk stabilitate a freevenei si, respectiv, un regim optim pentru T;, in colectorul tranzistorului T, a fost montata o vezistenti de 1 kQ. Acordul cireuitului oscilant se realizeazi cu un condensator variabil cu dielectric de mica, de tipul celor folosite la receptoarele portabile. Evident, se pot utiliza si alte tipuri de condensatoare variabile cu capacitatea maxima de 200 pF. Tranzistorul T', reprezint& etajul final pe care se realizeazi si modulatia. Tranzistorul 7’, care este ampli- ticator de audiofrecventa are sarcing comuna cu tran- orul T;. Ca urmare a acestui fapt, la aparitia unui semnal pe baza lui T, se produce modularea in amplitudine a semnalului din colectorul tranzistorului Ts. 125 4 colectia cristal 4126 Cuplajul cu antena se face prin condensatoral Cy din rul tranzistorului T;. a cortranaistoarele Ty 51 Te sint de tipul EFT 317, EFT P402, AF 115, AF 125. a Tranaistoral T, este de tip OC 70, EFT 353, MP 39, P14 A, Montajul se poate realiza cu circuit conventional sau imprimat. Microfonul poate fi dinamic sau i lectric. . PeRadioemifiitoral din fig. 99, modulat in freeventa si care utilizeazi numai doud tranzistoare, este pre- Vizut si luereze in gama undelor ultrascurte (cca 70 MHz). : Preeti Oscilatorul, echipat eu tranzistorul P 403 sau 2S EET 319 etc. de tip pnp, lucreazd in regim de auto- oscilator. Regimul de oscilatie este determinat de condensatorul C;=10 pF (a carui valoare poate fi modificat’& intre 7-15 pF, in funclie de caracteristicile tranzisto~ rului utilizat), Ca modulator este utilizat un tranzistor pnp (2 SB 475, MP 39, EFT 320), care in baz primeste un semnal de audiofrecventa printr-un transformator 1/10 (utilizat ca transformator de iesire 1a radiorecep~ toarele Electronica $631, $632" sau Mamaia"), Semnalul’ amplifieat de tranzistorul T, se aplicd diodei varicap BA 101 sau BA 102 care, in Tunetie de variatia tensiunii aplicate, isi modified capacitatea. Aceasta 1G SPIRE SIRMA GuAg #imm Fig, 99, Radioemifator cu diodé varicap colectia cristal 4 i ae capacitate variabila in functie de semnalul de audiofreeventi, impreuna cu inductanta L, asiguri o modus lare in freevenji a oscilatorului. Semnalul de radiow frecventi este cules printi-un condensator de 20—40 pF de pe colectorul tranzistorului 7; si aplicat unei antene verticale de 50 cm. Radioemifitorul are un consum de 30 mA Ia 9 V, cea ce permite alimentarea de la 0 baterie de 9 V. Puterea disipati in antend va fi de cca 80-100 mW, asigurind o legitura de cea 50 m la sol sau fn interiorul unui apartament. Bobina se va executa din sirmi CuAg@1 mm, bobinind 16 spire in aer pe o lungime de 25 mm si cu diametrul de 12 mm, Radioamatorilor care Iuereazi in banda de 2m Ie prezentim constructia unui emitator de micd putere, destinat si Increze cu modulajie de frecvent& F3, Schema emitatorului, prezentati in fig. 100, este deosebit de simpla prin faptul ci utilizeazd doar dou tranzistoare. Semnalul de la microfon (microfon piezoelectric) este amplificat de primul etaj, echipat cu tranzistorul T, de tip AC 128 sau echivalent. Rezistenta R, din acest etaj asigura stabilitatea termic’ a etajului. Tranzist rul T, (AF 124) formeaza etajul de radiofrecventa este montat cu baza la masii prin intermediul condensatorului Cy de 1 nF, Din condensatorul Cy (trimer sau fix, de 5 pF) se asiguri intrarea etajului in osci- lafie. Acordul pe freeventa, deci in banda de 2m, se face din condensatorul C;, oy Pig. 100. 4 colectia cristal 127 + iModularea in freevenfi se face prin modificarea bazei datorita semnalului de joas& freeventa, transmis prin condensatorul Cy. in fond, aceasti variatie de polarizare se traduce printr-o variafie a capacitatii interne a tranzistorului 72, Bobina L se confectioneazi din sirm& CuEm 0,6 mm si are un numir de 7 spire. Bobinajul se face in aer, diametrul find de 6 mm_iar lungimea de 10,5 mm. De remareat ca la spira 3,5, deci la jumatatea bobinei, se ia priza. Astfel, jumatate din bobind apare in cireuitul oscilant, iar jumatate pentru cuplajul eu antena. Intregul montaj se va face pe circuit imprimat, iar apoi totul se introduce intr-o cutie metalica. In cutie se lasi un orificiu prin care se regleazit C; pentru acordul exact in band. Aparatul se alimenteazi dintr-o baterie de 9 V, consumul find aproximativ 3,5—4 mA Capitolul V APLICATIT ALE TRADUCTOARELOR Montaje cu traductoare optice Ca traductoare optice se pot utiliza fotorezistenfele sau fotodiodele care 1a primirea semnalului luminos, fie ea igi modifict rezistenta, fie ci genereazi un curent de intensitate slaba. Cireuitele de protectie si alarmare bazate pe efectul fotoelectrie utilizeaz’, in general, doug scheme: prin intreruperea fasciculului Iuminos sau prin apariia spotului Iuminos. Aceast aplicatie, in cele doud variante, isi giseste largi utilizari 1a confectionarea dispo- zitivelor de avertizare sau protectie. Im figura 101 este prezentata o instalatie prin care, la aparifia a doud semnale luminoase emise de un automobil, usa garajului se deschide automat. Partea electronic a instalatiei este prezentata in figura 102 si funcfioneazi astfel: La aparitia semnalului luminos, traductorul optic FR isi micsoreazi rezistenta, negativind baza tranzistorului 7; si tranzistorul_T, se blocheazii. Tranzistorul T, upd] cars busi FRP TER? Fig. 101, 129 4 coleetia cristal 4RFOCsogI_ Fig. 102, tH a "3 ttt 2 va fi in stare de conductie datorita potentialului negativ care apare in colectorul tranzistorului T,. In acest fel, releul va actiona, dar pentru alimentarea unui electro- motor care si acfioneze deschiderea usii garajului, va fi necesar ca cele dou relée si fie concomitent anclangate. Din acest motiv, in faa garajului se vor monta dou fotorezistente FR, si FR. Aclionarea electromotorului se va face prin intermediul unui releu eapabil s& suporte prin contactele sale curentul de actionare al acestuia, ‘Tranzistoarele sint de tip EFT 353, MP 40 ete. (© alti variant de traductor optie este redata in figura 103 in care releul R va actiona in momentul ev Fig. 103. Releul optic in alta DRAG Be variants ==] [rr 130 4 colectia cristal 4 ig, 104. Schema emi{atorului optic Jas war disparifiei spotului luminos. Montajul poate fi folosit, de exemplu, la aprinderea unor lumini odaté cu lasarea intunericului. Tirul electronic constituie, de asemenea, 0 aplicafie a fotorezistentelor. Sursa de lumina este formata dintr-un bec electric (3,5 V/0,1 A) montat in colectorul unui tranzistor AC 180 (Fig. 104). Baza tranzistorului AC 180 poate fi puternic negativatd pentru un timp scurt cu tensiunea acumulati de condensatorul de 1000 BF. ‘Aprinderea becului electric se face prin apasarea pe butonul B, dupi ce in prealabil a fost pus comuta- Fig. 105, Schema receptorului de semnale luminoase 131 4 colectia cristal 4132 fia 1, Pentru fiecare ,Lragere® comutatorul 1. Becul electric se va monta in centrul unei oglinzi parabolice utilizate la lanternele tubulare, ansamblul find fixat pe un pistol tip jucarie. Receptorul de semnale luminoase foloseste 0 fotorezistenta FR, care la cresterea intensita{ii luminoase isi miesoreazi rezisten{a, negativind baza tranzistorului T, (AC 162). Durata negativarii este in functie de constanta de timp data de condensatorul de 10 uF si potentiometrul semireglabil de 500 kQ. Tranzistorul T', transmite un semnal pozitiv (variatia tensiunii de la —4,5 V la 0 V) pe bazele tranzistoarelor npn (AC 127), care, intrind in stare de conduetie, permit aprinderea becurilor electrice L, si Ly (fig. 105). Timpul de iluminare al becurilor electrice este dat de condensatorul de 400 uF. La un semnal luminos puternic, aplicat fotorezistentei, se vor aprinde ambele becuri marcind un punctaj maxim trigitorului. La un semnal’ luminos de 0 intensitate mai redus& se va aprinde numai becul L, acordind un punctaj minim trigitorului. Diferentierea intensita{ii semnalelor luminoase se realizeaz& montind fotorezistenta FR intr-un disc de material plastic transparent (fig. 106), pe care se innegrese unele zone. Cel mai puternic semnal luminos se va receptiona in zona transparenta central cu diametrul de 6 mm. Dac& Fig. 106, 4 colectia cristal 4 Fig, 107. \ —7-0 So—#-6¥ aa wor EFT 250 (0¢ 30 joc 28, jo spotul Juminos va cidea pe a doua zona transparenti, lumina va patrunde la fotorezistentaé prin interiorul discului, La fiecare semnal luminos apare si un semnal acustic. Ca un amuzament, vi propunem montajul electronic din figura 107 reprezentind un lampadar electric care se stinge cind cineva ,sufla in becul electric. Explicatia consti in faptul ed in panoul de material plastic transparent este montata o fotorezistent& asupra cireia este proiectati tot timpul o razi luminoasi emisi de becul electrie din colectorul tranzistorului EFT 250 sau OC 26, OC 30. Fotorezistenta fiind ilumi- nata, are o rezistent& relativ redusi mentinind astfel baza tranzistorului la un potential negativ si deci exist un curent J, suficient pentru aprinderea becului electric 2,5 V/0,1 A. Dac& becul este deplasat din zona de iluminare a fotorezistentei (prin ,suflare"), creste rezisten{a fotorezistenjei provocind o pozitivare a bazei tranzistorului si deci miesorarea curentului I,. In acest mod, becul electric se va stinge. Pentru a’ reaprinde becul, va fi nevoie si se ilumineze fotorezistenta cu un bal de chibrit aprins. Reusita experientei consti mai mult in finefea executiei montajului astfel incit la deplasarea becului din fafa fotorezistentei spotul luminos si fie ,tdiat“! Pentru aceasta, pe placa de material plastic transparent se va desena, pe spate, cu vopsea pe bazi de diluant (tiner), 0 serie de lini sinuoase mascind in mijlocul desenului o zona transparent cu diametrul de 6—10 mm. fn spatele acestei 133 4 colectia cristal 4 iiiee 134 \ Finer! Fig. 108. Vedere de ansamblu a dispozitivulul zone se fixeazi prin lipire un tub din PVC lung de 40—60 mm, la capitul c&ruia se fixeaz% fotorezistenta. Becul electric este legat eu doui fire din sirma litata. Ca o variantia celor deserise, tot cu ajutorul unei fotorezistente, se poate realiza o lamp de semnalizare pentru conducitorii auto. Considerind c& tranzistorul 7, (ASZ 15) din figura’109 este in stare de conductie, prin becul electric 6,3 V/300 mA va trece un curent suficient pentru a ilumina, Semnalul luminos generat de lampa este in- Fig. 109. Schema limpii de semnalizare 4 colectia cristal 4 Fig. 110. Detaliu de constructie dreptat eatre fotorezistenta montata in centrul unei oglinzi parabolice (fig. 110). Fotorezistenta, micsorindu-si rezisten{a, va negativa puternice baza tranzistorului T, (EFT 321) adueindu-l in stare de conductie, pozitivind in baza tranzistorului T.. In aceasta situatie, tranzistorul ASZ15 se va bloca, reducindu-si curentul de colector si astfel lampa electried se va stinge. Fenomenul se repet ficind ca lampa si emit puternice semnale luminoase la intervale scurte de timp. Pe un prineipiu similar se poate construi o statie de comunicari cu semnale Iuminoase. Emifitorul (fig. 111) cxaans Fig. 111. 135 cristal 4 eae:LINO Fig, 112, Mon- oe tarea lentilei are un bee de 6,3 V/0,3 A, montat in focarul unei oglinzi parabolice, bee care este alimentat la o tensiune de 8 V (un transformator de sonerie). Receptorul (B) contine o fotorezistenta FR montata in focarul unei lentile biconvexe, fotorezisten{a care la iluminare va permite ca baza primului tranzistor (EFT 321) si fie negativata. Starea de conductie a tranzistorului T', conduce la aparijia tensiunii negative pe linia a, alimentind circuitul basculant astabil format din tranzistoarele T', si Ts. Pe perioada cit dureazi iluminarea fotorezistentei, cireuitul basculant va genera semnale unui amplificator de audiofreevent& (tranzistorul T,). Fotorezistenta se monteazi intr-un tub de carton lung de 0,2—0,4 m cu diametrul de 30—50 mm avind interiorul vopsit in negru. Tubul trebuie indreptat citre partenerul de comunicaie, eu recomandarea ca experienta si se execute pe intuneric. Ca alimentator se va folosi un transformator de sonerie atit pentru bee cit si pentru receptor (dupa redresare) (fig. 113). 136 Fig. 113. 4 colectia cristal 4 Montaje cu traductoare acustice Principalul traduetor acustie utilizat de amatori este microfonul, in toate variantele sale constructive, In cazul microfonului cu cirbune, montat in schema din figura 114, la aparijia semnalelor sonore, acesta isi modified rezistenta electric’ ceea ce face ca in prix marul transformatorului si apara o variafie de eurent ce este transmis si infasuririi secundare. Din secundarul transformatorului, semnalele vor fi aplicate pe baza primului tranzistor BC 157 cuplat galvanic cu al doilea tranzistor T,. Tranzistorul Ty, la primirea semnalului de audiofreeven{&, il va amplifica astfel cf in colectorul siu vor apirea variatii de tensiune ce se aplici pe baza tranzistorului T;. La o negativare suficienta a bazei tranzistorului Ts, prin releul R va cireula un curent suficient de mare pentru anclansarea sa. La contactele releului se pot lega (in serie cu sursa de alimentare) bornele unui magnetofon care astfel devine comandat ,sonor*, In locul releului se poate monta o rezistent de 1 kQ (montata intre punctele a si_b) astfel ca la o variatie a semnalului de la —9 V la 0 (in colectorul tranzisto- pas : 5 eee i Dedhe | 4 colectia cristal 4rului 7) se objine un impuls care se, aplic printr-un condensator de 10 nF pe colectoarele a dou tranzistoare npn montate intr-un circuit basculant bistabil. trecere de la un impuls la altul are ca efect modificarea starii de conduetie a tranzistoarelor T, si T;. La rindul su, tranzistorul T, comand& tranzistorul 7’, cu ajutorul c&ruia releul R, se va anclansa. De remareat faptul c& releul R, este anclansat numai pe perioada in care tranzistorul T, este in stare blocata. istemul acesta de comanda se poate aplica eu succes la diverse automatizari (juctrii, deschiderea unei ugi ete. Figura 115 reprezint un releu acustie foarte sensibi Potentiometrul P, permite reglarea semualului de ine | trare, care comand’ baza tranzistorului T,. Tranzis- { toarele T, si T, sint legate in montaj Darlington. ! Semnalul de la colectorul lui 7; comand baza lui Ts, iar de la colectorul lui 7, baza lui Ty. Dioda montat& in circuitul bazi-emitor al tranzistorului T, suprima alternantele pozitive. Daci la intrare nu apare semnal, ! T, nu conduce. 1 ‘Temporizarea la oprirea semnalului de comandi se | obfine din suma constantelor de timp C,—Ryo i Cy —Ri- Releul AL este montat in circuitul Jui T;, fiind comandat de T,. Dioda D, montati tn paralel pe releu protejeazi tranzistoarele de impulsurile de supratensiune produse de autoinductia bobinei releului. Daca la intrarea unui releu acustic se monteaz un filtru ,trece banda*, dispozitivul se pune in functiune numai la sesizarea frecventei determinati de acest filtru. In acest fel, numai persoana care posed’ un generator de audiofrecven{a acordat pe freeventa respectiva poate comanda anclansarea releului. Montaje cu traduetoare re: ve Un sesizor de ploaie este prezentat in figura 116, Umidi- tatea sporiti duce la miesorarea rezistenfei masei de 138 aer dintre plicile 1 si 2 ale traductorului, micsorare Fig. 115. Releu acustic 4 colectia cristal ¢ 4 colectia cristal 44180159 Fig. 116, Sesizor pentru ploaic care este tradusa prin negativarea bazei tranzistorului 7, aducindu-l In stare de conduclie. Astiel, cireuitul bi stabil (T, si T,) va primi tensiune negativi, ceea ce conduce la aparitia unui semnal de audiofrecventi transmis printr-un difuzor, Traductorul se va confecliona din doua plici de tabla de aluminin groase de 1 mm (100 x40 mm) montate Ia o distanta de cea 2 mm, pe in Jemn (120 x60 x10 mm). Pe see _ Intr-o alt variant, sesizorul de umiditate cunoseut si sub denumirea de ,ALARM BABY“ este folosit in asternutul copiilor mici pentru a semnaliza (optic sau 3*8C177 REGLAL SENSIBILITATE 440 Fig. 117. Alarm Baby 4 colectia cristal 4 FIRE LEGATURA Pinza MATADOR Fig, 118, Detaliu de montaj acustie) intr-o incipere alaturata cresterea umiditatii (fig. 117). Grila confectionata din conductor de eupru cu diametrul de 0,2—0,3 mm se cupleazd prin doud fire intre baza tranzistorului T, si negativul sursei (baterie de 4,5 V sau 9 V). Grila se va realiza prin cusut“ eu acul pe o bucata de pinzi ,matador“ aco- peritS cu doud bucdi de tifon fig. 118. La eresterea umiditatii scade rezistenta intre bazd si polul negativ al sursei negativind baza tranzistorului 7; care va intra in stare de conductie blocind tranzistorul T,. Tranzistorul T, se va debloca obfinindu-se un curent suficient J, pentru aprinderea becului electric. Un traductor de umiditate mai sensibil este prezentat in figura 119 si este de fapt un amplificator de curent continuu la intrarea céruia se monteazi o grila similara modelului deseris anterior. La sciderea rezistenfei elec trice, tranzistorul T, va conduce, deblocind tranzistorul T; care la rindul siu blocheazi tranzistorul Ty. {x9 1TIAC 186, AC 19) Fig. 119, 141 4 colectia cristal ¢12 Fig. 120. sem Astfel se negativeazii baza tranzistorului T, i aprinderea becului (3 V/0,1 A). ecg O aplicatie a traductoarelor de umiditate o constituie aparatul de stabilire a gradului de emotivitate (fig. 120) in a cirui schema intra doua tranzistoare npn (BC 121 BC 161, BC 173 ete.) o rezistenta, doud potentiometre semireglabile de 1 MQ si 10 kQ'si un instrument de misuri de 30 pA (utilizat ca indicator de acord la magnetofoanele ,,Tesla By“). Persoana supusa testului respectiv va pune mina pe ambele plicute @ si b (fig. 121) executate din tabli de cupru groasi de 0,15—0,3 mm si montate pe un suport izolator. La cresterea gradului de emotivitate apare o transpiratie usoari care duce la miesorarea rezistentei dintre baza primului tranzistor si polul 250 [ea J Fig. 121. Detaliu de montaj 4 colectia cristal 4 pozitiv al sursei de alimentare (4,5—9 V) mirind astlel curentul de colector. Accasta variatie provoaci o scdere a polarititii bazei tranzistorului T, fenomen care este sesizabil pe instrumentul de masuri a carui gradare rimine la aprecierea experimentatorului, Sensibilitatea dispozitivului se regleazd din cele doua potentiometre. Intr-o alti variant& constructiva, sesizorul din fig. 122 se compune dintr-o refea de sirme intinse pe © placa izolati in asa fel incit distanja dintre sirme s& fie de aproximativ 1 mm. Daca un strop de apa cade intre sirme, circuitul intra in funcfiune si difuzorul produce un sunet de avertizare. In loc de sirme se poate folosi, mai practic, un circuit imprimat, prevazut cu o refea de linii corespunzatoare sirmelor. In vederea protejirii cuprului de oxidare, atit in cazul sirmelor cit si al circuitului imprimat, peste cupru se aplica la cald un strat de cositor (cu ciocanul de lipit sau intr-o baie de cositor). Tranzistoarele T,—T, pot fi din seria BC 107— BC 108, Tranzistorul 7, (pnp) poate fi EFT 323, EFT 353 etc. Montajul se poate executa si in varianta eu tranzistoare pnp pentru T, si Ty respectivnpn pentru T., modificind in mod corespunzator polari- tatea sursei de alimentare. Schimbind valoarea condensatorului se schimb% frecventa de oscilatie de audio- frecvenfi a montajului, respectiv sunetul obfinut din difuzor. Alimentarea cu 9 V se va asigura cu dona baterii plate de 4,5 V legate in serie. oP te Ee | StsTOR Fig. 122. 4 colectia cristal 4 113Sesizorul se monteazi pe capacul culiei. Legitura intre sesizor si aparat se asigura cu un cablu blindat (de microfon sau coaxial) eit mai scurt. Difuzorul se plaseaza in casa, legitura find facuta cu sirma bifilara obisnuita, bine izolata. Distanta dintre aparat-si difuzor si nu fie mai mare de 10 m. Montaje cu traductoare inductive Multe sesizoare electronice reprezinta aplicafii ale tra ductoarelor capacitive sau inductive. Sesizorul capacitiv de prezen{4, ilustrat In figura 123, este format dintr-un oscilator cu circuit acordat in colector (oscilator cu reactie prin inductie mutuala), echipat cu un tranzistor de inalta frecventi pnp, de tip P 403 (P 416 sau EFT 319), al cdrui factor de amplificare hg, trebuie si asigure conditia de amorsare a oscilatiilor si anume: Irate > numérul de spire al secundarului; numérul de spire al primarului, Bobina a fost executaté pe o carcasi cu diametrul de 6mm pe care se bobineaz’ 16 spire cu sirma " , 6 Yor crite Sige Parle oem ASPIRE Fq030mm Fine i ‘ A ineeBuT NEU 144 Fig. 123, Schema sesizorului de prezenta 4 colectia cristal 4 Pig. 124. Montarea antenel CuEm 0,3 mm spira lings spird (carcasa este utilizata la bobina oscilatorului_ de US de la radioreceptorul »Mamaia‘ sau ,Neptun*). Peste bobina L, se bobineazi 3 spire cu sirmi 0,03 x10 mm, izolati eu matase. Acest tip de bobini se preteazi montajelor pe circuite imprimate. Cuplind 0 antena (fig. 124) formata din- trun fir lung de 2m, terminat cu o placi metalicd de cupru (gros de 0,3 —0,5 mm), se poate constata starea de functionare a oscilatorului. Punctul de functionare este stabilit cu divizorul RRs. In emitorul tranzistorului P 403 tensiunea va fi de cca — 4 V in situatia c& oseilatorul ,,lucreaza. Apropiindu-se o persoanai de placa de cupru, se creeazi o capacitate suplimentara care scoate din oscilajie tranzistorul P 403. In acest fel, in emitorul tranzistorului tensiunea seade la cca 1,8 V, ceea ce face si se pozitiveze baza tranzistorului T, (MP 39 sau EFT 351), aducindu-l in regim de blocare (in coleetor apar —8 V), blocind in acelasi timp tranzistorul Ts, din care cauz% baza tranzistorului T, va fi negativata. In colectorul tranzistorului T, se poate monta un bec 3,8 V/0,07 A (in acest caz, becul se va aprinde la apropierea unei persoane) sau un releu RES 49423 cu o rezistenfa a infagurarii de 300 Q, in Fig. 125. 4 colectia cristal 4 145® | 220v4 Fig. 126. Alimentatorul montajului care caz consumul sesizorului va fi de 18 mA in regim de oscilatie si 40 mA in ,lucru*. Cu un asemenea releu poate fi comandat un alt releu de executie ale cirui contacte pot si suporte 0 tensiune de 220 V si 1 A pentru a intrerupe circuitnl de alimentare al unui bee electric de 100 W/220 V. Montajul se va executa pe o plicuta cu cireuit imp: mat, fneasetindu-l intro cutie din tabli de aluminiu cu grosimea de 2 mm, lisind in afara carcasei bornele de legitura (fig. 125). Dac& alimentarea se face de la refea, recomandim redresorul din fig. 126 care are un transformator de sonerie al cirui secundar (8 V) debi- teaza pe o celula de redresare, formata din patru diode D7B. Tensiunea filtrata este aplicatk pe colectorul 446 Fig. 127. Sesizorul in alta varianté 4 colectia cristal 4 tranzistorului P4 A a cfirni tensiune de bazi este modificat& prin tranzistorul MP 42. Sensibilitatea sesizorului se regleazi din potentiometrul de 2 kQ, iar regimul de luerit al oseilatorului se regleazi cu miezul bobinei. Un alt sesizor de prezenta este prezentat in fig. 127 si este echipat cu 2 tranzistoare MP 41 (P 401) si MP 35, unul montat ca oscilator si altul ca amplificator. Legind un fir de cca 3 m lungime in punctul a, tranzistorul MP 41 oscileazi avind un consum de 10 mA, din care cauzi tranzistorul 1’, va fi blocat. La apropierea unei persoane de fir, iese din oscilatie tranzistorul MP 41, blocind al doilea tranzistor, MP 35 (npn), cdruia ii creste curentul de colector pind la valoarea curentului de anclansare a releului R. Contaetele releului R inchid circuitul de alimentare al unui bee sau al unui buzar, Bobina L se execut’ pe o carcasi cu diametrul de 12 mm prevazutaé cu miez reglabil avind (infdgurarea 1—3) 130 spire cu sirma de CuEm g 0,12 mm, priza mediand fiind la 30 spire de la masa.Capitolul VI MINIAUTOMATIZARI Un domeniu important al constructiilor electrice il constituie miniautomatizarile, adick acele montaje si accesorii menite a inlocui intervenfia omului in diverse operatii practice. Domeniul lor de aplicabilitate este foarte vast, dupa cum si aceste montaje pot fi simple sau foarte complexe. Actionarea masinilor de gaurit Masinile electrice de giurit sint actionate in curent continuu (6—24 V) sau curent alternativ (110—220 V) adaptate in general la o sursé de tensiune constanta si, in general, nu sint prevazute eu dispozitive regula- toare de turatie. Dispozitivele electronice adecvate acestui seop permit reglarea turatiei, cu sau [ard mentinerea constant a cuplului motor. nate ebaimjrase 1 i= 09250 ansic 148 Fig, 128, Schema electrica a dispozitivului + colectia cristal ¢ Pentru o masin& electried de giurit, actionatd in curent continuu, se poate utiliza dispozitivul din figura 128 previzut cu doua tranzistoare complementare (2N 3055 si ASZ14) ale caror baze sint polarizate printr-un potentiometra P=500 Q+1 kQ/2W, Cape- tele divizorului rezistiv sint legate la polul pozitiv si negativ al unei surse de 2x14 V. Analizind schema de principiu se constata ci mérind tensiunea de polarizare (de exemplu 0--+8 V) tranzistorul npn (2N 3055) se va deschide permitind curentului si circule intre punctul a si borna ¢ a masini electrice de giurit si prin aceasta catre priza mediand a montajului (la borna ¢ va apare o tensiune pozitiva). Aceeasi variatie de tensiune se aplicd si pe baza tranzistorului pnp (ASZ 15) care insa are tendinta de blocare. Deplasind cursorul potentiometrului in sens contrar se va aplica pe baza tranzistoarelor o tensiune negativa ce conduce 1a blocarea tranzistorului npn si deschiderea tranzistorului pnp. Astiel, la borna c se obtine o tensiune negativa fafa de priza mediani a transformatorului. Cele doua condensatoare de 100 uF asigura un filtraj suficient pentru curentul de comanda al altor dou tranzistoare. Este de remareat ei atit turatia electromotorului cit si sensul de rotafie se modifica odata cu tensiunea de alimentare fri a asigura un cupli constant al electromotorului. Pentru mentinerea cuplului motor constant, se poate intrerupe, cu o anumita frecven{i, alimentarea electromotorului, intrerupere care se poate realiza, fie utilizind un circuit basculant astabil (fig. 129), fie un tiristor comandat in impulsuri (fig. 130). Circuitul basculant astabil este reali cu douad tranzistoare BC 173 dupa care se cupleaz’ galvanic un tranzistor de putere de tip 2N-3055. Freeventa de intrerupere si raportul pauzii/semnal se pot modifica cu ajutorul potentiometrelor de 10 k2 si respectiv 50 kQ. Este cunoscut faptul ci un tiristor alimentat in curent. alternativ poate fi comandat cu impulsuri. Electromotorul, prin rotorul siu, intrerupe ritmic ten- 4 colectia cristal 149Fig. 129, Comanda prin impulsuri tN 2002 nov Fig. 130. Actionare prin tiristor { 4 colectia cristal 4 2 | Pig. 131, so woxe jaf 10Ko stator roveR siunea de alimentare a tiristorului ceea ce face ca acesta s& conduci numai pe perioada primirii impulsului respectiv. In punctul a apare o tensiune pulsatorie cu trecere prin zero care se aplici electromotorului M daci apare un impuls dat de circuitul rezisten{a-potentiometru care incarci condensatorul de 4,7 uF (la maximul semiperioadelor tensiunii _redresate). La trecerea prin zero a tensiunii pulsatorii, condensatorul se descared prin dioda D,. Tiristorul va conduce deci numai pe o anumita zona din perioada cind se incarcé condensatorul si pin& la desc&rearea acestuia, alimentarea electromotorului realizindu-se ritmic. Pentru masinile electrice de giurit alimentate la curent alternativ, tiristorul (fig. 131) conduce pe pe- rioadele pozitive ale tensiunii, curentul de trecere fiind in funetie de gradul de negativare a jonctiunii. Ten- siunea de polarizare a tiristorului se obtine prin dioda D de la divizorul rezistiv Ry=R:=10 kQ si potentiometrul P=2 kQ. Dispozitive pentru actionarea aparatelor de proiectie Un mod de prezentare a realizirilor fotografice fl constituie diapozitivele proiectate cu ajutorul unor epi- diascoape mai mult sau mai pufin automatizate. Aspectomatul, procurabil din comert, este prevazut cu o ,para (fig. 132) in care sint montate un intreru- 4 colectia cristal 151Rig. 132, pator (1) pentru actionarea mecanismului de alimentare cu diapozitive, un inversor (2) al sensului de deplasare a casetei cu diapozitive si doud comutatoare (3) ce actioneaz% asupra electromotorului de rotire a obiecti- vului aparatului. Prin apasarea butonului 1, 0 pirghie impinge fiecare diapozitiv in interiorul proiectorului, 1a finele operatiei deplasind cu un pas magazia de diapozitive. Intro prima variant, automatizarea sistemului de schimbare a diapozitivelor intr-un ritm impus de operator, utili- zeaza in acest scop un cireuit basculant astabil (fig. 133) ale c&rui impulsuri sint aplicate pe baza tranzistorului Ts, Tipul tranzistorului T, se alege in functie de releul utilizat. Astfel, pentru releul RF 045031 (U.R.S.S.) se va utiliza un tranzistor AD 162, sau P 217, P 201, P 211, iar dacd se va folosi releul de 12 V de la magnetofonul ,,Tesia B 4“ (care absoarbe un curent mic), se pot utiliza tranzistoarele AC 121, BC 110, BC 121, EFT 321, Fig. 134. Schema ali- mentatorulut 20V/8V E 20004F AEG 830C 250 MP 42 etc, Contactele obisnuit deschise ale releului se vor lega in paralel la firele alb si maro, scoase prin careasi, Freeventa de aclionare se poate modifica cu potentiometrul de 50 kQ. Alimentarea montajului se realizeazi cu un redresor care foloseste un transfermator de sonerie 220 V/8V; in cazul utilizarii unui releu de magnetofon, se va folosi un transformator adecvat de 14 V/100 mA. Dispozitivul se va monta Intr-o caseta metalicd pe care se fixeazd potentiometrul de 50 kQ si Intrerupa- torul (fig. 135). A Intr-o alta varianta, alimentarea cu diapozitive a aspectomatului se poate realiza cu dispozitivul din fig. 136 care se poate cupla la un magnetofon cu douk san_patru_ piste. Daca se cupleazi dispozitivul Ja un magnetofon cu doua piste, se va Inregistra pe banda magneticé un semnal de audiofreeventa (fig. 137), de freeventa fy, cu o durat& de 0,5 s, urmat de comentariu. Semnalul de audiofreeventa f, (cca 3.000 Hz) se obfine de laun 153 152 Fig. 133. | Fig. 135. Schema dispozitivului 4 colectia cristal 4 4 colectia cristal 4154 yea tc_Jero vso31 : 5 = oan} sine SXIEFT 2. MPL2.MP41MP39, 25BL75) 482106 ZY bn Ars Fig. 136. Dispozitiv pentru actionarea aspectomatului generator de semnale sinusoidale sau un generator de semnale dreptunghiulare (fig. 138), cdruia, eu ajutorul potenfiometrului P de 50 kQ, i se poate modifica freevenfa intr-o limita relativ restrins Generatorul din figura 138 este alimentat prin circuitul colector-emitor al tranzistorului T;, comandat in baz cu un semnal negativ cu durata de 0,5 s, prin intermediul tranzistorului T, a edrui baz este pozitivata in momentul in care condeusatorul de 20 uF se descarea prin jonetiunea bazi-emitor. In lipsa tranzistoarelor 1’, si T; se poate utiliza un intrerupitor B de tip sonerie, montat intre generator si sursa de alimentare. 05 se, COMENTARIU RF r Fig. 137. 4 colectia cristal + CATRE BORNA DE INREGISTRARE ‘A MAGNE TOFONULUI Fig. 138, Schema generatorului de impulsuri Pentru magnetofoanele cu 4 piste, inregistrarea semnalului de comanda se va face pe canalul II, ceea ce permite ca in difuzor si nu se mai audi semnalul de audiofreeventi. Evitarea audifiei complete a semnalului de comanda in difuzor poate fi realizata si in varianta inregistrarii ambelor semnale pe aceeasi pisté, eu con- difia ulilizirii unui releu care prin contactele sale s& decupleze difuzorul, ca in figura 136. Operatia va decurge dup’ schema din fig. 139 prin care se propune inregistrarea unui comentariu urmat de un semnal de audiofrecventa ce va comanda aparitia primului diapozitiv. La redare, iesirea magnetofonului se leagi la intrarea tranzistorului T, din figura 136. Ole ‘GENERATOR AUDI-FREGYENTA Py MiCROFON Fig. 139. 4 colectia cristal 4 155Fig. 140. Interconee~ tarca instalatici yyy) (Oss 000 OJ Semnalul de audiofreevent’, dup& ce a fost amplificat, este aplicat pe baza tranzistorului T,, legat intr-un cuplaj Darlington cu tranzistorul 7. Cind nu apare semnalul f;, baza tranzistorului T, va fi puternice pozi tivata. La aparijia semnalului f, a carui freeventa este identic& cu frecventa de rezonan{i a circuitului LC, polarizarea bazei tranzistorului T, se modificé ceca ce conduce 1a amplificarea semnalului. Partial, semnalul, prin condensatorul de 47 nF, este detectat si componenta negativi se aplied pe baza tranzistorului T, marind amplificarea. fn final, prin colectorul tranzistorului va circula un curent I, suficient de mare pentru acfionarea releului Rj. Bobina L. se executi pe o oalii de ferité 16 x14 mm, avind 600-900 de spire cu sirm& de CuEm 0,07 mm. Se pot utiliza si bobinele de corectie de la magnetofoanele Tesla“ (B41 etc.) Condensatorul C se va stabili prin tatonare, fiind de cca 10—22 nF, in functie de inductan{a bobinei, valoare care se stabileste cu oscil torul de audiofreeven{a cuplat la intrarea montajului (fig. 136). Se modifict frecventa generatorului pind se observa anclansarea releului la un nivel minim al semnalului. Proba se va face in continuare si prin inregistrare pe magnetofon, tatonindu-se valoarea in- tensila{ii semnalului ce se fnregistreaza. Pentru redare, instalatia va fi realizaté conform figurii 140, continind magnetofonul cuplat cu filtrul de selectie si difuzorul extern, filtrul de selectie find legat 156. ctl para aspectomatului. 4 colectia cristal 4 Relee de timp Una din piesele importante ale unui laborator fotografie este si releul de timp, cu ajutorul c&ruia se asiguri o expunere corecté a fotografiilor. in figura 141 este prezentat un releu de timp tranzistorizat cu care se pot regla atit timpii de expunere (0,5 secunde — 3 minute) cit si timpii de pauzi (6 secunde — 1 minut) cind se executa Incririle auxiliare operatiilor de copiat. Releul de timp este compus din trei uni A — releul de pauzi; B — releul de timp propriu-zis; C — sursa de alimentare. Releul de pauzi (4) contine dowd tranzistoare (AC 127, AC 162) unul npn, celalalt pnp. La stabilirea contactului I, condensatorul de 500 uF se incarcd mirind potentialul électric pe baza tranzistorului AC 127 care dupa un timp ,se deschide*, cea ce permite releului r, s& fie actionat. Durata cit releul r, este cuplat se regleaz& cu ajutorul potentiometrului de 500 kQ, de la 5 secunde la 1 minut. Releul de timp propriu-zis (B) este format din trei etaje echipate cu tranzistoarele AC 162 si AC 188, avind in iesire un relew ry. La inchiderea contactului r, sau I;, unul din condensatoare (de 500 pF sau 1000 uF) se incared. Prin rezistenta reglabili de 1 MQ se descarca la masa intr-un timp limitat, modificind astfel potentialul bazei_ primului tranzistor. Cit timp dureaz’ descarearea condensatorului (600 pF sau 1000 uF), releul r, ramine anclansat, iar un contact normal deschis al acestuia actioneazi asupra circuitului de alimentare al Kimpii L a aparatului de marit. Sursa de alimentare C nu comporta dificulta{i in realizare, Aceasta furnizeazi o tensiune de 9-12 V la un curent de 500 mA. Valorile sint dictate de tipul releelor folosite. Piesele se monteazi pe o plack din material izolant de 2—3 mm grosime care se introduce intr-o cutie confectionata din tabla de aluminiu de 1—2 mm grosime. Pe axul potenfiometrului de 1 MQ i distincte: 4 colectia cristal 187in indicator cu care se citese timpii de expunere inserisi pe seali Fisa aparatului de mirit se introduce tn bornele a, b si se inchide intrerupatorul J, pentru a se face o foto- copie de probi, dup care se fixeazi timpul optim de Iueru cu ajutorul potentiometrulai de 1 MQ si se intre- Tupe J,. Dack se cunoaste e4 pentru montarea hirtiei fotografice in rama aparatului de mérit, manipularea acesteia ete., este necesar un anumit timp, acest timp se regleazi din potentiometrul de pauza la valoarea necesari sise inchide intrerupitorul I,, asigurindu-se astiel o au- tomatizare a operatiilor pentru fotocopii. Daed pauza este variabild, se scoate de sub tensiune releul de pauzd A si se actioneazi asupra butonului Ip. Etalonarea releului se face cu ajutorul unui crono- metru treeind valorile direct pe scala aparatului. Aceasta va fi prevazut’ cu doud scari, una pentru pozitia i etalonata in care I, este conectat la condensatorul de 500 uF, iar cealalti pentru pozitia in care I, este conectat la condensatorul de 1000 uF. } Releul de timp poate cipata gi alte aplicatii, cum ar fi, de pild, aprinderea luminii pe sedri sau coridoare, La apisarea pe butonul B (fig. 142) se incared condensatorul de 100 uF, in timp ce se negativeazd baza tranzistorului 7, aducindu-l in regim de conductie, ceea ce face ca si pozitiveze baza celui de-al doilea tranzistor pnp, blocindu-l. tn colectorul tranzistorului Ty se obfine o tensiune negativa, care permite celui de-al treilea tranzistor sd se deschida, actionind releul R. La » 220 Fig. 141, Schema completa a releului de timp Fig. 142, 159 18 4 colectia cristal ¢ 4 colectia cristal 4Fig. 143. _Releul Fig. 144. Schema bloc s de timp in ci pa cuitul de il iy nare interioaré oe a contactele releului se va lega fie un bec de 40 W/220 V j (daca contactele releului permit acest Iucru), fie un alt releu, cu ajutorul cdruia va fi inchis cireuitul de alimentare al becului. Pentru coridoare lungi si intunecoase se recomand& montarea a doud butoane B, si B, la capetele coridoa- relor (fig. 143). La apasarea oricdrui buton este anclansat releul R care aprinde becul electric. Timpul de anclansare se alege in functie de timpul necesar unei persoane si traverseze culoarul si este stabilit cu ajutorul celor dou potentiometre de 500 kQ si 100 kQ. Daci_ se utilizeazi releul de 1a magnetofonul i} _y »Tesla B4", atunci tensiunea de alimentare trebuie si \ ae STEROATOR fie de 12 V sau 13,5 V (3 baterii de 4,5 V, legate in serie), consumul releului fiind de cca 8 mA in gol. | (durata {,), se va deschide negativind baza tranzistorului T, al circuitului monostabil CAI care asiguré anclan- | sarea unui releu Ry pe o durati f,. Contactele normal Dispozitiv pentru actionarea deschise" ale releului Ry sint legate in paralel cu intre- stergatoarelor de parbriz rup&torul stergitoarelor, alimentind cu intermitenta clectromotorul acestora. Din potentiometrul P, (fig. 145) Pe timp ploios, conducatorii auto sint obligafi si puna in funetiune stergitoarele de parbriz care colecteaza pic&turile de ploaie, asigurind o vizibilitate buna. in a cazul in care ploaia nu este abundent&, nu este necesar q ca stergitoarele de parbriz s& functioneze continuu. 3 Dispozitivul pe care il prezentam are scopul de a asigura BE © periodicitate in functionarea stergatoarelor, fard in- $i lerventia conducitorului auto. 3 Din schema-bloc a dispozitivului (fig. 144) se poate 3 constata ci la inchiderea intrerupatorului J, cireuitul & basculant CB cu tranzistoare complementare actioneazi asupra tranzistorului 7’, cu impulsurile de durata 160 f, $i perioada T;. Tranzistorul 7, la un impuls negativ Fig-14 Schema electronicd a diapozitivului 161 aaa 4 colectia cristal 4 4 colectia cristal 4Fig. 146, Diagrama impulsurilor » se regleazi perioada Ty, adici durata pauzei Ty T,-+t,)—t, in care stergitoarele nu functioneaz’. Cu ajutorul potenfiometrului P, se modified durata é,, adica timpul cit lucreaz& stergitoarele. Scala potentiometrului P, se va grada in numir de curse duble ale bratelor de stergitor. Dispozitivul este alimentat de la acumulatorul automobilului (12 V) prin intrerupatorul J. Forma impulsurilor este ilustrata in figura 146. Montajul se va executa pe o plicufi de circuit imprimat, iar potentiometrele P, si P, se monteazi pe un cornier din tabli de aluminiu de 2 mm grosime, prins de plicuti cu doui capse. Dup& verificarea montajului, acesta se introduce intr-o caseti (fig. 147), eonfectionati din tabla.de fier BORNE cone CONEXIUNE| CAPSA PLACUTA circum BURETE cASETA \\SuRUB M3 162 Fig. 147. Montarea in cutie 4 colectia cristal 4 groas& de 0,5 mm, peste o placa de burete de material plastic. Din caseté vor iesi patru fire de conexiune (doua pentru alimentare si dou’ pentru intrerupatorul stergitoarelor). Se recomanda ca releul R, si posede un contact care si suporte 2 A/12 V. Lampi de semnalizare Montajul din figura 148 declanseazi aprinderea automat& a limpilor de stationare a autoturismelor, odata sarea intunericului. Presupunem ca este lumina. In acest caz, fotodioda FD va aplica intre baza si emitorul tranzistorului T, 0 tensiune pozitiva pe bazd, ceea ce va determina blocarea tranzistorului Ty. Colectorul tranzistorului T, ajunge la un potential negativ mare fata de emitorul lui, ceea ce face ca tranzistorul T, si fie deschis. In continuare, ca urmare a faptului ci tranzistorul T, este deschis, potentialul negativ al colectorului siu faj& de emitor este coborit si deci tranzistorul T, este blocat. S-a notat cu L lampa de stationare a automo! Jului si se constata cd in aceasti situatie L este stinsi. presupunem ci lumina zilei scade, rezistenta foto- diodei creste (deci potentialul negativ al bazei tranzistorului T, creste) si la un moment dat produce des- cu Fig. 148. 163 4 colectia cristal 4chiderea tranzistorului T,. In acel moment, datorité sciderii potentialului negativ al tranzistorului T,, tran zistorul T, se blocheaz%; in continuare, tranzistorul T, se deschide si lampa L se aprinde deoarece curentul incepe si treacd din now prin tranzistor. Pentru realizare se folosese, pentru T, si Ts, tranzistoare de tipul EFT 351—353, AC 151, OC 70, MP 39A, iar pentru 7, un tranzistor tip EF 125, MP 42, AC 153, AG 128 sau OC 74. Fotodioda FD este cu siliciu tip TP 61 (fabricatie Siemens). Asa cum se vede in schemé, rul T, se afl& rezistenta R, care asigura curentul de preinealzire a limpii L (un bee de 3 W montat in lampa de stationare). In acest fel, 1a deschiderea tranzistorului Ts, socul de curent nu mai este mare, ceea ce asiguri protectia tranzistorului. Pentru o si mai-bund protectie, constructorul poate inlocui lampa L cu un rele care si fie actionat la un curent de 10—20 mA si o tensiune de 6—12 V. Acest releu va conecta la tensiune lampa L. In acest caz se exclude rezistenja R,. Intregul montaj se poate realiza pe o placa de circuit imprimat sau pe o placi de pertinax pe care s-au fixat capse. Intr-un loc potrivit, de la bordul automobilului se monteaza fotodioda FD care va fi cit mai expusa luminii de zi. Intrerupatorul Z se afld la bordul automobilului si conecteaza sistemul la coborirea conducatoru- lui din autoturism. Dispozitivul se poate alimenta, fie de la tensiunea de 6 V, fie de 12 V, in functie de tensiunea de bord a autoturismului. in paralel eu tranzisto- Indicator de supraincdrcare Suprainedrcarea unui amplificator de inalti fidelitate cu tranzistoare are ca efect aparitia unor importante distorsiuni in prima faz si dacd supraincirearea este mai pronuntata, etajul final de putere poate fi dete- riorat. Controlul suprainedredrii se poate verifiea montind Ja iesirea amplificatorului un detector de semnal, 461 ciruia i se ataseazi un indicator optic. 4 colectia cristal ¢ ig. 149. Schema electric a indicatorului de supraincdrcare Jn fig. 149 este prezentat montajul electronic ce poate fi atasat unui amplificator stereo, eu putere de pini la 40 W pe fiecare canal. Cind amplificatorul nu este supraincareat tranzistoarele din indicator sint blocate, avind in emitor tensiunea de 6 V stabilizaté cu dioda Zener DZ 306. Cind tensiunea, detectati de o diodi EFD 109, depaseste o anumiti valoare, tranzistorul se deschide si beculetul montat in colector se aprinde. Pentru reglaj, se conecteaza la iesirea amplificatorn- lui, In afard de indicator, si un oseiloscop. La intrare se brangazi un generator de semnal AF. Se injecteaz in amplificator un semnal si se vizuali- zeazii sinusoida pe ecranul osciloscopului. Ridicim apoi nivelul injectat in amplificator, pind cind pe ecranul osciloscopului sinusoida incepe s& apar& distorsionata. La acest nivel, se regleazi cursorul potentiometrului de 10 kQ din indicator pind ce tranzistorul se deschide si beculeful se aprinde. Alimentator pentru casetofoane Utilizarea unui casetofon alimentat cu 5 baterii de 1,5 V (tip R16) la bordul unui automobil creeazi probleme de alimentare atunci cind se intentioneaza a folosi in locul bateriilor, tensiunea de alimentare de la_acumulatorul masini (12 V). Pentru a inlitura acest inconvenient se utilizeazi 4 colectia cristal 1652a Fig. 150. Schema de principiu montajul electronie prezentat in figura 150 care foloseste ca element regulator un tranzistor de putere de tip 2.N 3055, eu baza polarizati la -+-7,5-V, tensiune constant. Aceast& tensiune se obtine Ia bornele unei diode stabilizatoare PL7V5Z alimentata de la acumulator prin rezistenta de 330 Q. Montajul se poate executa intr-un tub de aluminiu (de la filmele color sau medicamente) avind in vedere a tranzistorul 2.N 3055 sa fie fixat pe un radiator, ubul se va fixa printr-un colier metalic la earoseria automobilului (aceasta numai in cazul in care plusul acumulatorului este legat la masa). Heaps Amina fA RaniatoR 20308 UB METALIC af ue "Seta taveiue “150 de montaj Termometru electronic Termometrul electronic prezentat in figura 152 este destinat controlului temperaturii lichidelor sau a me- diului ambiant. Precizia de misura este suficient de buni, astfel ci acest instrument poate deveni un pretios auxiliar in 166 preluerdrile fotocolor. 4 colectia cristal 4 Fig. 152. Schema termometrulut La intrare, termometrul are o punte rezistiva in care se afli montat si un termistor ce indeplineste rol de traductor. Termistorul are valoarea de 300 Q la +25°C. Bineinteles ci poate fi montat gi alt termistor, dar atunci si celelalte rezistente din punte vor fi inlocuite. Puntea este alimentata intr-o diagonali cu tensiunea de 1,4 V obfinut& din infaigurarea a TIT-a a transformatorului de retea si limitata la aceasta valoare de cele 4 diode cu siliciu (F 407, DR 304 etc.), tensiune riguros constant, Cind puntea este la echilibru, in cealalt diagonala nu va apare semnal, deci becul din ultimul etaj al amplificatorului va fi_stins. Daci puntea este dezechilibrata, primul tranzistor va amplifica si va transmite semnal mai-departe pind in ultimul etaj. Sareina ultimului etaj find un bec, acesta se va aprinde. Pentru a aduce puntea la echilibru, deci pentru a citi temperatura, se aefioneazi asupra potenfiometrului P pina ce becul se stinge. Becul este de tipul 6 V/45 mA, dar poate fi montat si alt bee ce are un curent de lucru apropiat. Pentru 0 citire cit mai exact a temperaturii, ultimului tranzistor i se regleazi polarizarea bazei din potentiometrul de 2 kQ astfel incit la echilibrul puntii, 4 colectia cristal 157becul si nu fie complet stins, ci si aib& filamentul foarte putin inrosit, Montajul prezentat asiguri misurarea temperaturii intre zero si +45°C pentrn lichide (rezistenta termisto- rului variazi intre 0,82 kQ si 165 9). Elalonarea termometrului se face din grad in grad, prin comparatic cu alt termometru si valorile se tree pe o scala indicatoare din jurul axului potentiometrului P. Etalonarea se face separat pentru lichide (de exemplu, bai foto) si separat pentru mediul ambiant. Se recomanda ca potentiometrul P si fie bobinat. Transformatorul de refea se confectioneazi pe tole cu sectiunea de 5 cm® la care infasurarea I are 2200 de spire din sirmi CuEm 0,2 mm, infasurarea II are 143 de spire cu @ 0,4 mm iar infagurarea ITT are 50 de spite cu 0,3 mm, din aceeasi sirmi. Jn paralel, pe infasurarea III poate fi montat si un bee ce lumineaza seala (pentru foto, becul va fi colorat). Puntea redresoare poate fi de tip B20C450 sau avind montate orice alt tip de diode. Dacd distanta intre termistor si punte este mare, legitura se va face cu un cablu ecranat pentru evitarea unor cuplaje parazite, Rezistenta montata in infigurarea II] trebuie s& poata disipa o putere mai mare de 3 W (se recomandi © rezistenta bobinata). Lumini pentru pomul de iarni Ghirlanda reprezinti un sir de becuri electrice (26 V/0,1 A) care sint aprinse intermitent prin comanda unui tiristor (KY 201 K). Tiristorul este comandat de impulsurile emise de un circuit basculant astabil echipat HCCEIOC = Fig. 153. Schema de actionare 168 a ghirlandei de becurl 4 colectia cristal 4 Fig. 154. PAR 2kaKw ~p eh cu doua tranzistoare BC 157. Factorul de umplere poate fi modificat cu ajutorul potentiometrului de 50 kQ. ‘Tensiunea pentru circuitul multivibrator este obtinuta prin redresarea monoalternanta eu o dioda tip RA 220, tensiune ce va fifiltrata eu un condensator de500 uF/50 V. Tiristorul este alimentat in curent alternativ dar conda- ce numai pe perioada impulsului dat de tranzistorul 7. Deoarece montajul utilizeazi tensiunea de la retea se recomanda ca montajul sa fie executat intr-o caseti din material plastic plasata, daca este posibil, direct Ja priz& (fig. 154) raminind accesibile numai bornele a si b la care se cupleazi ghirlanda de becuti electrice. Fulger electronic alimentat Ia retea Ca sursii de lumina artificial’, blitz-ul alimentat de la refea reprezinté un accesoriu absolut indispensabil ori- c&rui fotogral. In esen{, un sistem dublor de tensiune format din- trun condensator de 1 uF si doua diode, formeaza partea de alimentare cu inalté tensiune. Pentru declansare, se culege ciderea de tensiune de la bornele rezistentei de 2 MOQ cu care se incared un condensator de 0,1 pF. 169 4 colectia cristal 4

101 Montaje Electronice PDF

Cargado por

Información del documento

Título original

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

101 Montaje Electronice PDF

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

También podría gustarte