Está en la página 1de 2

Afeciuni renale ntlnite la vrstnici

1.

Incontineta urinara la varsta a III-a


Reprezinta pierderea involuntara de urina.
Cauze:
La barbati:
afectiunile prostatei - adenomul de prostate;
afectiunile uretrei- manifestate sub forma de stricturi sau infectii;
complicatii dupa hernia inghinala.
La femei :
nasteri repetate;
graviditatea;
boli infectioase genitale;
infectii si malformatii uretrale.
Cauze frecvente la ambele sexe :
atitudine corporala incorecta;
stresul;
obezitatea;
factori ereditari;
tesut conjunctiv slab;
fumatul;
efortul fizic intens;
ortostatism prelungit;
Obiectivele recuperarii :
1. reeducarea respiratiei;
2. corectarea posturii prin alinierea coloanei vertebrale si a pelvisului;
3. tonifierea musculaturii pervi-perineale;
4. ameliorarea coordonarii musculare;
5. relaxarea generala si segmentara.
Metode de recuperare

Balneo-fizio- terapia cu urmatoarele mijloace :


a. ape minerale;
b. namoluri;
c. climatul;
d. electroterapia;
e. kinetoterapia si masajul.
Kinetoterapia utilizeaza reeducarea pelvi-perineala, gimnastica abdominala si gimnastica respiratorie.
Indicatii
tulburari ale staticii pelvine retroversia uterina;
sterilitate ovariana;
incontenenta urinara;
Reeducarea pelvi-perineala se adreseaza muschilor fesieri, adductori ai coapsei, m. piramidali si opturatori.
Gimnastica abdominala se bazeaza pe antagonismul dintre musculatura abdominala si cea pelvi-perineala.
contractia muschilor abdominali cresc presiunea intraabdominala si impinge viscerele spre planseul
pelvin care se contracta reflex opunandu-se acestor impingeri.
Gimnastica ritmica;
Gimnastica cu taburet;
Gimnastica in apa;
Masajul;
Gimnastica respiratorie este importanta prin efectele de relaxare fizica si psihica generala, dar si
prin intermediul presiunii intraabdominale, actionand asupra afectiunilor genito-urinare.
Masajul are la baza legaturi existente intre organele profunde si tegument. Se pun in actiune reflexele
viscero-cutanate si cutaneo-viscerale. Se poate folosi fie masajul regional, fie masajul direct sau local avand ca

efect activarea circulatiei sistemice, cresterea tonusului musculaturii abdominale, cresterea elasticitatii pielii si prin
efectul masajului reflex activitatea organelor pelvine.
2.

Infeciile urinare . Sunt bolile cele mai frecvent ntlnite la persoanele vrstnice (20% dintre femei i 10%
dintre brbai, dup 65 ani). Adeseori sunt latente, asimptomatice. Golirea incomplet a vezicii se poate
datora unei vezici neurologice, unui prolaps vezical la femeie, unei hipertrofii de prostat la brbat.
Imobilizarea la pat, deteriorarea psihic i incontinena urinar contribuie la apariia acestei boli. Escherichia
coli este cel mai des germen ntlnit n infeciile urinare la vrstnici. Dintre ceilali germeni proteus, Klebsiella,
Enterobacter, Pseudomonas i Enterococul. Ca simptome apar rareori arsuri vezicale, de obicei apare febr,
dureri lombare, alterarea strii generale. Urocultura, cu prezena a peste 100 000 germeni pe mm, n urina
matinal, certific infecia urinar. Purttorii de sonde, prezint aproape obligatoriu infecie urinar, de obicei
polimicrobian. Tratamentul se bazeaz pe antibioterapie cu spectru larg i cu difuziune la toate nivelele
aparatului urinar expuse infeciei: vezic, prostat, rinichi. Antibioticele se administreaz obligatoriu dup
antibiogram.

Tratamentul se face n general trei sptmni, se repet urocultura cu antibiogram i eventual se reia
tratamentul. ntotdeauna trebuiesc nlturate obstacolele care ntrein infecia.
3.

Incontinena urinar .Este una din marele probleme ale asistenei geriatrice, alturi de incontinena anal,
de imobilizare, escare i demen. Este foarte frecvent ntlnit i crete cu naintarea n vrst. De obicei la
bolnavii aflai la domiciliu, incontinena urinar se ntlnete n 10 - 15% din cazuri, n timp ce la bolnavii
spitalizai se ntlnete n 30 - 40% din cazuri. La domiciliu este i mai greu de stabilit deoarece btrnul sau
familia, ascund aceast suferin din pudoare. Examenul prostatei la brbat i examenul ginecologic la femei
este obligatoriu. Incontinena de urin poate fi:

- de stress, sau de efort, prin pierderea involuntar, dup un efort de tuse, rs, strnut etc. Este mai frecvent la
femei i prognosticul este benign.
- tranzitorie, apare ca reacie fie la o afeciune acut (infecie urmar, pneumonie, febr, stri confuzionale,
accidente vasculare cerebrale), fie la o schimbare psihologic (spitalizare, pierderea independenei etc).
Repausul prelungit la pat o favorizeaz. Alteori apare datorit faptului c unii btrni, nu reuesc s amne
declanarea voluntar a mic-iunii pn ce ajung la toalet.
- incontinena definitiv, este de obicei neurogen i rareori cauzat de un adenom de prostat sau de o retenie
de urin cu miciuni prin "prea plin". Alteori poate apare n tabes, diabet cu neuropatie, boal Parkinson etc.
Tratamentul este srac: psihoterapie, suprimarea obstacolului, exerciii fizice, tratamentul infeciei, reeducare.
Medicaia este de asemenea srac i puin eficace: parasimpaticolitice (Beladona, Atropin) pentru inhibarea
reflexului de miciune, cateterizarea vezicii etc. Btrnii cu incontinen stabil dup o boal cerebrovasculr,
supravieuiesc 1 - 2 ani.
4.

Prostata la btrni. Adenomul de prostat afecteaz aproape totalitatea bolnavilor vrstnici. Diagnosticul se
pune ns de obicei tardiv, medicul fiind consultat n stadii avansate. Miciunile frecvente (polakiuria, disuria,
nicturia), sunt semnele principale. Anxietatea este prezent n special n caz de retenie de urin. Lentoarea
jetului este semnificativ. Singurul tratament corect este cura chirurgical, pe care muli pacieni o evit.
Complicaiile cele mai frecvente sunt: infecia urinar, retenia de urin i incontinena urinar. Exist i
tratement conservator.