ABDOMENUL ACUT CHIRURGICAL:

DIAGNOSTIC SI TRATAMENT
PRESPITALICESC

STUDENT BOCHIS GABRIEL

ANUL III, MEDICINA GENERALA

Termenul de "abdomen acut chirurgical" desemneaz un grup

larg de afeciuni abdominale care se manifest clinic prin durere
(nsoit de semne locale i generale) i care necesit un tratament
chirurgical de urgen pentru salvarea vieii bolnavului.
n peste 90% din cazuri abdomenul acut este chirurgical. n
lipsa tratamentului medical evolutia este rapid cu aparitia de
complicaii (peritonita acut localizat / generalizat, ocluzie
intestinal, colecistita acuta,pancreatita acuta,obstructia
intestinului gros) ducand la operaie de urgen.
Examenul obiectiv al intregului organism si al abdomenului in
special trebuie efectuat metodic.
Se incepe cu examenul de ansamblu al abdomenului prin
inspectia ,palaparea percutia si ascultatia abdomenului.
Inspectia: forma abdomenului poate sa fie obisnuita sau
poate sa prezinte modificari patologice.
-Marirea globala a abdomenului se constata in
obezitate,ascita,meteorism,tumori ovariene sau uterine, sarcina
inaintata.
-Marirea partiala,asimetrica a abdomenului, se evidentiaza in
tumori gastrice,hepatice sau pancreatice.
-Excavarea globala a abdomenului ca in staza duodenala unde
se evidentiaza excavatia abdomenului superior si proeminenta
celui inferior.
In ocluziile intestinale, inspectia poate evidentia miscarile
peristaltice ale anselor supraiacente stenozei.
Palparea: urmareste sa verifice datele obtinute prin inspectie
si sa depisteze eventualele modificari ale organelor abdominale,
puncte sau zone sensibile.
In conditii fiziologice abdomenul este suplu, elastic, fara
neregularitati si fara puncte sensibile.
In conditii patologice se pot evidentia modificari de
forma,marime si consistenta a ficatului si splinei,existenta unor
zone impastate si sensibile sau existenta unor puncte sensibile.
Abdomenul sensibil si tare "ca de lemn" precedat de o durere
mare abdominala este determinat de perforatia unui organ cavitar
si de iritatia peritoneului. In aceste cazuri este vorba de o urgenta
medico-chirurgicala.

Percutia: ofera mai ales date despre ficat si splina.Prin

percutie se culeg primele date asupra existentei lichidului ascitic,
care sunt apoi verificate prin punctie exploratorie si eventual
evacuatorie abdominala ( paracenteza ).
Ascultatia: ofera date utile daca acestea se interpreteaza in
cadrul ansamblului examenului clinic. Astfel, in conditii
fiziologice , la ascultatia abdomenului se percep cateva zgomote
hidroaerice. In ileusul paralitic care survine dupa colici
renale,postoperator sau in peritonite se evidentiaza
"silentiu",zgomote hidroaerice puternice (borborisme) se percep
in enterocoloite si colon iritabil.
Examenul clinic permite evidentierea unor simptome de mare
valoare pentru diagnostic:
-dureri accentuate abdominale la un bolnav cu alterarea
profunda a starii generale,cu febra hipotensiune arteriala si
tahicardie, la care se evidentiaza o fata supta ,speriata ,ochii
infundati in orbite , globii oculari hipotoni si voce slaba inclina
diagnosticul spre o peritonita acuta
-Subicterul sau icterul este aproape intotdeauna semnul unei
afectiuni hepatice.
-Tegumentele si mucoasele palide trebuie sa indemne la
cautarea unor microhemoragii cu sediu la nivelul tubului digestiv.
-Edemele la pleoape,gambe,parti declive indica cel mai des o
afectiune renala, cardiaca, hepatice sau sunt determinate de
carente proteinice.
-Stelutele vasculare pe fata, frunte, torace pot indica o
afectiune hepatice cronica progresiva.
-Varsaturile in afectiunile gastrice pot fi de doua feluri :
a. cele care survin imediat postprandial si contin resturi
alimentare din alimentele ingerate inainte ; sunt determinate de
spasme pilorice, gastropatii.
b. varsaturi care contin alimente ingerate cu mai mult timp
inainte , denota o insuficienta cronica de evacuare , mai des
stenoza piloro-duodenala sau atonie.
-Varsaturile in afectiunile extragastrice pot aparea in
colecistite si apendicite.

-Varsaturile in afectiuni extradigestive se constata in boli din

sfera genitala la femei si unele boli renale.Varsaturile se intalnesc
si in cursul sarcinei.
Varsaturile descrise pana acum sunt precedate de greata. in
afectiunile cerebrale ( tabes) si tumori cerebrale varsaturile se
produc fara greata si fara efort obisnuit de voma, sunt varsaturi
incoercibile.
Se va controla prezenta produselor patologice in voma,
numita hematemeza( cu sange) .
Din datele expuse se retine ca simptomele subbiective
completate cu cele obiective trebuie atent analizate, caci pot
ascunde urgente medico-chirurgicale abdominale ( apendicita
acuta, perforatia ulcerului, melena, ocluzii , peritonite.
Aceste urgente necesita trimiterea imediata a bolnavului in
servicii de asistenta medicala calificata , care vor hotari asupra
diagnosticului si a tratamenutului chirurgical.
Simptomele care pot indica urgente sunt foarte importante si
sunt decisive in punerea diagnosticului corect.
Examinarea complex a pacientului cu suspecie la abdomen
acut trebuie s confirme ori s excluda urmatoarele simptome
caracteristice:
1.
Sindromul peritonitic se manifest clinic prin semne
clasice ale catastrofei intraperitoneale i elemente cardinale
obiective; evaluarea contracturii peretelui anterior abdominal,
imobil la respiraii, absena matitii hepatice, semne de laborator
i radiologice specifice.
2.
Sindromul ocluziv caracterizat prin oprirea tranzitului
intestinal pentru gaze i mase fecale. Manifestrile clinice sunt
variate, dependente de nivelul obstacolului mecanic, dar
patofiziologic de dereglrile circulatorii, echilibrul hidrosalin,
reacii cardiovasculare, respiratorii, hepato-renale.
3.
Sindrom de hemoragie intern prezentat prin
hemoperitoneul cauzat de hemoragie din organele viscerale
abdominale sau hematom. Clinic se traduce prin tabloul de oc
hipovolemic care evolueaz rapid ori lent fiind direct proporional
cu volumul de snge pierdut. Este prezent paloarea
tegumentelor, agitaie psihomotorie, tahicardie progresiv,
hipotonie.

4.
Sindromul de torsiune de organe este o stare grav n
forma complex (peste 3600) i mai puin evident n cea parial,
variind proporional cu schimbrile circulatorii locale instalate n
organul torsionat. Sunt prezente semne de anemia acut, iar
palpator se depisteaz o tumor sensibil, puin mobil.
5. Sindromul de tromboz vascular intra-abdominal
cauzat de alterare brutal a permiabilitii vasculare ntr-un
segment mezenterico-intestinale. Frecvent apare n contextul
unor boli cardiovasculare ori ca un accident n evoluia cronic
entero-mezenterial (cladicaia abdominal, sindrom de
malabsorbie, scderea n pondere). Tabloul clinic este dominant
de stare de oc n care semnele eseniale generale predomin
asupra manifestrilor locale.
6. Sindromul perforatiei : se manifesta cu durere vie, descrisa
ca un pumnal infipt in abdomen; la palpare "abdomen de lemn" ,
la care se asociaza febra, tahicardie si leucocitoza.
7. Durere mare in fosa iliaca dreapta, subfebrilitati uneori cu
greata varsaturi, de regula constipatie , adesea cu aparare
musculara in regiunea respectiva, trebuie sa atraga atentia
asupra apendicitei acute sau a sarcinii extrauterine.
8.Sidromul colicii veziculare : durere paroxistica dupa emotii,
dupa alimente colecistochinetice ( oua, maioneza, nuci,grasimi,
sarmale) sau dupa efort, localizata in hipocondrul drept cu
iradiere in spate si umarul drept, insotita de greturi, varsaturi
uneori subicter si febra, semnifica o hiperchinezie biliara,
colecistita acuta, litiaza biliara etc.
9. Sindromul pancreatite acute ulceronecrotice, hemoragice :
durere mare "in bara" in abdomenul superior si meteorism la un
obez , eventual cu litiaza biliara, etilic, dupa o masa copioasa cu
simptome de colaps.
Evoluia clinic prezint aspectul uneia din complicaiile
catastrofei abdominale peritonita, ocluziei intestinale etc.
In 10% din cazuri abdomenul acut este datorat cauzelor
medicale:
1. digestive:
colon iritabil
rectocolita ulcero-hemoragica puseu acut
diverticulita Meckel
extensia hepatica de cauza hemodinamica (insuficienta

cardiaca, cord pulmonar subacut dat de TBC miliara,

trombembolism pulmonar, carcinomatoza)
2. renale:
colici renoureterale
pielonefrita acuta
3. neurologice:
tabes
herpes zooster
4. vasculare:
infarcte mezenterice
embolii renale
embolii splenice
anevrism de aorta abdominala complicat
5. metabolice:
cetoacidoza diabetica
uremia
porfiria acuta intermitenta
insuficienta corticosuprarenaliana acuta
6. ginecologice care intra in patologia chirurgicala
sarcina ectopica
chist ovarian rupt
perforatia trompei uterine
7. afectiuni extra-abdominale ce determina dureri
abdominale:
Infarct miocardic acut
Pneumonii
Pleurezii
Pericardite
Esofagite
Prevenirea si vindecarea bolilor reprezinta scopul final al
medicinii, cunoasterea si diagnosticul lor fiind numai etape in
drumul care conduce la realizarea acestui scop. Deoarece boala,
indiferent de localizare, intereseaza organismul in general si
imbraca aspecte particulare in functie de bolnav, tratamentul
trebuie sa se adreseze nu numai organului lezat, dar si restabilirii
functiilor celorlalte organe; sa fie totdeauna individualizat - cu alte
cuvinte, trenuie sa se trateze bolnavul , si nu boala.

De ce criterii trebuie sa tina seama medicul de familie, pentru

a rezolva ct mai bine urgentele?
-Criteriul fundamental trebuie sa fie cel al gravitatii, medicul
de familie trebuie sa cunoasca urgentele foarte grave si implicit
mijloacele indispensabile de actiune n atari cazuri (pierderea de
cunostinta, insuficientele respiratorii si circulatorii acute severe).
- In al doilea rnd trebuie sa stie sa recunoasca si sa trateze
prompt si eficient, o serie de afectiuni acute grave care pot
ajunge la decompensarea functiilor vitale (ictusuri cerebrale,
infarctul miocardic, edemul pulmonar acut, embolia pulmonara,
pneumotoracele acut), la fel sa se comporte prompt si corect n
cazul unor urgente bine definite prin etiologia lor (n hemoragii, n
stari infectioase acute, n stari de soc, insolatie, nec, intoxicatii
acute exogene).
-Trebuie sa se rezolve neaparat si bine
problemele abdomenului acut, a abdomenului suferind neclar
initial, dar care poate fi expresia unei afectiuni foarte grave initial.
Pe grupe de urgente n care interventia imediata, competenta
a medicului este indispensabila pentru salvarea bolnavului; n
care de calitatea primului ajutor tine aceasta salvare,n care nu
sunt admise: ezitarile, temporizarea, ignoranta, pasivitatea.
Tratamentul bolilor de baz ce pot genera una din cauzele
de abdomen acut descrise:
- regim igieno-dietetic corespunztor, cu evitarea suprancrcrilor metabolice, exceselor alimentare, alcoolice, toxice
(fumat) care stau la baza pancreatitelor, arteriosclerozei etc
-evitarea infeciilor genitale viznd mai ales sexul feminin.
Mijloacele si caile de tratament sunt multiple in afectiunile
digestive. Ele se pot reduce la tratamentul igienodietetic,tratamentul prin agenti fizici, climateric , balneoclimateric si tratamentul chirurgical. Tratamentul medicamentos
ramane cel mai important mijloc terapeutic.
Conduita de urgenta prespitaliceasca in abdomenul acut
chirurgical:
-in colicile biliare tratamentul la domiciliu consta in: repaus
la pat, regim alimentar , analgetice si antispastice. La cel mai mic
semn de evolutie nefavorabila medicul recomanda internarea de
urgenta pentru investigatii si tratament medico-chirurgical.

-in pancreatita acuta nu se administreaza nimic per oral.

Pentru calmarea durerii se poate administra Algocalmin i.m. ,
gheata pe abdomen, sonda nazo-gastrica si perfuzie cu ser
glucozat in stare de soc.
-in ocluzia intestinala ,pacientul trebuie internat de urgenta
pentru definitivarea diagnosticului.Nu se administreaza Morfina,
Laxative, si nimic per oral.
-in hemoragie digestiva superioara se recomanda relaxare
la pat in decubit dorsal fara perina. Se interzice orice efort fizic.
-in perforatia de organe , o urgenta chirurgicala absoluta,
orice bolnav trebuie transportat imediat catre un serviciu de
chirurgie. Pana in momentul transportului , bolnavul va sta in
repaus absolut la pat cu punga de gheata pe abdomen. Se
interzice orice alimentatie, inclusiv apa. Nu se administreaza
analgetice majore deoarece se pot masca semnele de peritonita,
ingreunand diagnosticul.
Prevenirea socului hemoragic trebuie sa se faca de
urgenta,cu glucoza 5% sau ser fiziologic.
Patologia digestiva ar putea fi redusa mult printr-o profilaxie
sustinuta, axata pe teme de educatie sanitara care sa educe
populatia in sensul evitarii factorilor de risc amintiti la care sa se
adauge lupta contra abuzului de alcool, cafea,tutun,grasimi,
dulciuri etc.

BIBLIOGRAFIE:
AFILON JOMPAN- MEDICINA FAMILIEI , ED.EUROSTMPA,
TIMISOARA 2003
FL.MARIN ,C .POPESCU - BOLI INTERNE PENTRU CLASE
MEDII , ED.MEDICALA BUCURESTI, 1980
CORNELIU BORUNDEL - MANUAL DE MEDICINA INTERNA
PENTRU CADRE MEDII, EDITIA A II-a,EDITURA MEDICALA
BUCURESTI,1979