Está en la página 1de 13

SALARIZATION SYSTEM, AGE AND WORK EXPERIENCE AS

PREDICTORS OF PERCEIVED STRESS IN A PUBLIC


EDUCATIONAL ORGANIZATION
ANCA MIHAELA PSLU *, MIHAELA CHRAIF
University of Bucharest, Faculty of Psychology and Educational
Sciences, Department of Psychology
Abstract
The paper approaches the topic of stress in the work of teachers from a Romanian
highschool. Our attempt was to identify several predictors of stress within this profession.
The type of the received wage, the age of teachers and their work experience, along with
gender, are investigated as predictors of stress. The results show that the level of stress
diminished along aging. Work experience and type of salarization also impact the level of
stress teachers experience. Several regression models were tested, which vary the
predictors, showing that stress in public organization is a dynamic reality associated not
only to organizational factors, but with personal ones as well. Implication of the results on
the work of teachers and the impact of the characteristics of educational level are discussed
in the end of the paper. Limits of the study, generated by the small number of participants,
does not allow us to generalize the results, merely to interpret them in the light of the
characteristics of the investigated organization.
Cuvinte cheie: stres, organizaie public, profesori, experien n munc.
Keywords: stress, public organization, teachers, work experience.

1. INTRODUCERE
Stresul reprezint una din bolile societtii postmoderne, societate dinamic,
activ, productiv, deosebit de solicitant, n care oamenii triesc n mare vitez. n

Corresponding author:
Anca Mihaela Pslu

29

acelasi timp, este una dintre cele mai grave probleme ale lumii contemporane, nu
numai pentru indivizi, crora le pune n pericol sntatea fizic si mintal, dar si
pentru organizatii. Fundatia National Sleep din America a estimat c cifra de 18
miliarde de dolari este suma pierdut anual de ctre companiile americane, ca
urmare a scderii randamentului si productivittii din cauza stresului. Mai mult,
Agentia European pentru Sigurant si Sntate la Locul de Munc a descoperit c
anual sunt pierdute peste 550 de milioane de zile lucrtoare n Statele Unite prin
lipsa de la serviciu cauzat de stres, ceea ce produce o pierdere medie anual de
602 dolari pentru fiecare muncitor (Chraif & Anitei, 2007).
Stresul profesional a devenit una dintre cele mai importante probleme cu care
se confrunt organizaiile. Schimbrile care au loc n societatea romneasc de azi
implic i modificri la nivel organizaional; spiritul competitiv al pieei foreaz
productorii spre creterea calitii produselor i serviciilor, adesea n detrimentul
confortului biologic i psihic al angajatului; se consider adecvat abordarea
stresului ocupaional ntr-o societate aflat n plin schimbare. Principala cauz a
stresului profesional este ritmul accelerat n care se desfoar evenimentele.
Stresul resimit de angajai la locul de munca ct este resimit i la nivel
organizaional n care acetia activeaz. Cercetrile despre stresul academic au mai
curnd n vedere studentul/elevul i nu cadrul didactic (Clinciu, 2007). Mai mult,
munca celor din mediul academic nu este trecut n categoria profesiilor cu nivel
de stres ridicat, cum ar fi cea a poliitilor (confruntai permanent cu situaiile de
risc), a medicilor (n special chirurgi) sau a ocupanilor unor posturi de conducere.
i totui nvmntul romnesc a obinut aa-numitul spor de nevroz, ca o
recunoatere indirect a marelui consum nervos n munca de formare a tinerei
generaii. Cercetri efectuate pe profesorii din nvmntul preuniversitar (Clinciu,
2011), relev faptul c stresul profesorilor este asociat cu un numr de variabile,
incluzndu-le pe cele intrinseci profesiei, pe cele care se refer la diferene
individuale i pe cele legate de organizaie. n mod particular, nvmntul
preuniversitar este supus presiunii accelerrii produciei de informaie, ciclurile de
producere-perimare fiind din ce n ce mai scurte.
Panorama ar trebui completat cu rapidele schimbri produse la nivelul
societii globalizate, care au dus la dispariia rapid a unor ocupaii tradiionale i
la apariia altora noi, busculare mult mai accentuat n fostele ri comuniste, care
i-au vzut industrii i arii economice ntregi prbuite. n acest context se pot
identifica cu mult acuratee sursele reale ale stresului academic (Clinciu, 2007):
Obligativitatea de a citi, pregti i aduce la zi n mod permanent informaia
predat.
Dispersia teritorial i alte deficiene privind dotarea, n special ale celor de
spaiu, lipsa unui campus universitar, care genereaz dificulti legate de transport,
de prezena studenilor la cursuri, de stabilire a unui program coerent de lucru.
Autodeterminarea i autonomia, dei n sine o idee salutar, transform
problema banilor ntr-o preocupare obsesiv, fornd preocuprile pentru

30

rentabilitate economic, caracteristic altor tipuri de organizaii, mai mult dect


pentru calitatea procesului didactic.
Volumul mare al sarcinilor administrative, care de multe ori le
contrabalanseaz pe cele didactice, las puin timp activitilor specifice, centrate
pe informare i documentare, pe cercetare, pe elaborare de cursuri i lucrri, pe
lucrul cu studentul.

Mrimea normelor didactice i a formaiilor de lucru, criza spaiilor,


editarea sau multiplicarea pe cont propriu a crilor, cursurilor i articolelor
accentueaz fenomenologia descris.
La aceasta se adaug i dificultatea urcrii n carier, care transform o
bun parte dintre actorii la vrf ai educaiei n persoane resemnate, interesate de
gsirea altui loc de munc, mai puin solicitant i mai bine pltit. Relativ uoar
pn la nivel de lector, parcurgerea distanei spre posturile mari (confereniar i
profesor, singurul cu adevrat bine remunerat) necesit mai mult de un deceniu de
efort i se sprijin pe norme de tip european (vizibilitate internaional, articole ISI,
articole n baze de date internaionale etc.) n condiiile n care universitatea ca
organizaie ofer puin suport pentru atingerea cerinelor de promovare.
2. OBIECTIVE I IPOTEZE
2.1. OBIECTIVE
1. Evidentierea predictorilor stresului perceput in organizaia studiat
respectiv Liceului Alexandru Ioan Cuza, din Alexandria;
2. Evidenierea relatiei dintre predictorii sistemul de salarizare, varsta
participantilor, experienta in munca si sexul participantilor i criteriul stresul
perceput.
2.2. IPOTEZE
Nivelul de stres perceput la locul de munc (stresul generat de colectiv, stresul
generat de sarcinile de munc i stresul generat de orar/ program) are ca predictori
sistemul de salarizare, varsta participantilor, experienta in munca si sexul
participantilor.
3. METODOLOGIE
3.1. PARTICIPANI
Pentru a identifica nivelul de stres si sanatate fizica si psihica la profesori,
datele au provenit din prelucrarea rspunsurilor unui numr de 34 de cadre
didactice din cadrul Liceului Alexandru Ioan Cuza, din Alexandria, care au
completat chestionarele Stresul la locul de munca in actalul context economic,
Sanatatea fizica si psihica la locul de munca. Subiecii, femei (21) i brbai (13),
au avut vrste cuprinse ntre 24 i 58 de ani (m = 36.55, s = 10.98 ani).

31

3.2. INSTRUMENTE
Chestionarul Stresul la locul de munc n actualul context economic adaptat
dup Aniei i Chraif (2010). Chestionarul este alctuit din 33 de itemi, cu rspuns
pe o scal Lickert n 5 trepte i cuprinde 3 dimensiuni:

dimensiunea 1- nivelul de stres generat de relaiile cu colegii n


cadrul colectivului, de climatul interpersonal - 10 itemi;

dimensiunea 2 - sarcinile de munc care ilustreaz nivelul de stres


determinat de organizarea muncii, distribuirea sarcinilor, dificultatea, termenul de
execuie 12 itemi;

dimensiunea 3 - programul de munc care arat nivelul de stres


generat de programul zilnic/sptmnal stabilit prin documente oficiale i/sau
impus de ctre conducere (activiti suplimentare) 11 itemi.
Chestionarul Sntate psihic i fizic la locul de munc conine 23 de
itemi, cu rspuns pe o scal Likert in 5 trepte i cuprinde 2 dimensiuni:
dimensiunea 1 sntatea psihic, cu referire la problemele
emoionale, cognitive i de relationare 13 itemi;
dimensiunea 2 sntatea fizic, cu referire la acele rspunsuri fizice
i fiziologice ale organismului - 10 itemi.
4. REZULTATE
Pentru testarea ipotezei de cercetare s-a folosit modelul de regresie multipl
care permite predicia unei variabile dependente (criteriu) pe baza mai multor
variabile independente (predictori), n cazul de fa, predicia nivelului de stres pe
baza sistemului de salarizare (bugetar, particular), experientei in munca, varstei si
sexului participantilor.
Tabel 1 Mediile i abaterile standard ale variabilelor incluse n analiza de regresie multipl (N=34)
Variabile
Media

Abaterea
standard

Varsta participantilor

33.65

9.32

Sexul participantilor

1.39

0.49

Experienta in munca

9.75

8.30

Sistemul de salarizare

1.50

0.50

Total stres colectiv de munca

17.2

4.16

Total stres sarcina de munca

32.45

4.51

Total stres orar

34.77

3.51

Total_stres

83.07

7.60

32

In tabelele 2, 3 i 4 se pot observa rezultatele n urma aplicrii modelului de


regrsie liniar multipla intre criteriul stres colectiv de munca si variabilele: varsta,
sex, experienta, sistem de salarizare.
Tabelul 2 indica matricea corelatiilor bivariate intre variabilele independente:
sistemul de salarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor si
variabila dependenta stresul legat de colectivul de munca.

Tabel 2. Matricea corelaiilor


Total stres
Sistemul de Experienta in
Varsta
colectiv de munca salarizare
munca
participantilor
Sistemul de salarizare

-.089

Experienta in munca

-.456**

-.227

Varsta participantilor

-.455**

-.035

.846**

Sexul participantilor

-.276*

-.030

.294*

.329**

p<0.05*; p<0.01**

Se observa corelatii negative, dar semnificative intre criteriul stres colectiv de


munca si variabila experienta in munca (r = -.456, p < 0.01), si intre criteriul stres
colectiv de munca si variabila varsta (r = -.455, p < 0.01). Intre criteriul stres
colectiv de munca si variabila sex participanti se observa un coeficient de corelaie
semnificativ statistic (r=-.276, p < 0.05).
De asemenea, putem observa o corelatie pozitiva semnificativa intre
variabilele varsta participantilor si experienta in munca (r=0.846, p < 0.01), si intre
varsta paricipantilor si sexul acestora (r= 0.329, p < 0.01).
Tabel 3. Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare

Model
1
a.
b.

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the


Estimate

.519a
.270
.223
3.67273
Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in
munca
Variabil dependent: Total stres colectiv de munca

Variabilele sistem salarial, experienta in munca, varsta si sexul participantilor


asociate puternic cu criteriul stres colectiv de munca (variabila observat), dac
valorile observate se coreleaz puternic cu valorile prezise din ecuaia de predicie.
Corelaia dintre valorile observate i cele prezise rezum aceast asociere. Pentru
fiecare subiect, ecuaia prediciei furnizeaz o valoare prezis (calculat prin
modelul regresiei). Deci, fiecare subiect are o valoare calculat i o valoare

33

observat. R msoar proporia variaiei totale n Y care este explicat de puterea


predictiv a tuturor variabilelor explicative, prin intermediul modelului de regresie
multipl.
Din tabelul 3, reiese faptul c acest model exprim 27% din varian. Datorit
R, eroarea s-a diminuat cu 27%, ceea ce indic faptul c unii factori din model au
relevan pentru acesta. Cu ct eroarea standard a estimrii este mai mic cu att
predicia este mai sigur.
Folosind variabilele sistem salarial, experienta in munca, varsta si sexul
participantilor mpreun pentru a prezice criteriul stres colectiv de munca,
rezultatele furnizeaz o scdere de 27% n eroarea prediciei, referitoare la
utilizarea exclusiv a modelului de predicie.
Tabel 4. ANOVA
Model
1

Sum of Squares

Df

Mean Square

Regression

313.888

78.472

Residual

849.803

63

13.489

Sig.
.000a

5.818

Total
1163.691
67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres colectiv de munca

Pentru modelul din tabelul 5, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,


sexul participantilor, experienta in munca si sistemul de salarizare, se observ c
nici un coeficient nu este semnificativ din punct de vedere statistic (p < 0.05).
Avnd n vedere aceasta, nu se se vor reine niciunul dintre acesti coeficieni si
nici variabilele la care se refera.
Tabel 5. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic
Unstandardized
Coefficients
Model
1

B
(Constant)

Standardized
Coefficients

Std. Error

24.470

2.603

Varsta participantilor

-.047

.096

Sexul participantilor

-1.169

Experienta in munca

-.184

Beta

Sig.
9.400

.000

-.106

-.493

.624

.965

-.138

-1.212

.230

.109

-.367

-1.687

.096

Sistemul de salarizare
-1.488
.959
a. Variabila dependent: Total stres colectiv de munca

-.180

-1.551

.126

n tabelele 6, 7 i 8 se poate observa analiza datelor in urma aplicrii


modelului de regresie multipl intre criteriul stres sarcini de munca si variabilele:
varsta, sex, experienta, sistem de salarizare.

34

Tabel 6 Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare i variabila
criteriu stres sarcini de munc
Total stres
sarcina de Sistemul de
munca
salarizare
Total stres sarcina de munca

Experienta in
munca

Varsta participantilor

-.516**

Experienta in munca

-.184

-.227

Varsta participantilor

-.340**

-.035

.846**

-.224

-.030

.294*

.329**

Sistemul de salarizare

Sexul participantilor
(*p < 0.05, **p < 0.01)

Tabelul 6 indic matricea corelaiilor bivariate ntre criteriul stres sarcin de


munc i variabilele predictori: sistemul de salarizare, experien n munc, vrst
i sexul participanilor. Se observ o corelaie semnificatica negativ, ntre stesul
generat de sarcin de munc i sistemul de salarizare (r= -.516, p < 0.01).
De asemenea, exist o corelaie semnificativ negativ ntre vrst
participanilor i criteriul stres generat de sarcin de lucru (r= - 0.340, , p < 0.01)
Tabel 7. Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare pentru modelul de regresie
avnd ca variabil dependent: total stres sarcin de munc

Model

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the Estimate

1
.641a
.411
.373
3.57044
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

Din tabelul 7, reiese faptul c acest model de regresie exprim 41.1% din
varian. Datorit R, eroarea s-a diminuat cu 41.1%, ceea ce indic faptul c unii
factori din model au relevan pentru acesta. Folosind variabilele sistem de
salarizare, experienta in munca, varsta si sexul participantilor mpreun pentru a
prezice criteriul stres sarcina de munca, rezultatele prevd o scdere de 41.1% n
eroarea prediciei, referitoare la utilizarea exclusiv a modelului de predicie.
Tabelul 8. ANOVA

Model
1

Sum of Squares

Df

Mean Square

Regression

559.742

139.935

Residual

803.126

63

12.748

F
10.977

p
.000a

Total
1362.868
67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

35

n tabelul 8 se poate observa c valoarea probabilitii ca testul F s fie


semnificativ statistic este sub pragul de semnificaie, ceea ce este similar cu a
conchide c predicia pe baza modelului calculat este mai bun dect predicia
aleatorie.
Pentru modelul din tabelul 9, care cuprinde variabilele: varsta participantilor,
sexul participantilor, experienta in munca, sistemul de salarizare se observ c doar
coeficientul variabilei sistem de salarizare este semnificativ din punct de vedere
statistic (p < 0.05). Avnd n vedere aceasta, se va reine acest coeficient, implicit
se va reine i variabila la care se refer, n ecuaia final de regresie.
Tabelul 9. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul de
regresie cu criteriul total stres sarcin de munc

Unstandardized Coefficients
Model
1

B
(Constant)

Standardized
Coefficients

Std. Error
46.444

2.531

Varsta participantilor

-.153

.093

Sexul participantilor

-1.248

Experienta in munca

.002

Sistemul de
-4.746
salarizare
a. Variabila dependent: Total stres sarcina de munca

Beta

p
18.353

.000

-.316

-1.642

.105

.938

-.136

-1.331

.188

.106

.004

.018

.986

.933

-.530

-5.089

.000

n tabelele 10, 11, 12 i 13 se poate observa analiza datelor in urma aplicrii


modelului de regresie multipl intre criteriul stres orar delucrusi variabilele: varsta,
sex, experienta, sistem de salarizare.
Tabel 10: Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare i
variabila criteriu stres orar de lucru

Total stres
orar
Total stres orar

Sistemul de
salarizare

Experienta in
munca

Varsta
participantilor

Sistemul de salarizare

-.097

Experienta in munca

-.067

-.227

Varsta participantilor

-.265*

-.035

.846**

-.030

**

Sexul participantilor

-.233

.294

.329

In tabelul 10 se poate analiza matricea corelatiilor bivariate intre variabila


criteriu stres orar de munca si variabilele predictori: sistem de salarizare, experienta
in munca, varsta si sexul participantilor. Se observa ca intre criteriul stres orar de
lucru si variabila varsta participantilor exista o corelatie r = 0.265, p < 0.05 .

36

Pentru un numr mic de subieci acest coeficient este prea mic pentru a fi luat n
considerare.
Tabel 11.Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare pentru modelul de
regresie avnd ca variabil dependent: total stres sarcin de munc

Model

R Square

Std. Error of the


Estimate

Adjusted R Square

1
.429a
.184
.133
3.27751
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres orar de munca

Din tabelul 11, reiese faptul c acest model de regresie exprim 18.7% din
varian, adic modelul explic 18.7% din eroare, restul de 81.3% fiind eroare.
Datorit R, eroarea s-a diminuat cu 18.7%, ceea ce indic faptul c unii factori din
model au relevan pentru acesta.
Folosind variabilele sistem de salarizare, experienta in munca, varsta si sexul
participantilor mpreun pentru a prezice criteriul stres orar de munca, rezultatele
prevd o scdere de 18.7% n eroarea prediciei, referitoare la utilizarea exclusiv a
modelului de predicie.
Tabel 12. ANOVA (b)
Sum of
Squares

Model
1

df

Mean Square

Regression

152.941

38.235

Residual

676.750

63

10.742

Sig.
.011a

3.559

Total
829.691
67
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres orar de munca
Tabelul 13. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul de
regresie cu criteriul stres orar de munc

Unstandardized Coefficients
Model
1

B
(Constant)

Std. Error

42.859

2.323

Varsta participantilor

-.259

.085

Sexul participantilor

-1.235

Experienta in munca

Standardized
Coefficients
Beta

Sig.
18.449

.000

-.687

-3.030

.004

.861

-.173

-1.434

.156

.240

.097

.566

2.461

Sistemul de salarizare
.015
Variabila dependent: Total stres orar de munca

.856

.002

.018

.017
.986

Pentru modelul de fa, care cuprinde variabila criteriu stresul orar de munca
si variabilele predictor: sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta in
munca, varsta participantilor se observ faptul varsta participantilor (r=0.004) si

37

experienta in munca (r=.017) au coeficienti semnificativi din punct de vedere


statistic (p < 0.05). Avnd n vedere aceasta, se vor reine acest coeficient i
implicit variabila la care se refer, n ecuaia final de regresie.
Pentru realizarea modelului de regresie pentru criteriul stres orar de munca se
observ c rmn variabilele varsta participantilor, si experienta in munca celelalte
variabile neavnd un prag de semnificaie (p < 0.05, p < 0.01).
n tabelele 13, 14 i 15 se poate observa analiza datelor in urma aplicrii
modelulii de regresie multipl intre criteriul stres total i variabilele: varsta, sex,
experienta, sistem de salarizare.
Tabel 13. Matricea corelaiilor ntre variabilele independente vrst, sex, experien, sistem de salarizare i
variabila criteriu stres total

Total_stres
Total_stres

Sistemul de
salarizare

experienta in
munca

Varsta
participantilor

Sistemul de salarizare

-.216

1
-.227

Varsta participantilor

-.459**
-.614**

-.035

.846**

Sexul participantilor

-.410**

-.030

.294*

.329**

Experienta in munca

In tabelul 13 avem matricea corelatiilor bivariate intre variabila criteriu stres


total si variabilele predictori: sistem de salarizare, experienta in munca, varsta si
sexul participantilor.
Observam corelatii pozitive intre variabila criteriu stres total si variabilele
predictori experienta in munca (r =- 0.459, p< 0.001), varsta participantilor (r =0.614, p< 0.001), sexul participantilor (r =- 0.410, p< 0.001). Se observa ca intre
criteriul stres total si variabila sistemul de salarizare exista o corelatie (r =- 0.216,
p<0.05). Pentru un numr de subieci de 34 (n cazul de fa), acest coeficient este
prea mic pentru a fi luat n considerare.
Tabel 14. Valorile coeficientului de corelaie multipl i a coeficientuliui de determinare pentru modelul de
regresie avnd ca variabil dependent: total stres sarcin de munc

Model

R Square

Adjusted R Square

Std. Error of the


Estimate

1
.696a
.485
.452
5.62613
a. Predictors: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres

Din tabelul 14 reiese faptul c acest model de regresie exprim 48.5% din
varian. Folosind variabilele varsta participantilor, sistemul de salarizare,
experienta in munca, sexul participantilor pentru a prezice criteriul stres total,

38

rezultatele prevd o scdere de 48.5% n eroarea prediciei, referitoare la utilizarea


exclusiv a modelului de predicie.
Tabelul 15. ANOVA
Sum of
Squares

Model
1

df

Mean Square

Regression

1876.470

469.117

Residual

1994.163

63

31.653

Sig.
.000a

14.820

Total
3870.632
67
a. Predictori: (Constant), Sistemul de salarizare, Sexul participantilor, Varsta participantilor, experienta in munca
b. Variabila dependent: Total stres
Tabelul 16. Valorile coeficienilor standardizai i probabilitatea de semnificaie statistic pentru modelul de
regresie cu criteriul total stres

Unstandardized Coefficients
Model
1

B
(Constant)

Std. Error

109.249

3.988

Varsta participantilor

-.488

.147

Sexul participantilor

-3.692

experienta in munca

.061
-3.460

Sistemul de salarizare
a. Variabila dependent: total stres

Standardized
Coefficients
Beta

27.396

.000

-.599

-3.327

.001

1.478

-.239

-2.498

.167

.067

.366

.015
.715

1.470

-.229

-2.355

.022

Modelul de fa cuprinde variabila criteriu stresul total si variabilele predictor:


sistemul de salarizare, sexul participantilor, experienta in munca, varsta
participantilor. Se observa ca variabilele varsta participantilor ( p=0.001), sexul
participantilor (p<0.01) si sistemul de salarizare (p=0.02) au coeficienti
semnificativi din punct de vedere statistic (p < 0.05). Avnd n vedere aceasta, se
vor reine acesti coeficienti i implicit variabilele la care se refer, n ecuaia final
de regresie.
Pentru realizarea modelului de regresie pentru criteriul stres total se observ
c rmn variabilele varsta participantilor, sexul paricipantilor si sistemul de
salarizare, variabila experienta de munca neavnd un prag de semnificaie p < 0.05,
p < 0.01.
5. REZULTATE
Vrsta participantilor coreleaz semnificativ negativ cu factorul stres total (r =
- 0,614, p< 0.001). Astfel, putem spune c cu ct angajaii nainteaz n vrst cu
att nivelul de stres resimit este mai mic. Dei pare un paradox, trebuie s lum n
considerare faptul c debutul n orice profesie este deopotriv dificil, stresant, dar
i stimulativ, orict de pregtit profesional este noul intrat n cmpul muncii.

39

n urm analizei de regresie factorul varsta participantilor are un coeficient


semnificativ statistic att pentru criteriul stres orar, ct i pentru criteriul stres total.
Variabila predictor sistemul de salarizare a fost codificat statistic sub form
1 - sistem bugetar, 2 - sistem non-bugetar. Astfel , n urm prelucrrii statistice a
datelor s-a constatat o corelaie semnificatica negativ, ntre stresul generat de
sarcin de munc i sistemul de salarizare (r= - 0,516, p < 0.01). Putem traduce
aceste rezultate n urmtoarea concluzie: cu ct sistemul de salarizare se schimb ,
(n sensul creterii salariale), cu att nivelul stresului resimit scade. De asemenea,
se observ c ntre criteriul stres total i variabila sistemul de salarizare exist o
corelaie r = - .216, p < 0.05 . Pentru un numr de subieci de 34 (n cazul de fa),
acest coeficient este prea mic pentru a fi luat n considerare. Dac numrul de
subieci era de 100, atunci acest coeficient devenea valid.
Dac ne referim la stresul ocupaional sau la tensiunea emoional dezvoltat
de exercitarea meseriei de cadru didactic, abordarea stresului ofer prilejul de a
puncta att sursele de stres, ct i metodele de prentmpinare a apariiei stresului
dezadaptiv. Factorii stresani (sau agenii stresori) aparin mediului exterior, dar
esenial este maniera n care ei impresioneaz forul interior al individului, ecoul
pe care l au n mintea i n sufletul acestuia, msura n care se transpun n stri de
necesitate sau n tensiuni subiective care motiveaz conduita. Astfel, aceeai
variabil independent poate reprezenta o surs de stres dezadaptativ, ct i un
factor motivaional: de exemplu, o recompens constituie un mijloc de mobilizare a
persoanei pentru obinerea performanei gratificate, att timp ct puterea ei
motivaional este moderat-superioar, dar n condiiile n care este perceput
foarte acut competiia cu ceilali pentru a ctiga dreptul de a fi apreciat drept
nvingtor, aceeai recompens devine un factor stresant, o surs de tensiune
puternic, de tip obsesiv. n acelai mod, pedeapsa, sanciunea potenial n cazul
nendeplinirii unei sarcini la parametri cerui, poate contura un factor stresant
cnd teama de pedeaps este copleitoare, dar i o cale de mbuntire a
performanei atunci cnd nu face dect s tensioneze subiectul att ct e necesar
pentru implicarea adecvat n sarcin, cnd d natere mobilizrii aptitudinale n
concordan cu dificultatea situaiei, a misiunii ce trebuie ndeplinite. Exploatarea
adecvat, respectiv inadecvat a sistemului de recompense i sanciuni reprezint
astfel att o surs potenial de stres, ct i o cale de profilaxie a stresului.
Una dintre cele mai interesante concluzii ale acestui studiu este aceea conform
careia o data cu inaintarea in varsta, nivelul de stres scade. Acest lucru poate fi
explicat prin faptul ca debutul n orice profesie este deopotriv dificil, stresant, dar
i stimulativ, orict de pregtit profesional este noul intrat n cmpul muncii.
Condiia de baz pentru angajarea n nvmnt este dat de absolvirea modulului
pedagogic n perioada de formare iniial, ns nu reprezint suficien, deoarece
dificultile, complexitatea situaiilor cu care se vor confrunta tinerii angajai nu
sunt cunoscute complet, nici mcar din punct de vedere teoretic. Nicio pregtire
prealabil, de altfel, orict de bine ar fi fcut, nu poate elimina total problemele cu

40

care se vor confrunta debutanii, deoarece se tie c cel mai puin previzibil n
aceast ecuaie descris de procesul de nvmnt este elevul.
Dei vrstele senioriale se asociaz cu creteri reale n planul nivelului de
expertiz academic, concretizat n titluri tiinifice i grade academice, capacitatea
de gestiune a noului i a schimbrii pare a se asocia mult mai strns cu vrstele
tinere, n pofida faptului c prghiile puterii de decizie nu aparin acestora.

REFERINE BIBLIOGRAFICE
Clinciu, A.I. (2011). Stresul universitar consecutiv formulei post-Bologna. In E. Avram
(coord.) Psihologia sntii organizaionale. Vol. I. Bucureti: Editura Universitar.
Clinciu, A.I. (2007). Sens existenial, specializare cerebral i mecanisme defensive la
cadrele didactice. In Milcu, M., Sassu, R., Rulea, C. (coord.). Cercetarea psihologica
modern: direcii i perspective. Bucureti: Editura Universitar.
Chraif, M., & Anitei, M. (2007). Stress and aggression in selling cosmetics, Centenary
of Psychology at Bucharest University. Bucureti: Editura Universitar.

REZUMAT
Lucrarea abordeaz problematica stresului la nivelul cadrelor didactice dintr-un
liceu, n ncercarea de a identifica predictori ai stresului. Tipul de salarizare din
nvmnt, vrsta cadrelor didactice, asociat cu experiena lor n munc, dar i genul
acestora sunt abordate ca variabile criteriu pentru stresul resimit de cadrele didactice.
Rezultatele obinute arat c nivelul stresului se diminueay o data cu naintarea n vrst
a cadrelor didactice. Testarea mai multor modele de regresie, care variaz factorii
criteriu, arat c problematica stresului n muncile din organizaiile publice este o
realitate dinamic i asociat nu numai factorilor organizaionali, dar i celor personali.

41