2 itu Ap iculturaApiculiur. Nr. 2 —februarie 1973— Anul XXVI REVISTA LUNARA DE STUNTA ORGAN AL MINISTERULUL AGRICULTURIL, INDUSTRIE! ALIMENTARE SC APELOR St AL ASOCIATIEI CRESCATO- Maria DRAGAN V. USCA, HOREANGA 1. ROTARY, 1 STEVIE ST. POPESCU V. DAGHTE, 1, OIRNU, Vasitiea CIOCA, Z. VoICULESCU V. ALEXANDRU 1. KRAFT AL. VIDRAN 1 OGRADA, Revista \ \ \ = | REDACTIA $I_ADMINISTRATIA: ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE , \ , \ . RILOR BE ALBINE SUMAR SI PRACTICA APICOLA, Pog — Consangvinizares Ua albine = Influsnga _numirulul de Larye folosite tn cerestere’ supra calitigii matetlor — Posibilesgi de. tndrepoases familie ber- rmetice (Gu “albine Sadtosee) wot BOR — Despre crestones_mitcilor tn familii tn- deling onfunizate = Tenacitars fa presi rea productisi —Comteibutii_ pivind actiunes brcvsricidy yi bacteriostaticl @ micril delecanite (Physe. Kermes sp.) dia ona conifercor = Un coleotor de palen = Maceriale de provecyie — Heinitor — diafrgmi: ponary orice sistem dest " — Misrea de salcim — izvor de sinitate pen- teu bolaavii de inimi — Noi orientiri th prewonises locei _ame- — Noi actiuai de cooperare apical tavee Apimondia, Cuba si Reménia —Intrecere parriorict face cercurile epicale — Din activitares Cerculoi apical Ty. Neams = Judetul Teloorman despre apicultusa tui = Si Sncensifieim ence de propagandi = 0 Viti tn R. PL Ungari = Documentse apical espe albigele ,efricans"™ = Gatendarul apiculzarulsi —Timpul_peabsbil = Scurse geet = De yorbi eu citivarii Apicultura Bucuresti, Sector 2, str. lulivs Fucik nr. 17 Telefon: 12.23.87 —12.20.10 mas Mae sa. 2% %6 2 30 3 2 ou 36 a a “ “ “6 46 a SME AD 2 2 COMITETUL EXECUTIV AL ASOCIATIEI CRESCATORILOR DE ALBINE Presedinte : Prof. dr, ing. V. HARNAS Vicepresedinti Ing. NICOLAE FOTI Prof. COSTACHE PAIU Secretar general : Ing. EUGEN MARZA Mempri LUDOVIC BENEDEK Ing. PAMFIL DAMIAN Ing. STELIAN DINESCU ION GRAMA. Ing. AUREL MALAIU Dr, BUGEN MURESAN Prof. PETRE V. ANDREI GHEORGHE PUSCASU Ing. TRAIAN VOLCINSCHI COLEGIUL DE REDACTIE Ing. FOTY NICOLAE — responsabitul colégiulul, ing. CIOLCA ION. ing. CIRNU JOAN, Gr. COLTOFEANG NICOLAR, ing” HARNAJ “ALBINEL, TLEESIU V. NICOLAR, ing. TONESCU TRAIAN, MARINGIU' ION, prof, dr. MURESAN EUGEN, ing SAVULESCU STEFAN, dr. SiRBU VALERIU, VOICULESCU ZAHARTA 1 ing, VOLCINSCHI TRAIAN — membri —e—_ ABONAMENTE : — pe trei luni — pe sase luni — pe intregul an 36 lei Coperta 1: Peisaj de iarnd Bvrararsarsas aseBiolog MARIA DRAGAN S.C.C.AS. je apicultura tn obginerea unor rezultate pozitive, tn afara metodelor adecvate de {ntretinere a familiilor de albine, un rol important {l are munca de ameliorare, ac- giune dust in scopul imbun’tizirii insugici- lor productive ale albinelor. Este obliga- toriu, ca peneru rentabilizarea investitiilor ce se fac de catre stat si apicultori tn utilaje si materiale, sk se dispuna si de familii de albine de mai buni calitate, mai productive, tinzindu-se citre o unifor- mizare a nivelului productiv al familiilor citre limita superioari, ceea ce ar duce implicit Ia reducerea cheltuielilor de ex- ploatare si la sporirea beneficiilor. Cerce- tii mai vechi si mai recente arata ci si la albine poate fi aplicati ou succes metoda hibridarii tnere rase, ecotipuri sau linii cu sau fird o consangvinizare prealabila. ° in cele ce urmeazi se discut& posibilitarile de folosire a consangvinizarii {in ameliora- rea’ albinelor. Consangvinizarea este procesul de impe- rechere intre indivizi care se gisesc in di- ferite grade de rudenie. S-a observat la al- bine, ca de altfel si la alte animale, ci cea mai bun3 metodi pentru obtinerea unui coeficient de consangvinizare ridicat este imperecherea frate-sora in mai multe ge- neratii. Este necesar ca penoru punerea in evidenga a caracterelor dorite de noi (productie de miere, cearé, atractivitate pentru poleni- zarea unei anumite culvuri, etc.) pe Itngi inmulsirea consangyina si aibi in conti- auare loc si o selectie a produsilor obsinuti in fiecare generatie dup caracterele ur- mirite de ameliorator. Ca §i la alte animale, ofeotele consangvi- nizirii nu apar imediat. ci ceva mai tirziu, ALBINE dup’ citeva generatii, in primele generati, avind loc de obicei o fixare a unor insusiti din care unele pot fi cele dorite de amelio- rator. Prin consangvinizare repeat, mai_ multe enerasii, apar indivizi exceptionali, care, Tnsi, pe Tingi tnsugirile bune prezint& ¢i unele scideri. Astfel, se instaleazt fenomenul de depre~ siune consangvin’ detorminat de sciderea fondului genetic (reducerea alelelor de sex), socotit foarte bogat Ja albine, care se manifesta in primul rind prin reducer cantitipii de puiet si sciderea viabilitayit familie. Se poate observa aparigia goluri- lor de puiet, fenomen cunoscut sub denu- imirea de ,puiet pestriy". Aspeouul este cayzat de depuneti de oui din care rezulti puiet neviabil care este devorar dé citre albinele doici! la scurta vréme dupa eclozionare: fn afar de aparigia puidvului pestriy se i observa 0 scédore considerabili a mai cantitigii de puiet in familie. Reducerea cantitijii de puiet poate fi cauzatt pe de © parte de sciderea prolificitatii mitcii, care nu mai este hrinitk corespunzitor pentru stimularea ouatului ix pe de alti parte pentru fapvul ci insisi puietul api- rut nu este hrinit corespunzitor si piere. Probabil ci se produc unele deregliri hor- monale care frineazi desfigurarea normal a activitagii de seoretie. Se observi tn familiile consangvine albine usine, nu aumai ci se depune puiet fin cantitigi mici, ci gi penteu faptul ¢& albi- nele afectate de consangvinizare probabil au gio longevitate scXzuti. La acest aspect al puietuhti se mai adaugi si alte feno- mene caracteristice consangyinizarii la albine. Astfel dispare instinctul de aparare al familiilor de albine mai ales in perioa- dele propice frutisagului, dispare total reactia la fum si la manipulErile din stup. Ritmul de munca al familiei soade simyi- tor. Se observi incetinirea sau chiar ince- tarea activitigii de consoruire a fagurilor, micsorarea capacitatii de curitire a stupu- 1lub fapt care atrage dupa sine apari giselnigci. Familiile de albine consangvine de cele mai multe ori sint distrusesde boli, pen- ‘tru care manifesta o sensibilitate excesiva. in procesul de consangvinizare dupii 6—7 generatii se obsorvi chiar gi o scidere a dimensiunilor corporale cu un procent de 3—10%, fenomen mai ales pe seama fapvului ci si larvele care sint cotusi late fn griji sint hranite necorespunzator de c&tre albinele doici. in totalitate aoeste fenomene ce se observa fncr-o familie de albine consangvin3 con- tribuie Ia sciderea considerabila a vitali- t4yii acesteia. Pentru mentinarea familiilor consangyine, a chror vitalitate scade simgitor pe misura ce fnaintim In mumarul generagiilor, este neoesar si le {ntarim periodic cu albine gi puict — provenir de la familii normale, neafectate de consangvinizare. Din cele relatave reaulté ci metoda con- sangvinizArii mu este 0 metodi care poate fi folositi de c&tre apicultorul amator, avcesta neavind posibilitatea desfagurarii unei activitagi necesara pentru obtinerea de linii consangvine pe care apoi si le va- lorifice. In aceast’i acyiune se pierde foarte mult material biologic pink diesen la efectul dorit, pierderi care nu avanta- jeazi pe apicultorul amator. Acest gen de activitate nu poate fi efectuata dectr tn unitigi specializate, dupa un plan bine pus Ja punct. Acestea au sarcina de a fumiza apicultorului materialul biologic gata ame- liorat pentru a fi imediat valorificat fn productie. Apicultorul trebuie si evite aparitia consangyinitatii fn stupina sa tn eventualele lucrari de selectie prin aduce- rea la 3—4 ani de material nou, de bund calitate provenit din afara razei de acyiune a albinelor sale. Este vorba de asa numita mprimenire de singe". Apicultorul amelio- rator din cadrul unitazilor specializate are sarcina de a obtine lini consangvine la care s-au fixat anumite tnsusiri valoroase, linii care {ncrucisate intre ele cite 2 sau 4 sa dea hibrizi la care tntotdeauna tn prima generatie si se manifeste fenomenul de he- terozis, care este tnsoyit de sporirea pro- ductiei. ‘ 2 Consangvinizarea prezinti avantajul ci ofera amelioratorului un material pur gi foarte uniform pentru luonriile de hibri- dane. Hibridarea este o actiune greu de minuit. In prima generatie se obtin intotdeauna produsi cu calitasi superioare, care nu se transmit fn generatia urmitoare. De aceea, in a doua genoratie Fz mu este deloc folo- siti, uneori aparind ¢n aceasti. generatie pe ling’ indici de productie inferiori si uncle anomalii monstruoase. Pentru acest lucru este necesar si se pistreze tn condigii optime liniile consangvine create, linii care pot fi incrucigate ori de dite ori este ne- voie si in variantele cele mai reusite. Miunca depusi fn acest sens este deosebit de grea, deoarece pink ce se ajunge si se realizeze 2 sau mai multe linii consangvine cu caracterele dorite se pierde mult ma- torial biologic, dispar multe linii, care da- toriti gradului avansat de consangvinizare pier. In acest sens fn America s-a lucrat foarte mult, S-au obsinut hibrizi adaptagi pentru anumite conditii de cules si mediu, albine ameliorare care au capacitatea de a,valo- rifica un cules foarte timpuriu dar si al- bine care valorificd fn conditii optime culesurile tirzii sau specializate pentru polenizarea lucernei si a trifoiului rosa. Nu toti hibrizii objinuti dau rezultatele scontate, ins’ amelioratorul are sarcina s4 depisteze combinatiile cele mai valoroase din punct de vedere economic. Cercetirile din ultimwl timp demonstreazi cA in conditiile zonei temperate liniile con- sangvine, purtatoarele insusirilor valoroa- se, sint greu de menginut, metoda de pis- trare a materialului consangvin in condigii corespunzatoare nefiind pusi la punct. Colectivul pentru ameliorarea albinelor din cadrul $.C.C.A.S. si-a propus in ulti- mii ani si obgind Sn cadrul laboratorului 3 linii consangvine, cane urmeaz’ si fie verificate daci prin inorucisare pot asigura aparitia heterozisului la productia de mire.Cercetirile s-au oprit asupra materialului biologic din ecotipul de stepi, Prahova si Maramures, care initial s-a dovedit cores- punziitor din punct de vedere al dezvol- tirii In primavar’ gi al yalorificarii culesu- rilor in special a culesului timpuriu de 1a salcim. LucrSrile sint la dnoeput fiind realizate primele 2 generajii de mitei consangvine si respeotivy generatia a 3-a de albine con- sangvine, (trebuie sublinier faptul ci fn familia de albine tn mod permanent se gisesc 2 generayii si anume generatia pi- gingilor formatd din mavc% si spermato- zoizii din spermatect si generatia filiald format’ din albine si trintori). Sintem in perioada fixarii caracterelor des- coperite si urmirite si anume: prolificitate mare la inceputul primavi unei ierniri optime, valorificarea la ma- xim a culesurilor si rezistenta la boli. Liniile consangvine au fost obyinute prin imperechere frate-sord, realizata tn dow’ puncte de imperechere controlata din zona montana a judeyelar Prahova si Dimbo- vita, unde pe o razi de 9 km nu au existat familii de albine. Din observatiile primilor 3 ani de studiu S-a constatat ci familiile cu mitci con- sangvine au prezentat o slab3 rezistenya la iernare, sensibilitate care a dus la pieirea ‘multora din familii, mai ales din grupa celor din Maramures. Cu toate acestea au fost unele familii de albine la care ofectul consangvinizarii a fost pozitiv, manifestindu-se printr-o tn- tarire a insusirilor de bune producitoare de miere: prolificitate ridicata si chiar vita~ litate orescut’ a familiei, fenomen normal pentru perioada de tnceput a consangvini- zhrii. ‘Aceste familii stnt cele mai potrivite pen- tru continuarea lucrarilor si pentru tes- tarea capacititii combinative. Pentru viitor me propunem mirinea vo- jumului lucririlor prin introduoarea de noi linii si realizarea hibrizilor dintre linii. Taraa fo coupinkINFLUENTA NUMARULUI DE LARVE FOLOSITE TN CRESTERE ASUPRA CALITATH MATCILOR”) Ing. VIRGIL PUSCA HOREANGA, Asistent'la Facultatea de biologie Universitatea din Bucuresti O bginerea unui num&r sporit de matci cu insusiri. superioare depinde intr-o masura importanta, pe linga calitatea, pregatirea si ingrijirea familiilor fa pepinierd, de ma- rimea seriilor de material biologic intro duse si accéptate tn familiile crescittoare pe parcursul perioadei optime de producere a miatcilor. In stabilirea mirimii acestor serii, wrebuie finut seama de aptitudinea raselor, ecoti- purilor de albine de a cladi i tagriji botcile in perioada.roirii naturale, In yara noastra dupa N. FOTI gi colaboratorii (1965), familiile autohtone de step construiese 76195 botci, cele din cimpia de Vest 43—110, iar ‘in Transilvania_ 17—103 ; HRISTEA, PADUREAN (1967) apreciaza cd in roirea naturala albinele cladese bot- cile fn etape, nu mai mult de 10—12 intr-o serie, in total construind 50—60°botci de roire. Rezultatele obtinute de cAtre cercetatorii $i practicienii din diferite yari arata ca, in pe- piniere, procentul de acceptare a botcilor artificiale cu larve fnregistreaza o variabi- litate pronunyata, fiind relativ mai ridicat jn cazul seriilor mici si mijlocii, de 10—45 larve (65—909/o) si in familii orfanizate (50—90%/» ). dupa FALUBA (R. P. Un- gari, 1963), WEISS (REG, 1967) faa de seriile mari, de 60—120 larve (5582s) si in familiile neorfanizate (32—750/,), dupa MARZA si BARAC la SCCAS (1961) IVANOVA (URSS, 1963). Pentru produ- cerea unui numar mai mare de matei, ECKERT-SHAW (SUA, 1960) RUTT- NER (REG, 1969) recomanda introduce- *) Luerarea a fost indrumati de Sectla de apieul- tura a Stajlunil Centrale de Cercetari pentru Apl= cultura §1 Sericicultura. 4 rea repetati a 20—30 larve la interval de 2—4 zile in familiile neorfanizate. Referitor la calitatea mitcilor obsinuve din serii de 20—45 larve, in functie de sezon, AVETISIAN si colaboratorii (URSS, 1967) stabilesc o corelatie strinst intre greutatea matcilor eclozionate si numarul tuburilor ovigene din ovarele acestora, tn timp ce WEISS experimentind serii de 32— 48 larve considera ci nu e nici o corelatie intre cele dou’ caractere ; OROSI (R. P. Ungara, 1966) foloseste ‘seri de 38—42 botci cu larve, oud, gasind 0 corelatie in functie de virsta materialului biologic, dar admite si rezultate contradictorii, fn func- tie de puterea si componenya ca virsta a familiilor crese&toare. Pe baza acestor observatii tilitatea studierii aptitudinii de crestere a familiilor autohtone de stepa, folosite in pepinier’, prin introducerea esalonati a unui numér diferit de larve in familii, sta- bilindu-se acceptarea lor $i calitatea mit- cilor netmperecheate obtinute, in scopul precizirii numarului optim de larye ce pot fi crescute pe serii tn conditiile yarii noa- stre. a apreciat u- MATERIAL $1 METODA Lucrarile experimentale s-au desfagurat in anii 1968—1970, in pepiniera SCCAS, fo- losind dubla transvazare a larvelor tn fa- milii starter deschis si continuarea cresterii in familii neorfanizate. Pentru asigurarea calitiii si a virstei omo- gene a materialului biologic, larvele desti- nate dublei transvazari au provenit fn fie- care an din cfte o familie din grupa de prasili a pepinierei, cu randament pe gru- pa de 120—1250/y si randament propriu de 51—55 kg miere, iar matea familiei de prisili’a fost izolatt prin gratie fntr-un compartiment al stupului special amenajat cu 4 zile tnaintea fiecarei cresteri.Jnfluenja numirului de lacve dublu transvazate introduse in familii cu mated asupra lor gi calitisii matcilor ecl Procentul de acceptare a Tarvelor Tabelul 1 acceptirii mate Numarul de tuburi Groutatea matcilor ‘ovigene in ovar ‘eclozionate Varianta ae = Fas | rene leer el en Dite- renta me. E485 S8x . | enta | 19.69 D59o(9 5 75) = 17,55 Dit/y (93 75) = 20,67 In yedereastabilirii numirului optim de larve introduse si acceptate tn familii ne- orfanizate, tn decursul, cresterilor repetate, sa aplicat o metoda. originala, la indicayia Sectiei de apicultura din SCCAS, larvele find distribuite in num&e diferit (in sab) de la o etapa Ia alta, in fiecare familie neorfanizata : in anul 1968, s-au- experi imentat serii (variante) de 10, 20, 40, 80 si 120, larves.fn anul 1969, dupa o testare prealabili cu 120 larve a familiilor neorfa- hizate, s-au introdus serii de cite 10, 20, 40, 60 $1.80 larve, incheind cu o serie de cite 50 larve; in anul 1970, tn conditit de productie, s-au folosit serit de 30 yi 45 larve. Matcile crescuve in familii au eclozionat in termostat, din botcile cXpacite, individuali- zate in custispe cresteri, familii si serii ex- perimentale ; din cele 2602 mitci etntarite 10larve| 100_ 89 92,543,92 16,5 | 35 | 190,8543,24 8,45 159,42 2,15 20.» 200 175 93,445.07 _ | 17,4 | 52 197,882.94 | 15,48 163,26 41,85 23,73) 30» 360 330 93,642.62 17,6 | 36 | 198,05 +1,72 15,65 163,8242,14 | 24,29 | 40» | 400 | 357 | _89,921,57 _| 13.9 |_56 | 194,9042,65_| 12,50 161,78 41,63_| 22,25 45. 540. 480 89,44 1,57 | 13,4) 54 | 195,8941,50 | 13,49 157,03+1,79 | 17,50 "30 | 250 | 200 | 81,243.56 | _5.2 | 30 | 206,632.95 _| 24.23 |_148,9422,77 "). 9.49 60» | 300] 265 | _89,0:2, 13,0 | 30 | 200,983.16 | 18,58 | 151,242.42) 1474 30. | 800 | 683 | s60+1,83. | 100 | 57 | 190.2942,99 | 7,89) 143.2041,95 | _3,67 120» |1200:| 907 | 7604181, .|, — | 62,| 18240309 |_— |_199.552189_)_— Media pe i F variante | 4150 | 3496 | 88,941,07 | 12,9, |412 | 194,910.98 | 12,51] 153,62£0,80 } 14,09 D5Y (9.5403) 123 D5%/ (9; 403) = 1,84 Diy, (9 ; 403) — 142 Dir (25 403) = 243 la balanja de precizie, au fost sacrificate 412, prelucrindu-se ovarele prin tehnicd histologicy, pentru stabilirea numarului de tuburi ovigene. REZULTATE $I DISCUTIL Din datele privind acceptarea seriilor (va- riantelor) diferite.ca numar de larve tn. fa- milii neorfanizate, procentul botcilor c&pa- cite normale izolate in custi si al matcilor eclozionate, ‘se: constaté. urmatoarele : — Ia seriile de 10, 20 larve acceptarea a fost de 85—980/,, rezultind 87—1000/> bovei, din’ cate 91—990/, mitci eclozio- nate 5 — la seriile mijlocii, 30, 40 si 45 larve, sea determinat 0 acceptare de 89—93,6%/o si un procent de 87,3—930/5 botei normale si mitci eclozionate, confirmtnd media de 5930/p matci eclozionate tn termostat, obti- nut de MARZA si colaboratorii (SCCAS, 1969) si 900/) de citre FALUBA (R. P. Ungar’, 1963) ; — la seriile de 50, 60 si 80 larve, accep- tarea a fost de 81—800/, botci izolate 84— 95/4 din care matci eclozionate 82— 88,6%/0 5 Fig. 1 — sus: Procentul mediu de acceptare a nu- mérulut diferit de larve date in crestere Jos : Greutatea ¢l numfrul de tuburt ovigene in ovar Ja mitcile eclozionate din numdrul de larve intro- use in tamilii cresc&toare cu mated —.—-—.—greutatea medie a métctlor, —— numérul mediu de tuburi ovigene — la seriile de 120 larve, s-a tnregistrat acceptarea minim3 70,5—81%, din care botci cipacite 82—860/, si din acestea 75—79,60/. matci eclozionate. Analizind calitatea miatcilor eclozionate, sub raportul greutayii la eclozionare si al numarului tuburilor ovigiene tn ovar, din tabelul 1 rezult4 urmatoarele : —4a seriile mici si mijlocii, 10—45 larve, matcile eclozionate au avut greutatea de 190,8—198 mg si 157—163,8 tuburi ovi- gene in ovar, valorile fiind maxime la seria 30 larve ; — la seriile de 50 si 60 larve, matcile au tnregistrat 201—206,6 mg dar numai 149— 151 tuburi ovigene ; 6 — Ia seriile mari, 80 si 120 larve, accep- tate fn procent de 76—860/., mitcile au avut 182—190 mg si 139,5—143 tuburi ovigene 5 — fn cadrul variantelor, nu s-a tnregistrat un raport direct fntre greutatea miteilor gi numirul tuburilor ovigene, datele confir- mind ta general concluziile lui WEISS, cu privire la variabilitatea independent a celor dou caractere ; — cresterea mai bun in familiile neorfa- nizate a seriilor mici si mijlocii de larve a fost influentata favorabil de hrinirea sti- mulenté, cu adaos de tnlocuitori de polen fn perioadele deficitare, recomandati de citre CORA ROSENTHAL (Bucuresti, 1964). CONCLUZII Din datele prezentate, rezulta urmatoarele: 4. In conditiile yarii noastre se pot intro- duce pentru crestere in familiile autohtone neorfanizate seri de 30—45 larve, diferen- iat, 45 larve tn familiile puternice, 30 larve fn cele mijlocii. 2. In perioada optim’ de crestere a mat- cilor se pot folosi seri de 45 larve, tnsi spre sftrgitul sezonului, ca si in perioadele de timp nefavorabil, nu sint indicate serii mai mari de 30 larve, familiile fiind hri- nite stimulent gi cu adaos de fnlocuitori de polen. 3. Pentru sporirea numirului de mitci pro- duse pe familia neorfanizat3, se pot intro- duce pentru crestere, fn functie de puterea acesteia, 30—45 larve fn 2 serii tn decurs de 4 zile, corespunzitor cu folsirea re- petata, in acelagi interval, a familiilor star- ter deschis, 4. Matcile crescute din serii de 30—45 larve pot fi apreciate la eclozionare dupa méarimea corporala, aceasta constituind un criteriu al calitatii lor tnainte de fmpere- chere.POSIBILITATI DE INDREPTARE A FAMILIIOR BEZMETICE (CU ALBINE OUATOARE) Ing. I. ROTARU, I. STEVIE Facultatea de agronomic, Craiova Familiile bezmetice sau cu, albine ovi- toare sint acele familii ale cdror matci au fost omorite, Cel mai adesea, moartea matcilor se produce tn timpul transportului a stuparitul pastoral, uneori la controlul neatent al stupilor, in timpul furtisagului ete, Desi in aceste cazuri albinele fi crese matcl proprii, acestea pot pieri la impere- chere sau inainte de a fi fmperecheate. In Aceasti situatie, din cauza lipsei de larve finere in stup, familia nu-si mai poate forma 0 match noua, iar o parte din al- hinele lucritoare tncep si depuni oud de trintori. Prezenta albinei_owdtoare se recunoaste dupi zumzetul plingitor al familici, care fneepe o data cu terminarea depunerii fmpristiate a oualor, Acestea stnt agezate pe pereyii_celulei gi nu tn mijlocul ei, tneori chiar mai multe intr-o celula. Quile stnt partenogenetice. Prin metoda seuturirii tuturor_ albinelor la 0 distanyi oarecare de stupina, albinele ‘Varianta de ineroducere a mivoilor Rogova, judeyul Mehedinti au fost ex- perimentate dou variante de introducere a matcilor in stupii cu albine ouatoare, luind ca martor sistemul clasic cu scutu- rarea albinelor. Experientele s-au efectuat fn cursul anilor 1970, 1971, 1972 dupa urmatoarea schema : Vi — introducerea mitcilor neimpere- cheate direct tn ghemul de albine ; Ve — introducerea unei botei cXpicite tn apropiere de iesirea matcii ; Mt — introducerea matcilor tmperecheate dup’ scuturarea albinelor. In cadrul primei variante de cercetare, au fost introduse 14 m&tei netmperecheate, in a doua varianta au fost introduse tn fami- Vile bezmetice 15 botci capacite, iar la varianta martor s-au introdus 42 matei fm- perecheate. © conditie absolut indispensabila pentru acceptarea matcii imperecheate si a bot- cilor este ca fnainte cu doua zile de intro- ducerea acestora sa se scoata toate ra- mele din cuib si sa fie reintroduse dupa fecundarea noilor matci (vezi tabelul). Datele din tabel demonstreaza superiori- tatea variantelor cercetate (V1 si V2), in Ys ined, mslor sc. | Aust | xine ates I ahem Ve inorod. de botci cipicite Me, inerod. mincitor fmpachetate dupk exvrurarea ‘atbinclor ened ouxtoare, din cauza dezvoltirii tuburilor ovariene, nu mai pot veni inapoi. Dar, fu fntotdeauna matca imperecheat’ in- trodusk tn stup este acceptati, Pe Iinga faptul c& neacceptarea_mitcii duce la pagube economice, exist si posibilitatea de'a nu dispune in orice moment de mate imperecheate. Pornind de la unele observatii si tncerciri anterioare, in ferma apicoli din LAS. mies inerod. mitci __aocept. enkcci = 1% scorpe. ankecl nero. care mitcile au fost acceptate de familiile bezmetice in proportie de 100%» tn, toti anii fat de sistemul clasic in care matcile gu fost acceptate numai tn proportie de 62,6%/o. Ambele variante stnt favorizate de raj ditatea metodei, evitind scuturarea all nelor. Familiile de la care s-au luat bot- cile tnainte de iesirea matcilor pot primi imediat botci noi spre crestere.DESPRE CRESTEREA MATCILOR iN FAMILII INDELUNG ORFANIZATE IZRAEL ZOLTAN Sighetul Marmayiei Str. M. Viteazul Nr. 35 jud. Maramures In praotica apiculeurii modenne apare ne- cesitatea cresterii unui mumar mare, iar in unele cazuri chiar foarte mare de mitci, ca urmare a folosirii metodelor intensive de productie, ca: stupiritul pastoral, fo- losirea familiilor ajutitoare, temporare etc. Nevoia unui numir sporit ‘de matci se simve chiar si in stupinele mici, de 20— 40 familii de albine. Thorse asemenea’ stu- puis dact avem in vedere mimiai schim- area anuala a mitcilor, fogmarea unui necesar de 20—259/ de familii ajutitoare, mati de rezerva o0c., apare un necesar de cel putin 50—60 de miei anual, la care mai trebuic sX ad¥ugim si cazurile de pier- deri accidentale ca moartea mitéilor, ne- primirea lor de civre familii la schimbare si altele. Stuparind de mai multi ani in colectiy cu alyi colegi stupari, insumtnd jmpreuni cca. 100 familii, ne-am izbit tn fiecare an de nevoia acuti de a oreste anual 150— 180 de miatci si uneori:mai multe, Incercind si rezoly aoeast problemi, fo- Joseam anual un numir de familii desttl de mare la cresterea mircilor. Aci au api- rut unele probleme care asteptau o rezol. Vare corespunzitoare : — familiile folosite la orestere erau scoase din citouitul productici pe o perioad’ des- tul de mare, de 25—40 zile, coea ce a dus la diminuarea productiei, uncori la de- opularea lor, iar alteori chiar la completa lor desfiingare ; — la repetarea cresterii fh aceeasi familie, operatia s-a soldat cu weugite slabe, numa- rul de botci cresoute era mic, iat calitatea matcilor era slab’, albinele fiind tmbatrf- nite. De multe ori aceste familii deveneau bezmetice, Acest aspect al problemei pi- rea unul dintre cele mai grele de rezolvat : prevenirea $mbatrinirii populatiei familiei crescétoare. 8 Dupi mai multe experiment&ri, avind la bazi si unele materiale publicate $n litera- vura de specialitate din gard si din straina- tate ou privire la orestorea intensiva a mil cilor, am ajuns la urmatoarele concluzii — existd posibilitatea de a creste m¥tci in mai multe serii tn familii fndelung or- fanizate ; pentru preintimpinarea fmbitrinirii albinelor, este necesari improspitarea lor poriodicd ; — cresterea continu’, nefntrerupti, con- comitent cu improspitarea periodic’ a albinelor nu duce Ja aparitia albinelor oudtoare, cu conditia ca ifamilia sX aibi fn ‘permanengi material biologic penrtu cres- tere ; —_cresterea mitcilor in familii indelung orfanizate are un randament tridicat : se reste un numar. mare de mitci, relatiy cu putine familij ,firi a afeota calitaten mit- cilor ; — metoda este destul de simpli, ou con- digia de a se respecta tntocmai perioadele si ciclul de cregtere, de izolare a botcilor, de reinnoire a albinelor etc. Exporiengele definitive le-am facut tn se- zonul apicol 1972 cu dou’ familii adipos- ‘tite In stupi orizontali de 24 rame. Initial in fiecare stup au iernat cite 2 fa- milii pe ctte 10 rame despirtité prin doux diafragme etanse. Cresterea: m¥tcilor a fost inceputi dupi vculesul dela salctm. ; Laiinoeperea lucrarilor am izolat ambele mitci astfel : ‘— a familia din stinga (A) am format cu ajutorul unei diafragme cu gratie Hane- ‘mann un compartiment pentru 2 rame fn care am pus o rami cu puiet cipicit si o rama goali, clidité. bund pentru oust. In acest compartiment a rimas gi matca. Unmeazi apoi un compartiment de 5— 6—7 rame, mirginit de o diafragm’ etan- si si mobili. In acest compartiment am pus toate ra~ mele ou puict al familiei si un hrinitor — uluc de 0,5 litri, Acest compartiment careare si urdinigul familie, serveste pentru capieirea puiecului si kam denumic ycom- partiment de imbitrinire® ; ="la familia din dreapta (B) matea a fost izolata intrun izolator cu pereyi din gratie Hanemann, plasat tn mijlocul cuibului. Organizarea familiei tn faza pregititoare A — fomilia din stfoga: 1 — compartiment de_izolare f naechtt 2 grote Tlanomann j 3 compartiment de fnbieinite; 4 — heinitor alse; 5 — diatragms mobi. Bi— farmfia din dreapta: 6 diafragmt ean 7 — inode ‘tor ol. gratit Hanemaan ; 8 — urdinige, Aceasti familie are un urdinis propriu si un uluc hrinitor de 0,5 livri. Aceast’ organizare a familiei tn aga-zisa BS de pregitire’ este prezentati tn ig. 1. Dupi 5 zile, matca din familia din sttnga (A) a ocupat cu oud rama a doua, care este scoasii fra matc’ si pust dincolo de gratie, in ,,compartimentul de imbaerini- re", in locul ei este pusii o alt rami buni de ouat. Aceasti operatie se repetd tn per- manenti din 5 in 5 zile. in toata perioada cresterii, timp in care familia este stimu- Jat& cu sirop 1/1 ofte 250—300 ml pe zi. Tot dupa 5 zile de la tneeperea lucrarilor, tn familia din dreapta (B) se scoate din izolator rama care este ocupati deja cu oua gi este tnlocuita cu o alta rama buna de ouat, avind grija ca matca sa ramina in continuare in izolator. Rama cu oud scoasa se da la familia din stinga (A), in ,,com- partimentul de imb&trinire. Dupi alte 5 zile (deci dupa 10 zile de la {nceperea operatiunilor) familia din dreap- ta (B) se orfanizeazi prin scoaterea izola~ torului cu mateX gi cu ram% ou tot si se formeazi un nucleu. Familia nu mai are puier nec¥pacit si dupa 24 de ore de orfa- nizare poate primi rama de crestere cu. materialul biologic {n golul rimas in locul izolatorului scos. Aceasti familie devine ,compartimentul de orestere® al tntregu- Tui complex. Pe perioada cresterii, mai ales ptnit la ca picirea botcilor, si acest compartiment este stimulat cu sirop de zahr in cantitatea aratata, ‘Aranjarea familiei tn aceasti situagie este ‘cea prezentati in fig, nr. 2, fn continuare se procedeazi la mutarea periodic’ din ,,compartimentul de fmba- trinire a ramelor tn care puiovul deja este cipicit tn compartimentul de crestere. ‘Am facut aceasti operarie de mutare a ramelor in momentul ridicdrii botcilor pentru a fi folosite fie tn situayia de sbotei Inature™ gata de eclozionare, fie puse in custi de eclozionare pentru a fi folosite ca miavci virgine tn stupusori de impere- chere. Any mutat cite 1—2 ame in locul a 1—2 rame din ,,compartimentul de cres- tere“ din care puietul a eclozionat. Mentioner ci nu totdeauna a fost necesari mutarea ramelor cu puiet capicit din ,compartimentul de tmbicrinire, cel de Srestere find foarte populat. Tn compar timentul de imbitrinine“ am [sat rame cu puict cipicit pentru menginerea popula~ tiei acestui compartiment. De altfel, popu 1 — compartiment de izalase 4 Se tompartimene de é = sistant’ mobi i “yes urdinige. ‘diafraged ecangs 5 sami de oreseere + layia era aja de mare in ambele comparti- mente cX, uneori, am folosit albinele care prisoseau la populares scupusorilor de tm- perechere. Indiciul cel mai precis era fap- tul ci ambele urdiniguri aveau_,,barba". Prima rami de crestere a fost introdusi La 9data de 10 mnie 1972 si repovatad oresterea din 2 tn 2 siptimini, ptni la data de 19 august cind a fost introdusd ultima rami de orestere. Cele 14 zile de la 0 orestere Ja alta, dact avem in vedere ci virsta aproximativ’ a larvelor transvazate si date pentru orestere a fost de 1 zi, reprezinta : — timpul pin’ ofnd botca poate fi consi- derata ca ,,matura“ — 10 Bie —Ttimpul” necesar pentru eclozionarea mitcilor din custi — aproximativ 2—3 zile ; —- timpul necesar pentru ymodelarea® fn- ceputurilor de botci artificiale si orfani- zarea familiei — 1 zi. in total, deci 13—14 zile. Aceste 14 zile, de altfel au fost oarecum »impuse“ pe de o pavbe pentru ca familiile de orestere le aveam la domiciliu, iar stu- ina deplasat tn pastoral la zmeura si tneye Ja cca. 40 km de oras iar pe de alti parte pentru c¥ timpul era limitat da- torita serviciului. Astfel am stabilit o anu- miti ,,cadenta* care tnoopea in ziua de simb&ta si reincepea tor simbita dupi 2 siptimfni, cind dispuneam de mai mult timp. Aveasti perioad’ poate fi scurtaci mult dact botcile, imediat dup& c&picire, sint date altor familii pina la maturizarea lor, eliberindu-se astfel familia de crestere pentru o nou’ operatiune. Accasti impirtire a timpului, in comple xul metodel, a asigurat pe toat’ perioada de crestere larvele de viret’ corespunzi- toare si in cantitate suficient& pentru vran- svazare, chiar in ,compartimentul de im- bitrinire®. Pentmu aceste motive am plasat de la inceput tn familiile respective cele mai valoroase matei din stupini, atit sub aspectul prolificitagii, eft si al productici. Larve | Larve a Eade sonia {OR RE | Bate -| onsen crti- | ret- alec (vreme rece) 10 Desigur, sint gi alte posibilitayi de a re- zolva problema asigurarii materialului bio- logic pentru crestere, dar vendinta a fost de'a simplifica totul pe cit, posibil. Dar, chiar tn aceste condigii am facut 6 cresteri succesive fntr-o singuri familie. De fiecare dati rama de crestere a fost echipata cu 3 rinduri de {nceputuri de botci artificiale in care au fost transvazate larve de virsta corespunzitoare, in total 45 larve la o crestere (vezi tabelul). Deci, de la o singuri familie au fost obti- aute 185 botci capacite, frumoase i sina- toase. Tot asa am procedat si cu a doua familie de la care am objinut 172 botei cipacite, deci in total 357 de botci cipicite de la 2 familii de crestere. Mitcile eclozionate yi tmperecheate, date familiilor, nu au fost schimbate nici una, ceea ce este un indiciu al calitiqii lor. Afari de aspectul de marime si de cantitate de oud nu am dispus de alte posibilitiri de testare a calititii mitcilor. La terminarea oresterii, familiile au fost din mou despartite, refioute ca inainte de inceperea operatiei de orestere. La contro- Tul efectuat, inainte ca familiile din ,,com- partimentul de orestere® si primeascd mat- cile, nu am constavat prezenya albinelor ouxtoare. Acest lucru demonstreaz’ ci cele expuse ou privire Ja posibilitiyile cresterii mitcilor in familii indelung orfanizate, cu respeotarea celor expuse, nu duce la apa- ritia albinelor owktoare si experienta a dovedit aceste fapte in practici. In prezent fiecare din cele 4 familii ada- postite fn cei doi stupi au primit cite o matca tinira si au intrat tn iarnd pe cite 10 rame pentru a putea face fata cregteri- lor din anul 1973. Desigur, studierea metodei, aducerea unor fmbunatatiri, mai ales prin prelungirea perioadci de crestere in tot sezonul ac- tiv, incepind de la sffrsitul lunii aprilie, ar duce la un randament gi mai mare. Dar, chiar si fn acest an, am reusit si asigurim jn ineregime numirul de miitci necesare pentru stupinele noastre (avem puse si la rezerva) si am valorificar un numér destul de frumos de mitci, chiar la unii stupari pretentiosi care au rimas mulyumiti de calitatea acestora.TENACITATE IN PREGATIREA PRODUCTIE! Tng. ST. POPESCU Sir. ‘T. Viadimirescu Ne. 384 Dedigigani, Jud. Vileea Nimeni nu contesta faptul c& productia apicol constituie un lany neintrerupt de ikeriri deopotriva de importante. Este suficent cao verigt si lipseasck pentru ca rezultatul final si fie compromis. O verigi de un, real si excepyional ajutor, tare poate si dea roade utile in pregé- tirea si rentabilitatea familliior de albine, © constituie unele calcule de matematica elementara orientate spre cerinyele practice apicole, dintre care amintim urmatoarele : Un fagure artificial sau cladit, care oeupa suprafaja total a unei rame stas cu lungimea de 41 cm si layimea de 27 cm are pe latura mare a dreptunghiului cirea 80 celule de albine lucratoare si circa 50 celule pe latura micd. De aici rezult’ ci un fagure stas are pe una din parti 80 X50 = 4000 de celule de al- bine lucratoare gi 8000 de celule pe ambele parji ale unui fagure. Din famulyirea ambelor dimensiuni ale unui fagure stas — 41 cm X 27 cm rezult’ cd un fagure STAS are pe una din parti 11 dm? si 22 dm? pe ambele parti. Dack impartim cele 4000 celule 1a 11 dm* aflim ca pe una din partile unui dm* de fagure se gasese circa 365 celule de albine lucratoare sau respectiv 730 celule e ambele parti ale unui dm?. in cazul cind dorim s& cunoastem cite albine tinere eclizioneazi zilnic in cuibul unei familii de albine xecurgem la urma- torul calcul: stabilim suprafaya ocupata cu puiet cXpicit, exprimata in_ dm? si fnmulim dm? cu 365 albine, Produsul rezultat se imparte la 12, caci puietul capacit ecliozioneaza in timp de 12 zile gi rezultatul obsinut reprezinta numirul Ye albine ce ar ecloziona zilnic precum si numirul de oui pe care matca le-a depus cu 21 zile in ura. Si exemplificim cele expuse si si urmi- tim contributia lor pentru practica api- coli, $% presupunem ca salefmul J, tntr-o anumita regiune va inflori tn jurul datei de 8—10 mai si ci la accast® dati in cuibul unei familii de albine existé circa 22 dm? cu puiet capicit, respectiv § 000 albine in curs de eclozionare. Impartind $000 Ja 12 aflm ci incepind de la data de’9—L1 mai zilnic vor ecloziona cite 670 albine sau in total vor ecloziona pind la data de 21—23 mai circa 8 000 albine lucratoare. Si ne oprim asupra cifrei de 670, intrucit dup’ cum vom vedea, acest Iueru nu este lipsit de interes pentru practica apicola. In primul rind observiim ci albinele care eclozioneaza in perioada amintité nu au © prea mare importanya practici tntructe primele si ultimele 3—4 generatii de fibine nu vor participa la valorificarea culesului pe toata perioada de inflorire a salcimului. Pe de alt parte este stiut co marci cu fnsusiri valoroase, in conditiile unei familii de albine normale, este capabild sa depun’ tn ultima decad’ a lunii aprilie cit gi tn cursul lunii mai peste 1500 owa sau chiar aproape 2.000 ouk tn timp de 24 ore. Rezulta ed in cazul exemplului dat po- tensialul_melifer al salctmului_nu poate fi valorificat din plin, tatructt cantita- tea si calitatea albinelor, dintr-o asemenea familie de albine precum si prolificitatea mateii lor stnt sub nivelul cerinyelor unui potential normal si, pe de alta parte, tclozionatea puietului nu este. sincroni- zati cu durata de inflorire a saletmului I. Se tnyelege cX in asemenca cazuri nu trebuie trecut cu vederea modul tn care au fost pregitite familile de albine in toamna anuluj precedent (iulie-august) si nici calitatea intervenfiilor din sezonul de primivar’, Datele cuprinse tn tabelul, 1 nu pot fi valabile pentru toate regiunile Tarif, totusi pentru stuparii care practici pastoralul la salcimal 1 din sudul Olte- Hiei datele redate tn tabel trebuie apre~ ciate ca orientative. Din datele cuprinse fn tabel stnt de sem- nalat si de seyinut 2 simuayii bine dis- tinete: prima are loc in, luna februarie (chiar Ja sfirsitul luni ianuarie) si, tn- ceputul Iunii martie si const tn declan- iTabeluli 2 Telorioneazi Gener- Raportar Ja aumirul a data nt ailnic otal Eo aaheseel | 25.1 3 80 1000 I 15, 111 10 300 3.500 0 25, WI—6. IV 2 670 8.000 m1 puiet pe 2—3 faguri 7, W—18. IV 40 1250 15.000 Iv puiet pe 34 faguri 19. 1V—30. 1V 62 1.800 22.000 v puiet_ pe 6—7 fagu sarea dinamismului biologic, concretizat in aparijia primelor generayii de albine (I si ID), fn general fara interventiile stu- parului, care contribuie la ridicarea evi- denta a potentialului fiziologic al mat- cilor si intensificarea cresterii_puietului. Realizarea acestei situapii este deosebit de usor de obtinut si dorim si reyinem aten- gia stuparilor incepatori asupra faptului ca modul de prezentare a familiilor de albine fn lunile februarie-martie reflect tn mare masura valoarea biologic’ a ma- terialului cu care lucrim precum si con- digiile fn care au iernat familiile de albine. A doua situayie care se desprinde din analiza datelor cuprinse in tabel se refera la dezvoltarea familiilor de albine dato- rita. masurilor aplicate de apicultor tatr-o perioada bine stabilita (51 zile tnainte de a fnflori salcimul I) si hotarftoare pentru pregitirea corespunzitoare a fa- miliilor in vederea valorificarii saletmului din. sudul Olteniei. Astfel, cu ajutorul datelor fenologice am putut stabili ci aceasta perioada, cu mici abateri, are loc tntre 17—20 martie si 21—24 aprilie, in care timp in stupina personala practic hranirile stimulente de primayari. De asemenea, din tabel se constati ci pentru _valorificarea salctmului I este ne- cesar sa eclozioneze fn sezonul de prima- vari minimum 5 generatii de albine, in care caz peste 35000 de albine culegi toare vor participa la acest cules, capa- itatea productiv’ a unor asemenea fa- de albine, dup& cum se stie, fiind deosebit de ridicata. Amintim ca {tn se- zonul de primavara timpuriu este indicat sa avem in cuibul familiilor de albine un 12 num&r mare de dm* cu puiet cXpicit re- partizat pe un numar redus de faguri. Totodata este util sa apreciem si sa ex- primim cantitatea de puit cipicit in dm pe numérul de faguri, intrucit in acest caz cele dou’ cifre (ex. 40 dm® pe 3 faguri) ne ofera posibilitatea si avem © orientare aproape completi asupra prolificitStii mitcii (40 dm? x 365 albine 14600 : 12 = 1210 albine care eclo- zioneaza zilnic) si starii de fapt a unei familii de albine la o anumita dari, cunoasterea relaziei dm® puiet capacit pe nr. de faguri, fiindu-ne de un real folos tn munca de dirijare si judicioas’ fntre- finere a familiilor de albine fn vedera valorificarii culesurilor succesive. Suprafaya cu puiet capacit se stabileyte cu ajutorul ramei rejea, dar dupi oarecare experienfa aceasta se poate aprecia cu mici abateri si cu ocazia examinarii fa- Picea, Astlah inl cea) Meta te partea superioara a fagurelui exista un strat de miere lat de 6—7 cm, iar restul este ocupat cu puiet capacit aceasta denotd ca pe ambele parti ale fagurelui avem peste 5000 celule cu puiet capicit. Aceasta este una din ‘situagiile deosebit de favo- rabile in care ar trebui si se gascasca familiile de albine fn jurul datei de 20— 25 aprilie, cu conditia ca in cuibul fa- miliilor la aceastd data sa existe mini- mum un numir de 5 asemenea faguri. De exemplu: 5 faguri x 5000 celule capacite 25000: 12 2080, cifra care ne indicd numarul de albine care eclozioneaz’ zilnic si ci matca a atins potenfialul fiziologic admiCONTRIBUTII PRIVIND ACTIUNEA BACTERICIDA S| BACTERIOSTATICA A MIERII DE LECANIIDE (PHYSOKERMES SP) DIN ZONA CONIFERELOR*) Dr. V. DAGHIE, Dr. I. CIRNU, farm, VASILICA CIOCA Deoarece in ultimul timp 0 serie de stu- dii au aratat prezenja fn cantitate mare a substanyelor antibacteriene in micrea de mani, comparativ cu mierea filorala, procum si variabilivatea acestei puteri Antibiotice de Ja un sort la altul (2), ne-am propus in prezenta lucrare un studiu in aceasti problem asupra a 23 sorturi de miere din Romania, S-au studiat astfel: 4 sorturi de miere floralé (Robinia, Tilia, Helianthus si Calluna), 3 sorturi miere de mana din padurile de foioase gi 16 sorturi miere de mani di zona coniferclor (1100—1550 m_ altitu- dine). In acest scop sau utilizar 8 tulpini mi- crobiene de colectie (Proteus vulgaris, Staphylococeus 80, Shigella flexneri 2 a, Pseudomonas pyocyanea, Shigella sonnei R, Shigella sonnei, Escherichia coli 128, Shigella flexneri 1b) a caror sensibilitate Ja antibiotice a fost testata prin metoda antibiogramelor cantitative difuzimetnice in gelozi nutritivi (1). Rezultatele cercet&rii efectuate fn pe- rioada 1969—1970 stint prezentate tn tabelele I—V. Referindu-se la datele din tabelul J, re- wuld cX Ja nici una din cele 8 vulpini nu se remarcd un comportament deosebit din punct de vedere al sensibilitigii sau re- zistenyei lor la antibiotice. Prin aceeagi metod’, toate sorturile de miere mentionate mai sus au fost inglo- tate ta medii, in concentratii succesive de la 20—0,5%. Insaminjarea s-a facut cu cultuni de 24 ore, iar citinea rezultate- 4) Referat prezentar tn cadrul celui de al XXU-lea Congres Intemational de Apiculturi al Apimondiei, Moscova, 1971. lor s-a efectuat dupa o incubare de 24 ore, dup’ technica cunoscut’ din luorarile anterioare (5). Micrea de lecaniide din zona coniferelor, Balea-Hayeg, 1500 m deserisa de noi pentru prima oara in R, S, Romania (4), 2 prezentat o deosebiti actiune antimi- crobiand, superioari tusuror celorlalte sorturi icercetate. Din datele prezentate in tabelul II, re- iese ci s-a duorat cu 17 dilugii de miere (de Ja 20—0,5%/o) pe cele opt tulpini microbiene, care prin ‘inmulpire dau un total de 136 zone de actiune matoriali- vate in careuri, Dintre acestea in 96 de zone (700/s), germenii s-au dovedit a fi sensibili la mierea de lecaniide. Celelalte sorturi de miere twavate si in- tenpretate dupa acecagi tehnici, au pre- zentat sensibilititi cuprinse fmtre 17 si 480/. cu o medie de 340/o. Analizind aceste sorturi de miere fn pri- vinya compozitiei glucidice, aciditate, in- dice diastazic, substante minerale evc. nu sa observat nici o legiturd fntre aceste alomente si iputerea antimicrobian% a mierii respective. ‘Aceste ezultate obyinute asupra micrii de mani de lecaniide ne-au tndropeégit aprofundarea lor, pentru a preciza pe Hogi individvalitatea evident& a acestui principiu antimicrobian eventuala lui ‘pluralivate, caracterul bactoricid sau bac- frericetatic, precum gi asupra cArei faze ide dezvoltare a culturii microbiene actio- meaza. Pentru aceasta am efectuat o diluyie de 10/, miere de lecaniide in mediu nutri- tiv lichid. Sterilicatea eprubotelor cu me- div a fost controlati prin incubarea lor timp de 72 de ore la 37°C. Volumu! me- diului de cultur’ a fost de 20 ml tn fie- care epcubet’, Sau nstimingat culturi de 24 de ore, diluate si dozate nofelometric, din cele 8 tulpini microbiene folosite st tn prima pante a lucririi. Dupt incubare 13la 37°C la anumite intervale de timp (5 minute, 0 o%, 3 ore, 6 ore, 24 ore), din acest mediu’ insiminyat sau fAcut determiniri cantitative ale germenilor pe ml, prin mevoda dilugiilor ‘tnglobave in gelozi quvritiv’ si citiren numarului de colonii dup& 48 de ore de incubare la 37°C. Rezirltatele (germeni/ml) sint ou- prinse fin tabelul IIT. Din acecasi tehnicé si in acelasi timp am folosit sortul de miere de mai sus, in- calzit 30 de minute la 100°C. Rezul- tatele sint mentionate fn tabelul IV. Numiral de germenifml la proba martor, care nu cuprinde miere se poate urmari in tabelul V. Rezultatele arati c& sortul de miere cer- cetat de noi, nu se aseamin’ cu cele cerce- tate de Buchner (2), care arata c& prin- cipiile antimicrobiene din mierea de mana rezista la 3—4 incalziri la 100°C si ci mie- rea de lecaniide este bactericida pentru tul- pinile de Protexs vulgaris, Staphylococcus 80, Pseudomonas pyocyanea si Shigella flexneri 1b si bacteriostatic pentru cele- lalte tulpini cercetate, In cazul tulpinilor Staphylococcus 80, Shigella flexneri 2 a, Pseudomonas pyo- cyanea, Shigella sonnei R si Shigella flex- neri 1b, principiile antibiovice au actio- nat inci de la faza de lag, prolungind-o fn unele cazuri, pin’ la disparitia trep- tati a germenilor din mediul de cultura. Pe restul tulpinilor microbiene germenii au actionat asupra fazei logaritmice de crestare (6). Rezultatele prezentate in tabelul IV de- monstreazi disparitia principiului _anti- biotic termolabil si persistensa celui ter- mostabil cu evidente caractere bacterio- statice tn raport cu proba martor, Deoarece actiuinea antimicrobian’ a mie- ii este astizi umanim recunoscut’, pe Hing eventualele perspective terapentice care se doschid, problema are si o apli- cafie practici imediati, tn ceea ce pri- veste limitarea duratei de acyiune a cal durii din prelucrarea tehnologica a imicrii, precum si a posibilivagilor ei de conser- 14 vare naturalé, in afara sterilizarii, tn acest sens propunem discutarea oportuni- Tajii introducerii. fn practica. curenti pe Hing celelalte analize care dau indicatii asupra calitatii mierii si determinarea puterii antimicrobiene. Cercetitorii acestei probleme stat astizi numorosi si practic imposibil de citat in cadral unei comuniciri. Considerim ci se poate ajunge la o standardizare a_me- todei de Iuoru, a tulpinilor microbiene, sia exprimarii rezuleatelor, in unitkyi sau procente, urmfnd tn viitor sil se poata trage concluziile unor cercetiri sistematice. Concluzi Ca urmare a cercetirilor efectuate in perioada 1969—1970, s-au stabilit urmi- toarele : — Intre rezultatele analizei chimice (aci- ditate, indice diastazic, glucide, substanye minerale etc) si cole ale actiunii antimi- crobiene, au s-a putut stabili nici 0 co- relagie. — Dintre cele 23 soiuri de miere cerce- tate, mierea de lecaniide din zona coni- ferdlor, s-a dovedit a fi superioard ca putere’ antibiotic, tuturor _ celorlalte sorturi, actionnd chiar la concentratii minime de 2—0,5%. De asemenea, s-a stabilit c& principiile antibiotice pe care le congine acest sort de miere sint ati temmolabile cit si termostabile, cu putere bacteriani si bacteriostatic, an raport de fiecare wulpina microbiani actionind pe fazi de lag, fie pe faza de multiplicare logaritmici a microbului, Se mecomandi introducerea in practica de rutin, alituri de celelalte constante ale micrii si doterminaren puterii anti microbiene, tn scopul aprecienii calitéyii ci. De asemenea se propune discutarea standardizrii_metodei si tulpinilor m crobiene folosite {n scopul menyionat mai sus, au numai din punct de vedere al des- chiderii unor noi posibilitigi terapeutice, ci si acela al aprecierii posibilitipilor de conservare.— Antibioticele, Ed. Medical’ Bucuresti, 1965. uber die BIBLIOGRAFIE 1, BALS M. G. 2, BUCHNER R. — Untersuchungen Honigtauhonigon, 5. IALOMITEANU M,, DAGHIE V., MIHAILESCU F. antibakterietle Siawesdeut. tmker 0 (17) 1960. a, CHAUVIN R. — Actlon phhysplogique et terapeutique des produits de la ruche mm Tralté ie Diotosie de Vabellie™. Tom. TIX pp. 195136, Paris, 1958 4 CIRNU 1 Cereetin privind biologia el Importanta economies a lecantidelor producitoare Mig mani ain zona Hajes-Hunedoara, Lucranl stiintifiee SCCAS vol. IX Bacureyti 168 actemiostatic and bactericide action of the Honey, XXII, Congress, 1967, Wirkung von Blliten-und — Contributions to the study of the International Apicultural 6. NESTORESCU N. — Bacterlologie medical, Ed. Medical Bucuresti, 1965. Tabelul 1 ANTIBIOGRAMA CANTITATIVA A TULPINILOR MICROBLENE peni- Sttep- Pott Peniciina G gue tomi- Clorame mixin Kana- ‘Tetra- SCR Ce ad. 10 [asm 1 25 7 «199100 T2010) 61262 06530 Proteus vulgaris RS R RSS RS RRR S sSS RSS Staphylococcus @ = RS 8 R RPP RS RRS SS 5S SSS SSS Shigelta flexner! 2a RPsS R RPS RER SSS RRR RRR RRR ‘Pseudomonas ‘pyocyanea RRRR R RSS R sss RSS Snigela sonneiR oR RR S R RSS RSS SSS S sss Shigetia sonnets ROR S R RSS RSS SSS sss Eschertehia cout 128 RRS S 8 RSS RPS SSS SSS SSS RSS shigetta flexneri 1b RRRR R RRS RSS SSS RRS RSS SSS § — Sensibil ; P — Partlal sensibil ; R — Rezistent. Tabelul I ACTIUNEA ANTIBACTERIANA CANTITATIVA A MIERIT DE LECANIIDE aoih 15% 10% 954 6% Te 6% SMe Ah 9.2 he 0.8% 0.8% O,7a 0,04 045% Proteus vulgaris sss S88 SSS S88 8S 5S 8 8S R Stafilococeus 80 sss 888 $858 SR Shigetia flexneri 2. sss ssS $85 SSR Pseudomonas pyocyanen «= Ss SS OS BB SSS SR shigetta sonnet R sss 885 S885 $858 58 8 F ‘Shigetia sonnet S sss ss8 SSS S88 Escherichia colt 128 sss ss8 $858 SSR Shigella flexneri 16 sss 888 85858 8858 RB 15oT oysed AT arsed wrased | or aysod sar sisod OT eased OT ised ot oased wor oso 00098 sor oisee noes wor onsod «or 9ysed cose naoooat enocaone 0002s cose woes aaa ser osezr cases oozes noe nore noc | one oncor oosor oct eat sor crat OLAV SUSIN YHYs nds NI YOTINSWUED VENVETOAZEE A IT qe ee bane | fRes c | socse eee |eeeeao 000027 0000 so arsed 00072 woot | nme 009s 00s cost cnet cwnoies owns ws | ams oon one wwe cues coy cous oo om owns cower ext oxox eet oor cast our osier oat YEOITAD Ga AIGA NI INWWHED Ga INTAUYWAN V¥dASV BLVAILOVNI SCUNVOTI Za Ira VENOTLOV AL Im[eqe 2 at owed vomosr coon ° vost 2 3 2 owes coer omy cote ° oo» a owe coms owt ome owut cose vont ove cose vote oo owe ee oon, ore cower vet ooeat cover oszat owt tr cost coat aruownt | sex noo a Aa | Lees « cme frptas” | oder | Bestet ra) Eocene ees ge femme Cre YaAUINO ga NIGEN NI INTWHSD Ga INnTNUyMAN VHaNsv ZaNNvOTI 3a OWSIN vaNOILOV DE 19421 16UN NOU COLECTOR DE ZAHIARIA VOICULESCU Vicepresedintele filialei A.C.A. judeyul Hfov si Municipiul Bucuresti Su. Av. Teodor Hiescu Nr. 2, Sectorul 1 Bucuresti Tn doringa de a pune la dispozitia api- cultorilor noi utilaje pentru objinerea po- fenului recoltat de albine, Combinatul apicol a produs un colector de polen de Constructie simpla, la un pret de cost acce- sibil de 26,40 lei (fig. 1). Orice stupar fl va putea cumpara deoa- rece pretul ui va fi amortizat in cel mult 2 siptimini de folosire, Acest colector poate fi utilizat la toate tipurile de stupi, indiferent daci au sau nu sctndura de zbor fixa. Cum printre apicultori sint multi amator: dornici si-si construiascd singuri colec- toarele de care au, nevoie, vom incerca tn cele ce urmeaza_ si aratam, cum pot realiza acest lucru fara dificultayi. Pentru inyelegerea mai bine a modului de mon- tare a colectorului, toate piesele compo- nente au fost desenate, cotate si indivi- Qualizate prin literele alfabetului (fig. 2). Dupi executarea tuturor pieselor colec- torului, vom face cite o tiewra adincd de 4 mm, conform liniilor punctate, pe peretii Iaterali ai colectorului, notayi cu D gi E. Taietura se executa atit pe orizon- tala cft si pe verticala. Dupa aceasta, ludm piesa B, o agezim intre piesele D gi E astfel ca partea ei lari de 35 mm sk formeze baza de jos a colec- torului, iar latura groasa de 20 mm delimiteze 0 parte a depozitului de polen. Batem apoi cuie tn piesele D si E, pentru a prinde la mijloc piesa B. Ludm piesa CG pe care o asezim tn decuparea exis- tenta in piescle D si E, o batem tn cuie si objinem latura.cealalta a depozitului de polen. In partea de jos a colectorului se fixeant qesatura metalica cu ochiuri de POLEN 1 mm fn care scop vom folosi 2 bucati de tabla galvanizata de 10 x 80 mm $i 2 de 10 x 325 mm. Este bine ca aceste fisii din tabla. si fie in prealabil gaurite cu un dorn foarte bine ascuyit sau in lipsa acestuia vom folosi un cui mai mare bine ascuyit. Vom bate in cuie una din laturile mari dupa care vom tntinde foarte bine plasa, vom aseza deasupra ci fisia_de tabla si vom bate cuisoarele res- pective. Dupa fixarea plasei cu ochiuri dese, in- voarcem colectorul, luam , jesatura cu ochiuri mari si o netezim bine. Unul din capetele inguste va fi introdus tn taie- tura orizontala din piesa D, iar celalalr capat in taietura din piesa E. Peste ca- petele plasei vom presa cele doud ftsii de tabli de 10 x 80 mm fara st batem cuie. intindem bine yesatura, o fixdm cu fisiile din tabla de 10 x 320 mm pe ambele parti, avind grija deosebitx ca si fie foarte bine intinsa, fard sii marim unele ochiuri. Este bine ca tnainte de a incepe constructia colectoarelor si ne procurim de la centrele judeyene sau oragenesti ale Asociavici placile active prin care vor trece albinele pentru a intra fn stup. Avind partial montat colectorul, luam placa activa pe care o scurtam astfel ca Si intre perfect tntre piesele D si E, tn taietura verticald existenta. Placa activa este scoasi apoi si fixam pe ca jgheabul din tabla cositoriti cu latura de 5 mm, Acesta se agazi central astfel ca si ramind fari armaturi capetele care intra fn taiewura, dupa care cu un ciocan sau in menghina stringem laturile jghea- bului din tabla cositorita care prind la mijloc placa activ’. Cu un cui sau doua yom da din loc fn loc 3—-4 lovituri astfel ca si presim tabla activa fara a o perfora, Placa activa astfel intarita este introdusa in taicturile respective in aga fel ca partea armata sd vina deasupra plasei de sirma. Fixam in.cuie piesele A si F si fn acest fel colectorul este montat complet si 17Fig, 1 — Colector de poten poate fi folosit fara sa fie vopsit. Eva- cuarea polenului din colector se face prin triunghiul cu latura de 20 mm, taiat in piesa D si care pe timpul cit sta la urdi- nig va fi astupat cu un dop de hfrtie pen- tru a nu permite intrarea albinelor in depozitul de polen. In urma cu 2 ani primul colector folosit fn stupina personala avea la fund masa plastica tn loc de plasa de strma. Din aceast cauzi, noaptea, vaporii calzi care jieseau din stup se condensau pe aceasti plack din p.v.c., iar polenul ve- nind in contact cu piciturile de api se umezea si avea aspectul unui terci de malai. Dack unele tipuri de stupi_ au urdinisele mai mari, spafiul ramas liber tn afara colectorului se va bloca cu bucati din lemn sau alt material pe care albinele sé nu-l poata roade. Colectorul se va ageza cu grija la urdinis tn asa fel ca. si nu rimina spagii libere prin care albincle ar putea trece si evita astfel placa activa. 18 Reductoarele de urdinis nu vor fi indepar- tate decit atunci cind este suficient de cald, iar familia este bine dezvoltati. Sk nu sperie pe nimeni primele 24 sau 48 ore de Ja ayezarea colectorului de- oarece dupa trecerea acestui timp. totul intra in normal si colectarea polenului progreseazi. Asezarea colectorului se va face seara dupi oprirea zborului, astfel ca dimineaya, albinele pirisind stupul si treaci prin placa activa si si fack recunoasterea a obstacolului. Pentru a stringe cit mai mult polen stuparul trebuie sk aib% familii bine dez~ voltate, cu un num&r mare de culegitoare, iar in zona unde practicd stuparitul sa existe multe plante producatoare de polen dar sa nu tnfloreasck {n aceeiagi perioada. Cu ft succesiunea producatorilor de po- len este mai indelungata cu atit recoltarea di un randament mai mare. Dupi exeperienya acestor ani de recol- tare a polenului pot afirma ci se poateFig. 2 — A—F: buciti din choresves cu i Tio fi fa peal a ces Oe SMPRGEY ERLE OF ae a parees drewprt de joa devanulis 1 oR oer obtine usor 1 kg de polen uscat de la fiecare familie de albine bine dezvoltate Ja culesul de saleim. ‘Am avut unele convorbiri cu cei care re- colteazi polen si care pentru a usura in- trarea si iesitea albinelor din stup s-au ede nm, ea in poste ie igs Rola covitoried cu geovimen de 03--0,4 Mien Se ini dic me ie arte cient cxiturd din stemt galvanizata cu ochiuri Wanizatd cu ochuvel de 1% 1mm 5 I—J: jlowul, colgetorulsi montat tn care 32 vede Ps 308 % 35. 20 %10 mm). gindit si fixeze pentru fiecare rind de orificit sipculiye din lemn sau masa plas- ticd care ar ajuta mult la recoltarea unor cantititi sporite de polen, Cu accasta ocazie vreau si amintesc ci tn anul 1961 primele colectoare foolsite, care au purtat 19numele de colector model 1, aveau in spate placi active, asemenea sipculitelor, care in loc si ajute mai rau fncurcau treaba, Stim cu tofii ci albinele merg pe picioarele Jor pind la urdinis iar plecarea Ia cules se face cind sint afari pe scindura de zbor. Tot aga se petree lucrurile si atunci cind colectorul este montat la ur- dinis ; albinele pentru a iesi din stup trec prin orificiile plicii active pe care le gisese libere, Asezind sipculijele, albinele vor ciuta si treaca prin orificiile de jos, deoarece, pentru a ajunge la al doilea sau al treilea rind, trebuie si escaladeze obsta- colele ce le stau tn fayi, tntirziind astfel pirisirea stupului. Acesta a fost motivul care la construirea altor colectoare am renunjat la aceste sipculife cu totul inutile. © alt problema important’ este aceea a orei cind trebuie ridicari placa activa pentru a permite zborul trintorilor. Am constatat ci folosirea altor orificii nu da rezultate, pentru ci trintorii dup’ zbor se intorc tot pe unde aveau vechiul urdiniy si blocheaz’ placa activa. In aceasta perioadi destul de scurti trebuie si ne preocupe un singur lucru — recol- tarea unei cantititi cit mai mari de polen zilnic iar trintorilor si le dim drumul atunci cind cercetim starea fa- milici, adic& la 7—10 ile, In anul 1962 recoltam polen si zilnic la orele 12 ridi- cam placa activa pentru zborul trinto- rilor. Dup% cca. 5—6,zile albinele nu mai intrau in stup, ci faceau ,barba sub colector avind ghemotoacele cu polen_pe picioruse i asteptau ridicareaplacii active, Atunci am pierdut destul polen si acest lucru m-a determinat si renung la ridi- carea plicii active in fiecare zi si la o anumita ori. De ctnd folosese colectoa- rele de polen nu am mai avut cazuri de roire pentru ci matca nu a putur pirisi stupul din cauza plicii active. ‘Am discutat problema zborului trintorilor cu tov. Gh. Puscasu, seful fermei apicole LAS. Tulcea, care anual produce in jurul unei tone de polen, fara sa aiba o preocu: pare pentru problema trintorilor, Dupi pirerea mea aya trebuie inteleasi recol- tarea unor cantitati mari de polen care este tot mai mult cerut de catre oameni, consumindu-l ca aliment dietetic sau te- rapeutic dupi recomandarea _medicului, Stuparii stint oameni inventivi si sint convins ci unii din ei folosesc ji alte modele de colectoare de polen care se pot adapta la orice tip de stup, fara si fie complicate din punct de vedere al cons- tructiei. Revista noastra poate populariza asemenea colectoare daca cei care le folo- sese au rezultate bune in zona unde prac- tick apicultura, asa cX asteptim cu placere materiale cu descrierea colectoarelor, de- sene de execusie sau eventual prototipuri pentru a le publica. APICULTORI! Pentru rentabilizarea stupinei dy. incheiati contracte cu filiala judeyeani a ASOCIATIEL CRESCATORILOR DE ALBINE pentru livrarea in 1973 de miere si cari. Solicitati din vreme contracte, avansuri si biostimulatori pentru : — faguri cu miere — sectiuni cu miere de saleim — polen recoltat de albine — laptigor de matca Conditi apicole A.C.A. 20 ile de contractare se obsin de la sediile filialelor judetene si a cercurilorMATERIALE DE PR ANDRU VASILE P rotectia termic& a cuibului familiilor de albine este de prima necesitate in ingriji- rea acestora, crearea conditiilor optime de temperatura si umiditate tn decursul. dife- ritelor perioade ale anului influentind in mod direct asupra ciclului biologic si in ultima instanpi asupra productivitayin fa- miliilor de albine. Este cunoscut modul in care familia de al- bine fyi regleazd temperatura cuibului prin pinisirea tamelor i formarea aga-numitel *barbi* la urdinis in cazurile de calduri excesiva, sau prin stringerea tn ghem tn cazurile de ricire a vremii. ‘Temperatura prea ridicata sau prea cobori- tk dauneaza activitatii normale a familiilor de albine, in primul caz silindu-le Ja inac- tivitate, far in al doilea caz marindu-le consumul de hrana Pentru evitarea acestor situafii apicultorul este dator si creeze albinelor condiyii opti- me de viata prin adpostirea lor in stupi proprii activitayii Lor, confectionayi din ma- teriale corespunzatoare, si amplaseze stupi- nele in locuri adecvate, ferite de vinturi si de umezeala si sa protejeze cuiburile fn mod corespunzitor. De acest ultim aspect ne yom ocupa mai pe larg in materialul de faya. Tn mod obisnuit, pentru protejarea termica a stupilor se foloseste © gam’ larg’ de ma- teriale: paie, papura, hirtie, materiale textile, mugchi, fli etc, tn ultima vreme fiind folosite tn acest scop si mate- rialele plastice, in functie de preferinye! si posibilitazile fiec&rui apicultor in parte. Calititile termice ale materialelor se carac- terizeaz’ prin coeficientul de conductibili- tate termici care se exprim’ prin numarul de kilocalorii care trece in timp de o ori printr-un m? din suprafaja unui material, materialul respectiv avind grosimea de 1m si diferenja. temperarorfi incre laturi de 1°¢, Cu eft coeficientul termic va fi mai mic, cu atit vor fi mai mici si pierderile de calduri. OTECTIE Coeficientul. conductibilitiii termice de- pinde de asemenea si de greutatea pe uni- tatea de volum a materialului respectiv, cresterea acestei greutayi provocind creste- rea in proportie direct a coeficientului etmic, In afara coeficientului termic la alegerea materialelor de protectie trcbuie si se ia in consideratie si structura acestora precum si calitatile lor higroscopice, De exemplu, desi are un coeficient termic mulfumitor, rumegusul de lemn nu este recomandabil si fie folosit pentru cX cu timpul, indestn- du-se, formeaz’ goluri fn masa sa prin care se pierde cildura. De aceea, la alege- rea materialelor de protectie sint de prefe- rat materialele cu o structurk fibroasa care prezinta 0 oarecare elasticitate la indesare, fapt prin care se eviti formarea de spatii goale. Asemenea materiale sint cfltii, mus- chii, paicle, papura ete. In ceea ce priveste calititile higroscopice ale materialelor de, proweciie, acestea se exprim’ prin capacitatea lor de a ingloba umiditatea din atmosferi si a o reyine, Cu lt aceast capacitate este mai mare, cu atte materialul respectiv este mai puyin indicat de a fi folosit la protejarea stupilor. Materialele de protectie trebuie si se men- yin eft mai uscate posibil tntructt 0 data cu cresterea gradului de umiditate creste si coeficientul termic si deci pierderea de cal- dur din cuib. ‘Astfel, prin umeziréa materialului de pro- tectie aerul, care are coeficientul termic 0,02, este fnlocuit cu apa cu_coeficientul termic 0,5, deci de 25 de ori mai mare, fapt prin care se reduce apreciabil cali- tatea de protejare termick a materialului respectiv, In cazul tn care materialul umed ingheata, coeficientul termic al ghetii fi- ind 2, calitatile termice ale materialului sead de o suti de ori in raport cu aerul, actionind tn mod negativ asupra activiti- tii normale a albinei Trebuie evitate de asemenea acele mate- rinle care atrag soarecii, cum sint paiele cu spice, finul, frunzele etc. Dim mai jos caracteristicile unor materiale de protecrie (dupa Temnov V. A, = Dic- 2tionar — indrumator al apicultorului ~ 1955). Cit — cilfii de cinepi au coefi- cientul termic foarte redus (0,037—0,041) si stint Foar- te puyin higroscopici ; nu putrezese atit. de usor iar resturile ascuite ale culpi- nilor _ tmpiedici —soarecii si-si faced cuib in masa lor Mugchii si lichenii | — (coeficient termic 0,040) sint de asemenea un bun material de protectie ; tre- buie bine uscati inainte de de a fi folositi. turba tindr’ proveniti din muchi (cocficient _termic 0,05), desi calitativ este in- ferioari muschilor, poate fi folosita cu succes in zonele cu turbirii. Corina — (Coeficent termic 008) se oloseste mai ales impreun’ cu alte materiale; impi dict patrunderea soarecilor. (coeficient termic 0,04— 0,06) sint folosite pe scara larga in diferite forme. In functie de proveniensipa- iele de secari, griu si orz stat mai bune fiind mai pu- tin, higroscopice. Paicle de ovaz avind mai multe frunze, precum si finul, se umezese usor si mucegsiesc, daunind albinelor. Papura — este un bun material iz lant ; trebuie folositi dup’ ce a fost bine uscara. Hinia — Desi are calitiyi_ termice bune este foarte higrosco pick ; trebuie folositi in combinayie cu alte mate- riale, cflyi, paie etc. Folosirea materialelor de provectie se face in mod diferit in functie de materialul respectiv (compozitia fiziek) si de tipul de stupi (forma, volumul, tipul) la care se aplicé. Astfel, hirtia (ziare, hirtie de ambalaj, re- viste) se aplica in mai multe straturi peste » podisor. Pentru a fi mai usor manevrata 22 Turba = — Paiele — sia nu fi zburaté de vint la deschiderea capacului stupului, se recomanda lipirea foilor pe margini astfel incit si formeze pernute groase de circa 10 mm. Cflyii, muychii si chiar paiele se introduc tn saci de htrtie sau de material textil for- mindu-se pernuje de dimensiunile nece- sare. La stupii multietajagi tipizati e foarte co- mod de a se fixa cu fire de strma o peri umpluti cu paie, in capac, la nivelul sip- cilor interioare pe care se sprijind capacul de podisor. ; In privinta paielor si papurii, modul cel mai comod de folosire a acestora este in forma de salteluta. ; Confectionarea acestora este simpli si la indemina oricirui stupar. Calapodul ne- cesar confectionarii saltelujelor se face dintr-un Jomn de esengi tare (fag, stejar) gi este format dintr-un corp a gi din mi- nerul pentru presat b (fig. 1). Corpul este format dintr-o seindura de , groasi de 50—60 mm de care sint prinse dowd rinduri de sipci verticale cu secfitinea de 500 mm. Atit lungimea scin- durii de baz cit si iniljimea sipcilor ver- ticale sint in funcyie de dimensiunile pe care dorim si le aibi salteluyele, De exemplu, pentru confectionarea salteluye- lor necesare stupilor orizontali_ STAS. 4170—68 dimensiunile calapodului stat : scindura de baza == 750/200/60 mm, sipcile verticale 600/50/50 mm, in cazul in care se fac salteluye pe jumatavea lun- gimii stupului (fig. 2) sau 1080/200/60 mm ; 650/50/50 mm pentru toata lungi- mea stupului (fig, 3).Pentru fixarea mai solid’ a sipeilor, pre- cum gi pentru a se putea lucra mai comod, la baza, intre cele doux rinduri de sipei 950. G00 160. FIG. 2 verticale s¢ montewzi o siped longitudi- nal groasi de 50 mm si lata eft. spatil dintre cele dou’ rinduri de sipci. Distanta 1080 FIGS dintre cele doud xinduri de gipci verticale fe last in. Functie de geosimea doriti a salteluyelor (3050 mm). Minerul pentru presat este format dintr-o sipcX groasa de Fo-60 mm si lata cft spatiul dintre cele "oud rinduri de sipei verticale ale corpului. Lungimea se lass in aga, fel incit st de- payeasci indurile de sipei_ verticale pe veNtndouk Iaturile cu cca, 200—250 mm, prelungirile laerale servind ca miner ta Fimpul presirii, Pentru aceasta, capetele trebuie rotunjite gi slefuite, lucrindu-se astfel mai comod cu ele. Confecyionarea salteluyelor se face in fe- lal urmator : materialul (paiele, papura) se asazi tntre cele doua tindurl de sipel Yertivale tn straturi de 80—100 mm, alter~ Minduse treptat agezarea straturilor de Material cu presarea, pin se ajunge la ni- velul dorit Pentru ca firele de paie sau de papuri si stea cit mai compact trebuie tn prealabil pregitite : paiele curayate de fronzi, iar papurs despicatt in lung, pentru aceasta folosindu-se un mic darac. De asemenea, pentru ca materialul, si ri. mind fn stare presata in timpul tn. care fe ridica mineral pentru a se putea ada straturile urmitoare, in. sipeile recitale se prevad o serie de orificii prin care, se tree vergelele de metal cu care se mentine raterialul presat la nivelul la care s-a ajuns cu presarea. Straturile de material, mai ales in cazul folositii papurii, se agazi cu partea dinspre rdicing alternativ, ctnd tntr-o directie, Cind in alta, pentru_ca salteluyele si iast Lnforme, capetele firelor find lasate sa treack de sipcile laterale. Dupa atingerea inilyimii dorite, saltelu- tele se leagi. Pentru legat se poate folosi Sema galvanizaté de 1—15 mm sau sfoara ceruiti de impachetat. Sp FIG. 4 In functie de lungime, salteluya se leagi la exterior in trei-pattu locuri cu cite un fir cireular (fig. 4), dup care cu ajutorul unui Se de cusut saci se coase in lungul fiect- tai fir exterior cu fire circulare @ sau tn spiral b. mapa ce se coase, inainte de a se scoate salteluya din calapod, cu un cusit bine as- cuit se taie capetele paiclor sau ale paptt- tit la nivelul sipellor _ verticale-laterale pentru a da saltelurei o forms regulaté. 23HRANITOR-DIAFRAGMA PENTRU ORICE SISTEM DE STUP IOAN KRAFFT Blaj, str. Noui, bloc 6 ap. 3, jud, Alba Indiferent de sistemul de stup cu care luerim, e¢le donk accesorii — diafragma si heinitorul sint indispensabile, Exist? o sumedenie de tipuri de hrinitoare si diafragme pe care le folosese stuparii, fiecare avind avantajele si dezvantajele lor. Nu rareori vizitind 0 stupin’ gisim citeva irfinitoare abandonate, lucru care demonstre: cA aceste hrinitoare, mai precis rezultarcle ob- finute cu aceste hrinitoare nu I-au satisficut pe stupar si_ca urmare av fost inlkturate. Personal am folosit hrinirile in rame, cu borcane sau sticle. Am confectionat hrinitoare din tabli sau cherestea, fk a, obyine reaultatele scomiate, Hrinitorul din tabli pentru stupul multietajat am considerat eX primavara timpuriu si in spe- cial la familii slabe sau nuclee este prea mare, iar hrinitorul julue" prea mic. De doi ani folosese un tip de heinivor-diafragma de care sint foarte mulwumis, iar stuparii cfrora Lam aritat Lau folosit cu” reaultate bune in stupinele lor. Din datele de cxecutie aliwurate se poate yedea c& hrfnitorul-diafragms se confecyioneazi sipei de risinoase de 20X20 mm din. care se confectireaza corpul peste care se aplici plici din PPL, de 4—6 mm grosime, Pentru exem- plificare dimensiunile din desenul aliturat sint cele folosi la stupul multietajat. Se taie cele 2 laterale din PLF.L., cea din spate cu-dimensiunile de 240 x 445. mm, iar cea din fayi de 220 X 445 mm. Gonsiderim partea din fayi_acea parte care se agaz spre rame. Dimen- sionim sipcile dup% cum urmeazi — sipca inferioar’ de 445 mm lung — lateralele de 230 mm ; culitele pentru intirire de 120 mm; — sipculigele pentru sustinere de 115 mm Iungime si 10 mm grosime. La montare folosim clei uselit de oase pentru a asigura 0 etanseitate perfecti. Dupi montare si dupi ce cleiul sa uscat hrinitorul se parafinears Acest tip de hriiniter-diafragm’ are anumite avan_ taje care au fost apreciate de soft stuparii care fl folosesc. Dintre aceste avantaje enumeriim — se elimin’ unul din accesorii (nu mai avem nevoie de diatragma) 5 — poate fi confecyionat pentru capacitatea pe care 0 considerim optim’ — find ayezat ca diafragma Ing ultima rama, vine direct in contact cu albinele care astfel iat foarte bine siropul — la stupi_slabi sau nucle, primtvara timpuriu pun o cirpi direct pe rame st hrinitor asigueind © impachetare perlecti. In momentul etnd. ad- ministrez sirop, ridie un coly al efrpei aumai_ eft trebuie pentru a putea tuna siropul, fart a descoperi toate ramele Aceste avantaje m-au facut s% confectionez pen- tru tofi stupii din stupink astfel de hrinitonre- diafragma ; de rezultate sint foarte mulyumit, Be ar oa) 24Mierea de salcim — izvor de sanatate pentru bolnavii de inima AL, VIDRAN Swe, Covasna Nr. 27 ap. 31 Berceni Sid 1 — Bucuresti Cardiopatie ischemicd dureroask si an- gina pectoral” — scrisese medicul. poli- Clinicii pe fisa celui consultat, dup% ce examinase cu atentie si ruloul. desfasurat al electrocardiogramei, A dictat apoi rejeta: miofilin, agozol si nitrogliccrin (aceastea din urmi — adaugase, cu. pre- cautie, medicul — pentru momentele de criza®). ,,Linigte, regim alimentar fara excitante, odihn’, Concediu medical 30 de zile. inainte de expirarea concediului, veniti si mai verificam starea sinciyii. Si evitagi cit mai mult emotiile si fumul de tutun* — a fost ultima recomandare a medicului cardiolog. din luna ianuarie 1970, concediile me- dicale au urmat, Juni de luni, pina cind comisia de sector, dupi un examen ri- guros a facut propunerea de pensionare a salariatului cu doi ani tnainte de impli- nirea virstei. Dar boala progresa tot mai mult, Ritmul cardiac avea acceleratii jesite din comun. Pacientul simyea, in anumite momente ci inima este gata si evadeze din colivia toracelui, ca o pasare care s-a siturat de captivitatea zabrelelor. Dupi 100—200 metri de mers pe jos, ghiari interioara i se tafigea aproape de Varinge, nelisindu-l si mai respire. In toamni, bolnavul, cXruia i, se recoman- dase si stea undeva, la yard, Ja o alti- tudine nu prea mare (in jur de 500 m) s-a dus tn regiunea deluroasd a judepului Buzau, Era un sat asezat ca si Roma, pe gapte coline, impinzite toate cu livezi de pruni. Umblind fncet pe uligele satului, a dat de 0 gospodirie in care totul pirea un decor idilic, bun pentru o pies’ de teatru sau un film neoromantic. Din vorb% fn vorbi, gospodarul a aflat i vizitatorul stu suferi de o boala de inimi, Dup’ 0 mic& ezitare, gazda spuse cu timiditate : Sa nu va fie, cu suparare, dar si eu am fost bolnay si fncx destul de rau si un profesor universitar de la Bucuresti, care studia _rostul plantelor medicinale mi-a spus ck leacul cel_mai nimerit ce mi-l poate da este mierea de al- bine, dar numai cea de salcim. in fiecare dimineaya, pe nemincate si iau o lingura de miere si 0 linguri de hrean, atunci dat prin rizXtoare, ambele amestecate fntr-o ceyeuya, Masa si o iau numai peste 0 oF’. Am facut asa timp de o luna. De la zi la zi simyeam cum imi revin puterile. Am fnceput si urc, din nou, cu usurinya, dealurile, inima nu se mai zbatea sf-mi iasi din piept, ghiara nu mi se mai punea in git, Dupa o luna, m-am simpit tot atit de bine, ca un flaciu, De atunci, urmez aceasti cura primavara si toamna. Asa pot/si muncese si petecu! de pamint cel am si si fac si timplarie pentru toate nevoile casei si ale stupariei", Cu borcanele date de tlie Spinoiu din Comuna Salcia, borcane in care mierea de salcim are culoarea deschisi a argin- tului i hreanul — ridieinoasa atit de viguroasi a pimintului nostra — pa- cientul, care nu este altul dectt semna- tarul acestor rinduri, isi {ntireyte inima si alunga. ,,angor pectoris" cu o cura de dou luni pe an — in aprilie si octombrie. Numai aja poate el suporta si canicula verii si ploile prelungite ale toamnei si viscolele iernii, care, toate, il ficeau cu puyin tn urma si nu mai iask din casa. Astizi, cetagenii din cartierul Berceni pot vedea un pensionar plin de voiciune, plimbindu-se de doux ori pe zi — cam trei ceasuri — pe largul bulevard al Metalurgiei si pe aleile dintre blocuri Cred ca ar fi oportuna o cercetare stiin- filict a acestui caz, pentru ca, eventual, mierea de salcim s& constituie un izvor de sinatate pentru alte mii de cardiaci Sintem arit de multi ! 25NO! ORIENTARI IN PREVENIREA $1 COMBATEREA LOCE! AMERICANE Dr. ILIE OGRADA Asociayia CrescKtorilor de Albine | Efostslozsllapicold localatvericank | ocupa! pH. mul loc tn ce priveste pagubele pe care le produce si complexitatea problemelor pe care le ridiey combaterea ci. Gravitatea acestei boli caracteristici a. Microbii care 0 provoacd dau nastere, atunci cind isi simt viaja amenintata, la o form’ spe- ciali de rezistensX numiti spor, ce se va trans- forma iardsi in microb, capabil si se inmuljeasci, in momentul cind conditiile redevin prielaice. Medicamentele folosite reujese si anihileze (amo- rindu-i sau oprindu-le inmuljirea) microbii_pro- prit-zisi, impiedicindu-i si mai omoare larvele albinelor si creind o stare de sinitate aparcm insX nu au nici un cfect asupra sporilor, fapt ce consti din. urmitoarcle face ca boali si reapar imediat ce aceste medi- camente nit mai sint prézente in stup. b. Sporii stat rispinditi fh tot stupul (pe pereyii acesttia, pe faguri, in micre si pisturi, &n intes- tinul si pe corpal albinelor, in matck etc) insk rezervorul principal il constivuie larvele moarte, in care sporii se pot numira cu milioanele, pa- togenitatea acestora fiind pus in evident’ si dupa 15 ani. Spre deosebire de loca europeani, aceste larve sint lipite strins de pereyii celulei, asa tacit albinele nu le pot scoate si indepirta in perioada de actiune a medicamentelor ; de unde rezulti cX nomai prin conlucrarea dintre medicament i al- bine nu se poate realiza © vindecare definitivi, aya cum se intimpli in ale boli ale puictulut c. Loca american’ este 0 maladie contagioasi, ca trecind de In 0 familie de albine la alta, de la 0 stupini la alta, dintr-o regiune a yirii fn alti re- giune. ‘Transmiterea ci se realizeazi prin vehicu- Javea sporilor cu ajutorul trintorilor, albinelor hoaje, a apiculcorului insusi (mfini, unelte de lu- cru si echipament), prin intermediul fagurilor sau materialului biologic (albine, m&tei, voiuri) 4. Daci in celclalte boli ale albinelor puteres fa- milici si condiiile bune de intrefinere constituie 6 pavizX sigur, in loca americanX aceasti paviizi este mai putin sigur, in sensul ci se pot imbol- avi si familii care nu lasi de dorit din aceste puncte de vedere. Este totusi cert ch prezenta 26 celor doi factori (familia numeroasi si activi, precum si condisiile bune de hrani si adipost) contribuie inte-o misurd covirsitoare la reusita vindecirii, Din contri, tratamentul facut la o familie slabi, lipsit’ de dinamism, nu d¥ rezul- tate, este inutil si nerecomandabi Aceste patru caracteristici constituie punctele Torte ale maladiei de care ne ocupim si orice metodi de combatere sau program de eradicare a acesteia trebuie si tind seama de ele, Cunoscin- due, rezult& clar ci lupta impotriva loci ameri- cane trebuie sX vizeze dou obiective si anume : — vindecarea definitiv’ a familiilor bolnave ; — preintimpinarca imboln&virii familiilor expuse Ja contaminare, respectiv a tuutror Familiilor exis- tente fn raza de zbor (minimum 5 km) a albinelor din stupii infectati. In ce priveste vindecarea definitiv’ a familiilor bolnave ea trebuie si urmireasci de asemenea douk obiective si anume : — distrugerea microbilor propriu-risi (formele vegetative, de inmulgire), pentru a face st ince- teze mortalitatea la puiet sia pune familiile res~ pective in condigii de productie ; — distrugerea sporilor existengi tn stupi, aceasta echivalind cu distrugerea sursei de infectie, a fo- carului responsabil de reaparitia semnelor de boali dupi incetarea tratamentului In general, distrugerea microbilor propriu-i espeetiv realizarea stirii de sinitate aparenti este 0 treabi relativ usoari, ea putindu-se efectua cu ajutorul tratamentelor uzitate. Complexitatea problemelor ridicate de combaterea loci americane rezidi in distrugerea sporilor e- xistenti in stupi (in mod sigur in stupit bolnavi si in mod probabil tn stupii existengi tn 20na de focat), Aceasti complexitate este de aja naturi nett explicé faptul eX pin la ora actual pe plan mondial nit s-a ajuns ineX la o conduit unitari nici fn materie de metodologie curativi: profilac- tick si nici de legislagie sanitar-veterinark. Sint uncle yiri, printre care si R. P. Ungard, unde legea interzice tratameatul curativ in loca american’, previzind ca misuri obligatorie dis- trugerea [rx exceptic a familiilor de albine si a stupilor infectati, urmati — pe plan administratiy — de despigubirea stuparilor. Aceasti conduit se bazearX tocmai pe dificul- tatea (la vremea intocmirii legii se aprecia ca 0imposibilitate) de a distruge prin alte mijloace sporii din stupi, precum si pe pericolal mare pe care familiile bolnave {1 prezinti pentru familie sindtoase din jur. Aparent, aceste considezente justifict oportunita- tea unei astfel de misuri radicale si towusi metoda intterie si-si dovedeascd efectele salutare, respectiv realizarea cradicirii totale a bolii sau cel putin reducerea freevenyei ei; in timp ce respectivele sacrificiri a familillor bolnave constituie 0 pa- guba cert. Este foarte plauzibil ca explicayia a- cestui fenomen sk rezide in multiplele posibilirayi pe care le are o familie bolnava (formata din zeci de mii de indivizi) de a face din contaminarea familiilor din raza ci de activitate un fapt im- plinit fnainte de aparitia somnclor clinice, respec tiv fnainte de momentul cind cste sacrificat’. Poraind de la aceasti logic¥, unii apicultori ame- ricani tsi apr familiile de albine cu ajutorul unor tratamente preventive generale ce constau din punerea repetati in stupi, incepind din pri- mnfivard si pind in toamn%, a unor turte de serber de cca. 1 kg tn care inglobeazX teramicind in cantitate mare (cca. 15 g), sulfatiazol si chiar fu- midil B (pentr prevenirea nosemozei) ; satt pulve- izeazi cuiburile cu un amestec de teramicin’ si fink de soia. jcacitatea acestor tratamente preventive ne-a Fost certificark de trei activist ai Asociatiei Cres- citorilor de Albine care, Ficind practicit tn S.U.A. la stupinele corporatiei Powers (cc posed 25 000 stupi) nu au vizut boali la albine tn ristimpul celor 5 luni eft au lucrat efectiv acolo, Inconvenientele sistemului const% fnsi fn cantiti- tile mari de medicamente pe care le necesit8, precum si in lipsa perspeetivelor de asanare atita timp cit la alji apicultori boala exist si ci sint liberi sX nu o trateze ; tn afark de faptul ed sub- stanja medicamentoasi poate ajunge si in micrea mari, producind fenomenul de rezistenyi micro- biank fat de antibioticele sau sulfamidele res- pective, atunci cind accstea urmeazit sit fie folosite in terapeutica umani. In fara noastra lipsa unei medicatii usor de apli- cat si cu efect de lungX durark a facut ca lupta impotriva locii ameri purin pe profilaxia medicamentoast, aceasta reducindu- se fn general la tratamente de scurt’ duraté Facute in focar, folosind aproape in exclusivitate sulfa- tiazolul, procedeu care, yinind seama de caracterul insidios al acestei boli, nu ne permite si sperim dectt cel mult la mentinerea frecvenjei epizootice actuale. ine SX se bazeze mai Din acest punct de vedere, anul 1972 a marcat un fnsemnat pas inainte, avind in vedere cd pentru prima dat s-a introdus la ‘noi fn tratamentul loci americane teramicina si polisulfamida, medi- camente folosite in alte piri cu un deoscbit succes, datorité atit actiunii pe care o au tm potriva baciluilui larvae, eft si a actiunii simultane Smpotriva altor bacterii coexistente (teramicina este eficace si in loca europeans, salmonclozi, septice- mie, puiet in sac etc) In principiu, modul de aplicare al_medicamente- lor utilizate in combaterea loci americane este urmitorul Sulfamidele — sulfatiazolul si polisulfamida (plu- risulfanul) — se Folosese sub form% de solusie sau de suspensic in sirop de zabir in dori de 1 g substan activa de familie, repetati de trei ori din 7 in 7 zile. Antibioticele — teramicina (oxitetraciclina) — se administreaz’ sub formi de soluie in sirop de zaliir in dozd de 0,50 g substanyi activa de fa- milie, repetara tot de 3 ori la 7 zile interval. Medicamentul se dizolvi mai fatti in cca 10 ml api fiart’ si ricitl, dup care se amesteck bine cu siropul. In ce priveste cantitatea de sirop recomandati, ea este $n funcyie de puterea familiei, indicat fiind ca aceast% cantitate (de reguli 0,300—0,500 1) si fie absorbitd in 24 ore. Concentratia siropului va fi tn medie de 50% (1 kg zahir la 11 apt), ca urmind 5X ereasc sau sf scadi tn funcyie de tem- peratura exterioark (mai mare cind timpul este rcoros). Tratamentul mai poate fi fXcur si prin pudraj, aceastS formi fiind rezervatd tn general pentru familiile care primesc un tratament de consolidare (dupi ce simptomele de boali au dispXrux). Dora de medicament mai sus amintiti va fi amestecatS bine cu 20—50 g zahir pudrd gi dis- teibuit prin presirare sau pulverizare deasupra ramelor de cuib. Ca si in distribuirea sub form de sirop, aceasti dozk va fi repetati de trei ori Jao siptimind interval. Tot in ultinul timp (anii 1971-1972) specialist de la Stagiunea central’ de cercetiri pentru api- culturk si sericiculusc% au mai realizat un pro- gres in acest sens, adopttnd cu cura} sugestia unor apicultori american in legituri cu prelungivea cefectului terapeutic al medicamentelor mai sus amimite, prin administraren lor in pasti de Zable cu adaos de uleiuri vegetale. Perfectionate sub raportul economicitipii (6-a re~ dus de 13 ori confinueul tn teramicina), aceste 27 apreparate au fost experimentate cu succes tn stu- pinele S.C.C.AS., dupi care au fost difuzate de citre Combinatul apicol A.C.A. tn cinci judeye pentru a fi supuse experimentirilor in conditii de teren. Reaultatul acestor verifickri a confirmat faptul cK o turtk medicamentoasi tn greutate de 200 g (cuprinzind 149 g zahir pudri, 6 g terami- cind si 50g ulei de floarea-soarelui, sau 148 g zahir pudri, 2 y polisulfamidi si 50 g ulei de floarea-soarelui) este in misur’ si vindece sau si apere de infecyie familia de albine ratat’, pentru 0 perioadi de minimum 60 zile. Realizarea unci protectii de lung’ durati prin aceste preparate (pe care Asociatia Crescitorilor de Albine tsi propone si le produck in cantititi mari la inceputul anului 1973) creeazi premizele combaterii cu succes a locii americane, fark a fi nevoie si se recurgi la metoda sacrificirilor totale, Pentru a se obsine un astfel de reeultat este inst nevoie si se respecte urmitoarea conduit’ tehnici: a. Si se distrugé din primul moment fagurii cu puiet bolnay, accasta constituind sursa principals gi permanent de infecyic. Si se distrugi de ase- menea si familiile slabe infectate, in cazul cind nici prin unirea lor nu se realizeaz’ o familie suficient de dinamic& pentru a valorifica trata- mentul (mentioniim ci familiile slabe au consuumi preparatcle uleioase) b. Toate familille de albine din perimetrul cu raza de 5 km fn jurul stupilor bolnavi, inclusiv fami- lille bolnave, vor fi supuse unor tratamente sus- finute, pentru menyinerea germenilor existenti (sau probabili existenti) tn stadiul de spori. Pe- rioada de acyiune a acestor medicamente trebuie sii fie suficient de lung (fn general sezonul activ) pentru ca in timpul ei sf se poati realiza climi- narea sporilor, prin misurile suplimentare care In cazul folosisii preparatelor uleioase se va avea griji ca la familiile bolnave si se aplice, conco- mitent cu administrarea primei turte si o dozk de 0,25 g teramicin’ in amestee cu cca 100 g zahir puded, prin presirare deasupra ramelor de cuib, Preparatele uleioase pot fi prezente in permanenyi in stup (tn perioada activi), intructt ele nu pre- int riscul ajungerii medicamentului fn mierea marfa (consumul lor este foarte lent, iar albincle vin tn contact cu medicamentul nu prin ingerare, ci chutind si elimine preparatul din stup). In cazul cind se fotosesc madicayiile clasice, aces- tea se vor aplica la familiile bolnave sau suspecte de contaminare de trei ori pe an, in lunile aprilic, 28 iunie si august (perioade ce coincid cu hrinirile de stimulare), urmirind ca-administrarea dozelor respective si tnceteze cu 15 zile inaintea culesu- silor principale. € Sporii care au rimas in mod sigue in stupii bolnavi si in mod probabil in stupii existenti in zona suspecti de infectie urmeazi si fic distrust prin — unirea familiilor infectate (numai albinele si fagurii cu puiet aparent sinktos), transvazarea albinelor dupi eclozionarea puietului (si dup con- sumarea primei doze de medicament) in stupi dezinfectati si pe faguri noi, topirea prin fierbere sau vapori de api a tuturor fagurilor rimasi dup unificare sau transvazaze § — inliturarea mitcilor din familiile infectate (inainte de unificarea acestora) si falocuirea lor cu mitci provenite din familii sinStoase (dup transvazarea albinelor) ; — dezinfectarea stupilor infectasi (cu sod caus- ticd 20%, formol 4% sau soda calcinatd 201/ ur- matt de flambare), a ustensilelor si echipamentu- lui de lucre (prin fierbere saw flambare dupa caz), precuim si a vetrei stupinei (cu cloruri de var in- trodusi la 10 cm in pimint 1 kg la m2) — inlocuirea in fiecare an a tuturor fagurilor in care a crescut puietul, plus ceilalsi faguri mai vechi de 2 ani; — dezinfectarea in fiecare toamni a tuturor stu- pilor 5 — repetarea misurilor de tratament, de inlocuire masivi a fagurilor si de dezinfectie a stupilor in urmitorii 2 at Aplicat intr-o stupind infectati, acest procedeu tehnologic este in misurk si realizeze o vindecare complet, care sX permit incetarea tratamentului ls un moment dat fri riscul reizbucnirii imediate a bolii. Aplicat pe plan national, el oferX toate gansele ca cradicarea locti americane (disparitia ei complexi din yard) sf devin fn urm&torii ani un fapt im- plinit. In acest caz este necesar ca misurile de ordin tehnic sk fie sustinute printr-o serie de misuri organizatorice, cum ar fi de exemplu controlul periodic al tuturor familiilor de albine din punct de vedere sanitar-vererinar, interziceren oricirei deplastri a stupilor bolnavi, interzicerea iesirii din judeyul de origin a stupinelor infec- are, aplicarea despigubirilor previzute tn decre- tul 169/1955, pentru fagurit san stupii distrusi din dispozitia medicului veterinar, suportarea din fondul de combatere a epizootiilor a tratamen- telor curativo-profilactice executate.NOI ACTIUNI DE COOPERARE APICOLA {NTRE APIMONDIA, CUBA SI ROMANIA * in perioada 10—20 decembrie 1972 a avut joc vizita in Republica Cuba a tovarasului ing. V. Harnaj_presedintele Federati Apicultura — Apimondia si al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Roma- nia, ca invitat al Grupului Nasional de Apicultara din Cuba, membru al Apimon- dici. Pregedintele Apimondiei a fost insotit de citre tov. ing. Marcela Harnaj re- i Internazionale a Asociatiilor de dactor sef al revistei ,,Apiacta*. In timpul sederii sale ta Republica Cuba, presedintele Apimondiei a fost primit tn cadru festiv de c&tre numeroase persona- litiqi si reprezentanti ai oficialittii cuba- neze, S-au vizitat diverse organizatii si institutii apicole fn zonele cu apiculturit mai dezvoltati. In provincia Matanzas, profesorul V. Harnaj a decernat Diploma de onoare a Apimondiei brigizii apicole ,,23 August“, care a realizat in anul 1972 0 productie record de 120 kg miere/familie. fn numele apicultorilor din brigada deco- rat de Apimondia, tov. M. Izquierdo, seful brigizii, a muljumit Grupului Natio- nal de Apicultura din Cuba, Apimondiei si Asociayiei Crescatorilor de Albine din R.S. Romania, pentru ajutorul si sprijinul acordat in cadrul actiunii de cooperare pentru dezvoltarea apiculturii cubaneze. Cu acest prilej, seful brigizii a subliniat faptul c& apicultorii si-au dedicat realiza- rile celei de-a XXV-a aniversari a procla~ mirii Republicii Socialiste Roménia, de care ei se simt legaji prin fasisi numele brigizii lor. Lucririle de colaborare intre Federayia Internayionala a Asociatiilor de Apiculturi, Apimondia si Grupul Nasional de Apicul- wri din Cuba au luat sffrsit tn ziua de 29 decembrie 1972, la Palatul Prezidenyial din prezenta tovarisului Rodriquez Llompart, Havana, in vicepre- sedintele Comisiei guvernamentale pentru colaborare in domeniul economic si teh nico-stiingific, S-au incheiat dowd proto- coale, unul cu Apimondia si altul cu R. S. Roménia, Protocoalele incheiate au fost semnate de tov. Jose Marrero, pre- sedingele Grupului National de Apiculturk din Cuba si de prof. dr. ing. V. Harnaj, presedintele Apimondiei si al Asociatiei Crescitorilor de Albine din R. $. Romania. Protocolul prevede continuarea acyiunii de cooperare cu Institutul Internayional de Tehnologie si Economie Apicola in vede- rea dezvoltirii apiculturii cubaneze. De asemenea, se prevede lirgirea schimbu- rilor de experienta intre Cuba si Romnia, proiectindu-se noi operayiuni de cooperare in vederea organizirii in C crescitorii de mitci, a unei unititi apicole industriale sia unui combinat apicol. S-a stabilit participarea apiculturii din Republica Cuba la Expozitiile internatio- nale de apiculturi organizate de Apimon- dia prin Institutul International de ‘Teh- nologie si Economie Apicolé. 29Din activitatea filialelor INTRECERE PATRIOTICA INTRE CERCURILE APICOLE CHEMARE CATRE TOATE CERCURILE APICOLE DIN TARA Comitetul Cercului apicol municipal Iasi luind fn dezbatere realizarea sarcinilor planului tehnico-organizatoric, tnvayamint, propaganda si economic apreciaz’ ci prin sprijinul permanent al Filialei judeyene si indrumarea Comitetului executiv al Aso- ciatiei Crescitorilor de Albine din R. S. Roméania, a obyinut succese deosebite in anul care a trecut. Fle oglindese activita- tea entuziasta, si plin’ de diruire cu care apicultorii, alituri de toi oamenii muncii din celelalte ramuri ale economiei au cinstit. a 25-a aniversare a Republicii, eveniment de fnsemnatate deosebita in viata poporului nostru. Realizarile ‘obinute au fost posibile si se datoresc in primul rind conditiilor create de partidul si statul nostru pentru con- tinua dezvoltare si modernizare a tuturor ramurilor economiei nationale, conditii de care s-au bucurat si apicultorii_ din unitatile agricole socialiste si crescatorii de albine cu gospodarie personali in reali- zarea angajamentelor luate pentru creste- rea efectivului de familii de albine si mo- dernizarea stupinelor, pentru realizarea gi valorificarea la fondul, de stat_a unor cantitifi sporite de miere, ceari si alte produse apicole necesare consumulai in- tern si satisfacerii ceringelor pentru export. Comitetul Cercului apicol al municipiului Tasi cunoscind prevederile de plan pentru anul 1973 si exprimind dorinya tuturor membrilor cercului apicol, adreseazi comi. tetelor de cercuri apicole comunale, ora- genesti si municipale din fntreaga yard chemarea la fntrecere patriotic’ pentru indelpinirea si. depasirea sarcinilor pla- nului pe anul 1973, la urmatoarele obiective : 1, CRESTEREA CU 10%) A PRODUC- JIEI APICOLE, prin ridicarea nivelului 30 profesional al apicultorilor, valorificarea superioara a surselor_de cules locale si extinderea stupirituli pastoral, 2. PREI DAREA LA FONDUL DE STAT a unor cantitayi sporite de produse api- cole-marfi din sezonul actual pina la 15 august 1973. 3, CRESTEREA NUMARULUI DI ABONAMENTE LA REVISTA. ,,APL- CULTURA proportional cu numiral de membri ai ‘cercului, urmarindu-se ca ecare membru al cercului apicol si de- ind un cititor al acestui organ lunar de stiina si practic’ apicola. 4. INTENSIFICAREA ACTIUNII PRI- VIND ORGANIZAREA DE CERCURI APICOLE PIONERESTI gi popularizarii foloaselor apiculturii in rindurile scola- rilor prin conferinge, cursuri si demon- stratii practice, 5. EXTINDEREA STUPARITULUI PASTORAL proportional cu numirul familillor de albine ale membrilor cer cului, astfel ca cel puyin 50% din acestea sa fie deplasate pentru valorificarea cule- surilor. Comitetul cercului apicol, toti apicultorii din unititile agricole socialiste si cresci- torii de albine amatori din municipiul Iasi vor munci cu pasiune si se vor darui pen- tru realizarea si depasirea angajamentelor asumate, astfel tncit si aduct 0 contriburie de seama la fnfaptuirea obicctivelor sta- bilite de Congresul al X-lea si Conferinya National a partidului pentru dezvoltarea multilateral a Roméniei socialiste. COMITETUL CERCULUI APICOL DIN MUNICIPIUL IASIDIN ACTIVITATEA CERCULUI APICOL TG. NEAMT Mergind pe linia dezvoltarii si intensifi- cari activititii. cercurilor apicole, filiala ‘A.C.A, Neamt a c&utat ca anul acesta aaa s Fs ‘Aspoct de ta conferiata yinwss, ca prilejul actiunile sale in acest domeniu sa ia 0 i mninit ingernayionile a apiculeorului ta ‘spicol in Tg. Noa amploare deosebiti. ‘Astfel, prin eforturile sustinute ale acti- vistilor din cadrul cercului apicol T's. Neamt s-aui obtinut rezultate deosebite, ‘Acestea privese tn primul rind cresterea humarului de membri ai cercului. De asemenea, la acest cere in anul 1972 au avut loc 0 serie de conferinge gi instructaje pe teme apicole. S-au discutat tn acest fel unele articole mai interesante aparute in revista Apicultura sau dindu-se dinainte qnumity temi, s-au purtat discupii_intere sante gi variate pe marginea ci, O aten- fie deosebit a fost acordara fn acest an contractirii si preluarii produselor apicole. S-a ajuns astlel ca apicultorii cu experieny si predea la fondul de stat mari cantita de produse contractate. Dintre acestia p tem cita: Gavril S. Maxim din Borca, care a predat 400 kg miere, V sile Panaite din Poiana Teiului 360 kg miere, Gh. Baluy din ‘Tibu cani — 50 kg polen superior, N, Supoi din Filioara — 300 kg miere si 40 kg ccar’. DatoritX activitapii comitetului cercu- lui apicol din Tg, Neamy si magazi- nul de desfacere a produsclor apicole a fost aprovizionat cu o gama variata de produse gi derivate apicole, tn aga fel in- @tt cumparatorii au gasit tntotdeauna pro- dusul cautat. Ome eke jud. Neaniz dup Pentru anul 1973, mergind pe linia di me oe eae el yoltirii si valorificarii superioare a pro- ductiei, problema de mare fnsemnatate pase Ja Plenara C.C. al P.C.R. din noiem- brie de catre tovaragul Nicolae Ceausescu, apicultorii si membrii comitetului cercului apicol din Tg. Neamy,nu-si_ yor precupeti eforturile tn vederea intensificarii si dez- voltirii productici la nivelul ceringelor ac- tuale. ig. 2 — La mupiziaal cesculei apicol Ty. Neamt 1 4 — Gu pile dXlor de soamt la cereal apical Means Gs Mee Sdbean tructuoare pe cama. continel Tbunstayiri a acivicyheJUDETUL TELEORMAN AURICA BOAGIU Presedintcle Filialei A.C.A, Teleorman Asezat in partea de sud a ari, ocupind acea parte a Cimpiei Dunarii care se nu- meste spre sud Cimpia Burnazului, iar spre nord Cimpia Gavanul Burdea, Te- leormanul, odinioara codru al Vlasiei, a Porat eetta esunallol wemuncilunde preo- cuparile pentru apicultura. si-au gisit multi adepti. De la ghiocei la brinduyele, toporagi si brebenei, care anunya secularul stejar_al pAdurilor teleorminene eX a sosit prima- vara, pind la izma broastei, cea care cu albastrul ei de cer linistit al petalelor cheama albinele si-i culeaga nectarul pina aproape de caderea brumei din octombrie, se fnscrie pe lista culesurilor o gama variata de flori dintre care cele ale sal- cimului si florii-soarelui au o pondere deosebita fn productia de miere-marfa. Flora spontana timpurie a padurilor si cringurilor predi_stafeta culesului de nectar salciei si papadiei care isi impart sarcina cu livezile mult extinse in ultimile doua decenii, ca apoi rapita cultivata, din. picate toard intr-un singur loc pe 1200 ha, sa preia stafeta pentru a o preda reginei florilor in ce priveste bo- gaia de nectar secretat, salcimul, numai pentru 5—10 zile si fntr-o lund supusa capriciilor vremii. Cind am crede ci sta- feta si-a fntrerupt pelerinajul cautarii nectarului, apare rapita necultivati. cu seamina sa, mustarul, uneori colaborind cu mazirea tn anii ploiosi, cind se oferi nectar extrafloral. Pe neobservate, stafeta ajunge in mijloc de vari la detinatoarea titlului de campioana a intinderilor ce le ocupi prin aceste locuri, floarea-soarelui, de unde apicultorul teleormanean isi scoate cheltuielile, rizbun’ fnyepaturile si este rasplatit pentru efortul depus. Cind lanurile au fost insamintate esalonat exista si posibilitagile unui cules de pind 32 DESPRE APICULTURA LUI la 4—5 saptimini. Si cind dupa extracie ne fntrebam cui va fi predaty stafeta culesului, rutunul, prin toatx nocivitatea lui, numai fn anii cu ploi calde si nopyi asemanatoare, ofera un cules, cel mai interesant in ce priveste dresajul natural al albinelor. Un asa zis cules de noapte care fncepe cind inci nu s-au ivit zorit §i se continux pind ce soarele se ridicd de douk sali Apicultorii thi tncheie cam. pania culesurilor in balta, la izma si sint ani cind se scot chiar productii-marfa. Ca spectatori activi ai concursului, pentru cit mai mult nectar, cit mai multa miere, se inscriu si plantele spontane intercalate culturilor de paioase, dintre care maza richea yi, palamida ocupa un loc tnsemnat, apoi urzica moarti, bostinoascle, corean drul cu fenicolul si chiar strugurii, in anii ploiosi, cind boabele plesnese de la sine. Aceasta este baza melifer’ a judeqului Teleorman, fari de care n-am fi putut vorbi despre apicultura noastra. Atunci cind natura nu ne este favorabila nelisind florile ei 54 ne ofere nectarul pe care noi il planificim a fi wansformat in miere, pistrim stupinele in stare activi si puternice prin baza melifera artificiala- tampon, cireia,_ne-am —obiynuit si-i spunem simplu ,,biostimulatori®, In trecut apicultura de aici era un mo- nopol al favasatorilor, preotilor si timpla- rilor. Astizi cuprinde oameni ai muncii de diferite profesii, la care se alituri puternicile stupine ale cooperativelor agricole de productie, 4 stupine mari ale silviculturii, 2 stupine didactice si de carind stupinele cooperagiei. Actuala baz meliferd care oferi mierea- marfa a judeyului este formati din 4700 ha salcim, din care 3500 ha dispersate prin sate si orase gi 1200 ha fn masive paduroase, din care cel_de la Nicolae Baleescu cup’ un loc important, Salcfmului i se alaturk floarea-soarelui cultivata in tarlale mari de sute de hec- tare de catre unitijile agricole socialiste. Media fXcut& pe ultimii ani se ridici la 37 000 ha.Salcfmul poate oferi in fiecare sezon un cules pentru 47000 familii iar floare soarelui un cules pentru 74.000 familii, La noi tn ani mediocri, in ce privegte culesul, se pot realiza 10 kg miere la fie~ care din cele douk culesuri principale. Nu stnt cifre de domeniul fanteziei. Supra- feqele de salcim si floarea-soarelui stint o realitate. Depinde tn ce masura_apicul- torul gtie sa-si conduck stupina. In cazul acesta actuala baza melifera a judeqului Teleorman dac& ar fi populata cu familii de albine pink Ja saturayie ar putea oferi aproximativ 1210 t miere, din care 470 t de la salcim si 740 t de la floarea-soarelui. Cel mai bun an apicol al deceniului trecut a fost tn 1963, cind s-au prins cele doua culesuri principale si producyia s-a rid cat fn unele stupine la 40 kg per familie. Un an bun a fost gi 1971 ctnd pe judey s-a prelucrat cantitatea de 300 t miere, din care prin filiala 40. Anul 1972 a fost un an mediocru pentru floarea-soarelui gi inexistent pentru salcim. Judeyul Teleorman s-a tascris printre judetele fruntase pe para cu o depasire a planului de 28 1, ce a facut sd sporeascd beneficiile. Aparatul . salariat si activul voluntar al filialei si-a adus_un aport Jaudabil tn aceasta realizare. Cercul api- col cu gestiune din Alexandria care nu- mara 635 de membri, condus de secre- tarul-gestionar Dragne Alexandru a reali- zat singur 40 t din cele 73. Aceste cifre nu entuziasmeaza prea mult pe cei care cunosc indeaproape poten- Yialul, apicol al judeyului, caci, raportate la numarul de familii existente, media prelucrarii prin filiala este inca destul de mica. Personal am realizat numai de la floarea- soarelui cantitatea de 403 kg predatd numai de la 23 familii scoase de la iernat, din care 20 familii de baza, tn timp ce apicul- tori ca Spirea Pana de la C.A.P. 30 decem- brie, Alexandria, fiul acestuia Dumitru Pana, Gradinaru Ion de la C.A.P. ‘Teleor- man si multi alpii au realizat in jurul a 30 kg de familie. Experienya de pin acum ne-a dovedit ci multe din deficiengele existente ne aparyin. Exista cantitagi mari de nectar neculese, cee ce tnseamna ca nu valorificdm in to- talitate baza melifera existenta. Conducerea filialei duce o munca susti- nuti de Himurire cu tofi cei 2300 api- cultori — 65%» membrii Asociagiei, pen- tru ad convinge de aportul mare, ca si Au spunem extraordinar de mare, pe care i avem noi apicultorii in obyinerea de producti mari, De aceea, productia pe stupina e complet diferiti de la apicultor la apicultor tn aceleasi conditii de relief, clima si baza melifera. Din multimea de obiective ce ne propu- nem a urmari in anul 1973 in scopul realizarii unor producti mari ag cita numai citeva : — si facem si-si triiascd viata cercurile apicole comunale, in momentul de fafa multe din ele figurind mai mult pe hfrtie; — revista ,Apicultura* sa ofere un ma- terial mai” bogat pentru documentarea apicultorilor, atte incepatori cit si avan- sati in care sa fie prezentate noutatile tehnice si experienfa inaintata ; — s popularizim tn sedinte si schimburi de experienye pe plan local relizarile si stilul de mune al apicultorilor fruntasi ; — si lansim pentru anul 1973. lozinca Eiecare apicultor teleorminean, un cunos- Gitor al noului in apicultur’, in scopul realizarii a 20 kg miere-marfa de fiecare familie tnscrisé la recensamint“. Reinnoiti-vi abonamentul Ja revista ,APICULTURA“ pe anul 1973. Costul unui abonament : 36 lei pe un an 18 lei pe 6 luniSA INTENSIFICAM MUNCA Fig. 1 = rosa filala -Marey frumos. stan care Sot bucurat te asentis vtitavriler, Gu orlejul ailel recoecd etrbttorict fo. anal rganieat un fran 1973, anul hotaritor al cincinalului, constituie pentru toate filiale noastre un nou prilej de afirmare a poten- tialului uman si material de care dispun, de mobilizarea tuturor resurselor in vederea obfinerii unor producti ri- dicate de miere si alte produse apicole. Filiala Mures foloseste o gam’ largi de mijloace propagandistice pentru a activiza cercurile apicole, pentru a mobiliza activul salariat si voluntar tn realizarea obiectivelor propuse. Dintre aceste mijloace care au fost aplicate pe larg cu-bune rezultate putem cita: schimburi de experienya dintre apicul- Fig, 2 — La sedivl filial eu toc dose adunSei tn cane aosivul ps tne dezbane pe larg problemele jezvaltirii §i madernizécit 34DE PROPAGANDA torii fruntasi atte in yard oft si peste hotare, lecfii atrigitoare si interesante la cursurile organizate pentru ridicarea ivelului profesional, activitate susti- nutd la filial pentru taframusesarea sediului, a amenajirii centrului de apro- vizionare si desfacere, organizarea de conferinge pentru dezbaterea si_ in- troducerea noului in practica apicola precum i alte forme de atragere a membrilor Asociatiei la 0 activitate mai bogati si mai eficienta. Filialele au datoria ca acum la fnceput de an si intensifice actiunile propa- gandistice pentru ca inci de pe acum si se inceapa pregitirile pentru cam- paniile de cules, Unii gospodari stiu ci bazele recoltei viitoare se pun inca de pe acum asa ci... spor la munca. — Exponatele apicole prezentate la expovitile cyanide Bilas dine opescine de virketor. Fi, 4 — Viteina de aprovizionare i desfacere al {ilialet judegene Murey 350 VIZITA IN R.P. UNGARA 1n cadrul zelasiilor internasionale de cooperare teh- nico-stiingified pe care Asociatia Crescatorilor de Albine din R. S. Romfnia le tntreyine in probleme de apiculturi, 0 delegatie de tehnicieni din cadrul ‘Comitetului Executiv al acestei Asociatii, format din ing. D. Zamfic si -autorul acestor. rinduri, a efecwuat in perioada 1419 decembrie 1972 0 viziti de documontare si schimb de experienja in R. P. Ungari. Mai fucesem odati in Budapesta insi numai in trecere, asa incit aproape tot ce vedeam acum avea Crumusegea noului, amplificara de farmecul pe care aptopierea ‘sirbitorilor de iar’ il di unui_oras. Aspectul festiv al orasului, atmosfera de bunk dis- pozitie specifick asteptirii unor evenimente plicute a constituit cadrul prielnic in care s-au desfigurat contactele noastre cu conduciitori si specialigti ai apiculturii, maghiare. Jn discusiile purtate cu gazdele noastre s-au abordat rnumeroase aspecte, legate de cresterea, exploatarea si pistrarea sinatiyii albinelor, de baza meliferd si de valorificarea produselor apicole, In ubimol secol apiculura a cunoscut fa R. P. Ungari 0 dezvoltare remarcabili, atestati in mod elocvent prin cele 630 000 familii de albine existente actualmente, prin producyiile anuale de cca 88CO tone miere (13—15 kg in medic), 20 tone polen si 200 kg Riptivor de matcl. Aceast% dezvoltare este consideratii urmarea a doi factori principal si anume : — Sporirea .ciaculoask a suprafejelor de salcim, datorita plantiilor masive efectuate in scopul fist dunelor miscitoare de nisip din sudul yarii, De la o suprafaya de cca. 36000 ha. cit existau in anul 1885, s-a ajuns tn prezent la 267.000 ha. de salcim, echivalind ca intindere (conform aprecietii gazdelor noastre) cu fntreg,saleimul existent in Europa. Prin inflorirea esalonard de la sud spre nord, acest salcim oferd apicultorilor ce practic stupiritul pastoral un cules intensiv de 18—20 zile, el constituind de de- arte cea mai important’ sursi nectarifers a yr, in. afari de saleim, baza meliferi din R. P, Ungara este formati (in ordinea importante’) din busuiocul de mirisie, Hloarea soarelui, pomi fructifesi, «rifoiul alb, teiul, wifoiul rogu, rapita etc, — Tntroducerea stupilor modern cu rame mari, tn locul stupilor primitivi, cu rame mici. Rivmul acestei moderniziri este exprimat printr-o statistici a ani- lor 1945 si 1970, perioada fn care stupii cu rame mari au crescut numeric de la 70.000 la 370 000, iar cei primitivi cu rame mic, au dimimuat de la 120000 la 72 000. tn general, stupii cu rame mari sint de dou dimen- siuni : cu 24 rame (care formeaz marea majoritate) si.cu 15 rames ambele tipuri find previzute cu o difragm’ etanye, dublavt de o gratie Hanemann si cu urdinige situate la partea superioard, Se foloseste de asemenea si suxpul multictajat, ins fntr-un pro- cent _redus. La fel ca $i tn fara noaste’, apicultorit beneficiaz’t de reducerea tarifelor de transport pentru. deplase- rea swupilor si de objinerea unei cantititi de zahir 36 cu pret redus, mai ales in cazul predatii produselor apicole la sat. In schimb, posesorii de peste 30 stupi plitese un impozit anual de 10 foringi pentry fie- care familie de albine, iar eit priveste stup%rital astoral, fiecare ti cant singur locurile ce-i convin, ingelegindu-se ou diversi proprietari (unitiyi de stat salt cooperatiste) ai masivelor melifere respective, ntru obfinerea autorizatiei necesare, Indrumarea apiculturii din_punct de vedere twhnic se realizeaz de cXtre Sectia apicoli a Institutului i pentru animale mici de la Gédolld, care experimenvea7i meiode noi, oxganizeazX cursutt sau conferinge cu teme apicole si de asemenea gine Ja eurent pe apicultori prin cele 86 puncte de obser- asic rispindite pe tetitociul yirii_ cu stadiul de in- flosire al salcimului sau al celorlalte plante nectari- fere (folosindu-se in acest scop si de radio), Avkrarea sinktitii_albinelor este sarcina reyelel sa- nitar-veerinare a Min, Agriculurii, indrumati pe plan stiingific de secyia apicol’ a nstitutului nae yional de medicini veverinari, al cirei conducttor toy. Dr. Buza Laszlo, a binevoit sk ne impirti- yeasc cu multi ditrnicie din realizirile obyinute Be linia prevenisit i combacerii bollor la ae in acest domeniu medicii vercrinari sint ajutagi de agenti sanitari apicoli, alesi dintre apicultorii mai deswoinici si platiqi din bugewal starului tn funcyie de numirul familiilor de albine existente tn raza lor de activitate, Una din sarcinile acestora este con- trolul stupilor in vederea aliberirii certificatelor sanitare de transport, existind regula ca nici un astfel de certificat si nu fie semnat de medicul vererinar, atta timp cft el nu este contrasemnat de agentul sanitar apicol, In priyinga m&surilor si metodologici de combatere a bolilor contagioase ale albinclor, rein atengia in mod deossbit_urmitoarele aspecte, Bolile deelarabile (Loca American’, Loca Europeans si Acarioza) sint si carantinabile. O stupini: conta- minati nu poate fi deplasacd : — timp de un an dup& stingerea ultimului caz de acarion’ 5 — timp ‘de dou luni tn caz de Loca Americani ; = timp de o luni in caz de Loca Europeans. Tratamentul curatiy este de regula interais tn. caz de Loct American’ si Acar'oz%, Familifle de albine bolnave se distrug, iar proprictarii sine despagubiti cu un procent de 75%) din valoarea pugubei. Pentru preveniea si combaterea nosemozei se pune mare accent pe folosirea unor turte de gerbet cu fumagiling, numite ,Fumerra", ce se disttibuie pe ceredit si se administreaz in stupi tncepind cu luna februarie In fincheierea prezentei expuneri tin si muljumese aadelor noastre pentru sprijinul_acordat si in. mod jearebit tov. Rupp Kalman, dircetoral tehnic al Uniunii nayionale a cooperativelor de aprovizio- nare si desfacere, pentru misura largi in care a con‘ribuit ca schimbul de experiengi si fie cit mai fruetuos. Dr. I, OGRADADOCUMENTAR APICOL Redactat de Institutul International de Tehnologie si Economie Apicola al Apimondiei Bucuresti CONDUCEREA IN MOD CORECT A UNEI STATIUNI DE iMPERECHERE AFLATA PE CONTINENT* F, K, BOTTCHER — Ri ‘Ag veea si spun eX apicultozii din nordul R Germaniel sint favorizati, putind i practice —dact fin angeles bine — amnelioracea albinelor in nu_mai puyin de 14 stagiuni de fmperechere insulare. Cred Bain acest fel ef por face concurent’ ausstieeilor in Gresterea albine! carnica. Ei depun muleé sirguint%, Seifel eX acolo este suisa pentru o mare parte a mnatellor carnica pentru RE, a Germanici Statiunile de tmperechere continentale de stil vechi sint inutilizabile. Noi, cei din sudul R-F. a. Germaniei, avem o simatic considerabil mai proasti, Insulele nu sint aproape de noi — toretic Ie putem utiliza, dar daroriti depirtirii apelm rareori_ la cle — si stniem stfel mai mult sau mai pusin dependenti de. sta- fiunile de imperechere controlaté in Bayaria. In Ultimel timp mumirul lor s-a cam redus. Not stim de ce: Nu sorvese la nimic! Din picate am creat © mare institusic de ameliorare pe o bazk subredi, Bate un Inert pe care uebiiie st-l spunem in mod deschis. Prof. Ruttner a aritav: wintorii zboark la © distangi de 5 km si chiar mai, muls, mitcile ta 2 km si chiar mai mult. Rezulta de aici o razt maxim’ a imperecherii de cel pujin 7 pina la 10 fi chiar mai multi km gi, deci toare familiile din Sceastt raz por furniza tntorii-sopi pentru matcile noastre. Instalind tntr-o astfel de stagiune de imperechere fo singurX familie pentew producerea de trintori ‘cum se practica inainte —efectul este negativ. Nu ¢ mult maj bine nici cind instalaim 10, 20 sau 30 de famili de uintori — daca ne gindim eX pe o ravi de 7/2 km fm jucul celor mai multe statiuni Ge fmperechere se gisesc 500 sau 600 Familii de albine (siwaria © mai fericita, fireste cind stot i putine), care stau fagien fagk cu cele 10-30 familii producivoare de trintori ale noastre, Dedi, $i. aga, tot aproape nimic n-am realizat. %) Report peezentar la Simpozionul APIMONDIA de fa Lune am See, Austria, 1972. Sint necesare mari statiuni de imperechere con- Hinentale dispuntnd, de wa tevitoria cis 0 zon mare lipsitd de trintori. | Se pune intrebarea dact renungim Ja stayiunile de Fanperechere sau dack fncercim si le menjinem towugi gi si le punem fn ordine, Star de parere

También podría gustarte

• Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Orgullo y prejuicio: Clásicos de la literatura

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20551)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5807)
• The Hobbit

  

  De Everand

  The Hobbit

  J. R. R. Tolkien

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (24728)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• The Psychology of Money: Timeless lessons on wealth, greed, and happiness

  

  De Everand

  The Psychology of Money: Timeless lessons on wealth, greed, and happiness

  Morgan Housel

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (806)
• To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  

  De Everand

  To Kill a Mockingbird \ Matar a un ruiseñor (Spanish edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (22958)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20046)
• American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  

  De Everand

  American Gods: The Tenth Anniversary Edition

  Neil Gaiman

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (12949)
• Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  

  De Everand

  Matar a un ruisenor (To Kill a Mockingbird - Spanish Edition)

  Harper Lee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (23060)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (3285)
• The 48 Laws of Power

  

  De Everand

  The 48 Laws of Power

  Robert Greene

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2275)
• Rich Dad Poor Dad

  

  De Everand

  Rich Dad Poor Dad

  Robert Kiyosaki

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1113)
• Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Pride and Prejudice: Bestsellers and famous Books

  Jane Austen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (20479)
• The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  

  De Everand

  The Courage to Be Disliked: The Japanese Phenomenon That Shows You How to Change Your Life and Achieve Real Happiness

  Ichiro Kishimi

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (393)
• The Handmaid's Tale

  

  De Everand

  The Handmaid's Tale

  Margaret Atwood

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (13226)
• Elon Musk

  

  De Everand

  Elon Musk

  Walter Isaacson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (440)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (842)
• Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  

  De Everand

  Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)

  Emily Bronte

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9486)
• It Starts with Self-Compassion: A Practical Road Map

  

  De Everand

  It Starts with Self-Compassion: A Practical Road Map

  Celeste Headlee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (189)
• The 7 Habits of Highly Effective People: 30th Anniversary Edition

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: 30th Anniversary Edition

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (41)
• Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  

  De Everand

  Oscar Wilde: The Unrepentant Years

  Nicholas Frankel

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (10242)
• The 7 Habits of Highly Effective People: Infographics Edition: Powerful Lessons in Personal Change

  

  De Everand

  The 7 Habits of Highly Effective People: Infographics Edition: Powerful Lessons in Personal Change

  Stephen R. Covey

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (142)
• The 5AM Club: Own Your Morning. Elevate Your Life.

  

  De Everand

  The 5AM Club: Own Your Morning. Elevate Your Life.

  Robin Sharma

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (342)
• The Iliad: The Fitzgerald Translation

  

  De Everand

  The Iliad: The Fitzgerald Translation

  Robert Fitzgerald

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5646)
• Ana Karenina: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  Ana Karenina: Clásicos de la literatura

  León Tolstói

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7440)
• The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  

  De Everand

  The Iliad: A New Translation by Caroline Alexander

  Homer

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5719)
• The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  

  De Everand

  The Picture of Dorian Gray: Classic Tales Edition

  Oscar Wilde

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9758)
• El retrato de Dorian Gray: Clásicos de la literatura

  

  De Everand

  El retrato de Dorian Gray: Clásicos de la literatura

  Oscar Wilde

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (9461)
• Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  

  De Everand

  Anna Karenina: Bestsellers and famous Books

  Leo Tolstoi

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (7503)