1.

MANAGEMENTUL PACIENTULUI HIPERTENSIV

Anamneza:Valori ale TA
Stil de viata-consum de sare,grasimi,alcool,fumat,activitate fizica,obezitate la
tineri,stress consum deantiinflamatoare,corticosteroizi,anticonceptionale
orale
Antecedente familiale
Antecedente personale:AVC,ICC,BCI,diabet zaharat,boala
renala,guta,dislipidemie
Tratamente antihipertensive anterioare si rezultate
Simptomatologie:vertij,tulburari de vedere,palpitatii,dispnee,durere
toracica,cefalee,etc
Examen obiectiv:masurarea corecta a TA
-determinarea IMC,circumferintei abdominale
-examen cord,artere periferice,pulmonar,etc
Examene paraclinice:Glucoza plasmatica ( a jeun )
Colesterol total,HDL,LDL,trigliceride
Acid uric seric
Potasiu seric
Creatinina
Hemoleucograma
Sumar de urina
EKG-HVS-Sokolov-Lyon>38 mm
Echocardiografia
Ultrasonografia carotidiana si femurala
Glucoza plasmatica postprandiala
PRC
Microalbuminurie
Clearace la creatinina
Fund de ochi
2. Stratificarea riscului cardiovascular
(risc de evenimente cardiovasculare la 10 ani)
-factori de risc cardiovascular :
-diabet zahara
-leziuni subclinice de orga
-boala cardiovasculara sau renala constituita
-factori de risc extra- cardiovascular:
a)neinfluentabili
-sex(masculin)
-varsta(>55B,>65F)
-rasa(neagra)
-AHC(boli cardiovasculare <55B,<65F)
b)Influentabili
-fumat
-dieta(grasimi,alcool,sare,putine legume)
-activitate fizica(sedentarism)

-stress
-obezitate(IMC>30kg/mp;CA>102cmB,>88cmF)
-dislipidemie(col>190mg/dl;LDL>115mg/dl;HDL<
40/46mg/dl la B/F;TG>150mg/dl)
-diabet(>126mg/dl;>198mg/dl postprandial)
-boli renale
-diabet zaharat
-leziuni subclinice de organ:
HVS(EKG-Sokolov-Lyon>38mm,echo)
-ingrosarea peretelui arterial(carotida)sau placi aterosclerotice
-index glezna-brat<0,9
-renal (microalbuminurie<300mg/24h,Cl<60 ml/min,creatinina=1,3-1,5B /
1,2-1,4F)
-cerebral ( infarcte lacunare,leucoaraidoza )
-boala cardiovasculara sau renala constituita
3. MODIFICARI SUBCLINICE DE ORGAN
a)cardiace si vasculare:
-EKGLHV- Sokolow-Lyon>3,5mV, RaVL>1,1mV
-test de efort (ischemia cardiaca)
-echo LHV (LVM index B>115g/mp; F>95g/mp)
-ingrosarea peretelui arterial( IMT>o,9mm)sau placi aterosclerotice
-RMN (apreciere dimensiuni si masa VS)
-viteza undei pulsului >10 m/s
-index glezna-brat<0,9

b)Afectare renala:
Microalbuminurie(30 300mg/24h)
GFR= 30 60 ml/min/1,73mp
Hiperuricemie (corelat cu nefroangioscleroza)
Cistatin C (prognostic biomarker pt risc de BCR)

a)Afectare cerebrala:
RMN(infarcte silentioase lacunare,microsangerari,hiperreflectivitatea
sunbstantei albe)
Testarea functiei cognitive
Retinopatia hipertensiva (nedovedit)
4. HTA SECUNDARA- cauze:
Boala renala parenchimatoasa : rinichi polichistici
hidronefroza,GNA,GNC,PNC,nefropatia diabetica
HTA renovasculara : stenoza de artera renala,vasculite sistemice, compresiuni
extriseci ale aa.renale
Endocrina :feocromocitom,sd.Cushing,hipertiroidism,hiperaldostero-nism
primar,acromegalie

Cardiovaculara:coarctatie aorta,insuficienta aortica

Neurologica : tumori,encefalita,sleep apnea,tetraplegia,pofiria
Medicamentoasa : contraceptive,corticosteroizi,eritropoietina,
ciclosporina,sol.oftalm,nazale,antitusive / cocaina,alcool
Stress acut : arsuri,pancreatite,postoperator,postresuscitare ,Cresterea
volumului intravascular

5. FACTORI PREDICTIVI PENTRU EVOLUTIE NEFAVORABILA

-Tas >180mmHg,si/sau Tad >110mmHg
-Tad <70mmHg
-profil HTA nondipper(scaderea nocturnaTA cu mai putin de 10%,saucresterea TA
nocturn)
-presiunea pulsului > 53 mmHg (Tas-Tad media pe 24 ore)
-diabet
-sindrom metabolic
-hiperuricemie ( >7 / 5mg/ml B/F )
-sleep-apnee
-afectari subclinice de organ
-microalbuminuria
-medicamente (AINS,AIS,eritropoetina,ciclosporina)
-leziuni renale(nr.redus de nefroni)-agenezia renala,subponderabilitate la nastere
-PRC
-slaba aderenta la tratament
6. TRATAMENT HTA :
valori tinta:Tas=130-139mmHg/ Tad=80-85mmHg
-complex (modificarea stilului de viata, trat.medicamentos, trat.factorilor de risc)
-nemedicamentos: HTA normal-inalta,HTA gr.1+risc aditional redus
-medicamentos precoce :HTA gr.2,3;HTA gr.1+risc aditional inalt, foarte inalt
-terapie combinata de la inceput
-monoterapie:varstnic>80 ani
-influentat de-varsta,rasa,sarcina
-profil clinic(Dz,obez,SM)
-atingere subclinica de organ
-evenimente cardiovasculare
Tratament medicamentos:
-Diuretice-tiazidice:hidroclorotiazida
-tiazid-like:indapamida
-economizatoare de potasiu
-de ansa:furosemid
-Blocantii canalelor de calciu
(nifedipina,amlodipina,felodipina,nitrendipina;verapamil,diltiazem)

-Inhibitorii enzimei de conversie

(captopril,enalapril,perindopril,fosinopril,ramipril,quinalapril,zofenopril)
-Blocantii receptorilor de angiotensina (telmisartan,candesartan,losartan,irbesartan)
-Inhibitori de renina(aliskiren)
-Betablocante(nebivolol,carvedilol)
-alte clase-alfa blocante:doxazosin,prazosin
-antiadrenergice cu actiune centrala:clonidina,metildopa,moxonidina
-modulatori ai R imidazolici(rilmenidina)
-tratament antiagregant plachetar
-tratament hipolipemiant
-tratamentul diabetului zaharat
-tratamentul hiperuricemiei
SITUATII SPECIALE:
-diuretice tiazidice:HTA sistolica,negri,ICC
-AC:varstnici,HVS,angina,sarcina,negri,ATS
-IEC:IC,postIM,Dz,microalbuminurie,HVS,SM
-BRA:idem,tuse la IEC
-BB:angina,IM,IC,tahiaritmii
-asocieri indicate : AC+IEC ; AC+BRA ; D+IEC; D+BRA ; IEC+D+AC;apoi+BB sau
medic.central
neindicate : BB+D ; IEC+BRA
-Antiagregante-aspirina,clopidogrel-preventie II (AVC,IMA,BVP)
-preventieI (DZ>50ani/evidenta de boala cv)
-Hipolipemiante-statine-preventie II(pc<80 ani+DZ/boala cv)
-preventie I (boala cv sau DZ recent)
-fibrati
Tratament nemedicamentos:
Scaderea in greutate
Reducerea aportului de sare<5g/zi
Limitarea consumului de alcool<20-30ml/zi
Activitate fizica (30-45 min/zi)
Aport de legume si fructe crescut ( K )
Reducerea aportului de grasimi
Renuntare la fumat
Consum de peste,ulei de peste ( acizi omega 3 polinesaturati )
6.SDR. METABOLIC CRITERII , DEFINITIE:
Obezitate abdominala (>102cm la B ;>88cm la F
Trigliceride plasmatice >150mg/dl
HDL-colesterol <40mg/dl la B ;<50mg/dl F
Glucoza plasmatica >110mg/dl
Acid uric plasmatic >7mg/dl B ;>5mg/dl F
TA >130/85 mmHg

SD.METABOLIC=prezenta min 3 criterii

7.PRINCIPALELE URGENTE HIPERTENSIVE:
Definitie:sd.clinic caracterizat prin cresterea severa,brusca si persistenta a TAs >
200mmHg si/sau Tad > 120mmHg insotita frecvent de deteriorare acut a organelor
tinta.
-Encefalopatie hipertensiva
-Eclampsia
-Hemoragia intracerebrala si subarahnoidiana
-AVC(Infarct cerebral aterotrombotic)
-EPA
-Infarct ,ischemie miocardica
-Disectia acuta de aorta
-IRA
-Retinopatia hiperensiva stadiul III-IV
-Criza catecolaminica
-Rebound la clonidina sau betablocante
6. PRINCIPII DE TRATAMENT IN URGENTELE HIPERTENSIVE:
Evitarea scaderii rapide a TA:
poate conduce la hipoperfuzie cerebrala si cardiaca (scaderea abrupta >
25% a TA depaseste autoreglarea cerebrala a TA
Reducerea initiala a TA cu 25% se realizeaza in 1-4 ore, cu o scadere mai
putin abrupta a TA/in 24 ore a TA pana la TAD = 100 mm Hg
Exceptie 2 situatii cand TA trebuie scazuta repede: disectia de aorta si IM
Tratament:
a. Majoritatea pacientilor pot fi tratati oral cu scaderea gradata a TA
b. Prima linie a medicatiei trebuie sa fie beta-blocantele (daca nu sunt
contraindicate), diuretic tiazidic, doza mica de BCC
c. Se va evita nifedipina sublingual
Terapia de lunga durata
Se investigheaza cauza crizei HTA
Selecteaza tratamentul eficient si bine tolerat.
i. Se explica pacientului de ce e importanta terapia de lunga
durata
d. Se incearca reducerea factorilor de risc prin
i. sfatuirea pacientului sa opreasca fumatul, controlul optim al
diabetului, dieta adecvata in colesterol
e. Monitorizeaza pe durata lunga TA
evaluare clinica si paraclinica(cardiov,renal,neuro,oftalmo)
-reducerea TA cu 25% (ore),apoi in 24 ore Tad <100 Hg(excp.coarcta-tie de
aorta,ischemie coronariana)
MEDICAMENTE
-nitroprusiat de sodiu 0,5-10 g/kg/min,se creste la 5-10 min (intox )

-nitroglicerina 5-100 g/kg/min,se creste la 3-5 min( ! hTA )

-labetalol 0,5-2 mg/min
-betablocante (esmolol )
-nicardipina 5- 15 mg/ora
-IEC ( enalapril 1,25-5 mg la 6 ore ;captopril perling )
-hidralazina 10-20 mg ( I:gravida,CI:AVC)
-diazoxid 15-30mg/min (rar)
-furosemid 40-120 mg ; bumetanida 1-5 mg
-fentolamina 2-5 mg la 5-10 min ( feo,rebound clonidina,cocaina).
8.DIAGNOSTIC IN SCA/IMA
Diagnosticul (semne si simptome)
f. durere retrosternala de intensitate mare, cu caracter constrictiv sau de
apasare, cu iradiere spre gat si membrele superioare, insotite de
simptome asociate: transpiratii profuze, dispnee, fatigabilitate, vertij,
greata sau varsaturi.
g. examenul obiectiv - nespecific,
h. auscultatia poate decela zgomot 3 prezent (S3),
i. se poate observa dilatatia venelor de la baza gatului (turgescenta
jugularelor),
j. edem pulmonar,
k. suflu de regurgitare mitrala nou sau mai intens ca pana acum, suflu de
DSV (cazurile cu prezentare tarzie-ruptura de SIV).
Paraclinic:
Modificari ECG subdenivelare de segment ST si negativarea undei T
in AI/NSTEMI.
Modificari ECG cu supradenivelare de segment ST de mai mult de 1
mm, in 2 derivatii invecinate, sau HBAS in STEMI
inferior: D2, D3, aVF
anterior: V1-V6
antero-septal: V1-V3
lateral: D1, aVL, V4-V6
Modificari ECG cu subdenivalare de segment ST mai mare de 1 mm in
V1-V3 pledeaza pentru STEMI posterior
Biomarkeri cardiaci:
CK, izoenzima sa CK-MB, troponina I (TnI) sau T (TnT) si mioglobina:
TnI sau TnT sunt specifice afectarii cardiace si cresc la 4-6 ore, scad
treptat pana la ziua 10. Au specificitate buna cu implicatii prognostice
CK-MB crestere rapida in 4-6 ore cu scadere rapida in 36-48 ore.
Se recomanda evaluarea lor la fiecare 6-8 ore in primele 24 ore.
Ecocardiografia
poate vizualiza tulburari de cinetica globala si segmentara/regionala,
se poate determina functia sistolica a VS, iar daca aceasta este
scazuta, prognosticul este mai prost.

 Daca diagnosticul este nesigur, se va apela la ecocardiografie, RMN cord

pentru diagnosticul diferential cu disectia acuta de aorta sau embolia
pulmonara.
Proteina C Reactiva este de mare sensibilitate si poate ajuta la identificarea
pacientilor cu risc inalt si leziuni complexe asociate.
Factorul natriuretic cerebral (BNP) este predictor independent al mortalitatii in
NSTEMI.
Imagistica
Imagistica perfuziei miocardice efectuata cu ajutorul scintigrafiei cu
thaliu, teste de efort, teste farmacologice sau ecocardiografice cu
dobutamina.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL SCA:

a. Cardiac:
i. pericardita,
ii. miocardita
b. B. aortei:
i. disectia acuta de aorta
c. B. pulmonare:
i. embolie pulmonara
d. B. gastrointestinale:
i. afectiuni esofagiene,
ii. colecistita acuta
TRATAMENT IN SCA
Masuri generale:
e. Tratamentul STEMI necesita reperfuzia imediata a vasului ocluzionat.
f. Tratamentul AI/NSTEMI implica stabilizarea placii instabile si a
trombocitelor activate.
Strategia invaziva precoce, in comparatie cu strategia conservatoare,
inseamna beneficiu, atat in privinta mortalitatii cat si a morbiditatii.
Medicatie:
g. Aspirina (AAS) se administreaza cat mai precoce si continua pe
perioada nedeterminata. Doza initiala va fi intre 162-325 mg (Clasa I)
h. Clopidogrel se va administra intr-o doza de 75 mg/zi, in caz de
intoleranta la AAS, sau cand nu se planifica terapie interventionala:
i. se va intrerupe cu cel putin 5-7 zile inainte CABG elective pentru
a reduce riscul de sangerare (Clasa I).
i. Se va continua o luna in cazul implantarii MBS si 12 luni in cazul DESstent farmacoactiv.
j. Terapia antianginoasa cu nitrati si beta-blocante se va initia in
momentul in care starea hemodinamica a pacientului o va permite.
Nitratii se vor evita in caz de
k. hipotensiune (Tas<90 mm Hg),
l. in cazul suspiciunii de VD (VD), sau

m. in cazul administrarii prealabile recente de inhibitor de PDE-5, precum

sildenafilul.
Beta-blocantele scad ischemia miocardica prin reducerea consumului de
oxigen al miocardului.
n. Tinta terapiei este o frecventa cardiaca de 50-60 batai/min in repaus
Sulfatul de morfina iv este analgezic, in doza de 2-4 mg la intervale de 5-15
minute.
Calciu blocantele fac parte din treapta a 2-a de terapie
o. la pacientii cu contraindicatie la beta-blocante sau in cazul in care
beta-blocantele si nitratii nu amelioreaza simptomele de ischemie.
p. Se prefera in angina Prinzmetal sau in vasospasmul indus de cocaina.
q. Se evita in cazul de disfuctie VS, bloc atrio-ventricular, prezenta
semnelor si simptomelor de insuficienta cardiaca congestiva.
Oxigenoterapie, 4-6 l/min.
Heparina nefractionata (UFH) sau heparina cu greutate moleculara mica
(LMWH) cu administrare subcutanata
se va asocia terapiei cu aspirina sau clopidogrel (Clasa I).
Enoxaparina este de preferat inaintea HNF,
in absenta insuficientei renale sau ion cazul abordarii nechirurgicale
(CABG), in 24 ore de la debutul AI/NSTEMI. (Clasa Iia).
Inhibitorii directi de trombina: bivalirudina,
reprezinta o alternativa acceptabila la HNF, mai ales in cazul
trombocitemiei induse de heparina:
antagonistii glicoproteinei GP Iib/IIIa trombocitare
e administreaza aditional la terapia cu AAS si heparina,
daca in conduita terapeutica este inclus si cateterismul
precoce si angioplastia (clasa I)
eptifibatide sau tirofiban
se va administra la pacientii cu ischemie in curs,
troponina crescuta sau alte modificari cu risc mare in
ciuda atitudinii terapeutice conservative (Clasa IIa).
Abciximab este rezervat pacientilor cu intervewntie percutana PCI primara.
IECA sunt indicati in
disfunctie de VS (FE<40%),
in IM anterior,
in congestie pulmonara, acestia
imbunatatind supravietuirea si reducand remodelarea miocardica.
Blocantii receptorilor de angiotensina ARB,
reprezinta o alternativa la pacientii cu intoleranta la IECXA.
Terapia normolipemianta cu inhibitori de HMG-CoA reductazei (statine)
se initiaza inainte de determinarea nivelelor lipidice (tinta: LDL,100
mg/dl, LDL,70 mg/dl la pac cu risc crescut).
Antagonistii aldosteronici, spironolactona, eplerenona,

se vor administra la pacientii postinfarct cu ICC in absenta disfunctiei

renale sau a hiperpotasemiei.
Aritmiile ventriculare semnificative se vor trata cu amiodarona.
administrarea profilactica a agentilor antiaritmici, precum flecainida
(clasa IC) pentru EXV se asociaza cu mortalitate crescuta.
Fibrinoliticele, precum alteplaza (tPA), reteplaza (rtPA), tenecteplaza (TNK),
administrate in STEMI
scad mortalitatea si imbunatatesc functia VS.
se administreaza in primele 12 ore dupa debutul simptomelor
in prezenta supradenivelarii ST mai mari de 1 mm in 2 derivatii
invecinate sau HBAS nou in absenta contraindicatiilor.
In primele 3 ore se prefera PCI,
in special daca pacientii cu STEMI au risc mare de soc cardiogen,
hemoragie.
Nu exista beneficii ale tratamentului fibrinolitic in AI/NSTEMI.
Diureticele, precum furosemidul,
in cazul prezentei semnelor si simptomelor de ICC.
Dobutamina
2-20 micrograme/kg/min iv,
la TAs intre 70-100 mm Hg,
in prezenta semnelor de edem pulmonar acut sau soc cardiogen cu
debit cardiac scazut
Dopamina
5-15 micrograme/kg/min iv
in prezenta semnelor si simptomelor de soc.
In IM de VD se administreaza solutii iv.
Pentru normalizarea glicemiei: insulina
Prima linie
In STEMI sau IM-HBAS nou obiectivul primar este terapia prin reperfuzie
Beneficiile aduse de reperfuzie au fost mai mari la cei tratati mai
devreme.
Strategia precoce prin interventie coronariana percutana (PCI) a redus
semnificativ riscul mortalitatii, IM nonfaatal si ischemia recurenta
in prezenta facilitatilor terapeutice se prefera angioplastia coronariana
imediata si PCI cu timp usa-balon 90 minute.
Strategia invaziva precoce este benefica si in AI/NSTEMI,
mai ales la cei cu risc mare cum ar fi
angina/ischemia recurenta la efort fizic redus cu sau fara
simptome de ICC,
in ciuda terapiei antiischemice,
la nivele ridicate ale TnT sau TnI,
subdenivelare ST noua,
instabilitate hemodinamica,
tahicardie ventriculara sustinuta,
PCI in ultimele 6 luni sau inainte de CABG

2. DIAGNOSTIC EPA
Prezentare
a. Dispnee acuta, tuse
b. Stop cardiac, soc cardiogen
c. Aslte caracteristici care pot reflecta cauza:
i. durere toracica, palpitatii BCI, IM, aritmie?
d. Istoric de dispnee la efort BCI, IC ?
e. Oligurie, hematurie IRA
f. Semne de hemoragie intracraniana
Cauze
g. Identificarea cauzei pentru un tratament adecvat. Sunt
i. cresterea presiunii capilare pulmonare (hidrostatice)
ii. cresterea permebilitatii pulmonare capilare
iii. scaderea presiunii oncotice intravasculare
3. TRATAMENT EPA
Evaluarea initiala rapida
a. La pacientul are stare generala alterata (nu poate vorbi, hipoxic,
TAs<100mmHg) incepe tratamentul imediat
b. La pacientul stabil oxigenoterapie, diuretic
Investigatii urgente:
c. ECG: Tahicardie sinusala (cea mai frecventa), aritmii cardiace: FA, TSV,
TV, modificari de segment ST (STEMI, NSTEMI, AI), boala cardiaca
(HVS, B mitrala)
d. Rx toraco-pulmonara: confirma dg: hiluri largite, colectie pleurala, linii
Kerley B, cardiomegalie. Se exclud pneumotoraxul, TEP, sindroamele
de condensare.
e. Gazele sanguine: tipic, scaderea PaO2, PaCO2 poate scadea
(hiperventilatie), sau creste (in functie de severitatea edemului
pulmonar)
f. Hemoleucograma: anemie, leucocitoza factorul precipitant
g. Ecocardiografie: evaluare functiei VS, anomalii valvulare,
Monitorizarea pacientului
h. Pacientul in pozitie sezand in pat
i. Oxigenoterapie pe masca, CPAP sau ventilatie mecanica daca dispneea
nu poate fi imbunatatita
j. Tratamentul aritmiilor ce determina instabilitate hemodinamica
Management:
k. Diamorfina 2,5-5 mg iv
l. Metoclopramid 10 mg iv
m. Furosemid 40-120 mg iv lent
n. Acces venos si ex. paraclinice: hemoleucograma, biochimie, enzime
cardiace
o. Daca Tas > 90 mm Hg, iar pacientul nu are Sao:
i. NTG slg, 2 pufuri
ii. NTG pev 1-10 mg/h,

1. creste viteza la fiecare 15-20 min, masurarea TA (obiectiv

TAs = 100 mm Hg)
p. Monitorizeaza pulsul, TA, frecventa respiratiilor, saturatie de O2
Combinarea diureticelor, vasodilatatoare si inotrope.
Pacientii 2 categorii:
pacientii cu soc (TA < 100 mm Hg)
pacienti stabili hemodinamic, cu TA > 100 mm Hg
Pacientii cu TAs < 100 mm Hg
Pacientul in soc.
Alegerea agentului inotrop:
TAs 80-100 mm Hg si extremitati reci:
Dobutamina 5 mcg/kg/min, crescand cu 2,5 la fiecare 10-15 min
la max 20 mcg/kg/min pana la TAs >100mm Hg.
Se poate combina cu dopamine 2,5-5 mcg/kg/min
TAs < 80 mm Hg: bolus lent de epinefrina (2-5 ml din solutia 1/10 000),
repetat daca e nevoie.
Dopamina la doza > 2,5 mcg/kg/min - actiune presoare aditiv la
efectul direct si indirect inotrop, putand fi folosita si-n doze mai
mari (10-20 mcg/kg/min) daca TA ramane scazuta.
Adrenalina in pev e preferata dozelor mari de dopamina ca
agent inotrop alternativ. Cand TA creste peste 100 mm Hg, se
adauga vasodilatatoare precum nitroprusiat/hidralazina, sau
NTG pentru a contrabalansa efectele presoare. Adrenalina poate
fi asociata cu dobutamina si/sau inhibitorii de fosfodiesteraza, in
contextul VS insuficient.
BCIA poate fi folosit cu/fara agenti inotropi, in conditiile unor
cauze potential reversibile ale EPA. (IM, DSV)
Se administreaza doze de diuretice in continuare.
4. DIAGNOSTICUL DISECTIEI ACUTE DE AORTA
Definitie:urgenta medico-chirurgicala ce consta in ruptura intimei (>90% cazuri)
si clivare longitudinala de-a lungul mediei aortei prin coloana de sange care
patrunde sub presiune la nivelul orificiului intimalsi separa intima de adventice,
creand un al doile lumen (lumen fals).
Diagnosticul rapid al DAo=important (nu orice durere toracica intensa este
IMA). Tromboliza in DAo=contraindicatie absoluta.
Clinic
- durerea (90%): brutala, f severa, iradiere (ISV, lombar), migratorie
(extensia disectieiA)
- Sincopa (ruptura aortei in sacul pericardic su tamponada cardiaca
secundara)
- moarte subita

 Obiectiv:
- stare de soc, extremitati reci, cianotice, transpiratii, TA crescuta
(diferenta TA intre extremitati)
- absenta/diminuarea pulsului pe arterele principale
- insuficienta aortica (50%) suflu de Rao
- alte semne: IM (compresia coronarelor)BAV (disectie de SIV)
- neurologice: AVC, parapareza ischemica (cu anestezie pentru durere,
temperatura)
- sindrom mediastinal obstructia VCS
- anemie, oligurie, anurie
- febrilitai prelungite (substante pirogene din peretele aortic)
Paraclinic:
ECG: diagnostic diferential cu IMA
Rx toracica: largirea mediastinului superior, dubla opacitate a aortei,
deplasarea traheei, esofagului
Ecografia importanta pentru disectia proximala (fald intimal
oscilatoriu), dilatatia radacinii aortei (>42 mm), viteze diferite in cele 2
lumene
TC: acuratete de 90% diagnostica: evidentiaza faldul intimal si cele 2
lumene, deplasarea calcificarii intimei, largirea conturului aortei,
revarsat pericardic
Aortografia: importanta, cand se va interveni chirurgical (dublu lumen)
RMN
Diagnostic diferntial
IMA: greu de diferentiat:
- durerea e mai brusca
- persistenta HTA
- manifestari neurologice, CV anterior absente
- aparitia revarsat pleural, pericardic
IAo acuta
Tumori mediastinale
Miocardita acuta
TEP
5. DIAGNOSTIC TEP
Ocluzia uneia sau mai multor ramuri ale arterelor pulmonare, cu trombi
formati si migrati din sistemul venos profund al membrelor inferioare sau din
cordul drept.
Asociat cu TVP ca Boala trombo-embolica.
Simptome:
- debut brusc, durere toracica, pleuritica, asociata cu dispnee si/sau
hemoptizii
- TEP masiv soc
TEP trebuie suspectat la orice pacient cu factori de risc pentru TVP, sau
cu TVP prezenta
Obiectiv:
-tahicardie si tahipnee, hTA in prezenta jugularelor turgescente

-semne de HTP: P2 accentuat si dedublat, jugulare turgescente, suflu

sistolic de IT, S3 de -VD, regurgitare pulmonara
-cianoza: TEP mare
-frecatura pleurala, colectie pleurala
-tromboflebita de mi
-subfebrilitati
RX:
-normal, in contextul tablou clinic respirator sever
-hemidiafraagm ascensionat, mici colectii pleurale
HLG: leucocitoza cu neutrofilie, usoara crestere a CK, Tn
Ecocardiografie:
-exclude alte cause de HTP (IMA, tamponada)
-VD dilatat, dilatartea AP, regurgitare tricuspidiana
D-Dimeri: sensibili, dar nespecific (sarcina, traumatisme, varstnici, tumori)
CT spiral (angio CT) cu subst de contrast
-evidentierea directa a trombului pana la nivelul ramurilor segmentare
(imagine lacunara de dimensiuni variabile in lumenul arterial)
scintigrafia pulmonara:
-scintigrafia de perfuzie cu defectede captare, cu aspect normal la
scintigrama de ventilatie
Angiografia pulmonara gold standard cand diagnosticul neinvaziv este
echivoc.
6. CAUZE TEP:- TVP
- emboli septici (endocardita tricuspidiana)
- emboli grasosi (fracturi)
- lichid amniotic
- paraziti
- neoplazii
7. PARTICULARITATI IN PATOLOGIA VARSTNICULUI
Omul parcurge de-a lungul vieii sale mai multe etape de dezvoltare,ultimele
etape(vrstnic:61-75ani; btrn:76-85 ani;longeviv peste85ani) asociind
modificri caracteristice procesului de mbtrnire fiziologic.
mbtrnirea organismului uman este cel mai bine caracterizat prin
limitarea progresiv
a resurselor homeostatice ale fiecrui sistem de
organe.Acest declin este cunoscut sub denumirea de homeostenoz, cu
debut din a treia decad de via; este un proces gradat, linear dar i cu
variaii individuale; este influenat de regimul alimentar, mediu i de
obiceiurile personale.
Un declin brusc al unei funcii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de
mbtrnire normal, el fiind de fapt consecina unei maladii.mbtrnirea
normal poate fi atenuat ntr-o oarecare msur prin modificarea factorior
de risc: fumat, alcool, sedentarism, obiceiuri alimentare, HTA, etc.

Principiu
Debutul clinic atipic

Observaii
Simptomatologia se va rsfrnge asupra
sistemului de organe considerat veriga cea mai
slab

Debut precoce

Prin
disfuncionalitatea
compensatorii

Coexistena
mai
afeciuni curabile

mecanismelor

multor

Prin compromiterea simultan a mai multor

mecanisme homeostatice; ameliorri minime
ale fiecreia pot aduce un beneficiu general
spectaculos

Parametrii clinici i biologici

modificai sunt frecvent ntlnii
la vrstnici

Se poate s nu explice un anumit simptom; nu

au
obligatoriu
valoare
diagnostic
,ex.
Extrasistole
ventriculare,bacteriurie,scderea
toleranei la glucoz, scderea mineralizrii
osoase, contracii involuntare ale vezicii urinare

Etiologie multipl i evoluie

complex

Este puin probabil ca tratarea unei singure

afeciuni s duc la vindecarea unui pacient
vrstnic

Eficiena crescut a profilaxiei

i a tratamentului la vrstnic

Vrstnicul este mai predispus la consecinele

negative ale bolii comparativ cu subiectul tnr

Debutul clinic atipic este frecvent ntlnit la aceast grup de vrst ;o nou
afeciune determin simptome ce se adreseaz altor organe sau sisteme care au
fost compromise de o afeciune anterioar(organul considerat veriga cea mai
slab).De exemplu,o hipertiroidie la vrstnic asociaz mai frecvent fibrilaie atrial,
insuficien cardiac ,manifestri gastrointestinale(constipaie, pierdere n greutate,
anorexie) sau stare confuzional, sindrom depresiv, comparativ cu triada clasic :
gu, tremor, exoftalmie.Starea confuzional poate fi mai degrab consecina unei
infecii urinare, tulburri hidro-electrolitice, insuficiene de organ i mai rar datorat
unei noi leziuni cerebrale.
Debutul bolii este precoce mbtrnirea fiziologic este definit ca o limitare
progresiv a resurselor homeostatice ale organelor i sistemelor de organe ; astfel,
o boal se manifest mai precoce la aceast grup de vrst (hipertrofia benign de
prostat declaneaz o retenie urinar, hipertiroidismul precipit o disfuncie
cognitiv.

Coexistena mai multor afeciuni Pacienii vrstnici care se adreseaz

serviciilor medicale prezint cel puin dou afeciuni : poliartralgii, osteopenii,
tulburri gastrointestinale, incontinen urinar, afeciuni cardiovasculare, etc, prin
compromiterea simultan a mecanismelor compensatorii.
Etiologia multipl si evoluia complex Simptomatologia vrstnicului are o
etiologie multipl, tratarea unei singure afeciuni nu amelioreaz i celelalte
simptome prezente.
Incontinena urinar la un subiect tnr este tratat eficient cu medicaie
relaxant vezical.
n schimb, la un subiect vrstnic cu incontinen urinar asociat cu fecalom i
care prezint mobilitate articular diminuat secundar poliartrozei, medicaia nu
amelioreaz simptomele pacientului dar, rezolvarea tranzitului intestinal,
tratamentul corespunztor al artrozelor, mobilizarea pacientului duc la rezolvarea
continenei urinare in absena medicaiei relaxante vezicale.
Eficiena crescut a profilaxiei i tratamentului la vrstnic Vrstnicul este mai
predispus la consecinele negative ale bolii comparativ cu subiectul tnr prin
compromiterea mecanismelor homeostatice.Profilaxia este important la aceast
grup de vrst : exerciiul fizic, dieta bogat n calciu pot ncetini procesul de
demineralizare osoas.Gimnastica, mersul pe jos zilnic pot ntreine o mobilitate a
articulaiilor mari, ncetinind astfel progresia artrozelor, imunizrile mpotriva gripei
sau pneumoniilor pneumococice sunt mai eficiente la vrstnici .Consumul adecvat
de lichide, mesele bogate in fibre, micarea amelioreaz tranzitul intestinal; se
combat astfel constipaia, fecalomul, incontinena urinar, infeciile urinare
simptomatice.
8. CELE MAI FRECVENTE AFECTIUNI ALE VARSTNICULUI
Patologia vrstnicului este vast,ea fiind rezultatul compromiterii unuia sau
mai multor mecanisme homeostatice ;debutul bolilor este de cele mai multe
ori atipic iar msurile de profilaxie i tratament au o eficien crescut la
aceast grup de vrst.

Ateroscleroza cardiovascular i cerebrovascular

Afeciuni ale sistemului de conducere cardiac cu blocuri de conducere
Polimialgia reumatic,osteoporoza,fractura de old
Diabetul zaharat tip2 i hiperglicemia noncetozic

Cancerul; mai ales colonic, prostatic,pulmonar, mamar i cutanat

Escarele de presiune
TBC pulmonar
Cataracta, glaucomul,degenerescena macular
Surditatea
Mielofibroza, mielom multiplu

Consipatie, fecalom, incontinen anal

Boala Parkinson
Depresia i suicidul
Bronhopneumopatia cronic obstructiv
Hipertrofia benign de prostat
Diverticulita i angiodisplazia

9. ETAPE CONSULTATIE (ENUMERARE)

Etapele consultaiei
Informaiile obinute
Observaia direct
- abordarea pacientului n sala de ateptare
- rspuns afectiv, cognitiv
- fora strngerii de mn
- uurina ridicrii de pe scaun
- tipul de mers, stabilitatea pailor, echilibrul
- modul cum se mbrac/dezbrac
Anamneza
- pacientul vrstnic ofer date anamnestice corecte
- pacientul ofer multe informaii(multitudinea acuzelor
ngreuneaz obinerea anamnezei)
- n cazul pacienilor cu dificultai de nelegere sau
comunicare, informaiile vor fi obinute de la familie,
prieteni,personalul de ngrijire, fia medical
- pacienii omit adeseori s menioneze afeciuni
importante, nu pentru c nu i deranjeaz ci pentru c
ei le consider mai degrab rezultatul mbtrnirii i nu
al bolii(cderi, depresie, tulburri memorie, alcoolism,
incontinen)
- trebuie evaluat i aportul alimentar care poate fi
redus(venituri
insuficiente,afeciuni
medicale
coexistente,probleme de aprovizionare,dificultai legate
de proteze dentare, tulburri memorie)sau excesiv,
mai ales pentru vitamine(multe dintre acestea fiind
toxice prin acumulare)

Examen fizic

- se realizeaz un examen fizic integral

greutatea, variaia postural a TA trebuie evaluate la fiecare
consultaie
- vederea, auzul trebuie verificate;hipoacuzia sugereaz
prezena dopurilor n conductul auditiv extern
- examinarea cavitii bucale dup ndeprtarea protezei
pentru depistarea precoce a unor leziuni maligne
- examinarea snilor; riscul de cancer mamar este
crescut la aceast grup de vrst
- pacienii cu episoade de cdere trebuie observai n
timpul ridicrii de pe scaun, n timpul mersului pe o

distan de 3 metri, ntoarcerii i reaezrii din nou

n cazul pacienilor imobilizai este important
examinarea tegumentelor pentru apariia zonelor
eritematoase sau a ulceraiilor la nivelul zonelor de
presiune
- se realizeaz prin verificarea diferitelor elemente din
anamnez pentru stabilirea concordanei
- pacienii care urmresc tirile trebuie ntrebai despre
evenimentele care i intereseaz i motivaia
interesului; acelai lucru se aplic i n cazul cititului,
evenimentelor sociale, etc.***
sunt evaluate activitile de baz din viaa de zi cu zi(ADLactivities of daily living)capacitatea de a se urca/cobor din
pat, de a se aeza/ridica de pe scaun, de a se mbrca,
spla
sunt evaluate i activitile mai complexe- activitai
instrumentale din viaa de zi cu zi(IADL-instrumental
activities of daily living)- capacitatea de a face
cumprturi,etc
-

Examinarea
statusului mental

Evaluarea
capacitii
funcionale
vrstnicului

*** Ca regul general,deficitul excesiv pentru memoria recent este sugestiv

pentru demen n timp ce deficitul pentru memoria de scurt durat(ex lista de
obiecte) sugereaz depresia.La pacienii cu deficite de atenie recunoscute prin
imposibilitatea de a spune n ordine invers literele unui cuvnt scurt(lume)sau
lunile anului, suspicionm delirul.
Trebuie evaluat i nivelul socio-economic precum i posibilitile de ajutor social.
10.FACTORI INTRINSECI CARE PREDISPUN LA CADERE
Cderile reprezint o problem major pentru vrstnici, mai ales pentru femei; sunt nsoite de
traumatisme grave i constituie a asea cauz de deces la vrstnici.Fracturile de old consecutive i teama
de cdere reprezint cauze majore de imobilizare.
Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt:
- tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la ntuneric)
- scderea auzului
- disfuncii vestibulare, afeciuni degenerative cervicale, neuropatia periferic
- demena
- afeciuni musculo-scheletale
- afeciuni ale piciorului(calusuri, durioane, deformri)
- hipotensiune postural
- anumite medicamente: sedative, antidepresive, antihipertensive, anticonvulsivante.

INTERVENTII PENTRU POPULATIA GENERALA

Screening
TA ***
Talie i greutate
Hemocult i/sigmoidoscopie
Mamografie+_ examen clinic al
snilor la femei69 ani)
Test Papanicolau
Screening al vederii
Evaluarea problemelor consumului
de alcool
Consiliere
Oprirea fumatului

Comportament sexual
Prevenirea
BTS:evitarea
comportamentului sexual cu risc,
folosirea prezervativelor

Evitarea consumului de alcool n

timpul conducerii auto, notului,etc

Vaccinarea antigripal

Imunizri
Vaccinarea antipneumococic

Vaccinarea DT-rapel

Dieta : aport adecvat de calciu(la

femei), scderea consumului de
grsimi saturate i colesterol
Activitate fizic regulat
Prevenirea accidentelor
Centura
de
siguran,
cascheta(moto, bicicleta)

Chimioprofilaxie
Discuri de profilaxie hormonal la
femei aflate la menopauz

Sntatea dentar
Vizite regulate la stomatolog
Splatul pe dini
***Creterea valorilor tensionale se asociaz cu morbiditate i mortalitate crescut
la aceast grup de vrst.Studii recente sugereaz c la vrstnici pot fi utilizate
aceleai valori limit pentru definirea HTA iar tratarea acesteia reduce cu 25-45%
riscul de AVC i deces secundar afeciunii cardiovasculare.
INTERVENTII PENTRU POPULATIA CU RISC
Persoane instituionalizate
Boli cronice, contact TBC
Persoane75 ani cu risc de cdere
Factorii
de
cardiovasculare

risc

pentru

PPD, vaccinare hepatitaA

PPD
Prevenirea cderilor
bolile

Profilaxia cu 75-100mg aspirina/zi scade

incidena infarctelor de miocard

Se ia n considerare screeningul pentru

colesterol
Familii cu cancer de piele

Evitarea expunerii la soare, folosirea unei

mbrcmini de protecie

O atenie deosebit trebuie acordat btrnilorcu risc crescutpentru o

deteriorare mai rapid i instituionalizare; astfel, ei trebuie monitorizai mai
ndeaproape: cei peste 80 ani; cei care locuiesc singuri, Cei indoliai sau deprimai;
cei cu perturbri intelectuale, Cei care au czut de mai multe ori; cei cu
incontinen.
11.CARACTERISTICILE MF.
1.Este punctul de prim contact cu sistemul de sanatate, ce asigura acces
nelimitat solicitantilor, rezolvand problemele de sanatate ale tuturor
persoanelor, indiferent de varsta, sex sau alte caracteristici.
2. Face eficienta folosirea resurselor din sistemul sanitar prin procesul de
coordonare a ingrijirilor, promoveaza munca in echipa si faciliteaza contactul
cu alti specialisti din unitatile de ingrijiri primare si se situeaza la interferenta
cu alte specialitati, unde isi asuma responsabilitatea de reprezentat al
pacientului.
3. Efectueaza ingrijiri fiecarui individ in parte, dar si familiei si comunitatii in
care acesta traieste.
4. Are un process unic de desfasurare a consultatiei care stabileste in timp o
comunicare efectiva si fireasca medic pacient.
5. Este responsabila pentru asigurarea continuitati longitudinale a ingrijirilor
determinate de nevoile pacientului.
6. Are un proces specific de luare a deciziilor, determinat de prevalenta si
incidenta bolilor in colectivitate.
7. Se ocupa simultan si individual de problemele de sanatate acute si cornice
ale pacientilor.
8. Depisteaza si trateaza intr-un mod nediferentiat si intr-un stadiu precoce,
proces care poate solicita deseori un caracter de urgenta.
9. Promoveaza sanatatea printr-o interventie tintita si efectiva.
10. Are o responsabilitate specifica pentru sanatatea comunitatii.
11. Se adreseaza problemelor de sanatate in functie de dimensiunea lor
fizica, psihologica, sociala, culturala si existentiala .
12.Principalii factori care au contribuit la promovarea medicinei de familie
1.Factori biologici
- organismul uman reactioneaza unitar la diferite solicitari sau agresiuni din
exterior
- omul apartine unui ecosistem si unui mediu social si familial care poate
avea un impact important asupra starii lui de sanatate

2.Factori medicali
- debutul unei boli poate fi nespecific
- debutul poate fi atipic la unele boli
- coexistenta mai multor boli la acelasi individ
- frecventa crescuta a unor situatii patologice benigne
3.Factori de ordin organizatoric
-complexitatea specialitatilor spitalicesti ce face ca accesibilitatea sa devina
dificila
-imposibilitatea acoperii cu specialisti din esalonul 2 al tuturor zonelor
-discontinuitatea asistentei de specialitate comparativ cu mentinerea
continuitatii in cadrul MF
4. Factori de ordin economic
-asistenta medicala primara permite utilizarea eficienta a unor resurse
limitate
-asistenta medicala moderna a devenit foarte scumpa
5. Factori de ordin psihologic
-stresul legat de boala poate fi completat de stresul legat de trimiterea la
spital
6. Factori legati de asigurarile sociale de sanatate
-in acest cadru MF ocupa un loc central, functionand ca un neuron motor
central
13.FUNCTIILE MF:
1. Asigurarea accesabilitatii la asistenta medicala a populatiei
2. Supravegherea starii de sanatate a populatiei
3. Asigura preventia primara, secundara, tertiara.
4. Asigura preventia specifica pentru anumite grupe de boli acute
si cronice
5. Acordarea ingrijirilor medicale curente
6. Facilitarea intrarii si medierea pacientului in sistemul medical
7. Sinteza diagnostica si terapeutica
8. Coordonarea serviciilor medicale in functie de nevoile pacientului
9. Supravegherea medicala continua
10.Asistenta medicala a familiei
11.Asistenta medicala a comunitatii
12.Asigurarea reabilitatii si recuperarii pacientului
13.Acordarea ingrijirilor medicale terminale si paliative
14.Cercetarea stiintifica .

14.DEOSEBIREA DINTRE AMP SI AMS:

AMP

AMS

orientat spre sntate

orientat spre bolnav

orientat spre prevenie

orientat spre curativ

orientat spre bolnav

orientat spre boal

acord asisten de prim contact

acord asisten secundar

asigur continuitatea asistenei

medicale

asigur asisten medicalepisodic

nu solicit dotri speciale

solicit dotri speciale

este mai ieftin

este mai scump

15.PREVENTIA PRIMARA:
Prevenia primar urmrete prentmpinarea apariiei bolii prin msuri
aplicate mediului i individului. n aceast categorie de servicii
intr:intervenia asupra mediului: igien, microclimat, poluare etc.
Stabilirea unui program de imunizri avnd drept scop prevenirea
apariiei unor boli cu potenial de morbiditate i invaliditatea i mortalitatea
crescut
16.PREVENTIA SECUNDARA:
Const n indentificarea i tratarea persoanelor asimptomatice sau
presimptomatice care au un factor de risc de a dezvolta boala. Aceste msuri
implic:
- metode clinice ca de exemplu: depistarea luxaiei congenitale de
sold, prevenirea anemiei feriprive i rahitismului, etc.;
screening
neonatal
pentru
depistarea
fenilcetonuriei
i
hipotiroidismului;
- examene clinice periodice pentru depistarea: a ntrzierii creterii i
dezvoltrii a maladiilor congenitale de cord, diabet zaharat;
- examene paraclinice pentru depistarea TBC, leus, HIV, etc.;
testul Papanicolau pentru evidenierea leziunilor displazice ce preced
cancerul de col uterin;
- testul hemocult pentru depistarea cancerului de col;

- mamografia pentru depistarea cancerului de sn.

PREVENTIA TERTIARA
Se refer la prevenirea complicaiilor sau deficienelor asociate evoluiei
naturale a unei boli. Reprezint o parte foarte important a activitii MF, pe
care o desfoar n colaborare cu specialistul din spital.
Prevenia teriar se realizeaz prin:
- tratamentul corect al bolii, n funcie de stadiul clinic
- controlul periodic pentru depistarea timpurie a complicaiilor
- susinerea psihologic, familial i social a bolnavului.
17.CONTINUTUL ACTIVITATII DE PREVENTIE PRIMARA:

prenatal

Boli Genetice:
sfatul genetic premarital
Profilaxia anomaliilor de
tub neural:
acid folic
Izoimunizarea Rh:
grup sangvin/Rh la parinti
anticorpi anti-Rh
Infeci intrauterine:
sifilis, ITU, TORCH, etc.
Boli cronice ale mamei:
HTA, DZ, B. organice grave
Boli endocrine:
Hipo/hipertiroidism, etc.
Medicamente si noxe cu
efect eratogen:
selectarea medicamentelor
contraindicate in sarcina
Depistarea unor noxe
profesionale
Descurajarea consumului
de alcool, tutun, droguri
Stil de viata sanogen:
regim alimentar
regim de efort fizic
activitate sexual
Prevenirea anemiei si
rahitismului:
profilaxia cu fier si vitamina
D in ultimul trimestru de
sarcin

Perinatal
Prevenirea
nasterilor
distocice:
selectarea
gravidelor cu
risc pentru
naterea
prematur/disto
cic
Asistenta
calificat a
nasterilor:
natere n
uniti
specializate
asistate de
personal
calificat
(doctor/moasa)
Supraveghere
a n.nascutului
in
maternitate:
examinarea i
supravegherea
calificat a
tuturor
n.nscuilor
Preluare
n.nscutilor

postnatal
Alimentatie :
alimentaie la
sn n primele
6-12 luni
diversificarea
corect dup
doua luni
Profilaxia
anemiei:
Cu preparate
de fier per os
de la 2 luni
pentru
prematuri si de
la 6 luni pentru
n.nscutul la
termen
Profilaxia
rahitismului:
dup 14 zile
cu preparate
orale
Vaccinare:
comform
schemei MS
Examen de
bilan:
perioada de
sugar: 1 lun, 2
luni, 4 luni, 6

de ctre MF la
domiciliu
preluarea la
timp n 24 h a
tuturor
n.nscuilor de
ctre asistenta
de ocrotire sau
MF
promovarea
alimentaiei la
sn

luni, un an

CELE MAI FRECVENTE BOLI NEUROLOGICE:

MIGRENA
EPILEPSIA
BOALA ALZHEIMER
BOALA PARKINSON
POLINEVRITELE
AVC

CELE MAI FRECVENTE BOLI PSIHICE :

18.

DEPRESIILE PSIHICE
ANXIETATEA
TULBURRILE DE PERSONALITATE
ALCOOLISMUL
BOALA ALZHEIMER
ADICIILE
ADHD
PRINCIPALELE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O BOALA NEUROLOGICA:
CEFALEEA

PARALAZII

19.

20.

VERTIJUL

PARESTEZII

PIERDEREA CUNOTINEI

DURERI NEVRALGICE

EXOFTALMIA

STAREA CONFUZIONAL

PTOZA PALPEBRAL

AFAZIA

CONVULSIILE

DIPLOPIA

TULBURAREA REFLEXELOR

TERMURUL

TULBURRI DE SENSIBILITATE

COMELE

PRINCIPALELE SIMPTOME CARE SUGEREAZA O BOALA PSIHICA:

TULBURRI DE PERCEPIE:ILUZIILE, HALUCINAIILE, CONFUZIILEN
PSIHOZE, INTOXICAII, ALCOOLISM
TULBURRI DE MEMORIE
TULBURRI DE GNDIRE:LENTOARE, FUGA DE IDEI, OBSESIILE, DELIRUL,
DEZORGANIZAREAN PSIHOZE, N DEMENE, INTOXICAII, ALCOOLISM
TULBURRI ALE INSTINCTELOR
TULBURRI ALE CONTIINEI
TULBURARI AFECTIVE: DEPRESIE, MELANCOLIE, EUFORIE, ETC
CLASIFICAREA CEFALEELOR:
CEFALEI PRIMARE
-MIGRENA
-CEFALEEA DE TENSIUNE
-CEFALEEA N CIORCHINE
CEFALEI SECUNDARE
-BOLI NERVOASE
-BOLI CARDIOVASCULARE
-BOLI RENALE, INTOXICAII
-BOLI PSIHICE, ETC.

21.
CLASIFICAREA CONVULSIILOR:
22.
ENUMERATI METODE HORMONALE DE CONTRACEPTIE:
23.
ENUMERATI METODE NONHORMONALE DE CONTRACEPTIE:
1. Abstinenta periodica sau planificare familiala naturala: care consta in
evitarea contactului sexual in timpul perioadei fertile ce caracterizeaza
momentul ovulatiei:
Exista mai multe metode de determinare a momentului ovulatiei:
Metoda calendarului ( Ogino Knaus)
Metoda de determinare a temperaturii bazale.
Metoda mucusului cervical sau a ovulatiei ( Billings)( aceasta metoda este
folosita si in tratarea infertilitatii prin stabilirea momentului ovulatiei).

2. Coitus interruptus:
Reprezinta retragerea penisului din vagin inainte de ejaculare. Aceasta metoda,
impreuna cu inducerea avortului( avortul provocat) si mariajul tarziu, sunt
considerate a fi responsabile de cel mai mare declin al fertilitatii in Europa
preindustriala.
Metoda ramine cea mai importanta metoda de control a fertilitatii in tarile lumii a
treia.
Aceasta metoda are avantaje evidente: disponibilitate imediata, si absenta costului.
Exista o rata considerabila a esecurilor cu aceasta metoda deoarece penisul trebuie
sa fie complet retras din vagin si de la nivelul organelor genitale externe, deoarece
sarcina se poate produce prin ejacularea la nivelul organelor genitale externe in
absenta penetratiei.
3. Amenoreea de lactatie:
Cel putin teoretic, ovulatia este suprimata in timpul lactatiei. Alaptarea la san
creste concentratia prolactinei si scade eliberarea de GnRH ( hormon eliberator de
gonadotropine) din hipotalamus, scazind eliberarea hormonului luteinizant( LH),
astfel incit maturarea foliculara este inhibata.
Durata acestei supresii este variabila, si este influentata de durata si frecventa
alaptatului, de timpul scurs de la nastere si probabil de status-ul nutritional matern.
Chiar si in cazul in care alaptarea continua, ovulatia poate reapare, dar este putin
probabil ca aceasta sa se produca inainte de 6 luni, in special daca femeia este
amenoreica si alimentatia nou nascutului se realizeaza exclusiv la san.
Daca femeia nu mai doreste o sarcina imediat, trebuie utilizata o alta metoda de
contraceptie dupa 6 luni de la nastere, cand menstruatia se reinstaleaza, sau
imediat dupa initierea diversificarii alimentare.
METODE CONTRACEPTIVE DE BARIERA
Sunt de asemenea metode contraceptive non-hormonale al caror mecanism
de actiune consta in impiedicarea ascensionarii spermatozoizilor in tractul genital
superior, sau in cazul prezervativului , nu permite contactul spermatozoizilor cu
mucoasa organelor genitale externe sau cu mucoasa vaginala.
a. Prezervative masculin, feminin
b. diafragma vaginala,
c. pesarul cervical,
d. capisonul cervical,
e. vimula.
f. Spermicide vaginale

24.

CARACTERISTICILE DISPOZITIVELOR INTRAUTERINE:

Sunt niste piese flexibile facute din metal sau plastic, acestea din urma fiind
mult mai putin utilizate astazi.
Actual exista si DIU care elibereaza progesteron( levonorgestrel).

Sunt foarte importante in intreaga lume, dar joaca un rol minor in

contraceptia populatiei din SUA, deoarece exista o teama de a dezvolta infectie,
care nu mai este insa justificata.
DIU sunt disponibile in 2 variante:
- Progestasert eliberator de hormoni( de progesteron) si care
necesita inlocuire anuala.
- Paraguard- constituie tipul din cupru T380 care ofera siguranta si
contraceptie pe termen lung(10 ani), cu eficienta echivalenta
sterilizarii tubare. Acesta are benzi de cupru pe bratele laterale ale
T- ului aditional sarmei de cupru din jurul tulpinei, asigurind o
suprafata totala de 380 mm de cupru, aproape dublu fata de
suprafata de cupru a primelor dispozitive din cupru.
Mecanism de actiune:
DIU determina formarea unei spume biologice in interiorul cavitatii uterine ce
contine filamente de fibrina, celule fagocitare si enzime proteolitice. DIU elibereaza
continuu o anumita cantitate de metal, producand un raspuns inflamator mai
accentuat.
Toate DIU stimuleaza formarea de prostaglandine in interiorul uterului, in
concordanta cu contractia musculaturii netede si inflamatia.
Studii de microscopie electronica ale endometrului efectuate la femei ce utilizeaza
DIU evidentiaza alterari in morfologia suprafetei celulelor, in special la nivelul
microvililor celulelor ciliate.
Se produc alterarii majore in compozitia proteinelor din interiorul cavitatii uterine. In
lichidul obtinut prin irigatia cavitatii uterine se gasesc noi proteine si inhibitori ai
proteinazelor. Climatul intrauterin alterat interfera cu pasajul spermatozoizilor prin
uter, impiedicind astfel fertilizarea.
DIU nu determina avortul.
Eficacitatea contraceptiva nu depinde de interferenta cu implantarea, desi acest
fenomen apare de asemenea si sta la baza utilizarii DIU de cupru in contraceptia de
urgenta.
Spermatozoizii pot fi obtinuti prin mediere laparoscopica din lichidul de irigatie
recoltat de la nivelul tubelor uterine la femeile martor la mijlocul ciclului, in timp ce
in lichidul obtinut de la femeile care utilizeaza DIU nu s-au gasit spermatozoizi.
Ovulul eliminat din tube, observat in sterilizarea tubara, nu a aratat nici o evidenta
a fertilizarii la femeile ce utilizeaza DIU.
Studii ale gonadotropinei corionice umane (hCG) serice nu au indicat prezenta
sarcinii la femeile ce utilizeaza DIU.
Progestasert
- contine progesteron natural in interiorul unei capsule polimerice,
care permite eliberarea sustinuta, lenta a hormonului.
- Acesta produce o mucoasa endometriala atrofica.
- In Europa este disponibil un dispozitiv ce elibereaza un compus
progesteronic cu potenta crescuta NORGESTREL. Acesta produce
concentratii intrauterine mai mari de progesteron, realizind
jumatate din nivelurile sanguine realizate de implantul cu

LEVONORGESTREL, niveluri ce sunt suficiente pentru a inhiba

ovulatia la unele femei.
Eficienta:
- Ambele dispozitive au un procent scazut al ratei sarcinilor.
- Progestasert determina o frecventa mai mare a esecurilor.
Insertia DIU:
In cadrul primei vizite se face anamneza( antecedentele pacientei: atat fiziologice
cat si patologice, acestea din urma incluzand: antecedentele obstetricale si
ginecologice, boli prezente: diabet zaharat, anemie, imunosupresie,BTS in
antecedente sau actuale inclusiv SIDA , existenta partenerilor sexuali multipli,
etc.).
Se efectueaza examenul fizic si genital
Se fac culturi cervicale pentru Neisseria gonorrhea, Chlamydia trachomatis.
Se furnizeaza pacientei informatii detaliate despre riscuri si alternative( acestea
incluzand posibilitatea aparitiei unor menstruatii abundente si dureroase),
momentul insertie si al extragerii, cand trebuie sa vina la control, precum si
costurile.
Pacienta trebuie sa evite activitatea sexuala pana la revenirea pentru insertia DIU.
Este recomandata premedicatia orala cu inhibitori de prostaglandine- ibuprofen
Trebuie luata in considerare profilaxia antibiotica cu tetraciclina.
Efectuarea insertiei trebuie realizata de un medic cu experienta in domeniu.
Se insera in timpul menstrelor pentru a exclude posibilitatea unei sarcin prexistente,
insa pot fi introduse in orice moment al ciclului.
Insertia este precedata de un test urinar de sarcina si de o examinare pelviana
pentru a determina pozitia si marimea uterului.
Atentionati femeia sa vina la control daca prezinta amenoree, daca nu mai palpeaza
firele DIU( exista posibilitatea expulziei spontane a dispozitivului dupa insertie
mai ales in primele 6 saptamani sau in timpul menstrelor), sau daca are febra,
frison, secretii vaginale purulente, dureri pelviene( care sunt simptome de
infectie pelviana), sangerare anormala. In acest din urma caz se extrage DIU
dupa inceperea tratamentului cu antibiotice cu spectrul larg( pentru germeni
aerobi si anaerobi).
La femeile cu DIU si amenoree este indicata efectuarea unui test de sarcina si a
unei examinari genitale.Daca DIU este prezent exista 3 optiuni:
Indepartarea DIU cat mai repede pentru a preveni avortul septic ulterior, ruptura
prematura de membrane si nasterea prematura, aceasta in cazul in care femeia
doreste sa pastreze sarcina; aceasta se realizeaza sub vizualizare ecografica.
Continuarea sarcinii cu mentinerea dispozitivului in cazul in care acesta nu se
poate indeparta datorita pozitiei ; in acest caz este necesar avertizarea pacientei
asupra simptomelor de infectie intrauterina precum si necesitatea consultului
medical imediat ce apar: febra, simptome gripale, crampe abdominale sau
sangerari. La aparitia primului semn de infectie este indicata institituirea terapiei
antibiotice intravenos in doze mari, iar sarcina trebuie evacuata prompt.

 Avort terapeutic.
Alegerea DIU:
Din cele 2 tipuri de DIU cel din cupru( tipul T 380A) este preferat de
majoritatea femeilor ce doresc contraceptie intrauterina. Acesta asigura o
protectie pe o durata de 10 ani , are o frecventa a sarcinilor destul de
redusa, si scade riscul de sarcina ectopica.
Tipul Progestasert trebuie inlocuit anual, si prin aceasta expune teoretic
pacienta la riscul infectiei cu fiecare insertie, iar costul este marcat
crescut. Este mai putin eficient si creste usor riscul de aparitie al sarcinii
ectopice, deoarece progesteronul intervine asupra motilitatii tubare si
asupra mucusului cervical, neinfluentand prea mult ovulatia.Totusi,
acesta reduce cantitatea de sange menstrual si dismenoreea, in
timp ce tipul T380A din cupru creste sangerarea menstruala si
durerea asociata.
De retinut ca, per total toate tipurile de DIU protejeaza mai mult impotriva
unei sarcini intrauterine decat impotriva celei ectopice; astfel incat daca o
femeie care poarta DIU ramane gravida aceasta sarcina mai curand este
ectopica. Intre cele 2 tipuri de DIU exista diferente in ceea ce priveste
sarcina ectopica, diferente expuse mai sus , daramandoua cresc usor
riscul de sarcina ectopica.
Controlul femeilor purtatoare de DIU:
- revine la control la 3 luni dupa insertie, si nu mai devreme de prima
menstruatie( in cazul in care nu exista alte probleme enumerate
mai sus).
- Apoi urmarirea de rutina se face anual.
- Se rezolva problemele aprute pe parcurs, se efectueaza examinarea
sanilor, se face citologie Pap, se efectueaza Hb si hematocritul, si se
trateaza orice infectie genitala aparuta( cervicita, vulvovaginita).
- Daca femeia are anemie, se poate administra fier oral.
- Daca in primele zile dupa insertia DIU apar dureri in etajul
abdominal inferior, prescrieti: aspirina, ibuprofen sau paracetamol.
25.
TIPURI DE PILULE:
26.
DIFERENTELE NUTRITIONALE INTRE LAPTELE DE MAMA SI LAPTELE
DE VACA:
Ca la orice alta specie, compozitia laptelui uman este adaptata nevoilor
fiziologice ale speciei respective;
Compozitia laptelui uman variaza: - in functie de stadiul lactatiei, in cursul
aceleiasi zile, in cursul aceluiasi supt, nastere prematura, necesarul delapte al
sugarului, factori etnici si socio-economici.
In primele zile de la nastere laptele este mai vascos, bogat in proteine si
minerale numit colostru.
Compozitia laptelui de mama
Compozitia laptelui de vaca
Proteine: 9-11 g/l
Proteine: 34 g/l
Cazeina: 40%
Cazeina: 80%

Proteinele lactoserului: 60%, in principal

lactalbumina
Acest echilibru este considerat optim
pentru absorbtie.

Cantitati mari de beta 1-lactoglobulina,

fragment proteic implicat in alergia la
laptele de vaca poate duce la soc
anafilactic la prima administrare sau la
faliment al cresterii.
Lipide: 40g/l
Lipide: 35g/l
-Proportia acizi nesaturati egala
- Acizi grasi saturati 80%
- E o cantitate importanta de TG-98% - Acizi grasi nesaturati 20%, acestia au
(TG cu lant mediu tip MCT-au 8-12 atomi rol in dezvoltarea cerebrala
de carbon. Se absorb direct in sistemul
port fara interventia tubului dugestiv
Glucide: 68-70 g/l
Glucide:50 g/l
-60% lactoza

- numai lactoza

-restul-oligozaharidele (fucoza,galactoza)
sunt implicate in sinteza de cerebrozide
cerebrale.

- laptele de vaca se administreaza diluat

(1/2) si se adauga la un litru de lapte 20
lingurite de zahar.

Osmolaritatea: saruri
mg/l, 288-310 mos./l

minerale

340 Osmolaritatea: 1170 mg./l din care Na

500 mg, din cauza aceasta laptele de
vaca nu poate fi incadrat la regimul fara
sare.
mentine
creierul
intr-un
mediu
hiperosmolar, il obliga sa faca jocul
hiperosmolar si sa aiba nevoie de tot
mai multe lichide

Calorii: 680 cal/l

Calorii: 655 cal/l

27.REGULILE DIVERSIFICARII ALIMENTATIEI :

Reguli (recomandari) in diversificarea alimentatiei:
Orice aliment nou se va introduce cand sugarul este sanatos.
Introducerea alimentului nou se va face progresiv
Administrarea alimentului nou inaintea celui care era obisnuit
Administrarea alimentului de diversificare se va face cu lingurita (de preferinta)
Nu se introduc doua alimente noi simultan de preferat introducerea unui singur aliment
pe saptamana.
La primele semne de intoleranta varsaturi sau diaree se intrerupe temporar alimentul
nou introdus si se reia administrarea lui la cateva zile de la normalizarea tolerantei digestive.
Nu trebuie fortat copilul sa primeasca intreaga ratie oferita pentru a nu detrmina
instalarea anorexiei psihogene.
ALIMENTUL NOU TREBUIE PROPUS SI NU IMPUS!
Alimentul preferat ne trebuie generalizat la ami multe mese.

Sucul de fructe administrat in cantiate de 30-60 ml dupa 6-8 saptamani de viata nu

reprezinta un aliment de diversificare lucul lui fiind luat de suc de fructe dupa 4 luni.
28. IMPORTANTA ALMENTATIEI LA SAN :
Academia Medicala de Pediatrie si multe alte institutii prestigioase de profil
recomanda ca sugarii sa fie hraniti exclusiv cu lapte matern pe parcursul primelor 6
luni de viata, urmand apoi introducerea si a altor alimente pentru a satisface nevoile
crescande de substante nutritive ale sugarului. De asemenea, daca e posibil se
recomanda continuarea alaptarii si dupa ce copilul a implinit varsta de 1 an.
Pot fi sintetizate astfel:
Laptele uman este un aliment perfect adaptat nevoilor de crestere si dezvoltare
ale sugarului in primele 6 luni prin componente nutritive adaptate cantitativ si
calitativ nevoilor si posibilitatilor de digestie ale acestuia.
Laptele uman asigura o protectie antiinfectioasa si antialergica sugarul fiind
mai rezistent la infectii.
Laptel uman practic steril, este un aliment viu furnizand toate vitaminele,
enzimele, Ig si alti factori de aparare care-i contine.
Alimentatia naturala este mult mai comoda pentru mama ( nu necesita
echipament special, sterilizare, timp de preparare)
Rol psihoemotional consolideaza legatura afectiva dintre mama si copil.
Alimentati la san confera mamei o protectie impotriva cancerului de san si are
actiune contraceptiva ( amenoree de lactatie )
Cantitatea de lapte creste paralel cu nevoile sugarului, adptandu-se nevoilor
acestuia.
Cresterea concentratiei de grasimi la sfarsitul suptului-detrmina senzatia de
satietate-prevenindu-se supraalimentatia si obezitatea.
Intarcarea precoce poate detrmina un traumatism psihoafectiv la copil si poate fi
responsabila de unele tulburari de comportament ulterior
Alimentatia naturala a dus la scaderea mortii subite care poate apare la sugarul
alimentat artificial.
Sub aspect economic alimentatia naturala este de 2-3 ori mai ieftina decat
alimentatia artificiala.
Alaptarea la san inseamna un consum de aproximativ 600 Kcal/zi ceea ce
determina folosirea grasimilor acumulate de mama in timpul sarcinii- mentinand
astfel silueta mamei.
Alaptarea la san scade riscul de diaree si de otita medie.
29.PREVENIREA ANEMIEI FERIPRIVE LA SUGAR:
30.DEFINITIA SI CLASIFICAREA DIABETULUI ZAHARAT:
Diabetul este definit ca un grup de boli de metabolism caracterizate n principal
prin hiperglicemie indus de secreia deficitar de insulin, rezisten la insulin sau
ambele entiti n proporii variabile.

Clasificarea diabetului zaharat

Diabetul zaharat tip 1(DZ1), rezultat al unei deficiene absolute a secreiei
de insulin, aprut ca urmare a distrugerii celulelor betapancreatice.
Diabetul zaharat tip 2(DZ2), rezultat ca urmare a asocierii rezistenei
periferice crescute la insulin cu un rspuns compensator inadecvat al secreiei de
insulin.
Diabetul gestaional diagnosticat n cursul sarcinii.
Alte tipuri specifice de diabet, prin alte cauze cum ar fi: defecte genetice
ale celulelor betapancreatice, sau ale procesului de aciune al insulinei, boli ale
pancreasului exocrin, endocrinopatii, diabetul indus prin medicamente sau
substane chimice (SIDA, status post transplant) etc.
31.
CRITERII DE DIAGNOSTIC DZ/
Valori glicemice ocazionale > 200 mg/dl i simptome clinice suggestive pentru DZ
(poliurie, polidipsie, scdere n greutate)
sau
Valori ale glicemiei jeun ( post 8h)> 126mg/dl
sau
Valori ale glicemiei > 200 mg/dlla 2 ore la TTGO
HbA1c >7
Pentru diagnosticarea DZ este necesar obinerea unor valori crescute ale glicemiei
jeun la 2 determinri diferite, in zile diferite.
32.

COMPLICATII ACUTE SI CRONICE IN DZ:

Hiperglicemia cronic a diabeticilor este asociat cu disfuncia i
insuficiena diferitelor organe in special a: ochilor, rinichilor, nervilor,
inimii , vaselor sanguine.
Complicatii microvasculare:

Retinopatia diabetic:Consecinta microangiopatiei diabetice la nivelul

retinei
Reflecta vechimea diabetului si stadiul de evolutie.
Consecinta retinopatiei diabetice este pierderea vederii.
Preventia retinopatiei diabetice:
- Controlul intensiv al glicemiei
- Controlul dislipidemiei
- Tratamentul cu aspirina
- Controlul HTA
Nefropatia diabetic:

Diagnosticul precocese face prin decelarea microalbuminuriei(30300mg/24 ore).

33.

Nefropatia diabetica clinic manifestaeste definita de:

macroalbuminurie>300mg/24 ore,
creatinina serica crescuta,
clearence la creatinina scazut,
scaderea filtratului glomerular
Complicatii macrovasculare:
Cardiopatia diabetic
Macroangiopatia cerebral
Arteriopatia diabetica
Complicatii acute:
Coma cetoacidozic
Coma hiperosmolara
Hipoglicemia
Diferente intre DZ 1 si DZ 2

DZ. 2: 80-90% din persoanele cu diabet

Rezistena la insulin
Acivitate ineficient a celulelor beta
Istoric familial/genetic
90% din persoanele nou diagnosticate sunt obeze
Vrste inaintate dar acum intlnim i la copii
Risc major de IMA si AVC
DZ. 1: Distrugerea celulelor beta printr-un mecanism autoimun
Apare n special la tineri
Prezeni anticorpi antiinsulari
Instalare brusc
Cetonemie, cetonurie sau ambele
Necesit insulin pe via
34. PRINCIPALELE CAUZE DE SPITALIZARE ALE ADOLESCENTILOR:
-afectiuni neuro-psihice la cei cu varste intre 10-21 ani(21%)
-graviditate si nasteri(49%)
-afectiuni ale sistemului digestiv(11%
-traumatisme(9%)
-afectiuni ale tractului respirator(5.5%)
35. FACTORI PSIHOSOCIOGENI IN ETIOLOGIA COMPORTAMENTULUI DELICVENT:
Fara a subestima importanta factorilor organici,somatogeni,vom sublinia in primul rand rolul
determinant al factorilor psiho-sociogeni din mediul familial si extra-familial:
1.Disociatia familiala.Cei doi parinti, desi despartiti,revendica copilul in mod egal,fiecare din
ei cautand sa-l atraga de partea lui si sa-l instige impotriva celuilalt in scopul de a-l
compromite.Ramas in grija unuia dintre parinti,copilul devine victima unei atitudini extremiste:
fie va beneficia de intreaga afectiune si ingrijire din partea acestuia avand drept consecinta
formarea lui ca individ egoist,retrograd,nepasator si inadaptat la formele vietii sociale,fie va fi

frustrat de cea mai elementara forma de afectiune,de intelegere,de conditii corespunzatoare de

viata si activitate ceea ce va determina formarea unui individ introvertit,izolat,crud,revoltat.
Neintelegerile intre parinti pun in pericol sentimentul de securitate al copilului si in
consecinta armonia dezvoltarii personalitatii sale.
2.Absenta mediului familial.In cazul adolescentilor orfani abandonati,care se afla in grija
asistentei publice,lipseste insusi mediul familial.Lipsa oricaror modele parentale si a identitatii
copilului cu parintii sai,pot duce la depersonalizare si la realizarea indiferentei,opozitiei sau
ostilitatii.Din randul acestora se detaseaza in primul rand adolescentul depresiv,aflat in continua
cautare de afectivitate,de intelegere din partea celor din jur.Astfel de deviante se pot intalni si la
copiii adoptati cand infierea e motivata de o compensare a frustrarilor si cand copilul e privat de
climatul afectiv si de sentimentul de securitate.O influenta negativa au si familliile reconstiuite
din divorturi,vaduvii cu copii rezultati din casatorii anterioare,care vin in noua familie cu alte
principii si deprinderi educative
3.Situatia economico-sociala a familiei.Poate produce aparitia unor conflicte si tensiuni intre
parinti pe de o parte si intre parinti si copii pe de alta parte;atat in familiile paupere cat si in cele
deosebit de prospere(prin supradimensionarea trebuintelor,pretentilor si necesitatilor)
4.Carentele de ordin educativ joaca un rol deosebit in determinarea unor forme comportamentale
aberante,neadecvate.Ele depind in mod direct de personalitatea parintilor si
educatorilor.Desigur,greselile educative ale parintilor pot fi considerate diferentiat,in functie de
rolurile diferite care revin,in mod natural acestora:mamei-afectiunea;tatalui-autoritatea.Mama
este aceea care poate sau nu priva pe copil de afectiunea echilibrata atat de necesara dezvoltarii
sale psihice.
In devianta copilului se inregistreaza o cauzalitate circulara in care,plecand de la climatul
familial neadecvat se ajunge la esecuri scolare.Nemultumirea de sine va duce la indiferenta fata
de lume si inadaptare.
5.Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri.Cei mai multi dintre minorii delincventi nu sunt
supravegheati de catre parinti in ceea ce priveste relatiile lor cu ceilalti copii si in legatura cu felul
in care isi petrec timpul liber,sau sunt supravegheati in mod superficial sau accidental.
Nu intotdeauna adolescentul stie sa se apere impotriva influentelor strazii,colegilor sau adultilor
mai turbulenti,certati cu normele si legile convietuirii sociale.Insuficient prevenit asupra facturii
periculoase a acestora,el poate lesne sa cada prada ispitelor strazii sau unor grupuri de tineri ai
strazii.Pentru adolescenti solutia grupului pare sa fie la un moment dat o ratiune de a fi,de a
exista.Grupul ofera adolescentului nu numai cadrul de afirmare,de exprimare libera,ci si
securitate,siguranta.In grup,adolescentul gaseste niveluri de aspiratie si valori comune cu ale
sale,chiar in grupuri informale orientate negativ.
Teama de ridicol,dorinta de a-I imita pe cei mari,teribilismul contribue la coruperea lui
precoce.Astfel el va incepe sa fumeze,sa bea,sa practice jocuri de noroc si cauta in permanenta
prilejuri prin care sa-si demonstreze forta si curajul.
36. EFECTELE CONSUMULUI DE ALCOOL:
Efecte psihice
Efecte fizice
- reduce inhibitia;
- tulburari respiratorii si cardiace;
- determina o stare de relaxare si
- afecteaza reflexele si coordonarea motorie;
Alcool
buna dispozitie;
- sporeste riscul bolilor hepatice (ciroza
- lipsa de concentrare;
hepatica);

Tutun

- slabirea judecatii;
- pierderea autocontrolului;
-senzatia de calmare;
-senzatia de concentrare, de
relaxare.

- in cantitati mari:pierderea cunostintei, coma

si chiar moarte
-ameteli;
-senzatia de greata si chiar varsaturi;
-bronsite;
-cancer, ulcer;
-afectiuni respiratorii, circulatorii, cardiace

37. SINDROMUL DE OBOSEALA CRONICA:

Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care
impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite. Mai exista si alte simptome, dar cel
principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni. Unele persoane se confrunta cu acest
sindrom timp de ani de zile.
Boala nu este foarte bine cunoscuta. Majoritatea expertilor cred ca este o boala cu setul ei
propriu de simptome. Totusi, unii doctori nu sunt de aceasta parere. Nu exista teste care sa
confirme diagnosticul de sindrom de oboseala cronica. Din aceasta cauza, multi pacienti sau
familia si prietenii lor accepta boala cu oarecare dificultate. Este foarte important ca cei din jurul
pacientului sa creada in diagnostic si sa-l sustina. A avea un doctor de incredere este de
importanta vitala.
Oboseala nu este imaginara, are un substrat real. Este reactia organismului la o combinatie de
factori fizici si emotionali.
CAUZE
Doctorii nu cunosc cauzele sindromului de oboseala cronica. Unele persoane dezvolta acest
sindrom dupa o infectie virala sau bacteriana, cum ar fi gripa, dar nu exista dovezi in acest sens.
Alte teorii incrimineaza sistemul imun, sistemul nervos, sistemul endocrin (hormonii si glandele)
si istoria familiala (cazuri in randul membrilor familiei). Insa nu exista destule dovezi pentru nici
una dintre acestea.
Principalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau extenuarea severa care dureaza de cel
putin 6 luni si nu se amelioreaza semnificativ la odihna. Gradul severitatii este atat de mare incat
afecteaza capacitatea de munca, activitatile de recreere si cele sociale.
Oboseala si celelalte simptome descrise mai jos pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte gradat dea lungul unei perioade de saptamani sau luni.
Alte simptome pe termen lung includ:
- uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare
- dureri de gat;
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei;
- dureri musculare;
- dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala ;
- cefalee ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut;
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita)..
Datorita faptului ca sindromul de oboseala cronica nu este usor de diagnosticat, expertii
in sanatate au stabilit niste reguli de identificare a bolii. Pentrul diagnosticul acestui sindrom sunt
necesare oboseala si cel putin 4 dintre simptomele de mai sus. Aceste simptome trebuie sa

debuteze o data cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin 6 luni.
Totusi, in prezenta fatigabilitatii persistente, inexplicabile si a altor simptome tipice care
nu intrunesc insa aceste criterii (de exemplu dureaza de mai putin de 6 luni) se poate presupune
ca diagnosticul este sindromul de oboseala cronica si poate fi necesara inceperea tratamentului.
Unii pacienti cu acest sindrom dezvolta o afectiune in care frecventa cardiaca (numarul
de batai pe minut) creste si tensiunea arteriala scade in momentul cand se ridica din pozitie
culcata si stau in picioare. Aceasta este deseori descrisa ca senzatie de lesin sau ameteala.
Afectiunea se numeste hipotensiune ortostatica.
Depresia se intalneste destul de des si poate duce la inrautatirea celorlalte simptome.
Medicatia antidepresiva poate avea efecte benefice.
Sindromul de oboseala cronica produce simptome care se intalnesc in multe alte boli, mai
ales la debut.
De aceea, diagnosticul poate fi pus numai dupa ce o evaluare completa a exclus celelalte boli cu
simptome similare.
FACTORI DE RISC
Desi persoanele care sufera de sindromul de oboseala cronica au in general intre 25 si 45 de ani si 6
persoane din 10 sunt femei, nu exista dovezi care sa arate care sunt factorii de risc pentru dezvoltarea
acestui sindrom.
Boala se intalneste rar la copii.Poate aparea la adolescenti, mai ales la tinerele adolescente. Spre deosebire
de adulti, adolescentii au mai multe sanse sa dezvolte sindromul dupa un episod de boala precum
mononucleoza saugripa.
Studii diverse au raportat faptul ca in SUA intre 1 si 5 persoane din 1000 ar putea avea suferi de
sindromul de oboseala cronica - suficient pentru a fi considerat o problema majora de sanatate publica.
INVESTIGATII
Sindromul de oboseala cronica este greu de diagnosticat. Oboseala cronica este o problema extrem de
comuna si poate avea multe alte cauze. Diagnosticul poate fi pus nu mai prin eliminarea celorlalte
posibilitati.
In primul rand, doctorul trebuie sa ia anamneza si sa faca un examen fizic complet. Expertii au elaborat
o lista specifica de simptome pentru a decide daca o persoana sufera de sindromul de oboseala cronica.
Doctorii se folosesc de o varietate de teste pentru a exclude alte boli. Printre aceste teste se numara:
- HLG,VSH,glicemia,TSH,analize de biochimie,examen sumar de urina.
In cazul in care simptomele, istoricul bolii si examenul fizic sugereaza alte posibile afectiuni pot fi
facute si alte teste. Testele suplimentare pot fi urmatoarele:
- anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de LES
- factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida
-testulHIV
- teste pentru boala Lyme, in cazul expunerii la capuse
TRATAMENT
Obiectivul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica este imbunatatirea starii
generale astfel incat pacientul sa revina la viata normala.
Masuri simple care pot fi luate la domiciliu - cum ar fi imbunatatirea ritmului de somn si exercitiu
fizic moderat-sunt componente importante ale tratamentului.

Apelarea la un consilier sau psiholog s-a dovedit a fi utila la pacientii cu sindrom de oboseala
cronica.
Desi nu exista o cura pentru acest sindrom, multe dintre simptomele sale raspund la tratament.

38. TIPURI DE VACCINURI:

Vaccinurile sunt preparate biologice dotate cu proprieti antigenice, care declaneaz apariia rspunsului
imun la organismele supuse vaccinrii.
Vaccinurile antiinfecioase convenionale conin:
a. microorganisme vii atenuate
b. microorganisme inactivate
c. componente microbiene purificate
d. componente microbiene polizaharidice conjugate proteic
e. proteine recombinate prin inginerie genetica
39. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE VACCINURILOR :
Obinerea unei eficiene maxime postvaccinale cu efecte adverse minime este o preocupare
important a medicinei actuale.
Elaborarea celor mai performante tehnici de preparare a vaccinurilor constituie o adevrat
provocare .
Eficacitatea vaccinurilor se verific prin studii clinice care urmresc:
a. aprecierea riscului de apariie a unor cazuri de mbolnvire;
b. valoarea seroconversiei postvaccinale, evaluat prin studii serologice;
c. determinarea remanenei n timp a unui titru minim de anticorpi protectori.
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile sunt:
Locale
- inflamaie,
- limfangit,

- abcese sterile;
Generale: febr,cefalee, convulsii,encefalita,poliradiculonevrite, anafilaxie.
40. CONTRAINDICATII SI PRECAUTII IN FOLOSIREA VACCINURILOR:
-Necesitatea cunoaterii excipienilor fiecrui vaccin pentru evitarea unor reacii adverse;
-Epinefrina (adrenalina) este necesar a fi disponibil datorit unor reacii alergice ce pot merge
pn la oc anafilactic;
-Apariia unor efecte secundare grave la prima administrare (colaps, oc, encefalit, convulsii,
etc.) contraindic repetarea dozei urmtoare;
-Dac apar reacii adverse la componenta pertusis a DTP, aceasta va fi omis la vaccinarea
urmtoarei folosindu-se DT;
-Evitarea administrrii vaccinului n boli acute care ar putea compromite rspunsul imun, cu
excepia unor infecii minore, fr febr sau alte manifestri sistemice;
-Folosirea alcoolului sau a altor ageni dezinfectani la locul infeciei poate inactiva vaccinurile
virale vii, dac nu se ateapt evaporarea agentului dezinfectant;
-Evitarea administrrii intramusculare a vaccinurilor la persoane cu boli hematologice cum ar fi
hemofilia sau trombocitopenia;
-Vaccinurile ce conin particule de antibiotic, cum ar fi polimixina B i neomicina, sunt
contraindicate la persoanele ce au sensibilitate la aceste substane;
-Vaccinurile preparate pe embrioni de gin constituie o contraindicaie pentru persoanele
alergice la ou;
-Dac este necesar administrarea a dou vaccinuri cu virus viu, care nu sunt compatibile n
amestec, ele se pot administra simultan doar n locuri diferite i cu seringi diferite.
Vaccinurile cu virus viu sunt contraindicate n urmtoarele situaii:
femei nsrcinate datorit virusului pot apare malformaii la ft (numai dac gradul expunerii
este foarte mare);
administrarea de imunoglubuline contraindic folosirea vaccinurilor cu virus viu la interval mai
mic de 3 sptmni nainte sau dup administrare;
persoanele cu maligniti (leucemie, limfoame, tumori);

 imunodeprimai (HIV pozitiv, imunosupresoare, corticosteroizi, radioterapie);

indivizii cu infecie HIV simptomatic au contraindicat vaccinul BCG i febra galben;
copiii i femeile la vrsta procreerii cu HIV pozitiv simptomatic ar trebui s primeasc vaccinul
DTP, VHB i AP.
Reaciile adverse post-vaccinale ce pot aprea n primele 1-2 zile sunt:
locale inflamaie, limfongit, abcese sterile;
generale febr, cefalee, convulsii, anafilaxie.