ANALIZA STATISTIC A FLOTEI MONDIALE

TEMA DE CASA LA MMM

Volumul de marf transportat n perioada de referin

Petrolul este un tip de marfa de importanta strategica foarte mare, reprezentand peste 34%
din consumul mondial de energie in 2010. Productia de titei si rezervele sunt concentrate masiv
pe cativa producatori si regiuni, in special in Asia de Vest. In anul 2011 aproximativ 1,8 miliarde
de tone de titei, echivalentul a 45% din productia mondiala, au fost incarcate in nave de tip tanc
petrolier si transportate pe rute maritime fixe.
Navele de tip tanc petrolier pot transporta titei, petrol si produse derivate din petrol. Cele
mai mici petroliere sunt cele din urma, cu tonaje de 10-25000 tone deadweight (cele General
Purpose), iar cele Medium Range pana la 45000 tone deadweight. Urmatoarele ca marime sunt
cele de tip Long Range 1, cu tonaje intre 45 si 80000 tone deadweight, Aframax, intre 80 si
120000 tone deadweight si Long Range 2, intre 80 si 160000 tone deadweight. Cele mai mari
petroliere sunt cele care transporta titei, VLCC (Very Large Crude Carrier), cu tonaje intre 160 si
320000 tone deadweight si ULCC (Ultra Large Crude Carrier), cu tonaje intre 320 si 550000
tone deadweight.
In ianuarie 2011 se aflau in serviciu 103392 nave comerciale, cu un tonaj combinat de
1396 milioane de tone deadweight. Dintre acestea, navele tip tanc petrolier reprezentau 475
milioane de tone deadweight, o crestere anuala de 5,5% (figura 1).

Figura 1. Tonajul mondial in functie de tipul de nava in perioada 2010-2011

In anul 2012, tonajul tancurilor petroliere a depasit jumatate de miliard de tone
deadweight (figura 2), insa o parte din aceasta cantitate este reprezentata de petrolul depozitat,
datorita faptului ca cel de-al doilea tanc petrolier ca marime a fost folosit ca unitate de depozitare
de catre Petroleo Brasileiro in martie 2012.

Figura 2. Tonajul mondial pentru petroliere in perioada 2011-2012

In anul 2013 tancurile petroliere au transportat o cantitate de aproape o jumatate de
milliard de tone deadweight (figura 3), suportand o scadere de 0,4% fata de anul precedent si una
de aproape 20% fata de 1980, an in care ocupau aproximativ jumatate din tonajul mondial.

Figura 3. Tonajul mondial pentru petroliere in perioada 2012-2013

Din ianuarie 2013 pana in ianuarie 2014 s-a inregistrat o crestere a tonajului mondial cu
65,9 milioane tone deadweight, o crestere de 4,1%, astfel ca la inceputul anului flota mondiala a
ajuns la 1,69 miliarde tone deadweight, dintre care 28,5% reprezenta navele tip tanc petrolier.
Acest tip de nave a avut parte de o scadere de 43% din anul 1980, in timp ce procentul ocupat de
navele care transporta vrac uscat a crescut cu 58% (figura 4). In anul 2014, navele petroliere au
transportat o cantitate de 482017 de tone deadweight, inregistrand o crestere de 1,9% fata de anul
2013 (figura 5).

Figura 4. Tonajul mondial in procente in functie de tipul de nava in perioada 1980-2014

Figura 5. Tonajul mondial in functie de tipul de nava in perioada 2013-2014

Statele care dein nave
Mai mult de jumatate din tonajul detinut de Insula Man si Insulele Marshall era
reprezentat de nave tip tanc petrolier in anul 2011.
Multe tari exportatoare de petrol si gaz sunt importanti proprietari de nave tip tanc
petrolier sau LNG, atat sub pavilion national, cat si sub pavilion strain. Dintre acestea amintim:
Algeria, Argentina, Ecuador, Egipt, Iran, Mexic, Nigeria, Oman, Peru, Rusia, Arabia Saudita,
Emiratele Arabe Unite si Venezuela.
In anul 2014, cele 5 tari principale detinatoare de nave au fost China, Germania, Grecia,
Japonia si Coreea de Sud. Aceste tari au nave mai noi decat media celorlalte tari detinatoare de
nave si insumeaza 58,5% din tonajul mondial total livrat in ultimii 5 ani (figura 6).

Figura 6. Principalii detinatori de nave in functie de anul in care acestea au fost construite
De-a lungul anului 2010 s-au livrat 743 de noi nave tip tanc, dintre care 121 petroliere,
totalul acestor nave la nivel mondial in acest an ajungand la 2386.

Navlul
In anul 2010, media pretului navlului pentru navele tip VLCC a fost de aproximativ
36083 dolari pe zi, insa datorita cresterii pretului combustibilului, in februarie 2011 navlul pentru
navele VLCC a fost de 11000 de dolari pe zi. Petrolierele Suezmax au avut un navlu de 25967
dolari pe zi, iar cele Aframax 16800 dolari pe zi.
Valorile navlului pe anul 2011 sunt prezentate in figura 7:

Figura 7. Navlul navelor petroliere in perioada 2011-2012

In anul 2012, petrolierele pentru titei aveau un navlu de 19700 de dolari pe zi, VLCCurile 20500 dolari pe zi, iar petrolierele tip Aframax 14885 dolari pe zi.
In primele 10 luni ale anului 2013, navlul pentru navele VLCC si ULCC a fost de
aproximativ 10000 de dolari pe zi, iar in ultimele doua luni acesta a avut o crestere record,
ajungand la valoarea de peste 40000 de dolari pe zi. Petrolierele tip Suezmax au avut un navlu de
50323 dolari pe zi in decembrie 2013, dupa care au scazut la 14463 dolari pe zi in februarie 2014.
Petrolierele Aframax au avut un navlu mediu de 34000 de dolari pe zi in decembrie 2013, o

crestere pana la mai mult de 50000 de dolari pe zi in ianuarie 2014, iar apoi o scadere la 13000
de dolari pe zi in februarie 2014.
Construcia de nave noi
La sfarsitul anului 2010 numarul de nave nou construite si livrate a fost de 3748,
insumand un tonaj brut de 96433000 tone, dintre care 27,7% a fost reprezentat de tancuri
petroliere (figura 8).

Figura 8. Numarul navelor noi construite la finalul anului 2010

In figura 9 sunt reprezentate principalele tari constructoare de nave si numarul acestora in
functie de tipul navei:

Figura 9. Numarul navelor noi in functie de tara si tip de nava

La sfarsitul anului 2012, China, Coreea de Sud si Japonia au construit cumulate 92% din
totalul de nave noi, China fiind responsabila pentru mai mult de 40%. Din totalul de nave noi,
18,4% reprezinta navele tip tanc petrolier, una din tarile specializate pe constructia acestui tip de
nave fiind Coreea de Sud (figurile 10, 11). Aceste trei tari sunt principalele constructoare de nave
si in urmatorul an, procentul de nave construite de acestea fiind de 93% la inceputul anului 2014.
60% din navele construite de Coreea de Sud sunt reprezentate de petroliere (figura 12).

Figura 10. Principalele tari constructoare de nave, numarul si tipul acestora

Figura 11. Numarul de nave noi construite in functie de tara constructoare si tipul de nava in anul
2012

Figura 12. Numarul de nave noi construite in functie de tara constructoare si tipul de nava in anul
2013