Tratamente Si Leacuri Naturiste PENTRU TOTI

LEACURI SI RETETE
NATURISTE
ADUNATE DE LA
CUNOSCATORI
Plante medicinale
1/17/2016
Page 2 of 1147
LEACURI SI RETETE NATURISTE

CAP
Accident vascular
- rdcin spnz de mrimea palmei, se toac, se pun 2 litri de ap cldu, se las
la cldura camerei la macerat pn face floare deasupra, se filtreaz. Se nmoaie
un tifon pus n 4 n lichid, se pune pe cap, se acoper cu un fes timp de 1 ora,
apoi se usuc prul la aer. Tratamentul se face o dat pe zi timp de 7 zile.
Afte i abcese
-
frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a

cicatriza.
Artrit temporo-mandibular
- amestec de ceaiuri de coada calului, mesteacn, soc, urzic, lemn dulce, diet,
reflexoterapie, acupunctur.
Arteroscleroz, fragilitate vascular
- pulbere de ctin 1 linguri de 4 ori/zi, pe stomacul gol, ajut la elasticitatea i
integritii vasculare.
- Efecte miraculoase se obin cu ajutorul amestecului format din, 1 linguri
pulbere de ctin, una de polen i una de miere, 4 lingurie/zi, timp de 2 luni.
- Coada calului, 3 4 lingurie pulbere/zi, cu vrsta cantitatea de siliciu scade din
organism, determinnd rigidizarea si scleroza vaselor de snge, planta conine cea
mai mare cantitate de siliciu solubil, n cure de 2 3 luni.
Astenia, oboseala
- tinctur de smirn 20 30 pic, diluate n puin ap, de 4 6 ori/zi. Efect
nviortor puternic, stimulnd circulaia cerebral, favoriznd activitatea
Page 3 of 1147
intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele

naturiste.
- Macerat de isop (1 linguri plant ntr-un pahar de ap, la tremperatura camerei,
se macereaz de seara pn dimineaa) litru ndulcit cu miere. Tratamentul
dureaz 21 zile. Cu aciune tonica asupra psihicului, favorizeaz concentrarea i
alung gndurile. negre.
- Ulei de somon (omega 3), reduce nivelul colesterolului, fluidific sngele,
regleaz tensiunea, ajut inima s funcioneze normal.
- Ceai de suntoare i tei ndulcit cu miere, ajut pentru un somn linitit.
Blefarit, conjuctivit
-
se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.

Tratamentul se face 7 zile.
Cderea prului
- 1 lingur gaz lampant, 1 lingur oet de mere, 1 ou, 1 cpn usturoi pisat, se
amestec, se face prul crri i se unge. Se las s acioneze 3 ore, apoi se spal
cu ampon. Tratamentul se face o data pe sptmn.
- Cura cu oet de lavand (10 linguri de plant mrunit cu litru de oet, se
macereaz 10 zile la temperatura camerei), se maseaz la rdcina prului.
Rdcin de brusture pus la macerat cu alcool, timp de 10 zile, se maseaz capul
uor, zilnic timp de o lun.
- Amestec de ceap cu miere, la 4 pri de past de ceap crud se adaug 1 parte
de miere. Se ntinde amestecul pe cap, se las timp de 1 or, apoi se spal capul
cu ap cldu. Dac prul este uscat, se poate pune n amestec puin ulei de
msline.
- Amestec de suc de castravei cu miere, previne cderea prului i contribuie la
scderea colesterolului. 1 pahar de suc de castravei cu 1 lingur de miere se ia pe
stomacul gol dimineaa i seara nainte de culcare.
- ampon cu miere, 30 g. flori de mueel puse n 100 ml. ap fierbinte, se
infuzeaz 1 or, se strecoar i se adaug 1 linguri de miere, prul se umezete
cu aceast 9infuzie, dup 30 - 40 min. se limpezete cu ap cldu, se repet la
10 zile.
- 200 ml. gaz lampant, 4 ou, 200 ml. alcool 90, 200 ml. ulei de ricin, 200 g.
usturoi pisat, vitamina B6 4 fiole de 5 ml, 4 linguri sare de mare. Se pun la
macerat, timp de 2 sptmni. Preparatul se folosete de 2 ori/spt., se
frecioneaz prul la rdcin i dup 4 5 ore se cltete cu ceai de rdcin de
brusture sau urzic.
Cataract
Page 4 of 1147
- 1 pictur miere nclzit puin, se unge pleoapa de sus apoi se clipete, ustur
puin
- Brocoli, conine sruri minerale, fosfor, calciu, fier, potasiu, vitamine A i C, care
au efect antioxidant. Se folosete sub form de suc, sau salata crud cu zeam de
lmie.
Cearcne, vase de snge sparte pe fa
- alimentaie greit sau o afeciune hepatic.
nceputul de varice
- evideniaz lipsa de elasticitate a vaselor.
- Diet fr colorani, arome, conservani, carne de porc, tutun, alcool i cafea.
- Se ia echinaceea, anghinare i preparate cu Aloe Vera, capsule cu ulei de pete,
care regleaz secreiile hormonale. Pe fa se unge cu unguent de glbenele sau
ulei de msline.
Cancer de limb (vezi cancer esofagian)
- pulbere de ctin - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul, stimuleaz
puterea de aprare a organismului. ( vezi, medicamente..)
Candidoz lingual
-
se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2

fiole vitamina 12, de 3 - 4 ori/zi.
- i gargar de 3 ori/zi, cu o soluie din 1 linguri de bicarbonat de sodiu, ntr-un
pahar de ap, pentru schimbarea ph-ului.
- Ceai de muguri de plop, splturi bucale, tamponarea limbii cu soluie de
propolis sau se sug tablete Proposept.
Conjunctivit
- se pune pe ochi comprese cu infuzie din petale de trandafir, timp de or.
- Este i un excelent tratament cosmetic, pentru combaterea cearcnelor i a
ridurilor.
Depresia, anxietatea, stresul
- tratament cu lavand tinctur (ntr-un borcan se pune plant, se completeaz cu
alcool de 70, se las la macerat 14 zile, agitnd din cnd n cnd borcanul) 1
linguri la pahar de ap de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 3 luni.
Page 5 of 1147
- Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie

i alungnd gndurile rele , efectul ei este egal cu antidepresivele de sintez. Mod
de folosire 1 linguri de plant la 1 can de ap clocotit, de 3 ori/zi.
- Ginsengul amelioreaz strile de oboseal i de stres, urmnd o cur de 6 - 8
sptmni. Planta conine vitamina B1, B2 i estrogen producnd o stare de calm.
Valeriana conine substane active extrase din rdcin, care linitesc nervii i
relaxeaz. Efectul calmant i somnifer vine din uleiurile eterice. Se gsete sub
form de tinctur, ceai, drajeuri.
- Macerat rece din petale de trandafir, de 3 ori/zi, cte o can, timp de o lun.
Durere de cap, lovituri, vase sparte, cheaguri
- miere si tmie pisat n pari egale se unge capul desprind prul n crri. Se
las s se usuce mierea, apoi se spl cu ap cldu.
- Cura cu lavand ulei (se obine numai industrial, se gsete n magazinele
naturiste), 1- 2 pic, cu puin miere.
- Ca tratament ndelungat se recomand pulberea de lavand (vezi ficat,
dischinezie biliar), 1 linguri de 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol
- Uleiul de lavanda obinut prin macerare n ulei de msline, (nu este toxic), se
folosete l a masarea tmplei, frunii i gtului, ndeprteaz cu uurin durerea
de cap.
- Mestecarea ctorva tulpini de mrar verzi combate durerea de cap, astenia i
stresul.
Dureri de cap, febr
- tinctur muguri de plop negru, 50 pic. de 3 ori/zi
Dureri de dini
- pe dintele dureros, se pune un tampon de vat mbibat cu suc de ceap.
Epilepsie
- cure succesive de 40 zile, cu 10 - 20 zile pauz, se ia pe nemncate 1 linguri de
pulbere de brnca ursului de 3 - 4 ori/zi, cu ceai de suntoare sau busuioc. Supra
dozat d reacii alergice, vasodilataie periferic i hipotensiune.
Este o boal n care bolnavul respect cu strictee indicaiile medicului, poate
duce o via normal, iar crizele pot fi nlturate de multe ori pentru toat viaa.
Alcoolul, agraveaz frecvena i intensitatea crizelor. Efortul fizic i psihic prea
mari sunt contraindicate. Se respect timpul necesar de odihn i somn.
Tratamentul prescris se ia toat viaa n ritmul recomandat, deoarece ntreruperea
Page 6 of 1147
brusc, poate declana noi crize. Uneori insuflaia aerului n spaiul arahnoidian,
poate nltura pentru mult timp crizele. Deci bolnavii de epilepsie nu sunt
invalizi, dac se trateaz corect i duc o via cumptat, boala se ine n fru.
- Bila de bou, care se gsete n fiere i se ia de la abator. Se scoate cu o sering 5
ml. bul, 1 vrf de cuit de bicarbonat, 75 ml. apa distilat, 10 pic. suc de lmie,
se pun la fiert, amestec bine, se dau n cteva clocote.
Prima sptmn, 10 pic. de 3 ori/zi, n puin ap, nainte de mas.
Sptmna a 2 a, 15 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 3 a, 20 pic. de 3 ori/zi.
Sptmna a 4 a, 30 pic. de 3 ori/zi
Amestecul se pstreaz la frigider, se face mereu proaspt
Exoftalmie
- eficient o asociere terapeutic ntre acupunctur i fitoterapie. Se face un
amestec din semine de armurariu, limba mielului, albstrele, silur, rdcin de
ppdie, i coada oricelului n pri egale, se mrunesc prin maina de cafea, se
ia 1 linguri de pulbere de 4 ori/zi, pe care o inei sub limb timp de 15 min.
apoi se nghite cu ap plat. Aceste plante au rol de antiinflamatoare, acionnd
asupra ochilor i regleaz glanda suprarenal ( care produce cortizonul). Local se
pot pune comprese cu macerat rece din mueel, coada oricelului, silur,
albstrele. nainte de a face maceratul se spal plantele (se pun ntr-o sit i se
las cteva min. la jetul de ap).
Fr miros i gust
- se renun la Bixtonim i Rinofug.
Fotofobia
- simptom care ine de patologia ficatului, masai-v la ceaf, la baza craniului i
punctele de la mini i picioare pe meridianul intestinului gros, plmn i ficat.
Gripa, guturai
- tinctur muguri plop negru in alcool 90 timp de 10 - 12 zile - macerat, 50 - 100
pic. de 4 ori /zi, nu se iau cu ap, se depreciaz, se iau pe pine sau zahr.
Untul de lmie, 1 lmie se pune n ap fierbinte 1 min., se toac prin maina de
tocat mpreun cu coaja, se amestec cu 100 g. unt, se adaug 1 - 2 linguri de
miere, se folosete n cantiti mari n timpul epidemiilor de grip.
Guturai, sensibilitate la rceli; sirop de ctin, (vezi, medicamente) se iau
preventiv 5 - 6 lingurie/zi, pe stomacul gol, timp de minimum 3 sptmni.
n cazul n care afeciunea este declanat, se iau 10 - 12 lingurie/zi, pentru a
ajuta organismul s se apere.
Page 7 of 1147
Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se

unge cu ulei fruntea, tmplele, urechile, ceafa, prile exterioare ale nasului.
Uleiul de ment de poate amesteca i cu camfor.
Gingiile; retracia lor este o manifestare a paradontozei. Se iau 10 tablete de
aspirin, se piseaz bine, se onine un praf foarte fin, se amestec cu o linguri
de bicarbonat de sodiu i una de sare de buctrie. Cu acest praf, aplicat pe
periua dini, se fac splturi de 2 3 ori/zi. Se sug de 2 3 ori/zi tablete de
Proposept cu propolis, sau se fac splturi dentare cu tinctur de propolis
Hipoacuzie; deficienele auzului i ale urechii, in de o tulburare a energiei
rinichilor cu care te nati deficitar. Tratament cu reflexoterapie i acupunctur
Infecie cu stafilococ la ochi; comprese cu vin natural de cas
Insomnia; capsule cu o planta Rhodiola rosea, trandafir slbatic din Siberia, mai
combat nervozitatea de peste zi, depresia,
Amestec din plante uscate, talpa gtei, flori de pducel, rdcin de valerian, n
cantiti egale. Peste 1 lingur de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se
infuzeaz 1 or, se bea cldu cte 50 ml. de 4 ori/zi nainte de mesele principale
i nainte de somn
Cura de lavand tinctur (vezi depresia, cap), 1 linguri de 3 ori/zi.
Inflamaii ale cavitii bucale; 1 lingur de frunze mrunite de salvie, cu 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz 35 min. apoi de face gargar
Insomnia; melatonina este un hormon din corpul uman, secretat n momentul
cnd se ntunec, pregtind organismul pentru odihn. Cnd se deregleaz
metabolismul ncep tulburarile de somn, se recomand bio-melatonina ctre
restabilete echilibrul, inducnd astfel un somn profund i odihnitor. Este i un
antioxidant protejnd celula mpotriva radicalilor liberi
Keratit; picturi pe baz de aloe stabilizat, de 2 - 3 ori/zi dup cteva aplicri
nltur senzaiile neplcute (nepturi, fotofobia, ochi uscai
Pentru alte afeciuni ale ochiului.(blefarit, conjunctivit de natur alergic,
bacterian, virotic, micotic, cataract, glaucom, ochi obosii) se pot folosi
produse naturiste PLANTAVOREL, Piatra - Neam - Myrtela - fructe de afin circulaia la nivelul retinei
- Cevisol - fructe ctin - Rozavit - fructe mcee - tonic general
- Silur - iarb de ochi - boli infecioase,
- Dumasen - unguent extern antiinflamator
FLAVISAN, Lugoj - Vedevital - unguent , spal i fortific ochii
- Salvamin - unguent, circulaia pleoapelor
- Tonic FVS 1 - efect revitalizant, intern stimuleaz metabolismul,
extern, comprese relaxeaz ochii i activeaz
Page 8 of 1147
circulaia
Lichen plan oral; Dr. Tovaru, Facultatea de Stomatologie Bucureti, cabinet
particular Str. M Emineacu nr.29. Buc. mari i joi.
Limba; tietor sub limb Stelian Fulga, Sos. Mihai Bravu 227, corp 1B, ap. 2 , la
curte, tel. 2550291.
Mahmureala; se poate nltura cu tinctur de ment, 20 pic. Se pun ntr-un pahar
cu ap rece, se bea toat apa o dat, dispare durerea de cap i senzaia de cap
greu.
Mtrea; 2 linguri oet de mere, sau sucul de la o lmie cu 2 linguri ap distilata
si 2 linguri ulei de msline, se amestec i se maseaz capul, se las 2o de
minute, apoi se spal cu ampon.
Sau; n ampon se pun 30 de aspirine pisate se amesteca bine
Masaj extern ureche; 3 pic. lavand, 3 pic. tei, 6 pic. mueel, se amestec i se
maseaz in jurul urechii.
Memorie; dac la trezire avei minile i picioarele reci, este un semn al slabei
circulaii periferice i inclusiv a creierului. Pentru ameliorare se ia Ginkgo
Biloba, Bilobil. n alimentaie se introduc urmtoarele alimente pentru
mbuntirea circulaiei, usturoi (germaniu nvioreaz circulaia), elin, ardei
iute, hrean, cuioare, scorioar, urzici.
Eficient tratamentul cu ZEICAN, asigur organismului calciu, alimenteaz
sistemul nervos, sporete capacitatea intelectual, frneaz mbtrnirea, conine
lecitin.
SUPER SOYA LECITIN; mbuntete activitatea intelectual, atenia.
MEGA B COMPLEX; efect anti-stres, mrete puterea de concentrare,
stimuleaz creterea i dezvoltarea organismului. Sunt de la California Fitnes.
Lipsa puterii de concentrare este dat de prezena polipilor n mare msur. Un
medic O.R.L. a sftuit un printe s nu-i opereze copilul i s-i dea 1 aspirin
mprit n 4 astfel, la ora 19, la ora 19,15. la ora 19,30, la ora 19,45.
La ora 20, bea o can de lapte cald, ndulcit cu miere, timp de 10 zile.
Migrena; cauzele sunt generate de unele alimente. Un regim alimentar ar putea
duce la vindecare. Trebuie eliminat consumul de ciocolat, cacaval, citrice i
cafea. Se reduce cantitativ oule, laptele, mezelurile, carnea de porc, dulciurile pe
baz de zahr, petele i conservele din pete, produsele conservate prin srare
excesiv, berea, cola, zmeura, grul, porumbul, mazrea, ciupercile, nucile.
Pentru gsirea vinovatului, ar trebui excluse pe rnd din diet. Dac nu se mai
declaneaz nici o criz n perioada de abstinen, produsul incriminat se
introduce n diet, pentru o scurt perioad n alimentaia zilnic, reapariia unei
noi crize confirmnd rolul nefast al acestuia. Alte alimente se recomand a fi
consumate sub forma unor mese mici i numeroase; cereale, pine prjit, unt sau
Page 9 of 1147
margarin, biscuii, ceai, iaurt, orez, paste finoase, cartofi, salat, legume (varz,
mrar, fasole verde, ridichi), vin alb, brnz de vaci, sau telemea, mere, ciree,
produse apicole, care s nlocuiasc zahrul. De asemenea sunt necesare
suplimente nutritive bogate n vitaminele B2, B6, i E, sruri de magneziu, calciu
i zinc.
Otita; se pune n ureche un tampon mbibat cu 10 - 15 pic. de propolis, soluie
alcoolic de 5 - 7 %, de 2 ori/zi. Boala este cauzat de o disfuncie a rinichiului i
a vezicii biliare. Se consum ceaiuri de glbenele, lemn dulce i ppdie.
Alimentaia cu ct mai multe legume, fructe, suc de morcovi, elin, usturoi,
ceap i ct mai puin carne.
Bronhoron; vezi infeciile respiratorii.
Inflamaia urechii medii sau otita acut se ntlnete la copii, este o infecie n
urechea medie provocat de rceal. grip, scarlatin puroiul i scade auzul.
Tratament, se pun n ureche picturi n amestec n pri egale de tinctur de
propolis cu miere, 2 pic. n ambele urechi 1 dat/zi seara. Se mai poate pune
miere cald de 2 - 3 pic., o dat /zi seara. Pentru a scpa de durere se introduce n
ureche o frunz proaspt de mucat, care va calma durerea i nltur inflamaia
O dat pe zi se pune n ureche 1 - 2 pic. zeam de lmie.
Operaie plastic i reparatorie la ochi; Spitalul de oftalmologie Bucureti.
Ozen nazal, rinita atrofic; tratament la bile Techirghiol. Bronhoron, (vezi
infeciile respiratorii).
Suferina ncepe de la pubertate i se accentueaz cu vrsta, durere de cap,
mucoziti purulente i coji uscate. Vitamina A nu este suficient. Splturile cu
ap srat n nas, apoi se badijoneaz interiorul nrilor cu ulei de ctin, se
completeaz tratamentul cu aerosoli i cu antibiotic recomandat de medic.
Orice tratament amelioreaz, vindecarea se face prin operaie cu anestezie local,
care const n strmtarea foselor nazale, fr a modifica aspectul exterior al
nasului.
Paradontoza; plante cu aciune antiseptic, antiinflamatorie, anticicatrizant.
Splturi bucale cu ceai de mueel concentrat, 3 linguri la o can de ap, de 3 4
ori/zi. Sau ceai de salvie, 2 lingurie la 100 ml. de ap. Suntoarea calmeaz
durerile dentare, 2 linguri la 200 ml. ap, de 4 5 ori/zi. Masarea gingiilor
grbete vindecarea mbuntind circulaia sngelui. Se face direct cu degetul pe
gingie, sau din exterior, prin obraji.
Esenial este o diet srac n zahr rafinat i bogat n fibre. Importante sunt
vitaminele A, C i E, zincul, flavonidele prezente mai ales n ceapa proaspt.
Pr bogat; se iau cantiti egale, cte un pumn din plantele, urzic, frunze de nuc,
de mesteacn, de soc i o tulpin nct rostopasc, se pun n 2 litri de ap rece. Se
fierbe, apoi vasul se acoper cu un capac i se las 5 min. Cu infuzie se spal
prul cu spun de cas, se cltete cu ap, iar cu cealalt de infuzie se cltete
prul, se las s acioneze, nu se mai cltete cu ap.
Page 10 of 1147
Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de

oet, se aplic pe pr, apoi capul se acoper timp de 3- 4 ore, pentru a forma un
mediu de vapori, care vor sufoca insectele. Tratamentul se aplica 7 - 10 zile la
rnd.
Pistrui; se fricioneaz pielea cu suc proaspt de ceap.
Peste o ceap tiat mrunt se toarn 100 ml. oet de mere, se las la macerat, 2 3 zile, se fricioneaz pielea de 2 - 3 ori/sptmn.
Peste 2 - 3 castravei, tiai cubulee, se toarn 500 ml. lapte crud, se macereaz 3
zile, apoi se aplic de 2 - 3 ori pe piele i vor disprea pistruii.
Rinit alergic; timp de 10 zile din lun, se beau 2 cni de ceai coada oricelului.
A 2-a lun, 10 zile se beau 2 cni de ceai trei frai ptrai. A 3-a lun se beau 10
zile 2 cni de ceai de urzic. A 4-a lun se bea timp de 10 zile cte 2 cni de ceai
de soc. Ordinea nu conteaz, toate ceaiurile sunt sub form de infuzie i cu ele se
fac i splturi nazale. Picturile de extract de muguri de coacze negru.
Zilnic nainte i dup mese se face gargar cu ceai de salvie, cu 5 - 6 pic. de
tinctur de propolis. Infuzia se prepar pentru fiecare procedur. Cura dureaz
cteva sptmni.
Scderea vederii; frunze uscate i fructe de corn, se pun n ap clocotit, se las 2
min. la fiert, se acoper vasul i se las la rcit. La 100 ml. ap 1 lingur de
plante. Seara nainte de culcare se picur n ochi cte 2 - 3 pic., apoi se pune un
tifon steril umed peste pleoape. Se aplic alternativ 3 seri da, 3 seri nu.
anxietatea i aritmia cardiac. Crete rezistena la stres i imunitate, cura dureaz
3 luni.
Schizofrenia ; macerat rece de isop (1 linguri plant ntr-un pahar cu ap, la
temperatura camerei, de seara pn dimineaa) 2 3 pahare/zi timp de 2
sptmni, cu una de pauz. Tmduiete sau alin bolile sufletului, chemnd
ajutorul ngerilor i pe Dumnezeu.
Scleroza; sucul de la o lmie, 1/2 pahar de ap fierbinte, 1 linguri de miere,
se bea acest amestec seara, nainte de culcare.
Sinuzit; ca remediu intern se recomand sucul de ceap, decoct din frunze de
eucalipt, ct mai mult ceai de cimbru, de mueel, sau salcie.
Sprncene; lipsa lor se poate remedia cu ajutorul uleiului de ricin (mna lui Isus),
prin masarea locului de cteva ori /zi, pn apare un pufuor.
Sindrom vestibular drept necompensat; se badijoneaz urechea cu vat mbibat
n unguent de ttneas, chiar introdus i n conductul auditiv, pusaiile neplcute
i durerea au disprut.
Page 11 of 1147
Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de

seara pn dimineaa, apoi se nclzete uor i se bea pe stomacul gol, nghiitur
cu nghiitur, cura se ncepe cu 3 ceti/zi, timp de 3 sptmni, apoi se beau 2
ceti/zi seara i dimineaa timp de 2 sptmn, apoi se continu cu 1 ceac/zi
toat viaa.
GT
Amigdalite, ganglioni inflamai: lichen de piatr cu rdcin de brusture i
echinaceea pulbere in pari egale 4 lingurie pe zi.
Gargar cu ap srat.
Amigdalita, bronita; tinctur muguri plop negru, 4 lingurie cu 4 lingurie miere,
se amestec, se ia toata ziua cte 1 linguri/or.
Faringit; peste 1 litru de ap clocotit se pune o mn de fructe de afin, se fierbe
pn scade la jumtate, se cltete gura n caz de stomatite sau se face gargar
pentru faringite.
Policlinica Apimedica 2123772, trateaz cu propolis, acelai lucru i pentru
laringit.
Glosit cronic; decoct (fierbinte) din rdcin de ttneas bine mrunit. Se
pun 4 - 5 linguri, n 250 ml. ap, se fierb 15 - 20 min. Dup rcire se cltete gura
de 3 - 4 ori/zi. Se ia propolis brut se rupe ct un bob de piper i se nghite seara.
Tinctur de propolis 20 - 30% cte 40 pic. de 3 ori/zi, n 100 ml. ap. Se maseaz
sub brbie cu crem de Spirulin.
Hipertiroid; 1 litru de ap, se pune la fiert, n care se adaug 2 linguri de ovz
boabe macinate cu coaje cu tot, se fierbe timp de 10 min., cu grije s nu dea n
foc, apoi se adaug 2 linguri de drgaic, se acoper vasul i se ia dup foc, se
infuzeaz 20 30 min. Toat cantitatea se bea fracionat, n decursul unei zile,
dup mese. Seara se prepar o infuzie4 din talpa gtii i suntoqre, cte o
linguri din fiecare plant la 300 ml. ap, care se bea cu 1 or nainte de culcare.
Tratamentul durez 6 sptmni, urmat de o pauz de 2 sptmni. In funcie de
rezultatul analizelor, se poate repeta tratamentul de cteva ori. Se va consuma ct
mai mult usturoi. In acest timp vor apare unele efecte benefice ca, stabilizarea
tensiunii arterilae, reglarea funciei rinichilor, eliminarea stresului i a insomniei,
o stare general bun, determinat de eliminarea roxinelor.
Hipotiroida; ovzul este un stimulent al tiroidei, fulgii de ovz vor fi introdui
pentru mult timp n alimentaie. Suplimentar se va bea ceai din 7 linguri de boabe
Page 12 of 1147
fierte or n 1 litru de ap, pe parcursul unei zile. Ceaiul este recomandat i i

strile de astenie, surmenaj, somnolen, pietre la rinichi i impoten
n anumite cazuri se poate evita operaia, urmnd un tratament naturist sub
supraveghere medical. Urmtoarele plante au efecte bune asupra tiroidei, roini,
lichen de piatr, snziene, talpa gtei, ciuboica cucului, coada oricelului, se
amestec n pri egale, se macin prin maina de cafea, se ia de 6 n 6 ore cte 1
linguri de pulbere, care se ine sub limb timp de 15 min. apoi se nghite cu ap
plat.
Laringit; tinctur de tmie 20 30 pic. (10 g de tmie, dizolvare n 100 ml.
Alcool de 90, timp de 7 zile), diluate n puin ap. Se procur numai de la
farmacii i magazine naturiste. Atac dinii dizolvndu-i, nu se ine mult n gur.
Leac analgezic i antiinflamator; amestec din scoar de stejar, flori de tei, n
proporie de 2:1. Peste 2 linguri de amestec se pun 200 ml. ap clocotit, se
infuzeaz 15 min., se bea cte 100 ml. de 2 ori/zi.
Hemiparez laringian; nghiitul n sec, pentru stimularea muchilor paralizai.
Se maseaz partea afectat, se poat aplica suc de ghimpir, pe aceast zon.
Tiroid nodular; tratament alopat cu Eutyrox i Thyreoton, urmat de tratament
naturist sub ndrumarea D-nei Serac, tel 021/637.30.22 sau 0722/19.33.00.
Usturimi n gt, faringita; ceai de frunze de salcie. Gargar cu ap srat.
TORACE; ESOFAG
Cancer esofagian; se face gargar cu mrul lupului, ttneas i mueel (vezi
reet clism cancer genital) 1-2/zi. Se face i clism la 2 zile.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas, mrete apetitul i
stimuleaz rezistena organismului. (vezi, medicamente..)
Esofagita acut i cronic; disfagie durere la nghiit, regurgitaii, senzaii de
arsur n capul pieptului. Cauzele pot fi:
Infecii, micoze, substane chimice, rece sau foarte cald. Tratament cu bismut
subnitric pulbere 1 vrf de linguri, de 3 ori/zi, cu 1 or naite de mas se beau
200 ml. ap, se ia bismutul cu foarte puin ap se face o pauz de 1 or, apoi se
poate lua masa, ncepnd cu tre de gru, 8 10 lingurie nmuiate n 200 ml.
ap, luate la fiecare dintre cele 3 mese.
Metronidazol supozitoare 1/zi la 2 ore dup scaun, pe toat durata bolii, ca
supliment vitamine B2, E, A, B12, ct i minerale, calciu, potasiu, magneziu,
timp de cteva luni.
INIMA
Page 13 of 1147
Boli de inim asociate cu hipercolesterolemie; se scot din alimentaie carnea,

prjelile, untul i margarina, dulciurile, se consum zilnic 100 g. semine de
dovleac, neprelucrate termic, care conin acizi grai polinesaturai, care au efect
salvator asupra elasticitii vaselor de snge.
Tinctur din petale de trandafir, zilnic cte 3 lingurie de 3 ori, n cure de o lun
cu pauz de 10 zile.
Cardiopatie ischiemin; se amestec pducel, talpa gtei, mghiran i coada
calului.
Se ia n fiecare zi 2 cei de usturoi, la nceout o , apoi unul ntreg, pn se
ajunge la 2
Dureri de inima; 10 fire de ptrunjel cu rdcin cu tot se spal si se pun la fiert
ntr-un litru de vin alb, timp de 3 minute, apoi se adaug 100g de miere, se mai
fierbe 4 minute. Se pune n sticle care au fost cltite cu alcool, se ia 1-2 linguri
cnd apar durerile.
Fibrilaia atrial paroxistic; este o aritmie la nivel atrial, dar cu o puternic
influen asupra inimii n sensul diminurii acesteia. Instalarea acestei boli este
cauzat de cardiopatie ischemic, hipertensiune, febra, digestia defectuoas
nsoit de balonare, oboseal excesiv, insomnia, stresul, fumatul cafeaua.
Consecinele acestei boli sunt obosirea inimii, deteriorarea valvelor, formarea
cheagurilor de snge, n consecin crete riscul infarctului miocardic i accident
vascular cerebral. Tratament ajuttor, greutate corporal optim, regim alimentar
desodat, fr grsimi animale, alcool, cafea i fumat. Se recomand legume i
fructe, diminuarea constipaiei i balonarea, mese uoare i dese de 5 ori/zi,
micare n aer liber, exerciii zilnice se inspiraie i expiraie, eliminarea strilor
nervoase i tratament medicamentos de la dr. cardiolog.
Hipotensiunea, ischemia cardiac; fulgii de orz mresc pe cale natural tensiunea
fr riscul de a aprea hipertensiune, tensiune oscilant sau palpitaii, totodat
previne ischemia.
Hipertensiune; tinctur de brnca ursului 50 pic. (vezi frigiditate), de 4 ori/zi
nainte de mas. Planta se va administra cu maghiran, care are rol compresor. n
timpul curei nu se st la soare. Supradozarea duce la reacii alergice, vasodilataie
periferic, hipotensiune
Dou lmi medii i 2 portocale se taie se cur de smburi, se trec prin maina
de tocat, pasta rezultat se amestec cu 2 linguri de miere, se tine ntr-un borcan
la frigider, se iau 2 - 3 lingurie dimineaa, cu ceai sau nainte de mas. Pentru
curarea vaselor de snge i pentru meninerea tensiunii arteriale n limite
normale, pentru prevenirea stenocardiei, a infarcturilor i atacurilor de cord.
Se consum 1,5 Kg. pere timp de 3 zile/sptmn, la 24 de ore, se evit n
aceast perioad mesele copioase i se renun la carne.
Coada calului. coninutul ridicat de potasiu este un bun hipotensor, vezi cap
Page 14 of 1147
arterioscleroza.
Ischemie cardiac, Arteroscleroz, fragilitate vascular; se consum semine de
floarea soarelui, neprelucrate termic, care conin substane cu efect de consolidare
a elasticitii i permeabilitii vaselor de snge.
Cura cu tinctur de lavand (vezi cap depresia), n bolile cardiace acioneaz
direct la nivelul sistemului nervos central, 1 linguri de 3 - 4 ori/zi n pahar cu
ap, pe stomacul gol.
O inim sntoas, cu pducel, care scade iritabilitatea sistemului nervos central,
tonific muchiul cardiac, mbuntete circulaia coronarian, nltur
tahicardia i aritmia, scade tensiunea. kg. fructe coapte de pducel se piseaz
cu o lingur de lemn, se adaug 100 ml. de ap se nclzete totul al 40 grade, se
stoarce sucul, se ia 1 lingur de 3 ori/zi, nainte de mas.
Sau 1 lingur fructe de pducel uscate se pune ntr-un pahar cu ap fierbinte, se
infuzeaz 2 ore la ntuneric, se strecoar, se iau 1 - 2 linguri de 3 - 4 ori/zi, nainte
de mas.
n tulburrile de ritm cardiac, infuzie de glbenele , 2 lingurie n 2 pahare de ap
fiart, se infuzeaz 1 or, se bea cte pahar de 4 ori/zi.
n cazul durerilor n zona inimii, al palpitaiilor i insomniei, se folosete infuzia
din frunze de roini, 15 g. ntr-un pahar de ap fierbinte timp de 30 min., se iau 2
linguri de 5 - 6 ori/zi.
Infuzia din ment, 2 lingurie se pun in 1 pahar de ap fierbinte, se infuzeaz 30
min., se cu nghiituri mici toat ziua.
Stenocardia i respiraia greoaie, 1 kg. miere, 10 lmi, 5 cpni de usturoi. Se
amestec, sucul de lmie cu usturoiul pisat i mierea, ntr-un borcan cu capac la
loc rcoros, timp de 1 sptmn, se iau 4 lingurie/zi.
Palpitaii; (vezi insomnia).
PLMNI
Astm bronic; - suc de ridiche cu miere, 1 - 2 lingurie de 3 - 4 ori/zi.
Sau - 200g. hrean ras cu sucul a 2 lmi, 1/2 lingur de 2 ori/zi, se ia stomacul
gol sau cu 1/2 de or dup masa.
Sau - sucul de la 10 lmi amestecat cu 1Kg. miere i 10 cpni usturoi pisate,
se las o sptmn in vas nchis. S4 lingurie/zi.
Amestec de miere, ctin, arnic i echinaceea, sub form de tincturi, se iau 50 60 pic de 3 ori/zi, pe stomacul gol, timp de 1 lun. Echinaceea este imunostimulator, elimin toxinele, n timp ce arnica regleaz tensiunea arterial i
mbuntete circulaia. Ienuprul folosit sub form de tinctur, are proprieti
Page 15 of 1147
balsamice n astm.
Se poate controla uor cu ajutorul siropului Carob, 3 lingurie n 1 pahar de ap
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Vezi tuse convulsiv.
Se iau 25 de nuci mici verzi ca pentru dulcea, 1 kg. miere. Nucile se dau ntr-un
clocot, se scurg. Separat mierea se d n clocot, apoi se pun nucile i se clocotesc
8 min., la foc mic. Se rcete se pune n borcan, se ia dup fiecare mas, o lingur
i nu se mai mnnc nimic. Cura se tine o dat pe an. Inainte de folosire, se
amestec bine.
Isop pulbere linguri ras de 2 3 ori/zi, pe stomacul gol. Tratamentul
dureaz 2 sptmni, cu efect de decongestionare a mucoasei, antiinfecios i
amplific imunitatea.
Astm alergic; cur de 240 de ou de prepeli crude, luate pe stomacul gol, cte 5
n fiecare diminea, timp de 2 ore nu se mnnc nimic.
Astm cardiac; pducelul este foarte bun stabilizator al tensiunii i excelent tonic
pentru inim. Talpa gtii este un calmant al inimii de 3 ori mai eficace dect
valeriana. Se bea 3 4 ceaiuri din fiecare n parte. Se exclude carnea, alcoolul,
cafeaua, tutunul, sarea.
Boli respiratorii, infecii; gripa : lichen piatra cu rdcin de brusture si
echinaceea pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi.
Frunzele de trifoi i de urzic , pe lng acestea se recomand uleiul de msline,
sucuri naturale, de morcovi i ceap
Ptrunjelul, verde mestecat d un miros plcut respiraiei, acioneaz ca un
dezinfectant asupra caqilor respiratorii medii i superioare, pentru cei cu boli
respiratorii cronice..
Bronhoron; tratament curativ i profilactic, medicament homeopatic, adulii i
copii peste 16 ani. Tratament profilactic; 5 granule 1 dat/zi 10 - 15 zile/.lun.
Pentru copii ntre 2 - 5 ai 1 granule/zi; ntre 6 - 10 ani 3 granule/zi; ntre 11 - 15
ani 4 granule/zi. Tratamentul curativ 5 granule 1 dat/zi, pn la vindecare.
Granulele nu se ating cu mna, se numr n capacul tubului, se pun pe limb i
se sug, nu se bea nimic cel puin or, se iau cu cel puin or nainte sau dup
mas.
Bronita; 500g. ceap ras cu 400g. zahr, 50g. miere n 1 litru de ap se fierbe pe
foc mic timp de 3 ore, cu capac. Se consum 1 linguri de 4 - 6 ori/zi.
Fulgi de orz (vezi T.B.C.)
Cura de lavand ulei (farmacii naturiste), 2 pic. amestecate cu 1 lingur de miere,
se ia cte puin din acest amestec, nu se nghite direct, ci va aluneca uor pe gt
pentru efectele antiinfecioase i calmante. Pentru aduli 6 pic., 2 pic. pentru copii
Bronhoron; vezi infecii respiratorii.
Coada calului, se ia de 3 ori/zi pulbere pe stomacul gol, efect antibacterian, reface
esutul distrus de infecii, eficient cnd boala s-a instalat i tinde la cronicizare.
Page 16 of 1147
Tinctur de smirn, (10 g. sirm n 100 ml. alcool de 90, timp de 7 zile), 1
linguri diluat n jumtate de pahar de ap, de 3 ori/zi. Este un antimicrobian
puternic, scade febra, combate strile de grea i durerile de cap. Un tratament
dureaz 7 zile, dar se poate prelungi pn la 2 sptmni. Se va folosi smirna
procurat din farmaciile i magazinele naturiste.
Emfizem pulmonar; compres cu coada calului ( 1 pumn de plant se pune ntr-o
sit deasupra unui vas cu ap clocotit. Vaporii nfierbnt i umezesc planta,
care se va pune pe o bucat de pnz) pe toat regiunea plmnului, toat
noaptea. Amestec de ceaiuri, cimbru de cmp i ptlagin n pri egale, se beau 3
- 4 ceti/zi.
Expectorante; amestec din plante uscate, nalb mare, frunze de podbal, ovrf, n
proporie de 2:1:1. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap clocotit, se
infuzeaz pn se rcete, se bea cte 100 ml. 3 - 4 ori/zi.
Sau peste 1 linguri de ptlagin se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 1
or, se bea 1 lingur de 3 - 4 ori/zi.
Turi mare, o ceac de ceai de 3 ori/zi, amelioreaz emfizemul, cordul mrit,
dilatarea stomacului, a intestinelor, bolile renale i vezicale, dac remediul este
folosit un timp mai ndelungat. Ceaiul nu se renclzete pentru c i pierde
proprietile, se prepar cte o can, pentru consum.
Inflamaii ale mucoasei respiratorii; peste 1 lingur flori uscate de soc se toarn
200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea cald, cte 50 ml. de 3 - 4
ori/zi, nainte de mas
Imunitate pe segmentul respirator; se consum 200 g. semine de floarea soarelui
pe zi. Uleiul din seminele neprelucrate termic are efect imuno-stimulator foarte
puternic.
Intoxicaia cu monoxid de carbon; Betaguard, un integrator nutriional natural,
creat pentru cei care lucreaz n medii toxice sau pentru fumtorii nrii sau cei
pasivi. Medicamentul nu se gsete la noi.
Neo pulmonar; se beau 250 - 300 ml./zi suc de sfecl.
Se face o past din praf de pelin (plafar), fagure de miere, miere poliflor, spirt
din cereale de 87, se amestec ntr-un vas de porelan cu o lingur de lemn, se
pune pe un tifon, compresa se pune pe spate unde este tumor, se prinde cu un
pansament elastic. Pe pat se pune o folie de plastic, ca s nu pteze. Compresa se
pune seara i se ia dimineaa, se umezete i se folosete timp de 7 zile, dup care
se prepar alt past. Pe zi se mnnc 5 pere, 20 alune crude dimineaa i 20
alune crude seara
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente).
Plmn uscat; din cauza fumatului, preparat care oprete fumatul numit Mai, se
Page 17 of 1147
poate procura de la tel. 021/668.51.36.

T.B.C., bronit, pleumonie : tratament Islanda
Lichen de piatra : pulbere o linguri pe stomacul gol de 3 ori pe zi
Tinctur : ntr-un borcan 3 sferturi pulbere lichen piatra cu alcool de 95 amestecat
n pri egale cu ap se las la macerat 10 zile. Se filtreaz , se pstreaz n sticl
nchis la culoare i la ntuneric : o lingur n jumtate pahar cu ap de 3 ori pe zi
T.B.C. se adun 3 pungi de nailon cu frunze de ptlagina bine ndesate, se spal
se taie coditele, se pun la fiert cu ap ct s le acopere, cnd se nmoaie se
amestec cu 2Kg de morcov ras, cnd fierbe se mai adaug 2Kg de miere, se
fierbe cteva minute. Cnd se rcete se pune n borcane, se iau 3 lingurie pe zi
timp de 2 zile apoi se crete doza la 3 lingurie pe zi.
Fulgii de orz cu lapte fierbinte, miere i 1 vrf de cuit pudr de ghimbir, hrnitor
i stimulator imunitar, se consum dimineaa i seara.
n fiecare zi se bea 1 Kg. bor proaspt fcut n cas din tre de gru i mlai
fr pine, conine vitamina C.
n fiecare diminea se nghite pe stomacul gol 4 - 5 bucele de slnin
proaspt, fr s mestecai.
350 g. ovz cu 350 g. tre de gru, se fierb n 2 litri de ap, se ndulce4te cu
miere, se bea de sete ca ap alternnd cu alte ceaiuri.
Sucul de la 1 lmie se amestec cu 1 glbenu de ou proaspt, dup fiecare mas
ca desert, ajunge pentru toat ziua.
100 g. petale de trandafiri de dulcea i 150 g. miere, se iau 2 linguri /zi , se
pstreaz la rece, se consum n maxim 2 sptmni.
Sau miere 800 g. cu 2 - 3 buci de hrean ras, se iau 3 lingurie/zi
Sau ptlagin cu cimbru n pri egale ceai. Cura de usturoi, 3 cei/zi. Cura de
propolis 20 - 30 pic./zi cu 30 min. nainte de mas pe o bucic de pine.
Tratamente pe baz de aloe vera.
Coada calului, vezi bronita.
Tumor; 1 kg. rdcin de hrean, se apal, se cur, se d pe rztoarea cu guri
mici, se amestec cu 1 kg. de miere i se pune ntr-un borcan mare. Timp de 8
zile, se las la macerat, o dat/zi se amestec. Apoi dimineaa pe stomacul gol se
ia 1 linguri, se bea o ceac de ceai de suntoare, iar dup 1 or se poate lua
micul dejun. Se ia toat cantitatea de amestec.
Tuse convulsiv; 30g. flori sau frunze de gutui cu 1 litru de ap clocotit se las
la infuzat 15 min., se ia cte 100 ml. de 3 ori//zi, dup mas.
O linguri de semine de anason cu 100 ml. ap clocotit, se las la infuzat 10
min., se iau cte 100 ml. de 3 ori/zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.
Traheit, angin; Bronhoron, vezi infeciile respiratorii.
Silicoza; boala se poate vindeca n 3 - 4 luni cu ajutorul unei plante podbal, care
Page 18 of 1147
ajut la eliminarea siliciului mineral acumulat n alveolele pulmonare. La

fumtori, plmnul devine foarte sensibil dup eliminarea siliciului, deci atenie.
Se face un amestec din 20 g, flori de podbal, 30 g. frunze de podbal, 20 g. frunze
de ptlagin, 20 g. frunze de ment, 10 g. rdcin de lemn dulce. Se face infuzie
din 1 lingur din amestec la 1 can de ap fiart, se beau 2 cni/zi cu de or
nainte de mase. Se recomand ca n timpul tratamentului s se consume de 3 ori/
sptmn cte 2 lingurie de hrean ras amestecat cu miere poliflor n pri
egale. E bine s se consume usturoi sub orice form.
Viroz pulmonar; pentru a prerven i a stimula sistemul imunitar, primvara se
face o cur de dezintoxicare cu Pure Yucca, n luna septembrie. Dac situaia este
mai grav, se renun la cura de dezintoxicare i se ia timp de 3 luni Garlic with
parsley usturoi cu ptrunjel interzis n cazul de nefrit - .
SNI
Cancer ; sistem COD (TM ) Tea - ceai cod i diet
Cancer mamar; n fiecare diminea i dup fiecare mas se cltete gura cu ap
srat, 1 linguri de sare grunjoas la 1 litru de ap.
Ceai nendulcit 2 litri pe zi alternativ din urmtoarele plante; ment, busuioc,
chimen, nuci, levnic, anason, valerian, sunt plante care nu fac cancer.
Dup fiecare mas se bea 1 - 2 lingurie de sirop de busuioc preparat cu miere.
Seara 2 - 3 picturi de valerian sau 1 - 2 extraveral.
Zilnic miezul de la 10 - 15 nuci.
Splatul pe cap numai cu fiertur de frunz de nuci sau flori de glbenele, vara
proaspete iarna uscate. Pe sn comprese cu frunze de nuc cldue sau se maseaz
cu crem de glbenele. Mnnc numai legume si fructe ,( fr carne, ou, lapte),
ptrunjel tocat, ulei presat la rece, pine graham 2 felii, gru ncolit.
Tratamentul ine 60 de zile, nentrerupt, cu pauz de 15 zile dup care se reia
regimul vegetarian timp de 2 ani.
Sau mmligu tare care se ntinde n strat de 2 - 3 cm., pe o pnz, apoi se
presar tmie. Se aplic ct mai fierbinte pe snul afectat, se acoper cu un fular
i se ine pn se rcete . Celulele canceroase se distrug la cldur i nu se mai
nmulesc. Tratamentul se face 10 zile de 2 ori/zi.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de mas, mrete
apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Crpturi ale snilor; peste o mn de smburi de gutui se toarn 150 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 25 - 30 min., se aplic pe sni sub form de compres.
Displazie mamar; boal de origine endocrin, interveniile chirurgicale sunt de
prisos, nodulii pot aprea din nou. Se amestec 1 linguri de oet de mere cu 1
Page 19 of 1147
linguri miere n 200 ml. ap, se bea cte 1 can de 3 ori/zi, cu 20 min. nainte de
mese.. Tratamentul va fi urmat pn se va consuma 1 litru oet de mere, dac mai
este nevoie se reia dup o pauz de 2 sptmni. Tratamentul se reia ori de cte
ori apar simptomele bolii.
Fibroadenom (benogn); comprese cu mrul lupului de 3 ori/zi timp de 1 or. Apoi
se aplic crem de glbenele i mrul lupului. Tratamentul este valabil i pentru
noduli sau rni greu vindecabile
Inflamarea snului; infuzie de tmie (1 2 bobie de tmie de pun ntr-un pahar
cu ap clocotit, se las o or ), se aplic comprese pe zona afectat, timp de 12 ore/zi. Are efect cicatrizant i antiinfecios, puternic antiinflamator. Se procura
numai de la farmacii i magazine naturiste.
Mastoz chistic; Centrul Medical Simptom Bucureti cartier Crngai.
Scurgere glbuie din sni; aceste simptome sunt caracteristice displaziilor
mamare, ce reprezint frontiere ctre o transformare malign. Intervenind
chirurgical, exist posibilitatea unei recidive.. Exist un program nutriional
Phytodefence, realizat de dr. Artur Furst, sunt capsule cu o gam variat de
substane antioxidante, detoxifiant i care cresc imunitatea.
Sni foarte mari; tratament intern, pentru reglarea metabolismului i sistemului
endocrin, cu rol de scdere a stratului adipos,: creioar, frunze de zmeur, salvie,
ppdie, chimen (jumtate de cantitate fa de celelalte), amestecul se rnete se
administreaz o linguri de pulbere de 4 ori/zi, se in 15 min. sublingual, apoi se
nghite cu ap.
Tratament extern; masaje cu tinctur din scoar de salcie i coada racului diluate
1:1 cu ap n care se pun cteva picturi de ulei de portocal (20 pic. la 50 ml.
tinctur diluat). Se fac micri circulare cu ambele mini pe prile laterale si pe
sni.
ABDOMEN; STOMAC
Bolile digestive; mrarul verde are darul de a neferi de indigestie, hipoaciditate
sau balonare, este folositor i n colite ntruct substanele aromate mpiedic
dezvoltarea bacteriilor n intestin. Se va consuma mncare condimentat cu mult
mrar sau salat de mrar, cu ulei de msline i suc de lmie, iar vara se adaug
i roii.
Bolile de stomac: se pot trata cu roturi de legume, pentru lecuirea tractului
gastro intestinal i n mod special al stomacului. rotul de legume i fructe
partea care rmne dup stoarcerea legumelor.
Digestie dificil; din coji de par se face o infuzie, se poate bea dup mese.
Page 20 of 1147
Durere stomac; Almagel i Antacid tablete, au reglat pH - ul stomacului

Gastrita; - Gastrovit - hiperaciditate, ulcer gastric i duodenal
Calmyplant - hiperaciditate, ulcer Ulcoveg - idem
Prodigest plus - digestie normala, hiperaciditate, insuficien pancreatica.
Sau, macerat de semine de in (vezi obezitate) se adaug 1 linguri pulbere din
frunze de ment. Se consum 1 litru n loc de ap.
Macerat de isop ( 1 linguri de plant ntr-un pahar cu ap, la temperatura
camerei, se la s de seara pn dimineaa), 2 3 pahare pe parcursul unei zile,
nainte de mese i dup ele.
Hernie hiatal; produce un reflux de acid gastric n esofag pn n cavitatea
bucal. Condusul mainii i poziia n timpul ofatului produce gaze toxice i
crize dureroase. Cu 2 ore nainte de culcare nu se mai mnnc niumic.
Hipo-aciditate; Cte o linguri de frunze de patlagin, mueel. Semine de
mrar, suntoare, ment, se amestec, se iau 2 linguri peste care se toarn 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz 5 1o min. Se bea 100 ml. de 3 ori/zi.
Hiper-aciditate; coada calului, 1 linguri pe stomacul gol de 3 4 ori/zi, excelent
antiacid cu proprieti cicatrizante, se face cur ncepnd cu sfritul lunii
februarie i pn la nceputul lunii mai.
Leac folosit de clugrii de la mnstirea Secu litru de ulei de floarea
soarelui, 250 g miere poliflor, 250 g uic de prune i ceai concentrat de
suntoare (1/2 g litru ap, se pun 2 pumni de floare uscat, se fierbe pn scade la
jumtate), se amestec cele 4 componente i se obine 1 litru de emulsie. Timp de
2 sptmni se ine sticla la ntuneric i se agit zilnic, apoi se administreaz de 3
ori/zi cte 50 ml., nainte de mase. Dup terminarea tratamentului se face o pauz
de 2 sptmni i se poate relua dac mai este nevoie.
Cte o linguri de suntoaqre, mueel, ment, siminoc, din amestec se ia o
linguri peste care se toarn 200 ml. ap clocotit, se infuzeaz 10 min. Se bea
cte 100 ml. dimineaa i seara, cu 30 min. nainte de mas.
Indigestie sau anaciditate ;rdcin de boz ct o unghie mic se mestec pe
stomacul gol cu un sfert de ceas nainte de mas.
Infuzie de smirn, (1 2 bobi de smirn, se pun ntr-un pahar cu ap clocotit,
se las o jumtate de or, se va topi i va pluti la suprafa, va mprumuta din
aroma ei i proprietile ei terapeutice apei.), 2 3 linguri, cu un sfert de ora
nainte de a mnca i la cte va minute dup ce am mncat. Are efecte puternice
asupra digestiei, pe care o normalizeaz. Se va folosi smirn procurat numai de
la farmaciile i magazinele naturiste.
Sughit; ceai nendulcit din semine de mrar, 1 linguri la 250 ml. ap, se
oprete i se bea cldu.
Sau tablete de clorur de potasiu, fiind n organism un deficit de potasiu.
Page 21 of 1147
Ulcer gastroduodenal sau hiperaciditate ; flori de salcm uscate se macereaz 3

linguri ntr-un litru de ap jumtate de zi. Se bea o can pe zi
Ulcer; cure de 3 sptmni n perioada de criz , toamna si primvara, pulbere de
muguri plop negru, 1 linguri de 3 ori/zi, pe stomacul gol.
Ceai din scaiul mgresc, o linguri fiart n 250 ml. Ap
Coada calului, vezi hiperaciditatea.
Medicamentul Pepstat 380 healthy stomach formula, se gsete pe internet i
costa n jur de 20$ 90 pastile, care ajung pentru o lun. Produsul este natural,
dintr-o planta sud american, nu are contraindicaii. Conine enzime care ajut
digestia, tranzitul intestinal, arsurile, hipo i hiperaciditatea.
Extract din muguri de smochini, de 3 ori/zi timp de 2 luni, mpreun cu apilarnil
2 capsule /zi i ulei de ctin - 20 pic de 2 ori/zi, toate pe stomacul gol
FICAT - COLECIST
Ciroza; se consum zarzavaturi, legume, fructe, suc, ct mai multe lmi, salate,
ap plat. Tratament cu mrul lupului - Nicolae Pop din Cluj, aloe vera (ntrirea
imunitii, dezintoxicare, diminuarea efectelor nocive ale citostaticelor si
radioterapiei). Pentru ascit, salat de bnui pentru a elimina apa. Ceai de
glbenele, anghinare, turi mare, urzic vie, ndulcit cu miere i suc de ctina
(vit.C, antioxidant).
Cura cu struguri (vezi obezitatea).
Pulbere de isop un vrf de cuit, sau macerat pahar ( 1 linguri de plant ntrun pahar cu ap se las de seara pn dimineaa) cu de or nainte de mas,
inhib reflexul vomitiv, red apetitul i induce o stare de bun dispoziie, fiind un
ajutor n bolile grave.5
Suc de ctin, proaspt pahar/zi, sau sirop de ctin, 1 lingur de 3 ori/zi,
nainte de mese.
Colangita sclerozant; afeciune cronic inflamatoare i fibroas a cdilor biliare
intrahepatice i extrahepatice. Se trateaz alopat, iar n stadiu avansat duce la
transplant hepatic. Tratament naturist cu Aloe Vera.
Colecist lene; cu o lingur de lemn se amestec, 2 cecue pentru cafea cu ulei
de msline, 2 cecue cu miere, 2 cecue de suc de lmie i coaja dat prin
maina de tocat, se evit folosirea vaselor de metal. Se amestec, se poate folosi
imediat, cte o lingur cu or nainte de mesele principale, restul se pstreaz
la frigider. Tratamentul se poate repeta pn la folosirea cantitii de ulei de 600
ml.
Ficat gras (steatoz); ceai de anghinare, 2 - 3 cecue/zi, ceaiul de rostopasc
decongestioneaz ficatul, se beau 2 - 3 phrele /zi - n cantiti mari este toxic.
(Cabinet naturist str. Rabat nr. 9 , tel. 2302059 Buc.). Eliminarea produselor de
origine animal, pinea alb se nlocuiete cu integral, renunat la cafea, alcool,
igri, se poate mnca mmlig.
Page 22 of 1147
Hepatit cu virus C, varice esofagiene; Dr. CIUHRII medicamentele HEPATITOLIZ i

VARICO-LIZ. Regim alimentar, se renun la orice fel de grsimi, Ceai de
rostopasc 3 ori/zi, 10 zile i ceai de nprasnic 10 zile nainte de mas cu 30 min..
Mult odihn.
Fulgii de orz, drenor hepatic i ajut la regenerarea celulelor hepatice, preparai
cu miere i fructe, ca afinele, ctina, merele, gutuile.
Pulbere de rdcin de mcri, iarb de anghinare, semine de armurariu i
suntoare n pri egale, 1 linguri pulbere, pe stomacul gol, de 4 ori/zi, timp de
3 luni. Din acest amestec nu trebuie s lipseasc pulberea de mcri. n urma
tratamentului, revine pofta de mncare, pielea revine ncet la culoarea ei normal,
dup 4 luni analizele de snge tind s revin la normal.
Ptrunjelul se recomand bolnavilor de hepatit cu virus A, B, C, s fac timp de
4 sptmni o cur de suc proaspt, cte 15 linguri/zi, luate pe stomacul gol,
nainte de mas.
Leac pentru hepatit i colecist; amestec de plante uscate, siminoc, ment,
semine de coriandru, n proporie de 2:2:1. O lingur de amestec cu 400 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 30 min., se bea 100 ml. de 3 ori/zi, cu 30 min. nainte de
mas.
Nisip la colecist; (vezi nisip la rinichi)
Reglarea activitii biliare; 1 linguri de rdcin uscat de ppdie cu 200 ml.
ap clocotit, se infuzeaz or, se bea 50 ml., de 3 - 4 ori/zi.
Cura cu struguri (vezi obezitatea) recomandat pentru dispepsie i prevenirea
litiazei
Cura cu lavand pulbere (se macin cu rnia electric, se pune ntr-un borcan de
sticl nchis la culoare i bine nchis, se pstreaz la rcoare i la ntuneric), 1
linguri pe stomacul gol de 4 ori/zi. Mrete secreia de bil i la eliminarea ei
calmnd durerile abdominale.
PANCREAS
Coji de mere, gutui, pere; uscate la cuptor, apoi pisate i amestecate cu miere i
puin propolis, un preparat natural mpotriva durerilor de stomac i pancreas
Chisturi; se evit excesele alimentare , dup fiecare mas repaus la pat, cu
aplicaii calde in zona epigastrului. Funcia pancreasului este stimulat de ceaiul
de anason, se bea naintea meselor, n 3 reprize. Dac nu sunt dureri se poate bea
ap mineral de Slnic Moldova, nclzit uor, nainte de mas. Electroterapie.
Pancreasul este un organ complementar splinei, deci toate tratamentele se vor
face la ora de activitate maxim a acestul organ, ntre orele 9 11 (dimineaa).
Fitoterapie cu amestec de plante infuzabile ment, pducel, siminoc, coada
Page 23 of 1147
calului, suntoare, trei frai ptai, n pri egale, 5 g. Din amestec se pun n 3oo
ml ap clocotit, selas 10 min., se strecoar i se beau zilnic 200 ml. de 3 ori/zi,
nainte de mas. Fitoterapia se folosete timp de 2 luni, de 2 ori/an, sau dac
situaia este mai grav tot timpul.
Alimentaia se face n funcie de zilele sptmnii luni lactate, mari mncare
gtit, dar nu gras,miercuri cruditi, joi atenie la excese, vineri se mnnc ce
v place, smbt mncai mai puin, duminic putei ncera o mncare nou.
Pancreatit, insuficien pancreatic, diabet, chist:
Lichen de piatr cu afin, pulbere n pri egale 4 lingurie pe zi pe stomacul gol
Ceai de busuioc o linguri cu scorioar un vrf de cuit n 300 ml. ap ,seara
nainte de culcare.
Sau ceai teci de fasole, suntoare, melis, fructe de mce, ctin alb i coada
oricelului, amestecate n pri egale, se bea n loc de ap, cu 30 min. nainte de
fiecare mas se bea ceai de intaur.
Farmacia verde din Oradea
RINICHI
Carcinom tranziional pseudopapilar al vezicii; George Motorca, Farmacia Verde,
Oradea, cartier Nufrul 2, Str. Traian Goga nr. 17, tel. 0259/225252, 467704,
tratament cu ceaiuri circa 7 luni.
Sau pulbere de ctin, - 1 linguri nainte de mas pe stomacul gol, mrete
apetitul i sistemul imunitar.(vezi, medicamente.)
Carcinom vezical; tratament naturist tibetan, prin administrarea n primele 2 3
luni a ceaiului antilipemic, Holican i Cordiceps, pentru a stopa creterea
tumoral primar, precum i diseminarea pe cale limfatica sau hematogen.
Cistita, infecii urinare; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 60 pic. cu 1
linguri de miere se iau de 4 - 5 ori/zi timp de 2 zile
Suc proaspt de mrar, 4 linguri de 3 4 ori/zi, n cure de 2 sptmni, stimulent
pentru activitatea rinichilor, combate calculoza, infeciile renale. Nu are reacii
adverse, se poate administra pe perioade lungi.
Colibaciloza; tinctur de ienupr 3 picturi de 3 ori pe zi nainte de mas.
Caete cu albastru de metil 1/ sear.
Cldur - sticle cu ap cald pe burt.
Alimentaie; fr sare, zahr, vegetarian 80%, ceai coada oricelului.
Iaurt un tampon n vagin seara la culcare sau se unge mucoasa cu ulei de ctin
Cur cu bere, timp de 3 sptmni, 1 sticl de litru seara.
E. Coli triete n intestinul gros. Fr el nu s-ar putea face bolul fecal. Din cauze
Page 24 of 1147
multiple se dezvolt haotic i trece n aparatul urinar producnd cistite. Trebuie

pstrat un mediu alcalin, n ceaiul de frunze de mesteacn se pune 1 vrf de cuit
de bicarbonat - 5 linguri de plant la 1 litru de ap, se bea ntr-o zi. Se poate lua
Uricol sau Urinex, dezinfectante intestinale. Se evit produsele lactate, n afar de
brnza de vaci, ca i urd. Se evit dulciurile, trecnd pe miere, pete, carne de
pui i vit. Se consum fructe, legume sucuri, se poate mnca1 ou pe sptmn.
Se unge abdomenul cu bitter suedez sau cu crem de ctin, seara nainte de
culcare.
Tinctur de propolis 30% de 3 ori/zi cte 30 pic., nainte de mas pe un cubule
de pine.
Cistocel; slbirea musculaturii vezicii urinare, tinctur de propolis, de 2 ori/zi
dimineaa i seara, nainte de mas cte 40 pic., n ceai, ap cldu sau lapte,
cura dureaz 6 - 8 sptmni. Se poate lua n continuare, cte 30 pic, deoarece
vindec multe boli.
Colic renal; se pune la macerat o ceap mare curat i tiat buci, ntr-o
cantitate de alcool de 90 egal cu greutatea cepei.. Se acoper vasul i se pune
ntr-un loc clduros, timp de 1 sptmn, agitndu-l n fiecare zi. Se strecoar, se
pune n sticle nchise la culoare, la rcoare i ntuneric.
Pentru eliminarea calculilor se iau 2 lingurie de tinctur 1 nainte de masa de
prnz i cealalt la culcare, pn la eliminarea calculilor.
Disfuncii ale glandelor cortico suprarenale; se bea de pahar de suc de elin,
naintea meselor principale timp de 3 sptmni cu una de pauz.
Infecii; dac dup tratamentul cu antibiotice urocultura este steril, se ia n
fiecare sear
Timp de un an 1 tb. de Nitrofurantoin.
- o cur de ulei de ienupr
Incontinen urinar; urmare a unei slbiri a musculaturii sfincterului uretral se
poate ncerca medicamentul DRIPTANE.
Bi la ezut cu coada calului, coada oricelului, traista ciobanului, 100 g. din
acest amestec, se pun la macerat peste noapte, a 2 zi se clocotesc i se combin cu
apa de baie.
Frecionarea zonei vezicale urinare, cu tinctur din traista ciobanului. La 2 ore se
ia 1 lingur cu ceai de mtase de porumb. Se beau zilnic 4 cni de ceai din coada
calului, coada oricelului, suntoare i creioar, amestecate. Gimnastic
invizibil, ce const n strngerea voluntar a muchilor sfincterului anal, ritmic,
pn la obosirea zonei, 1 dat/zi.
Urinatul n reprize, se d drumul la jet, apoi se oprete voluntar i se ine ct se
poate. Urmtoarele urinri se fac la fel. Aceste contracii se fac timp de 3 luni.
Sunt interzise tutunul, cafeaua, alcoolul Insuficien renal; amestec de plante
drgaic, splinu de pdure i urzic moart galben, n pri egale, se beau 4
ceti/zi cu nghiituri mici. Efectul se vede dup 14 zile
Page 25 of 1147
Tinctur de brnca ursului (vezi frigiditate), diluat n pahar cu ap, de 3 - 4

ori/.zi. Cura se face de 40 zile i are ca efect stimularea circulaiei sanguine, a
imunitii locale i restabilire a funciei rinichiului.
Se recomand ceai din frunze i flori de suntoare, nu exist o doz fix, se
folosete n loc de ceai sau ap. Un pahar de ceai nainte de culcare l protejeaz
pe copil sau adult de incontinena urinar nocturn n timpul somnului.
Foarte indicate sunt seminele de mrar, o linguri ntr-un pahar cu ap fierbinte,
se las la infuzat 2 3 ore, apoi se bea un pahar pe zi. Aceast infuzie poate
vindeca temporar incontinena.
Insuficien renal; se bea de pahar cu suc de elin naintea meselor
principale, tratamentul are o durat de 3 sptmni cu una de pauz.
O bucat de praz mrunit se fierbe ntr-un litru de ap, se beau 2 3 cni /zi,
nendulcit, timp de 2 3 luni, diuretic puternic, antiedematos, hipotensor, reface
valorile normale ale creatininei, mbuntind filtrajul i reabsoria renal.
Tinctura de ceap i ienupr, de 3 4 ori /zi cte o linguri de amestec, diluat n
100 ml. ap, timp de 3 sptmni, urmat de o pauz de o sptmn, apoi se reia
cura, vindec sindromul de retenie azotic, elimin depozitele de uree, creatinin
i acid uric.
Nisip la rinichi; 4 linguri rase de fulgi de ovz, se fierb la foc mic n 1 litru de ap
20 min.. Acest decoct se consum pe parcursul unei zile timp de 14 zile.
Coada calului, 2 3 cni/zi decoct. Sau un ceai preparat din coada calului,
ienupr i flori de soc, combinate n proporii egale, din care se beau 2 3
cni/zi/
Piatr la rinichi ; un litru de ap cu 250g rdcin de ptrunjel curat i tocat ,
se fierbe pn scade la o can, se strecoar i se mparte n 3 cecue, se bea pe
stomacul gol una dimineaa, la prnz si seara. In ziua respectiv nu se mnnc
nimic. A doua zi piatra se transform n nisip. Tratamentul dureaz o zi.
Ceai din scaiul mgresc, 1 linguri la 250 ml. ap.
Tinctur de tmie (vezi laringita), dimineaa, la orele 8 i la ora 11, se ia cte o
linguri diluat ntr-un pahar de ap plat. Tratamentul dureaz 2 3 sptmni
i se repet de cte ori este necesar. Se procura numai de la farmaciile i
magazinele naturiste. Atac dinii dizolvndu-i, nu se ine mult timp n gur.
Infuzie din pe3tale de trandafir, timp de 10 zile/lun, cte 2 cni/zi, dimineaa i
seara pe stomacul gol. Substanele din petale mpiedic formarea srurilor
minerale n rinichi i formarea de pietre..
Renalof, medicanet din extract molecular al plantei Agropyron repens, ( anumite
populaii din Anzi nu fac niciodat litiaz, nisip sau infecii renale, de oarece
consum mici cantiti din aceast plant.). Pe lng faptul c amelioreaz
durerea i elimin microlitiaza , are un puternic efect depurativ, de curare i
eliminare a toxinelor i eliminare a altor calcuri ce pot produce litiaza biliar.
Este bun i pentru prostatit cronic, se administreaz zilnic o capsul sau chiar la
2 zile o capsul. In caz de litiaz se iau 3/zi, timp de o lun cu 300-500 ml. ap.
(dr. Horaiu Albu, 0722200657; 0216685182
Page 26 of 1147
Rceal la rinichi; (vezi anexita i metro. i epilepsia).

Retenie urinar; se mnnc seara o par cu coaj cu tot, sau se bea o infuzie din
cojile de la 2 pere n 250 ml. ap, se las or, se consum nainte de culcare.
Coada calului, se administreaz zilnic 3 pahare de macerat rece, o cur dureaz
minimum 14 zile, cu efect diuretic i stimulent al funciei renale.
INTESTIN
intestinale, colicilor abdominale, constipaiei i ameliorarea funciilor
hepatice, se face o infuzie din 1 2 lingurie de plant la o can de ap
clocotit, se beau 1 2 ceti/zi.
Fructe de coriandru cu propieti carminative, calmeaz durerile
abdominale, elimin gazele, se prepar o infuzie dintr-o linguri de
fructe zdrobite la o can de ap clocotit, se bea ntreaga cantitate pe
parcursul unei zile.
Busuioc acioneaz ca antiseptic abdominal, se prepar o infuzie, se
beau 2 3 ceti/zi.
Chimen i anason sau fenicul au aceleai propieti ca plantele de mai
sus.
Cancer de colon; nuci verzi (bune de dulcea), se taie n 4 cu coaj cu
tot, se pun ntr-o sticl, pn n gt mai puin cu 2 - 3 degete, se toarn
uic tare, se las la macerat mai mult timp, dac afar este cald se las
4 sptmni. Se consum cte 100g cu o . de ora inainte de mas
de 3 ori/zi
Sau pulbere de ctin, . - 1 linguri pe stomacul gol, nainte de
mas, mrete apetitul i sistemul imunitar. (vezi, medicamente..)
Cancer de intestin, de rect; vezi cancer genital.
Candida intestinal; tratament cu echinaceea de 3 ori/zi cu . ora
inaintea mesei, timp de 2 luni (sau un an). Se evit preparate
care conin drojdie, pentru c o activeaz. Echinaceea nu o poate
elimina, dar o paralizeaz, nct nu mai devine activ
Colit rebel; ca medicamente REDIGEST i ERIDIAROM, produse
naturiste sau o bucic proaspt de drojdie de bere pe stomacul gol,
drojdia se ine n gur pn de topete, cura dureaz 2 - 4 luni. Ajut la
refacerea florei intestinale
Constipaie; seara, pe stomacul gol se iau 2 linguri de semine de in. n
stomac , absorb mult lichid, formeaz un bol, care va cura n drumul lui
ntreg tubul digestiv. Urmat zilnic timp de 2 sptmni, este un excelent
mijloc de dezintoxicare a organismului
Rdcin de boz macerat n uic (100 g. de rdcin de boz n 1 litru de uic, se las
la macerat 5 zile, se pstreaz n sticl nchis la
culoare.) 1 - 2 linguri de 2 - 3 ori/zi, pe stomacul gol. Cura dureaz 2
sptmni, se face o pauz de o sptmn, apoi se reia cura.
Page 27 of 1147
Sirop de Lactulose.
Peste 30g. cicoare uscat se toarn 1 litru de ap clocotit, se infuzeaz
10 min., se strecoar i se bea cte 200 ml. dimineaa, sau cte 100 ml.
de 2 ori/zi.
Colon iritabil; 2 - 3 pahare de macerat rece (vezi obezitatea), din
semine de in, pe stomacul gol, nainte de mese. Mucilagiul de semine
are efect antiinflamator.
Colon iritabil pe fond nervos; extract din mldie de merior, i
Sediphyt, se gsesc n farmacii.
Diaree, colita, giardia; tratament 7 zile, 50 - 100 pic. tinctur de muguri
plop negru (vezi cap), pe pine prjit.
Peste 100g. afine se toarn 1 litru de votc, se macereaz 2 sptmni,
se ia 15 - 20g.
Diaree cronic funcional; se adun 10 15 nuci verzi ca pentru
dulcea, se dau prin maina de tocat, se pun ntr-un borcan i se
adaug aceeai cantitate de zahr, se las la macerat 2 3 zile
amestecndu-se. Din acest preparat se ia 1 linguri dimineaa, pe
stomacul gol. Preparatul este foarte puternic, scaunul se oprete imediat,
dac boala este mai veche se mai ia cte o linguri, dar cu grij pentru
c produce constipaia. Produsul se poate pstra la rece mult timp fr
s se altereze.
Eridiarom, medicament, 3 4 tab./zicu puin ceai.
Dolicocolon, diverticuloz sigmoidian; de seara se fierbe 1 sau 1,5
litri de ap de robinet, se las la rcit, la temperatura camerei, pn
dimineaa. Imediat dup trezire se bea o can din apa fiart, dup care
la intervale de 2 ore se mai bea o can chiar dac nu exist senzaia de
sete. n acest interval de timp nu se mnnc nimic, cel mult se bea o
cafea. Nu se st n pat se pot face diverse treburi prin cas. Din cnd n
cnd se face un masaj uor pe abdomen, concentric de la dreapta spre
stnga, n jurul ombilicului, pornind de la exterior spre interior. Dac nu
se reuete nimic n prima zi de a doua zi, lucrurile se rezolv cu succes.
Prin acest procedeu, se cur intestinul foarte bine, se elimin toate
toxinele i chiar se poate slbi. Este preferabil ca din alimentaie s se
elimine brnzeturile fermentate. Procedeul se repet mai multe zile la
rnd. Dup reglarea tranzitului nu mai este nevoie de atta ap. Va fi
suficient o can de ap rece i masajul uor. Rezolvarea survine n
maximul o or.
Stafide puse la nmuiat ntr-o can cu ap, inute la frigider, iar dimineaa
urmtoare se bea apa i se mnnc stafidele, pe stomacul gol
Enterocolit de fermentaie; se manifest prin gaze i balonri intestinale, tratament
cu SAPROSAN 1 - 2 tb., de 3 ori/zi, sau
TETRACICLIN 1 capsul la 6 ore. CARBO MEDICINALIS 2 tb, de 3
ori/zi, care absorb secreiile i gazele din tubul digestiv, produse de
fermentaie i putrefacie. Eficient este i ceaiul anticolitic, care conine 8
plante cu efect antispasmodic i antiseptic intestinal.
Sau se consum suc proaspt de ctin n combinaie cu suc de morcov
Page 28 of 1147
. pahar cu 3 - 4 linguri suc de ctin, de 3 - 6 ori/zi. Efecte

foarte bune are i pulberea de ctin, luat pe stomacul gol, nainte de
mas, 1 linguri ras de 3 ori/zi, n cur de 1 sptmn. (vezi,
medicamente)
Fistul anal; 100 g, flori de suntoare se pun n 250 ml. alcool 90, se
macereaz 24 ore, se amestec cu 500 ml. ulei de floarea soarelui i se
pun n baie de abur 3 ore, se strecoar, se pun n sticule nchise i se
pstreaz la frigider, se aplic un tampon mbibat n soluie, de mai multe
ori/zi. Se poate pune i noaptea.
Giardia; timp de 10 zile se consum, naintea mesei de diminea, 12
15 semine de dovleac neprjite, iar de 2 ori/sptmn s se consume
usturoi. Sau produsele Garlic Caps, care conin usturoi i ptrunjel,
Para Protex, cu de protejarea organismului mpotriva paraziilor
intestinali, a viruilor crescnd imunitatea.
Hemoroizi; 1 litru de ap clocotit cu o mn de fructe de afin se fierbe
pn scade la jumtate, se pune comprese.
Vezi varice ., mrul lupului unguent.
Vezi fistula, flori de suntoare.
Infecia intestinal; 0,25 g. mrul lupului, se infuzeaz 4 min. cu 125
ml. ap clocotit. Se opresc din toat cantitatea 90 ml. ceai restul se
arunc. Se beau 30 ml. de 3 ori/zi, cu 15 min. nainte de mas. Cura
dureaza n funcie de gravitatea bolii. Este contraindicat persoanelor cu
afeciuni cardiace.
Megadolicocolon; Spitalul Fundeni, secia Gastroenterologie Dr. Tudor
Constantin, regim alimentar.
Polip pe intestinul gros; ceai de urzic proaspt, ca alimentaie,
brnz de vac, pine prjit, pui la grtar. Cnd se termin urzica se
poate bea ceai de ptlagin, ambele ceaiurile beau timp de o lun.
Concomitent se face clism cu ceai, este recomandat dup scaun.
Ulcer duodenal; (vezi gastrita)
Viermi ; 1 Kg. semine de dovleac, fr coaj, neprelucrate termic, se
zdrobesc n mojar sau rni i se amestec cu . Kg. miere i .
pahar de lapte. Amestecul se imparte in 3 pri egale. Care se
consum pe rnd n urmtoarele 3 ore., apoi se iau 3 lingurie ulei de
ricin. Tratamentul este pentru tenie i ascarizi.
Cura de lavand pentru infeciile cu Giardia lambia, se combin n pri
egale tinctur de lavand (vezi depresia, cap), cu tinctur de pelin i cimbru (se fac la
fel ca tinctura de lavand), se ia 1 linguri diluat n
puin ap, de 4 ori/zi, nainte de mas, timp de 2 sptmni.
Se zdrobesc coaja pulpa i seminele unei lmi, se macereaz 2 ore n
300 ml. ap clocotit, apoi se adaug 2 - 3 lingurie de miere, se
strecoar i se bea nainte de culcare.
Oxiuri, ct mai mult morcov crud ras.
Tenie, pentru a o elimina se consum morcov ras pe stomacul gol n
fiecare diminea i cu cteva minute nainte de mesele principale, dup
8 zile4 se elimin.
Page 29 of 1147
Medicamentul Paraprotex, o mixtur de extracte din plante, eficient n

eliminarea paraziilor.
ORGANE GENITALE
Amenoree secundar; pentru revenirea i reglarea ciclului menstrual se
folosete brnca ursului, salvie cu rol n funcia ovarian i glbenele.
Pot6 fi administrate sub form de tinctur cte 30 pic. de 2 ori/zi.
Anexit i metroanexit; se maseaz cu ulei de brnca ursului (vezi
scleroza n plci) tlpile de 2 ori/zi. Suplimentar se mai maseaz zona
bazinului, se pune o pnz i o ptur pentru meninerea cldurii.
Stimularea imunitii locale mpotriva rcelii.(vezi epilepsia).
Tratamentul anexitei cronice presupune igien local, evitarea frigului, a
umezelii i a bilor reci. Fibroza i endometrioza care se dezvolt pe
parcurs conduc la sterilitate secundar, dureri intense la ciclu, menstre
abundente cu anemie i tulburri ale metabolismului calciului. Se
recomand aplicaii externe cu tre calde local de 2 - 3 ori/zi, intern 2 - 3 linguri de
tre fierte cu miere, pentru a evita constipaia i tratament
oral cu ulei din germeni de gru + Geneston 3/zi. Cruciferos 2/zi,
vitamina C 3/zi, Ca + Mg 3/zi. Tratamentul dureaz 3 luni.
Bolile prostatei ( prostatit); vezi infecia intestinal.
Prostata este o gland anex a aparatului genital masculin i este
compus dintr-un lob median i 2 laterali. Afeciunile ei apar la 55 60 de
ani, i se datoreaz, tulburrilor hormonale mpiedicnd eliminarea urinei
din cauza ngustrii sau nchiderii totale a uretrei.
Ceai de ghimpe; se bea cldu cu . or de mas, cura este de
lung durat, 6 luni se beau cate 2 cni/zi, apoi 6 luni cate o
can/zi, efectele se vor vedea dup 3 - 4 sptmni.
Ceai cu urzic moart alb; 2 cni/zi,
Castanele slbatice; tratarea strilor congestive, tinctur din 20g.
castane zdrobite, cu 100 ml. alcool 70, se las la macerat 10 zile. Se iau
2 lingurie/zi de tinctur timp de 21 de zile/ lun. Se pot face i bi de
ezut.
Semine de dovleac; o mn de semine se pun la uscat, se piseaz cu
coaj cu tot i se prepar un decoct care trebuie s fiarb 5 min., se
beau 2 - 3 cni/zi, timp de 3 zile.
Ulei de dovleac; 1 linguri de ulei seara nainte de culcare
Este bine ca fiecare brbat ncepnd cu vrsta de 40 de ani, s bea,
timp de o lun pe an, ceai din urmtorul amestec: 10g, ienupr, 50g.
urzic moart alb, 50g. flori de iarb neagr, 50g. fumri, 50g.
paracherni, se amestec plantele, la 1 litru de ap se pun 5 lingurie,
se fierbe 5 sec. se las la infuzat 15 min.
Cancer genital; clisme cu mrul lupului - 1 lingur pulbere mrul lupului,
1 lingur ttneas, 1 lingura mueel, se las la macerat n . ap, de
seara pan dimineaa, se strecoar, apoi planta rmas dup filtrare
se pune la fiert cu 1 litru de ap, pn cnd scade la jumtate. Se
rcete i se combin cu maceratul se fac splturi. La 3 - 4 zile, iar
Page 30 of 1147
clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat

s se fac clism se fac zilnic bai de ezut.
n faz incipient este recomandat produsul Cats Claw de la firma
Heritage, sub form de capsule, 600 ml
Cura cu npraznic, de 6 luni, se ia o linguri de 4 ori/zi, sublingual, 10
min., dup care se nghite cu ap. Tratamentul se poate folosi ca
adjuvant n neuplazii uterine, mamare, pulmonare, intestinale sau cu alte
localizri.
Cura cu macerat de Aloe Vera, 1;5 Kg. plant n vrst de 3 5 ani, se
d prin maina de tocat, se amestec cu 2,5 Kg. miere i 3,5 litri vin rou
dulce de 18 20 grade. Amestecul se pune ntr-un vas mare de sticl
nchis la culoare, ntr-un loc rcoros, ferit de lumin, timp de 5 zile. In
primele 5 7 zile se ia cte o lingiri de 3 ori/zi, nainte de mesele principale. Zilele
urmtoare se va aduda cte o linguri n plus, la
fiecare doz. Tratamentul dureaz 6 sptmni cu o pauz de 10 zile,
apoi se poate repeta. (Peia Mircea, Timioara 0256431891 )..
Cancer de prostat; vezi cancer genital
Candidoz; difulcan, 1 comprimat de 1540 mg. pe sptmin, 3
sptmini consecutiv, respectarea regulilor de igien local cu tratament
antimicotic cu ovule clotimazol i tratarea partenerului n aceelai fel.
Dophillus +FOS i System Well, imunostimulator, acioneaz pe cele 7
sisteme de imunitate ale oraganismului, limfatic, epidemic, circulator,
respirator, digestiv i sistemic.
Dilatare la natere; medicamente homeopatice, administrate cu cteva
zile nainte de natere i n timpul travaliului. Naterea este fr
probleme, contracii suportabile i travaliu redus. Dup natere se pot lua
medicamente homeopatice pentru refacerea rapida a organismului,
alptare natural. Sunt i ieftini.
Fibrom, chist, adenom; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. 4
ori/zi intern, extern compres cu tinctur pe tumor 2 ore o dat la 2 zile,
dup 1 ora se unge locul cu crem din muguri de plop negru - 1 pac. unt
se topete pe foc, se fierbe 10 min., se deart n alt vas, fr sediment,
se adug 1 linguri cear se las la rcit, cnd este aproape s se
nchege se adaug, 4 linguri de extract moale (3 - 4 linguri tinctur se
pun pe o farfurie, se las s se evapore alcoolul - 1 linguri extract)
Tre amestecate cu ap se las 4 ore la macerat, se pun n tifon se
pun pe piele n zona afectat minim 3 ore. Pielea se las s se usuce i
se unge cu crem de ttneas
Frigiditate; 1 linguri de tinctur de brnca ursului (Heraclea
sphondylium) (mcinarea inflorescenelor i seminelor cu rnia
electric de cafea, pulberea obinut se pune ntr-un borcan, care va fi
umplut cu alcool de 70, se macereaz 8 - 1o zile). Filtratul se pstreaz
n sticlue nchise la culoare
Cu 20 - 30 min. nainte de actul sexual. Relaxeaz musculatura uterului,
mrete stimularea neuronal care genereaz dorina erotic i ajut la
dezinhibarea psihic.(vezi epilepsia .
Page 31 of 1147
Graviditate : mpotriva greurilor, lichen de piatra pulbere o linguria de 3

ori pe zi.
Hemoragie abundent n timpul cilului menstrual; de urgen se ia o
doz unic, de 2 3 lingurie de pulbere de coada calului, dup care se
continu 5 zile tratament cu 1 2 lingurie/zi. Planta este un puternic
antihemoragic i permite refacerea rapid, este indicat i n hemoragie
intern.
Herpes genital; tinctur de spnz i tinctur de mrul lupului, 3 zile se
face tamponare cu spnz, de 3 ori/zi, lsnd pe zona afectat un mic
tampon cu tinctur de spnz. Ustur este o stare de disconfort, dup 2 zile apare o
secreie purulent se cur i se tamponeaz mai departe.
In ziua a 4a se fac tamponri cu mrul lupului, dup 5 6 zile nu se mai
las tampoane cu soluie, dar se continu cu mrul lupului i se mai
unge locul cu ulei de suntoare, de rostopasc, sau glbenele sau
hemorzon, care se aplic de 2 ori/zi dimineaa i seara.
Impotena, sterilitatea la femei i brbai; 1 linguri de brnca ursului
3 - 4 ori/.zi, pe stomacul gol cu . pahar de ap inainte de mas
Eficien mrit dac se ine regim lacto-vegetarian, fr alcool, tutun i
cafea.(vezi frigiditate).(vezi epilepsia)
Se iau 1,5 Kg. elin, 1,5 Kg. morcov, 0,5 Kg. miere, 1,5 Kg. miez de
nuc, 1 Kg. mere ionatane, 2 - 3 lmi, 2 - 3 portocale, 1 sticl vin alb de
cas. Toate legumele splate i curate se dau prin maina de tocat, se
amestec apoi se adaug vinul, se omogenizeaz, se pun n borcane, se
pstreaz la frigider, timp de 1 sptmn, la macerat. Se consum 2
linguri de 3 ori/zi, cu 30 min. naintea mesei, timp de 3 sptmni.
Concomitent consumai gru ncolit i vitamina E.
Se mai trateaz cu succes cu vitamina B6 i zinc.
Insuficien ovarian; 1 lingur miere amestecat cu 1 linguri de
brnca ursului tinctur (vezi fertilitate), se ia nainte de mas de 2 - 3
ori/zi.(vezi epilepsia)
Mncrimi n zona vaginal i anal; se spal de 2 - 3 ori/zi cu spun
lichid de la Hofigal. Dup fiecare splare se unge cu alifie de ctin.
Menopauza prematur; tratament progresiv cu tinctur de brnca
ursului (vezi frigiditate), se ncepe cu 20 pic. de 3 ori/zi, n prima
sptmn, se crete doza cu 10 pic. n fiecare sptmn pn se
ajunge la 50 pic., luate de 3 ori n a 4 sptmn. Cura se face o lun,
cu 10 zile de pauz. Tratamentul se face gradat pentru a preveni
fenomenele neplcute ale relansrii hormonale (bufeuri, nervozitate,
sngerri). Cura este eficient cu regim lacto-vegetarian i cruditi.(vezi
epilepsia)
Menstruaie dureroas; 30g. rdcin de anason cu 1 litru de ap
clocotit, se fierbe 15 min., se ia cte 100 ml. de 3 ori/zi
Infuzie dintr-o linguri de semine de morcov la o can de ap clocotit.
Nu rmn gravid; vitamina E 1 tb. dimineaa, Electovit 1 tb. seara, timp
de 3 luni, numai 15 zile pe lun restul pauz.
Prostat hipertrofic; 50 g. frunze sau fructe de castan se pun ntr-o 1
Page 32 of 1147
litru de alcool 50, se macereaz timp de 2 sptmni la cldur i

ntuneric, agitnd n fiecare zi. Din aceast tinctur se iau 30 40 pic. de
3- 4 ori/zi, timp de 3 4 sptmni.
Prostat litiazic; seara se iau smburi de pepene uscai, (smburi
negrii de pepene verde nchis), se zdrobesc i se fierb ntr-un litru de
ap, se las pna dimineaa, cnd se bea ceaiul pe stomacul gol. Micul
dejun se servete la 1 or mai trziu.
Acest ceai se bea timp de 10 zile, se face o pauz de 10 zile i apoi se
repet. Pietrele se elimin sub form de nisip, fr dureri. Smburii se
pot procura de4 la magazinele care vnd semine.
pn cnd apa scade la jumtate.
Pentru rezolvarea problemelor cu prostata se sdministreaz doze
ridicate de zinc, ajut la formarea insulinei i are un efect de normalizare
a activitii prostatei.
Post gravidia; frunzele de mrar proaspete, mestecate zilnic, de
femeile care au nscut de curnd, sunt un excelent tonic fizic i psihic,
stimuleaz secreia lactic, mbuntind calitatea laptelui.
Sarcin toxic; reet magistral preparat la farmacie, aqua menta
40g., aqua melisa 40g., aqua cloroformat 40g., novocain 0,50g., sirop
eter 150g. Se iau 3 - 4 linguri/zi, nainte de mase.
nainte, de a cobor dimineaa din pat, se consum o bucic de covrig.
Dup 4 luni i jumtate corpii cetonici care provoac greurile, dispar.
Uretro-prostatit; ceai de ghimpe, granule de polen i supozitoare cu
propolis, bi calde de ezut cu mueel.
Virus Papiloma; dac tratamentul alopat nu merge, se poate ncerca cu
tinctur de echinaceea, cu rol antiviral i imunostimulator, 30 40 pic. de
3 ori/zi, diluate n ap. Suc de ppdie i ptrunjel n pri egale, timp de
6 sptmni. Vitamina C 1000 mg/zi, sau mute fructe citrice. Papiloma
reprezint un risc major n apariia cancerului de col uterin i
endometrial.
MINI
Palme aspre i crpate; 1 lingur de acid boric se fierbe ntr-un litru de
ap, se rcete i se spal minile n ea, de 2 - 3 ori/zi, se las s se
usuce , apoi se ung cu crem de glbenele, se folosete pn la
vindecare, dac reapare se repet.
Unghii sfrmicioase, exfoliate; de 2 ori/zi timp de 10 zile,unghiile se
ung cu suc de lmie sau ceap
Fractura; se consolideaz mult mai repede cnd se administreaz
coada calului, bogat n sruri de calciu, magneziu, permind asimilarea
lor mult mai repede. 4 lingurie pe stomacul gol, cu 5 min. nainte de
mas.
PICIOARE
Ap la genunchi; o frunz de brusture se pune pe mas i se zdrobete
cu o sticl, apoi se pune pe o compres pe genunchi, procedura se face
Page 33 of 1147
timp de o sptmn de 3ori/zi.

Cancer genunchi; pe linga tratament cu citostatice si cobaltoterapie, se
face tratament naturist, antitumoral cu Tian Xian i Carctol (informaii
021/212.62.72)
Clcie crpate; rdcin de ttneas n 100ml. alcool 50 - 60 se
macereaz 3 - 4 zile, apoi se ung tlpile.
In fiecare sear dup ce v-ai splat i frecat cu o perie sau piatr ponce,
ungei-le cu ulei de parafin 100g. amestecat cu vitamina A o fiol, apoi
nclai-v cu o pereche de osete.
Sau grsime curat de porc, amestecat cu cteva picturi de ulei de
msline.
Circulaie periferic; pentru mbuntirea ei se folosete hrean dat pe
rztoare 1 pahar de 100 g. ca msur, se amestec cu 2 pahare de
100 g. de fin de porumb, se freac ntre palme ca s se umezeasc,
se pune ntr-o folie de plastic, se pune piciorul, se leag, se pune o
oset. Cantitatea indicat este pentru un picior. Aplicarea de face seara,
la culcare, se las pn dimineaa, apoi cataplasma se scoate i se
pstreaz n frigider, se poate folosi 7 zile la rnd. Dac amestecul pic
i se produc iritaii sau alergii, splai-v cu ap cald i renunai. Pentru
circulaie defectuoas procedeul se practic doar 3 nopi, iar pentru
varice, ulcer varicos, flebite, se face 21 de nopi, cu pauz de 3 nopi.
Crcei; dezechilibru metabolic de ioni pozitivi (sodiu, potasiu, calciu,
magneziu). nainte de fiecare mas se iau 2 linguri de miere cu lptior
de matc, i apilarnil. Dup fiecare mas se ia 1 linguri de miere cu 6
pic. tinctur de propolis. Zilnic se bea 1 can ceai de mcee, una de
pedicu, una cu urzic, coada calului, busuioc. Se face reflexoterapie.
Btturi; se ia o ceap se taie n dou, de pune ntr-un pahar cu oet,
timp de 24 ore. Se pune pe bttur cte o felie de dou ori pe zi,
dimineaa i seara.
Jumtate de smochin, pus pe bttur, n fiecare sear.
Durerile provocate de btturi vor disprea dac se pun cteva prune
uscate n lapte fierbinte, apoi se pune o prun fr smbure pe locul
dureros, se repet pn dispare bttura.
Propolis solid, nmuiat n ap cald, pn se face ca o plastilin, apoi de
aplic pe bttur i se fixeaz cu leucoplast. Se schimb destul de des,
dar nainte de o nou aplicare se face o baie fierbinte, apoi se
ndeprteaz partea de piele moart.
Dureri de picioare; 1 buc. hrean ras se amestec cu 1 lingur de sare
grunjoas , 1 lingur fin i spirt medicinal ct cuprinde, ca s formeze
o past. Compoziia se pune ntr-un scule, o sear se pune pe o talp
a doua sear pe cealalt talp. Tratamentul dureaz 10 seri cu o pauz
de 5 zile. In timpul celor 10 seri se bea ceai depurativ
Sau unguentul VEIULARE, antiinflamator, elimin senzaia de greutate n
picioare, calmeaz durerile i reduce spasmele din gambe, stimuleaz
circulaia limfei i mpiedic retenia apei. Unguentul conine o substan
Page 34 of 1147
hirudin, secretat de glandele din gtul lipitorilor. Suplimentar se poate

lua un preparat natural PROTECT 4 LIFE, 2 tb./zi, protejeaz vasele de
snge i inima.
Sau se face masaj cu ulei de suntoare i ulei de coada calului n pri
egale, iar intern ceai de mcee.
Fractur de col femural cu dureri n clci, 300g. frunze de ttneas,
proaspt sau uscat, se pune cu 5 litri de ap, se las la macerat 1 zi,
dup care se fierbe, se las s se rceasc, se pune piciorul n ea timp
de 20 min. Nu se arunc, a 2 a zi se repet operaia. A 3 sear se
repet operaia cu alte 300g. de frunze. Tratamentul dureaz 3
sptmni, n fiecare sear. Concomitent din rdcin de ttneas se
folosete tinctur i unguent
Tinctur din 50 g. flori sau fructe de castan n 500 ml. alcool de 50, se
las 1 sptmni ntr-un loc cald i la ntuneric, agitnd vasul zilnic .Se
iau cte 30 - 40 pic. de 3 ori/zi, timp de 3 - 4 sptmni. Preparatele din
castan scad tensiunea, ntresc pereii capilarelor i ai venelor, previn
formarea cheagurilor i acioneaz la dizolvarea lor. Preparatele din
castan se folosesc intern i extern pentru tratarea hemoroizilor,
crampelor vasculare, tulburri digestive, n dischinezie biliar.
Coada calului, vezi mna.
Guta, tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. cu 1 linguri de
miere 3 ori/zi, timp de 3 luni.
Este o afeciune datorit dereglrii metabolismului bazelor purinice, deci
nu poate elimina acidul uric, care se acumuleaz n snge provocnd
dureri articulare, poate duce la disfuncionalitatea rinichilor.
Tratamentul se face cu un amestec de produse naturiste antiinflamatorii
care contribuie la eliminarea acidului uric, dar i la mpiedicarea formrii
de cristale: Spirea Olmaria (elimin acidul uric), Gheara Diavolului
(antiinflamator), Saponaria (antireumatic, depurativ), Solidago i
Parietaria. Produsele se gsesc sub form de capsule, sau tincturi.
Rezultatele se obin n timp. laviniamed@libero.it
Se bea zilnic compot de mere ndulcit cu miere.
Se coace la cuptor un nap cu tot cu coaj, dup ce s-a rcit, se taie n
dou i se freac locul afectat de gut.
Flori de mueel uscate i ulei de msline n proporie de 1:8, se
nclzete la bain-marie, timp de 1 or, se pune ntr-o sticl fr dop, se
las la macerat la soare 4 zile, se strecoar i se folosete la frecii.
Se amestec ntr-un mixer 200 g. miez de par, bine coapt cu un pahar
de lapte degresat. Se consum pe parcursul unei zile cte 2 3 lingurie
de 3 4 ori/zi.
Se beau 1 2 pahare de suc de frunze de elin/zi
O lmie coapt, se stoarce, sucul se pune separat ntr-un vas, fructul
se taie n felii subiri, se pune n 250 ml. ap i se fierbe 15 min. Dup
rcire se pune peste suc, se ndulcete cu miere. Ceaiul se bea n
fiecare diminea, timp de 30 zile, apoi se face o pauz de o sptmn.
Page 35 of 1147
Infecie la un deget, panariiu; 1 cel de usturoi zdrobit legat cu tifon,

timp de 3 zile.
Frunz de mucat din ghiveci.
Cteva flori de crin foarte mirositoare din perioada cald, se pun cu spirt
de 70, dup macerare se pune o petal pe locul afectat.
n timpul zilei frunz de aloe legat cu tifon iar seara cataplasm cu
argil past.
Se rade un morcov i de pune cataplasm pe locul afectat.
Luxaia; pentru ndreptarea ligamentelor se va friciona zona cu oet, ulei
de msline sau usturoi zdrobit, apoi se nfoar cu o bucat de pnz
curat din bumbac sau ln. Se bea mult ceai de trifoi sau platan.
Monturi; se ia o foaie de varz alb crud, i se strivesc nervurile cu o
sticl i se pune pe mont, dimineaa i seara, timp de cteva luni.
Durerile dispar dup 15 - 30 min., dar cu timpul monturile se micoreaz.
Se tamponeaz montul cu tinctur de iod, se taie o mslin n dou se
scoate smburele i se aplic mslina pe mont, se fixeaz cu un bandaj,
se las toat noaptea, tratamentul dureaz o lun.
ntr-un scule de pnz se pune hrean ras, amestecat cu fin i puin
ap cald, pn se obine o past, se pune pe mont, timp de 10 - 15
min., tratamentul dureaz cteva zile.
Picior de atlet; infecie a pielii, cu o ciuperc microscopic denumit
Tinea Pedis. Ciuperca se dezvolt pe talpa piciorului, i plac ntunericul,
umezeala i cldura - condiiile din pantofi. Cele mai afectate sunt
degetele, pielea se nroete, se crap, se cojete, cu aspect rugos,
uscat, toate fiind nsoite de mncrimi insuportabile.
Tratamentul const n aplicarea de 2 ori/zi a unei creme anti-micotice
CLOTRIMAZOL, LAMISIL, MICONAZOL, KETOCONAZOL, dureaz 2 4 sptmni, chiar dac simptomele au disprut, deoarece infecia poate
fi nc activ i poate recidiva, dac se ntrerupe tratamentul.
Picioare bolnave; ntr-o sticla de 1 litru se pun frunze de panoxginsec ,
pn la jumtate, se completeaz cu alcool 70, se macereaz la
ntuneric o sptmn. Cu soluia filtrat se maseaz picioarele din talp
timp de 4 luni.
Picioare nelinitite; n 1945, neurologul suedez Axel Ekbom, distinge 2
forme.
Forma parestetic, cu senzaie de furnicturi i strnsuri, care irit cnd
picioarele sunt n repaus.
Forma algic, n care predomin durerea n timpul somnului. Infuzie din
talpa gtei 2 lingurie la o can de ap, de 3 ori/zi
Polineuropatie senzitivo-motorie; tulburare a inervaiei membrelor
inferioare, ct i o afectare a sistemului circular (arteriopatie,
tromboflebit). Tratament cu reflexologie, acupunctur i regim alimentar,
gimnastic medical, masaje locale i ceaiuri . Amestec de ceaiuri
format din mcee, sulfin, talpa gtei, coada oricelului. Pentru masaj
folosii unguent de arnic sau ienupr i bi de mueel sau ment.
Page 36 of 1147
Tromboflebita; alune de pdure dar i frunzele i scoara copacului, se

pregtete o infuzie, o linguri la 1 pahar de ap clocotit, se bea cte
1 de pahar de 3 4 ori/zi.
Varice; se caracterizeaz prin dilataia venoas permanent a venelor
superficiale sau profunde datorit pierderii tonicitii pereilor acestora.
Venele safene ale picioarelor fac varice cu prioritate, factorii mecanici
sunt statul n picioare i cei hormonali, sarcina, menopauza. Au ca efect
mersul greoi, crampe dureri i furnicturi. Dac nu sunt tratate pot duce
la dermite, ulcere varicoase, hemoragii i inflamaii. Repaus la pat cu
picioarele ridicate, folosirea ciorapilor elastici i cure termale. Regimul
alimentar trebuie inut 42 - 45 zile, pentru rezultate bune, se consum
numai ; orez, gru, porumb, sup fasole boabe mari, produse lactate,
exceptnd iaurtul i telemeaua, dovleac, castravete, spanac, miere,
struguri i alte fructe, ntre mese se va bea ap. Alimente interzise; carne
porc, de vit, de berbec, de bivol, pete, alcool, sare, fructe acre, lmi, roii, ananas,
condimente iui, fasole soia, ulei de susan, buturi fierbini,
ceai, cafea, cartofi, ridichi, legume verzi, iaurt, oet, mncruri grase,
alimente fripte sau prjite. Masajul
se face din mijlocul tlpii pn la scobitura ei, aproape de clcie, timp
de 10 min. pe rnd ambele picioare. Gruor infuzie din 1 linguri sau 2
n 200ml. Ap clocotit timp de 15 - 2o minute, se pun compresii locale
Mierea i usturoiul, eficiente n cazul afeciunilor vasculare ale
picioarelor, varice, artrita, n cazul cardiopatiei ischemice, 250 g. miere
se amestec cu 250 g. usturoi pisat, se macereaz 7 zile, se ia 1 lingur
cu 4o min. nainte de mas, de 3 ori/zi, timp de 2 luni.
Alifie; 5g extract de mrul lupului cu 50g untur fr sare, se ung zonele
bolnave.
Frunzele se culeg nainte ca planta s nfloreasc. Planta se folosete
numai pentru uz extern.
Vene trombozate; seara cataplasme cu varza crud, pe zona afectat
fa de bumbac i apoi se acoper cu ln. Dimineaa se scoate varza i
se spal locul cu vat nmuiat n ap cu sare ( 1 linguri sare la o can
cu ap fiart). Tratamentul se face pn se vindec locul.
Tinctur de spnz; ntr-o sticl nchis la culoare se pune rdcin de
spnz 1 cm. 6 cm. Alcool 60, se las la macerat 30 zile la ntuneric, se
pun compresii locale, pe pilea sntoas fr rni i zgrieturi, v splai
pe mini i pune-i sticla la loc ferit pentru c este o plant otrvitoare.
Este eficient i n tratamentul local al artrozelor.
Infuzie din 1 lingur frunze de alun i 1 lingur scoar de alun de pdure
n 1 pahar cu ap clocotit. Se bea cte 1/4 din pahar de 3 - 4 ori/zi
inainte de mas.
Tinctur din 50 g. flori sau fructe de castan n 500 ml. alcool de 50, se
las 1 sptmni ntr-un loc cald i la ntuneric, agitnd vasul zilnic .Se
iau cte 30 - 40 pic. de 3 ori/zi, timp de 3 - 4 sptmni. Preparatele din
castan scad tensiunea, ntresc pereii capilarelor i ai venelor, previn
formarea cheagurilor i acioneaz la dizolvarea lor. Preparatele din
Page 37 of 1147
castan se folosesc intern i extern pentru tratarea hemoroizilor,

crampelor vasculare, tulburri digestive, n dischinezie biliar.
Veruci plantare; 2 lingurie unguent de glbenele, se amestec cu 1
linguri de acid salicilic, se omogenizeaz, se ung btturile, fr a
atinge pielea n jur, se pune o band de leucoplast peste btturi, se
pune o oset de bumbac. Se scoate oseta i banda de leucoplast,
care se va dezlipi cu bttur cu tot. n cazul cnd bttura nu se
dezlipete de tot, se va ine piciorul timp de 30 min. ntr-un litru de ap
cald cu un vrf de cuit de acid salicilic. Dup o bun nmuiere se rzuie
cu unghia bttura. Pentru btturile mai vechi care se desprind mai
greu, se repet tratamentul. Dup scoaterea btturii se unge locul cu
unguent de glbenele.
Urmtorul tratament, este cu Dulcissima de la Ardes Cosmetici, o
pomad pe baz de camfor natural, ment i mentol, care elimin
monturile i btturile.
Vinioare bleu; se atenueaz foarte bine cu cremele Gheara diavolului
i Arnic, de la Ardes Cosmetici,
se maseaz zilnic picioarele de jos n sus.
OASE, COLOANA VERTEBRAL
Artroz; pe fondul kilogramelor n plus, activitatea articulaiilor i mai
ales a genunchilor se desfoar cu mai mare dificulate. Cea mai bun
soluie este slbitul i simtomele artrozei vor scdea n intensitate.
Vitamina C d rezultate bune, se consum citrice, ptrunjel, coacze
negre. Sucuri de legume, elin, morcovi, roii, varza alb.
S se consume de 2 ori/sptmn pete somn, macrou, ton, hering,
reduc inflamarea articulaiilor. Se evit grsimile animale, se consum
lactate semidegresate, carne de pui i vit. Decoctul de salcie
acioneaz la o aspirin natural, calmnd durerile. Se beau cte 3
ceti/zi. i ceaiul de creuc are rol antiinflamator.
Anchiloza; 20 lame de ras din oel inoxidabil se bag ntr-o sticla de
lapte cu gura mare, se toarn 1 litru de esen de oet, se acoper cu
un dop, se scutur n fiecare zi. Se ateapt pn se dizolv toate
lamele. Cu lichidul rezultat se aplic comprese pe locurile anchilozate,
pn ce pielea se nroete. naite de a se folosi i dup se unge locul
cu alifie de glbenele.
Cifoscolioz i spondilit dorsal; dr. Viorel Butnaru, cabinet
SOMAVITA, str. General Berthlot nr. 86, sec. 1, tel. 3120602.
Dureri lombare; dormitul pe o suprafa tare. Se fac bi de ezut cu
coada calului, n care se st 20 min. Dup 3 bi, durerile dispar.
Se pune la macerat n 200 ml. spirt medicinal urmtoarele plante, fructe
de tuia, suntoare, snziene i ttneas, cte 20 g. din fiecare, se in la
macerat ntr-un borcan cu capac timp de 12 ore, apoi se fierb la bainmarie
timp de 3 ore, n 400 ml. ulei de floarea soarelui. Se filtreaz i se
adaug 10 ml. ulei volatil de cuioare. Cu acest ulei se face masaj
ncepnd de la baza capului, de-a lungul coloanei, insistnd n zona
lombar.
Page 38 of 1147
Tratament cu Balsam de rozmarin de la Ardes Cosmetici, o crem

termogenic, pe baz de camfor natural i rezorcin. Este recomandat
de medicii naturiti ca activator circular n afeciuni musculare, articulare,
inflamaii i reumatisme.
Durei articulare; Bio-seleniu+zinc, Bio-Marin Plus.
Dureri de spate; tratamentul terapeutului Tiberiu Kovacs tel.
0744/160118, din Zalu, jud Slaj, remediaz afeciuni de coloan,
mini, picioare, scolioz,hernie de disc, torticolis, dorsargii.
Fractura;
Hernia de disc; raze calorice n faa sobei, cu ua deschis, cnd este
numai jar, cu spatele gol. Durata unei edine este de 20 min. dimineaa
i 20 min. seara. Dup 10 - 15 edine durerile se diminueaz, iar dup o
lun au disprut
Osteoporoz; 200 g. fin de orez, 200 g. miere de pdure, 50 g. polen,
100 ml. lapte dulce nefiert, se omogenizeaz, se pstreaz n vase
nchise la culoare i la frigider, se iau zilnic 3 linguri, cu 2 ore nainte de
mas, pn se termin.
Tratament cu Tonocalcin, 3 injecii/sptmn, timp de 2 luni, Calciu cu
vitamina D, drageuri 3/zi, 15 zile/lun, timp de 6 luni, Fosamax 70 mg.
1/sptmn, timp de un an, Celebrex 2/zi, 10 zile/lun, timp de 3 luni.
Poliartrit reumatoid; Bio-seleniu+zinc.
Reumatism; buci de elin se opresc n clocot, dup de s-a rcit puin
se bea zeama n care au fiert legumele..
elina fiart se toac cu puin fin, lapte i miere, se amestec pn
se obine o past, se poate consuma ca salat, umplutur pentru cartofii
fieri sau uns pe pine prjit.
Se beau 1 2 pahare de suc de elin/zi , tratament cu efecte foarte
puternice
Frunze de elin oprite cu ap clocotit, se las s se rceasc i se
pun pe articulaiile dureroase, timp de 2 ore.
Ceaiul de ptrunjel luat nainte de mas, stimuleaz rinichii, ceea ce
previne manifestarea accentuat a reumatismului.
Ca remediu extern, pentru gut i reumatism, cel mai indicat este cu o
bucat de ln, inut deasupra unui vas cu aburi. Cnd lna absoarbe
vaporii fierbini de ap, se pune compresa pe zona afectat. Peste
compresa calda se pune o pnz uns cu unguent antireumatic, cu rol n
a provoca perspiraia. Se schimb compresa de cte ori s-a rcit.
Ulei de dafin. 30 g. frunze uscate i pisate se pun n 200 ml. ulei vegetal,
se macereaz 5 - 6 zile, se maseaz zona dureroas.
Loiunea cu ulei de in i terebentin, ajut la alinarea durerilor.
Amestecul a 4 - 5 cei de usturoi cu puin ulei de msline, se pune cu o
compres pe zona afectat, mai ales la gut.
Vezica biliar de la porc cu pieli cu tot, alcool rafinat sau uic 1 litru, se
las la macerat 6 sptmni, se filtreaz apoi se frecioneaz locurile
dureroase.
Uleiul de angelic i spirtul preparat din ulei de angelic, camfor, alcool
Page 39 of 1147
se frecioneaz locul afectat.

Sciatic; se pot prevenii durerile prin masarea zonelor afectate cu ulei
de mueel
Tratament pentru reumatism, osteoporoz, artroz, contraindicat la
boli cardiovasculare.
- baie cu ap fierbinte timp de o ora
- mbrcat n halat de baie flauat mbibat n ap rece i oet de mere i
culcat pe pat fr saltea, nvelit complet n pturi, lng pat se pune un
calorifer dat la maxim.
- peste bolnav i calorifer se mai pun 2 pturi..
- halatul se usuc apoi bolnavul transpir pn l ud.
- bolnavul st nemicat timp de 2 ore - iese un miros urt.
- se schimb n haine clduroase i mai st n pat 3 ore.
- n timpul tratamentului i apoi 6 - 12 ore dup s nu ajung frigul la
bolnav
- tratamentul se face pe nemncate pe nebute.
.
PIELE
Alunie; frunz proaspt de aloe sau tulpin, se unge locul de 2 - 3
ori/zi, ustur puin dar n timp dispar
Acnea; 4 lingurie pulbere de rdcin de mcri se amestec cu 4
lingurie de miere, se consum pe parcursul zilei, pe stomacul gol. Cura
dureaz 2 luni.
Intr-o sticl se pune o rdcin de hrean ras cu oet de vin, ct s-l
acopere, se las la macerat 10 zile la temperatura camerei. Se aplic
dimineaa i seara locurile afectate, avnd faa ud.
Arsuri; se unge locul cu ulei de ctin.
Pentru a calma durerea i a npiedica formarea bicilor se rade un
morcov, se aplic sub form de cataplasm.
Boli de piele; acnea, alergia, psoriazicul,forme de lupus, (vezi
constipaia).
Cicatrizare estetic a rnilor sau tieturi; cataplasm cu ttneas i
mrul lupului n pri egale, o dat pe zi timp de o or
Cancer de piele; o dat la 2 zile clism (vezi cancer genital cu mrul
lupului) se aplic zilnic cataplasm, (vezi cicatrizare estetic).
Scaiul mgresc, planta proaspt se stoarce prin presare, cu sucul
obinut de badijoneaz de cteva ori/zi zona bolnav .
Dermatit herpetiform. (During- Brocq); este o alergie la o protein gluten aflat n gru, orz secar, i ovz. Se ine regim.
Tratament cu ulei de ctin 20 pic. de 3 ori/zi
Dermatit de staz; n timpul somnului se pune o pern sub picioare,
circulaia de ntoarcere a sngelui se va face mai uor, iar coloraia
maronie a pielii va ceda. Local se pun comprese cu Rivanol, timp de 1
or, apoi se unge pielea alternativ cu crem de glbenele i crem de
ttneas timp de 2 sptmni. Dup mas se ia de 3 ori/zi, vitamina
A+D2,
Page 40 of 1147
Degerturi; se aplic ulei de ctin pe locul afectat, att ct absoarbe

pielea, sau pe zonele care vor fi expuse la frig.
Dup intensitatea gerului i dup timpul de expunere la frig, degerturile
sunt de 3 grade:
- gradul nti, pielea din zona care ncepe s nghee, devine mai alb,
fr snge, dup cteva minute sau ore culoarea devine roie vineie, se
umfl, apar furnicturi, ustur, amorete.
- gradul doi; pe fondul descris mai sus apar bicue pline cu lichid glbui
roiatic, umflturile se accentueaz, sensibilitatea la cldur, la pipit i
durere este absent.
- gradul trei; n aceast faz se produce distrugerea pielii, a esuturilor i
urmeaz cangrenarea. Pielea este de culoare negricioas, tare, zbrcit
i insensibil la cldur i nepare. Cangrena se poate infecta.
Primul ajutor const n scoaterea victimei de sub aciunea gerului,
transportarea ei ntr-o ncpere cald. Zonele ngheate se vor renclzi
treptat, minile i picioarele se pun ntr-un vas cu ap la 15 - 20 grade i
se va aduga treptat ap mai cald, aa nct s ajung la temperatura
corpului. Nu trebuie s se fricioneze pielea energic cu o crp sau
zpad, deoarece se pot produce leziuni. Renclzirea se poate face i
cu aer cald, n mod progresiv, dup care se maseaz corpul cu ulei, sau
vaselin. Dac apar bicue, nu se sparg, se dezinfecteaz cu spirt i
se aplic pe ele unguente sau antibiotice. Pentru degerturile de gradul
trei, se aplic aceleai proceduri, iar persoana se transport de urgen
la spital.
Frunze de morcov, 100 g. ntr-un litru de ap se fierbe i fac splturi
locale sau compresii.
Descuamare; crem de mini cu 5 uleiuri vegetale i cear de albine,
produs de ARDES.
Escare; splturi cu ceai de coada calului i aplicaii de ulei de
ttneas, glbenele, suntoare, amestecate n pri egale i un unguent
veterinar Mibazon. Se pudreaz rana cu un amestec de antibiotice de
uz veterinar, puternic cicatrizant, folosit dup ce se castreaz porcii.
Furuncule; se aplic vreme de 2 - 4 ore cataplasme de in (4 lingurie
semine de in mcinate se amestec cu 4 linguri pulbere de mueel, dup care se
adaug ap pn se formeaz o past omogen. Se pune
pe o bucat de tifon i se aplic pe locul afectat).
Se rade un morcov, se pune cataplasm pe locul afectat.
Tratament cu Mibazon, unguent produs de Iai, sau Mastilone, produs de
Pfizer care se gsete n farmaciile veterinare, amndoua au n
componena lor tetraciclin, eritromicin i neomicin n concentraie
mare. Se unge locul afectat n 24 de ore se observ cum ncepe s se
retrag, se micoreaz i se resoarbe fr s se sparg. Se continu
ungerea cteva zile.
Hemangiom; se unge cu suc proaspt de glbenele (date prin maina
de tocat) din flori de mai multe ori/zi. Noaptea se unge cu alifie de
glbenele.
Page 41 of 1147
Se unge cu Bitter de cel mai bun dup ce se d cu alifie de glbenele.

Dou linguri de tmie bun - smirn, mrunit fin, 2 linguri de cear de
albine, dat prin rztoare, se amestec bine cu ulei de msline 6 linguri.
Se pune pe foc n baie de abur, pn se topesc. Se amestec cu o
spatul de lemn, trebue s fie ca o crem de fa. Dac este tare se mai
pune puin ulei i se pune iar pe foc. Se unge locul afectat se pune un
tifon steril i un leucoplast, nu se umbl la pansament 24 48 de ore, se
face o pauz de 2 zile i se repet procedura pn la dispariie.
Herpes Simplex; remedii homeopatice sau locul afectat se tamponeaz
cu tinctur de muguri de plop de 3 4 ori/zi. In 2 zile se rezolv.
Impetigo; se rade un morcov, se pune ntr-un tifon, se aplic pe locul
afectat, crustele vor cdea destul de repede.
Keratodermie; starea pielii este n legtur directa cu starea intestinului
gros, se recomand un regim n care s se elimine proteina animal
(carne, ou, lapte) s se consume legume i fructe pentru fibrele de
celuloz i vitamine.
Leziuni produse de radiaii; pe locul afectat se pune o cataplasm cu
petale de trandafir, se ine o or. Tratamentul repetat consecvent face s
se retrag ulcerele pielii i vindec arsurile produse de ultraviolete sau
din spectrul gama.
Micoze; Terbisil unguent, trateaz micozele cutanate, onicomicoze
(unghi ngrozate),
Noduli provocai de injecii; compresii cu felii subiri de lmie, dup 4
ore se schimb cu altele pn dispar definitiv.
Comprese cu bitter suedez dup ce se unge locul cu crem de
glbenele, se las cteva ore sau toat noaptea
Negi; se ung de 2 ori/zi cu zeam de ppdie.
Coaja de la 2 lmi, se las la macerat 8 zile n 500 ml. oet de fructe, se
ung negii de 2 ori/zi, se repet pn la dispariie.
Metionin, se ung negii, care se usuc i dispar, fr a lsa urme.
Apariia negilor este favorizat de o proast funcionare a ficatului, tocmai din lipsa
acestui acid metionina. Trebuie tratat ficatul.
Se spal poriunea afectat cu spun i ap. Se terge fr a freca, apoi
se ia un melc cu cochilie din grdin i se las s mearg cu talpa lui pe
zona respectiv. Tratamentul se face dimineaa i seara, pn la
vindecare. Dup ungere rmne un strat foarte subire finos, nu se
terge, acesta vindec. n 2 3 zile zona afectat.
Cret alb simpl, se fereac negul timp de 10 15 zile pn se usuc.
Pete pe piele; se beau zilnic pe stomacul gol 2 - 3 cni de decoct de
rdcin de mcri, avnd efect benefic asupra ficatului. Cura dureaz 1
lun, este mai eficient dac se adaug i 1 linguri de trei frai ptrai.
Pete brune; se mai numesc pete de ficat, zilnic se freac petele cu ulei
de ricin, seara i dimineaa, timp de 1-2 luni. Pentru cura intern se
prepar un ceai de suntoare, infuzie 1 lingur de plant la 250 ml.
ap fierbinte, se beau 2 cni/zi cu 1/2 de or inainte de mas.
Trebuie inut o diet hipocaloric, fr grsime de animal, preparate cu
Page 42 of 1147
unt i dulciurile cu cacao

Pitiriazis; rin proaspt de brad sau pin se aplic direct pe zona
afectat..
Pitiriazis versicolor; netratat aceast ciuperc se ntinde pe tot
spatele, devenind inestetic. Vara petele nu se bronzau. Se poate folosi
Clotrimazol unguent.
Se mai poate folosi Selegel shampoing dermatologique produs de
Laboratoarele Ducray Paris, este n farmacii. Se spal cu el pe tot
corpul, timp de 2 sptmni, zilnic. La du se las s acioneze timp de 5
min., se d pe tot corpul din cap pn n picioare, nu se folosete alt
ampon
Sau Biazol 1% (Bifonazol), tratament folosit cteva sptmni.
Sau o soluie din ; acid salicilic 4 g., rezorcin 8 g., alcool 70 200 ml..
Pitiriazis uscat; unge cu vaselin salicilic 10%, n fiecare diminea 3
zile la rnd, n fiecare sear splai-v, iar n apa de cltit pune-i infuzie
de urzic
Protecia pielii la frig, vnt, radiaii solare; se unge pielea cu un strat
subire de ulei de ctin nainte de a fi expus la factorii agresivi de
mediu, avnd efect de filtrare a radiaiilor ultraviolete i a altor tipuri de
radiaii cu efecte nocive.
Psoriazis; acid formic D30 , aplicaii cu pudr de grafit. Lecitin 9
capsule/zi de 3 ori nainte de mas. Ceai de viorele de cmp 60g. la 1
litru ap, 3 cni/zi. Se evit complet zahrul, cafeaua, grsimile, prjelile,
finoase, alcoolul i alimentele acide. Se consum numai legume i
fructe. Morcovii au un rol deosebit cu valoare nutritiv mare, cereale,
gru, fin de porumb. Pentru golirea intestinului se ia 1 linguri de ulei
de msline la 3 zile. Dup ultimele descoperiri ceaiurile de lumnric,
mueel, tei i brusture ajut la epurarea organismului. Masaj cu ulei de arahide pe
leziunile cutanate. Se va masa i coloana vertebral pentru
stimularea nervilor i circulaia sngelui. Tre puse la macerat i apoi
comprese pe locul afectat 1 dat /zi apoi locul se unge cu crem de
ttneas
Dezintoxicare 7 zile cu ceai de tei i ceai de urzic nendulcit, 3 cni/zi
alternativ, o zi tei, o zi urzic.
Alimentaie fr sare - sarea este un blestem, alcool, condimente, pine,
murturi, slnina, mezeluri, telemea, conserve, nici un fel de dulce
(zahr, fructe, ciocolata), bulion, cafea, tutunul.
Alimente permise, brnza dulce de vaci, cartofi fieri, copi cu margarin
i brnz, mmlig fr sare, lapte btut, salate crude date pe
rztoare, cu lmie sau cu ulei crud, sucuri naturale de elin, sfecl,
morcovi. Bori proaspt 1 litru/zi, ou moi sau romneti, carne slab de
gin, de pui, de vac sau viel - fiart, rasol sau friptur la grtar, pete
slab, piure de cartofi, ceaiuri de urzic, ttneas, rostopasc,
suntoare, coada oricelului, n loc de ap.
Post de 24 ore/ sptmn, vinerea
Tratament intern de minimum 2 luni cu lei de ctin 20 pic. de 3 ori/zi.
Page 43 of 1147
Scabia (ria); boal iritant, netratat la timp, poate cpta forme grave
ce pot provoca moartea. Pentru a scpa de mncrimile date de scabie,
se folosete uleiul de rozmarin, se freac pielea din or n or, pn se
observ o ameliorare, apoi se rrete progresiv tratamentul. Vechii
scandinavi puneau pe zonele afectate felii de mr decojite. Sau un
amestec din 2/3 de oet cu 1/3 ap, sau o crem pe baz de bicarbonat
de sodiu. nainte de a aplica pe piele unul din remediile de mai sus, este
indicat o baie fierbinte, s se frece pielea cu un burete aspru, porii pielii
se deschid, fapt ce contribuie la o vindecare mai rapid. Nu se mai face
baie timp de 12 ore.
Se taie un mr n dou, se scot mijlocul i seminele, n golul rmas se
pune puin floare de sulf. Cele 2 pri se leag cu o sforicic se pune la
cuptor se coace. Se las la rcit, se zdrobete i se frecioneaz prile
bolnave cu terciul obinut.
Pentru rufrie se folosete leia, n loc de detergent, se pune ntr-o
gleat cenu de cu seara, peste ea ap, a doua zi apa limpede se
folosete la splat lucrurile contaminate i lenjeria. Pielea se freac cu o
pomad, din cenu i gaz, pe locurile afectate.
Scarlatina; loiune pe baz de oet i eucalipt n pri egale, cu
proprietate antiseptic i scade febra..
Transpiraie excesiv; se bea ceai de salvie, creioar, coada calului,
o can dimineaa pe stomacul gol o perioad ct mai lung.
Zona Zoster; 10g. mueel, 25g . rozmarin, 25g. levnic, 10g. cimbru,
20g. brusture, 20g salvie, se amesteca, se face o infuzie 1 linguri la 1
cana ap clocotit, se pun comprese cldue pe locul afectat timp de 15 min. de cteva
ori in 1 zi.
n a 2 a zi, 2 g, rozmarin, 1 g. ulei ienupr, 90 ml. alcool 90, se
amestec, se unge locul afectat de 2 - 3 /zi. Se iau zi 1g. ulei citronela,
1g. ulei levnic, 2g. ulei busuioc, 2g. ulei salvie, 1g. ulei cimbru. 2g.
ulei vitamine naturale sau B
Sau pentru creterea imunitii se ia SPIRULUN 400 mg., cte 3 tb. /zi,
2 dimineaa i 1 la prnz, cu 30 min. nainte de mas i tinctur de
Echinaceea, 30 pic. de 3 ori/zi. mpotriva infeciei dimineaa i seara cte
30 pic. propolis, pe o bucic de pine. Pe locul inflamat se pune o foaie
de varza crud, zdrobit cu sticla. Dimineaa dup igiena locului afectat
se unge cu alifie de glbenele.
Sau 100 g. cear de albine, 25 g. rin de brad, 50 g. untdelemn, 250
g. margarin. Se topete ceara, rina, margarina, apoi se adaug uleiul,
se pstreaz n recipiente la rece. Se aplic pe locul afectat de 2 - 3
ori/zi.
Sau unguent Zona Zoster Lis de dr. Ciuhri. Durerile dispar dup cteva
ore de la aplicarea medicamentului. n paralel se mai ia Sinerdol.
Veruc; n fiecare sear se aplic propolis brut fixat cu un plasture.
Vindecarea se obine dup o lun. Se mai poate folosi albude ou,
umectd verucile ziua i noaptea, le v-a sufoca i dispar.
Vitiligo; nu se expune la soare, vara se poart o plrie, tratament cu
Page 44 of 1147
complexul de vitamine B, se consum multe mere ionatane i elin, nu

se consum anticoncepionale.
MEDICAMENTE, CEAIURI, UNGUIENTE
Acidophilus & Bifidus; recomandat n balonri, colon iritabil, diaree,
constipaie cronic, candidoze intestinale i vaginale, tulburri ale florei
intestinale, cauzate de tratamente cu antibiotice, expunere la ageni
patogeni prezeni n alimente sau ap.( produs de Mondopharm
Corporation).
Aloe vera; capsule cu soluie lichid, menine sntos tractul digestiv,
rezolv problemele neplcute ce survin primvara: slbiciune, iritaii
gastrice, acutizarea ulcerului, constipaia i problemele hepatice.
Macerat; aloe vera n vrst de 3 5 ani, 1,5Kg., ne udat de 5 zile se
d prin maina de tocat, 2,5 Kg. miere pur, 3,5 litri de vin rou tare de
18 20 grade i dulce. Toate ingredientele se pun ntr-un vas de sticl
brun, se amestec, se las la ntuneric, timp de 5 zile. Apoi se ia dup
cum urmeaz, primele 5 7 zile cte o linguri de 3 ori/zi, cu 2 ore
nainte de mas. In zilele urmtoare doza se crete cu cte o linguri de
3 ori/zi cu o or naintea mesei. Cura este de minim de 2 sptmni.
Este recomandat n TBC pulmonar, ulcer gastric, artrita, angina, gripa,
astm, scleroz, hipertensiune, trombo-flebit sciatic, septicemie, gut,
paralizie, reumatism, tulburri cardiace, afeciunile rinichilor, organelor
genitale.
Arnic gel; 2 plante suntoare i arnic, echimoze, vnti, contuzii,
oboseal muscular.
Artroflex G i C; previne artroza, reface cartilajul.
Asorian (Biofarm) , eczem cronic hiperatizat.
Ananas; sucul conine o enzim, numit bromelain, cu proprieti
antiinflamatorii. Se pune suc pe locul unde s-a fcut o extracie dentar,
pentru a evita umflarea sau se bea suc pentru a calma durerea din gt.
Angelica; o legend strveche spune c un nger i s-a artat n vis unui
pusnic, innd n mn o plant, cu puteri miraculoase, care ar putea s
vindece ciuma, s apere de spiritul rului, de vrjitorii, de farmece. De-a
lungul secolului, botanitii au folosit-o n timpul epidemiei de cium, din
Italia n 1510, n Renatere, medicii au numit-o rdcina Sfntului
Spirit. Chiar dac legenda a exagerat nsuirile plantei, angelica are ntradevr
numeroase virtui medicale.
In buctrie angelica de grdin, se consum integral, mugurii cruzi i
tocai se consum la salate, pete i desert, aromatizndu-le. Laponii i
irlandezii consum tulpina pe post de sparanghel, fiart n lapte.
Frunzele mature se adaug la ciorbe, supe, n cantitate mic. Tijele
tinere, confiate n zahr, parfumeaz i decoreaz patiseriile. Florile
aromatizeaz buturile, gin, vertmult, dulciurile. Fructele foarte picante
sunt utilizate drept condiment.
In medicin, infuzia din rdcin calmeaz isteria, nevralgiia, durerile
reumatice, stimuleaz pofta de mncare, reduce fatulena, stimuleaz
Page 45 of 1147
digestia, uureaz durerile de stomac, vindec gripele, rcelile,

bronitele cronice i anemia. Ceaiul din frunze uscate sau proaspete
combate balonrile i erupiile cutanate.
Uleiul i spirtul de angelic, preparat din ulei de angelic, camfor, alcool,
se folosesc ca frecii pentr4u durerile reumatice.
Antialcoo & antitabac FITO; mpotriva alcoolului i tutunului,
administrabil fr tirea pacientului.
Avocado; bogat n vitamina E i C, potasiu i fibre, acid folic care
exclude riscul dezvoltrii unor anomalii genetice la copil n cazul femeilor
gravide, apr ficatul de aciunea toxinelor duntoare, coninnd
substane care apr ficatul de hepatit. Conin multe calorii, depind
carnea i oule, pentru absena grsimilor nesaturate scade nivelul
colesterolului ( o . de fruct/zi), scade tensiunea arterial, nu este
interzis n diabet. n cazul gastritei acide sczute i anemiilor este recomandat. Este
folosit n stimularea intestinului. Mtile cu Avocado
sunt indicate pentru tenul uscat. n psoriazis pentru calmarea
mncrimilor se consum n fiecare zi o 1 de fruct, pe lng
medicamentele prescrise. Coaja, frunzele i ramurile se folosesc
mpotriva viermilor intestinali.
Bioparox spray; candida albicans
Caise; cel mai puternic efect l are miezul smburelui, care conine
vitamine i minerale nu numai n reducerea incidenei cancerului ci i n
terapii de ntinerire i revigorare.
Calciu; asigur btile regulate ale imimii, se ia mpreun cu vitamina D.
Cartilagiile de la copanelor puilor; au un coninut ridicat de calciu. a
Ctina; planta capabil s triasc n sihstrie, pe povrniurile srace
de piatr, rabd foamea, setea, cldura din esurile Europei i frigul din
Himalaya i Alpi, fiind una din cele mai adaptabile plante de pe Terra. Se
poate gsi la 2000 m. altitudine n Alpi, dar i la 5000 m. n Himalaya.
Fructele sale portocalii se coc la nceputul toamnei i rezist pe ramuri
pn primvara. Fructele se pot culege i iarna pe nghe, conin
maximum de vitamin C. De regul se recolteaz ramura cu fructe cu
tot, arbutii supui acestui tratament, primvara vor scoate mai multe
ramuri noi.
Fructele proaspete sunt desprinse de pe ramuri cu ajutorul unei furculie.
Uscarea fructelor se face pe ramuri, la temperaturi mari de 40 - 50 grade
(n caz contrar fermenteaz i le scade puterea terapeutic), pn ce
fructul capt consistena i aspectul unei stafide.
Pulberea de ctin; fructe uscate, mcinate cu rnia. Se ia 1 linguri
de pulbere 3 - 4 ori/zi, pe stomacul gol, se ine sub limb cteva min.,
apoi se nghite cu ap.
Suc proaspt; zdrobirea se face ntr-un vas de porelan, cu o lingur de
lemn, se formeaz o past, care va fi consumat imediat, pentru a nu se
oxida.
Sucul de ctin nu se consum singur ci n combinaie cu suc de
morcov, . pahar amestecat cu 4 - 5 linguri de suc de ctin, pe
Page 46 of 1147
stomacul gol, de 2 - 3 ori/zi.

Sirop de ctin; suc proaspt de ctin, 1 parte se amestec cu 2 pri
de miere, se omogenizeaz, pn se formeaz o past, se pstreaz n
borcane bine nchise n loc ntunecat i rcoros. Se iau 4 - 6 lingurie/zi.
Ceaiul de ctin; extractele n ap obinute din ctin, nu sunt eficiente,
deoarece vitaminele A, E, F, se pierd. Este bine de nlocuit ceaiul cu
pulberea, sucul sau siropul de ctin.
Uleiul de ctin; fructele de ctin mai ales coaja, conin 2 - 8% ulei
gras, cu proprieti terapeutice puternice, care nu se poate obine casnic,
ci cu ajutorul unor instalaii speciale. Acest ulei conine vitaminele A i E,
asimilate uor de organism, cu efect regenerator.
Adulii pot lua 20 pic. de 3 ori/zi, copiii peste un an 5 pic. de 3 ori/zi
Uleiul de ctin este un elixir pentru ochi, mrind acuitatea vizual,
combate oboseala ocular, ncetinete evoluia bolilor, datorit vitaminei
A.
Fiind bogat n vitamina E, vitamina tinereii i fertilitii, tratamente de 2 3 luni ajut activitii glandelor sexuale.
Regenereaz esuturile dup arsuri, rni, operaii, dup o cur de 1 lun,
micornd timpul de vindecare.
Ceai de fortificare; 250g mcee uscate cu 1 litru de ap clocotit se
pun la macerat 12 ore, se filtreaz se amestec cu 500g miere, se fierbe
.Siropul se consum cu ap mineral
Ceai anti-cancerigen : planta LARREA MEXICANA, 1 linguri de
plastic sau de lemn de pulbere ntr-o can cu ap clocotit. Se bea
ceaiul ct se poate de fierbinte i o . ora nu se bea i nu se
mnnc nimic. Se bea timp de 2 luni apoi pauz 2 sptmni.
ATENTIE : se ntrerupe tratamentul dac urina se nchide la culoare sau
se nglbenesc ochii.
Ceap verde sau uscat; reduce incidena cancerului, ovarian mamar,
genital la brbai, renal i tiroidian. Ajut la echilibrarea hormonal. Este
prin excelen un bun diuretic, elimin ureea i sodiul n exces. i n
tratamente externe favorizeaz eliminarea apei. Cu o jumtate de ceap
proaspt se freac n zona rinichiului, ori n partea de jos a
abdomenului, n dreptul vezicii urinare, pentru a constata o cretere de
25% a debitului urinar. Aceleai masaje au efect bun i n caz de
sciatic. Cura de tinctur de ceap (vezi colica renal), este benefic i
pentru gut, edeme, retenie de urin, reumatism, albuninurie. Elimin
toxinele din organism, prin transpiraii abundente. Consumat sub form
de tinctur nu mai miroase.
Cholestone; medicament pentru scderea colesterolului, care conine n
formula sa, ulei de in, usturoi, pectin de mr, lecitin, crom, vitamina C
i E. Cur de 3 luni
Ciree i viine; protejeaz rinichii, cile urinare i intestinul, prin
capacitatea lor de dezintoxicare. Sunt recomandate cure de 7-10 zile, n
care se consum 1/2Kg./zi.
Clor; n cantitate insuficient duce la cderea prului i a dinilor.
Page 47 of 1147
Coacz negru; pe ling hipotensor este antiaterosclerotic si diuretic,

putnd elimina din organism acidul uric n exces prezent n snge
Coral D; surs natural de calciu de origine biologic i a 73 minerale
asociate cu magneziu i vitamina D, pentru deficit de calciu i magneziu..
Diabecon; reduce glicemia, corecteaz profilul lipidic, previne
complicaiile vasculare, reduce modificrile retinopatiei diabetice.
Extract muguri de carpen; colon iritabil.
Farebil; afeciuni hepato-biliare, litiaz biliar.
Flavotan; stimuleaz i protejeaz funciile cerebrale, afeciunile
circulatorii cerebrale, atenia, tulburri de memorie, hipoacuzie i vertij.
Finocarbo plus; crbune vegetal, mueel, balsam de lmie ulei
vegetal, ajut la absoria gazelor, stimularea secreiilor biliare i gastrice.
Gazex; sindrom dispeptic (dureri abdominale, balonare, flatulaii,
grea, regurgitare, hiperaciditate),conine ghimber, component
principal a produsului
Ginger; rdcina are proprieti antiinflamatorii i protejeaz stomacul
de iritaiile cauzate de medicamente. Este indicat i n cazul migrenelor
i greurilor.
Golden Yacca; cur i dezinflameaz intestinul gros (colonul), imunostimulator,
reduce colesterolul, elimin toxinele.
Hepaton plus; conine fosfolipide, care protejeaz celula hepatic i
mpiedic acumularea de colesterol n ficat, papaia, o enzim vegetal,
care contribuie la digestia proteinelor, uurnd rolul ficatului, Mg, Zn i
vitamine cu rol detoxifiant i de stimulare metabolic. Se administreaz
pn la 3 comprimate/zi.
Insuveg; insulin vegetal inventat de un romn Dr. Farm. Ovidiu
Bujor, produs de Laboratoarele Fares Bio Vital, intervine n metabolismul
glucidic ducnd la scderea glucozei. Se recomand n diabetul de tipII i
adjuvant n diabetul de tipI.
ndulcitori artificiali;
Zaharina; este de aceeai vrst cu zahrul fiind descoperit n 1879,
este foarte srac n calorii i de 200 - 500 de ori mai dulce dect
zahrul, s-a impus ca hran pentru diabetici i supraponderali.
Din 1977, experimentele de laborator pe animale au scos n eviden
anumite efecte toxice. Mrete indicele de apariie al cancerului vezicii
urinare, celui genital i de prostat. Apoi s-au demonstrat indicele de
toxicitate asupra sistemului hormonal, a activitii nervoase i imunitii.
Din 1996 n S.U.A. este pe lista alimentelor cu potenial cancerigen, iar
n Canada este interzis.
Aspartamul; a fost descoperit n 1965, are o putere de ndulcire de 200
de ori mai mare dect zahrul, cost mai puin i nu are nici o calorie.
Este n compoziia sucurilor light, a ciocolatei, bomboanelor i produselor
de cofetrie. Este ndulcitor de baz al unor produse ca; Equal, Nutra
Sweet.
Are i efecte adverse constnd n dureri de cap, grea, palpitaii,
mncrimi, dureri la ncheieturi, insomnie, pierderea memoriei.
Page 48 of 1147
Testele fcute la Institutul de Medicin Aero-spaial din S.U.A., au dat

primul semnal, sucurile i dulciurile consumate de piloii liniilor aeriene,
dau probleme de concentrare, pierderea temporar a auzului, tulburri
de vedere, iritabilitate, deci sunt contraindicate.
Al doilea semnal, a fost n rndul copiilor de vrst colar, a aprut o proliferare a
violenei, culminnd cu atacuri armate asupra profesorilor i
colegilor.
La nivelul anilor 2000, legislaia mai multor ri interzice introducerea n
alimente a acestui ndulcitor, acuzat de producerea mai multor boli i
tulburri, depresia insomnia, parkinsonul, Alzheimer, scleroza n placi,
diabetul i bolile tumorale.
Din pcate n ara noastr e folosit n sucurile light, energetice, produse
dietetice, bomboane mentolate, gum i n multe alimente i suplimente
nutriionale de slbit
ndulcitori naturali;
Mierea de albine; ndulcitor ideal pentru ceai, lapte, cafea, suc. Nu poate
fi folosit la prepararea unor prjituri, nici a cozonacilor, (aluatul ndulcit
cu miere nu crete), preparat termic la 70 grade devine toxic.
Zahrul brut; granule ca zahrul obinuit dar sunt nchise la culoare.
Pentru gtit se comport ca i cel obinuit, dar are punctul de topire mai
jos, face mai puin spum.
Firma exportatoare Sano-Vita 021.222.03.47, 072237186.
Lmia; sucul stimuleaz pofta de mncare. 2 lingurie de suc,
nendulcit cu 1 pahar de ap, se bea inainte de mas cu . de
or, ajut la stimularea fluxului de saliv i a sucurilor gastrice..
Lenicalm; 3 plante, vinari, pducel i tei, pentru insomnie, reduce
nervozitatea la aduli i copii.
Lipostop;combinarea oetului de mere cu bio-crom, care stimuleaz
procesele de ardere a grsimilor i a glucozei n snge, scade apetitul
pentru dulciuri, transform depunerile adipoase n energie.
Liv. 52; hepatoprotector i detoxifiant, un supliment nutritiv care
optimizeaz funciile ficatului. Conine cicoare, coada oricelului, dar i
plante din zonele nalte din Himalaya, precum Tamarix gallica, cu rol
tonic, reglator al metabolismului hepatic.
Livo smilin; remediu naturist, protector al ficatului, cu dubl aciune
asupra viruilor, toxinelor, ct i mpotriva modificrilor patologice ale
esutului hepatic, care apar n aceste cazuri. Regenereaz celula
hepatic, amelioreaz circulaia sanguin intahepatic i a proceselor
metabolice.
Lactat de magneziu i vitamina B6; carene de magneziu i vitamina
B6, datorate alimentaiei dezechilibrate, efort fizic, stres,
anxietate,astenie, insomnie, spasmofilie, palpitaii.
Maca; o plnt cu rdcin robust care crete pe platourile alpine din
Peru, face parte din gama nutraceutice innovatics. Reface echilibrul
organismului, ntrete sistemul imunitar, un tonic fizic i mental, aciune
asupra sistemului endocrin, reduce disconfortul fizic i emoional asociat
Page 49 of 1147
cu sindromul premenstrual i cu menopauza.

Macerat de usturoi; 2 cei de usturoi pisai se macereaz o sptmn n 250ml. vin
alb natural. Se bea cte 1 linguri dimineaa 3 sptmni
Mcri; frunzele lui stimuleaz digestia, efect detoxifiant,neutralizeaz
otrvurile preluate din mediul nconjurtor, pareze ale nervilor periferici,
adjuvant n hemiplegie (1/2 pahar de suc dimineaa i seara, timp de 2
sptmni cu una de pauz). Raia maxim zilnic pentru un adult este
de 70-100 g., peste aceast doz apar fenomene de demineralizare,
tlburri digestive, ameeli, tulburri nervoase.
Mrarul; folosit ca adaus la mncare, dar i ca medicament, fiind
menionat ntr-un papirus egiptean vechi de 4000 de ani. Este intens
folosit de medicina tibetan i indian, unde este administrat ca tonic
digestiv, antiinfecios i antiinflamator. In antichitate era preuit de
romani, fiind un remediu contra tulburrilor digestiv i a durerilor de cap
ce apreau dup petrecerile mbelugate. Sucul proaspt se ddea
pentru bolile de inim, contra tusei.
Mrul lupului, unguent; 6 linguri tinctur se las pe o farfurie pn se
evapor alcoolul i rmne o past groas, care se amestec cu .
dintr-un pachet de unt uor inmuiat lang foc, cu o lingur de lemn
se omogenizeaz, se pstreaz la frigider
Mrul lupului, este o plant toxic. Administrat intern fr avizul
medicului, utilizat extern nu prezint pericol cu condiia s fim ateni la
manipulare i depozitare .Este cea mai veche plant folosit ca
medicament n Egiptul antic acum 5000de ani, numit iarba cobrei fiind
singurul remediu.. Galii o foloseau pentru tumori i a oricror
excrescene de pe corp n Spania se folosea de ctre cavaleri pentru
tmduirea rnilor,prevenirea infeciilor. Englezii recomandau
mestecarea a 2 frunze , pentru ntrirea organismului la epidemii i
eliminarea abceselor dentare.. Avertizau asupra toxicitii ei dac este
folosit mai mult de 3 sptmni,duneaz rinichilor, vezicii urinare i
tubului digestiv.
Mr, struguri, afine; conin polifenol (antioxidant) care ucide viruii.
Mentusin; conine lemn dulce, eucalipt, cimbru, coada oricelului, indicat
pentru tuse, bronit, rgueal, stri gripale.
Mentat; conine 2 plante Centella i Bacopa, scade emotivitatea n
timpul examenelor, ajut la asimilarea cunotinelor, crete capacitatea
de concentrare, atenia i memoria, nltur oboseala, epuizarea psihic
i insomnia
Medicamentele Dr. Mircea Ciuhri; Hepato-Liz, supliment nutritiv i
Imuno-Max imuno-stimulator.
Crema pentru ngrijirea pielii, mrete elasticitatea tenului, elimin
ridurile, petele maronii, btturile, aluniele, nevii i verucile.
Crema pentru picioare, mpotriva varicelor, reduce inflamaiile
articulaiilor.
Crema pentru glezne, efect n artroze i arterite, regenerarea esuturilor mrind fluxul
sanguin n zonele afectate.
Page 50 of 1147
Crema pentru decolteu, pentru nodulii mamari, asigurnd absoria

acestora.
Crem anticelulitic.
Crema pentru piele descuamat, elimin crustele cutanate, pentru
psoriazis.
Crema pentru masaj corporal i zona Zoster.
Lipogel pentru unghii, elimin esutul mort, hrnete rdcina i trateaz
micozele.
Gel pentru cavitatea bucal, trateaz Candidozele i micozele bucale.
Gel V, pentru absoria varicelor esofagiene.
Gel pentru ngrijirea dinilor i gingiilor i a paradontozei.
Intim gel V, pentru zonele intime, regleaz flora mucoasei vaginale, n
tratarea micozelor vaginale.
Intim gel H, pentru fibroamele uterine i a hemoroizilor.
Adenom-Liz, pentru prostat, sub form de supozitoare.
Kerato-Liz, afeciuni cutanate grave, carcinoame, melanoame i alte
formaiuni tumorale ale epidermei.
Sediul n Str. Toamnei nr. 100 tel. 2100082/2103470.
Macerat gliceric de arin negru; ulcer gastroduodenal.
Morcov; sucul conine beta-caroten, potasiu i substane
anticanceroase, fiind cel mai important furnizor de vitamina A, conine
fier, n combaterea anemiei i a tulburrilor de cretere, pentru intestine
acioneaz ca un regulator i cicatrizant gastric, n tinerete celulele i
stimuleaz funciile hepatice. Se consum crud ras sau suc.
No-spa;.dureri biliare,gastro-intestinale (ulcer, gastrit, colon iritabil,
dureri menstruale, anexit).
Normobil; normalizeaz secreia biliar, se ia 30 min. nainte de masa.
Omega 3 6 9; scade colesterolul i trigliceridele, previne
ateroscleroza i HTA, crete imunitatea, previne depresia, a scderii
capacitii de atenie i a Alzeheimerului, afeciuni dermatologice
eczeme, psoriazis acnee, tulburri premenstruale, crampe uterine.
( produs de Mondopharm Corporation)
Oscillococcinum; un medicament homeopatic folosit n prevenirea i
vindecarea strilor gripale. O singur doz pe sptmn pentru a
preveni boala. La primele simptome ale bolii, se ia o doz, se repet o
dat sau de 2 ori la interval de 6 ore. Cnd se instaleaz gripa se ia o
doz dimineaa i una seara timp de 3 zile.
Osteocicatrat TR; unguent uz veterinar, conine extract de rdcin
de ttneas i rostopasc, pentru afeciunile oaselor: entorse, luxaii.
dureri articulare, accelereaz formarea calusului osos. In reumatism
articular, afeciuni ale pielii, plgi cutanate, produse de nepturi, tiere,
arsuri, degerturi, ulcer varicos, eczeme greu vindecabile, papilomatoz.
Produsul se aplic pe zona afectat, n strat subire, cu ajutorul spatulei
din ambalaj. Tratamentul se face timp de 4 5 zile, sau pn la 14 zile n
afeciuni grave. Nu are contraindicaii.
Osteocynesine; pentru fixarea i metabolismul Ca, sugari, copii
Page 51 of 1147
adolesceni, femei nsrcinate, fracturi, osteoporoz, se poate folosi i n

medicina veterinar.
Ovz; hipotiroid, fulgii de ovz vor fi trecui pentru mult timp in
diet, suplimentar se va bea ceai din 7 linguri boabe fierte .
or in 1 litru ap, este recomandat n astenie, surmenaj,
somnolen, pietre la rinichi, impoten.
Prodigest capsule; procesul digestiei, dureri abdominale, gastrit,
parazii intestinali.
Pducel; frunzele i florile sale culese primvara au efecte tonice
cardiacice puternice, dilat arterele inimii, regleaz tensiunea arterial,
calmeaz psihicul. Florile si frunzele se culeg, se usuc, se macin cu
rnia electrica, se administreaz 1 linguri de pulbere pe stomacul gol,
de 3 ori/zi. Durata tratamentului este de 1 lun, pentru prevenirea bolilor
de inima i de 3 luni pentru bolnavii cardiovasculari cronici. Cura are
efecte bune n tratarea ischemiei cardiace, a ischemiei dureroase
(anghina pectoral), sclerozei coronariene, arteriosclerozei. De
asemenea pentru aritmii cardiace, hipertensiune sau tensiune oscilant.
Pentru cardiopatiile de origine diabetic se face un amestec de pulbere
de pducel, anghinare, afin, n pari egale, se ia 1 linguri ras de 4
ori/zi, la orele 8, 12, 18, 22.
Ptrunjel; conine mai multa vitamin C dect lmia, vitamina K, beta
caroten, magneziu i calciu. In antichitate, la nceput de var se mesteca
ptrunjel verde pentru a feri de insolaie, infecii digestive i dureri de
cap.Medicii din evul mediu susineau c d imunitate la otrvire i la
intoxicaiile lente de tot felul. Cercetrile moderne arat o puternic
aciune la nivelul ficatului i a splinei, precum i asupra sistemului
endocrin i digestiv. Consumat crud, protejeaz plmnii i cile
respiratorii, ficatul, intestinul, rinichiul. Ameliorarea tumorilor cerebrale,
reduce efectul nociv al alcoolului.
Ptlagina; rol hipotensor, este bun n ateroscleroz i
hipercolesterolemie, fiind un detergent al sistemului circulator.
Ppdia; att frunzele i rdcina, sunt un excelent tonic circulator, cu
aciune n ateroscleroz.
Plantele amare; sunt considerate adevrate catalizatori ai organismului.
De obicei se suprapune cura cu plante depurative, cu cele amare,
pentru ca dezintoxicarea s fie mai puternic. Apoi plantele amare se pot
lua i n afara tratamentului de dezintoxicare, mai ales cnd exist
probleme cu ficatul, bila constipaia.
Pelin; indicat n cura de purificare mai ales la persoanele cu trai sedentar. Se
administreaz sub form de tinctur, se iau 3 lingurie /zi
diluate n puin ap, de regul cte 1 linguri nainte de mas, cura
dureaz 2 sptmni, urmat de o pauz de 10 zile, dup care se poate
relua tratamentul. Se respect timpul de pauz.
Rostopasca; toxic, dar cu efecte asupra ficatului i bilei foarte puternice,
fiind drenor i regenerator. Se ia sub form de pulbere, 1 vrf de cuit de
3 ori/zi., pe stomacul gol.
Page 52 of 1147
Bitter suedez; o . lingur - 1 lingur inainte de fiecare mas, puse n

ap sau ceai.
De regul depurativele se iau primele, cu . or inainte de
mas, in timp de plantele amare se iau cu 10 min. Efectul
plantelor amare sa fie complet ele se mai iau inc o sptman
dup ce s-a terminat tratamentul cu plantele depurative.
Plantele amare contribuie la stimularea i reglarea imunitii.
Pelinul remediu pentru compensarea efectelor sedentarismului i atoniei
digestive.
Rostopasca recomandat n dischinezie biliar, hepatit.
Bitter suedez spectru mult mai larg, datorit compoziiei sale, stimuleaz
digestia, recomandat pentru gastrit hipoacid, indigestie.
Plantele amare nu pot fi folosite de persoanele slbite, surmenate fizic
sau psihic. Pelinul nu va fi folosit de gravide, de cele care sufer de
gastrit.
Pinosol; nas nfundat
Plante depurative; cu rol s fac curenie general n organism,
determinnd eliminarea reziduurilor pe toate cile principale, transpiraie,
urin, fecale. Purificarea este att de intens, nct pot aprea fenomene
neplcute ca transpiraie abundent, urt mirositoare, urinare abundent,
erupii, cu timpul dispar.
Trei frai ptrai; pentru persoanele sensibile la bolile sezonului rece, mai
ales la guturai i bronit, astm, reumatism.. Se prepar un ceai din 2 3 linguri de plant mrunit intr-o jumtate de litru de ap plat. Planta
se las la macerat la temperatura camerei, de seara pn dimineaa,
cnd se filtreaz. Maceratul se las, iar planta rmas se oprete timp
de . or cu . litru de ap clocotit, apoi se filtreaz i se las la
rece. Se combin maceratul cu extractul, iar preparatul va fi but pe
parcursul unei zile.
Boabele de ienupr; eficient pentru persoanele care acumuleaz foarte
mult ap n esuturi, care au probleme cu rinichii i cile urinare. Se ia
sub form de tinctur, 1 linguri diluat n 1/2 pahar de ap, de 3 ori
/zi. Intr-un borcan cu ap 15 lingurie de boabe de ienupr
mcinate cu rnia de cafea, dup care se adaug un pahar de alcool
alimentar de 70, se nchide borcanul ermetic i se las la macerat timp
de 10 zile, se filtreaz.
Fructele de soc; cele mai puternice i depurative. Se folosete tinctura
obinut din fructe proaspete. Tinctura deblocheaz tranzitul intestinal,
fiind de un ajutor pe termen lung persoanelor constipate sau cu o
eliminare lene. Mobilizeaz toxinele din organism i intensific
eliminarea lichidelor din corp prin diurez i transpiraie. Cel mai
spectaculos efect al acestui remediu este reglarea rapid a greutii
corporale. Mai ales n sezonul rece, cnd Kilogramele se depun cu
uurin. Se administreaz 1 - 2 linguri de tinctur pe zi, dimineaa pe
nemncate. Pentru persoanele obeze se recomand o schem; n prima
zi se ia 1 linguri la ora 18; a 2-a zi se iau 2 lingurie la aceeai or
Page 53 of 1147
,a.m.d., pn n ziua a 7-a, cnd se ajunge la 7 lingurie luate toate o

dat. Se menine aceast doz 30 zile. Dozele progresive se iau pentru
a nu crea un oc tranzitului intestinal, care va fi foarte accelerat, la fel ca
i diureza.
O cur este determinat de gravitatea problemelor. Pentru oi persoan
cu o via echilibrat 2 sptmni. Persoanele foarte sensibile la rceli 1
lun.
Aceast cur ne face s ne simim mai uori, proaspei, capacitate de
munc sporit, somn odihnitor, o piele mai curat, mai strlucitoare, o
rezisten fizic i psihic mai bun.
Cura cu trei frai ptai, ajut la eliminarea bolilor respiratorii cronice
(bronita i astmul) i bolilor alergice.
Cura cu tinctur de ienupr, mrete imunitatea la nivelul rinichilor i a
vezicii, ceea ce duce la vindecarea cistitelor, nefritelor.
Cura cu tinctur de fructe de soc, elimin constipaia i ajut la scderea
n greutate.
Porumb;, n obezitate, mmliga confer senzaia de saietate, n
hipotiroid, sunt reduse efectele ca ngrarea, somnolena, lipsa de
tonus fizic i mintal. Mrete secreia biliar i grbete golirea ei,
gastrita i ulcerul sunt ameliorate de mmliga cald, avnd efect de
reducere a aciditii.. Consumat frecvent amelioreaz diabetul, litiaza
renal i hepatita
Reumador gel; tratarea afeciunilor dureroase, inflamaii oasteoarticulare,
musculare, articulaii dureroase, contuzii, entorse, luxaii
(piroxicam 0,5%)
Roinia; ulei eteric cu un miros puternic de lmie (i se mai spune
lmi) i mult vitamin C. Se folosete ca antispasmodic, calmant,
scderea tensiunii, n migrene, insomnie, isterie, nevralgii, respiraie
greoaie, astm, afeciuni ale pielii, arterosclerozei. Decoctul i infuzia n
cazul durerilor menstruale.
Sarea de buctrie; o surs natural de clor.
Schinduf; folosit n nordul Africii, India i Asia mic, cu aplicaii medicale
i culinare. Vechii egipteni l foloseau n prepararea soluiilor pentru mblsmare.
Seminele sale sunt hrnitoare, pentru convalesceni, a
celor slbii, dar trebuie evitate de femeile gravide, provoac contracii
uterine. Totodat s-a descoperit c seminele pot inhiba dezvoltarea
celulelor canceroase la nivelul ficatului, scad colesterolul i sunt
excelente pentru diabetici. Frunzele se pot utiliza att proaspete ct i
uscate, iar seminele se recolteaz cnd sunt bine coapte i uscate.
Frunzele i seminele sunt antiinflamatorii, qantitumorale, carminative,
expectorante, febrifuge, galactogene, hipoglicemice, laxative, tonice
uterine. Mucilagiile sunt folosite n tratarea inflamaiilor la nivelul
stomacului, intestinului, ca i vindecarea ulcerului. Seminele sunt
hrnitoare, conin mult fier i stimulnd metabolismul dau rezultate bune
n caz de debilitate fizic datorit anemiei sau bolilor infecioase, mai
ales cnd este afectat sistemul nervos. Extern pot fi utilizate sub form
Page 54 of 1147
de cataplasme, dup ce au fost mcinate i amestecate cu puin ap i

oet, pentru tratarea rnilor sechise sau purulente.
Septilin; pentru sistemul imunitar zilnic timp de 3 - 5 sptmni.
Sfecl; surs de magneziu, beta-caroten, vitamina C i E, potasiu i acid
folic.
Substanele nutritive din sucurile de fructe i legume;
- beta-caroten - morcov, papaya
- acid folic - portocale, napi, brocoli
- vitamina B6 - napi, spanac, nap turcesc
- vitamina C - ardei gras, citrice, varz
- vitamina K - brocoli, nap, urzici, fragi, cpuni
- calciu - nap, bok choy (varz chinezeasc)
- crom - mr, varz, ardei dulce
- mangan - varz de Bruxelles, varz
- potasiu - elin, roii
- seleniu - mr, usturoi
- zinc - morcov, ginger, mazre verde
Talpa gatei; actiune n afeciunile de origine nervoas, reducnd
totodata i tensiunea arterial.
Terapia cu petrol; petrol distilat ntre 100 - 120, timp de 6 sptmni,
dimineaa 1 lingur, pe stomacul gol, cu o . de or inainte de mas,
4 sptmani pauz, apoi inc 4 sptmani se ia cate 1 lingur
de petrol dimineaa, pe stomacul gol, cu 1/2 de or inainte de mas.
Terbisil; tratamentul rapid al micozelor, onicomicoze, micoze
interdigitale, axilare, inghinale, se aplic de 1 2 ori/zi.
Traista ciobanului; regleaz tensiunea arterial.
elin; substane anti-cancerigene, bogat n potasiu, sodiu, ajut la
scderea tensiunii, nlocuiete pierderea de minerale i lichide
consumate n procesului de transpiraie, disfuncie sexual. Se consum
sub form de salat.
Unguent muguri de plop negru; (vezi fibrom), rni deschise, cicatrice
inestetice, herpes, cancer de piele, hemoroizi, ulcer varicos, comprese
cu tinctur, apoi crema( vezi fibrom), (Firma productoare S.C. Dacia
Plant S.)
Usturoi verde; anticanceros datorit substanelor oxidante i imunostimulatoare,
reduce incidena cancerului pulmonar, esofagian (nltur o
parte din efectele negative ale fumatului),genital, intestinal i pancreatic.
Usturoi; acioneaz ca un antibiotic natural, subiaz sngele, reduce
colesterolul.
Valeriana; recomandata pentru cei care sufera de boli de inima ce apar
pe fondul stressului psihic, a epuizarii, insomniiei, pe fond emotional,
furie, nervozitate, iritabilitate, anxietate, pentru femeile ajunse in pragul
menopauzei.
Varza; caliti curative n tratarea ulcerului, dar trebuie combinat cu
tratament medicamentos adecvat.
Page 55 of 1147
Vsc; actiune remarcabila in hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si

tulburari circulatorii.
Extraxtul de vsc se gsete la noi sub 2 forme: Iscador i Isorel. Dintre
cele 3 tipuri de isorel A, M si P numai primul este omologat. Este
preparat i administrat n doze homeopatiuce n produsul Iscador.n
terapia cancerului.
Vita care; aloe Vera pentru constipaie i arsuri stomacale, ulcer gastric
i duodenal, n afeciuni hepatice, antiinflamator i antioxidant
Vitacaps; ulei din semine de in, colon iritabil, regleaz tranzitul
intestinal, scade colesterolul.
Vitamina B 17; se administreaz preventiv pentru tratarea cancerului, se
gsete n snburii de caise, mere, piersici, prune.
Vitamina PP sau B 3; scade tensiunea arterial i reduce colesterolul.
Veral gel; (diclofenac) antiinflamator i analgezic care ptrunde n
profunzime la locul durerii. Recomandat n traumatisme ale tendoanelor,
ligamentelor, muchilor, articulaii, dureri postoperatorii i posttraumatice.
Zahr invertit; 1 kg. zahr alb, 450 ml. ap, 1 linguri acid citric, saqu
tartric (sare de lmie). Aceste ingredinte se pun la foc domol ( nu direct)
ntr-o oal emailat fr pete de rugin, timp de 10 min. Se amestec cu
o lingur de lemn i se strnge spuna. In felul acesta se obine un
amestec de 2 monozaharide (glucoz i fructoz), cu o putere dubl de
ndulcire. Sporete capacitatea de asimilare a calciului m intestin,
combate i vindec rahitismul, provine formarea calculilor renali, dizolv
uraii, nu este cancerigen ca zahrul alb.
Zincul; pentru senilitate se ia zinc i magneziu, zincul acioneaz mai
bine n prezena vitaminei A.
RETETE PENTRU SLABIT
Slbii n 7 zile 7 Kg.;
- 1 zi - orice fruct fr banane, pepenele verde i galben mai puine
calorii dect
majoritatea fructelor.
- 2 zi - vegetale conservate sau crude,fr fasole uscat, mazre,
porumb
la prnz supa, la cin cartof copt la cuptor cu unt. Nu mncai
fructe
- 3 zi - orict dorii legume, fructe, sup, fr cartofi copi. Dup 3 zile
dac nu triai
slbii.
- 4 zi - 3 banane i lapte degresat, ap mult, sup,
- 5 zi - carne de vit cu roii (250g carne i o cutie de roii n bulion, sau
6 roii
proaspete), 6 - 8 pahare de ap, sup o dat pe zi.
- 6 zi - carne de vit cu legume sau cartofi, sup o dat pe zi.
- 7 zi - orez Uncle Bens, suc de fructe nendulcit (Santal) i legume
Page 56 of 1147
sup o dat pe zi.

In a 7 zi slbii 5 - 8Kg., dac ai slbit mai mult ntrerupei regimul 2 zile
i apoi
reluai-l. Daca e urmat corect, cur organismul de toxine i v simii
mai bine
Este rapid, arde grsimile i are mai multe calorii dect mncai.
Interdicii; pine, alcool buturi carbogazoase, prjeli.
Voie; apa, ceai, cafea fr zahr, suc nendulcit i lapte degresat, sup
toat ziua cnd v este foame. Intr-o zi se poate nlocui carnea de vit
cu pui la grtar fr pieli, sau cu pete.
In celelalte zile e nevoie de proteine , carne de vit.
Barley Water; butura care te ajut s slbeti uor, 50 g, boabe de orz
se fierb n 1 litru de ap 30 min. Lichidul se consum toat ziua.
Chefir; arde grsimile de prisos, 1 pahar nainte de mese.
Dieta cu iaurt; timp de o sotmn, dimineaa se mnnc un iaurt
amestecat cu fulgi fr zahr, miere, stafide sau nuc, la prnz sup de
orice fel doar zeama i legumele fierte, seara ca dimineaa. Se beau 2
litri de ap, ceai, cafea fr zahr. Se slbete 1 Kg. /zi. In weekend se
mnnc normal iar sptmna urmtoare se reia regimul pentru a slbii
mai mult.
Dieta alternativ; luni 6 Sana, mari 6 cartofi fieri fr sare, miercuri 6
mere, joi 6 ou fierte tari, vineri 600 g. Brnz de vaci, smbt 600 g,
carne fiart de pui sau vit fr sare. In 7 zile se slbete 5 Kg.
Diet obligatorie; carne slab 2oo - 300 g., sup legume fr paste
finoase, pete fr sosuri, ou. preparate oricum, salate de roii, ridichi,
elin, murturi n oet, brnz uscat, cacaval,vaier, fructele se
mnnc separat. Sunt interzise dulciurile, grsimile, alcoolul, pinea i
finoasele.
Cura cu ananas; sau cura Afroditei, timp de 3 zile mesele de prnz i
seara , se va mnca numai, 2 cotlete de miel la grtar i 2 felii mari de
ananas proaspt. n timpul mesei nu se consum buturi, fr mic dejun,
peste zi 1 - 2 litri ap sau ceai din frunze de coacz negru, frasin.
Anasonul conine o drojdie i un ferment digestiv care diger n cteva
minute de 1000 de ori greutatea lor.
Cura cu ciree; fiind un fruct srac n principii nutritive, se recomand
cure de 2 zile pe sptmn, ct ine sezonul. Cireaa conine un
depurativ puternic, care elimin toxinele i deeurile din organism.
Cura cu coada calului; macerat la rece, 2 3 cni/zi, cu puin nainte
de mas, mrete intensitatea procesului de liminare pe cale renal i
digestiv.
Cura cu lmi; se bea zilnic progresiv suc de lmaie,pornind de la
sucul unei . lmaie, urcand .progresiv (1/2) ,pan la 10, apoi
se coboar progresiv, pe o perioad de 4 - 5 sptmani.
Cura de ntreinere; seara se taie in felii o . de lmaie cu coaj
cu tot, se adaug o man de mueel, apoi o can de ap clocotit,
se las la macerat pn dimineaa, cnd se bea pe nemncate
Page 57 of 1147
Cur de sucuri; pe durata unei zile se poate bea un singur suc,

legumele se cur de coaj, se rad i se preseaz printr-un tifon, sau la
centrifug. Pentru gust mai bun se adaug la suc, verdeuri proaspete,
mrar, ptrunjel, elin.
- dup trezire 1 - 2 ceti de ceai rozmarin (stimuleaz tensiunea sczut)
- ora 9, 250 ml. suc morcovi amestecat cu 1 linguri ulei de msline
- ora 11, 250 ml. suc varz murat, cu leutean tocat, mrar.
- ora 12, 1 pahar mare cu ap mineral
- ora 13, 250 ml. suc sfecl roie, cu 1 linguri de tre de gru
- ora 16, 1 ceac ceai de mcee
- ora 17, 250 ml. suc morcovi, cu frunze de busuioc i amestecat cu o
linguri de smntn
- ora 18, 1 pahar mare de ap mineral
- ora 20, 1 ceac ceai de flori de tei sau iasomie (calmeaz)
n total 320 calorii/zi.
Important; pregti sucul din legume proaspete, bei sucul imediat dup
preparare, n ceai nu punei nici zahr nici miere, 1 zaharin.
Lipostop; supliment nutritiv, oet de mere cu bio-crom, arde grsimile, scade glicemia,
apetitul pentru dulciuri, depunerile adipoase le
transform n energie i putere de munc.
Porumb; n obezitate mmliga confer o senzaie de saietate. n
hipotiroid, anumite probleme cum sunt ngrarea, somnolena sunt
reduse. Mrete secreia biliar i faciliteaz evacuarea sa. Ulcer i
gastrit, efect de ameliorarea aciditii, acelai rol l are n diabet, litiaz
renal i hepatit
Slbit zodiacal; LEU - nu mncai pine dect la micul dejun,(pine
integral), fr alcool, brnzeturi cu peste 20% grsimi i mncare cu
sos, dulciuri. Se recomand carne la grtar, pete fiert n abur sau la
grtar, legume verzi, fructe . Nu v servii de 2 ori i nu bei n timpul
mese
SGETTOR - va place ambiana vesel, nelipsit de la banchete i
ieiri cu prietenii, ducei o via social activ, unde avei ocazia s bei
i s mncai, alimente interzise, dulciuri, mncare cu sos, carne gras
(miel, porc, antricoate de vit), produse bo0gate n colesterol (brnzeturi,
glbenu, creier, momie). Se recomand micul dejun compus din suc
proaspt de fructe, o felie de unc sau 1 ou tare, 1 iaurt, 1 - 2 felii pine
integral, ceai sau cafea. La prnz i la cin se umple stomacul cu
cruditi, evitnd sosul de maionez, carne alb, pete. Ca desert fructe
proaspete (cpuni, piersici, pepene).
PETI - zodie de ap, guvernat de Neptun ,trebuie supravegheat
silueta. A se evita alimentele care conin zahr, alcool, sau pe cele prea
bogate n ap, cireele pepeni i piersici.
Se recomand pete la grtar sau cuptor, legume fierte cu 1 bucic de
unt, compot din fructe proaspete, cpuni, caise ndulcite cu edulcorani,
ap,ceai, suc de portocale, sau grapefruit proaspete, dar nu n timpul
mesei.
Page 58 of 1147
Reeta cu ap fierbinte; luni, mari, miercuri, de diminea pn seara

se bea din 3 n 3 ore cte o can de ceai ne ndulcit i ct mai fierbinte,
apoi se bea o can de lapte de la temperatura camerei. Seara, pn la
ora 20, se consum 100 g. carne slab cu o salat de legume crude sau
fierte n aburi. Orice aliment este exclus, n timpul sptmnii se
mnnc normal. Se slbesc 1 - 1,5 Kg. pe sptmn.
Regim de slbit nocturn; Universitatea South California, recomand
mncatul seara, naite de culcare, a unei porii mici de albumin, 30g.
Pete sau carne de piept de pui fr pieli, i sucul de la o lmie. In
timpul nopii glanda hipofiz transform albumina din alimente ntr-un
hormon puternic care arde grsimile transformndu-le n energie. In felul
acesta dimineaa, ne trezim bine dispui, n form fizic bun i mai
slabi.
Regim de 3 zile; prima zi, se consum numai banane, a 2 a zi, legume
fierte cu sau fr sare, a 3 a zi, pine prjit cu carne slab de pui sau de vit la grtar.
In celelalte zile se mnnc normal fr grsimi,
aluaturi, dulciuri. Este un regim cu proteine, vitamine i sruri minerale.
BOLI
Agitaie nervoas; amestec din plante uscate de ment, rdcin de
valerian, conuri de hamei, luate n proporie de 2 linguri din prima plant
i cte una din celelalte. Peste 1 lingur de amestec se pun 400 ml. ap
clocotit, se las la infuzat pn se rcete, se bea cte 200 ml. 2 ori/zi.
Alcoolism; ceai concentrat de cimbru 1 pumn de flori la 1 litru de ap
clocotit, se bea din . in . de or cate 1 linguri. Apare o stare
de transpiraie abundent, grea, urinare puternic i poft de mncare.
La consumul de alcool apare greaa, cura se face timp de 2 sptmni.
Sau ceai de pedicu, infuzie de 5g. la 150 ml. ap clocotit, se bea
dimineaa la 1 or dup micul dejun, timp de 8 zile.
Sau se administreaz pulbere de pedicu, un vrf de cuit, di 4 n 4 ore,
maxim 4 doze/zi. Tratamentul dureaz 6 luni i are ca efect diminuarea
dorinei de a consuma alcool.
Semine de ptrunjel; au rol de a face renunarea mai uoar la alcool i
de a menine un echilibru n organism, se ia cte o jumtate de linguri
de pulbere de 2 3 ori/zi pe stomacul g ol, cu puin ap. Tratamentul
dureaz 3 sptmni cu o sptmn de pauz, dup care se reia.
Sau, din 3 n 3 ore ( 6, 9, 12, 15, 18)i se dau alcoolicului cte 6 lingurie
de miere. Tratamentul dureaz 2 zile. Ultimele lingurie de miere se dau
la ora 24. Dup toata cantitatea de miere pacientul nu mai vrea alcool.
setea de alcool este provocat de lipsa potasiului din organism.
Cur de 3 luni cu pulbere de ctin (vezi, medicamente), 3 lingurie/zi.
Alcoolicii care au fcut cur de dezintoxicare, tremuratul minilor,
nervozitatea i ieirile violente sunt mai estompate, fa de cei care nu
fac tratament cu ctin.
Page 59 of 1147
FITO Antialcool & antitabac, mpotriva dependenei de alcool i tutun, se

administreaz i fr tirea pacientului.
Alergie la firele postoperatorii; cu compresii sterile se tamponeaz
zona cu ap oxigenat, apoi se unge zona cu alifie de glbenele dup
care se pune compres cu bitter suedez.
Alergie; tratament simptomatic cu PERITOL, antihistaminic foarte
eficient i cu efecte secundare reduse. Dup investigarea alergiei i
stabilirea pe baz de teste dermatologice a alergenului, se face un
tratament de desensibilizare (un vaccin). Clinica de alergologie din
cadrul spitalului Dr. C. Davilla, Bucureti, Calea Griviei nr. 7.
Alzheimer; la nceput se manifest tulburrile de memorie i apoi cele
de orientare spaial. Dezorientarea spaial este foarte important,
deoarece se rtcete cu uurin pe strzi i chiar n propria cas. Are
dificulti n exprimare i n a nelege limbajul celorlali i gsete cu
greu cuvintele.
Cu timpul i pierde capacitatea de a face treburile obinuite. Perioada
terminal a bolii se caracterizeaz printr-o stare de demen profund.
Apare mutismul i se instaleaz diverse semne neurologice.
Din cauza tulburrilor de tip demenial i a agitaiei, bolnavii comit acte
antisociale - agesiuni, atentate, viol, vagabondaj, prsirea domiciliului.
Sub influena unor persoane strine, cedeaz bunuri proprii, fac
testamente. Din aceste motive se impune stabilirea de ctre o comisie
de experi, punerea bolnavului sub interdicie. Specialitii spun c
sechelele rmase dup o lung internare n spitalele de psihiatrie i
pierderea suportului familial accelereaz n mod incontestabil
degradarea mental a vrstnicilor.
Nu exist o reet unic de tratament al bolilor psihice. Scopul
tratamentului medicamentos i psihosocial, este de a interveni cu
medicamente care pun n repaus scoara cerebral, fie prin psihoterapie,
stimularea autocontrolului prin explicaii logice i perseverente. Instituirea
precoce a tratamentului este esenial pentru o bun recuperare, o dat
diagnosticat depresia se vindec 80% din cazuri, iar pacienii i reiau
activitatea, obinnd rezultate la fel de bune ca nainte de boal.
Tratamentul se face cu o gam larg de medicamente antidepresive i
psihoterapie.
Exerciiile fizice i intelectuale mpiedic evoluia Alzheimer i prelungesc
viaa persoanelor diagnosticate. Medicamentele ntrzie progresul bolii.
De asemenea se recomand supravegherea tensiunii arteriale i
stabilirea unei alimentaii bogate n seleniu i vitamina C.
Anemie; ceai de angelic cu lptior de matc i untur de pete n pri
egale.
Sau pulbere de ctin, 1 linguri de 3 ori/zi, n cur de o lun.(vezi,
medicamente)
Anemie feripriv; ctin alb, teci de fasole fr semine, urzic,
intaur, coada oricelului, doar tecile se fierb 3 min. restul plantelor se
infuzeaz 10 min. La 250 ml. ap
Page 60 of 1147
fiart se pune 1 linguri plante, se beau 3 cni/zi cu . or inaintea

mesei. Ceaiul se poate indulci cu miere de man, care conine
fier de 4 ori mai mult dect cea deschis la culoare. Suc de sfecl roie,
zilnic . pahar, numai dup micul dejun i cin timp de 3 luni.
Eficient este produsul HERCULES i MULTIFRUCT TOTAL NR.1.
Boala Crohn; medicamentul Remicade.
Boli infecioase recidivate; ptrunjel verde tiat fin amestecat cu
ceap, suc de lmie i eventual cteva roii, este folosit ca salat,
pentru cei care au infecii. Acest remediu, activeaz sistemul imunitar i
combate foarte multe specii de bacterii i ciuperci parazite.
Preventiv, dimineaa, la micul dejun, pe o felie de pine unsa cu ulei de
msline, presrat din abunden cu ptrunjel tiat, dac se poate se
pune i un cel de usturoi.
Atac de panic; infuzie de lavand 1 linguri la o can de ap clocotit,
se beau 2 cni/zi, una dimineaa i una seara. Sau tinctur de lavand
de 2 ori/zi 15 20 pic. Neaprat se iau suplimente de Ca i Mg, 10
zile/lun, 3 luni consecutiv.
Cancer (diferite forme, mielom, neoplasm, leucemii) cu condiia s nu
existe metastaze, extract de vsc, procurat din Cmpina - Dr. ogoreanu
Eduard.
Salatele cu mult ptrunjel sunt exceleni adjuvani n tratamentul
cancerului, menine pofta de mncare, activeaz sistemul imunitar,
restabilete echilibrul hormonal, combate reaciile adverse ale
citostaticelor i ale radioterapiei.
Carena de:
Vitamina B3; afecteaz pielea, sistemul digestiv i nervos. Aportul mrit
de vitamin , reduce riscul de a face cancer oral i esofagian. Medicii
recomand suplimente de vitamin cnd este vorba de acnee,
dislipidemie (grsimi n snge), osteoartrit, schizofrenie, cataract,
diabet, hipotiroidism, hipoglicemie, dermatite .Alunele, drojdia de bere,
pete (ton, somon), pui, curcan, conin vitamina B3.
O cretere prea mare de vitamin B3 n organism v-a da reacii
neplcute ca diaree, gastrit, probleme la ficat, ochi, crete acidul uric
(guta).
Vitamina B5; numit acidul pantotenic, ia parte la o serie ntreag de
procese, reacii ce menin viaa, cu extragerea elementelor valoroase din
hran i n procesarea grsimilor. Regleaz colesterolul, transmite impulsurile nervoase
de la i spre creier, activeaz producia de hormoni
a glandelor suprarenale. Ungerea rnilor cu unguente care conin
vitamin B5 va duce la vindecarea lor mai rapid.
Este recomandat pentru reducerea colesterolului i trigliceridelor,
tratamentul artritei reumatoide, acnee, maladiei Alzheimer. Ficatul,
rinichii, drojdia de bere, glbenuul, petele gras, laptele, ciupercile,
spanacul, mazrea, fasolea, conin vitamin B5, dar apar probleme
pentru c este foarte perisabil datorit preparrii acestor produse. i
alimentele conservate sau congelate i reduc coninutul de vitamine.
Page 61 of 1147
Carena de vitamin B5 apare la alcoolici i femeile care iau

anticoncepionale cu concentraie mare de estrogen i progesteron. Apar
insomnii. Dureri de cap, oboseal, tulburri intestinale, furnicturi, ficatul
nu mai face fa la eliminarea toxinelor, tulburri ale glandelor
suprarenale. Se suplimenteaz cu complexul B.
Vitamina B6; esenial n formarea i funcionarea celulelor roii, n
metabolism. Este catalizatorul reaciilor chimice ce au loc n organism,
proceseaz aminoacizii, necesari dezvoltrii, meninerii i reparrii
esutului. La nivelul sistemului nervos sintetizeaz substane, prin care
se realizeaz transmiterea impulsului nervos. Favorizeaz sau inhib
formarea hormonilor steroizi - estrogen i testosteron. Cea mai bun
surs de vitamine sunt cartofii, bananele, ficatul, carnea de pui, curcan,
somonul, tonul, spanacul, lintea, alunele, nucile, cerealele integrale. Nu
trebuie depit o doz de 200 mg.
Vitamina B12; vegetarienii prezint un deficit major, fiind predispui
bolilor cardiovasculare. Amelioreaz strile depresive, anemia, previne
leziunile pre-canceroase ale plmnului, menine fertilitatea, dezvoltarea
capacitii intelectuale. Petele, carnea oule sunt principala surs de
vitamin B12. n sngele vegetarienilor se gsete o substan homocistein prezent n exces, antrenat n metabolismul proteinelor.
Nivelul ei este reglat de vitaminele B12, B9, B6, dar vegetarienii duc
lips de aceste vitamine, substana se acumuleaz n snge care devine
toxic pentru multe celule. Totodat sunt dispui la boli cardiovasculare.
Suplimenteaz cu vitamin B12 asociat cu B9.
Vitamina C; un nivel ridicat reduce riscurile unui atac cerebral. Se
gsete n varz, mure, zmeur, conopid, cartofi, ardei. Este eficient
pentru persoanele hipertensive, consumatoare de alcool, fumtoare sau
sedentare, expuse pericolului unui atac. Apr organismul de infecii,
cancer i diabet. Are un rol important n timpul sarcinii. Globulele albe, ar
trebui s aib un nivel ridicat de vitamin C, le accelereaz mobilitatea n
cazul unui atac bacterian. Barier mpotriva viruilor, elimin excesul de
colesterol, reduce intensitatea alergiilor. Contribuie la dezintoxicarea
organismului de unele metale toxice, plumb, nichel.
Vitamina D; menine nivelul ridicat al calciului n snge i pstreaz masa osoas i
dantura. Are rol de a mri absoria de calciu din alimente
i s diminueze pierderea lui prin urin. Antioxidant reducnd riscul
mbolnvirii de cancer, echilibreaz nivelul de insulin din snge. Un aliat
mpotriva osteoporozei i ca tratament i preventiv, pentru copii rahitici,
fibroz cistic, depresie, diabet, vitiligo, cancer la sn i colon, scleroz
multipl, Parkinson. Pe timpul iernii pentru c lumina solar este mai
slab se recomand s lum vitamina D. Cei mai muli dintre noi obinem
vitamina D prin expunerea la soare, fiind sintetizat de razele solare, din
anumite substane din piele. Nu este suficient s ieim afar, ci trebuie
s ne expunem toat pielea la soare. Dac stm cte 15 min. la soare,
de 3 ori/sptmn este suficient. Cele mai bune surse snt untura de
pete gras (ton, somon, macrou, sardine), produse de lapte, glbenuul,
Page 62 of 1147
drojdia de bere.
Celulita; se face o salt din frunze de ptrunjel, tiat foarte fin, cu suc de
lmie, puin ulei, o roie tiat, se consum cu 2 felii de pine prjit,
nainte de masa de diminea i de sear.
Chist pe burt; pe toat suprafaa se pune slnin, tiat n felii subiri
(slnin de cas), se pune pe o burtier , s stea ct mai strns, timp de
o sptmn. Dac chistul are puroi, slnina grbete colectarea lui,
fcndu-i loc s ias. Se pune slnin nc 2 - 3 zile pn la vindecare.
Dac nu are puroi, n 2 - 3 zile se micoreaz, apoi dispare.
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Colagenoza; siliciul coninut de coada calului, este un mineral esenial
n producerea de colagen un adeziv corporal ce menine unite
esuturile musculare cu pielea - 4 g de pulbere/zi, susinut de regim
vegetarian duce la ameliorarea bolii.
Diabet; cercettori americani au studiat pe 1 loturi de 200 voluntari, toi
avnd prini diabetici, efectele nlocuirii totale a zahrului cu miere.
Rezultatele au fost uluitoare, dup 20 de ani, rata mbolnvirii de diabet
este 0, pentru cei ce au consumat numai miere, n timp ce lotul martor
40% are diabet de diferite grade.
Cromul reduce pofta de dulce.
Dislipidemie; pentru reducerea colesterolului, se iau 2 mere mari i o
felie de elin (100 - 150 g ), se rad, se consum pe stomacul gol
dimineaa timp de 30 zile.
Guturai, gripa; vezi plmn, bronite.
Hipercolesterolemie; cu 30 min. nainte de mas se nghite de 3 ori/zi 1
linguri cu boabe de mutar auriu cu ap nemestecate, timp de 3 - 4
luni.
Hodghin; tratament naturist cu Culevit, stimulator al imnitaii pasive,
Shark Aid cartilagiu de rechin mcinat n form pur,, Coenzima Q10, Polinesian
Noni regele fructelor, sirop cu remarcabile propieti de
vindecare, cunoscute de reste 2000 de ani n Polinezia, China, India,
npreun cu cel cu citostatice.
Leucemie; cte o lingur din fiecare cereal, porumb, gru, ovz,
secara, mei, cu 2 litri ap, se fierbe pn rmne 1 litru. Se beau 2-3
pahare pe zi..
Lipom; masaj cu ulei de ricin, unguent de glbenele i crema Spirulin,
se nmoaie i dispar
Mastoz chistic si fibroadenom;
- dezintoxicarea organismului- 1 can cu ap clocotit de seara se bea
dimineaa pe stomacul gol .
- dup o . ora drojdie de bere cat o nuc i 2 linguri tre de gru
nmuiate n lapte sau iaurt.
- regim lacto-vegetarian, carne pasare, zahrul nlocuit cu miere i oetul
cu lmie.
Page 63 of 1147
- seara pe sn se pun foi de varz zdrobite cu sticla.

- n timpul zilei, ceara de albine dat pe rztoarea mare, se amestec
cu pelin verde sau uscat, se pune ntr-un sac de tifon, se ud cu
tescovin, se poart n sutien. Se folosete timp de 5-6 zile, apoi se face
alt porie. Locul se va unge cu glbenele i Carpicon, apoi compres cu
tinctur de propolis i bitter suedez
- vitamina E capsule gelatinoase 15 zile timp de 3 luni la 5 zile dup ciclu
- ceai nainte de mas - frasin frunze 1og, sovrf 3og, glbenele ,1og.
mueel, 2og, urzic 2og.
Melanom malign Clark II; tratament cu Interferon i produse naturiste
de la firmele Flavisan, Lab. Medica, Forever
Metastaze canceroase; 500g. untur fr sare , 500g unt de cas
nesrat, 500g miere poliflor, 500g lmai cu coaj cu tot tocate,
500g cafea mcinat, sau 250g. Se amestec pe foc, se ia o
lingur de 3 ori pe zi cu o . de ora inainte de mas, in cazuri
mai grave se ia o linguri la 3 ore.
Obezitate; nainte de fiecare mas se consum 1 pahar de macerat
cldu din semine de in (2 lingurie de semine de in, se pun ntr-un
pahar de ap i se las 2 ore, la temperatura camerei, se bea ca atare).
n stomac se va produce o senzaie de saietate, care va reduce pofta de
mncare i vor accelera procesele de eliminare. Sau
Cura de mare intensitate de struguri; timp de 3 zile se consum
progresiv 1/2 Kg. struguri in 1 zi, 1 Kg. in a 2 zi, 1,5 Kg. in a 3 zi.
Dup cele 3 zile de obinuin a digestiei i metabolismului cu
strugurii, urmeaz 5 zile (dac vrei s slbii drastic, pot fi i 10 zile ) n
care se consum numai struguri, ca atare sau suc. n fiecare zi se
consum 1,5 Kg. struguri, sau 1,2 litri suc. Dup ultima zi de cur se
obinuiete gradat cu alimentele normale, consumnd mai nti infuzii de plante cu
miere i alimente uoare (supe de legume, cartofi fieri),
ajungnd n 3 - 4 zile la alimentaie normal. Are efect de dezintoxicare a
organismului de toxine, regleaz metabolismul, ntrete sistemul
cardiovascular, cur i nfrumuseeaz pielea i tenul, i d strlucire i
l catifeleaz, combate acnea, vindec dermatozele, iar surplusul de
greutate este cu uurin eliminat.
Cura de intensitate medie de struguri; timp de 2 sptmni, nu se
consum dect struguri, 1,5 - 3 kg./zi. Ziua de cur se ncepe la ora 0 i
se termin la ora 0, ntre zile este bine s nu fie pauz mare, repausul de
1 zi ntre ele este suficient (vineri i duminic , cnd programul este mai
lejer). Cura de 2 zile pe sptmn, trebuie inut o lun. n acest timp
organismul va cere alimente mai uoare i mai bogate n vitamine i
minerale, fructe, legume, lactate), care ajut la slbit armonios. n cazul
n care apar probleme, diaree, balonri, crampe, n ziua de cur se poate
consuma n cantiti mici de ceai de chimen sau ment, nendulcit. La
ieirea din cur introducei pine prjit, orez, aperitive uscate. Ca efect,
scderea n greutate nu este foarte spectaculoas, dar dac n zilele de
cur, se menine o alimentaie fr suplimente ntre mese, uoar fr
Page 64 of 1147
prjeli, carne, dulciuri suculente, se pierde n greutate 1 - 3 Kg. pe

sptmn.
Cura n variant blnd de struguri; se pot consuma i alte alimente,
cantitatea de struguri se crete gradat: 1 zi se consum Kg. de
struguri, repartizai cte 1 ciorchine nainte de fiecare mas. A 2 zi se
va consuma 1 Kg. de struguri, repartizai nainte de mesele principale.
Cantitatea de struguri se mrete n fiecare zi cu cte 1 Kg. nct n a 6
zi se ajunge la 3 Kg., repartizai la cele 3 mese principale, timp de 7, 8, 9
zile, apoi se trece la alimentaia normal. ntre mese nu se consum
nimic i se iau la ore fixe. Cura se poate repeta dup 3 zile de pauz.
Are ca efect, scderea n greutate n mod lent, dar sigur dac nu se fac
abuzuri. Fiind bogai n zaharuri, sunt uor asimilabili, elimin strile de
slbiciune, echilibrare a sistemului nervos, eliminnd nevoia maladiv de
a mnca mereu.
O 1 pahar de suc din frunze de elin, but nainte de mas cu 20 min.,
are efect de inhibare a apetitului alimentar. Efectul diuretic al elinei
provoac eliminarea apei din esuturi, ducnd la scderea n greutate.
Se mai adaug efectele de reglare a activitii glandelor care produc n
organism cortizonul numit i hormonul de stres, care cnd este n exces
d pielii aspectul de pufos neplcut.
Otrvirea; apa srat, se bea o anumit cantitate, ct mai repede,
pentru a produce voma i de a scpa de efectul nociv al otrvii.
Placard mastozic; chitosan capsule, intern i extern. Se desfac 10
capsule i se amestec cu crem de glbenele dintr-o cutie, apoi se
unge locul afectat de 2 3 ori/zi.
Pojar; se fierb 200 g. morcov ntr-un litru de4 ap, se paseaz, se
adaug miere dup gust i se bea de 3 ori/zi din acest terci.
Priapism; este provocat de o drenare insuficient a sngelui din corpii
cavernoi, avnd cauze medicamentoase, psihologice sau afeciuni
renale. Dimineaa se iau 2 - 3 lingurie de miere amestecate cu 2 fiole de
lptior de matc liofilizat, sau 6 capsule de lptior de matc, toat
ziua se bea 1 litru de ap n care se pun 15 lingurie oet de mere i
ndulcit cu miere., local se unge cu alifie de glbenele amestecat cu 8 10 capsule de lptior de marc. Acestea stopeaz fibrozarea corpilor
cavernoi, care devin elastici, fcnd posibil drenarea.
Rceal; remediu sudorific, amestec din flori uscate de tei, zmeur, n
cantiti egale , peste 1 lingur de amestec se toarn 200 ml. ap
clocotit, se infuzeaz 15 min., se bea fierbinte, cte 100 ml. de 3 - 4
ori/zi
Ru de avion i main; aparatul, ELECTROPUNCTOR, produs de
Senerg Cercetri Aplicate de la Cluj, (0264/538769) va reduce senzaia
de ru.
Ru de avion; alcool de ment, cteva picturi pe zahr, ghimbir
capsule, produse de Laboratorul Medica.
Ru de mare; se bea un ou btut cu puin ap, sau cu 2 - 3 lingurie
de coniac
Page 65 of 1147
Scleroz multipl; tratament cu produse de la Natura Medica (Vasile

Popa), MULTIFRUCT TOTAL FORTE, HERCULES, PROTEINVEG 1,
regim adecvat, ceaiuri, bi de plante cu coada calului, coada oricelului,
cimbru i masaje.
Scleroza n plci; frunze zdrobite de brnca ursului se aplic pe
coloan timp de 3 - 4 ore/zi. Tratamentul se face n timpul verii cnd
planta este verde, n timpul iernii se face masaj cu ulei din brnca
ursului (10 linguri pulbere de plant uscat (vezi frigiditate),se
pun in 1/2 litru de ulei din floarea soarelui, se las la macerat
timp de 3 sptmani. Filtratul se pstreaz in sticlue nchise la
culoare.(vezi epilepsia)
Se poate stopa din evoluie prin apifitoterapie, cu venin de albine,
precedat i nsoit de o cur pe baz de plante. Tratamentul cu venin se
face sub supraveghere medical i cu scheme terapeutice individualizate
Dr. Cristina Aoan 0788411941.
SIDA; pentru creterea imunitii se ia un supliment de alimentaie de la
firma Calivita Internaional. Produsul este un sirop dintr-o plant Marinde
citrifolia, din Asia, cunoscut mai ales n India i China. Substana activ
este Xeronina. Tratamentul este de 6 luni. Cu rezultate spectaculoase.
Trandafirul; studiile recente au pus n eviden faptul c 8 dintre
substanele coninute de petalele de trandafir acioneaz ca un inhibitor
asupra virusului HIV care produce SIDA, blocnd reproducerea lui. Se ia de 4 ori/zi
cte o linguri de tinctur .
Spasmofilie; 1 can de gru se pune la fiert cu 4 cni de ap, se las
pn rmne o can de zeam, care se consum numai pe stomacul gol
joia dimineaa. Boabele fierte se pot consuma amestecate cu mere sau
nuci. Este un tratament de durat.
30 ou de gin se introduc ntr-un vas de 5Kg., se pune zeama de la
6Kg. lmi . Dup o sptmn se scot pieliele de la ou i coninutul
se freac bine, apoi se adaug 2Kg. miere de luna mai. Cura se face
primvara i toamna, se consum 75g de 3ori/zi nainte de mas cu 10 15 min
Tulburri psihice, hormonale, hiperexcitabilitate sexual; regim
vegetarian i consumul a 200 g. semine de dovleac, neprelucrate
termic, cu rol de calmant psihic, reduce excitabilitatea i redobndete
calmul i linitea.
Administrarea regulat a ctinii, mrete n timp nivelul de serotonin
din creier, inducnd o stare de curaj, calm, foarte util celor care au
depresii, sau stri de tensiune. Creterea serotoninei micoreaz
numrul recidivelor bolilor psihice, al sinuciderilor. Se fac cure
ndelungate de 6 luni, cu pulbere de ctin (vezi medicamente) 1
linguri de 3 ori/zi.
Tumori canceroase; diet vegetarian, pulbere de muguri plop negru, 1
linguri ras, de 4 ori/zi pe stomacul gol, timp de 3 luni.
Pulbere de rdcin de mcri 1 linguri de 4 ori/zi. Conine anumite
substane imuno-stimulatoare , care mobilizeaz organismul s elimine
Page 66 of 1147
formaiunile tumorale (tratament i pentru tumori benigne

Tutun; ceai de pedicu (vezi alcoolism).
Tratament cu pulbere de ctin (vezi alcoolism).
FITO antialcool & antitabac, mpotriva dependenei de tutun, se
administreaz fr tirea pacientului.
.
DIVERSE
Acarieni; se aerisete locuina zilnic, se aspir des, nu se las praful s
se adune pe mobil.
Apa Pi; filtrat fizic, ap pur care fierbe la mai puin de 100C i
nghea la -1 grad.
Arama; obiectele devin ca noi dac sunt splate n zeam de varz
fierbinte i apoi frecate cu cenu.
A; cnd se noad sau se rupe, se trece de 2 ori printr-o bucic de
cear.
Cabinet medical Termodiagnostic TERMOMED; Str. Vlasdislav
Voievod nr. 20 22 sec. 2. (os. Colentina, mai sus de Obor).
Tel o21 242 14 46. Diagnostic, gland mamar, ORL, gastroenterologie,
ficat, plmni, oncologie, tumori cutanate, metastaze, limfatice,
melanom, ginecologie, ap. locomotor
Climax; ceai de traista ciobanului, 1 can dimineaa i 1 can seara,
(regleaz tensiunea i un adjuvant n cazul tensiunii oscilante), ceai de
pducel (echilibreaz sistemul neurovegetativ)
Clinici de dezalcoolizare; n Sibiu tel. 0744/860145; 0723/768670,
Aezmntul Nazaret, din ura Mic, Str. Principal nr. 405, Jud. Sibiu,
cod 2442, tel. 0269/577316.
Cositor; obiectele se spal n leie preparat din cenu de lemn, apoi
se freac cu fin amestecat cu sare.
Extractul de tiroid; glanda tiroid regleaz metabolismul prin secreia
de hormoni, care controleaz producerea de energie n toate celulele
corpului. Administrarea extractului ajut celulele s elimine reziduurile i
le accelereaz funcia de regenerare. Sntatea tiroidei este o premis
important pentru un sistem imunitar sntos.
Extractul de timus; de viel, este eficient pentru restabilirea i
intensificarea funciei sistemului imunitar i mbuntirea activitii
timusului n urma administrrii extractului. Sunt o soluie pentru infeciile
virale cronice. Tratamentul desfurat pe parcursul unui an, a dus la
reducerea numrului infeciilor respiratorii i ntrirea sistemului imunitar.
Extractul duce la normalizarea raportului dintre celulele T helper i
celulele supresoare dac acesta este prea sczut, ca n cazul cancerului
i SIDA, sau ridicat ca n cazul alergiilor sau artritei reumatoide.
Extractul de splin; de bovine, folosite n tratarea bolilor infecioase i
ntrirea sistemului imunitar. Are un rol important dup extirparea splinei,
prentmpinnd infeciile bacteriene, n tratarea numrului sczut de
leucocite, precum i ca adjuvant n terapia cancerului.
Page 67 of 1147
Furnici; se pune n calea lor o felie de lmie mucegit, za de cafea

sau vase cu ap i oet.
Lavanda; condiment; lavand cu cimbru (1:5), mncrurile vor cpta o
aroma deosebit, gust rafinat i digestie uoar.
mpotriva moliilor; sculee cu lavand n dulapul cu haine, zilnic
coninutul lor se freac ntre palme pentru a degaja mai mult ulei volatil.
Furnicile, puricii, gndacii; fug de mirosul de lavand, se face un
amestec din 10 pic. ulei lavand cu 6 linguri ap i se stropete prin
cas.
Miros neplcut n cas; 10 pic. ulei de lavand cu 10 pic. ulei de ment,
se terge cu acest amestec pe jos, sau zonele care miros urt. Se evit
suprafeele lcuite, pot fi atacate de acest amestec
Luna de natere, determin destinul i sntatea; martie, risc n ce
privete angina pectoral, arterioscleroza, infarctul i atacul cerebral.
Motivul deficitul nutritiv condiionat de lunile de iarn. Se acord o mare
atenie alimentaiei,, corecte, bogate n vitamine i micare.
Cei nsui n lunileiulie i sfritul lunii octombrie trebuie s pun mare
pre pe ngrijirea danturii i pe asimilarea de calciu.
Cei nscui ntre decembrie i aprilie, prezint un factor de risc n
formarea tumorilor, de aceea ar trebui s duc o via sntoas.
Predispoziia la cancer este legat de o asimilare deficitar a vitaminei A
Maica Violeta Mocanu; 0237/265835, 0725/632867, 0721/259359
Moliile; boabele de piper, firele de tutun i camforul le alung
Coaje sau ulei aromat de cedru, rmurele mici de tuia, coji de lmie
uscate, semine de morcov..
Monede; de cupru se cur cu parafin, cele de argint cu hrtie de
sugativ, iar cele de aur cu past de cret (se nmoaie n ap).
Mute ; o lmie sau o portocal, nepate cu cuioare aromate, sau
castronele cu oet fierbinte.
Razele telurice; contactul razelor cosmice cu substanele de la
suprafaa pmntului.
Plantele care absorb emanaiile razelor: cpunile, traista ciobanului,
mtrguna, urzica, vscul. Sub pat se pune urzica sau feriga.
Plantele care ne apra de radiaii:
- lichen de piatra - o pernia pe abdomen (monitoare, calculator, aparate
electrice)
- ceai negru - 1 linguri la un pahar de ap, la macerat 6 ore, se beau 2
- 3 pahare pe zi
(radiaiile deeurilor nucleare, calculatoare, telefon mobil).
- polen de albine 1 linguri cu 1 pahar de ceai negru, de 3 ori pe zi.
- ulei de ctina - extern crema, intern 30 picturi de 2 ori pe zi
oareci i obolani; se presar piper mcdinat sau rondele de lmie
mucegit.
Sebastian Kneipp;.(1821-1897) cunoscut pentru procedeele de
vindecare cu ap, sfaturi legate de plante, alimentaie, micare, terapia
Page 68 of 1147
ordinii, care propovduiete simplitatea i cumptarea.

narii; cum ne aprm, vitamina B1 n doze mari, haine deschise, cele
nchise la culoare i atrag, nu folosii parfumuri, plantai n ghivece
busuioc, lumnri parfumate cu miros de lmie, sau ulei aromat de
lmie amestecat cu ap. Se prepar un amestec din 100 ml. ulei de
msline, cu 30 pic. ulei de ment, geranium sau eucalipt.
Se pune pe pervazul ferestrei ghivece cu mucate sau busuioc, sau n
cas farfurii cu terebentin sau amoniac.
GASTRITA
Exista doua feluri de gastrite, si anume: gastrita
hiperacida, care este de fapt cea mai frecventa si se caracterizeaza
printr-o hipersecretie gastrica acida si gastrita hipoacida, in cazul careia
mucoasa gastrica produce prea putin suc gastric acid, digestia
alimentelor fiind in consecinta foarte dificila. Ambele tipuri de gastrita
sunt caracterizate prin durerile la care va referiti dvs. Tratamentul lor insa
este evident diferit, intrucat in primul caz se urmareste diminuarea sau
neutralizarea secretiei gastrice excesive, pe cand in cel de-al doilea caz,
din contra, stimularea mucoasei gastrice pentru producerea in cantitate
mai mare a acidului clorhidric continut de sucul gastric. In ambele cazuri,
alimentele vor fi consumate la temperaturi potrivite (nici prea reci, nici
prea fierbinti) si vor fi mestecate suficient, fara graba, pentru a se reduce
efortul stomacului, usurandu-se astfel digestia si reducandu-se timpul lor
de sedere in stomac. Sunt multe cazuri in care bolnavii cu o dantura
deficitara constata cu surprindere ca, dupa ce isi pun la punct dantura si
pot mesteca suficient alimentele, se vindeca de gastrita. In caz ca suferiti
de gastrita hiperacida, puteti utiliza ca tratamente naturiste adjuvante
urmatoarele ceaiuri, pe care cred ca le puteti gasi si in Canada, si, ca sa
va fie mai usor, mentionez si denumirea lor stiintifica: - ceai din flori de
galbenele (Flores Calendulae); - ceai din frunze de plamanarica (Folium
Pulmonariae); - ceai din frunze de zmeur (Folium Rubinidae); - ceai din
frunze de salcam (Flores Acaciae). Ceaiul se prepara sub forma de
infuzie, dintr-o lingura de flori la 200 g apa in clocot. Aceste ceaiuri cu
efecte cicatrizante si calmante se vor bea cu circa 30 de minute inainte
de mesele principale. In cazul in care gasiti in Canada, la apicultori,
tinctura de propolis, puteti apela cu succes si la acest tratament apicol,
constand din 30 picaturi de tinctura, dizolvate intr-o ceasca de lapte
cald. Propolisul, unul dintre cele mai valoroase produse apicole, are in
acest caz un puternic efect antiseptic si cicatrizant asupra mucoasei
gastrice iritate. Rezultate bune puteti obtine si prin consumul de suc de
cartofi sau de varza cruda, pe care il puteti prepara singura, cu ajutorul
storcatorului de fructe, si care se bea cu circa 30-60 de minute inaintea
meselor principale, proaspat preparat. Ca tratament alopat, va recomand
tabletele de Ranitidina - un medicament care blocheaza secretia gastrica
Page 69 of 1147
si pe care il puteti gasi cu siguranta si in farmaciile din Canada, cu

denumirea substantei active sau sub alte denumiri comerciale (consultati
farmacistul). Evitati cu strictete consumul de cafea, ceai chinezesc sau
indian negru sau verde, alcool, cacao, care au efect excitant asupra
mucoasei gastrice, contribuind la accentuarea hipersecretiei. In cazul in
care suferiti de gastrita hipoacida, din contra, apelati la cafea, cacao,
ceai chinezesc sau indian negru sau verde, deoarece de aceasta data se
urmareste tocmai stimularea secretiei gastrice acide deficitare. Ca
ceaiuri medicinale adjuvante, puteti utiliza in acest caz urmatoarele: ceai
de tintaura (Herba centauri); ceai de schinel (Onicus benedictus); ceai de
sovarv (Herba origani). Ceaiul il puteti prepara sub forma de infuzie,
dintr-o lingura de planta la jumatate de litru de apa in clocot, consumat
cu circa 30-60 minute inaintea meselor principale, in cantitate de circa 50
g. La cresterea secretiei gastrice pot contribui si unele produse apicole,
ca mierea de albine sau polenul.
Prin aplicarea acestor tratamente, corespunzator tipului de gastrita de
care suferiti, sunt convins ca va veti simti mai bine.
Conjunctivita
- afecteaza membrana care protejeaza fata posterioara a pleoapelor si globul ocular pana
la periferia corneei. Inflamatia mucoasei conjunctive, insotita de usturimi, senzatia de
nisip in ochi, mancarimi - este cauzata de microbi.
Grava este boala numita conjunctivita granuloasa sau trahomul produs de un virus
Rickettsia trahomatis". Este foarte raspandita. Poate duce la ulcere corneene,
deformarea pleoapelor, uscarea corneei (scleroza), orbire.
Mai poate fi produsa de agenti iritanti fizici sau chimici. Fumul, praful, polenul, corpii
straini, gazele toxice, apa din bazin sunt factori favorizanti ai producerii conjunctivitei.
Secretia conjunctivala poate fi: mucoasa, purulenta, fibrinoasa, functie de felul
microbului si gravitatea bolii.
Nu trebuie sa se lege ochiul, deoarece pansamentul stagneaza secretia care poate
imbolnavi corneea, putand duce la pierderea vederii. Este foarte importanta igiena
individuala. Se vor lua masuri (prosop, perna, batista individuale) ca secretia de la omul
bolnav sa nu ajunga la cel sanatos sau la alte persoane din jur. La nou-nascut poate
exista conjunctivita blenoragica. Se previne prin instilarea in conjunctiva a unei picaturi
de nitrat de argint.
Mancarimi si granule in ochi, pleoape granuloase, ochi rosii arata o lipsa de vitamina
B2.
Ajuta vitamina B2.
Pentru conjunctivita se vor bea sucuri de legume:
- morcovi + sfecla + spanac ;
- morcovi + sfecla + castraveti.
Page 70 of 1147
Aceste sucuri hranesc organismul si curata ficatul, intestinele, rinichii.

- suc de morcovi - curata ficatul si contine vitamina A necesara ochiului;
- morcov + patrunjel.
Patrunjelul mentine sanatoase vasele sangvine si este eficient in afectiunile ochilor,
mai ales combinat cu morcov.
- morcov + telina + andive + patrunjel - hraneste nervii vazului si muschii.
Se pune dimineata o picatura de miere (de tei, in special) incalzita putin ca sa curga,
in coltul ochiului dinspre nas. Ustura si se va lacrima.
Pleoapele se spala cu infuzie de galbenele. Se clipeste ca sa intre si in ochi. Se ung
apoi pleoapele cu alifie de galbenele. Mainile trebuie bine spalate inainte. Prosopul,
perna, batista sa fie strict personale.
Urinoterapie: cu jetul de la mijloc al urinei recoltate dimineata se spala ochii, se pun
cataplasme pe ochi cu urina de 2-3 ori/zi, lasand sa actioneze 10-15 min. Tratamentul
dureaza 2 saptamani (revista Formula AS, nr. 401).
Ceai din frunze de scoruse de munte (Sorbus aucuparia).
Izvorul cu apa pentru ochi de la Baile Herculane sau Slanic Moldova.
Sa se consume varza.
Contra iritarii ochilor si a pleoapelor:
Decoct (5 min.) de seminte de marar 30 g/l apa. Se face baie de abur cu un prosop
deasupra capului.
Comprese cu bitter suedez pe pleoapele unse cu untura sau alifie galbenele.
Dimineata si seara atingeti cu bitter coltul ochilor (intern si extern).
Cateva picaturi de varza in ochi, seara.
Cataplasme cu argila; cataplasme pe ochii inchisi, cu miez de dovleac mixat;
cataplasme cu galbenus de ou amestecat cu faina de secara.
Cate o picatura suc de lamaie in ochi.
Cataplasme cu infuzie de albastrele (20 g/l apa, bine filtrata, indoita cu apa de
trandafir, cu care se fac bai oculare), fenicul (antiinflamator, antiseptic-comprese),
musetel (trebuie foarte bine filtrat - anestezic, dezinfectant, antiinflamator, antiseptic si
bacteriostatic - comprese si bai oculare), nalba, nuc, infuzie combinata cu macerat de
petale de trandafir de dulceata, patlagina (antiseptic - comprese si bai), silur (infuzie de
flori si frunze 20-30 g/
1 - spalaturi oculare si comprese, contine si aucubina, care are efect antiinflamator), soc
(infuzie cu 100 g flori/l - spalaturi oculare si comprese), sulfina (antiinflamator, antiseptic - comprese si bai oculare), sunatoare, turita-mare, muguri de coacaz negru
(infuzie 12 h cu 40 muguri la 0,4 1 apa clocotita - se foloseste pe parcursul unei zile).
Sa se bea zilnic cate 3 cesti de ceai neindulcit de salvie. Se pun si comprese pe ochi
cu acest ceai.
Propolis, solutie 5-10% in apa calda. Se piseaza propolisul uscat, apoi se dizolva in
apa calda si se filtreza. Se pun 3-5 picaturi de solutie in fiecare ochi.
Comprese cu infuzie de musetel in lapte clocotit.
Se bea ceai de coada-soricelului, cand ochii lacrimeaza sau la dureri intepatoare.
Bitter suedez - se ung pleoapele.
Page 71 of 1147
Mararul
Mararul combate depresia, intareste oasele si creste fermitatea sanilor
Mrarul este un condiment foarte aromat

originar din regiunile situate la est de Mediterana fiind folosit Evul Mediu pentru a
alunga spiritele rele. Pentru romni este un simbol al vitalitatii. Efectele benefice ale
mararului au fost mentionate i n farmacopeea egiptean de acum 5000 de ani.
E o mirodenie este foarte folosit n Europa, dar i n India, unde frunzele uscate de
marar folosesc att la aromatizarea salatelor, fripturilor i sosurilor ct i a lichiorurilor
i dulceurilor.
Efectele mararului asupra sntii:
Bogat n potasiu, sodiu i sulf, mararul este un foarte bun diuretic. Amelioreaz
anxietatea i epuizarea nervoas, insomia, tulburrile digestive, ntrete unghiile.
Contine ulei volatil intre 2,5-4%( in frunzele de marar si in ramurile tinere si 3-6% in
seminte) calciu, potasiu, fier, magneziu, vitaminele A, B si C. Uleiul volatil de marar
contine intre 40-60% carvona (un puternic antioxidant specific mararului, dafinului si
chimenului), substanta cu un puternic efect anti-cancerigen.
Mrarul are proprieti digestive, antispastice, antiinflamatorii i diuretice. Pe vremuri,
el a fost folosit pentru calmarea crizelor de epilepsie, i dac n timpul unui banchet
cineva ar fi baut prea mult, mrarul calma excesul. Se pare c are i proprieti
afrodisiace. Sub form de infuzie mrarul stimuleaz sistemul digestiv, seminele opresc
sughiul, durerile de cap tusea, stimuleaz lactaia, ajut la eliminarea gazelor
intestinale, la diminuarea crampelelor i are aciune de antiseptic intestinal.
Page 72 of 1147
Folosit n ngrijirea dentiiei, aceast plant cur n profunzime dinii i gingiile,

reuind s opreasc proliferarea bacteriilor responsabile de infeciile gingivale i de
formarea cariilor. De asemenea, el este recomandat persoanelor care au sensibilitate
dentar, mestecarea frunzelor de mrar putnd calma durerile.
Un decoct de vin alb n care se adaug frunze de mrar poate fi folosit pentru periajul
zilnic al dinilor. Pentru o respiraie proaspt putei folosi pentru gargar un decoct din
semine de mrar.
Mrarul poate lupta mpotriva dispepsiei nervoase i poate reduce febra, atunci cnd
este administrat sub form de infuzie. Mrarul oprete sughiul, stimuleaz pofta de
mncare i poate chiar s mbunteasc libidoul i tonusul general. n cazul reteniei
de ap, a spasmelor gastrice, a surplusului de greutate, sau n ulcere, este recomandat a
se bea o infuzie de mrar de 2 -3 ori pe zi.
Uleiul esenial de marar, adugat n ceai combate gazele intestinale i balonarea. Este
eficace mpotriva durerilor menstruale, a colicilor i a problemelor hepatice.
Uleiul esenial de mrar poate opri sforitul, fii de ajuns s picurai cteva picturi de
ulei pe un prosop aezat pe pern.
Cresterea sanilor cu tinctura din seminte de marar ?
Unii nutritionisti afirma ca o cura cu pulbere sau cu tinctura din seminte de marar , timp
de 20 de zile, favorizeaza cresterea sanilor, pe care-i remodeleaza si carora le
accentueaza fermitatea, Frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. Estrogenul
incetineste procesul deimbatranire, face pielea frumoasa, ajuta la cresterea naturala si
armonioasa a sanilor, regleaza ciclul menstrual si estompeaza simptomele menopauzei.
Reete naturale pe baz de marar
Infuzia cu marar(folosit pentru digestie, insomnie, anxietate): fierbei o crengu de
mrar ntr-o ceasc de ap i lsai la infuzat cteva minute. Infuzia trebuie bautacald.
Apa de mrar: adugai o lingurit de seminte de mrar mcinate ntr-o ceasc cu ap
fierbinte i lasai s infuzeze ctva ore. Filtrai i indulcii cu miere. Pentru copii
reducei cantitatea de semine la jumtate.
Pulberea de marar se obtine prin macinarea semintelor si a inflorescentelor uscate cu
ajutorul unei rasnite. Se poate lua de doua ori pe zi cate o lingurita, insa, inainte de a fi
inghitita, se tine timp de 10-15 minute sub limba. Tratamentul dureaza 21 de zile.
Tinctura de marar: 100 ml de alcool de 50 de grade, in care se adauga 3-4 lingurite de
pulbere de marar. Tinctura de marar se lasa la macerat timp de 8-9 zile, dupa care se
filtreaza. Tratamentul cu tinctura de marar dureaza 21 de zile, luandu-se de 3 ori pe zi
inainte de mese cate o lingurita de tinctura dizolvata in 100 ml de apa.
Ceai de marar se prepara o infuzie din doua lingurite de seminte de marar la 250 ml
de apa. Ceaiul de marar este un elixir excelent pentru slabit.
Vinul de marar: Pentru tratarea asteniei se prepara un amestec de 20 de linguri de marar
si un litru de vin rosu. Se lasa o saptamana la macerat, se filtreaza si se consuma cate 50
ml dupa fiecare masa.
Contraindicaii i precauii
Pe parcursul sarcinii uleiul esenial de mrar poate fi toxic pentru ft, de aceea este
contraindicat femeilor nsrcinate, dar i femeilor care alpteaz. Uleiul esenial de
mrar trebuie folosit n doze mici.
Page 73 of 1147
Trebuie administrat cu precauie copiilor, fiind interzis copiilor sub doi ani.
n utilizarea de lung durat mrarul poate deveni neorotoxic.
Principalele beneficii pentru sanatate ale mararului:
1. Te scapa de kilogramele in plus. Mararul este folosit cu succes in regimurile pentru
slabit, deoarece are proprietatea de a aplatiza abdomenul. Proprietatile sale diuretice
impiedica retentia de lichide din organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele
celulitice.
2. Stimuleaza activitatea rinichilor. Patru linguri de suc proaspat de marar luate zilnic
timp de doua saptamani previne si combate calculii, cistitele si infectiile renale.
3. Calmeaza durerile abdominale. Mararul l actioneaza foarte eficient stimuland toate
functiile intestinale si are un puternic efect antispastic. Calmeaza durerile abdominale,
limiteaza acumularea de gaze si scuteste nou-nascutul de colici.
4. Benefic sistemului nervos. Mararul mai este un puternic tonic fizic si psihic, combate
depresia si readuce bucuria de a trai.
5. Intareste oasele. Semintele de marar au cea mai mare concentratie de calciu dint tot
regnul vegetal. O lingurita cu seminte contine mai mult calciu decat o cana cu lapte.
Calciul este necesar in special pentru prevenirea osteoporozei.
6. Sani mai fermi. Frunzele de marar si semintele contin mici cantitati de estrogen
hormonul feminin responsabil de cresterea naturala a sanilor si de intretinerea supletii
pielii.
7. Improspateaza respiratia. Mesteca frunze si seminte de marar daca vrei o respiratie
proaspata. In plus, semintele au capacitatea de a calma durerile usoare de dinti.
O JUMATATE DE KG ULEI DE MASLINE LA 12 LINGURI DE MARAR USCAT,
SE LASA LA MACERAT 2 SAPTAMANI, IAR DUPA CE SA MACERAT SE
STRECOARA SI UNG SINI IN FIECARE SEARA TIMP DE O LUNA. O SA
VEDETI REZULTATUL. SANII CAPATA FERMITATE SI SE MARESC NATURAL,
FARA OPERATII ESTETICE.
MARARUL ESTE FOARTE BUN SI DACA IL FOLOSESTI IN ALIMENTATIA
CURENTA.
n faimosul Papirus Ebers, scriere n care vechii egipteni se refera la numeroase
plante cu efecte terapeutice, apare mentionata si o planta-condiment, raspndita astazi si
la noi: mararul.
Dar nu numai frunzele sunt recunoscute pentru asemenea calitati, ci si semintele, care
stim ca sunt puse, uscate, n recipientele cu muraturi. Cea mai importanta proprietate
luata n consideratie este aceea de ntaritor ai aparatului digestiv si de stimulent al
diurezei.
Totodata, semintele calmeaza durerile abdominale si favorizeaza eliminarea gazelor din
intestin, au proprietati de reglare a ciclului menstrual, dar sunt si sedative; combate
insomnia; precum si voma sau sughitul rebel (sunt antispastice).
Frunzele de marar se consuma ca adaos la diverse mncaruri: Din seminte, se poate
prepara infuzia - o lingurita la cana cu apa, se beau zilnic 2-3 cani - sau decoct - o
lingurita de seminte fierte ntr-o cana cu lapte - acest din urma preparat consumndu-se
nainte de culcare, seara; pentru combaterea insomniei.
Mararul este o sursa excelenta de vitamina A, vitamina C, riboflavina, vitamna B6, acid
Page 74 of 1147
folic, calciu, fier, magneziu si potasiu. In plus, mararul contine si fibre alimentare,
niacina, fosfor si zinc.
Cu siguranta cu totii stim ce aroma da mararul macarurilor sau castravetilor la otet, insa
sunt putini cei care stiu de actiunile terapeutice ale mararului.
La marar toate partile pot fi folosite, frunze, tulpina, seminte, radacina
Semintele de marar sunt cele mai putin folosite, in ciuda faptului ca au proprietati
deosebite. Pulberea si tinctura extrase din seminte de marar au efect stimulator si
reglator hormonal. In urma unui tratament de aproximativ 20 de zile cu pulbere sau cu
tinctura de seminte de marar la femei s-a observat cresterea sanilor, reglarea ciclului
menstrual, estomparea efectelor menopauzei,cresterea vitalitatii si a tonusului, sporirea
secretiei mamare la femeile care alapteaza, scaderea duratei de somn. La barbati s-a
observat cresterea armonioasa a masei corporale si a vigorii in plan sexual si sporirea
vitalitatii.
Compresele cu extract lichid din seminte de marar ajuta in cazulul ulcioarelor si al
inflamatiilor, iar baile cu acesta sunt utile impotriva hemoroizilor.
Frunzele de marar datorita continutului de estrogen ajuta la cresterea armonioasa a
sanilor si la mentinerea tineretii pielii.
Pentru a calma durerile de cap si a ameliora starile de nevroza e suficient sa mestecati
niste tulpini de marar.
De asemenea nu trebuie sa uitam ca mararul ajuta la vindecarea si prevenirea
afectiunilor renale, stimularea activitatii rinichilor si la combaterea celulitei.
Mararul este mai sanatos decat ne imaginam.
Mararul si patrunjelul sunt usor de folosit drept ingrediente in aproape orice fel de
mancare, asigurand un continut extrem de ridicat de vitamina C, cel mai puternic
antioxidant natural. Daca doza zilnica recomandata de vitamica C este de 40 mg, aflati
ca aceste plante o pot asigura lejer - 100 de grame de marar contin 100 mg de vitamina
C, iar aceeasi cantitate de patrunjel are o concentratie dubla de vitamina C.
Folosita mai ales pe post de condiment al mancarurilor, putina lume stie ca aceasta
planta este una dintre cele mai folositoare pentru sanatate.
Mararul contine flavonoide, substante cu actiune asemanatoare estrogenului (hormoni
feminini), numite fitoestrogeni .
Cercetatorii spun ca aceste substante din marar echilibreaza nivelul hormonilor
feminini.
De aceea , consumul regulat de marar este recomandat in sindromul premenstrual
(dureri in sani si abdominale, nervozitate in perioada ciclului), stimularea lactatiei ,
menstre abundente.
La inceputul menopauzei , mararul inlatura bufeurile si transpiratiile nocturne. Luati
zilnic doua lingurite de pulbere uscata de marar pentru a scapa de neplaceri.
Bucuria naturii -Sfaturi naturiste

La baza sanatatii se afla sistemul imunitar, format din miliarde de celule. Inarmate ca o
ostire, ele sunt gata sa riposteze la cea mai mica agresiune externa. Dar armatele au, si
ele, momente de deruta si slabiciune. In cazul imunitatii, "capeteniile" care rezolva
problema sunt terapiile naturale
Page 75 of 1147
Lista cauzelor care slabesc imunitatea este destul de lunga. Cea mai mare grija pentru
mentinerea sau intarirea imunitatii trebuie sa o aiba oamenii care fac eforturi psihice sau
fizice exagerate, nu dorm suficient, sunt supusi radiatiilor nocive, temperaturi lor
scazute, traiesc in medii cu gaze poluante. Tot atat de periculoase sunt alimentatia
nesanatoasa, consumul de alcool si fumatul - chiar si 2-3 tigari pe zi afecteaza structura
protectoare a corpului. Un efect negativ au si injuraturile, metalele cu energie negativa
(de ex. plumbul), muzica cu caracter agresiv, zonele geografice geopatogene. O alta
cauza importanta de scadere a imunitatii este disbacterioza - dereglarea echilibrului
florei intestinale, al microflorei din cavitatea bucala, a mucoaselor si a pielii. Fabrica de
imunitate se afla in intestine, iar disbacterioza este falimentul ei produs de om, prin
consumul de alimente nesanatoase, de alcool si droguri.
Sistemul imunitar slabit este reprimat si mai mult atunci cand omul se indoapa cu tot
felul de medicamente la moda, experimentandu-le pe cont propriu, fara sa consulte
medicul. Analizele de laborator arata ca o mare parte dintre produsele farmaceutice nu
au efectul preconizat. In schimb, folosirea lor indelungata sau in exces are urmari fatale
pentru imunitate. De exemplu, antibioticele prescrise pentru afectiuni reumatice nu se
elimina din organismul nostru timp de 5 ani, iar o cantitate mare acumulata in timp
slabeste considerabil imunitatea.
Metode de intarire a imunitatii
* Saturarea organismului cu minerale si vitamine, de preferat luate din alimentatie.
Vitaminele A, E si C franeaza inmultirea si raspandirea virusului gripal, iar vitaminele
din grupa B contribuie la profilaxia urmarilor grave datorate gripei.
* Imbunatatirea circulatiei sangvine prin eforturi fizice dozate rational (gimnastica,
alergare, inot, munca in gradina); iesirea in aer liber (aer curat, apa, soare); frectii cu
peria uscata, dimineata, si cu apa sarata, inainte de culcare.
* Sauna si baile sudorifice favorizeaza descarcarea rinichilor, eliminarea surplusului de
saruri si cresterea pH-ului cu 0,3-0,4 unitati. In conditiile acestea, se produce in
organism o cantitate mai mare de ozon (O3), creste imunitatea, mor virusii, bacteriile si
microbii.
* Kombucha. Se administreaza regulat, pentru prevenirea si vindecarea disbacteriozei
(2-3 pahare pe zi). La fel de bune sunt si alte bauturi fermentate, ca iaurtul de casa,
laptele acru, borsul etc.
* Gandirea pozitiva, bucuria si veselia stimuleaza producerea hormonului endorfina,
care activeaza functiile sistemului imunitar. S-a dovedit stiintific cresterea imunitatii la
oamenii care aud multe cuvinte bune, de alinare si de iubire.
Page 76 of 1147
* Alimentatie. In timpul procedurilor pentru intarirea imunitatii se recomanda o

alimentatie preponderent vegetariana, cafeaua se inlocuieste cu sucuri proaspete de
fructe, legume, iarba de ovaz verde, compoturi. Din meniul zilnic se elimina carnea,
zaharul, sarea, se renunta categoric la bauturile alcoolice si la tigari.
Retete stramosesti pentru intarirea imunitatii

Strabunii nostri nu foloseau cuvantul imunitate, in schimb stiau sa se protejeze de
infectii, raceli si gripe, cu o sumedenie de remedii.
* Se purta la gat un catel de usturoi, o bucatica de stofa imbibata cu 2-3 picaturi ulei de
brad sau ulei de trandafir.
* Se tinea sub limba o lingurita de tutun, timp de o ora, de 3 ori pe zi.
* Inainte de a iesi afara, in aer rece, se ungea fiecare nara pe interior cu sapun de casa.
* Se zdrobeau 3-4 catei de usturoi, se amestecau cu 3 rosii taiate marunt, cu o lingurita
de ulei nerafinat. Se consuma in timpul zilei.
* Timp de o saptamana, zilnic, se inghitea cate o jumatate de lingurita de pulbere de
pelin uscat. In casa, se puneau farfurii cu ceapa taiata in fiecare camera, sau se aprindea
tamaie sau rasina de pin si se umplea camera cu fum, pentru 30-45 minute.
* Se turna 350 ml apa fierbinte peste o lingura cu varf de radacina rasa de telina, se
infuza 4 ore intr-un vas acoperit si se bea cate o lingura, de 3-4 ori pe zi, cu 30 minute
inainte de masa.
Alte recomandari
* Clatiti narile cu apa minerala calda sau picurati in ele, cu o pompita mica, o solutie
facuta dintr-un pahar de apa calda + 1 lingurita de bicarbonat de sodiu + 5-8 picaturi de
solutie de iod.
* Rocoina. Dimineata, pe nemancate, si inainte de pranz, se inghite cate o lingurita cu
varf de rocoina (pasatul vrabiilor - Stellaria media). Puteti s-o amestecati cu un pahar de
lapte batut degresat si cu o jumatate lingurita de scortisoara. Se bea cu inghitituri mici,
timp de 10-14 zile.
* Se toaca 15-20 g radacina de lemn-dulce (o planta biostimulatoare ce imbunatateste
formula sangelui, favorizeaza longevitatea, intareste imunitatea). Se infuzeaza in 250 ml
de apa clocotita, pana la racire. Se bea lichidul cald, incepand cu cate o lingura. Treptat,
cantitatea sporeste pana la 100 ml (4 linguri), de 3-5 ori pe zi, inainte de masa.
O alta varianta: o lingura de radacina se pune in 300 ml de apa rece, se aduce pana la
fierbere, se tine pe un foc mic 15 minute, se strecoara si se bea cu inghitituri mici,
inainte de mese, timp de 21 de zile.
Page 77 of 1147
* Infuzie de brusture. Curatarea sangelui de infectii se face cu ajutorul unei infuzii

obtinute din 3 linguri radacina de brusture, oparite cu 500 ml apa clocotita. Se lasa in
termos timp de 2 ore, apoi se strecoara si se beau cate 125 ml, de 4 ori pe zi, cu 30
minute inainte de masa.
* Suc de legume. Foarte des, slabirea sistemului imunitar duce la dezvoltarea infectiilor
urinare. In cazul acesta, se bea timp de 15 zile, de doua ori pe zi, cate 100 ml de
amestec obtinut din: 100 ml suc de patrunjel, 200 ml suc de telina si 400 ml suc de
morcov. Dupa o pauza de 7 zile, se bea timp de 15 zile, de doua ori pe zi, cate 100-200
ml (in functie de greutatea corporala) de amestec preparat din: 200 ml suc de sfecla, 200
ml suc de castraveti si 500 ml suc de morcov.
* Ulei nerafinat. Zilnic, de 3 ori pe zi, se curata cavitatea bucala cu ulei nerafinat. Cu o
ora inainte de masa, se tine in gura si se suge timp de 15 minute cate o lingura de ulei,
pana se schimba culoarea lui, apoi se scuipa, iar gura se clateste cu apa calda,
amestecata cu cateva picaturi de suc de lamaie.
* Balsamul vietnamez "Steluta" se foloseste in combinatie cu alte preparate naturiste.
Pe timpul epidemiilor, poate fi folosit si pentru profilaxie, deoarece componentele sale
au o actiune puternica antivirala. La primele simptome ale gripei sau racelii, cu o
cantitate mica de balsam, se frectioneaza tamplele si nasul. Se foloseste si pentru
inhalatii. In 500 ml apa clocotita, se pune unguent cat o gamalie de chibrit si se
inhaleaza aburii. In caz de tuse, se frectioneaza tamplele si cutia toracica, timp de cateva
zile, pana la diminuarea simptomelor. Concomitent se fac si inhalatii cu cu balsamul
"Steluta".
* Periaje aspre. Zilnic, se freaca tot corpul, cu o perie uscata cu par aspru, pana pielea
devine de culoare rosie.
1.
Hreanul este tratament naturist pentru sinuzita
Hreanul trateaza sinuzita. Este un remediu cunoscut de mii de ani in Europa de Est si in
Asia. Actiunile binefacatoare ale plantei au determinat utilizarea ei si ca remediu pentru
sinuzita. Se foloseste atat intern dar mai ales extern. Iata cele mai populare tratamente
cu hrean:
Tratament sinuzita cu hrean uz extern
Aplicarea externa a hreanului este de obicei mai eficienta decat tratamentele cu hrean de
uz intern.
cataplasma cu hrean. Se pun intr-un vas: 2 linguri de faina de hrean, 2 linguri de faina
de seminte de in. Se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o
pasta. Aceasta se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat vreme de 1 ora. In cazul
sinuzitei, se aplica cataplasma pe zona fruntii atat timp cat este suportata
Page 78 of 1147
hrean ras. 2-3 lingurite de hrean ras se invelesc in tifon si se aplica la radacina nasului
sau pe frunte. Se tine pana apare senzatia de arsura pe piele
Tratament sinuzita cu hrean uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de
miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile
ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin
presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei
linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor
respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau printr-o razatoare mica, dupa care se pun
intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de
80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o
jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte
indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor
urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
Efecte secundare si contraindicatii:
Hreanul aplicat extern poate cauza inrosirea pielii si iritatii. Protejati pielea cu o crema
hidratanta aplicata inainte cu cel putin un sfert de ora, intr-un strat consistent.
Hreanul ca tratament de uz intern ar trebui evitat de persoanele care sufera de
hipotiroidie, hemoroizi, afectiuni cardiace si afectiuni renale.
Substante active continute in hrean
Hreanul contine uleiuri volatile asemanatoare cu cele din mustar (planta cu care se
inrudeste). Radacina de hrean este foarte bogata in vitaminele C si B, si minerale: fier,
potasiu, calciu, magneziu. Substantele volatile au urmatoarele efecte: antibiotice;
expectorante; bronhodilatatoare; antibacteriene; cresc tensiunea arteriala;
vasodilatatoare coronarian; incalzesc organismul; stimuleaza imunitatea generala a
organismului; antiinflamatoare; antiparazitare (teniaza); antianemice; antiscorbutice;
diuretice.
2.
urmatoarea reteta: se rade
un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel
de miel. Se tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori. Se face si
inhalatie cu drob de sare ars pe foc pana se inroseste si apoi pus intr-o oala
cu apa. Se trag pe nas aburii, avand pe cap un prosop.
Sedinte cu ultra sono Proposept care elimina rapid puroiul. Sedintele se
fac in statiunea Govora, jud. Valcea. Se mai fac 12 sedinte de aerosoli cu
Proposept (vezi Policlinica de Apiterapie din Bucuresti, str. CA. Rosetti
nr. 31).
Se beau sucuri de legume:
- morcov + sfecla + spanac (curata sangele).
- hrean ras + lamaie (dizolva mucozitatile).
- morcov + sfecla + castravete (elimina mucozitatile).
Page 79 of 1147
- suc de morcov (contine vitamina A).

Prof. V. Andritoiu din Tg. Jiu recomanda: Cand sunt dureri mari, se bea
un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se bea lent).
- dimineata se frectioneaza fruntea, partea superioara a nasului si pometii
obrajilor cu otet de mere si miere;
- de 6 ori/zi mestecati (20 minute) cate 2 lingurite de capaceala;
- de 2 ori/zi masati indelung (aceeasi zona care a fost frectionata anterior)
cu Nikeprop;
- in fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un
centimetru dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
- in fiecare seara se pun in nas cate 1-2 picaturi de miere propolizata
(ustura putin dar este eficienta);
- de 2 ori/zi se bea un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si
30 picaturi de apa.
Sinuzita cronica maxilara
Cataplasme cu argila (pasta). Valeriu Popa a recomandat urmatorul tratament (cu care
s-a vindecat dna Craciu Sanda din Bucuresti).
1. Regim alimentar deproteinizat (fara lapte, carne, oua, branza, rosii),
timp de 45 de zile.
2. Frunze de varza aplicate pe frunte zi si noapte.
3. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare,
cat mai fierbinti.
4. Comprese cu musetel fierbinte aplicate pe parul ud, proaspat spalat.
Peste ele se aplica alte prosoape, pentru a evita racirea prea repede. Dupa
uscare, se evita orice curent de aer.
5. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta
(se dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.
Varza atrage infectia in sinusurile frontale, prin spatele globului ocular,
iar sarea o domina.
6. Dupa 45 de zile se introduc in alimentatie lactatele (fara iaurt).
7. Se continua celelalte procedee.
8. Dupa alte 45 de zile se introduc in alimentatie carnea de pasare de curte
si pestele alb. O data pe saptamana: un ou fiert tare.
Presopunctura si acupunctura
Obs.: Cei neinitiati in presopunctura si acupunctura sa se adreseze unui specialist.
Se maseaza energic, pana la inrosire: Fundul vaii" - IG4 - intre degetul aratator si
degetul mare; intalnirea miresmelor" - IG20 - la baza orificiilor nazale; Mlastina
vanturilor" - VB20 - pe ceafa, pe linia orizontala ce trece pe su lobul urechii, in
scobiturile de sub protuberantele occipitale (in caz de febra). Se face stimulare, in
sensul insurubarii. Se pot face 3 sedinte/zi, 15 sedinte/serie.
Masarea zonelor reflexe: nas, puncte limfatice, eventual bronhii, para-tiroide (vezi
anexa).
Page 80 of 1147
3.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA
SINUZITA este inflamarea si blocarea sinusurilor din cauza unei infectii. In mod
normal, sinusurile umezesc aerul pe care il respiram si retin bacteriile nocive. Cand
aerul nu mai trece liber, in general din cauza excesului de mucus provocat de o raceala,
bacteriile incep sa se inmulteasca si provoaca infectia. Printre simptome se numara
senzatia de apasare in oasele fetei, durere a fetei, congestia capului, febra si dureri de
cap.
Mentineti umiditatea sinusurilor, folosind in casa un umidificator. Beti multa apa, opt
cani pe zi, pentru a subtia mucusul si a elimina blocajul. Mancati mai mult coriandru,
portocale, mandarine, grepfrut, samburi de caise dulci, bulbi de crin. Aceste alimente
ajuta la curatarea nasului. Faceti regulat exercitii fizice, mergand zilnic pe jos, cel putin
30 de minute.
Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu
microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut,
vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si
a scarlatinei.
Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub
pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente,
tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.
Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu
diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.
Page 81 of 1147
Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 4-
Page 82 of 1147
5picaturi in fiecare nara, dimineata si seara.

Tot in cazurile cronice mai trebuie mentionate si urmatoarele remedii:
1) Picaturi de suc de varza alba proaspata. Se toarna cate 6 picaturiin fiecare nara, seara,
inainte de culcare.
2) Comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale -echivalent cu
Bitter-ul Suedez (se poate folosi si cel de fabricatieromaneasca!). Inainte de somnul de
noapte, se aplica unguent cu galbenele- se maseaza putin fruntea cu crema - apoi se
aplica o compresa cu Bittersuedez. Se lasa toata noaptea.
3) Inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
- brad, 10 picaturi;
- catina, 15 picaturi;
- galbenele, 15 picaturi;
- menta, 10 picaturi;
- sunatoare, 15 picaturi.
Se pun picaturile in 2 litri de apa fierbinte, apoi se facinhalatiile. Tratamentul se
efectueaza seara, cu o ora inainte de celede mai sus. Durata tratamentului este de 12
zile, putand fi repetat,la nevoie.
Framantati-va usor crestetul in sensul acelor de ceasornic, cu degetele aratatoare,
mijlocii si inelare adunate la un loc, timp de un minut. Loviti usor, timp de un minut, cu
ambele aratatoare, punctele din mijlocul santurilor de la marginea externa a narilor.
Asezati aratatorul pe coltul din partea de jos a nasului, in stanga. Apasati si framantati
usor timp de 30 de secunde. Apoi masati cu degetul de la baza nasului pana la coltul
ochiului, de 30 de ori. Repetati procedura pe partea cealalta. Frecati zona buzei
superioare si punctul aflat pe obraz, chiar sub ochi.
Acoperiti-va urechile cu prosoape calde si ude, timp de zece minute, de trei ori pe zi.
Cand sinusurile se degajeaza, repetati procedura de doua ori pe zi. Puneti un sfert de
lingurita de sare intr-o cana de apa, adaugati o lingurita de ceai verde (de cea mai buna
calitate) si dati in clocot. Lasati sa se raceasca suficient. Inclinati capul pe spate,
astupati-va o nara si puneti in cealalta, cu pipeta, cateva picaturi din fiertura. Aplecati
capul si lasati lichidul sa se scurga afara din nara. Repetati operatiunea de trei ori la o
nara, apoi la cealalta.
4.
Sinuzita: ce este, cum o depistam, tratament
12 Decembrie 2007
Sinuzita este o boala inflamatorie ce se manifesta la nivelul mucoasei sinusurilor
craniene. Sinusurile sunt cavitati din grosimea maxilarului si osului frontal, etmoid sau
sfenoid, captusite cu o mucoasa ca cea a cavitatii nazale. Ele comunica prin mici canale
cu fosele nazale. Denumirea sinusurilor corespunde oaselor in care se afla: sinusul
maxilar, frontal, etmoidal si sfenoidal.
Page 83 of 1147

Rolul sinusurilor este acela de a incalzi, filtra si umezi aerul inspirat, precum si acela de
cutie de rezonanta pentru sunetele produse de corzile vocale.
Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei acestor sinusuri. In cazul infectiilor virale ori
bacteriene manifestate la nivelul mucoasei nazale orificiile sinusurilor se pot obstrua,
astfel ca secretiile sinusale nu mai sunt drenate. Acestea se acumuleaza la nivelul
sinusurilor si creeaza conditii propice dezvoltarii unor microorganisme, cu aparitia
infectiei si puroiului. Clinic, pacientul simte colectiile purulente de la nivelul sinusurilor
ca o senzatie de presiune la nivelul fetei.
Tipuri de sinuzita:
Sinuzita este de tip acut sau cronic. Pe langa aceasta clasificare, sinuzitele mai sunt
denumite si dupa sediul infectiei: sinuzite frontale, maxilare, sfenoidale si etmoidale.
Sinuzita acuta, tratata adecvat, se vindeca in decurs de trei saptamani si nu apare mai
des de trei ori pe an.
Cauze:
cel mai frecvent survine in urma unor infectii pe caile aeriene superioare (raceala in
special)
polipi nazali
alergii (rinita alergica)
deviatia de sept
abcesele dentare
Sinuzita cronica: este considerata cronica dupa mai multe recidive ori daca nu cedeaza
la tratament si persista peste sase saptamani. In general sinuzita se cronicizeaza dupa
mai multe pusee acute.
Cauze:
cele mai frecvente sunt infectiile repetate ale mucoasei nazale
deloc de neglijat sunt alergiile mucoasei nazale. In cazul bolilor alergice, inflamarea
repetata a mucoasei nazale si a sinusurilor poate duce la cronicizare.
expunerea prelungita la frig, tabagismul activ sau pasiv si inhalarea pe un timp
indelungat de substante iritante;
modificari anatomice care duc la ingustarea cavitatii nazale, acest fapt impiedicand
drenarea suficienta a secretiei mucoasei (deviatii de sept ori traumatisme ce duc la
modificarea structurii anatomice normale a cavitatilor nazale);
polipi ori formatiuni tumorale;
inhalarea de cocaina, care in timp produce necroza ( moartea celulelor) mucoasei nazale
cu pirderea definitiva a functiilor senzoriale ale nasului (pierderea mirosului);
Page 84 of 1147
sistemul imunitar slabit: in diferite boli ce duc la scaderea imunitatii organismului

(infectii cronice, hepatite cronice, HIV, cancere etc.)
Semne si simptome:
Pacientul prezinta o durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, pe care el o
acuza ca fiind in jurul ochilor sau in spatele acestora, desupra sprancenelor ori deasupra
dintilor. Poate avea secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. Printre alte
simptome se numara si o stare generala de rau, poate avea usoare stari febrile. Poate
acuza diminuarea mirosului sau uneori simte mirosuri neplacute, fara ca persoanele din
jur sa simta acelasi lucru (mirosurile vin de la propriile sinusuri, ele nu sunt in mediul
din jur si de aceea alte persoane nu le percep).
Diagnostic
Desi simptomatologia este localizata la nivelul sinusurilor infectia nu este mereu
prezenta. In aceste situatii medicul are nevoie de un istoric al bolii detaliat si examene
clinice si paraclinice minutioase. Acestea includ radiografia sinusurilor, teste
alergologice cutanate, tomografie computerizata care ne ofera informatii clare cu privire
la cavitatile sinusale, examenul microscopic si bacteriologic al secretiilor nazale si nu in
ultimul rand examenul endoscopic al cavitatilor nazale. Acesta din urma se realizeaza
cu ajutorul unui endoscop subtire si flexibil care se introduce in cavitatea nazala
(metoda non-invaziva). Aceasta metoda este indispensabila unui diagnostic de finete.
Tratament
Tratamentul este extrem de important in cazul sinuzitei, caci in cazul urmarii unui
tratament necorespunzator, urmarile pot fi foarte grave. De cele mai multe ori cauzele
care au determinat sinuzita (in special cea cronica) sunt multiple, iar tratamentul
presupune o terapie combinata. Antibioticele se prescriu pentru a inlatura infectia
(virala sau bacteriana) care sta la baza sinuzitei, acestea pot fi prescrise conform unei
antibiograme.
Decongestionantele se dau pentru a ajusta drenajul secretiilor nazale, dezobstruand
astfel cavitatile si micsorand riscurile de aparitie a infectiei. In scopul eliminarii
secretiilor mucoase se folosesc mai multe substante:
decongestionantele pufuri sau picaturi. Atentie mare trebuie avuta la timpul de
administrare care nu trebuie sa depaseasca 5-7 zile. Aceasta nu numai pentru ca unele
din aceste substante dau dependenta, dar si datorita faptului ca, in cazul sinuzitei
cronice, decongestionantele agraveaza inflamatia mucoasei.
spalaturi cu apa sarata sau apa de mare. Aceste solutii pot fi luate din farmacii sau
preparate in casa dintr-o jumatate de litru de apa si o lingurita de sare. Aceste spalaturi
sunt indicate seara si dimineata.
Infuzii cu vapori fierbinti. Fierbeti intr-un recipient cativa litri de apa in care puteti pune
si ceai de menta spre exemplu, iar dupa fierbere inspirati deasupra vasului cu capul
Page 85 of 1147
acoperit de un prosop. Vaporii fierbinti vor dilua secretiile nazale scazandu-le

densitatea, astfel se vor elimina mai usor.
Analgezicele se administreaza pentru calmarea durerilor de cap.
Antihistaminicele sunt prescrise celor care prezinta alergii la nivelul mucoasei nazale.
In aceste cazuri se mai pot prescrie si corticosteroizi, in special pentru reducerea
inflamatiei.
Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele de mai sus, atunci se apeleaza la
interventii chirugicale. Chirurgia este indicata si in cazul tumorilor de la nivelul
cavitatilor nazale, in cazul deviatiilor de sept, anomaliilor anatomice post-traumatice
sau in cazul polipilor. Scopul interventiilor chirurgicale este acela de a inlatura cauza ce
a provocat obstructia foselor nazale.
5.
Sinuzita reprezinta infectarea mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale si
sinusurile. Partile cele mai afectate de aceasta boala sunt sinusurile, cavitati situate in
jurul narilor, ce au rolul de a incalzi aerul si de a mentine echilibrul capului. Datorita
faptului ca acestea comunica cu fosele nazale, ele se aerisesc odata cu respiratia si
elimina secretiile prin fosele nazale atunci cand acestea nu sunt afectate de boala.
Sinuzita poate fi: acuta (de obicei cauzata de o inflamatie virala, dureaza in jur de patru
saptamani daca nu este tratata adecvat) sau cronica (declansata de infectii bacteriene sau
fungice; aceasta poate cauza modificari permanente ale mucoasei care captuseste
sinusurile si poate duce la complicatii cum ar fi bronsite, traheite, dar si infectii oculare
sau chiar meningite).
De cele mai multe ori, sinuzita este precedata de o raceala sau de o alergie produsa de
substantele poluante din mediu, de aerul rece, umiditate, alcool sau parfum. Semnele se
prezinta ca o inrautatire a simptomelor racelii dupa o perioada de 5-7 zile.
Metodele alternative de tratare a sinuzitei dau rezultate numai in cazul in care sunt
folosite impreuna cu tratamentul medicamentos recomandat de medic. Iata cateva
remedii naturiste pentru sinuzita:
1. S-a dovedit ca tinctura de propolis poate avea efecte uimitoare daca se toarna zilnic
cateva picaturi in fiecare nara.
2. Bitterul suedez poate fi folosit sub forma de comprese care se aplica pe frunte in
fiecare seara, timp de 15 minute.
3. Sucul de varza alba proaspata turnat in nas in fiecare seara poate da rezultate
satisfacatoare.
Page 86 of 1147
4. Ca metoda populara straveche este cunoscuta inhalatia cu usturoi si otet, care se

prepara din usturoi ras, o lingurita de otet de mere si apa clocotita. Procedura se poate
face de doua ori pe zi, dimineata, pentru ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi.
5. Zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. Prin
turnarea unei picaturi in fiecare nara, ea poate ajuta la eliberarea sinusurilor.
6. Inhalatii cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.
7. Se rade un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel de miel. Se
tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori.
8. Se beau sucuri de legume:
9. Cand sunt dureri mari, se bea un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se
bea lent).
10. In fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru
dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
11. Beti de doua ori pe zi un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si 30 picaturi
de apa.
Pentru sinuzita cronica maxilara
12. Cataplasme cu argila (pasta).
14. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare, cat mai
fierbinti.
15. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta (se
dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.
Propolisul
* Un remediu bun pentru curatarea sangelui si intarirea imunitatii este propolisul. * Se
consuma cate 7-10 g de propolis curat (fara ceara), de 3 ori pe zi, inainte de masa. * O
Page 87 of 1147
bucatica cat o maslina se mesteca timp de 15-20 minute, apoi se inghite. Pe timpul
epidemiei de gripa, se recomanda sa tinem in coltul gurii o bucatica de propolis cand
vizitam locurile aglomerate, dar si in timpul somnului, lipita de dinti.
* Untul de propolis. Nu trebuie sa lipseasca din meniul persoanelor cu imunitate scazuta
sau cu boli cronice ale aparatului respirator. Se consuma fara dozare. Preparare: un
kilogram unt de calitate se aduce, intr-un vas emailat, pana la punctul de fierbere. Vasul
se ia de pe foc si se amesteca cu 150-200 g de propolis dat pe razatoare. Se tine din nou
pe foc, in bain-marie (un alt vas mai mare, cu apa la temperatura de 80 grade), timp de
30 minute. Se amesteca permanent cu o lingura de lemn. Se consuma uns pe o felie de
paine integrala sau amestecat cu pilaf de cereale.
* Laptisor de matca. De trei ori pe zi, cu 40-50 minute inainte de masa, se tin sub limba
cate 10 picaturi laptisor de matca, cu cate o picatura miere de albine sau 2-3 cristale de
zahar. Dupa o cura de 10 zile, se face o pauza de 10 zile. Se repeta de 3-10 ori.
TREI LEACURI SIBERIENE
Tinctura de ciuperci
Un imunostimulator puternic este ciuperca Licoperdon Perlatum (in popor se numeste
pufai, gogoasa, papalau), care la maturitate se preface intr-o pulbere fina. Un pahar de
pulbere se pune intr-un borcan de un litru, se adauga 500 ml de tuica de casa (de 60-70
grade), se fixeaza capacul etans si se inveleste in polietilena de culoare neagra. Se tine,
la oras, in partea de jos a frigiderului, iar la tara, poate fi ingropat in beci, la 20 cm
adancime. Dupa 24 de zile, borcanul se deschide, se lasa putin sa se limpezeasca, si se
strecoara prin panza. Se consuma cate o lingurita, dimineata, pe nemancate, cu 30
minute inainte de masa.
Miere de pin
Un kg de conuri de pin se spala, se taie fiecare in patru si se fierb in 3 litri de apa, pe un
foc slab, pana devin moi. Se strecoara lichidul si se amesteca cu 1 kg de zahar. Se pune
inca o data pe foc si se aduce pana aproape de fierbere, dar nici intr-un caz nu se fierbe.
Se toarna in borcane, adaugandu-se 2-3 linguri suc de lamaie la fiecare 700 ml.
Conurile ramase se piseaza, se amesteca cu putin sirop si se folosesc in loc de dulceata.
Vin negru cu plante aromate
Page 88 of 1147
Este un remediu cunoscut pentru intarirea organismului si se prepara din 5 linguri de

busuioc si 5 linguri de coada-soricelului, culese in perioada de inflorire, peste care se
toarna un litru de vin negru dulce si 500 g de sirop din pepene verde. Siropul se prepara
din suc strecurat si fiert pe un foc mic, pana volumul lui scade de 5-6 ori. Amestecul se
macereaza timp de trei saptamani, se agita de cateva ori pe zi, apoi se strecoara. Se
consuma timp de 10 zile, cate 100 ml, de 3 ori pe zi, dupa mese.
Retete cu miere
Lapte cu ovaz
* Un pahar de ovaz zdrobit se fierbe in 5 pahare de apa, pe un foc foarte slab, pana
devine ca piureul. Se strecoara, se amesteca cu o cantitate egala de lapte de la tarani
(daca se poate de capra) si se mai tine pe foc 5 minute. Dupa racire, cand ajunge la 3538 de grade, se adauga 4-5 linguri miere de albine si se amesteca bine pana se dizolva
mierea. Se bea cald, cate un pahar, de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Lamaie cu plante si mirodenii
* Se toaca in robot 4 lamai fara samburi, dar cu coaja, 20 frunze de muscata cu petiol,
20 de migdale dulci, o lingura de scortisoara, 500 g miere de albine, cate 20 ml tinctura
de paducel si de odolean (din farmacie). Amestecul se consuma cu 20 de minute inainte
de masa, cate o lingura, pana se termina toata cantitatea.
Prune si caise uscate

* Se prepara o pasta din 500 g de prune uscate (fara samburi), cate 300 g de caise
uscate, stafide, miez de nuca, seminte de floarea-soarelui decojite si lamai fara samburi.
Lamaile se spala bine cu apa fierbinte in care s-a dizolvat putin bicarbonat de sodiu,
folosind o perie aspra, sau se curata stratul exterior cu pori, ca sa eliminam substantele
chimice cu care se stropesc lamaile. Se adauga 800 g miere de albine de calitate, se
amesteca bine toate componentele si se pun la pastrat in frigider, in borcane de sticla.
Amestecul se consuma de 3 ori pe zi, dupa mese. Adultii cate o lingura, iar copii cate o
lingurita.
Albus si lamaie
Page 89 of 1147
* Se separa albusul de la doua oua proaspete de gaina (nu mai vechi de 36 de ore), se
adauga suc de la o jumatate de lamaie si se amesteca (nu se mixeaza!) timp de 10
minute. Se adauga 400 ml apa fiarta si racita, se pune intr-un vas emailat pe un foc mic
si se incalzeste pana la 51-52 de grade, amestecand permanent, apoi se ia de pe foc si se
pune intr-un vas cu apa rece. Dupa racire, amestecul se strecoara prin 3-4 straturi de
tifon, se mai adauga suc de la o jumatate de lamaie, 2 linguri miere de albine. Se
consuma cate 1-2 linguri, la fiecare 3 ore, daca organismul este slabit. Pentru profilaxie,
se consuma lunar, timp de 3-4 zile, cate 3 linguri pe zi, intre mese, in perioadele reci ale
anului. Pentru copii pana la 7 ani, se da jumatate din doza, iar pentru cei peste 7 ani, se
micsoreaza doza cu 1/3.
Infuzie de ceapa
* Daca apar primele semne de raceala, se prepara infuzie dintr-o ceapa de marime
medie, taiata in 4, si un litru de apa fierbinte. Vasul se lasa acoperit 20 de minute, apoi
se adauga o lingura de miere de albine si se bea pe timpul zilei in loc de apa. In caz de
gripa sau raceala, starea omului se imbunatateste in 2 zile. Pentru bronsita sau
pneumonie, se bea timp de 1-2 saptamani, concomitent cu alte tratamente.
Tuica si aloe
* Intr-un borcan de 500 ml se pun 2 linguri miere de albine si se umple cu frunze de
aloe taiate marunt. Se toarna tuica cat incape in borcan, se inchide etans si se lasa la
macerat 5 zile. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Se pastreaza in partea de jos a frigiderului.
Bautura fermentata
* Se prepara o bautura fermentata din: 10 l apa, un kg miere de albine, cate 500g frunze
de iarba mare, flori de hamei, boabe de secara, care se lasa doua saptamani la fermentat,
apoi se adauga inca 200-300 g miere de albine si se mai lasa inca doua saptamani la
fermentat. Bautura se strecoara si se bea inainte de culcare, dupa schema urmatoare: * 3
zile, cate 200 ml, urmate de o pauza de 3 zile, * apoi 3 zile, cate 250 ml, urmate de o
pauza de 7 zile, * inca 3 zile, cate 100 ml. Daca imunitatea este foarte slabita, cura se
repeta luna urmatoare.
Leacuri rapide
* Amestecati cantitati egale de miere de albine cu ceapa rasa si mere rase. Mancati cate
2-3 lingurite de 3 ori pe zi.
Page 90 of 1147
* Intr-un borcan de 1 litru se amesteca 100-150 g de ceapa taiata marunt, 100 g miere de
albine si un vin natural alb sau rosu. Se infuzeaza doua saptamani la intuneric, se
strecoara si se bea cate 3-4 linguri pe zi, intre mese.
* Mierea de albine se foloseste si pentru bai, cand trebuie sa intarim imunitatea la un
copil bolnavicios sau la un batran slabit de boli cronice. La o cada cu apa fierbinte sau
calduta se adauga 250 g miere de albine.
* Dimineata se consuma un galbenus de ou crud, amestecat cu o lingurita miere de
albine si cateva picaturi suc de lamaie.
* Se prepara un elixir din parti egale de suc de lamaie, miere de albine si tinctura de
usturoi. Prepararea tincturii: o sticla de culoare inchisa se umple 1/4 cu usturoi pisat, se
toarna tuica de calitate pana se umple si se lasa la macerat 21 de zile. Se bea o data pe
zi, seara, inainte de culcare, cate 30 ml de elixir.
Programul De Vara
Coacazul Negru(Ribes nigrum)
Coacazul negru este o tufa, un arbust, care creste spontan la margini de padure, acolo
unde are suficienta lumina. El este cultivat si in gradini, avand locul lui privilegiat in
preajma gardurilor, unde alcatuieste asociatii dense, ca un fel de hotar natural. Are
fructele mici, negre si parfumate, dar gustul lor nu este prea imbietor. In schimb,
calitatile terapeutice fac din coacazul negru o minune a naturii. El dezintoxica
organismul, regleaza activitatile hormonale, elimina anemia, stimuleaza cresterea si
consolidarea oaselor, ajuta la regenerarea organismului si prelungeste viata. In medicina
popoarelor nordice si baltice, acest fruct, care se coace in semiumbra padurilor si a
poienilor, este considerat un adevarat panaceu. Mirosul sau puternic, culoarea inchisa a
sucului si vitalitatea sa extraordinara i-au inspirat pe primii vindecatori populari, care au
considerat aceasta planta drept magica.
Sucul de coacaze negre

Un vechi proverb german spune despre acest suc ca este sanatos ca sangele de urs.
Lesne de preparat, el n-ar trebui sa lipseasca din nici o casa. Coacazele negre se
desprind de pe ciorchine si se spala foarte bine, se zdrobesc cu o furculita pana devin ca
o pasta, care se pune apoi intr-un tifon curat si se stoarce cu mana. Se va obtine un suc
negru, cu miros puternic si efecte terapeutice exceptionale; restul de fruct care ramane
dupa stoarcere poate fi folosit la dulceata, prajituri ori inghetata.
Sucul de coacaze negre se administreaza intern, inainte de masa cu un sfert de ora, pe
stomacul gol - 6-12 linguri la adulti si 5-10 lingurite la copii, eventual cu adaos de
miere.
Page 91 of 1147
Coacazele negre uscate

Se culeg ciorchini de coacaz negru si se pun la uscat, foarte rasfirati, intr-un loc bine
ventilat si cu foarte multa caldura (altfel fructele se strica). Indicat este ca fructele sa se
expuna pe bucati de hartie, direct la soare, pana se deshidrateaza complet si devin
zbarcite asemeni stafidelor. Din aceste coacaze negre uscate se prepara prin macinare cu
rasnita electrica de cafea o pudra cu efecte vitaminizante extraordinare, care se foloseste
intr-o multitudine de boli.
Siropul de coacaze negre

Este, dupa parerea parintelui medicinii naturiste, preotul Sebastian Kneipp, un elixir de
sanatate pentru gat si caile respiratorii superioare. Fructele de coacaz se spala foarte
bine (fara insa a le zdrobi prea tare) si se pun intr-un borcan intre straturi de miere - un
strat de fructe de jumatate de deget grosime se acopera cu un strat de miere de un deget
grosime. Se lasa vreme de doua luni, dupa care se filtreaza prin tifon sau se consuma ca
atare. Acest preparat va fi gata chiar in mijlocul toamnei, fiind un extraordinar mijloc de
protectie impotriva guturaiurilor, bronsitelor si puseelor reumatice, specifice acestei
perioade.
Recomandari terapeutice
Oboseala cronica, suprasolicitare intelectuala - daca in aceasta vara nu v-ati putut inca
permite o vacanta si cautati un mijloc regenerant rapid, atunci cu siguranta ca sucul de
coacaze negre va va ajuta foarte mult. Beti cate 1-2 pahare pe zi, in reprize (in cazul
cand nu va impacati cu gustul sau), vreme de macar o saptamana. Pentru cei care fac
eforturi intelectuale mari este recomandat in mod special siropul de coacaze negre, din
care se iau 1-2 lingurite, atunci cand apar starile specifice de ameteala, somnolenta,
incapacitate de concentrare.
Dureri de gat, tuse, raguseala, amigdalita- siropul de coacaze negre are dublu efect: pe
de o parte, actioneaza direct asupra agentilor microbieni, distrugandu-i si "reparand"
tesuturile (epiteliile) lezate, iar pe de alta parte, mareste pe termen lung imunitatea
locala, impiedicand imbolnavirea ulterioara. Se iau pana la 8 lingurite de sirop pe zi,
fara apa, inghitind extrem de lent, asa incat planta sa poata actiona la nivelul zonei
afectate.
Page 92 of 1147
Guta, reumatism - se recomanda cura depurativa cu suc de coacaze negre. Se bea

dimineata 1/2 - 1 pahar, iar seara aceeasi cantitate, inainte de a manca. Coacazele negre,
in special sucul lor, sunt un excelent depurativ, indepartand multe din reziduurile toxice
din organism.
Bronsita, pneumonie, tuberculoza pulmonara - sucul de coacaze negre da rezultate
extraordinare in aceasta categorie de afectiuni. Se pare ca secretul sau este actiunea
imunostimulenta deosebit de eficienta, la care se adauga si efectele vitaminizante si
remineralizante de exceptie. Se iau cate 3-4 linguri, de cinci pana la sase ori pe zi, in
cure cat mai lungi cu putinta. Daca nu mai avem fructe proaspete din care sa preparam
acest suc, putem continua cura cu pulbere de fructe uscate sau cu sirop de coacaze
negre.
Tulburari de circulatie - fructele uscate ale coacazului consumate sub forma de pulbere,
obtinuta prin macinare cu rasnita electrica de cafea - 2 lingurite de doua ori pe zi -, are
efecte exceptionale asupra circulatiei periferice. Persoanele care au extremitatile reci,
chiar si in anotimpul cald, ar trebui sa incerce o cura de 5-6 saptamani cu acest remediu.
Aceeasi cura este indicata persoanelor carora li se umfla picioarele la caldura, care au
fragilitate capilara si se invinetesc foarte usor.
Hepatita virala, gripa, infectii recidivante in general - pe perioada verii, se face o cura
de suc - 6 linguri, inainte cu 10 minute de fiecare masa. In hepatita si afectiunile splinei,
acest suc nu numai ca mareste foarte mult imunitatea, ci si ajuta la decongestionarea
acestor organe. Pe parcursul anotimpului rece, pentru a mari imunitatea, se face o cura,
de o luna minimum, cu pulbere de fructe uscate - se iau 4 lingurite pe zi, pe stomacul
gol.
Anemie - sucul de coacaze negre are efecte cu adevarat magice in combaterea tuturor
tipurilor de anemie. Se consuma zilnic 12 linguri de suc la adulti si 10-15 lingurite la
copii, pe stomacul gol, in cure de minimum 4 saptamani. Pe timpul anotimpului rece, se
consuma fructele uscate - 4-6 lingurite de pulbere, obtinuta prin macinarea cu rasnita
electrica de cafea, pe zi.
Tulburari de crestere, tulburari glandulare la pubertate - se combina 2 lingurite de
pulbere de coacaze negre uscate cu o lingurita de pulbere de macese si se pun intr-o
cana de apa. Se lasa la macerat de seara pana dimineata, cand se combina cu 1-2
lingurite de miere si se bea acest preparat extrem de placut la gust, pe stomacul gol. In
final, se consuma si pulberea de fruct ramasa pe fundul canii. O cura de trei luni, in care
se consuma acest macerat, are efecte vitaminizante, consolideaza oasele, mareste
capacitatea de invatare si de efort intelectual. Este un excelent tratament si pentru copii
bolnaviciosi ori cu intarzieri de crestere.
Afte, boli ale gingiei (gingivita, paradontoza) - o lingura de coacaze negre uscate se
fierbe cinci minute intr-o jumatate de cana de apa, la foc mediu, dupa care se filtreaza.
Cu acest decoct se fac clatiri ale gurii de 3-4 ori pe zi. Se recomanda mestecari
indelungate ale pulberii obtinute din fructele uscate.
Page 93 of 1147
Intepaturi de viespe, albina, tauni etc. - se freaca imediat locul afectat cu cateva fructe
de coacaz negru. Senzatia de durere sau mancarime, precum si tumefierea, dispar
repede.
Oboseala vizuala, miopie progresiva - coacazele negre, fructele si frunzele, cresc
acuitatea vizuala(inclusiv cea nocturna), favorizeaza corectarea anumitor deficiente ale
vederii. Se fac cure indelungate (3-6 luni) cu pulbere sau cu macerat de coacaze negre.
Cresterea la copii - coacazele negre crude, la fel ca si sucul, stimuleaza formarea
tesuturilor, a oaselor mai ales. Se consuma zilnic 100-200 g de coacaze negre sau se bea
un pahar de suc. In afara sezonului, se ia inainte de fiecare masa jumatate de lingurita
de pulbere de coacaze negre.
Sensibilitate la infectii (respiratorii, intestinale, renale) - se consuma zilnic 100 g de
fragi si 100 g de coacaze negre. In afara sezonului se ia o jumatate de lingurita de
pulbere de coacaze negre si o jumatate de lingurita de pulbere de macese pe zi.
Articulatii umflate, dureroase - sucul si ceaiul de coacaze negre (obtinut cu apa calduta
din fructe si frunze) are efecte antiinflamatoare si depurative ideale, fiind in mod
deosebit indicat in cure de 21 de zile pentru reumatici.
Reumatism cronic degenerativ - se recomanda cura cu suc (500-750 ml pe zi) sau, in
afara sezonului, un pahar de macerat dimineata si doua cani de ceai fierbinte (obtinut
din fructe si frunze) spre seara.
Ateroscleroza, arterita, trombagenita obliteranta, hipertensiune - in toate aceste cazuri se
recomanda o cura de fructe - 500 g pe zi, vreme de doua saptamani.
Litiaza renala (cu urati) - in fiecare zi se bea de dimineata o cana de suc proaspat, iar
seara o cana de ceai fierbinte de fructe si frunze. In a zecea zi de cura se bea un litru din
ceaiul obtinut dintr-o lingura de frunze de mesteacan, o lingura de boabe de ienupar si o
lingura de frunze de coacaz negru, la un litru de apa clocotita.
Alcoolism - doua linguri de fructe uscate si o lingurita de seminte de patrunjel se fierb
la foc domol in trei sferturi de litru de apa, vreme de 15 minute, dupa care se lasa sa se
raceasca. Se bea tot acest preparat o data, pe stomacul gol; cura dureaza 6 luni. Pot
aparea reactii puternice de voma, diaree, ca semn al dezintoxicarii organismului. Daca
cura nu este intrerupta cateva saptamani si nu este consumat alcool, dependenta dispare
relativ repede si apare chiar o anumita intoleranta la alcool.
Tulburari specifice debutului menopauzei - pulberea de fructe uscate, la fel ca si ceaiul
fierbinte, are efecte usor sedative, opreste hemoragiile, normalizeaza activitatea
endocrina. Se beau una-doua cani de ceai pe zi sau se iau trei lingurite de pulbere pe
stomacul gol.
Page 94 of 1147
Afinele
Cu fructul lor ca niste margele negre, brumate, afinele inglobeaza in ele toata energia
solara captata pe platourile muntoase pe care cresc. Sunt fructe specifice marilor
inaltimi, facute special, parca, pentru a completa hrana destul de saraca a oamenilor de
munte. O portie de afine valoreaza cat 3-4 casete cu vitamine, cu specificatia ca
vitaminele A, E, F, Pp si B (B1 si B2) continute de afine sunt mult mai usor de asimilat,
deoarece sunt in formula naturala. Cat despre actiunile terapeutice, lista impresioneaza
nu atat prin marime, cat prin efectul neobisnuit al acestor alimente-medicament sau, mai
bine zis, medicamente-aliment care sunt afinele.
Fructul proaspat de afin, dar mai ales cel uscat, ajuta la regenerarea vaselor de sange, la
normalizarea glicemiei si la regenerarea purpurei retinei, creste sensibilitatea
fotoreceptorilor de la nivelul ochiului, neutralizeaza infectiile din intestin, dilata usor
vasele coronare, protejeaza organismul contra radioactivitatii. Mirtilina, o substanta
continuta de fructe si frunze, penetreaza celula bacteriei si ii slabeste vitalitatea, iar
administrata intern, scade glicemia. Pigmentii care dau nuanta albastruie fructului
protejeaza corpul impotriva radioactivitatii si regleaza anumite procese imunitare. Din
lista de afectiuni in care se folosesc cu succes fructele de afin am selectat cateva:
Ateroscleroza cerebrala, tulburari de circulatie encefalica - se consuma in fiecare zi
200-300 g de fructe proaspete, inainte de fiecare masa. In afara sezonului se consuma o
lingurita de pulbere de afine uscate de trei ori pe zi.
Diaree, enterocolita de fermentatie - pulberea de afine uscate este un leac care
actioneaza fara gres in aceste afectiuni. In cazurile acute se ia o lingurita rasa din doua
in doua ore. Suplimentar, se poate bea un ceai cald din fructe si frunze pentru
rehidratare.
Enterocolite de putrefactie - se face o cura de afine proaspete - 300-500 g zilnic repartizate in trei portii egale. Prima portie se ia dimineata pe stomacul gol, iar restul
inainte de mesele principale.
Oxiuroza - se face un macerat dintr-o lingura de fructe zdrobite la 400 ml apa rece; in
afara sezonului, se pune pulbere de fructe in apa si se lasa la temperatura camerei,
vreme de 8 ore; se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Diabet, maladii vasculare ale diabeticilor - se pun la inmuiat de seara pana dimineata
doua linguri de frunze maruntite in jumatate de litru de apa. Dimineata se strecoara, se
pune licoarea obtinuta deoparte, iar frunzele se oparesc cu o cana de apa clocotita si se
lasa sa se raceasca 20 de minute. Se combina cele doua extracte si se bea acest amestec,
pe parcursul unei zile, pe stomacul gol. Tratamentul se tine 40 de zile, apoi se face
pauza 14 zile, dupa care se repeta.
Page 95 of 1147
Infectii urinare - se folosesc fructele uscate si macinate, se ia cate un varf de cutit din
doua in doua ore. Se poate face si o tinctura dintr-o cana de afine zdrobite si frunze de
afin taiate marunt, peste care se toarna patru cani de alcool diluat (50) sau rachiu. Se
lasa la macerat 10-14 zile, timp in care sticla se scutura de doua-trei ori pe zi. Se
strecoara in sticle inchise la culoare. Se consuma circa doua-trei linguri pe zi.
Arterite ale membrelor inferioare, sechele dupa infarct, coronarite - se bea macerat de
fructe uscate (o lingurita de pulbere la un pahar de apa) in cure de sase luni, doua-trei
pahare pe zi.
Tulburari specifice varstei a treia - o serie intreaga de probleme, cum ar fi tulburarile
vasculare, tulburarile de vedere (presbitia) si senilitatea se atenueaza daca se bea zilnic
jumatate de litru din preparatul obtinut prin combinarea unei cani de macerat la rece de
afine cu o cana de decoct de afine. Maceratul se obtine la fel ca in reteta anterioara, in
timp ce decoctul se obtine astfel: o lingura de fructe zdrobite se fierb 2-3 minute intr-o
cana de apa, se lasa la racit, dupa care se combina cu maceratul.
Candidoza bucala si digestiva - jumatate de kilogram de afine proaspete consumate
zilnic, vreme de o saptamana, elimina aceasta afectiune, care de altfel este destul de
refractara la tratamentele clasice.
Tulburari produse de folosirea antibioticelor - sechelele abuzului de antibiotice
(tulburari de imunitate, infectii cu ciuperci parazite, tulburari digestive, hormonale s.a.)
sunt atenuate si, gradat, eliminate, daca se consuma doua saptamani la rand cate 300 g
de afine crude. Pe timpul iernii se fac cure indelungate cu afine, de-a lungul carora se
beau una-doua cani de macerat de afine uscate zilnic.
Faringite, stomatite, afte - se face o infuzie din doua lingurite de afine uscate zdrobite,
peste care se toarna 200 ml apa clocotita; se infuzeaza 20-30 minute. Se face gargara de
mai multe ori pe zi, din care una inainte de culcare.
Micoze, eczeme, rani sangerande - se fierbe o lingurita de fructe uscate intr-un pahar de
apa, vreme de 5 minute, la foc domol; se filtreaza, dupa care cu solutia obtinuta se fac
lotionari cu un tampon de vata; fructele ramase dupa filtrare se aplica pe locul afectat
sub forma de cataplasme, folosindu-se un pansament steril.
Programul de toamna-Terapia cu flori de fan

Fanul de vara a fost
cosit, pe dealurile din zona de munte se pregateste cositul otavei... Inainte ca toamna sa
coboare pe plaiuri, mireasma divina a fanului va mai asterne o unda de blandete peste
pamant. Mirosul fanului nu e insa unicul dar pe care Dumnezeu ni-l trimite ca sa ne
invete ca lumea a fost rupta candva din Rai... Florile de fan au in ele puterea divina de-a
Page 96 of 1147
vindeca. Demult, cand sticlutele cu medicamente nu gasisera inca drumul satelor

noastre si nu se stia mai nimic despre "doftori" si "poticarasi", farmacia se afla in
ograda din fata casei, acolo unde cresteau flori de fan.
Fara sa vi-l prezentam ca pe un leac bun la toate, fanul si terapia cu flori de fan
reprezinta un ajutor fara seaman al sanatatii, peste masura de ieftin si foarte simplu de
aplicat
Un leac popular stravechi

Florile de fan sunt folosite in medicina populara din cele mai vechi timpuri, in toate
zonele Europei. Multe din traditiile legate de folosirea florilor de fan s-au pierdut.
Primul fan era folosit mai ales pentru marirea rezistentei la boli, purificare, intinerire,
infrumusetare. Florile din al doilea fan (otava) erau folosite contra racelii, a bolilor de
piept si gat, pentru tratarea infectiilor, a reumatismului si a bolilor de rinichi. Fanul de
pe coastele mai umbrite si mai umede era folosit pentru tratarea bolilor cauzate de frig
si umezeala, in timp ce cel de pe coastele insorite si uscate, mai aromat, era folosit
pentru inviorare, revigorare, marirea rezistentei la boli. In lumina datelor stiintifice de
astazi, multe din aceste traditii isi gasesc justificarea.
Florile de fan au fost una din principalele "arme" terapeutice ale celebrului terapeut
naturist si preot Sebastian Kneipp - parintele medicinii naturale - care spunea: "Florile
de fan nu mi-au inselat niciodata increderea, incepand cu tratarea intoxicatiei sangelui, a
membrelor degerate si terminand cu tratamentul reumatismului, al diatezei scrofuloase
sau al afectiunilor spastice ale abdomenului inferior". Multi alti terapeuti naturisti - cum
ar fi Kuhn, Suvorin, Maria Treben s.a. - au folosit miraculoasele flori de fan pentru
tratarea celor mai diverse afectiuni. Cu toate acestea, nu trebuie sa credem ca ele
reprezinta un panaceu universal, in privinta aceasta fiind foarte oportuna reproducerea
unei afirmatii apartinand aceluiasi Sebastian Kneipp: "Sa nu va inchipuiti ca in toate
afectiunile citate, florile de fan singure sunt de ajuns; fiecare boala si fiecare pacient in
parte necesita un tratament diferentiat, care sa aiba in vedere si alti factori terapeutici".
Terapia cu flori de fan cere in paralel o alimentatie judicioasa, precum si efectuarea
altor tratamente specifice.
Compozitia florilor de fan

O mana de flori de fan contine, de obicei, nu mai putin de zece specii de plante
medicinale, care alcatuiesc o formidabila reteta de sanatate cu nenumarate actiuni
terapeutice. Pentru a va face o idee cat mai precisa asupra valorii acestui leac natural,
vom nominaliza numai zece plante, din totalul de 60 pe care le intalnim frecvent prin
fanete:
Page 97 of 1147
- Patlagina (Plantago major si Plantago lanceolata) este una din plantele cele mai
folosite in medicina populara pentru uz extern. Este antiinflamatoare, calmanta,
antiseptica, cicatrizanta, ajuta la refacerea tesuturilor. Este utilizata pentru calmarea
usturimilor, a mancarimilor, pentru a urgenta cicatrizarea ranilor, pentru combaterea
infectiilor cutanate.- Piciorul cocosului (Ranununculus acris) este o planta iritantrevulsiva, antispastica, antinevralgica, antibiotica. Este utilizata popular pentru tratarea
reumatismului, a nevralgiilor, a dermatozelor si a durerilor de spate (nevralgie sciatica).
- Sanzienele galbene (Galium verum) sunt cicatrizante, grabesc refacerea tesuturilor,
infrumuseteaza pielea, ajuta la refacerea pigmentatiei normale.
- Sunatoarea (Hipericum perforatum) este prin excelenta o planta calmanta la nivelul
pielii, fiind indicata contra alergiilor, a mancarimilor si usturimilor, a bolilor de ficat.
Utilizata sub forma de bai, are proprietati calmante si hipnotice (produce somnul).
- Trifoiul rosu (Trifolium pratense) este o planta antiseptica, antireumatica, antiasmatica
si antiinflamatoare, decongestiva, calmant usor.
- Drobita (Genista tinctoria) este utilizata traditional in uz intern pentru tratarea
hipotiroidiei, a afectiunilor renale si dezintoxicare (seminte). Actiunile sale sunt inca
putin cunoscute din punct de vedere stiintific.Florile si frunzele de fragi (Fragaria vesca) au proprietati cicatrizante si sunt folosite
pentru tratarea gingivitelor si pentru grabirea cicatrizarii ranilor.
- Menta (Mentha) este antiinflamatoare, reconfortanta, stimuleaza respiratia, fiind un
bun antiseptic pentru caile respiratorii superioare.
- Angelica (Angelica archangelica) se gaseste in fanul recoltat toamna din zona
montana, de pe terenuri mai umede si cu sol nisipos. Utilizata extern, are proprietati
regenerative epiteliale, antiinflamatoare si cicatrizante. Se pare ca, utilizata extern cu
consecventa, accelereaza vindecarea unor boli interne (infectii, tulburari de asimilatie,
tulburari nervoase).
- Branca ursului (Heracleum sphondylium) apare in fanul recoltat in lunile iulie-augustseptembrie din zona montana. Are proprietati tonice nervoase si antitumorale. Este un
remediu traditional pentru scleroza in placi.
Cum obtinem florile de fan?

Florile de fan se obtin prin scuturarea fanului, imediat dupa uscare. Atunci, prin "sita"
facuta de paiele uscate sunt cernute flori, seminte si frunze ale plantelor medicinale care
cresc laolalta cu iarba. Pentru obtinerea acestor flori, fanul trebuie scuturat cat este
proaspat (imediat dupa uscare), altfel se scutura singur si florile se pierd, ori se
degradeaza in timpul depozitarii. Valoarea terapeutica cea mai mare o au florile obtinute
din fanul din anul respectiv, in timp ele pierzandu-si puterea curativa. Daca nu am
obtinut din timp flori de fan, vom putea folosi la nevoie fanul ca atare, avand grija insa
sa marim concentratia extractelor folosite.
Page 98 of 1147
Retete cu flori de fan

Baia fierbinte cu flori de fan
Mod de preparare: In cinci litri de apa fiarta se adauga 10-15 maini de flori de fan. Se
lasa sa infuzeze vreme de 15-20 minute, amestecand din cand in cand. Se filtreaza
infuzia si se toarna fierbinte in apa de baie, potrivindu-se temperatura apei asa incat sa
se ajunga la 38-40 grade C. Baia dureaza 20-30 de minute, timp in care apa trebuie
mentinuta mereu calda, prin adaugarea de apa fierbinte sau infuzie fierbinte de flori de
fan.
Efecte terapeutice
Baia fierbinte cu flori de fan activeaza circulatia, permite preluarea principiilor active
din plante cu repeziciune, mareste pe moment capacitatea de aparare a organismului in
fata infectiilor. Este un remediu excelent contra infectiilor renale si a cistitei, a
reumatismului, guturaiului si gripei in faza incipienta. Este recomandata cu precadere
persoanelor cu mare sensibilitate la frig si la curentii de aer rece.
Baile fierbinti partiale, cum ar fi cea de sezut sau a membrelor, se fac intr-un lighean,
numai cu infuzie racita pana la temperatura de 37-39 C, fara adaos de apa.
Contraindicatii si precautii
La baia completa cu flori de fan, cresterea temperaturii se va face gradat, pornind de la
temperatura de 36-37 C.
Nu vor face aceste bai fierbinti persoanele hipertensive, care sufera de ischemie
cardiaca, epilepsie, tromboflebita, arterita obliteranta in forme grave si cele care au
suferit accidente vasculare.
Baia cu macerat la rece din flori de fan

Mod de preparare: In 10 litri de apa se pun la inmuiat 15-20 maini de flori de fan timp
de 10-12 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara, de exemplu). Dupa
trecerea timpului de macerare, se filtreaza maceratul si se adauga in apa de baie, care
trebuie sa aiba o temperatura sub 40 C.
Page 99 of 1147
Avantaje si
dezavantaje
Este una din modalitatile cele mai naturale de extragere a principiilor active din
florile de fan, pastrand in plus anumite proprietati bioenergetice ale acestora. Acest
extract este indicat cu predilectie pentru tratamentele de fond, mai ales ale bolilor psihosomatice (boli fizice care apar pe fond nervos) si nervoase. Aceste bai au aroma cea mai
placuta (foarte apropiata de cea a fanului), fiind din acest motiv foarte agreate.
Principalul dezavantaj al acestei forme de preparare este ca anumite principii active din
florile de fan (cum ar fi taninurile - foarte utile in tratamentul bolilor de piele) nu sunt
extrase prin aceasta modalitate. Din acest motiv a fost imaginat extractul complet pe
care vi-l vom prezenta in continuare.
Baia cu extract complet din flori de fan
Mod de preparare: In 5 litri de apa se pun la inmuiat 7-10 maini de flori de fan, timp de
8-10 ore, la temperatura camerei (de dimineata pana seara). Se filtreaza maceratul si se
pune deoparte intr-un vas. Florile de fan ramase, la care se mai adauga 3-4 maini de
flori proaspete, se pun la fiert 1-2 minute in 5 litri de apa clocotita, dupa care se lasa sa
mai infuzeze timp de 20-30 de minute. Dupa ce s-a racit acest decoct, se filtreaza si se
combina cu maceratul la rece obtinut initial, dupa care se toarna in apa de baie.
Avantaje si dezavantaje
Acest extract contine atat principiile active obtinute prin macerare, cat si cele extrase la
temperaturi inalte, fiind din acest motiv cel mai activ, dar este mai greu de elaborat.
Cataplasma cu flori de fan
Cataplasma calda: O mana de flori de fan se oparesc cu o cana de apa clocotita, vreme
de 10-15 minute. Se scot apoi florile de fan si se filtreaza. Se invelesc in tifon si se
aplica pe locul afectat, cat se poate de calde.
Cataplasma rece: O mana de flori de fan se macina cu rasnita de cafea sau se maruntesc
in piua. Se adauga peste ele putina apa calduta (la 37-42 grade C) si se lasa sa stea
vreme de 1-2 ore. Se invelesc in tifon si se aplica pe locul afectat.
Cu ajutorul florilor de fan, se trateaza cu succes urmatoarele boli: cistita si bolile renale,
cancerul, bolile de piele, reumatismul, febra, insomnia, migrena.
Tratamente cu trandafiri
Page 100 of 1147
Din antichitate si pana in prezent, trandafirul a fost pretuit nu numai pentru frumusetea
si parfumul sau deosebit, dar si pentru calitatile lui vindecatoare. Medicii antici aveau
dreptate cand scriau ca trandafirul este un medicament natural universal. In medicina
chineza si tibetana, petalele de trandafir se foloseau pentru curatarea ficatului de toxine,
ridicarea tonusului organismului. Ceaiul aromat se recomanda pentru imbunatatirea
vederii, auzului si activitatii muschiului cardiac la persoanele varstnice. Femeilor care
nu pot sa devina mamici medicina orientala le propune siropul din flori de culoare alba
si roz, iar in caz de sterilitate masculina, siropul de flori rosii si bordo. Persoanele
afectate de depresie erau sfatuite sa-si stropeasca zilnic locuinta cu infuzie de trandafir.
In Grecia antica si mai tarziu in Europa, medicii foloseau apa de trandafir in cazuri de
afectiuni psihice, boli de inima si de rinichi. Bolile de plamani se tratau cu fumul
petalelor uscate, iar bolnavilor de tuberculoza li se prescria inhalarea miresmelor de
trandafiri proaspeti.
Remedii cu trandafiri
Petalele de trandafir
Se culeg dimineata, cand aerul este curat si umed, de preferat dupa o ploaie sau roua
abundenta. Se aleg florile complet desfacute, dar nu vestejite. Ca sa nu se piarda nimic
din calitatile lor utile, florile nu se spala. Petalele se folosesc pentru prepararea
leacurilor, in stare proaspata sau uscata.
Stomatita. Se taie marunt 3 linguri de petale, se infuzeaza in 2 pahare de apa clocotita
pana la racire si se clateste gura de cateva ori in timpul zilei.
Conjunctivita. O lingura de petale uscate se infuzeaza in 200 ml apa clocotita 30
minute, apoi se strecoara si se lasa la racit. De cateva ori pe zi, se sterg ochii cu infuzie,
iar inainte de culcare, tampoane de vata imbibate cu infuzie se lasa pe pleoape 30
minute.
Amigdalita. Se amesteca parti egale de petale de trandafir (proaspete sau uscate) cu
miere de albine. Amestecul se tine in gura 20-30 de minute, apoi se scuipa. Se repeta de
doua ori pe zi, timp de 3-4 zile.
Paradontoza, stomatita. Pulberea din flori uscate amestecata cu miere de albine este un
remediu pentru orice proces inflamator in cavitatea bucala. Cu amestecul aromat se
frectioneaza gingiile bolnave.
Raceala, bronsita, faringita, nevroze, avitaminoza. Se bea ceai din petale uscate de
trandafir (o lingurita la un pahar de apa fierbinte).
Spondiloza. Se macereaza 7-10 petale de trandafir in 125 ml de tuica timp de 5 zile.
Locurile bolnave se frectioneaza cu solutie inainte de culcare, apoi se leaga cu un fular
de lana sau blana de iepure.
Boli de piele. Pentru diminuarea iritatiei in cazuri de eczema, psoriazis, cosuri, erizipel,
prurit alergic, pe locurile afectate se aplica un strat de petale proaspete, care apoi se
Page 101 of 1147
fixeaza cu plasture sau tifon. Plagile infectate si arsurile se vindeca mai repede daca se
aplica zilnic cate un strat de petale proaspete.
Constipatie. Se recomanda mestecarea meticuloasa si inghitirea a 8-10 petale proaspete
de trandafir, de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa.
Accesele de migrena, vertij, greata, slabiciune. S-a demonstrat stiintific ca inhalarea
aromei de flori de trandafir vindeca aceste afectiuni. Persoanele cu sistemul nervos slab,
predispuse la depresii, nevroze, trebuie sa foloseasca de asemenea cat mai des inhalarea
aromei de trandafir. Intr-un lighenas cu apa fierbinte, se pun cateva flori de trandafir si
se lasa in camera unde se afla persoana afectata. Metoda da rezultate si in cazuri de
raceala, gripa, guturai.
Astm bronsic. Amestecati 10 linguri de petale de trandafir cu 500 g dovleac tocat, o
lingura de frunze de patlagina taiate marunt si un litru de vin rosu (natural). Amestecul
se aduce pana aproape de fierbere, apoi se ia de pe foc. Dupa racire, se adauga 2 linguri
de miere de albine. Se consuma cate o lingura, de 5 ori pe zi, timp de 3 zile, apoi
urmeaza o pauza de 3 zile. Cura dureaza pana la consumarea produsului. Dupa o pauza
de o luna, poate fi repetata.
Uleiul de trandafiri
Insomnie,
depresie. Se inhaleaza, de mai multe ori pe parcursul zilei, aroma uleiului de trandafiri.
Angina pectorala: bolnavilor li se recomanda purtarea unui medalion cu un tampon de
vata imbibat cu o picatura de ulei de trandafir.
In caz de otita: 2-3 picaturi de ulei se picura in ureche, de trei ori pe
zi.
Blefarita: se ung pleoapele inflamate de 2-3 ori pe zi cu ulei
de trandafir, timp de o luna. In acelasi timp, se bea si ceai din petale de trandafir.
Celulita: 12 picaturi de ulei de trandafir se amesteca cu 100 ml ulei de masline. Se
frectioneaza locurile cu probleme, dupa un dus cald.
Arsuri, ulcer varicos, escara:
se aplica ulei de trandafir sub forma de comprese.
Apa de trandafir
Stramosii ne-au lasat secretele folosirii unui remediu usor de preparat, care se numeste
apa de trandafir. O mana de petale proaspete sau uscate se pun intr-un vas emailat sau
de sticla. Peste flori se toarna apa fiarta si racita si se lasa sa infuzeze 5-6 ore. Varianta
rapida: peste o lingura de petale se toarna un pahar de apa fierbinte, se acopera si se lasa
pana la racire.
Recomandari:
Reumatism: se fac bai calde la picioare.
Dureri lombare: se aplica in zona lombara comprese fierbinti cu apa de trandafir.
Raceala: inainte de culcare, bolnavii se incalta cu sosetele inmuiate in apa calda de
trandafir si stoarse
putin.
Page 102 of 1147
Vertij, ameteala puternica: se leaga fruntea cu un prosop inmuiat in apa de trandafir

rece.
Pentru ridicarea tonusului vital, corpul se infasoara strans cu un cearceaf inmuiat in apa
rece de trandafir. Deasupra se inveleste cu un cearceaf uscat, apoi cu o
plapuma.
Transpiratie abundenta: corpul se sterge de doua ori pe zi
(seara si dimineata) cu apa de trandafir. Concomitent, se fac de 3-4 ori pe saptamana bai
cu frunze de nuc.
Encefalopatie traumatica, distonie vegetativa vasculara, nevroze: zilnic, timp de doua
saptamani, se face o ablutiune a spatelui, de la zona cervicala, peste omoplati, cu apa de
trandafir calduta. Procedura se foloseste si de catre oamenii sanatosi pentru intarirea
imunitatii si ridicarea capacitatii de rezistenta a sistemului nervos.
Alte metode: corpul se frectioneaza usor cu buretele imbibat cu apa de trandafir. Ca
efectul sa fie mai puternic, spatele se bate cu un buchet de crengute de mesteacan trecut
prin apa, pana la aparitia senzatiei de caldura placuta. Procedura ajuta si bolnavii cu
probleme ale aparatului locomotor, mai ales cu dureri de coloana, dureri lombare,
depuneri de saruri.
Baia cu infuzie de trandafir -este un remediu excelent pentru afectiunile sistemului

nervos, deoarece are efect de tonifiere, inlatura oboseala, anxietatea, ajuta inima, curata
pielea. Jumatate de pahar de petale se infuzeaza intr-un litru de apa clocotita. Se acopera
vasul timp de 20 minute, apoi tot continutul se toarna in cada. Daca se adauga si 4-5
linguri de suc de sfecla, efectul terapeutic va creste considerabil. Pentru bai, puteti
folosi florile vestejite, din vaza.
HAMEI(Pazitorul somnului)
Episcopul de Regensburg, Albertus Magnus, scrie intr-un articol ca fructele in forma de

conuri "fac capul greu", dar le lauda, in acelasi timp, eficienta. La inceputul Evului
Mediu, conurile de hamei erau folosite doar pentru prepararea berii, dar ulterior au
aparut si pernele umplute cu hamei pentru combaterea dereglarilor de somn. Astazi,
efectul sedativ al hameiului a fost testat stiintific.
Extractul de hamei s-a dovedit a fi si un adevarat "talent" in materie de frumusete:
taninurile si vitaminele pe care le contine intaresc parul si ingrijesc pielea (in unele
centre de frumusete din Europa se practica baile si compresele cu bere). In plus, s-a
Page 103 of 1147
descoperit faptul ca hameiul contine fitohormoni asemanatori estrogenilor si ca

impiedica, deci, aparitia timpurie a ridurilor.
Tinctura impotriva tenului cu impuritati - se pun 2 linguri de conuri intr-o strecuratoare,
se toarna peste ele 2 cesti cu apa clocotita, se lasa sa se infuzeze - cu capac - vreo 10
minute si se tamponeaza zonele afectate cu infuzie calda.
CASTANE(Purtatoare de noroc)
Cei ce poarta in buzunar trei castane sunt feriti de boli, asa se credea in Evul Mediu
timpuriu. Legatorii de carti au preparat multa vreme din fructele amarui un lipici care sa
protejeze hartia de mucegai. In schimb, faptul ca extractele din castane intaresc venele,
stimuleaza irigarea sanguina si calmeaza mancarimile a fost descoperit mult mai tarziu. Astazi, substantele active din frunze, coaja si fructe sunt utilizate la prepararea unor
produse cosmetice care intaresc tesutul si previn senzatia de "picioare grele". Si pentru
ca au un efect protector impotriva razelor ultraviolete, extractele pot fi gasite si in
compozitia unor creme si uleiuri solare.
Masca pentru picioare "grele" - se fierb 4 linguri de castane decojite in 100 ml apa,
aproximativ 30 de minute, si cand s-au inmuiat castanele se zdrobesc si piureul astfel
obtinut se intinde intr-un strat subtire pe toata suprafata gambelor. Se invelesc picioarele
cu un prosop de bucatarie, se sprijina pe o perna, astfel incat sa fie mai sus decat corpul,
se lasa "masca" sa actioneze 20 de min si se clatesc cu apa rece.
GALBENELE(Vraja dragostei)
In Evul Mediu, florile portocalii nu erau doar o podoaba indragita de pus in par. Femeile
tinere amestecau florile uscate cu miere si otet, si cu alifia astfel preparata se ungeau
seara la culcare, ca sa-si viseze iubitul.
Hildegard von Bingen vorbea si ea despre "calendule", pe care le folosea impreuna cu
ghimbirul pentru alinarea durerilor de stomac si vindecarea afectiunilor splinei. Si
despre culoarea lor luminoasa care amelioreaza vederea doar privindu-le. Astazi,
producatorii de cosmetice incorporeaza extractele de galbenele in creme hranitoare
pentru fata si corp si chiar in alifii pentru vindecarea ranilor (pentru ca mentin umezeala
din piele si calmeaza).
Page 104 of 1147
Crema pentru piele uscata - se topesc - intr-o craticioara - 100 g de vaselina, se adauga
doi pumni de galbenele proaspete sau uscate, si se lasa sa fiarba, pana ce crema devine
portocalie. Se filtreaza, se lasa sa se raceasca si se pastreaza la frigider.
ROINITA(Elixir vindecator)
In Evul Mediu era considerata drept "elixirul tineretii vesnice": femeile se spalau pe fata
cu ceai de roinita, pentru a scapa mai repede de impuritati. Dar frunzele ei cu miros de
lamaie erau folosite si in cazul afectiunilor pielii, al dereglarilor de somn, al tulburarilor
circulatorii si al depresiilor.
Cea mai renumita licoare vindecatoare a fost preparata in anul 1805, la Bruxelles, de
catre calugarita Marie Clementine Martin. Pentru munca de infirmiera in timpul bataliei
de la Waterloo, ea a obtinut o renta anuala de 160 de taleri (de aur), cu care a infiintat la
Kln, in 1826, o intreprindere care produce si astazi cunoscutul "Klosterfrau
Melissengeist", un remediu impotriva racelii, a sen- sibilitatii la schimbarile de vreme si
a nervozitatii launtrice, compus din alcool, roinita (melisa), gentiana, ghimbir si
scortisoara.
Comprese impotriva pielii cu impuritati - puneti pe foc 6 lingurite de roinita uscata cu 2

linguri de ulei de masline si 1/4 de litru de vin alb si lasati-le sa fiarba incet vreme de 10
minute. Strecurati lichidul, inmuiati in el (cald, nu fierbinte) un prosop de in si tineti
compresa circa 10 minute pe fata.
SALVIE(Protectie secreta)
In 1630, in timpul marii epidemii de ciuma, s-a constatat ca unii dintre hotii care au
jefuit cadavrele nu s-au molipsit de cumplita boala. Odata prinsi, acestora li s-a crutat
viata in schimbul "secretului" lor: legenda spune ca ei se frecasera cu salvie inmuiata in
otet, la care s-au mai adaugat cimbru, levantica si rozmarin. Inca din Evul Mediu,
frunzele de salvie erau arse pentru "curatirea" incaperilor in care zaceau persoane grav
bolnave. In plus, ele erau folosite impotriva febrei, a racelilor si a durerilor de dinti. Si
astazi, extractele antibacteriene intra in compozitia unor creme impotriva impuritatilor
Page 105 of 1147
pielii, a unor deodorante si sampoane pentru par gras, deoarece stopeaza producerea
transpiratiei.
Decoct pentru clatitul parului gras - se toarna 1/4 l de apa clocotita peste 4 linguri de
frunze de salvie, se lasa sa se infuzeze 10 minute si se strecoara. Lichidul se aplica pe
pielea capului (parul se fie spalat), se lasa sa actioneze 5 minute si se clateste.
ARNICA(Remediul-minune)
Datorita efectului sau anti-inflamator, calugaritele o foloseau deja cu secole in urma
pentru vindecarea vanatailor si contuziilor. In acelasi timp, fiind un stimulator al
circulatiei sanguine, arnica intra in compozitia apei de par. Extractele de arnica se
numara, de asemenea, printre substantele componente ale unor medicamente pentru
inima si circulatie, cu care celebrul scriitor Johann Wolfgang Goethe, de pilda, isi
linistea "falfaielile inimii".
Intre timp, s-a putut demonstra ca flavonoidele din arnica amelioreaza efectiv irigarea
sanguina si intaresc inima. Dar pentru ca arnica poate sa aiba un numar prea mare de
efecte secundare, se recomanda folosirea unor produse gata preparate, cumparate din
farmacii, si respectarea stricta a dozelor prescrise.
Musetelul (Matricaria chamomilla)
Descriere: Alte denumiri: mamorita, maraiul-ciinelui, matricea, moruna, musete-decimp, roman, romanita, romasca. Creste pe ogoare, soluri argiloase, cimpii, luminisuri,
costise, pe lanuri de cereale, cimpuri de porumb, trifoi, cartofi si sfecla. Valorosul nostru
musetel este izgonit tot mai mult din cauza folosirii excesive a ingrasamintelor chimice
si a combaterii buruienilor prin erbicide. Dupa ierni bogate in zapada si primaveri cu
Page 106 of 1147
multa umezeala, poate fi intilnit foarte des. Receptaculul este, spre deosebire de al
musetelului salbatic, concav, mirosul deosebit de aromat si placut. Nu cred ca este
necesara o descriere mai amanuntita a acestei flori atit de cunoscute. Capitulele florale
terminale se colecteaza din mai pina in august, de preferat in orele amiezii. Nu este o
exagerare daca citez musetelul ca pe un leac universal, mai ales pentru copiii mici.
Pruncilor li se poate da ceai de musetel la orice indispozitie, mai laes contra crampelor
si a durerilor abdominale (colici). El ajuta si in balonari, diaree, eruptii, dureri de
stomac si secretii stomacale abundente, tulburari menstruale (cum ar fi amenoreea) si
alte afectiuni ale organelor pelviene, in insomnii, epididimita, febra, dureri de pe urma
ranilor si dureri de dinti. Musetelul are efect sudorific, calmant, antispasmodic,
dezinfectant si antiinflamator in inflamatii de tot felul, mai ales ale mucoaselor. Extern,
musetelul se administreaza sub forma de comprese si spalaturi in conjunctivie si alte
inflamatii ale ochilor, in eruptii cutanate care provoaca mincarimi sau supuratii, ca
gargara in dureri de dintit, precum si in spalarea ranilor. Cind avem suparari, ar fi bine
sa bem de fiecare data cite o ceasca cu infuzie de mustel; ne-am linisti inainte ca inima
sa ne fie afectata. Foarte indicata este o perna uscata cu musetel, aplicata calda local.
Baile si spalaturile cu musetel au un efect calmant, cu influenta benefica asupra
intregului sistem nervos. Dupa boli grele sau stari de epuizare va veti simti curind mai
bine si linistiti sufleteste. In ingrijirea dumneavostra cosmetica sa nu uitati musetelul.
Daca faceti saptaminal o baie a fetei cu infuzie de musetel, veti vedea cum tenul
dumneavoastra inloreste si culoarea fetei se imporspateaza. Si in ingrijirea parului ar
trebui sa folositi infuzia de musetel, mai ales daca aveti parul blond. Spalindu-va astfel
pe cap, parul va va deveni mai vaporos si va capata un luciu frumos. Musetelul usureaza
scaunul fara a avea efectul laxativ si este astfel indicat indirect in tratamentul intern al
hemoroizilor, care pot fi tratati extern cu alifie de musetel. Aceasta pomada poate fi
folosita si pentru vindecarea ranilor. Guturailul si sinuzita se amelioreaza repede daca se
inhaleaza vapori de musetel. Dupa un astfel de tratament trebuie stat, bineinteles, la
caldura. Uleiul de musetel era folosit inca din antichitate ca frectie contra nevralgiilor si
a reumatismului articular. La vechii egipteni, musetelul era considerat, datorita puterii
sale de a scade febra, drept floarea zeului soare. Numele de Matricaria este derivat din
latinescul mater = mama, deoarece musetelul este utilizate in bolile mamelor si ale
femeilor in general! In vechile carti despre plante medicinale se poate citi ca uleiul de
musetel alunga oboseala membrelor, iar musetelul fiert in apa si aplicat pe vezica
bolnava calmeaza durerile. Medicul naturist Johann Kunzle relateaza despre o femeie
din sta, numita vrajitoarea musetelului si foarte cautat de bolnavi; a ajutat cinci
persoane cu auzul slab sa-si recapete auzul, prajind o ceapa-de-mare, Urginea maritima
(care se cultia in horticultura), in ulei de musetel si picurind de mai multe ori uleiul cald
in ureche. Aceasta vrajitoare facea sa se miste iarasi membrele paralizate, cu ajutorul
frictiunilor cu ulei de musetel. Consta durerilor de ochi punea la fiert musetel in lapte si
il apica sub forma de comprese clade pe ochii inchisi, care se vindecau curind. In
continuare, preotul Kunzle istoriseste: Un tesator nu mai putea dormi decit sezind;
altfel avea senzatia ca se sufoca. Femeia l-a privit pe om drept in ochi si i-a declarat ca
el nu poate urina, ceea ce omul i-a confirmat, i-a spus sa-si pregateasca imediat o sticla
mare de vin pe care sa-l firaba cu mustel din care sa bea, un pahar plin dimineata si unul
seara. Urmarea a fost ca a reusit sa elimine o cantitate incredibila de urina, mai intii
tulbure, apoi tot mai clara; in opt zile era vindecat.
Page 107 of 1147
Mod de folosire: -prepararea ceaiului: se opareste 1 lingurita (cu vrad) de flori de

musetel cu 1 litru de apa si se lasa sa stea putin. -adaos la baie: pentru baile in cada se
iau de 2 ori cite 2 miini pline, pentru baile fetei si spalatul parului cite 1 pumn plin de
flori de musetel; cantitatea respectiva sa opareste si se lasa sa traga -comprese: 1 litru
de lapte in clocot este turnat peste 1 lingura (cu virf) de musetel, se lasa sa stea putin, se
strecoara si se fac comprese calde. -aburi de musetel: 1 lingura (cu vief) de musetel este
oparita cu 1 litru de apa in clocot. Vaporii se inhaleaza stind cu capul sub un prosop.
-perna de plante: se umple un saculet de pinza de in cu flori uscate de musetel si se
insaileaza. Se inalzeste bine intr-o tiagie uscate si se aplica local. -ulei de musetel: se
umple o sticla pina la git, fara a se indesa, cu flori proaspete de musetel culese in soare
si se toarna peste ele ulei de masline presate la rece. Uleiul trebuie sa acopere florile.
Sticla se lasa, bine astupata, 14 zile in soare. Se pastreaza la frigider! -alifie de musetel:
200 grame de grasime de porc se infierbinta ca pentru a frige ceva si se adauga 2 miini
de flori proaspete de musetel; vor da in clocot, ridicindu-se spumegind. Se amesteca, se
acopera si se pune totul peste noapte inrt-o incapere racoroasa. A doua zi se incalzeste
inca o data usor si se stoarce printr-o bucatica de pinza de in. Din experienta a reiesit ca
cel mai bine se procedeaza astfel: Se pune o bucatica de pinza de in intr-o sista, aceasta
se fixeaza peste un vas cu cioc si se stoarce. Pasta alifioasa este amestecata apoi
uniform, dupa care se toarna in borcane curate.
Calmantul durerilor
Numele latinesc, Chamomilla, este derivat dintr-un cuvant grecesc si inseamna "marul
pamantului". Pe la mijlocul secolului 15, o celebra carte aparuta la Leipzig, in
Germania, ii lauda virtutile, spunand despre el ca "rafineaza, fluidizeaza si are un
puternic efect calmant". La fel ca si-atunci, florile de musetel se folosesc astazi pentru
bai de aburi calmante in tratamentul eczemelor sau al racelilor, dar si sub forma de
infuzie pentru combaterea afectiunilor stomacale.
Masca pentru tenul descuamat
Se pun intr-un mojar 10 g de flori uscate de musetel, se maruntesc si se amesteca cu 6
linguri de miere. Se intinde pasta astfel obtinuta pe fata (cu o spatula sau cu o lingurita),
se lasa sa actioneze circa 15 minute, se indeparteaza, iar resturile se spala cu apa
calduta.
Intaritor al colului uterin
Cum se folosea in Evul
Mediu
"Pulbere de
musetel, cam doua grame si jumatate, bauta in vin, precum si planta impreuna cu florile
fierte in apa, iar aburii sa urce pana in uter, in acest fel se leapada copilul. De aceea
femeile si mai ales moasele trebuie sa aiba totdeauna o provizie din aceasta planta, ca so poata folosi la nevoie." (Jakobus Tabernaemontanus, "Cartea ierburilor", 1731)
Page 108 of 1147
"In special florile poseda o putere linistitoare, de calmare a crampelor si convulsiilor, pe

care au vadit-o in numeroase feluri, potolind frigurile galbene, balonarile si colicile
renale, crampele abdominale si digestia proasta, ca si durerile de dupa nastere, cel mai
bine la bolnavii care nu au prea mult sange." (Samuel Hahnemann, "Lexiconul
farmacistului", 1793)
Denumiri populare: Musetel de camp, romanita, poala Sfintei Marii, matrice.
Denumirea botanica "Matricaria" provine din cuvantul latin "matrix" (mama, stramoasa,
uter).
Denumire stiintifica: "Matricaria recutita", familia Asteraceae.
Similitudini: Capsorul florii, gol in interior, seamana la structura cu uterul, organul
cavitar al femeii. Parfumul puternic aromat ne face sa banuim mari forte tamaduitoare.
Musetelul are o esenta benefica si relaxanta. Prin distilarea florilor se obtine un ulei
albastru de anilina, care are proprietati racoritoare si dezinflamatoare.
Pornind de la aspectul sau prietenos, mirosul placut si actiunea binefacatoare, musetelul
este pus in legatura cu planeta Venus, dar in acelasi timp, frunzele filigranate si uleiul de
culoare albastra indica o corespondenta cu Mercur. Insa floarea aminteste totodata de
discul soarelui, motiv pentru care celtii vedeau in aceasta planta un atribut al lui Baldur,
zeul soarelui.
Substante active: Principala substanta activa din flori este uleiul eteric care contine
bisabolol si chamazulena. In afara de aceasta, in flori se mai gasesc sesquiterpenlactone
(matricina, matricarina si altele), flavonoide, cumarine si mucilagiu.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, antimicrobian, antimicotic,
antispastic, usor calmant, favorizeaza menstruatia.
GINECOLOGIE
Cei mai multi dintre noi au, probabil, amintiri mai placute sau mai putin placute, legate
de musetel, inca din anii copilariei, cand mama sau bunica ne punea sa inhalam aburii
plantei de cate ori aveam guturai, ne tratau durerile de gat cu tinctura diluata de musetel
pentru gargara sau ne faceau un ceai contra durerilor de burta. Toate aceste domenii de
utilizare sunt justificate in continuare si astazi, caci s-a demonstrat ca si cantitatile
infime de ulei eteric din musetel pot contribui la eliminarea toxinelor produse de
streptococi si stafilococi. Este un fapt dovedit acela ca florile de musetel contin in uleiul
lor eteric substante antibiotice (ex. chamazulena), care impiedica inmultirea bacteriilor
si a ciupercilor. De aceea, planta constituie un remediu eficient pentru femeile care au
scurgeri de origine bacteriana sau infectii micotice acute ale vaginului. Fiindca
Page 109 of 1147
musetelul usuca totusi pielea, el ar trebui folosit mai ales ca prim ajutor si remediu
destinat stadiului acut al afectiunilor respective.
* Inflamatii si mancarimi. Infuzia preparata din flori poate fi intrebuintata sub forma
spalaturilor vaginale, pentru reducerea inflamatiei si calmarea mancarimilor. Ori se
utilizeaza uleiul eteric, amestecat cu iaurt natural si introdus in vagin (ex. 1 picatura de
ulei albastru de anilina la 2 linguri de iaurt). Desigur, se pot face comprese, spalaturi,
tamponari sau bai de sezut, in care se pun tinctura-mama sau tincturi diluate. Contra
mancarimilor de la intrarea in vagin sau a eczemelor din zona perineului, mai ales dupa
administrarea de antibiotice, tratamentul local cu musetel s-a dovedit de fiecare data
util. De aceea, n-ar trebui sa ne mire faptul ca proprietatile antibiotice ale musetelului
erau elogiate deja intr-un vechi descantec englez cu noua ierburi: "Aminteste-ti,
musetelule, ce ai fagaduit, ce ai infaptuit: ca nimeni n-a fost rapus de o boala, daca a
inghitit musetel".
* Actiune antispastica si usor calmanta. Suferinte menstruale de tip convulsiv:
amelioreaza durerile la ciclu ale tinerelor fete, atat prin infuzia din flori, cat si prin
tinctura-mama sau prin dilutiile homeopate (D6 sau C30).
Un preparat deosebit de interesant pentru combaterea acestor neplaceri menstruale este
produs de firma de remedii antropozofice Weleda: Chamomilla Cupro culta.
In gradina de plante medicinale a firmei, parcelele cu musetel sunt ingrasate cu solutii
diluate de cupru. In al doilea si al treilea an, plantele ingrasate cu metal sunt
transformate in compost pentru rasadurile noi. Abia a treia generatie este recoltata si
prelucrata, pentru a deveni medicament.
O alta particularitate a acestui remediu inspirat din practicile alchimistilor o reprezinta
faptul ca nu se prelucreaza florile, ci radacina. Potrivit conceptiei antropozofice,
radacina actioneaza in primul rand asupra organelor senzoriale, din care cauza remediul
Chamomilla Cupro culta s-a dovedit eficient, mai ales in spasmele de origine nervoasa.
Nu in ultimul rand, musetelul homeopatic (ex. dilutiile D6 ori C30) este indispensabil in
tratarea copiilor, indeosebi la aparitia dentitiei. Musetelul (ex. D6) potoleste durerile,
elimina spasmele, calmeaza nelinistea interioara a copiilor si ii face sa doarma mai bine,
ceea ce inseamna o adevarata binefacere pentru mame.
Spalaturi vaginale contra mancarimilor
* Turnati 250 ml apa in clocot peste 2 linguri de flori de musetel.
* Infuzati cam 15 minute, strecurati si lasati lichidul sa se raceasca pana la temperatura
corpului.
* Amestecati infuzia de musetel cu 1-2 linguri de zer sau otet de mere (preferabil bio).
Administrare: Amestecul cald (la temperatura corpului) poate fi turnat intr-un irigator si
introdus cu prudenta in vagin, fie deasupra toaletei, fie in cada, stand in picioare. In
Page 110 of 1147
locul irigatorului, se poate intrebuinta si o seringa curata, de unica folosinta, cu

capacitatea de 10 ml. Cu aceasta spalatura vaginala se previne iritarea vaginului, in
urma contactului sexual, ori se curata vaginul, atunci cand exista o scurgere urat
mirositoare sau care provoaca mancarimi. In faza acuta, spalaturile se pot repeta de
doua-trei ori pe zi. Daca scurgerea si mancarimile persista, e recomandabil sa clarificati
problema consultand un ginecolog.
plante pentru ceai, indicat in durerile menstruale

20 g Hb. Hyperici (sunatoare), 15 g Hb. Millefolii (coada-soricelului), 20 g Fol.
Melissae (roinita), 20 g Hb. Alchemillae (cretisoara), 25 g Flor. Chamomillae (musetel).
Pentru o cana de 200 ml, turnati apa in clocot peste 1-2 lingurite din amestecul de mai
sus, infuzati 8-12 minute si apoi strecurati. Contra suferintelor menstruale de tip
convulsiv se pot bea, zilnic, 1-3 cani, timp de cateva saptamani sau luni, fara
intrerupere.
Sugestii de recoltare: Florile se culeg intr-o zi cu soare, in iunie sau iulie, dimineata cat
mai devreme, si apoi se lasa la uscat, cel mai bine pe o tesatura de matase, intorcandu-le
neaparat de pe o parte pe alta, de mai multe ori pe zi. Momentul ideal pentru recoltare
este luna in crestere, sub semnul Taurului sau al Scorpionului.
Restrictii de administrare: Daca se cunoaste o predispozitie alergica la plantele din
familia Asteraceae (compozite) sau in mod special la musetel, renuntati la utilizarea
plantei.
Argila
Prezentare generala Nu exista, inca, o explicatie stiintifica despre modul cum
actioneaza argila. Face mult bine deoarece, odata intrata in organism, ea se indreapta
acolo unde se afla raul. Se spune ca se intampla asta pentru ca a fost inzestrata de
Dumnezeu cu inteligenta... Sa-I multumim Lui pentru darul binecuvantat si sa folosim
cu incredere acest panaceu universal.
Calitati curative si actiune
farmaceutica
Stiati ca argila are o
compozitie asemanatoare cu aceea a corpului nostru? Contine minerale (calciu,
magneziu, siliciu, fier, potasiu etc.), fapt care ii permite sa curete toxinele din sange.
Acest amestec de silicati si fragmente de cuart si mica, este un adevarat miracol pentru
sanatate. Se pare ca silicatul de aluminiu ii confera proprietatile cicatrizante, iar alti
produsi de care dispune ii explica proprietatile antitoxice. Completeaza necesarul de
compusi anorganici, restabileste echilibrul acido-bazic, reglementeaza digestia,
stimuleaza activitatea glandelor endocrine si combate hiperaciditatea.
Page 111 of 1147
Se gaseste sub diverse sortimente: argila alba, galbena, rosie, verde si gri, cea mai buna
(in sensul continutului de informatii si energii benefice) fiind cea galbena (are cel mai
mare continut de fier, magneziu si calciu), urmata de argila alba.
Fie ca e folosita intern, fie ca doar ia contact exterior cu organismul, ea se localizeaza in
final spre locul afectat, absoarbe ceea ce este nociv, apoi expulzeaza, de regula pe calea
tubului digestiv. Este absolut uluitor cum acest pamant viu si misterios, dar
binecuvantat de Dumnezeu, indiferent ca ia contact cu organismul pe cale bucala, anala,
vaginala sau dermica, se indreapta exact catre locul in care se afla cantonat raul care a
afectat organismul...
Asadar, argila:
-are o remarcabila putere de absortie, dar si putere
antitoxica;
-are deosebite proprietati cicatrizante;
---potenteaza fortele de aparare ale
organismului;
-ajuta la
echilibrarea radioactiva a
corpului;
-reincarca celulele
organismului cu energie vitala, revigorandu-le;
-ajuta
la normalizarea tensiunii
arteriale;
---protejeaza bolnavii
de diabet;
are efect tonic asupra sistemului nervos si alunga stress-ul.
Afectiuni pentru care se recomanda: afectiuni ale cailor respiratorii; arsuri; probleme ale
ochilor; ulcer si gastrita; insufiecienta hepatica si biliara; colite nefritice sau litiazice;
probleme ale tenului.
Recomandari
Pentru uz extern - pudra de argila
- cataplasme reci cu pudra, pe piept si spate, alternativ in tratarea bronsitelor
- cataplasma cu pudra impotriva arsurilor
Pe tifon se aplica cataplasme groase de argila rece, timp de o ora.
- cataplasma impotriva arteritei
In afara crizelor dureroase: 3 cataplasme pe zi, calde + un pahar de apa argiloasa ce va
fi baut pe stomacul gol, dimineata, iar altul inainte de cina cu o jumatate de ora.
- cataplasma cu pudra de argila pentru acnee
Amestec de pudra de argila cu apa (apa de tarate de grau da un randament mai bun),
aplicata pe fata, sub forma de masca;
- masti cosmetice cu pudra de argila pentru ten
Pudra de argila se amesteca cu diferite fructe, legume, iaurt, miere de albine, ulei de
masline, galbenus de ou, in functie de tipul de ten;
- bai de argila
Pentru intregul corp, se pot face bai de argila, in cada de baie. Pentru o cura se folosesc
10 pungi de argila (a 1 kg fiecare). In prima zi, se pun in cada 2 pungi de argila, peste
care se adauga putina apa, pentru a se inmuia. Apoi, se adauga apa calda si se face baie,
Page 112 of 1147
40 de minute. Dupa baie, nu se goleste cada. A doua zi, se scoate doar apa, cu un furtun,
si se adauga alte doua pungi, peste cea din cada. Se inmoaie, apoi se face baie. La fel se
procedeaza si in urmatoarele zile, pana se epuizeaza intreaga cantitate de argila. Apoi,
se poate continua, inca 6 zile, fara a mai pune alta argila. Schimbati doar apa. Are un
efect deosebit asupra intregului organism, ajutand la eliminarea toxinelor si la intarirea
sistemului imunitar.
Pentru uz extern - apa de argila
- inhalatii cu apa argiloasa impotriva guturaiului si sinuzitei
- bomboane din argila impotriva durerilor in gat
Se va suge, ca o bomboana, o bucatica de argila, pana la dizolvarea completa
- comprese cu apa de argila pentru ochi inlacrimati, blefarita, conjunctivita, cataracta
O suta de grame de argila se pun intr-un litru de apa si apoi aplicati comprese local, pe
ochiul inchis, de 1-3 ori pe zi.
- gargara cu apa argiloasa in tratarea amigdalitei si bronsitei.
Pentru uz intern - apa de argila
- apa de argila impotriva gastro-duodenitei si ulcerului gastro-duodenal
Un pahar cu apa de argila inainte de mesele principale cu o jumatate de ora +
cataplasme aplicate pe stomac sau duoden; arsuri la stomac. Se bea amestecul dupa
fiecare masa sau atunci cand apar durerile.
- apa de argila in tratamentul impotriva insuficientei hepatica si biliara
Apa de argila + cataplasme pe ficat, de 1-2 ori pe zi;
- apa argiloasa in colicele nefritice sau litiazice (dureri produse de pietrele renale)
Dimineata, pe stomacul gol, un pahar de apa argiloasa, iar dupa-amiaza cataplasme pe
ariile renale
Apa de argila
Se poate folosi ca agent terapeutic fie sub forma de apa, careia i s-a adaugat continutul
necesar de argila, apa pe care o folosim in special in cura interna, fie sub forma de
cataplasme sau pansamente.
Dizolva intr-o jumatate de pahar cu apa o lingura de argila alba. Apa argiloasa va fi
preparata cu cateva ore inainte de a fi bauta (4-8 ore), astfel: intr-un pahar sau cana
(numai sticla sau portelan, nu plastic) de apa (plata sau de izvor, nu de chiuveta contine clor) o lingurita de argila (lingura sa fie de lemn - spatula, nu se va folosi
metal). Se ia inainte de masa cu o jumatate de ora. In perioada curei de argila, nu se bea
alcool de nici un fel. Cura dureaza 3 saptamani.
Pasta de argila
Page 113 of 1147
Pentru cataplasme sau pansamente, se va pregati o pasta omogena ce rezulta din

dizolvarea argilei pisate in apa (femeile sa nu aplice terapia in timpul ciclului
menstrual). Se pregateste cu minimum 4 ore inainte de folosire. Se va aplica rece, pe
locuri bolnave calde (abcese, furuncule, rani) si se va tine 1-1,5 ore. Aceleasi
cataplasme reci se pot tine 2-3 ore sau chiar toata noaptea, pe locuri bolnave (ficat,
plamani, rinichi). In acest caz, se aplica pe o bucata de panza care serveste drept suport,
ce se aplica pe locul bolnav. Cand este vorba de procese cronice, este de preferat sa se
aplice calde, iar pansamentul sa adere intim pe locul ce trebuie tratat. Se va aplica de 13 ori pe zi, in functie de necesitati si toleranta. In cazul in care provoaca dureri se vor
aplica usor caldute si se vor tine mai putin.
Nu doar cicatrizeaza, cand e vorba de o rana, dar si revitalizeaza zona sau organul in
profunzime, acolo unde este aplicata. Tratamentul trebuie individualizat, in functie de
boala sau organism, deoarece argila capteaza, dreneaza si elimina toate impuritatile
tesuturilor, ale sangelui si ale limfei.
Precautii
Orice tratament cu argila este binevenit, intrucat nu are efecte secundare sau
contraindicatii.
Cand "minunea" devine un fapt real
Se aduna din ce in ce mai multe scrisori de multumire adresate d-lui ing. chimist Mircea
Bocan. Tratamentul cu o anumita argila, pe care l-a recomandat in urma cu nici sase
luni, a vindecat deja mii de oameni. Nici un alt articol prezentat in revista noastra nu s-a
bucurat de un asemenea ecou. De aceea, ne simtim datori sa revenim cu noi amanunte si
explicatii pentru toti cititorii nostri care inca nu au incercat acest tratament.
- D-le Mircea Bocan, interviul pe care ni l-ati acordat anul trecut a starnit un veritabil
reviriment, iar vindecarile miraculoase datorate tratamentului cu argila v-au adus o
popularitate de exceptie. Care este secretul argilei?
- Nu-i nici un secret! Argila este cunoscuta si folosita inca din antichitate, cu rezultate
de exceptie in diverse afectiuni. Avand un bogat continut de minerale naturale (Fe, Ca,
Mg, Al, Si, Na, K etc.), virtutile argilei sunt numeroase: are o remarcabila putere de
absorbtie; are putere antioxidanta; potenteaza fortele de aparare ale organismului; are
proprietati cicatrizante de exceptie; reincarca celulele organismului cu energie vitala,
revigorandu-le; este antiseptica, antitoxica, cu proprietati bactericide; este un agent
natural de revigorare fizica. In concluzie, este capabila sa inlocuiasca o intreaga
farmacie, fara sa creeze efectele secundare pe care le dau medicamentele. Este meritul
"Formulei As" ca a scos "de la naftalina" un tratament de mult uitat, care are efecte
terapeutice de exceptie. Pacat ca, pe fondul ecoului national produs de revista dvs.,
numerosi asa-zisi oameni de bine comercializeaza fel de fel de tipuri de argila, luate la
intamplare. Mai nou, au inceput sa afirme ca argila pe care o import este radioactiva.
Vreau sa precizez ca aceasta argila a fost analizata microbiologic si radioactiv atat in
Canada, la "Lakefield Research Institute Ltd" din Peterborow (unul dintre cele mai mari
Page 114 of 1147
institute de profil din lume), cat si la Institutul de Sanatate Publica "Prof. Dr. Iuliu
Moldovan" din Cluj-Napoca. Ambele analize mentioneaza ca argila nu are incarcare
radioactiva si poate fi destinata consumului uman.
- Pana acum, mii de oameni bolnavi au folosit argila dvs. in scop terapeutic. In ce boli
si-a dovedit eficienta?
-Pe baza rezultatelor clinice primite de la utilizatori, am constatat ca acest tip de argila
are rezultate in foarte multe boli. Dintre acestea, as mentiona: - afectiuni ale aparatului
digestiv si anexe: ulcer, gastrita, colita, enterocolita, rectocolita, hemoroizi, constipatie
(daca nu exista modificari anatomice ale colonului), pancreatite cronice, hepatite
cronice, colecistite fara calculi, diaree, dizenterie; - afectiuni renale: infectii urinare
rebele, calculi renali si nisip (mal) renal, insuficiente renale; - tulburari metabolice si
dereglari glandulare diverse: diabet zaharat tip Ii, hiper si hipotiroidie, noduli tiroidieni,
noduli mamari (tumori benigne), spasmofilie; - tulburari ale aparatului cardiovascular:
hipertensiune arteriala de origine renala, ameliorarea circulatiei arteriale si venoase,
hipotensiune; - afectiuni ale aparatului uro-genital: tulburari de menopauza, dereglari
ale ciclului menstrual, fibromatoza uterina in faza incipienta, afectiuni ale prostatei.
Rezultate bune se obtin si in dureri reumatice, migrene, plagi, ulcere varicoase, bronsite,
anemii, stari de stres, acnee.
- In ce consta, practic, cura cu argila?
- Cura de argila (cura de baza) este obligatorie pe durata a 3 saptamani, timp in care se
bea apa argiloasa foarte tulbure, de 3 ori pe zi. Cura de intretinere se continua in
urmatoarele 4-6 luni, luandu-se doar o doza dimineata, timp de 10 zile consecutiv, in
fiecare luna. In functie de vechimea bolii, de varsta, de stresul acumulat, de conditiile
de munca si de viata ale fiecaruia, cura de intretinere poate varia de la 10 zile pe luna la
15-20 de zile sau, in cazurile mai grave, cateva luni la rand, fara intrerupere. Daca dupa
cura de baza problemele nu sunt rezolvate, aceasta poate fi prelungita cu 1-2 saptamani.
Supradozarea nu are efecte secundare.
Cand bolnavul este dependent de medicamente (pentru boli cardiovasculare sau diabet),
este necesar ca la inceputul tratamentului sa nu se renunte la ele. Se vor controla atent
tensiunea arteriala sau glicemia la 3-4 zile, iar, cand acestea incep sa scada, se va
micsora treptat doza de medicamente, proportional cu scaderea tensiunii sau a
glicemiei, la indicatiile medicului curant, pana cand medicatia nu va mai fi necesara.
Persoanele care au facut mult timp tratamente cu antibiotice se vor vindeca mai greu, iar
durata tratamentului (atat a curei de baza, cat si a curei de intretinere) va fi mult mai
lunga. Este important ca in timpul curei de argila sa nu se consume antibiotice deloc. Se
vor lua doar medicamentele strict necesare.
Pentru copii de orice varsta (incepand de la o luna de viata), tratamentul este acelasi ca
si pentru adulti, dar doza de argila se reduce la jumatate.
Page 115 of 1147
Preparare: intr-un pahar de sticla sau intr-o cana de portelan se pun 100-150 ml apa. Se
adauga o lingurita plina cu argila sau un bulgaras de argila de marimea unei nuci mici.
Argila sub forma de bulgarasi nu trebuie faramitata, intrucat se dizolva singura in apa.
Pregatirea argilei se face din ajun: se lasa de dimineata pana seara, cand se amesteca
bine cu o spatula de lemn si se bea rapid apa foarte tulbure, pe stomacul gol, cu 30 de
minute inainte de masa. Sedimentul (ca un zat de cafea) se arunca si se pregateste apa
cu argila pentru masa urmatoare. Acest procedeu se repeta de trei ori pe zi, inaintea
meselor principale. Esential este sa se bea apa argiloasa foarte tulbure inainte de masa,
nu dupa masa. Cei care postesc sau nu mananca dimineata ori seara, pot sa consume
argila linistiti, fara a manca nimic dupa aceea. Este important sa nu se foloseasca in
manipularea argilei metalul sau plasticul, ci numai sticla, portelanul si lemnul.
- Cum se prepara argila pentru uzul extern?
-In uz extern, argila poate fi utilizata sub forma de cataplasme, pentru noduli tiroidieni,
gusa, noduli mamari, prostata, dureri articulare.
Cataplasma: din argila si putina apa se face o pasta groasa, consistenta, care se aplica pe
locul bolnav in grosime de 0,5-1 cm, fie direct pe piele, fie pe un tifon. Cataplasmele se
aplica de 2-3 ori pe zi, timp de 2-3 ore, sau se lasa de seara pana dimineata.
Masca de frumusete: se ia un castravete mic, care se rade pe razatoarea mica. Se stoarce
sucul, in care se dizolva o lingurita de argila sau un bulgaras, amestecandu-se pana ce se
obtine o pasta omogena. Se intinde uniform pe toata fata, se lasa 10-15 minute sa se
usuce bine, apoi se spala fata cu apa calduta. In cazul acneei, pe langa cura interna,
masca va fi aplicata zilnic.
- Tratamentul cu argila are si contraindicatii?
- Argila nu are nici un efect secundar, deci nu poate face nici un rau. Ca orice cura
naturala, poate provoca o aparenta deteriorare a starii generale a organismului in prima
faza (7-10 zile), ca urmare a eliminarii toxinelor din organism. Daca in primele zile de
tratament urina si scaunul vor prezenta modificari (miros urat, usoara constipatie sau
diaree, urina cu sediment, tulbure si inchisa la culoare), nu trebuie sa se intrerupa
tratamentul! Atunci se elimina toxinele si organismul se purifica, urmand ca dupa
aceasta perioada sa inceapa faza de vindecare.
In timpul curei de argila exista doua restrictii alimentare: sa nu se consume grasimi
animale, respectiv carne de porc grasa, untura, slanina (se pot consuma carne macra de
orice fel, unt, margarina, lactate); sa nu se consume alcool.
- Cat costa doza de argila necesara pentru un tratament?
- Chiar daca acum importam argila, am pastrat acelasi pret: 200.000 lei pachetul cu 2 kg
de argila, cantitate suficienta pentru cura de 3 saptamani si pentru alte 4-5 luni de
tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face numai prin colet postal, cu plata
Page 116 of 1147
ramburs. Fiecare colet este insotit de instructiuni privind administrarea argilei.

Mentionez ca, la ora actuala, nu colaboram cu nimeni din tara, deci sfatuiesc bolnavii sa
nu cumpere argila de la cei care spun ca sunt colaboratorii mei, distribuitori ai acestei
argile. O spun cu regret, dar au fost numeroase cazuri cand oamenii bolnavi au fost
escrocati de fel de fel de sarlatani, care ziceau ca ma reprezinta...Florentin Popa
Argila terapeutica se poate comanda telefonic, de luni- vineri, intre orele 9-17,
la tel. 058/83.34.87 sau in scris, la adresa:Mircea Bocan - str. Avantului nr. 19, bl. J6,
ap. 8, Alba-Iulia, jud. Alba, cod 2500
Confesiunile unor bolnavi sanatosi

Din noianul de scrisori de multumire, am selectat doar fragmentele cele mai
concludente, ce cuprind afectiunile vindecate sau ameliorate prin tratamentul cu argila,
ca exemplu pentru cititorii nostri care se confrunta cu probleme similare.
- Ioan Oancea - Soseaua Nationala nr. 194, bl. D, sc. E, ap. 5, tel. 032/13.48.43, Iasi.
"Eu fac dializa de 6 ani si nu mai am pic de diureza. De 4 ani ma mananca pielea
incontinuu, la disperare. Incepand tratamentul cu argila, am scapat de ulcer, de
hemoroizi, mi s-a atenuat simtitor mancarimea de piele si am un somn odihnitor. In Iasi,
suntem 200 de persoane care facem dializa la aparat si 300 de persoane care fac dializa
peritoniala. Mare parte din pacienti consuma argila dvs. I-am intrebat pe multi despre
eficienta tratamentului cu argila. O parte au raspuns ca li s-a stabilizat tensiunea
arteriala, altii au scapat de ulcer si de hemoroizi, cei mai multi insa au inceput sa aiba
diureza din ce in ce mai mare si spera sa scape definitiv de dializa. Mie, care am un
rinichi polichistic congenital, de cand consum argila mi s-au spart 5 chisturi, semn ca in
curand vor disparea. Argila dvs. face adevarate minuni!"
- Irina Vasiluta - str. Col. V. Tomoroveanu nr. 10, bl. 10, sc. C, ap. 1, Botosani. "Mamei
mele i se descoperise un chist mamar, in urma unei consultatii la Institutul Oncologic
din Cluj. Neputand ramane in spital, pentru ca nu erau locuri, si fiind foarte alarmata de
evolutia bolii sale, a apelat la cura cu argila. In prezent, starea sanatatii mamei mele s-a
imbunatatit, chistul mamar s-a retras, dar nu de tot. Mama se simte mult mai bine si
doreste sa continue tratamentul, in speranta ca nodulul se va resorbi complet."
- Gera Radi - Micro 20, bl. G5, ap. 44, Galati. "Sotul meu, care are limfom Hodkin, a
facut cura cu argila de la dvs. si se simte foarte bine. Mananca bine, doarme bine, are o
stare generala buna, iar evolutia ganglionilor a stagnat."
- Viorica Braescu - str. Ardeluta nr. 4, bl. G13, sc. C, ap. 40, Piatra-Neamt. "Argila dvs.
face adevarate minuni! Fiica mea avea stari subfebrile din cauza unei infectii urinare,
Page 117 of 1147
complicata cu anexita, noduli mamari si chisturi ovariene. Dupa multe tratamente cu

antibiotice, care nu au avut nici un efect, a incercat si cura cu argila. A scapat de starile
subfebrile, nodulii mamari si chisturile au inceput sa se micsoreze si se simte
extraordinar."
- Livia Godeanu - Cart. Imparatul Traian, bl. M39, sc. 2, ap. 10, Craiova. "Sufar de
neoplasm mamar drept cu adenopatie si aveam dureri foarte mari de sale, avand si
noduli uterini. In urma tratamentului cu argila, situatia mea s-a ameliorat foarte mult:
spatele nu ma mai doare, zona neoplasmului s-a dezumflat, ganglionii de la subsuoara sau retras si nu mai sunt durerosi, pot sa-mi misc mana cu usurinta."
- Ileana Berbec - str. Albastrelelor nr. 3, bl. G1, sc. 2, ap. 15, com. Magurele, jud. Ilfov.
"Mamei mele, diagnosticata acum 2 ani cu cancer de col uterin, in urma tratamentului
cu raze cobalt, i-a aparut o fistula recto-vaginala, medicii recomandandu-i operatia
(anus contra naturii), pentru inchiderea si vindecarea acesteia. A inceput tratamentul cu
argila in urma cu o luna si, la controlul efectuat pe 1 martie a.c. la Spitalul <> din
Bucuresti, rezultatul a fost nesperat de bun, rana incepand sa se inchida fara operatie."
- Diana Anca Ilima - sat Gilortu, com. Branesti, jud. Gorj. "Eu sufar cu glanda tiroida,
iar mama mea are multe boli, dintre care cele mai grave sunt un nodul la san si
hemoroizi, care o chinuiau ingrozitor. Am urmat tratamentul cu argila atat eu, cat si
mama mea si am constatat ca are efecte miraculoase. Amandoua ne simtim extraordinar.
Mama mea a scapat de hemoroizi, nodulul s-a mai redus, nu mai oboseste si are o reala
pofta de viata. Inainte, eu tuseam incontinuu si eram nervoasa; de cand am terminat
tratamentul, nu m-am mai infundat in gat si nu mai tusesc deloc."
- Gheorghe Domnisoru - str. Mestecanis nr. 3, ap. 25, Brasov, tel.068/31.39.15.
"Rezultatul tratamentului cu argila, pe care l-am terminat de 3 zile, este deosebit de
multumitor. Sotia mea si-a rezolvat probleme de rinichi, a eliminat nisipul biliar, a
scapat de balonari si de constipatie. Partial, a rezolvat si problema retentiei de apa din
organism. Eu am scapat de eructatii, totodata reglandu-mi functionarea intregului tract
digestiv."
- Antoanela Asan - str. Dunarii nr. 68, Giurgiu. "Se implineste aproape o luna de cand
am inceput cura, si rezultatele sunt uimitoare. Inca nu am facut analize, dar este sigur ca
pentru mine argila este un miracol. Mama, care este bolnava de ciroza decompensata cu
complicatii (anemie, ulcer, diabet), se simte din ce in ce mai bine, a scapat de culoarea
cadaverica, stomacul nu o mai supara deloc si nu mai are toate acele simptome
provocate de diabet. Pot spune ca argila ne-a readus speranta in casa. Va multumim ca
ati facut posibil acest lucru. Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va rasplateasca!"
- Veronica Nita - B-dul Petrochimistilor, bl. B30, sc. C, ap. 2, Pitesti. "Tratamentul cu
argila mi-a reglat tensiunea arteriala; nu am mai luat medicamente hipotensive. De
asemenea, am scapat de constipatie si de problemele legate de ulcer."
Page 118 of 1147
- Oana Mateescu - str. Visarion nr. 5, sector 1, Bucuresti. "Cu ajutorul argilei, am reusit
sa ma vindec de o colibaciloza care ma chinuia de peste doi ani."
- Rodica Balan - str. Musatin nr. 9, bl. H15, ap. 5, Iasi. "Am respectat intru totul
recomandarile dvs. si pot sa va spun ca ma simt excelent. Inainte, dormeam 3-4 ore pe
noapte; acum, dorm 7-8 ore si ma trezesc odihnita. Mi-am reglat scaunul, in prezent
avand un tranzit intestinal normal. Dar cea mai mare realizare este ca am scapat de
hipertensiunea arteriala care ma chinuia ingrozitor. Din a treia saptamana de tratament,
am observat ca nu mai trebuie sa iau medicamente."
- A. Ciobanu - str. Valea Ursului nr. 4, Campulung Muscel, jud. Arges. "Am facut
tratamentul cu argila timp de trei saptamani si cred ca problema mea cu sanii e rezolvata
mai mult de jumatate (displazie mamara bilaterala cu nodul mamar si retractie
mamelon). Nu mai stiu ce inseamna durerile de san. Am scapat si de constipatie.
Psihicul meu, care era <> din cauza stresului enorm (sunt functionar public), acum e la
cote maxime."
- Ioan Labu - str. dr. Ioan Senchea nr. 140, Fagaras, jud. Brasov. "In urma curei cu
argila, atat eu, cat si sotia mea am obtinut rezultate foarte bune, constand in
imbunatatirea functiilor hepatice si biliare si vindecarea completa a colitei de
fermentatie si a constipatiei cronice."
- Elena Lungu - str. Constructorilor nr. 7, Bl. E2, ap. 68, Galati. "Vreau sa va multumesc
din suflet pentru tratamentul cu argila, al carui rezultat este excelent. Ma simt foarte
bine, am scapat de constipatie, mi-am reglat tensiunea arteriala, mi-au disparut doi
ganglioni care trebuia sa fie operati, iar pe fond alergic nu am mai facut crize de
sufocare si voma, cum faceam inainte."
- dr. Ecaterina Szanto - str. Caius Iacob nr. 17, bl. I, ap. 13, Arad: "Mama mea a urmat
tratamentul cu argila dvs. la indicatia d-lui prof. dr. Alexandru Maruta din Bucuresti si,
in ciuda diagnosticului sever (neo rectal operat), se simte foarte bine."
- Georgeta Desliu - str. Podului nr. 11, Campina, jud. Prahova. "Sunt in a 15-a zi de
cura. Tensiunea oscilanta, care ma chinuia groaznic de cativa ani, a inceput sa se
stabilizeze. Glicemia mi-a scazut de la 196 la 135."
- Mihail Brughiu - com. Cerna, jud. Tulcea. "Sufeream de infectie urinara si eram in
prag de dializa. Tratamentul dvs. m-a salvat. Dializa nu mai e necesara."
- Costina Chivu - str. Matei Basarab, bl. 45, sc. A, ap. 12, Slobozia, jud. Ialomita. "Dupa
trei saptamani de tratament cu argila, calculul de 12 mm de la rinichiul stang al sotului
meu a fost dizolvat! Pur si simplu nu a mai aparut nimic la ecografie."
Ing. chimist MIRCEA BOCAN
"Un panaceu universal"
Page 119 of 1147
- De zece ani, "Formula AS" va confirma succesul tratamentelor cu argila. Ati gasit
explicatia pentru toate aceste efecte terapeutice?
Argila ALGO are o compozitie chimica speciala. Analizele au demonstrat ca alaturi de
gama integrala de minerale naturale, adaptate perfect organismului uman, contine si
anumite microelemente regasite numai in algele marine, care-i sporesc efectul
terapeutic. Datorita acestei compozitii, argila are puterea sa regleze metabolismul si sa
imbunatateasca procesele vitale ale intregului organism. Mai mult, asa cum spunea
marele medic Jean Valnet, argila "poseda inteligenta naturii". Pe langa continutul bogat
in minerale naturale, valoarea terapeutica este sporita de incarcatura energetica, de
vibratia moleculei, chiar si memoria argilei. De aceea este obligatoriu ca argila sa fie
pura, sa nu i se modifice structura moleculara, iar noi facem selectia argilei manual,
astfel incat sa ramana 100% naturala, fara tratare chimica sau mecanica.
- In ce afectiuni s-au observat cele mai impresionante vindecari cu ajutorul argilei?
Pe baza rezultatelor comunicate de consumatori, in mare majoritate cititori ai revistei
"Formula AS", pot spune ca argila are aproape rol de panaceu universal. Cele mai
spectaculoase rezultate au fost obtinute in urmatoarele afectiuni:
Probleme ale tubului digestiv
Prin caracterul sau bazic, argila neutralizeaza excesul de acid gastric si are efect
cicatrizant, ceea ce explica rezultatele de exceptie in ulcere gastro-duodenale, melene,
gastrite, gastro-duodenite si colite de orice natura. De asemenea, argila elimina infectiile
cu Helicobacter Pylori, care genereaza gastritele, dar si anumite parazitoze intestinale.
Este important de precizat faptul ca efectul curei cu argila nu este la fel de eficient la cei
care au urmat tratamente indelungate cu antibiotice, efectul acestora asupra florei
microbiene intestinale fiind devastator. La aceste persoane se impune prelungirea curei
pana la 2-3 luni, cu o doza de argila mai mare, pentru ca microbii sunt mai rezistenti.
Efecte terapeutice deosebite s-au observat si in cazul polipilor intestinali, responsabili
(dupa parerea specialistilor) de aparitia cancerului de colon. O cura cu argila, de 2-3
luni, este suficienta pentru disparitia totala a polipilor.
Toxiinfectii alimentare, enterocolite
In cazul toxiinfectiilor alimentare, o doza mare de argila pune, in cateva ore, bolnavul
"pe picioare". De obicei, el ramane sensibil si va suferi de colite si de alte probleme
digestive. Dozele mari de argila - consumata atat dizolvata in apa, cat si mestecata, pur
si simplu - panseaza tot tractul digestiv, distrugand microbii care au generat toxiinfectia.
Afectiuni ale glandei tiroide, noduli tiroidieni
Page 120 of 1147
Argila regleaza activitatea glandei tiroide, indiferent daca este hiperactiva sau
hipoactiva, iar bolile tiroidiene neoperate se rezolva spectaculos. Dupa cure interne
prelungite, de circa 2-3 luni, utilizandu-se in paralel si cataplasmele cu argila pe zona
glandei tiroide, se observa regresia sau chiar disparitia nodulilor tiroidieni.
Afectiuni renale
Argila are un efect de exceptie in calculoza renala. Bolnavii ne-au declarat ca au scapat
de calculii renali, unii dintre ei dizolvandu-se, altii fiind maruntiti si eliminati in mod
natural. De asemenea, argila curata si depunerile de nisip din vezica urinara, rezultate
evidentiate de analizele medicale pe care pacientii le-au facut ulterior. Pe langa
curatarea rinichiului, argila restabileste echilibrul glandelor endocrine si astfel nu mai
apar in exces oxalati sau urati, substante care produc calculii renali. In conditiile in care
se face si o cura de intretinere cu argila, este diminuat si riscul de refacere a calculilor.
Efecte terapeutice spectaculoase se obtin in insuficienta renala, boala de care m-am
vindecat si eu, cu ajutorul argilei. Vindecari rapide se observa mai ales la rinichii
imbolnaviti din cauza infectiilor la distanta (amigdalite, carii etc.). In unele cazuri, dupa
o cura cu argila, bolnavii dependenti de dializa au facut, in loc de trei sedinte de dializa
pe saptamana, numai doua sau una singura; altii, care faceau o singura dializa, au scapat
definitiv de acest chin. Ne bucura atitudinea unor medici urologi, care observand
rezultatele tratamentului cu argila asupra pacientilor dependenti de dializa ii indruma pe
bolnavi sa urmeze in paralel si aceasta cura naturala.
Un alt efect terapeutic important al argilei este capacitatea ei de a elimina Escherichia
Coli, principala cauza de aparitie a infectiilor urinare. Exista insa si unele cazuri grave
(cand rinichiul nu mai este functional sau exista chisturi renale), la care argila nu mai
are nici un efect. Ajuta la diureza, dar nu mai poate trata rinichiul bolnav.
Diabet zaharat de tip II
Dupa o cura de 3 saptamani cu argila, bolnavii de diabet tip II isi pot reduce (la sfatul
medicului, bineinteles) doza de medicamente, valoarea glicemiei scazand pana aproape
de limitele normale.
Afectiuni reumatice, guta
Argila amelioreaza reumatismul in mod spectaculos - durerile articulare sunt diminuate
dupa numai doua saptamani de tratament, ca urmare a efectului antiinflamator al argilei.
De asemenea, prin efectul ei detoxifiant, argila reduce depozitele de urati din tesuturile
cartilaginoase, ameliorand astfel crizele de guta. In cazul durerilor reumatice, foarte
eficiente sunt si cataplasmele cu argila, care se aplica pe tesutul afectat. In acelasi timp,
s-a observat si imbunatatirea circulatiei periferice, iar bolnavii cardiaci se simt mult mai
bine.
Page 121 of 1147
Afectiuni ale prostatei

Rezultate foarte bune s-au inregistrat si in cazul bolnavilor de prostata, la care
inflamatia patologica a prostatei s-a diminuat, iar pacientii au urinat mai putin in timpul
noptii. De asemenea, bolnavii ne-au comunicat si rezolvarea rapida a prostatitelor.
Dereglari ale activitatii sistemului nervos
Toti cei care consuma argila constata o imbunatatire substantiala a activitatii sistemului
nervos, declarand ca se simt mult mai tineri si au "pofta de viata". Aceste efecte se
datoreaza continutului de minerale si oligoelemente naturale, perfect adaptate
organismului uman, care in doze optime elimina anemiile, stresul, apatia, migrenele,
insomnia etc. Argila are efecte bune si in unele boli psihice, prin aportul optim de
minerale, astfel incat simptomele bolnavilor sunt diminuate, ca urmare a imbunatatirii
activitatii cerebrale.
Alergii
Actiunea benefica a argilei se observa foarte bine si in cazul alergiilor. Exista extrem de
multe tipuri de alergii, unele de etiologie necunoscuta. Multi consumatori care au luat
argila pentru alte afectiuni ne-au comunicat ca au scapat de alergiile pentru care se
tratasera de-a lungul anilor.
Ulcer varicos
Bolnavii care sufera de ulcer varicos se vindeca foarte repede cu ajutorul cataplasmelor
cu argila. Dupa circa 3 saptamani de aplicatii, ranile se cicatrizeaza. Este recomandat
ca, in paralel, sa se faca si cura interna, care consolideaza rezultatele tratamentului.
Cancere
Argila este un adjuvant remarcabil in tratamentul oncologic clasic. S-a constatat o
imbunatatire considerabila a starii generale de sanatate a bolnavilor de cancer, fara a
afirma, totusi, ca argila poate vindeca aceasta boala groaznica. Initial, bolnavii de
cancer au apelat la tratamentul cu argila pentru efectul detoxifiant, atunci cand faceau
tratamentele cu citostatice, radioterapie etc. Majoritatea lor au declarat ulterior ca argila
le-a imbunatatit starea generala de sanatate in timpul cat au urmat tratamente
antitumorale: starea de slabiciune le-a disparut, iar efectele secundare ale radioterapiei
sau ale chimioterapiei au fost mult diminuate. De asemenea, datorita efectelor antistres
Page 122 of 1147
ale argilei, multi pacienti au avut o stare psihica mai buna, fiind mai putin depresivi si
mai optimisti in fata bolii.
Detoxifiant general
Argila are un efect antitoxic demonstrat. Ea capteaza particulele de metale grele,
daunatoare pentru organism, si le elimina pe caile naturale. La prima cura cu argila,
consumatorilor li se tulbura puternic urina, semn ca rinichiul se curata. Concomitent,
transpiratia si materiile fecale sunt foarte urat mirositoare, fapt ce demonstreaza ca
substantele toxice si infectiile sunt eliminate din organism.
Nu exista o explicatie stiintifica a efectelor terapeutice ale argilei. Chiar daca a fost
studiata de numerosi cercetatori, nimeni nu a reusit sa-i descopere exact mecanismul de
actiune. Insa este clar ca argila contine toate elementele necesare functionarii normale a
organismului, iar aportul de minerale naturale are efecte benefice asupra sanatatii.
- Eficienta argilei este mai mare daca se consuma o perioada mai lunga?
Cura de baza de 3 saptamani si curele de intretinere (10 zile pe luna, timp de 4-5 luni)
sunt de ajuns pentru rezolvarea majoritatii problemelor de sanatate cu care se confrunta
consumatorii. In functie de bolile de care sufera si de felul cum se simt, ei isi pot
prelungi cura de intretinere cu argila, pentru ca nu are contraindicatii. Curele de
intretinere consolideaza rezultatul curei de baza, stiut fiind faptul ca 2-3 zile de stres
sunt suficiente pentru pierderea mineralelor acumulate in decurs de o luna. Tratamentul
cu argila este recomandat tuturor varstelor si nu are efecte secundare.
- Care este pretul argilei?

Aducem argila din strainatate si am fost nevoiti sa-i actualizam pretul la cursul euro, dar
si sa acoperim costurile de transport, care s-au dublat. Comercializam argila terapeutica
ALGO la pretul de 55 lei pachetul de 2 kg, doza suficienta pentru cura de 3 saptamani si
pentru 5 luni de tratament de intretinere. Distribuirea argilei se face prin colet postal, cu
plata ramburs. De asemenea, argila ALGO pot fi comandata direct de pe site sau
procurata din farmaciile si magazinele cu produse naturale din toata tara.
OPINIA CONSUMATORILOR
O scurta privire prin miile de scrisori primite de d-l Mircea Bocan atesta ca "minunile"
pe care le face argila nu sunt vorbe-n vant... Pentru a atesta puterea sa tamaduitoare, am
Page 123 of 1147
luat, la intamplare, cateva declaratii ale celor care au urmat cura cu argila, pe care vi le
prezentam mai jos.
MIHAELA SURU - Resita: "Am fost diagnosticata cu noduli tiroidieni si am fost
programata pentru operatie dupa trei saptamani. In tot acest timp, am luat tratamentul
prescris de medici, dar in paralel am urmat si cura interna cu argila si am aplicat
cataplasme cu argila in zona glandei tiroide. Cand am fost la controlul preoperator,
medicii mi-au facut din nou analizele si o ecografie. Au fost mirati sa constate ca
valoarea hormonilor tiroidieni revenise la parametri optimi si ca nu au mai gasit nici un
nodul. In concluzie, nu mai era cazul de operatie! Tot in acea perioada, aveam valoarea
colesterolului peste 300, iar dupa cura cu argila, a scazut la 144. Si VSH-ul mi-a scazut
- de la 62, pana la limitele normale. De atunci am continuat cura de intretinere cu argila
aproape permanent si nu am mai avut probleme de sanatate. Ma simt minunat, sunt
perfect echilibrata si nu mai iau nici un medicament."
MARIA CHIRCEA - Targu-Mures: "Am apelat la cura cu argila pentru ameliorarea
unor simptome ale menopauzei si in prezent ma simt foarte bine. Nu mai am bufeuri si
nici celelalte simptome neplacute ale menopauzei."
OLIVIA MATEI - Sat Geamana, jud. Arges: "Am avut mari probleme cu rinichii
(infectie urinara, pietre la rinichi si nisip la vezica urinara) si m-am vindecat dupa o
cura prelungita cu argila ALGO. Nu credeam ca un leac atat de simplu poate inlocui o
intreaga farmacie! O recomand cu caldura tuturor celor care sufera de rinichi, face
adevarate minuni!"
DORINA CRISTEA - Bucuresti: "De cand am inceput cura cu argila, sunt un alt om!
De atunci, o consum in fiecare zi, fara intrerupere. Ma simt ca la 20 de ani (pe
19.10.2009 implinesc 51 de ani), am un tonus ridicat, nu ma mai doare nimic, muncesc
mult si cu placere si toata lumea se mira cat de bine arat."
CIULCU ION - Onesti: "Am constatat personal ca tot ce s-a scris in revista Formula AS
se adevereste intocmai. Dupa cura cu argila nu a mai fost necesar sa iau medicamente
pentru reglarea tensiunii arteriale, durerile reumatice s-au ameliorat simtitor si nu mai
simt efectele colitei."
ELISABETA VARGA - com. Sanger, jud. Mures: "Am 63 de ani si sufar de multe boli.
Cu argila d-lui Bocan mi-am rezolvat (aproape vindecat) majoritatea problemelor de
sanatate care ma chinuiau. Tensiunea arteriala s-a reglat uimitor - de la 190/100 am
ajuns la maximum 140/80. Din cauza unei constipatii cronice facusem hemoroizi, dar
cu ajutorul argilei am scapat de chinuri. Ulcerul gastro-duodenal s-a vindecat - acum pot
manca orice, fara sa mai am probleme. Va multumesc din suflet pentru ca ne puneti la
dispozitie aceasta minune a naturii, cu care ma simt mult mai bine!"
CRISTINA CALINESCU - Com. Mavrodin, jud. Teleorman: "Acum trei ani am
descoperit efectele binefacatoare ale argilei ALGO. Starea mea de sanatate s-a ameliorat
simtitor: hipertensiunea a scazut, nodulii tiroidieni au regresat, iar problemele digestive
Page 124 of 1147
au fost invinse. Si fetele mele au urmat cura cu argila si starea lor de sanatate s-a
imbunatatit."
MIRELA STROESCU - Campina: "Folosesc din 2001 argila ALGO si pot sa spun ca
datorita acestui leac natural nu mai sunt internata in spitale tot timpul. Mi-am rezolvat
infectia urinara, pielonefrita, litiaza renala, hipertiroidia si multe altele. Multumesc din
suflet pentru minunea pe care ne-o puneti la dispozitie!"
FLORIN IONUT HULEA - Galati: "Ma confruntam de cativa ani cu o problema grava
de sanatate - o colita de fermentatie, din cauza careia nu puteam sa consum deloc fructe
si legume crude. Am folosit argila ALGO, iar boala mea a ramas o amintire. Mananc
aproape orice, fara sa mai am acele crize care ma chinuiau ingrozitor."
POMPILIA MARIN - Voluntari, jud. Ilfov: "Am fost diagnosticata cu diabet de tip II,
iar doctorii mi-au recomandat o multime de medicamente. Am urmat tratamentul, dar
glicemia mea nu scadea deloc. Auzisem de argila d-lui Bocan de la o vecina, care se
vindecase de un ulcer varicos, si m-am hotarat sa urmez si eu acest tratament natural.
Dupa patru saptamani de cura cu argila, glicemia mi-a scazut de la 174 la 121. Voi
prelungi perioada de tratament, cu speranta ca-mi voi rezolva complet problema
glicemiei, pentru ca nu vreau sa fiu dependenta de insulina."
Dr. STEFANIA P. - Constanta: "Am auzit de argila d-lui Bocan de la un pacient bolnav
de ulcer gastro-duodenal, cu inceput de melena, pe care chiar eu l-am consultat si i-am
prescris medicatia adecvata. L-am sfatuit sa nu incerce astfel de paleative, pentru ca nu
au fundamente stiintifice. Totusi, a urmat cura cu argila fara acceptul meu. La
examinarea endoscopica, efectuata dupa o luna, am fost surprinsa de rezultate. Am
constatat ca pacientul nu mai prezenta inflamatii ale mucoasei gastrice, iar tesutul lezat
era sanatos, perfect cicatrizat. Am recomandat si altor pacienti cu probleme
asemanatoare argila, in paralel cu medicatia alopata, si am observat aceleasi rezultate de
exceptie. Fiind o adepta a medicinii naturale (am competenta in fitoterapie), consider ca
tratamentul cu argila este benefic in afectiunile gastroenterologice, avand efecte vizibile
si de durata."
Argila terapeutica ALGO se poate comanda la tel. 0258/86.56.77, pe site-ul

www.argila-algo.ro sau in scris, la adresa: MIRCEA BOCAN, str. Ioan Ratiu nr. 19, bl.
J6, ap. 8, cod 510145, Alba-Iulia, jud. Alba
Creioara (Alchemilla vulgaris)
Cunoscut n limbajul popular i ca brumrie, fin-de-in, umbra muntelui sau umbrarul
doamnei, creioara crete, mai ales, pe la margini de pduri i n cmpiile umede din
zone mai nalte i muntoase. n timpul nfloririi, planta este culeas n ntregime, iar mai
trziu numai frunzele. Creioara este renumit, mai ales, ca plant de leac pentru femei.
Page 125 of 1147
n limba german se mai numete i "Frauenknraut" planta femeilor sau "Frauenhilf"

ajutorul femeilor.
Utilitatea extractului de creioar este dat de muli specialiti n fitoterapie, mai ales,
n tratarea sterilitii. Creioara n-ajut numai n tulburri menstruale, leucoree (poala
alb, scurgeri), afeciuni ale organelor pelviene i indispoziii la vrsta menopauzei, ci,
luat la nceputul pubertii, mpreun cu coada oricelului, influeneaz benefic aceast
perioad. Pentru cazurile tinerelor fete crora nu le vine ciclul menstrual, n ciuda
medicamentelor prescrise de doctor, creioara mpreun cu coada oricelului
(amestecate n pri egale) vor fi cele care vor regla aceasta problem.
n tratarea i n prevenirea chisturilor ovariene i fibroamelor uterine, efecte
extraordinare are asocierea de creioar (flori i frunze) i frunze de zmeur. Se macin
plantele iar pulberile lor se amestec n proporii egale. Din acest amestec se face o
infuzie combinat: 4-6 lingurie de amestec din cele dou plante se las s stea n 1/2 l
de ap cldu, de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz; maceratul se las deoparte, iar
planta rmas dup filtrare se oprete cu nc 1/2 l de ap clocotit i se las s se
rceasc, pn ajunge la temperatura camerei. n final se filtreaz infuzia astfel obinut
i se combin cu maceratul pus deoparte anterior, obinndu-se aproximativ un litru de
preparat, care se administreaz pe parcursul unei zile. Tratamentul este de lung durat
minimum 2 luni i va fi nsoit de o diet lactovegetarian cu multe fructe i legume
proaspete, fr zahr i alimente conservate sau cu aditivi.
n leziunile postnatale, n relaxarea organelor pelviene ale femeilor care au avut nateri
grele sau n predispoziia spre avorturi (pentru fixarea sarcinii) i fortificarea fibrelor
uterine, creioara este de mare folos. ncepnd cu luna a treia, astfel de femei ar trebui
s bea ceai de creioar. Este un mijloc de terapie blnd n toate bolile "de femei" i
ajut, mpreun cu traista ciobanului, chiar n histeroptoza (prolaps uterin) i hernii
inghinale. n aceste cazuri, se consum n timpul zilei, ncetul cu ncetul, 4 ceti cu ceai
de creioar pregtit pe ct se poate din plante proaspt culese. n afar de acestea, se
maseaz locurile afectate cu tinctur de traista ciobanului. Prolapsul uterin este o
afeciune extrem de neplcut, care apare la femeile de vrsta a treia, pe fondul slbirii
organismului i al scderii tonusului unor esuturi care susin uterul i care nu-i mai
exercit corespunztor funcia, provocnd cderea acestuia. Aceast afeciune mai poate
fi prevenit i tratat prin administrarea interna i extern a tincturii de creioar. Se
face un tratament intern, de lung durat, de minimum 2 luni, timp n care se iau 4
lingurie de preparat pe zi, diluate n ap. Extern, se fac bi de ezut zilnice, cu infuzie
concentrat de creioar (6 linguri la litru). Extern i intern, creioara are o aciune
puternic astringent, mrind tonusul esuturilor, favoriznd redobndirea elasticitii
acestora, prevenind i combtnd prolapsul.
Strmoii notrii ntrebuinau aceast plant, n combinaii diverse cu coada oricelului,
att intern ct i extern, pentru vindecarea rnilor, la epilepsii i hernii, fiind folosit i ca
mijloc diuretic i cardiotonic, n febra pricinuit de leziuni, rni purulente i abcese
neglijate. Cu efectul su astringent, ceaiul de creioara vindec foarte rapid rnile n
urma unei extracii dentare. Dup mai multe cltiri ale gurii, rana se nchide n decursul
unei zile. Ceaiul de creioar ndeprteaz slbiciunile musculare i articulare i ajut
n anemii.
Page 126 of 1147
Iat un citat dintr-o carte foarte veche de plante medicinale: "Dac un om a avut hernie,
fie el tnr sau btrn, s pun s fiarb un pumn de creioar ntr-o msur de ap, att
ct lai un ou tare s fiarb i s bea fiertura".
n medicina popular actual, aceast plant i ocup locul binemeritat. Medicul
naturist i preotul elveian Johann Kunzle releva aceasta: "Dou treimi din toate
operaiile femeieti ar deveni de prisos dac planta asta de leac ar fi fost folosit din
timp i vreme mai ndelungat; cci ea vindec toate inflamaiile organelor pelviene,
febra, arsura, supuraia purulent, abcesele i herniile. Orice luz ar trebui s bea 8-10
zile din acest ceai; muli copii ar mai avea parte de mama lor i muli vduvi de soiile
lor dac ar fi cunoscut acest dar dumnezeiesc. Aplicat extern, zdrobit i fcut
compres, creioara vindec rni, nepturi, tieturi. Copiii care, n ciuda alimentaiei
bune, au o musculatur slab, se ntresc prin uzul continuu al acestui ceai". Pentru
prepararea ceaiului de creioar se folosete, de regul, 1 linguri (cu vrf) de plant la
500 ml de ap. Planta se oprete i se las s stea puin.
Creioara care crete la nlimi mai mari i are partea inferioar a frunzelor argintie se
ntrebuineaz, mai ales, n obezitate: 2-3 ceti/zi. Combinat cu traista ciobanului,
creioara ajut contra atrofiei musculare i n bolile musculare grele, incurabile.
Aceast plant medicinal extrem de valoroas se folosete i n scleroza multipl.
Brnca-ursului (Heracleum sphondylium)
Extrasul prin metode perfect naturale (tinctura)din planta brnca-ursului este printre
cele mai puternice revigorante, ntineritoare si stimulente naturale ale activitatii sexuale.
Este un adevarat elixir contra sterilitatii masculine si feminine, contra menopauzei
premature si a andropauzei premature, precum si contra frigiditatii si impotentei.
Contine substante active care actioneaza simultan asupra glandelor endocrine, a
sistemului nervos si a aparatului cardiovascular.
Mod de preparare:Se culeg frunze si tulpinile de brnca-ursului, se taie marunt si se
introduc ntr-o sticla. Se toarna alcool rafinat de 38-40 grade si se lasa doua saptamni
la loc calduros.
Intern: cte 30 picaturi, de doua ori pe zi, mpreuna cu ceai de cretisoara
Actiuni: Intern: afrodiziac, antiblenoragic, antihisteric, antispastic digestiv, antispastic

uterin puternic si cu actiune rapida, carminativ, hipotensor, reglator al activitatii
nervoase, stimulent al activitatii gonadelor, stimulent al imunitatii locale nespecifice (la
nivel renal si genital), tonic digestiv, tonic general, vasodilatator genital, vasodilatator
periferic, vermifug.
Extern: detersiv, rezolutiv.
Page 127 of 1147
Indicatii: INTERN: adjuvant n boli venerice (gonoree, sifilis, chlamidya, etc),

amenoree, anexita, digestie dificila, balonari frecvente nsotite de colici, frigiditate,
impotenta hormonala si vasculara, insuficienta renala, mbatrnire prematura,
menopauza prematura, metroanexita, stari de oboseala si epuizare ca urmare a efortului
fizic si intelectual exagerat, sterilitate feminina, sterilitate masculina. EXTERN: antrax
(adjuvant), desclcirea parului, rani purulente, scleroza multipla (adjuvant).
Precautii: supradozarea acestui remediu din brnca ursului produce reactii de tip alergic,
vasodilatatie periferica si hipotensiune. Problemele de prostata manifestate sau latente
pot fi activate de brnca ursului, caz n care tratamentul va fi ntrerupt pentru o perioada
de timp.
Contraindicatii: este contraindicata femeilor gravide. Dupa tratamentul extern cu brnca
ursului este interzisa expunerea la soare, deoarece are proprietati fotosensibilizante.
Actiuni ale extractului de brnca ursului:
Relanseaza activitatea glandelor sexuale la barbati. n urma administrarii vreme de 60
zile s-au constatat cresteri de pna la 500% (n unele cazuri si mai mult) a concentratiei
de spermatozoizi, precum si o marire semnificativa a motilitatii acestora.
Stimuleaza puternic activitatea ovarelor la femei, fiind un foarte puternic rentineritor,
util n tratarea amenoreei, sterilitatii, menopauzei premature.
Mareste afluxul de snge n zona aparatului genital, att la barbati ct si la femei, fiind
un puternic afrodiziac.
Favorizeaza relaxarea mucoaselor uterine la femei, mareste cantitatea de secretii
vaginale cu rol de lubrefiere, induce totodata o stare usor euforica.
Scade tensiunea arteriala, stimulnd foarte puternic circulatia sanguina periferica.
Actiuni
terapeutice:
-adjuvant n boli venerice (efectul de stimulare a imunitatii locale si intensificarea
circulatiei sangvine n zona genitala face ca remediul sa fie recomandat ca adjuvant n
tratarea anexitei si metroanexitei, dar si a bolilor venerice ca gonoree, sifilis, chlamidya,
etc. a caror vindecare poate fi considerabil accelerata),
-frigiditate (ca afrodiziac feminin brnca ursului este ideala, actionnd simultan pe mai
multe fronturi, cum ar fi :stimuleaza activitatea ovarelor, favorizeaza relaxarea
musculaturii vaginale si uterine prin efectul sau antispastic),
-impotenta hormonala si vasculara (are actiune terapeutica rapida datorita puternicului
efect de stimulare a secretiei gonadelor si de dilatare a vaselor din zona genitala o
actiune extraordinar de importanta pentru cei la care impotenta apare pe fondul
restrngerii calibrului vaselor sanguine),
-menopauza prematura, amenoree (are un intens efect emenagog, provocnd reaparitia
ciclului menstrual, dupa tratament de 4-9 saptamni),
Page 128 of 1147
-sterilitate masculina (analizele de

laborator realizate la 6 saptamni dupa nceperea curei cu acest extract hidroalcoolic au
evidentiat n multe cazuri cresterea numarului spermatozoizilor, precum si
mbunatatirea motilitatii acestora n cazul barbatilor cu sterilitate),
-sterilitate feminina (o cura de 3 luni cu acest extract hidroalcoolic a dus la
(re)dobndirea fertilitatii unor femei cu disfunctii ovariene care vreme de mai multi ani
ncercasera fara succes felurite tratamente pentru a putea concepe un copil. nca se stiu
foarte putine lucruri despre mecanismul prin care acest extract are acest cvasi-miraculos
efect de redobndire a fertilitatii, cert este nsa ca multe cupluri au deja copii frumosi si
sanatosi dupa tratamentul cu brnca ursului).
Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)
Lemnul-dulce este o planta iubitoare de soare si lumina, care creste in albiile secate ale
raurilor si in luncile neimpadurite. Are frunzele fine si inchise la culoare, florile mici si
albe si o radacina foarte puternica, care strapunge solurile dificile si pietroase. Il
intalnim in Oltenia, in sudul Moldovei (judetul Vrancea) si in Banat, fiind adus din
indepartata Indie si aclimatizat in tara noastra cu mii de ani in urma. Este o planta care a
produs in ultimul deceniu o adevarata revolutie in industria farmaceutica, efectele sale
hormonale foarte puternice, dar nu numai ele, trezind un imens interes oamenilor de
stiinta din intreaga lume. Sute de studii i-au fost dedicate, iar aplicatiile practice si
rezultatele terapeutice obtinute cu ea au fost pe masura, asa incat in prezent este una din
cele mai folosite plante de pe glob. Iata in continuare cateva reguli de recoltare si de
preparare, precum si efectele medicinale ale acestei plante de exceptie.
Recoltarea lemnului-dulce
De la aceasta planta se foloseste radacina, foarte bogata in substante zaharoase, de
cateva zeci de ori mai dulci decat zaharul (de unde si denumirea de lemn-dulce).
Recoltarea se face in general toamna, dar si la inceput de iarna. Rizomul plantei se
dezgroapa cu o cazma, apoi se spala in apa rece, dupa care se despica in fasii mici
(pentru a nu mucegai) si se pune la uscat in strat subtire, in locuri calduroase si bine
aerisite. Atunci cand fasiile de radacina devin casante si se rup usor la indoire, planta
este suficient de uscata si se poate depozita in saci de hartie, intr-un loc racoros si lipsit
de umiditate.
Tinctura
Este cel mai eficient preparat pe baza de lemn-dulce, care pune foarte bine in valoare
proprietatile hormonale ale acestei plante. Se obtine prin macerarea a 10 linguri de
planta maruntita, in jumatate de litru de alcool de 70 de grade, vreme de doua
saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Dupa trecerea acestui interval de timp,
continutul borcanului se filtreaza prin tifon, iar tinctura se trage in sticlute mici, inchise
la culoare. Se administreaza de regula o lingurita de tinctura, diluata in jumatate de
pahar de apa, de 3-4 ori pe zi.
Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a radacinilor uscate. Se
administreaza o jumatate de lingurita de 3 ori pe zi, pe stomacul gol. Pulberea se tine
Page 129 of 1147
sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa. Este recomandata mai
ales acolo unde aportul de alcool este contraindicat: ulcerul gastric, gastrita hiperacida,
bolile hepatice grave.
Infuzia combinata
Se obtine prin punerea la macerat a 3-4 lingurite de lemn-dulce intr-o cana de apa, de
seara pana dimineata, dupa care se filtreaza. Extractul rezultat se pune deoparte, iar
planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa clocotita si se lasa sa se raceasca. Dupa
racire, infuzia se filtreaza, iar in final se combina cele doua extracte, obtinandu-se astfel
un preparat ce poate fi folosit atat intern, cat si extern.
Recomandari
Osteoporoza (prevenire si combatere) - se face un tratament cu tinctura de lemn-dulce
vreme de 3 saptamani, cu 2 saptamani de pauza. Se ia cate o lingurita diluata in
jumatate de pahar de apa, de 3 ori pe zi. Acest preparat este foarte bogat in estrogeni
naturali, substante hormonale care favorizeaza la femei asimilarea calciului si
mentinerea densitatii osoase normale. Tratamentul este mult mai eficient daca se
asociaza cu o alimentatie vegetariana cu multe cruditati, indicatie valabila si pentru
urmatoarea categorie de afectiuni:
Tulburari specifice premenopauzei (bufeuri, transpiratie, iritabilitate) - se face vreme de
trei luni un tratament cu tinctura de lemn-dulce. Se iau in fiecare zi 3-4 lingurite de
tinctura, vreme de 2 saptamani, dupa care se face o saptamana de pauza, dupa care se
reia administrarea preparatului vreme de 2 saptamani s.a.m.d. Femeile care au urmat
aceasta cura au relatat ca primele imbunatatiri ale starii de sanatate apar inca din
primele saptamani de administrare.
Hepatita virala de tip A, B, C - cercetari facute in Japonia de catre profesorul K. Yasuda
si colaboratorii sai au pus in evidenta faptul ca tratamentul cu lemn-dulce favorizeaza
stagnarea hepatitelor virale. La un grup de pacienti cu hepatita B si C tratati cu aceasta
planta s-a observat dupa zece ani o rata a cirozei si a cancerului hepatic semnificativ
mai mica (sub 50%) decat la grupul martor. De asemenea, s-au tratat cu un extraordinar
succes carcinoamele hepatice, mai ales in faza incipienta (studiul profesorului Arase Y.).
Mai mult, aceasta planta s-a dovedit ca stimuleaza secretia de interferon - substanta
folosita frecvent in tratarea acestei afectiuni. Se administreaza pulbere de lemn-dulce: o
jumatate de lingurita de 4 ori pe zi, in cure de 15 zile, cu 10 zile de pauza.
Gastrita hiperacida, ulcerul gastric si duodenal - in anul 1987, un medic bulgar, G.
Brailski, a tratat cu lemn-dulce un grup de pacienti ce sufereau de ulcer gastric. Dupa 40
de zile de tratament, 47% dintre ei erau vindecati, iar la 32% dintre ei se redusesera
semnificativ dimensiunile leziunilor. Planta se administreaza sub forma de pulbere:
jumatate de lingurita, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol.
Reumatism, reumatism degenerativ - se ia lemnul-dulce sub forma de tinctura, 3-4
lingurite pe zi, in cure de 21 de zile, cu 10 zile pauza. Tinctura de lemn-dulce
stimuleaza productia de hidrocortizon de catre corp, substanta care reduce rapid
Page 130 of 1147
inflamatia tesuturilor, ea fiind de altfel frecvent folosita si in terapia alopata. Planta

stimuleaza producerea de catre corp a cortizonului natural, ceea ce justifica si utilizarea
sa in lupusul eritematos, ca tratament de sine statator sau ca adjuvant.
Infertilitate la femei, frigiditate - se face o cura cu tinctura de lemn-dulce, din care se
iau 3-4 lingurite pe zi, pe o perioada de 14 zile, cu 14 zile de pauza. Tratamentul da
rezultate mai ales in cazurile de amenoree (absenta ovulatiei), precum si in infertilitatea
sau in frigiditatea care apare la femei cu valori crescute ale testosteronului (hormonul
masculin). In anul 1988, profesorul japonez Takahashi a administrat lemn-dulce la
femei care sufereau de sindromul ovarelor polichistice si nu puteau ramane insarcinate dupa cateva luni, 25% dintre ele ramasesera insarcinate.
Tuse uscata, tuse iritativa, bronsita acuta si cronica - se face gargara cu infuzie
combinata de lemn-dulce si se beau 1-2 cani din acest preparat pe zi. Tratamentul se
face vreme de 10 zile si are efecte exceptionale de calmare a tusei, de eliberare a cailor
respiratorii de secretii si de marire a capacitatii de autoaparare a organismului.
Matreata si iritatii la nivelul pielii capului - dupa spalarea normala a capului, se face o
inmuiere a parului vreme de cinci minute, intr-un lighean, cu infuzie de lemn-dulce.
Reactii alergice - se face o cura cu tinctura de lemn-dulce, de 10 zile, timp in care se iau
2-4 lingurite pe zi. Acest preparat stimuleaza secretia de cortizon natural, substanta
antialergica si antiinflamatoare puternica, care fara a vindeca aceasta afectiune,
amelioreaza foarte mult simptomele.
Observatii
Infuzia combinata de lemn-dulce are efecte exceptionale de contracarare a urmarilor
nocive ale aspirinei, protejand stomacul, sporind imunitatea, blocand dezvoltarea
microorganismelor invadatoare. Are de asemenea efecte febrifuge, fiind recomandat
consumul acestei infuzii in timpul racelii si gripei, mai ales daca recurgem la aspirina ca
atare sau la alte medicamente cu acid acetilsalicilic.
Administrarea de tinctura sau de pulbere de lemn-dulce diminueaza efectele adverse ale
administrarii steroizilor (cortizon, prednison etc.) si le potenteaza efectele terapeutice.
Precautii la tratamentul cu lemn-dulce
Lemnul-dulce este un medicament puternic si, ca atare, se impun anumite masuri de
precautie atunci cand il folosim. In primul rand nu va fi administrat perioade lungi de
timp, fara intrerupere. O cura nu trebuie sa dureze mai mult de 4, maximum 6
saptamani, urmate de 2-3 saptamani de pauza. In cazul folosirii unor doze mai mari de
12 grame zilnic, o cura nu va dura mai mult de 3 saptamani, cu 3 saptamani de pauza.
In cazul femeilor care fac tratamente de infrumusetare, contra simptomelor menopauzei
ori impotriva sterilitatii, este ideala o combinatie intre lemnul-dulce, semintele de marar
si iarba de cretisoara - o triada de aur pentru mentinerea echilibrului hormonal la femei,
deopotriva puternica si echilibranta.
Page 131 of 1147
Pentru cresterea si redobandirea fermitatii sanilor - se fac cure de cate 15-20 de zile cu
tinctura de lemn-dulce, incepand cu ultima zi a ciclului menstrual. Zilnic, se iau 3-4
lingurite de tinctura, pe stomacul gol, fiecare doza administrandu-se dizolvata in apa.
Tratamentul este mult mai puternic decat cel cu seminte de marar, efectele estrogene ale
lemnului-dulce fiind foarte intense.
Combaterea hirsutismului si a masculinizarii la femei - se face un tratament de 21 de
zile cu tinctura de lemn-dulce, administrat de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale.
Dupa cele 21 de zile de administrare, se fac 12 zile de pauza, dupa care se poate relua.
Acest preparat are efecte estrogene directe, scade concentratia de hormoni masculini si,
in timp, favorizeaza amplificarea caracterelor feminine: pielea catifelata, accentuarea
contrastului intre talie si bazin, incetinirea ritmului de crestere a pilozitatilor si oprirea
aparitiei lor pe noi zone.
Contraindicatii la tratamentul cu lemn-dulce
Administrarea de lemn-dulce este contraindicata in cazurile de hipertensiune grava,
sarcina (poate produce nasterea prematura), boli tumorale in faze foarte avansate,
hipotiroidie pronuntata, ciroza avansata, boli biliare aflate in faza acuta. Persoanele care
fac tratamente cu medicamente care contin digoxina nu vor lua intern lemn-dulce.
Persoanele cu probleme cardiace care iau lemn-dulce vor lua si suplimente nutritionale
pe baza de potasiu, intrucat nivelul acestuia scade la administrarea acestei plante.
Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)
Specie ierboas mrunt, foarte ntlnit n flora spontan a rii noastre, crescnd
aproape oriunde.
n scopuri medicinale, aceast plant se recolteaz primvara (aprilie-mai), cnd
nflorete n mas i nc nu s-au format multe semine. Colectarea i pregtirea
materiei prime se face fie prin tierea cu foarfeca a plantei la nivelul coletului,
ntotdeauna sub rozeta de frunze, fie, acolo unde terenul permite, prin smulgerea plantei
cu rdcin cu tot (n acest caz rdcina se ndeprteaz ulterior). Materia prim
recoltat se prelucreaz sau se supune uscrii fr a fi fragmentat, mrunirea
executndu-se doar atunci cnd partea aerian de la traista ciobanului este complet
uscat.
Aceste reguli trebuiesc urmate deoarece, n cazul lezrii sau secionrii organelor
plantei, acesta va sintetiza cantiti mari de substane de aprare (izotiocianai), compui
care ajuni n organismul omului, inhib funcia tiroidei i pot declana alergii.
n timpul uscrii plantei, enzimele implicate n sinteza izotiocianailor se distrug i acest
neajuns dispare.
Proprietati, recomandari
Din planta recoltat, condiionat i uscat corect, se prepar o infuzie cu virtui
oficinale. Traista ciobanului se mai poate utiliza sub form de tinctur sau infuzie din
prile aeriene proaspete (se obin din planta verde ntreag).
Extractele pe baz de traista ciobanului au efect trofic asupra musculaturii cardiace i a
uterului. De asemeni, utilizate corespunztor, acestea regleaz i normalizeaz tensiunea
Page 132 of 1147
arterial. Datorit acestor proprieti fitoterapeutice, traista ciobanului se recomand ca

adjuvant n bolile cardiace cu aritmie, nsoite de hipertensiune, hipotensiune sau
tensiune oscilant. Prin aciunea principiilor coninute asupra musculaturii uterine,
planta se utilizeaz n caz de atonie uterin sau dup natere, n scopul refacerii
tonicitii uterului.
Posednd efecte hemostatice, traista ciobanului se recomand a fi administrat n cazul
sngerrilor uterine (menstre abundente, metroragii) al celor nazale (epistaxis) i al
celor gastrice - dac acestea sunt provocate de ulcer.
Aciune antihemoragic se datoreaz att compoziiei propriu-zise a plantei, ct i unor
ciuperci (fungi) care paraziteaz specia (M. Alexan, O. Bojor, Fl. Crciun).
La femeile hipertensive, mai ales la obeze, tratamentele mai ndelungate cu ceai sau
tinctur de traista ciobanului, previn hemoragiile nazale, fluxurile menstruale
abundente, dar i alte dereglaje menstruale, precum i anemiile secundare produse de
hemoragii. De asemeni, prin stimularea glandei tiroide, ajut la slbit. Deoarece
majoritatea acestor cazuri sunt asociate cu constipaia, se vor folosii, n amestec cu
traista ciobanului, plante cu principii laxative.
Datorit aciunii antitumorale, ca adjuvant, traista ciobanului se folosete, n
tratamentul general al cancerului (E. F. Voinea) sau doar n neoplaziile stomacului sau a
uterului (A. Duke, M. J. Bogenschutz-Godwin, J. duCellier, P.A. K. Duke).
Extractele de traista ciobanului prezint, de asemenea, efecte favorabile n strile de
stres psihic i n anxietate.
Traista ciobanului mai este indicat n tratamentul litiazei urinare urice, fiind ns
contraindicat n cazul litiazei oxalice.
Ca adjuvant, planta se mai utilizeaz n hipercorticism i n hipotiroidie.
Precautii
Traista ciobanului nu este o plant toxic, contraindicaiile trebuind privite sub spectrul
unor posibile reacii adverse de alt natur dect toxicologic.
Consumul de traista ciobanului n stare crud produce o cretere rapid a elementelor
figurate albe (leucocite). Copii mici care gust ntmpltor aceast plant fac febr,
fiind dui la medici, care nu pot constata existena vreunei afeciuni. Reacia imunitar
provocat de planta proaspt ar putea fi valorificat i coordonat n tratamente
medicale specializate, dar din pcate exist un mare dezinteres n acest sens.
Deoarece stimuleaz contraciile uterine, traista ciobanului nu se utilizeaz n sarcin
(poate produce avort).
ntruct traista ciobanului se comport ca un excitant nervos, se recomand evitarea
utilizrii sale, n caz de: insomnie cronic, hiperexcitabilitate nervoas sau sexual
epilepsie, boala lui Parkinson, depresie.
Persoanele care sufer de hipertiroidie sau de hipocorticism nu vor recurge la tratamente
pe baz de traista ciobanului.
Principiile din plant interacioneaz n mod negativ cu anticoagulantele, cu
anticoncepionalele i cu corticoterapia.
Administrat n doze mari, traista ciobanului provoac palpitaii.
Administrare
Infuzia de traista ciobanului se prepar din 1 linguri de plant mrunit la 250 ml ap.
Page 133 of 1147
Se beau 3-4 astfel de ceaiuri zilnic.

Sub form de tinctur, se administreaz cte 3 lingurie zilnic, care se adaug n lichde
reci (infuzie, ap, ap cu lmie i miere).
Curele cu traista-ciobanului se efectueaz timp de 15 zile consecutive cu 15 zile pauz,
n cel puin 6 reprize. Femeile vor ncepe administrarea cu 10 zile naintea datei ideale
de apariie a fluxului menstrual.
Napul
si are originea n Europa de Nord. Inca din epoca primitiva era folosita ca hrana.
Indicatii
Folositi din belsug napul n supe si n ciorbele de carne, pentru ca, n afara aromei
placute pe care o raspndeste, acesta are si proprietati curative. Si, dupa ce veti fi luat
cunostinta de cele ce urmeaza, va veti ntreba la ce se refera expresia a avea snge-n
vine".
Aceasta radacina comestibila contine, ntre altele, vitaminele A, B, C, iod si cupru;
aceste elemente contribuie la stabilizarea sistemului nervos si ntaresc imunitatea
naturala.
Experienta si analizele au demonstrat ca napul purifica sngele si mareste debitul de
urina.
El constituie un adjuvant excelent n tratarea acneei si a unor eczeme, cu conditia sa fie
consumat crud.
Este bine sa mncati frunze de nap; ele au un efect benefic asupra organismului, fiind
foarte bogate n saruri minerale: calciu, fier, cupru - necesare, mpreuna cu clorofila
prezenta si ea n frunze, la refacerea sngelui (nuclee celulare, celule, leucocite si
hematii, hemoglobina).
Prin fierberea napului se obtine un magiun foarte util n tratarea afectiunilor cailor
respiratorii: 100 g de nap bine spalat se fierb ntr-un litru de apa sau de lapte, timp de un
sfert de ora. Se strecoara si se ndulceste cu miere. Se consuma patru cesti pe zi.
De asemenea, este unanim recunoscuta actiunea expectoranta a siropului de nap; acesta
este eficient n tratarea guturaiului, anginelor, frisoanelor: se scobesc ctiva napi si se
umplu cu zahar. Siropul se colecteaza dupa cteva ore. Se aduna acest sirop si se
pastreaza cel mult trei-patru zile ntr-un flacon nchis ermetic. Se iau patru lingurite pe
zi.
Consumat crud, napul creeaza uneori probleme persoanelor cu afectiuni ale aparatului
digestiv. In acest caz, se recomanda sa se fiarba putin, att ct sa i se nmoaie celuloza.
Cu toate acestea, trebuie stiut ca, n general, napii tineri se digera destul de usor.
Am comite o eroare regretabila daca nu am mentiona sucul de nap pentru calitatile sale
remineralizante, diuretice si pentru efectele salutare asupra cailor
biliare.
Uz
extern
Pentru coacerea" abceselor, furunculelor si a panaritiilor: se coace n cuptor un nap
spalat, necuratat de coaja. Se zdrobeste pna la obtinerea unei paste si se aplica sub
Page 134 of 1147
forma de cataplasma. Se fixeaza cu ajutorul unui bandaj. Se schimba cataplasma de

doua ori pe zi.
Angina: se taie rondele doi napi, se pun ntr-o cratita umpluta pe trei sferturi cu apa si se
lasa sa fiarba 20 de minute. Se strecoara. Dupa racire, se face gargara de mai multe ori
pe zi.
Propolisul
Denumirea de propolis vine din limba greaca si intr-o traducere aproximativa ar
insemna partea din fata a cetatii. De ce aceasta denumire? Pentru ca albinele care
produc aceasta substanta o folosesc pentru consolidarea, captusirea si izolarea stupului,
care devine astfel o adevarata cetate. Propolisul in contact cu apa din precipitatii se
intareste si devine dur si impermeabil ca piatra, nepermitand umezelii sa patrunda in
stup. Apoi, propolisul este un antiseptic foarte puternic, anihiland bacteriile, ciupercile
parazite si chiar virusurile, creand un mediu aproape perfect steril.
In fine, atunci cand patrunde in stup un pradator, cum ar fi razatoarele mici, acesta este
ucis de veninul albinelor si apoi este invelit in ceara si propolis, impiedicand astfel
descompunerea lui si infectarea mediului
ambiant.
De fapt,
propolisul este un extract din mugurii arborilor (in special din mugurii de plop, dar nu
numai), care este cules si prelucrat de albine primavara devreme. Este, asadar, un
produs de origine vegetala, care pastreaza multe din proprietatile plantelor din care a
fost obtinut, fiind imbogatit insa cu anumite substante secretate de
albine.
Rezultatul este un cicatrizant, un regenativ,
un antiseptic, un reglator hormonal si un stimulent imunitar de exceptie, pe care il vom
cunoaste mai detaliat in cele ce urmeaza. Vom prezenta propolisul numai sub forma de
tinctura, pentru ca administrat ca atare, fiind aproape deloc solubil, va trece pe traiectul
digestiv si va fi eliminat fara a avea o actiune eficienta asupra organismului. Iata asadar
proprietatile si indicatiile tincturii de propolis.
Actiuni:
IN
TERN: analgezic usor, antihemoragic, antifungic puternic (actiune puternica asupra
Candida albicans), antiseptic puternic al cailor respiratorii medii si superioare,
antiseptic intestinal si urinar bun, antiviral mediu, bacteriostatic si bactericid bun
(anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug bun, regenerant
epitelial puternic, stimuleaza procesele de regenerare in ansamblu, stimulent imunitar
bun.
EXTERN: antiinfectios
puternic si cu spectru larg, cicatrizant puternic, analgezic mediu, regenerativ epitelial
puternic.
Indicatii:
INTERN:
-guturai, gripa in faza incipienta, dureri de gat (traheita, faringita), bronsita
cronica, tuse uscata, tuse chintoasa, tuse convulsiva: se iau 5-6 lingurite pe zi dintr-un
amestec format din jumatate de lingurita de tinctura si o lingurita de miere
-enterita, colita acuta si cronica,
Page 135 of 1147
infectii virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv in ansamblu: se iau 50 de

picaturi de tinctura de propolis intr-o ligurita de miere sau pe o bucatica de paine, de 3-4
ori pe zi
hipertensiunea, ateroscleroza: se combina in proportii egale tinctura de propolis cu
tinctura de usturoi (allium sativum). Se administreaza 30-50 de picaturi de 4 ori pe zi,
pe stomacul gol, inainte de mesele principale. Amestecul de tincturi se poate lua ca
atare, nediluat, sau in miere - adjuvant in hepatita de toate tipurile: se iau 30 de picaturi
de tinctura de propolis in miere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 3
luni
-adjuvant in febra tifoida, meningita
(adjuvant), boli infectioase insotite de febra: se ia 1 lingurita de propolis de 3 ori pe zi
-tulburari ale
menopauzei: vreme de un an se face un tratament cu tinctura de propolis. Se iau 20 de
picaturi amestecate cu o lingurita de miere de 3 ori pe zi, dimineata, la pranz si seara
-nefrita, pielo-nefrita, cistita, infectii reno-urinare in general: se ia 1 lingurita de
tinctura de 3-4 ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7
zile
-prostatita,
adjuvant in adenomul de prostata: se iau 50 de picaturi de tinctura de 3 ori pe zi, pe
stomacul gol. O cura dureaza 3 luni si se reia la
nevoie
-infectii cu protozoarul Giardia
lambria:se ia o lingurita de tinctura pe o bucata de paine de 3 ori/zi, inainte de mesele
principale.Tratamentul dureaza o saptamana si se poate relua la nevoie.
EXTERN:
-amigdalita, faringo-amigdalita, laringita: o bucatica de vata pusa in varful unei
mici baghete se inmoaie bine in tinctura de propolis. Se aplica cu ajutorul acestui
dispozitiv tinctura direct pe locul afectat. Efectele sunt rapide
-cancer mamar
(adjuvant), cancer al pielii (adjuvant): se inmoaie un tampon de vata in tinctura de
propolis, dupa care se stoarce foarte incet deasupra locului afectat, lasand preparatul sa
scalde locul si sa se intareasca de la sine. Se reia operatia de 3-4 ori la intervale de 2-3
minute, dupa care se lasa zona tratata sa se zvante la aer. (a se vedea si combinatia de
tincturi de la tratamentul alunitelor si negilor, care etse extrem de activ si in cancerul de
piele si in tumorile exteriorizate)
-rani
deschise, arsuri de toate tipurile: se aplica intocmai tratamentul de mai sus, de la
cancerul pielii. In cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool.
-eczeme infectioase: se aplica tinctura de propolis cu
un tampon de vata in asa fel incat zona afectata sa fie cat mai mult timp scaldata de
preparat, care va patrunde astfel cat mai mult in profunzime. Se vor face 2 asemenea
aplicatii cu tinctura pe zi, dupa care locul se va lasa sa se zvante vreme de o jumatate de
ora. In cazul eczemelor uscate se va aplica ulterior o pelicula de unguent de tatananeasa
(symphytum officinali) sau gallbenele (calendula officinalis)
-alunite, negi:
se combina in proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de
rostopasca. Se aplica acest remediu intocmai ca si la cancerul de piele
Page 136 of 1147
Administrare interna: se ia de regula lingurita de tinctura diluata intr-o lingurita de

miere, de 3-4 ori/zi
Contraindicatii: alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute,
in cazul in care nu stiti daca aveti sau nu intoleranta la aceasta tinctura, veti face un test
aplicand-o mai intai din abundenta pe o portiune mica de piele, urmarind efectele care
apar. In cazul in care ea nu determina nici un fel de reactii nedorite (mancarimi,
inrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.
Usturoiul (Allium sativum)
Este cea mai studiata planta medicinala din lume. Nu, nu este o gluma! Numai in
ultimii cincisprezece ani s-au facut nu mai putin de 200 de cercetari clinice si de
laborator, despre efectele sale terapeutice, record neatins de nici o alta planta medicinala
de pe glob. Este adevarat, il cunoastem mai degraba ca aliment, insa virtutile sale
gastronomice palesc in fata uluitoarelor sale aplicatii in medicina. Ce-i drept, usturoiul
are si un blazon de aparat, el fiind mentionat pentru prima oara intr-un tratat medical
sanscrit, cu 5000 de ani in urma. Comparati cele cinci milenii de recunoastere oficiala a
usturoiului ca medicament, cu cei 10-15 ani, cat este durata de viata a hapurilor chimice
contemporane, ca sa va dati seama de valoarea remediului despre care vom vorbi in
acest articol. In Europa, cu 2500 de ani in urma, Dioscoride, Galen, Hipocrate si alti
medici celebri ai antichitatii laudau calitatile medicinale ale usturoiului, cu care tratau
bolile de plamani, tulburarile de circulatie si tumorile albe. Acelasi lucru avea sa-l faca
si ilustrul savant si alchimist Paracelsus in Evul Mediu, cand usturoiul, laolalta cu
cateva uleiuri esentiale aduse din Arabia, erau - dupa parerea sa - singurele remedii cu
adevarat eficiente contra teribilelor epidemii de ciuma. Mai aproape de timpurile
noastre, si Pasteur, parintele microbiologiei si unul din fondatorii medicinii moderne, a
fost uluit de proprietatile medicinale ale usturoiului, pe care l-a recomandat ca
antiinfectios in primul razboi mondial.
Tromboza, tromboflebita - exista nu mai putin de 10 studii, facute in spitale universitare
din Germania, Statele Unite, China si Coreea, care au urmarit efectul usturoiului asupra
trombozei, si toate au aratat o reducere semnificativa a tendintei de formare a
cheagurilor de sange, la pacientii tratati cu el. Consumul a 4-6 catei de usturoi pe zi
este, asadar, un remediu sigur pentru prevenirea si chiar pentru tratarea tromboflebitei si
a trombozelor in general. Trebuie insa mentionat ca efectele usturoiului apar in timp si
nu se pune problema ca pacientii cu risc de aparitie a complicatiilor trombozei sa
renunte la medicatia prescrisa pentru a face tratament exclusiv cu usturoi.
Cancerul de colon si cancerul gastric - mai multe cercetari epidemiologice arata ca la
populatiile unde usturoiul intra in dieta zilnica, exista un risc mult diminuat de
dezvoltare a cancerului de colon si de stomac. Doza de usturoi consumata este de
minimum 2 catei pe zi.
Cancerul de esofag si laringe - Cercetatorii de la Nanjing Cancer Institute din China au
comparat incidenta cancerului la cateva mii de oameni care consumau 1-2 catei de
usturoi zilnic cu cea in randul celor care consumau usturoi cel mult o data pe luna.
Page 137 of 1147
Rezultatele studiului indica faptul ca primul lot de subiecti au prezentat cu 69% mai
putine cazuri de cancer fata de lotul doi. Interesant este ca la cei care consuma si ceapa
pe langa usturoi, rata imunitatii la aceste forme de cancer ajunge pana la cifra record de
83%.
Cancerul de rect - un colectiv de medici americani de la Universitatea Carolina de Nord,
condus de dr. Lenore Arab, a analizat mai multe studii realizate pe consumatorii
constanti de usturoi. In raport se arata ca un consum regulat de usturoi reduce riscul
cancerului de colon si de rect cu 10% (la cei care consuma preponderent carne) si cu
pana la 50% (la cei care, pe langa faptul ca sunt consumatori de usturoi, au si o dieta
preponderent vegetariana, cu multe cruditati).
Gripa - trei-patru catei de usturoi consumati zilnic reduc cu cel putin o treime sansele de
a ne imbolnavi de gripa in timpul unei epidemii, arata studii facute de medicii israelieni.
Aceasta, pentru ca usturoiul, pe langa faptul ca are un efect de intarire a imunitatii,
contine substante care distrug sau incetinesc ritmul de inmultire al virusilor gripali.
Infarct miocardic - riscul de infarct scade foarte mult la persoanele care tin periodic o
cura cu usturoi, arata un studiu italian. Pe langa faptul ca normalizeaza tensiunea
arteriala si desfunda vasele de sange ingrosate de depunerile de colesterol, usturoiul este
si un excelent protector al sistemului nervos, direct implicat in declansarea crizelor
cardiace care duc la infarct. Mai ales persoanele peste 50 de ani ar trebui sa faca macar
de patru ori pe an o cura de o luna cu usturoi consumat proaspat sau sub forma de
mujdei preparat cu ulei de masline si lamaie.
Diabet - daca ceapa, despre care am vorbit in articolul trecut, este un foarte bun
hipoglicemiant, se considera ca usturoiul o completeaza, prevenind in buna masura
complicatiile bolii diabetice. Utilizarea regulata a unor doze terapeutice cu usturoi
(minimum 5 grame pe zi) are efect de prevenire al arteriopatiilor diabetice, precum si al
bolilor cardiace produse de aceasta boala.
Viermi intestinali - un leac traditional de mare actualitate este laptele cu usturoi, a carui
reteta este detaliat prezentata in cadrul acestui articol. Preparatul este foarte util, mai
ales pentru copii, care atunci cand se joaca, pot ajunge in contact si pot ingera ouale
diferitilor paraziti intestinali. Mai ales ei este bine sa faca periodic cure preventive de
cate 2-3 saptamani cu decoct de usturoi in lapte, minimum jumatate de pahar pe zi.
Tratamente interne cu usturoi
Raceala (rinita, bronsita, laringita produsa de virusul gripal) - un studiu al medicilor
britanici, prezentat in 2007 de BBC, arata ca usturoiul are efecte semnificative de
reducere a efectelor racelii comune.
Page 138 of 1147
Doi-trei catei de usturoi sau o portie de mujdei luata zilnic reduce

simptome ale racelii cum ar fi catarul respirator, durerile de cap,
accelerarile ritmului cardiac. De asemenea, tratamentul cu usturoi
reduce considerabil timpul de vindecare. Extern, aplicat sub forma de
cataplasme pe spate si pe piept, el este si o metoda foarte buna de
combatere a tusei si a raguselii.
Efeminare la barbati - suplimentele de usturoi adaugate in hrana
persoanelor de sex masculin stimuleaza testiculele sa aiba o secretie endocrina mai
mare, crescand nivelul de testosteron. Or, testosteronul este chiar hormonul
masculinitatii, care determina cresterea masei musculare in detrimentul tesutului adipos
specific feminin, determina cresterea apetitului sexual, precum si trasaturi de caracter
specific masculine, cum ar fi curajul, spiritul de initiativa, combativitatea. Concluzia
este simpla: consumati macar de 3 ori pe saptamana usturoi din belsug, pentru a va
amplifica in mod natural barbatia, chiar si daca nu considerati ca aveti probleme in acest
sens.
Ateroscleroza - un studiu german realizat pe 280 de persoane, timp de 4 ani, arata ca
usturoiul previne formarea placii de grasime in artere si poate chiar sa diminueze
dimensiunea ateroamelor existente. Oamenii care au consumat cca. 6-7 g de usturoi
zilnic au avut cu 18% mai putine depuneri de colesterol in artere la sfarsitul studiului,
decat cei din grupul martor. La femei, efectul a fost mai pronuntat, ajungandu-se la
reduceri de pana la 25% a nivelului colesterolului, in urma tratamentului cu usturoi.
Circulatie deficitara - cercetari realizate in Germania, in 1996, asupra persoanelor cu
afectiuni ale arterelor periferice (se produc diminuari serioase ale circulatiei la nivelul
picioarelor) au aratat ca, in cazul consumului regulat de usturoi, distanta pe care aceste
persoane bolnave o pot parcurge pe jos, fara sa aiba dureri in membre, creste
considerabil. Imbunatatirea este de pana la 80%. Doza zilnica de usturoi folosita in
studiu: 7 grame.
Adjuvant in HIV/SIDA - usturoiul a fost utilizat intr-un program medical din China, pe
pacientii cu SIDA, pentru tratarea infectiilor care prolifereaza pe fondul acestei
afectiuni. Rezultatele au fost incurajatoare, atat in sensul prelungirii vietii, cat si pentru
imbunatatirea calitatii acesteia, conex cu reducerea suferintei. Se recomanda
administrarea maceratului de usturoi in alcool, cate 10-20 ml pe zi, in cure de 60 de zile,
cu 14 zile de pauza.
Hipertensiune - trei studii facute in 1994 in spitale din Germania au aratat reduceri
semnificative ale presiunii arteriale prin tratamentul cu usturoi. Se recomanda maceratul
in alcool de usturoi, in cure de trei luni, timp in care se administreaza cate 3 lingurite
Page 139 of 1147
(adica aproximativ 15 ml) pe zi.
Tratamente externe
Candida bucala - un studiu de medicina experimentala arata un efect antiseptic
impotriva ciupercilor parazite mai puternic la usturoi decat la Nistatin, medicamentul
anticandidozic uzual. Se fac clatiri ale gurii de 2-3 ori pe zi, cu cate un sfert de pahar de
apa, in care s-a dizolvat o jumatate de lingura de macerat de usturoi in alcool.
Candida vaginala - siropul de usturoi prezentat in cadrul acestui articol nu este eficient
doar administrat intern, in cazul bronsitei sau al tusei, ci si extern. Un tampon de vata
inmuiat in acest sirop se introduce in vagin si se lasa 10-15 minute, pentru ca usturoiul
sa-si exercite efectul anticandidozic. Se repeta zilnic acest tratament pana la disparitia
simptomelor. Este important ca tratamentul sa se faca de la primele semne ale
candidozei, atunci cand e aplicat din timp, el putand scuti de suferintele inimaginabile
pe care aceasta afectiune, scapata de sub control, le poate produce.
Boala piciorului de atlet - se pune o cataplasma de mici dimensiuni, preparata din 1-2
catei de usturoi, intre degetele afectate. S-a demonstrat prin teste directe ca acest
tratament simplu are efecte cel putin comparabile cu cele ale sofisticatelor creme de
sinteza, utilizate pentru tratarea acestei boli.
Chelire, pelada barbii- se aplica un tratament simplu si foarte eficient: un catel de
usturoi se taie in doua, si cu fiecare jumatate proaspat taiata se face o frictionare a zonei
afectate, cate 2 sedinte a 5 minute pe zi. Se freaca portiunea de piele din locul unde a
cazut parul cu catelul de usturoi, energic, dar cu blandete. In maximum 2 saptamani,
firele de par vor aparea, la inceput ca un puf fin, si pe masura ce se continua
tratamentul, se vor dezvolta ca fire de par normale.
Precautii si contraindicatii
Primul lucru care trebuie spus despre acest remediu este ca nu toata lumea il suporta la
fel de usor si de aceea, daca nu sunteti obisnuiti sa ingerati cantitati mari de usturoi,
incepeti tratamentul gradat. La inceput, consumati cantitati mici de usturoi sau de
preparate pe baza de usturoi, marind doza pe masura ce vedeti ca este bine suportat.
Exista numeroase cazuri de persoane care s-au grabit sa manance mult usturoi, pentru a
obtine efecte terapeutice rapide, dupa care s-au confruntat cu indigestii severe, voma ori
arsuri gastrice, capatand astfel intoleranta la usturoi, pe care nu l-au mai suportat nici in
doze mici. Consumul de usturoi nu este recomandat femeilor care alapteaza, deoarece
anumite substante pe care le contine se transmit in lapte, dandu-i un gust neplacut si
facand posibile probleme gastrice ori intestinale la sugar. Usturoiul se va administra cu
prudenta si in cazul persoanelor cu gastrita in faza de criza, precum si celor cu enterita
ori cu colita de fermentatie. Aceeasi prudenta este recomandata si in cazul persoanelor
cu boli pulmonare insotite de tuse seaca, sanguinolenta, unde poate amplifica
Page 140 of 1147
inflamatia. Cercetari recente arata ca este de dorit ca persoanele care urmeaza sa suporte
o interventie chirurgicala sa nu consume usturoi cu 10 zile inainte de operatie, deoarece
proprietatile antiagregante plachetare ale usturoiului fac cicatrizarea mai lenta. Oamenii
de stiinta subliniaza insa ca aceasta observatie are caracter de recomandare si nu de
contraindicatie.
Cum se administreaza usturoiul
Usturoiul ca atare
Se consuma 2-4 catei de usturoi zilnic, in timpul mesei sau, daca il suportati, intre mese,
cand are efectul terapeutic cel mai puternic. Practic, nu exista limita pentru cura cu
usturoi, care poate fi consumat zilnic, fara probleme, pentru perioade lungi de timp.
Unii cercetatori sustin, totusi, ca este bine ca dupa 3 saptamani de consum, sa se urmeze
o saptamana de pauza, pentru a nu obisnui organismul cu acest remediu, lucru care ar
duce la diminuarea eficientei sale terapeutice.
Mujdeiul
Este forma ideala de consum pentru tratamentul unor boli unde este necesara ingerarea
zilnica a unei cantitati mai mari de usturoi. Se piseaza marunt 7 catei de usturoi, se pune
un varf de cutit de sare, un sfert de lamaie stoarsa, o lingurita de ulei de masline presat
la rece si o jumatate de legatura de patrunjel taiat foarte fin. Se amesteca bine, apoi se
lasa sa se patrunda vreme de 10-20 de minute, dupa care mujdeiul este gata. Daca
simtiti nevoia, puteti sa adaugati si cateva linguri de apa plata sau de izvor, pentru a-l
dilua si a-i reduce astfel efectul iritant. Se consuma in 1-2 reprize, pe parcursul unei
zile. Este mai bine tolerat de organism decat usturoiul simplu, pentru ca ingredientele
din mujdei (sarea, sucul de lamaie, patrunjelul) compenseaza efectul sau usor iritant,
stimuleaza digestia (care poate fi incetinita de anumiti compusi din usturoi), reduce
chiar si din mirosul neplacut. Uleiul de masline ii potenteaza actiunea de reducere a
colesterolului, precum si efectul benefic in cazul litiazei biliare.
Decoctul in lapte
Se foloseste in afectiunile respiratorii si contra viermilor intestinali si se consuma cat de
fierbinte se poate suporta, dimineata si seara. Iata reteta de preparare: se spala si se taie
marunt o capatana de usturoi cu tot cu coaja, apoi se fierbe vreme de cinci minute intr-o
cana de lapte, dupa care preparatul se lasa sa se raceasca acoperit, vreme de 10 minute.
Se strecoara si se administreaza cat de cald posibil.
Siropul de usturoi
Se amesteca foarte bine 10-15 catei de usturoi pisati cu 20 de linguri de miere de
salcam, dupa care se pune totul intr-un borcan si se lasa sa macereze vreme de doua
saptamani. In final, se strecoara amestecul, si din preparatul astfel obtinut, se
administreaza cate 2-3 lingurite, de trei ori pe zi.
Maceratul in alcool
Doua capatani de usturoi se taie marunt si se pun la macerat intr-un borcan transparent
(de 500 g) cu alcool de 70 de grade. Vasul se inchide ermetic. Atunci cand continutul
borcanului capata culoarea paiului (galben), procesul de macerare s-a incheiat.
Page 141 of 1147
Preparatul se filtreaza prin tifon si se pastreaza inchis ermetic. Se administreaza de

regula cate 3-4 lingurite pe zi.
Cataplasma cu usturoi
Se zdrobesc 5-7 catei de usturoi, se invelesc in tifon subtire si apoi se aplica pe zona
afectata, unde se tin vreme de 30-60 de minute, chiar si mai putin, daca simtiti ca nu
suportati efectul iritant pe piele. Este bine ca peste cataplasma sa se puna si o folie de
plastic, pentru a impiedica evaporarea unor substante active, dar si pentru a limita
raspandirea mirosului.
De retinut
Efectele terapeutice descrise in acest articol se pot obtine doar prin folosirea usturoiului
in stare cruda. Fiert (cu exceptia decoctului in lapte, care e folosit intr-o gama restransa
de boli) sau prajit, sub forma de fulgi sau de pulbere uscata, usturoiul isi pierde
majoritatea calitatilor medicinale.
Din experienta, va recomandam - mai ales pentru cura interna - usturoiul de provenienta
romaneasca, obtinut din samanta autohtona. Piata romaneasca a fost invadata de usturoi
adus din China, Turcia, Vietnam etc. Usturoiul de import este mai mare, arata mai bine,
uneori chiar si gustul sau mirosul este mai puternic, insa s-a observat ca este in general
si mult mai greu tolerat de catre sistemul digestiv si chiar de catre ficat, producand
frecvent efectele adverse descrise in acest articol.
Cura alternativ de ciree i viine
Odat cu sfritul lunii mai, n gospodrii i n piee apar primele ciree i viine, fructe
foarte cutate att de copii, ct i de aduli. n practica terapeutic naturist, aceste
fructe, ct i produsele derivate (sucuri, decocturi, infuzii) sunt cunoscute i indicate
drept unele dintre cele mai bune depurative naturale. n plus, au efecte foarte bune n
tratamentul persoanelor obeze, n cazul indigestiilor la copii i vrstnici i n tratarea
afeciunilor ce pot surveni la nivel renal. Aadar, profitai de aceste medicamente
specifice verii, pentru a v ncrca de sntate pentru tot restul anului!
ntruct cireele se coc n luna iunie, calendarele bisericeti denumesc aceast lun
cirear. Cireul i viinul sunt arbori fructiferi cultivai n toate regiunile rii, la
cmpie, deal i n zona de munte, pn la altitudinea de 1.000 m.
Denumirea tiinific a cireului este Cerasus avium (sinonim Prunus cerasus), iar a
viinului este Cerasus vulgaris. n Romnia exist trei varieti de cire, cu peste 25 de
soiuri cultivate i dou subspecii de viin, cu peste 15 soiuri cultivate.
Cireul este un arbore impozant, nalt de 10-20 de metri, cu rdcini puternic ramificate,
cu trunchiul drept, scoara neted, brun-cenuie, ce se exfoliaz n fii circulare, frunze
alungit-ovale i flori albe.
nflorirea are loc n lunile aprilie-mai, iar fructificarea ncepe n mai-iunie, n funcie de
particularitile soiului. Cireul cultivat triete 25-40 de ani, iar cel slbatic ajunge
pn la 100 de ani.
Viinul este ceva mai scund, cu tulpin de 8-10 metri, ramuri mai delicate, mai subiri i
aplecate, frunzele sunt lucioase, iar fructele mai acide i mai aromate.
n scopuri terapeutice se folosesc fructele bine coapte, intens colorate i neatacate de
duntori. Paralel se colecteaz, separat, codiele fructelor, care se usuc la soare, n
strat subire. Pentru a evita mucegirea sau brunificarea, codiele se ntorc n fiecare zi
Page 142 of 1147
i se pstreaz n pungi de hrtie. n aceste condiii, codiele vor avea gust amruiastringent i culoare brun-verzuie.
Decoctul din cozi de ciree calmeaz durerile de
rinichi
Cozile de ciree sau de viine au
puternice efecte diuretice, datorit coninutului ridicat de sruri de potasiu i flavonoide.
Ceaiul din cozi de ciree sau viine este recomandat n:
- afeciuni renale (litiaz uric, pielite, nefrite, pielonefrite, cistite, uretrite, retenie
urinar, colici renali, infecii renale, hidropizie);
- afeciuni ale aparatului digestiv (diaree, ascit); - reumatism, gut, artrite; - prevenirea
aterosclerozei i pericarditei; - tratarea edemelor i a celulitei.
Utilizarea cozilor de ciree se face sub form de:
- decoct preparat dintr-un
pumn de codie uscate la 600 ml ap rece; se fierbe 10 minute la foc mic, se infuzeaz
acoperit 20 de minute, se ndulcete i se bea cldu ntre mese, prin fracionare n 3-4
reprize n cursul zilei, avnd efect n tratarea durerilor de rinichi provocate de litiaz
renal. Efectul diuretic se mrete n cazul n care se asociaz cu frunze de merior,
mesteacn, coada calului, teci de fasole, mtase de porumb i semine de mcee.
Viinele i cireele alung
migrenele
Cura de
ceai din codie de cire va trebui s dureze minimum 10-14 zile, atunci cnd se
urmresc efectele depurative i antiinflamatoare. De menionat c aciunea diuretic a
cozilor de ciree este mai blnd dect cea a mtsii de
porumb.
- infuzia din cozi de
ciree nendulcit se bea contra tusei, n dureri de stomac i lumbago, precum i n cazul
bolilor de rinichi.
n uz extern, se fac bi de mini i picioare cu decoct din cozi de ciree (un pumn de
cozi uscate la un litru ap clocotit); se fierbe 5 minute, se infuzeaz acoperit 10 minute
i se fac dou bi pe zi.
Fructele de cire sau viin prezint efecte diuretice, laxative, depurative, detoxifiante,
antianemice, hemostatice, sedative, antimigrenoase, diaforetice, antigripale,
hipotensoare, antireumatismale, remineralizante, energizante fizic i psihic, tonice,
reconfortante,
rcoritoare.
Viinele au proprieti astringente, diaforetice i rcoritoare mai evidente dect
cireele.
Fructele zdrobite combat
pistruii
Consumul de
fructe are efecte vindectoare n:
- boli ale aparatului digestiv
(constipaie, gastrite, atonie hepatic, vome, colite de fermentaie i de putrefacie,
hepatite cronice, litiaz biliar, dureri de stomac, gastroenterite). Un rol important al
fructelor const n favorizarea digestiei ca urmare a normalizrii tranzitului intestinal.
ntruct sunt mai puin dulci, cireele de la soiurile timpurii pot fi considerate ca un
panaceu n tratarea unor boli metabolice (diabet zaharat, colesterol ridicat, obezitate,
celulit); - boli cardiovasculare (hipertensiune arterial, ateroscleroz, insuficien
cardiac, arterit);
- afeciuni respiratorii
Page 143 of 1147
(tuse, grip, stri febrile, faringit, laringit, bronite, pleurezie, favorizarea

transpiraiei);
- afeciuni renale (litiaz, nefrit, uretrit, catar
urinar);
- combaterea anemiei, a
demineralizrii organismului i a creterii ntrziate la copii;
eliminarea toxinelor din
organism;
aciune tonic pentru sistemul nervos i vitalizant a
organismului;
- combaterea obezitii
i celulitei (se consum 1-2 zile pe sptmn 0,5-1 kg viine, fr alte
alimente);
- prevenirea i ntrzierea
procesului de mbtrnire.
n tratamentul extern, fructele zdrobite au aciune favorabil
n:
- combaterea migrenelor i
ameelilor prin aplicarea fructelor pe frunte;
tonifierea tenului i decongestionarea feei;
- redarea elasticitii pielii, pe obraji i
gt;
combaterea semnelor de pecingine, pistrui i
cuperoz;
- vindecarea tieturilor, plgilor
i crpturilor pielii.
Cura de ciree i viine detoxific organismul
Consumul fructelor se face att n stare proaspt, ct i sub diferite
preparate culinare (compoturi, sucuri, siropuri, dulceuri, gemuri, viinat).
Cireele proaspete se consum n sezonul de coacere timp de 10 zile consecutiv, n
alternan cu viine (10 zile). Cantitatea zilnic este de 500 de grame, pentru a nlocui
una din mesele zilnice. Efectele curei sunt deosebit de favorabile n eliminarea toxinelor
i a altor deeuri metabolice, datorit aciunii depurative, de curire a sngelui.
Fiind srace n principii nutritive, cireele pot fi un amgitor al foamei, indicat n
dieta persoanelor cu obezitate i celulit avansat, iar prin aciunea depurativ vor
contribui efectiv la prevenirea mbtrnirii organismului.
Sucul din fructe, obinut prin presarea cireelor proaspete, se consum cte 2-3 cni pe
zi, fiind un adjuvant de calitate n combaterea colitelor de fermentaie, dureri intestinale,
hepatite cronice, litiaz biliar, sechele dup hepatite i pentru dezintoxicarea sngelui.
Siropul de ciree i viine stimuleaz creterea
copiilor
Compotul de ciree sau viine este un
bun remediu pentru strile de indigestie, mai ales la copii i persoane n vrst.
Siropul de viine sau ciree, preparat dintr-un kg suc de fructe i 1,5 kg zahr, se
consum diluat cu ap mineral sau plat, fiind o excelent butur rcoritoare, cu
efecte antifebrile, reconfortante, antianemice i cu aciuni n stimularea creterii
ntrziate la copii, precum i n meninerea tinereii.
Dulceaa de ciree i viine este indicat n caz de indigestie la btrni, copii i persoane
debile.
Infuzia din fructe uscate (o lingur la 250 ml ap clocotit) se mai fierbe 1-2 minute, se
Page 144 of 1147
infuzeaz acoperit 10-15 minute, se strecoar i se beau 3 cni pe zi, cu recomandare la

persoanele care sufer de colite de fermentaie, litiaz biliar, ateroscleroz, obezitate i
pentru prevenirea btrneii.
n uz extern, se aplic fructe zdrobite sub form de cataplasm pus pe frunte, pentru
tratarea strilor de ameeli, migrene i dureri de cap. Cataplasma aplicat pe obraz i
gt, sub form de masc cosmetic, red elasticitatea pielii prin efecte tonice,
revigorante i vitaminizante. n plus, combate petele de btrnee, pecingine, pistrui i
crpturi ale pielii.
Cleiul de cire, folosit pentru oprirea
hemoragiilor
- din ciree se mai
prepar: ngheat, jeleu, plcinte, prjituri i fructe flambate;
- din viine se mai prepar: budinci, cltite umplute cu crem, cltit Pdurea Neagr,
rulade, sufleuri, tarte, torturi i tortulee cu gem, fructe n smntn;
- cleiul proaspt de pe scoara pomilor sau de pe
ramurile traumatizate se dizolv n alcool i se folosete pe piele cnd exist rni,
tieturi, ulceraii, micoze, pecingine, inflamaii articulare i pentru oprirea hemoragiilor.
Dac se fierbe, cleiul de cire se bea mpotriva tusei;
- ca plante melifere, att cireul, ct i viinul sunt frecvent vizitate de albine n timpul
nfloririi, asigurnd o producie de peste 35 kg miere la hectarul de plantaie. Aproape
ntreaga cantitate este folosit de albine ca hran pentru creterea puietului. n plus, tot
n luna mai, albinele adun de pe frunzele cireului mierea de man, pe care o elimin
afidele, acele insecte parazite productoare de secreii dulci.
Visin(Cerasus vulgaris)
Factorul curativ: pedunculii (coditele), fructele si frunzele (mai rar).
Afectiuni pentru care se recomanda: febra, guta, afectiuni renale, rani, intepaturi de
insecte, artrita.
Prezentare generala
Calitati curative si actiune farmaceutica:
Coditele fructelor de visin contin saruri de potasiu, derivati flavonici si un tanin de
natura catehica. Coditele, care au actiune diuretica, se folosesc sub forma de ceai, care
se prepara astfel: un pumn de codite se fierb intr-un litru de apa timp de o jumatate de
ora. Ceaiul se indulceste si se bea caldut in cursul unei zile. Datorita taninului, ceaiul de
codite de visine are proprietati astringente, recomandandu-se in diaree. De asemenea,
intra in compozitia ceaiului diuretic.
Recomandari:
Ceai din cozi de visin - impotriva afectiunilor renale, infectiilor renale si urinare,
febrifug si antigutos. Se beau 2-3 cani cu ceai pe zi.
De asemenea, ranile sau intepaturi de insecte pot fi vindecate cu ajutorul unor comprese
cu acest ceai.
Preparare
Page 145 of 1147
Ceai - se pune o mana de cosite la fiert in 250 ml de apa.

Sau: Se prepara un decoct din 1 lingurita la o cana cu apa.
Precautii, contraindicatii -nu exista.
Afin(Vaccinium Myrtillus)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda: diaree; diabet; infectii urinare; uremie; guta,
reumatism; diaree; enterocolite de fermentatie, de putrefactie; oxiuraza; diabet; infectii
urinare.
Sucul este extrem de folositor in infectiile intestinale, enterite, colite, diaree, putrefactii
intestinale. Are proprietatea de a cobori nivelul zaharului din sange, fiind un adevarat
elixir pentru diabetici. Regleaza scaunele, face sa inceteze fermentatiile intestinale,
ajuta la eliminarea gazelor, amelioreaza inflamatiile hemoroidale si restabileste pofta de
mancare. Imbunatateste vederea, mai ales cea nocturna.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Afin, denumiri alternative: afene, afin de munte, asine, coacaza,
pomusoare.
Scurta descriere: Arbust inalt de 10-50 de cm, foarte ramificat, cu tulpina verde avand
muchii evidente, frunze ovale, cu varf ascutit si marginea marunt dintata, flori solitare,
cu corola roz, globuloasa.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Taninuri, derivati flavonici, arbutozid,
anticataral.
Hipoglicemiant activ; diuretic si dezinfectant al tubului urinar; antidiareic;
antihemoragic; anticataral.
Sucul este unul dintre cele mai puternice sucuri de fructe, avand o mare eficienta
terapeutica, chiar si in doze mai mici. Sucul de afine prezinta o culoare inchisa, un gust
acrisor-astringent si, atentie, pateaza foarte repede. Se remarca prin calitatile sale
cicatrizante si anti-hemoragice, continand si substante care impiedica inmultirea
bacteriilor.
Recomandari:
- suc din fructe impotriva infectiilor cauzate de bacterii; bun cicatrizant.
O cura de 2-4 saptamani are efecte spectaculoase in bolile circulatorii, in varice si
arterita mai ales. Cu ajutorul acestui suc, se trateaza foarte eficient diabetul, dar si
complicatiile sale, mai ales cele vasculare.
- vin din fructe in ateroscleroza, constipatie, fermentatie intestinala, insuficienta biliara,
diabet, diaree.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid, dizolvant al acidului uric.
Momentul
recoltrii
Frunzele, mpreun cu ramurile, se culeg n timpul verii pn n toamn, n perioada
mai-septembrie, dup care se usuc la umbr mpreun cu ramurile, n locuri bine
aerisite.
Page 146 of 1147
Fructele se culeg n perioada de maturitate (cnd sunt bine coapte) n lunile iulie septembrie, consumndu-se fie uscate fie proaspete.
Moduri de recoltare
Pentru recoltarea afinelor se
folosete un pieptene alctuit din srme de oel paralele, situate la distana "D" ntre
ele, fixate ntr-un mner, nclinate astfel nct afinele recoltate s se strng la baza
instrumentului. Distana "D" este foarte important. Dac srmele sunt prea rare, afinele
vor cdea printre srme, dac srmele sunt prea dese, vor jumuli i frunze i ramuri,
distrugnd tufa de afin. Bineneles srmele sunt rotunjite la captul
liber.
Fructele se
desprind de frunze prin scufundarea ntr-un vas cu ap, se zvnt la soare i se aaz pe
policioare de plas. Se depoziteaz n ncperi aerisite, fr praf, nclzite,
smochinndu-se. Se mut ulterior n pungi sau sculei de hrtie.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea boabelor, urmata de filtrare prin tifon sau strecuratoare de
plastic. Sucul se consuma foarte proaspat Se iau 3-4 linguri de suc, amestecat cu putina
apa, inainte de mese.
Vin - 500 g afine, 1 l vin rosu. Se varsa afinele intr-un vas, se adauga doua pahare cu
apa si se fierb incet 15 minute. Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca 15
minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o lingurita scortisoara pudra, o lingurita
de cuisoare si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se filtreaza si se pune in sticle.
- cate 25 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii : nu exista.
Aloe vera
Factorul curativ: frunze
Afectiuni pentru care se recomanda: alergie, astm, anemie, artrite, artroze, afectiuni ale
prostatei, afectiuni ale unghiilor, abcese, boli carentiale, bronsite, colita intestinala,
cefalee, cistite, crampe musculare, combaterea efectelor secundare ale chimioterapiei si
radioterapiei, cataracta, constipatie cronica, diabet zaharat, depresii, entorse, escoriatii,
eruptii cutanate, foliculite, furunculoze, faringite, gingivite, hemoroizi, herpes, hepatita
cronica, insomnie, inflamatii cutanate, infectii fungice, intinderi musculare, ligamente,
intepaturi de insecte, keratroza, keratite, pancreatita cronica, psoriazis, piele uscata,
scleroza multipla, unghie incarnata, urticarie, viroze, vergeturi, varice, zona zoster.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea diferitelor afectiuni de catre
oamenii din intreaga lume, pentru efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si
frumusetii.
Ca si P (osteogeneza); K necesar activitatii musculare; Fe, componenta a hemoglobinei;
Page 147 of 1147
Na necesar in schimbul de apa-saruri; CI este antiseptic; Mn cu Mg ajuta sistemul

nervos si muscular; Cu cu rol in metabolismul celular; Cr inlesneste activitatea
enzimelor, scade lipemia; Zn cu rol in metabolismul protidic; Mono si polizaharide (aici
intra Acemannan); Hormoni cu efect anti-inflamator si stimuleaza regenerarea tisulara;
Acid salicilic cu efect analgezic; Aminoacizi (7 din cei 8 aminoacizi esentiali si 11 din
cei 14 neesentiali) - furnizeaza energie, au rol catalizator, regleaza echilibrul chimic si
contribuie la regenerarea tisulara; 9 Enzime si Steroizi (Colesterina, campestrina, betasitosterina cu efect antiinflamator si lupeol cu efect antiseptic si analgezic). Substante
dezinfectante (lupeolul, acidul salicilic, compusi cu structura fenolica etc.) care distrug
bacteriile, ciupercile, virusii, cu efect antibacterian, antivirotic si antifungic; lupeolul,
acidul salicilic si magneziul au efect analgezic, care calmeaza eficient durerea. Contine
cel putin 3 acizi grasi (sterine vegetale: colesterina, campesterina si beta-sterina) cu
efect antiinflamator. Beta-sitosterina este agent anticolesterol. Intareste sistemul
imunitar, are efect analgezic si calmeaza nervii, accelereaza si normalizeaza
metabolismul, regenereaza vilozitatile intestinale si detoxifica organismul; are efect
antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula regenerarea celulara;
asigura combaterea numeroaselor probleme de sanatate si evindeca si amelioreaza
multe boli si anomalii. Planta hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si
favorizeaza absorbtia alimentelor si echilibreaza starea generala.
Recomandari:
Sucul proaspat se foloseste extern, comprese, ca medicament antiiradiant. Vindeca
arsuri, inclusiv pe cele produse de iradiatii, boli de piele, acnee, dermatite, eczeme etc.
Intern, se foloseste sub forma de vin de aloe. Se consuma timp de 7 zile, cate 1 lingurita
de 3 ori/zi, inainte de masa, apoi, 2 saptamani cate 1 lingura de 3 ori/zi. in aceasta
perioada, se exclud din alimentatie ouale si laptele. Se consuma supe de legume si
fructe care nu trebuie sa provina din zone cu exces de radioactivitate in sol.
De asemenea, se pot procura geluri si creme.
Preparare
Se pot achizitiona din magazine naturiste si farmacii.
Inca din antichitate, Aloe Vera a fost utilizata in tratarea
diferitelor afectiuni de catre oamenii din intreaga lume, pentru
efectele sale binefacatoare asupra sanatatii, dar si frumusetii.
Aloe Vera accelereaza si normalizeaza metabolismul, regenereaza
vilozitatile intestinale si detoxifica organismul. In plus, planta are
efect antiseptic, dezinfectant, antiinflamator si poate chiar stimula
regenerarea celulara. Prin efectele benefice, ea asigura
combaterea numeroaselor probleme de sanatate si este capabila sa
vindece si sa amelioreze multe boli si anomalii. Aloe Vera
hraneste, detoxifica, normalizeaza tractul digestiv si favorizeaza
absorbtia alimentelor. Traversand organismul, echilibreaza starea generala.
Datorita compozitiei sale naturale, vegetale, Aloe Vera tine corpul intr-o stare
fiziologica sanatoasa, creeaza organismului posibilitatea de a se regenera. Prin intarirea
Page 148 of 1147
sistemului imunitar, are un efect preventiv durabil asupra organismului, acesta fiind
capabil sa valorifice cele 240 de substante active, conform necesitatilor sale.
Aloe Vera este o planta inalta de aproximativ 1 m, cu 12-15 frunze late, carnoase,
greutatea fiecarei frunze atingind 700-1500gr.
Aloe Vera creste indeosebi in zonele subtropicale, dar este deja binecunoscuta n multe
tari pentru efectele sale terapeutice extraordinare, fiind considerata de aceea ca un
veritabil medicament natural.
Planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale curative.
Vechii egipteni numeau Aloe Vera chiar "planta nemuririi" iar tratatul medical antic,
Papyrus Ebers, vechi de peste 3500 de ani, mentioneaza multiple efecte vindecatoare
ale Aloe Vera.
Frunzele de Aloe Vera contin componenta cea mai valoroasa a plantei, faimosul gel de
aloe vera, foarte bogat de substante necesare organismului: peste 75 nutrienti, 200
componenti activi,20 minerale,18 aminoacizi si 12 vitamine.
Instabilitatea accentuata a gelului de aloe vera a constituit un obstacol important in
calea raspandirii sale. In contact cu aerul acesta se oxideaza rapid, in decursul a doua
ore pierzandu-si majoritatea principiilor active.
Forever Living Products detine patru brevete de stabilizare a gelului de aloe vera prin
metode strict naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza, ce i-au permis sa
obtina un gel stabilizat 100%, cu termen de garantie ce a crescut de la 2 ore la patru ani!
Produsele Forever Living Products cu gel stabilizat Aloe Vera au fost primele care au
fost primele care au atins standardele de calitate ale Consiliului Stiintific International
pentru Aloe (IASC).
Aloe Barbadensis Miller, supranumita Aloe Vera, este o planta subtropicala din familia
liliaceelor (ca si usturoiul, ceapa, crinul, laleaua, etc.). Ea este una din cele peste 250 de
specii de aloe, binecunoscuta n multe tari pentru efectul sau terapeutic extraordinar,
fiind considerata de aceea ca un veritabil medicament natural. Denumirea de "aloe"
provine de la cuvntul arab "aloeh" care nseamna n limba araba "seva cristalina si
amara", iar planta a fost utilizata nca din antichitate, fiind renumita pentru virtutile sale
curative.
Numele de Aloe Barbadensis Miller l-a primit dupa botanistul Miller care a descris
pentru prima data planta aloe din insulele Barbados. Alti botanisti i-au dat numele de
Aloe Vera Linn, Aloe Vera Lemarck. n comert Aloe Barbadensis Miller este cunoscuta
sub numele de Aloe Vera, "vera" fiind cuvntul latin care nseamna "adevarata",
denumire ce se datoreaza efectului terapeutic foarte puternic. Desi nu este singura
specie de aloe cu efecte curative, conform cu ultimele cercetari medicale n domeniu,
Aloe Vera este specia cu cele mai puternice rezultate medicale.
Vechii egipteni o numeau "planta nemuririi" si o puneau printre darurile funerare
nmormntate mpreuna cu faraonii, pentru a asigura, chiar si dupa moarte, sanatate
spiritului faraonului. Cu sute de ani n urma africanii agatau planta n manunchiuri
deasupra usii pentru a alunga spiritele malefice. Medici celebri ai antichitatii si
personalitati istorice remarcabile au fost fascinate de puterea curativa a acestei plante.
Prima atestare "documentara" a plantei miracol aloe vera o gasim ncrustata n piatra pe
o placuta descoperita ntr-un mormnt egiptean de acum 3500 de ani.
Primul tratat medical antic care mentioneaza planta de aloe vera si efectele ei
vindecatoare se numeste "Papyrus Ebers" si se estimeaza ca a fost redactat n jurul datei
Page 149 of 1147
1553-1550 .d.H.
De la descoperirea plantei aloe n urma cu mii de ani, aloe vera a fost folosita cu succes
n scopuri terapeutice. Efectele aloe vera erau cunoscute de marile civilizatii antice, de
la persani si egipteni n Est, greci si romani n Europa, pna la popoarele de pe
continentul african si subcontinentul indian. Planta era raspndita n Asia si zona
Pacificului, regasindu-se si n folclorul japonez, filipinez si hawaiian.
Va oferim n continuare cteva date importante din ndelungata istorie a plantei Aloe
Vera.
- 333 .d.H. n antichitate planta a fost considerata att de importanta, nct Aristotel l-a
sfatuit pe Alexandru cel Mare sa ocupe insula Socotra, renumita pentru plantatiile mari
de aloe de acolo, aloe fiind folosita la tratarea ranilor soldatilor.
nsusi Alexandru cel Mare a fost ranit de o sageata si vindecat de catre un preot care a
folosit gel stors din frunzele plantei de aloe.
- 1000 - 1300 d.H. Planta uscata devine un medicament de raspndire larga n toata
Europa.
- 1300 - 1500. Planta prelucrata uscata intra n medicina engleza pe post de laxativ si ca
un tratament al bolilor si ranilor exterioare. Planta uscata se importa din Africa, mai ales
de pe insula Socotra.
Printre multe minunatii mentionate de Marco Polo n urma calatoriilor sale n Orient se
afla si descrierea numeroaselor aplicatii terapeutice ale plantei de Aloe Vera.
- 1500 - 1600. Conchistadorii spanioli au descoperit ca la baza multor remedii medicale
aztece se afla Aloe Vera, cunoscuta ca un agent curativ de mare efect. Cultivata apoi n
vecinatatea bisericilor catolice, a fost folosita intens de misionari si populatie ca un
medicament universal, mai ales n regiunea insulelor Caraibe, America de Sud si
Centrala.
- 1600 - 1700. Fermierii spanioli si olandezi au ntemeiat primele plantatii comerciale
pe insulele Barbados si Curaao. O solutie obtinuta prin fierberea frunzelor de aloe se
exporta n principal n Europa.
- 1700 - 1900. Carl Von Linn n 1720 foloseste pentru prima data denumirea de Aloe
Vera Linn pentru descrierea plantei. Apar sute de articole si referinte medicale n toata
lumea, descriind varietatea aplicatiilor aloei n diferite tratamente.
- n 1820 Aloe Vera a fost amintita oficial ca laxativ si protector al pielii n lucrarea
United States Pharmacopoeia (U.S.P.).
- 1900. Datorita efectelor terapeutice, planta se cultiva pe scara larga n regiunile calde.
Frunza proaspata sau deshidratata se vinde pentru tratarea ranilor si afectiunilor pielii,
incluznd ulcerul, arsurile, dermatita si altele. n 1912 colonelul H.W.Johnston fondeaza
prima plantatie comerciala americana de aloe n Florida.
n botanica sunt enumerate pna acum peste 250 de specii de aloe. Dintre acestea,
printre cele mai importante amintim:
- Aloe socotrina: Planta cu originea de pe insula Socotra, Yemenul de Sud, a fost mult
timp cea mai raspndita specie de aloe. Datorita efectelor terapeutice considerate
magice, negustorii arabi au comercializat-o peste tot, timp de secole, de pe malurile
Marii Mediterane pna n China.
- Aloe africana: Aloe Africana a fost cultivata de fermierii olandezi si, pna la aparitia
Aloei vera, a fost cea mai cautata specie de aloe din lume. A fost comercia-lizata sub
forma de praf sau gel uscat.
Page 150 of 1147
- Aloe Vera: (Linn/Barbadensis Miller/Vulgaris). n secolul al XVII-lea negustorii

britanici au derulat un comert de amploare, profitabil, bazat pe planta salbatica de pe
insula Barbados. Efectul laxativ al frunzelor uscate era foarte apreciat.
Exista doua specii de Aloe barbadensis, cea verde si cea albastra. Specia verde poate fi
folosita n scopuri terapeutice doar dupa 4-5 ani, cea albastra, crescnd mai repede,
ajunge la maturitate la sfrsitul anului al treilea. Amndoua speciile au aproape aceleasi
efecte terapeutice.
- Aloe ferox: mpreuna cu Aloe saponaria, este cea mai agreata specie de aloe a Estului
ndepartat. Consumarea aloei n viziunea japonezilor, chinezilor si taivanezilor este o
placere deosebita. Se mannca cruda sau fiarta, miezul strecurat si condimentat se bea si
se foloseste n scopuri terapeutice. Azi, japonezii sunt cei mai mari consumatori de aloe,
n special de Aloe Vera si aloe Ferox.
- Aloe arborescens: n regiunile sudice, desertice ale fostei Uniuni Sovietice creste
aceasta specie salbatica de aloe, care a fost n atentia cercetatorilor rusi si a pionierilor
medicinei naturiste. Efectele terapeutice au fost descrise de profesorul oftalmolog
Vladimir Filatov si de biologul Israel Bekhman.
Aloe Vera are frunze carnoase n forma de lance care cresc direct din pamnt, cu
marginile n forma de dinte de fierastrau. n mijloc prezinta o tulpina care se termina n
flori de culoare galben-rosie de forma cilindrica.
Planta cultivata are naltimea de 75 - 120 cm, are 12 - 15 frunze late, carnoase, greutatea
unei frunze fiind ntre 700 - 1500 grame. Marimea frunzelor depinde de calitatea solului
si conditiile climaterice. Aloe vera atinge maturitatea dupa 3-4 ani, abia atunci poate
ncepe perioada de recoltare.
Planta Aloe Vera creste natural n Africa de nord, est si sud, n tarile din jurul Marii
Mediterane, Marii Rosii, n India, China si insulele Oceanului Indian. Este cultivata n
insulele din Marea Caraibelor, n tari ca Republica Dominicana, Barbados, Jamaica,
Puerto-Rico. Mari plantatii se gasesc n Texas, California, Arizona si Mexic. n general
aloe vera nu creste n zonele geografice unde temperatura coboara pentru mult timp sub
zero grade.
Firma Forever Living Products cultiva Aloe Vera pe mai multe plantatii n insulele
Barbados, n insulele Dominicane si pe plantatiile din Texas - Rio Grande Valley.
Plantele aloe sunt plantate pe rnduri la o distanta de 60 -70 cm una de alta, sistem de
cultivare impus de mecanizarea procesului agronomic. Frunzele de aloe vera se
recolteaza numai manual, se detaseaza sub asa-numita "linie de gel" si, astfel, ntreaga
cantitate de gel ramne n frunze, prevenindu-se procesul de oxidare. Se recolteaza
frunzele exterioare, 3 - 5 frunze de pe fiecare planta matura la 5 - 8 saptamni.
Aloe Vera contine un complex extraordinar de bogat de substante dar pentru nceput
putem spune ca doua sunt cele mai importante:
- aloina, situata imediat sub coaja frunzei, un lichid galben laptos cu gust amar, folosit
de secole ca laxativ (utilizat sub forma de praf)
- gelul de aloe vera, un lichid vscos situat n interiorul frunzelor.
Principalul dezavantaj care a facut ca folosirea aloei sa nu fie att de raspndita pe ct
este de eficienta n tratarea attor afectiuni, a fost instabilitatea accentuata a gelului
extras din frunze. Dupa taierea unei frunze, sucul obtinut prin stoarcerea acesteia se
oxideaza foarte rapid (daca nu este prelucrat n decurs de doua ore), pierzndu-si drastic
Page 151 of 1147
din calitatile curative (aprox 95 % din principiile active sunt

oxidate si atacate de microorganisme).
Acest fapt a facut ca utilizarea aloei sa fie limitata numai la
zonele unde planta creste n mod natural.
Cu toate acestea, traditiile diferitelor popoare mentioneaza
efectul vindecator extraordinar al plantei de aloe si ofera
metode empirice de conservare a principiilor active continute
n planta. Dintre acestea mentionam medicina populara romneasca care cunoaste un
remediu naturist din aloe (varianta care creste n regiunea temperata) macerata n miere
si vin, remediu folosit cu succes n numeroase afectiuni digestive si ca revitalizant n
diferite tipuri de convalescente.
Gelul de aloe vera din interiorul frunzei este componenta cea mai activa si mai eficienta
din punct de vedere medical a plantei, dar, n ciuda efectelor sale att de spectaculoase,
acest dar al naturii nu putea fi folosit dect de catre cei care aveau acces la aloe n stare
proaspata, pentru ca nu se cunostea un procedeu eficient de conservare pentru o
perioada mare de timp.
n urma a numeroase cercetari n mari institute ale lumii s-a constatat ca stoparea
procesului oxidarii (si n consecinta pastrarea tuturor principiilor active din planta) se
poate face prin adaugarea unor antioxidanti naturali, cum ar fi vitaminele naturale A, C
si E. Gelul aloe vera este astfel stabilizat si rezista o perioada lunga de timp dupa
recoltarea frunzei, pastrndu-si intacte toate calitatile terapeutice.
ntelegndu-se importanta terapeutica a gelului de aloe vera, oamenii de stiinta din
secolul nostru au urmarit n ultimele decenii realizarea stabilizarii gelului de Aloe Vera,
astfel ca el sa poata fi folosit pe scara larga de ct mai multi oameni.
Cercetarile n vederea obtinerii metodei de stabilizare a gelului au fost ncununate de
succes la sfrsitul anilor 1940 - nceputul anilor 1950 si, n consecinta, acesta a devenit
din acel moment un bun de larg consum.
Pna n 1968 au fost brevetate mai multe metode de stabilizare. Firma Aloe Vera of
America a
realizat doua brevete privind stabilizarea gelului de aloe vera numai prin metode strict
naturale, fara aditivi sau conservanti chimici de sinteza. Aceasta firma a fost ncorporata
de Forever Living Products, care a mai brevetat ulterior alte doua metode de stabilizare.
Aceste metode stau la baza obtinerii unui gel purificat si stabilizat 100%, cu termen de
garantie care a crescut de la 2 ore la patru ani!
ALOE VERA - balsam vaginal
Conform "Dictionarului de botanica medicinala", definitia plantei e urmatoarea: "Aloe,
cea mai robusta planta din familia Liliaceae. Cu frunzele ei masive, carnoase, umplute
cu un suc mucilaginos, dar intarite la periferie, aceasta planta suculenta traieste in
tinuturi secetoase si fierbinti, protejandu-si mult timp continutul lichid contra
evaporarii, pana cand energiile ei explodeaza ca o racheta, intr-o inflorescenta in forma
de ciorchine, de un rosu aprins".
Similitudini: Majoritatea speciilor de aloe provin din tari calde, in special din Africa de
Sud. Rezistenta la temperaturi ridicate si la radiatiile solare sugereaza eficienta acestei
plante medicinale in tratarea arsurilor si a plagilor produse de radiatii. Fiindca sucul
capata o nuanta galbuie in contact cu aerul, medicina populara intrebuinteaza unele
specii de aloe ca remediu intern contra icterului si a altor afectiuni hepato-biliare. Sucul
Page 152 of 1147
galbui, cu gust amar, precum si frunzele groase, cu suprafata dura si neteda, care la
pipait da impresia de cauciuc sau de piele, fac din aloe si un remediu de uz intern pentru
ficat si vezica biliara. Pentru ca frunzele se apara cu succes de deshidratare in climatul
desertic, ele servesc ca leac pentru pielea uscata. Miezul lor gelatinos actioneaza, printre
altele, si asupra mucoaselor. O similitudine frapanta intre planta si actiunea ei se
constata daca infasuram intr-o panza o frunza taiata: lichidul secretat din taietura
seamana in chip uimitor cu secretia purulenta provenita din ranile oamenilor sau ale
animalelor. (Multe plante vindecatoare au fost identificate de-a lungul istoriei omenirii
prin asemanarea lor cu organismul omenesc.)
Substante active: Frunzele contin derivati de antracen, aloina, aloenina (glicozida
amara), substante mucilaginoase, rasini, polizaharide, vitamine, minerale, lignine,
saponine, antrachinone, enzime si o cantitate mai mica de acid salicilic.
Proprietati terapeutice: Efect antiinflamator, cicatrizant, racoritor, antipruritic, usor
antimicotic si antibacterian, epitelizant si hidratant, regenerator pentru piele, ducand la
intinerirea ei.
GINECOLOGIE
Gelul obtinut din diferite specii de aloe a dobandit o mare notorietate in cosmetica, dar
insusirile sale regeneratoare si cicatrizante sunt de folos si in bolile tipic femeiesti. Sa
amintim aici, in primul rand, uscaciunea vaginului care, incepand din premenopauza,
poate deveni o problema, din cauza deficitului crescand de estrogen. Cand secretia de
estrogen scade, mucoasa vaginului se subtiaza, devine mai vulnerabila la infectii
micotice si mai sensibila la iritari mecanice, astfel incat contactul sexual provoaca
dureri.
Aici poate da o mana de ajutor gelul natural si foarte placut de aloe, ce reface mucoasa
vaginala, in acelasi timp protejand-o intr-o oarecare masura impotriva bacteriilor sau
ciupercilor. Aplicat zilnic sau cat de des se poate, acest gel regenereaza chiar si mucoasa
vaginala iritata cronic. Intrucat planta stie sa se protejeze pe sine de deshidratare, arsita
si leziuni produse de radiatiile solare, ea detine puteri tamaduitoare nu numai impotriva
uscaciunii, ci si a arsurilor si in mod special a vatamarilor provocate de iradieri, de pilda
in terapia cancerului sau de tratamentele cu laser pentru negi. In orice caz, ar fi bine ca
femeia sa-si procure mai multe plante, pentru a-si prepara singura gelul de aloe, din
frunzele proaspete.
Gel de Aloe Vera pentru ingrijirea mucoasei vaginale iritate
Gelul de aloe care se gaseste in comert se obtine prin indepartarea cojii amare a
frunzelor si presarea miezului. Pentru a-i prelungi durata de intrebuintare, i se adauga
un conservant (de exemplu sorbat de potasiu, benzoat de sodiu, sulfit de sodiu, acid
citric). Cine doreste sa evite conservantele isi poate prepara fara nici un fel de
dificultate propriul sau gel de aloe.
Cum se procedeaza:
* Luati o frunza proaspata de aloe si curatati-o de coaja ca pe un morcov, pana cand va
ramane doar miezul transparent si lipicios. Indepartati neaparat toate portiunile galbene
si amare, deoarece ele irita pielea.
* Taiati miezul frunzei in cateva bucati, introduceti-le intr-un vas de yena, apoi
transformati-le intr-o pasta cat mai omogena, cu ajutorul mixerului - asta e tot.
* O parte din gelul proaspat preparat poate fi divizat in portii foarte mici si congelat,
pentru a fi scos din frigider si intrebuintat in momentul cand aveti nevoie de el. Totusi,
Page 153 of 1147
gelul obtinut in casa ar trebui folosit mai ales proaspat: congelat, el nu rezista mai mult
de doua zile.
Administrare: Pentru ingrijirea vaginului e suficient sa aplicati gelul, cu degetele curate,
pe mucoasa iritata de la intrarea in vagin. El regenereaza mucoasa fisurata in afectiunea
numita scleroatrofie vulvara, atenueaza uscaciunea vaginului, calmeaza mucoasa
vaginala iritata din cauza unei eczeme, in urma iradierii sau a unui tratament cu laser, si
serveste ca lubrifiant natural in timpul contactelor sexuale. Pentru a-l face sa tina mai
mult si a-i intari proprietatile terapeutice antimicrobiene, i se pot adauga uleiuri eterice
neagresive si argint coloidal, de pilda 2 pana la 5 picaturi de ulei de lavanda si 5 pana la
10 picaturi de argint coloidal la 10 ml gel de aloe. Inflamatiile mucoasei vaginale se pot
trata cu acest amestec agitat bine si introdus prudent in vagin, cu o seringa curata, de
unica folosinta. Sugestii de recoltare: Daca vreti sa culegeti frunze de la plante care nu
mai sunt tinere, cel mai bine este s-o faceti atunci cand faza crescatoare a Lunii sta sub
un semn de apa (ex. Rac ori Scorpion). Restrictii de administrare: Aplicarea externa a
gelului nu prezinta nici un fel de riscuri. Administrat intern, sucul galben de aloe are un
puternic efect purgativ, irita intestinul, favorizeaza sangerarile si poate provoca un
avort. De aceea, ingerarea lui e contraindicata femeilor gravide, ca si celor cu
menstruatii abundente, de asemenea, si persoanelor care sufera de colon iritabil, diaree
sau insuficienta renala.
Busuioc(Ocimum Basilicum L.)
Factorul curativ: partea aeriana - frunzele (verzi, uscate sau pudra).
Afectiuni pentru care se recomanda: tuse, raceala, gripa; probleme digestive
(meteorism, colici, colita de fermentatie); inapetenta; diabet, calculoza biliara; probleme
ale pielii (ten seboreic - gras, acnee, furunculoza, eczeme uscate).
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Busuioc, denumiri alternative: borjolica, bosioc, matacina, vasileac.
Scurta descriere:
Specie erbacee, care creste anual, in cultura. Planta propriu-zisa este ramificata la baza,
avand o inaltime de 20-60 cm, cu tulpini paroase in 4 muchii, frunze ovale, opuse si
inflorescenta asemanatoare unor spice.
Calitati curative si actiune farmaceutica: - ulei volatil, saponozide triterpenice, taninuri.
- carminativ, spasmolitic, stomachic, sedativ si antimigrenos, antitusiv, diuretic,
galactolog, antiseptic.
Recomandari:
- infuzie din frunze pentru tuse, raceli, gripe.
- suc din frunze pentru tuse, raceala, gripa.
- ceai din frunze impotriva problemelor digestive.
- frunze crude impotriva inapetentei.
- pasta din frunze in probleme ale tenului (comprese).
- pudra din frunze de busuioc uscate congestiilor nazale.
Recoltarea
Cel mai bun timp pentru
recoltare este inainte ca planta sa infloreasca. Frunzele se usuca intinse pe suprafete
Page 154 of 1147
plane, sau atarnate. Dupa ce s-au uscat, se stocheaza in containere inchise ermetic, la
intuneric si racoare.
Toate varietatile de busuioc au in comun faptul ca frunzele uscate sunt mult mai putin
aromate decat cele proaspete; congelarea frunzelor proaspete este cea mai buna metoda
de stocare.
Preparare
Ceai: - 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se prajesc intr-o
tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa si se fierb
cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. Infuzie: - 10-15 frunze la doua
cani cu apa. Se bea cald. - se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
Suc: -se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o
lingurita de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. Decoct: - 2 linguri de
radacina maruntita la 500 ml de apa clocotita; se continua fierberea inca 2 minute la foc
scazut, apoi se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa 15 minute. Lichidul rezultat se
bea caldut, in 3-4 reprize, in decursul unei zile. Sau: - 4 linguri de radacina maruntita la
500 ml de apa. Se prepara in acelasi mod. Se foloseste in aplicatii locale sub forma de
comprese. Pudra: - se foloseste pudra din frunze de busuioc uscate, care se prizeaza
pentru inlaturarea congestiilor nazale. Frunze crude: - se mesteca 4 frunze de busuioc
dimineata, pe stomacul gol. Pasta: - se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina
apa. Se aplica pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de
frunze de busuioc zilnic.
Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga
insectele.
Coacaze rosii
Factorul curativ: fructe si frunze.
Afectiuni pentru care se recomanda: stimulent digestiv si drenor extrem de activ;
obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coacaz rosu, (lat. Ribes rubrum).
Sunt identice celor negre, doar culoarea fructelor difera.
Daca fragii si zmeura au un caracter cvasiuniversal, fiind adecvate tuturor constitutiilor
si unei game impresionante de boli, boabele rosii translucide de coacaze sunt un
remediu care actioneaza cu o "tinta" anume. Are un gust acru puternic, efect de
stimulent digestiv si drenor extrem de activ. Este o adevarata arma secreta a
dietoterapiei in obezitate, in digestia lenesa si in bolile de piele, rebele la alte forme de
tratament.
Recomandari:
- suc din fructe de coacaz impotriva digestiei lenese si previne dischinezia biliara si
migrenele cauzate de aceasta
Hepatita cronica, congestie hepatica, ciroza hepatica initiala, dischinezie biliara si
tulburari asociate: se bea un pahar de suc inainte de fiecare masa. Este bine sa se adopte
si o dieta vegetariana cu multe salate si multe fructe.
Se bea cate un pahar, cu un sfert de ora inainte de masa, fiind folosit mai ales ca tonic
Page 155 of 1147
digestiv si decongestiv hepatic. Este eficient si in dischinezia biliara si in migrenele

asociate acesteia.
- pentru consum la aparitia lipsei de mancare, digestiei lente sau in cazul persoanelor
supraponderale, cu digestie lenta, indigestii frecvente, tranzit intestinal incetinit,
convalescenta, inapetenta: se face cura cu coacaze rosii in varianta in care se consuma
cantitati mici, maximum 100 g, inainte si dupa masa;
- tendinta de ingrasare, obezitate, gastrita: se consuma cantitati mari de coacaze rosii
(peste 300 g) inainte de fiecare masa.
Cura se face diferentiat, in functie de scopul sau:
- pentru persoanele lipsite de pofta de mancare, cu digestie lenta, astenice, vor fi
consumate 50-100 g inainte de masa si aceeasi cantitate la sfarsitul mesei (la fel ca si
portocalele, coacazele rosii consumate dupa masa nu incurca, ci din contra, stimuleaza
digestia).
- pentru persoanele cu foame puternica, cu tendinta spre obezitate sau supragreutate,
eventual cu gastrita, se recomanda consumul unor cantitati mai mari (300-500 g),
inainte de fiecare masa, deoarece in cantitati mari coacazele rosii au efectul paradoxal
de a inhiba secretia gastrica si de a taia foamea.
Preparare
Suc -se obtine prin zdrobirea fructelor proaspete, urmata de stoarcere prin tifon. Se
prepara intotdeauna cu cateva minute inainte de a fi consumat, pentru a nu se oxida
ulterior.
Precautii, contraindicatii: nu exista.
Ceapa(Allium cepa)
Factorul curativ: bulbul
Afectiuni pentru care se recomanda:
Poate fi considerat un adevarat panaceu in bolile respiratorii, in diabet, in infectiile
urinare si renale, dereglari ale glandelor cortico-suprarenale, precum si in anumite
dereglari hormonale; ascita.
Prezentare generala
Scurta descriere:
Bulb tunicat, tulpina dreapta, frunze cilindrice, flori albe-galbui, grupate in umbele
globuloase.
Este un puternic antiinfectios, elimina parazitii intestinali, stimuleaza in mod deosebit
activitatea rinichilor.
Recomandari:
- suc din bulb impotriva diferitelor afectiuni:
Viermi intestinali (ascaris, tenie)
- 2 linguri de suc de ceapa se dizolva intr-un pahar de lapte. Se beau doua asemenea
doze, dimineata si seara, pe stomacul gol. O cura dureaza minimum 10 zile. Preventiv,
se administreaza copiilor expusi la infectia cu paraziti intestinali o doza la 3-4 zile.
Ascita
- se bea zilnic jumatate de pahar de lapte, in care au fost dizolvate 3-4 lingurite de suc
proaspat de ceapa.
Page 156 of 1147
- la o ora dupa masa, se beau 2 linguri de suc de ceapa diluate in jumatate de pahar de
suc de morcov. Tratamentul se face vreme de minimum trei saptamani, timp in care, in
cazul pacientilor insulino-dependenti, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se ajusta
doza zilnica de insulina.
Astm, bronsita, tuse
- se amesteca doua linguri de suc de ceapa cu patru linguri de miere. Se administreaza
acest remediu pe parcursul unei zile.
Infectii renale si urinare (cistita) recidivante - intr-un pahar de suc de morcov, se adauga
2 linguri de suc de ceapa si 6 linguri de suc de telina. Se beau 2-3 asemenea doze pe zi,
in cure de minimum doua saptamani.
Dereglari ale glandelor cortico-suprarenale
- se bea sucul de mai sus (de la infectii renale): o doza pe zi, in cure de doua luni.
O combinatie puternic detoxifianta:
- 40 ml ceapa + 100 ml telina + 50 ml ridiche (neagra sau rosie). Se iau din acest suc
cate 6 linguri, de 4-5 ori pe zi. Este un excelent drenor si detoxifiant al organismului,
indicat pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos,
bolilor imune in general.
- vin din ceapa in astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Diuretic, stimulent general, tonic cardiac.
Preparare
Suc -se stoarce ceapa in masina de stors fructe. Vin - 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Se rad cepele. Se adauga vinul si mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta
Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul obtinut se adauga 150 g zahar. Se
amesteca bine si se filtreaza.
Cate 50 ml, de trei ori pe zi, inainte de mese.
Precautii, contraindicatii si alte comentarii
Este atat de puternic, incat nu poate fi consumat decat in doze mici (maximum 50 ml pe
zi) si in combinatie cu miere sau cu alte sucuri, cum ar fi cel de morcov.
Coada soricelului(Achillea Millefolium)
Factorul curativ: inflorescentele.
Afectiuni pentru care se recomanda: anorexie, enterocolite, colici gastrice, colici
hepatice, bronsite, gastrite, hipermenoree, dismenoree, hemoroizi, balonari abdominale,
cistite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Coada soricleului, denumiri alternative: alunele, bradatel, ciuresica,
iarba oilor, sorocina.
Scurta descriere:
Specie ierboasa perena, inalta de 20-80 cm, cu frunze fin divizate si inflorescenta
bogata, alba.
Calitati curative si actiune farmaceutica: Ulei volatil cu azulee, substante amare, tanin,
colina, vitamina C, ulei gras, rezine.
Antiseptic similar musetelului; tonic-aperitiv; coleretic-colagog si stimulent al functiei
hepatice; antispastic; astringent; antiinflamator; cicatrizant.
Page 157 of 1147
Recomandari:
- infuzie din flori pentru probleme gastrice, hepatice; impotriva colicilor; diuretic,
laxativ; antihemoroidal; antiastmatic.
Reteta 1: Se bea caldut si fractionat in 4-5 reprize; in cursul unei zile.
Reteta 2: Se foloseste sub forma de comprese sau bai.
- alifie din flori impotriva hemoroizilor
- tinctura din flori
Planta are o influenta pozitiva asupra maduvei osoase, stimuleaza hematopoeza
(formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare, cancerului pulmonar.
Recoltare: De la aceasta planta se recolteaza florile, culese la amiaza, -Flores
millefolli - fara peduncul, in timpul infloririi, sau planta intreaga fara radacina.Infloreste
in luna iunie, pana in septembrie. Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau in
aer liber, pe rame acoperite cu hartie. Florile nu trebuie sa aiba fructificatii si nici
peduncule. Culoarea florilor dupa uscare trebuie sa fie alba-galbuie.
Preparare
Infuzie
- 2 linguri de flori la 500 ml de apa clocotita;
- 3 linguri la 500 ml de apa clocotita; Alifie
- se infierbanta bine 90 gr de unt nesarat sau untura de porc, se adauga 15 gr de flori de
coada soricelului, proaspete si taiate marunt, se prajeste putin in grasime, se amesteca si
se da tigaia deoparte, lasandu-se la macerat pana a doua zi,. Atunci, se incalzeste usor,
se strecoara prin tifon si se introduce in borcan uscat, care se pastreaza la frigider.
Tinctura Florile culese in soare se introduc, fara a se indesa, intr-o sticla, pana la gat, se
toarna deasupra tuica de fructe de 400, se lasa la macerat 15 zile la soare sau in
apropierea unei surse de caldura.
Patlagina(Plantago lanceolata)
Factorul curativ: frunzele
Afectiuni pentru care se recomanda:
- intern: bronsite cronice, astm bronsic; diaree; ulcer gastoduodenal;
hipercolesterolemie; hipertensiune arteriala;
- extern: ulcer varicos, ulceratii cutanate; conjunctivite; blefarite; laringite; traheite.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Patlagina, denumiri alternative: carutele, limba oii, limba broastei,
limba sarpelui, minciuna.
Scurta descriere:
Specie erbacee perena, inalta de 10-40 cm, frunze ovate sau lanceolate, tulpini florifere
drepte, cu inflorescente terminale de tip spic cu floricele mici, galbui.
Mucilagii, glicozidul aucubina, vitamina K, tanin, polifenoli, alantoina. Emolient si
expectorant; cicatrizant; antihemoragic; hipocolesterolemiant; usor hipotensor;
antiseptic.
Recomandari:
Page 158 of 1147
- infuzie din frunze impotriva gastritei

Reteta 1: Se ia cate o lingura, la 3 ore.
- infuzie din frunze impotriva ulcerului gastric
Reteta 2: Se ia cate o lingura la 2 ore, dupa mesele principale si o lingura la 3 ore, intre
mese.
- infuzie din frunze impotriva ulcerului varicos si ulceratiilor pielii (bai)
Se sta 15-20 minute in cada.
- pulbere impotriva ulcerului gastric
De trei ori pe zi, 0,5 g pulbere din frunze, dupa mesele principale.
Recoltarea
Frunzele se recolteaza in timpul infloritului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua.
Frunzele impreuna cu scalpul florilor se taie de la suprafata pamantului. Se usuca la
umbra, in strat subtire. Se poate efectua si uscarea artificiala la 40-50C. Frunzele de
patlagina ingustase se folosesc si in stare proaspata.
Preparare
Infuzie
Reteta 1: 2 linguri de frunze, la o cana cu apa (200 ml).
Reteta 2: o lingura de frunze la 200 ml de apa clocotita.
Reteta 3: 100 g frunze uscate la 3 litri de apa; se lasa vasul acoperit 20-30 minute, se
strecoara si lichidul rezultat se rastoarna in apa din cada, care trebuie sa aiba 37 grade
C.
Tei
Factorul curativ: florile cu sau fara bractee
Afectiuni pentru care se recomanda: bronsite, stari gripale; tensiune nervoasa; tulburari
cardiace.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Teiul - aceasta denumire este data unui numar de trei specii: lat.
Tilia platyphyllos, Tilia cordata si Tilia tomentosa.
Scurta descriere:
teiul este un arbore inalt, ce atinge pana la 40 m, cu o coroana densa si globuloasa.
Frunzele sunt petiolate si dintate pe margini, in timp ce varful lor este ascutit. Florile au
culoare alb-galbuie si sunt placut mirositoare. Floarea este hermafrodita, regulata de
tipul 5, androceul format din numeroase stamine libere, dar dispuse in 5 grupe.
Fructele se recolteaza in iunie, chiar la inceput, dupa circa 2 saptamani culegandu-se si
florile. Recoltarea trebuie facuta pe timp frumos, iar uscarea se face in strat subtire.
Mucilagii, ulei volatil, flavonozide, farnesol, tanin si colina.
Emolient datorta mucilagiilor, diaforetic si spasmolitic, chiar usor sedativ asupra
sistemului nervos central.
Recomandari:
Infuzie - administrata ca expectorant in bronsite si stari gripale, ca sedativ nervos in
stari de tensiune psihica si in insomnii: beti 2-3 ceaiuri pe zi, ultimul la culcare.
Preparare
Ceai - se fierb florile de tei pana dau primul clocot.
Page 159 of 1147
Infuzie - se oparesc cateva flori cu apa fierbinte, se acopera vasul cu un capac si se lasa
sa infuzeze.
Diabeticii sa nu indulceasca ceaiul de tei.
Rostopasca(Chelidonium majus)
Factorul curativ: toata planta
Afectiuni pentru care se recomanda: negii, condiloamele acuminate (vegetatiile
veneriene), tratamentul fibromului uterin si al cervicitei, tumorile benigne si maligne,
ciupercile fixate la nivelul unghiilor de la maini si picioare.
Prezentare generala
Denumirea uzuala: Rostopasca denumiri alternative: buruiana de negi, calce mare,
crucea voinicului, galbinele, iarba randunicii, paparuna, salatea, scanteiuta, tatarcele.
Scurta descriere:
Este o planta ierbacee perena, bogat ramificata de la baza, cu tulpini cu peri lungi si rari
si frunze verzi-albastrui, mari, flori galbene cu cate 4 petale, cate 3-8 umbrele, fructe
capsule alungite. Planta lasa la locul de rupere un latex galben-portocaliu.
Alcaloizi, ulei volatil, flavonoide, saponozide. Stimulent al functiei hepatice, calmant al
colicilor hepato-biliare, coleretic-colagog, sedativ si narcotic al centrilor nervosi
superiori, antitumoral dezinfectant si cicatrizant.
Recomandari:
- suc din planta de rostopasca impotriva negilor, condiloamelor acuminate: se aplica suc
de rostopasca de trei ori pe zi, in straturi succesive, timp de minimum 2 saptamani. Este
necesar ca tratamentul sa continue minimum 5-7 zile si dupa caderea negilor.
- infuzie din planta de rostopasca in tratamentul fibromului uterin si al cervicitei,
tumorile benigne si maligne (cataplasma cu suc)
Cu irigatorul, cu para de cauciuc sau cu o seringa de capacitate mai mare (fara ac), se
introduce infuzia de rostopasca pentru uz extern (minimum 15 ml) in vagin. Dupa
administrarea cu seringa, bazinul va ramane ridicat fata de orizontala, timp de minimum
15 minute, astfel incat preparatul sa nu se scurga din vagin. Este bine ca in aceasta
perioada sa fie facute contractii si relaxari succesive ale muschilor vaginali pentru ca
circulatia sangvina sa se intensifice, iar principiile active sa fie preluate mai usor. Se fac
1-2 administrari pe zi. In cazul cervicitei, durata minima a tratamentului este de 2
saptamani, in timp ce la fibromul uterin durata minima este de 49 de zile. Acest
tratament mai este indicat in tratarea trichomonas-ului, candidei, cancerului uterin.
Acest tratament este valabil si in infectiile cu candida, chlamydia, trichomonas, precum
si in infectiile bacteriene. Chiar daca dispar simptomele bolii, este necesar un examen
clinic si de laborator inainte de a va hotari sa incheiati tratamentul.
- tinctura din planta de rostopasca in tratarea cipercilor fixate la nivelul unghiilor de la
maini si picioare: se aplica cataplasme cu rostopasca timp de minimum 49 de zile.
Rostopasca opreste dezvoltarea tumorilor si, in timp, determina chiar retragerea lor.
Eficienta sa creste daca in cataplasme este combinata in proportii egale cu radacina de
tataneasa. Daca pielea tinde sa se usuce si sa se degradeze sub actiunea cataplasmei, la o
ora dupa ce am luat-o, vom aplica un unguent cu tataneasa sau cu galbenele.
Page 160 of 1147
Se aplica un tampon de vata bine imbibat cu o combinatie de tincturi de rostopasca,

propolis si tataneasa, in proportii egale. Acest tampon se tine pe locul afectat vreme de 1
ora, aplicandu-se de 2-3 ori pe zi. Dupa o saptamana de tratament, apar primele efecte.
- panaritiu
Tratamentul se face timp de 2 saptamani (minimum), cu suc de rostopasca. Se aplica
sucul pe zonele afectate de 3 ori pe zi, in straturi succesive. Suplimentar, pot fi facute
comprese cu o combinatie de tincturi de rostopasca + propolis, in proportii egale
- pulbere de rostopasca pentru tratarea tuberculozei pielii
Momentul recoltrii
Culesul se face pe timp frumos, nsorit, n zile fr ploaie (ploaia
favorizeaz brunificarea plantei, ceea ce duce la degradarea principiilor active). Se
culege partea aerian a plantei (tulpina, frunzele i florile), cu grij pentru a nu
dezrdcina planta, care va da apoi alte tulpini.
Preparare
Suc: - 2 linguri si tinctura de propolis 30%; 1-2 lingurite.
Infuzie: 1/2 lingurita planta la 200 ml apa clocotita, se ia o lingurita la 3 ore, doza
pentru o zi. In caz de dureri, se mai ia o doza a doua zi.
Pulbere: se amesteca 30 g de pulbere de rostopasca, 15 g de lanolina si 15 g de vaselina;
se adauga 10 picaturi de acid fenic.
Rostopasca, atat de utila in doze terapeutice, in doze mari poate fi extrem de toxica. Cea
mai toxica este in stare proaspata: 20-30 de grame ingerate duc la o intoxicatie severa,
iar 50-60 grame produc intoxicatie mortala. In stare uscata, este mai putin toxica, dar
este necesara o atentie marita in manipularea si administrarea sa deoarece pot aparea
accidente. Pentru tratamentele interne este bine sa cereti avizul si supravegherea unui
medic.
Iata simptomele intoxicatiei: aparitia unei stari de arsura si basicare a gurii, arsuri si
mancarimi in gat, greturi, varsaturi, diaree si urinare cu sange, tendinta de a urina
mereu, dureri de cap, ameteli, delir, halucinatii, congestie pulmonara, asfixie, moarte.
La primele semne de intoxicatie, pacientul va fi dus la medic. Se actioneaza prin
provocarea de varsaturi cu mari cantitati de apa calda, apoi prin administrarea de ceaiuri
de nalba sau seminte de in, de stimulente (cafea, vin, alcool), de substante alcaline,
ioduri, tanin. Se fac frictionari cu alcool si se injecteaza atropina de catre medic.
Preparatele de rostopasca nu se lasa la indemana copiilor, nu se aplica pe ranile
deschise, sangerande, si nici nu se administreaza gravidelor dupa luna a patra de
sarcina. Persoanele alergice la praful de rostopasca vor evita locurile in care aceasta este
depozitata, uscata sau rasnita.
Darul cerului - Rostopasca. Alchimistii visau s-o transforme in aur. Pretul ei se afla insa
in alta parte: puterea fenomenala de-a vindeca .
Greu sa mai gasesti in natura o imperechere asa de desavarsita intre modestie si forta.
Banala ca infatisare, cu floricica ei galbena pusa-n cruce, rostopasca este una dintre cele
mai puternice plante de pe pamant. Nu degeaba credeau alchimistii ca pot scoate aur din
petalele ei. Se spunea ca are o forta egala cu a soarelui si de asta romanii au botezat-o
"Chelidonium", "darul cerului", iar vracii o culegeau numai in crucea zilei, cand soarele
era in zodia Leului. Dar si faimosii botanisti ai antichitatii i-au acordat rostopascai mare
Page 161 of 1147
consideratie. Paracelsus facea o analogie intre laptele ei de culoare portocalie si secretia

biliara, folosind-o in vindecarea ficatului, a bilei si-a fierii. Chiar si Hahnemann,
fondatorul homeopatiei, isi vindeca bolnavii de ficat cu rostopasca, in vreme ce cu mult
inaintea lui, Dioscoride o recomanda pentru vindecarea cataractei si a conjunctivitei. O
confirmare "istorica" a calitatilor ei ii apartine marelui pictor german Albrecht Durer,
care a imortalizat-o intr-o pictura, dupa ce cu ajutorul ei s-a vindecat de ficat.
Astazi, rostopasca este recomandata ca remediu in peste 150 de afectiuni, de la
dermatoze banale, la temutul cancer sau la infectiile virale, inca imposibil de tratat cu
medicamentele actuale. Dar sa-i cunoastem mai indeaproape "minunile".
Cum se culege si cum se pastreaza rostopasca
De la rostopasca se culege partea aeriana a plantei, adica tulpina, frunzele si florile, cu
grija pentru a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp
frumos, insorit, in zile fara ploaie (ploaia favorizeaza brunificarea plantei, ceea ce duce
la degradarea principiilor active). Imediat dupa culegere, tupinile de rostopasca se pun
la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate de
kilogram de planta proaspata rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata. In
stare proaspata, tulpinile de rostopasca lasa un suc (latex) portocaliu, care are proprietati
medicinale foarte importante, pe care planta uscata nu le mai pastreaza.
Patru retete de preparare a rostopascai:
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina a tulpinilor uscate de rostopasca cu rasnita
electrica de cafea. Depozitarea pulberii se face in borcane de sticla inchise ermetic, in
locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum 3 saptamani (deoarece principiile
active se oxideaza rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi cate un sfert de
lingurita (aproximativ 1 g), pe stomacul gol. 2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet, 15 linguri de pulbere de rostopasca, peste care se adauga
doua pahare (400 ml) de alcool alimentar, de 50 de grade. Se inchide borcanul ermetic
si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar tinctura
rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza de patru ori pe zi,
cate 50-100 de picaturi, diluate in putina apa. 3. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de rostopasca maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme
de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta
ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute,
dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste mai ales extern, sub
forma de comprese, gargara si bai. 4. Cataplasma cu rostopasca
O mana de frunze maruntite de rostopasca se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa
calda (40-50gr.C). Se aplica apoi pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa sa
actioneze vreme de 1 ora.
Tratamente de uz intern
Spasmele digestive - sunt eficient combatute de catre tinctura de rostopasca, din care se
iau cate 3-4 lingurite pe zi. Tratamentul se face simptomatic, de cate ori apar spasme,
anumite substante continute de aceasta planta relaxand prompt musculatura neteda a
tubului digestiv.
Diskinezia biliara - un grup de cercetatori romani, condusi de dr. Hriscu A., a
demonstrat efectele exceptionale ale rostopascai in combaterea tulburarilor biliare,
Page 162 of 1147
inclusiv a diskineziei. Se administreaza pulberea, cate un varf de cutit luat de trei ori pe
zi, la orele 8, 13 si 19. Acest tratament se face vreme de 30 de zile, urmate de 10 zile de
pauza, dupa care se poate relua. Are o eficienta greu de egalat de orice medicament de
sinteza. Tratamentul este foarte eficient si pentru prevenirea litiazei biliare.
Indigestia si dispepsia - conform cercetarilor medicului german J.C. Bauman, nu exista
medicament mai eficient ca rostopasca in tratarea problemelor legate de digestie.
Jumatate de lingurita de tinctura de rostopasca, administrata de 4 ori pe zi, diminueaza
senzatia de greata, stimuleaza puternic producerea de sucuri gastrice si de bila, elimina
starea de disconfort, de greutate in stomac, ce apare in cazul indigestiei. Fiecare doza de
rostopasca se ia cu 10 minute inainte de masa. Se tin cure de cate 3 saptamani.
Migrena biliara, migrena in general - se ia o lingurita rasa de pulbere de rostopasca pe
stomacul gol, in doza unica, pentru 24 de ore. Efectele sunt de-a dreptul spectaculoase:
in mai putin de o ora, bila este drenata, durerile de cap si senzatia de greata dispar, la fel
ca si sensibilitatea excesiva la zgomote, la lumina si la mirosuri. Tratamentul se face
ocazional, atunci cand apar durerile de cap si celelalte simptome specifice migrenei.
Pancreatita - iata o reteta care face adevarate minuni in aceasta afectiune periculoasa si
greu de tratat: cinci grame de rostopasca uscata si maruntita se oparesc cu un litru de
apa clocotita si se lasa sa se infuzeze 12 ore, intr-un vas smaltuit (extractul nu trebuie sa
intre in contact cu metale). Ideal este sa se prepare infuzia la ora sase seara si sa se
strecoare la sase dimineata, cand se mai adauga 200 de grame de miere de salcam sau
poliflora (nu de alt soi) si se amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat, din ora in
ora, inainte sau dupa ce mancam. Dupa 2 luni de tratament, simptomele bolii dispar.
Boli de ficat - ceea ce medicina populara stie dintotdeauna, a fost confirmat si pe cale
stiintifica: rostopasca este un extraordinar stimulent al functiei hepatice. Se
administreaza sub forma de pulbere, cate un varf de cutit (aproximativ 0,5 grame) de 4
ori pe zi, in cure de 21 de zile, cu 7-10 zile de pauza. Este un remediu excelent, pentru
persoanele cu afectiuni ale ficatului aparute in urma intoxicatiilor si a otravirilor, a
infectiilor cu virusul hepatitei.
Herpesul bucal si herpesul genital - se combat eficient, atat intern, cat si extern, cu
ajutorul tincturii de rostopasca. Intern, se administreaza cate o lingurita de tinctura de
trei ori pe zi in cure de 12 zile. Pentru utilizarea externa, se combina tinctura de
rostopasca, in proportii egale, cu tinctura de propolis, si se aplica prin picurare (nu prin
tamponare cu vata) pe zona afectata, de 4-6 ori pe zi. Efectele sunt rapide si de durata.
Cancerul - rostopasca este pe cale sa provoace o puternica disputa in lumea
specialistilor, legata de tratarea bolii canceroase. De "vina" sunt cercetatorii din spatiul
ex-sovietic, care au studiat efectele rostopascai asupra cancerului vreme de mai multe
decenii si au creat chiar un medicament de semi-sinteza, derivat din ea: "Ukrain". Din
cercetarile lor rezulta ca sucul de rostopasca aplicat pe zonele afectate de cancerul de
piele, dar si pe tumorile exteriorizate, face adevarate minuni, in timp ce pulberea
administrata intern amelioreaza starea bolnavilor de cancer. Se ia un sfert de lingurita de
pulbere de rostopasca de 4 ori pe zi, in cure de doua luni, cu 3 saptamani de pauza. Este
un remediu cu efecte imunomodulatoare certe (ajuta la distrugerea celulelor maligne de
catre sistemul imunitar) si cu o posibila actiune citostatica directa. Conform
cercetatorilor rusi si ucraineni, substantele active din rostopasca sunt eficiente in
cancerul pancreatic, ovarian, faringian, ano-rectal, de colon, de san, de ficat.
Tratamente de uz extern
Page 163 of 1147
Tuse convulsiva - gargara cu infuzie combinata de rostopasca are efect calmant foarte
eficient. Se fac 4-6 gargare pe zi, cu infuzie calduta.
Faringita, laringita, infectii in gat in general - se amesteca intr-un pahar de infuzie
combinata de rostopasca o lingurita de sare marina. Cu acest preparat se face gargara - 3
reprize pe zi, a cate 3 minute fiecare. Cercetatorii rusi afirma ca acest preparat are efecte
antibiotice si antivirale extrem de puternice, eliminand prompt infectiile de la nivelul
gatului.
Rani infectate - se pun comprese cu tinctura de rostopasca pe zona afectata si se tin
vreme de 30 de minute. Se fac 2-3 aplicatii pe zi. Eficienta lor este imediata. Studiile
cercetatorului rus Vladimir Molochko demonstreaza ca rostopasca distruge bacteriile
patogene din zona tratata, dar reuseste si sa penetreze tesuturile in profunzime,
vindecand astfel infectia complet.
Eczeme infectioase - se aplica, vreme de o ora pe zi, cataplasme cu rostopasca.
Tratamentul se face vreme de 3-4 saptamani si are efecte excelente, daca dupa aplicatia
cu rostopasca se spala zona tratata cu tinctura de propolis nediluata.
Hepatita virala - fitoterapeutul francez Maurice Messegue a tratat foarte eficient aceasta
boala, intr-un mod mai putin obisnuit: cu bai cu infuzie combinata de rostopasca. In
fiecare seara, se fac bai de maini si de picioare cu apa fierbinte, in care se pun 1-2 litri
de infuzie combinata de rostopasca. Se tine fiecare membru vreme de 15 minute in baie,
apoi se tamponeaza usor cu un prosop (nu se clateste si nu se sterge). Este un tratament
bland si eficient, prin care principiile active ale plantei sunt preluate de catre circulatia
sanguina periferica si sunt transportate in ficat, unde isi exercita actiunea terapeutica.
Sucul de
rostopasca
Se obtine prin stoarcere, din tulpinile de rostopasca proaspat rupte. Se obtine
un suc portocaliu, extrem de activ terapeutic, ce are o
multitudine de aplicatii medicale populare, mare parte dintre ele
fiind validate si de catre stiinta. De regula, sucul de rostopasca se
foloseste extern, intern el avand un potential toxic mult mai mare
decat rostopasca uscata si fiind ca atare foarte greu de folosit.
Negi - dimineata si seara, se pune pe zona afectata suc de
rostopasca, de mai multe ori succesiv, la intervale de jumatate de minut. Locul nu se
spala, ci se lasa sucul sa actioneze in profunzime. De regula, in 2-6 saptamani de
tratament zilnic, negii dispar. Remediul si-a dovedit eficienta si in vegetatiile veneriene.
Cataracta - se ung pleoapele inchise cu suc de rostopasca, care se lasa sa actioneze
vreme de 15 minute, apoi se spala. Aplicatia se face seara, si are o eficienta terapeutica
surprinzator de mare, in cazul cataractei, dar si al ochilor obositi si al hipermetropiei.
Cancer de piele si tumori exteriorizate - se pune suc de rostopasca pe zona afectata si
apoi se acopera cu o bucata de nailon, asa incat apa din latex sa nu se evapore.
Tratamentul se face vreme de jumatate de ora - o ora pe zi, cat mai des posibil (ideal ar
fi zilnic). Principiile active citostatice ale rostopascai actioneaza in profunzime,
inhiband si distrugand celulele maligne.
Chist ovarian, chisturi - se unge pielea din zona ovarelor (sau din alta zona afectata) cu
suc proaspat de rostopasca si apoi se maseaza foarte usor, circular. Intreaga procedura
dureaza 10 minute si se face dimineata.
Page 164 of 1147
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra copiilor sub 12 ani, femeilor gravide sau care
alapteaza.
Precautii in utilizarea rostopascai
Administrata in supradoza (peste patru grame de planta uscata, luata zilnic, de catre un
adult de 75 de kilograme) rostopasca provoaca gastroenterita, tuse, probleme de
respiratie, spasme digestive. In doze foarte mari, poate da paralizie temporara si
tulburari cardiace. In cazuri rare (pana in anul 2006 fusesera raportate 30 cazuri in toata
lumea), care tin de o sensibilitate individuala, rostopasca poate da si tulburari hepatice,
mergand pana la hepatita. Aceste probleme au aparut chiar in cazul administrarii in doze
normale, motiv pentru care tratamentul cu rostopasca va fi inceput gradat, cu doze mici,
si va fi intrerupt imediat ce apar simptome cum ar fi greata, inapetenta, marirea in
volum a ficatului, colorarea in rosu a urinei ori ingalbenirea corneei. Aplicata pe piele,
rostopasca (mai ales sucul) poate produce alergie, motiv pentru care, inainte de
inceperea tratamentului se va face mai intai un test pe o suprafata mica de tegument si
abia apoi se va folosi in cantitate mare.
Germenii de grau
S-a demonstrat c prin germinare, cantitate de vitamine i
enzime din bobul de gru crete de cteva ori. Acesta este
motivul pentru care germenii de gru (grul ncolit) au
proprieti similare fructelor i legumelor proaspete,
remarcndu-se prin bogia de vitamine din grupul B,
vitamina E, calciu, magneziu, fosfor. n boabele uscate de
gru, enzimele se gsesc ntr-o stare latent. Atunci cnd
smna ncolete, se activeaz vitaminele i mineralele.
Astfel, seminele ncolite sunt digerate mai uor datorit enzimelor, iar vitaminele i
mineralele sunt absorbite mai bine.
Germenii de grau sunt usor de facut in casa si extrem de binefacatori pentru corpul
uman .
Contin o mare combinatie de vitamine, minerale , enzime ,aminoacizi , grasimi , ajutand
nu numai la revigorarea corpului ci si in cazul migrenelor, durerilor de cap ,etc. Copiii
care le consuma se pot concentra mai bine .
Cateva componente: Acid folic, Vitamina E , Zinc, Vitamina B1,B3, B6 .
Si asa se fac:
Semintele de grau se spala bine si se pun in apa rece pentru cca. 8 ore. Se strecoara apa
si se spala in mai multe ape . Se scurg bine de umezeala si se pun intr-un borcan curat .
Borcanul se inchide cu o bucata de tifon curat si un elastic si se lasa la loc curat , uscat,
intunecat, la temperatura camerei ( eu le-am pus intr-un dulap in bucatarie) .
O data pe zi se spala in apa rece curata , se scurg si se pun inapoi in borcan . Cam dupa
7 zile aveti germenii vostri de grau .
Ii puteti consuma ca atare, amestecati in miere, pe salate, in iaurt, in cereale la micul
dejun.
Page 165 of 1147
Care sunt beneficiile aduse sanatatii de germenii de grau?

Avand in vedere numarul mare de substante nutritive esentiale din germenii de grau,
acestia aduc o multitudine de beneficii sanatatii noastre.
In primul rand, germenii de grau ajuta la reducerea nivelului colesterolului din sange,
prin urmare, reduc riscurile problemele cardiovasculare. Germenii de grau contribuie si
la imbunatatirea stocarii energiei in muschi si, de asemenea, sporesc rezistenta si
vitalitatea organismului.
Germenii de grau contin octacosanol (nutrient) ce ajuta la imbunatatirea reflexelor
corpului si pot fi folositi ca supliment si pe perioada unui regim de slabire.
In plus, acestia ajuta la imbunatatirea proceselor de utilizare oxigenului de catre
organism.
Germenii de grau contribuie si la echilibrarea metabolismului si cresc abilitatea corpului
de a face fata stresului.
Germenii de grau contin antioxidanti
Germenii de grau contin o foarte mare cantitate de vitamina E complexa, ce include si
antioxidanti naturali. Prin urmare, ajuta la prevenirea bolilor cardiace, a cancerului si a
imbatranirii.
Germenii de grau protejeaza muschii, sangele, plamanii si ochii. Ei previn formarea
cheagurilor de sange si contribuie la intarirea sistemului imunitar.
Acidul folic din germenii din grau ajuta la scaderea nivelului de hemocisteina si previne
astfel deteriorarea arterelor. Vitamina B ajuta si la digestie, repararea tesuturilor si
mentine pielea sanatoasa.
Germenii de grau sunt o bogata sursa de fibre naturale, esentiale pentru a mentine
functionarea eficienta a intestinelor. Ei sunt de folos si in cazul constipatiei.
Cum se pastreaza germenii de grau
Germenii de grau contin grasimi nesaturate, iar acestea reprezinta unul dintre motivele
pentru care germenii de grau rancezesc foarte repede. Germenii de grau in stare bruta
sunt destul de dificil de pastrat.
Daca ii pastrezi intr-un borcan sigilat, ei pot rezista pana la aproape un an. Dar, o data
ce ai deschis borcanul, trebuie sa il depozitezi la frigider. Asigura-te ca germenii de grau
sunt de fiecare data depozitati intr-un recipient inchis ermetic.
Germenii de grau congelati pot avea o perioada de valabilitate pana la noua luni.
Cum poti consuma germenii de grau
Germenii de grau pot fi consumati in mai multe feluri. Ei pot fi adaugati la o varietate
de retete, fiind un ingredient nutritional care de multe ori face diferenta in gustul
alimentelor.
Sunt folositi la prepararea painii, clatitelor, waffelor, placintelor, prajiturilor, cerealelor,
in shakeurile din lapte si mai pot fi consumati cu iaurt.
Page 166 of 1147
"Germenii sunt o sursa naturala de vitamine si minerale, un supliment alimentar care

poate inlocui uneori fructele si legumele, contribuind la eliminarea toxinelor din
organism", arata prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetari
Alimentare. Vitaminele din complexul B, calciul, magneziul, fosforul, enzimele din
semintele incoltite ofera un plus de energie organismului.
Previn anemia
Germenii de grau de soia, lucerna sau porumb sunt recomandati impotriva imbatranirii
precoce, in cazurile de anemie, lipsa de calciu si magneziu, migrene, insomnii, dar si in
tratarea intarzierilor de crestere la copii. Includerea germenilor in dieta zilnica a copiilor
ii va face mult mai rezistenti in fata racelilor sau gripelor. In boabele de grau sau de
soia, enzimele se gasesc intr-o stare latenta. Studiile au aratat ca prin germinare,
cantitatea de vitamine si enzime creste de cateva ori. De asemenea, semintele incoltite
sunt mult mai usor de digerat, iar substantele nutritive (vitaminele si minerale) se
absorb mai bine. "Trebuie sa fim atenti la semintele din care pregatim germenii. Acestea
nu trebuie sa fie mai vechi de un an, nu trebuie sa fie tratate cu pesticide, sa nu fie
mucegaite. Trebuie sa le spalam foarte bine inainte, iar dupa aceea sa le asiguram un
mediu cu umiditate si temperatura care sa le permita sa incolteasca. Germenii pot fi
pastrati la frigider maximum doua-trei zile. Cel mai bine este sa ii consumam cat mai
repede din momentul in care au incoltit si daca ni se par prea tari ii putem macina. Nu
se trateaza termic, pentru ca in acest fel se pierd vitaminele si mineralele", precizeaza
prof. dr. Gh. Mencinicopschi.
In supermarketuri, germenii se gasesc sub mai multe forme de prezentare: fulgi din
germeni de grau sau soia, fulgi amestecati cu fructe uscate, paine sau biscuiti cu
germeni de grau. Aceste produse pastreaza destul de putin din proprietatile germenilor
proaspeti, pregatiti in casa. Coacerea la temperaturi ridicate a painii sau biscuitilor
distruge unele substante nutritive din germeni. Mai rar, in unele magazine pot fi gasiti si
germeni proaspeti, care au o perioada de valabilitate foarte mica si care isi pastreaza
vitaminele si mineralele. In cazul persoanelor suprasolicitate sau stresate, germenii
proaspeti reprezinta un mijloc de recapatare a energiei, o solutie de revitaminizare. Nu
putem vorbi despre o doza anume in ceea ce priveste cantitatea de germeni pe care ii
putem manca. Totul depinde de modul cum ii suporta organismul fiecaruia. Cura poate
incepe cu o lingura de germeni, iar dupa aceea cantitatea poate creste treptat. Singura
contraindicatie a germenilor este sindromul colonului iritabil. Deoarece contin foarte
multe fibre alimentare (aproximativ 15%), germenii pot provoca iritatii ale colonului
sau ale altor zone ale tubului digestiv. La persoanele sanatoase dimpotriva, fibrele
alimentare ajuta digestia si combat constipatia.
La cina
Germenii nu se asociaza la aceeasi masa cu proteinele de origine animala. Germenii pot
fi amestecati cu miere. De asemenea, peste ei se poate adauga ulei de masline sau putin
sos, in nici un caz grasimi saturate, hidrogenate sau partial hidrogenate, de genul
maionezei. Cel mai bine este sa ii mancam intre mese. Chiar una dintre mese
cea de seara poate fi inlocuita cu germeni. Germenii nu contin colesterol,
Page 167 of 1147
sunt hipocalorici, fiind recomandati bolnavilor cu ateroscleroza si celor care vor sa

slabeasca.
Vitamine
100 g germeni de grau contin 40 de calorii, 10 g apa, proteine, lipide, 55 g glucide (din
care 35 g amidon si 20 g glucide solubile), fibre alimentare. Germenii de grau pot fi
mancati atunci cand au 1-2 milimetri. Sunt una dintre cele mai bogate surse de vitamine
din complexul B. Doua linguri de germeni de grau asigura doza zilnica recomandata de
fibre alimentare. 100 g germeni contin 22 mg vitamina E, aproximativ 15% din
necesarul zilnic. Consumul de germeni de grau creste acuitatea vizuala si fortifica
sistemul imunitar.
Lucerna
Germenii de lucerna sunt o sursa importanta de antioxidanti potasiu,
vitamine din grupa B, vitamina E, acid folic, betacaroten. De aceea sunt recomandati in
incetinirea procesului de imbatranire. Sunt si un foarte bun mijloc de detoxifiere a
organismului. Germenii de lucerna contin calciu si fosfor, fiind recomandati pentru
mentinerea sanatatii sistemului osos si a danturii. Persoanele cu colon sensibil, care nu
suporta germenii de grau, ii pot incerca pe cei de lucerna. 100 de grame de germeni
proaspeti nu au decat 24 de calorii, ceea ce ii face de neinlocuit in dietele de slabit.
Soia
Germenii de soia contin proteine, lipide, fibre alimentare, fier, calciu, sodiu, potasiu,
fosfor, vitamina C si doar 49 de calorii la 100 de grame. Spre deosebire de germenii de
grau, cei de soia sunt consumati cand au doua frunzulite. Germenii de soia contin
izoflavone, hormoni vegetali care previn osteoporoza la femeile la menopauza. Fibrele
alimentare din soia au un rol protector in dezvoltarea diabetului non-insulinodependent. Datorita efectului lor de scadere a nivelului colesterolului, proteinele din
soia pe zi contribuie la reducerea incidentei afectiunilor cardiovasculare. Studiile au
aratat, de asemenea, ca produsele pe baza de soia previn aparitia cancerului de prostata,
de colon sau de san.
Sfatul medicului
"Germenii de porumb contin vitamine, enzime, saruri minerale, carbohidrati, lipide,
zeina, un antioxidant puternic, care ajuta la reducerea stresului oxidativ. Uleiul din
germeni de porumb nu este atat de valoros din punct de vedere nutritional. Contine
multe grasimi polinesaturate si este foarte sensibil la rancezire, de aceea nu este
recomandat pentru prajit. Daca il folosim in salate are aceleasi proprietati ca si uleiul de
floarea-soarelui. Uleiul din germeni de porumb contine mai multi acizi grasi omega 6
decat omega 3", afirma prof. dr. Gh. Mencinicopschi. Dezechilibrul dintre acizii omega
3 (grasimi bune) si cei omega 6 (grasimi daunatoare) constituie punctul de plecare
pentru bolile cronice, afectiunile cardiovasculare, obezitate.
"Graul incoltit este un stimulator extrem de important al activitatii vitale a organismului
uman, datorita continutului bogat in complexul de vitamina B si in multe alte vitamine,
cat si a diferitilor fermenti (enzime) necesare pentru reglarea proceselor intime din
Page 168 of 1147
organism. In multe boli, dupa o saptamana-doua de consum al boabelor incoltite de

grau, la oamenii de orice varsta se constata o vizibila imbunatatire a starii de sanatate si
apoi o insanatosire completa... Folosirea acestei metode nu este periculoasa si este
foarte eficienta". Iar doctorul francez Jean Valnet in lucrarea sa, "Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale" (Ed "Ceres", Bucuresti, 1991), scrie: "(...)exceptionala
bogatie a constituentilor lui (a graului - n.r.) autorizeaza cercetatorii care s-au aplecat
asupra problemelor sanatatii sa afirme ca ar da o grea lovitura dezvoltarii tot mai
accentuate a diabetului, a asteniilor, a nevrozelor, a nevritelor, a bolilor cardiovasculare,
a cazurilor de cancer".
Parintele pregatea grau incoltit zilnic si il consuma umed sau sub forma unor turtite
facute de dumnealui. Dar acest mod de folosire a graului incoltit ingreuna si limita
posibilitatea utilizarii lui pe timpul calatoriilor sau deplasarilor in alte localitati. Pentru a
inlatura aceste pierderi si a veni in ajutorul consumatorilor, fiul sau - ing. Nicolae Gazea
- impreuna cu feciorul sau, Constantin, si dl Cristea Marin au facut o inventie: fulgi de
grau incoltit. Produsul este brevetat si premiat la Salonul International de Inventii din
Iasi, octombrie 1996, obtinand Medalia de Aur. De asemenea, in noiembrie 1998, la
Salonul International de Inventica de la Bruxelles, a obtinut inca o Medalie de Aur.
Acest produs se gaseste in comert sub numele de "Granovit" - fulgi de grau germinat.
Se poate cumpara la mai toate magazinele alimentare din Iasi si in multe alte localitati.
(Fara indoiala si in Bucuresti). "Granovitul" pastreaza insusirile si intreaga valoare
nutritiva si medicinala a graului incoltit umed. Nu de mult, aceiasi cercetatori au scos
inca un sortiment: "Musli-granovit", care se gaseste deja in comert.
Tratamentul cu grau incoltit
Germenii de grau (graul incoltit) sunt seminte care trec din starea de viata
latenta in stare activa, proces care determina o serie de transformari biochimice si de
structura. In acest moment, samanta incoltita contine maximum de substante folositoare
organismului uman. Iata cateva cantitati de minerale usor de asimilat de catre organism,
continute de 100 grame germeni de grau: fosfor (1050 mg%), magneziu (342 mg%),
calciu (71 mg%). La aceste minerale se adauga vitaminele: A, B, E, K, D, PP, enzime si
anumiti hormoni vegetali, cu structura foarte putin cunoscuta, care au efecte terapeutice
extraordinare.
Durata curei
Pentru a observa primele efecte ale consumarii graului incoltit este necesara trecerea a
3-4 saptamani. Stabilizarea efectelor apare, insa, dupa 2-3 luni si 6-12 luni in cazul
persoanelor devitalizate sau care sufera de afectiuni grave.
Doza de grau consumata zilnic
Doza terapeutica la adulti este de 3-6 linguri pe zi; la copii cu varste cuprinse intre 7 si
14 ani, doza este de 1-2 linguri pe zi; la copii de 2-6 ani, doza este de 1-3 lingurite pe zi.
Administrarea
Administrarea germenilor de grau se face dimineata, pe stomacul gol. Graul incoltit se
da prin masina de tocat, pentru a fi maruntit, dupa care se amesteca cu miere. Exista si o
serie de retete de combinare a graului germinat cu alte alimente-medicament.
Primele efecte care se observa la aceasta cura sunt: oprirea caderii parului, marirea sau
refacerea acuitatii vizuale, imbunatatirea coordonarii miscarilor, intarirea dintilor,
infrumusetarea pielii, reglarea activitatii nervoase (germenii de grau au si un efect usor
sedativ), marirea vitalitatii.
Page 169 of 1147
Indicatii
Graul incoltit este indicat in: crestere, tratamentul intarzierilor de crestere la copii; boli
de piele (acnee, eczeme, afectiuni infectioase recidivante); imbatranire, imbatranire
prematura; afectiuni hepatice; subponderalitate (are efect reglator asupra greutatii
corporale); la femei - in cazurile de estompare a caracterelor feminine: talia ingusta,
bazinul larg, vocea subtire, lipsa pilozitatilor (parului) din zona abdomenului, spatelui,
faciala etc; tromboflebita; arterita; tumori ale stomacului, tumori in general; cancer;
afectiuni oculare; afectiuni respiratorii recidivante (inclusiv astm si bronsita); impotenta
si sterilitate masculina (pentru barbatii cu vitalitate generala foarte scazuta); amenoree,
dismenoree (la femeile cu o constitutie fragila, anemice); anemie, lipsa de calciu si
magneziu; dureri de cap, migrene, insomnie.
Contraindicatii ale curei cu grau incoltit
Germenii de grau sunt contraindicati persoanelor care se confrunta cu dezechilibre
cauzate de excesul de hormoni estrogeni in organism. In consecinta, femeile cu ciclu
menstrual foarte abundent, barbati cu tendinta spre efeminare vor folosi cu prudenta
acest remediu-minune, care in cazul lor ar putea sa accentueze anumite probleme.
Sortimente de grau germinat ce se gasesc in comert
In comert se gaseste grau incoltit in urmatoarele forme de prezentare: pulbere obtinuta
prin uscarea si macinarea graului incoltit si apoi uscat; fulgi obtinuti prin prelucrarea
mecanica a boabelor de grau incoltit; diferite combinatii de fulgi sau pulbere de germeni
de grau cu fructe uscate (catina, fructe de padure, fructe exotice). Evident, nici unul din
aceste produse nu are puterea curativa a boabelor de grau proaspat germinate si date
prin masina de tocat.
Sunt abonata permanent la revista dvs. si urmaresc paginile de sanatate naturiste. Fiind
in posesia unui tratament pe care il administrez anual (am hepatita cronica toxica
activa), la intervale de cateva luni, am hotarat sa il ofer pentru publicare celor bolnavi,
sa-i ajut sa se vindece. Ingredientele le-am gasit intr-o revista ruseasca, unde se relata
vindecarea spectaculoasa a unui caz de cancer, cu ajutorul plantei Aloe Vera. Citez:
"Bolnava Saiber Maria a fost internata in Institutul Oncologic din Moscova, cu
diagnosticul cancer uterin, in stadiul metastaze. S-a facut iesirea din spital cu mentiunea
"nevindecabila". In septembrie a aceluiasi an, bolnava a venit la Moscova pentru
consultatii la acelasi institut. La examinare, s-a constatat ca este complet sanatoasa si a
crescut in greutate cu 22 kg. Intrebata cu ce s-a tratat, ea a declarat ca a luat un amestec
de aloe (Vera Sabur sau Stolotnic) trecuta prin masina de carne. Planta trebuie sa aiba
varsta de 3-5 ani.
Inainte de a se taia frunzele, planta nu trebuie udata timp de 5 zile. Modul de
administrare: 3 lingurite (o lingurita cu doua ore inainte de fiecare masa), vreme de o
saptamana, pe urma doar cate o lingurita, dimineata. Durata minima a tratamentului este
de 2-3 saptamani (15 zile este ideal). Cu aceeasi reteta se trateaza si se vindeca foarte
repede si alte boli: gripa, anghina pectorala, colita, orice afectiune a ficatului,
tromboflebita, eczema de orice fel, astmul, alergiile, infectiile cronice ale pielii,
paralizia, reumatismul, astenia nervoasa, alcoolismul, inflamatiile etc. Acest amestec in
aceleasi doze se poate administra si in tratarea bolilor de plamani, a ulcerului gastric si
ale organelor interne afectate de procese inflamatorii si ulceroase, cronicizate. O
Page 170 of 1147
particularitate importanta a amestecului consta in aceea ca in primele zile ale

tratamentului bolnavul capata o pofta de mancare neobisnuita.
* Reteta preparatului de aloe (1,500 kg): 0,300 kg aloe, 0,500 kg miere de mai, 0,700 l
vin rosu (negru) 13-16gr.. Planta se da prin masina de tocat carne, se amesteca cu
mierea si vinul de casa negru sau rosu. Se tine intr-un borcan (in beci sau la frigider)
timp de 5 zile, la loc intunecos si rece.
Bolnava din scrisoarea citata a luat urmatorul amestec: 1,500 kg Sabur (aloe), 2,5 kg
miere de mai, 3 l vin negru de casa. Dumnezeu sa va binecuvanteze si sa va ajute in
toate.
Este vorba de 13 produse noi, adevarate miracole in prevenirea, stoparea si chiar
vindecarea unui larg spectru de afectiuni. Iata-le:
1. Germeni de grau - capsule: previn multiplicarea celulelor tumorale, protejeaza
ficatul, cresc oxigenarea celulara, au efect tonifiant;
2. Germeni de ridichi - capsule: sunt un antibiotic natural, antiinflamator, antimicotic,
antiparazitar, favorizeaza eliminarea calculilor biliari si renali;
3. Germeni de lucerna - capsule: stopeaza procesele de malignizare a tesuturilor, dizolva
acidul uric din articulatii, sunt benefici in guta, artrita, reumatism; au un continut
insemnat de hormoni vegetali, stimuleaza lactatia femeilor care alapteaza. De peste
doua mii de ani, arabii au cultivat lucerna si au numit-o parintele tuturor alimentelor,
nici un fruct si nici o planta nu contine atatea enzime indispensabile digestiei!
4. Germeni de broccoli - capsule, previn aparitia si dezvoltarea cancerului. Sunt
recomandati in cancerul de tract digestiv, pulmonar, de vezica urinara, de prostata; sunt
eficienti in eradicarea infectiei cu helicobacter pylori (o bacterie suspectata de
declansarea ulcerului duodenal), sunt o sursa crescuta de calciu (similar laptelui
nepasteurizat), imbunatatesc circulatia sangelui si metabolismul celular, sunt
antiinflamatorii.
5. Germeni de grau alac (un grau care contine mai putin gluten si mai multa proteina
necesara functionarii creierului) - capsule: sunt o sursa deosebit de importanta de
seleniu, cu rol antioxidant, protector si intaritor al sistemului nervos, eficienti in
eradicarea infectiei cu candida, cresc capacitatea de regenerare, sprijina dezvoltarea
muschilor, se pot recomanda si in boala celiaca (intoleranta la gluten);
6. Germeni de floarea-soarelui - capsule: purifica, detoxifica, hranesc, oxigeneaza
pielea, permit dobandirea unui tegument sanatos;
7. Germeni de samburi de dovleac - capsule: trateaza, prin acidul linoleic, prostata si
vezica urinara, inhiba multiplicarea bacteriilor in tubul digestiv, previn ingrasarea,
purifica si detoxifica sangele;
8. Germeni de hrenita (creson) - capsule: contin iod organic, esential in functionarea
glandei tiroide; au efect diuretic, hipotensor; au efect afrodisiac, cresc potenta, sunt
benefici in tratamentul hemoroizilor, antialergici;
9. Germeni de sparanghel - capsule: curata canalul renal, iar prin continutul de
asparagin refac echilibrul acido-bazic in sange, dizolva si previn depunerea de acid uric
in rinichi, inlatura edemele membrelor inferioare, amelioreaza durerile reumatice;
10. Germeni de varza rosie - capsule: contin calciu in aceeasi concentratie cu laptele
nepasteurizat, intaresc oasele, dintii, ganglionii limfatici; impiedica si combat cancerul,
varza rosie fiind considerata planta cea mai eficace in combaterea cancerului esofagian,
Page 171 of 1147
de stomac, de rect, respectiv cancerul de colon; un rol important il are si in cancerul de

vezica, in cel de prostata si in cel al cancerului de plaman; impiedica dezvoltarea
tumorilor estrogen - dependente, cum ar fi unele tipuri de cancer al sanului si al pielii;
11. Germeni de varza creata - capsule: au un efect extraordinar in reglarea activitatii
insulinei si in sustinerea pancreasului, ocupa un loc insemnat in tratarea diabetului de
tip 2;
12. Germeni de morcovi - capsule: leaga substantele toxice, prevenind integrarea lor
celulara; amelioreaza problemele de acuitate vizuala, in special in nictalopie (slabirea
acuitatii vizuale nocturne), sprijina activitatea detoxifianta a ficatului, stimuleaza
functia suprarenalelor si a pancreasului;
13. Cyto flavin: o combinatie extrem de eficienta intre flavonoide si germeni de lucerna,
germeni de broccoli si germeni de grau, cu efecte cumulate in tratamentul tumorilor
maligne.
Nalba Malva vulgaris
Familie:
Malvaceae
Denumire populara: Casul popii, Cas, Nalba-marunta, Nalbamica
Descriere: Nalba cu frunze mici, nalba mica (casul
popii), creste pe zidurile vechi pe langa drumuri, pe terenurile parasite, pe langa garduri.
Este o planta anuala, cu tulpina partial taratoare. Frunzele sunt aproape rotunde, dintate,
iar florile, de culoare roz, asezate cate una sau mai multe la subtioara frunzelor. Fructul
este o capsula de forma unui cas.Se recolteaza frunzele, florile, tijele, din iunie pana-n
septembrie. Deoarece prin uscare mucilagiul se pierde, cel mai bine este sa se utilizeze
nalba cat mai proaspata. Are valoare si planta uscata. Nalba-mare (nalba-alba), Althae
officinalis, este o planta ierboasa, vivace, inalta de 80-150 cm, ramificata si acoperita cu
peri moi. Radacina este groasa, fuziforma, galbuie la exterior si alba in interior, cu
striuri longitudinale. Frunzele sunt alterne, ovale, intregi sau lobate. Cele superioare au
trei lobi, iar cele inferioare, 5 lobi. Sunt moi, carnoase si lung petiolate. Atat tulpina, cat
si frunzele sunt alb catifelate, datorita perilor fini, scurti. La subtioara frunzelor si la
extremitatea ramurilor, se gasesc florile mari, lung pedunculate, de culoare alba sau usor
roz (2,5-3 cm in diametru), cu petale slab stirbite la varf. Caliciul dublu, cel extern cu 69 lobi. Florile sunt regulate, pentamere. Fructul - capsula - turtit; atat frunzele cat si
radacina au un miros slab caracteristic si gust mucilaginos. Infloreste din iulie pana in
septembrie. Creste prin locuri umede, uneori slab saruturoase, in luncile apelor, pe
marginea raurilor, mai ales in regiunea Dunarii.
Recoltare: Se recolteaza florile, frunzele si radacinile decorticate.Florile si frunzele se
recolteaza fara codite, in lunile iulie-august. Se ususca la umbra in incaperi aerisite,
intinse in straturi subtiri. Dupa uscare, florile se pastreaza in saci de hartie sau lazi
captusite cu hartie, iar frunzele in sacu de panza. Radacinile se recolteaza cand ajung la
10-15 cm lungime, adica de la plante care au cel putin 2 ani. Recoltarea lor se face in
lunile martie-aprilie si octombrie-noiembrie. Dupa recoltare, radacinile trebuie
decorticate (curatate de coaja pana la stratul alb, taiate in fragmente mici si uscate la
soare ori in incaperi incalzite, la 40 grade C).Inainte de uscare, nu se spala. Dupa
uscare, radacinile se pastreaza in saci de panza sau hartie, in incaperi uscate.
Principii active: Radacina: mucilagii, acizi uronici, amidon, zaharuri, asparagina,
Page 172 of 1147
pectine, betaina, tanin, substante rezinoase. Florile si frunzele contin: flavonoide, tanin
si mucilagii. Florile trebuie sa fie de culoare alb-roz si sa aiba calciu. Frunzele trebuie
sa fie de culoare verde, sa nu aiba petiolul mai lung de 2 cm; nu se admit resturi de
tulpina. Radacina trebuie sa fie de culoare alba, dupa decorticare. In acelasi scop si
avand aceleasi principii active, se mai folosesc si frunzele si florile recoltate de la Nalba
de cultura.
Actiune farmaceutica: Secretolitic, emolient, expectorant, antiinflamator al aparatului
respirator, renal si gastro-intestinal.
Indicatii: Glosite, laringite acute, bronsite, traheite, infectii renale, rani, ulcere,
amigdalite. In caz de rani deschise, baile de nalba impreuna cu frunze proaspete de
patlagina sunt eficiente. In cancer de laringe, chair atunci cand prezinta afonie (lipsa
vocii), nalba este eficienta. Se face gargara cu ceai de nalba caldut in timpul zilei, iar
resturile de la ceai, amestecate cu faina de orz, se pun ca prisnita peste noapte in
regiunea gatului. Se vor utiliza 2 1/2 l ca ratie zilnica. Planta se marunteste, se tine peste
noapte in apa rece (1 lingurita cu varf de planta la o cana de 250 ml apa rece).
Dimineata se strecoara si se incalzeste usor pe baia de apa calda, apoi se pastreaza intrun termos. Se beau 4 cani pe zi. Cu restul ceaiului se face gargara. Pentru senzatia de
uscaciune a cavitatii bucale, ceaiul de nalba se utilizeaza frecvent sub forma de gargara.
Mod de utilizare: Infuzie, macerat: o lingura cu varf de planta la 1/4 litru de apa se tine
peste noapte in apa rece si se incalzeste usor dimineata (30-40 grade C). Baia de maini
si de picioare: un pumn cu varf de nalba se lasa la inmuiat, intr-o galeata cu 5 l apa rece
timp de 12 ore. In ziua urmatoare se incalzeste putin (30-40 grade C). Baia dureaza 20
de minute. Prisnita: Reziduul de la prepararea ceaiului se incalzeste putin in apa, se
amesteca cu faina de orz, se pune peste o bucata de panza si se aplica calda.
Urzica (Urticae dioica)
Exista doua soiuri: urzica mare, cea care este comercializata in general prin trustul
Plafar, si urzica mica, care se foloseste in alimentatie primavara si serveste la
"primenirea sangelui", dupa expresia populara. Ambele soiuri au aceleasi intrebuintari
in medicina traditionala, dar urzica mica este ceva mai activa si urzica pielea mai
puternic decat cealalta.
Utilizari: - Salate: Urzicile foarte tinere se pot utiliza si sub forma de salata, asociate cu
papadie sau laptuci, cu putin ulei si lamaie.
- Suc de frunze proaspete: 2-3 linguri/zi ca diuretic in boli de rinichi si vezica, in
hemoroizi, hemoptizii, epistaxis. Extractele de urzica antreneaza in circulatie acidul uric
din tesuturi si provoaca o eliminare renala abundenta a acestuia. Sucul de urzica poate fi
adaugat la toate retetele de sucuri prescrise persoanelor anemice sau femeilor cu
pierderi mari de sange menstrual. Sucul de urzici are proprietati tonifiante asupra
parului: dupa spalare, se clateste parul cu suc proaspat sau cu decoct (5 linguri la un
litru de apa).
Sucul proaspat sau decoctul se pot utiliza si ca gargara in amigdalite, gingivite, afte
bucale, avand si efect dezodorizant (anihileaza mirosul neplacut).
In diabetul zaharat, cel mai eficient este un amestec in parti egale de frunze de: urzici,
nuc, dud, teci de fasole si frunze de afine (uscate), macinate in rasnita electrica si
Page 173 of 1147
administrate o lingurita (5 g) de patru ori pe zi, sublingual; se sug 15 minute, apoi se

inghit cu apa.
- Preparate culinare pe baza de urzici. Consumul de urzica previne formarea tumorilor
maligne, in special a cancerului gastric. Sunt indicate in gastritele cauzate de abuzul de
tutun si cafea. Sunt hipertensive si antiaterosclerotice, fiind indicate persoanelor care
sufera de hipotensiune, arterita sau alte afectiuni vasculare.
- Seminte de urzica. In Evul Mediu, semintele de urzica au constituit un remediu
apreciat in geriatrie, ca tonifiant si reintineritor. Macerand sapte zile 50 g seminte intrun litru de vin rosu, se obtine un bun fitogeriatric si tonic general, administrat
persoanelor in varsta cate o lingurita inainte de mese.
- Tonic metabolic si muscular, recomandat tinerilor si sportivilor: 3 parti frunze de
urzica uscate si 7 parti afine-fructe (macinate). O lingura amestec la doua cani cu apa
rece se macereaza 24 ore si se bea 1/2 ceasca de trei ori pe zi.
Extern: - Lumbago, sciatica si afectiunile reumatismale se trateaza prin perierea cu
urzici tinere a locurilor dureroase, timp de doua-trei zile. Se obtine o senzatie placuta de
incalzire locala. Pacientul nu are voie sa vina in contact cu apa rece si va ramane in
repaos, bine invelit.
Spanacul
(Spinacia oleracea) Pe langa gustul lui agreabil, spanacul este apreciat si folosit in
alimentatia de primavara datorita compozitiei sale bogate in saruri minerale si in
vitaminele A, E, B1, B2, B6, C, K. Este sarac in protide, 2%; glucide, 7%; lipide, 0,5%
si are valoare energetica foarte mica, 18 Kcal/100 g. Originar din Asia Centrala, in
Europa a fost adus din Persia de catre arabi, mai intai in Spania, apoi s-a raspandit in
celelalte tari, incepand cu secolul al Iv-lea.
Utilizari: Consumat in diferite preparate in regimul alimentar al copiilor, batranilor si
convalescentilor.
Salata verde din frunze de spanac, suc de lamaie, putin ulei si sare dupa gust.
Suc de spanac, 1 pahar in fiecare dimineata in depresiile fizice si nervoase.
Extractul de spanac (100 ml suc proaspat) in adaos cu 30 g polen apicol (pulbere)
stimuleaza secretia pancreatica.
Vin tonic: 750 ml vin rosu si 200 ml suc de spanac. Se recomanda o lingura de trei ori
pe zi, inainte de mese.
Semintele de spanac macinate fin (100 g), in adaos cu miere (400 g), administrate o
lingurita de trei ori pe zi, au efect laxativ in constipatie habituala si hemoroizi.
Alte indicatii: anemie, astm bronsic, cardiopatie ischemica, diabet zaharat, gripa,
obezitate, menstruatie abundenta, hipertensiune arteriala, palpitatii, ateroscleroza,
remineralizant, vermifug etc.
Contraindicatii: nu se recomanda consumul unor mari cantitati de spanac in cazul
persoanelor cu afectiuni hepatice, reumatism, litiaza renala, inflamatii intestinale.
Stevia(Rumex patienta)
Stevia este o planta ierboasa, cu frunze alungite, de culoare verde, care poate creste
Page 174 of 1147
spontan, mai ales in regiunile umede, in vaile raurilor, la liziera padurilor sau cultivata
(in tara noastra, pe suprafete restranse, in Oltenia si Moldova). Este bogata in saruri de
calciu, potasiu, fier, magneziu, vitamina C, avand aceleasi indicatii ca si spanacul.
Are actiune laxativa prin acidul crisofanic.
Maceratul (24 ore) din 20-30 g frunze proaspete tocate, la un litru de apa, are efect
diuretic, depurativ si laxativ. Cel mai frecvent se prepara sub forma de ciorbe sau
mancaruri.
Untisorul
(Ficaria ranunculoides) Este o planta mica, herbacee, vivace, cu frunze rotunde,
lucioase si carnoase, de culoare verde. Sunt utilizate frunzele, dar si radacinile, pentru
proprietatea lor de a ameliora circulatia venoasa. Sunt indicate in tratamentul
hemoroizilor sau al varicelor. Se prepara ca salate sau ciorbe.
Loboda de gradina
(Atriplex hortensis) Loboda este o planta cu frunze catifelate, elastice si fara luciu, de
culoare rosie-visinie (sau verde). Este rezistenta la frig si apare primavara, devreme.
Principalii constituenti sunt similari cu cei ai spanacului. In gastronomie, frunzele sale
sunt utilizate in special pentru ciorbe. Are proprietati depurative, diuretice,
remineralizante, vitaminizante, fiind indicata in afectiuni ginecologice, hepatice si
renale. Semintele au efect purgativ (1/2 lingurita pulbere, de doua ori pe zi).
Salata verde
(Lactuca sativa) Productia de salata verde de cultura a crescut in ultimii 30 de ani intrun ritm geometric. Salata verde provenita din specia salbatica Lactuca scarola a fost
cunoscuta si cultivata din vremuri indepartate de catre egipteni, greci si romani. In
prezent, se cultiva in toate tarile globului, avand o perioada de vegetatie redusa.
Aceasta crestere spectaculoasa a consumului se datoreaza proprietatilor si compozitiei
sale. Saraca in protide si substante grase (1-2%), este bogata in minerale si, mai ales, in
fibre vegetale care previn cancerul de colon.
Se consuma ca atare, sub forma de salate, in amestec cu alte legume crude, ulei, sare si
suc de lamaie.
Folosita abundent la masa de seara, favorizeaza instalarea unui somn linistit, combate
constipatia si provoaca evacuarea bolului alimentar in dimineata urmatoare.
Maceratul (24 ore) din 80 g frunze de salata tocate la un litru de apa are efect antiseptic,
calmant, diuretic. Se indica in inflamatii intestinale, nefrita, hiperexcitabilitate nervoasa
si sexuala, psihoastenie. Semintele sunt indicate, in general, in afectiuni respiratorii,
fiind calmante ale tusei si antiasmatice. 100 g seminte macinate fin, in adaos cu 400 g
miere, se administreaza o lingurita pe zi, dimineata.
Patrunjelul(Petroselinum crispum)
Page 175 of 1147
Originar din zonele limitrofe cu Marea Mediterana, patrunjelul este nelipsit din
bucataria gospodinelor. Se foloseste la aromatizarea diferitelor mancaruri, insa putini
sunt cei care stiu ca aceasta planta poseda virtuti terapeutice importante in hipertensiuni,
dismenoree, alcoolism, tabagism, afectiuni renale si intoxicatii alimentare.
Frunzele si radacina sunt bogate in saruri minerale: sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier;
vitamine: A, C, B1, B2.
Aceasta compozitie explica proprietatile remineralizante si tonifiante ale patrunjelului.
S-a pus in evidenta si un fitohormon-estrogen: apiolul, care intra in compozitia unor
preparate farmaceutice.
Utilizari: Se consuma in diverse preparate culinare sau salate de cruditati ca tonic,
aperitiv si stomahic.
In tumori maligne se administreaza 40 g frunze proaspete de patrunjel, asociat cu
regimul Oschawa si alte remedii.
Radacina maruntita foarte bine si amestecul de frunze, radacina si seminte, foarte bine
macinate, administrate inainte de mese, o lingurita sublingual 7-10 minute, au actiune
hipotensiva, antiastmatica, diuretica.
Frunzele: Contra manifestarilor alcoolismului sau tabagismului este indicat consumul a
20-30 g/zi frunze de patrunjel proaspete. In plus, face sa dispara si mirosul urat al gurii.
Sucul de planta verde (100-150 ml/zi) se ia cu cateva zile inainte de menstruatie, ca
emenagog in caz de menstruatii neregulate si dureroase. Se pot adauga 20 g polen
apicol.
Semintele (un varf de cutit inainte de mese) au efect afrodisiac.
Extern: - Contra pistruilor se fac aplicatii de doua-trei ori pe zi, 20 de zile, cu suc
proaspat.
Pentru a favoriza disparitia echimozelor: se aplica pe piele cataplasme cu planta tocata.
Aceasta metoda se poate aplica cu succes si in purpura trombocitopenica idiopatica,
alaturi de alte remedii.
Spalaturi vaginale antileucoreice cu macerat (24 ore) din 30 g planta maruntita la 100
ml apa.
In final, trebuie precizat ca primavara sunt numeroase situatiile in care oamenii sufera
de guturai, raceala, gripa sau viroze respiratorii. Astfel de manifestari patologice, dupa
cum se stie, sunt specifice sezonului rece. Daca ele apar si in perioada de trecere la
caldura, aceasta arata o sensibilitate exagerata la curenti de aer, apa rece sau alte situatii
favorizante. Aceasta sensibilitate este cauzata de cele mai multe ori de o alimentatie
neadecvata sezonului cald, bogata in grasimi animale, carne, branzeturi etc., care
"incarca" excesiv organismul.
Unele din "canalele fiziologice" ale organismului vor fi "blocate" de reziduurile
alimentare, capacitatea de reactie a organismului va scadea, iar germenii patogeni vor
gasi un mediu propice de dezvoltare. Prin: febra, transpiratii, greata, varsaturi, diaree,
tuse, organismul cauta sa deblocheze "canalele fiziologice" si sa-si restabileasca
reactivitatea. Devine astfel evidenta necesitatea respectarii unei diete in concordanta cu
sezonul in care ne aflam. Cura de primavara cu verdeturi mentine organismul sanatos,
viguros si puternic, in armonie cu Natura si Universul.
Page 176 of 1147
Mararul
Scurt istoric
Originea acestui zarzavat-minune s-a pierdut in timp. Se pare ca initial a crescut
spontan, atat in sudul Europei, cat si in India si sudul Chinei, fiind luat mai apoi in
cultura si raspandit in toata lumea. Era cunoscut si utilizat in vindecare si ca aliment in
Egiptul Antic, in Roma si in Grecia Antica.
Boli care se vindeca cu marar
Astenie - lasati sa macereze, timp de 8 zile, 20 de linguri de seminte de marar intr-un
litru de vin rosu bun. Filtrati si beti dupa fiecare masa cate un paharel din acest excelent
intaritor.
Intern:
Ciclul menstrual neregulat sau dificil, lipsa ciclului menstrual - remediul cu adevarat
magic in toate aceste afectiuni este pulberea de inflorescente si seminte de marar,
obtinuta prin macinarea cu rasnita electrica de cafea. Tratamentul dureaza trei luni si
consta in administrarea acestei pulberi: se ia o lingurita rasa, de patru ori pe zi, pe
stomacul gol, cu putina apa. In timpul acestui tratament, se reduce pe cat posibil
consumul de carne, se elimina din alimentatie zaharul si inlocuitorii lui artificiali si
alimentele cu aditivi sintetici.
Colici - de cum apar durerile, fierbeti circa 10 minute o lingurita de marar intr-o ceasca
de lapte si beti cat puteti de cald. O sa va simtiti imediat mai bine.
Dureri menstruale - macinati fin in piua sau cu rasnita electrica de cafea inflorescente
uscate de marar. Luati in fiecare zi, de trei ori, pe stomacul gol, cate o lingurita din
pulberea astfel obtinuta, tineti-o sub limba vreme de cateva minute, dupa care inghititi-o
cu putina apa.
Digestie dificila, varsaturi - in Vrancea si Buzau, babele mestere puneau intr-o cana de
apa fierbinte seminte de marar cat se pot lua cu trei degete, lasau sa se infuzeze 20 de
minute, dupa care o administrau calda suferindului. Este un excelent intaritor al
aparatului digestiv.
Eczeme, eczema cauzata de disfunctii cortico-suprarenale - se piseaza foarte bine 10
inflorescente de marar, se pun intr-un borcan, se adauga rachiu de buna calitate atat cat
sa le acopere complet, dupa care se inchide borcanul si se lasa la macerat vreme de 10
zile. Dupa trecerea acestei perioade, se filtreaza totul, se ia o lingurita intr-un pahar de
apa de trei ori pe zi, pe stomacul gol. Pentru mai multa eficienta, in borcanul in care se
face maceratia se mai adauga 2-3 inflorescente de telina si un fir de ceapa verde.
Gripa - pentru a o preveni, mestecati seminte de marar.
Page 177 of 1147
Hemoroizii - se tratau in Tara Fagarasului cu floare de marar. 4-5 inflorescente se pisau

putin, apoi se lasau in jumatate de litru de apa de seara pana dimineata. Se bea acest
leac dimineata si la pranz, cate o cana, pe stomacul gol. Hemoroizii deveneau mai putin
durerosi si se puteau trata direct cu unsoare de tataneasa si filimica.
Lauzie - lauza se va intrema mai repede si va avea san bogat, daca va bea o cana de
lapte in care s-a pus cat era fierbinte o lingurita de seminte de marar.
Meteorism (gaze intestinale) - inainte si dupa masa, luati cate un sfert de lingurita de
seminte de marar pisate. Efectul de reducere a gazelor va fi rapid.
Osteoporoza - frunzele de marar adaugate in salatele de cruditati produc in timp
ameliorari miraculoase ale acestei afectiuni. Efectul este mult mai puternic daca veti bea
vreme de o saptamana pe luna preparatul obtinut prin macerarea peste noapte a unei
inflorescente de marar cu tot cu seminte, zdrobita, intr-o cana de apa.
Retentie de urina - considerat drept un diuretic excelent, mararul este indicat tuturor
acelora care urineaza "picatura cu picatura". Se consuma frunzele proaspete, nefierte.
Extern:
Hemoroizi - 5 linguri de seminte de marar se oparesc cu o ceasca de apa clocotita si se
lasa sa stea o jumatate de ora, dupa care se fac spalari locale cu vata inmuiata in aceasta
solutie.
Ochi - contra inflamatiei ochilor si a pleoapelor folositi pentru uz extern un decoct de
seminte de marar (30 g intr-un litru de apa), fierte timp de 5 minute. Aplecati-va fata
deasupra vasului luat de pe foc si acoperiti-va capul cu un prosop.
Urcior - o lingura de seminte se pune intr-o cana cu apa clocotita, se acopera si se lasa
sa stea 20-25 de minute. Se filtreaza si se fac tamponari cu vata cu aceasta infuzie.
Frumusete
Pentru cresterea sanilor - se macina in piua sau cu rasnita electrica de cafea 20 de
linguri de seminte de marar. Pulberea astfel obtinuta se pune intr-un borcan, dupa care
se toarna deasupra doua pahare de spirt alimentar indoit cu apa. Se inchide borcanul, se
lasa la macerat timp de 10 zile, apoi se filtreaza. Se iau din acest preparat 3-4 lingurite
pe zi, diluate in apa, pe stomacul gol. Efectele apar in maximum o luna si sunt uluitoare.
Tratamentul, pentru stabilizarea efectelor, se tine sase luni la rand.
Cosuri, ten iritat - 2 linguri de seminte se pun intr-o jumatate de cana cu apa clocotita,
se acopera si se lasa sa stea 20-25 de minute. Se filtreaza si se fac tamponari cu vata cu
aceasta infuzie.
Tenul obosit - pentru a trata un ten obosit macinati cu o rasnita (ca pentru piper)
jumatate de lingura de seminte de marar si puneti faina astfel obtinuta intr-o farfurie
adanca. Turnati apa clocotita si aplecati-va putin fata deasupra aburilor, acoperind capul
Page 178 of 1147
si vasul cu un prosop.
Contraindicatii
Inflorescentele, frunzele si semintele, mai ales in cantitati mari, sunt contraindicate
persoanelor cu stomac foarte sensibil. Semintele sunt contraindicate in cancer (mai ales
ovarian si mamar), chist si fibrom uterin, mastoza, hipermenoree (ciclu menstrual
abundent). Se administreaza cu prudenta femeilor care au sindrom premenstrual.
Cateva secrete
Semintele de marar au un efect hormonal extrem de puternic. Ele au o actiune identica
cu a hormonului estrogen. Estrogenul este hormonul care este implicat in organism in
procesele de crestere si intretinere ale pielii, in producerea de secretii ale mucoaselor, in
dezvoltarea caracterelor feminine. La femei, semintele de marar produc cresterea
sanilor, subtierea vocii, largirea bazinului si subtierea taliei. Ele mai confera pielii
finete, incetinesc ritmul de crestere si impiedica aparitia de noi fire de par in regiunea
axiala, faciala, pubiana etc.
Magie
Folosirea mararului ca leac magic dateaza inca din Antichitate. Chinezii, care il utilizau
pentru vindecarea multor boli, spuneau ca are un efect magic de intarire a organismului,
avand proprietatea de a mentine vitalitatea si tineretea nealterate de trecerea timpului. In
anumite zone ale Frantei, se crede ca ramurile de marar uscat atarnate de o grinda a
casei alunga spiritele rele.
Descoperiri arheologice foarte recente, facute langa un lac din Elvetia, au aratat, insa, ca
aceasta planta era cunoscuta si folosita in Europa cel putin cu 7000 de ani inainte, fiind
cultivata la o distanta de sute de kilometri de tarmul Mediteranei, unde creste spontan.
Interesant este si ca acest zarzavat a "migrat" foarte de timpuriu din sudul Europei catre
Asia indepartata. Mararul a fost intens folosit si in medicina tibetana (Unani), si in cea
indiana (Ayurveda), unde era administrat ca tonic digestiv, antiinfectios si
antiinflamator. In Antichitate, romanii pretuiau in mod special mararul, care era un
remediu de prim ajutor contra tulburarilor digestive si a durerilor de cap ce apareau
dupa petrecerile prea imbelsugate. In medicina populara romaneasca, sucul proaspat sau
decoctul obtinut din tulpinile de marar se dadea contra bolilor de inima si contra tusei,
dar si pentru diverse "boli femeiesti" ori pentru "boli de pantece". O parte din secretul
frunzelor sale fine, de un verde ambrat, este constituit de uleiul aromat pe care il contin,
o substanta cu proprietati terapeutice exceptionale. Uleiul aromatic din marar actioneaza
in special asupra sistemului digestiv si a celui nervos, dar are si alte actiuni, asa cum
vom vedea in cele ce urmeaza:
Modalitati de preparare si de administrare a mararului
Pentru a obtine sucul de marar, se mixeaza (cu ajutorul mixerului electric) o mana de
frunze proaspete, la care s-au adaugat 6-10 linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de
ora sa macereze si se filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa
fie pastrata la frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de
marar de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de radacina de morcov.
Page 179 of 1147
De regula, se ia de 2 ori pe zi cate un sfert de pahar (50 ml) de suc de frunze de marar,
diluat in alt sfert de pahar de suc de morcov.
Infuzie
Se pun la macerat trei lingurite de frunze uscate sau o mana de frunze proaspete de
marar, in jumatate de litru de apa, vreme de 8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul
rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de
litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In
final se amesteca cele doua extracte, obtinandu-se aproximativ un litru de infuzie
combinata, care se foloseste intern (2-3 cani pe zi).
Mararul ca adaos in mancare
Adaugat in hrana de zi cu zi, mararul este deopotriva un condiment si un conservant
excelent. Pus in ciorbe sau in tocanite, el prelungeste "termenul de valabilitate" al
acestora cu cel putin 24 de ore, deoarece uleiul volatil pe care il contine impiedica
declansarea proceselor de fermentatie. Pus in salate, in sandviciuri sau in sosuri, le face
mai digerabile si le intensifica gustul. In medicina Ayurveda se face din frunze de marar
tocate fin si din iaurt (putem obtine acest amestec prin mixare) un sos racoritor, care se
consuma in zilele calduroase, dar si atunci cand consumam hrana picanta, uscata sau
fierbinte.
Tratamente interne
* Hipoaciditate, indigestie - se consuma cantitati moderate (1 lingurita) de marar verde
tocat inainte de masa sau la felul intai. In doze medii si mici, mararul este un excelent
stimulent al secretiei de sucuri gastrice si de bila, ajutand la procesul digestiv. Interesant
este ca, in doze mari, mararul are efectul opus, inhiband secretia de sucuri gastrice si
fiind foarte util in tratarea gastritei hiper-acide.
* Gastrita hiperacida - se pun 2-4 lingurite de marar taiat marunt in 250 ml de iaurt (de
preferinta de tip Bifidus) si se amesteca folosind mixerul electric, dupa care se lasa 40
de minute sa se intrepatrunda componentele. Se consuma acest remediu pe stomacul
gol, de doua ori pe zi. Asupra majoritatii suferinzilor de gastrita acest remediu are efecte
calmante ale durerii, reduce secretia acida, normalizeaza digestia si apetitul.
* Balonare, colita de fermentatie - substantele volatile continute de marar impiedica
dezvoltarea in exces a bacteriilor din intestin, prevenind formarea de gaze si aparitia
colicilor abdominale. Se face o cura cu o durata de o luna, timp in care se consuma la
fiecare masa cate o lingurita de frunze proaspete de marar tocate marunt.
* Colita de putrefactie - inainte de fiecare masa se consuma o salata de varza, de
castraveti sau de salata verde, in care se adauga 2 lingurite de marar tocat si o lingurita
de otet de mere. Tratamentul se face vreme de 1-2 luni si are un efect de reglare a florei
intestinale foarte rapid si sigur.
* Candidoza digestiva - se consuma zilnic jumatate de litru din preparatul cu marar si
iaurt Bifidus, descris la gastrita hiper-acida. Se face o cura de 30 de zile cu acest
remediu care, desi pare foarte simplu, are o actiune extrem de complexa. Frunzele de
marar contin substante aromatice cu un efect antifungic foarte puternic, in timp ce
iaurtul Bifidus reface flora digestiva normala, ceea ce duce la inhibarea dezvoltarii
Page 180 of 1147
tulpinilor agresive de Candida.

* Diskinezie biliara - substantele amare si uleiul esential continut de frunzele de marar
stimuleaza varsarea bilei in colecist. Se consuma cate 50 ml de suc de marar, de doua
ori pe zi, in cure de 2 saptamani. Tratamentul are si efecte antiinflamatoare asupra
vezicii biliare, ceea ce il recomanda si ca adjuvant in colecistita.
* Sughit, spasme digestive - la nevoie, se mesteca indelung cateva tulpini de marar. Este
un remediu folosit cu succes inca din evul mediu, cand era administrat in timpul
banchetelor pentru a preveni disconfortul mesenilor. Explicatia eficientei sale este
existenta unor substante in marar cu efecte antispastice puternice. Daca tratamentul
acesta nu da totusi rezultate, se poate recurge la unul mai puternic: se opareste o
lingurita de seminte de marar cu o cana de apa clocotita, se lasa la infuzat vreme de 10
minute, apoi se filtreaza si se consuma infuzia astfel obtinuta, cat de calda posibil.
Efectul calmant digestiv si antispastic al acestui remediu este foarte rapid.
* Adjuvant in cistita si in nefrita - consumarea a 50 ml de suc proaspat de marar (obtinut
prin metoda descrisa in acest articol), de 2-3 ori pe zi, in cure de doua saptamani, are un
foarte bun efect antibacterian si antifungic asupra aparatului urinar. Conform unor studii
recente, sucul de frunze de marar este si un puternic diuretic si stimulent al activitatii
rinichilor, ajutand la prevenirea si la combaterea calculozelor renale.
* Infectie cu stafilococ auriu - un studiu facut de o echipa de cercetatori din India si din
Argentina, sub conducerea dr. Gurdip Singh, a pus in evidenta o puternica actiune
antibiotica a frunzelor si a semintelor de marar. Ca adjuvant in infectia cu
Staphylococcus aureus, se administreaza sucul din frunze, cate 100 ml pe zi, in doua
reprize, in cure de 2 saptamani. Suplimentar, se administreaza si uleiul volatil de marar
(se gaseste in magazinele naturiste), cate 4 picaturi, de trei ori pe zi. Ambele remedii au
efecte antibiotice puternice, avand o eficienta demonstrata si contra altor bacterii, cum
ar fi Bacillus cereus sau Pseudomonas aeruginosa.
* Alaptare, refacere rapida dupa nastere - frunzele de marar proaspete, mestecate zilnic
de femeile care au nascut de curand, sunt un excelent tonic fizic si nervos, ajutand la
recapatarea apetitului, stimuland secretia lactica, imbunatatind calitatea laptelui,
favorizand resorbtia tesuturilor aparute "in plus" in timpul graviditatii. Pentru a spori
secretia de lapte, un remediu simplu si uluitor de eficient este sandiviciul cu marar,
adica painea unsa cu unt si presarata cu putina sare si cu mult marar tocat fin. Se
consuma acest "medicament" dimineata si seara. Efectele de stimulare a lactatiei sunt
cel mai adesea impresionante.
* Postmenopauza - frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen, hormonul
feminin care incetineste foarte mult procesele de imbatranire, catifeleaza pielea, face ca
pilozitatile sa creasca mult mai lent, ajuta la mentinerea fermitatii tesuturilor si previne
uscarea mucoasei vaginale. Salatele asezonate cu mult marar sunt asadar recomandate
in aceasta perioada a vietii, cand, in general, zarzavaturile si legumele proaspete sunt
mai necesare ca oricand.
* Osteoporoza - dupa varsta de 40 de ani, consumul de marar verde, dar si de alte
alimente cu efecte usor estrogene, cum ar fi uleiul de masline, graul germinat sau
semintele de fenicul, este o excelenta premisa pentru prevenirea pierderii de substanta
osoasa. Macar de doua ori pe an, primavara si la sfarsitul verii, faceti o cura cu salate de
cruditati, pe care sa le asezonati cu marar din belsug (minimum 20 de grame pe zi).
* Obezitate, retentie de lichide - mararul verde are efect diuretic puternic si regleaza
Page 181 of 1147
apetitul alimentar, fiind recomandat in mod special atunci cand vrem sa slabim. Se face
o cura cu suc de marar, din care se administreaza cate 50 de ml, de doua ori pe zi, cu 5
minute inaintea mesei de pranz si a cinei. Cura dureaza 2 luni si se poate relua dupa o
pauza de 3 saptamani. Atunci cand simtiti apropierea iminenta a unui "acces de foame",
mestecati foarte lent si indelung cateva fire de marar proaspat. Are efecte calmante
psihice si regleaza apetitul.
* Dureri de cap - in medicina traditionala a popoarelor europene nordice, mararul este
renumit pentru efectele sale echilibrante asupra sistemului nervos. Mestecarea catorva
tulpini verzi de marar combate eficient durerile de cap (inclusiv cele insotite de
ameteala si de varsaturi), reda acuitatea si claritatea simturilor celor surmenati.
* Adjuvant in insomnie - flavonoidele si unele oligoelemente continute in marar
stimuleaza productia asa-numitilor "hormoni ai somnului" (de fapt sunt niste
neurotransmitatori eliberati de catre scoarta cerebrala). La masa de seara se recomanda,
asadar, o salata de cruditati in care sa punem macar 30 de grame (o legatura) de frunze
de marar proaspete, tocate foarte fin.
* Raceli (viroze respiratorii) - se recomanda administrarea sucului de marar, cate 100
ml pe zi, consumat in mai multe reprize. Are efect usor febrifug, diminueaza senzatia de
vertij, durerile musculare si articulare din timpul gripei. In plus, previne suprainfectiile
bacteriene si usureaza respiratia, decongestionand caile respiratorii. O reteta de
medicina populara care da efecte foarte bune contra racelii este mujdeiul facut din 2
catei de usturoi zdrobiti, o jumatate de lingurita de otet, 3 linguri de apa si o legatura de
marar taiat foarte marunt. Desi are nume de aliment, mujdeiul cu mult marar este un
adevarat medicament. Incercati si va veti convinge de acest lucru.
* Astm bronsic - kampferol este numele unei substante (o flavonoida) continuta de
catre frunzele proaspete de marar si care are efecte antiinflamatoare si antihistaminice
exceptionale. Bolnavilor de astm bronsic, de bronsita alergica si de alergii respiratorii in
general le este recomandata cura cu marar, din care se consuma cate 30-40 de grame
zilnic, vreme de 4-6 saptamani. Cura diminueaza inflamatia cailor respiratorii, ajuta la
decongestionarea acestora de secretiile in exces, diminueaza sensibilitatea alergica a
organismului pe ansamblu.
* Valori ridicate ale colesterolului negativ (LDL) - un studiu de medicina experimentala
facut in anul 2006 in laboratoarele Universitatii "Isfahan" din Iran a demonstrat ca
administrarea de doze repetate de marar duce in 6 saptamani la o reducere a
colesterolului din sange cu peste 10%. Ca atare, se recomanda introducerea acestui
zarzavat proaspat in alimentatie, consumand minimum 30 de grame de marar, in cure
cat mai indelungate.
* Prevenirea cancerului - consumul zilnic de zarzavaturi din familia Apiaceae, din care
fac parte alaturi de marar si patrunjelul, telina, morcovul si leusteanul, tine boala
canceroasa la distanta. Aceasta datorita flavonoidelor, substantelor aromatice si a
clorofilei continute de aceste zarzavaturi, care previn mutatiile celulare, inhiba cresterea
tumorilor si declanseaza apoptoza (programul de auto-distrugere) a celulelor maligne.
* Adjuvant in cancerul pulmonar, in cancerul cavitatii bucale - anumite substante
(monoterpene) continute in frunzele de patrunjel si, mai ales, in frunzele de marar,
previn actiunea cancerigena a unor gaze si suspensii toxice, cum ar fi cele eliminate de
autovehiculele cu ardere interna, de gropile de gunoi sau de tigarile aprinse. Aceste
"otravuri" pe care le respiram, vrand nevrand, zilnic, sunt responsabile in foarte mare
Page 182 of 1147
masura de multitudinea formelor de cancer al cailor respiratorii, care afecteaza in

prezent milioane de oameni din intreaga lume. Cele doua zarzavaturi sunt eficiente insa
nu doar in prevenirea, ci si in tratarea afectiunilor tumorale care afecteaza respectivele
segmente. Se recomanda consumul zilnic a cate 20-30 de grame de marar si aceeasi
cantitate de patrunjel verde, in cure de minimum 3 luni.
Tratamente externe
* Respiratie cu miros neplacut, gingivita - poate parea greu de crezut, dar mararul este
stramosul... pastei de dinti. Cu 2000 de ani in urma, parintele medicinii, Hipocrate,
recomanda ca dupa fiecare masa sa fie mestecate indelung in gura cateva tulpini de
marar. El spunea ca acest remediu nu doar improspateaza respiratia, ci si curata dintii,
mentine sanatatea gingiilor si previne inflamatiile mucoasei bucale. Cercetarile
moderne ii dau dreptate lui Hipocrate, efectele antibiotice si antiinflamatoare ale
substantelor continute de frunzele proaspete de marar justificand din plin utilizarea
acestuia ca produs pentru mentinerea igienei cavitatii bucale.
* Adjuvant in blefarita si in conjunctivita - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie
combinata de marar. Compresa astfel obtinuta se pune peste ochii cu pleoapele inchise,
tinandu-se vreme de 1-2 ore (din timp in timp, compresa se mai inmoaie in infuzie
pentru a fi pastrata umeda). Tratamentul are efecte antibacteriene si antiinflamatoare,
reduce senzatia de jena si de mancarime la nivelul ochiului.
Precautii si
contraindicatii
Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada
sarcinii, fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere. Administrarea mararului
se va face in doze care vor creste gradat, o cantitate mare de marar consumata de o
persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente
digestive, la inapetenta, la dureri de cap. Pentru a obtine efectele terapeutice scontate,
consumati doar mararul proaspat. Tulpinile de marar pastrate in borcanele cu apa isi
pierd rapid proprietatile terapeutice, desi isi mentin mai multa vreme culoarea verde.
Daca doriti sa pastrati mai mult timp mararul inainte de a-l intrebuinta, puneti-l in pungi
de plastic si tineti-l in frigider, dar nu mai mult de 4 zile.
Tarhonul
Scurt istoric
Tarhonul este o planta adusa din indepartatul Caucaz. Arata ca o tufa inaltuta - poate
ajunge la un metru -, cu frunze inguste si destul de lungi. Ea creste foarte ramificata,
incat trebuie legata ca sa nu se rupa. Se recolteaza cu putin timp inainte de inflorire,
prin tundere. Culese primavara, frunzele sale pot fi folosite la prepararea unei salate
foarte aromate si cu proprietati medicinale deosebite. Este o planta adeseori folosita in
arta culinara, dar si in medicina populara, mai ales in Ardeal.
Page 183 of 1147
Boli care se vindeca cu tarhon

Intern:
Anorexie - contra lipsei poftei de mancare (inclusiv la convalescenti si la anorexicii
cronici) se mesteca doua-trei frunze, crude sau uscate, pe stomacul gol, cu cateva
minute inainte de masa. Este un leac popular care nu da gres.
Arterita, ateroscleroza - trei maini de frunze de tarhon se taie marunt, se pun intr-un
borcan si se acopera cu jumatate de litru de otet de mere, lasandu-se sa stea astupat
vreme de 7 zile. Se filtreaza si se bea pe stomacul gol cate un paharel inainte de masa.
Ascita - se mananca frunze de tarhon crude, pe stomacul gol, minimum 7 frunze pe zi.
Batranete - frunzele de tarhon, tocate fin si puse in salata de cruditati sau adaugate in
ciorbe, dupa ce s-au racit, au efect intineritor. Ele ajuta la regenerarea ficatului, reduc
colesterolul, curata vasele de sange si au efect antireumatic.
Cancer - in dietele cu cruditati anticancer, condimentarea cu tarhon a salatelor si
ciorbelor catalizeaza procesul de vindecare. S-a observat la populatiile care consuma
din belsug aceasta planta o reducere a incidentei cancerului gastric si intestinal.
Cancer gastric - trei maini de tarhon proaspat se dau prin masina de tocat (sau se
zdrobesc in mixerul electric, dupa ce am adaugat putina apa), dupa care se storc bine
intr-un tifon. Sucul astfel obtinut se bea imediat cu o lingura, pe stomacul gol. Cura tine
minimum o luna. Sucul poate fi conservat vreme de 12 ore, la frigider (4C).
Colecistita, colici biliare - peste o lingurita de frunze uscate sau doua lingurite de frunze
proaspete se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa sa infuzeze 20 de minute. Se bea
fierbinte, pe stomacul gol. In colecistita cronica este mai bun maceratul - in loc de apa
fierbinte folosim apa rece in aceeasi cantitate si lasam la macerat, la temperatura
camerei, vreme de patru ore, frunzele bine maruntite cu apa.
Colita de putrefactie - trei zile la rand nu se mananca decat fructe si legume proaspete
(eventual foarte putina paine) si se consuma supe de legume condimentate din belsug cu
tarhon. Inainte si dupa fiecare masa se mesteca 2-3 frunze de tarhon.
Dinti (pastrarea integritatii dintilor) - s-a observat ca persoanele care consuma frecvent
tarhon crud au o dantura mai sanatoasa. Tarhonul, se pare, protejeaza dintii impotriva
aparitiei cariei dentare si tartrului, intarindu-le, de asemenea, si radacina.
Dureri de dinti - o mana de tarhon (cu tot cu radacini) tocat se pune intr-un borcan si se
acopera cu otet, se astupa si se agita bine (30 de minute). Se scoate apoi tarhonul, se
mesteca putin in gura si se tine in locul dureros.
Dureri gastrice, gastrita - atunci cand durerile apar dupa masa, leacul este o cana cu ceai
de tarhon: 1-2 lingurite de tarhon se oparesc vreme de 15-20 de minute cu o cana de apa
clocotita. Se bea cu inghitituri mici.
Page 184 of 1147
Tulburari de crestere la copii manifestate prin: deficiente de vorbire, pubertate precoce,

diferite tulburari hormonale - ideala este o cura de o luna, in care se beau inainte de
fiecare masa 3 lingurite de suc. Daca nu avem la dispozitie tarhon proaspat, se foloseste
un macerat din tarhon uscat in otet de mere: peste 10 linguri de tarhon bine maruntit se
pun 40 de linguri de otet de mere si miere. Se lasa la macerat doua saptamani, dupa care
se filtreaza. Se iau 3-6 lingurite din acest otet medicinal inainte de fiecare masa.
Reumatism, dureri reumatice - peste trei maini de tarhon maruntit se pune un litru de
rachiu de drojdie. Se astupa, se lasa la macerat o luna, dupa care se filtreaza. Se iau in
fiecare zi 5 linguri din acest preparat diluate in apa. Cu acest preparat se fac si frectii pe
locurile dureroase.
Sughit - peste o lingurita de tarhon se pune o jumatate de ceasca de apa fierbinte. Se
lasa cateva minute, dupa care infuzia astfel obtinuta se bea calda, inghititura cu
inghititura.
Valori crescute ale colesterolului (dislipidemie) - cu 15 minute inainte de fiecare masa,
se consuma 3-4 frunzulite mature de tarhon, mestecandu-le bine inainte de a le inghiti.
Viermi (paraziti) intestinali - trei maini de tarhon nemacinat se pun cu jumatate de litru
de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza. Maceratul rezultat se pune deoparte,
iar planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o jumatate de litru de apa, dupa care
se lasa la racit si se filtreaza. Se combina cele doua extracte, obtinandu-se un ceai care
se bea in doua reprize - jumatate din cantitate dimineata si jumatate seara. Tratamentul
se repeta zilnic, vreme de doua saptamani. Este valabil pentru ascarizi, oxiuri si tenie.
Extern:
Dureri de cap - doua maini de frunze proaspete de tarhon se pun intr-un borcan si se
acopera cu spirt indoit cu apa; se astupa si se lasa la macerat 10 zile. Se filtreaza apoi si
se pun in sticlute. Se maseaza cu acest preparat ceafa, fruntea si tamplele.
Cateva secrete
In ciorbe si supe nu se pun frunze de tarhon albastrite, pentru ca le strica gustul.
Tarhonul este adesea folosit in preparatele din carne, deoarece le diminueaza toxicitatea
si le face mai usor de digerat.
O ramurica de tarhon pusa in otet ii da acestuia un gust mult mai bun si asigura
pastrarea indelungata.
Pentru persoanele care au regim fara sare (in boli cum ar fi hipertensiunea, ischemia
cardiaca, hipertiroidia), tarhonul este cel mai bun inlocuitor al acesteia.
Prezenta tarhonului in mancare o face mai satioasa si mai digerabila.
Tarhonul este un condiment salvator pentru bucatari, deoarece cateva frunze de tarhon
pot schimba total gustul unei mancari fade.
Tarhonul se pune la uscat in buchete, care se atarna de o sfoara. Din 4 kilograme de
tarhon umed se obtine un kilogram uscat.
Page 185 of 1147
Magie
In medicina magica i se atribuiau tarhonului virtuti purificatoare, el putand sa scoata
rautatea din trupul bolnav. Cand bolnavul nu mai dadea semne de intremare si nu mai
putea manca, i se dadea sa bea pe inima goala zeama proaspata de tarhon, ca sa scoata
rautatea si sa-i vina puterea.
Salvia
"Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori", se spunea in Evul Mediu. O
credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. "Salvia" vine din latinescul
"salvare" - a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu
protocol.
Despre aceasta planta extrem de aromata, cu frunze verzi, albicioase, si flori rozalbe si
violete, se spunea in Antichitate ca este sacra, fiind adusa pe pamant chiar de zei. "Cine
are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropie" - spune un vechi proverb
chinezesc. Medicii greci si romani - Galen, Plinius, Dioscoride - elogiaza si ei salvia,
considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu efecte protectoare magice. In Roma
antica, salvia era considerata o planta sacra, fiind adunata cu un intreg ritual. Cel care
oficia ceremonialul aducea drept jertfa paine si vin, imbracat intr-o tunica alba. Romanii
interziceau folosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu
salvia. Mai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, fiind
folosita ca detoxifiant, protector impotriva diverselor infectii care apar in aceasta
perioada, tonic nervos si psihic, reintineritor. Se credea ca acela care va consuma salvie
inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura. Exista multe mituri
terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste
sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica. Salvia este o planta cercetata intens, careia
medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice. Ea nu este doar un medicament
natural cu multiple aplicatii, ci si un leac excelent pentru mentinerea sanatatii.
Si in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari. Avand o
mare sensibilitate la ingheturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingrijiri
speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in zonele sudice ale
tarii. De la ea se folosesc frunzele si partile aeriene inflorite, care sunt foarte bogate in
uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent. Gasim aceasta planta sub
forma de ceai in practic toate magazinele specializate de tip Plafar, la fel ca si anumite
preparate pe baza de salvie, cum ar fi tinctura.
Pulberea
Se obtine prin macinare cat mai fina cu rasnita electrica de cafea. Depozitarea pulberii
de salvie se face in borcane de sticla inchise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o
perioada de maximum doua saptamani (deoarece uleiurile volatile se evapora foarte
rapid). De regula, se administreaza de 3-4 ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe
stomacul gol.
Page 186 of 1147
Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de salvie, peste care se
adauga doua pahare (400 ml) de alcool alimentar de 50 de grade. Se inchide borcanul
ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata va fi pusa in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate o
lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe zi. Este folosita ca echilibrant nervos si
hormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei.
Vinul stimulant de salvie
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de salvie si se lasa
sa se macereze vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri din
acest vin, inainte sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de salvie
stimuleaza apetitul si invioreaza. Luat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune
medicul francez Jean Valnet - este un extraordinar remediu contra surmenajului si a
asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative. Potrivit aceluiasi medic,
vinul cald de salvie este un excelent profilactic pentru raceala si gripa.
Otetul de salvie
Era foarte mult folosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un elixir pentru
nervi si digestie. Iata reteta sa de preparare: intr-un litru de otet natural de mere (sau de
mere cu miere) se lasa sa se macereze, vreme de doua saptamani, 50 de grame de frunze
de salvie maruntita. Va rezulta un otet foarte aromat, cu efecte tonice digestive,
carminative (reduce balonarea), invioratoare, un excelent adaos la salatele de primavara.
Extern este folosit ca frectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de
oboseala fizica si psihica.
Decoctul combinat
Se pun 3-4 linguri de salvie maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
8-10 ore, dupa care se filtreaza. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta ramasa
dupa filtrare se fierbe in inca o jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa
care se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final se amesteca cele doua extracte,
obtinandu-se aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi)
sau extern, sub forma de comprese si bai.
Cataplasma cu salvie- o mana de frunze maruntite de salvie se lasa timp de 1-2 ore sa se
inmoaie in apa calda (40-50 de grade Celsius). Dupa trecerea acestui interval de timp se
aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon. Se lasa vreme de o ora.
Bronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de
salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o jumatate de lingurita de 4 ori pe zi,
reduce cantitatea de secretii si are efecte antiinfectioase puternice. Este recomandata
mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are efecte
detoxifiante puternice, actionand asupra cauzelor profunde ale acestor boli.
Indigestia, balonarea - se ia inainte de masa un sfert de lingurita de pulbere de salvie.
Aceasta planta stimuleaza digestia si echilibreaza apetitul, avand calitatea de a
Page 187 of 1147
impiedica formarea gazelor in intestin. In lumea araba, salvia este numita "iarba
beduinilor", decoctul combinat de salvie fiind un remediu celebru pentru tratarea tuturor
problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii
ale tubului digestiv. Pentru tratarea acestor afectiuni se iau 2-3 cani de decoct combinat
de salvie pe zi.
Ciclu menstrual neregulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina - se
administreaza o jumatate de lingurita de salvie, de patru ori pe zi, pe stomacul gol. Un
tratament va dura trei luni si va avea efecte ample de armonizare la nivel hormonal,
influentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii diferitilor hormoni.
Tulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat
elixir, reducand transpiratia, rarind aparitia bufeurilor, avand un puternic efect de
reintinerire. Se administreaza cate o lingurita de tinctura (intotdeauna diluata in apa) de
3-4 ori pe zi, pe stomacul gol. Efectele terapeutice apar dupa 4 saptamani. Contra
hemoragiilor care apar la debutul menopauzei se foloseste pulberea de salvie,
administrata in acelasi mod ca mai sus. Un studiu realizat in Italia in 1998, pe 30 de
femei, a aratat ca dupa 3 luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau chiar au disparut
bufeurile nocturne, precum si transpiratia abundenta. De altfel, impotriva transpiratiei
excesive sau cu miros neplacut, salvia are efecte extraordinare, fiind un adevarat
deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare:
Transpiratia excesiva - studii facute in paralel in Anglia, Germania si Statele Unite au
aratat fara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe fondul
unor dezechilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale. Se administreaza in acest
scop sub forma de tinctura, cate 4 lingurite pe zi, sau de decoct combinat, din care se
bea 1 cana pe parcursul unei zile (are un gust neplacut, dar este foarte eficient).
Diabetul de tip Ii - salvia sporeste foarte mult receptivitatea (cu pana la 2-3 ori)
organismului la insulina - este concluzia unui studiu german pe aceasta tema. In acest
scop, se administreaza decoctul combinat de salvie, cate o cana pe zi.
Astenie de primavara, surmenaj - se iau 50 de picaturi de tinctura de salvie de 3-4 ori pe
zi. Efecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita
(melisa).
Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv - in medicina traditionala araba, decoctul
combinat de salvie, din care se administreaza 2-3 cani pe zi, in cure de minimum 3 luni,
este un remediu redutabil impotriva acestor afectiuni. Acelasi lucru il sustine terapeuta
de origine austriaca Maria Treben, care adauga faptul ca salvia este un minunat ajutor in
toate formele de cancer, citand un faimos dicton din Evul Mediu: "De ce sa moara
omul, daca in gradina creste salvia?".
Rani care se vindeca greu - se aplica pe locul afectat o cataplasma cu frunze maruntite
de salvie (preparata dupa metoda prezentata anterior). Tratamentul se face zilnic, cate o
ora, vreme de minimum 3 saptamani.
Page 188 of 1147
Eczeme infectioase - se fac spalaturi cu decoct de salvie, apoi se aplica o cataplasma cu

salvie, care se tine vreme de 1-3 ore, dupa care locul tratat se lasa sa se zvante. Frunzele
de salvie contin principii cu puternice efecte antibacteriene si antifungice (combat
ciupercile parazite).
Pentru revigorare - se fac bai cu decoct de salvie (5 litri la o cada de apa) de doua ori pe
saptamana. Baile cu salvie confera o stare de tonus psihic si vioiciune, inlatura
oboseala, dau corpului un miros placut.
Retete de frumusete
Pentru mentinerea culorii naturale si a stralucirii parului, dupa spalatul obisnuit cu
sampon, se face ultima clatire cu decoct combinat de salvie, preparat dupa reteta
pomenita anterior. Pentru parul negru, se recomanda un decoct preparat in acelasi mod,
dar dintr-un amestec in parti egale de ceai negru si salvie. Salvia e buna si pentru
ingrijirea parului carunt, pe care il intareste si caruia ii inchide culoarea.
Pentru tenul cu pori dilatati, patat, ofilit - se fac spalaturi, in fiecare dimineata si seara,
cu decoct combinat de salvie. Suplimentar, se pune pe obraji, seara, o compresa cu acest
preparat, care se tine vreme de un sfert de ora.
Dintii frecati cu frunze de salvie devin albi si stralucitori.
Precautii
Administrarea plantei la persoanele extrem de sensibile poate produce convulsii
digestive. Planta este contraindicata in general epilepticilor. In cazul diabeticilor
insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, glicemia va fi strict supravegheata.
Femeile care alapteaza nu vor folosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru efectul
sau foarte rapid de oprire a lactatiei.
Salvia si varsta a treia
Inca din Evul Mediu se spunea despre salvie ca are un puternic efect intineritor, ajutand
mai ales mentinerea nealterata a facultatilor intelectuale si emotionale, pana la varste
inaintate. Studii facute recent intr-un centru medical din New Castle (Anglia) au
confirmat din plin acest lucru, punand in evidenta trei elemente extrem de importante:
- salvia ajuta la mentinerea tineretii celulelor din care este formata scoarta cerebrala
(prin efectul antioxidant)
- salvia actioneaza asupra receptorilor unor hormoni importanti in mentinerea tineretii
organismului
- salvia inhiba formarea unor enzime care blocheaza procese extrem de importante la
nivelul creierului, cum ar fi: memorarea, asocierea, sinteza. De altfel, aceasta planta
actioneaza printr-un mecanism similar celor mai noi tratamente ale Alzheimer-ului.
Administrarea de 4 ori pe zi a unei lingurite de tinctura de salvie are, in consecinta,
efecte extrem de benefice pentru prevenirea senilitatii, a proceselor de degradare care
apar la nivelul sistemului nervos central, odata cu varsta. Mai mult, salvia stimuleaza
capacitatea de memorare, favorizeaza activitatea intelectuala si imbunatateste
performantele intelectuale, atat la cei in varsta, cat si la tineri. Primele rezultate in acest
Page 189 of 1147
sens se vad dupa patru saptamani de administrare constanta, un tratament complet

durand intre 2 si 3 luni (putand fi facut de 3 ori pe an).
Cafeaua
Stiati oare ca nelipsita cafea face adevarate miracole pentru frumusete? De fapt, se pare
ca efectele benefice sunt mai importante pentru aspectul exterior, decat pentru interior!
Vreti sa va convingeti? Incercati retetele de mai jos:
Parfum pentru corp - pentru a va parfuma intregul corp cu un miros suav de cafea,
umpleti cu zat un saculet de tifon si frecati-va cu el la dus sau la baie.
Concentrat de cafea pentru stralucirea parului - are un miros divin si da, intr-adevar,
rezultate: parul va deveni mai stralucitor chiar si dupa o singura aplicare. Faceti o portie
mare de cafea foarte tare si lasati-o sa se raceasca, pana devine calduta. Strecurati-o,
puneti-o intr-un lighean si inmuiati-va parul uscat in ea. Lasati sa actioneze timp de 20
de minute, apoi clatiti-va abundent cu apa calduta. (doar pentru femeile satene, roscate
sau brunete.)
Zat anticelulitic- toate acele creme anticelulitice au un singur ingredient comun:
cofeina! Va puteti prepara singure o crema anticelulitica, folosind zatul de cafea. Are
efecte mai bune daca se foloseste caldut.
Dupa ce va beti cafeaua, amestecati un sfert de ceasca de zat caldut, cu o lingura de ulei
de masline. Stati in picioare, in cada, si aplicati amestecul de cafea pe zonele corpului
cu probleme, masand energic, ca sa patrunda in piele. Nu va faceti griji daca o parte din
amestec va cadea; ramane destul ca sa adere la piele si sa produca efectul scontat. Dupa
aplicarea amestecului aplicati pe zonele respective o folie de plastic si lasati sa
actioneze pentru cateva minute. Desfaceti folia si frecati pielea cu palmele, pentru a
inlatura excesul de amestec ramas. Clatiti cu apa calduta. Aceasta procedura are
rezultate foarte bune, daca o repetati de doua ori pe saptamana.
Exfolierea si tonifierea tenului - la un sfert de cescuta cu zat
de cafea adaugati un ou, amestecand bine pana obtineti o pasta. Aplicati pe fata, masati
cu blandete, apoi lasati amestecul sa se usuce. Clatiti cu apa calduta. Pentru persoanele
cu ten uscat, se recomanda adaugarea unei creme hidratante in amestec.
Otetul De Mere
Nu otetul de vin, cu mult prea coroziv pentru delicatetea obrazului, ci otetul de mere,
plin de arome si de substante active, folositoare deopotriva pentru sanatate si ten. Ba
chiar si mai mult: pe langa efectul lui de tonic al epidermei, otetul de mere da parului
efecte stralucitoare si devine un veritabil energizant pentru corp, daca e pus in apa din
baie. In randurile care urmeaza, veti gasi formulate scurt, dar cuprinzator, cateva
remedii stravechi de intrebuintare a otetului in frumusete.
Page 190 of 1147
Maini fine, intr-o clipita

Turnati pe maini o jumatate de cana de apa amestecata cu o lingurita de otet. Pudrati-va
apoi mainile, cat sunt umede, cu o jumatate de lingura de zahar praf, iar deasupra turnati
o lingurita de ulei pentru bebelusi. Frecati-va mainile cu acest amestec vreme de doua
minute, apoi spalati-va cu un sapun fin. Veti avea niste maini de o finete magica si o
senzatie de catifea.
Alte retete pentru maini fine
A Scufundati-va mainile vreme de cateva minute in apa fierbinte cu otet, apoi, fara sa le
stergeti, ungeti-le cu vaselina. Pentru rezultate durabile, practicati procedeul seara,
inainte de a va culca.
A Adaugati o lingura de otet de mere la doua cani mari de apa fierbinte (cat suportati).
Tineti-le asa 5 minute, apoi tamponati-le cu un prosop. Aplicati o jumatate de lingurita
de vaselina pe maini si puneti-va manusi de bumbac. Pastrati-le peste noapte. A doua zi,
mainile dvs. vor fi mai fine decat matasea si vor ramane asa, indiferent de treburile
casnice de peste zi.
Ingrijirea picioarelor
Pielea cornoasa de pe talpi si calcaie poate fi inmuiata prin inmuierea picioarelor in apa
cu otet. Stati asa vreme de zece minute, apoi ungeti-va cu un lapte de corp. Folositi apa
cat mai calda posibil, in care adaugati o lingura de otet de mere la un litru de apa.
Tamponati-va picioarele pentru a le usca bine, aplicati laptele de corp, apoi incaltati-va
cu sosete de lana sau de bumbac.
Alta reteta
Calozitatile si bataturile de pe picioare provoaca, adesea, dureri la mers. Inmuiati-le
vreme de 5 minute in apa calda in care adaugati o ceasca de otet de mere, apoi frecati
bine intariturile de piele cornoasa cu zahar praf. Faceti un masaj rapid cu ulei pentru
bebelusi, spalati-va cu un sapun fin, apoi incaltati-va cu sosete de bumbac. (In nici un
caz din plastic.)
Pentru inmuierea pielii intarite
Inmuiati-va zilnic picioarele intr-un lighean cu apa calda, cu clabuc de sapun, in care
adaugati o cana de otet.
Remedii impotriva matretii
Spalati-va si clatiti-va pe cap ca de obicei, apoi aplicati un amestec de apa cu otet (in
parti egale) pe toata lungimea parului. Nu va mai clatiti.
Masca anti-matreata
Dupa ce va spalati pe cap si va clatiti ca de obicei, aplicati pe parul ud, vreme de 5
Page 191 of 1147
minute, un amestec de o jumatate de cana de otet de mere, in care dizolvati doua tablete
de aspirina pisata. Clatiti-va bine. In ultima apa, puneti o lingura de otet.
Bai cu otet de mere cu plante
Otetul de plante preparat acasa poate fi folosit pentru bai cu efect excelent. Utilizati o
jumatate de cana de otet la o cada de apa. Pentru o baie relaxanta, folositi otet de mere
aromat cu lavanda, musetel sau hamei. Pentru o baie revigoranta, folositi otet de mere
cu menta, salvie sau tarhon. Otetul aromat se prepara punand sa se macereze in el
diferite ierburi sau flori.
Baie de aburi cu otet
Puneti la fiert o cana de otet de mere si varsati-l intr-un lighean mai mic. Acoperiti-va
capul cu un prosop, pentru a lasa sa va patrunda aburii in piele. Cand otetul se raceste,
stergeti-va cu el obrazul, folosind un tampon, asemenea unei lotiuni astringente. Baia de
aburi cu otet este un mijloc ideal de inmuiere a epidermei inainte de a aplica un produs
hidratant sau pentru a strange porii dupa o curatire a tenului.
Otetul de mere si insusirile lui in curele de slabit
Arde grasimile
Acidul acetic si biosubstantele din otetul de mere absorb grasimea depusa in celule si o
transporta mai departe spre ardere. Otetul de mere ajuta la descompunerea albuminei
din stomac in aminoacizi. Acestia sunt foarte importanti pentru producerea - la nivelul
hipofizei - a unui hormon special, cu actiune lipolitica. Noaptea, la o ora sau doua dupa
instalarea somnului, acest hormon deschide celulele adipoase si transporta grasimea,
prin sange, catre celulele somatice, in care este arsa. In felul acesta, "pernutele" de
grasime scad vazand cu ochii.
Alte substante care distrug grasimile sunt: vitamina B6 si C, magneziul si fierul, care
toate intra in compozitia otetului de mere. Depunerea grasimilor este stopata deja la
nivelul cavitatii bucale.
Stimuleaza digestia
Pectinele existente in otetul de mere combat bacteriile si inflamatiile intestinale, care
duc la depunerea grasimilor. Mai mult, otetul de mere stimuleaza digestia.
Taie senzatia de foame
Combinatia de substante active din otetul de mere duce la disparitia senzatiei de foame.
Beti deci un pahar de otet de mere (combinat) cu 10-15 minute inainte de masa.
Minimumul zilnic: 1 pahar de otet de mere combinat. Maximumul zilnic: 3 pahare.
Chiar daca beti mai mult, efectul ramane acelasi.
Modificati-va modul de alimentatie
Ca sa slabiti "constient" si repede, este foarte important sa renuntati la: faina alba,
produsele de patiserie, zahar si la mancarurile grase. Daca se poate, total.
Mierea intensifica efectul otetului de mere
Page 192 of 1147
Mierea contine multe substante deosebit de pretioase (enzime, vitamine, substante

minerale si microelemente), precum si toti aminoacizii - de importanta vitala - pe care
organismul nostru nu-i poate produce el insusi.
In plus, mierea ajuta la digestie. Actiunea otetului de mere este intensificata de miere si
invers. Dar substantele acestea, atat de importante, exista doar in mierea curata, de
calitate. Combinati deci otetul de mere cu mierea sau cumparati-l preparat ca atare de la
apicultori.
Bauturi pe baza de otet de mere
(Retetele - cu exceptia ultimei - sunt pentru o persoana)
1. Otet de mere + suc de pere - curata intestinul
Puneti intr-un pahar 2 lingurite de otet de mere si 1-2 lingurite de miere, turnati
deasupra 200 ml suc de pere (natural 100%). Combinatia curata intestinul.
2. Otet de mere + caise - intareste tesutul conjunctiv
Curatati de coaja 5 caise, scoateti-le samburii si pasati-le (in mixer). Adaugati 150 ml
suc de mere (preparat in storcatorul de fructe), 2 lingurite de otet de mere si o lingurita
de miere si amestecati-le bine. Sucul obtinut are un efect de intinerire: da stralucire
parului, intareste unghiile si tesutul conjunctiv si face bine la nervi.
3. Clasic: otet de mere + miere de
albine
Amestecati 2 lingurite
de otet de mere cu 1-2 lingurite de miere si cu 200 ml de apa (eventual minerala) pana
ce mierea s-a dizolvat complet. Daca beti preparatul dimineata pe stomacul gol, folositi
apa calduta, pentru ca stimuleaza digestia.
4. Otet de mere + suc de ananas - diuretic
Puneti intr-un pahar 2 lingurite de otet de mere si 1-2 lingurite de miere. Turnati
deasupra 200 ml de suc de ananas si amestecati bine. Aceasta combinatie are efect
diuretic si intensifica irigarea sangvina.
5. Otet de mere + mango - stimuleaza metabolismul
Curatati un mango de coaja si de samburi, maruntiti-l in mixer pana ce obtineti un piure
fin. Adaugati: 150 ml suc natural de mere (tulbure), 2 lingurite de otet de mere si o
lingurita de miere. Preparatul accelereaza digestia albuminelor si protejeaza celulele. In
felul acesta, pielea ramane sanatoasa si neteda.
6. Punch din otet de mere - pentru buna dispozitie
Mod de preparare (pentru 4 persoane): 750 g fructe proaspete, la alegere (ananas, cirese,
capsuni) se spala, se taie marunt si se pun intr-un castron (reci). Se toarna deasupra 1/2 l
suc de grapefruit (rece) si 1/2 l suc de cirese si se lasa sa se patrunda o ora. Se adauga 1
l de apa minerala de la frigider, 2 linguri de miere, 3 linguri de otet de mere si se
amesteca bine.
Extern
Page 193 of 1147
* Amigdalita: clatiti gatul la fiecare ora cu o lingurita de otet de mere pusa intr-un pahar
de apa.
* Dureri de cap provocate de raceala: amestecati o lingura otet de mere cu un terci
obtinut din 2 cartofi rasi. Solutia se intinde pe panza sau un tifon pus in patru, si se
aplica pe frunte. Peste 2-3 ore, aplicam o compresa proaspata.
* Edem la picioare: turnati in cada apa (circa 30 cm) si adaugati 3-4 pahare de otet din
mere. Intrati in ea cu picioarele si calcati apa pana veti simti ca picioarele s-au odihnit.
Nu le stergeti. Lasati-le sa se usuce de la sine. Daca aveti dureri puternice, inveliti
picioarele cu servetele inmuiate in otet.
* Leucoree: se pun in 2 litri de apa calda 3 linguri de otet de mere si se fac spalaturi in
fiecare zi, pana la vindecare. Apoi spalaturile se fac o data pe saptamana, pentru
profilaxie.
* Micoza la picioare se trateaza prin ablutiunea locurilor bolnave cu otet de mere.
* Muscaturile si piscaturile de tantari se ung cu otet de mere.
* Transpiratie abundenta noaptea: inainte de a va culca, stergeti-va tot corpul cu otet de
mere.
Intern
* Artrita: se bea de patru ori pe zi cate un pahar de apa cu o lingurita de otet de mere.
Tratamentul se face timp de doua saptamani, cu o pauza de o saptamana. Apoi
procedura se repeta.
* Hemoragie pe nas: se bea otet de mere dizolvat in apa. Sangele se poate opri cu
tampoane de vata inmuiate in otet si puse in nas.
* Hemoroizi: la fiecare doua ore, se aplica pe umflaturi un tampon de vata inmuiat in
otet de mere, iar dimineata se bea apa cu otet si miere de albine.
* Reteta de slabit: in prima luna se bea in timpul fiecarei mese un pahar cu apa si o
lingurita de otet de mere, apoi cate 2 lingurite de otet la un pahar de apa (in a doua
luna). Pe zi, trebuie sa se consume 3 pahare. Nu se recomanda sa mancati dulciuri si
paine alba.
* Tuse: se amesteca 3 linguri de otet de mere cu o lingurita de suc de aloe si 1/2 pahar
de miere de albine. Se iau de 3-4 ori pe zi cate doua lingurite, inainte de masa.
* Varicoza: se toarna otet de mere pe palme si se freaca picioarele de jos in sus,
dimineata si seara, in fiecare zi, timp de una-doua luni, sau se invelesc picioarele cu
servetele inmuiate in otet, apoi se leaga cu un stergar si se sta in pat sau fotoliu, cu
picioarele ridicate, timp de 30 de minute. In timpul acestui tratament, trebuie sa beti de
doua ori pe zi un pahar de apa cu 2 lingurite de otet de mere.
* Viermi intestinali: se fierbe in otet de mere cu sare o urzica tanara taiata marunt si se
mananca. Viermii intestinali mor si ies din organism.
Ciocolata i notul prelungesc viaa
Ultimile tiri din lumea medical anun c cele mai noi tratamente care ajut la
prelingirea vieii sunt ciocolata i
notul.
Se
pare c aceste remedii sunt chiar mai bune dect alergatul sau mersul pe jos, care pn
acum erau sfinte n ceea ce privete longevitatea.
Ciocolata neagr este foarte bogat n polifenoli, compui ce protejeaz celule i nu le
Page 194 of 1147
las s se deterioreze sau s se mbolnveasc, aa c tot mai muli medici recomand

consumul de ciocolat chiar i persoanelor obeze, pentru a le mbunti sntatea.
notul este cel mai revoluionar sport pentru sntatea organismului uman, mai bun i ca
alergatul. Persoanele care noat regulat i njumtesc ansele de a muri prematur,
spre deosebire de cei care i folosesc fora picioarelor pentru a se menine n form.
Acest lucru se ntmpl pentru c notul protejeaz cel mai bine plmnii i inima.
In vechile legende mayase, zeul agriculturii Quetzalcoatl, reprezentat de celel mai multe
ori sub infatisarea unui sarpe cu pene, a adus pe Pamant arborele de cacao pentru a le da
oamenilor putere si intelepciune. El i-a invatat cum sa cultive copacul si cum sa
foloseasca fructele. Inca de acum doua milenii, mayasii cunosteau virtutile
nemaipomenite ale prafului de cacao dizolvat in apa si considerau ciocolata o bautura
magica, destinata zeilor; de aceea, ei credeau ca boabele de cacao au puteri inaccesibile
muritorilor si le foloseau cu multa grija in ritualuri si ceremonii religioase. Mai tarziu,
Carl Linne, cel care a impus sistematica in biologie si a propus cea mai mare parte a
denumirilor stiintifice ale speciilor vegetale si animale ( lui ii datoram numele latinesti
cu structura binara pe gen si specie ), a folosit in compunerea numelui stiintific al
arborelui de cacao tocmai aceste atribute considerate miraculoase de mayasi; Linne a
denumit arborele de cacao Theobroma, sintagma ce inseamna hrana zeilor.
Arborele de cacao este deosebit de pretentios in privinta conditiilor de mediu in care
creste, de aceea el nu poate fi cultivat decat pe o fasie ingusta, cuprinsa intre 10 grade
latitudine nordica si 20 grade latitudine sudica, unde umiditatea si temperatura sunt la
un nivel optim. Arborii de cultura de astazi deriva dintr-o varietate salbatica Theobroma
grandiflorum.
Inotul este cu
siguranta unul dintre cele mai frumoase si eficiente sporturi, putand fi practicat atat pe
timp racoros, cat si in zilele toride ale verii si adresandu-se tuturor categoriilor de
varsta. De la prichindeii care se balacesc in apa langa parinti, la varstnicii care, desi se
deplaseaza greu, ajung la bazin pentru a se hrani cu portia de sanatate, nu exista
persoana care sa nu fie binevenita in lumea inotului.
Inotul acopera necesitatile de baza ale fiintei umane de la o stare de bine, la o formare
integrala a persoanei din punct de vedere motor, cognitiv, afectiv; de la imbunatatirea
conditiei fizice la necesitatea antrenarii pentru competitii sau doar in sens recreativ. Dar
natatia nu se refera doar la aceste lucruri, ci tinde a fi si o baza in necesitati speciale
precum cele ale femeilor insarcinate, dar si ale bolnavilor de astm, epilepsie sau cu
orice tip de disfunctie fizica sau psihica.
Cel mai mare avantaj al inotului este ca muschii si articulatiile se pun in miscare fara a
fi nevoite sa suporte vreo greutate, reducandu-se astfel tensiunea care exista la nivelul
acestora, ceea ce determina un risc minim in ceea ce priveste leziunile sau ranirile. Un
exemplu clar ar fi o persoana ale carei solicitari zilnice si greutate, la care contribuie
considerabil si forta de gravitatie, au un impact major asupra articulatiilor, mai ales
asupra celor de la genunchi si solduri. In apa, toate acestea nu se aplica, deoarece
gravitatea este complet diferita.
Toate sporturile aduc beneficii sanatatii atunci cand sunt practicate corect. Insa inotul
are, fara indoiala, niste caracteristici speciale pe care nu le au alte exercitii de tip aerob.
Page 195 of 1147
Iata cateva dintre acestea:

determina o incredibila rezistenta cardio-pulmonara;
stimuleaza circulatia sangvina;
contribuie la mentinerea unei tensiuni arteriale stabile;
reduce riscul bolilor cardiovasculare;
dezvolta majoritatea grupelor musculare (mai mult de doua treimi din intreaga
suprafata musculara);
intareste ligamentele articulare, prevenind posibilele leziuni;
imbunatateste postura corporala;
dezvolta flexibilitatea;
atenueaza tensiunile acumulate;
genereaza stari de bine, pozitive;
ajuta la imbunatatirea starilor de anxietate si amelioreaza simptomele de depresie;
relaxeaza tonusul excesiv acumulat in timpul zilei;
stimuleaza cresterea si dezvoltarea fizica si psihica;
imbunatateaste dezvoltarea psihomotorie.
In ultimii ani s-a inregistrat o crestere a numarului de specialisti in medicina care au
recomandat inotul pentru diferite terapii. Printre acestea se numara:
astmul;
durerile musculare si articulare;
hernia de disc;
stresul;
stimularea cresterii;
slabirea controlata;
disabilitati fizice si motorii;
autism.
Exercitiile in apa permit o libertate de miscare imposibila pe uscat. Apa permite
realizarea de miscari si posturi care nu se pot realiza in afara ei. Si exercitiile in apa au
efecte psihologice pozitive, deoarece persoana este intr-un ambient ludic, la o
temperatura optima pentru o buna relaxare.
Practica regulata a acestui sport face ca aparatul respirator sa-si imbunatateasca
elasticitatea si mobilitatea. Drept consecinta, plamanii sunt capabili sa capteze o
cantitate mare de aer, ceea ce ajuta celulele corpului sa beneficieze de un aport mai
mare de oxigen. Plamanii sunt organe elastice care depind, pentru o buna functionare,
de capacitatea de contractie si destindere a muschilor cutiei toracice. Acesti muschi se
tonifica si lucreaza mai eficient atunci cand exercitiie sunt efectuate regulat.
Dar nu numai atat. Rezistenta apei determina corpul sa consume mai multa energie
pentru a se misca, modelandu-l in acest fel si combatand cu succes celulita.
Inotul este unul din cele mai deosebite sporturi, deoarece nu prezinta restrictiile tipice
majoritatii sporturilor. Inotul se adreseaza tuturor categoriilor de varsta, se poate
practica indiferent de conditia fizica, nu necesita echipament special, nici co-echipieri
si poate fi practicat si de catre femeile insarcinate, fara niciun risc. Persoanele dinamice,
cu o conditie fizica foarte buna, pot practica inotul de rezistenta sau viteza. Cei care vor
Page 196 of 1147
doar sa se relaxeze, pot combina inotul cu balacitul, rezultand o activitate distractiva

care arde calorii si imbunatateste sanatatea.
Inotul este,
de asemenea, unul dintre cele mai sanatoase sporturi, datorita conditiilor speciale pe
care le presupune: pozitia orizontala a corpului, atat sprijinul mobil cat si factorul de
franare constituit de apa, presiunea ridicata care solicita mai intens miscarile
respiratorii.
In timpul inotului, presiunea exercitata de apa asupra corpului determina plamanii si
inima sa depuna mai mult efort pentru a functiona normal. Astfel, inotul le mareste
elasticitatea si rezistenta.
Ceea ce rezulta de aici este imbunatatirea circulatiei sangvine, reglarea tensiunii
arteriale deci reducerea riscului bolilor cardiovasculare.
Cel mai mare avantaj al inotului este ca muschii si articulatiile lucreaza fara a fi nevoite
sa suporte vreo greutate. Astfel, peste doua treimi din intreaga suprafata musculara se
dezvolta fara ca articulatiile sa aiba de suferit. Mai mult, ligamentele se intaresc si-si
dezvolta flexibilitatea. Muschi dezvoltati si ligamente puternice inseamna o postura
corporala corecta si un aspect fizic mult imbunatatit.
De altfel, inotul este sportul cu cel mai bun raport intre efortul depus, in alte cuvinte
oboseala resimtita de organism, si caloriile arse. Practicat regulat, garanteaza o silueta
de invidiat - tonifica muschii fesieri si pectorali, coapsele si gambele, si are un rol
important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului. De asemenea, topeste celulita si
dezvolta armonios toate grupele de muschi.
Inotul aduce beneficii sanatatii psihice, de asemena. Acest lucru nu se refera doar la
vindecarea bolilor, ci la starea generala de bine ce o confera inotul tuturor practicantilor
sai. Vizitele regulate la bazin amelioreaza anxietatea si simptomele de depresie si
relaxeaza si stimuleaza dezvoltarea psihica. Pierderea in greutate, imbunatatirea
tonusului, disparitia celulitei sunt alti factori aferenti practicarii regulate a acestui sport
care imbunatatesc stima de sine si tonusul general al oricui.
Din pacate, cei mai multi dintre noi inoata (sau se balacesc) doar cand merg in conediu
la mare. O mare parte din responsabilitatea pentru aceasta stare de fapt cade pe umerii
prejudecatilor vehiculate de-a lungul timpului in legatura cu inotul. Una dintre ele este
ca e nesanatos sa inoti in primele cateva ore dupa o masa principala, afirmatie eronata,
conform studiilor recente.
Alta interdictie absoluta de referea la femeile in perioada ciclului. Practica a demonstrat
ca aceasta regula se aplica doar celor care au avut in antecedente inflamatii ale ovarelor
sau trompei care, intr-adevar, sunt agravate de imbaierile in apa rece si de efort
suplimentar. Insa, pentru majoritatea femeilor, o igiena speciala suplimentara este
singurul lucru necesar pentru a se bucura de inot in perioada fatidica a lunii. Alte
prejudecati vizau diabeticii: se spunea ca glucoza este consumata brusc, lucru ce duce la
accidente deosebit de neplacute. Contrar acestei teorii, cercetarile au demonsrtat ca
inotul este un factor terapeutic important in tratarea diabetului zaharat insulinodependent.
Multele sale beneficii au ridicat inotul la rangul de sport terapeutic, folosit in tratarea
multor afectiuni din domenii cat se poate de variate. Practicarea regulata a inotului
accelereaza vindecarea in cazul astmului, herniei de disc, dizabilitatilor fizice si motorii,
autismului, al durerilor musculare si articulare, al depresiei si anxietatii..
Page 197 of 1147
Daca pana acum nu te-ai familiarizat cu tehnicile inotului, nu e prea tarziu niciodata sa
inveti cele cateva miscari de baza. Vei avea ocazia sa descoperi un sport care, pe langa
efectele benefice asupra aparatului cardio-vascular sau aparatului respirator, iti va oferi
o conditie fizica de invidiat si un tonus excelent. In plus, inotul poate fi practicat in
moduri cat mai diverse si poate fi adaptat necesitatilor individuale ale fiecarei persoane.
Acest lucru se poate vedea in orice piscina, odata cu aparitia unor noi activitati
coordonate de antrenori profesionisti. Acestea sunt destul de diferite de orele clasice de
inot, iar ca exemple pot fi cursurile pentru bebelusi, femei gravide sau persoane in
varsta. Daca vine vorba despre beneficiile acestui sport, acestea nu sunt deloc de
neglijat. Aduce o incredibila rezistenta cardio-pulmonara, stimuleaza circulatia
sangvina, ajuta la mentinerea unei presiuni arteriale stabile, reduce riscul afectiunilor
cardiovasculare, dezvolta majoritatea grupelor musculare - tonifica muschii fesieri si
pectorali, are un rol important in dezvoltarea armonioasa a abdomenului, coapselor si
gambelor.
De asemenea, fortifica articulatiile, prevenind posibilele leziuni, dezvolta flexibilitatea,
genereaza stari pozitive, este de ajutor in depasirea starilor de anxietate si reduce
simptomele depresiei. Practicarea exercitiilor in apa permite o libertate de miscare pe
care nu o poti obtine in afara bazinului.
Poti incerca si aqua-gym!
Poti slabi?
Beneficii:
Cat dureaza?
Exercitiile fizice in apa pot fi Aqua-gym-ul iti solicita inima Pentru a da rezultate,
realizate mult mai usor de
si plamanii, tonifica
trebuie sa mergi de doua persoanele cu kilograme in musculatura, reprezentand o trei ori pe saptamana,
plus, deoarece au o
modalitate eficace de a obtine cateva luni la rand, in
mobilitate mai mare. Pot fi sau de a mentine o conditie
cadrul unui program bine
arse multe calorii, dar acest fizica buna. In apa sunt
pus la punct. O sedinta
lucru depinde de intensitatea solicitate mai intens grupele dureaza in medie o ora, iar
cu care sunt facute exercitiile musculare (abdomen, fese,
ca tipuri de exercitii, se
si de grupele musculare
coapse), cu un efort aparent
desfasoara ca si una de
solicitate.
mai mic.
aerobic in sala.
Accesorii pentru inot: ochelarii, casca, labele pentru inot, tubul pentru respiratie
subacvatica, dopurile pentru urechi sunt doar cateva dintre piesele de baza din arsenalul
unui inotator. Ochelarii sunt flexibili, din silicon, au protectie UV, iar lentilele acestora
sunt fabricate din sticla rezistenta la socuri, special tratata impotriva aburirii. Casca
pentru inot este din silicon, material ce ofera protectie si confort celui care o poarta.
Alimente bogate n substante proteice (peste 4%):
carne
orez
peste
orz
ou
ovaz
lapte
grau
ciuperci
porumb
Page 198 of 1147
soia
linte
bob
fasole boabe
mazare
uscata
naut
secara
mei
hrisca
masline
migdale
nuca de cocos
nuci
floarea soarelui miez
alune
arahide
Alimente bogate n calciu (peste 50 mg/100 g):

smochine
arahide
pmigdale
agrise
patrunjel
curmale
creson
ovaz
fasole boabe
nuci
lapte, produse
masline
lactate
alune
varza
coacaze negre
spanac
Alimente bogate n fier (peste 2 mg/100 g):
revent patrunjel
secara porumb
smocjine fasole
spanac curmale
migdale masline
coacaze
mure
negre
ovaz
Alimente bogate n magneziu (peste 50 mg/100 g):
catina curmale
ciuperci ou
lapte
varza
macese
Alimente bogate n fosfor (peste 100 mg/100 g):
carne secara
peste ovaz
dovleac ou
seminte
lapte
alune
fasole
arahide
boabe
Page 199 of 1147
linte
mazare
ciuperci
grau
porumb
orez
nuci
migdale
castane
catina
smochine
Alimente bogate n lipide nesaturate:

sofranel
migdale
susan
arahide
masline
nuci
floarea
avocado
soarelui
nuca de
soia
cocos
Alimente bogate n glucide (peste 15%):
miere
cacao
faina integrala de
struguri
grau
orez
prune
porumb
macese
fasole
banane
linte
arahide
bob
ananas
soia
cartof
smochine
Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii
Raceala si gripa combatute cu hrean, usturoi si licheni Clima aspra si rece din Rusia, mai ales cea din zona siberiana,
declanseaza la vreme de iarna un cortegiu nefast de afectiuni.
Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din fericire, de o
terapeutica populara straveche si extrem de eficienta, la care se
face apel si azi. Ieftine si lesne de preparat, leacurile rusesti nu
prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in schimb,
vindecarea, in timp record.
Afectiuni respiratorii
Din cauza climei severe, in Rusia, bolile respiratorii sunt extrem de
raspandite: raceli, bronsite, gripe in forme multiple, pneumonie.
Reguli generale de protectie
Iarna, imbracamintea sa fie calduroasa, fara sa duca, insa, la infofolire.
Page 200 of 1147
Locuinta sa fie calda, dar nu in exces.

Sa se evite curentul.
Asigurati-va ca picioarele sa fie totdeauna calde si uscate - acesta este cel mai important
lucru. Multi siberieni poarta sosete groase de lana, chiar si in pat. Nu va
supraalimentati. Un vechi proverb siberian spune: "Capul sa fie rece, stomacul gol si
picioarele calde".
Evitati constipatia.
Alcoolul poate fi consumat moderat.
Metode de prevenire a bolii
Ceai de maces. Multi practicieni recomanda consumarea acestei bauturi pe timp de
iarna, ca un preventiv contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinichi si circulatie.
Reteta: se pun 2 1/2 lingurite de flori uscate de maces, la un pahar cu apa, strecurat si
luat de 3 ori pe zi, dupa mese. Se indulceste cu miere, daca este necesar. Macesul este
un bun inlocuitor al vitaminei C.
Ceai de licheni (Centraria islandica). O lingurita de planta se fierbe in 200 ml de apa, 5
minute. Se strecoara si se bea fierbinte, intr-o singura repriza, noaptea, inainte de
culcare. Se indulceste cu miere.
Bratari din lemn de copac. Se recomanda purtarea bratarilor de lemn, acoperind
incheietura mainilor (peste puls), atat in casa, cat si afara, atat ziua, cat si peste noapte.
Siberienii considerau ca bratarile rosii sunt mai eficiente.
Talisman de cartofi. Este un remediu larg folosit de siberieni, care cred ca daca o
persoana poarta o bucatica de cartof crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este
ferita de raceli. Aceeasi bucata de cartof se purta chiar si cand se innegrea si devenea
tare ca piatra. Este interesant faptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest
remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor. "Este un lucru absurd", afirma ei,
"dar mai absurd este ca functioneaza." Din moment ce metoda nu cere cheltuiala sau
alte dificultati de aplicare, merita sa fie incercata.
Masuri la primul semn de raceala

Daca in ciuda masurilor preventive apar, totusi, semne de raceala (dureri in gat, tuse,
friguri), este prescris urmatorul tratament:
- bolnavul sa stea acasa, de preferinta in pat
- baie la picioare in apa fierbinte cu sare (se sterg apoi picioarele si se incalta ciorapi de
lana. Se poarta si in pat, la culcare. Se schimba zilnic).
- curatati-va intestinele. Se face o clisma repetata, cu urmatoarea compozitie: o lingura
de seminte de in (macinate), fierte in 4 pahare cu apa. Aceasta se strecoara, apoi se
adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal. In lipsa semintelor de in,
acestea se pot inlocui cu ovaz, orz sau frunze de nalba de gradina. Apa sa fie foarte
calda, dar nu fierbinte.
- abtineti-va de la orice fel de mancare, cel putin 24 de ore.
Page 201 of 1147
- ceai de grapefruit. Luati 3 grapefruituri si taiati-le in bucatele, fara a indeparta coaja.

Fierbeti-le in 2 litri de apa, timp de 20 de minute. Se adauga si 4 linguri de macese
uscate. Beti aceasta bautura in timpul zilei, cate pahare puteti si cat mai fierbinte. Se
poate adauga miere pentru indulcire, niciodata zahar. In 24 de ore, se pot consuma pana
la 6 litri de decoct.
Inainte de culcare: amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa subtire si omogena.
Aplicati-o pe talpi, acoperiti-o cu un bandaj si incaltati sosete de lana. Stati asa cel putin
o ora, in ciuda senzatiei de arsura. Spalati-va picioarele cu apa calda si puneti alte sosete
de lana. Apoi plimbati-va prin camera, cel putin 10 minute (in camera trebuie sa fie
cald). Dupa aceea culcati-va, fara sa va dati jos sosetele. Aceasta metoda opreste
raceala. Pana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea.
Masuri la primele semne de gripa
Daca gripa s-a declansat deja, sunt recomandate urmatoarele metode:
Curatati-va intestinele si abtineti-va de la orice fel de mancare (exceptand lichidele).
Faceti timp indelungat tratamentul cu grapefruit. Se poate lua si suc de morcovi, pana la
3 pahare /zi.
Stati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti afara. De obicei, trei zile de tratament
vindeca si o gripa severa.
In cazuri grave de raceli si bronsite
Decoct de lapte si licheni
La un pahar de lapte nefiert, adaugati o lingura de licheni (se gasesc la Plafar). Se fierbe
continutul la foc mic, timp de 10 minute. Se strecoara si se fierbe inca o data (se da in
clocot). Laptele se bea inainte de culcare, cat mai fierbinte. Se evita contactul cu aerul
rece.
Nota: nu se vor folosi vase metalice, ci numai vase smaltuite, fara fisuri in smalt. Se
acopera cu o farfurioara de portelan, niciodata cu ceva metalic. Aceasta este o regula
generala, pentru toate infuziile si decocturile. Tratamentul se repeta in fiecare seara
pana la vindecare.
Decoct de salvie
Frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite in locul lichenului. Doza si modul de
preparare sunt cele descrise anterior.
Patru remedii siberiene impotriva racelii si a gripei puternice
In 0,5 litri alcool diluat sau vodca, se pun 20 g pelin uscat. Se pun la macerat 24 de ore
sau mai mult. Doza: se bea o jumatate de pahar pe zi, cu 15 minute inainte de masa si
inainte de culcare. (Nu se administreaza copiilor.)
O bucata de carpa (preferabil de lana) se inmoaie intr-un amestec egal de ulei de
masline, otet si camfor si se aplica pe piept comprese, pe timpul noptii. La ceafa se vor
aplica comprese cu hrean ras.
Multi practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul
bolii.
O alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii.
Page 202 of 1147
Remedii contra bronsitei

Radeti hrean negru si stoarceti-i sucul. Amestecati cu 350 grame de miere lichida. Doza:
2 linguri inainte de fiecare masa si inainte de culcare.
Se topeste grasime de porc si se amesteca cu terebentina. La un pahar grasime lichida,
se adauga o lingura terebentina. Se amesteca bine continutul. Se ia toata doza seara la
culcare, pe cat de fierbinte posibil. La inceputul manifestarii bronsitei, se va lua si
dimineata un pahar, timp de 2-3 zile, cu o ora inainte de masa.
Doua remedii contra laringitei
In 2 litri de apa clocotita se pun circa 400 g tarate. Se adauga miere, dupa gust. Se bea
in decursul zilei, in loc de alt lichid, dar foarte fierbinte. Vindeca laringita intr-o singura
zi.
Cam 1/2 pahar de seminte de anason se fierb 15 minute cu un pahar de apa, apoi se
strecoara. Se adauga 1/4 pahar de miere si o lingura de coniac. Doza: se ia cate o
lingura, la fiecare jumatate de ora. Reface vocea in cateva ore.
Remedii contra tusei
Acest remediu, originar din Caucaz, a fost recomandat pentru cazuri de tuse uscata, de
durata.
Se pun circa 50 grame de radacina uscata de piper in 0,25 litri de vin alb, se da intr-un
clocot si se strecoara. Se administreaza in decursul zilei, in 3 portii egale, cald. In
paralel, amestecati o ceapa mare, razuita foarte fin, cu 2 linguri grasime de gasca.
Aplicati-le sub forma de comprese, pe piept, noaptea. Dimineata, inghititi o lingura de
amestec inainte de masa.
Sirop de hrean pentru tuse
Hreanul se rade printr-o razatoare fina, se amesteca cu zahar cafeniu (roscat) si se
introduce intr-o caserola, apoi se baga la cuptor (in prealabil incins), cu focul stins, timp
de 2 ore. Stoarceti amestecul si apoi strecurati. Adaugati apa fierbinte, pentru a produce
un sirop subtire. Doza: 1-2 linguri, de 3-4 ori pe zi (depinde de varsta).
Un alt remediu pentru tuse (dupa
pneumonie)
Acest remediu este
originar din sudul Siberiei. Luati doua felii uscate de smochina si introduceti-le intr-un
pahar cu lapte nefiert. Dati-l in clocot si lasati-l asa o ora. Apoi incalziti-l din nou si
beti-l cald. Repetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la vindecare.
Lapte cu usturoi
Acesta este un vechi remediu siberian, folosit pentru tratarea tusei magaresti, dar un
tratament foarte eficace si pentru raceli si tuse de lunga durata. Se fierb 5 minute, intrun pahar cu lapte, 5 catei de usturoi dati prin razatoare. Se strecoara. Se ia indulcit cu
miere in decurs de o zi, totdeauna cald.
Alti practicieni aplica noaptea pe gatul bolnavului usturoiul necuratat de coaja. Alta
Page 203 of 1147
metoda: se inhaleaza aburul de la laptele cu usturoi. Aceasta este recomandata ca o

terapie suplimentara.
Diferite remedii contra tusei, din diferite regiuni ale Rusiei
Metoda urmatoare, din Urali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lunga durata
sau bronsita. Frecati pieptul cu o bucata de material de lana uscata. Ulterior, aplicati,
prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin. (In lipsa uleiului de pin, se
foloseste unt topit.)
In toate cazurile de bronsita este recomandata o fiertura de secara, ovaz, orz si cicoare
in cantitati egale. Se bea in loc de cafea. Acest remediu este originar din Ucraina.
Sirop proaspat de napi fierti cu miere.
Zece cepe taiate in bucati si o capatana de usturoi se fierb intr-un litru de lapte nefiert.
Apoi continutul se indulceste cu miere. Doza: o lingura de lichid cald la fiecare ora, in
tot timpul zilei. Acest remediu face sa dispara si cea mai grea raceala intr-o singura zi.
In Baikal, regiune din Siberia, sucul de hrean sau morcov era combinat in parti egale cu
miere (1/2 pahar miere si 1/2 apa fierbinte). Se ia de 6 ori pe zi. Doza: o lingura.
Combinati 2 linguri de unt proaspat, 2 galbenusuri, 2 linguri miere, 1 lingura faina de
grau. Se amesteca bine si se administreaza in cursul zilei.
In Caucaz, se lua seva de artar cu lapte, in fiecare primavara, ca remediu pentru "tusea
care dureaza din iarna".
Un amestec de amoniac si ulei vegetal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii.
Tusea trece foarte repede.
Un amestec in cantitati egale de suc de afine si miere, luat de 3-5 ori pe zi (o lingura).
Curata traheea de flegma. Pe timpul acestui tratament se bea ceai de fragi salbatici in tot
cursul zilei. Se indulceste cu miere (vechi remediu siberian).
Urmatoarea metoda de tratare a tusei a fost folosita in toata Rusia: o bucata de material
de circa 25 cm lungime si 16 latime se inmoaie in parafina si se aplica pe piept. Se
schimba in fiecare zi, pana cand se obtine rezultatul dorit.
Lemn-dulce pisat (pudra), marar uscat (pudra) si zahar pudra, in proportii egale, se
amesteca. Doza: se ia 1/2 lingurita de doua ori pe zi. Pentru copii se administreaza
jumatate din cantitate.
PRESOPUNCTURA CU SEMINTE
Toata lumea a auzit despre acupunctura si efectele ei uimitoare. Acasa, ea poate fi insa
inlocuita (mai ales cand tratamentele medicamentoase sunt contraindicate) prin
aplicarea de seminte pe punctele reflexoterapeutice.
Procedeu
Pentru fixarea precisa a semintelor, acestea se aplica pe o banda adeziva, care apoi se
aseaza pe punctele respective, iar deasupra se mai lipeste o bucata de banda.
Page 204 of 1147
1. Pentru scaderea nivelului de zahar in sange

se aplica pe talpa, pe marginea osului
calcanean, 3 seminte de porumb, orientate cu
varful spre degete.
2. Pentru vindecarea pneumoniei, inainte de culcare se acopera cu seminte de para

zonele de sub degetul mare, pe talpa si pe palma.
3. In caz de gastrita, se aplica pe a treia falanga a degetului

aratator, o samanta de dovleac sau bostan si se lasa 8-10 ore pe zi,
timp de 10-12 zile.
4. Durerile de cap provocate de migrena se diminueaza, daca timp
de cateva minute masati punctul care se afla langa unghia degetului
mare spre degetul aratator, cu un bob de hrisca sau o samanta de
ridiche.
5. Pleurita, emfizem pulmonar. Pentru eliminarea mai usoara a secretiilor, se lipesc 6

seminte mari de in pe palma, pe pernuta de la baza degetului mare.
6. In caz de incontinenta urinara (enurezis), timp de 7 zile, se

aplica 2 seminte de struguri, la baza degetelor mijlociu si inelar, cu
varfurile orientate in exterior.
Page 205 of 1147
7. In caz de hemoragie
uterina si menstruatie
abundenta, se aplica,
pentru 3-4 ore, cate 3
boabe de piper, la baza
degetelor inelar si
mijlociu.
8. Pentru pielonefrita, se aplica pe laba piciorului, inainte de culcare, cate 2 boabe de

fasole neagra, pe partea proeminenta, pe punctele dureroase.
9. Angina pectorala, palpitatii, ischemie miocardica - 5 seminte de calin sau de loboda

se lipesc pe pulpa degetului mare, cate 3-4 ore zilnic, si se apasa periodic.
10. Cistita - o samanta de hrisca se fixeaza la baza degetelor

mijlociu si inelar (intre ele).
Leacuri din creuzetele naturii
Cu siguranta, sfarsitul mileniului doi este marcat de intoarcerea lumii la natura, la
leacurile taranesti care si-au dovedit de sute de ani eficienta. Nici n-ar putea fi altfel,
mai ales la noi, romanii, pe care Dumnezeu ne-a binecuvantat cu paduri si dealuri pline
de flori si ierburi de leac. Numai ca Dumnezeu da, dar nu baga si-n traista. Noroc insa
ca mai exista oameni pasionati, pentru care valorile primare ale naturii constituie
adevarate tezaure. Valorificate in fel si chip, plantele sunt transformate in medicamente
veritabile, numai bune sa ne scape de boli si de suferinte. Un astfel de exemplu este dna Maria Pop, profesoara de biologie, care traieste in mirifica zona a Maramuresului.
Pentru ea, natura inseamna totul. Din seva padurii isi extrage culori naturale, pentru
tesut; plantele, insa, le foloseste in scop terapeutic...
Tincturile Simple(dintr-o singura planta)
- D-na Maria Pop, experienta dvs. in domeniul plantelor medicinale este deja cunoscuta,
Page 206 of 1147
iar ceaiurile, unguentele, siropurile si mai ales bitterul "Taina Plantelor" pe care le
produceti ne-au fost laudate de foarte multa lume. De curand, ati realizat o gama variata
de tincturi, pe care vrem sa le facem cunoscute cititorilor nostri. Ce ne puteti spune
despre acestea?
- Tincturile sunt extracte naturale hidroalcoolice obtinute prin macerare naturala in
alcool de 40? dintr-o singura planta sau din combinatii de plante medicinale, in functie
de natura bolii careia i se adreseaza. Principiile active din tincturi sunt in concentratie
mai mare si isi pastreaza calitatea terapeutica timp indelungat. De aceea, am considerat
necesar ca, pe langa ceaiurile din plante medicinale si celelalte produse naturale pe care
le-am lansat deja pe piata, sa venim in sprijinul bolnavilor si cu aceasta gama de
tincturi. Mai mult, numerosi terapeuti naturisti cu care colaboram ne-au sugerat sa ne
extindem aria de productie, cunoscand faptul ca plantele pe care le folosim sunt foarte
bogate in principii active si provin din Muntii Gutaiului si imprejurimi, zone ecologice
nepoluate.
- Pentru ce boli sunt folosite aceste tincturi?
- Ma voi referi pentru inceput la tincturile simple, realizate dintr-o singura planta
medicinala:
- Tinctura de aloe este recomandata pentru efectele biostimulatoare, cicatrizante,
antimicrobiene, antituberculoase si antitumorale date de principiile active extrase din
frunzele de aloe. Pe cale interna, se folosesc cate 10-30 picaturi, de 3 ori pe zi. Pe cale
externa se aplica direct pe ulceratii, plagi si arsuri, grabindu-le vindecarea. Da rezultate
foarte bune in boli de piele: tuberculoza cutanata, pionefrite, lupus eritematos.
Administrata intern, tinctura de aloe amelioreaza si vindeca boli digestive si tumori.
- Tinctura de cimbrisor se foloseste pe cale interna in tuse convulsiva, tuse spastica,
astm, raguseala, anorexie la anemici; actioneaza ca antiseptic asupra ficatului si
rinichilor, ameliorandu-le functia; elimina viermii intestinali. Se administreaza cate 2030 picaturi pe zi pentru copii si 30-60 picaturi pe zi pentru adulti. Extern, tinctura de
cimbrisor se foloseste sub forma de: tamponari, masaje, comprese, gargara, frictionarea
musculaturii membrelor si coloanei vertebrale; in dezinfectarea si cicatrizarea ranilor,
scleroza in placi (leuconevraxita).
- Tinctura de coada-soricelului. Extern, se pun comprese si se fac spalaturi pentru
calmarea tenurilor inrosite si iritate, arsuri, plagi purulente, eczeme, ulcer varicos,
hemoroizi; spalaturi bucale in abcese dentare. Intern, se iau 10-20 picaturi in ceai care
se bea dimineata pe stomacul gol, pentru eliminarea viermilor intestinali; in leucemie,
pentru reinnoirea sangelui, se folosesc 10-20 picaturi pe zi. In boli interne (enterocolite,
colici gastrice, cistite, dismenoree, hipermenoree, marirea secretiei biliare) se iau cate
10-15 picaturi de 3 ori pe zi.
- Tinctura de sunatoare se foloseste la prepararea apei de gura (se face gargara cu 10 ml
tinctura dizolvata in 100 ml apa fiarta si racita). In boli reumatice, se fac frectii pe
zonele dureroase. In boli de piele, arsuri si degeraturi se pun comprese imbibate cu
tinctura de sunatoare. Pe cale interna se utilizeaza de la 20-30 picaturi pana la 6
lingurite pe zi pentru depresii nervoase, icter infectios, insomnii, somnambulism, boli
urinare, incontinenta urinara, dereglari ale ciclului menstrual. Tratamentul dureaza 7
zile. Se poate relua dupa 2-3 zile de pauza.
- Tinctura de galbenele (filimica) se foloseste pe cale externa in afectiuni bucale
infectate si gingivite, sub forma de gargara si spalaturi bucale; pentru infectia cu
Page 207 of 1147
trichomonas, leucoree si candidoza se fac spalaturi vaginale in dilutie cu apa; pentru

dezinfectarea ulceratiilor cronice purulente, pentru eczeme, arsuri si degeraturi se fac
spalaturi sau se pun comprese; de asemenea, sub forma de frectii se foloseste in
intinderi musculare, spasme musculare si intepaturi de insecte. Pe cale interna se
folosesc 10 pana la 60 picaturi, dizolvate in apa sau ceai, pentru tratarea bolilor gastrointestinale, curatirea sangelui de toxine, viroze, infectii bacteriene si intarirea vederii. In
bolile neoplazice, inflamatii ale ganglionilor si pentru diminuarea efectelor menopauzei
se iau ca adjuvant cate 30 de picaturi pe parcursul unei zile. Sub forma de masaje,
comprese sau adaugata la apa de baie, combate micozele picioarelor.
- Tinctura de rostopasca are actiune antibiotica asupra unui numar mare de agenti
patogeni; are actiune antitumorala (distruge celulele canceroase in multiplicare), actiune
coleretic-colagoga, fiind indicata in colecistopatii (inflamatii ale vezicii biliare), litiaze
biliare (pietre in vezica biliara), boli de ficat. Tinctura de rostopasca are actiune sedativa
asupra centrilor nervosi superiori si in special asupra coronarelor. Stimuleaza respiratia
si scade tensiunea arteriala; da rezultate bune in insuficienta cardiaca si angina
pectorala. Are actiune antispastica asupra tractului gastro-intestinal. Pe cale interna se
administreaza 10-20 de picaturi pe zi, dizolvate in ceai sau apa. Extern, se foloseste sub
forma de tamponari si masaje in: boli de piele, negi, pecingine, matreata, muscaturi de
insecte si serpi.
- Tinctura de propolis are un spectru foarte larg de actiune farmacologica: bacteristatica,
antifungica, analgezica, trofica si regeneratoare a tesuturilor, cicatrizanta si
antiinflamatoare. Pe cale externa se utilizeaza in afectiuni dermatologice (eczeme,
arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli Orl si
boli ale cavitatii bucale (gingivite, stomatite, abcese, parodontoza), sub forma de
gargara si spalaturi bucale - cate 30-40 picaturi dizolvate in apa. Intern, se iau 20-30
picaturi pe zi, cu o ora inaintea meselor, pentru normalizarea tensiunii arteriale. in
cazuri de alcoolism, 50 de picaturi dizolvate intr-un pahar cu apa rece administrate
omului beat il vor face sa se trezeasca. Cate 10 picaturi de tinctura dizolvate intr-un
pahar cu apa, luate cu o ora inaintea meselor, dau rezultate foarte bune intr-o mare gama
de boli (pulmonare, digestive, ginecologice, boli ale sistemului nervos si boli
glandulare).
Tincturile Complexe(din combinatii de plante)
- Ati realizat si tincturi din combinatii de plante, cu rol curativ bine determinat. Caror
boli le sunt adresate?
- Plecand de la premisa ca majoritatea oamenilor moderni ar dori sa urmeze tratamente
naturiste, dar nu au timp sa-si faca ceaiuri de cateva ori pe zi, am studiat cateva retete
traditionale care folosesc combinatii de plante pentru anumite boli si am determinat
concentratiile substantelor active prezente in fiecare planta, reusind sa obtinem o gama
de tincturi cu rol curativ. Este important sa precizez ca este totusi mai bine, pentru acei
care au posibilitatea si timpul necesar, ca tratamentul sa se faca in paralel cu ceaiurile de
plante recomandate, pentru rezultate mai rapide.
- Tinctura antiacneica amelioreaza sau in cele mai multe cazuri elimina acneea. Se
utilizeaza pe cale externa sub forma de tamponari, de 2-3 ori zilnic. Avand in vedere
multiplele cauze interne care genereaza acneea, concomitent cu tratamentul extern se
face si un tratament intern cu urmatoarele ceaiuri: sunatoare, galbenele, salcie, musetel,
Page 208 of 1147
pin, brusture, cicoare si hamei (se beau 2-3 ceaiuri pe zi din acest amestec de plante).
Cura dureaza 4-6 saptamani si se poate relua dupa doua saptamani.
- Tinctura antianemica este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in formarea
globulelor rosii prin stimularea maduvei hematogene si imbogatirea sangelui in fier si
vitamine. Pe cale interna se utilizeaza cate 3 lingurite pe zi, dizolvate in "Ceai
antianemic" indulcit cu miere de albine.
- Tinctura anticolitica este un extract natural hidroalcoolic realizat dintr-o combinatie de
plante medicinale cu rol antiseptic intestinal, antivomitiv, carminativ, antispasmodic si
sedativ. Se utilizeaza pentru calmarea colicilor intestinali si stomacali atat la copii, cat si
la adulti; combate indigestiile insotite de greturi, gazele, aciditatea gastrica si
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori pe zi, dizolvate in
"Ceai anticolitic".
- Tinctura antigripala este preparata dintr-o mare varietate de plante medicinale cu rol
depurativ, emolient, antiseptic, calmant, antispasmodic, antiviral si antimicrobian. Se
utilizeaza in stari gripale insotite sau nu de febra. Se administreaza cate 4-6 lingurite de
doua ori pe zi, dizolvate in "Ceai antigripal" indulcit cu miere de albine (neindulcit
pentru diabetici). Extern, se fac inhalatii cu vapori de tinctura, gargara, baie generala in
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp").
- Tinctura antistres este un extract natural obtinut din plante medicinale cu rol sedativ
asupra sistemului nervos central. Se utilizeaza in stari de oboseala, stres, insomnii, stari
de agitatie nervoasa, tulburari cardiace si digestive. Tratamentul intern consta in
administrarea a 10-15 picaturi de 3 ori pe zi, ultima doza seara, la culcare. Extern, se fac
bai generale in care se adauga tinctura antistres sau infuzie din plante sedative (tei,
sunatoare, sovarv, cimbru, menta, ciubotica cucului) sau "Ceaiul Antistres".
- Tinctura contra caderii parului este obtinuta din mai multe plante medicinale cu rol in
regenerarea parului, intarirea radacinii parului, inlaturarea matretei si seboreei.
Tratamentul consta in masaje zilnice sau de 2-4 ori pe saptamana. Pe langa tratamentul
extern, recomandam si un tratament intern (2-3 cani de ceai obtinut din urmatorul
amestec de plante: urzica, mesteacan, stejar, nuc, tintaura, brusture, hamei si salvie).
- Tinctura gastrica este un extract natural hidroalcoolic obtinut din plante medicinale cu
actiune astringenta, antiseptica, cicatrizanta si hemostatica. Tinctura gastrica se
utilizeaza in hiperaciditate gastrica, ulcer gastric si duodenal, spasme gastro-intestinale,
gastrite. Se consuma inaintea meselor principale cate 3 lingurite de tinctura, dizolvate in
"Ceai gastric". Tratamentul dureaza 6 saptamani.
- Tinctura hepato-biliara are actiune coleretica si colagoga, antispastica, bactericida,
decongestiva, antiseptica si antiinflamatoare. Se utilizeaza pentru stimularea si
imbunatatirea functiei hepatice, insuficienta biliara, colecistite subacute si cronice,
ciroza hepatica si diskinezii biliare. Se utilizeaza cate 10 picaturi de 3 ori pe zi,
adaugate in "Ceai hepato-biliar". Tratamentul dureaza 4-6 saptamani.
- Exista, totusi, bolnavi carora le este interzis cu desavarsire consumul de alcool. Pot ei
sa urmeze un tratament cu tincturi?
- Persoanele carora le este interzis consumul de alcool vor pune tinctura in ceai fierbinte
sau in apa fiarta inainte de folosire, alcoolul evaporandu-se dupa 5-10 minute.
- Care este pretul unei tincturi?
- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 2 si 25lei.
- De unde pot fi procurate?
Page 209 of 1147
- Tincturile se gasesc deja in unele farmacii si magazine Plafar din tara, dar pot fi
comandate si direct de la firma noastra: S.C. Hypericum Impex Baia Mare, tel./fax
062/27.13.38, tel. 094/27.92.84.
Acest elixir se pune pe pleoape si in jurul ochilor dimineata, sapte zile la rand, pentru
refacerea ochilor obositi, indepartarea cearcanelor si a ridurilor. In popor, acest remediu
era folosit pentru "limpezirea vederii" (imbunatatirea acuitatii vizuale) si se spunea ca
are efecte magice asupra celor cu deficiente majore de vedere, ajutandu-i sa revina la
normal. Evident, locul din care se culege roua trebuie sa fie extrem de curat si ferit de
orice influenta poluanta.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Page 210 of 1147
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
Page 211 of 1147
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am
Page 212 of 1147
refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi nu de
cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva si
nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai mare)
cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in apa fierbinte
pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de masline
(preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de slabiciune te
culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
Page 213 of 1147
tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa

ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
APA VIE
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un
cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot
omul sntos. S-a fcut bine bnd n fiecare zi "apa vie", produs la Rmnicu - Vlcea
de gulerele albe ale Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i
Izotopice. Ap srcit n deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct "ap
miraculoas".
"De trei ani, Gianina bea numai ap din aceasta, cam un litru jumtate pe zi i nu mai
folosete deloc citostatice. Mama i prepar i supa cu apa respectiv. Nu a fcut
metastaz, deci practic e ca i vindecat", ne-a spus doctorul Nicola Tril, eful Clinicii
de chirurgie oncologic din Spitalul Municipal Timioara. Numai cu apa a prelungit
vieile a cteva zeci de canceroi. "La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat
durata de via. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii i la tineri.
Iar la chimioterapie taie greaa, bolnavul nu mai vars i e mai puternic. Atenie, nu este
un medicament, ci doar completeaz medicamentaia", ne-a mai explicat doctorul
Tril. i el bea zilnic ap, dimineaa, n ceai. Ca s aib efect, trebuie s bei fr
pauze.
Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone
Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n "ap vie" cumprat din Romnia. Avea
un cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind,
Page 214 of 1147
tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu
promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i
cum n-ar fi fost bolnav niciodat. "A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se
mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea", rde
profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.
"Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de
via", zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu
ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului
considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n
snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de
creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. "ncetinete mbtrnirea
cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru
ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap.
Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de
multe sute de mii de euro, dar nu am aceti bani", spune doctorul Nedelcu.Mai demult
au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii '80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin '86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.
Page 215 of 1147
Dac respiri pe instalaia de mbuteliere, o speli opt ore

La institut, apa se produce continuu, zi i noapte, ntr-un turn nalt de 30 de metri care
"muncete" 8.000 de ore pe an, cu cinci angajai. E ca un imens cazan: se pompeaz ap
normal de Bistria, urc pe conducte pn n vrf, este distilat, curat de deuteriu i
revine jos, n jet anemic, pe un furtuna. Se pune n nite containere din plastic alb, se
ozonific, se decontamineaz, apoi merge n alt parte, la instalaia de mbuteliere. Asta
e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro - e un soi de vitrin perfect curat, cu
comand computerizat i plin de tot soiul de evi, furtune i orificii.
Vreo patru oameni mbrcai n alb, cu mti, miun concentrai pe lng ea.
Dac respir vreunul pe instalaie, dac strnut sau dac las o amprent pe anumite
piese, trebuie splat toat instalaia! Iar splarea dureaz opt ore. n alt birou se face
analiz izotopic a apei, cu nite aparate de o "tehnologie incredibil"; nite fire
ultrasubiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circul tot felul de substane. Numai
instalaia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar merit. Cci "prinii" apei vii
sunt siguri c invenia lor va salva multe viei, de aici ncolo.
TUSE
In prima faza, cea iritativa, tusea este seaca, fara expectoratie si in acest caz se
recomanda ceaiuri antitusive:
Scai - vanat
Este expectorant si calmant al tusei spastice si convulsive.Este cea mai eficienta planta
chiar in caz de tuse rebela. Se face decoct cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se
fierbe 15 minute. Se iau cate doua, trei linguri de doua, trei ori pe zi.
Fructe de Fenicul
Este diuretic, antiseptic, sedativ, carminativ si antiinflamator. Se face infuzie cu o
jumatate lingurita fructe zdrobite la o cana cu apa clocotita. Cantitatea se bea in trei
reprize dupa mesele principale.
Lichen de piatra
Este emoilent si calmant al sistemului respirator, antispastic pulmonar, antibiotic,
fluidificator al secretiilor bronsice. Se face decoct cu o lingurita planta la 200 ml apa, se
fierbe 5 minute si se neutralizeaza aciditatea cu un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.
Se beau 1-2 cani pe zi inainte de mese.
Flori si fructe de Porumbar
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi.
Ceaiurile se indulcesc cu miere de albine.
Se recomanda urmatorul sirop de ceapa: o ceapa mare cruda se taie marunt si se fierbe
in jumatate litru apa pana scade la jumatate. Se adauga miere. Ceapa se poate coace
pana se inmoaie ( in loc sa se fiarba), apoi se zdrobeste si se pune in pahar. Se adauga
Page 216 of 1147
100 g miere. La nevoie se mai adauga putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la
temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii se recomanda 6 lingurite pe zi
iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.
Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa,
amestecat cu miere in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.
In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati
expectorante care sa ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor
bronhice, cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se
beau doua, trei cani pe zi. Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250
ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste
tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe zi.
Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se
prepara infuzie cu doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei
cani de ceai pe zi.
Frunze de Urzica
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant, antiseptic, antialergic,
vitaminizant, remineralizant si echilibrator al sistemului imunitar. Se face infuzie cu o
lingurita planta uscata (sau o lingura de planta proaspata bine maruntita) la o cana cu
apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi. Se pot face cure de cate trei
saptamani.
Flori si frunze de Nalba mare
Este emoilent , expectorant, antiinflamator si calmant. Se face infuzie cu o lingurita
planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Frunze de Patlagina
Este antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita frunze la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi sau se
administreaza cate o lingura din doua in doua ore.
Flori de Lumanarica
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul
zilei.
Radacini de Iarba mare
Este un tonic general, antibiotic, antiinflamator si expectorant. Se face decoct cu doua
lingurite de radacini la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Atentie: nu se
administreaza in timpul sarcinii si nu se depaseste doza indicata.
Page 217 of 1147
Cimbrul sau Cimbrisorul

Este calmant, antiviral, antiseptic expectorant si cicatrizant. Se face infuzie cu o
lingurita planta la o cana cu apa clocotita. Se beau doua cani de ceai pe zi.
Ceaiurile se indulcesc cu miere. Trebuie remarcat faptul ca mierea si in special cea de
tei este antimicrobiana, antiiflamatoare , calmanta si expectoranta.
Deasemenea Propolisul este antiinflamator, antibiotic si expectorant. Astfel se foloseste
tinctura de propolis (60 g propolis la 200 ml alcool). Se ia de trei ori pe zi cate 15-30
picaturi inainte de masa in putin lapte cald sau in putin ceai cald de plante medicinale.
Un alt expectorant si antibiotic este usturoiul. Se face o infuzie din usturoi pisat in
urmatoarele cantitati: 15 g pentru copii pana la 2 ani; 25 g pentru copii intre 2 si 5 ani;
40 g pentru copii intre 10 si 12 ani; 60-80 g pentru celelalte varste. Se iau 8-10 lingurite
pe zi din apa usturoiata pentru copii pana la 5 ani, 6-7 linguri pentru copii de 10-12 ani
si 8-10 linguri pentru celelelte varste.
Se mai poate folosi siropul de ridiche neagra (ridichea scobita si in ea se pune miere)
din care se iau mai multe lingurite pe zi.
Unul dintre cele mai eficiente siropuri pentru potolirea tusei este dat de urmatoarea
reteta: se fierbe o lamaie 10 minute si se stoarce.Se adauga doua linguri de glicerina.Se
amesteca si se umple paharul cu miere. Se iau maxim 6 lingurite pe zi si anume,
dimineata la sculare, inainte de pranz, dupa pranz, apoi la cateva ore dupa pranz, la cina
si seara la culcare.Pe masura ce tusea inceteaza se reduce cantitatea.Preparatul este
eficient atat la adulti cat si la copii.
Sirop de coacaze negre: se fierb 250 g coacaze intr-un litru apa pana scade lichidul la
jumatate; se strecoara si apoi se adauga o cantitate egala de zahar,fierbandu-se din nou
pana scade la jumatate.Se ia cate o lingurita la 2 ore. In loc de coacaze proaspete se
poate folosi 100 g coacaze uscate.
Se mai pot folosi: infuzia din 40 g frunze de dafin la un litru de apa sau infuzia din doua
lingurite seminte de gutui la un litru de apa.
Remarca: pentru tuse nu se pun comprese uscate cu sare pe piept caci usuca
mucozitatile si nu se mai elimina.Se pun doar cataplasme cu terci de mamaliga sau se
fac inhalatii cu aburi de cartofi fierti.
DETOXIFIEREA ORGANISMULUI
Page 218 of 1147
Detoxifierea organismului presupune accelerarea eliminrii toxinelor la nivel sanguin,

hepatic i renal. Este bine s efectum periodic aceste cure, foarte benefice fiind mai
ales cele urmate la schimbarea anotimpului (primvara i toamna).
Plantele care cur sngele sunt:
urzica, ppdia, coada-oricelului, iarba-mare, brusturele, mesteacnul, cicoarea, afinul,
nucul, lemnul-dulce, spunria i socul.
Plantele care detoxifiaz ficatul sunt
ppdia, rozmarinul, salvia, coada-oricelului, anghinarea, mueelul, rostopasca,
armurariul, cicoarea i geniana.
Plantele diuretice sunt
urzica, mtasea de porumb, coada-calului, coada-oricelului, brusturele, mesteacnul,
feniculul, nalba i socul.
Ceaiuri din plante cu efect detoxifiant sunt
ceai verde,trei frati
patati,urzica,cicoare,brusture,frasin,mesteacan,anghinare,soc,ienupar,catina
Amestecuri de plante: menta, leustean, urzici, soc, ceai verde, coaja de portocale, de
mar, de lamaie, frunze de senna, de nuc, de dud, de lotus, flori de hibiscus, macese,
radacina de lemn dulce, sanziene.
Se recomanda urmatoarele:
Nu consuma alimente prajite
Nu consuma alimente conservate sau afumate
Evita pe cit posibil alimentele din supermarket care contin E-uri: coloranti, conservanti
si alti amelioratori
Nu consuma carne si mezeluri
Inlocuieste dulciurile cu fructe
Elimina fainoasele albe. Consuma cereale, piine neagra, de secara, de tarite
Consuma fructe, legume proaspete si proteine vegetale(soia, ciuperci)
Consuma cel putin 2 l de apa pe zi
Nu consuma: zahar, cafea, alcool si bauturi racoritoare sintetice
Inlocuieste zaharul cu miere
Pentru energizare consuma ceai verde in locul cafelei
Consuma multe sucuri naturale si ceaiuri de plante
Bea in fiecare seara inainte de culcare si dimineata la sculare urmatoarea bautura: un
pahar de apa plata cu sucul de la 1 jumatate de lamiie si 1 lingurita de miere
Consuma lactate proaspete: iaurt, sana, chefir. Studiaza eticheta: sa nu contina E-uri,
coloranti si conservanti
Pentru detoxifierea vezicii biliare si a ficatului, bea in fiecare dimineata pe stomacul
gol: 1 lingura de ulei de masline virgin amestecat cu putin suc de lamiie(apoi stai 20-30
minute culcat pe partea dreapta) Efectele sunt extraordinare. Crizele de dischinezie
biliara vor disparea definitiv
Exercitiile fizice, mersul activ, stimuleaza actiunea sistemului cardiovascular si
procesele metabolice in organism, intensificand functiile naturale de depuratie
Page 219 of 1147
Incearca cel putin 1 zi saptamina sa maninci numai "hrana vie". Deci, nu consuma
alimente fierte sau prajite(mincare gatita) ci numai alimente nutritive in stare naturala:
fructe, legume, sucuri naturale, nuci, stafide, smochine, curmale, cereale integrale, apa,
ceaiuri etc
Daca ai vointa si doresti o detoxifiere mai profunda consuma "hrana vie" 5-7 zile
- Curatirea limfei si a sangelui

.Dimineata, se beau 100 ml de apa rece, in care s-a dizolvat sareamara, atat cat sa fie
baubila. Se prepara un suc din portocale (900ml), grapefruit (900 ml) si lamaie (200
ml). La o ora dupa ce s-a bautsolutia de sare amara, se beau 100 ml din sucul respectiv
si 100 ml deapa fiarta si racita. Apoi, aceeasi cantitate (100 ml suc si 100 ml aparacita)
se bea la fiecare jumatate de ora, pana se termina cantitateade 2 litri din fiecare.
Tratamentul dureaza 3 zile, perioada cand nu semananca si nu se bea nimic altceva.Curatirea ficatului. Timp de 2 zile, se beau cate 5-6 pahare desuc de mar. In a treia zi,
bolnavul se culca la ora 19 pe partea dreapta,cu o sursa de caldura (perna electrica) sub
ficat. Se prepara unamestec din 3 linguri de ulei de masline si 3 linguri zeama de
lamaie,care se bea din sfert in sfert de ora, pe durata a circa 2 ore.Cantitatea totala
trebuie sa fie de 300 ml ulei de masline si 300 mlzeama de lamaie. A doua zi de
dimineata se face clisma, care vaelimina toate reziduurile de la ficat.- Curatirea
rinichilor (calculi renali). Pe parcursul unei saptamani,nu se mananca decat pepene
verde cu paine neagra. In ziua a saptea,intre orele 2 si 3 (noaptea), se face o baie calda,
cu corpul cufundat inapa pana la gat si se mananca pepene verde rece. Dupa circa o
ora, vorfi eliminate pietrele. Eventual, procedura se repeta dupa douasaptamani.
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintrun tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai
Page 220 of 1147
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Sare Amara Pentru Un Trup Frumos
- Curatirea articulatiilor de saruri (spondiloza, artrita,poliartrita). Se fierb 5 g foi de
dafin in 300 ml apa, timp de 5 minute,dupa care se tin intr-un termos, 3-4 ore. Pe
parcursul a 12 ore, seconsuma lichidul, luandu-se cate o lingurita. Tratamentul dureaza
3zile, insotit de alimentatie de regim, dar o singura data pe an.- Elixirul tineretii
(indicat in special persoanelor care auprobleme legate de inima si de circulatia
sangelui). Se piseaza foartebine 300 g usturoi, intr-o piulita de lemn. 200 g din cantitate
se scotde la fundul vasului si se pun intr-un borcan de sticla, impreuna cu 200ml alcool
de 90. Se inchide bine si se tine 10 zile la macerat.Tratamentul va dura 11 zile, cu
o jumatate de ora inaintea fiecareimese, preparatul luandu-se in cate 20 ml lapte rece,
dupa cumurmeaza: ziua 1 - 2 picaturi dimineata (D), 2 picaturi la pranz (P), 2picaturi la
cina (C); ziua 2 - 4 D, 5 P, 6 C; ziua 3 - 7 D, 8 P, 9 C; ziua 4- 10 D, 11 P, 12 C; ziua 5 13 D, 14 P, 15 C; ziua 6 - 15 D, 14 P, 13 C;ziua 7 - 12 D, 11 P, 10 C; ziua 8 - 9 D, 8 P, 7
C; ziua 9 - 6 D, 5 P, 4 C;ziua 10 - 3 D, 2 P, 1 C; ziua 11 - 25 D, 25 P, 25 C.O reteta
relativ mai simpla se bazeaza pe amestecul obtinut din500 g usturoi pisat, cu zeama de
la 24 de lamai. Se pune intr-unborcan, se acopera cu tifon si se tine 24 de zile,
amestecandu-seperiodic. Se consuma cate o lingura la o jumatate de pahar cu apa,seara,
inainte de culcare.- Anexite, fibrom, boli vaginale. Se toaca marunt ceapa, se puneintr-
Page 221 of 1147
un tifon si se unge acest tampon cu unt nesarat. Se introduce invagin, noaptea. Acelasi
procedeu se poate face cu untura de gasca.- Boli de plamani (tuberculoza, bronsita etc.).
Se face un amestecdin 500 g miere de albine, 5 capatani de usturoi, pisate si, 5 lamai
tocate in masina, amestec care se lasa 7 zile la macerat. Se consumacate 4 linguri, seara,
inainte de culcare, inghitindu-se foarte incet.- Hipertensiune, in fiecare dimineata se
consuma o sfecla rosiecoapta. Seara - o salata din sfecla rosie cruda, usturoi, morcov ras
siulei.- Reumatism. Se pun, intr-un borcan de 0,5 l, rame, intr-un stratde circa 2-3 cm
grosime. Peste ele se toarna gaz sau alcool, atat catsa le acopere cu 2 cm si se tin
la soare 7 zile. Tratamentul propriu-zisconsta in frectii pe zonele afectate cu gazul
(alcoolul) respectiv.- Spondiloza (lumbago). Se aplica la cald frunze de brusturi,
cupartea nelucioasa pe locul dureros. O alta procedura - dintr-unamestec obtinut din
ridiche neagra tocata marunt si o capatana deusturoi pisat, aplicat pe locul respectiv.Scleroza vasculara cerebrala. Se rade marunt o lamaie si seamesteca cu macese (un
pahar), rachitica (un pahar) si miere de albine(un pahar). Se iau cate 20-40 g inainte de
masa. De asemenea,acelorasi bolnavi li se recomanda ceaiul din radacina de patrunjel
sau20 g scoarta de scorus fiarta in 0,5 l apa, timp de 2 ore si bautazilnic, de 2-3 ori cate
o lingura.- Varice (tromboflebita). Timp de 20 de zile, se imbraca piciorulde la coapsa
pana la talpa cu frunze de varza alba incalzite bine siunse o seara cu miere, o seara cu
alcool de 90s, alternativ. Seinfasoara cu prosoape calde si se doarme in acest fel.Hemoroizi: O procedura simpla consta in taierea unui cartof infasii (de forma
supozitoarelor!), care se ung cu ulei si se tin in anuscat mai mult. Acelasi lucru se poate
face cu un catel de usturoi uns cusaliva si tinut pe toata perioada noptii.
- Prostata, impotenta. E recomandabil sa se consume mult praz,precum si ceaiul de
ghimpe si busuioc. Daca boala vine pe fond nervos,se pun circa 750 g gheata intr-un
tifon impaturit in opt si se leaga.Compresa se tine un minut la baza creierului, un minut
la inima si unminut pe organele genitale. Se repeta procedura de 4-5 ori pe zi.
Pietre la ficat si rinichi
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
Page 222 of 1147
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Page 223 of 1147
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
Page 224 of 1147
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Page 225 of 1147
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
Page 226 of 1147
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
Page 227 of 1147
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Pietre la rinichi
Ceai din frunze de mesteacan. Din pacate daca nu este pregatit dupa prescriere este
toxic. Daca urmezi instructiunile totul va fi ok. Cea mai buna este seva de mesteacan
care poate fi colectata numai in luna Mai cind incepe vegetatia mesteacanului. Se face o
gaura in tulpina pomului iar intr-o ora curge cam 1 litru. Ai nevoie de 5 litri ca sa
consumi cite 100ml in fiecare dimineata inainte de masa.
Nu sunt doctor dar pentru ca am poposit de multe ori in curtea spitalelor m-am
documentat despre problema asta.
Nu uita cind vei incepe sa elimini pietrele ai nevoie de antibiotic pentru a preveni o
infectie. Pietrele zgirie.
apa de la izvorul 7 de la Baile Someseni ( Cluj ). I-am dat apa de acolo si, in
aproximativ 2 saptamani, toti calculii au disparut. Cu aceasta " experienta " in spate, iam recomandat unui prieten care avea mereu probleme cu calculii ( si se indopa cu bere
pe chestia asta ) apa de la izvorul respectiv. Au trecut ani buni de atunci si, din cate
stiu, nu a mai avut vreodata probleme de acest gen. Cert este ca merge la Baile
Someseni de 2 ori pe an si-si face plinul cu apa minerala pentru 2 saptamani ( o doza de
intretinere, spune el ). De altfel, la izvorul respectiv este mereu coada, ca dovada ca apa
este eficienta.
In ultimii 2 ani am "nascut" 5 pietre. Cand incep durerile fac injectie cu antispastice :
scobutil, no-spa si algocalmin sau ketonal. A doua zi fac urmatorul preparat:
- patru lamai se spala si se pun la fiert intregi, se pune apa cat sa le acopera. Fierberea
dureaza cca. jumatate de ora si trebuie sa se opreasca atunci cand le crapa coaja.
- se lasa la racit, (apa in care au fiert se arunca), se sfarama cu o furculita si se scot
samburii.
- se paseaza cu mixerul sau blenderul pana devine o pasta.
- se adauga un volum egal de glicerina (se poate procura de la farmacie - eventual
spuneti ca o cumparati ca "glicerina boraxata" dar fara a o prepara.
- in general lamaile fierte si macinate ocupa jumatate de borcan de 800 ml. , se cumpara
Page 228 of 1147
400 g de glicerina
- se ia cate o lingura de 3 ori pe zi.
Acest preparat este naturist si foarte bun, l-am incercat pe mai multe persoane inclusiv
pe mine si a dat rezultate de fiecare data. Depinde de natura calculilor, oxalatii de calciu
sunt cel mai greu de dizolvat dar chiar daca nu-i dizolva, macar ii face faramiciosi si se
pot elimina fara probleme. Pentru oxalatii care ii produc eu am nevoie de 2 borcane de
800 ml.
Un tratament similar l-am gasit pe un site american, 60 ml zeama de lamaie +60 ml ulei
de masline de 2 ori pe zi, majoritatea covarsitoare a celor ce scriu spun ca au eliminat
tot asa, fara sa simta. Pe mine ma ingretoseaza uleiul in cantitate atat de mare ca sa nu
spun ca te poti alege cu o colica biliara ... Toti cei care scriau acolo insa aveau o colica
renala in curs de desfasurare, nimeni nu incercase pe calculi asimptomatici, ceea ce ma
face sa cred ca remediul merge pe principiul relaxarii musculaturii netede si atat, nu pe
dizolvare.
Oare amestecul cu glicerina o si dizolva, cunoasteti pe cineva care l-a luat doar stiind ca
are un calcul, fara sa fie in colica ?
Tamaie am luat 10 zile, cate 1 bobita dimineata pe nemancate. Matusa mea a scapat de
multe pietre cu tamaie, chiar si de la fiere.
ce am scris in rest pot traduce:
la punctul 1 cred ca se intelege in general, sunt vitamine si minerale.
avoid during pregnancy - evitati in timpul sarcinii
green food supplements - suplimente din ierburi ce contine o mixtura de clorofila,
spirulina, echinacea, etc.
la noi nu stiu sa fie asa ceva, decat separat. spirulina stiu ca este.
1 oz = 28 ml/gr
reteta1
pe stomacul gol - se amesteca 56ml ulei de masline virgin cu 56ml suc de lamaie, se bea
imediat urmat de un pahar mare de apa la primul semn de durere.
reteta2
e nevoie de 84ml ulei de masline extra virgin si 84ml suc de lamaie si se bea 280ml de
apa la fiecare ora. uleiul cu sucul de lamaie se bea de 3 ori pe parcursul unei zile. Se bea
un pahar mare de apa inainte de culcare si la trezire. Se doarme pe partea opusa durerii
de rinichi.
in articolele din linkuri am citit ca apa nu trebuie bauta imediat dupa ulei si sucul de
lamaie deoarece, acestea nu se vor absorbi la fel de repede si produc greata mai mare
(uleiul pluteste deasupra apei).
o senzatie de greata probabil tot produce dar poate e mai mica daca te gandesti ca uleiul
extravirgin e foarte sanatos si scump totodata
Page 229 of 1147
eu am luat reteta asta cu uleiul de masline de fapt pentru pietre la fiere ,credeti-ma face
minuni .deasemeni e buna tinctura de coada calului cate o lingura seara ,se ia de la
plafar ,cam 14 zile .ca sa tai greata ,eu am amestecat cele 2 cu ceai cald de sunatoare si
am inghitit-o
odata .
cite o grefa dimineata
infuzie din patrunjel. Nu stiu ce efect are asupra rinichilor,stiu ca e deuretic,folosesc
demult metoda si ajuta.Sanatate
Ceaiul rosu cu extract de ganoderma a dat rezultate. Are o denumire dar nu ma lasa
CNA-ul sa o divulg. Oricum cautati pe google si veti gasi.
elina Datorit coninutului foarte ridicat n potasiu (de 4 ori mai mare dect la alte
plante), elina are caliti puternic diuretice, mrind diureza cu efect de drenor al
rinichilor, eliminarea acidului uric din urin, edeme renale, retenie urinar, colic
nefritic i litiaz (calculoz) renal.
Eu am calculi renali de 2 luni si am avut dureri in fiecare zi.Am incercat toate produsele
pe care le-am gasit la plafar,dar nici un rezultat.Cu diuretice era si mai rau-se agravau
durerile,la fel si cu multa apa.
La inceput nu m-am speriat fiindca mai avusesem calculi si se dizolvasera foarte usor
cu ceaiuri sau cu apa multa.Din pacate acum nu s-a intimplat la fel.Asa ca m-am hotarat
sa incerc un tratament pe care il gasisem pe net si anume suc de ridichi dimineata
inainte de masa.Asta era ieri,iar astazi ma simt aproape perfect,doar mici dureri
suportabile si n-am luat decat o zi.Un singur inconvenient are acest tratament-ridichile
sunt un pic iritante pentru stomac,mai ales inainte de masa,dar nu se compara cu
durerile pe care le aveam de la calculi.
M-am vindecat complet cu suc de ridichi in numai 4 zile.Ma simt perfect si nu imi vine
sa cred dupa atatea chinuri si atatea tratamente.Chiar ma gandeam ca daca nu s-au
dizolvat cu toate tratamentele pe care le-am facut (care in cazul altora au fost eficace) e
posibil sa nu se dizolve nici cu ultrasunete.Din fericire nici nu a fost nevoie sa incerc.
Si nici macar nu am avut dureri cand le-am eliminat.Va recomand sa incercati acest
tratament.Multa sanatate
Eu am avut la rinichiul stang o piatra de 2,5 cm si la cel drept una de 2 cm.Am folosit
un tratament naturist simplu si foarte eficient.Asta a fost acum 3 ani.Acum am facut o
noua ecografie si se pare ca incepe sa se formeze din nou ,au descoperit ceva mic 2-3
mmla stangul si cam la fel la dreptul.Exista o singura problema dupa cum am inteles si
aceasta ar fi natura pietrelor.Se pare ca la mine a tinut,ptr ca vad ca le-am eliminat(vezi
dizolvat).Ce este extraordinar la acest tratament este ca nu doare can se face eliminarea
pietrelor.De fapt am inteles ca le dizolva nu le elimina in bucati si ca ele abia dupa
eliminare se intaresc.Sincer nu am stat sa colectez urina in borcane,etc. cum mi-a spus
Page 230 of 1147
persoana care mi-a indicat tratamentul asa ca practic nu am vazut pietrele,dar am

refacut de mai multe ori ecografiile si abia anul trecut in Decembrie a iesit niste pietre
mici(probabil ca se refac periodic).Eu sunt foarte carnivor(nu canibal)si se pare ca de
aici apar problemele.Dar o sa repet tratamentul si sper sa scap si de acestea.In ce consta
tratamentul?
Am luat de la Sell gross o lada cu 35 kg de mere si timp de 3 zile nu am mancat si nu
am baut decat suc de mere .In ultima zi la sfarsit se bea si un paharel (100 gr)de ulei de
masline.Cand am aflat reteta prima data am zis ca nu o sa rezist,dar vreau sa va spun ca
nu a fost nici o problema,nu mi-a fost foame si am rezistat foarte bine la acest
tratament.Ce mai trebuie sa stiti,cei care au probleme cu stomacul(aciditate excesiva) nu
pot face acest tratament.Nu se poate face decat o data pe an.Am slabit 5 kg in 3 zile si
m-am simtit perfect(fara dureri,ameteli sau alte nenorociri.)Merele nu trebuie sa fie prea
acre,de preferinta ionatan romanesc(asta am luat eu)Pot demonstra cu acte ca am avut
pietrele,deci nu spun povesti ,vreau sa ajut, ptr. ca si eu la randul meu am fost ajutat,fara
nici o obligatie,atat ca si voi sa ajutati pe altii care sunt in aceasta
situatie.Medicamentele dau alte probleme dupa cate am inteles eu asa ca daca se poate
pe cale naturista eu sunt adeptul la asta.Plus ca am inteles ca la eliminarea prin
medicamente te doare de mori,pe cand la ast a nu am simtit practic cand s-=a facut
eliminarea.Am incercat si ptr. colicist (am si aici una de 3 cm) dar nu se poate face
decat chirurgical.Daca doresti am sa trimit tratamentul complet.A sa nu uit,ecografiile
le-am facut in locatii foarte bune ,cu aparatura foarte performanta deci este excus sa fi
fost eronate.La ultima mi -a dat si fotografia)
Am revenit cu tratamentul naturist despre care vorbeam mai sus ,deoaraece am primit
mai multe mesaje din care rezulta ca v-ar interesa .
Deci am cumparat 35kg de mere ionatan si am facut urmatorul tratament;
Timp de 2 zile se bea suc de mere cu pulpa (atentie este vorba de suc facut de voi
nu de cel la cutii)dupa cum urmeaza;
-ora 8 -250gr,si la orele 10,12,14,16,18,20,cate 480gr de suc.Nu se mananca altceva
si nici nu se bea.Daca in aceste 2 zile nu a-ti avut scaun ,se bea un ceai purgativ din
plante.A 2 seara se face o baie calda in cada (s-au cine nu are intr-un lighean mai
mare) cu apa cat mai fierbinte (cat puteti suporta) dar fara sapun .Practic se sta in
apa fierbinte pana incepe sa se raceasca.
A 3 zi la ora 8 se bea 480 gr de suc si dupa 30 minute se bea 120 ml de ulei de
masline (preferabil extravirgin),si imediat un pahar cu suc.Daca apare senzatia de
slabiciune te culci.Peste 1-2 ore mergeti la baie .
Vreau sa va spun (cum am mai spus si celor care mi-au trimis mesaj)ca am facut acest
tratament acum 3-4 ani si,la o ecografie facuta in decembrie2008 mi-au gasit cate o
pietricica de 2-3 mm deci tratamentul trebuie facut din nou la o perioada de ani si
functie de ce iese la analize.Nu va speriati in privinta tratamentului,eu sunt un tip
gurmand,si credeam ca o sa am probleme (de foame) dar vreau sa spun ca a fost foarte
Page 231 of 1147
usor de suportat,ba chiar nu mi-a fost deloc foame s-au sete in perioada
tratamentului.Am slabit 5 kg in aceste 3 zile si m-am simtit extraordinar de bine.Dupa
ce urmati cura,la o luna ,doua (functie si de cat de mare au fost pietrele) faceti o
ecografie,de preferat la un aparat cat mai performant.Sa stiti ca marele avantaj al acestei
cure sete ca nu doare atunci cand eliminati pietrele, ptr. ca acest suc practic le topeste,si
apoi le eliminati la dimensiuni atat de mici ca practic corpul nici nu le simte.
Ca regim alimentar dupa terminarea curei ,timp de 2-3 zile nu se consuma decat supe de
zarzavat (fara carne),gris cu lapte,cartofi copti cu unt.Ptr. cei care au unele retineri,vrau
sa va spun ca pot demonstra cu ecografiile dinainte si dupa eliminarea pietrelor. Acestea
au fost facute cu aparate foarte performante, si este exclus sa fie vreo eroare pe
undeva.Nu cred ca exista o reteta mai simpla si mai usor de urmat ptr. pietre la
rinichi,care sa aiva si o asemenea performanta. De retinut acest tratament nu se face
decat o data pe an.
am spart in 2007 o piatra de 9 cm la clinica fundeniiar la 4-5 luni am facut o ecografie si
mi-a gasit la acelasi rinichi piatra de 4-5 mm.deci rinichiul meu (stang)e predispus la
constructii de pietre. Aminceput sa iau tamaie alba cate 1 saptamana in fiecare
dimineata pe stomacul gol odata la 2luni.tre sa merg la ecograf sa vad care e starea
lor.nu stiu daca au disparut in totalitate dar nu mai am acele mici dureri . atentie :nu
trebuie sa atingi dintii cu tamaia ca ii distruge.pui pe limba 4-5 pietricele de tamaie si
inchiti cu apa.
la inceput e mai dificil
Berea poate fi folosita ca medicament impreuna cu ulei (preferabil de masline) deoarece
la fel ca si ceaiurile ajuta la eliminarea pietrei.
10 MODURI N CARE POTI FOLOSI ASPIRINA
de Consuela Stratulat, 16 Jan 2015 13:13
Page 232 of 1147
Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit si n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuint.
1. Vindec muscturile de insecte! Pur si simplu pune aspirin pe musctur si vei
vedea cum durerea sau senzatia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obtii un spun care te va scpa de bacterii si de petele de iarb, cafea sau tigri de pe
mini.
3. Te scap de mtreat! Zdrobeste dou aspirine si amestec-le cu samponul pe care l
folosesti la o splare. Aplic pasta obtinut pe pr si las-o s actioneze dou minute,
clteste-te si repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat si sntos!
4. Te scap de muscturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional si te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur si simplu maseaz zona cu aspirin si clteste-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungeste viata florilor! Pur si simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
si vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap si aplic solutia obtinut pe
pat.
7. Te scap de iritatiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritatie sau o ciuperc pe
piele, foloseste o solutie compus din cteva aspirine zdrobite si pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi si vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiratie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpratie,
ncearc s zdrobesti dou aspirine si s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic solutia pe pat si las-o s actioneze dou-trei ore.
Page 233 of 1147
9. Te scap de negi! Zdrobeste cteva aspirine si aplic-le pe neg, apoi protejeaz-ti

degetul cu un plasture si las solutia s actioneze cteva ore. Repet procedura zilnic,
pn cnd vezi c negul dispare.
10. Trateaz btturile de la picioare! Pur si simplu amestec sase aspirine zdrobite cu
lingur de suc de lmie si lingur de ap. Aplic pasta pe bttur si nveleste-ti
zona afectat ntr-un prosop umezit n ap cald, apoi pune o pung de plastic pe
deasupra. Stai asa pentru zece minute, nltur prosopul si punga de plastic, apoi
maseaz bttura cu piatr ponce.
CEAPA UN MIRACOL
CEAPA....FOARTE INTERESANT...CRED CA "AI BATARNI" STIAU MAI MULTE
Cand veti citi cele de mai jos a sa va aduceti aminte ca asa se intampla si in copilaria
noastra. Nu am vazut niciodata o ceapa inceputa si lasata in frigider. Nici mujdeiul dupa
ce se termina masa nu mergea la frigider ci la cosul de gunoi. Mama nu facea "salata
orientala" sa mancam trei zile din ea. Acum zicem ca traiam mai simplu insa cred ca
mai sanatos. Daca nu mai putem schimba prea multe pentru noi macar pentru copiii sau
prietenii nostri mai tineri sa o facem.
POATE NU-I POVESTE...
Acum citeva zile m-am trezit la 3 dimineata cu un copil cu febra si
nasuc mucios, rugindu-ma sa-i iau temperatura si sa-i dau "michimente"
ca a racit...Dupa ce i-am dat lingurita de siropel panadol, am luat o
ceapa, am taiat-o si am asezat-o intr-un bol, exact linga perna
copilei... 5 ore mai tirziu, la ora 8 cind ne-am trezit, nu mai avea
febra, doar nasuc un pic mucios, iar ceapa arata ingrozitor galben-verzui si mirosea de ziceai ca a putrezit demult. Ce e scris
mai jos nu e poveste: sunt intimplari reale.
Cind se mananca direct, pe loc, ea intra direct in organism. Astfel,
procesul de absorbtie al virusilor si bacteriilor se produce doar in
interiorul organismului, preluand de acolo virusi si bacterii.
In cazul in care Ceapa si Usturoiul nu se consuma "pe loc", in
contact cu aerul ele incep "absorbirea" de virusi si bacterii din
mediul inconjurator (pana la momentul in care le mancam), pe care noi
apoi le introducem in organismul nostru gata "impanate".
Astfel, putem alege:
- folosim Ceapa sau Usturoiul spre a atrage virusii si bacteriile din
atmosfera, pe care apoi sa le introducem in organism,
sau
- folosim Ceapa si Usturoiul sa absoarba doar virusii si bacteriile
Page 234 of 1147
din organism?...
De noi depinde...
CEAPA
In 1919 cand gripa a ucis 40 milioane de oameni, un doctor vizita
fermierii pentru a-i ajuta sa combata gripa. Multi dintre fermieri si
familiile lor o contractasera si multi chiar murisera.
Doctorul a ajus la un fermier unde, spre surprinderea lui, toti
membrii familiei erau sanatosi. Cand doctorul a intrebat fermierul ce
facea el diferit de ceilalti, sotia lui a spus ca a pus o ceapa
necuratata intr-un vas in fiecare camera a casei (si probabil pe
vremea aceea casa avea doar 2 camere). Doctorul nu a crezut si a cerut
una din cepe pentru a o analiza la microscop. Spre surprinderea lui a
descoperit virusul gripei in ceapa. In mod evident aceasta a absorbit
virusul pastrand familia sanatoasa.
Apoi, am auzit aceasta povestire de la coafeza mea din Arizona . Acum
multi ani angajatii ei se imbolnaveau de gripa si la fel multi dintre
clienti. In urmatorul an ea a pus cepe in boluri peste tot in salon.
Spre surprinderea ei nici un angajat nu s-a mai imbolnavit. Treaba
functioneaza! (si nu, nu fac afaceri cu ceapa)
Morala povestii este: cumparati cateva cepe si puneti-le in boluri in
fiecare camera din casa. Daca lucrati la birou, puneti unu sub birou
sau undeva pe un raft. Incercati si veti vedea. Noi am facut asta anul
trecut si nimeni din casa nu s-a imbolnavit de gripa. Daca va ajuta pe
voi si pe cei dragi sa nu va imbolnaviti, cu atat mai bine. Daca
totusi faceti gripa, va fi o forma usoara. Oricum... ce aveti de
pierdut? Doar cateva cepe!!!!
Acum... mai exista si un PS la aceasta poveste, trimis de o prietena
din Oregon care de obicei imi trimite contributii la articolele pe
tema sanatatii. Ea mi-a povestit urmatoarea experienta despre ceapa:
"Eu nu stiam despre povestea cu fermierul... dar stiu ca eu personal
am facut pneumonie si am fost foarte bolnava. Am citit un articol care
spunea sa tai o ceapa la ambele capete, sa pui unul din capete intr-o
furculita si sa pui capatul infipt in furculita intr-un borcan gol...
iar apoi sa pui borcanul langa patul pacientului peste noapte. Se
spunea ca ceapa se innegreste peste noapte din cauza germenilor... si
chiar asa s-a intamplat. Dimineata ceapa era un dezastru, dar eu deja
ma simteam mai bine.
Altceva ce am citit intr-un articol a fost ca atat ceapa, cat si
Page 235 of 1147
usturoiul, distribuite prin camera, au salvat pe multi de la ciuma

neagra. Ele au multe proprietati antibacteriale si antiseptice."
Si acum inca o nota
CEPELE ABANDONATE DEVIN OTRAVITOARE.
Am folosit o ceapa care fusese lasata in frigider. Uneori nu folosesc
o ceapa intreaga odata, ci pastrez cealalta jumatate pentru mai
tarziu.
Dupa ce am citit aceasta informatie mi-am schimbat parerea... si pe
viitor voi cumpara cepe mai mici.
Am avut privilegiul sa vizitez Mullins Food Products, divizia de
fabricare a maionezei. Mullins este mare si este detinuta de 11 frati
si surori din familia Mullins. Prietena mea Jeanne este CEO acolo.
A venit vorba despre intoxicatii alimentare si am dorit sa le
impartasesc ceea ce am aflat de la un chimist.
Tipul care ne-a condus in turul fabricii se numea Ed si era unul
dintre frati. Ed este un expert in chimie si este implica in
dezvoltarea formulei sosului. El a dezvoltat formula sosului si pt
McDonald's
Deci retineti ca Ed este un magician al chimiei alimentare. In
timpul vizitei cineva a intrebat daca chiar trebuie sa ne facem griji
cu privire la maioneza. Oamenii intotdeauna sunt ingrijorati ca
maioneza se va strica. Raspunsul lui Ed va va surprinde. El a spus ca
toata maioneza produsa comercial este sigura.
"Nici macar nu trebuie pusa la frigider. Nu face nici un rau sa
fie pusa, dar nu e neaparat necesar". El a explicat ca pH-ul maionezei
este stabilit la o valoare la care bacteriile nu pot supravietui in
mediul inconjurator. El a vorbit despre picnicul esential, cu bolul de
salata de cartofi pe masa si cum toata lumea da vina pe maioneza cand
cuiva ii este rau.
Ed spune ca atunci cand este raportata intoxicatia alimentara, primul
lucru pe care il cerceteaza autoritatile este cand a mancat bolnavul
ultima oara CEAPA si de unde au venit aceste cepe (din salata de
cartofi?) Ed spune ca nu maioneza (atata timp cat nu e facuta in casa)
este cea care se strica la aer. Cel mai probabil este ceapa, iar daca
nu ceapa, atunci CARTOFII.
El a explicat ca ceapa este o mare piata de desfacere pentru bacterii,
in special ceapa negatita. Nu ar trebui niciodata sa pastrezi o bucata
de ceapa taiata. Nu este sigura nici daca o pui intr-o punga etansa si
Page 236 of 1147
o bagi la frigider.
Se contamineaza deja suficient doar prin faptul ca e taiata si sta
la aer putina vreme, si poate deveni periculoasa pentru cine o
ingereaza (asa ca, atentie sporita la ceapa care va este pusa in
hotdog la meciurile de baseball!)
Ed spune ca daca iei partea de ceapa lasata si o gatesti nebuneste
s-ar putea sa fii in regula... dar daca tai ceapa lasata ca sa o pui
in sandwich iti cauti problemele cu lumanarea. Atat ceapa cat si
cartofii fierti dintr-o salata de cartofi vor atrage si favoriza
inmultirea bacteriilor mult mai repede decat orice maioneza preparata
comercial.
Deci, cum suna asta ca noutate? Luati-o cum vreti. Eu (autorul) am de
gand sa fiu foarte atent la ceapa de acum incolo. Din mai multe motive
acord credibilitate unui chimist si unei companii care produce
milioane de tone de maioneza pe an.
De asemenea, CAINII NU TREBUIE SA MANANCE NICIODATA CEAPA. Stomacul
lor nu o poate metaboliza.
Deci, nu uitati ca este periculos sa tai o ceapa si s-o folosesti
pentru gatit a doua zi. Devine otravitoare intr-o singura noapte si
creeaza bacterii toxice care pot provoca infectii la stomac din cauza
excesului de secretie de bila si chiar intoxicatii alimentare.
PIETRE LA FICAT SI FIERE
Intai, sa va povestesc cum am ajuns sa descopar ceea ce nici un medic nu o sa va spuna
niciodata. In timpul unei vizite medicale anuale de medicina muncii, un medic mi-a
recomandat sa fac si o ecografie abdominala, deoarece e oricum introdusa in abonament
si nu strica (Probabil avea target la vanzare :)). Asa, ca am luat decizia sa ma mai
verific si eu, ca oricum rau nu are ce sa-mi faca. Si asa imi luasera si sange si eram
lihnit de foame. Doar ca, am fost total, luat prin surprindere, cand medicul mi-a spus ca
am pietre.
-Poftim?
-Da, doua pietre de 13 milimetri in colecist ( a se intelege fiere). Si mi-a mai si spus
amuzat ca trebuie sa ma operez si sa scot fierea.
Va dati seama, dintr-un tanar plictisit, care se vaita de mama focului ca trebuie sa piarda
timp si sange pentru companie, dintr-o data am devenit un tanar mult, mult mai vioi si
mai agitat. Adica pe scurt am sarit ca ars.
-Ce? Eu? Operatie? Dar sunt sanatos tun
Ma rog, socul, pana la urma a trecut si dupa ce am consultat cam toti medicii pe care iam gasit si dupa ce am mai incercat vreo trei ecografe (ca nu se stie niciodata), m-am
resemnat.
Pe scurt, am inceput sa caut alert pe internet, metode alternative de eliminare a pietrelor.
De stiu ca beau si ghintura si tot nu ma operez. Mi-am zis.
Am cautat o saptamana prin site-ul revistei, pe care o citesc toate babele, adica Formula
Page 237 of 1147
As. Pana la urma am gasit o metoda naturista a lui Valeriu Popa prin numarul 379. Vai
cat de mult mi-a luat s-o gasesc! Toata lumea multumea ca a scapat de pietre fara
operatie, dar nimeni nu dadea si reteta. Imi venea sa ma duc la redactie si sa dau cu ei
de pamant. Pana la urma am gasit-o. Pe scurt, trebuia sa bei ulei, cu suc de lamai si sa
pui caldura. Mi s-a parut buna cura, dar am zis totusi sa mai caut. Am gasit ca in Grecia
antica se mai purta cura de ulei de masline cu lamaie. Scoteai niste chestii verzi din tine
si te vindecai si de alte boli. Am rascolit tot internetul, tot Youtube-ul. Am vazut toate
grozaviile pamantului, de la operatii laparoscopice inregistrate, la tipi care se lasau
filmati de neveste in timp ce tineau o cura, pana la nu stiu ce experti in pietre. Pana la
urma, pe Youtube am dat de un interviu in engleza, cu un tip, un american, ce facuse o
emisiune la TV acum vreo 15 ani. Ce mi-a placut la el, e ca parea serios si cu bun simt.
Adica omul chiar parea foarte bine documentat. Arata in acelasi timp diapozitive si
parea logic in cam tot ce zicea. Am aflat o groaza de informatii noi despre ficat si fiere.
Cica pietrele de fapt sunt in ficat, sunt invizibile le ecograf si abia apoi cad in fiere.
Spunea ca noi avem in ficat mii de astfel de pietre si pietricele si ca aceste blocaje sunt
sursa tuturor bolilor, caci, ficatul, nu mai poate elimina toxinele, care se depoziteaza in
alte organe. Parea foarte bine documentat. Oricum, ceea ce m-a interesat pe mine, a fost
ca se pare ca stia cum sa scoata pietrele din fiere, fara durere si experimentase pe multi
oameni si chiar scrisese o carte. Asa ca i-am cautat cartea, am citit-o si mi-am dat seama
ca e aceeasi cura pe care o vazusem la noi in Romania, pe Formula As, numai ca tipul
descoperise si o substanta care dilata canalele, astfel incat pietrele sa iasa cat mai usor,
sarea amara sulfat de magneziu.
Au urmat saptamani de rascoliri interioare, calcule, documentari, planuri de operatii
realizate de urgenta, in caz ca ceva mergea rau, etc. Am incercat sa discut si cu medicii,
dar toti erau categorici numai si numai operatie. Cand le spuneam ca am vazut eu ceva
pe net, se zburleau la mine. Ma speriau si ma avertizau sa nu cumva sa incerc cura pe
care o vazusem eu pe net, ca mi se pot intampla toate grozaviile pamantului (de la a ma
face complet galben adica icter, pana la operatii de urgenta cu taietura de 10
centimetri sau mai mult). Oricum, daca ceva mergea rau, puteam sta maxim 3 zile, si
apoi, musai operatie.
Ma rog, pana la urma, m-am gandit ca oricum trebuia sa ma operez. Asa ca, mi-am
facut cruce, am stat o zi nemancat si am baut sarea aia amara si uleiul ala. Dupa ce am
baut uleiul, nu prea mi-a mai fost asa de bine. Nu aveam dureri, dar era o senzatie de
rau, de greata de la uleiul ala. Asta a durat, pana am eliminat toate pietrele. Dupa, parca
renascusem. Aveam atata energie, de parca zburam. Probabil ca am eliminat raul din
mine. Desi, n-as crede. Deci, va spuneam ca am doua pietre de 13 milimetri. Ei bine,
spre surprinderea mea, tin sa va spun, ca am eliminat nu doua, nu trei, ci vreo 50 de
pietre verzulii, cu dimensiunea intre 13 si 15 milimetri si alte cateva sute mai micute.
Bineinteles ca mi-am facut ecograf a doua zi, sa vad daca nu a ramas vreuna blocata pe
undeva. Totul era in ordine, numai ca ficatul se desumflase cu vreo 3 centimetri. De a
doua zi, am inceput sa ma simt si mai bine, sa fiu mult mai vioi, sa gandesc mult mai
clar, sa am mai multa energie.
Deci, pe pielea mea, am testat si mi-am demonstrat, ca noi, de fapt avem ficatul
infundat cu o gramada de pietre de colesterol si functionam cam la jumatate de
capacitate tot timpul. Aveti mai jos, cateva informatii despre ficat, iar la final cura. Ca
m-am jurat, ca eu, o s-o atasez tot timpul, ca s-o gaseasca omul, cand are nevoie de ea.
Page 238 of 1147
Pentru mai multe informatii cautati: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver
Cleanse- autor Andreas Moritz.
Cum functioneaza:
Ficatul este un organ extrem de important in organism si are un rol esential in digestie si
in asigurarea nutrientilor catre celulele corpului, dar si in detoxifiere, curatarea sangelui
de toxine, metale grele, virusi, paraziti, etc.
Ficatul are rolul de a metaboliza lipidele in exces, de a elimina din organism diverse Euri alimentare, multiple feluri de chimicale ascunse in semipreparate sau chiar in
alimente proaspete. De asemenea metabolizeaza si alcoolul introdus in organism.
Ficatul are control direct asupra cresterii si functionarii fiecarei celule din corpul uman.
Daca ficatul nu mai functioneaza normal, toate celulele corpului nu vor mai primi o
cantitate suficienta de nutrienti, nu vor elimina deseurile produse, toxinele, si nu vor
comunica la fel de bine cu sistemul nervos sau endocrin.
Chiar si daca numai 40% din ficat functioneaza normal, analizele pot iesi bune. Dar,
apar tot felul de boli in organism.
Ficatul are doi lobi si arata ca doi copaci cu ramurile goale pe dinauntru. Pe langa rolul
de procesare a nutrientilor, de metabolizare si anulare a substantelor toxice, precum
alcoolul, fiecare celula preia din sange si toxinele, pe care le elimina impreuna cu bila in
canalele acestea mici ce strabat intreg ficatul. Toate aceste ramurele goale pe dinauntru
se unesc in canale mai mari, apoi se unesc in doua canale principale, ce vin de la fiecare
lob al ficatului si apoi se unesc intr-un singur canal biliar. Acest canal biliar comun,
conduce bila catre fiere (colecist), care este o punga sub ficat. Bila, este ca un gel uleios
galben-verzui, care curge incet de la fiecare celula si se scurge pana jos in fiere. Bila are
rolul de a ajuta in procesarea hranei. In momentul in care hrana ajunge in stomac,
imediat, fierea se contracta si arunca toata bila in restul de canal biliar comun (circa 10
centimetri), si apoi ajunge in intestinul subtire. In momentul in care hrana ajunge in
intestinul subtire, bila trebuie sa fie prezenta, altfel nu va fi procesata si va fi eliminata
fara ca organismul sa retina nutrientii necesari. Ficatul secreta cam un litru si jumatate
de bila pe zi. Aceasta substanta este atat de pretioasa pentru organism incat nu este
eliminata, ci o mare parte din ea este resorbita in intestinul gros si adusa din nou in ficat
(ma rog, o parte din substantele care o compun).
Acum, o mare parte din nutrientii ce sosesc din mancarea procesata, o constituie
cristalele de colesterol. Colesterolul bun, este un element de baza in constructia tuturor
tesuturilor. Colesterolul e prezent in orice mushi, in peretii organelor, etc. Dar,
colesterolul in exces, este procesat de ficat, din sange si eliminat prin canalele biliare.
Numai ca aceste cristale de colesterol, au tendinta sa se lipeasca unele de altele, mai
ales ca bila este ca un gel uleios. Astfel ca formeaza mici pietricele, care in timp atrag
tot mai multe alte cristale de colesterol si se maresc. Majoritatea pietrelor si pietricelelor
din ficat sunt compuse din colesterol, o substanta care e prezenta in majoritatea
organelor si muschilor, de aceea e imposibil de detectat la ecograf. La un moment dat,
aceste formatiuni incep sa blocheze canalele biliare (intai pe cele mai mici si apoi si pe
cele mai mari, putand chiar sa blocheze un intreg lob al ficatului). Medicul pune
diagnosticul de ficat gras sau marit si nu are nici o solutie. Ficatul se poate mari cu pana
la 5-10 centimetri in acest fel. In timp, la aceste formatiuni grase adera metale grele,
Page 239 of 1147
calciu, diverse saruri, si se calcifiaza. Abia atunci sunt observabile la ecograf. Dar, pana
nu se calcifiaza, nu sunt vizibile la ecograf. Se vad doar structuri grase in ficat.
Canalalele biliare blocate pot duce la diabet, infarct sau cancer.
In momentul in care ficatul e aproape plin de pietre, incep sa mai cada din ele si acestea
ajung in fiere. Dupa o masa mai grasa sau cu substante mai greu de procesat de
organism, fierea se contracta mai puternic si arunca aceste pietre in canalalul biliar
comun. Numai ca aici, din cauza dimensiunii lor, se pot bloca. Atunci apar durerile in
partea dreapta, sau in capul pieptului. Ele sunt de multe ori confundate cu durerile de
stomac, deoarece apar imediat dupa masa. Dupa ce piatra reuseste sa iasa complet,
durerea inceteaza. Daca piatra se blocheaza total, bila nu mai poate iesi, aceasta ajunge
in sange si omul se ingalbeneste tot (face icter). Canalul biliar comun, chiar inainte sa
iasa in intestinul subtire, se uneste cu canalul de eliminare a acizilor din pancreas. Daca
piatra se blocheaza aici, nici acizii pancreatici nu mai pot fi eliminati din pancreas si se
ajunge la pancreatita, care este o afectiune foarte grava. Oricum, in ambele afectiuni,
durerea este atat de mare, si de acuta, ca nu se poate sta acasa. De obicei se poate sta
maxim 3 zile cu aceasta afectiune, dupa care, e necesara operatia. E o urgenta si
medicina are un singur remediu operatia. Totusi, astfel de pietre pot fi eliminate usor
si rapid, daca se dilata canalul biliar comun. Cum? E foarte simplu.
Daca se dizolva 30 grame de sare amara (sulfat de magneziu este un simplu laxativ
puternic foarte ieftin) intr-un pahar de apa si se bea, canalul biliar comun se dilata
pana la aproape 3 centimetri latime. Eu zic, ca e suficient sa iasa orice piatra. De
asemenea, caldura ajuta la dilatare. Oricum, medicina traditionala, imediat cum observa
o piatra in fiere sau canalul biliar, are o singura solutie - operatia. Dar, in cazul in care
fierea este eliminata chirurgical, bila curge in continuu, picatura cu picatura in intestinul
subtire. Amestecata cu hrana, este bine tolerata de organism, dar in lipsa acesteia ea
roade intestinul subtire, caci pica, exact in acelasi loc, si duce in timp la iritatii,
ulceratii, cancer, etc. In plus, in momentul in care hrana ajunge in intestinul subtire, ea
nu mai intalneste suficienta bila si atunci nu mai este procesata si omul mananca
aproape degeaba, plus ca apar balonari, etc. De aceea medicii recomanda, acizi biliari
sub forma de pastile, dupa masa pentru tot restul vietii.
Deci, in timp, in ficat se pot strange pietre de colesterol care pot sufoca ficatul. Dar, in
momentul in care ficatul nu mai functioneaza la capacitate normala nici nu isi mai
indeplineste functiile cum trebuie. Pe langa faptul ca organele si celulele nu isi vor mai
primi nutrientii necesari, sangele nu va mai fi detoxifiat. O gramada de toxine, metale
grele, virusi, bacterii nu vor mai fi procesate si eliminate din sange. Asa ca organismul
gaseste alte solutii pentru a scapa temporar de acestea. Pana cand, ficatul isi va reveni si
le va elimina total din sange. Intai va incerca sa le elimine prin alte organe de excretie
(rinichi, piele, respiratie). Daca nici acest lucru nu este posibil, organismul le
depoziteaza in diverse zone din corp sau diverse organe. Deci, un organism cu un ficat
blocat de formatiuni grase de colesterol, si care nu mai functioneaza normal, incepe sa
depoziteze toxinele in diverse zone sau organe din corp.
Exemple:
In prima faza, apar probleme in celelalte organe de excretie (rinichi, piele, plamani),
care se confrunta cu un surplus de toxine, pe care nu le poate elimina ficatul. Apoi apar
Page 240 of 1147
probleme complexe in organism care sunt legate fie de depozitarea aiurea a diverselor
toxine sau produse metabolice, fie de lipsa alimentarii cu nutrienti a celulelor sau
organelor.
Daca toxinele se acumuleaza in articulatii, rezulta boli ale articulatiilor.
Una din functiile ficatului e sa sintetizeze zaharul in glucoza (principala hrana a
creierului). Un ficat afectat nu mai hraneste corespunzator creierul, rezultand oboseala,
depresie, si se poate ajunge in timp la boli grave ca dementa, Alzeimer, Parkinson,
Scleroza multipla etc. Daca metalele grele nu mai sunt eliminate cum trebuie, cum ar fi
de exemplu aluminiul, rezulta Alzeimer.
Daca ficatul nu proceseaza toate proteinele din sange, corpul incearca sa le depoziteze
in sange si in peretii vaselor de sange. Creste numarul globulelor rosii. Creste nivelul de
hemoglobina. Sangele devine mai gros si formeaza cheaguri care se pot bloca pe artere,
vene, etc. De aici infarct sau paralizie. Sau, proteinele sunt depozitate in peretii vaselor
de sange, formeaza tesuturi groase de colagen si blocheaza circulatia.
Daca colesterolul nu este eliminat cum trebuie de ficat, el ramane in vasele de sange si
se depune pe peretii acestora, ingrosandu-I sau blocandu-i. Rezulta infarct, etc.
Sangele ingrosat incetineste transportul de hormoni, rezultand o activitate foarte
crescuta a glandelor si o dereglare a acestora. Rezulta probleme cu tiroida, etc.
Daca ficatul se umfla, sangele trece mai greu prin ficat. Asta inseamna un efort mult
mai mare pentru inima, dereglaj in tensiune, puls, etc.
Daca ficatul nu elimina surplusul de hormoni (estrogen sau aldosteron), apare un
dezechilibru in retentia de apa si sare si tesuturile incep sa se umfle.
Un ficat blocat poate duce la ciroza, hepatita, etc.
Lipsa bilei in sistemul digestiv, poate duce la probleme de stomac, nu se mai absorb
cum trebuie grasimile, calciul si vitamina K. De aici o multime de probleme.
Desi e normal ca ficatul sa secrete 1,5 litri de bila pe zi, din cauza blocajului, la unele
persoane, se poate ajunge doar la 100 mililitri pe zi. Mai putina bila eliberata de ficat,
inseamna ca intestinul subtire nu mai digera mancarea cum trebuie. Rezulta probleme in
alimentatie, balonari, infectii, dereglari in flora intestinala, constipatie, iritatie, cancer,
etc.
Cand celulele din oase nu mai primesc suficienta hrana, apar problemele osoase.
Curios ca putem introduce camere de luat vederi in organism, am reusit sa facem chiar
si nanoboti de marimi extrem de mici, dar aproape toti medicii, se fac ca nu stiu cum
functioneaza organismul nostru.
Cum sa eliminati fara durere, pietrele din fiere sau ficat
Timp de 6 zile, se bea suc de mere, cate 1 litru pe zi. (Se bea inainte de mese sau la 2
ore dupa mese). In aceasta saptamana sa se evite mancaruri sau bauturi reci. Pentru a se
dilata canalele biliare trebuie sa se consume in special mancare si bauturi caldute sau la
temperatura camerei. Sa nu se consume nimic prajit si sa se evite, pe cat posibil,
produsele de origine animala (Sa se tina post). Sa se evite pe cat posibil, orice
medicamente in ziua a 6-a. Daca sunteti racit sau apare o afectiune acuta trecatoare,
amanati cura.
ZIUA a-6-a: Se mananca de post (Sa se evite orice fel de alimente de origine animala
carne, lapte, branza, unt si orice e prajit - sau va puteti simti rau in timpul eliminarii
Page 241 of 1147
pietrelor).
Dupa ORA 14:00 nu se mai mananca nimic. Doar se mai poate bea apa, in restul zilei.
ORA 18:00 Se bea 200 mililitri apa (aproximativ un pahar) in care s-a amestecat bine,
o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de magneziu). Sarea amara e un
purgativ si actiunea sa principala e sa dilate canalele biliare, pregatindu-le pentru
eliminarea pietrelor. De asemenea, curata intestinul, astfel incat pietrele, atunci cand
incearca sa iasa, nu se lovesc de mancare sau alte reziduuri si pot fi eliminate usor.
ORA 20:00 Se bea al doilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa - in care s-a
amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 grame) de sare amara (sulfat de magneziu).
ORA 21:30 Daca nu ati avut scaun pana acum, e bine sa va duceti la toaleta sau
optional puteti face o clisma cu apa calduta.
ORA 21:40 Se pun 100 mililitri ulei de masline (aproximativ o jumatate de pahar) si
se amesteca cu 100 mililitri suc de lamai (aproximativ jumatate de pahar). Sucul sa fie
cat mai pur, fara pulpa. Ingredientele se pot amesteca intr-un borcan inchis (se clatina
de 20 de ori). Se amesteca 2 astfel de portii. In mod ideal, aceste amestecuri se beau fix
la ora 22:00 si ora 22:20. Dar, daca simititi nevoia sa va mai duceti la toaleta, puteti
amana cu inca 10 minute.
ORA 21:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric, pana la prima
coasta si cat mai in dreapta spre coloana) o mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop.
Sa se evite contactul direct cu pielea. Mamaliga se face din 1 kilogram de malai.
ORA 22:00 Se bea amestecul de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc
lamaie. Acest amestec se bea in picioare. E bine sa fie baut tot odata, deoarece, imediat
cum ajunge in stomac prima inghititura, incepe eliminarea pietrelor.
ASEZATI-VA CULCAT IN PAT IMEDIAT! E esential pentru eliminarea pietrelor.
Pozitia trebuie sa fie culcat pe spate, cu o perna sub cap. Daca e o pozitie incomoda, se
poate sta pe partea dreapta cu genunchii trasi spre piept. STATI COMPLET
NEMISCAT, CEL PUTIN 20 MINUTE SI INCERCATI SA NU VORBITI! Pietrele vor
fi eliminate fara durere, deoarece se secreta multa bila (care este uleioasa), iar canalele
biliare sunt tinute larg dilatate de magneziul din sarea amara si de caldura mamaligii ce
are rol dilatator.
ORA 22:20 Se bea al doilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri
suc lamaie.
In cazul in care se doreste eliminarea mai multor pietre, optional se mai poate bea si al
treilea amestec de 100 mililitri ulei de masline si 100 mililitri suc lamaie, la ora 22:40.
ORA 22:45 Se aplica pe partea dreapta, in zona ficatului (de la buric pana la prima
coasta) a doua mamaliga fiebinte, invelita intr-un prosop. Sa se evite contactul direct cu
pielea.
A DOUA ZI DIMINEATA:
ORA 06:00 dimineata - Se bea al treilea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 08:00 dimineata-Se bea al patrulea pahar de apa cu sare amara (200 mililitri apa in care s-a amestecat bine, o lingura (aproximativ 20 g) de sare amara (sulfat de
magneziu).
ORA 10:00 dimineata Se pot consuma fructe sau suc de fructe.
Page 242 of 1147
ORA 11:00 dimineata Se poate incepe sa se manance mancare de post. Seara sau in
urmatoarea zi se poate reveni la mancarea obisnuita. In urmatoarele doua zile este
recomandat sa se efectueze o clisma, deoarece pietrele pot ramane in intestinul gros si
sunt foarte toxice, putand crea o stare de rau.
In caz ca mai sunt pietre, cura se poate relua o data pe luna. Dupa 6-12 cure, sunt
eliminate toate.
Alte Surse: Formula AS nr. 379 sau cartea The Amazing Liver Cleanse- autor
Andreas Moritz.
Ierburi Uitate
Mcrisul-calului
23duminicMar 2014
Posted by Highway in Uncategorized
6 comentarii
Etichete
dragavei, stevie, Mcris
MCRISUL-CALULUI. Plante perene din

genul Rumex, familia Polygonaceae,ntlnite de-a lungul ntregii Eurasii si n Africa de
Nord. n prezent, speciile deRumex se rspndesc ca specii invazive si pe continentele
nord americane.Mcrisul-calului, denumire popular generic pentru mai multe specii
de stevie slbatic, a fost folosit de-a lungul istoriei ca iarb de leac, dar si ca ingredient
culinar, ns astzi datorit continutului relativ mare de acid oxalic, nu mai face parte
dintre plantele uzitate n mod curent.
Cum le recunoastem?
Mcrisul-calului este denumirea romneasc atribuit mai multor specii de stevie
slbatic, din care am s le citez pe cele mai rspndite: Rumex obtusifolius,Rumex
conglomeratus, Rumex crispus. Uneori chiar si stevia de grdin (Rumex patientia) este
numit astfel.
Page 243 of 1147
Rumex
obtusifolius numit prin alte prti stevia-cu-frunz-lat (broadleaf dock) sau steviaamar (bitter-dock) - este o plant peren, ce poate creste n nltime ntre 50 si 130 cm.
Este usor reconoscibil datorit frunzelor ovat-lanceolate de mari dimensiuni, cu
baza cordat (n form de inim) si vrf rotunjit. Frunzele mai btrne si tulpina au
uneori tendinta de-a se nrosi. Marginea frunzelor este usor ondulat, cu suprafata fin,
aproape lucioas, iar spatele mai aspru. Frunzele pot creste pn la dimensiuni de 40
cm. Tulpinile sunt drepte, neramificate pn la baza inflorescentei. Florile apar ntre
lunile iunie si septembrie si sunt aglomerate la vrful tulpinii. Sunt micue, verzi, dar
iau o tent rosiatic la maturitate. Florile produc seminte uscate maronii.
Page 244 of 1147
Rumex
conglomeratus numit prin alte prti stevia-ngust sau stevia-ascutit (sharp-dock) creste pn la 1 m si, dup cum o descriu si denumirile, are frunzele mai nguste cu
vrful mai ascutit.
Rumex crispus
numit prin alte prti stevia-creat (curly-dock) sau stevie-galben (yellow-dock) seamn cu cele dou de mai sus, dar are frunza mai ascutit si marginile unduite, cu
aspect ncretit.
Etimologie
Etimologia cuvntului este una controversat, n cele mai multe dictionare fiind trecut
cu origine necunoscut, dar propunerea c mcris este o transformare a cuvntului
acru/acrisor mi se pare plauzibil.
n limba romn, mcrisul n form compus descrie o serie larg de plante cu gust
acrisor. Asa cum am vzut deja, mcrisul-calului este atribuit mai multor specii de
stevie slbatic din genul Rumex, apoi avem mcrisul-iepurelui, mcrisul caprei,
mcrisul-cucului sau mcris-psresc, toate denumiri pentru o alt specie
mcrisor (Oxalis acetosella) care seamn ca denumire, ns nu face parte din
familia Polygonaceae. Mcrisul-oii este unul dintre numele populare pentru Rumex
acetosella, iar mcrisul-de-balt sau mcrisul-de-apsunt denumiri pentru Rumex
aquaticus.
n rest, stevie-slbatic sau dragavei-slbatic sunt folosite n loc destul de des.
Uz culinar
Page 245 of 1147
Speciile de mcrisul-calului au fost consumate mii de ani de ctre oameni, n stare

proaspt sau gtite, asemeni steviei de grdin. n prezent, consumul lor este ignorat
din cauza cantittii relativ bogate n acid oxalic, care mpiedic asimilarea calciului de
ctre organism de aceea nu sunt recomandate copiilor n crestere si nici animalelor
mici. Dar acest pericol apare doar la consumul exclusiv de mcris pentru o perioad mai
lung. Despre acidul oxalic puteti citi mai multe aici.
Poate c mai exist si pe la noi zone rurale, n special prin sudul trii, unde consumul de
dragavei-slbatic nu a fost abandonat cu desvrsire. ns o regiune care a pstrat vie
traditia culesului de mcrisul-calului din flora spontan si a folosirii lui ca ingredient
sezonal n mncruri se afl ceva mai la sud de tara noastr este vorba de Grecia. Aici
mcrisul-calului se numeste (lapatho), iar primvara se gseste de vnzare prin
piete, la fel ca stevia noastr de grdin. Se foloseste n mncruri, dar mai ales ca
frunz pentru un tip de srmlute cu orez. O alt retet iubit de greci si cretani
este (hortokeftedes) chiftele din ierburi slbatice, ntre care mcrisulcalului este una dintre cele mai des ingrediente folosite.
Srmlute n
frunz de mcrisul-calului.
Chiftele din
ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Page 246 of 1147
Mncare de
fasole cu ierburi slbatice si mcrisul-calului.
Mncare de
ierburi slbatice si mcrisul-calului, cu crutoane si cuburi de feta.
Majoritatea acestor retete sunt, din pcate, n limba greac. Si spun din pcate pentru c
nu este una dintre limbile de circulatie cu care suntem obisnuiti. ns cu ajutorul Google
Translate veti putea traduce si ntelege usor articolele respective.
O alt ntrebuintare gospodreasc era nvelitul untului n foi de mcris pentru
mentinerea prospetimii un timp mai ndelungat.
Uz farmaceutic
Rdcina de mcrisul-calului era folosit pe vremuri ca decoct n tratamentul
constipatiei cronice si a eczemelor de pe piele. Semintele erau, dimpotriv, un remediu
pentru oprirea diareei si curtarea sngelui, iar frunzele erau aplicate pe rni pentru
grbirea vindecrii.
Usturoita
16duminicMar 2014
Scrie un comentariu
Etichete
aior, Alliaria, frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare, usturoit
,vindecu,vindectoare, voinicica
Page 247 of 1147
USTURO. Alliaria petiolata (sinonim Alliaria officinalis). Plant erbacee bienal

din familia cruciferelor, Brassicaceae, genul Alliaria, rud cu o serie ntreag de plante
domestice, de la varz la rapit si mustar. Are un miros pregnant de usturoi, flori mici,
albe si ntrebuintri culinare si medicinale. Aria ei de rspndire este larg, ncepnd din
marginile vestice ale supercontinentului Eurasiatic, pn la limita stepelor chinezesti la
est.
Cum o recunoastem?
Usturoita se ntlneste n toat tara, la cmpie si deal, prin lstrisuri si marginile
pdurilor, pe terenuri slbatice si necultivate, de-a lungul drumurilor sau marginile
grdinilor, unde creste n colonii care pot atinge dimensiuni considerabile.
Pentru c este bienal, adic se dezvolt complet pe perioada a doi ani, exemplarele
tinere de usturoit pot prea cu totul alt specie fat de plantele adulte. Iat de ce.
n primul an de crestere, usturoita formeaz plcuri micute de frunze rotunde, ca niste
rozete, cu marginile dintate, petiol lung de 5-7 cm si aspect creponat, care au un miros
persistent de usturoi n momentul n care sunt frecate cu degetele sau strivite. Anul
urmtor, plantele nfloresc primvara, producnd floricele albe, cu patru petale, adunate
n buchetele. Pe msur ce planta nfloreste, tulpina se ridic dreapt si nalt, uneori
pn la 1m. La sfrsitul perioadei de nflorire, vara, planta produce fructe micute, sub
form de mini-pstai, care contin dou rnduri de seminte negre, minuscule si
strlucitoare, eliberate cnd capsula explodeaz. O singur plant poate produce sute de
seminte ce se rspndesc pn la ctiva metri distant de planta mam.
Are rdcin adnc, de culoare alb si miros (si gust) ca de hrean.
Page 248 of 1147
n al doilea an.
Semintele.
Etimologie
Numele de usturoit este rezultatul principalului aspect al plantei mirosul usturoiat.
Nu suntem singurii care au numit-o astfel. Englezii i spun garlic-mustard,
francezii erbe ail, bulgarii (iarba usturoi), italienii si spaniolii alliaria,
respectiv aliaria, portughezii erva-alheira si exemplele pot continua n aceeasi manier.
Regional, la noi, i se mai spune aior, vindectoare, vindecu, voinicic (desi acesta
este un nume atribuit mai degrab altor crucifere, Eruca sativa (rucola) sau Sisymbrium
loeselii), frunza-voinicului, iarb-de-boale, iarb-de-lingoare.
Uz culinar
Usturoita este una dintre cele mai vechi condimente folosite n Europa pentru
aromatizarea mncrurilor. Spturi arheologice n zona Mrii Baltice (Danemarca si
Germania) dateaz folosirea usturoitei la peste 6000 de ani naintea timpului prezent.
Comestibile sunt att frunzele, florile, fructele sub form de mini-psti si semintele, ct
si rdcinile albe cu gust ca de hrean.
Frunzele de usturoit se toac, mai mare sau mai mrunt, si se adaug ca ingredient
responsabil cu aromatizarea salatelor, a sandwichiurilor sau sosurilor verzi (cum ar fi
pesto-ul). n general e mai bine s amestecati usturoita cu alte verdeturi n proportie de
1/4, pentru un gust echilibrat, cci ea singur are o arom intens care cere ceva
obisnuint. De asemenea, florile pot fi mai mult dect element de decor n farfurie.
Aroma ustoitei este un amestec echilibrat ntre gusturi cu care suntem mai obisnuiti
Page 249 of 1147
astzi: usturoiul si mustarul. Semintele negre de usturoit sunt folosite n multe prti
drept condiment.
Salat cu frunze,
flori si seminte de usturoit.
Pesto din frunze

si flori de usturoit.
Ravioli de cas
cu usturoit.
Page 250 of 1147
Paste cu pesto de
usturoit, cu vrfuri de ferig si zbrciogi.
Uz medicinal
n medicina popular usturoita era considerat dezinfectant si diuretic si era folosit
pentru tratarea rnilor.
Atentie!
Usturoita, spre deosebire de alti membri din familia Brassicaceae, contine cantitti
minime de cianide, care la un consum normal nu provoac nicio reactie, dar n cantitti
mari (cum ar fi un regim mai ndelungat bazat numai pe usturoit) poate avea reactii
neplcute. n general, planta gtit, mai ales cu ceva acid ca sucul de lmie sau otet, si
pierde din compusii cianidici. De accea recomand o sotare usoar ntr-un rnd de ap
clocotit cu otet, de care apoi v descotorositi. Continue reading
Pizda tigncii
06joiMar 2014
5 comentarii
Etichete
tiganc, pizda-tigncii,sugel, urzic moart
PIZDA-TIGNCII. Lamium purpureum. Plant erbacee anual din familiaLamiaceae,

genul Lamium, rud cu urzica (Urticaceae), cu care se aseamn si cu care poate fi
Page 251 of 1147
confundat datorit frunzelor similare nainte de faza de nflorire, cci florile au

aspect diferit. n afar de acest aspect esential, pizda-tigncii nu nteap, de unde o alt
confuzie, extrem de comun, cu urzica-moart (Lamium amplexicaule).
Probabil c zona de origine a pizdei-tigncii, la fel ca a altor specii din genulLamium,
este zona temperat-cald, care ncepe din marginile vestice ale bazinului mediteraneea
pn spre Muntii Caucaz. n prezent, planta este rspndit n toat Eurasia, ba chiar s-a
instalat ca specie invaziv pe continentele americane. La noi creste n toat tara si se
ntlneste n flora spontan de la cmpie si deal, pe terenuri slbatice sau lsate
necultivate, prin livezi, vii si pe la marginile grdinilor, destul de des printre brazdele de
pe cmpuri, la nceputul primverii, nainte de semnat. n general este considerat
buruian pentru agricultori este o plant nedorit, cci are tendinta de-a folosi azotul
din sol, srcindu-l pentru culturi.
Cum o recunoastem?
Are dimensiuni mici, ntre 5 si 20 cm (rar 30 cm), este acoperit cu perisori foarte fini
si, spre deosebire de urzic care are o sectine a tulpinii rotund, la pizda-tigncii aceasta
este ptrat.
Frunzele proase sunt verzi n partea inferioar a plantei si rosu-violacee spre vrf, de
unde si numele n alte limbi: red deadnettle n englez, lamio purpurean italian, lamier
rouge n francez, dar si n limbile vecinilor nostrii. Frunzele nu sunt mai mari de 2-4
cm, cu un petiol micut de 1-2 cm. Au marginile zimtate si vrf ascutit.
Florile sunt mov deschis si au form asimetric, tubular, cu un fel de glug deasupra si
dou petale inferioare. nfloresc tot timpul anului, de primvara devreme, pn la
sfrsitul toamnei. De aceea sunt printre cele mai cutate flori de ctre albine, n special
datorit catittii mari de polen pe care o produc n perioada aprilie-mai.
Page 252 of 1147
Etimologie
Numele acestei plante, pstrat neschimbat pn n timpurile noastre, este o dovad a
lipsei de pudibonderie a civilizatiei rurale. Si pe bun dreptate cci natura nu este
rusinoas. Cred c denumirea acesta, care se regseste numai la noi, are o anumit
candoare, deloc zeflemitoare si nu m refer la tonul cu care ar fi putut fi pronuntat,
ct la ntelesul subliminal ce implic posibilitatea unor situatii erotice pe care nu le-am
fi intuit la sate.
Motivul pentru care pizda-tigncii si poart numele poate fi similitudinea vizual a
florii cu labiile unui vagin, n special al unei femei cu origini orientale, cu pigmentul
mai nchis. Dar poate fi si ideea dulcetii sexului oral, ntr-un context cultural n care
aceast practic era asociat cu exoticul. n sprijinul acestei ipoteze poate sta cealalt
denumire a plantei, sugel pentru c florile smulse din calicii si supte, au un gust dulce,
pe care probabil c multi vi-l mai amintiti din copilrie. n fine, un alt motiv, ar putea fi
mirosul neparfumat al florilor, considerat mai degrab neplcut. Sau ar putea fi toate
aceste motive, deodat.
i se mai spune simplu tiganc, sau, asemeni natiilor vecine, urzic-moart (desi aceast
denumire i este adresat mai degrab unei alte specii din genulLamium).
Uz culinar si practic
Lstarii, vrfurile plantei, frunzele tinere si florile sunt comestibile si se pot aduga la
salate sau la mncruri, ca verdeat de primvar. Florile sunt dulci si pentru copii din
vechime erau ca un fel de dulciuri oferite de natur.
Page 253 of 1147
Planta, bine mruntit, poate fi folosit alturi de urzici n sosuri verzi sau pesto, dar
numai cnd este tnr si nu a acumulat nitrati duntori din sol.
Pilaf cu urzici si
flori de pizda-tigncii.
Ment cu frunze
si flori de pizda-tigncii sotate n unt.
Pesto de
primvar din pizda-tigncii.
Asemeni altor specii din genul Lamium, pizda-tigncii contine uleiuri esentiale (n
perisorii glandulari), mucilagii, tanini si saponini. Datorit acestei compozitii a fost
folosit ca plant de leac n multe tratamente populare strvechi: vindecarea rnilor,
Page 254 of 1147
reducerea spasmelor musculare si relaxarea sistemului nervos, ca depurativ si

expectorant si ca tonic general.
Continue reading
Urzica
01smbtMar 2014
3 comentarii
URZICA. Urtica dioica. Plant erbacee peren din familia Urticaceae, nativ din
emisfera nordic si ntlnit n flora spontan de-a lungul Eurasiei si Africii de nord. n
prezent ea a ajuns s face parte ca specie invaziv din fauna cotinentului nord american.
Genul Urtica contine mai multe specii la nivel planetar, ns, dintre toate, urzica
comun este cea mai cunoscut si mai rspndit.
Utilizarea urzicilor dateaz de milenii n domeniul alimentar si terapeutic, dar si practic,
ca surs de fibre naturale folosite pentru mpletituri cu uz domestic.
Etimologie
Cuvntul vine din limba latin urtica si s-a pstrat pn astzi cu usoare variatii n
majoritatea limbilor
romanice: ortica (italian), ortie (francez), ortiga(spaniol), urtica (portughez).
Unde le gsim?
Urzicile cresc din abundent n zonele necultivate de la cmpie, deal si munte, acolo
unde solurile sunt suficient de umede. Pentru c este o mare iubitoare de umezeal, o
ntlnim n principal n pduri sau lstrisuri, unde ea poate creste nestingherit la
umbr.
Un alt mediu propice pentru urzici sunt gospodriile sau terenurile abandonate, folosite
la un moment dat pentru agricultur, datorit nivelului ridicat de fosfati si nitrogen din
sol, asociat cu prezenta activittii umane.
Cum o recunoastem?
Urzicile cresc ntr-un an pn la 1m (uneori 2m n cazuri exceptionale), dar iarna se
ofilesc si mor. Acest ciclu este reluat anual, ceea ce nu mpiedic urzicile a fi o specie
foarte prolifer. Au rdcini bogate si o retea larg de rizomi si stoloni, de culoare
galben, care ajut la rspndirea rapid a coloniilor de urzici.
Page 255 of 1147
Cea mai usor reconoscibil parte la urzici sunt frunzele de mrimi diferite, de la 3 la 15
cm, cu marginile puternic zimtate si aspect pros, datorat acelor microscopice care
acoper ntreaga suprafat a frunzelor si tulpinii. Multe specii de urzic au perisori
nenteptori, dar urzica comun este o bestie n miniatur, cu ace al cror vrf se rupe la
atingere, injectnd un amestec de substante chimice puternic iritante: acetilcolin
(neurotransmittor cu efect excitant), histamin (alt neurotransmittor care mreste
permeabilitatea capilarelor), serotonin, moroidin (care prelungeste senzatia de
usturime), leukotrien (compus chimic cu efect alergic, mai ales n cazuri de astm si
rinit alergic). Acest mix de elemente cauzeaz o senzatie acut de urzicare (de unde si
numele).
!Atentie. Culegeti urzicile folosind mnusi pentru protectie.
Page 256 of 1147
Uz culinar
Urzicile au o arom oarecum asemntoare cu spanacul si sunt bogate n vitamina A, C,
potasiu, mangan si calciu. Exist o traditie ndelungat ca la sfrsitul iernii urzicile
tinere s fie culese pentru mncare, o surs important de vitamine dup dieta srac din
iarn.Pentru a fi consumate, urzicile trebuie lsate la nmuiat peste noapte sau oprite n
ap fierbinte nainte de-a fi gtite propriu-zis. Acest proces elimin chimicalele din ace,
lsnd urzicile perfect potrivite pentru consum. Plantele astfel pregtite pot fi
consumate n diferite moduri pe care le-am si ilustrat mai jos, mpreun cu linkurile la
retetele respective. Pe lng acestea, am s pomenesc si cteva modalitti traditionale
din mai multe regiuni: urzici sotate, cu ochiuri, alturi de mmlig, plcinta cu urzici,
supa de primvar cu urzici si pure-ul sau sosul verde de urzic.
Planta matur (dup nflorire) dezvolt un tip de particule numite cistolite, care sunt
iritante pentru tractul urinar de accea se condider c n acest stadiu urzicile nu mai
sunt bune pentru consum.
Ravioli de cas
cu urzici si urd proaspt.
Page 257 of 1147
Merdenele cu
urzici.
Plcint
greceasc cu urzici.
Tart cu urzici,
ciuperci si seminte de pin.
Page 258 of 1147
Sup crem de
urzici cu usturoi verde.
Orez cu urzici si
rodie.
Pesto de urzici.
Ce nu am adugat este c frunzele sau florile uscate se pot folosi sub form de infuzie.
Uz terapeutic
Urzicile au fost folosite din timpuri strvechi ca remediu natural n ameliorarea
simptomelor de artrit. Aceeasi compusi chimici, care irit pielea la atingere, pot fi
benefici n cazurile celor ce sufer de inflamatii ale articulatiilor, tocmai datorit
stimulrii la nivel neuronal si al activittii asupra capilarelor. Urticarea intentionat se
Page 259 of 1147
fcea cu mnunchiuri de urzici tinere frecate de piele, furniznd un remediu traditional

temporar pentru durerea cauzat de artrit sau reumatism.
Pe de alt parte, urzicile (sub form de ceaiuri, sau zeam de frunze zdrobite) au fost
prescrise ca leac n tratarea unei game largi de afectiuni: ale ficatului, ale sistemului
urinar si tractului intestinal, ale pielii, sistemului cardio-vascular, n cazuri de
hemoragie, gut, reumatism si rceal.
Zeama de urzici a fost cel mai vechi tratament capilar n cazurile de mtreat si, dac v
mai aduceti aminte, era samponul comunist numrul unu. Eu nu-mi amintesc s fi avut
mtreat pe atunci, dar nu pot face o regul dintr-un singur caz.
n plus, urzicile ajut la mentinerea nivelul glicemic n cazurile celor care sufer de
diabet.
Uz practic
Urzicile contin un tip de fibre foarte rezistente, care pot fi recoltate asemeni fibrelor de
in sau cnep. Totusi, ele sunt mai aspre si erau folosite mai degrab la confectionarea
testurilor aspre utilizate n gospodrie.
Poate cel mai cunoscut moment de utilizare a textilelor din urzic, din istoria relativ
recent, sunt uniformele soldatilor germani din Primul Rzboi Mondial, cnd bumbacul
devenise greu de gsit.
O alt utilizare mai comun, poate, era confectionarea de sfoar si frnghie.Aici gsiti
un tutorial care explic cum se extrag fibrele pentru sfoar.
Din rdcin, pe vremuri, se extrgea un colorant natural de culoare galben, iar din
frunze un galben-verzui. Ambele se foloseau la colorarea firelor de cusut sau a hainelor.
Ghidul verdeturilor din comert

25martiFeb 2014
Scrie un comentariu
1. SPANACUL
Nume botanic: Spinacia oleracea
Nume regional: drgvii
Cunoscut nc de pe vremea civilizatiei persane, spanacul este n prezent una dintre cele
mai comune si mai utilizate plante verzi. Frunzele sale se pot mnca proaspete sau
Page 260 of 1147
gtite. Cu ct acestea sunt mai tinere, cu att sunt mai delicioase crude, dar pe msur
ce planta mbtrneste devine mai fibroas si gtirea lor este preferat. Obiceiul culinar
n cele mai multe case romnesti, dar si n sistemul de alimentatie public (n cantine si
unele restaurante) spanacul este fiert excesiv, pn devine o past verde-maronie, semilichid, care si pierde vitaminele, mineralele si fibrele, dar si antioxidantii. Nu este de
mirare c astzi sunt foarte multi cei care sustin c nu suport spanacul. ns gtit cum
trebuie (sotat nu mai mult de cteva minute, adugat la mncruri dup ce focul este
stins, gtit la abur pentru o perioad foarte scurt) spanacul este, parc, o cu totul alt
plant.
2. STEVIA
Nume botanic: Rumex patientia (plus diferite varietti horticole sau slbatice:R.
alpinus, r. palustris, R. crispus, R. sanguineus etc.)
Nume alternative sau regionale: dragavei, mcrisul-calului, urzica-ratei, dragomir,
brustan, dragaveic, limba-boului
Este o plant specific buctriei est europene, consumat mai ales primvara, cnd
frunzele sunt tinere si acidul oxalic, continut de planta matur, se gseste n cantitti
mai mici. (Despre propriettile negative ale acidului oxalic am scris lamcris). Frunzele
se pot mnca proaspete cnd planta este tnr, sau gtite asemeni oricror frunze verzi
cnd sunt mai btrne. Pot fi conservate prin uscare, congelare, sau puse la borcan cu
sare si adugate ulterior la diferite mncruri. Mai multe aici.
3. MCRISUL
Page 261 of 1147
Nume botanic: Rumex acetosa

Nume regional: acris . Alte denumiri internationale: sorrel (english), acetosa sauerba
brusca (italian), oseille (francez)
Frunzele de mcris au un gust acrisor care se potriveste de minune cu gusturi mai
bogate, cum ar fi cele de brnzeturi, creme srate, carne rosie sau peste. Mcrisul se
gseste aproape deloc n magazine, ns primvara si vara puteti da de el prin piete. Mai
multe aici.
4. FRUNZELE DE SFECL
Nume botanic: Beta vulgaris (diferite varietti)
Nume alternative: pangea (Moldova), burac (Maramures), nap
Uneori se ntmpl s gsim prin magazine sfecl cu frunze. Din nefericire, ns, cei
mai multi romni rup si arunc frunzele si tulpinile rosii de sfecl, dar realitatea este c
ele pot fi un ingredient interesant n mncruri si pot contribui la gustul dat de rdcin.
Cnd sunt tinere se consum proaspete mature ele se prepar prin sotare, fierbere sau
se gtesc la aburi.
5. FRUNZELE DE GULIE
Nume botanic: Brassica oleracea grupul gongyloides
Nume alternative si regionale: calaramb, calarab. Alte denumiri
internationale: kohlarbi (englez si german), chou-rave (francez), cavolo rapa
(italian), colirrbano (spaniol)
Page 262 of 1147
Guliile se gsesc prin magazine de cele mai multe ori cu tulpinile si frunzele atasate
bulbului. Un obicei pe care nu mi-l pot explica determin astzi majoritatea romnilor
s se descotoroseasc de frunze. Unii o fac direct n magazin lsnd n urm un morman
de frunze, altii le rup si le arunc la gunoi cnd se pregtesc s foloseasc guliile. Dup
cum bine stim, rdcina se consum proaspt sau gtit, dar lucru pe care putini l
realizeaz si frunzele sunt comestibile. Nu trebuie dect s ne gndim c gulia este o
varietate strns nrudit cu varza. Frunzele acestea se consum gtite, dup ce am
ndeprtat tulpinile care rmn fibroase si dup fierbere. Ele se pot sota usor, se adaug
la mncare sau se pot gti la abur.
6. MANGOLD
Nume botanic: Beta vulgaris varietatea cicla
Nume alternative: sfecl pentru frunze si petiol, sfecl elvetian. Alte denumiri
internationale: chard (englez), Mangold (german)
Mangoldul este o varietate de sfecl, de la care se consum frunzele crnoase si
tulpinile groase care pot varia n culori de la violet, la rosu, galben si alb. Mangoldul are
un gust asemntor cu spanacul, dar parc mai intens, desi textura lui este mai fibroas.
Tulpinile necesit un timp de preparare ceva mai lungut dect frunzele, de accea se
adaug nainte la mncare sau se gtesc separat.
7. Frunzele de varz fr cptn: KALE sau COLLARD GREENS

Nume botanic: Brassica oleracea grupul Acephala
Page 263 of 1147
Nume alternative: Collard greens si kale sunt termeni intraductibili la noi. Alte denumiri
internationale: orecole, cow cabbage, kail (englez), ratan (croat si
muntenegrean), berza (spaniol), couve galega (portughez), ratika (srb si bosniac)
Desi varza fr cptn a fost cunoscut la noi din timpuri strvechi, cu mult nainte ca
variettile horticole cu cptn s apar, acest tip de frunzele au disprut aproape cu
totul din consumul uman. Varza fr cptn a rmas cultivat ca varz furajer,
folosit ca nutret pentru animale. ns n alte tri aceste frunze, numite prin retete
collard greens si kale, se gtesc n meniuri vegatariene, dar si alturi de carne, sau n
salate calde. Mai multe aici.
8. RAPINI
Nume botanic: Brasica oleracea grupul italica
Nume internationale: rapini, broccoli rabe (englez), cima di rabe, brocoletti di rape
(italian), choy sum (chinez)
Desi n multe limbi numele poate fi gresit asociat cu broccoli, n realitate aceast plant
nu este unul si acelasi lucru. Se foloseste mult n buctria italian si chinezeasc, iar n
prezent este tot mai cunoscut prin trile din vest. La noi, rapini nici mcar nu au un
nume specific si sunt mai degrab necunoscute publicului larg.
9. BOK CHOY
Nume botanic: Brassica rapa subspecia pekinensis si chinensis
Nume alternative: varz chinezeasc / pak choy (nume folosit din limba chinez)
Page 264 of 1147
Vestit datorit gastronomiei chinezesti, bok choy ncepe s apar si pe la noi, n special
n magazinele cu specific asiatic. Are un gust delicat si o arom echilibrat, mai ales
atunci cnd frunzele sunt tinere. O parte din plcerea de-a gti bok choy este c se poate
folosi ntreag, iar n farfurie arat foarte bine. Cnd planta este matur, frunzele se taie
de pe cotor si se adaug la mncare dup ce acesta a fiert.
10. RUCOLA
Nume botanic: Eruca sativa sau Eruca vesicaria
Nume alternative: ruchet, aragul. Alte denumiri internationale: rucola,
ruchetta (italian), rocket, aragula (englez)
Autorii Romei Antice i confereau puteri afrodisiace, considernd-o un excitant
puternic, motiv pentru care mai trziu, n prima parte a Evului Mediu, cresterea ei a fost
interzis n mnstiri. Apoi, exceptnd spatiul mediteraneean si balcanic, traditia
folosirii rucolei s-a pierdut pentru secole, ea fiind aproape necunoscut publicului larg
pn prin anii 80, cnd a revenit la mod n Vest, odat cu tendintele gastronomiei
moderne de-a cuta noi ingrediente si retete. Rucola este bogat n potasiu si vitamina
C, uleiuri volatile si esentiale, mirosin (o enzim natural care contribuie la sistemul
imunitar) si fier. Frunzele se culeg inere, naintea perioadei de nflorire (altfel devin
amare). Se folosesc proaspete n salate, uneori doar pentru a da arom, alteori ca
ingredient principal. Modurile de preparare sunt diverse si, fireste, tin de traditiile
culinare zonale. Mai multe aici.
Sorgul
Page 265 of 1147
20joiFeb 2014
3 comentarii
Etichete
jowar, milo, mtur,sorg, sorghum,sudanc, ttarc
SORG. Sorghum bicolor (sinonim cu Sorghum vulgare). Plant din

familiaPoaceae (numit n unele surse Gramineae), ce poate creste si pn la 3 m, cu
tulpina plin de mduv i format din 9 pn la 15 internoduri, cu frunze late si lungi,
asemntoare porumbului si cu inflorescente sub form de panicul cu ramificaii mai
lungi sau mai scurte n funcie de varietate. ntr-un panicul se gsesc peste 1500 de flori.
Varietti naturale si hibrizi moderni
Sorghum este un gen ce cuprinde numeroase specii de ierburi nalte, anuale si perene,
unele cultivate pentru grunte, altele exclusiv pentru furaj sau ntrebuintri industriale
ca productia de biomas, etanol sau confectionarea de mturi. La noi n tar ca de
altfel si prin alte prti majoritatea speciilor din acest gen au un nume generic, desi
exist diferente morfologice consistente ntre specii.
Eu m voi opri astzi la Sorghum bicolor, ntlnit uneori n articolele de specialitate si
ca Sorghum vulgare ce mai cunoscut si mai larg rspndit specie cultivat din
cadrul acestui gen. Aceast specie are, la rndul su, cteva varietti naturale si mai
multe soiuri moderne obtinute prin hibridizare:
Sorgul pentru boabe (Sorghum bicolor var. sorghum)
Sorgul pentru mturi (Sorghum vulgare var. technicum)
Sorgul zaharat (Sorghum bicolor var. saccharatum sau
simplificat Sorghumsaccharatum)
Sorgul furajer, cunoscut si ca iarba de Sudan (Sorghum sudanense)
Dup morfologia paniculului i a boabelor, sorgul cuprinde dou tipuri: cu panicul
rsfirat (asa cum sunt variettile saccharatum, technicum si sudanese) i cu panicul dens
(varietatea sorghum).
Page 266 of 1147
La noi se cultiv cteva tipuri de hibrizi dezvoltati autohton, dar si varietti importate.
Avem n tar chiar si un centru de cercetare Institutul National de Cercetare si
Dezvoltare Agricol Fundulea unde au fost nregistrate cu scop comercial mai multe
soiuri hibride:
Sorg hibridizat cu iarb de Sudan Tutova, Tereza, Tinca (schimbat nCatinca printr-un
ordin al Ministerului Agriculturii din 2007)
Hibrizi de sorg zaharat Roza, Doina, Prut, soiurile Fundulea si Carmen
Hibrizi de sorg de mturi Siret, Denisa si Donaris
Productori internationali ncearc introducerea n agricultura romneasc a noi specii
de sorg hibridizate, cu cantitatea de tanin redus la zero, dar si cu ameliorri mpotriva
duntorilor, asupra crora nu am s m pronunt, neavnd suficiente cunostinte de
genetic. Totusi ca n privinta oricror organisme modificate genetic prefer s
pstrez un grad de scepticism, n special n legtur cu semintele tratate.
Etimologie
n ciuda tututor numelor tehnice pe care le-am pomenit mai sus aproape toate soiurile
sunt cunoscute popular sub numele generic de sorg sau, ocazional,mtur. Regional,
prin Transilvania si Moldova, sorgul de mturi se mai numestettarc, iar n Republica
Moldova iarba de Sudan este cunoscut si ca sudanc. O alt specie de sorg, Sorgum
halopense, cultivat ca plant furajer, este numit costrei.
Page 267 of 1147
Numele de sorg din limba romn si sorghum din limbile internationale vin din latina
medieval: surgum sau suricum la rndul lor derivate din latina antic,
unde Syricum nsemna iarb de Siria.
Rspndire si utilizri
Sorgul este una dintre cele mai vechi cultivate cereale. Probabil c la origine el provine
din zona Etiopiei, dar n Antichitate era deja cunoscut n toat lumea veche.
Astzi este cultivat n peste 90 de tri, pe 5 continente, fiind, dup cum spuneam, a 5-a
cultur ca important la nivel planetar. Peste jumtate din productia international de
sorg este destinat alimentatiei (boabele ca atare si folosite n finurile compozite
destinate panificaiei glutenice i aglutenice, sucul dulce extras din tulpini, utilizat la
fabricarea siropului, oetului i a altor produse alimentare). Apoi, n jur de 40%,
obtinerii de furaje animaliere (mas verde, fn, siloz, pelete furajere). Procentele rmase
se adreseaz industriei productoare de materii de consum, iar veleittile sorgului sunt
numeroase din sorgul zaharat i cel de mturi se obtin combustibili lichizi, solizi si
gazoi, energie electric si termic, se poate fabrica hrtie, materiale textile si plastice,
materiale de constructie, perii de uz casnic, mturi si mpletituri.
La noi n tar, sorgul este cultivat relativ putin, iar numrul de hectare cultivate cu sorg
au sczut n ultimele decenii, de la perioada de apogeu, n anii 70 (cnd a fost nfiintat si
Institutul de la Fundulea). Totusi, este de bnuit c, fortati de mprejurri, agricultorii
romni vor adopta tot mai mult noile culturi de sorg, care poate fi printre cele mai
bune solutii odat cu iminenta transformare climatic la nivel Balcanic ntr-una mai
cald si arid.
Plantele de sorg prefer tocmai acele zone cu climat cald cmpiile din sudul
Munteniei i Olteniei, Cmpia Banatului i Cmpia Central a Moldovei, avnd, n
mare parte, acelai areal de rspndire ca i porumbul cu care se aseamn din multe
puncte de vedere, dar fat de care dovedeste un grad mai ridicat de beneficii ce urmeaz
s fie dovedite n timp.
Rdcina sorgului este puternic dezvoltat, ajungnd la peste 1m adncime. Aceasta
explic rezistena la secet ndelungat si adaptarea la conditii de mediu nepropice altor
culturi.
Utilizri culinare
Asemeni altor cereale, boabele de sorg sunt compuse din amidon (70%), proteine (10%)
si grsimi vegetale (3%). ns, spre deosebire de porumb, sorgul este bogat n
Page 268 of 1147
complexul de vitamine B si beta-caroten care este convertit n vitamina A de ctre

organism. Este, de asemenea, bogat n antioxidanti.
n functie de varietate culoarea boabelor poate varia de la alb la rosu si brun-nchis,
nuante dat de prezenta taninului, substant care inhib asimilarea proteinelor. De aceea
se caut sorg cu continut redus de tanini.
Parte comestibil sunt boabele. Ele se consum fierte n mncruri sau salate calde,
fcute floricele, sau se macin sub form de fin care se poate folosi ca atare sau
amestecat cu alte tipuri de fin.
Iat cum se consum sorgul n trile cu traditia acestor culturi:

n Africa si America Central, fina de sorg este frmntat, iar din acest aluat nedospit
se fac tortillas, biscuiti si pine.
Tot n trile africane se face un fel de terci care seamn cu mmliga.
n trile occidentale sorgul devine tot mai cunoscut si cumprat de cei interesati de o
alimentatie sntoas si diversificat. Datorit lipsei de gluten este foarte promovat ca
fin pentru pine, aluat de pizza, paste sau prjituri.
n multe regiuni calde ale globului boabele sunt lsate la fermentat si folosite pentru
obtinerea unui tip de alcool.
Pilaf de sorg cu
ciuperci fripte n tigaie de font.
Page 269 of 1147
Sorg cu pulp si
seminte de dovleac.
Salat cald de
sorg cu sfecl, dovleac si bacon.
Pine din fin

de sorg.
Page 270 of 1147
Cltite din fin

de sorg.
Sup de curcan
cu sorg si varz furajer (kale).
Pandispan cu
afine si seminte de sorg.
Page 271 of 1147
Fiertur de sorg
cu ghimbir si chilli.
n fine, varietatea Sorghum saccharatum este prelucrat pentru obtinerea unui ndulcitor
natural, gros ca melasa lichid, care lsat la uscat se solidific.
Rotunjoara
13joiFeb 2014
4 comentarii
Etichete
coarda-ielelor,nejelnic, orbalt,piperul-apelor,prelungoas,prelunjoar,rotungioar, rotu
njoar,rrunchioas, silnic,silnic
Page 272 of 1147
ROTUNJOAR. Glechoma. Genul Glechoma din familia Lamiaceae este format dintrun numr nc discutat de specii, originare n mare msur de pe supercontinentul
Eurasia, dintre care dou se regsesc n mod curent si n flora spontan de la noi din
tar: Glechoma hederaceum si hirsuta. Ambele sunt plante erbacee cu tulpin trtoare,
cu flori n diverse nuante de albastru si violet, utilizate n medicina popular, dar si
consumate ca plante de primvar.
n vechile tratate botanice genul Glechoma se confund cu genul Nepeta. De fapt,
diferentele dintre speciile celor dou genuri (Nepeta si Glechoma) sunt minime cea
mai evident: lobul median al buzei inferioare a corolei de Nepetaeste concav. De aceea
uneori se poate s mai ntlniti denumirea alternativ Nepeta glechoma sauNepeta
hederacea. De asemenea, este foarte probabil s o ntlniti ca fcnd parte din familia
labiatelor (Labiatae) ns aceast clasificare este depsit.
Rotunjoara prefer zonele umbrite cu sol umed, de aceea creste foarte bine n pduri de
foioase sau n marginile mai ntunecoase ale grdinilor, dar se poate rspndi la fel si pe
suprafete expuse direct la soare. Se ntlneste n flora spontan din zonele de cmpie si
deal, ncepnd cu primvar devreme. Datorit nmultirii prin stoloni, planta
supravietuieste cositului sau chiar tunsului cu masina, de acceea n unele locuri este
considerat o mare btaie de cap si unii grdinari fac tot posibilul s scape de ea.
Pentru cei care nu sunt exasperati de prezenta ei rotunjoara este o specie decorativ
frumoas, potrivit de a fi cultivat de la una singur n ghiveci pn la covoare florale
imense prin parcuri.
Etimologie
Glechoma are multe nume n limba romn, lucru care trdeaz o intens interactiune
cu aceste plante de-a lungul istoriei. Cel mai ntlnit esterotunjoar pentru ambele
specii mentionate mai sus cu variatiile sale regionale (rtunjoar, rotungioar) nume
care vin, evident, de la forma rotund a frunzelor. Alte denumiri se leag de
caracteristica sa de plant trtoare, de unde prelungoas, prelunjoar sau coarda-ielelor.
Un alt termen ocazional folosit este silnic (sau la forma feminin silnic) cuvinte care
au origine slav si care se traduc prin dificil sau anevoios, mai mult ca sigur legndu-se
din nou de aspectul su trtor. Regional i se mai spune nejelnic,rrunchioas (de la
forma de rinichi), orbalt (nume de origine maghiar, atribuit si unei alte plante puternic
toxice, Actaea spicata) sau piperul-apelor (de la aroma sa usor piperat).
Page 273 of 1147
Denumirea botanic Glechoma, atribuit genului de ctre Carl Linnaeus, se traduce din
greaca veche prin busuiocul-cerbilor.
Cum o recunoastem?
Rotunjoara poate fi recunoscut n principal dup forma frunzelor. Acestea sunt rotunde,
cu aspect reniform (de forma unui rinichi) si au marginile crenelate, ca niste dinti tociti.
Au un diametru de 2-3 cm, petiole lungi de 3-6 cm si cresc opus una fata de alta pe
tulpin. Sunt acoperite cu perisori observabili la o examinare atent mult mai bine
evidentiati la G. hirsuta (de unde si numele, care se traduce prin rugoas). Nervurile
sunt palmate si clar vizibile.
Frecate ntre degete, frunzele de rotunjoar elibereaz un miros distinct (s nu uitm c,

fcnd parte din familia Lamiaceae, este rud cu menta).
n functie de conditiile de mediu, tulpina se dezvolt ntre 5 si 50 cm. Creste la
orizontal si formeaz rdcini la fiecare nod dnd impresia c se trste.
Florile de rotunjoar sunt bilateral simetrice (divizate n dou prti neregulate) si au
forma caracteristic de tub cu petale. Ele variaz n nuante de la violet-albstrui pal
pn la mov intens. Cresc cte 2-3 n axilele frunzelor sau la vrful tulpinitelor ridicate.
Uz medicinal si culinar
Desi astzi mult lume o consider doar o buruian, de-a lungul istoriei europene
rotunjoara a fost foarte apreciat. Un exemplu concludent al relatiei strnse pe care
omul medieval l-a avut cu aceast specie este faptul c primii colonisti n America au
Page 274 of 1147
dus cu ei aceast plant familiar, iar astzi rotunjoara (originar din Eurasia) s-a
rspndit pe tot continentul nord-american.
Primvara, la primele semne de rceal sau dureri n gt, tranii cunosctori culegeau
rotunjoar, care zdrobit si pus n ap fierbinte d o infuzie bogat n vitamina C. Cum
spuneam si mai sus, ea are un gust distinct si o arom usor piperat, de aceea a fost des
consumat ca ingredient proaspt n salatele de primvar, dar si ca verdeat n
mncruri gtite.
Infuzie de
rotunjoar cu miere.
Sandwich-uri
proaspete cu peste mic, aromatizate cu frunze si flori de rutunjoar.
Page 275 of 1147
Pilaf cu
sparanghel, cu flori si frunze de rotunjoar si flori de leurd.
Cartofi noi cu
sos verde de rotunjoar.
Wikipedia ne spune c tot n timpurile medievale saxonii foloseau planta n cantitti
mari pentru aromatizarea, limpezirea si conservarea berii, nainte de adoptarea pe scar
larg a hameiului. n acelasi timp, rotunjoara era prelucrat special pentru obtinerea
unui cheag vegetal, utilizat n productia gospodreasc de brnz ca alternativ la
cheagul obtinut din enzimele secretate de mucoasa stomacal a viteilor si mieilor.
Pe de alt parte traditia folosirii rotunjoarei ca buruian de leac este la fel de veche ca
si consumul ei. Printre primele mentiuni ale plantei au fost recomandrile medicului
roman Galenus drept remediu n tratarea inflamatiilor la ochi. n epoca
renascentist, John Gerard o prescrie ca diuretic, astringent, tonic si stimulator. Iar
popular planta era folosit n cazurile problemelor de plmni ca expectorant si
tratament al bronsitei. Uleiurile extrase din rotunjoar erau solutia naturist n
ameliorarea congestiilor si iritatiilor membranelor mucoase.
!Atentie
La fel ca n cazul medicamentelor moderne, administrarea excesiv sau haotic a
uleiurilor volatile extrase din rotunjoar poate duna. Desi istoria ne confirm utilizarea
ndelungat a plantei n medicina traditional pentru o serie larg de afectiuni interne,
prescrierea lor era ntotdeauna fcut de un cunosctor. Rotunjoara
contine terpenoide si pulegon responsabile pentru aroma specific, dar si iritante
pentru stomac, rinichi si intestine daca este ingerat n cantitti mari.
Page 276 of 1147
Mturica. Caviarul vegetal.

08smbtFeb 2014
3 comentarii
Etichete
mturic, mtur, tuf-de-foc
MTURIC. Bassia scoparia. Plant erbacee anual din familia Amaranthaceae, ceea
ce o face rud cu stirul. Pn de curnd a fost catalogat n
familiaChenopodiaceae - astfel c unele siteuri ofer aceast informatie. Mturica este
nativ de pe supercontinentul eurasiatic, unde se regseste n aproape toate formele de
relief, de la vest (peninsula iberic) pn n estul extrem (insulele nipone). Dup 1800 a
fost aclimatizat si n Americi si Australia unde este considerat specie invaziv.
Cum o recunoastem?
Mturica poate creste pn la 150 cm, sub forma unei tufe stufoase, cu o tulpin
ramificat la baz si frunzulite alungite, de un verde-crud foarte intens si acoperite cu
perisori foarte fini, vizibili doar la o examinare atent. Frunzulitele au margini fine,
fiind lungi de 5-6 cm, n latime variind ntre 1 si 10 mm. Unele dintre plante se nrosesc
Page 277 of 1147
la venirea toamnei, cteva doar partial, altele complet, transformndu-se ntr-o nuant
aprins magenta caracteristic care a dat mai multe nume alternative folosite prin alte
prti: fireweed (iarba-focului),burning bush (tuf-de-foc) sau summer
cypress (chiparos-de-var).
La maturitate din iulie pn n octombrie mturica nfloreste, producnd flori

micute, verzi, aproape nedetectabile, adunate la vrful tulpinii, unde cresc direct n
axilele frunzulitelor. Semintele de mturic sunt mici (1-2 mm), cu form sferic, usor
presat si aspect de ou de peste de unde si denumirea decaviar-de-uscat, caviar-demunte sau caviar-de-cmp.
Page 278 of 1147
Etimologie
Desi planta se regseste si n spatiul carpato-dunrean dintotdeauna, locuitorii acestor
locuri nu i-au acordat o atentie special, prin urmare ea nu are multe nume dup care s
fie recunoscut local. Dar am s o iau pe rnd.
Primul crturar european care a nregistrat-o stiintific a fost botanistul suedezCarl
Linnaeus, care a numit-o n 1753 Chenopodium scoparium. Sase decenii mai trziu, un
specialist german de aceast dat, Heinrich Schrader, a plasat mturica n genul Kochia,
numit astfel dup prietenul su, Wilhelm Daniel Joseph Koch, un alt botanist renumit.
Specia a ajuns s fie cunoscut drept Kochia scoparium.
n 1978, mturica a fost recatalogat pentru a treia oar, de data aceasta n
genul Bassia. Transferul stiintific a fost confirmat n 2011 prin studii de filogenie (care
ne spun dac la nivel molecular un grup de organisme se nrudesc sau nu). Astfel c
numele botanic al speciei este n prezent Bassia scoparia.
ntrebuintri
Al doilea nume pe care nu l-am discutat pn acum scoparia vine din latin si se
traduce prin mtur. Acest termen descrie, n primul rnd, aspectul unei plante de tuf
ierboas bogat ramificat si nu neaprat ntrebuintarea sa domestic. n cazul nostru
ns cele dou coincid, cci mturica a fost folosit dintotdeauna n gospodriile de la
tar drept mtur de curte. De unde si denumirea romneasc. Pentru aceasta planta
cnd este suficient de nalt este legat la baz si la mijloc astfel nct ramurile s se
aseze si lsat s mai creasc, apoi, la tiere, legturile se strng si se pune la uscat.
Page 279 of 1147
Fr mult btaie de cap se obtine o mtur flexibil, nici prea tare ca cea de nuiele
(Cytisus scoparius), nici prea fin ca cea de cas (realizat din sorg, Sorghum vulgare)
perfect pentru curte si aleile de pmnt. Eu am crescut cu aceast plant n curte.
Aprea spontan si bunica mea smulgea exemplarele nedorite, lsndu-le s se dezvolte
doar pe cele ce apreau la marginea grdinii. Mtura cu ea n grdin, la psri, la
lemne, n solar si pe msur ce o folosea mtura prindea form, se tocea pe anumite
prti si devenea din ce n ce mai bun, pn cnd se tocea de tot si urma alta le
rnd.Acest obicei se regseste n toat Peninsula Balcanic, prin Rusia si chiar n zonele
rurale din Italia.
Datorit culorii aprinse, n alte prti, mturica este cultivat n special ca plant
decorativ prin parcuri sau grdini. De pild n Japonia, n prefectura Ibaraki, localizat
la mai putin de dou ore de mers cu masina din Tokyo spre nord, se gseste Hitachi
Seaside Park un parc spectaculos amenajat cu tufe de mturic care toamna se
transform toate ntr-un rosu aprins cu un efect puternic asupra vizitatorilor.
ntrebuintri culinare
Tot japonezii au stiu s valorifice si altfel mturica, n scopuri culinare nenchipuite la
noi. Poate c si altii au gustat frunzulitele tinere, culese cnd planta este nc moale si
fraged au un gust srat plcut, astfel c vrfurile si frunzulitele se pot consuma
asemeni spanacului. !Fiind o erbacee, ns (la fel ca spanacul, stevia sau mcrisul)
mturica are tendinta de a acumula nitratii din sol duntori pentru sntate de aceea
este de preferat s fie alese plantele crescute pe terenuri nefertilizate de agricultura
intensiv.
Dar i pomenisem pe japonezi si gselnita lor culinar care astzi face deliciul unor
restaurante rafinate, extrem de scumpe. Este vorba de o specialitate numit tonburi,
obtinut din semintele de mturic. Acestea se culeg, se las la uscat, se nmoaie o zi si
se fierb, apoi se freac cu minile pentru a ndeprta pielita. Produsul obtinut este o
mas de sfere lucioase, cu gust plcut, folosite mai ales la decorarea mncrurilor din
fructe de mare. Este considerat o delicates si se vinde la preturi de neimaginat pentru
cei care consider mturica doar o buruian bun de smuls.
Page 280 of 1147
Page 281 of 1147
n medicina traditional chinez mturica este folosit ca remediu pentru bolile de piele,
diabet, artrit, probleme ale ficatului si glbinare. Se consum semintele ca mai sus, sau
se macin sub forma unei fine.
Trivia
Stiti imaginile acelea din filmele western cnd trec tufe btute de vnt pe strada
principal a orselului unde protagonistul se trezeste fat n fat cu personajul ru si si
trag pistoalele? Acelea ar vrea s fie tufe de mturic desprinse de vnt,
celebrele thumbleweeds. ns realitatea este c pe vremea Vestului Slbatic mturica nu
fcea parte din vegetatia vest american. Acest adaos dramatic a fost o gselnit a
cinematografiei americane a secolului 20. n schimb tufele acestea rostogolitoare au
fcut dintotdeauna parte din peisajul stepelor pontice, prin Brgan si stepele Moldovei.
Brnca-ursului. Borsul din vechime.
02duminicFeb 2014
6 comentarii
Etichete
brnca-ursului, crucea-pmntului, hogweed,laba-ursului, plcinta-porcului, talpaursului
Page 282 of 1147
BRNCA-URSULUI. Heracleum sphondylium. Plant erbacee din familiaApiaceae,

din grupul umbeliferelor (plante cu flori ca niste umbrele ntoarse), rud cu feniculul
si hasmtuiul. n general nu depseste un 1 m nltime, dar n conditii prielnice poate
ajunge si pn la 2 m. Planta creste n toat Romnia si se ntlneste pe cmpuri, la
marginea pdurilor, pe malurile apelor, n lstrisuri, pe dealuri si n poiene, pn
la limita zonei alpine. Ba, mai mult dect att, asa cum se ntmpl s fie considerat de
multi, este o blrie extrem de prolific, rspndit de-a-lungul ntregului continent
eurasiatic, din Kamchatka pn n Normandia.
n general uitat astzi de majoritatea romnilor (dar si a altor natii), la o prim cutare
numele acestei plante se mai ntlneste n unele reviste cu sfaturi medicale ce o
recomand drept remediu n cazul infertilittii masculine si feminine. Aceast
informatie pare a se perpetua de la un site la altul (uneori copiat ca atare), exist chiar
si unele forumuri care discut eficienta acestui tratament naturist. Dar dac brncaursului chiar rezolv problemele de sterilitate rmne de cercetat ce v pot spune cu
certitudine, ns, este c aceast iarb des ntlnit n flora spontan era folosit n
vremurile vechi pentru obtinerea unui lichid lacto-fermentat adugat ca baz pentru
acrirea ciorbelor. Ei bine, este vorba de ingredientul originar al faimosului bors, care n
prezent este obtinut din trte de gru amestecate cu mlai (stim c porumbul a nceput
s fie cultivat pe meleagurile romnesti abia n secolul 18).
Cum o recunoastem?
Brnca-ursului are flori micute, albe, adunate n buchetele radiale ca niste umbrele
ntoarse, mari de pn la 20 cm. Frunzele sunt si ele foarte mari (pot creste pn la 50
cm). Sunt compuse din mai multe segmente, asezate penat. Au marginile zimtate si sunt
divizate n 3-5 lobi. Sunt de asemeni usor proase pe spate, la fel cum este si tulpina.
Planta nfloreste n iunie pn spre octombrie si, la maturitate, produce fructe
elipsoidale, plate, care contin seminte. Are un miros caracteristic, puternic aromat si
usor nteptor.
Page 283 of 1147
Etimologie
Brnc este un regionalism romnesc cu origini etimologice necunoscute care se
traduce prin lab sau talp. Acest lucru poate veni de la frunzele mari sau poate chiar de
la flori. Oricum ar fi, cert este c alte denumiri ale plantei sunt de fapt o traducere a
acesteia: talpa-ursului sau laba-ursului. i se mai spune prin anumite locuri si plcintaporcului sau crucea-pmntului.
Istoric si consum
Page 284 of 1147
Brnca-ursului este o plant uitat cu desvrsire la noi, dar ea a fost extrem de

important pentru triburile slave care au migrat si n spatiul carpato-dunrean ncepnd
cu secolul 7 e.n.
ntr-o mic msur nc mai este culeas i consumat regional n trile de limb slav.
Aici, planta era si nc este numit borsevic (Rusia),barszcz (Polonia) sau
borsivnic (Ucraina), termeni care au dat mai departe numele de bors,
comun n toat Europa Rsritean. De unde i pn unde? Ei bine, la origini ciorba
acr se fcea cu bors din brnca-ursului si nu din trte ca astzi. Tulpinile tiate, florile
si frunzele erau puse n butoaie cu ap proaspt si lsate la fermentat pentru cteva
zile. Lichidul obtinut era ceva ntre bere si zeama de varz adic o zeam acr care
continea n acelasi timp acid lactic si un oarecare grad de alcool. n zonele ndeprtate
ale Asiei (peninsula Kamchatka) brnca-ursului se lsa la fermentat cu fructe
de lonicer comestibil (Lonicera caerulea) o plant specific asiatic care abia n
prezent devine cunoscut si grdinarilor romni pe filier rus sau polonez. Mai
aproape de noi, n Rusia si Lituania, se foloseau afine. Rolul acestor fructe era s
grbeasc si s sporeasca fermentarea si astfel gradul de acreal al borsului.
Exist chiar si mentiuni scrise despre aceste obiceiuri barbare. John Gerarde, botanist
si herbalist englez, scria nc de pe la 1597 despre metoda ruseasc de-a fermenta
brnca-ursului. Iar 180 de ani mai trziu, faimosul cpitan James Cook ajungea pentru
prima dat (pentru un european) la captul estic al continentului asiatic, unde ntlnind
triburile din Kamchatka pomeneste despre obiceiurile lor culinare. Acolo brnca-ursului
era gtit si consumat ca legum, regsindu-se la fiecare mas.
Frunzele si tulpinile se pot mnca crude cnd sunt tinere. Dar cel mai des erau fierte si
pasate ntr-un fel de sup groas. Puteau fi gtite asemeni spanacului, sau se adugau la
mncare. Dup nflorire, ns, tulpina devine atoas si nu se mai foloseste la mncare,
dar ea rmne la fel de bun pentru fcut bors.
Rdcina poate fi, de asemeni, preparat prin fierbere si se aduga ca rdcinoas la

mncare.
Mugurii de brnca-ursului contin o substant dulceag care a fost folosit sute de ani,
dac nu milenii, ca agent de ndulcire. Exist mrturii c n Siberia mugurii erau lsati
s se usuce la soare pn se nglbeneau si se acopereau cu o substant zaharoas. Erau
consumati apoi cu deosebit plcere ca mici rsfturi.
Page 285 of 1147
Semintele sunt foarte aromate si aduc cu cele de anason. Se pot folosi pentru
condimentarea mncrurilor sau pentru aromatizarea buturilor alcoolice.
n prezent borsul se face n multe feluri, fiecare specific unei anumite tri sau zone
culturale, dar obiceiul folosirii acestei plante s-a disipat. n spatiul sovietic sfecla a
ajuns s nlocuiasc brnca-ursului, dar numele vechi al ciorbei acrite era prea bine
mpmntenit si s-a pstrat. Borsul rusesc sau cel ucrainian nu poate fi fcut astzi fr
sfecl. La fel, la noi borsul este aceea zeam acr obtinut din fermentarea trtelor de
gru, uneori amestecate cu mlai. Prin urmare, nici la noi, nici la ei nu s-a pstrat
obiceiul originar al producerii borsului.
Page 286 of 1147
!Atentie! n cazul n care decideti s cutati planta pentru consum este foarte important
recunoasterea corect. V sftuiesc s cutati mai multe detalii despre morfologia
plantei si modalittile de identificare. Pentru c face parte din grupul umbeliferelor, pe
lng rudele ei domestice de care pomeneam mai sus, brnca-ursului ar putea fi
confundat cu alte plante cu flori asemntoare, cum ar fi cucuta (foarte toxic)
sau Heracleum mantegazzianum (puternic iritant). Diferentele se vd n primul rnd la
forma frunzelor si la tulpin. Frunzele de cucut sunt micute si seamn cu un hibrid
imaginar ntre frunza de ferig si ptrunjel. Heracleum mantegazzianum are frunze
uriase (planta poate creste si peste 3 m n nltime), iar tulpinile au puncte violacee si
sunt vizibil proase.
Tulpinile de telin
29miercuriIan 2014
4 comentarii
Etichete
apio
TLIN s.f. Apium graveolens. Plant erbacee aromatic din familia Apiaceaecultivat
ca plant culinar. Poate c v va surprinde, dar telina creste si pn la 1 m nltime.
Are frunze penate, compuse din frunzulite romboidale, late de 2-4 cm si mari de 3-6
cm. Produce flori micute, de culoare untoas, adunate n buchetele umbelifere si
seminte ovoide, nu mai mari de 2 mm.
Page 287 of 1147
Cuvntul nostru telin are o istorie veche. Romanii o numeau selinon, un termen pe care
l preluaser din si mai vechiul cuvnt grecesc (selinon). La rndul lor, grecii
mosteniser termenul din limba vorbit de civilizatia micenian serino, un cuvnt care
apare consemnat n scrierea Linear B din Epoca Brozului. Alte limbi europene pstreaz
acceasi etimologie: cleri (francez), celery (englez), (bulgar), c
(rus), Sellerie (german).
Desi primele dovezi arheologice ale utilizrii telinei apar n siturile egiptene (un
exemplu sunt florile de telin care fceau parte din ghirlandele descoperite n
mormntul lui Tutankamon), primele mentini n scris ale telinei s-au pstrat din epoca
lui Homer, care pomeneste la un moment dat n Iliada cum caii lupttorilor comandati
de Ahile psteau telin slbatic.
Grecii asociau telina (datorit rdcinii ei comestibile) cu divinittile subpmntene.
Astfel c la nmormntri, de exemplu, coroanele si ghirlandele pentru decedat erau
mpodobite cu flori si frunze de telin. Dar ea nu se folosea numai n momentele
funerare ci si la evenimentele speciale, unde era purtat n coronitele nvingtorilor
la Jocurile Nemeene si Istmice.
n Epoca Clasic greceasc a existat chiar si un oras numit dup cmpurile de telin
slbatic unde a fost fondat de ctre colonistii greci. Este vorba deSelinus, n Sicilia,
care si emitea monezi ce purtau imaginea unei frunze de telin.
Astzi, n Europa, telina are dou varietti cultivate si comercializate: telina pentru
rdcin (Apium graveolens var. rapaceum) si telina cu tulpin dulce(Apium graveolens
var. dulce). n Romnia, varietatea cea mai cunoscut este, fr ndoial, telina pentru
rdcin de la care se consum bulbul ca rdcinoas si frunzele drept condiment.
Tulpinile sunt folosite foarte rar.
Recent, ns, am observat n mai multe lanturi de hypermarketuri tulpini de telin dulce,
comercializate sub numele exotic Apio, probabil de la denumirea latinApium. Foarte
rar observ pe cineva apropiindu-se de ele, iar reticenta o atribui necunoasterii. Oare
foloseste cuiva s importm inclusiv denumiri care nu ne spun nimic? Aceasta este si
motivul pentru care am ales s includ telina printre plantele uitate de pe aceast pagin.
n trecut telina era crescut ca legum pentru sezonul rece, pentru c rezist destul de
mult depozitat. Era considerat un aliment tonic, ce ajut organismul s se curete de
efectele regimului bogat n sare pe timp de iarn. S nu uitm c n alte epoci
Page 288 of 1147
conservarea multor alimente se fcea prin srare, dar si astzi mncm excesiv de srat,
poate chiar mai mult ca oricnd.
Cunoastem telina exclusiv ca rdcin: salat, nbusit, coapt, n pilaf, sau ca supcrem, dar si pentru frunzulitele ei aromate. ns eu mi doresc s prezint telina ntr-o
lumin nou retete pentru tulpinile sale dulci.
n alte tri vestice situatia este exact pe dos, tulpinile de telin sunt cele mai mult
cunoscute si consumate, iar rdcina este mai degrab un mister pentru multi. De accea
am adunat aici o serie de retete care s v inspire s cutati mai multe detalii despre
aceast plant cu o istorie att de bogat.
Tulpinile se pot consuma proaspete n salate, sandwishuri sau sau ca atare, n special cu
sosuri de brnz. Din ele se poate face smoothie sau suc, simplu sau n combinatie cu
alte fructe si legume verzi (castraveti sau mere). Dar ele se preteaz si la gtit, n
mncare sau supe.
Salat de
cruditsi cu tulpini de telin.
Sup crem din

tulpini si frunze de telin.
Page 289 of 1147
Chifl cu tulpini
de telin, piept de pui si maionez.
Suc din tulpini

de telin.
Semintele de telin pot fi folosita drept condiment. Cel mai des sunt vndute n amestec
cu sare grunjoas un mix numit celery salt, folosesc denumirea n englez pentru c
momentan la noi nu exist un productor autohton al acestei combinatii. Aceast sare de
telin este aromat si plcut la gust si a devenit unul dintre ingredientele secrete ale
celor mai bune bloody-mary.
Page 290 of 1147
!Telina poate cauza efecte adverse puternice celor alergici la aceast plant, de accea
producele care contin telin sau urme de telin sunt marcate ca atare n toat Uniunea
European.
PLANTELE MEDICINALE IMPORTANTE
N TRATAMENTELE NATURISTE.
INTRODUCERE.
Exist poate n lume foarte puine ri care se pot luda cu o bogie aa de mare
de plante medicinale. Din pcate la noi acum nu se mai pune mare baz pe tratamentele
naturiste sau mai exact pe cele fito-terapeutice, cu toate c se cunoate faptul c 1 din 5
medicamente este fcut cu ajutorul acestor plante.
De asemenea la multe medicamente s-a cutat cu ajutorul diverselor substane
chimice s se reproduc n laborator o parte din principiile active ale plantelor. ntradevr de foarte multe ori s-a reuit acest lucru cu mai mult, sau mai puin succes.
Acestea toate sunt de fapt nite copii, care nu vor putea niciodat s reproduc n
totalitate toate principiile din plantele respective i deci nu vor avea nici pe departe
aceleai caliti ca plantele din care sunt fcute.
S-a pus mare baz pe antibiotice n terapeutic. Exist multe antibiotice, dar
exist i o serie de bolnavi care se trateaz ani de zile s zicem de un stafilococ i nu
obin vindecarea, pentru c i agenii patogeni s-au diversificat, gsind posibilitatea de a
anula efectele distrugtoare pentru ei a antibioticelor. Pentru c tot am ajuns la
stafilococi pot s amintesc c i astzi Brusturele poate s-l distrug datorit lactonei. n
aceast carte vei vedea c exist de exemplu cimbru care poate s distrug i
streptococul i stafilococul. Cnd se cunosc efectele secundare ale antibioticelor totui
se mai practic folosirea nejustificat a unor antibiotice, atunci cnd acest consum nu
este justificat (grip, etc).
Un dascl mare spunea odat: nu se trage cu tunul dup mute. Ei bine acum
exact aa se face, pentru un microb minuscul se folosete o ntreag baterie de
antibiotice, care nu fac dect s produc un dezastru mai mare n organism.
V mai dau un exemplu mai puin cunoscut. Clunaii sunt foarte utili n lupta
cu cancerul, candidoza, etc, i sunt un alt antibiotic rebutabil, care poate rivaliza cu
multe medicamente de sintez.
Nu vreau s minimalizez rolul medicului i nici al chimitilor, farmacitilor i al
celor care se apleac cu dragoste i caut s gseasc tratamente ct mai eficiente pentru
diverse boli. Vreau n schimb s art c plantele medicinale sunt de mii de ani valoroase
i vor fi valoroase indiferent ct de complex va fi medicamentul care se va putea face,
planta rmne i va continua s vindece i peste sute de ani i multe medicamente de
sintez vor fi demult uitate, chiar dac astzi sunt ridicate n slvi i divinizate aproape.
Doresc din toat inima ca o dat s se poat i medici apleca cu druire asupra
acestor minunate plante i s accepte c exist tratamente pentru aproape toate
afeciunile n special cronice n plantele medicinale.
Nu am reuit s scriu despre toate plantele medicinale, pentru c ar fi trebuit s
scriu foarte mult fa de ceea ce am scris i atunci preul crii ar fi fost prea mare.
Cerem pentru acest lucru iertare cititorilor. De asemenea n-am putut s scriem
Page 291 of 1147
amnunit pentru fiecare afeciune tratamentul indicat, dar sperm s v putei descurca
cu ceea ce am scris.
n cazul n care dorii mai multe amnunte despre anumite plante atunci v rog s ne
scriei:
Eugen Giurgiu Str. Aleea Detunata bloc D2 scara A ap. 19 Alba Iulia cod potal: 510064
sau
telefonic :0258\833500sau
Mobil: 0741928880
V mulumim anticipat pentru aceste scrisori care le ateptm cu nerbdare.
Autorii
AFIN
Vaccinum myrtillus Fam. Ericaceae.
Denumiri populare: afene, afin de munte, afine -negre, afinghi, asine, coac,
cucuzie, pomioare
n tradiia popular: este preuit pentru fructele sale dulci-acrioare, la culesul crora n
iunie-iulie, se folosesc n multe pri piepteni speciali.
Din afine se prepar buturi rcoritoare i alcoolice (sirop i afinat) i produse
alimentare (gem, marmelad) Sucul din fructe se folosea la colorarea vinurilor, iar n
trecut se folosea la vopsitul firelor i esturilor.
n zonele montane, fructele uscate sau plmdite n rachiu se ntrebuinau n mod curent
contra diareei. Din ramurile cu frunze, lsate s se usuce, uneori n amestec cu alte
plante, se preparau ceaiuri nu numai pentru diaree, dureri de stomac, crampe ci i n boli
de piept i de inim. n unele pri contra diareei se fceau turte din afine i fin din
smburi de msline, care se ddeau bolnavului s le mnnce, fierte n amestec cu
frunze de mesteacn, laur (Datura stramonium) i traista ciobanului, se foloseau contra
diabetului.
Compoziie chimic: frunzele conin arbutin, tanin, derivai flavonici, derivai
antocianici, hidrochinon, mirtilin, ericolin, neomirtilin, etc; fructele- tanin, pectine,
mirtilin, zaharuri, provitamina A, vitamina B1, B2, C, E, PP, acizi: citric, benzoic,
malic, oxalic, tartric, succinic, malic, lactic, principii bacteriostatice..
Aciune farmaceutic; au proprieti astringente n fructe exist i proprieti
antibiotice, antiseptice, bacteriostatice, scade zahrul din snge, antidiareic, diuretic,
antiseptic urinar, crete acuitatea vizual, adjuvant al diabetului. Fructele antidiareice,
antiseptic intestinal, antihelintic, crete acuitatea vizual, antiseptic urinar, adjuvant n
tratarea diabetului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele-diabet, afeciuni bucofaringiene, afeciuni coronariene, afte, ateroscleroz, balonri, candidoze, cistite, diaree,
enterit, gut, infecii urinare, reumatism.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: Fructele- afeciuni buco-faringiene, afeciuni
coronariene, afte, anorexie, arsuri, ateroscleroz, azotemie, balonri, bronite, cancer
Page 292 of 1147
(preventiv), candidoze, cicatrizarea rnilor, cistite, colesterol mrit, colibaciloz,

convalescen, cosmetic (tratamente), cuperoz, dermatite (diverse), diabet, diaree,
dizenterie, eczeme, edeme, enterocolite de fermentaie i putrefacie, faringite, gut,
hemoroizi, hepatit, hipertensiune, imunitate sczut, infecii urinare, insuficien
biliar, metroragii, micoze, obezitate, oftalmologie, oxiuraz, prurigo, rectocolite,
retinopatii, reumatism, stomatite, febr tifoid, tulburri de circulaie, tuberculoz
pulmonar, ulceraii cronice, uremie, uretrite, varice, viroze.
Preparare; frunze- 2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar, se bea n cursul unei zile.
-2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap i se fierb apoi timp de 15
minute. Se folosesc la tratarea diareei, antiseptic urinar i uor diareic.
Fructele- 2 lingurie de fructe se vor pune la 500 ml ap. Se va fierbe la foc mic 30
minute. Se va bea cldu n decursul unei zile.
-2 lingurie de fructe zdrobite se vor pune la 500 ml de ap de seara pn dimineaa la
temperatura camerei. A doua zi se va bea n decursul zilei.
-2 lingurie de fructe uscate se vor pune la 250 ml ap. Se fierb timp de 10 minute. Se
strecoar i se pot consuma 3 cni pe zi.
-1 kg de afine zdrobite se vor pune cu 1 kg de zahr la fiert. Se in timp de 30 minute,
dup care se pun n sticle cu gura mai larg. Se nchid bine i se pot folosi n tot cursul
anului.
-1 litru de suc de afine se va pune cu 700 g de zahr. Se fierb apoi pn se leag siropul.
Se pot folosi n tot cursul anului la diferite buturi rcoritoare.
-Fructe uscate se vor transforma n praf cu ajutorul rniei de cafea. Se va lua un vrf
de cuit de 3 ori pe zi sub limb. Se va ine timp de 10 minute, dup care se nghite.
-Gemuri i dulceuri se pot face conform reetelor tradiionale. Se iau cte o linguri de
3 ori pe zi.
-Tinctur (se poate face i din frunze la diabetici) se folosesc fructele proaspete- o parte
de fructe zdrobite i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile, apoi se vor strecura.
n timpul celor 15 zile se va agita des i se ine la temperatura camerei. Se va lua cte
20 picturi-o linguri de 3 ori pe zi diluat cu puin ap.
-Vin- la 1 litru de vin de struguri de bun calitate se vor pune 50 g de fructe proaspete
zdrobite. Se las timp de 8 zile la temperatura camerei agitnd des. Du aceia se va
strecura i se complecteaz lichidul obinut tot cu vin la un litru. Se va putea consuma
copii cte o linguri de vin, iar aduli pn la un phrel de 50 ml de 3 ori pe zi. Se
prefer s se consume nainte de mese cu 15 minute.
-Lichior- la 500 ml de votc de 40 se va pune 50-100 ml tinctur de afine. Se va putea
consuma cte un phrel (50 ml) de 3 ori pe zi.
-Afinat.(nu se va consuma de diabetici) peste fructele de afine zdrobite se va pune
zahr. La 1 kg de afine se va pune 1 kg de zahr. Se in n damigean sau o sticl mai
mare timp de 7-8 zile. Se va agita vasul zilnic de 2-3 ori. Se leag la gur doar un tifon
pentru a nu intra mutele sau alte insecte. Se va pune dup 8 zile 1 litru de alcool
alimentar de 80. Se mai las apoi cu alcool timp de 10 zile, dup care se va scurge
sucul dar nu n totalitate. Lichidul rezultat va fi pus n sticle ermetic nchise. Lichidul,
acesta se poate pstra foarte mult i cu ct trece timpul va primi o savoare mai
deosebit. Peste fructele lsate se mai poate pune votc la 40 i se mai las timp de 20
Page 293 of 1147
de zile dup care se poate filtra i se pune n sticle nchise ermetic. Se poate folosi cte
un phrel la nevoie de 3 ori pe zi. Este foarte eficient. Se poate folosi i diluat.
Administrare pe afeciuni.
Afeciuni buco-faringiene:
Avnd n vedere faptul c n aceste afeciuni apar de obicei leziuni foarte dureroase i
cu alte produse de asemenea se produc dureri, se va face o cur cu fructe proaspete, care
pe lng faptul c vindec afeciunea pot i s ntreasc imunitatea organismului,
avnd n vedere c fac acest lucru fr dureri. Se va consuma pentru aceasta cte 100 g
de fructe de 3 ori pe zi, (15-30 zile).
Se mai poate folosi-dar rezultatele sunt mai modeste- ceaiul, pudra din fructe sau
frunze. Se va cuta ca n aceste cazuri s se in ceaiul ct mai mult n gur. La fel se va
proceda i cu praful (din frunze sau fructe). Se mai poate combina cu ceaiul de busuioc
i se ndulci cu miere poliflor. La aceast afeciune este foarte util mierea care se va
consuma ct mai des n cursul zilei luat sub diferite forme.
Afeciuni coronariene.
Indiferent de tipul afeciunii este foarte util consumul fructelor proaspete sub form de
cur, sau pulbere care se va obine din fructe. Se pot combina n aceste cazuri cu ceaiuri
sau alte forme (tincturi, praf, etc) din urmtoarele plante: traista ciobanului, pducel,
roini, vsc.
Se poate face un tratament de lung durat n funcie de tipul afeciunii i de vechimea
bolii, dar i de medicamentele care se consum. Combinaia aceasta de plante poate s
fac inutil folosirea altor medicamente sintetice. n toate cazurile cnd este vorba
despre o afeciune cronic, se va ncerca i aplicarea unui tratament naturist care s-ar
putea foarte bine s aduc o mbuntire a strii de sntate sau chiar vindecarea, mai
ales dac se face cu toat seriozitatea.
Infuzia din frunze se va bea fracionat cte 500 ml pe zi. Este un protector al vaselor
capilare, foarte util n toate afeciunile inimii. Se poate lua i n diferite combinaii cu
alte plante.
Plante care ajut sistemul nervos: talpa gtei, roini, rozmarin, valerian, suntoare.
Plante cu aciuni cardiotonice: traista ciobanului, pducel, vsc, lcrmioare.
Antocianinele din fructele de afine se folosesc n industria de medicamente pentru
obinerea medicamentelor care au aciune venotonic i mai ales de reglare a
permeabilitii capilare, lucru foarte util n toate afeciunile coronare.
Afte: vezi afeciunile bucale (are acelai tratament).
Arsuri: principiile active att din frunze ct i din fructe sunt astringente i antiseptice.
nseamn c ajut la strngerea esuturilor, contribuind la vindecare i cu att mai mult
avnd i principii antibiotice fac s se distrug o serie de microbi. Pentru uz extern se
vor folosi cantiti duble la ceaiuri n comparaie cu tratamentul intern. Tinctura se
poate dilua cu ap n funcie de sensibilitate. Se prefer maceratul sau infuziile care sunt
foarte utile.
Anorexie: fructele consumate crude o perioad ct mai lung ajut la refacerea poftei de
mncare. Se poate n afara sezonului s se foloseasc ns tinctura sau chiar afinata. Se
mai poate asocia ns la aceast afeciune i o serie de plante amare din plante ca :
geniana, intaura, pelin, etc. Cu acestea se vor face ceaiuri care vor ajuta la o mai
puternic eliminare de sucuri gastrice i biliare i prin aceasta vor mri pofta de
mncare.
Page 294 of 1147
Ateroscleroz: aceast afeciune este foarte greu de tratat fr un regim alimentar

adecvat. Afinele ns sub orice form, se pot administra pentru ajutorul pe care-l pot da
n reuita unui tratament i implicit pentru vindecare. Afinele sunt renumite pentru
faptul c scad zahrul din snge. Scad de asemenea nivelul colesterolului ru. Tot ele
mai ajut la curirea arterelor i venelor sau al capilarelor, lucru ce va face ca locul
afectat s fie mai bine irigat cu snge i n acest fel contribuind la o vindecare mai
rapid. Se mai poate folosi i ardeiul iute sub form de frecii n dureri pentru
intensificarea circulaiei sngelui. De asemenea ceaiuri de castan, vsc, sulfin, pducel
pot ajuta i ele.
Azotemie: infuzii, decocturi, suc, sirop, dulcea, afinat n cantiti de cte 2 ceaiuri pe
zi sau cte o linguri de sirop sau dulcea sau cte 10 ml de tinctur luat de 3 ori pe zi
n funcie de ce avei la ndemn. Se va face o cur de 30 de zile timp n care se va lua
concomitent i tratamentul instituit de medicul curant.
Menionm faptul c afinele sub orice form sunt un bun antibiotic pentru agenii
patogeni de la nivelul renal.
Balonri: n acest caz fructele sub orice form, proaspete sau praf sunt foarte utile. n
cazul fructelor proaspete se vor consuma 100 g de fructe de 3 ori pe zi. Praful din fructe
uscate se poate lua cte o linguri de 3 ori pe zi. Toate acestea sunt utile n cazul
balonrilor. Mai menionm i alte ceaiuri care se pot face din : chimion, fenicul,
busuioc, etc.
Pe abdomen se pot pune n acest caz comprese calde pentru calmarea durerilor.
Bronite: n aceste afeciuni se folosesc fructele pentru c sunt bactericide i antiseptice.
Se vor folosi sub diferite forme care v sunt la ndemn. Se mai poate s v fie de
ajutor ceaiuri de: cimbru, brusture, ciuboica cucului sau lichenul de Islanda cu care se
vor face ceaiuri ndulcite cu miere i se consum calde.
Tot mierea n combinaie cu suc de lmie i ap este indicat, pentru a mrii cantitatea
de vitamina C care poate ajuta la aceste afeciuni. Se mai pot face inhalaii sau bi cu
esene de brad, ment, etc. Notm de asemenea foarte util ceaiul de scai vnt, cu o
linguri de tinctur de afine, sucul de la o jumtate de lmie cu miere. Se pot bea 3
astfel de ceaiuri pe zi alternnd ntre ele ns este preferabil s se consume nainte de
mese.
Candidozele- apar frecvent la cei care au fcut perioade lungi de tratament cu
antibiotice. Aceste afeciuni trec cu ajutorul curei de fructe de 100 g de 3 ori pe zise va
ine aceasta timp de 30 de zile. n lipsa fructelor proaspete se pot lua infuzii din frunze
sau decocturi din fructe. Se poate de asemenea lua praf de fructe dup mas s se in n
gur pentru 10 minute, apoi s se nghit cu ap. Dac nu avei putei s facei infuzii i
din frunze, cte un ceai de 3 ori pe zi. Atenie ns la constipaie pentru c toate acestea
sunt constipante i ar fi foarte bine s v alimentai n timpul acestui tratament cu o
alimentaie laxativ.
Cancer: -preventiv- toi cei care au n familie pe cineva suferind de cancer, sau chiar
sunt suspectai de anumite forme de cancer, este bine s consume fructe de afine sub
form de cur timp de 20 de zile pe an. n acest caz se va consuma cte 100 g de 3 ori
pe zi.
Cicatrizarea rnilor: ceaiul din frunze sau chiar frunzele cu care s-a fcut ceai
(cataplasme) ajut la o mai rapid cicatrizare a rnilor. Aici notm faptul c din 10 g de
praf care se vor amesteca cu 50 g de grsime ( unt fiert clarificat, untur, etc) fiert pe
Page 295 of 1147
baia de ap timp de 3 ore, apoi strecurat, d o bun alifie care este mai eficient dac se
aplic de 2 ori pe zi, mai ales dac avei posibilitatea s punei n ea i puin propolis
brut (se nclzete apoi pe baia de ap) sau rin de brad, caz n care va trebui s fie
strecurat deoarece rina de brad poate s aib impuriti.
Cistite: se pot face infuzii sau alte forme galenice din frunze cu concentraie dubl. Cu
acestea se vor face splturi vaginale de 2 ori pe zi. Intern se va consuma de asemenea
ceai de cel puin 2 ori pe zi. Notm aici combinaia care se poate face cu flori de
glbenele sau cu flori de coada oricelului- caz n caz n care se pot lua intern i s se
foloseasc i n splturi, combinaia fiind mai eficient. Se mai pot folosi de asemenea
ovule de propolis de la Apicola) se de asemenea se va feri de frig i umiditate. Se va
ntri de asemenea imunitatea organismului.
Colesterol mrit: pe lng faptul c fructele cur pereii arterelor ajut i la eliminarea
colesterolului ru din organism. Se pot consuma n orice cantitate i sub orice form.
Curele n special de fructe nu stric nimnui, n afar de cele cu alcool care nu se vor
lua n cantiti mari. Restul se poate folosi orict de mult. Fructele conin foarte mult
potasiu i au foarte puine calorii, lucru care trebuie cunoscut de cei care fac tratament
cu acest produs.
Colibaciloz: ori care din preparatele din fructe sau chiar din frunze sunt utile la
combaterea acestei afeciuni. De fapt prima aciune este la nivelul stomacului i
intestinelor, ori dac vom analiza folosirea acestei plante, n istoricul ei vom constata c
prima dat a fost folosit pentru aciunea ei asupra stomacului i intestinelor. Abia dup
ce s-a analizat cu atenie compoziia chimic, s-a descoperit c planta poate fi utilizat
i n alte afeciuni. ntr-adevr aceast afeciune trece relativ repede (10 zile) cu oricare
din tratamentele cu afin. Indiferent c avem o afeciune acut sau chiar cronic ea va
trece cu aceast plant. Bine-neles c este indicat s se consume n timpul
tratamentului i iaurt, care contribuie foarte mult la refacerea florei microbiene utile
intestinelor i n acest fel boala va trece mai repede. Notm i la aceast afeciune c n
cazul folosirii i a preparatelor din farmacia stupului (propolis, miere, pstur, lptior
de matc, apilarnil, etc) aceast afeciune va trece mult mai repede i n plus se va
ntrii imunitatea organismului.
Convalescen: dup orice afeciune indiferent de natura localizrii sau de alte
considerente, este foarte util s se fac un tratament cu fructe de afine care vor contribui
la dispariia a o serie de efecte secundare care pot s fie dup tratamentele aplicate cu
medicamente. Se va face o cur de minimum 10 zile cu oricare din preparatele din
fructe pe care le avei la ndemn.
Cosmetic: se pot folosi att frunzele ct i fructele sub diverse forme (mti, comprese,
cataplasme, splturi, etc) n special pentru efectul astringent i antibacterian la toate
tipurile de ten.
Se amestec n funcie de tipul de ten cu smntn, lapte, o parte de plante cu 2 pri din
acestea din urm, se ine o parte pe fa timp de 20 de minute, apoi se va spla cu ap
cald. Este foarte eficient n special pentru riduri. Se mai poate combina cu tre,
caolin, argil, etc, n funcie de afeciune sau de tipul tenului. n cazul tenului uscat ns
nu se va folosi n nici un caz tinctura care usuc i mai tare tenul. Tinctura este ns
foarte potrivit la tenurile grase.
Tratamentele acestea cosmetice se vor putea face att la centrele specializate ct i la
domiciliu.
Page 296 of 1147
Cuperoz: n acest caz se vor folosi frunzele din care se va face un ceai (4 lingurie
mrunite la 250 ml ap clocotit), dup strecurare se vor pune comprese pe locurile
afectate, de 2 ori pe zi. Este foarte util n acest caz aplicarea uleiului de Ricin cald
local. De asemenea se mai pot folosi cu mare succes o serie de ceaiuri din: vsc,
pducel, sulfin.
Diabet: se recunoate c aceast plant este indispensabil celor care sufere de aceast
afeciune. De fapt afinul este denumit insulina vegetal. Fr aceast plant nu se poate
efectua un tratament corect al diabetului.
Notm doar faptul c se poate folosi absolut orice form de preparat care nu conine
zahr sau miere. Se vor combina ns i cu ceaiuri de: cozi de ciree, psti de fasole,
brusture, mesteacn i alte plante care pot contribui la diminuarea zahrului din snge i
la o mai bun funcionare a pancreasului.
Diaree: cu ajutorul fructelor sau al frunzelor se poate scpa foarte uor de acest
simptom destul de frecvent. Notm doar faptul c i n cazul n care este vorba despre o
infecie sau chiar o toxiinfecie alimentar este util tratamentul cu afin deoarece acesta
poate s distrug eventualii germeni patogeni. Se va folosi orice form de preparat avei
la ndemn, att timp, pn se restabilete normalizarea scaunului. n cazul diareei, de
foarte multe ori o singur linguri de tinctur poate s rezolve rapid acest simptom att
de neplcut. n cazurile n care este perturbat grav flora sau exist o serie de ageni
patogeni mai puternici, se va face un tratament de mai lung durat, caz n care este
indicat s se foloseasc i tinctura de propolis i de asemenea se poate consuma iaurt
care ajut la refacerea florei microbiene utile a aparatului digestiv.
Dizenterie: n aceast afeciune sucul din afine sau tinctura sunt foarte utile. Se va lua
doar cu aprobarea medicului curant care trateaz aceast afeciune.
Eczeme: n acest caz compresele cu frunze fierte sau chiar cu fructe sunt de mare ajutor.
Se pot face creme care s ajute la o serie de eczeme sau alte afeciuni dermatologice (50
g grsime cu 10 g de plant mrunit indiferent c sunt fructe sau frunze) se fierb pe
baie de ap, se strecoar, se aplic de 2 ori pe zi dup o prealabil splare.
Edeme: datorit faptului c afinele i preparatele din afine cur arterele i capilarele
sunt foarte indicate. Suplimentar mai putem spune c aceste fructe conin mult potasiu
i deci sunt indicate n tratarea oricror edeme.
Tratamentul extern se poate face cu cataplasme de frunze de afine sau de brusture.
Remarcm de asemenea c scoara de soc (ceai din 2 lingurie de coaj mrunit la 250
ml ap. Se fierbe 15 minute) este foarte util att intern ct i extern. Se poate combina
foarte bine cu afinele.
Enterite- indiferent c sunt de fermentaie sau de putrefacie se pot vindeca prin
folosirea afinelor sub orice form. Se va face tratament pn la deplina vindecare
indiferent c este vorba despre o afeciune cronic sau una acut.
Faringita: ceai din frunze sau fructe se va consuma cldu cu nghiituri mici. Se poate
combina la aceast afeciune cu ceaiuri de lichen de Islanda i nalb. Primul pentru
efectul antibiotic i al doilea pentru efectul emolient. Se vor putea de asemenea face bi
sau inhalaii cu esen de brad i comprese sau cataplasme din frunze de afin.
Gut: oricare din preparatele din afin ajut. Se va folosi ns ceai de lmie, frunze de
mesteacn, frunze de frgue, frunze de frasin, etc.
Hemoroizi: o cur cu produse din afin sub orice form. De asemenea se vor face bi
locale cu ceai concentrat don frunze de 2 ori pe zi, sau cel puin dup fiecare scaun
Page 297 of 1147
obligatoriu. Intern ajut pentru c regleaz activitatea venelor contribuind la curirea

lor.
Hepatit: afeciunile hepatice de orice natur sunt influenate n bine deoarece aciunea
acestei plante este una de curire a sistemului sanguin i prin aceasta implicit una de
curire a ficatului.
Hipertensiune: potasiul din fructe menine echilibrul fluidelor din organism, lucru care
ajut foarte mult celor cu aceast afeciune. Se mai pot ns folosi i alte preparate sau
soluii.
Imunitate sczut: o cur cu fructe de 20 de zile este foarte indicat, n aceast
afeciune. Indiferent ns dac se vor folosi sub form de tinctur sau alt form toate
sunt utile mai ales dac se va combina i cu Echinaceea i cu o serie de produse ale
stupului.
Insuficien biliar: n acest caz este indicat cura de 20 de zile cu afine proaspete cte
100 g de trei ori pe zi, fiind cea mai util.
Metroragii: se vor consuma ceaiuri din afine cte 3 ceaiuri din afin pe zi. Este foarte util
ca s se combine aceste ceaiuri cu coaja de stejar sau creuc.
Micoze: fructe sau frunze i sub orice form este util oricare din produsele cu afine.
Aceast plant este foarte util la vindecarea acestei afeciuni.
Obezitate: unii vor crede c glumim recomandnd afine n obezitate. ntradevr afinele
pot s constipe i se cunoate c n majoritatea cazurilor pentru obezitate se dau tocmai
tratamente laxative. Ei bine exist i cazuri cnd este perturbat grav sau mai puin grav
tranzitul intestinal.
Afinele sunt cele care refac cel mai rapid traficul intestinal reglndu-l att n constipaie
ct i n cazul diareei. n plus afinele reduc zahrul din snge, ori majoritatea obezilor
sunt mari consumatori de dulciuri.
Oxiuraz: fructele de afine consumate pe stomacul gol cte 100 g pe zi, n cure de mai
multe zile la rnd constituie cea mai uoar metod de a scpa de oxiuri. Se poate
combina cu clisme fcute cu pelin.
Oftalmologie: mirtilina este responsabil de o mai bun funcionare a muchiului
ocular. Deci consumul fructelor de afine care conin aceast substan pot ajuta prin
aceasta i alte substane care le conin la foarte multe afeciuni oculare. Se va consuma
n aceste cazuri cu ct mai muli morcovi consumai mpreun cu afine. Se pot consuma
cruzi, sub form de suc sau rai. De asemenea afinele sunt un bun antibiotic natural.
n cazurile de afeciuni ale pleoapelor se vor pune comprese cu ceaiuri cldue pe ochii
nchii de 3 ori pe zi.
Prurigo (mncrimi): n toate cazurile se va face un macerat n oet. La 1 litru de oet
preferabil de mere i miere, se vor pune 50 g de frunze mrunite de afine. Se las
acoperit pentru 8 zile apoi se strecoar. Se vor tampona zonele cu mncrimi cu o vat
mbibat n acest oet aa cum este sau n cazul n care ustur se va aplica diluat.
Rectocolite: indiferent de forma sub care se prezint sunt indicate fructele de afine sub
orice form. Se pot face ns i bi cu infuzii din frunze de afine care sunt foarte utile
att n bi ct mai ales n clisme.
Retinopatii: vezi oftalmologie.
Reumatism: ceaiul din frunze de 2 ori pe zi cte o can se bea intern. Pentru dureri se va
folosi ardeiul iute.
Stomatit: vezi afeciunile buco-faringiene.
Page 298 of 1147
Febra tifoid: aici este vorba despre o afeciune foarte grav, care poate fi tratat la
spital ns se pot folosi i fructele de afine sub orice form, pentru c distrug microbii i
refac flora intestinal.
Tulburri de circulaie: se va face o cur cu fructe de afine sub orice form ar fi de
minimum 30 de zile. Se mai poate aduga ns i o serie de plante care au aciune
puternic asupra sistemului sanguin: arnic, sulfin, castan, etc. Se pot face bi,
cataplasme sau chiar luat intern.
Tuberculoz pulmonar: consumul fructelor cte 150-200 g de 3 ori pe zi o perioad
mai lung contribuie la o mai rapid vindecare, dac se face concomitent cu tratamentul
medicamentos i cu o hrnire corespunztoare a organismului, plus odihna care este
foarte important la aceast afeciune. n trecut cnd nu erau attea medicamente
puternice se baza tratamentul doar pe odihn i hran.
Ulceraii cronice: n cazul ulceraiilor cronice se poate folosi foarte bine cataplasma din
fructe proaspete. Acestea se zdrobesc, se aplic local apoi se panseaz peste aceste
fructe. n cazul leziunilor trebuie totui s se pun o fa ntre fructe i ran, pentru a nu
intra fructe n ran, mai ales dac rnile sunt mari. Se vor schimba o dat pe zi dup o
temeinic splare cu ap cldu din ceaiuri medicinale.
Uremia: vezi guta.
Uretrite: acelai tratament ca n cistite
Viroze: se va face tratament cu fructe de afine timp de 30 de zile zilnic fie fructe fie ceai
sau sirop. Se poate folosi chiar tinctura.
Vedei dv, aa ar trebui s scriu despre fiecare plant i totui nu este dect o mic parte
din aciunile care le are afinul. V nchipuii cam cum ar arta o astfel de carte? Dar ce
credei cam ct ar costa? Noi scriem doar un mic sumar care din pcate este puin, dar
tot este mai mult dect nimic...
AGLIC
Filipendula hexapetala Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: teior
n tradiia popular: n podiul Trnavelor, din rdcinile uscate, pisate, cernute i
amestecate cu untur se fcea o alifie pentru eczeme.
Florile se ntrebuinau la prepararea apei de obraz i pentru creterea prului.
n Munii Apuseni, din tulpinile uscate se fcea un ceai contra diareei.
Rdcinile se plmdeau n vinars, din care se lua cte un phrel, dimineaa.
n satele din jurul Careilor, fiertura plantei se lua contra constipaiei i a durerilor de
stomac.
Ceaiul din flori se bea contra tusei, ndufului i vrsturilor de snge.
Rdcina plmdit n rachiu se ddea femeilor, care aveau dureri dup natere i
brbailor, care aveau dureri i umflturi de testicule.
Compoziie chimic: conin amidon i tanin.
Preparare: se folosete rdcina. 2 lingurie de rdcin mrunit se pune la 250 ml
ap. Se va fierbe apoi timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma pn la
3 ceaiuri pe zi.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, diaree, dizenterie, hemoragii, hemoroizi,
rni.
AGLICEI
Primula acaulis Fam. Primulacee.
Page 299 of 1147
n tradiia popular: se folosea ca i ciuboica cucului n afeciunile cilor respiratorii.

Se prepar i se indic la aceleai afeciuni ns cu efect puin mai slab fa de ciuboica
cucului.
Aciune farmaceutic: aceleai ca i ciuboica cucului.
Se indic la afeciunile la care se indic i Ciuboica cucului.
AGRI
Ribes grosularia Fam Saxifragaceae.
Denumiri populare: coacz
n tradiia popular: se folosesc n alimentaie, preparndu-se cu ele sosuri i supe.
Compoziia chimic a fructelor de agri: acid citric, acid malic, acid tartric, celuloz,
calciu, fier, fosfor, pectine, potasiu, sodiu, substane grase, zaharuri. Vitaminele A, B1,
B2, C, P, sruri minerale.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, artritism, astenii, atonie
digestiv, constipaie, convalescen, gut, hidropizie, hipertensiune, litiaze, inflamarea
cilor urinare, obezitate, remineralizare, reumatism.
Administrare: n toate cazurile se pot consuma fructe proaspete cte 100- 500 g la
fiecare mas. Acei care doresc s slbeasc sau care doresc s-i dezintoxice
organismul, vor putea face o cur de fructe, caz n care se va consuma ntr-o zi doar
fructe din acestea fr nimic altceva. Este util apoi s se continue cu cte 100- 500 g la
mas mpreun cu alte alimente i o dat pe sptmn s se consume doar aceste fructe
n acea zi. Cei care au gut le ajut foarte mult aceast cur. Este un mijloc rapid de
redresare a organismului.
Se pot de asemenea folosi sub form de suc (vezi cartea cu sucurile de legume i fructe)
Este unul din fructele cu care se poate face cel mai rapid dezintoxicarea n primvar.
n afeciunile hepatice n afar de consumul fructelor se mai poate aduga o serie de
ceaiuri din: armurariu, anghinare, rostopasc- din acestea se vor consuma cte 2 ceaiuri
pe zi, unul dimineaa i unul seara.
AI
Allium rotundum Allium victorialis Fam. Liliacee.
Denumiri populare: ai de munte, ai de pdure, leurd, usturoi slbatec,
n tradiia popular: se folosea n medicina popular ca i usturoiul cultivat. Fibrele
bulbului se aplicau pe rni pentru a opri hemoragia. Se folosea ca diuretic, antiscorbutic
i afrodiziac.
Vezi tratamentele la usturoi cu care se aseamn la efecte foarte bine.
ALBSTRELE
Centaurea cyanus Fam. Compositae.
Denumiri populare: buruian-mnerie, clopoel, corcobeic, corobica-albastr, dioc,
droc, floare de gru, floare- mnerie, floarea-paiului, floare-vnt, ghioc, iarbafrigurilor, mturic, potroac, slvoc, tti, vnt, vineea, vineele.
n tradiia popular: la tieturi se puneau flori crude, fiind un leac la ndemn, n
timpul seceriului.
Cu decoctul din flori se fceau splturi pentru dureri de ochi. Se credea n unele zone,
c fiertura de albstrele vindec totdeauna ochii albatri.
Se plmdea n vin sau bere pentru cei care nu puteau urina, iar pisat se lua ca
purgativ.
Page 300 of 1147
Ceaiul se folosea pentru rceli i boli de piept.

La Mguri, se fceau cu ea abureli contra frigurilor.
Se mai folosea contra bolilor de piele fiertura din rdcini, iar ceaiul din flori contra
bolilor de rinichi.
Compoziie chimic: conine mici cantiti de alcaloizi, hidrocarburi i substane
terpenoide. Florile conin tanin, glucozid: centaurina, pigment antocianic: cianina,
cicorina, antocianide, mucilagii, sruri de potasiu i magneziu, substane amare.
Aciune farmaceutic: astringent, antidiareic, crete diureza, calmant
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale i ale vezicii urinare, afeciuni
oculare, anorexie, atonie muscular, boli de piept, bronite, boli intestinale (reface flora
intestinal), calmant n iritaii oculare, conjunctivite, crete diureza, constipaie, colici
intestinale i stomacale la sugari, cearcne, diaree, dispepsie, disurie, eczeme zemuinde,
eczeme pruriginoase, furunculoza pleoapelor, galactagog (crete cantitatea de lapte la
femeile care alpteaz), hemoroizi, infecii intestinale, indigestii, iritaii oculare,
nroirea pleoapelor, ihtioz, pleoape czute, psoriazis, rinichi, rceli, tieturi,
uscciunea tegumentelor, ulceraii supurate.
Preparare: o linguri de flori se va pune la 200 ml ap clocotit. Se va acoperi pentru
10 minute dup care se strecoar. Se bea cldu nainte de mesele principale
-Florile proaspete se pot folosi zdrobite pe o bucat de lemn, apoi se vor aplica sub
form de cataplasme n cazurile n care se folosesc extern. Intern se va lua din aceast
past cte o linguri de 3 ori pe zi n afeciunile de mai sus.
-Extern se poate pune tot din ceaiul de mai sus cataplasme sau comprese.
Tot din flori proaspete sau uscate se poate face tinctur. Pentru aceasta se vor pune 50 g
de flori mrunite la 250 ml alcool alimentar de 70. Se vor ine ntr-un recipient nchis
timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Dup 15 zile se strecoar i se va
pune n recipiente mai mici la rece.
Se va face o cur cu aceast tinctur, la 1 litru de ap, se vor pune doar 10 ml de
tinctur. Se agit apoi se va folosi extern, la rni sau intern se va bea n loc de ap de
but.
Se mai poate lua intern cte o linguri diluat n ap de 3 ori pe zi.
-Praf: se va face praf din plant uscat care se va mcina cu rnia de cafea. Se va lua
un vrf de cuit, pn la o linguri de praf o dat i se va lua de 3 ori. Se ine sub limb
timp de 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
Reete combinate:
Boli de piept: se poate face ceai de albstrele mpreun cu: ptlagin, nalb, lichen de
islanda, brad. Una din ele sau mai multe pentru c vor avea un efect mai puternic.
Boli intestinale: pe lng ceaiul de albstrele se recomand consumarea i a iaurtului,
iar n cazul diareei se va face un ceai de albstrele cu frunze de afin.
Constipaie: se pot combina albstrelele cu aloe caz n care d rezultate absolut
uimitoare. Se vor face pentru aceasta 2 ceaiuri, unul dimineaa i unul seara. Se poate
lua i tinctur cu aloe.
Eczeme zemuinde: praf de albstrele n combinaie cu praf de aloe 1\1 aplicat local. La
aceste afeciuni cel mai bun rezultat se obine dac se va spla local cu soluie din 10 ml
tinctur de arnic la 1 litru de ap.
Eczeme pruriginoase: se va amesteca cu ceai i suc de lmie la o can de ceai de
albstrele.
Page 301 of 1147
Galactagog: ceai de albstrele mpreun cu fenicul (mcinat) 1\1, 2 lingurie din

amestec la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se
pot consuma 3 cni pe zi.
Ihtioz: se amestec ceai de albstrele cu fin de in 1\1 i se aplic local timp de 8-12
ore, dup care se va spla i se unge local cu ulei de msline. La fel se va proceda n
psoriazis i la uscciunea tegumentelor. Este un tratament de durat, dar uor i d bune
rezultate. Se pot aduga i comprese cu zer.
ALCANA
Alkanna tinctoria Fam. Boraginaceea.
Plant ierboas care crete sporadic n sudul rii, prin locuri nisipoase, grinduri,
originar din nordul Africii.
Rdcina pivotant, lung de 20-25 cm, de culoare roie violet nchis, conine
alanin, folosit n industria cosmeticelor, n industria alimentar, textil, etc.
Ca plant medicinal se folosete doar pentru slabul efect diuretic pe care-l produce. Se
va pune 1 linguri de rdcin mrunit la 250 ml de ap. Se va fierbe apoi timp de 15
minute, dup care se strecoar i se poate consuma ndulcit cu miere. Se poate
consuma 2-3 cni pe zi din acest ceai.
Alior.
Euphorbia amygdaloides
Denumirea popular: alior, buruian de friguri, buruian de negi, buruian de rie
mgreasc, laptele cnelui, laptele lupului, laur, lptic, lilinr.
n tradiia popular: plantele bine dezvoltate i nflorite se foloseau n multe sate, pentru
vopsitul oulor n galben sau a firelor i esturilor.
Aliorul, dozat cu grij de btrnele metere, a avut multe ntrebuinri n medicin att
n cea uman ct i veterinar. Latexul plantei se folosea contra pecinginei, negilor i
bureilor sau pistruilor.
n zona Branului se punea n urechi contra durerilor de msele.
Tulpinile florifere se fierbeau i decoctul ajuta la splarea rnilor i ria.
Planta fiart se punea n legturi contra durerilor de cap.
Se bea cu ap cald ca purgativ, iar n hapuri, cu fin de gru, se lua pentru dureri de
stomac.
Se fierbe n lapte dulce, ori numai n ap i se ddea contra frigurilor. Era folosit i la
dureri reumatice, sau rni pe trupul bolnavilor. Se fierbea aliorul cu ap i cu zeama
obinut se splau, iar cu vrejul se fceau oblojeli la trup. Nu se mai folosete ca plant
medicinal fiind abandonat deoarece s-au descoperit altele cu efecte mai puternice n
afeciunile la care se folosea i care pe deasupra nu mai sunt toxice.
Compoziie chimic: latex, gum, rini, uleiuri grase i eterice, tanin, albumin, etc.
Proprieti: are efecte contra distrugerii micozelor i este foarte util n tratarea
eczemelor. Se mai poate folosi de asemenea la tratarea viermilor intestinali i ca
revulsiv extern.
Toxicologie! Planta este otrvitoare aa c se va lua intern cu mare atenie. La ochi
poate s produc orbirea. Seminele pot chiar s omoare un om.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: negi, pecingine, etc.
Folosire: se utilizeaz latexul care se aplic local. Se obine din planta proaspt.
ALOE VERA.
Aloe Ferox, Aloe Perryi, Aloe Vulgaris,
Aloe Barbadensis, etc cuprinde peste 100 de specii.
Page 302 of 1147
Fam. Liliaceae.
Compoziie chimic : se poate folosi oricare din aceste specii conin : 0,10-0,25 g %
aloe-emodol n stare liber i 40% sub form de aloin.
Mai conine de asemenea i ali derivai antracenici n parte liberi, n parte combinai
sub form glicozidic, aloin sau barbolin, rottlerin, rezine care prin hidroliz pot da
acid cumaric, acid citric i rezinotanol (hidroliz alcalin) Rezinotanolul prin hidroliz
d aglicon tanolic. Conine acid salicilic, sulf, magneziu, alte minerale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : abcese, aciditate stomacal, afeciuni oculare,
afeciuni intestinale, afeciuni dermatologice, afeciuni ale gurii, afeciuni hepatice,
alcoolism, alergie, angin, anorexie, arsuri, artrite, astm bronhic, atonie, boli de nervi,
bronite, cancer, cataracte, crampe, dermatite, colit, constipaie, cefalee, diabet, dureri
de stomac, dureri diverse, dispepsie, eczeme, edeme, fisuri anale, gangren, herpes
genital, hemoroizi (extern), hipertensiune arterial, inflamaii, mastoidit, neurastenie,
obezitate, prostat, regenerarea esuturilor, rni vechi sau supurate, reumatism, renale,
paralizii, tromboflebit, tuberculoz pulmonar, tieturi, tuse, ulcere la picioare, ulcer
stomacal sau duodenal, viermi intestinali, viroze respiratorii, varice.
Mod de preparare : plantele de aloe se in fr ap i la ntuneric o perioad de 5 zile. Se
vor folosi doar plantele care sunt trecute de 3 ani ca vrst de vegetaie. Dup aceast
perioad se vor tia frunzele. Exist mai multe procedee:
-Se pun la uscat pentru obinerea prafului din toat planta tiat felii subiri.
-Se extrage sucul care se pune la uscat formndu-se praful.
Din ambele se poate face o tinctur. Se pune o parte de plant i 5 pri de alcool de 70.
Se ine timp de 15 zile, dup care se filtreaz, iar lichidul obinut se pune n sticle de
capacitate mic, ermetic nchise. Se prefer sticlele de culoare nchis. Se ine la rece.
Produsul este valabil 2 ani. Nu se folosete reziduul de pe fundul sticlei. Acesta va fi
ndeprtat.
Planta proaspt se va folosi doar la aplicaii externe. Se taie n felii punndu-se partea
tiat pe ran sau pe piele.
Proprieti: digestiv 5-15 picturi, nainte de mese diluate n ceai.
Aloe ca purgativ:1 linguri de tinctur luat cu 100 l ap sau ceai. Se ia dup mese.
Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea peristaltismului
intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinate local n pereii intestinali.
Glicozidele oximetil-antrachinonice sunt absorbite de intestinul subire i eliminate prin
intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele. Doza purgativ se poate administra
de 2-3 ori n decursul unei zile. Se evit n acest fel ca bolnavii sensibili cu hemoroizi s
aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi, ar fi foarte bine s nu ia preparate cu aloe. Unii
le interzic categoric.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar (anorexie), eupeptic dar i ca un bun antitoxic
n special pentru ficat.
Se interzice la gravide, femei cu metroragii, la bolnavii cu hemoroizi, la cei cu nefrite.
Femeile care alpteaz vor trebui de asemenea s nu consume aloe, deoarece trece n
lapte.
Administrare:
-Un vrf de cuit de praf se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu
puin ap. Este foarte amar i din aceast cauz se ia foarte greu.
Page 303 of 1147
-Se pune n capsule de medicamente cte 0,5 g la capsul i se iau intern de 3 ori pe zi
nainte de mese.
-Se va face ceai din 1 linguri de praf pus la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se filtreaz i se consum, preferabil ndulcit cu miere, dac nu est
vorba i despre diabet.
-Praf se presar pe rni externe.
-Praf n amestec cu ulei, grsime diferit (unt, smntn, untur de porc, lanolin,
vaselin) transformndu-se n creme sau unguente care se vor aplica extern. Se pune 1
parte plant praf i 3 pri grsime.
-Tinctur- se va pune 50 g de praf la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15
zile agitnd des sticla. Se filtreaz i se pune in sticlue de capacitate mai mic la rece.
Se va lua cte 10 picturi-1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate face tinctur i din plant
proaspt tot n acest fel.
-Plant proaspt se taie i se pune cu tietura pe ran.0
Aloe ca purgativ- o linguri de tinctur diluat n 100 ml ap sau ceai. Se ia dup
mese. Aciunea se manifest dup 8-12 ore, rar dup 24 ore, prin mrirea
peristaltismului intestinal ca urmare a iritaiei nervoase determinat local n pereii
intestinali.
Glicozidele oxi-metil-antrachinonicele sunt absorbite de intestinul subire i eliminate
prin intestinul gros la nivelul cruia scindeaz enzimele.
Doza purgativ se poate administra de 2-3 ori n cursul unei zile. Se evit n acest fel ca
bolnavii sensibili cu hemoroizi s aib neplceri. Totui cei cu hemoroizi ar fi foarte
bine s nu ia preparate cu aloe dect extern sub form de unguente unde sunt foarte
activi.
Mai acioneaz i ca purgativ, tonic amar, n anorexie, eupeptic dar i ca un bun
antitoxic n special pentru ficat.
Praful se va lua cte 0,10-0,20 g ca digestiv i 0,10-0,30 g ca purgativ.
Nu de mult aloe era considerat util doar pentru efectul laxativ, dar datorit ultimelor
cercetri s-a descoperit c aceast plant, care se gsete n cantiti foarte mari n
special n Africa este foarte util n restul de afeciuni descrise mai nainte.
Este de remarcat c aceste efecte au fost sesizate totui de foarte mult timp de ctre
populaia localnic care folosea aceste plante la aceste afeciuni de sute de ani. Recent
abia s-a descoperit c toate aceste credine au un suport tiinific.
Reete cu aloe i combinaiiAloe cu propolis- 100 ml de tinctur de aloe se pun mpreun cu 30 ml de tinctur de
propolis 30 %. Este foarte indicat att intern ct i extern avnd rol de refacere
celular, regenerare, cicatrizare celular, antibiotic, etc. Este unul dintre cele mai
eficiente antibiotice folosite la foarte multe afeciuni. Posologie- o linguri de 3 ori pe
zi diluat n puin ap.
Aloe cu ulei de ctin- se vor pune la 100 ml tinctur de aloe 30 ml ulei de ctin. Se va
agita foarte bine nainte de ntrebuinare. Este util n toate afeciunile pielii cnd se
constat uscciunea exagerat a tegumentelor, dar i n eczeme, psoriazis, ihtioz. Se
poate aplica n strat subire, dup care se va aplica un pansament. Pansamentul se va
schimba la 24 ore.
Aloe cu miere- praf de aloe i miere ct cuprinde, se folosete intern o linguri de 3 ori
pe zi sau extern n aplicaii locale, apoi se panseaz pentru 24 ore. Este util chiar la
Page 304 of 1147
cancer sau ulceraii att la piele ct i n interiorul organismului la diferite rni, chiar i
dup operaii.
Aloe cu ulei de msline- o linguri de praf de aloe la 50 ml ulei. Se poate folosi intern
pentru toate afeciunile n care se indic aciunea de curire a organismului, n special
n bolile cronice.
Vin cu aloe- un litru de vin rou i 10 g de praf de aloe. Se va ine la macerat o perioad
de 8 zile, dup care se folosete. Nu este nevoie s se filtreze. nainte de folosire se
agit sticla pentru c are tendina de a se sedimenta.
Creme cu aloe- se folosete o linguri de praf de aloe i 50 g de materie gras. Aceasta
poate fi- untur, ulei (se pune i cear de albine), smntn, unt, lanolin, vaselin, etc.
Se indic la toate afeciunile dermatologice sau n cosmetic att pentru vindecare ct i
pentru ntreinere.
Mai sunt foarte multe posibiliti de folosire a acestei plante ns ne oprim aici pentru a
lsa loc i fanteziei cititorilor sau celor care doresc s foloseasc aceast plant.
ALUN
Corylus avellana Fam Betulaceea
n tradiia popular: a avut multe ntrebuinri magice, casnice, medicinale.
Cu un beiga de alun verde nfierbntat n spuz se ardeau pduceii din talp.
La bube dulci, eczeme i pecingine se folosea seva ce iese din capetele verzi, cnd sunt
puse pe foc, sau se splau cu decoctul din coaj i frunze.
n Brila, alunele se pisau, se puneau n rachiu de drojdie cald, amestecat cu undelemn
i se ddea contra vtmturii.
n Vlcea ceaiul din flori de alun se ddea n boli de piept. n Moldova se fceau bi la
copii slabi cu ramuri fierte.
Cu alune arse i muc de lumnare se seu se ungeau copii pe sprncene, ca s le creasc
mari i negre.
Compoziie chimic: fructele conin ulei, amidon, zahr, beta- caroten, hidrai de
carbon, calciu, fier, fosfor, grsimi proteice, zinc, seleniu, sulf, etc. Scoara i frunzele
tanin, ulei eteric, quercitin. Fructele conin aproape 70% din greutate materii grase i
aproape 20% materii azotate.
Aciune farmaceutic: infuzia de alun frunze este depurativ pentru snge. Polenul florii
se folosete cu succes n epilepsie. Decoctul scoarei n tratamente externe la ulcere
varicoase i alte boli dermatologice chiar atone.
Preparare- fructele se pot consuma dup ce se nltur coaja. Se pot mcina i se
amestec cu miere poliflor.
Ulei de alune- presat la rece este foarte util contra teniei. n acest caz se va lua cte o
linguri pe nemncate cteva zile la rnd. Tot acest ulei se mai folosete i la diferite
preparate cosmetice, deoarece uleiul de alune ajut la o mai bun lubrifiere a pielii n
cazul pielii uscate la ihtioz, psoriazis, etc.
Frunzele de alun- se folosesc la prepararea unei infuzii fcute din 2 lingurie de frunze
zdrobite care se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se ine apoi acoperit pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se folosete de exemplu mpreun cu ceaiul de castan n
afeciuni circulatorii ca; varice, flebite sau alte afeciuni ale inimii.
Tinctur din frunze; o parte frunze de alun mrunite se pun la 5 pri de alcool
alimentar de 70 se in la temperatura camerei timp de 15 zile dup care se strecoar. n
Page 305 of 1147
timpul acesta se vor agita de mai multe ori pe zi pentru a extrage principiile active din
plante.
Se va folosi diluat o linguri n 100 ml ap. Se poate folosi i 10 picturi n afeciuni
mai uoare. Se poate folosi de 3 ori pe zi chiar i n cure de lung durat.
Praf din frunze de alun; frunzele uscate se macin cu rnia de cafea, se cern apoi prin
sit fin. Se va lua cte un vrf de cuit sub limb de 3 ori pe zi. Se va ine apoi timp de
10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Macerat n vin; scoar 50 g mcinat se pune la 1 litru de vin de bun calitate,
preferabil alb, se ine apoi timp de 8 zile agitnd des, dup care se strecoar. Acest
preparat poate fi folosit la rni att intern ct i extern, ulcere varicoase, stomacale, sau
chiar rni vechi, etc.
Se poate consuma intern cte 50 ml de 3 ori pe zi n cazurile n care se dorete refacerea
circulaiei sngelui sau n alte afeciuni.
Mugurii de alun; se fac din 1 parte muguri proaspei zdrobii i 5 pri alcool alimentar
de 70. Se in o perioad de 15 zile agitnd des pentru ca s se extrag principiile active
din plant. Se strecoar. Se pun n sticlue de capacitate mai mic la rece. Acest preparat
conine un hormon de cretere foarte util n foarte multe afeciuni. Tinctura de muguri
de alun n combinaie cu tinctura de castan 1 la 1 este util n cazurile de afeciuni
circulatorii sau paralizii.
Copii vor lua cte 5-15 picturi de 3 ori pe zi n funcie de vrst i greutate diluate n
ceai, iar adulii pot s ia cte o linguri de 3 ori pe zi. Se poate ntrebuina i la
afeciunile datorate btrneii.
Aceast tinctur o gsii gata preparat de Plantextract Cluj la orice magazin de produse
naturiste sau Plafar. n cazul n care o luai preparat va trebui s respectai
instruciunile de administrare ale productorului.
Se indic la urmtoarele afeciuni pe lng cele deja menionate; afeciuni circulatorii,
afeciuni cardiace (se pot aduga i alte plante levnic, vsc, traista ciobanului), boli
pulmonare, colic nefritic, convalescen, cretere (fructe i tinctur), anemie, fructe n
cure de ct mai lung durat, dereglri glandulare, depresie, dermatoze, diabet, eczeme
zemuinde, edeme ale gambelor, flebite, hipertensiune arterial- tinctur din frunze
mpreun cu tinctura de vsc i pducel. Litiaze urinare-ulei, neurastenie-fructe,
periflebite, plgi atone, rni, stri febrile, stres, ulcerele pielii, varice, tuberculoz
pulmonar- consumul a ct mai multe fructe simplu sau mcinate cu miere.
AMRAL
Polygala vulgaris Polygala amara Fam. Polygala.
Denumiri populare: amreal
n tradiia popular: se folosea la vrsat, n boli de piept i la bi contra reumatismului.
Se fierbea i n lapte dulce cu care se splau copiii pe fa, ca s nu le rmn pete dup
vrsat. Din tulpini florifere se fcea un ceai contra tusei i durerilor de piept. Lstarii
floriferi se utilizau sub form de infuzie sau sirop pentru combaterea tusei, catarului,
astmei, gripei, bronitei, etc.
Compoziie chimic: saponine triterpenice, substane amare (poligalin), materii
tanante, salicilat de metil sub form de glicozid i saponine terpenice.
Aciune farmacologic: excit secreiile i n special secreia bronhic.
Mod de folosire: se folosete 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate ndulci cu miere
Page 306 of 1147
poliflor, dac nu avei diabet. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n tratamente de lung
durat.
-2 lingurie de plant se vor pune cu 250 ml ap i se vor fierbe timp de 15 minute. Se
strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n special la bronite, astm, etc, ca
expectorant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, bronite, cataruri respiratorii, grip, tuse.
Se pot consuma cte maxim 3 cni pe zi i nu este indicat supradozarea sau folosirea
unei perioade mai lungi de tratament pentru ca organismul s nu devin alergic.
ANASON
Pimpinella anisum Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: anason stelat, bdian
n tradiia popular: se ntrebuina la prepararea unor buturi alcoolice i ca aromatizant
n industria farmaceutic i alimentar. Ceaiul din frunze sau decoctul din semine se
lua contra rcelii i rguelii.
Cu semine se fceau abureli contra durerilor de cap, iar cu frunzele crude, zdrobite n
unt, cataplasme contra durerilor de urechi. Ceaiul sau decoctul se lua n bolile de
stomac i de intestine.
Compoziie chimic: fructe- ulei volatil 1,2-3 % din care 15-20% ulei gras, 20%
albuminoide i mucilagii. Uleiul volatil are 80-90% derivai fenolici, crezol, acid anisic,
astragal, etc. Mai conine: anetol foarte mult (80-90%), aldehid anisic, lipide,
substane minerale, protide, zaharuri, amidon.
Aciune farmaceutic: datorit uleiului volatil, stimulent al funciilor pancreatice i
intestinale, aromatizant, antiseptic, carminativ, uureaz evacuarea gazelor intestinale i
stomacale, expectorant, stimuleaz apetitul ajutnd digestia, diuretic, antihelmitic,
antispasmodic intestinal. Stimuleaz secreia salivar i sunt galactagog. Ajut la
digestie, calmeaz spasmele nervoase, favorizeaz circulaia i menstruaia dificil. Este
un bun diuretic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, afeciuni respiratorii,
afeciuni urinare (este i antibacterian), anorexie, artrit, balonri abdominale, bronite,
cefalee (n special praf sub limb), diabet, dispepsie, enterite (pentru efectul
antibacterian), infecii intestinale, insomnie, insuficien pancreatic i intestinal,
litiaze de orice fel, parazitoze digestive, reumatism, tuse dureroas uscat, viermi
intestinali.
Contraindicaii: ulcer gastro-intestinal, colit. Nu se vor consuma seminele vechi
deoarece pot deveni toxice.
Preparare: o linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se va bea fracionat naintea meselor principale
ANGELIC
Angelica arhanghelica Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: aglis, aglice, balaban, barba caprei, crtie, coada mielului, feregea
alb, floarea soarelui de cmp, iarb neagr, iglice, mrcue, smeoaie, teior, turi alb.
O plant deosebit care se gsete foarte rar n flora spontan, dar care se cultiv foarte
mult pentru efectele care le are n diferite afeciuni. Este foarte util n multe afeciuni,
dar se poate consuma chiar i de cei care nu au nici o afeciune pentru efectele deosebite
pe care le are asupra organismului. Chinezii o numesc Dong-Quoi i o recomand i ei
la foarte multe afeciuni.
Page 307 of 1147
n tradiia popular: planta se cultiv fiind ntrebuinat n farmacie, n industria

buturilor alcoolice, la prepararea aperitivelor i lichiorurilor.
Se lua pentru ntrirea inimii ca expectorant i pentru calmarea durerilor de stomac.
Cu decoctul amestecat cu oet se fceau frecii i bi contra durerilor de spate i
reumatism. Rizomul sau fructele plmdite n rachiu se drojdie se luau contra
vtmturii i ca tonic gastric.
Cataplasme din frunze unse cu frunze de rut i miere, se puneau pe mucturi de arpe
i cine, dup ce se storcea sngele din ran.
Compoziie chimic: rizomul i rdcinile au miros aromat i gust dulceag-amrui,
conin ulei volatil 1% bogat n hidrocarburi ciclice aromatice, cumarine i
furanocumarine, angalicin, acid angelic i valerianic, acid malic, angelin, amidon,
lactone, oxid de fier, substane amare, rini, tanin, zaharoz, pectine.
Aciune farmaceutic: tonic gastric i carminativ. Aceast plant poate s poteneze
activitatea hormonilor feminini i masculini i de asemenea s regleze toate glandele
din organism.
Nu se recomand femeilor care au ciclul menstrual prea abundent n perioada ciclului,
deoarece ajut tocmai la venirea menstruaiei (se face decoct din semine 3 cni pe zi).
Este un excitant al poftei de mncare i n special n anorexia de natur psihic.
Forme de preparare:
-2-5 g de plant- rdcin sau semine mcinate se las de seara pn dimineaa n 250
ml ap. Dimineaa se filtreaz i se pot bea 3 astfel de ceaiuri fr s se nclzeasc.
Este cea mai eficient form de tratament cu aceast plant.
Decoct: (pentru uz extern ) 10-15 g de plant mrunit se fierbe timp de 10 minute,
apoi se strecoar. Se folosete n toate afeciunile unde se cere un tratament extern.
Comprese, cataplasme care se vor schimba n funcie de toleran. n cazul durerilor sau
pentru a aciona mai rapid se vor aplica calde din plante fierte care se vor pune ntre 2
buci de pnz.
Pulbere de plant uscat: 2-4 g pe zi n toate afeciunile interne. Se va ine sub limb o
perioad de cteva minute i apoi se nghite cu puin ap. Este tratamentul cel mai bun
i rapid pentru dereglrile glandulare. Datorit faptului c se ia sub limb ptrunde
foarte repede n circuitul hormonal, contribuind la reglarea hormonal. Se ia
ntotdeauna nainte de mese cu 15 minute.
Decoct din 2 lingurie de rdcini mrunite la 250 ml ap. Se fierb timp de 15 minute,
apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
Vin: la un litru de vin (preferabil alb) de struguri ne stropii direct de la productor, se
vor pune 50 g de rdcin sau semine mcinate. Se poate pune i puin praf de
scorioar. Se las la temperatura camerei o perioad de 8 zile, agitndu-se des. Dup 8
zile se va strecura i ceea ce s-a obinut se complecteaz cu vin pn la un litru. Se ine
la rece bine nchis. Se poate lua cte 100 ml pe zi mprit n trei reprize. Nu este indicat
ca acest vin s se consume n cantiti prea mari, deoarece poate produce perturbri n
organism.
Este bine ca acest vin s se ia cu 15 minute nainte de mesele principale.
Tinctur: o parte plant bine mrunit (preferabil mcinat cu rnia de cafea foarte
fin) i 5 pri alcool alimentar de 70, se pun ntr-un recipient care se poate nchide
ermetic. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se va strecura apoi i se pune in
Page 308 of 1147
recipiente mai mici la rece, preferabil n sticle de culoare nchis. Se poate pstra la rece
o perioad de 2 ani.
Administrare: 5 picturi pn la o linguri de tinctur se vor pune n 100 ml ap i se ia
de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale. Se poate folosi o perioad
lung fr nici o reacie secundar nedorit. Se poate folosi i extern diluat cu ap la
diverse afeciuni ( dureri, rni, cancer, etc).
Oet: la 50 g plant mcinat se va pune 1 litru de oet de mere cu miere de albine. Se
ine o perioad de 8 zile agitnd des. Dup 8 zile se strecoar. Se poate folosi dup
strecurare. Este util n special n cazul mncrimilor de diferite etiologii i la dureri.
Este bun de asemenea i la alte tratamente (hirsutism).
Aceast plant se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aciditate gastric, afeciuni
intestinale i stomacale, afrodiziac, acnee, ameeli, anaciditate gastric, angin
pectoral, anemie, anorexie, aritmii cardiace, artrite, astm nevrotic, boli nervoase,
bronit acut i cronic, bufeuri (de cldur), bulimie, cefalee, cancer, constipaie,
contuzii, cosmetice, convalescen, crampe uterine, dereglri hormonale n special la
glandele feminine, diabet, digestie dificil, dispepsii, dismenoree, distonii neurovegetative, dureri reumatice, dureri de spate i musculare, endometrite, enterite, erupii
tegumentare, fermentaii intestinale, gastrit, grip, hepatit cronic, hepatit viral,
hemoragii interne, hipertensiune arterial, hipomenoree, hirsutism, impoten,
indigestie, insomnii, ntrzierea dezvoltrii mintale, mbtrnire prematur n special la
femei, iritaii, isterie, leziuni cutanate, leziuni stomacale i intestinale, menopauz (ajut
la producerea de estrogeni de ctre organism i la lubrifierea uterului, ca i la o reglare
glandular), meteorism, migrene, natere (uureaz naterea relaxnd musculatura
uterului i cea intestinal), nefrite, nevralgii diverse, paralizie, pecingine, prurigo, plgi,
psoriazis (extern, iar intern se va consuma elin i morcov, apoi se va sta la soare, n
acest fel se nlocuiete cu mare succes Puva dermatologic), rectocolit, reumatism,
scleroz n plgi, sincope, slbiciune general, spasme vaginale, sterilitate feminin i
masculin, stomatit, stres, tumori, tulburri ale ciclului menstrual, tuberculoz, ulcer
stomacal, ulceraii ale pielii, vaginite, zona- Zoster.
Bine neles acestea sunt cele mai semnificative ntrebuinri ns aceast plant aa
cum am mai spus se poate da n orice afeciune, mai ales atunci cnd nu exist un
diagnostic cert i trebuie acionat rapid. De aceia este bine ca oricine s aib n cas
aceast plant. Pentru a putea pstra mai mult timp aceast plant se va face tinctur din
plant care se poate pstra timp de 2 ani i se folosete foarte uor. De asemenea sub
form de tinctur acioneaz foarte rapid fiind regsit la 15 minute de la administrare
n snge.
Mai notm c planta are i o arom plcut care se poate folosi i la aromarea
mncrurilor dndu-le un gust rafinat.
ANGHINARE
Cynara scolymus Fam. Compositae
n tradiia popular: planta se cultiv prin grdinile rneti din unele zone, ca plant
ornamental.
Se folosete n afeciuni hepatice, bolile intestinului gros, i colite. Ceaiul din frunze se
lua n bolile de ficat i splin, cu efecte foarte bune.
Compoziie chimic: este o legum nutritiv, bogat n hidrocarbonai. Frunzele conin
cinarin, oxidaze, polifenoli, flavone: cinarozid, scolinozid, inulin i ali derivai ai
Page 309 of 1147
acizilor cafeic i chinic, precum i un principiu amar, acid clorogenic, acizi aminai,
sruri de potasiu i magneziu, substane minerale, etc. Hidrai de carbon fructosigeni i
insulin ceea ce face s fie util la tratarea diabetului.
Aciune farmaceutic: n industria farmaceutic se prepar din plant un extract apos
deproteinizat, cu aciune colagog i coleretic, indicat n insuficienele hepatice i boli
alergice pe fond hepatic. Antiseptic, cicatrizant, decongestiv. Frunzele mresc secreia
biliar i diureza i scad coninutul sngelui n colesterol (stimulnd metabolismul
colesterolului n ficat), antidiabetic. Tonic al celulei hepatice, purific sngele.
Nu se folosete de femeile care alpteaz pentru c diminueaz cantitatea de lapte.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii, angiocolite, anorexie, angin
pectoral, ateroscleroz, artrit, boli de ficat, boli de rinichi, boli ale tubului digestiv,
celulit, ciroze, colecistit, congestie hepatic, constipaie, diabet (scade nivelul
zahrului din snge), dischinezii biliare, dureri de cap, eczeme, enterocolit, fermentaii
intestinale, gut, hemoroizi, hepatic cronic i acut, hiper-colesterolemie,
hipertensiune arterial, intoxicaii, insuficien hepatic, icter, laringit acut, migrene
digestive, nefrite cronice, obezitate, plgi, prurit, regenerare celular, rgueal,
retenia apei, reumatism, surmenaj, toxiinfecii alimentare, urticarii, varice, vrsturi,
vertij (ameeli) zgomote n urechi.
Preparare:
-Este una dintre plantele care acioneaz foarte puternic, de aceia se face doar un ceai
dintr-o linguri de plant la 500 ml ap clocotit. n cazul n care se supra dozeaz,
poate da senzaii de intoxicare cu vrsturi i colici hepatice, pentru c ficatul nu se
poate debarasa aa de repede de toxinele acumulate. Este bine ca acest ceai s se bea cu
linguria i s nu se bea cantitatea de plant indicat.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi apoi
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se bea naintea meselor principale. Exist mai
multe modaliti dar cea mai eficient n tratament pare aceia care indic ca la fiecare 2
sptmni s se mai adauge o linguri la acest ceai i s se fac aa 3 luni, apoi o pauz
de 10 zile dup care se va repeta. Dup fiecare can de ceai se va culca timp de 30
minute pe partea dreapt.
-Praf de anghinare: se va mcina cu rnia de cafea i se pune apoi sub limb o
cantitate de un vrf de cuit. Se va ine timp de 10 minute dup care se nghite cu puin
ap.
Tinctur de anghinare: Se va pune 50 g de plant mrunit la 250 ml alcool alimentar
de 70, se ine timp de 15 zile agitnd des recipientul care trebuie s fie nchis etan
pentru a nu se evapora alcoolul. Se va strecura apoi i se va lua ntre 5 picturi pn la
15 picturi de 3 ori pe zi, n diluie cu un ceai sau ap. Se ia nainte de mesele
principale.
Este bine ca ntotdeauna cnd se consum aceste ceaiuri s se stea culcat pe partea
dreapt timp de 30 minute, dup consumul lor.
Contraindicaii: afeciuni acute renale i hepato-biliare.
ARDEI
Capsicum annum Fam. Solanacee.
Denumiri populare: ardei borcnos, ardei capia, ardei iute, ardei lung, ardei rou, ardei
verde, beic, boia, chiparc, chipru, chipru iute, chiper lung, piparc, piperul
Page 310 of 1147
bulgarului, piper turcesc, piper rou, popric, popric dulce, popric iute, popivnic,
tiuper amar, tiuper dulce.
n tradiia popular: se cultiv soiuri dulci de ardei care se consum proaspete, sub
form de salate sau diferite preparate i soiuri iui, care se consum proaspete sau uscate
i servesc la condimentarea alimentelor. Fructele se usuc i se macin, obinndu-se
boia dulce sau iute condiment obinuit la colorarea mncrurilor, slninilor i a altor
preparate din carne.
n Banat btrnele spuneau c scap de friguri bolnavul care bea dintr-o dat un pahar
de vin rou, n care s-a pus o lingur de ardei ori hrean.
Ardeiul pisat cu smn de ciumfaie, pus n spirt i inut 9 zile la cldur, se strecura
ncetior i apoi se fceau cu el frecii contra junghiurilor, durerilor de mini, de
picioare.
Compoziie chimic: glucoz, fructoz, zaharoz, amidon, pectine, lipide, carotenoide,
bogat n vitamina A i mai ales B1, B2, C, E, P, PP, enzime, precum i ulei eteric,
alcaloidul capsaicin care este o substan iritant revulsiv n special n cel iute,
substane colorate de natur carotenoidic (capsorubina, capsantina, zeaxantina, luteina,
criptoxantina i urme de beta- caroroten) substane minerale.
Aciune farmaceutic: stimulent rubefiant, revulsiv, i lubrifiant. Ardeiul iute determin
la nivelul pielii o congestie i intensific circulaia. De asemenea se remarc o
decongestionare n profunzime ca urmare a activrii circulaiei. n doze mici este
eupeptic iar n doze mari este purgativ. Este un excitant digestiv energic i sialogog.
Extern ca rubefiant i revulsiv n dureri reumatice, nevralgii, lumbago, torticolis. Este
util n caz de hemoragie urinar, dizenterie, etc.
Se folosete n diferite preparate:
Ardei iute mrunit sau chiar mcinat n amestec cu puin sare, peste care se pune
puin alcool sanitar i un pic de oet. Se folosete apoi la frecii reumatice. Dup ce se
obine calmarea durerii, de multe ori trebuie s se procedeze la splarea tegumentelor
preferabil cu ap cald.
- Pulbere de ardei luat progresiv ncepnd cu 0,10- 0,30 g o dat i luat de 3 ori pe zi.
Tinctura de ardei iute. Se macin ardeiul, apoi se va pune peste pulbere de 5 ori mai
mult alcool sanitar. Se ine o perioad de 15 zile agitnd des i se poate apoi folosi la
frecii care au rostul de a restabili circulaia sngelui perturbat, sau pentru a ajuta la
alopecii, irignd mai bine pielea capului.
Aceast tinctur se poate aplica pe o bucat de vat i apoi cu aceast vat numit
termogen, se fac aplicaii locale, pentru a intensifica circulaia sngelui, sau pentru
calmarea durerilor. Se va pune doar atta tinctur ct poate suporta fiecare n funcie de
sensibilitatea local. Nu se aplic pe tegumente lezate. Se mai poate dilua cu ap dac
nu se suport concentraia respectiv.
n cazul n care avei o disfonie (sau o oboseal a corzilor vocale), se va face un decoct
de ardei iute. Se taie un ardei iute i se va fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Dup
strecurare se va face gargar. Aceasta face ca circulaia sangvin la nivelul gtului s se
intensifice, lucru care duce la refacerea rapid a vocii.
Tinctura de ardei iute este util celor care doresc s se lase de viciul beiei. Cu o siring
cu mare atenie fr s se deterioreze dopul sticlei se va introduce fr tirea celui care
va consuma o cantitate de 5 ml de tinctur de ardei la o sticl de 500 ml. Se va da apoi
sl consume fr s i se spun nimeni ce consum. Se va face acest lucru mai multe zile
Page 311 of 1147
la rnd eventual chiar mrind treptat doza de tinctur de ardei iute introdus n sticle. Se
va face acest lucru pn cnd omul nu va mai suporta alcoolul i se va lsa de but.
Se mai folosete la urmtoarele afeciuni: algii, alopecie, angin pectoral, artrit, atonie
digestiv, constipaie, crampe musculare, dispepsie atonic, dizenterie, dureri de gt,
dureri reumatice, afeciuni ale corzilor vocale, entorse, hemoragie urinar, hemoroizi,
grip, gut, guturai, lumbago, nevralgii diverse, paralizii, parazii intestinali, pelad,
rceli, reface vasele de snge, torticolis, tuse, varice.
Ardeiul gras stimuleaz secreia gastric util n dispepsie atonic, fortific vasele de
snge i este antihemoragic.
Notm faptul c cei care au diverse afeciuni ale stomacului, ficatului, cilor urinare sau
au hemoroizi, ar trebui s nu consume ardei iui, care pot agrava aceste afeciuni.
Nu putem ns s nu accentum faptul c acesta este foarte util n foarte multe dureri.
ANIN ALB
Anus incata Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor i moale cu aceleai ntrebuinri ca i cel negru. Se
folosea la prelucrarea pieilor de opinci. Coaja arinului alb sau negru se folosea la vopsit
n negru, ln i pnur, fire pentru alte esturi.
Frunzele se puneau la rni i tieturi, n contra oprelilor i transpiraiei picioarelor.
Compoziie chimic: conine mai ales n coaj tanin i colorani.
Folosire: se folosete foarte rar doar n diaree cnd se ia o lingur de coaj care se fierbe
la 250 ml ap timp de 15 minute, dup care se strecoar. Se mai poate de asemenea
folosi extern tot un decoct mai concentrat.
Se utilizeaz la: amigdalit, arsuri, boli de piele, diaree, eczeme zemuinde, erizipel,
gingivite, rni, stomatite, tieturi, transpiraie excesiv, ulcere cronice de piele.
Preparare: 1 linguri de frunze sau coaj se pun la 250 ml ap. Se fierb timp de 5
minute, apoi se strecoar. La tratamentele interne se pot lua 2 ceaiuri pe zi. Pentru
extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la diferite hemoragii punnd praf de plant mcinat fin cu rnia de
cafea. Se pune pe ran direct.
ANIN NEGRU
Alnus glutinoasa Fam. Betulaceea.
n tradiia popular: lemn uor moale, puin durabil preuit pentru furnire i construcii
sub ap. Scoara se folosea peste tot pentru colorare n negru.
Frunzele crude se puneau pe tieturi, cu cele plite n foc se oblojeau rnile, iar pisate i
amestecate cu sare se puneau pe pducei. n inutul Sucevei trei bolnavi de gu rodeau
mprejur coaja de pe trei arini, n ziua de vinerea seac.
Scoara de arin negru se punea pisat cu fin pe bube rele. Se mai fceau bi contra
transpiraiei picioarelor i a reumatismului.
n unele pri se puneau n pat ca s doarm bolnavul de reumatism pe ele, se schimbau
mereu, timp de cteva sptmni. Se mai ntrebuina coaja contra durerilor de msele.
Ceaiul din muguri se lua contra durerilor de stomac, iar decoctul ameilor contra diareei.
Se folosete extrem de rar i doar n sate tot pentru afeciunile folosite tradiional
Aciune farmaceutic: se folosesc scoara, mugurii, frunzele. Sunt un tonic amar,
antiseptice, dezinfectante, sudorific, astringent, antidiareic, cicatrizant, hemostatic, etc.
Page 312 of 1147
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastrice cu hemoragii chiar, afeciuni

dermatologice, diaree, dureri stomacale, enterite, febr, hemoragii uoare, leucoree,
oprirea secreiei de lapte, reumatism, transpiraii abundente, stomatite, ulceraii.
Preparare:
- 1 linguri de frunze mrunite, coaj sau muguri zdrobii se pun la 250 ml ap. Se
fierbe apoi timp de 5 minute. Se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi. Extern se va
dubla cantitatea de plant.
Tinctur din muguri. Se vor lua cte 10 picturi o linguri de 3 ori pe zi. Exist gata
preparat n orice magazin de produse naturiste i este foarte eficient. Este preparat de
ctre Plantextract- Cluj-Napoca.
n cazul n care optai pentru acest preparat este foarte simplu, pentru c aceast firm
v ofer i detaliile de administrare, pe care va trebui s le respectai.
ARMURAR.
Silybum marianum Fam. Compositae
n tradiia popular: cultivat prin grdinile rneti. Rdcinile, frunzele i fructele sau folosit n medicina popular n boli de ficat i splin.
n Vrancea la Nereju, smna ursit se punea n rachiu de tescovin i se lua pentru
argint.
A fost un leac obinuit pentru armurare (sifilis), de aceia se cultiva n grdinile rneti
din multe zone.
Compoziie chimic: conine substane amare, amine, tanin. La nceput sa crezut c
aceast plant conine doar silimarin, dar ulterior sa descoperit c aceast substan
este compus din derivai flavonoidici ai coniferolului.
Aciune farmacologic: hepato-protectoare, favorabil n tratamentul cirozei,
hepatitelor, insuficienei hepatice, ct i n intoxicaiile cu ciuperci (alfa-amanitin i
faloidin) substane existente n ciupercile otrvitoare. Frunzele se pot consuma n
salate fiind un stimulator al stomacului i totodat un calmant.
Preparare: ntruct vorbim doar de seminele care se comercializeaz le centrele plafar,
vom spune doar prepararea acestora.
La 250 ml ap clocotit se va pune doar o linguri de semine proaspt mcinate. Este
foarte important s se macine doar n momentul n care se prepar pentru a nu se oxida.
Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Este
bine ca prima s fie consumat dimineaa la trezire, nainte de micul dejun, apoi se va
sta culcat pe partea dreapt timp de 30 minute, dup care putei s v continuai
activitatea de peste zi. Cealalt can se bea n dou reprize naintea meselor cu 15
minute.
Cura cu acest ceai dureaz 15-20 zile, apoi se va face o pauz de 15 zile i se poate
relua.
Frunzele se pot consuma verzi la salate fiind foarte utile n afeciunile digestive sau cele
interne.
Tinctura- se macin seminele (50 g) i se vor pune ntr-o sticl care se poate nchide
ermetic mpreun cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine la temperatura camerei
agitnd des. Se strecoar apoi i se filtreaz. Se pune n sticle mai mici la rece unde se
pot ine timp de 2 ani.
Administrare: se poate lua singur sau n diferite asociaii cu alte tincturi n funcie de
afeciunile care le are omul. Se pot lua ntre 10 picturi o linguri care se vor lua cu 15
Page 313 of 1147
minute nainte de mesele principale. Este foarte bine ca dup ce se ia s se stea culcat pe
partea dreapt, mai ales dac se ia pentru ficat. Dup 20 zile de tratament se va face o
pauz de 15 zile i apoi se poate relua.
Praf: se macin fin seminele i se va pune un vrf de cuit de praf sub limb. Se ine
timp de 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Se ia de 3 ori pe zi . La 20 de
zile se face de asemenea o pauz de 15 zile, dup care se poate relua.
Este util la urmtoarele afeciuni: afeciunile splinei, boli ale ficatului foarte diverse,
bolile vezicii biliare, cancer (diminueaz efectele secundare n cazul tratamentului
chimioterapic), ciroze, constipaie, digestii dificile, dispepsie, hepatite cronice,
hemoroizi, hipertensiune arterial, icter, infecii hepatice, insuficien hepatic,
ipohondrie, litiaz biliar (cu turi mare i ulei), menoragii, varice, vrsturi.
Este indicat s nu se supra dozeze i s se fac o pauz dup 20 de zile de tratament. n
cazurile n care nu se poate indica tinctura (din cauza alcoolului) se vor folosi sub form
de praf aceste semine.
Este o plant care nu trebuie s fie neglijat atunci cnd exist o afeciune a ficatului. Se
poate de asemenea ncerca n afeciunile splinei i pancreasului.
ARNIC
Arnica montana Fam. Compositae
Denumiri populare: carul-pdurilor, carul znelor, ciud, cujd, iarba-soarelui, podbal,
podbal de munte, roit, tabacu-cmpului, a-oilor.
n tradiia popular: frunzele se puneau crude pe tieturi i rni, iar cu decoctul plantei
se splau rnile obrintite din cauza frigului.
Se mai folosea contra inflamaiilor gurii i gtului. Rdcinile plmdite n rachiu se
foloseau contra vtmturii.
Ceaiul din frunze i flori se lua contra diareei i dizenteriei, precum i n bolile
neuropsihice, iar cu decoctul se fcea gargar prelungit.
Fiertura din plant se folosea la bi contra reumatismului. Ceaiul fcut din pri aeriene
se lua contra rcelii, iar cel din floare, n boli de ficat.
Frunza crud sau decoctul plantei se folosea extern.
Compoziie chimic: florile i rizomul conin ulei eteric, arnicin, colin, arnidiol,
arnisterin, astragalin, materii tanante, acid galic, acid cafeic, fitosterine, alcooli
triterpenici, colorani de natur carotidian, inulin, rin, tanin, substane minerale.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antiinflamatorii, antifungice, bacteriostatice,
cicatrizant, decongestiv. mpiedic nmulirea bacteriilor, omoar ciupercile patogene.
Extern este un foarte bun vulnerar i intern se poate folosi cu atenie ca stimulent nervos
]n doze de 0,5g o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile pielii, alopecie, antrax,
arsuri, cancerul pielii, cicatrice cheloide, contuzii, cosmetic, dureri abdominale
(comprese), disgravidie, eczeme varicoase, edeme dureroase, entorse (cu ap de plumb),
eroziuni infectate, escare, furunculoz, hipermenoree, incontinen urinar, insomnii,
laringit acut (gargar), leziuni zemuinde, leucoree, micoze, nevralgii, palpitaii,
piodermit, plgi, purpur, rgueal (gargar), rni, slbiciuni ale muchiului inimii,
tulburri nervoase (5-10 picturi o dat i se poate lua de 3 ori pe zi), tulburri de
circulaie sangvin, ulcer stomacal, ulcer varicos, umflturi diverse.
Se va acorda o mare atenie cantitilor ne avnd voie s fie depite. n cazul supra
dozrii vor aprea fenomene de intoxicaie. Pentru a preveni aceste fenomene se va lua
Page 314 of 1147
ntotdeauna tinctura diluat, iar ceaiul este bine s fie fcut numai n combinaii cu alte
plante medicinale.
Preparare: - n cazul laringitei se va face cu 2 lingurie de flori puse la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pn ajunge la temperatura corpului. Se strecoar i se vor face
gargar de mai multe ori pe zi.
-1 linguri de flori se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere 15 minute, se strecoar.
Se folosete la comprese externe pe diferite afeciuni.
-Unguent: 2 lingurie de flori se umezesc cu puin alcool apoi se pun n 50 ml ulei i se
fierb pe baie de ap, timp de 2 ore. Se strecoar. Se folosete extern. Dac se dorete se
poate pune i puin cear de albine.
-Tinctur 50 g de flori se pun n 250 ml alcool de 70. Se va ine apoi 15 zile agitnd
de cteva ori pe zi. Se va strecura apoi i se pune n sticlue de capacitate mai mic. La
folosire se va pune 15 ml de tinctur la 100 ml ap distilat. Se agit bine apoi se
folosete ca cicatrizant i antiseptic la rni.
Contraindicaii: nu se utilizeaz intern putnd provoca deranjamente gastro- intestinale
i hipertensiune arterial. n doze mai mari poate provoca paralizia centrilor nervoi, iar
extern este iritant.
ARAR
Acer platanoides Fam. Aceracee
Denumiri populare: paltin
n tradiia popular: este preuit pentru lemnul su mtsos , alb cu nuane glbui. Se
folosea la confecionarea mobilierului. Seva dulce, abundent primvara era forte
cutat de copii. Se obinea prin crestarea scoarei.
Frunzele, i mai ales scoara se folosea pentru colorarea n negru.
n unele pri fluturii de arar (fructele cu aripi divergente), fieri n ap se foloseau
contra dizenteriei, diareei sau se folosea decoctul scoarei sau chiar plmdit n rachiu.
Se mai ntrebuina contra rnilor. Pentru dor de inim se fierbeau flori de arar i se
bea dimineaa i seara.
Aciune farmacologic: calmeaz n cazul gutei durerile, se folosete att intern ct i
extern.
Mod de folosire: se strivesc frunzele proaspete i se aplic pe locurile dureroase.
Preparare:
-Frunze proaspete se aplic pe locurile dureroase sub form de cataplasme i se in pn
la trecerea durerii.
-Se va pune o mn de frunze la un litru de vin de bun calitate i se fierbe la foc mic
timp de 30 minute, dup care se strecoar i se va complecta cu vin pn la 1 litru. Se
folosete la cataplasme externe sau intern se va consuma cte 10 ml o lingur de sup
de 3 ori pe zi, pentru afeciunile interne.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: dureri diverse aplicat extern sau intern, gut,
inflamaii articulare, nepturi de insecte, reumatism.
ASMUI.
Anthricus cerefolium Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: asmauc, asmauchi, asmile, amauchi, asmauc, chervl,
hamaciuc, hasmauchi, hasmaciuc, hiasm, tulburea, turburea.
n tradiia popular: cultivat pe alocuri pentru cerine culinare, frunzele se foloseau la
salat sau condiment.
Page 315 of 1147
Lstarii se foloseau contra bolilor de piele. Ceaiul din lstari floriferi se ia ca stimulent,
diuretic. Se mai lua pentru hemoragii uterine.
Compoziie chimic: ulei eteric 0,03% compus din glicozidul apiina, metilcavicol,
osmorizol, asmarizol, uleiuri grase, substane amare, vitamine B, C. Sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, tonic, cicatrizant, rezolutiv.
Mod de preparare: se va face un cei din 2 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2
cni pe zi. Se poate folosi durate lungi fr efecte secundare nedorite.
n cazul n care se va folosi extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate face i crem n care n 100 g grsime (untur de porc, unt, vaselin, lanolin,
etc) se va fierbe pe baia de ap 50 g de plant mrunit timp de 3 ore. E strecoar i n
cazul n care se dorete ca s fie mai consistent se va mai aduga i cear de albine 20
g sau chiar mai mult dac se va dori o crem mai consistent.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni oftalmologice (comprese cldue pe
ochii nchii), amenoree, blefarit, constipaie, cuperoz, eczeme, faringite, galactagog
(crete cantitatea de lapte la tinerele mame), herpes, hidropizie, hemoroizi, inflamarea
pleoapelor, nepturi de insecte, litiaze, leziuni iritante, prurit, retenii urinare, ulceraii
faringiene i bucale, stomatite. Se poate folosi i n combinaii cu alte plante
medicinale. Fructele se folosesc i ele la boli de piele, afeciuni oculare, cuperoz.
Sucul proaspt este bun pentru afeciuni oculare, punndu-se direct n ochi.
ASUDUL CALULUI.
(vezi osul iepurelui)
Ononis hircina Fam. Leguminoase.
Denumiri populare: lungoare
n tradiia popular: florile fierte cu piatr acr coloreaz n galben, iar fierte cu calaian,
o coloreaz verde.
n multe zone s-a folosit contra lingorii; se fierbea planta decoct, se ddea puin
bolnavului s bea; restul se spla sau se sclda, cnd se fcea mai mult. Uneori
btrnele muiau n el cmaa bolnavului, l mbrcau apoi cu ea, l aezau n pat i l
nveleau bine. Mai puneau planta la cpti.
Plmdit n rachiu, cu rdcin de ptlagin i izm, se lua n bolile de stomac,
dimineaa pe nemncate.
n Vrancea rdcina pisat i plmdit n rachiu se lua contra vtmturilor, iar vinul
n care se fierbea tulpinile florifere se bea ca afrodiziac.
Compoziie chimic: conine mai ales n rdcin flavonozide i saponozide. Se
folosete foarte rar azi.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap, clocotit. Se acopere apoi
timp de 15 minute. Se strecoar i se poate consuma cte 2 cni pe zi. Extern se poate
folosi o cantitate dubl de plant.
Se poate folosi la: alopecie, cderea prului, constipaie, dureri de stomac, dureri de
abdomen, rni, ulceraii.
AVRMEASC.
Gratiola officinalis Fam: Scrophulariaceae.
Denumiri populare: cretineasc, milostiv
Page 316 of 1147
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci. Se mai ddea la
tuse, durere de stomac i friguri.
Pus n miere n amestec cu hrean, busuioc, i iarb pucat se lua contra tuberculozei.
n unele pri decoctul era luat de femeile care nu aveau copii. Frunzele se opreau cu
ap fiart i se luau dimineaa n boli de stomac.
Compoziie chimic: lstarii floriferi i rdcinile conin uleiuri grase, substane amare,
tanante i glicozidul gratiotoxina.
Aciune farmacologic: are proprieti iritante i este un vomitiv drastic, periculos. Se
poate folosi totui n anumite afeciuni psihice mpreun cu leuteanul i un calmant
(talpa gtei sau valerian).
Administrare: doar cu acordul medicului datorit faptului c este un vomitiv periculos.
Medicul va indica i afeciunile la care se poate administra.
BAME
Hibiscus esculentus Fam. Malvaceea.
n tradiia popular: cultivat pentru fructele sale, folosite cnd sunt tinere n
alimentaie. Planta s-a ntrebuinat contra vtmturii i a lingori.
Aciune farmacologic: emolient datorit marii bogii n mucilagii i foarte util n
afeciunile respiratorii.
Se folosete n: afeciunile respiratorii sau n afeciuni digestive.
Preparare: se poate folosi chiar n preparate culinare. Ca tratament este bine s se
consume zilnic cte un ceai fcut din 2 lingurie de plant mrunit puse la 250 ml ap
i se vor fierbe apoi timp de 15 minute.
Se pot folosi n: afte, balonri, bronite, constipaie, enterite (mpreun cu alte plante),
faringite, gastrite, ulceraii.
BARBA URSULUI
Equisetum palustre(vezi coada calului)
Equisetum maximum Fam. Equisetaceae.
Denumiri populare: barba- ursului de bame, barba sasului.
n tradiia popular: decoctul tulpinilor sterile scoase cu rdcin cu tot i fierte nfundat
ntr-o ulcic se inea n gura copiilor contra durerilor de dini, iar cu plantele se fceau
oblojeli la falc.
Fiertura preparat din tulpini sterile se ddea contra bolilor de piept. Se mai ntrebuina
mpreun cu iarb bloas ( Centaureea austriaca), fierte n bere, cu miere i puin
piatr acr pentru bolile de blenoragie. n multe pri se lua contra durerilor de rinichi.
Cu flori de nalb decoct se da contra poluiilor.
Compoziie chimic: tulpinile sterile conin oxizi de siliciu, saponin, flavonozide,
compui azotai.
Aciune farmacologic: se folosete doar extern unde produce la bi o puternic
dezintoxicare a organismului i o mai rapid cicatrizare n afeciunile dermatologice.
Preparare:
-Se folosete doar la tratamentul extern aa c vom pune 50 g de plant mrunit la 5
litri de ap. Se va fierbe apoi timp de 30 minute, se strecoar apoi n cad unde se va sta
30 minute. Pentru comprese pe rni sau cataplasme pe umflturi se va pune 2 linguri de
plant mrunit n 250 ml de ap i se va fierbe timp de 15 minute. Se va strecura i cu
acest ceai se pot face comprese pe locurile afectate. Cataplasmele se vor face cu planta
fiart. Se va ine n funcie de toleran ntre 2 ore, pn la 8 ore, local.
Page 317 of 1147
Se poate folosi la: ascit, edeme, rni, umflturi, etc.

Contraindicaii:
Sub nici o form nu se va folosi intern.
BNUEI
Bellis perennis Fam. Compositae
Denumiri populare: prlue, margarete pitice.
n tradiia popular: se folosea ca leac n bronite. Planta se spla, se pisa, se storcea, iar
sucul obinut se amesteca cu zahr candel i se lua de mai multe ori pe zi. Unii o
fierbeau bine acoperit, decoctul l amestecau cu miere i preparau un sirop din care
luau 1-2 linguri pe zi contra bronitei cronice.
Compoziie chimic: saponine, substane tanante, mucilaginoase, ulei eteric.
Aciune farmaceutic: produce o lubrifiere a sputei, uureaz respiraia se indic mai
ales la bolile aparatului respirator. De asemenea este diuretic, ajut chiar la diferite
afeciuni la refacerea celular.
Mod de preparare: se pot consuma proaspete n salate de cruditi tiate mrunt. Se mai
pot tia crude sau uscate mrunt i se amestec cu miere. Se iau n acest caz cte o
linguri de mai multe ori pe zi.
Ceai: 1 linguri de flori mrunite la 100 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute,
dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
n cazul n care se va folosi extern se va dubla cantitatea de plant.
Este bine ca dup 15 zile de tratament s se fac o pauz de 15 zile.
Unguente: la 100 g grsime (untur de porc, unt fiert nainte pentru ndeprtarea
impuritilor) se va aduga 50 g de plant mcinat fin.
Se fierbe timp de 3 ore pe baia de ap. Se strecoar cald, apoi se pune la rece n cutiue
mici. n cazul n care se dorete s fie mai consistent se poate aduga puin cear de
albine nclzind din nou tot pe baie de ap pentru topirea cerii. La rcire se va mesteca
bine pentru c are tendina s se stratifice.
n aceast crem se poate pune puin propolis brut (10- 20 g) i se topete din nou,
amestecnd pn la rcirea complect. Se va ine la rece n cutiue mici.
Praf: se transform n praf planta cu rnia de cafea. Se va lua cte un vrf de cuit 1
linguri de trei ori pe zi. Acesta se va ine sub limb timp de 10 minute, dup care se va
nghiii cu puin ap.
Tinctura - o parte plant mcinat se va pune ntr-o sticl care are capac ermetic. Se mai
adaug 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine la temperatura camerei timp de 15
zile agitnd zilnic de mai multe ori. Se strecoar, se pune n recipiente mai mici nchise
ermetic. Se poate folosi timp de 2 ani, dac a fost pstrat la rece, bine nchis.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, ascit, astm, balonri, bronite cronice
i acute, boli la buze, cancer pulmonar, sau sn, ciroz, comoii cerebrale, constipaie,
dureri de cap, edeme inflamate, digestie lent, furuncule, gaze intestinale, hepatite,
insuficien renal, intoxicaii, iritaiile pielii, litiaz renal cu urai, micoze, migrene,
ochi inflamai, pemfigus, pete pe fa, pleoape nroite, porfirie, rni, reumatism,
tumori, tuse.
BTRNI
Erigeron canadiensis Fam. Compositae.
Page 318 of 1147
Denumiri populare: buruian de dalac, buruian de pete, coada vacii, coada-hulpii,

coada- lupului, crunguli, mturic, spirince, stelu, stelua oricelului, strua mirelui,
oricel.
Adus din America i rspndit n sec. XVII-lea.
n tradiia popular: n ara Oltului, se spunea c attea junghiuri au oamenii cte frunze
are planta. Se folosea contra junghiurilor, reumatismului i a crbunelui. Se pisau
tulpinile florifere i se legau cu ele, ori se fierbeau i cu decoct se splau, iar cu plantele
se fceau legturi. n Neam se splau pe fa contra petelor i pistruilor.
Compoziie chimic: ulei eteric i colin, acizi organici, sruri minerale.
Aciune farmacologic: astringent, diuretic, antireumatismal, cicatrizant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, albuminurie, cistit, dalac, dureri
diverse, junghi, lumbago, pete, pistrui.
Preparare: 4 linguri de plant mrunit se vor pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute apoi se strecoar. Se folosete extern.
BOBORNIC
Veronica beccabunga Fam. Scrophulariaceae.
Denumiri populare: brbornic de balt, bibornic, blabornic, bobolnic, boboilnic,
boboni, bobolnic, busuiocul broatei, dreel, ghea de pmnt, hiaa pmntului,
briboi, pribolnic.
n tradiia popular: pe rni i tieturi se aplicau frunze verzi, iar dac erau mai mari se
pisau i se fcea cu ele legturi. Planta ntreag se punea pe arsuri.
De multe ori fierbeau plantele i cu decoct se splau, iar cu resturile se legau, mai ales
la umflturi. nclzit la foc se punea aa cald pe spate, contra durerilor.
Pisat i amestecat cu oet sau ap, se fcea cu el legturi pentru dureri de cap, pentru
bolnavii de dambla.
Cu decoct se splau bolnavii de orbal (erizipel).
n Maramure se fcea cu el splturi copiilor slabi pentru ntrire.
Ceaiul din tulpini florifere se lua contra neputinei de urinare, a hidropiziei i pentru
curirea sngelui.
Din prile aeriene ale plantei n amestec cu rdcin de hrean, frunz de ptlagin i
miere, se prepara un sirop folosit pentru afeciunile pulmonare.
Compoziie chimic: ulei volatil, substane amare, aucubin, sruri minerale, vitamine,
etc.
Aciune farmacologic: antiinflamator, diuretic, antiscorbutic, dureri diverse.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: adenoame, afeciuni ale pielii diverse, constipaie,
dizenterie, dureri renale, hemoroizi, hidropizie, pecingine, pete pe fa, pistrui, retenie
urinar.
Preparare:
-Suc proaspt se va consuma obinut din planta proaspt i se poate lua cte 1-2
lingurie preferabil n amestec cu alte sucuri de legume i fructe.
-Planta proaspt se poate folosi n diferite salate alimentare.
- 2 lingurie se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute apoi se
strecoar. Se consum 2-3 cni pe zi, n afeciunile interne.
Extern: cataplasme cu frunze proaspete sau suc stors pe piele direct din plant.
Page 319 of 1147
-o mn de plant se mrunete i se pune la 250 ml ulei, preferabil de msline. Se

fierbe apoi pe baie de ap timp de 3 ore. Se strecoar. Se folosete att intern cte o
linguri ct i extern unde se poate unge cu acest ulei afeciunea.
BOSTAN
Cucurbita pepo Fam. Curcubitaceae
n tradiia popular: era folosit n alimentaia animalelor i uneori i a oamenilor. Din
semine se extrage un ulei comestibil cu gust aparte.
n podiul Trnavelor, miezul fiert n lapte dulce se punea pe uime.
Cu tulpinile fierte n lapte sau prjite n untur de porc se fceau legturi la glci.
Seminele uscate i fierte se puneau pe furuncule, iar decoctul se lua contra litiazelor
renale.
Fiertura frunzelor se lua ca vermifug, antispasmodic i diuretic n boli de rinichi.
Uleiul din semine, n care se punea cenu de coaj de mr dulce, se ntrebuina contra
bubelor dulci i a altor bube.
n Dobrogea laptele din semine de dovleac se folosea contra teniei.
n ajunul Crciunului se ddea copiilor bostan ca s fie grai peste an.
Compoziie chimic: beta-caroten ca i morcovul, difer doar cantitativ, leucin,
peporezin, tirozin, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, hidrai de carbon, protide, sruri
minerale. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Proprieti: emolient de excepie, sedativ, laxativ.
Se indic la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardiace, afeciuni renale, afeciuni
reumatismale, afeciuni oculare n special cele cu hemoragii, arsuri, astenii, cancer,
cangren senil, constipaie, diabet (nltur sau previne afeciunile care apar la ochi),
dispepsii, dizenterie, enterite, hemoroizi, infeci urinare, insomnii, insuficien renal,
leucemii, parazii intestinali (ascarizi, limbrici), prostat, tenie, tulburri neurologice,
viermi intestinali.
Mod de folosire:
Intern:
-crud amestecat cu aperitive; n supe, nbuit.
-1 pahar de suc, n fiecare diminea, pe nemncate, este un laxativ foarte eficient.
-seminele consumate crude dup decojire (vezi i dovleacul).
-Se piseaz 30-50 g de semine, se amestec cu miere i se iau n trei prize, din jumtate
n jumtate de or. Dup o or se ia un laxativ, preferabil ulei de ricin.
-Emulsia obinut prin fierberea n lapte a seminelor decojite i pisate este calmant i
rcoritoare (insomnii, dureri i inflamaii ale cilor urinare.
Extern:
-Cataplasme contra arsurilor i a inflamaiilor, abcese, cangren senil.
BOZ.
Sambucus ebulus Fam. Caprifoliaceea.
Denumiri populare: bozie
n tradiia popular: n trecut boabele de boz erau folosite pentru colorat.
n medicina popular bozul era una dintre cele mai importante plante. Decoctul rdcini
se lua n gur contra durerilor de dini.
Pentru rceli, reumatism, se fceau bi generale sau locale, cu decoct fiert ntr-o
cldare, apoi turnat n vasul de baie. n Ialomia se sclda bolnavul rcit sau i fceau
abureli pn ncepea s curg ndueala pe el. n timp ce se fcea abureala se aterneau
Page 320 of 1147
pe un cearceaf foi de boz, se aeza bolnavul pe ele, se acoperea cu o nvelitoare groas.

Bolnavul cdea ntr-un somn greu, nduea de nu mai tia de el i apoi i revenea, se
uura.
Cu decoct se splau umflturile, mtricile, scrntiturile, obrintelile, iar cu resturile lor
se fceau legturi, oblojeli. Rdcina de boz se fierbea bine, cu ttneas, pelini i
rdcin de brusture, se punea apoi pe ele fin de secar, piper negru, undelemn i
tre de gru, iar cu amestecul obinut se fceau cataplasme pentru durerile de mijloc,
de ale.
Rdcina plmdit n rachiu se lua contra constipaiei, fiind un purgativ drastic,
periculos.
Ceaiul din frunze se ddea n Vrancea copiilor contra crampelor, iar decoctul mai
concentrat contra limbricilor. Decoctul din rdcin sau fructe se ntrebuina contra
ascitei.
Se fierbeau boabele sau rdcinile pisate, pn scdea la un sfert i se beau 3 phrele
pe zi; sau se fierbeau boabe coapte cu 500 g zahr pn se obinea o marmelad care se
punea ntr-o oal curat. Alte 500 g de boabe se punea n 500 ml de spirt sau rachiu bun
i se lsa s stea cteva zile la cldur. Bolnavul lua cte o linguri de magiun i cte
un phrel din rachiul plmdit cu boabele.
Ceaiul din frunze de boz sau decoct n ap ori vin, n amestec cu alte plante se folosea
contra blenoragiei.
O legtur din boz se punea pe piept celor bolnavi de oftic.
Compoziie chimic: ulei volatil, rini, acid tartric, acid malic, saponine un colorant
albastru i substane amare. Are aceleai proprieti ca i socul dar mai puternice.
Preparare:
-1 linguri de rdcin se pune la 500 ml de ap. Se fierbe timp de 5 minute, apoi se
strecoar. Se pot consuma n cursul unei zile, maximum aceast cantitate.
-1 linguri de frunze mrunite se vor pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se va consuma n cursul unei zile 250- 500 ml de
ceai.
-Tinctura de fructe se prepar ca cea de soc dar administrarea este doar jumtate din cea
a socului fiind mai puternic acesta.
Tot ce se spune la soc este valabil i n cazul aceste plante ns se va folosi doar cantiti
mult mai mici fiind mult mai activ dect socul.
La ce se folosete la fel se gsete la soc.
BRAD
Abies alba Fam. Abietacee.
n tradiia popular: ca materie prim a avut largi ntrebuinri, apoi se folosea la
tbcitul pieilor.
n mod curent rina s-a folosit, i pentru lecuirea diferitelor boli. Se topea, se amesteca
cu cear, cu coada oricelului pisat, etc. Iar alifia obinut se punea pe o fie de pnz
i se legau cu ea bubele rele, copturile, zgaib, etc.
n unele pri se amesteca cu seu de vit, cear, pnz de pianjen i fin de gru. Se
mai amesteca cu cear de albine, unt proaspt, scrum de copit de cal i coaj de lemn
cinesc, plmdit n rachiu, apoi se fierbea pn se obinea o alifie cu care se ungeau
bubele.
Rina plmdit n rachiu de drojdie se lua dimineaa, cte o lingur, pentru sperietur.
Page 321 of 1147
n medicina popular s-au folosit i ramurile tinere de brad, la bi contra reumatismului.

Din cele cu frunze crude se fcea un ceai ori un sirop pentru tuse, dureri de piept, luat i
ca fortifiant pulmonar.
Ceaiul din conuri verzi se bea cldu contra durerilor de stomac i inim.
Decoctul din muguri tineri se bea primvara, contra scrofulelor, iar cel din cioturi de
brad, din scnduri arse i pisate, contra junghiurilor.
La Slciua, legturile cu decoctul scoarei se punea la gt contra durerilor i
umflturilor, iar compresele cu frunze fierte, contra durerilor de ficat. Decoctul din
cucuruz de brad se inea cldu n gur, ca s aline durerile de msele.
Compoziie chimic: acizi rezinici (alfa i beta pimen), ulei volatil, rezine, principii
amare mai ales n muguri i n acele de brad.
Rina conine rezinetanoli, acizi rezinici, rezine, acizi aromatici, fenoli, etc.
Aciune farmacologic : se folosesc att mugurii cr i cetina sau rina. Are aciune
astringent, cicatrizant, antibiotic, stimuleaz secreiile fiind folosit ca expectorant.
Calmeaz durerile, are efect rcoritor, revulsiv, cicatrizant, repermeabilizant vascular,
vitaminizat, etc.
Mod de preparare:
Mugurii: se culeg primvara i din ei se poate obine un sirop folositor la foarte multe
afeciuni ale aparatului respirator i nu numai, pentru c de fapt are aciuni mult mai
complexe refcnd circulaia sngelui n ntreg organismul. Se vor sfrma mugurii i
se amestec cu miere poliflor i se las acoperii timp de 6 sptmni. Se strecoar
apoi lichidul obinut i se pune n sticlue de mrimi mai mici. Se va putea lua cte o
linguri de 3 ori pe zi.
-Muguri de brad mrunii se pun n suc de ceap roie (sau suc de usturoi) ct s se
acopere, apoi se pune tot atta miere poliflor. Se las apoi timp de 15 zile la macerat,
dup care se strecoar i se va consuma cte o linguri de 3 ori pe zi n boli pulmonare,
de circulaie, inim, etc.
-Muguri de brad se culeg n cantitate mai mare i se acopere cu ap. Se fierb la foc mic
pn va scdea lichidul la jumtate. Se va lua cte o lingur de 3 ori pe zi.
-Bi cu ramuri sau muguri- se culeg o mn de muguri i rmurele (vrfuri) care se vor
pune n 3 litri de ap s fiarb o perioad de 3 ore, dup care se strecoar direct n cad.
Aceste bi ajut foarte mult la refacerea circulaiei deficitare sau contra diferitelor
infecii sau chiar n accidente cerebrale sau paralizii. Se poate aduga n aceste cazuri i
cimbru.
Aceste bi sunt extrem de eficiente i n cazul afeciunilor renale sau ginecologice i se
pot face bi sau chiar splturi vaginale cu irigatorul.
Rina se folosete la prepararea diferitelor alifii: o parte rin de brad, cu 2 pri ulei
vegetal i se mai poate aduga 1\2 sau chiar mai mult cear de albine. n cazul n care
se dorete se poate prepara cu mai mult cear i supozitoare sau ovule intra-vaginale.
Se poate aduga la acestea i puin propolis brut.
Rin cu alcool, o parte rin de brad i 4 pri alcool alimentar de 70. Se las cteva
zile agitnd bine (4-5 zile). Se strecoar, apoi se pune in sticlue de capacitate mai mic.
Este foarte util n toate afeciunile interne n care se poate lua cte 20 picturi de 3 ori
pe zi, diluat n 100 ml ap.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni ginecologice, amigdalite, agiocolite, agio-dermite, boli de rinichi, boli de nervi, boli pulmonare, bronite, cervicite,
Page 322 of 1147
contuzii, colite, discopatii, dureri articulare, dureri de coloan, dureri reumatice,

eczeme, enterocolite, faringite, furuncule, grip, guturai, hemoroizi, infecii ale pielii,
infecii urinare, nevroze, nevralgii, parodontoz, paralizii, purpure, rni ale colului
uterin, rni anale, rni externe, rni purulente, reumatism, tulburarea permeabilitii
capilare, tuse, ulcere de gamb, ulceraii cronice, vnti.
BRNCU
Sisymbrium officinale Fam. Crucifere
Denumiri populare: buberic, bubornic, buruian de rul bieilor, frunza voinicului,
jebghiu de munte, mutar alb, nsturel, usturoi, etc.
Se folosesc seminele sau planta cu inflorescen.
n tradiia popular: planta se folosea pentru brnc dup cum arat i numele. Ceaiul
din tulpinile florifere, ndulcit cu miere, se lua pentru rgueal. Decoctul se da copiilor
mici contra crampelor stomacale i la epilepsie.
Proprieti: este cunoscut mai ales popular ca una dintre cele mai utile plante care se
folosete n anotimpul rece pentru bolile specifice anotimpului rece. Are de asemenea
un puternic efect antiinflamator i totodat un efect diuretic.
Se ntrebuineaz la : afonie, bronite, cistit, colici abdominale, dureri abdominale
diverse, erizipel, faringite, guturai, laringite, litiaza vezicii urinare, rgueli rebele,
scorbut, tuse.
Afonie- se face un ceai simplu sau n combinaie cu nalb 2 lingurie de plant
mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se
strecoar. Se bea n cursul zilei cu nghiituri mici. Este bine ca totodat s se mnnce
glbenu de ou crud cu miere, dac nu avei diabet.
Se pot aplica i comprese calde cu ceai dublu concentrat n zona gtului. Cistita: se va
bea un ceai infuzie din 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute apoi se poate consuma. Se pot face i splturi vaginale cu
cantitate dubl de plant n acest caz.
Colici i dureri abdominale: copiii vor bea un ceai n cursul zilei din 1 linguri de
plant pus n 250 ml ap clocotit. Adulii vor folosi cantitate dubl de plant i vor
putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate aplica i pe abdomen cataplasme cu ceai mai
concentrat. Acestea vor fi puse calde i se in pn la trecerea durerii. Erizipel: se va
folosi sub form de ceai cu care se vor pune comprese. Faringit, guturai: se va face o
infuzie mai concentrat cu care se va face de mai multe ori pe zi gargar. Se mai poate
folosi sub form de praf obinut cu rnia de cafea din plant uscat. Acesta se va pune
un vrf de cuit sub limb i se ine timp de 5 minute, dup care se nghite. Se poate face
i tinctur 1 parte plant cu 5 pri alcool alimentar de 70. Se va lua din tinctur 10
picturi- 1 linguri de 2-3 ori pe zi n cazurile grave.
BRNDUA DE TOAMN
Colchicum autumnale Fam. Liliaceea
Denumiri populare: blur, blndu, ceapa -ciorii, crinul-mii, ghicitoare, ggele,
jiorele de toamn, ruscea de poian, ofran.
n tradiia popular: florile plantei s-au folosit pentru vopsit n special pentru ln.
n unele zone se credea c florile apr de brnc (erizipel), de aceia se mncau toamna.
Se mai foloseau la rni, degerturi i contra reumatismului. n unele pri se foloseau
pentru creterea prului sau contra pduchilor decoctul. Cu florile se ungeau pe piele, ca
Page 323 of 1147
s nu-i mute purecii. Se mai punea n smntn apoi se ungeau fetele pe fa ca s se

rumineasc.
Compoziie chimic: planta, mai ales bulbul i seminele conin substane toxice,
colchicina, colcamin, democolcina i tiocolchicozida care sunt folosite n industria
medicamentelor, glicozizi, substane minerale, etc.
Aciune farmaceutic: se folosete extern planta pentru splarea pe cap i stimularea
creterii prului.
Nu se folosete dect preparat farmaceutic din seminele plantei de unde se extrag
principiile active.
BRUSTUR
Arctium lappa Fam. Compositae
Denumiri populare: blustan, brusclu, brustan, brustur -amar, brustur- mare, brusturnegru, caftulan, calcoceni, captalan, capul clugrului, cpclan, crcei, ciulin, ciulin,
clococean, ghimpoas, iarba-boierului, lapuc, lapean, ndai, scai-mrunt, scaiul-oii,
scete, scete-mare, sgar, sgice.
n tradiia popular: se folosea pentru vopsit n negru n amestec cu arin, ovrf, boz,
coji de nuc, etc.
A fost unul din cele mai importante leacuri bbeti. Frunzele se puneau pe rni, buboaie,
uime, scurte, umflturi, plituri.
Se mai punea pe cap contra junghiurilor. Cnd pielea ardea ca focul, se punea frunza
verde pe piele. Bolnavii de lungoare puneau frunze pe cap pentru ca s-i trag
rutatea.
n unele regiuni, mamele i oblojeau copii cu frunze de brusture, unse cu unt, dup ce-i
scoteau din baie.
Se mai nveleau copii cu frunze cnd aveau crampe. Frunzele udate cu oet erau leac
pentru dureri de ale, unse cu unt sau unsoare, pentru dureri de piept; iar numai plite la
foc, pentru junghiuri i dureri de inim.
n alte regiuni, pe frunza de brusture se punea rdcin de ppdie prjit, amestecat
cu smntn proaspt i apoi se legau cu ea contra durerilor reumatice.
La Rinari, decoctul plantei spla buba neagr, ori se fceau legturi cu brusture pisat.
Rdcina pisat, presrat cu sare, se punea pe talp pentru btturi n talp.
Cu decoct se spla pe cap pentru creterea prului.
n unele sate la indigestie se fceau legturi la buric cu trei rdcini de brusture i 3
rdcini de hrean pisate i fierte n bor, ngroate cu tre.
Rdcina plmdit n rachiu se lua contra vtmturii. n unele pri, se pisa, se
amesteca cu rdcini pisate de muttoare, iarba lui tatin, boz, etc. Cu oet, tre de bor
ori fin de secar, fcndu-se o turt care se aplica pe pntece.
Decoctul de rdcin se bea contra bolilor venerice i erupiilor pe piele, se splau cu el
la eczeme. Smna bine pisat se punea n rachiu de drojdie sau n ap ne nceput i se
bea n mai multe rnduri contra herniei.
La nateri grele se fierbea brustur, se strecura zeama, se punea zahr i se ddea luzei,
apoi bea 3 zile ceai de mueel, s se curee.
Compoziie chimic: nitrat de potasiu, ulei eteric, mucilagii, inulin, acid palmitic, acid
cafeic, sigmasterol, sitosterol, substane amare, vitamine B, sruri minerale inclusiv de
potasiu, etc.
Page 324 of 1147
Aciune farmaceutic: aromatizant, calmant al colicilor intestinale, absoarbe gazele,

galactagog, reduce strile de vom, antiseptic intestinal, carminativ, stimuleaz digestia,
diuretic, antiinflamator renal, calmeaz durerile de cap, expectorant, antiseptic
pulmonar, antiinflamator gastric, antitumoral, aromatizant, antidiareic uor. Partea cea
mai toxic a plantei este rdcina datorit arctininei, uleiului esenial i lactonei care
poate provoca tulburri digestive, transpiraii, nefrite, poliurie sau anurie, dar cu
pronostic bun pentru c nceteaz dup ce nu se mai folosete planta.
Ar mai trebui adugat c mpiedic infeciile i nmulirea microbilor. Are aciune
antitermic. Este astringent excelent i provoac dezintoxicarea organismului.
Modereaz i chiar regleaz secreiile organismului. Ajut cicatrizarea. Datorit diurezei
pe care o produce se folosete la o serie de afeciuni ale ficatului, gut, diabet, la cei
care vor s-i reduc cantitatea de colesterol, crete diureza. n afeciuni dermatologice
este foarte util ncepnd cu cele mai frecvente i diverse afeciuni i terminnd cu cele
mai grave: cancer. La toate ajut contribuind la vindecare.
Cosmetic: aciunea sa este divers de la creterea prului, pn la seboree sau alte
afeciuni se poate folosi cu succes n foarte multe afeciuni cosmetice.
Remarcm de asemenea c poate s distrug stafilococul datorit lactonei. Seminele de
brustur sunt indicate i ele pentru ntinerire i chiar n timpul nateri uurnd durerile
naterii.
Frunzele proaspete se folosesc att n aciunea de dezintoxicare a organismului ct i n
diferite rni cu rol cicatrizant sau dezinfectant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, abces, afeciuni bucale, afeciuni ale
cilor urinare, afeciuni ale ficatului, afeciuni pulmonare, afeciuni stomacale, alergie,
alopecie, anorexie, balonri intestinale, bronit acut i cronic, calculoz biliar,
cancer, celulit, colesterol crescut, colici intestinale, colit de fermentaie, constipaie,
cosmetic, diabet, diaree, dermatite, descuamarea pielii, dureri de cap, eczeme
microbiene, eczeme uscate, eliminarea toxinelor din organism, epilepsie, eritem
polimorf, erizipel, faringite, febr, furunculoz, grip, gut, hemoroizi, herpes,
hipertensiune, infecii urinare, inflamaii acute i cronice, insuficien respiratorie,
nepturi de insecte, leucoree, mncrimi de piele, mtrea, micoze, nefrite, obezitate,
pemfigus, rceal, reumatism, rni, tenuri seboreice, tumori, ulcer gastric, ulceraiile
pielii vechi sau zemuinde, urticarie i n foarte multe alte afeciuni.
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa
acoperit pentru 10 minute apoi se va consuma dup mese. Se pot consuma 3 ceaiuri pe
zi. n colitele de fermentaie se consum ne ndulcit sau ndulcit cu zaharin.
Tinctur: dac este posibil se va face din rdcin proaspt. Se va pune 50 g de
rdcin splat i mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se acopere pentru 15
zile inndu-se la temperatura camerei. Se agit de mai multe ori pe zi. Se va strecura
apoi i se pune la rece n sticl mai mic. Se nchide ermetic. Se va lua cte 1 linguri
diluat n 100 ml ap de 2-3 ori pe zi. Se poate folosi n acest fel la afeciunile de mai
sus. Se poate lua perioade lungi de timp.
Unguent: se fierbe n 250 ml ulei 50 g de plant mrunit timp de 3 ore pe baia de ap.
Se poate folosi apoi acest ulei intern cte 1 linguri pe zi n multe din afeciunile
enumerate. Extern se unge cu el local. Se mai poate din nou pune pe baia de ap i se
adaug cear de albine n funcie de ct de tare dorii s obinei crema. Se poate de
asemenea aduga i puin propolis.
Page 325 of 1147
BUBERIC
Scrophularia nodosa Fam Scrophularia.
Denumiri populare: brnc, brnca porcului, buruian de buberic, frunz de iarb, iarb
de trnji, iarb neagr, iarba porcului, iarb srat, urzic neagr.
n tradiia popular: a fost un leac comun la bube i tieturi.
Contra erupiilor de piele, se fierbeau i cu decoct se splau, sau se folosea la brnc i
glci.
Cu tulpinile florifere se fceau bi, contra durerilor de picioare i a reumatismului.
Rizomul tuberizat se ddea ca vermifug.
Compoziie chimic: prile aeriene-substane amare, saponine, flavono-glucozidul
diosmina, alcaloizi, acizi: cafeic, cinaric, cumaric, ferulic. Zaharoz, manitol, sruri
minerale, etc.
Prile subterane conin acid cafeic, cumaric, hidroxibenzen, etc.
Atenie! PLANTA ESTE TOXIC i nu se va supra doza deoarece conine saponine
care au o puternic aciune in subierea sngelui, putnd duce la accidente nedorite. De
asemenea are un puternic miros neplcut.
Proprieti: este o plant cu aciune astringent, hemolizant, antihelmintic, etc.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit sau frunze mrunite se pun la 100 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot bea trei porii din acestea pe zi
cu nghiituri mici.
-Decoct din rdcin mrunit sau frunze folosit extern din 2 linguri de plant
mrunit la 500 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se
folosete extern la comprese sau cataplasme care se schimb n funcie de toleran la
12-24 ore.
-2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap i se face o mmligu cu
fin de mlai mai tare. Se pune ct mai cald (s nu produc arsuri), pe abcese sau
adenoame cu diferite localizri, sau diferite tumori. Este bun i la calmarea durerii
reumatismale sau de alt natur.
Se poate face acest lucru de 2 ori pe zi.
Tinctura: o parte plant mrunit sau rdcin i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine
15 zile, apoi se strecoar. Se vor lua 5-10 picturi de 2-3 ori pe zi.
Extern se fac gargare cu diluii din tinctur sau se pune pe rni n diferite diluii.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: adenite, angin difteric, amigdalite, febr,
hemoroizi (se face o crem cu praf de plant n amestec cu unt 1\1) Se va amesteca pn
la omogenizare. Se aplic n strat subire de 2 ori pe zi. Rni (alifie sau infuzie),
urticarie- intern 2 ceaiuri i extern decoct n tamponri locale. Parazitoze- se poate lua
n orice form de preparat, noduli scrofuloi, reumatism (se fac bi cu mai multe plante
i se st 30 minute n cad, dup care se termin baia cu un du rece.
BUSUIOC
Ocinum basilicum Fam Labiate
Denumiri populare: basic, bsilesc, bosoioc, mlcin, mejioran, vsliac.
Se folosesc prile aeriene ale plantei att proaspt ct i uscat.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe bube, iar n legturi, la adenoamele de la gt
i ale.
Se punea pe jratec i se trgea fumul n piept, contra tusei, i pe nas contra guturaiului.
Page 326 of 1147
Contra tusei se folosea i decoctul, iar n amestec cu intaur i ieder, pentru tuse rea.
Cu tulpini de busuioc aprinse se ardeau negii.
Legtura cu semine se punea contra durerilor de cap.
Se mai folosea contra frigurilor, cel obinut din seminele ntrebuinate la biseric n
cult.
Ceaiul din frunze i vrfurile florale se folosea n bolile de stomac i rinichi, iar seva
plantelor crude, din primvar, contra durerilor de ochi.
Cei crora le intra ceva n ochi puneau un fir de busuioc n ochi pentru a-l scoate afar.
Compoziie chimic: ulei volatil, (camfor, cineol, eugenol, estrargol- pn la 80%,
linalol pn la 50%, sitosterol, anetol) saponozide triterpenice, tanoizi, sruri minerale,
etc.
Proprieti: antiseptic intestinal, absoarbe gazele din stomac, stimuleaz digestia
datorit uleiului volatil, calmeaz colicile, crete secreia de lapte la mamele care
alpteaz. Combate greurile i vrsturile nc de la prima administrare. Antiinflamator
stomacal i intestinal, dar poate fi folosit i extern ca antiinflamator. Este uor diuretic
stimulnd digestia. Carminativ, expectorant, antiseptic intestinal. Este un bun energizant
i febrifug. Avnd aceste proprieti i fiind i foarte aromat cu o arom plcut este una
dintre plantele des folosite.
I se atribuie foarte multe proprieti n credina popular. Se mai folosete mult n
cosmetic, pentru efectele pe care le are asupra pielii i prului.
Mod de preparare:
-Se poate folosi planta proaspt frecnd cu ea locurile unde au fost nepate de insecte
dup ce s-a scos eventual acul. Se mai folosete n urticarii, mncrimi tot aa.
-Plant proaspt- cteva rmurele puse la un litru de ap i lsat pentru 12 ore. De
seara pn dimineaa, cnd se poate consuma n cursul zilei dup strecurare. Se spune
c red voioia i dorina de via. De asemenea se spune c ntinerete.
-Praf de plant uscat obinut cu rnia de cafea. Se poate lua cte un vrf de cuit, pn
la o linguri care se va pune sub limb timp de 10 minute. Se nghite apoi cu puin
ap. Se poate lua de 3 ori pe zi.
-Infuzie. 1-2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Este preferabil s
se consume nainte de mese. n afar de diabet se poate s se ndulceasc cu miere
poliflor. Este foarte util n colici intestinale, balonri, bronit, etc.
-Macerat- 2 lingurie de plant mrunit se pun la 250 ml ap rece. Se las apoi timp de
12 ore la temperatura camerei. Se strecoar. Se poate consuma dimineaa. Se pot bea 23 cni pe zi.
-Tinctur- 50 g de plant mrunit se vor pune ntr-o sticl care se poate nchide
ermetic cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine la temperatura camerei timp de 15
zile, agitnd des sticla, dup care se strecoar. Se poate apoi lua cte o linguri de 3 ori
pe zi diluat cu 100 ml ap.
-Unguent- praf de busuioc obinut cu rnia de cafea. Se cerne. Se amestec 50 g de
praf cu 50 g de grsime( unt, untur, lanolin, seu de oaie, seu de vit, vaselin). Se
amestec pn se omogenizeaz. Se pune in cutiue la rece. Se unge n strat subire de 2
ori pe zi. n cazul n care se dorete obinerea unei creme mai consistente se poate pune
i cear de albine dup dorin (la cantitatea de mai sus se pun 10-20 g) i atunci se
Page 327 of 1147
topete pe baie de ap. La rcire se va mesteca ncontinuu pentru c are tendina s se

stratifice.
-Vin- la 1 litru de vin de bun calitate se vor pune 20 g de plant mrunit. Se las la
macerat timp de 8 zile, dup care se va strecura i se va complecta pn la un litru cu
vin. Se amestec i se poate folosi cte 50 ml de 3 ori pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenite, adenoame, afte bucale i genitale,
ameeli, anorexie, astenie nervoas cu angoase, balonri, bronit acut sau cronic,
cefalee, cheilit, cheratodermii (ngrori ale pielii i crpturi), colici intestinale, colit
de fermentaie, diabet, diaree, dischinezie de natur nervoas, dureri de cap, epilepsie,
eroziuni, febr, frigiditate, gonoree, grea, guturai, indispoziie, infecii urinare,
insomnie pe fond nervos, nepturi de insecte, lactaie (mrete cantitatea de lapte)
leucoree, leziuni bucale inflamatorii erodate, mncrimi, menopauz, meteorism,
migrene, negi (tinctur), papiloame (tinctur), rceli, rni, rinite alergice, scabie, spasme
stomacale sau abdominale, sterilitate, ulcer gastric, ulceraii cronice, veruci, uretrite,
vaginite, vom.
Notm faptul c cei care doresc pot s fac i ulei de busuioc. Se va pune 250 ml ulei de
msline preferabil presat la rece i 50 g de plant mcinat. Se ine apoi la soare timp de
4 sptmni, dup care se strecoar. Se pstreaz n sticle de culoare nchis.
Se poate folosi intern cte o linguri la foarte multe din afeciunile de mai sus sau se va
folosi extern ca orice ulei n cazul rnilor, urticarii, etc.
i acest ulei se poate transforma n crem n cazul n care se amestec la cald cu cear
de albine. Se poate folosi i aceast crem la toate afeciunile pielii pentru cicatrizare.
BUSUIOCUL DE CMP
Prunella vulgaris Fam. Labiate
Denumiri populare: busuiocul cerbilor, buruian de bub rea, busuioc de cmp, coroab,
gluga ciobanului, iarba lui Antonie, iarba lupriei, iarb neagr, izm slbatec,
plescri, oprlai.
n tradiia popular: frunzele crude se aplicau pe bube, pe zgaib. Cataplasmele cu
frunze tiate, inute n undelemn, se puneau pentru a alina durerile de cap.
Amestecate cu frunze de floarea vduvelor (Succisa pratensis), se ntrebuinau contra
buboaielor i antraxului.
Ceaiul i decoctul se lua n boli de gur i de gt, precum i contra diareei.
Se mai folosea ca afrodiziac singur sau cu dumb ( Teucrium chamaedris) i corzile
vntorului.
Compoziie chimic: prile aeriene conin tanin, rezine, rutozid, hiperozid, substane
amare, ulei volatil, sruri minerale, etc.
Proprieti: diareice, antiinflamatorii, antitusive, cicatrizante, antibiotice.
Forme de preparare:
-Infuzie- 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se poate ndulci cu miere dac nu avei diabet. Se
poate consuma 3 cni pe zi.
-Pulbere; de plant uscat obinut cu rnia de cafea. Se va pune un vrf de cuit, pn
la o linguri sub limb de 3 ori pe zi. Se ine timp de 10 minute, apoi se nghite cu
puin ap.
Tot acest praf se poate utiliza pentru prepararea unei creme care se face cu o parte
plant i o parte grsime (unt , sau untur) Se va freca i se omogenizeaz. Se aplic
Page 328 of 1147
extern de 2 ori pe zi n strat subire. Se poate face n amestec i cu praf de suntoare sau
de ttneas cnd va fi mai eficient.
Tinctur: 1 parte praf i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile apoi se strecoar.
Se va folosi cte o linguri de 3 ori pe zi diluat n puin ap.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit, anorexie, astm, bronit, bube,
colici, colit, diaree, faringit, furuncule, gastrit, guturai, hemoroizi, infecii urinare,
laringit, migrene, meteorism, rgueal, rinite, stimularea funciei sexuale, tuse,
stimularea sistemului nervos.
CAISA.
Armeniaca vulgaris.
Compoziie chimic: zaharuri, levuloz, glucoz, protide, lipide, o substan
asemntoare carotenului, brom, calciu, fier, fluor, cobalt, mangan, magneziu, potasiu,
sulf, fosfor. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, PP.
Aciune farmaceutic: foarte nutritiv mai ales uscat. antianemic, aperitiv, rcoritoare,
astringent. Contribuie la meninerea echilibrului nervos i chiar reface nervii. Reface
celulele organismului, laxativ, antidiareic, indicat n reglarea digestiei. ntrete
imunitatea. Smburii decorticai 4-6 buci luai mcinai sunt foarte utili contra
cancerului.
Se poate folosi la: afonie, anemie, cancer, constipaie (n special cea uscat),
convalescen, depresie nervoas, diaree, inapeten, ntrzierea creterii la copii,
insomnii, nervozitate, obezitate, rahitism, reumatism, senectute.
Preparare:
-Fructul crud sau sub form de suc, fruct uscat, sirop, dulcea, gem, etc, n alimentaie.
-Caise uscate 6-8 buci se vor pune de seara n 250 ml ap la temperatura camerei.
Dimineaa se consum att apa ct i fructele n constipaie, etc.
-n aplicaii externe sucul de cais este un tonifiant al pielii normale.
CALAPR
Crysanthemum balsamita Fam. Compositae
Denumiri populare: bumbior, calampr, calapr, calonchir, calubr, carpin, clugr,
dumbravnic, galopr, izma Maicii Preciste, smirn, spiculee, vetrice.
n tradiia popular: frunzele se ntrebuinau n mod curent, n multe zone, la tieturi,
bube, buboaie, pe care se aplicau crude, plite n foc ori pisate i amestecate cu grsime.
Cu calapr, ceap, coada-oricelului i un pic de ment se prepara o unsoare pentru
bube i umflturi. Plantele se uscau pe plit, se sfrmau, se amestecau cu seu de oaie,
ori unt, ulei de lemn i miere, unsoare de gsc topite ntr-o tigaie. Dup ce se
amestecau n tigaie se punea fin de gru ca s le in laolalt. Pasta obinut se
mprea n dou. O parte se punea pe piept pentru tuse, iar dup o jumtate de ceas
dup ce se rcea se punea cealalt jumtate.
Panariiul se lega cu ceap alb, coapt, amestecat cu tmie pisat, busuioc i frunze
de calapr.
Decoctul se inea n gur contra aftelor i a durerilor de dini.
Rdcina pisat, muiat n oet, se punea pe pntece contra herniei.
Decoctul prilor aeriene i mai ales al frunzelor se lua n boli de plmni i ficat.
n ara Oaului cu calapr fiert se legau oasele cu tuberculoz osoas.
Decoctul se ddea femeilor dup natere ca ntritor i ca s opreasc pierderile de
snge.
Page 329 of 1147
n multe pri, cu decoct se splau pe cap pentru dureri de cap, sau ca s le creasc
prul, s nu cad.
Se mai punea n bile celor slabi s-i ntreasc.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, calmant, cicatrizant, diuretic, stomahic,
antispastic. Stimuleaz creterea prului.
Preparare:
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur: se pune o parte de plant mrunit cu 5 pri alcool alimentar de 70. Se
nchide ermetic sticla i se ine la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar dup 15
zile. Se poate folosi cte 10 picturi pn la 1 linguri de 3 ori pe zi diluat n 100 ml
ap.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile ficatului, afeciuni digestive, afte
bucale, alopecie, bube rele, chelie, contuzii, diaree, epilepsie, furuncule, hemoroizi,
herpes, infecii ale pielii, leziuni bucale erodate, plgi greu vindecabile, rni, reglarea
menstrelor ( se prefer tinctura luat nainte de menstre cu 2 zile i se va continua pe
toat perioada. Se ntrerupe cnd se termin menstruaia), tieturi, ulceraii, vnti,
viermi intestinali (clisme cu o infuzie de 2 ori mai concentrat i se va face la
temperatura corpului mai multe zile la rnd).
Este deosebit de eficient la refacerea podoabei capilare. Se va face pentru aceasta un
tratament cu ceai din aceast plant de 2 ori pe sptmn i de asemenea tinctur cu
care se va freca pielea capului de 2 ori pe zi, pn la refacerea complect a podoabei
capilare, apoi se mai continu doar splturile sptmnale.
CARPEN.
Carpinus betulus Fam. Betulaceea.
Denumiri populare: carpn, carpin, grni, mustre.
Proprieti: astringente i antiseptice.
Compoziie chimic: puin studiat. Se cunoate faptul c are tanin, ceea ce confer
efectul astringent, antibiotic sau de cicatrizant. Se mai folosete ca hemostatic.
Mod de folosire;
-Decoct din frunze proaspete sau uscate. 1 linguri de frunze mrunite se va fierbe
timp de 5 minute n 250 ml ap. Se strecoar apoi i se pot consuma 3 cni pe zi. Extern
se poate folosi cantitate dubl de plant.
-Unguent din praf de plant: se fierbe pe baia de ap 50 g de praf de plant cu 200 ml
unt timp de 3 ore. Se strecoar. Se pune n cutiue mici la rece . Se poate folosi de 2 ori
pe zi n strat subire.
-Oet 500 ml n care se va pune 50 g de praf de plant. Se las apoi timp de 8 zile la
temperatura camerei. Se strecoar. Se folosete la mncrimi, n diferite diluii n
funcie de toleran. Pentru a obine un oet aromat se poate pune i levnic de
exemplu 10 g de praf o dat cu acest praf de frunze.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: cancer extern, cderea prului, diaree, dureri de
gt, dureri reumatice, grip, hemoroizi, menstruaii (perturbri- cantiti prea mari)
nevralgii, paralizii, prurigo, rceli, reumatism, cosmetic. Tuse.
CARTOF.
Solanum tuberosum. Fam. Solanaceae.
Page 330 of 1147
Compoziie chimic: conine crud o oxidaz care prin fierbere se distruge- favorizeaz
aprovizionarea cu oxigen. Ap, hidrai de carbon, protide, lipide, sruri minerale de
sodiu, calciu, magneziu, fosfor, fier, mangan, cupru, sulf. Vitaminele: A, B1, B2, B3,
B5, B6, B9, E, acid pantotenic, acid folic, solamin, etc.
Aciune farmacologic: nu se consum cartofii colorai n verde pentru c au foarte
mult solamin care este toxic. Foarte digest, aliment plastic util diabeticilor, obezilor,
aliment de balast, care nlesnete funciile intestinale, antiulceros, cicatrizant, topic
emolient, calmant i cicatrizant al mucoasei digestive, antispasmodic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acidoz, afeciuni digestive i ale ficatului,
arsuri, artritism, blocaj urinar, constipaie, crampe, crpturi ale pielii, demineralizare,
dezechilibre ale nutriiei, diabet, dispepsii, dureri migrenoase, edem n insuficiena
renal, erizipel, erupii ale pielii, flegmoane, furuncule, gastrit, glicozurie, hemoroizi,
hepatism, insomnie, intestine lezate, litiaz n special renal, nevralgii, obezitate,
panariiu, plgi atone, reumatism, sciatic, scorbut, tuse nervoas, ulcer gastric i
duodenal, ulcere varicoase.
Preparare:
-Tinctur curat 20 picturi n puin de 3 ori pe zi nainte, n timpul mesei sau dup
mese (doza poate fi ridicat la 40 picturi, vreme de cteva zile dac efectele nu sunt
suficiente.
Se rade cartoful crud i se pune ntr-un borcan cu capac. (se poate folosi i numai sucul
filtrat). Se pune apoi alcool de 70 ct s treac cu un deget peste pasta aceasta. Se ine
timp de 15 zile agitnd des la temperatura camerei. Se filtreaz apoi bine i se poate
folosi. n cazul sucului de cartofi este suficient s stea doar 8 zile.
-Suc de cartofi crud: pahar de 4 ori pe zi timp de 1 lun n ulcere, diabet, etc. Se
poate aduga miere, suc de morcovi sau de lmie. O jumtate de pahar pentru celelalte
afeciuni de 2 ori pe zi.
-Contra paraziilor intestinali: se va mnca seara timp de 3 zile consecutiv exclusiv
salat de cartofi amestecat cu 60 g de ulei de nuc.
Extern:
-Ras n cataplasme crud sau fiert.
-n cataplasme rai cruzi n arsuri, degerturi, crpturi. Plgi atone, ulcere, edeme ale
pleoapelor. Se poate aduga ulei de msline.
CASTAN COMESTIBIL
Castanea sativa Fam. Fagacee
Denumiri populare: adistin, agnistin, castan-bun, cstan, gstane, gstine, gstinie,
ghistin, gustine.
n tradiia popular: scoara se folosea la tbcitul pieilor iar coaja la vopsitorie.
Castanele se foloseau contra degerturilor la mini i picioare. Se fierbeau i n zeama
lor, ct era nc fierbinte, se ineau cteva minute membrele degerate.
Compoziia chimic: ulei, protide, hidrai de carbon, vitaminele: B1, B2, C, sruri
minerale.
Frunzele: tanin, vitamina E, Lemnul taninuri cathehice, castalina, castalgina, vascalina,
vescalgina, alcool triterpenic, acizi, sruri minerale.
Aciune farmacologic: se folosesc fructele coapte fr coaj care sunt un antiseptic
pentru tubul digestiv, antianemic, energetic, remineralizant, tonic nervos i muscular.
Coninutul n sulf este mic, ns datorit faptului c are sulf ajut la dezinfecie i la
Page 331 of 1147
refacerea oaselor, mai ales c are n componen i fosfor care ajut la osificare.
Magneziul pe care-l conine ajut i el foarte mult att la sistemul osos ct i ntregului
organism. Potasiul ajut inima i vasele de snge. Se cunoate aciunea acestui fruct mai
ales n cazul celor cu afeciuni venoase (varice, etc) Este de mare ajutor tuturor celor
care doresc s se supraalimenteze i chiar sportivilor i convalescenilor. Fierul pe care-l
conine ajut i la refacerea sngelui.
Castanele se consum coapte sau fcute piure. Se pot consuma n orice cantitate.
Sunt contraindicate la obezi i diabet.
Se recomand n: afeciuni coronariene, afeciuni venoase sau arteriale, astenie fizic i
psihic, anemie, btrnee, convalescen, cretere, decalcifiere, depresie, flebite,
hemoroizi, osteoporoz, stomatit, tromboflebit, varice
CASTAN SLBATEC
Aesculus hippocastanum Fam. Hippocastanaceae
Denumiri populare: aghistin, castan de cai, castan de India, castanul-calului, castanulporcului, ghistin.
n tradiia popular: scoara se ntrebuina la tbcit i vopsit.
Castanele, pisate sau tiate mrunt i plmdite n spirt denaturat ori fierte n ap pentru
baie, se ntrebuinau contra reumatismului. n acest scop se folosea i floarea, pus n
petrol, cu care se fceau frecii.
n inutul Bacului, se introduceau 6 inflorescene ntr-o sticl de un litru cu benzin.
Sticla se ngropa n pmnt, unde se inea trei sptmni, iar dup aceia se ungeau
prile dureroase. Fructele se foloseau contra frigurilor i contra loviturilor, ca i
ramurile tinere i scoara.
Ca s nu se mbolnveasc de erizipel unii purtau o castan nvelit n pnz, la gt.
Compoziie chimic: seminele conin amidon, saponozide triterpenice care imprim
gustul neplcut i amar al seminelor, grsimi, albumine, tanin, esecin, afrodescin,
argirescin, criptoescin, flavonoide, oxicumarine (esculozid i fraxinozid i agliconii
lor esculetin i frasetin), vitamine din grupul B, C, K i D-catecol, substane amare.
Scoara conine: esculin, cvercitrin, fraxin, oxicumarin, celuloz, rezine, substane
minerale.
Proprieti: datorit prezenei saponozidelor, n special a escinei i D-catecolului,
extractele de castan au aciune flebotonic moderat; escina are aciune antiinflamatoare
diminund fragilitatea capilarelor, are proprieti antiedematoase, fotoprotectoare,
hemostatice. Capilar protector, reductor al fragilitii capilare, vasoconstrictoare.
Mod de folosire:
Tinctura: la 200 g de frunze mrunite se adaug 1 litru de alcool de 70 alimentar. Se
nchide bine sticla i se va ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se
strecoar apoi i se pune n alte recipiente mai mici. Se pot lua intern cte 10 picturi
diluate n 100 ml de trei ori pe zi.
Unguent:
a) 25 ml de tinctur se amestec cu 75 g de lanolin de la farmacie sau cu untur
proaspt nesrat.
b) castane se cur de coaj se usuc bine apoi se mrunesc transformate n praf cu
rnia de cafea. Se pot amesteca cu: miere, smntn, ulei, untur, etc n proporie de
1\1.
Page 332 of 1147
Se pun pe locul afeciunii n strat subire sau dup un masaj uor. Se leag fa elastic
dac este vorba despre varice.
c) Se fierb castanele dup ce au fost curate de coaj. Se transform n past prin
pasare i apoi se amestec cu orice grsime n proporii de 1\1.
Vin:
Se va lua o mn de frunze de castan sau coaj ( 4 linguri) de pe ramuri tinere. Se
mrunesc bine, apoi se vor pune ntr-un litru de vin de bun calitate. Se vor ine timp
de 10 zile agitnd des. Se pot i umezi nainte frunzele sau coaja cu alcool alimentar de
70 pentru 12 ore, ca s se elibereze mai multe substane active. Se strecoar i se va lua
cte o lingur dimineaa pe stomacul gol. Se ia timp de 14 zile, dup care se vor lua 2
linguri, una dimineaa i una seara, timp de alte 14 zile. Se iau apoi 3 linguri cte 14 zile
una dimineaa una seara i una la amiaz. Se va scdea apoi la 2 linguri timp de 14 zile,
apoi la 1 lingur 14 zile i se termin aceast cur.
Se pot folosi castanele la urmtoarele afeciuni: accident cerebral, contuzii, cuperoz,
degerturi, edeme cerebrale, edeme postoperatorii, edeme traumatice, flebite, cangren,
hemoroizi, hernie de disc, inflamaie venoas, impetigo, luxaii, parkinson, plgi
infectate, procese exudative intracraniene, sciatic, sechele dup fracturi, spondiloz,
tulburri circulatorii, ulcer varicos, varice.
CASTRAVETE.
Cucumis sativus. Fam. Curcubitaceae.
Compoziie chimic: vitaminele A, B, C, sulf, magneziu, oxid de calciu, mucilagii
Aciune farmacologic: rcoritor, depurativ, dizolvant al acidului uric i al urailor,
diuretic, hipnotic uor.
Este un dezintoxicant al organismului se poate folosi foarte bine la reumatism i foarte
multe alte afeciuni.
Extern este vitalizant i astringent sucul.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, artritism, colibaciloz, colici, cosmetic,
crpturi ale buzelor, dermatoze superficiale, gut, iritaii intestinale, intoxicaii, litiaz
biliar i renal, pecingine, pete pe piele, pistrui, pori dilatai ai feei, prurit, reumatism,
riduri, stri subfebrile, temperamente biloase i sangvine.
Preparare:
-Fiert indicat contra iritaiilor intestinale, util n temperamente biloase i sangvine.
-Crud ras sau suc, este pentru unii destul de indigest. Se folosete n diferite combinaii
cu alte legume i fructe. Indicat minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
-Extern pentru cei cu pielea gras: loiuni pentru ten cu ap de fierbere nesrat.
_Riduri- aplicaii de rondele de castravete.
-Pistrui-loiune cu lapte crud n care s-au macerat rondele de castravete.
-Pori dilatai ai feei- se iau cantiti egale de semine de castravete, dovleac i de
pepene galben. Se macin fin, separat, ntr-o rni de cafea. Se dilueaz cte o lingur
de sup din fiecare pudr n lapte sau smntn. Se amestec pentru obinerea unei
mti care se va aplica vreme de 30 minute. Se spal apoi cu ap de trandafiri cldu.
-ngrijirea feei: lapte de castravete. Se piseaz ntr-o piuli 50 g de migdale dulci,
decorticate, se toarn ncet 250 g de suc de castravete dat n clocot i rcit i se
strecoar ntr-o pnz deas. Se adaug 250 ml alcool i 1 g esen de trandafir. Se
utilizeaz ca loiune.
-Pomad emolient (dermatoze, ngrijirea feei, nclzirea picioarelor):
Page 333 of 1147
suc de castravete filtrat300g

untur topit nesrat...250 g
grsime de viel150 g
ap de trandafiri3 g
Balsam de Tolu0,50 g
Totul se amestec bine ntr-un mojar. Se folosete n aplicaii locale. (Jean Valnet- ..)
CLIN
Viburnum opulus Fam. Caprifoliaceea
n tradiia popular: fructele globuloase roii s-au folosit fierte la vopsit n rou.
Clinele fierte se folosea la vrsat .
Compoziia chimic a scoarei: conine o glicozid amar (viburnina), tanin, flavonoide,
un complex rezinos, esteri ai acidului valerianic, amidon.
Proprieti: stimuleaz pofta de mncare, n acest sens se poate folosi singur sau n
asociaie cu alte plante. Astringent, sedativ i antidismenoreic, iminen de avort i
accidente nervoase ale sarcinii.
Mod de preparare:
-2 lingurie de scoar mrunit se pun la 250 ml ap. Se fierb apoi timp de 10 minute.
Se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. n cazul splturilor vaginale sau al rnilor se
va face cu cantitate dubl de plant.
-Tinctur: o parte coaj mcinat i 5 pri alcool alimentar de 70. Se ine ermetic
nchis i se agit zilnic timp de 15 zile apoi se strecoar. Se va putea lua cte o
linguri de 3 ori pe zi nainte de mese diluat cu puin ap.
-Fructele- se extrage sucul cu storctorul de fructe i se consum cte 40 ml n cazul
gastritelor hiper-acide sau chiar n cancer, n scop preventiv. n combinaie cu suc de
coacze n pri egale luat de 3 ori pe zi se poate lua de cei care fac chimioterapie,
pentru a nu se simi aa tare efectele negative ale acestui tratament.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: accidente nervoase ale sarcinii (calmant),
afeciuni vaginale, bufeuri (de cldur), cancer, colici, dismenoree, dureri abdominale,
eminen de avort, gastrite hiper-acide, gripe, hemoragii uterine, inim ( ntrete
muchiul inimii), rceli, transpiraii excesive, tuse.
CPUNUL
Fragaria viridis Fam Rosaceae
Denumiri populare: cpun de grdin, fragi de grdin, pomie.
n tradiia popular: rdcinile se fierbeau n vin, care se lua contra tusei. Rdcinile i
crceii se fierbeau nbuit, ntr-o oal nou, cu vin alb care se ddea femeilor cnd
aveau dureri de pntece sau crcei. Ceaiul din tulpini i rdcini se folosea n boli de
rinichi.
Compoziia chimic: fruct- ap 90%, hidrai de carbon, protide, sruri minerale,
fragarol, substane uleioase, acid salicilic, acid elagic, evercitrin, citrol, tanin, zaharuri,
polifenoli, vitaminele: A, B, C, iod, brom,
Aciune farmacologic: antibiotic, bactericid, antiinflamator, tonic. Indicat chiar i n
cancer pentru c vitamina C este un puternic oxidant. De asemenea acidul elagic
mpiedic formarea celulei canceroase. Polifenolii de asemenea contribuie la
proliferarea celulei canceroase. Mai conine tanin, ceea ce-l face astringent. Pectina
reduce colesterolul i prin aceasta contribuie la vindecarea afeciunilor circulatorii sau
de inim. Levuloz util la diabet.
Page 334 of 1147
Produsele salicilice sunt foarte bine asimilate de organism i sunt utile n multe
tratamente. Diminueaz acidul uric din urin, alcalinizant al sngelui. Conine iod foarte
util la afeciunile tiroidiene mpreun cu brom.
Preparare i administrare: este normal c fructele proaspete sunt cele mai indicate. Se
pot consuma ct mai multe, indicat ar fi s se consume minimum 300 g pe zi o perioad
mai lung. Acestea se vor consuma dimineaa pe nemncate.
n cazurile n care nu se poate asigura o provizie suficient de aceste fructe se pot face
i siropuri (nu pentru diabetici) Acestea se vor face din suc proaspt de fructe bine filtrat
n care se va pune zahr, pn se obine o soluie saturat ( nu se mai topete zahrul i
rmne la fund). nainte de a fi nchis n sticle se va pune sucul de la o lmie la fiecare
500 ml suc. Apoi se nchid ermetic sigilnd dopurile cu cear topit sau parafin. n
acest fel se pot pstra o perioad de 2 ani.
Se va lua cte o lingur din acest sirop de 3 ori pe zi.
Se pot face de asemenea i multe tratamente cosmetice, cu efecte foarte eficiente.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni tiroidiene (conin iod),
afeciuni glandulare (le regleaz), amigdalite, astenie de primvar, ateroscleroz,
avitaminoze, boli rectale i intestinale, cancer, colesterol n exces, constipaie, diabet
zaharat (300 g zilnic- conine levuloz), diaree, eczeme, enterite acute, gut
(diminueaz acidul uric), hemoragii uterine, hemoroizi (au aciune intern),
hipertensiune, imunitatea organismului (alcalinizeaz sngele), intoxicaie tabacic i
alcoolic, litiaze biliare i renale (diminueaz acidul uric), nefrite, nevroze, reumatism
degenerativ (cur organismul de toxine), parazitoze intestinale (oxiuri), seboree,
stomatite, TBC pulmonar (remineralizant), tulburri hepato-biliare, ulcer gastric, ulcer
varicos.
Frunzele se pot folosi infuzie, pentru: diaree, inflamaia ficatului, rinichilor i vezicii
urinare. 2 lingurie la 250 ml ap clocotit. Se pot consuma 2 cni pe zi.
Atenie! Pentru unele persoane aceste fructe sunt un adevrat chin producnd alergii,
urticarie, etc. Se vor testa nainte n acest sens.
CTINA
Tamarix ramosissima
Alb- Hippophae rhamnoides
Ctin roie Myricaria germanica Fam. Tamaicaceae
n tradiia popular: rdcina i scoara se folosea la tbcit, iar ramurile pentru vopsit,
uneori se folosea i scoara la vopsit.
Rdcina se ntrebuina ca i scoara ca diuretic, sudorific, astringent, aperitiv. Coaja
ramurilor se folosea ca astringent, hemostatic; fiart n oet ere ntrebuinat ca
insecticid. Frunzele i ramurile se foloseau contra reumatismului, n bolile splinei.
Extern se mai folosea la dureri de dini i rni. Intern se mai ntrebuina n bolile
ficatului, splinei rinichilor i bicii. Cu tulpinile plantei se fceau bi copiilor slbii,
rahitici.
Scoara.
Compoziia chimic: Scoara: hidroxitriptamine, acid oleic, acid palmitic, serotonin,
tanin i acizi tanici, vitaminele B1, B2, C, PP.
Aciune farmaceutic: aport important de vitamine, antidiarei, este o polivitamin
natural. Antiinflamator, astringent, tonifiant. Extern: Limiteaz procesul inflamator,
Page 335 of 1147
strnge esuturile i ajut la cicatrizare. Scoara are efect antibiotic, antiinflamator,

astringent i cicatrizant, att intern ct i extern.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace (cur arterele), afeciuni
bucale diverse, avitaminoz, cancer, colesterol n exces, colite, dermatoze, diaree,
diverse dureri extern, dizenterie, faringite, gastrite, hemoroizi, herpes, icter, inflamaii,
intoxicaii, parkinson, rni zemuinde, reumatism, ulcere cutanate (extern), urticarie.
Preparare: scoara.
-Scoar uscat se va mrunii, dup care se va transforma n praf cu ajutorul rniei de
cafea. Se va folosi:
a) Decoct din 2 lingurie de scoar la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10 minute, apoi
se strecoar. Se pot consuma intern 2-3 cni pe zi. Extern se va face cu cantitate dubl
de plant.
b) Praf de scoar se va lua intern ntre un vrf de cuit i o linguri. Acesta se va pune
sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite. Extern praful se pune pe ran apoi se
panseaz.
-Tinctur: 50 g de praf de coaj se va pune ntr-o sticl cu 250 ml alcool alimentar de
70. Se ine timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar. Se ia de 3 ori pe zi cte
o linguri diluat n 100 ml ap. Extern se dilueaz n funcie de toleran i se
panseaz.
Mugurii: se pot folosi de ctre cei care sunt n vrst, fiind considerat unul dintre
remediile care mpiedic mbtrnirea, mai ales dac se folosesc sub form de tinctur,
cnd se folosesc cte 10 picturi de 3 ori pe zi n diluie cu apa. Se mai poate folosi de
asemenea de ctre copii la cretere.
Tinctura de muguri: se face din 50 g de muguri proaspei culei. Se vor zdrobi i se vor
pune apoi n 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15 zile la temperatura
camerei n vas ermetic nchis agitnd des. Se strecoar apoi dup aceast perioad, se
filtreaz i se pune in sticlue mici.
Se va lua cte 3-5 picturi de 3 ori pe zi diluate cu ap de ctre copii i 10 picturi- 1
linguri de 3 ori pe zi tot diluate cu ap de ctre aduli n funcie de afeciunea care se
trateaz.
Frunzele: se pot folosi i uscate ns se mrunesc bine atunci cnd se prepar.
Compoziia chimic a frunzelor: carmol, leuco-cianidine, celuloz, rezine, tanin, ulei
volatil, vitamina C, sruri minerale.
Proprieti: frunzele au un marcant efect de curire a vaselor de snge crora le red i
supleea. Este remarcabil efectul lor n sfera sistemului central nervos, pe care l
stimuleaz, foarte eficient.
Se vor folosi sub form de infuzie: 2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml
ap. Se acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni de ceaiuri
pe zi. Este indicat s se consume nainte de mese cu 15 minute.
Tinctura: fcut din praf de frunze uscate obinute cu rnia de cafea sau din frunze
tiate foarte mrunt proaspete. Se vor pune 50 g de frunze uscate (praf) sau 100 g frunze
proaspete la 250 ml alcool alimentar de 70. Se vor ine timp de 15 zile nchise ermetic
n sticle care se vor agita des. Se strecoar apoi i se filtreaz. Se poate lua cte o
linguri de 3 ori pe zi, nainte de mese cu 15 minute.
Page 336 of 1147
Praf de frunze uscate: se macin frunzele cu rnia de cafea apoi se cern. Se va lua 1
vrf de cuit de 3 ori pe zi. Se va pune sub limb pentru 10 minute, apoi se nghite cu
puin ap.
Unguent: praf de frunze 1 parte i untur de porc sau alt mas gras (unt, margarin,
seu, etc) 1 parte. Se va amesteca pn la omogenizare. Se ung locurile afectate de 2 ori
pe zi.
Praf de frunze, sau frunze proaspete 50 g se vor pune n 250 ml oet alimentar i se las
8 zile apoi se strecoar. Se poate folosi la urticarii, btturi, mncrimi de piele.
Frunzele de ctin se pot utiliza la urmtoarele afeciuni: afeciuni circulatorii, afeciuni
urinare, cancer, diaree, edeme, infecii urinare, nevroze, reumatism, inflamaiile splinei
n special, tromboflebite, umflturi, varice.
Fructele.
Compoziie chimic: acid linoleic, linolic, arucic, carotenoide, licopen, tocoferol,
zaharuri, pectine, acizi grai eseniali, acid folic i izoramnetol, flavonoide, substane
tanante, substane minerale ca: fier, calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sodiu, etc.
Vitaminele: A, B (ntreaga gam de vitamine B care a fost descoperit pn la aceast
dat), C, D, E, F, PP, aminoacizi, etc. Putem spune c este de fapt cea mai complex
polivitamin natural.
Proprieti: din moment ce are toate vitaminele, toate indicaiile care se dau pentru
fiecare vitamin n parte ar trebui s le nir aici. Ne mrginim ns s spunem c este
un protector al organismului n cazul radiaiilor, de aceia se recomand la toi cei care
fac tratamente contra cancerului cu raze sau chimioterapie. Tonifiant general, are
puternic aciune antiscorbutic, este astringent i vermifug. Reface celula ficatului i-l
vindec de foarte multe afeciuni. Distruge infeciile sau le diminueaz n cel mai ru
caz. Face imposibil nmulirea microbilor patogeni. Tonific ntregul organism, elimin
sau limiteaz procesul inflamator, uureaz cicatrizarea. Este i diuretic contribuind i
la curirea organismului de toxine. Este deosebit de util celor care sufere de cancer,
pentru c face mai acceptabil chimioterapia i chiar lupt cu boala. Fructele se pot
folosi att intern ct i extern.
Pot de asemenea s distrug viermii intestinali.
Mod de preparare: n primul rnd se pot consuma fructe proaspete sau congelate. Se vor
lua minimum 4-5 lingurie de 3 ori pe zi. Cu ct se vor consuma ns mai multe cu att
va fi mai vizibil n tratament.
Suc din fructe; se ia minimum 20 ml de 3 ori pe zi.
Fructe uscate 2 lingurie de fructe zdrobite sau mcinate se vor pune la 250 ml ap i se
vor fierbe timp de 15 minute. Se strecoar apoi. Se pot consuma 3 cni pe zi.
Praf de fructe rnite, apoi cernut praful prin sit se va pune sub limb pentru 10
minute, dup care se nghite cu puin ap de 3 ori pe zi. Se ia cu 30 minute nainte de
mese.
Unguent: praf de fructe amestecat cu untur de porc 1\1 i omogenizat prin amestecarea
insistent a celor dou componente d un unguent excelent pentru afeciuni
dermatologice, deoarece conine toate vitaminele necesare refacerii pielii. Se unge local
n strat subire de 2 ori pe zi.
Tinctur din suc- se iau fructele i se zdrobesc, apoi se pun n storctorul de fructe (dac
avei) dac nu ntr-o pnd tare i se strng pentru a stoarce sucul. Sucul din fructe se
pune ntr-o sticl n care se va pune aceiai cantitate de alcool alimentar de 70 ct suc
Page 337 of 1147
este. Se pune dop i se ine la rece. n mod normal se ateapt 15 zile apoi se poate
consuma cte o linguri diluat de 3 ori pe zi cu puin ap. Se poate ns consuma i
imediat ce s-a fcut.
Tinctur din praf de plant. (FRUCTE) este mai complex pentru c la aceast tinctur
se folosesc i seminele din fructe. De fapt se macin fructul cu rnia de cafea cu
smbure cu tot. La 50 g de praf de fructe se pune 250 ml alcool alimentar de 70. Se
nchide ermetic i se agit zilnic. Se ine la temperatura camerei. Se strecoar dup 15
zile i se filtreaz. Se pune n recipiente mai mici. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe
zi diluat n 100 ml ap.
Vin: la 1 kg de fructe zdrobite se va pune 1 kg de zahr i 10 g drojdie mpreun cu 5
litri de ap. Se pun ntr-un vas timp de 7 zile agitnd des. Dup aceast perioad se va
pune un dop care are un furtun de cauciuc introdus n el. Captul furtunului de cauciuc
se pune ntr-un borcan cu ap. Se las ct timp fermenteaz 5-6 sptmni s
fermenteze.
Dup fermentare se va scoate cu grij uleiul de la suprafa fiind foarte util la multe
tratamente. Vinul se trage apoi cu un furtun ntr-un vas mai mic i se umple pn la
gur, s nu mai rmn aer. Se pune un dop care se pune cear sau se parafineaz. Se
ine timp de 30 de zile cnd se mai filtreaz o dat lundu-se de pe depunerile care s-au
aezat la fundul sticlei. Se pune n sticle i se parafineaz sau cear. Este un vin foarte
bun la tratamente i totui un vin gustos. Peste fructele din vas se mai poate pune zahr
i ap i se mai face o dat vin, ns nu medicinal ci pentru un vin de mas.
Se poate consuma ca tratament vinul obinut prima dat cte 50 ml de 3 ori pe zi. La
acest vin se pot pune i plante aromate cnd se pun fructele n funcie de afeciuni:
cimbru, salvie, busuioc, mghiran, etc.
Se mai poate face un alt preparat foarte util n cazul n care avei la ndemn fructe
proaspete. Se vor spla foarte bine fructele cu mult ap dup ce le-ai desprins de pe
ramuri. Se pun aceste fructe de preferin ntr-un vas de sticl i apoi se vor zdrobi cu
mna sau cu o lingur de lemn. Se pun apoi ntr-o pnz mai rezistent dac nu avei
storctor de fructe i prin stoarcerea puternic se va extrage sucul. Dup ce nu mai ias
suc din aceste fructe se va pune peste aceste fructe tot n vas de sticl ap fiart dup
rcire, ct s le acopere i se las timp de 12 ore. Se strecoar apoi din nou. Se mestec
apoi cu sucul obinut de prima dat i se va lsa pentru 12 ore la decantare. La suprafa
se va forma o pelicul de ulei fin. Aceasta se va lua cu grij i se pune n recipiente
mici. Se va folosi la intern 3-4 picturi de 3 ori pe zi sau extern se pot face cu acest ulei
o serie de preparate cosmetice sau dermatologice foarte eficiente.
Fructele rmase (din care s-a stors sucul) se vor pune la uscat. Se poate apoi s se
transforme n praf care se poate lua intern cte o linguri de 3 ori pe zi, sau se poate
folosi extern la diferite preparate (creme, unguente) n amestec cu ulei, unsoare, seu,
vaselin, etc. Se prefer ns cu ulei vegetal caz n care se va pune peste praf ulei ct sl acopere. Se las 4 sptmni. Se strecoar i se poate folosi la orice afeciuni att
intern ct i extern.
Se poate folosi la orice afeciune, pentru c nu exist afeciune care s nu fie influenat
n bine n urma tratamentului cu aceste fructe sau cu preparatele din ele. Avnd toate
vitaminele se poate lua deci la orice afeciune, pentru c spre deosebire de vitaminele
sintetice aceste vitamine nu se stocheaz n organism ca cele sintetice.
Page 338 of 1147
Se folosete la: afeciuni capilare, anemie, anorexie, arsuri, arterite, astenie, astm,
ateroscleroz, avitaminoz, bronite, cancer, calcul biliar, ciroz, cistit, constipaie,
convalescen, degerturi, depresie, diabet, diaree, dermatoze, herpes, hepatit,
hipertensiune, hipoaciditate, impoten, infecii oculare, infecii respiratorii, infecii
virale, insuficien ovarian, leucemie, leucoree, micorarea fluxului menstrual,
parkinson, rni, radiaii. Reumatism, boli de rinichi, sida, afeciunile splinei, sterilitate
feminin i masculin, tbc de orice natur, tumori, urticarie, etc.
CNEPA CODRULUI.
Eupatoria cannabium Fam. Asteraceae.
Denumiri populare: cnepoaie, cnepa de ap, cnepa vrghiei, dumbrovnic, iarb de
ntruiele, sburtoare, smeoaie.
Compoziie chimic: prile aeriene- substane amare (eupatorina, eupatoriupicrina),
alvalo-rezine, tanoizi, un saponozid, steviozidina (substan de 300 de ori mai dulce ca
zahrul) etc.
Rdcinile: ulei volatil i empirin, sruri minerale.
Toxicitate: n cantiti mari aceast plant produce intoxicare, care se manifest prin :
diaree, tremurturi, vom. Se va evita s se foloseasc intern.
Proprieti: diuretic, antifebril, laxativ, emolient, cicatrizant, antibiotic, aperitiv- tonic,
antihelmitic.
Mod de folosire:
-infuzie- din plant mrunit 1 linguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se poate
bea aceast cantitate n cursul ntregii zile. n cazul viermilor intestinali este util s se
bea n funcie de toleran ntreaga cantitate dimineaa pe nemncate. Infuzia se poate
folosi la diverse rni de asemenea pentru splturi ca i pentru dezinfecie.
Decoct din rdcin care este mai puternic dect planta. Se vor pune 2 linguri de
rdcin mrunit la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 15 minute, dup care se va
strecura. Se va folosi att la clisme, pentru viermi intestinali ct i la splturi vaginale
sau la alte rni pentru dezinfecie.
Este puin folosit, deoarece nu se gsete la nici un magazin de plante medicinale i cei
care o cunosc mai tiu i alte plante mai eficiente ca aceasta care nu are attea toxine.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: cancer (extern), eczeme zemuinde (comprese i
splturi) cuperoz (comprese) insuficien hepatic (doar pentru a nltura constipaia),
dermatite infectate zemuinde (doar cele rebele la alte tratamente), reumatism (extern
amelioreaz durerea). Se poate folosi cu alte plante n acelai timp. Rni, tumorile
anusului, rectului, vaginului cnd se folosete n combinaii cu alte plante fiind n acest
fel foarte util. Ulceraii zemuinde- la acestea se poate utiliza i praf din plant uscat
care se pune pe ran de 2 ori pe zi.
CRCEI
Ephedra distachya Fam. Ephedraceae.
Se pot folosi prile verzi ale plantei.
Compoziie chimic : din diferite specii de Epfedra s-au izolat mai muli alcaloizi (0,22%) mai puin taninuri i substane minerale.
Dintre alcaloizi mai important este efedrina i izomerul sau pseudo-efedrina. Efedrina
natural este levogir i se prezint n cristale incolore, solubile n ap, alcool eter i
cloroform.
Pseudoefedrina este puin solubil n ap, uor solubil n alcool i eter.
Page 339 of 1147
Proprieti : se utilizeaz n China, din cele mai vechi timpuri ca remediu antiasmatic,
cunoscut sub numele de Ma-Huang. Bronhodilatator, diminu motilitatea gastric,
crete presiunea arterial : vasoconstrictor local (pe mucoasa nazal) stimuleaz
sistemul nervos i centri respiratori.
Mod de preparare:
-1 linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15-20 minute,
dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi, sau la nevoie cte o lingur sau
chiar n splturi nazale sau n form de picturi la tuse.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni : astm bronhic alergic, cefalee, emfizem
pulmonar, exantem, incontinen urinar, intoxicaii cu morfin, scopolamin, etc.
Sinuzite, tuse.
Exist i la farmacii preparate cu aceast plant.
CEAPA
Allium cepa Fam. Liliaceea
Cunoscut ca remediu n foarte multe afeciuni nc din antichitate.
Denumiri populare: arpagic, cab, cebul, ceap-bulgreasc, ceap de ap, ceap de
arpagic, ceap de grdin, ceap-ham, ceap-lunguie, ceap-moldoveneasc, cepoi,
cepoar de var, ceaclama, hagim, hajm, harpagic, herpejic, hocegi, orceag,
parpagic, samulastr, eap, eapi, epoi.
n tradiia popular: cojile de ceap galben uscate, se foloseau pentru a vopsi n galben,
fire sau ou. Cojile de ceap roie macerate n ap timp de 5 zile i apoi fierte cu alaun
se foloseau pentru colorarea mtsii i oulor n galben, portocaliu ori brun.
A fost unul din leacurile cele mai importante. Bulbul pisat i copt se folosea contra
buboaielor i loviturilor.
n unele zone ceapa se cocea n spuz, i se scotea miezul i se introducea n locul lui o
bucic de lumnare sau seu, se lepda apoi coaja i aa cum era cald se punea cte o
foaie pe buboaie.
Pe lovituri se legau de mai multe ori cu ceap, pisat cu muchea toporului, nu tocat,
presrat cu mult sare i stropit cu rachiu. Cu ceap se fceau legturi la bube.
La arsuri se aplica ceap pisat i amestecat cu smntn. La glme se punea ceap
pisat cu sare sau prjit cu spun, untur rnced cu ceap. Sau ceap fript i frunze
de nalb. Pentru durere de burt se tia o ceap n dou, se presra cu piper i se lega la
buric; ori se pisau bine 3-4 cepe coapte n spuz, amestecate cu fin i ap cldu i se
punea cataplasm pe burt.
Pe Some se fceau splturi cu zeam de ceap contra cderi prului.
La limbrici se tia 1-2 cepe, nc de cu sear, i se punea ntr-un vas cu ap, unde se
lsau o noapte, apoi dimineaa pe nemncate se bea apa.
Compoziie chimic: vitaminele: B1, B2, B6, E, PP, acid folic. Fitohormoni: auxine,
giberline. Enzime: invertaza, oxidaza, peroxidaza, catalaza, lipaza, cistein-liaza,
fructozil-transferaze.
Aciune farmaceutic: antiseptic, antibiotic, analgezic, emolient, rezolutiv, revulsiv.
mpiedec nmulirea microbian, chiar contra stafilococilor, limiteaz durerea sau chiar
o suprim. Diuretic puternic, expectorant, antitusiv, antihelmitic, hipoglicemiant,
antitrombotic, afrodiziac, etc.
Preparare:
Page 340 of 1147
-cel mai util este s se consume pentru intern ceap crud n special verde sau s se
consume suc de ceap.
-Tinctur-Ceap crud ca atare sau macerat cteva ore n ulei de msline, n salat n cruditi,
aperitive, n toate ciorbele.
-Tiat fin i luat cu lapte sau n sup, aezat pe unt cu pine.
-O ceap tiat fin macerat cteva ore n ap cald. Se bea maceratul dimineaa pe
nemncate, cu cteva picturi de lmie n afeciunile venoase sau cele descrise.
-Contra gripei- lsm s se macereze 2 cepe tiate n felii subiri n litru ap. Un
pahar de macerat ntre mese i un alt pahar seara la culcare, vreme de vreo 15 zile.
Contra diareei: o mn de foi de ceap, brune la un litru de ap se fierbe timp de 15
minute. Se bea litri pe zi.
-Contra diareei sugarilor: se infuzeaz timp de 2 ore trei cepe tiate la 1 litru de ap n
clocote. ndulcit cu zahr.
-Contra paraziilor intestinali: lsm s se macereze 6 zile o ceap mare tiat felii ntrun litru de vin alb. Un pahar n fiecare diminea timp de 1 sptmn, Se reia timp de
2-3 luni, repetndu-se.
-Contra reumatismelor: decoct de 3 cepe tiate, necurate de foiele nvelitoare ntr-un
litru de ap; se fierbe 15 minute, se strecoar i se ia cte un pahar dimineaa i la
culcare.
-Contra litiazei biliare: o ceap mare, tiat fin, 4 linguri cu ulei de msline, 150 g ap
i 40 g de untur nesrat. Se las s fiarb 10 minute. Se bea foarte cald mai multe
seri la rnd. Dup 2 ore la culcare se ia un decoct de cruin. Tratamentul se face o dat
n an.
-Se macereaz timp de 10 zile ceap proaspt ntr-o cantitate de alcool de 90 egal cu
greutatea ei; se iau 3-5 lingurie pe zi.
-Vin: ceap tiat fin..300 g
miere lichid..100 g
vin alb600 g
Lsm s se macereze 48 ore. Filtrm i se ia 2-4 linguri pe zi, n afeciunile interne.
-50 ml suc de ceap se pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine apoi timp de 10
zile, dup care se filtreaz. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi.
-Ceap cu miere: suc de ceap se amestec n pri egale cu miere, preferabil poliflor.
Se va lua din aceasta de cte ori este nevoie n cazul tusei, sau pentru tratament cte o
linguri de 3 ori pe zi.
-Vin cu ceap: la 1 litru de vin alb se vor pune 50 ml suc de ceap. Se las timp de 8
zile, apoi se va strecura. Se complecteaz din nou la 1 litru vinul, dup care se poate
consuma ca tratament cte o lingur de 3 ori pe zi. Este bine s se ia nainte de mese cu
30 minute.
-Ceap coapt n cuptor pn se nmoaie. Este foarte util n cazul n care exist un
furuncul. Ajut la colectarea puroiului, sparge i ajut apoi la eliminarea lui i la
vindecare. Se indic de asemenea la toate afeciunile intestinale i stomacale.
-Ciorb cu ceap- 4-6 cepe tiate mrunt, se fierb mpreun ndelung cu puin varz
tiat mrunt i rdcin de ptrunjel. Se pot consuma n special de ctre cei care doresc
s slbeasc fiind un remediu foarte sigur. Se consum n acest caz zilnic 250 ml de
ciorb din aceasta.
Page 341 of 1147
Extern:
-Sinapisme (cataplasme cu mutar) cu cepe crude n reumatism.
-Contra congestiei cefalice i a meningitei (tratament de sprijin) frecm tmplele cu o
ceap i nfurm picioarele n 1-2 kg de ceap tiat 8-10 ore.
-contra migrenelor: cataplasme cu foi de ceap crude aplicate pe frunte.
-contra reteniei de urin, contra oliguriei: cataplasme de cepe pe partea de jos a
abdomenului.
-Contra negilor; amestecm ceap cu sare marin cu argil n pri egale. Sau scobim o
ceap i umplem cavitatea cu sare. --Frecm negul cu o jumtate de ceap roie.
-Contra abceselor, furunculelor, hemoroizilor, cataplasme cu ceap coapt. O ceap
coapt la cuptor cald, face s colecteze abcesul, flegmonul, etc.
-Contra surditii se amestec 30 g suc de ceap i 30 g rachiu, se nclzete i se pun 34 picturi n ur3eche, de 3 ori pe zi, din care una la culcare.
-Contra nevralgiilor dentare. S se aeze n cavitatea dintelui suc de ceap pus pe un
tampon de vat.
-Contra hidropiziei: Ca hran exclusiv, trei supe cu lapte pe zi, cu o ceap crud tocat
mrunt. Ameliorarea ncepe s se remarce dup o sptmn. Urinrile sunt abundente
n 15 zile de la ncepere.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee- splturi sau loionri cu suc de ceap
de 2 ori pe zi. Abcese- ceap coapt sub pansament. Adenite- cataplasme cu ceap
coapt sub pansament care se va schimba de 2 ori pe zi. Se aplic cald. Afeciuni
respiratorii, alopecie- frecii zilnice cu suc de ceap sau tinctur. Ateroscleroz- tinctur
n cure de lung durat. Artritism- tinctur cu suc de ceap. Arsuri- ceap coapt
cataplasme. Amigdalite- cataplasme cu ceap coapt cald de mai multe ori pe zi,
tinctur intern, suc de ceap sau ceap zilnic ca aliment cu diferite alimente. Anginsec de ceap de mai multe ori pe zi. Ascit- sub orice form ct mai mult. Astenietinctur, astm bronhic- tinctur i suc cu miere. Atonie gastric sub ori ce form.
Azotemie tinctur, vin, suc. Balonri consum de ceap crud. Btturi- pansament
cu ceap macerat n oet. Bronite- tinctur sau suc cu miere. Cderea prului- frecii
cu felii de ceap sau cu tinctur zilnic. Cancer intestinal sau digestiv- (cur ntreg
tubul digestiv de puroi sau tumori) tinctur, vin, suc, fiart, etc. Celulit- frecii cu felii
de ceap local sau cu tinctur de mai multe ori pe zi. Ciroz- se consum ct mai mult
sub orice form. Cloruremie- tinctur sau ceap crud n alimentaie. Ciclu neregulattinctur, suc, consum de ceap. Congestie cerebral- comprese cu ceap crud extern,
iar intern sub orice form ct mai mult. Colecistit- sub orice form ct mai mult.
Crpturile pielii- ceap coapt. Degerturi- cataplasme cu ceap coapt, degerturicataplasme cu ceap coapt, crize de nervi- se miroase ceap proaspt tiat.
Dezechilibru glandular- n special tinctura, dar i celelalte forme. Dentar- conine fluor
care ntrete zmalul dentar. Se consum ceap ct mai mult. Diabet, diaree- tinctur.
Dismenoree- intern tinctur i extern cataplasme pentru diminuarea durerilor cu felii de
ceap puse pe locul dureros. Dureri de cap- felii de ceap pe locul dureros pn la
trecerea durerii sau tinctur. Dureri de gt- intern tinctur- extern cataplasme cu ceap
coapt aplicate calde. Dureri reumatice- felii de ceap aplicate sub pansament sau frecii
cu tinctur. Edeme renale i hepatice- suc, tinctur, vin, ciorb sau ceap crud n
alimentaie. Fermentaii intestinale- tinctur. Furuncule- ceap coapt cataplasme.
Grip- suc de ceap, cataplasme calde externe cu ceap coapt i n alimentaie ceap
Page 342 of 1147
crud. Guturai- idem. Hemoroizi- aplicaii locale cu ceap coapt. Hidropizie- ca la

ascit. Impoten- tinctur cte o linguri seara. Indigestii- ceap n alimentaie. Infecii
genito- urinare- tinctur, vin, ciorbe. nepturi de insecte- se freac local cu ceap
crud. Laringit- tinctur sau suc cu miere. Limfatism- tinctur sau suc cu miere.
Litiaz biliar- sec de ceap n alimentaie, tinctur. Litiaz urinar- tinctur i ceap
crud, suc de ceap. Micoze- tincturi diluate, ceap crud, suc cu miere. Meningitceap mult n alimentaie i ceap cu miere la care se adaug cataplasme cu ceap
tiat felii. Migrene- cataplasme locale cu ceap crud i intern tinctur att preventiv
ct i la durere. Miocardit- vin, tinctur, consum de ceap ct de mult. Negi- ceap n
oet. Nevralgii dentare- felii de ceap aplicate local, suc de ceap sau tinctur. Nevrozetinctur n cure de 30 zile. Oligurie- ca la ascite. Obezitate- se va lua sub orice form n
cantiti ct mai mari, inclusiv ciorbe cu ceap i varz. Pancreatite- tinctur. Parazii
intestinali- ceap crud sau tinctur. Panariiu- se aplic local foia fin dintre foi la
deget de 2 ori pe zi. Pericardit- ca la miocardit. Plgi- pentru dezinfecie i cu rol de
distrugere al microbilor, tinctur diluat, splturi. Pistrui- se freac locul de mai multe
ori pe zi cu suc de ceap. Pleurite- sirop de suc cu miere, plus cataplasme calde cu felii
de ceap tiat felii. Pr- se spal la cltire cu ap n care s-au fiert cojile de ceap
uscate pentru a avea reflexe galben- aurii. Pneumonie- tinctur i suc cu miere.
Prostatit- tinctur. Rceal- suc cu miere, tinctur cu vin, extern cataplasme cu ceap
pe torace. Rahitism- se consum mult ceap. Retenie hidric- ca la ascit. Reumatismfrecii locale cu tinctur, comprese cu felii de ceap crud i apoi se va acoperii cu un
bandaj. Scleroz- vin, tinctur sau ceap n alimentaie i frecie pe coloan cu tinctur.
Senescen- vin, tinctur, ceap ct mai mult n alimentaie. Surmenaj fizic i
intelectual- tinctur, vin cu ceap sau ceap n alimentaie. Stomatite- vin i ceap n
alimentaie. Tieturi- se aplic ceap coapt sau felii de ceap crude. Traheite- tinctur
i sirop cu miere. Tromboze- tinctur sau sirop, vin, extern cataplasme locale cu suc sau
felii de ceap proaspt. Tumori maligne- intern tincturi, vin, ceap n alimentaie.
Extern cataplasme cu ceap coapt aplicat cald. Tuse- sirop de suc cu miere. iuituri
n urechi- suc de ceap n amestec 1\1 cu alcool se va introduce cldu n fiecare ureche
cte 2-4 picturi de 2 ori pe zi. Ulcere gastrice- se consum ceap mult n plus i ceap
fiart. Urinri dificile- se fac cataplasme cu felii de ceap crud n partea de jos a
abdomenului i n zona rinichilor. Se consum i vin sau tinctur de ceap. Varice- n
alimentaie ceap mult i eventual i tinctur sau vin de ceap. Se poate ca n cazul n
care exist i obezitate s se consume i ciorba cu varz. Extern cataplasme de 2 ori pe
zi cu felii de ceap sub pansament elastic.
CERENEL
Geum urbanum Fam Rosaceae
Denumiri populare: albea, brbuoar, buruian pentru inim rea, buruian de cucui,
cercule, crnce, cuiori, iarba-faptului, rghicioar, rdichioar, ridichioar, verenel.
n tradiia popular: rizomul uscat i pisat se fierbea i se da contra diareei, dizenteriei i
tifosului. n Apuseni se da contra enteritei decoct.
Decoctul se mai lua pentru nduf, crampe, hernie, dureri de picioare.
Compoziie chimic: eugenol, taninuri (hidrolizabile i condensate), ulei volatil,
substane amare, enzim-geoza este o substan bactericid rspunztoare de mirosul de
cuioare pe care-l are rizomul de Cerenel, gumirezin, amidon.(ulei volatil constituit
din borneol, cineol, timol, cimol, carvacrol, alfa-terpinol, beta-cariofilen, mircen, etc.
Page 343 of 1147
;acid ursolic, acid cafeic, tanin, derivai flavonici, serpilin (substan amar), sruri ale
acidului malic, sruri minerale. n timpul uscrii geaza dedubleaz geina n eugenol i
vivianoz.
Aciune farmaceutic: dezinfectant i calmant intestinal, astringent, strnge esuturile,
hemostatic, analgezic- diminueaz sau nltur spasmele muchilor, antiviral, antiseptic,
cicatrizant. Modereaz secreiile, suprim durerea destul de eficient, ajut la coagularea
mai rapid a sngelui. Datorit taninurilor are aciune astringent, antidiareic i
hemostatic, iar eugenolul rezultat din descompunerea geozidei i comunic proprieti
bactericide i calmante.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml de ap rece. Se va fierbe
timp de 15 minute, apoi se strecoar. Se bea n trei reprize dup mesele principale.
-3 lingurie se fac tot ca mai sus i se folosete extern la gargar sau comprese.
-Pulbere de plant- un vrf de cuit de pulbere fin de plant obinut din plant uscat
mcinat cu rnia de cafea, se pune sub limb. Se ine 10 minute apoi se nghite. Este
util n dispepsii gastrice, al enteritelor de natur infecioas i hemoragiilor. Extern se
recomand n tratamentul stomatitelor i gingivitelor. Intr n componena ceaiurilor
antidiareice i pentru gargar.
Se poate face de 3 ori pe zi cu 30 minute nainte de mesele principale.
Extern- 2 lingurie de plant pulbere se fierb timp de 10 minute n 250 ml ap. Se
strecoar- se pun comprese cu lichidul acesta sau se fac tamponri sau splturi.
Pulberea de plant se poate aplica pe rni zemuinde. Se poate trage pe nas un pic pentru
a opri micile hemoragii.
n hemoragii uterine este foarte indicat s se introduc n vagin pulbere din plant mai
ales n combinaie cu pulbere de coaj de stejar sau crbune fin. n special este util n
acest mod la afeciunile grave.
Atenie! Nu se supradozeaz deoarece provoac grea i vrsturi; nu se utilizeaz ntre
mese deoarece poate produce iritaii gastro-intestinale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; abcese dentare, afeciuni bucale, afeciuni
cronice hepatice i renale. Afeciuni gastrice, amigdalit, diaree, dispepsii gastrice
(scade secreia mucoaselor), dismenoree, dureri hemoroidale, dureri menstruale sau n
zona pelvian, boli de stomac, colite de putrefacie, conjunctivit, eczeme infectate,
enterite infecioase, febr, gingivite, halen, hemoptizie, hemoragii, hemoroizi, infecii
microbiene, lcrimarea ochilor, leucoree, metroanexite, enterit cronic, pierderi
seminale, piodermite, rni infectate, spasme musculare, stomatit, ulceraii, vom i
vrsturi.
Contraindicaii: afeciuni cronice hepatice i renale.
CERVAN
Lycopus europaeus Fam Labiate
Denumiri populare: carvan, ctue, ciorvan, ciorvanc, coarn, carvan, durerea
inimii, iarba lui ceas ru, piciorul lupului, ervan.
n tradiia popular: sucul plantei singur sau amestecat cu sulfat de fier se ntrebuina
pentru colorarea pnzeturilor.
Frunzele au fost ntrebuinate contra tusei, ca tonic, etc.
Aciuni farmaceutice: acioneaz asupra hormonului tireotrop, diminueaz sau nltur
aciunea unor hormoni gonadotropi, inhib metabolismul iodului, de asemenea
deversarea tiroxinei n tiroid. Se folosete doar plant proaspt, sau cea uscat la
Page 344 of 1147
umbr i fcut praf. Se mai pot cita efectele de stimulare a organismului, de stimulare a
poftei de mncare. De asemenea calmeaz tusa. Extern se poate folosi la cicatrizarea
rnilor sau pentru refacerea pielii lezate.
Preparare:
-Suc proaspt obinut din plant cu ajutorul storctorului de fructe. Se va lua cte o
linguri de 3 ori pe zi nainte de mese cu 15 minute.
-1 linguri de plant se va pune la 250 ml ap i se fierbe timp de 5 minute, apoi se
strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Se vor lua nainte de mese.
-Praf de plant uscat se va obine cu rnia de cafea apoi se cerne. Se va lua un vrf de
cuit de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mese, apoi se bea puin ap. Se pot face
cure de lung durat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni tiroidiene sau a altor glande
(supra/renale), anorexie, alopecie, dismenoree, edeme, tuse de diferite etiologii.
CETIN DE NEGI
Juniperus sabina Fam Cupressaceae
Denumiri populare: brdior
n tradiia popular: decoctul sau praful din frunze se ntrebuina la legturi contra
negilor sau se punea pe ei seva stoars din ramuri. n Apuseni se folosea contra bolilor
venerice sau de piele.
Compoziie chimic: tanin, zaharuri, rezine, ulei volatil. Se folosesc fructele sau
frunzele.
Toxicitate: intern produce iritaii gastro-intestinale, colici, com i moartea.
Proprieti: pe piele produce iritaii i ulceraii. Se poate folosi cu mare atenie la
dispariia negilor.
Preparare:
2 lingurie de frunze mrunite sau de fructe se vor mruni i se vor pune la 250 ml de
ap. Se vor fierbe timp de 15 minute i se strecoar. Se folosete la tratarea negilor sub
pansament, care se va ine n funcie de toleran.
Se folosete la: cheratozele pielii, negi
CHIMEN
Carum carvi Fam. Umbelliferae
Denumiri populare: secrea.
n tradiia popular: decoctul i ceaiul din semine se ddea copiilor mici bolnavi de
mtrice. Se mai splau cu el pe cap contra bubelor, iar fetele din unele sate se splau cu
zeam de chimen cldu, ca s se fac frumoase, s aib faa curat. Peste tot se pune
n uic pentru poft de mncare. Se lua contra durerilor de stomac. Chimenul fiert n
lapte sau ap se lua pentru bolile inimii. Ceaiul din chimen cu iarb crea se ddea ca
ntritor celor slbii de boal. Se mai folosea la rceli sau pentru boli femeieti cu
trandafir alb i mlin alb.
Femeile care aveau copii mici mncau sup de chimin, ca s aib lapte mai mult.
Compoziia chimic: ulei volatil n care predomin carvona 86%
Aciune farmaceutic: stimulent al secreiilor gastrice, carminativ, galactagog, regleaz
funciile stomacului, crete diureza, antiinflamator intestinal, antiseptic gastric i
intestinal, antispastic, diuretic, galactagog, stimulent, fluidific secreiile bronhice.
Regleaz menstruaia.
Page 345 of 1147
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: anorexie, balonri intestinale, bronite, colici

gastrice i intestinale, dismenoree, enterocolite, mrete cantitatea de lapte la mamele
care alpteaz, reglarea menstruaiei, tulburri intestinale, viermi intestinali.
Preparare: o linguri i jumtate de semine mrunite se vor pune la 250 ml ap
clocotit. Se acopere pentru 10 minute apoi se va strecura. Se va bea n trei reprize dup
mesele principale. Este bine ca s se macine smna cu rnia de cafea, chiar nainte
de a se pune n ap clocotit i se va mcina doar ct se folosete o dat.
-Cataplasme cu semine fierte i amestecate cu smntn se aplic pe snii inflamai i
umflai, sau pe umflturi. Se aplic foarte calde.
-Praf de semine obinut cu rnia de cafea se amestec cu puin ap i se poate folosi
la hemoroizi, oprirea laptelui, etc.
CICOARE
Cichorium intybus Fam Compositae
n tradiia popular: frunzele crude se puneau, pe rni i tieturi, ca i petalele florilor,
uneori plmdite n undelemn. Decoctul florilor se folosea contra afeciunilor oculare,
iar ceaiul contra durerilor abdominale, contra durerilor de dini, pentru calmarea
durerilor canceroase i scderea tensiunii arteriale.
Din flori, amestecate cu trifoi rou se fcea un ceai pentru dureri de cap.
Pentru ficat i curirea stomacului se bea primvara sucul stors din frunzele fragede
amestecate cu zr.
Peste planta nflorit se turna ap fierbinte i se punea deasupra stomacului ca s
liniteasc durerile.
Rdcina de cicoare se folosea la durere de inim. Se pisa i se fierbea n ap sau rachiu
i se bea.
Compoziie chimic: rdcina conine inulin, cicorin, colin, un principiu amar de
natur triterpenic (lectrecina), tanin, acid cicoric, acizi aminai, amidon, materii dulci,
protide, sruri minerale, etc. Aceleai principii se regsesc i n restul plantei ns n mai
mic msur. Rezine n rdcin i inulin. Vitaminele: B, C, K, P.
Proprieti: datorit principiilor amare, insulinei i colinei au proprieti eupeptic-amare
i colagoge, n timp ce uleiul volatil i rezinele sunt rspunztoare de aciunea uor
diuretic i laxativ, stimuleaz funcia ficatului i rinichilor, ajut la digestie datorit
principiului amar, red pofta de mncare. Taninul ajut ca astringent, dezinfectant,
cicatrizant. Are i un uor efect antibiotic. Este deosebit de activ ca diuretic. Mrete
cantitatea de bil i o fluidific (efect hidrocoleretic). Este un purificator al sngelui.
Este un component major al ceaiului depurativ, iar rdcina al pulberii laxativpurgative.
Este un tonic general.
Mod de preparare i administrare:
-Frunzele n salate, singure sau amestecate cu altele mai puin amare la toate
afeciunile..
-2 lingurie de frunze i flori se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15
minute, apoi se strecoar i se pot consuma 2-3 cni pe zi, mai ales n constipaie.
-Decoct din rdcin- 2 lingurie mrunite se vor pune la 250 ml ap. Se va fierbe apoi
10 minute. Se strecoar. Se consum 2-3 cni pe zi, nainte de mese.
-Salat cu lmie, sare i usturoi.
-Suc 50-250 ml pe zi.
Page 346 of 1147
-Sirop de cicoare -pentru copii i pentru sugari:

suc de cicoare i zahr. Ambele n pri egale se las s fiarb pn la consistena unui
sirop. O linguri de 2-3 ori pe zi.
Rdcina de cicoare poate fi folosit ca nlocuitor de cafea. Se prjesc rdcinile, se fac
praf i se folosete n loc de cafea. Se poate folosi perioade lungi chiar ani de zile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, anemie, anorexie, aritmii cardiace cu
iritabilitate sau dureri. Artritism, astenie, atonie gastric i digestiv, calculi biliari i
renali, colici hepatice, congestie hepatic i splenic, constipaie, depresie, dermatoze,
dischinezie biliar hipoton, diabet (calmeaz setea), dureri de cap, furunculoze, gut,
hepatite cronice i acute, hidropizie, icter, infecii urinare, insuficien biliar, litiaz,
oboseal cronic, paludism, parazitoze intestinale, rni, reumatism cronic degenerativ,
tieturi (planta proaspt)
CIMBRIOR
Tymus vulgaris Fam. Labiate
Denumiri populare: cimbrior, cimbru-grecesc, cimbru-adevrat, cimbru-bun, cimbru de
grdin, cimbru-mirositor, iarba-cucului, iarb de lmioar, lmioar, lmi.
n tradiia popular: decoctul ori planta plmdit n rachiu se inea n gur contra
durerilor de dini. Se mai lua la boli de stomac.
Pe rni se punea cimbru cu frunze cu tot i se turna peste el ap cald cteva minute.
Se spune c tulpinile florifere sunt cele mai bune la paralizie, i la boli venerice.
Compoziie chimic: substane amare: serpilin, ulei eteric (timol, cineol, carvacrol,),
hidrocarburi terpenice (cimen, pimen, felandren, terpine, cariohilen, cardinen, mircen,
terpinolen) saponine, compui oxigenai, alcooli, ulei gras, glicozizi flavonici, acizii
cafeic i rozmarinic, tanin.
Aciune farmaceutic: antiseptic intestinal, coleretic, colagog, stomahic, expectorant,
antiseptic al cilor respiratorii, amelioreaz funciile ficatului i rinichilor, antihelmitic,
reduce spasmele intestinale, fiind i antiseptic intestinal. Extern; antiinfecios,
antiseptic, antibacterian, calmant al sistemului nervos central (bi).
Intr n compoziia ceaiurilor: antiasmatic, antidiareic i pentru gargar.
Preparare: - 1-2 lingurie de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi
pentru 10 minute dup care se va consuma n trei reprize de preferat naintea meselor
principale.
-2-3 lingurie se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute apoi se
strecoar. Se va folosi 3-4 linguri nainte de fiecare mas.
Extern- 100 g de plant mrunit se va pune n 5 litri de ap clocotit. Se va lsa apoi
s stea acoperit timp de 15 minute dup care se strecoar direct n cada de baie. Se va
sta n cad timp de minimum 20 minute.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni pulmonare, afeciuni
renale, afte, ameeli, anemie, anorexie, arsuri, astm, balonri, bronite acute sau cronice,
contracii nervoase ale stomacului i intestinelor, diaree, dispepsie, dureri de dini,
dureri reumatice, dureri sciatice, eczeme infectate, enterite, enterocolite, eroziuni
bucale, fermentaii intestinale, ficat (stimulent), grea, gut, hemoragii, infecii
intestinale, inflamaii ganglionare, inflamaii mamelonare, iritaii cutanate, leucoree
(mai ales funcional), migrene, nevralgii, pemfigus bucal, plgi infectate sau purulente,
rgueal, rni, reumatism, ten seboreic sau actinic, tuse n special convulsiv, ulceraii
ale pielii, viermi intestinali.
Page 347 of 1147
Notm tocmai la sfrit pentru a fi reinut c aceast plant administrat sub orice form
poate s distrug stafilococul i streptococul i din aceast cauz este foarte util n
toate infeciile cu aceti microbi. Nu are nici un efect secundar. Se poate administra fr
nici o team chiar i copiilor mici sau femeilor gravide, chiar perioade foarte lungi de
timp, mai ales n afeciunile foarte grave pe care le dau aceti microbi.
Atenie! Nu se supradozeaz deoarece poate produce tulburri gastro- intestinale,
excitaii nervoase urmate de depresie i ncordare motorie.
Contraindicaii: gastrite, enterite, esofagite, insuficien pancreatic.
CIMBRU DE GRDIN
Satureja hortensis Fam Labiatae
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra durerilor de dini i de stomac.
Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere se lua contra durerilor de piept, iar cu resturile se
fceau oblojeli.
Ceaiul din frunze se lua contra anemiei.
Compoziia chimic a prilor aeriene: ulei eteric 2% format din timol, carvocrol,
hidrocarburi terpenice (p-cimen, alfa- pimen, beta- pimen, camfen, gama- terpine,
miscen, terpiden, beta- felandren, alfa- felandren, geraniol, codinen, etc), compui
oxigenai, linolol, nerol, citronel, terpen, acetat de geraniel, tujon. Conine de
asemenea ulei gras (acid linoleic 54-62%, acid linoleic 13,3 %, oleic 7-8 % i linolic
13-14%)
Proprieti: antiseptic antiinfecios, antibacterian, calmant. Stimuleaz evacuarea att a
toxinelor ct i a secreiilor interne fiind util chiar n amenoree. Ajut la expulzarea
ftului n timpul naterii. Tonic de excepie nvioreaz ntreg organismul i-l
revigoreaz. Distruge stafilococul i streptococii. Ajut chiar i celor care au cancer n
diferite localizri. Carminativ, antiseptic, expectorant i astringent.
-2 lingurie de plant mrunit se toarn n 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 15
minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Decoct din 2 linguri de plant fiart timp de 5 minute, apoi strecurat se va folosi extern
la splturi vaginale sau gargar, comprese pe ochi, rni, etc.
-Tinctur- se va putea face din 50 g de plant mrunit, pus ntr-o sticl cu capac
ermetic. Peste ea se va pune alcool alimentar de 70. Se nchide ermetic i se pstreaz
15 zile, timp n care se agit de mai multe ori pe zi. Se strecoar dup acest timp. Se va
lua cte 10 picturi- 1 linguri de 3 ori pe zi, cu 15 minute nainte de mesele principale.
Se poate face i cu spirt medicinal n cazul n care se folosete extern. Se folosete mai
ales la paralizii, scleroz, sau chiar diferite rni.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: aerofagie, albirea dinilor (se albesc dac se
amestec praf de cimbru cu praf de crbune i se freac dinii de 3 ori pe zi), alcoolism
(n special tinctura dar i infuzia.), angoas, anemie, anorexie, apoplexie, astenii, astm,
atrofie muscular, balonri, bi pentru revigorare i linitire, beie ( se bea un ceai cu
miere mult pentru trezirea din beie), bronite, candidoze, cderea prului, celulit,
cistit, colit, constipaie, depresie, dureri ovariene, dureri reumatice, dureri sciatice,
emfizem pulmonar, enterocolite, entorse, epilepsie, febr, fermentaii intestinale, ficat
(diverse afeciuni la ficat la care se cere o evacuare a coninutului biliar mai rapid i
totodat un puternic antibiotic- este un antibiotic natural care nu d nici o reacie
advers) grip, halen, impoten, infecii urinare, nepturi de insecte (se freac locul
Page 348 of 1147
cu planta proaspt, dup ce s-a scos acul), leucoree, menstre dureroase, natere (ajut
la expulzarea mai rapid a ftului), nevralgii diverse att intern ct i extern, nevroze,
nervozitate, oboseal cronic, paralizii, parazitoze intestinale, pediculoz, piodermite,
pleurezie, rceli, rgueli, rni, rinit, rino-sinuzit, scabie (splturi la rni), scleroz n
plci (frecii coloan), ten seboreic, tulburri menstruale, tuse astmtic, tuse convulsiv,
tuse spastic, ulceraii purulente inflamate.
A nu se uita faptul c distruge stafilococul i streptococul, fr nici un efect secundar
nedorit, dar i muli ali parazii.
Aceast plant este denumit antibioticul sracului, pentru c are n componena sa
thimol care este un foarte bun antibiotic.
Combate infeciile intestinale, inflamaiile i poate fi folosit cu mare succes n mult mai
multe afeciuni, dect cele menionate.
Se folosete de asemenea la diferite preparate culinare pentru aroma sa, n fripturi,
salate, etc.
CIREAA.
Cerasus vulgaris
Compoziie chimic: vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E, mineralele: fier,
calciu, fosfor, clor, sulf, magneziu, potasiu. Oligoelemente- zinc, cupru, mangan, cobalt.
Zahr sub form de levuloz care poate fi asimilat i de ctre diabetici.
Proprieti: este fructul care poate fi consumat i de diabetici sau de ctre cei care
doresc s slbeasc, pentru c- amgete foamea- dar totodat remineralizeaz
organismul. Este un energizant fizic i psihic. ntrete imunitatea corpului este
antiinfecios, sedativ nervos, regleaz funciile stomacului i ficatului. Se crede c cei
care consum zilnic o lun de zile suc de ciree sau ciree n cantitate mai mare
ntineresc. Nu se va face ns n exces. Regenereaz celulele.
Fluidific sngele. Depurativ puternic, detoxifiant, antiinfecios, rcoritor,
reglementator hepatic sau digestiv, antireumatismal, laxativ.
Se indic n: afeciuni biliare sau renale, artrite, astenie fizic i psihic, ateroscleroz,
boli de ficat, btrnee, boli psihice, boli nervoase, boli renale, cancer, cistite, colite de
fermentaie, colesterol n exces, constipaie, crize migrenoase, demineralizare, depresii,
diaree, dismenoree, gut, hipertensiune, ntrzierea creterii la copii, litiaze de orice
localizare, nefropatii, obezitate, pielite, pletor, reumatism, senectute, stri de slbire a
imunitii, varice.
Preparare:
-suc de fruct ct mai mult zilnic sau fructe sub form de cur cu minimum 500 g zilnic.
-1-3 zile n care se mnnc numai ciree fr nimic altceva, este cura de dezintoxicare
cea mai bun nlesnind eliminarea deeurilor din organism i a toxinelor.
-Plasture cu cirea strivit pe frunte n migrene.
-Compot, sirop, dulcea n dispepsii.
-Ulei extras din smbure este foarte util n algiile reumatismale, dispariia petelor,
negilor, etc.
-Cozi de ciree sau frunze fierte timp de 15 minute 2 lingurie mrunite la 250 ml ap.
Se consum 3 cni pe zi pentru afeciunile renale sau litiaze.
CIUBOICA CUCULUI
Primula officinalis
Fam Primulaceea
Page 349 of 1147
Denumiri populare: aglic, agli, anghelin, calce, cinci clopoei, ciuboic mic,
ciubotele cucului, oglici, talpa gtei, a caprei, a oii, a vacii, urechiua ursului,
etc.
n tradiia popular: ceaiul din flori se lua contra durerilor de cap. Cu decoct se splau
contra durerilor de ochi. i umflturile se splau cu fiertur iar plantele se puneau n
legturi. Cu floare de ciuboic i flori de soc se fcea ceai pentru astm. Pisat cu ap se
bea contra frigurilor. Infuzia de floare amestecat cu rdcin de topora de pdure, se
bea ca leac pentru febr tifoid, catare, dureri de piept, astm, tuberculoz, iar seva din
rdcinile pisate se lua contra frigurilor. Rdcina se fierbea i din decoct se lua cte 3
ceti pe zi, contra bolilor de rinichi, n special a calculilor renali.
Compoziie chimic: rdcina i flori saponozid triterpenice 5-10%, (acid primulic,
primulozida), heterozide ca: primverina (primverozid) i primulavrozid, ulei volatil
0,10- 0,25, amidon, enzime, o substan iritant. Acidul primulic prin hidroliz d un
aglicon de natur terpenic, numit primulagenin A. Primulaverozida i primverozid,
aglicon, derivai ai acidului salicilic, imprimnd mirosul specific. Vitamina C :i
flavonozide.
Aciune farmaceutic: fluidific secreiile bronhice, emolient, expectorant, antispastic,
sedativ, sudorific, decongestionant, cicatrizant, hemostatic, regleaz i cur sistemul
venos. Are rol dilatator pentru vene. La unele persoane pot apare reacii de intoleran
manifestate prin alergii.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa timp de
15 minute acoperit apoi se va consuma de 3 ori pe zi cte o can.
-Decoct din 1 linguri de rdcin care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
Extern se va folosi cantitatea dubl de plant.
Vin- recomandat mai ales pentru afeciunile inimii i venelor ca i pentru defectele de
circulaie ale sngelui. Se va cuta un vin de bun calitate, preferabil din struguri care
nu au fost stropii cu chimicale. Se va prefera vinul alb dulce. Se vor pune la 1 litru de
vin 4 linguri de flori mrunite. Este preferabil s se foloseasc flori proaspete, caz n
care se vor pune 5-6 linguri de flori mrunite. Se las timp de 8 zile agitnd des. Se
strecoar apoi. Se complecteaz pn la un litru cu vin. Se poate ca odat cu florile s se
pun i 2 linguri de rdcin de ptrunjel tocat mrunt, caz n care este mult mai
eficient. Se va lua cte o lingur cu 30 de minute nainte de mese de 3 ori pe zi n cure
de lung durat.
-Sirop din rdcin- se macin fin cu rnia de cafea rdcini uscate sau proaspete. Se
va umple un borcan cam de 1\3 cu praf. Se pune peste acesta miere poliflor, pn se
umple borcanul. Se amestec bine zilnic. Se ine nchis la temperatura camerei. Dup 4
sptmni se poate administra fr a se mai strecura n ceaiuri nainte de a se da se
poate pune i puin bicarbonat de sodiu alimentar nainte de administrare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale sau vezicale, afte, ameeal,
apoplexie, ascit, boli de piept i gt, bronite, calculi vezicali sau biliari, cefalee,
contracii de natur nervoas, astenii, contuzii, depresii, dureri de cap, dureri de ochi,
echimoze, friguri, febr, ganglioni inflamai, grip, guturai, hidropizie, inflamarea cilor
respiratorii, insomnie, isterie, laringit, litiaz urinar, inflamaii ale miocardului (vin),
migrene, nervozitate, nevralgii, plgi, pneumonie, rceal, reumatism, rinite, rino-
Page 350 of 1147
sinuzite, tuse de orice etiologie, tulburri gastro- intestinale, ulceraii, umflturi, varice
(regleaz i cur circulaia venoas), vrsturi, vertij.
CIULINUL.
Carduus nutans
Fam. Compositae.
n scopuri terapeutice se utilizeaz prile aeriene recoltate n timpul nfloririi.
Compoziie chimic: aminoacizi, derivai orto- dihidroxifenolici, flavonoide i
antocianozide.
Activitate farmacologic: hepatoprotector datorit prezenei aminoacizilor i
flavonozidelor. n urma cercetrilor de laborator efectuate i clinice la IMF Bucureti
plecnd de la extrasul de ciulin , prepar produsul Hepatocor S cu aciune hepatoprotectoare comparabil cu a produsului strin Legalon.
Preparare:
-2 lingurie de flori sau plant nflorit mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
Se folosete la: afeciunile ficatului i pentru refacerea sa.
CIUMFAIE
Datura stramonium
Fam. Solanacee.
Denumiri populare: bolundare, buruian bolund, buruian de capul cnelui, ciumhaie,
ciumfaia cucului, ciuma fetei, durhan, laur, laur porcesc, mr ghimpos, mtrguna
gunoiului, nebuneal, ttur, turbar, etc.
n tradiia popular: frunzele crude, dar mai ales plite n foc, se puneau pe rni i
tieturi, ca s trag puroiul.
Apa de pe frunze se folosea contra durerilor de ochi.
Cu decoctul frunzelor se splau umflturile, iar cu ele se fceau oblojeli.
Se fierbeau i se puneau n oblojeli la dureri de gt.
Se mai folosea contra durerilor de picioare, ale reumatismului. Seminele se puneau n
rachiu de drojdie, cu care se frecau bolnavii i apoi se pripeau la soare sau pe lng
foc.
n alte zone se fceau bi sau splturi tot pentru reumatism.
Dozat cu grij se folosea intern. Se puneau semine. Se pisau sau frunze pisate cu ap,
ori smn pisat sau rdcin, puse n rachiu.
n inutul Botoanilor, pentru diaree cu snge, se lua o mciulie, care are mai multe
desprituri cu semine negre, se lua smna dintr-o despritur, se ardea, se fcea praf
care se mprea n 9 pri, din care 8 se aruncau, iar cea rmas se mprea n trei,
lundu-se n trei diminei cu puin rachiu. Plmdit n alcool, se ntrebuina contra
herniei. Din prile aeriene se fceau bi n ascit. Se mai folosea pentru combaterea
artritei i astmului bronhic.
Ceaiul din frunze de laur, cu frunze de mesteacn, afin i traista ciobanului, se folosea la
diabet, lundu-se de 3 ori pe zi, nainte de mncare.
Compoziia chimic: conine alcaloizii daturin cu hiosciamin, atropin i
scopolamin, leucin, acizii aspartic, cisteic, glutamic, (enzime, acizi organici- oxalic,
malic, citric, fumaric, succinic, aconitic, lactic), ulei eteric, sruri minerale, etc.
Proprieti: frunzele i seminele sunt antiasmatice, antimalarice, antiinflamatoare,
antispastice mai ales n afeciunile gastrice.
Page 351 of 1147
Datorit scopolaminei n cantitate mic are i o aciune calmant asupra sistemului

nervos central.
Se mai citeaz rezultatele deosebite obinute n boala Parkinson.
-Pulbere din frunze: se va lua doar cntrit farmaceutic cte 0,5 g din 4 n 4 ore.
-Decoct din 0,5 g frunze uscate i mrunite fierte pentru 10 minute n 250 ml ap. Se
strecoar. Aceast cantitate se va consuma n 24 ore.
-igri din frunze: n combinaie cu frunze de tutun (la o igare nu se va pune mai mult
de 0,5 g de frunze de ciumfaie (sunt la farmacie igri antiasmatice).
Toxicitate: toate prile plantei sunt otrvitoare pentru om. Semnele intoxicaiei sunt n
ordinea urmtoare: halucinaii, vom, tulburri de vedere, accelerarea pulsului,
accelerarea respiraiei, febr n general mare, urmate de paralizie i moarte.
Se pot folosi doar sub supraveghere medicale i se respect dozele.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastro-intestinale, astm, bube, dureri de
gt, dureri de ochi, dureri de picioare, nervozitate, parazii intestinali,(clisme), rni,
reumatism, tieturi.
Contraindicaii: nu se supradozeaz deoarece poate produce dereglri stomacale sau
chiar intoxicaie. n cazul intoxicaiei se va administra crbune medicinal, sub form de
praf luat cu linguria. n lips se poate lua lapte ct mai mult care se va bea. Se poate
consuma cldu.
COACZ NEGRU
Ribes nigrum
Fam. Saxifragaceae.
Denumiri populare: agri-negru, coacz-neagr, pomioar-neagr, smordin, smordinneagr, strugurei-negri, struguri-negri.
n tradiia popular: se prepar siropuri, lichioruri i un vin negru tonic. Frunzele sunt
folosite pentru ceai.
Compoziie chimic- fructe: zaharuri 9,5%, acizi organici, citric, malic, a. 2,1%,
proteine 0,9%, calciu, fier, fosfor, potasiu 316 mg\100g, sodiu 2,8 mg\100g, zinc, cupru,
fluor, caroten, vitaminele B1, B2, C (mai bogat ca portocalele de 3-4 ori sau chiar dect
lmia ( 150 mg\100 g), PP, B6, antocianozide, flavonoide.
Frunzele conin: taninuri, rutozid, vitamina C, sruri de potasiu, ulei volatil 0,2%.
Proprieti: frunzele au aciune diuretic, iar fructele aperitiv, digestiv, tonic, rcoritor,
laxativ, diuretic, astringent, depurativ, hemostatic. Elimin acidul uric n exces i
purinele, hipotensor. Sinergismul dintre vitamina C i antocianozide le comunic
proprietatea de a preveni accidentele vasculare i a mrii acuitatea vizual.
Frunzele sunt antireumatismale renumite.
Preparare:
-2 lingurie de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 4-5 cni pe zi.
-Praf din plant uscat obinut cu rnia de cafea. Se va lua un vrf de cuit care se va
ine sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu puin ap. Tot acest praf se
poate pune i pe rnile care zemuiesc.
-Extern se va putea folosi i o infuzie mai concentrat cu cantitate dubl de plant.
-Tinctur- se va folosi la prepararea tincturii praf de plant. Se pune 50 g de praf
mpreun cu 250 ml alcool alimentar de 70. Dup 15 zile se filtreaz. Zilnic se va lua
Page 352 of 1147
cte o linguri de tinctur diluat n ap. Extern se va folosi tinctura diluat cu ap n

proporii diferite n funcie de sensibilitatea fiecruia local.
-Unguent- se va amesteca o parte de praf de plant cu unt care a fost n prealabil fiert i
i s-a nlturat spuma i depunerile de la fund. Se va folosi n strat subire aplicat 1-2 ori
pe zi pe locurile afectate.
-Lichior de coacze negre: 1 kg de bobe foarte coapte, 2 g de scorioar i 12 g de
cuioare. Lsm totul s se macereze o lun n 3 litri de uic mpreun cu 750 g de
zahr. Recipientul l agitm n fiecare zi. Apoi zdrobim fructele i strecurm printr-o
pnz, storcnd-o. Filtrm i turnm n sticle.
-Vin din coacze. Lsm s se macereze boabele 3 zile n vin rou. Apoi strecurm
printr-o sit i amestecm cu un sirop de zahr la cald.
-Crem de coacze- se pun boabele uscate ntr-o sticl, alternnd cu straturi de zahr
pudr. Astupm sticla i lsm s se macereze mai multe luni. Cltinnd sticla din cnd
n cnd. Coninutul se filtreaz i rezult un lichior cu o arom delicioas. Trebuie s
socotim 5-6 sticle pline cu boabe pentru a obine o sticl de crem. Prin distilarea
fructelor se obine un alcool de foarte bun calitate.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: accidente vasculare (preventiv) se consum fructe
n cure de ct mai lung durat. Acrocianoz, afeciuni inflamatorii ale tubului digestiv
i urinar. Afeciuni oculare cu diminuarea vederii- se consum fructe sub orice form.
Angine, ateroscleroz (cur venele i arterele), boli pulmonare, calculi renali- elimin
acidul oxalic i alcalinizeaz urina, colesterol n exces, crpturi ale pielii, edeme
cardio-renale, fisuri ale pielii, furuncule, gut (elimin acidul uric i purinele),
hipertensiune, laringite, menopauz, osteoporoz (ajut la formarea oaselor i la
pstrarea masei osoase), infecie urinar, nepturi de insecte, panariiu, parazii
intestinali, prostatit, reumatism cronic, tieturi, tuse, varice.
Mugurii: -Se vor folosi muguri zdrobii sau sfrmai- 2 lingurie care se vor pune la
250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15 minute apoi se strecoar. Se pot consuma 34 cni pe zi. Se pot lua chiar n cure de lung durat.
-Praf din muguri uscai se vor lua cte un vrf de cuit de 3 ori pe zi. Se pune sub limb
de 3 ori. Se ine apoi timp de 10 minute, dup care se nghit eventual cu ap.
-Tinctur- 50 g de muguri zdrobii se pun mpreun cu 250 ml alcool alimentar de 70.
Se in 15 zile agitnd des. Se strecoar i se va lua de 3 ori pe zi cte 10 picturi- 1
linguri.
- Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: conjunctivit- comprese cu infuzie bine filtrat
se poate picura i n ochi de 2-3 ori pe zi, episclerit, hipertensiune arterial, impoten,
insuficien urinar, prurigo, psoriazis, urticarie- infuzie sau tinctur diluat i apoi se
va pune i puin oet.
Fructele.
-Fructe proaspete se consum de 3 ori pe zi nainte de mese cte 300 g o perioad mai
lung. Pentru a le avea aceast perioad fructele se pot pstra la congelator, fr s-i
piard proprietile, cu toate c unele din vitamine se distrug.
-Suc de fructe obinut cu storctorul de fructe. Se vor consuma de 3 ori pe zi cte 100
ml . La fel este bine s se in o cur cu acest suc ct mai lung.
-Fructe uscate- se macin cu rnia de cafea. Se va lua o linguri de praf i se pune la
250 ml ap. Se fierbe apoi timp de 10 minute, dup care se strecoar. Se pot folosi 3-4
cni pe zi, perioade mai lungi de timp.
Page 353 of 1147
-Praf obinut cu rnia de cafea care se cerne apoi cu o sit fin. Se va pune un vrf de
cuit sub limb pentru 10 minute, dup care se va nghii.
-Tinctur- 50 g de praf de fructe se vor pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine
apoi timp de 15 zile. Se strecoar. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi diluat cu
puin ap.
-Sirop- se poate face din suc sau din decoct de coacze mai concentrat la care se va
aduga apoi zahr. Se strecoar i se fierbe apoi la consistena unui sirop. Se va pune i
puin suc de lmie. Se poate pune apoi n sticle nchise. Se va putea folosi cte o
linguri diluat de 3-4 ori pe zi cu 250 ml ap. Se poate i din fructe obine ca orice
sirop din fructe.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bucale, amigdalite, ameeal, anemie,
angine, artroze, astenie, avitaminoze, bolile coloanei, boli renale, bronite, calculoz
urinar sau renal, cancer, constipaie, convalescen, cretere (ajut la formarea
oaselor), dureri de gt, faringit, gingivite, gripe, gut (elimin acidul uric i purinele),
guturai, hepatite virale, incapacitate de concentrare, infecii n general, icter, inflamaiile
aparatului digestiv i urinar, nepturi de insecte, laringite, menopauz, meteorism,
migrene, nefrite cronice, nevroze, obezitate, osteoporoz, oboseal cronic, ochi
fructele proaspete mresc acuitatea vizual), paradontoz, pneumonii, rceli, rgueal,
splin (activeaz secreia i activitatea ei), somnolen, stomatit, surmenaj, TBC
pulmonar, tulburri glandulare la pubertate, tuse, ulcer cronic.
COACZ ROU
Ribes rubrum
Fam Saxifragaceae
n tradiia popular: coaczele se folosesc pentru compoturi, dulcea, siropuri,
marmelad, prjituri. Se mai punea la fermentat i se prepara un vin tonic.
Compoziie chimic: ap 88-93%, protide, acizii malic, citric, tartric 2%, hidrai de
carbon, substane minerale sub form de sruri care pot fi influenate de sol, natriu,
potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele A, B1, B2, B6, C, PP.
Proprieti: coaczele consumate nainte de mas sunt tonice (aperitive) iar dac se vor
consuma dup mese sunt stomahice, lucru ce le determin s fie foarte utile n atonii
gastrice. Se mai remarc i ca laxative dar i ca remineralizante. De asemenea pot
produce diurez cu mult eliminare de acid uric, ceea ce la face foarte utile n gut,
litiaze urice i boli reumatismale sau chiar cardiace i renale, sau n toate cazurile n
care s-a acumulat o cantitate prea mare de toxine n organism. Sunt utile n inflamaiile
urinare tocmai pentru c favorizeaz diureza dar i datorit faptului c au un principiu
activ care poate s distrug o serie de bacterii. Prin diureza care o produc pot s ajute la
dezintoxicare lucru foarte util n artroze, reumatism, gut, etc.
Mai pot de asemenea s stimuleze funcia hepatic. De asemenea se poate sub form de
vin s ajute la ridicarea tensiuni arteriale.
Se pot consuma fructe crude n orice cantitate. Este foarte bine ns s se fac o cur de
minimum 20 de zile. Cei care au greutate mai mare pot s consume cantiti de pn la
300-500 g o dat i pot s fac acest lucru de 3 ori pe zi. n cantiti mai mici este
remineralizant, tonic.
Suc de fructe se poate consuma cte 20-50 ml o dat i se poate face acest lucru de 3-4
ori pe zi n cure de lung durat.
Page 354 of 1147
Jeleu de coacze -(posed aceleai virtui cu sucul); stoarcem sucul coaczelor i l

punem la foc domol, mpreun cu zahrul (n greutate egal) Dup ce ncepe s fiarb
se cur spuma din 5 n 5 minute. l punem n vase, cnd devine suficient de consistent.
Amestecm jeleul adugnd 100 g de zmeur la 1 kg de coacze roii.
Vin. La 1 kg de fructe se pune 1,5 kg de zahr i 5 litri de ap fiart i rcit. Se mai
poate aduga 20 g de drojdie de bere ca s se grbeasc fermentaia. Se va pune pentru
fermentare un dop prin care este trecut un furtun de cauciuc care la un capt i se va
ataa un borcan cu ap. n borcan se va urmrii cnd s-a terminat fermentaia (5-6
sptmni) i se ia de pe drojdie cu ajutorul unui furtun de cauciuc. Se va pune ntr-un
vas pn sus umplut i pus dop. Se las 30 zile pentru o nou depunere cu dop ermetic
nchis. Se desface dup 30 zile i se trage cu grij n sticle care se nchid ermetic cu
dopuri care se vor parafina sau se va pune cear de albine topit la dop.
Fructelor rmase se vor aduga nc o dat zahr i ap i se vor pune din nou la
fermentat. Se va obine un vin de mas care spre deosebire de primul nu mai este
medicinal ci un vin care se poate consuma ca vin de mas.
Din drojdii prin distilare se obine uic.
-Praf de fructe uscate- se poate lua cte un vrf de cuit de 3 ori pe zi. Se ine sub limb
pentru 10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Se folosete mult i la prepararea de compoturi, siropuri, dulceuri, gemuri, etc, mult
apreciate nu numai de ctre gospodine ci i de copii care le consum cu plcere.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii, anorexie, artritism, astenie,
atonii biliare i vezicale (inclusiv digestive la orice nivel), avitaminoze, ciroz hepatic,
convalescen, dermatoze, (prin diurez), dischinezie biliar, hidropizie, hipotensiune
arterial, indigestii, inflamaiile cilor urinare, litiaze, obezitate, reumatism, slbiciune
(se poate da i vin), tulburri hepatice i splenice.
Dac dorii s slbii i ai ncercat diferite preparate fr efect ncercai i o cur cu
aceste fructe foarte plcute la gust i poate vei obine rezultatele dorite.
COADA CALULUI
Equisetum arvense
Fam. Equisetaceae.
n scopuri medicinale- se folosete doar partea aerian. Aici trebuie s spun c o putei
folosi pentru uz extern la orice tratament chiar dac o culegei dv., dar pentru uz intern
este bine s fie procurat de la magazinele de specialitate. Se confund foarte uor cu
barba ursului de Bahme- Equisetum palustre- cea care triete de regul pe lng ape.
Aceasta are 5 muchii cnd se secioneaz tulpina i este de talie mai mare. Este o plant
toxic care nu se poate folosi intern ca i coada calului (mic).
Denumiri populare: barba-sasului, barba-ursului, bota-calului, bota-cucului, brdior,
coad-goal, iarb de cositor, mnzoaic, nodic, opintici, prul-porcului, periaursului, iruli.
n tradiia popular: tulpinile fertile se foloseau fierte n ap contra diareei la copii. O
larg ntrebuinare aveau tulpinile sterile peste tot, decoctul se lua contra durerilor de
stomac, de rinichi, a diareei, a rcelilor, ndueli i boli de piept.
Pentru rceli se fceau i abureli, iar pentru plmni se fierbea n unele pri cu urzici
mrunte (Urtica Urens) i ptlagin. n Hunedoara, contra reumatismului, tulpinile fierte
se nveleau ntr-o crp i se aplicau bolnavului, calde ct se putea suporta, n locul
unde-l inea durerea.
Page 355 of 1147
Fiertura se ddea n ascit, dureri de ficat, boli de beic, leucoree i n constipaie.

Extern contra bubelor, pecingine, rni, tieturi, btturi, furunculoz, scrofuloz.
Intern se mai folosea la calmarea durerilor de stomac, n ulcer duodenal, n boli de
rinichi, pentru combaterea rcelilor, a bolilor de gt i a astmului bronhic, n tratamentul
tuberculozei i ca diuretic.
Compoziia chimic: planta conine acid salicilic 5-7%, din care 10-20% solubil,
saponozide de natur triterpenic, equisetonin 5%, gluteolin, izoquercitrin, alcaloizi
(unii dintre acetia considerai chiar avitamine), vitamina B1, flavonozide, fitosterine,
bioxid de siliciu, acid malic, oxalic, gliceride ale acizilor stearic, linoleic, linolic, oleic,
dimetil, sulfone, vitamina C, urme de ulei volatil, sruri de potasiu. Sporii conin acizi
cu lan lung alfa, omega- dicarboxilici prezeni n fraciunea lipidic.
Proprieti: antimicrobian, antiseptic, anti-inflamatore, diuretic, expectorant,
remineralizant, mrete rezistena celulelor i a esuturilor conjunctive, activeaz
circulaia. Remineralizant, diuretic, combate aciditatea crescut. Hemostatic,
expectorant, bronho-dilatatoar. Elimin toxinele din organism. Calmeaz durerile.
Reface perturbaiile care apar n circulaia sngelui, etc. Mineralizant n tuberculoz.
Intr n compoziia ceaiurilor: antireumatic i diuretic.
Mod de preparare:
-Praf de plant uscat obinut cu rnia de cafea. Din pulberea obinut se va lua un
vrf de cuit care se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite. Se poate
aduga acest praf la orice mncare.
-Tinctur- 50 g de praf se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp de
15 zile agitnd des la temperatura camerei. Se strecoar. Se va putea lua 10 picturi- 1
linguri de 3 ori pe zi diluat cu ap sau ceai.
Se va folosi tinctura nainte de mese cu 15-30 minute.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp de 15
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Extern pentru bi- se pun 100-200 g de plant la 5 litri de ap. Se vor fierbe apoi timp
de 20 minute i se vor strecura n cada de baie unde se va sta timp de 30 minute, la
temperatura corpului, preferabil este s se fac aceste bi zilnic.
-Pentru rni sau comprese se face un decoct din 3- 4 linguri de plant la 500 ml fiert
timp de 20 minute. Se strecoar. Cu plantele strecurate se poate aplica cataplasm i cu
ceaiul se pun comprese.
-Praful de plant se poate aplica direct pe rni, pentru oprirea hemoragiilor sau pe
ulcerele zemuinde.
-Cataplasme- plante oprite sau rmase de la ceaiurile de mai sus se pot aplica cu un
pansament pe locurile afectate.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aciditate gastric (praf sau decoct), afeciuni
renale, afte bucale, albuminurie, amenoree, amigdalite, anemie, alergie, artroze, boli de
inim, boli renale i vezicale, bronite cronice, cancer, chisturi, chist seboreic,
constipaie, contuzii, convalescen, decalcifieri, degerturi, depresii, dermatoze, diabet,
dismenoree, eczeme zemuinde, edeme, epitaxis, erizipel, eroziuni bucale, erupii
cutanate, ficat (pentru efectul de dezintoxicare), fistule, gingivite, gut, hemoragii,
hemoroizi, hepatite, hiperhidroz, incontinen urinar, inflamaia mucoasei bucale, a
bursitei sinoviale sau purulente, leziuni, lupus, mtrea, memorie, metroragii, micoze,
negi, nervozitate, neurodermite, oboseal, panariiu, pecingine, polipi, prurit, rni,
Page 356 of 1147
retenia apei, reumatism, sngerri gingivale, sngerri uterine, slbiciune general,

spasmofilie, stomatite, supuraii, TBC- pulmonar, tumori maligne, ulcere canceroase,
ulcer gastric, umflturi, varice, vnti, vergeturi.
Putem de fapt spune c planta se poate folosi la foarte multe alte afeciuni i c trebuie
ncercat un tratament cu ea.
n cazul n care dv. Culegei planta este foarte bine s fii foarte atent, mai ales dac
dorii s o folosii la tratamente interne, pentru c aceast plant seamn foarte bine cu
Barba ursului de bame care nu se poate folosi intern deoarece produce intoxicaii grave.
Cei cu alergii diverse ar trebui pe lng alte plante s aib n vedere i aceast plant
care le poate aduce ameliorarea sau chiar vindecarea afeciunii.
COADA RACULUI
Potentilla anserina
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: argentin, argindean, arginic, argintel, buboas, buruian de
scrnte, buruiana-junghiurilor, coada-dracului, forostoi, iarba-gtii, iarba-scrntiturii,
iolu, sclinti, scrntitoare de balt, scrnteal, troscot, vintricea, zolotnic.
n tradiia popular: n multe zone se folosea la rni, scrntituri.
n Munii Apuseni, frunzele se pisau n untur i aa se legau cu ele. Se mai folosea, tot
btut cu untur sau cu slnin la infectarea rnilor.
Ceaiul din tulpini florifere sau din frunze se lua contra durerilor de stomac, de pntece
i a frigurilor.
Se mai folosea contra eczemelor i la bi pentru ntrirea oaselor copiilor care nu puteau
sta n picioare.
Intern se mai folosea contra arsurilor de stomac.
Compoziie chimic: tanin 7-11% iar prile subterane 20%, substane amare, mucilagii,
ulei volatil, sruri minerale, flavonozide.
Aciune farmaceutic: datorit coninutului mare n tanin: astringent, favorizeaz
coagularea sngelui, fiind foarte util n hemoragii, aciune spasmolitic asupra
musculaturii netede fiind util n orice durere asigurat de ctre flavonoide, antiseptic
gastric i intestinal, mpiedic formarea de calculi, analgezic, hemostatic, antidiareic,
cicatrizant. Extern: antiseptic, cicatrizant, hemostatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni ginecologice de orice natur, anemie,
artrite, arsuri, calculoz renal, cancer uterin sau de colon (splturi i clisme de 2 ori
pe zi cu infuzie mai concentrat), colici gastrice, convalescen, diaree, dismenoree,
dureri abdominale, dureri menstruale, dureri stomacale, dureri uterine, eczeme,
enterocolite, friguri, gingivite, hemoragii de orice natur, hemoroizi, hipermenoree,
inflamaii gingivale, lcrimarea ochilor, leucoree, menstruaii abundente, osteoporoz,
parazii intestinali, spasme pilorice, reglarea menstrelor, ten seboreic, ulceraii cutanate
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap rece. Se fierbe timp
de 15 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi, preferabil dup
mese.
-Din rdcinile plantei 1 linguri se va pune la 250 ml ap i se fierbe apoi timp de 15
minute. Se strecoar. Se poate consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur 50 g de rdcin mrunit se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70 ntr-o
sticl ermetic nchis. Se ine apoi 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se
strecoar. Se va putea lua 10 picturi- 1 linguri de 3 ori pe zi.
Page 357 of 1147
Atenie- toate preparatele cu aceast plant nu se iau dect dup ce s-a mncat.
Extern se va putea folosi acelai tip de ceai sau se face cu cantitate dubl de plant la
splturi vaginale de exemplu sau hemoroizi.
COADA ORICELULUI
Achillea milefolium
Fam Compositae.
Denumiri populare: alunele, brdel, ciureic, coada-oareci, coada-oricelului, coadahrcelui, coada-hrului, crestea, crvalnic, garv, iarba-oilor, iarba-oarecelui, iarbstrnuttoare, sorocin, strnuttoare, a-forfotici.
n tradiia popular: aproape peste tot se folosea la tieturi i rni.
n unele zone se pisa planta, ori numai frunzele ei, se storcea seva pe ran sau tietur,
iar cu resturile se legau.
n alte pri, frunzele se pisau, se amestecau cu grsime i aa se puneau, ori se uscau,
se sfrmau i se presra praful.
Frunza pisat i amestecat cu rin se punea pe buboaie, ca s le grbeasc coacerea,
spargerea i vindecarea.
Tot cu el se tratau petele de pe fa, pecinginea.
Frunzele uscate i sfrmate se puneau ntre degetele de la picioare contra oprelilor, iar
crude i pisate pe btturi.
n amestec cu usturoi se fceau cu ele legturi contra durerilor de msele.
Ceaiul sau decoctul se folosea n multe pri contra bolilor de piept. Ceaiul din vrfurile
florale se lua contra tusei uneori n amestec cu cimbru i mueel cnd se lua i contra
astmului. Se mai fceau bi la dureri de picioare, amestecate cu flori de fn.
Peste tot se ntrebuina pentru bolile aparatului digestiv, dureri de stomac, colici
intestinale, diaree.
Pentru bolnavii cu ulcer se fierbeau frunzele de jos nu cele care creteau n sus pn
scdea apa la jumtate, iar apoi se lua de trei ori pe zi nainte de mesele principale cte
o ceac.
Compoziie chimic: ulei volatil de culoare albastr, chamazulen, proazulene, cineol,
borneol, pinen, limonen, cariofilen, thion-camfen, azulen, achilein, acid achileic, acizi
organici, formic, acetic, probionic, valerianic, alcooli: etilic, metilic, taninuri, colin,
substane antibiotice.
Aciune farmaceutic: proprietile majore ale produsului se datoreaz uleiului volatil i
proazulenelor- stomahic, tonic amare, bronhodilatator, antiseptic, expectorant, antiseptic
bronhic, inflamaii gastro-intestinale, dezinfectant i calmant gastric i intestinal,
hemostatic, stomahic, antiseptic i calmant al mucoasei anorectale, antispasmodic al
cilor biliare, bronhodilatator, diminueaz secreiile gastrice, carminativ, decongestiv
hemoroidal analgetic, antihelmitic.
Extern; efect calmant, antiinflamator i dezinfectant, regenereaz esuturile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni cardiace, afeciunea
mduvei spinrii, afeciuni stomacale, afeciuni vasculare, afte, alergie, alopecie,
anorexie, arsuri, astm, ateroscleroz, balonri abdominale, bolile aparatului urinar,
bronite, cancer genital, chisturi ovariene (este bine s se adauge i frunze de nuc),
cistite, colici gastrice, colici hepatice, constipaie, contuzii, degerturi, dischinezie
biliar, dismenoree, dureri menstruale, dureri renale, dureri de stomac, eczeme
zemuinde, enterocolite, enurezis, gastrite, fibroame uterine, fisuri mamelonare, gastrit,
Page 358 of 1147
gingivit, hemoragie, hemoroizi, hipermenoree, hipertensiune arterial, infeciile

aparatului urinar, inflamaiile aparatului urinar, leucoree, lipsa menstrelor, menopauz,
menstruaie neregulat, meteorism, metroanexit, oboseal, osteoporoz, panariiu,
parazii intestinali, pecingine, pete pe piele, plgi zemuinde sau infectate chiar
purulente, rinite, rino-sinuzite alergice, scabie, stimularea ficatului, stomatit, supuraii
externe, tenuri uscate, tulburri circulatorii, tuse, ulcer varicos, ulceraii diverse, ulcer
duodenal, vaginite, varice, viermi intestinali, vitiligo (planta proaspt se stoarce pe
petele albe i apoi se st la soare), vom. Remarcm c n cazul afeciunilor aparatului
ginecologic este una dintre cele mai eficiente plante. Intr n compoziia ceaiurilor:
gastric, contra colicilor, hepatic i laxativ antihemoroidal.
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute apoi se strecoar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe parcursul unei
zile.
Extern se va folosi cantitate dubl de plant.
Se poate prepara i tinctur.
CORIANDRU
Coriandrum sativum
Fam Umbelliferae.
Se folosesc seminele. Este o plant originar din Asia. La noi este numai cultivat.
n tradiia popular: fructele i uleiul extras din ele se folosea pentru condimentarea
alimentelor, n industria buturilor alcoolice i a parfumurilor.
Fructele se foloseau n boli de stomac i intestine.
Compoziie chimic: ulei volatil: d-linalol, geraniol, cineol, pinen, terpinen. Lipide,
amidon, pectine, substane minerale.
Aciune farmaceutic: carminativ, stomahic, carminativ, stimulent aromatic, bactericid,
fungicid, stimulator al secreiilor gastro-intestinale, antihelmintic, calmant gastrointestinal, slab antibacterian i micotic, spasmolitic. Tratamentele cu aceast plant vor
trebui s se ntind pe perioade lungi de timp, deoarece acioneaz de multe ori mai lent
ca alte plante sau alte tratamente. Totui la nivelul tubului digestiv are aciune foarte
puternic care se amplific n timpul tratamentului de durat.
Elimin gazele, sunt tonice pentru aparatul digestiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, anorexie, astenie nervoas, balonri,
bronite, colici intestinale, dischinezie biliar, dispepsii digestive, dureri abdominale,
gastrite hiperacide, helmintiaze, lactaie, nervi, reumatism, sinuzit, tulburri gastrice,
ulcer gastric, umflturi, viermi intestinali.
Intr n componena ceaiurilor contra colicilor pentru copii, gastric nr 2 i tonic aperitiv,
hepatic, laxativ, laxativ-antihemoroidal i a pulberii laxativ-purgative.
Preparare: o linguri de fructe zdrobite se pun n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se va bea fracionat n cursul unei zile. Se
poate consuma acest ceai mai multe zile la rnd.
-Se prjesc i se consum cte o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese cu 15 minute,
pentru reglarea digestiei.
-Antihelmintic- 20 g de fructe zdrobite se pun la 100 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute apoi se strecoar. Se bea dimineaa pe nemncate ntreaga cantitate.
Se va repeta acest lucru timp de 3 zile la rnd. Apoi 7 pauz i din nou 3 zile de
tratament. Se poate asocia i cu alte tratamente.
Page 359 of 1147
CORN
Cornus mas
Fam Cornaceae.
Se utilizeaz frunzele, scoara i fructele coapte.
n tradiia popular: lemnul este foarte cutat pentru cozi de unelte.
Fructele se consumau crude sau se foloseau uscate sau la diferite preparate (marmelad,
sirop, uic).
Frunzele, florile, fructele i coaja se foloseau pentru vopsit n galben, rou, cafeniu i
negru.
Aproape peste tot coarnele uscate erau folosite contra diareei i dizenteriei.
La copii contra crampelor se ddeau 9 coarne, pisate n ap dac erau mai mici i n
rachiu dac erau mai mari.
n alte pri cnd aveau diaree se fcea ceai din coji de nuc, pere i 9 coarne.
Coaja de corn se folosea contra glbinrii.
Frunzele de corn se fierbeau cu frunze de mlin, iar decoctul se lua contra limbricilor.
Compoziia chimic: fructele conin zaharuri 9%, acizi organici, substane tanoide,
substane minerale diverse, vitamina C, scoara are tanoizi.
Proprieti: toate prile plantei au proprieti astringente, pentru c toate conin tanin.
Sunt din aceast cauz i antidiareice, cicatrizante, dezinfectante. Frunzele se pot folosi
cu succes la tratarea ascarizilor.
Mod de preparare:
-2 lingurie de fructe se vor pune la 250 ml ap i se fierb timp de 15 minute. Se pot
consuma 3 cni pe zi.
-1 linguri de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute. Se strecoar. Se consum 2-3 ceaiuri n diareei sau alte afeciuni.
-4 linguri de coaj se pun la 1 litru de ap. Se fierb timp de 30 minute. Se strecoar. Se
poate folosi extern, fiind foarte eficient la splturi contra hemoroizilor.
-Tinctur (se poate face i din fructe proaspete) acestea se vor zdrobi (uscate sau
proaspete) 50 de g de fructe care se vor pune cu 250 ml alcool alimentar de 70 i se vor
ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar i se pun n
recipiente mici. Se vor lua 15 picturi- 20 de 3 ori pe zi diluate cu ap. Se poate lua
perioade lungi de timp.
-Tinctur din frunze sau coaj- se vor pune 50 g de plant mrunit cu 250 ml alcool
alimentar de 70. Se in tot 15 zile i apoi se strecoar. Se va lua 10-15 picturi de 3 ori
pe zi, diluate.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: boli de stomac, crampe stomacale, diaree,
eczeme, enterite, erizipel, gu, icter sau alte boli de ficat, miopie, parazii intestinali,
rectocolit ulcero- hemoragic, vitiligo.
CREIOARA
Alchemilla vulgaris
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: brumrel, brumrie, crerel, fin de in, plac, pleac, rotunjir,
umbra-muntelui, umbrarul-doamnei.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe bube, iar fierte n lapte se luau contra
durerilor de cap.
Page 360 of 1147
Compoziia chimic: tanin 6-8%, saponine i flavonoide cu structur particular, acid

elagic i luteic. Substane grase formate din acid stearic, palmitic. Fitosteroli, sruri
minerale.
Aciune farmaceutic: astringente, antidiareic, antiseptice, diuretice, antiinflamatorie.
Datorit taninului este antihemoragic i antidiareic. Se poate de asemenea folosi cu
mare succes n afeciunile ginecologice n care se dorete reducerea secreiilor ca de
exemplu n metroragii. Are puternice efecte stomahice reducnd aciditatea stomacal
lucru ce o face util i n afeciunile digestive. Se mai folosete la afeciunile bucale, sau
ajut femeilor care nu pot duce sarcina la capt. Se poate folosi i n diferite combinaii
de plante.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 1-2 cni pe zi.
-Praf din plant obinut cu rnia de cafea. Se va lua un vrf de cuit care se pune sub
limb. Se va ine apoi timp de 10 minute, dup care se nghite. Se face de 3 ori pe zi.
-Tinctur din 50 g de praf care se pune cu 250 ml alcool alimentar de 70 i se va ine
timp de 15 zile agitnd des. Se va ine nchis ermetic la temperatura camerei. Se
strecoar i se pune n recipiente mai mici. Se va lua de la 10 picturi pn la 1 linguri
de 3 ori pe zi, diluat cu puin ap.
-Unguent- se ia unt care se va pune la fiert. Se va arunca apoi spuma care se formeaz la
suprafa i de asemeni se va separa de depunerile de pe fund. Cu acest unt 1 parte i 1
parte praf de plant se pot face unguentele n mai multe feluri:
Se amestec n pri egale praf de plant cu unt pn la omogenizare.
Se pune la fiert pe baia de ap pentru 3 ore apoi se filtreaz. n ambele cazuri se unge
local de 2 ori n strat subire. Se poate folosi orice baz gras: untur de porc nesrat,
seu, vaselin, lanolin, etc.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: afeciuni genitale, afte, anemie, anorexie,
atonii musculare, cicatrizarea rnilor, diaree, diabet zaharat, dureri abdominale, dureri
de cap, enterocolit, fixarea sarcinii, fracturi, hemoragii uterine, hemoroizi,
hipermenoree, metroragie, dismenoree, laringite, leucoree, migren, nervozitate, otit,
plgi ulcerate, pregtirea interveniilor chirurgicale n sfera ORL, prurit vulvar, rni,
regurgitri, slbiciune muscular, scorbut, sni vetejii atoni, stomatite, tulburri
menstruale, ulcere varicoase, vergeturi.
CREUCA
Filipendula ulmaria
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: aglic, barba-caprei, bor, caprifoaie, pepenic, rcuor, nnic,
taul, teior.
n tradiia popular: rdcinile pisate i plmdite n rachiu se luau la hernie. Din florile
plantei frumos mirositoare se fcea ap de obraz, se punea ntr-o cldru cu pelin,
mlin i altele apoi spirt.
Compoziie chimic: ulei volatil, flavonoide, gaulterozid, spirein, hiperin, aldehid
salicilic, avicularin, spireozid, izeosalicin, vanilin, eliotropin, ceruri, taninuri,
substane minerale.
Aciune farmaceutic: datorit gaulterozidei i spireinei, ai cror agliconi sunt derivai
ai acidului salicilic, produsul are aciune antireumatismal, iar flavonoidele sunt
Page 361 of 1147
rspunztoare de aciunea lui diuretic, antiseptic, antimicrobian, antiinflamatoare,

cicatrizant, antireumatic, diuretic, astringent, diaforetic, tonic, sedativ.
15 minute apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni de ceai pe zi n cure chiar i de
lung durat, fr efecte secundare.
-3 lingurie de plant mrunit se pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp de 15 minute.
Se strecoar. Se pot consuma 2- 3 cni pe zi.
-Praf din plant obinut cu rnia de cafea. Se va pune o linguri de praf sub limb. Se
va ine timp de 10 minute, apoi se nghite cu puin ap.
-Tinctur- 50 g de plant mrunit se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se
astup bine recipientul. Se ine la cald sau la temperatura camerei timp de 15 zile. Se
filtreaz. Se va lua cte 1 linguri diluat n puin ap de 3 ori pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie (splturi sau frecii cu infuzie sau
tinctur), amigdalit (infuzie intern i extern decoct), arsuri- decoct, artrit (infuzii i
tincturi intern, iar extern se vor aplica comprese cu decoct. Ascit- infuzie 3-4 cni pe
zi. Boli gastro- intestinale- infuzie sau praf. Bronite- tinctur.
Celulit- decoct sau frecii cu tinctur. Ciclu abundent- intern infuzii i splturi cu
decoct de 2 ori pe zi. Congestie renal- infuzie i pe zona renal se va aplica compres
cu decoct.
Diaree- infuzie sau praf. Disfuncii hepatice- infuzie sau praf. Dureri musculare- frecii
sau comprese cu decoct. Enterit- tinctur sau infuzie. Edeme- praf sau infuzie. Extern
se poate pune compres cu decoct. Erizipel, erupii cutanate- decoct. Febr- infuzie.
Grip- infuzie sau tinctur. Gut- intern infuzie sau praf iar extern se vor pune
comprese cu decoct. Hemoroizi- comprese locale cu decoct.
Herpes- intern infuzie sau tinctur iar extern se vor aplica comprese de mai multe ori
pe zi. Se fac aplicaii calde.
Hipertensiune- infuzie. Insomnie- tinctur seara sau infuzie. Insuficien hepatic- praf
sau infuzie.
Intoxicaii- infuzie sau praf. Iritaii vaginale- splturi cu decoct. Leucoree- splturi cu
decoct i tinctur intern.
Menopauz- ajut n special la domolirea bufeurilor (de cldur). Oboseal, nervozitatetinctur. Nevralgii- comprese locale calde. Plgi- praf sau decoct.
Reumatism- infuzie intern, extern comprese, cataplasme sau chiar bi zilnic. Retenie
de ap- infuzie. Tulburri cardiace- tonic cardiac, tinctur sau infuzie, tulburri
stomacale- infuzie sau praf.
Tuse- infuzie sau tinctur. Ulcere de piele- praf. Vaginite- decoct la splturi locale de 2
ori pe zi. Se poate complecta i cu tratamentul intern cu infuzie.
Crinul alb
Lilium candidum
Fam. Liliaceea.
Denumiri populare: crinul de pdure, liliac, liliom alb, mucat, piproase, stnjenel
alb, zambac.
n tradiia popular: foliolele poligonale macerate n undelemn constituie Oleum
liliorum alborum, remediu casnic i clasic pentru rni. Frunzele de crin se puneau pe
rni, tieturi i arsuri, iar petalele unse cu miere, pe beic rea, la bub neagr i tieturi.
Page 362 of 1147
Pentru bic n gur, se fierbeau n lapte dulce, care se inea cldu n gur. Florile se
puneau ntr-o sticl cu ap, se astupau bine i se foloseau contra durerilor de ochi.
n alte pri, petalele inute n alcool se foloseau contra petelor de pe fa i a usturimii
ochilor. Din antere se prepara un ir pentru vindecarea rnilor, iar din floarea ntreag,
o tinctur contra durerilor interne. Ceaiul din flori de crin se lua pentru curirea
sngelui. Se mai folosea la poal alb, n amestec cu sulfin alb, trifoi alb i rdcin
de bujor. Ceapa de crin fiart se punea pe umflturi, pe buboaiele ce dau n copt i pe
pieptul bolnavilor de tuse.
Se mai prepara din ea o alifie pentru creterea sprncenelor. Se pisa o ceap mai mare
sau dou mai mici, se puneau ntr-o ulcic cu o lumnare de seu i se lsau s fiarb
mpreun, apoi se lua seul curat de deasupra, se spla bine n ap i se ungeau cu el
sprncenele, n fiecare sear nainte de culcare.
Aciune farmaceutic: petalele- bactericide, cicatrizante, se pot folosi n tratamentele
diverselor rni, att extern ct i intern cu efecte certe de cicatrizare. Sunt utile chiar i
n calmarea durerilor. De asemenea se poate utiliza ca expectorant fiind fluidifiant al
secreiilor bronhice.
Bulbul se folosete mai mult la afeciunile cilor respiratorii pe care le poate vindeca n
cazurile mai uoare, iar la cele mai grave aducea ameliorri evidente.
Se mai poate folosi pentru efectul su calmant al sistemului nervos. De asemenea este
de ajutor n cazul afeciunilor cardiace prin aceia c regleaz btile inimii mai ales n
excitaii nervoase n stres sau alte cazuri.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: abcese, arsuri, comaruri, dureri de ochi,
excitaie nervoas, faringite, furuncule, laringite, inflamaia cilor respiratorii
superioare, inflamaia urechii, insomnii, otite, palpitaii cardiace, panariiu, rni, stri
nervoase, stres, tulburri de memorie, (se face o cur intern cu cte 2-3 cni de ceai pe
zi, preferabil din petale.), tuse uscat.
Preparare i administrare:
-Abcese, arsuri, furuncule, rni externe- se va fierbe sau se coace bulbul i se
badijoneaz local cu el cald. Se schimb la 6-8 ore cu altul tot cald. Ajut la colectarea
puroiului i apoi la spargere i vindecare dup ce se elimin puroiul.
-Afeciunile interne sau externe pot s mai beneficieze de tratamentul cu infuzia din
petale sau decoctul din bulb. Se va pune o linguri de plant mrunit la o can de ap.
n cazul infuziei se pun direct n ap clocotit, se acopere apoi 15 minute i se strecoar,
iar n cazul decoctului se vor pune n ap rece. Se fierb apoi timp de 10 minute, se
strecoar i se pot folosi. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Restul afeciunilor inclusiv cele interne se vor putea face cu tinctur cel mai bine. Se
va face o tinctur din petale de crin care se pun o parte de petale cu 5 pri alcool
alimentar de 70. Se in astupate ermetic la temperatura camerei, timp de 15 zile agitnd
des recipientul. Se va strecura apoi i se va pune n recipiente de capacitate mai mic
care se nchid ermetic. Se poate lua intern o linguri de 3 ori pe zi diluat cu ap sau
extern n funcie de tolerana individual se aplic n diluie cu ap. Este mult mai
eficient cu ct este mai concentrat. La fel se poate folosi i din bulb.
n ureche se poate pune ceai cldu sau tinctur cteva picturi de asemenea cldu,
dup care se astup cu puin vat pentru a nu iei afar.
Page 363 of 1147
La dureri de ochi sau alte afeciuni oculare se va pune 2 lingurie de petale la o can de
ap rece seara i dimineaa se strecoar i se fac splturi cu aceast ap cu ajutorul
unui tampon de vat.
Se poate face pentru ochi, urechi, afeciunile stomacului, etc un ulei din 50 g de
rdcin mcinat care se va pune la l de ulei. Se ine apoi timp de 6 sptmni la
soare, dup care se strecoar. Pentru a se putea obine mai repede se va pune pe baia de
ap. Se fierbe timp de 3 ore apoi se strecoar. Se pot face cu acesta i diferite creme
prin adaos de cear de albine n funcie de ct de tare dorii s o facei. n general se
pune 20 g la 100 g de mas gras. n cazul n care dorii s facei mai tare se pune mai
mult cear i se retopete din nou, iar dac este prea tare se mai pune ulei i se
retopete, pn o facei cum v convine.
Uleiul se va pune cldu cte 3-4 picturi n durerile de urechi sau se poate unge local n
afeciunile ginecologice externe o dat sau de 2 ori pe zi.
Se va putea aplica la foarte multe afeciuni externe crema aceasta care are i un rol
important n cicatrizare.
Menionm de asemenea faptul c se poate folosi la fierberea rdcinii sau chiar a
petalelor nu numai ulei ci i alte produse care conin grsimi: unt dup ce se fierbe i se
arunc spuma i depunerile, untur de porc nesrat, grsime de pasre ( gsc, ra,
etc), grsime de alte animale inclusiv din animale vnate. Se mai poate de asemenea
folosi su de oaie, vit, etc.
n cazul n care se dorete pentru produsele care sunt n farmacii putei opta pentru
vaselin i lanolin n pri egale care se vor amesteca cu praf din plant sau cu bulb
mrunit Se poate prepara crema ca mai sus
Se folosete foarte mult n cosmetic sau la afeciunile externe ale pielii fiind una dintre
plantele favorite. n special dac se face cu tinctur din petale sau bulb.
Crinul de pdure
Lilium martagon
Fam. Liliaceea.
Denumiri populare: aior, aior, aior de cmp, aior de pdure, ai de pdure, alior,
cealma turceasc, crin, crin pestri, fiere, leurd, lilie, rsfug, untior, usturoi.
n tradiia popular: s-a folosit pentru vopsit lna n negru. n medicina popular s-a
folosi ca diuretic, emenagog, emolient i rezolutiv. Bulbul pisat i amestecat cu
pucioas, se ddea la vaci. Sucul plantei se folosea uneori ca somnifer.
Compoziie chimic; puin studiat.
Proprieti farmaceutice: este recunoscut ca una dintre plantele cele mai utile ntr-o
serie de afeciuni n special ale pielii. Intern are rol diuretic, emenagog, emolient i
vulnerar. Popular este des folosit intern pentru a provoca fluxul menstrual ntrziat.
Mrete diureza fiind util n afeciunile renale. Vindec de asemenea mucoasele.
Petalele sunt antiseptice, emoliente, cicatrizante. Bulbul are rol vulnerar ntr-o serie de
afeciuni att intern ct i extern.
Preparare:
-Bulb- se mrunete i se pune dup uscare n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10
minute la foc mic, apoi se strecoar. Este util n cazul n care se folosete intern ca
emolient n afeciunile pectorale.
Page 364 of 1147
-Bulb mrunit, se va pune n cantitate de ulei egal, cu dublul cantitii de bulb rezultat
dup mrunire. Se va pune pe baie de ap i se va fierbe timp de 3 ore. Dup aceast
perioad, se va lsa s se rceasc apoi se va strecura, obinndu-se un ulei foarte util n
combinaie cu cear de albine sau fr, ntr-o serie de afeciuni cutanate.
Crem -n cazul n care se dorete prepararea unei creme se va pune acest ulei n vas pe
baie de ap i se va aduga cear de albine, se fierbe din nou pe baia de ap, pn se
topete ceara. n general se va pune jumtate de cantitate de cear de albine din
cantitatea de ulei care o avem. Dac se dorete o crem mai tare se va aduga ulei. Dac
este prea moale se va aduga cear.
-Tinctur-se va pune o parte de bulb de Crin mrunit la 5 pri de alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des, apoi se va strecura.
Se poate folosi la prepararea diferitelor creme sau alifii. Se mai utilizeaz la o serie de
rni pentru efectul cicatrizant pe care-l are, sau se folosete diluat n diferite proporii cu
ap, pentru tratament extern, fiind foarte eficient.
Intern se va putea lua cte 10 picturi diluate n 100 ml de ap de trei ori pe zi.
Planta- se poate prepara identic ca i bulbul cu aceleai utilizri, inclusiv florile.
Din flori se prepar multe preparate cosmetice.
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni: abcese(-n special bulb copt), arsuri (sub
orice form), amigdalite-n special ceai intern i extern cataplasm. Btturi-bulb n
oet. Boli renale- se va lua intern ceai i extern alifie pentru calmarea durerii. Contuzii,
dureri de ochi-comprese cu ceai. Eczeme, eriteme (nroirea pielii), excoriaii, excitaii
nervoase-tinctur intern. Faringite-att intern ct i extern. Fisuri cutanate (n special
uleiul sau unguent). Furuncule-n special bulb copt. Inflamaia urechii-ulei cldu n
conductul auditiv. nepturi de insecte. Insomnii-tinctur intern. Lipsa laptelui la
mame-ceai din bulb. Menstruaii ntrziate-ajut la apariia lor-mai ales tinctur din
bulb. Otite-ulei cldu n conductul auditiv. Palpitaii cardiace-tinctur. Panariiu, rni
recente-tinctur pansamente, tieturi. Tulburri de memorie, tuse uscat-bulb sub orice
form. Ulceraiile pielii.
Este una dintre plantele care se folosesc frecvent n foarte multe tratamente cosmetice,
cu mare succes, fiind folosit n diferite reete, pentru riduri, piele uscat, pete, etc.
CRUIN.
Rhamnus frangula
Fam. Rhamnaceae.
Denumiri populare: crasici, crusci, lemn-cnesc, pasachin, slbist.
n tradiia popular: s-a folosit pentru vopsirea n galben. Ceaiul din scoar se folosea
ca purgativ. n Munii Apuseni, la Slciua, decoctul din scoara de sub coaj se ddea
celor smintii de cap, de gnduri, din blestem ori din afurisenie.
Compoziie chimic: antrocenozide (franghlozida i gluco-frangulozida), agliconii lor,
acid crizofonic i tanic, tanoide, ceruri, steroli i diverse sruri minerale.
Proprieti farmacologice: este unul dintre cele mai utilizate plante pentru efectul su
laxativ sau purgativ. De asemenea are efect deosebit n diverse afeciuni ale ficatului
pentru efectul deosebit care l are asupra vezicii biliare creia i ofer posibilitatea se
goleasc de toate toxinele. Cresc peristaltismul intestinal, colagog, coleretic. Laxativ
sau purgativ n funcie de doz. Aciunea laxativ se manifest la 10 ore de la
administrare.
Page 365 of 1147
Se folosete coaja care se recolteaz, se usuc i se mrunete, dar numai dup un an

de la recoltare se va folosi altfel produce stri de intoxicaie cu vom. Atenie la cei care
sufere de hipertensiune arterial deoarece folosirea acestei plante n mod abuziv poate
s fac s creasc tensiunea arterial.
De asemenea coaja proaspt are efecte deosebit de puternice putnd provoca vom. Nu
se indic de asemenea nici tratamente de lung durat cu aceste ceaiuri.
Preparare:
Se va face un ceai dintr-o linguri de plant care se va pune n 250 ml de ap. Se va
fierbe timp de 10 minute dup care se va strecura. Are un puternic efect laxativ care se
va face simit la 8 ore dup ce s-a but ceaiul. n doze mai mari este cu efect purgativ.
Extern se va folosi n ceai mai slab sau dintr-o linguri cu care se vor face tamponri pe
locurile afectate.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: angiocolite, boli cronice de piele, constipaii
chiar cronice, dischinezie biliar, favus, hemoroizi-att intern prin asigurarea laxaiei
ct i extern prin praful, care se poate amesteca cu orice unguent. Insuficien hepatic.
Obezitate-contribuind la toate reetele care se fac. Parazitoze digestive diverse,
pecingine, piodermite, rie, ulceraiile pielii.
n cazurile n care se dorete o mai rapid aciune se va putea prepara o tinctur din o
parte de plant mrunit i 5 pri de alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile
agitnd des apoi se strecoar. Se va folosi n funcie de efectul care se dorete. Se poate
lua cte 5 picturi 1 linguri, care se vor dilua n puin ap. Se va lua doar la nevoie.
Atenie! Nu se bea n cantiti mari, provocnd colici puternice i scaune lichide. Nu se
consum planta proaspt, deoarece provoac greuri i vrsturi; se folosete numai
dup un an de la recoltare.
CUIOARE.
Syzygium aromaticum.
Acetia sunt bobocii unui arbore adus din Insulele Moluce. Se folosesc ca mirodenii
ntr-o serie de preparate culinare. I-am trecut i la plante medicinale pentru c sunt
foarte uor de obinut i au efecte deosebit de puternice care pot fi folosite la o serie de
afeciuni.
n tradiia popular: contra rcelii se fierbeau n vin cuioare i scorioar, se luau calde
ca sudorifice. Se foloseau ca stomahic i antiseptic.
Se punea n spirt amestecat cu undelemn ntr-o sticl bine astupat, se inea la cldur
24 ore i apoi se lua de 3 ori pe zi, cte u n phrel, pentru poal alb.
Compoziia lor chimic nu a fost studiat, precum nu a fost nici studiat clinic pentru a
vedea efectul care l are ntr-o serie de afeciuni.
Conin tanin, ulei eteric, gust iute aromat, eugenolul are proprieti antiseptice i
utilizat mai ales n dentistic precum i la prepararea vaniliei, sruri diferite minerale.
Totui se cunosc o serie de efecte a folosirii acestei plante. Este un antiseptic deosebit
de util distrugnd o serie de germeni patogeni.
Aciune farmaceutic: are proprieti anestezice. Din el se fac o serie de medicamente
cu rol anestezic. Susine fora uterului n timpul naterii, antiseptic, vermifug, stimulent
al aparatului digestiv.
Antioxidant de excepie. Se tie c n cazul n care se presar pe un preparat de carne
aceasta poate s aib un termen mai lung de garanie.
Preparare:
Page 366 of 1147
-Aa cum sunt se sfarm n gur pentru a calma durerile de dini, sau se nghite n cazul
durerilor diferite de abdomen sau stomac.
-Se poate folosi la diferite ceaiuri pentru efectul anestezic sau deodorant i antiseptic.
Pentru acest lucru se vor pune cteva cuioare la 250 ml de ap, se fierb doar puin apoi
se poate folosi strecurat sau nu.
-Se va fierbe pe baie de abur n puin ulei timp de 2-3 ore dup care se va strecura. Se
folosete la diferite preparate sau aa cum este pentru efectul su anestezic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afrodiziac- sub orice form, balonri, boli
infecioase (-distruge foarte muli germeni patogeni.), se poate folosi chiar n cazul
dizenteriei sau altor afeciuni contagioase. Colite diverse-n special cea de putrefacie.
Cosmetic cu rol n special de aromatizant sau dezinfectant. Disfuncii biliare.
Disfuncii stomacale-stimuleaz funcionarea stomacului-util n digestii lente. Dureri
dentare (se ine i se mestec n gur dup care se aplic pe locul dureros). Dureri
diverse chiar puternice -cataplasme cu alcool cu cuioare. Grip.- mpreun cu
scorioar fiart n vin. Halen- se mestec n gur de mai multe ori pe zi. nepturi de
insecte-se freac local cu spirt cu cuioare. Mncrimi de piele- ceai sau tinctur.
Parazitoze diverse-se iau cuioare cu ceai. Prevenirea rcelilor- se consum ceaiuri
aromate cu cuioare i mult lmie. Vom- se mestec o bucat n gur sau chiar se
nghite.
CURCUBEICA
Aristolochia clementis
Fam. Aristolochiaceae.
Denumirea popular: buruian de remf, clocotici, desaga popii, fasolea calului, fasolea
cucului, fasolea lupului, lepdtoare, lingoare, mrul lupului, nucoar, psulic, piperul
lupului, poama vulpii, puturoas.
Toxicitate!!! Toate prile plantei sunt toxice mai ales rizomul. Au un gust neplcut i
pot produce intoxicaii, cu tulburri digestive, circulatorii, urogenitale.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau pe rni. Cu decoctul tulpinilor florifere se
splau rnile, pecinginea, abcesele, i se fceau scldtori i oblojeli bolnavilor de
brnc.
Cu rdcina fiart, pisat, amestecat cu fin de porumb, se fceau legturi contra
glcilor, ungndu-se deasupra cu grsime de porc ori undelemn.
n Banat, planta cu rdcin cu tot se fierbea n oet ori n vin rou btrn. Se splau de
mai multe ori pe zi, rnile rele i clitoare, vtmturile i tieturile la oameni i
animale. Se mai folosea contra frigurilor.
Decoctul rizomului uscat n 2 dl de lapte i 1 dl ap se bea, contra ulcerului la stomac.
Cu decoctul plantei se splau contra plonielor.
Compoziie chimic: toate prile plantei conin acid aristolochic, ulei volatil,
magnoflorin, sisto-sterine, trimetilamin.
Aciune farmacologic: are aciune antiinfecioas i de refacere celular. De asemenea
se remarc o foarte important aciune a acestei plante n refacerea i mrirea
rezistenei organismului. Datorit faptului c mrete rezistena fagocitar a
leucocitelor i implicit rezistena organismului. Se indic mai nou n foarte multe forme
de cancer cu diferite localizri sau stadii de evoluie. Are de asemenea o foarte
important aciune antitumoral recunoscut.
Preparare:
Page 367 of 1147
-Extern-se poate folosi infuzie care se va face din 2 lingurie de plant care se vor pune
la 250 ml de ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se va
folosi la pansamente sau aplicaii pe piele.
-Intern se va folosi doar sub supraveghere medical sub form de infuzie sau tinctur.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: anorexie, arsuri, cancer (profilactic ca
preventiv sau dup chimioterapie), constipaie, dismenoree, dureri premenstruale,
eczeme zemuinde, escare, faringite cronice, fistule anale sau chiar dentare, ginecologie
(diferite afeciuni), infecii externe sau renale, laringite- chiar n cancer- (cataplasme
externe).
Menopauz- (stimuleaz corpul galben), oligomenoree, osteomielit, parazii capilari,
pediculoz pubian, plgi greu vindecabile, prurit, rni diverse, sterilitate, ulceraiile
pielii, ulcere cronice ale gambei (varicoase).
Atragem atenia c dozele mari sau care depesc prescripiile sunt toxice. Este foarte
important s nu se depeasc dozajul prescris. O doz mai mare nu aduce mai repede
vindecarea ci poate s strice.
n cancer organismul de foarte multe ori este foarte slbit i nu poate s lupte cu
aceast toxin, n tratamentele cu aceast plant, aa c mai ales n aceste cazuri se
impune o mai mare atenie.
CURPEN
Clematis vitalba
Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: archit, curmen, curpn de pdure, curpna, curpen alb, curpen de
pdure, curpeni, curpin, curpini albi, curpini negri, luminoas, nprasnic, vie
pdurean, vi alb, viioar.
n tradiia popular: cu tulpinile florifere se fceau bi contra durerilor de picioare.
Era o plant temut deoarece se credea c cei care dau cu ochii de ea orbesc.
Compoziie chimic: frunzele care se folosesc conin anemonin, protoanemonin,
vitamine, etc.
Aciunea farmaceutic: antiinflamator, antibiotic limitnd nmulirea bacteriilor,
antimalarice, elimin sau limiteaz procesul inflamator, util n terapia malariei,
contribuie la creterea prului.
Preparare:
-Ceai din 2 lingurie de frunze mrunite la 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi
acoperit pentru 15 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-Extern-cataplasme sau comprese care se pot ine pn la 24 ore n funcie de tolerana
individual.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: adenopatii, faringit, prostatit, malarie, striuri
uretrale, tuse.
Este unul dintre copacii care s-au folosit mult la tratamente n trecut dar care acum au
ajuns s nu mai fie aa de des folosii gsindu-se alte plante mai active. Totui n unele
pri ale rii se mai folosete.
DAFIN
Laurus nobilis.
n tradiia popular: fructele boabe ovoide, conin ulei eteric i o substan gras. Se
extrage din ele untul de dafin (oleum lauri), ntrebuinat la prepararea unor unguente. La
noi se cultiva ca plant ornamental.
Page 368 of 1147
Cu foile i boabele de dafin se prepara o alifie, pentru rnile care nu se vindecau cu alte
leacuri. Frunzele, bine pisate i muiate n rachiu, se luau contra frigurilor. Amestecate
cu baleg de oaie, se puneau n legturi contra durerilor la picioare.
Folosit de ctre romani, care fceau din frunzele acestea cununi pentru nvingtori, azi
se mai folosete doar pentru efectele care le are n tratamente sau ca i condiment.
Proprietile acestor frunze: se pot folosi, ns doar n cantitate mic pentru c pot
produce vom. Previn fermentaiile nocive din tubul digestiv, antiseptic intestinal sau
extern, combate bronita cronic
Preparare:
-Decoct din 2 lingurie de frunze fierte timp de 10 minute n 250 ml ap. Se strecoar i
se vor consuma n cursul zilei cu nghiituri mici.
-100 g de frunze se mrunesc apoi se pun ntr-o sticl i se umezesc cu alcool. Se las
24 ore, dup care se pune peste ele ulei pn la 1 litru. Se las 4-6 sptmni dup care
se strecoar. Ca s se fac mai repede se fierb pentru 3 ore pe Bain-Marie apoi se
strecoar. Se pot folosi cte o linguri de 3 ori pe zi sau se folosesc ca i condiment la
diferite salate sau mncruri.
Uleiul acesta se poate folosi i la diferite dureri cnd se aplic cald pentru calmarea
durerii.
Se folosesc la urmtoarele afeciuni: anorexie, atonii stomacale, beie-trezete din beie
i totodat se pot folosi pentru dezobinuirea de alcool, boli nervoase-calmant, bronite
chiar cronice, fermentaii digestive, gastralgii, grip, infeciile gurii, infecii intestinale,
otrviri, paralizii-alifie i se fac frecii, rgueal (laringit), reumatism cronic sub
form de ceai sau alifii, spasme (le calmeaz un ceai slab).
i astzi este socotit una dintre plantele condimentare care nu pot lipsi din nici o
buctrie. Frunzele uscate folosite la ciorbele mai grele le face mult mai digeste. Este
suficient s dm exemplul ciorbei de fasole boabe care fr aceste frunze ar produce
multe deranjamente la stomac i foarte mult lume nu ar mai putea s consume fasolea.
DALAC
Paris quadrifolia
Fam. Liliacee.
Denumire popular: aior, boaba lupului, boaba vulpii, buruian de beic, buruian de
bub, frunz de zgaib, iarba stelei, mrul lupului, mur de ghee, poala vulpii, rsfug,
strugurul lupului, usturoi.
n tradiia popular: dup cum arat i numele popular, era un leac frecvent contra
dalacului.
Frunzele plantei se mai aplicau pe umflturile apoase ce apreau mai cu seam pe la
ncheieturi, provocate de tulburri de circulaie.
Se mai folosea la rni vechi, iar boabele, ca vomitiv.
Compoziie chimic: saponozide, paridin, peristyphinin acumulate mai ales n fructe.
Aciune farmacologic: saponozidele au aciune iritant asupra mucoaselor, a pielii i
pot avea puternic asupra sistemului nervos central.
Intoxicaiile produc colici, ameeli, vom, poliurie, dilatarea pupilelor, contracii ale
muchilor.
Se poate interveni cu vomitive, diuretice i crbune medicinal.
Preparare:
Page 369 of 1147
-Se fac ceaiuri slabe mpreun cu alte plante mai ales pentru aciunea antisudorific,
antispasmodic. Se va folosi o linguri doar mpreun cu alte plante.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: alienaie mintal, epilepsie, intoxicaii,
spasme, transpiraii excesive, tulburri de circulaie, tuse convulsiv, ulcer varicos.
DEDIEI.
Pulsatilla montanaFam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: adormiele, brebenel, dediei de pdure, dediei vineii, floarea
patelui, floarea-ursului, floarea-vntului, iarba-vntului, oie, sisinei, spn, vnturele.
n tradiia popular: tulpinile plantei se foloseau pentru vopsit n verde i albastru n
amestec cu floarea soarelui, fierte n bor, n care se punea piatr acr i vnt.
Din frunze se fcea o fiertur care se picura n ochi sau numai se splau cu ea contra
durerilor. Cu tulpinile florifere se fceau scldtori.
Cu florile uscate se afumau copiii care nu puteau dormi noaptea. Se punea pe o lopic
puin jratec, se lua 3 degete de flori i se presrau pe el, afumndu-se patul i locul
unde dormea copilul.
Compoziie chimic: conine anemonin i protoanemonin care sunt toxice, anemenol,
acid anemonic, tanin, etc.
Aciune farmacologic: se poate folosi pentru efectele anestezice sau de refacere n
foarte multe afeciuni n special pentru tratarea eczemelor pruriginoase i zemuinde.
Preparare:
-Tinctur- se va face o tinctur din o parte de plant mrunit i 5 pri de alcool de
70. Se va ine apoi 15 zile la temperatura camerei agitnd des recipientul. Se strecoar
dup aceast perioad i se va putea folosi cte o linguri diluat la una dintre
afeciunile de mai jos.
-Ceai din o linguri de plant la 250 ml de ap clocotit. Se va lsa timp de 10 minute
acoperit dup care se strecoar. Se poate folosi cte un ceai pe zi n una dintre
afeciunile descrise mai jos. Se poate face i mai concentrat.
Sucul plantei are proprieti revulsive.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: amenoree, anexite, blenoragie, boli uterine
(sedativ), climacteriu, dismenoree, dermatoze, dureri articulare, eczeme pruriginoase i
zemuinde, eriteme cutanate, migrene, nevralgii, nevroze, orhite, ovarite, paralizii-pareze
ale nervilor periferici, pecingine, reumatism, sciatic, sedativ nervos, tulburri de ritm
cardiac, tuse pe baz nervoas, uretrite.
DEGEELUL LNOS.
Digitalis lanata
Fam. Scrophulariaceae.
n scopuri medicinale se ntrebuineaz numai frunzele (Folium Digitalis lanatae)
recoltate la maturitate, adic dup 3 luni de la apariia lor, cnd conin cantitatea cea mai
mare de principii active.
Compoziie chimic: heterozide cardiotonice i flavonoide.
Aciune farmacologic: cardiotonic (datorit heterozidelor cardiotonice frunzele de
degeel lnos se bucur de proprietatea de a produce o cretere a puterii de contracie a
miocardului, urmat de o rrire a btilor inimii) i diuretic.
Preparare:
Page 370 of 1147
Sunt folosite numai ca materie prim de industria de medicamente pentru extragerea

heterozidelor cardiotonice.
Nu se folosete dect produs de farmacie fiind foarte active i putnd produce
accidente.
DEGEELUL ROU.
Digitalis purpurea
Fam. Scrophulariaceae.
n scopuri terapeutice se ntrebuineaz numai frunzele (Folium Digitalis purpurea)
recoltate att n primul an, ct i n al doilea de vegetaie. Produsul are miros slab i gust
amar.
Compoziie chimic: heterozide cardiotonice i flavonozide; saponozidele de natur
steroidic din frunze dei sunt lipsite de activitate terapeutic, totui joac un rol
important deoarece mresc resorbia heterozidelor cardiotonice la nivelul intestinelor,
potennd, astfel aciunea lor n organism
Aciune farmacologic: ca i n cazul degeelului lnos, heterozidele cardiotonice
produc o cretere a puterii de contracie a miocardului, care este urmat de o rrire a
btilor inimii, prelungirea conducerii influxului nervos prin miocard i o uoar
cretere a excibilitii centrilor heterotropi cardiaci avnd, astfel loc o ameliorare a
circulaiei generale a sngelui, cu creterea oxigenrii esuturilor, nlturarea stazei i
edemelor i creterea puternic a diurezei.
ntrebuinri: pulberea de degeel rou titrat biologic (0,1-1 g n 24 ore) n comprimate
sau maceraia la rece (n aceiai doz) se administreaz n insuficiena cardiac cronic.
Administrarea se face numai sub supraveghere medical, iar prepararea maceratului din
frunze va trebui efectuat numai n farmacii.
Se folosete: la afeciunile cardiace.
DOVLEACUL.
Curcubita pepo,
Fam. Curcubitaceae.
Sunt foarte multe specii de dovlecei: dovleci turceti, bostan, etc. Majoritatea acestora
au aceleai proprieti medicinale i chiar compoziia chimic mult asemntoare. Nu
identic, dar asemntoare. Avnd n vedere acest lucru vom trece numai un singur soi.
Denumirile populare nu sunt importante pentru c fiecare cunoate dovleacul indiferent
cum se numete acesta n localitatea unde domiciliaz omul.
n tradiia popular: dovleacul copt se lega la gt pentru glci. Vrejul se punea n
scldtorile celor slabi i bolnvicioi.
n unele pri, copiii, n ziua bubatului din 4-5-6 decembrie, nu numai c nu aveau voie
s mnnce semine, dar se i mbrburau cu dovleac copt, n lipsa mierii sau a
dulceii, ungndu-se cu el pe fa, ca s fie dulce ca el. Dovleacul care se cocea pentru
mbrburatul copiilor nu se punea n spuz, ca s nu ias vrsatul des ca spuza.
Compoziie chimic: pulpa-vitamina A, sruri minerale, hidrai de carbon, protide.
Seminele: ulei, protide, fitosterine, lecitin, rezine i enzime.
Aciunea farmaceutic: vermifug, laxativ, diuretic, sedativ, seminele antihelmitice
destul de puternice, tenifug.
Preparare:
-Pulpa de dovleac se poate consuma sub form de suc obinut cu storctorul de fructefoarte util mai ales n reteniile hidrice.
Page 371 of 1147
-Ras (pulpa) n diferite salate

-Fiert i consumat cu diferite condimente.
-Seminele curate se pot trece prin maina de tocat apoi se vor pune n miere n
cantiti egale i se vor lua cazul viermilor intestinali cte 2-3 lingurie dimineaa pe
nemncate.
-Semine de dovleac necurate (cu coaj cu tot) se vor trece prin maina de carne dup
care se vor pune cu 250 ml de ap la fiecare 2 lingurie. Se vor fierbe timp de 15 minute
dup care se vor strecura. Acest preparat este foarte bun s se consume cte 2-3 cni pe
zi n toate afeciunile prostatei. De asemenea se va putea consuma n cazul constipaiei.
-30-40 g de semine curate i mcinate se dau copiilor contra viermilor sau teniei i la
aduli 60-80 g n ambele cazuri se d pe stomacul gol. Dup -2 ore de la administrare
se ia un purgativ, de preferin ulei de ricin.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, arsuri, ascaridoz,
ateroscleroz, bube dulci, cancer- n diet, cancer ocular i esofagian, colit de
putrefacie, constipaie, diabet i complicaiile sale, dispepsii, dizenterie, enterite,
hemoragii oculare(cu Afin), hemoroizi, infecii urinare, insuficien renal, leucemiesuc mpreun cu suc de sfecl roie, parazii intestinali, plgi atone, prostatite sau alte
afeciuni ale prostatei, retenii hidrice, tenie.
Bine neles c exist foarte multe reete n fiecare sat cte una mai special poate, ns
n mare putem s spunem c reetele de mai sus sunt suficiente pentru afeciunile
enumerate. Se pot face ns diferite combinaii, cu vin, miere, etc. Acestea ns nu vor
influena n ru tratamentul.
De fapt se recunoate c fiecare om este unic i ceea ce se potrivete unuia, nu trebuie
neaprat s se potriveasc i celuilalt. Fiecare va alege de fapt ceea ce i se potrivete
mai bine.
DRACILA
sau LEMNUL GALBEN
Berberis vulgaris
Fam. Berberidaceae.
Denumirea popular: acril, agri, ctin de ruri, cloceni, carle, dracin, drjin,
glojdan, holer, lemn-galben, mcri boieresc, mcri de ruri, mcriul caprei, mcri
spinos.
n tradiia popular: din lemn, scoar i rdcin se extrage o substan colorant n
galben, bun pentru vopsit lna i pielea.
Decoctul din frunze i scoar se folosea contra glbinrii.
Fiertura preparat din coaj de rdcin se folosea pentru ntrirea gingiilor.
Ceaiul din rdcini se lua n bolile de rinichi i contra constipaiei, iar fiertura din
boabe, pentru calmarea durerilor de stomac i ficat.
Dulceaa din fructe se lua pentru durere de piept.
Zeama de fructe amestecat cu ap, se bea ca rcoritor n fierbineala frigurilor.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se recolteaz n lunile aprilie i mai,
scoarele de pe rdcini i de pe tulpini(Cortex Berberidis) i se usuc la soare. Conine
numeroi alcaloizi ca berberina, oxiacantina, berbamina, palmatina, iotrorizina,
vitamina C, colorani etc.
Page 372 of 1147
Aciune farmaceutic: datorit berberinei are proprieti coleretice, colagoge, stomahic,

febrifuge. Are de asemenea proprieti vaso-dilatatoare i hipotensive, datorit
oxicantinei.
Este util i n afeciunile hepatobiliare deoarece cur foarte eficient ficatul fiind un
bun drenor al bilei, prin aceast aciune ajutnd ntreg organismul.
Se ntrebuineaz ca materie prim n industria de medicamente pentru prepararea
tincturii i a extractului folosite n tratamentul afeciunilor biliare i obinerea de
principii active n stare pur.
Fructele dup primul nghe se folosesc intern ca tonic al stomacului, ficatului i splinei.
Se poate folosi: scoara, rdcina, fructele i frunzele.
Preparare:
-Din fructe- infuzie-se vor pune2-3 lingurie la 250 ml ap clocotit. Se las acoperit
timp de 10 minute. Se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi.
-Din pulbere de coaj 2 lingurie se vor pune la 250 ml ap. Se vor fierbe timp de 10
minute dup care se strecoar. Se pot consuma i din acestea 2-3 cni pe zi, sau se vor
pune pe pansamente externe.
-Suc din fructe proaspete-se d pe rni sau ulceraii.
-Rdcin mrunit o linguri se va face un ceai n 250 ml ap dup 15 minute de fiert
se va strecura i se pot consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur din 20 g de plant mrunit, scoar, sau fructe-se va pune la 100 ml alcool
alimentar de 70. Se va lsa la temperatura camerei timp de 15 zile, n care timp se va
agita de mai multe ori pe zi pentru a se putea extrage principiile active din plante. Dup
15 zile se strecoar, se va trece n sticlue de capacitate mai mic. Se pot pstra timp de
2 ani.
-Unguent fcut cu tinctur-se va pune 10 ml de tinctur la 50 g de grsime sau ulei. n
cazurile unde exist sensibilitate la piele mai mare se vor fierbe pe ap pentru
eliminarea alcoolului, iar n celelalte cazuri se va lsa aa cum este.
-Unguent care se va face din plant mrunit, scoar sau rdcin, uneori i din fructe.
Acestea se vor umecta cu puin alcool i se vor lsa timp de 24 ore dup care se va
pune ulei ct s le acopere apoi se vor fierbe pe baia de ap timp de trei ore. Se
strecoar, se pune n recipiente potrivite i se poate folosi.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: afeciuni biliare, afeciuni renale, anorexie,
boli reumatice, boli renale, cancer n diferite forme att preventiv ct i n timpul
tratamentului cu chimioterapie, colecistit, colici renale, constipaie, edeme, gingivite,
gut, hemoroizi, herpes, hipertensiune arterial, insuficien renal, litiaz biliar i
renal, metroragii, nefrite, oligurie, prurit, rni, stomatite, tulburri de menstruaie,
ulcere ale pielii, varice.
Oxicantina din aceast plant i confer principii dilatatoare ale vaselor de snge lucru
care se folosete la diferite tratamente, mai ales n cazurile n care exist un surplus de
substane toxice n organism. Poate de asemenea s ajute la drenarea veziculei biliare
lucru foarte util n formele patologice care de obicei nsoesc afeciunile inimii. Prin
acest lucru sunt indicate i preferate altora.
DREE
Lysimachia nummulariaFam. Primulaceea.
Page 373 of 1147
Denumiri populare: banul popii, coada racului, cos, duminicea, dumitri, floare
de lungoare, glbjoar, glbenele de pdure, greel, iarb de lungoare, iarba
pmntului, maele ginilor, mghiranul pmntului, oloag, scrntitoare.
n tradiia popular: cu decoctul plantei se fceau splturi pe cap contra durerilor i a
cderii prului. Se mai inea n gur cldu, contra durerilor de dini.
n unele pri, se lua de 3 ori pe zi, nainte de mncare, contra frigurilor. Cu planta fiart
se legau la mni i picioare pentru vindecarea scrntiturilor i umflturilor.
Se mai puneau n bi contra reumatismului, iar cu plantele fierte se fceau legturi. Se
punea n scldtoarea copiilor slabi s creasc i s se ntreasc. La Clopotiva, femeile
care doreau s aib copii fierbeau dree i beau zeama.
n inutul Nsudului, n comuna an, se folosea la copii care nu mergeau n
picioare; planta se punea pe foc i dac se nnegrea, era semn c vor muri, dac nu, era
semn c vor tri.
Compoziie chimic: prile aeriene ale acestei plante sunt folosite la diverse tratamente
i conin saponozide hemolitice, tanoizi, glucozizi fenolici, mucilagii, primveraz,
silicai, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: astringente, antibiotice, hemostatice, vulnerare, antidiareic,
analgezic i hipotermizante.
Au proprieti favorabile n tratarea unor forme uoare de hipertireoz. Extern pentru
creterea prului, precum i pentru oprirea cderii lui.
Preparare:
-O linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute dup care se va strecura. Aceast cantitate se va folosi n cursul unei zile.
Este foarte util mai ales n cazurile n care exist hemoragii interne, inclusiv stomacale.
n cazurile mai grave se pot folosi 2 cni pe zi.
-Extern:
a) Se va face o infuzie din 2 lingurie de plant mrunit care se va pune la 250 ml de
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar i se poate folosi la
diferite tratamente n bi, comprese, etc.
b) Decoct din 4 linguri de plant. Se va fierbe timp de 10 minute dup care se strecoar.
Este foarte util n acest fel la splturi locale pentru efectul deosebit care-l are ca
antibiotic sau de calmarea durerilor. Se poate folosi la pansare sau splturi.
Se va utiliza la urmtoarele afeciuni: afte bucale sau vaginale, alopecie, diaree,
dizenterie, dureri diverse, furunculoz, hemoragii gastrice sau vaginale, hipertricoz,
inflamaii articulare, leziuni n special de tuberculoz, rni, reumatism, ulceraiile pielii
chiar varicoase.
Aceast plant este puin folosit fiind altele cu aciune mult mai puternic. Totui
ar trebui s se mai fac mai mult publicitate acesteia deoarece este foarte util n
tratarea rnilor i leziunilor tuberculoase la care aduce o vindecare foarte rapid. Poate
c anumite componente ale acestei plante ar putea ntr-un viitor nu prea ndeprtat s
ajung n medicamente contra tuberculozei.
Se cunoate faptul c n multe ri cu o economie mai srac, deci i la noi,
cazurile noi de mbolnviri de tuberculoz au nceput s apar din ce n ce mai multe.
De asemenea se tie c tratamentul acestei afeciuni este de lung durat, datorit
faptului c medicamentele existente sunt destul de slabe. Poate c aceast plant va
revoluiona i tratamentul acestei afeciuni aducnd o mai rapid vindecare.
Page 374 of 1147
n orice caz este de remarcat i faptul c are o puternic aciune i asupra

afeciunilor hepatice pe care le rezolv foarte rapid, comparativ cu orice alt tratament.
DROBIA
Genista tinctoria
Fam.Fabaceae.
Denumiri populare: bobiei, brab, dinitr, drebsoi, drog, flori galbene, genistr,
grozam, initrea, lemnul bobului, schinistr, inistr.
Se folosete planta care se culege n timpul nfloririi.
n tradiia popular: se colora n verde i galben. Ceaiul din tulpinile florifere se lua
contra durerilor de stomac. Se mai folosete pentru vopsirea prului n galben-deschis.
Compoziie chimic: are substane amare, colorani, ulei eteric, flavonozide, spartein,
citizin, genistin, luteolin, substane amare, mucilagii, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: are proprietatea de a stimula secreiile gastrice, coninnd
substane amare este indicat n lipsa poftei de mncare. Este un depurativ, diuretic i
totodat laxativ. Seminele sunt un puternic purgativ. Aciunea extern este de
cicatrizare i epitelizare.
Preparare:
-Se va face un ceai din 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se las
apoi acoperit timp de 10 minute dup care se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri din
acestea pe zi.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: constipaie, hipotiroidie, reumatism, splin-chiar
n cazurile tumorale, vopsirea prului n galben.
DUDUL ALB SAU NEGRU
Morus alba,
Morus nigra
Fam. Moraceae.
n tradiia popular: frunzele constituiau hran pentru viermii de mtase. Dudele se
puneau la fermentat, pentru uic. n zonele pomicole, lemnul de dud a fost ntrebuinat
la confecionarea butoaielor pentru uic, n care aceasta primea o culoare galben.
n Moldova se colora n galben lna cu frunze i piatr acr. Se lua din frunze i se
fcea un ceai n bolile de ficat. Din acest ceai, se lua cte o ceac intern i extern se
splau erupiile pielii. Se mai folosea la durerile reumatice, diabet, contra glbinri tot
ceai din frunze. Frunzele se mai mruneau i se puneau n vin negru, care se filtra apoi
i se bea, dintr-o can de cear de albine contra glbinrii.
Din dud negru coaja ramurilor strns primvara, se fierbea n ap, se ndulcea cu
zahr i se da n 2 rnduri dimineaa pe nemncate, contra teniei. O gargar bun pentru
glci se fcea punndu-se ntr-un pahar mare o bucic de piatr acr de mrimea unei
boabe de porumb; dup ce dospea se punea o ceac de sirop de dude. Se amesteca i se
fcea de 5-6 ori gargar pe zi.
Dudele, mai cu seam cele negre, se terciuiau i se storceau de suc, care se
fierbea cu o cantitate dubl de zahr, obinndu-se un sirop foarte bun pentru
prepararea gargarelor n amigdalitele simple.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se folosesc mai mult frunzele(Folium
Mori) fr peiol recoltate n lunile mai i iunie i fructele mature i proaspete. Conin
acizii aspartic, folic, folinic, compui volatili, aldehide, cetone, beta-caroten. Frunzele-
Page 375 of 1147
tanin, beta-caroten, acid folic, un aminoacid (arginina), adenin, carbonat de calciu,

glucozide ale argininei, clorofil, etc.
n fructe: tanin, antocianozide i vitamina C. Bogate n materii peptice, grase i sruri.
Mncate pe stomacul gol sunt laxative.
Aciune farmaceutic: frunzele -astringente, antidiabetice. Intern antidiareic, alcalinizat,
adjuvant n tratamentul diabetului mpreun cu alte plante.
Fructele-diuretic, laxativ uor, rcoritor, depurativ.
Coaja de la rdcin este foarte util, dac se va face un ceai n cazul tuturor reteniilor
hidrice sau chiar ascitei
Se folosete n urmtoarele afeciuni: afeciunile gtului, afeciuni pulmonare, afte,
anghine, ascit, constipaie (scoara n special), diabet, diaree (frunzele), distrofia
miocardului, enterite cronice, gastrite, stomatite, tenii (scoara), ulcerele gastrice i
duodenale.
O cur din aceste fructe este totdeauna binevenit, dac se va consuma zilnic 200 g pe
stomacul gol dimineaa la trezire, va cura organismul de toxine n 10 zile.
-Sucul fructului extras nainte de complecta maturare conine de la 20-25 g de acid
citric la litru. Se utilizeaz n sirop astringent pentru gargare contra anginelor,
stomatitelor i aftelor.
-Frunzele au proprieti antidiabetice se face 2 lingurie de frunze mrunite puse la 250
ml ap clocotit. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
-Extract sau tinctur din frunze se va lua cte 30-50 picturi de 3 ori pe zi n cazurile
interne, diabet, etc.
-Coaja rdcinii se ia 2 lingurie mrunite la 300 ml ap. Se fierbe pn scade la 200
ml, se strecoar i se poate folosi n ascite sau viermi intestinali.
DUMBRAVNIC
Melittis melissophyllum
Fam. Lamiaceae.
Denumiri populare: avrmeasc, dobrior, dubrojnic, hrmneas, iarba albinei, iarba
ciutei, ibovnic, priboinic, sulcin de pus pentru straie, todoruc, umbrovnic.
n tradiia popular: primvara frunzele macerate n vin alb constituia butura popular
n unele sate din Transilvania. Peste tot se punea n lzi cu haine pentru miros i contra
moliilor.
Ceaiul din Dumbrovnic, n amestec cu iarba frigurilor (Centaurium umbellatum), se
folosea, n Munii Apuseni, contra durerilor de stomac.
n unele pri, planta se fierbea i se aplica bolnavilor de mtrice. Cu decoct se splau
i se fceau comprese contra durerilor de cap i la umflturile de la grumaz.
Din frunzele uscate se fceau igri, pe care le fumau bolnavii de cel perit. Ceaiul din
tulpinile florifere, cu trandafir alb, se lua pentru ndueal.
Planta pisat se punea n rachiu, se lsa s se macereze i apoi se lua de 3 ori pe zi, cte
un phru, pentru vtmtur; sau se luau n vin, cu puin piper.
Fiind una din florile cele mai iubite din pdure n Tara Oaului, fetele i flcii l
puneau n apa cu care se splau de srbtori, pentru ca s fie plcui de toat lumea.
n munii Apuseni se credea c miroase doar pn cnt cucul, apoi nu se mai culegea.
Proprieti chimice: puin studiate. Frunzele conin ulei eteric, tanin i alte substane.
Efecte terapeutice: are efect antiseptic putndu-se folosi cu succes n distrugerea
colibacililor, are de asemenea caracter diuretic. n mediul rural se folosete pentru
Page 376 of 1147
aromarea diferitelor soiuri de vin. Se pot de asemenea folosi la ndeprtarea moliile din
haine i parfumarea hainelor. Cu efecte surprinztoare se mai folosete la diferite rni
pe care le vindec foarte repede.
Preparare:
-2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml de ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri.
-Extern se vor folosi 4 linguri de plant la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 10 minute
dup care se strecoar. Se pot folosi la pansamente sau frecii, bi n cazul mai ale a
paraliziilor, cu efecte deosebite.
-Tinctur din 20 g de plant mrunit, care se pune cu 100 ml alcool alimentar 70,
timp de 15 zile la temperatura camerei. Se va agita des. Se strecoar, apoi se pot folosi
cte 10 picturi pn la o linguri diluate cu puin ap, de trei ori pe zi.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit (gargar), cefalee, colici intestinale,
dureri abdominale sau de stomac, flebite (extern), hernie (cataplasme), infecii urinare,
insomnii, nevroz, palpitaii, paralizii (att intern ct i extern), pareze periferice, plgi
greu vindecabile, ulceraii ale gambei.
Menionm faptul c tinctura este foarte util n tratamentele paraliziilor sau parezelor.
Se va lua intern sau se pot face frecii externe cu aceast tinctur cu rezultate deosebite,
uneori chiar surprinztoare.
ECHINACEEAFam. Compositae.
Compoziie chimic: derivai ai acidului cafeic, polizaharide, glicoproteine, ulei volatil,
saponine, flavone, fermeni, vitamine, etc.
Aciune farmaceutic: purific sngele i sistemul limfatic, oprete procesele
supurative, antiseptic, analgezic, antibacterian i antiviral.
Mod de preparare:
-Cel mai eficient mod este tinctura-se va face din 20 grame de rdcin mrunit care
se va pune n 100 ml de alcool de 70. Se va lsa timp de 15 zile la temperatura camerei
agitnd des preparatul. Dup aceast perioad se va strecura i se poate folosi. Se va lua
10-40 picturi de trei ori pe zi, nainte de mese n diluie cu puin ap.
Menionm ns c se pot prepara i decocturi din 2 lingurie de plant mrunit
care se va fierbe timp de 10 minute n 250 ml ap. Se strecoar apoi putndu-se
consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acneea juvenil, adenoide, afeciuni renale,
biliare, respiratorii, digestive, amigdalite, angine, bronite cronice, blefarite, cervicita,
colecistita, conjunctivitele, diabet, eczeme, furunculoz, grip, guturai, herpes, infecii
ginecologice i urinare, insuficien renal, urinar, orjelet, otit, plgi purulente,
prostatite, rni, rino-sinuzite, septicemie, stomatit, tuse convulsiv, vaginit, zonazoster.
Este poate cea mai cunoscut plant, care reface foarte rapid imunitatea fiind indicat
n orice afeciune, fr nici o contraindicaie. Este de asemenea util chiar i n cazurile
gripale. Din aceast plant se fac foarte multe medicamente sau chiar vaccinuri.
FAGUL
Fagus sylvaticus
Fam. Fagacee.
Page 377 of 1147
n tradiia popular: n unele pri se despicau fagii groi i se luau fiile subiri de la
mijloc, care nvelesc mduva, se fceau igri din ele i se fumau pentru ndueal.
Pentru negi, se punea cenu din lemn de fag ntr-o oal cu ap, se fierbea mai bine
de o or, apoi se splau negii, de mai multe ori pe zi.
Ceaiul din coaj de fag se lua contra diareei grave. Cu ramurile tinere i frunzele se
fceau bi contra reumatismului.
Compoziia chimic :
-Frunzele-compui de natur flavonic, acid elagic, acid cafeic, acid cumaric,
cvercetin, tanin, substane minerale.
-Lemnul-celuloz, lignin, ceruri, grsimi, substane minerale.
Gudronul obinut din lemn: crezoli, giacol, etc.
-Scoara: celuloz, pentozani, lignin, substane tanante, substane minerale.
Proprieti farmacologice: gudronul se folosete n foarte multe afeciuni ale pielii i
pentru afeciunile aparatului respirator.
-Scoara-febrifug, antidiareic, tonic amar.
-Leia se poate folosi (obinut prin fierberea cenuii obinute din lemne arse) la tratarea
verucilor i negilor
Preparare:
Decoct dintr-o linguri de scoar sau frunze la 250 ml ap se va fierbe timp de 10
minute dup care se strecoar. Se pot folosi 2 cni din acest ceai. Extern se va folosi un
cei dublu ca i concentraie.
Infuzie. Se va pune o linguri de frunze mrunite le o can de ap clocotit. Se va lsa
timp de 10 minute acoperit dup care se va strecura. Se pot consuma 2-3 cni pe zi din
acest ceai.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni
dermatologice diverse, boli pulmonare cronice, boli reumatice, dizenterie, diaree, dureri
reumatice, febr, gut, litiaz urinar, malarie, negi, rni greu vindecabile-se va pune
praf de plant, veruci, viermi intestinali.
Din aceast plant se obine gudronul dermatologic, care se folosete foarte mult n
afeciunile dermatologice, foarte diverse n special n farmacii.
FASOLEA
Phaseolus vulgarisFam. Leguminoase.
Denumirea popular: baclu, baghi, broanc, coloas, fojol, fansol, fasole
agtoare, fasoi ucr glbuie, fasol, fasole mititic, fasole alb, fasole albstruie,
fasul, fsule, fisule, fisuliu, fusei, putoaic, psui, psul, postaie, teac, trttic,
ucr, etc.
n tradiia popular: boabele se folosesc ca leac contra bubelor dulci i pecinginei. Se
luau boabe de fasole alb i tot attea semine de cnep, se ardeau la foc, se pisau bine,
se amestecau cu frunze de ment uscate i sfrmate, se puneau i plmdeau cu
smntn, apoi se ungeau bubele cu ea, de mai multe ori.
Pe arsuri se puneau boabe de fasole pestri, pisate cu boabe de porumb, iar pe cele de
la degerturi, boabe de fasole alb fierte i frecate. Se mai fcea legturi pentru dureri
de cap i scurgeri de snge.
Page 378 of 1147
Boabele de fasole alb, fierte cu 2-3 rnduri de ptrunjel i o mn de fin de secar,

pn se fcea aluat, se puneau pe pntece, pentru calmarea durerilor dup natere. Se
mai fcea ceai din tulpini florifere cnd avea bolnavul friguri, n dureri de rinichi.
Din decoctul pstilor se fcea un ceai pentru rinichi. Se mai fcea din boabe pisate
pilule care se luau pentru retenie urinar. Turta fcut din boabe de fasole pisate i
fin de gru, o puneau femeile pe sni, pentru aducerea laptelui.
Compoziie chimic: pstile conin glucide constnd din: zaharoz, rafinoz,
melibioz; protide, aminoacizi liberi (acidul pipecolinic, acidul aspartic, acidul alfaaminobutiric, acidul gama-aminobutiric, alfa-alanin, beta-alanin, acidul glutamic,
arginin, asparagin, mici cantiti de lipide, zaharuri, glicin, glutamin, rezin,
treomin, serin, valin, acizi organici, ne azotai, vitaminele: C, B1, B2, B6, K, PP,
-acidul pantotenic, acidul folic, enzime, substane minerale cu elementele: potasiu,
magneziu, calciu, natriu, fosfor, azot, zinc, mangan, molibden, cobalt, fier, etc.
-Seminele: amidon, celuloz, pentosan, protide: acidul aspartic, acidul pipecolinic,
acidul glutamic, aleuron, arginine, asparagin, glicin, tirozin, treomin, triptofan,
zaharuri, mucilagii, valin, etc. Lipide, acizi organici ne azotai, citric, malic, glucozizi,
ulei eteric, vitaminele: A, B1, B2, B6, C, K, PP, acid pantoteic, fitohormoni, enzime i
substane minerale.
Aciune farmacologic; depurativ puternic, diuretic, datorit srurilor minerale,
antiseptic, antiinflamator, emolient, remineralizant. Antidiabetic datorit amino-acizilor
i argininei n special. Calmeaz mncrimile de piele, tonic cardiac, nltur apa n
exces din organism. Repar sistemul nervos, tonific ficatul i pancreasul. Au
proprietatea de a distruge microorganismele de pe piele, elimin sau limiteaz procesul
inflamator, relaxeaz esuturile i diminueaz starea inflamatorie. Pstile verzi sunt
folositoare n acnee. Pstile uscate i seminele n afeciuni oculare i intern. Seminele
n tratamentul extern se folosesc la arsuri, eczeme, pecingine, erizipel cu rezultate foarte
bune. Mugurii de fasole sunt foarte indicai ca tinctur pentru efectele deosebite asupra
inimii. Adjuvant n tratamentul diabetului. Antiseptic renal. Extern se utilizeaz
mpreun cu alte plante. Crete diureza i scade zahrul din snge. Fasolea verde
tinctur face s scad numrul de globule albe.
Tecile de fasole intr n compoziia ceaiurilor dietetice i antireumatismal.
Preparare:
-Fasole psti mrunite se fierb o linguri n 250 ml de ap timp de 15 minute dup
care se strecoar i se poate consuma 2-3 cni pe zi.
- O mn sau 2 de psti proaspete la litru de ap, fierte 2 minute i lsate s se
macereze toat noaptea. Sau o mn de psti uscate lsate s se nmoaie 6 ore nainte
de a face decoctul.
-Fina de fasole boabe se poate aplica pe diferite rni sau se ia intern pentru afeciunile
la care se indic o suplimentare de fitohormoni. n acest caz se ia un vrf de cuit din
acest praf care se va pune sub limb pentru 10 minute dup care se va nghiii cu puin
ap.
-Suc de fasole verde se va lua n combinaie cu alte sucuri n afeciunile indicate.
-Ceai din teci. 4 linguri de teci mrunite se pun ntr-un litru de ap i se las peste
noapte la macerat. Dimineaa se fierb pn lichidul scade la jumtate. Aceast porie se
mparte n 2-3 porii i se bea n cursul zilei.
Page 379 of 1147
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile aparatului urinar

normalizeaz urinarea, uretrei, vezic, afeciuni oculare, afeciuni cronice renale,
albuminurie, anemie-are foarte mult acid salicilic, arsuri, ascit, boli de nervi-n special
fasole ncolit, boli de ficat (teci de fasole verde), boala Alzheimer, boli de inimtinctur din psti, boli de piele, cancer- inhib proteaza, cistite- normalizeaz urinarea,
colesterol n exces, constipaie, convalescen, cretere, diabet, diateze urice, eczemesemine praf, edeme-renale, erizipel, gut, hidropizie, impoten, infecii ale pielii,
infecii urinare, insuficien hepatic, litiaze, oligurii, Parkinson, pecingine-semine,
prurit, retenie urinar, reumatism, stafilococi-bolile produse de acetia, surmenaj,
tuberculoz pulmonar
Notm faptul c mugurii de fasole sunt foarte utili n afeciunile ginecologice, iar
tinctura din psti este util mai ales n afeciunile inimii.
Fasole boabe ncolit se macin i se amestec cu miere n pri egale fiind foarte util
n anemiile adolescenilor sau copiilor.
n cosmetic se folosete mai mult fina din semine.
FECIORICA SAU SPUNAUL.
Herniaria glabra
Fam. Coryophyllaceae.
Denumiri populare: spunaul, iarba faptului
Compoziie chimic: se folosesc prile aeriene n timpul nfloririi, conine derivai
cumarinici, saponozide, flavonoide i ulei esenial.
Aciune farmacologic: produsul are proprieti diuretice i mrete excreia clorului i
ureei.
n tradiia popular: cu decoctul plantei se splau pe mini cei care aveau pojar pe ele.
Era una din cele 99 de buruieni de fapt pomenite n popor. Se mai foloseau i pentru
dat cnd omul sac din puteri, cnd capt n tot trupul dureri i tuete, boal care
se credea c se primea n urma vrjmailor dumanilor.
Planta se punea n ap nenceput i se descnta de 3 ori, apoi se ddea bolnavului s
bea, miercurea n pragul uii, vinerea la ru i duminica iar n prag. Se mai ntrebuina
contra surprii.
Preparare:
-Infuzie- 2 lingurie se vor pune la 250 ml de ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi.
-Decoct -2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 250 ml de ap care se va lsa s
fiarb timp de 10 minute apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi sau se pot
folosi la tratamentele externe, n comprese sau pansamente.
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile vezicii urinare, albuminurie,
cistite cronice, litiaze renale, litiaze biliare, prostatit.
FENICUL SAU MOLURA.
Foeniculum vulgare
Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: anason, anason dulce, baden, basamac, chimin dulce, chimion,
cumin, fenhiel, finchil, hanos, hanu, mrariu de cas, molutr, secrea, toaie.
n tradiia popular: decoctul seminelor se ddea copiilor mici, pentru mtrice. Se mai
lua ca diuretic. Ceaiul se mai lua pentru a spori secreia laptelui la femei.
Page 380 of 1147
Compoziie chimic: se folosesc fructele (Fructus Foeniculi) recoltate la complecta lor

maturitate, fructele conin-ulei eteric, lipide, celuloz brut, glucide, anetol, estrogal,
fencone, aleuron, pentazoni, pectine, proteine, acid cafeic, acid clorogenic, o glicozid
triterpenic, substane minerale: zinc, nichel, cobalt, crom, fier, calciu, magneziu, cupru,
potasiu, natriu, vanadiu, ceriu, molibden, titan, mucilagii, ceruri, zaharuri,
stigmasterin, substane amare. Uleiul eteric este compus din: transanetol, cis-anetol,
estragol, derivai fenilproprionici, terpenici, etc. Rdcina conine ulei eteric compus
din dilapiol, anetol, miristicin, apiol, alfa i beta felandren, alfa i beta pinen, camfen,
mircen, alfa i beta felandren, limone, terpinolen, terpine, etc. Acizii cinamic, cafeic,
ferulic, benzoic, anisic, vanilic, gentisic, protocatehic, sinapic, siringic, fumaric, malic,
citric, tartric, etc. Cumarine: umbeliferon, bergapten. Tulpina, frunzele i florile conin
ulei eteric (0,25%) cu aceeai compoziie ca cel din fructe, acizi organici identici cu cei
din rdcin, elemente chimice.
Aciune farmaceutic: antiseptic, carminativ, galactagog, sedativ uor, diuretic,
antispastic al tractului digestiv, antispastic bronhic, expectorant. Aciune extern:
antiinflamator laringo-faringian, antiseptic, antiseptic, antiseptic ocular, vulnerar. Singur
sau n asociere cu chimion se d mamelor care alpteaz pentru mrirea cantitii de
lapte. De asemenea absoarbe gazele care se formeaz n intestin chiar i la sugari se
poate da. Calmant bronhic renumit. Intr n componena ceaiului pectoral, a celui contra
colicilor, anticolitic i a pulberii laxativpurgative.
Preparare:
-100 g de fructe macerate la rece ntr-un litru de ap timp de 6-8 ore, se va nclzi apoi
i se pot face frecii n cazul durerilor.
-50 g de fructe macerate ntr-un litru de vin timp de 10 zile. Se strecoar dup care se va
putea folosi ca diuretic, aperitiv, oboseal, balonri sau colici abdominale.
-O linguri de praf de semine se va ine sub limb timp de 10 minute dup care se va
nghii cu puin ap. Se folosete la balonri sau la alte afeciuni din cele descrise mai
jos.
-Pentru copiii sugari, 5-6 fructe zdrobite la 200 ml ap clocotit. Se acopere apoi pentru
10 minute dup care se strecoar; se bea n trei reprize dup mesele principale.
Ateniune! Depirea dozei provoac fenomene severe garo-intestinale i nervoase.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, aciditate gastric, aerofagie, amigdalite,
astm bronhic, balonri, blefarite, bolile aparatului respirator, bronite, celulit,
conjunctivit, constipaie, crampe, depresie, digestie lent, dureri abdominale, eczeme,
enterocolite, faringite, infecii de diferite tipuri inclusiv oculare, inapeten, insuficien
pancreatic, lactaie insuficient-mamele care alpteaz, laringite, litiaze renale,
menstruaii reduse cantitativ, migrene, obezitate, oboseal, panariiu, rni, spasme
digestive, tuse, ulcere, viermi intestinali.
Aceste semine se folosesc foarte mult i la prepararea diferitelor alimente cu rol
aromatic. Notm faptul c o linguri de semine luate n gur de ctre cei care sughit va
face s le treac foarte repede.
Intr n compoziia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor 2, contra colicilor pentru
copii, gastric nr 2, pectoral nr 2 i a pulberii laxativpurgative.
FERIGA
Dryopteris filix masFam. Polyprodiaceae.
Page 381 of 1147
Denumirea popular: barba ursului, flitur, felig, ferig, ferice, iarba arpelui, limba
cerbului, limba arpelui, nvalnic, spasmul dracului, spata dracului.
n tradiia popular: rizomul cules toamna i pstrat n loc uscat, era ntrebuinat contra
teniei. Unii l luau pisat mrunt i amestecat cu miere din care luau seara i dimineaa pe
nemncate. Alii l curau, l fierbeau n ap i beau din decoct dimineaa pe
nemncate.
Rizomul pisat se bea cu vin pentru dureri de inim. Decoctul lui se mai bea n loc de
ap, de ctre cei bolnavi de astm. Se mai pisa i se fierbea n lapte. Se mai folosea
decoct de rizom care se inea n gur pentru dureri de dini.
Planta se mai fierbea i se oblojeau picioarele n dureri de reumatism. Se mai lua o oal
i se puneau multe rdcini de ferig i ap apoi fierbea i n aceast ap se scldau
copii, dup ce se rcorea puin.
n alte pri se adunau frunze de ferig n iunie, iulie, cnd sunt n plin dezvoltare, se
umpleau cu ele perne i saltele, pentru a se culca pe ele copii rahitici, cu boli de oase.
Din frunze de ferig se fceau i bi pentru copii care nu umblau n picioare, n trei zile
la rnd, la fel i celor scrofuloi, la care se mai punea i sare n scldtoare.
Compoziie chimic: n general se folosesc rizomii-acetia conin acid filicic, acid alfa
i beta flavospidic, ulei volatil format din esteri ai acidului butiric i octilic, tanin,
aspidinol, albaspidin, floraspidinol, floraspin, desaspidin, aspidin, paraspidin,
floraspiron, etc.
Proprieti farmacologice: se folosesc doar preparatele din farmacie pentru c n cazul
n care se vor face n cas se risc otrvirea.
Se folosesc doar contra infestrii cu cestode. Filicina are o aciune antiparazitar care va
face ca tenia s paralizeze. Se va da apoi un purgativ urmrindu-se dac s-a eliminat
capul teniei.
Extern: se folosesc n dureri de gut unde sunt foarte eficiente- o mn de frunze se vor
fierbe timp de 10 minute dup care se va face o cataplasm cu aceste frunze. Peste
noapte se pot pune comprese cu acest lichid care se mbib ntr-o pnz cu care se
panseaz locul dureros.
n Transilvania, la Boia, frunzele se puneau n bile contra rcelii. n unele sate
frunzele se puneau n pat, sub cearceaf i se culcau pe ele cei bolnavi de reumatism.
Sorii, cum se numesc sporangii asociai ai ferigii, se foloseau uscai la tieturi,
presrndu-se pe ele.
Se folosesc la: infestri cu cestode sau dureri de gut extern n cataplasme cu frunze.
FLOAREA SOARELUI
Helianthus annusFam. Compositae.
n tradiia popular: seminele se foloseau la vopsit n galben i verde. Uleiul se folosea
peste tot la prepararea diferitelor unguente i linimente.
Ceaiul din capitule florale se bea i se udau cu ele la tmple i n moalele capului,
pentru ameeal i dureri de cap.
Se mai bea contra tusei, rguelii, pojarului i a altor boli eruptive.
Cu florile se fceau abureli contra durerilor de cap. Cu seminele de floarea soarelui se
afumau, contra durerilor n urechi.
n alte pri se turna ulei cldu n ureche. Decoctul se lua contra frigurilor.
Compoziie chimic: acizi grai nesaturai, vitamine, fosfatide, glucide.
Page 382 of 1147
Aciune farmacologic: este semisicativ fiind format din gliceridele acizilor oleic i
linoleic.
Se ntrebuineaz ca vehicul la prepararea diferitelor uleiuri i soluii uleioase
injectabile, dup o prealabil purificare i neutralizare.
n tratamentele naturiste se folosete foarte mult uleiul de floarea soarelui presat la rece,
care este foarte util ntr-o serie de afeciuni singur sau n diferite combinaii.
Preparare:
-1 linguri de ulei dimineaa la trezire n cur de mai multe zile. Apoi se va culca 10
minute pe partea dreapt. Se va face n cur de cteva zile. Se mai pot lua ns i 2
linguri de sup pline cu ulei seara la culcare mai multe zile la rnd.
-Se prepar diferite uleiuri cu plante descrise la plantele respective, de asemenea
folosirea lor este tot acolo trecut.
-Creme se folosete la fel cum este descris la plantele cu care se folosete, pentru c este
mult mai eficient dac este folosit mpreun cu alte plante medicinale.
-Extern se folosete la afeciunile de mai jos n strat subire aplicat de 2 ori pe zi. Ca
ecran pentru soare se poate unge pielea nainte de a se expune la soare.
-Se poate combina cu foarte multe plante medicinale.
-Seminele se pot consuma zilnic cte 100 g de mai multe ori n diferite afeciuni. Unt
foarte utile la tratamentele interne. Se pot de asemenea cura (exist n comer gata
curite) de coaj i mcina dac avei probleme cu dantura.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: arsuri inclusiv cele solare, ateroscleroz, atonii
ale vezicii biliare, blenoragie, bronite, cancer, colesterol n exces, eczeme cronice
eritematoscuamoase, erizipel, hemoroizi, hipercolesterolemie, iritaii cutanate,
insolaii, otrviri cu metale grele-leag sarea acestora ajutnd la eliminarea lor,
sarcoame.
FRAGI DE PDURE.
Fragaris vesca
Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: afrag, buruian de fragi, cpuni, fragi de cmp, frag, frgele, fragi
de pdure, fragi iepureti, frgu slbatic, franz, pomi, pomniei, vrgue.
n tradiia popular: frunzele de frag i cpuni, pisate i amestecate cu sare, se puneau
pe msele contra durerilor.
Ceaiul din rdcini se lua contra tusei. Se fierbeau i cu decoctul lor se splau pe bube
dulci, iar cu ele se legau. Din frunze i stoloni se fceau igri, care se fumau pentru
ndueal. Ceaiul de frunze uscate se lua cnd se oprea udul i contra digestiei
anevoioase.
Contra frigurilor, se cuta vara cte un fir de frag singur crescut i dup ce se adunau 9
astfel de fire, cu rdcin cu tot, se fierbeau n 3 dl. De vin rou, pn scdea la
jumtate. Ceaiul din tulpini i rdcini se lua n boli de rinichi. Decoctul plantei se mai
folosea la boli femeieti.
Compoziie chimic: n medicin se folosesc doar frunzele recoltate n timpul nfloririi
(folium fragariae) i care au un gust astringent, oxid de calciu i fier, substane proteice,
zahr, celuloz, grsimi, materie uleioas, hidrai de carbon, acid salicilic, sruri
minerale de fier, sodiu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, calciu, siliciu, iod, brom, acid
salicilic, vitaminele: A, B1, B2, C, E, K. Colorani naturali i alte sruri minerale.
Frunzele conin: cantiti mari de tanin, flavonoide, vitamina C, sruri minerale.
Page 383 of 1147
Zahrul sub form de levuloz face din frag un fruct permis diabeticilor.
Aciune farmacologic: frunzele- astringente, antidiareice, diuretice. Fructele-nutritiv,
tonic, remineralizant, diuretic, antigutos, hipotensor, depurativ, detoxifiant, laxativ,
reglator hepatic. Calmeaz nervii, regleaz glandele endocrine i este bactericid. Extern:
antiinflamator, tonic al pielii, prezena pe piele elimin sau limiteaz procesul
inflamator, decoloreaz pistrui, previn formarea ridurilor sau le diminueaz pe cele
existente.
Atenie la faptul c unii sunt alergici la acest produs. nainte trebuie testat, pentru a nu fi
cumva alergici.
Frunzele intr n componena ceaiului aromat.
Preparare:
-Fructe crude ca aperitiv cte 250-500 g pe zi n cure de cteva zile, cu ct mai mult cu
att mai bine. Se consum ntotdeauna nainte de mese.
-Sucul are proprieti bactericide puternice. Acesta se poate lua n diferite combinaii cu
alte sucuri sau se adaug alcool sau vin pentru a fi meninut o perioad mai lung.
-Contra oxiurilor se consum fragi dimineaa i nimic altceva, cteva zile la rnd.
-Frunzele se fac infuzii cu o linguri de plante mrunite la o can de ap oprit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se pot consuma 3-4 cni pe zi.
-Dulceuri, marmelade sau sucuri se pot consuma dup dorin dac nu exist cumva
diabet.
-n cosmetic se folosesc fructele pentru diferite mti.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: angin, ateroscleroz, astenie de primvar, boli
de ficat, boli de piele, boli renale i vezicale, boli glandulare, bufeuri (de cldur),
ciroz, colesterol mrit, constipaie, diaree, diabet, enterite acute, enterocolite, gut,
hepatite, herpes, hipertensiune, intoxicaii alcoolice i tabacice, nevroze, osteoporoz,
parazii intestinali, pistrui, reumatism, riduri, tuberculoz, tulburri hepato-biliare,
tulburri de tranzit intestinal, ulceraiile pielii.
FRASINUL
Fraxinus excelsior
Fam. Oleaceae.
Se utilizeaz frunzele recoltate n luna Mai- Iulie
n tradiia popular: preuit pentru lemnul tare ce se lustruiete frumos, ntrebuinat la
tmplrie de mobile, unelte casnice, instrumente muzicale.
Seva recoltat primvara prin incizia tulpinilor, se folosea la tratarea bubelor. Cenua de
frasin se punea fierbinte pe rni rele. Cu frunzele se fceau bi contra reumatismului i
a podagrei. Ceaiul din frunze se lua n boli de rinichi, icter, reumatism i gut. Coaja de
frasin tnr, fiart nbuit n vin alb, cnd da luna ndrt, se lua miercurea pe
nemncate, pentru venin i splin.
Compoziie chimic; n mod normal se folosesc mai mult frunzele recoltate n lunile
mai- iunie. Scoara conine derivai oxicumarinici: fraxin, fraxinol, fraxidin, etc. n
frunze se afl inozit, manit, quercitrin, dextroz, acid malic, gume, ulei volatil, acid
ursinic, glucozide cumarinice, sruri minerale, etc.
Frunzele: tanin, substane flavonoidice, fraxozida (glucozid de natur cumarinic),
manitol i vitamina C.
Proprieti farmacologice: diaforetic, diuretic, laxativ, sudorific, colagog, coleretic,
cicatrizant, antiinflamator intestinal, se folosete foarte mult la boli de rinichi.
Page 384 of 1147
Extern: principiile active din scoar i frunze au proprieti cicatrizante,

antiinflamatore.
Intr n componena ceaiului antireumatic i a pulberii laxativ- purgativ.
Preparare: se face o infuzie din 2 lingurie de frunze mrunite la 250 ml ap clocotit.
Se las apoi timp de 10 minute acoperit dup care se va strecura. Se pot folosi 2-3 cni
pe zi.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: acnee, alopecie, angiocolite, arsuri, astralgie,
ateroscleroz, boli genitale, colecistite, constipaie, dispepsie biliar, dismenoree, dureri
reumatice, eczeme zemuinde, enterocolite, gut, hemoroizi, leucoree, litiaz urinar,
metroragii, oligurie, parazii intestinali, plgi greu vindecabile, rni, reumatism, ulcer
gastric i duodenal, ulceraii greu vindecabile, vaginite.
FUMARIA
Fumaria officinalis
Fam. Papaveraceea.
Denumiri populare: corcodan, fierea pmntului, fumatul pmntului, gua
porumbelului, iarb de curc, iarba fumului, sftrea.
n tradiia popular: se folosea la boli de piele (bube dulci, pecingine, etc), de stomac i
de splin. Cu decoctul se trata gingivita, cltindu-se gura cu ceai, inndu-se n gur, iar
ceaiul se lua pentru curirea sngelui. Fiart n lapte se ntrebuina la boli de dini, iar
n ap pentru cel perit.
Compoziie chimic: planta conine acid fumaric, alcaloizii, (protopin, criptopin,
coridalin) derivai fenantenici (bulbocapsin, dicentrin) tanin, rezine, mucilagii,
substane amare, sruri minerale.
Aciune farmacologic: astringent, antiinflamatorie, cicatrizant.
Preparare:
-Din 2 lingurie de plant se mcinat se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 15 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, renale, afeciuni buco-faringiene, afte,
alergii digestive, amenoree, anemie, ateroscleroz, artrit, astenie, colici biliare,
constipaie, dischinezie biliar, febr, gingivite, herpes, hipotensiune arterial, infecii
cronice ale pielii, oligurie, stomatite, urticarie.
GALBENELE
Calendula officinalisFam. Compositae.
Denumirea popular: boance, calce, calinic, cldru, cilinic, coconie, crie,
fetic, filimic, floare galben, flori oeneti, glbenare, hilimic, ncoele, ochi
galben, ochile, ochiul boului, ogritene, roioar, ruginele, rujinele, ruulie, solomie,
silinii, stncu, ttii, vzdoage.
n tradiia popular: florile se folosesc pentru vopsit n galben. Planta se fierbea n vin
care se lua contra glbinrii, sau fiart n ap cu ofran. Se mai punea n scalda copiilor,
ca s doarm. Decoctul se folosea contra bolilor de piele. Ceaiul din frunze uscate la
umbr se lua n ulcer la stomac, icter, ulcer duodenal i leziuni uterine.
Compoziie chimic: florile conin ulei volatil, saponozide, triterpenice, carotenoide,
neolicopin, rubixantin, lutein, xantofil, flavocantin, crizantema, xantin, flavonoizi
i glicozizi flavonici, substane amare, gumirezine, mucilagii, vitamina C, acid malic,
Page 385 of 1147
saponine, substane proteice, esteri colesterinici ai acizilor lauric, margaric, miristic i

palmitic.
Aciune farmacologic: antiinflamatoare, bactericid, cicatrizant, emolient,
emenagog, coleretic (mrete secreia biliar). Crete secreia sudoral, sedativ,
colagog, emolient, cicatrizant, antiinflamator gastrointestinal, antitricomonazic.
Extern: cicatrizant, antiinflamator hemoroidal, stimuleaz circulaia sngelui la nivelul
esuturilor, emolient, cicatrizant, relaxeaz esuturile i previne procesul inflamator.
Realizeaz o bun igien ocular.
Intr n componena ceaiului gastric i aromatizantului pentru baie.
Preparare: 2 lingurie de flori se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa timp de 10
minute acoperit, dup care se va strecura. Se pot consuma astfel de ceaiuri cte 3-4 pe
zi cu efecte deosebite n afeciunile de mai jos.
-Din 4 linguri de flori fcute praf sau se mrunesc, apoi se vor pune la 5oo ml ap. Se
vor fierbe timp de 5 minute dup care se strecoar. Se va folosi extern sau la splturi i
gargar.
-50 g flori se vor umecta cu puin alcool apoi se vor pune ntr-o crati pe baia de ap cu
100 ml ulei de floarea soarelui sau untur de porc. Se vor fierbe apoi timp de 3 ore pe
baia de ap. Se strecoar fierbinte apoi se va pune la decantat i se va lua partea de la
suprafa. Este un ulei foarte util care se poate folosi att intern ct i extern. Cazul n
care se dorete s se fac o crem se va aduga 20 g de cear de albine. Se topete apoi
pe baia de ap inndu-se pn cnd se va topi ceara. Se va mesteca n permanen
fiindc are tendina de a se stratifica.
-Se va umple o sticl cu flori, fr s se ndese ns. Se va umple apoi cu ulei de floarea
soarelui sau de msline (este mai bun). Se va lsa apoi la soare pentru 4 sptmni. Se
va strecura. Se va obine un ulei care este foarte bun pentru tratamentele interne. Se
poate face ns i din acesta un unguent prin adugarea de cear de albine apoi se va
topi la baie de ap (bain-Marie), se strecoar i se folosete.
-Tinctur-se vor pune 20 de grame de plante mcinate fin n 100 ml alcool de 70. Se
vor lsa apoi timp de 15 zile agitnd des recipientul. Dup 15 zile se va strecura. Se va
pune apoi n sticlue de capacitate mai mic, nchise ermetic. n acest fel pot s se
pstreze timp de 2 ani. Se pot lua cte 10 picturi o dat sau chiar o linguri. Se va lua
cu puin ap. Este preferabil s se consume nainte de mese.
Se vor folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni oculare, arsuri, arsuri
solare, amigdalit cronic, boli de ochi, cancer, cataract, cervicit, circulaia periferic
deficitar, colecistit, conjunctivit, crpturile pielii, degerturi, dischinezie biliar,
dismenoree, enterocolite, erupiile pielii, fistule anale, gastrit hiperacid, glaucom,
hemoroizi, hemoragii, hepatit acut, hipomenoree, icter, inflamaii genitale, intoxicaii
alimentare, nepturi de insecte, leucoree, metroanexite, orgelet, plgi, rni, rectocolit
ulcero-hemoragic, reglarea ciclului menstrual n special tinctura, rupturi i ntinderi
musculare, scurgeri vaginale, tricomonas vaginalis, tumori cancerigene, ulcer gastric i
duodenal, vaginite, varice, zona-zoster.
Dac avei o afeciune i nu gsii un tratament adecvat care s se potriveasc, sau ai
fcut mai multe ncercri cu diferite tratamente fr rezultat ncercai cu aceast plant
i este posibil s obinei vindecarea mai repede dect credei.
Este planta care d cele mai neateptate rezultate i foarte rapid.
GHIMBIR
Page 386 of 1147
Zinghiber
Fam. Zingiberaceae.
n tradiia popular: se fierbea n vin sau se plmdea n rachiu i se lua contra durerilor
de stomac; se fierbea n vin cu alte mirodenii contra rcelilor.
Aciunea farmacologic: nltur greaa foarte eficient, ajut la calmarea durerilor, se
pare c este foarte activ n lupta contra cancerului. Calmeaz tusa, elimin toxinele,
tonic, afrodiziac, stimuleaz pofta de mncare, mbuntete memoria, ajut la
creterea tensiunii arteriale.
Se folosesc rdcinile care au aciune mai puternic ca restul plantei.
Preparare:
-Se poate consuma rdcin ras sub form de praf, cte un vrf de cuit care se va pune
sub limb pentru 10 minute dup care se va nghii cu puin ap.
-Decoct dintr-o linguri de plant mrunit care se va pune la 250 ml de ap care se va
fierbe timp de 2-3 minute. Se va strecura dup care s poate consuma 2-3 cni pe zi.
-Tinctur-se va rade 20 de grame de rdcin care se va pune la 100 ml alcool alimentar
de 70. Se va lsa pentru 15 zile agitnd des. Se strecoar apoi se va folosi cte 10
picturi pn la o linguri diluat n ap.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie-splturi cu un decoct mai concentrat,
anorexie-ceai sau tincturi, artrit-se poate face att intern cu tinctur ct i extern, astmn special tinctura dar i ceaiul, apoplexie-ajut foarte mult indiferent sub ce form se va
folosi. Cancer-att preventiv ct i n timpul tratamentului chimio-terapeutic. Circulaie
proast periferic-cur cu ceai i frecii cu tinctur. Disfuncii sexuale-este un
afrodiziac. Dureri de articulaii, dureri reumatice-se poate face i o alifie. Dureri de
dini-se va ine local pn la calmarea durerii, hipotensiune. Grea-este unul dintre cele
mai eficiente mijloace de tratarea greurilor chiar de ctre femeile gravide sau de ctre
copii. Memorie-o cur cu aceast plant ajut la meninerea memoriei. Osteoporoz,
paralizie, rceli, reumatism-cataplasme calde. Tulburri digestive, tuse.
GHIMPE SAU HOLERA.
Xanthium Spinosum
Fam. Compositae.
Denumirea popular: angelic, coachezi, ghimpe lat, ghimpe mare, ghimpe pdure,
ieder, mrcin, merior, spicul oarecelui.
n tradiia popular: ceaiul sau decoctul se folosea contra umflturilor, scrofulelor i
dropicei. Se mai folosea pentru alinarea durerilor pricinuite de nepturile insectelor.
Compoziie chimic: se utilizeaz prile aeriene (Herba Xanthii spinosi) recoltate n
timpul nfloririi, conine un ulei esenial, sruri de acizi grai, calciu i potasiu, acid
cafeic, acid clorogenic, flavone, fitosteroli, saponine, tanin, lactone (xantanina), ulei
volatil.
Aciune farmacologic: are aciune decongestiv ferm n adenomul de prostat, putnd
n cazurile mai avansate s duc la evitarea operaiei, aperitiv, diuretice, antiinflamator,
anticongestiv, dezinfectant, diuretic, antidiabetic, antitumoral, stimuleaz pereii
venelor.
Preparare:
-Din dou lingurie de plant mrunit sau chiar dintr-una singur se va pune n 250 ml
de ap. Se va fierbe timp de 10 minute. Se strecoar apoi se vor consuma dou cni pe
Page 387 of 1147
zi. Una dimineaa pe stomacul gol i cealalt seara nainte cu 30 de minute de mas. Se
poate consuma n acest fel n cure de lung durat.
-Tinctur-se va face din 20 de grame de plant mrunit care se va pune la 100 ml de
alcool alimentar de 70. Se va lsa la temperatura camerei pentru 15 zile dup care se va
strecura. n timpul acesta de 15 zile se va agita des pentru ca alcoolul s poat s
extrag principiile active din plant. Dup strecurare se va pune ntr-o sticl de
capacitate mai mic. Se poate pstra n acest fel timp de 2 ani. Se va putea lua cte o
linguri de trei ori pe zi nainte de mesele principale cu 30 minute diluate cu puin
ap. Se poate face tratament cu aceasta timp ndelungat.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: adenom de prostat-preventiv sau chiar n
cazurile mai grave, afeciunile aparatului urinar, ascit, boli infecioase, cancerul
prostatei, cistite, cito-pielite, edeme, gut, hemoroizi, hipertiroidism, icter, litiaz renal,
microlitiaz biliar, nefrite, prostatite, pilo-nefrit.
Este contraindicat ca n timpul tratamentului cu aceast plant s se consume
condimente, lactate fermentate, citrice, acrituri, murturi, buturi alcoolice, nici mcar
vin sau bere.
Tratamentele pentru prostat se pot complecta cu o serie de alte plante: pufuli,
pedicu, semine de dovleac, ginseng, etc.
Se va administra ns n toate cazurile i semine de bostan sub diferite forme. Se
remarc faptul c aceast afeciune survine dup o anumit vrst, atunci cnd nu se
mai produc suficieni hormoni n organism. Acest lucru se poate compensa foarte bine
cu fitohormoni care sunt naturali i orice organism i accept mult mai uor ca pe cei
sintetici. De asemenea se pot face o serie de concentrate din diferite plante, dar care
obligatoriu trebuie s conin i ginseng i atunci afeciunea va trece mult mai repede.
Cnd este vorba despre o inflamaie sau o infecie care produce aceast afeciune atunci
vindecrile sunt surprinztor de rapide, mai ales dac se adopt tratamentul cu tincturi
sau cu concentrate. Cnd este vorba despre o atrofiere care se petrece uneori o dat cu
vrsta mai naintat atunci este normal c se va trena vindecarea, care va veni foarte
lent.
GHINURA GALBEN.
Geniana lutea
GHINURA PTAT
Geniana punctata.
Fam. Genianaceae.
Denumirea popular: abrmeasc, cahincea, danur, engere, fierea pmntului,
ghimbire de munte, hinur, ianur, ochincea, strigoaie, intaur.
n tradiia popular: rdcina plmdit n rachiu se lua contra durerilor de stomac i
pentru poft de mncare, precum i contra frigurilor.
n unele pri se bea pentru durere de pntece i diaree. Se mai folosea local pentru
beic rea. Se fierbea n unt cu vzdoag (Tagetes patula), busuioc, i fin de gru.
Din fiertur se fcea o legtoare, care se punea pe bic.
Compoziie chimic: se utilizeaz rizomii i rdcinile, (Radix Gentianae) recoltate n
august pn toamna trziu, rdcina- gentiopicrin, gentiomarin, amarogentin (de
5000 de ori mai amar dect gentiopicrina), genian, tanin, lipide, substane minerale,
gentiopricozidul- principiul amar care prin hidroliz scindeaz n glucoz i
gentiogenin. Mai conine i alte principii amare: gentiamarina, gentiacaulina,
Page 388 of 1147
amarogentina, care se scindeaz n glucoz, xiloz i izogentizin. Pigmeni xantonici

liberi gentizina, etc.
Mai are glucide, pectin, sterine, zaharuri reductoare, acizi (gentiricmascorbi), enzime
i mucilagii.
Proprieti farmaceutice: tonic amare i eupeptice amar folosit n anorexia de diferite
cauze, stimulnd prin substanele amare pe care le conin receptorii gustativi i n mod
reflex secreia salivar, biliar, gastric i intestinal. Antihelmintic, stomahic,
antitermic, colagog.
Intr n componena ceaiului tonic aperitiv i n formula de preparare a unor lichioruri..
Preparare:
Se va folosi rdcina:
-Se mrunete i se pune n caete pentru c este foarte amar. La o caet se vor pune
0,20 care se vor lua o dat. Vezi la sfrit doza indicat pentru 24 ore.
-n cazul n care avem nevoie pentru a scpa de parazii intestinali se va lua o linguri
sau dou care se vor fierbe timp de 15 minute n 500 ml ap dup care se va strecura. Se
va bea n trei reprize: dimineaa, la amiaz i seara.
-10 g de rdcin se opresc cu 150 g ap. Dup 6 ore se strecoar i se stoarce.
Lichidului i se adaug 230 g de zahr, apoi se fierbe i se filtreaz.
-Tinctur-se vor pune 20 g. de plant la 100 ml alcool alimentar de 70. Se va pune ntro sticl preferabil de culoare nchis. Se va ine la temperatura camerei timp de 15 zile
timp n care se va agita de mai multe ori pe zi pentru a se putea extrage principiile
active din plante. Dup aceast perioad se va strecura, se pune n sticle mai mici la
rece. Se poate pstra timp de 2 ani. Se va lua cte 10-20 picturi diluate nainte de mese.
Dozele indicate fiind urmtoarele:
Extract fluid: 2-4 g pe zi
Extract moale: 0,5-1 g\zi
Extract uscat: 0,20 g\zi n:
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, anemie, anorexie de origini diferite,
ascaridoz, boli hepatice, ciroz hepatic, convalescen, depresii, digestii lente sau
dificile, dischinezii biliare-stimuleaz contracia vezicii biliare, dispepsii, febr cronic,
grip, gut, incontinen urinar-stimuleaz contracia vezicii urinare, intoxicaii,
leucopenie (scade numrul globulelor albe), nevroze, oboseal cronic, parazitoze
digestive, reumatism.
Preparare:
-Se poate prepara un vin dintr-un litru de vin de struguri la care se va pune 50 grame de
plant mrunit. Se va lsa apoi timp de 8 zile agitnd sticla des. Dup aceast perioad
se strecoar. Se va putea aduga la acest vin i miere pentru a nu fi aa de amar. Se va
lua cte o linguri din el nainte de mese cu 30 minute.
-Sirop. La 20 grame de plant mrunit se pune 250 ml ap. Se ca fierbe apoi timp de
15 minute, se strecoar dup care se va aduga la acesta 100 g zahr. Se va fierbe apoi
timp de 15 minute sau pn capt consistena unui sirop. Se va lua din acesta tot o
linguri nainte de mese cu 30 minute de trei ori pe zi.
GHIOCEI
Galantus nivalis
Fam. Amarylliaceae.
Page 389 of 1147
Denumiri populare: aioar, clocei de omt, clopoei de primvar, cloconei, ghilioci,

ghirele, ghiorele, lute, primvru, usturoi.
n tradiia popular: se folosea la scldtori contra reumatismului. Ceaiul se lua pentru
leucoree, iar cu decoctul se fceau splturi.
Compoziie chimic: conine alcaloizi hipeastrin, masonin, nivalin, crivelin,
tazetin, licorin, nartazin, narvedin, substane minerale, florile conin nivalin- o
substan cu aciune n tratamentul paraliziei infantile, crivelin.
Proprieti farmacologice: se folosesc bulbi, planta sau florile n tratament intern pentru
efectul deosebit pe care l au asupra nervilor periferici fiind indicat n cazurile de
paralizii de diferite etiologii.
Este ns foarte periculoas de aceia se prefer preparatele farmaceutice.
Extern se folosete contra pistruilor i petelor de pe fa.
Preparare:
Atenionare: toate prile plantei au aciune foarte toxic asupra organismului n cazul n
care se dorete folosirea intern este indicat folosirea preparatelor farmaceutice!!!
-Se va fierbe timp de 5 minute o linguri de plant sau bulb mrunit la 250 ml ap. Se
va bea cu nghiituri mici n cursul unei zile
-Extern se va face un preparat mai concentrat din 50 g de plant care se va fierbe n 2
litri de ap timp de 20 minute dup care se va strecura. Se va putea folosi la diferite
splturi sau bi.
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni: candidoz, hemoragii cerebrale, leucoree,
miastenii, miopatii, paralizie, pareza nervilor periferici, pete pe fa, pistrui, scurgeri
vaginale, tromboze.
Din aceast plant se prepar farmaceutic i medicamente pentru afeciunile inimii, cu
foarte bune efecte.
Ginko-Biloba.
Este un arbore socotit sacru de ctre Japonezi. La noi n ar se gsete n multe grdini
botanice i se poate aclimatiza foarte bine. n grdina Japonez din grdina botanic a
Clujului s-a acomodat foarte bine i chiar produce fructe. Am scris despre el pentru c
exist foarte multe preparate n farmacii sau la magazinele naturiste unde se poate
obine foarte uor frunzele uscate care se comercializeaz la pacheele.
Compoziia chimic: flavone, alfa-lactone cu vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C,
ginkgolide, etc.
Efecte asupra organismului: ntrete imunitatea organismului la orice agresiune, este
antiseptic puternic distrugnd orice infecii, mpiedec formarea cheagurilor de snge,
ajut la refacerea nervilor, util n diferite depresii. Util n toate formele de degradare a
organismului. Este un puternic antioxidant, care contribuie la oxidarea radicalilor liberi.
mpiedic de asemenea formarea plcilor de ateroame (grsimea din snge) s se
depun pe pereii vaselor i prin aceasta ngreunnd circulaia sngelui. Accelereaz
circulaia sngelui la extremiti. Ajut de asemenea n toate cazurile n care se fac grefe
de organe ajutnd s nu fie respinse de ctre organism. Este socotit de ctre Japonezi ca
planta care este util la toate afeciunile organismului.
Cnd ceva nu funcioneaz corect n organism se prescrie aceast plant i se remediaz
situaia.
Preparare:
Page 390 of 1147
-Se va lua cte un vrf de cuit de praf de frunze mcinate cu rnia de cafea. Se vor
ine sub limb pentru 10 minute dup care se vor nghiii cu puin ap. Se va lua de trei
ori pe zi nainte de mese.
-O linguri de frunze mrunite se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se vor lsa
acoperite pentru 15 minute dup care se vor strecura. Se vor bea 3-4 ceaiuri din acestea
pe zi n cure de lung durat.
-Tinctur din 20 g de plant mrunit pus n 100 ml alcool alimentar de 70, se vor
ine pentru 15 zile agitnd des, dup care se va strecura. Se va putea lua din aceast
tinctur de 3 ori pe zi cte o linguri n bolile grave. Se va lua doar diluat cu ap din
cauza alcoolului pe care-l conine.
Se va putea folosi n urmtoarele afeciuni: afeciuni oculare, afeciuni psihice, alergii
inflamatorii, ameeli, angoase, anxietate, artroze, astm, boli cardio-vasculare, boli de
piele, boala Alzheimer, boli diverse ale creierului, boli neurologice i de circulaie
sangvin, blocaj arterial sau venos inclusiv la nivelul creierului, cancer, cheaguri de
snge n diferite locuri (le dizolv), circulaie sangvin deficitar, chiar i la nivelul
creierului, colesterol n exces, demen, deficiene de memorie-util i la cei care nva,
diabet, grefe de organe-ajut s nu fie respinse, hipertensiune, hepatit cronic,
mbtrnire prematur, impoten, imunitate sczut, migrene, oboseal cronic,
picioare reci, pierderea memoriei, sindrom premenstrual, spasm sangvin cerebral, ocul
sindromului toxic, tonic cerebral, tulburri de echilibru, tulburri de vedere, urechi
pocnete din cauza creterii tensiunii arteriale, vertij.
Cunoscnd n ct de multe afeciuni este util aceast plant este normal c japonezii o
consider ca o plant sacr. Este pcat c nu se planteaz mai muli arbori din acetia i
la noi n ar, pentru c avem foarte multe cazuri care s-ar putea vindeca cu acest
arbore.
Mai amintim c fructele sunt foarte utile pentru folosirea ca deodorante i c se poate
folosi foarte bine la splturi pe cap, fcnd s creasc prul mai des i cu rdcina mai
viguroas.
GINSENG.
O alt plant mult utilizat i pe drept cuvnt este Ginsengul. Acesta are trei varieti:
ginsengul chinezesc, ginsengul coreean sau ginsengul siberian.
Compoziie chimic: saponozide, taninuri, principii amare, vitaminele: A, B1, B2, B5,
B6, B12, D3, E, acid folic penthenat de calciu, nicotinamide, mucilagii, ceruri, are zinc,
un steroid care ajut la ntrirea sistemului imunitar, etc.
Aciune farmaceutic: sporete capacitatea de aprare a organismului, normalizeaz
funciile vitale. Are efecte deosebite asupra stimulrii producerii de interferon. ntrete
activitatea celulelor fagocitare ale organismului. Echilibreaz i stopeaz efectele
stresului asupra organismului. Ajut la producerea n organism a unor hormoni, ajutnd
prin acesta la mpiedecarea hipertrofierii unor celule, etc.
Preparare:
-Se gsete sub form de caete (praf din rdcin) care se vor lua conform
prescripiilor ataate.
-Rdcin-se gsete rdcin care este cea mai util-chiar dac cost mai mult. Se va
mruni i la o parte de rdcin se va pune 5 pri de alcool alimentar de 70. Se
nchide bine sticla n care se pune nchizndu-se ermetic. Se va lsa apoi timp de 15 zile
Page 391 of 1147
la temperatura camerei agitnd des sticlua. Dup 15 zile se va strecura. Se va turna apoi
acest lichid n sticlue de capacitate mai mic. Se poate pstra la rece timp de 2 ani. Se
va lua n funcie de afeciune ntre 10 picturi-o linguri de trei ori pe zi diluat cu ap,
nainte de mese. Ca tonic sexual se va lua o linguri pe zi seara la orele 18 urmnd s-i
fac efectul la 2 ore maximum. n timpul tratamentului cu aceast plant nu se consum
alcool, cacao, cola sau cafea.
Mai trebuie spus c rdcina de Ginseng chinezeasc este mult mai activ ca celelalte.
Se poate aclimatiza i la noi ncercnd chiar s se cultive pe suprafee destul de mari
pentru un simplu nceput.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenom de prostat, afeciuni coronariene,
afeciuni digestive, afeciuni dentare, afeciuni hepatice, afeciuni nervoase i psihice,
afeciuni pulmonare, anemie, artrit, avitaminoze, boli inflamatorii, boli mentale,
cancer, convalescen, circulaie cerebral a sngelui deficitar, climacteriu, colesterol
n exces, degenerescen, epilepsie, hipertensiune arterial, hipotensiune arterial-le
regleaz n toate cazurile, hipoglicemie, mbtrnire prematur, impoten, imunitate,
indigestii, infecii virale, insomnie-s nu se ia dup ora 18, memorie deficitar,
menopauz, micoze, oboseal cronic, osteoporoz, polinevrite, rni, scleroz multipl,
slbiciune general, stres, trigliceride n exces, tuberculoz, tulburri de circulaie
sangvin la orice nivel, tumori-le dizolv.
Aceast plant este una dintre plantele foarte active i este normal c este foarte des
folosit tocmai pentru proprietile deosebite care le are. Este util att brbailor ct i
femeilor pentru c reface o serie de hormoni n organism.
GORUNUL
Quercus petraea
Fam. Fagacee.
Denumiri populare: brumat, crear, gorin, grdun, gurun, jip, stejar alb, stnjer, slodun,
trifon.
Se folosete doar scoara.
n tradiia popular: coaja conine mult tanin i se folosea foarte mult la tbcit. De
asemenea la vopsit n negru i galben n amestec cu sovrf, mr, leie. Scoara se
folosea ca leac la rnile nvechite, numite n Banat gance. Se fierbea cu frunz de nuc
pisat, ori cu frunze de piersic i se ineau minile sau picioarele n zeama aceia.
Cu negreala din gogoile de frunze se ungea pecinginea. Dup ce se usca, se spla cu
oet i tratamentul se repeta pn la vindecare.
Decoctul scoarei se inea n gur contra durerilor de dini. Decoctul ghindei prjite sau
al scoarei se lua contra diareei.
Compoziie chimic: scoara conine foarte mult tanin, derivai flavonici, substane
peptice, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: astringent, hemostatic, antidiareic, dezinfectant.
Preparare:
-Se folosesc 2 lingurie de coaj mrunit, care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
-Cu 4 linguri de coaj mrunit la 500 ml fiert timp de 15 minute se poate folosi la
tratamente externe, dup strecurare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, amigdalit, arsuri, ciclu abundent,
colici abdominale, degerturi, diaree, dureri de dini, faringite, hemoragii anale,
Page 392 of 1147
hemoragii nazale, hemoragii uterine, hemoroizi, hiperhidroz, incontinen urinar,

infecii diverse inclusiv intestinale, leucoree, metrite, rni-pudr de plant direct pe
ran, rni purulente-ceai pus compres pe pansament, stomatite, transpiraia picioarelor,
ulceraii cronice ale pielii, vaginite.
Folosit de sute de ani ca unul dintre cele mai valoroase substane pentru tbcirea
pieilor i de asemenea n multe tratamente ale afeciunilor omului sau animalelor
aceast plant este util i astzi. S-a dovedit tiinific c este foarte util n afeciunile
de mai sus i probabil se va folosi nc mult timp de acum ncolo.
GRUL
Triticum aestivum
Fam. Gramineea.
n tradiia popular: cu fina de gru amestecat cu smntn, untur i diferite plante se
fceau unsori, legturi i oblojeli pentru bube, buboaie, umflturi, etc. La bica cea
rea se puneau legturi cu fin de gru, bor i gndaci de turb pisai i descntai.
Cu tre se fceau legturi la scrofule, la scrntituri, contra durerilor de piept, pntece,
etc. Se mai folosea la ceaiuri contra tusei, cu zahr i glbenu de ou proaspt se lua
contra rguelii. Cu tre i flori de fn se fceau scldtori contra rcelii.
Compoziie chimic a seminelor: sruri minerale, calciu, magneziu, sodiu, potasiu,
clor, sulf, siliciu, zinc, mangan, cobalt, cupru, iod, arsen, amidon, beta
-carotenivitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E, K, PP, aminoacizii: glicina,
histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina,
triptofan, tirosina, valina, acizi grai: acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic, acid
oleic, acid linoleic, acid linolic, carbohidrai: fructoz, sucroz, amidon, celuloz, acid
poliuronic, acid fitic, purine, steroli, fosfolipide, etc.
n germenii de gru sunt: aminoacizii: alanina, arginina, acid aspartic, cistina, acid
glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina,
serina, treonina, triptofan, tirosina, valina.
Vitaminele: retinol, caroteni, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E, K, PP.
Carbohidraii: glucoz, fructoz, sucroz, acid fitic.
Acizi grai, minerale: sodiu, potasiu, calciu, mangan, magneziu, cobalt, fier, cupru, zinc,
molibden, fosfor, bor.
Proprieti farmacologice: indicat n toate afeciunile cronice sau degenerative, la
afeciuni neurologice, tulburri vegetative, digestive, renale, antidiuretic (seminele),
antiinflamator (rdcina), antimicrobian, diuretic (rdcina), emolient, laxativ, nutritiv,
reconfortant, remineralizant, tonic general, etc.
-Grul ncolit: util n toate afeciunile cronice sau boli grave inclusiv cancer, este un
stimulator al ntregului organism.
-Trele de gru: utile pentru coninutul lor n substane minerale i mai ales pentru c
uureaz digestia, fac bol alimentar ajutnd defecaia-foarte utile n curele de slbire
Preparare:
-Fin de gru se pune sub form de pudraje pe rni.
-Fin de gru se face un aluat cu ap i se aplic pe rni.
-Din fin de gru se extrage amidonul care se folosete la diferite preparate cosmetice
sau la tratamentele afeciunilor dermatologice n special.
Page 393 of 1147
-Tre de gru-se poate s se macine i se consum n curele de slbire sau se face bor
util i el n multe afeciuni. Se pot lua n funcie de toleran, ntre 1-6 linguri pe zi, sau
chiar mai mult dac se suport bine acest simplu tratament.
-Pulbere de tre de gru- 1-2 linguri pe zi luate cu ap sau se pun n mncare la
anemii, colite, constipaie, obezitate, dereglri ale sistemului digestiv.
-Gru ncolit se va lua cte o lingur de trei ori pe zi n diferite afeciuni. Aceast
cantitate ns se poate mri tot n funcie de tolerana individual.
-Suc din mldie tinere de gru. Se va lua cte 20 ml de 3 ori pe zi n cure de 20-30 zile.
Sunt bune mldiele ct timp sunt verzi, ns se pot cultiva i n ghivece, chiar iarna.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: abcese-cataplasm de fin cu ap cldu sau
pine neagr muiat n ap sau lapte. Acnee-se fac comprese cu apa n care au fiert
seminele. Afeciuni cardiace-gru ncolit cur de lung durat. Afeciuni cutanatepudraje cu amidon. Afeciuni endocrine-gru ncolit. Afeciuni hepatice-cur de gru
ncolit. Afeciuni neurologice-cur de gru ncolit. Afeciunile sistemului nervos
vegetativ- gru germinat. Amenoree-gru ncolit i semine fierte. Anemie-gru ncolit
sau semine. Boli intestinale-gru ncolit. Cancer-gru ncolit. Colit de putrefacietre de gru. Constipaie-tre de gru. Demineralizare- semine. Depresie-gru
ncolit. Digestie dificil-tre. Dismenoree-gru ncolit. Dureri de cap-tre sau
cataplasme cu fin cu oet aplicate local. Eczeme uor zemuinde- ap de pe semine
fierte. Epidermofiie- bi cu tre. Eriteme generalizate-bi cu tre. Erizipelcataplasme cu fin. Furuncule-aluat dospit aplicat cald pentru colectare. Gut-germeni
de gru, tre de gru n alimentaie. Hipertensiune arterial-tre sau germeni de
gru. Ihtioz-bi cu tre. Impetigo- fin. Impoten- gru germinat, Infecii cutanate
purulente- cataplasm cu fin. Intertrigo-bi cu tre. Iritaiile pielii-fin pudraje- bi
cu tre. Leziuni inflamatorii-bi cu tre. Litiaze biliare-germeni de gru i tre n
alimentaie. Migrene-germeni de gru. Obezitate-tre de gru n alimentaie. Oprelibi cu tre. Panariiu-cataplasme cu fin cu ap cldu. Prostatit- gru germinat,
Psoriazis-bi cu tre. Renale (diferite afeciuni) ceai de pe semine fierte mult.
Reumatism-bi de tre sau consumul grului ncolit. Sterilitate-gru ncolit.
Surmenaj-semine n alimentaie sau gru ncolit. Tromboflebit-cur de gru ncolit.
Tulburri vegetative-gru ncolit. Tumori cu diferite localizri-gru ncolit i
cataplasme cu fin muiat n ap cald sau pine muiat n ap sau lapte se aplic
local. Urticarie-bi cu tre. Vitalitate sczut-cur de gru ncolit.
Bine neles c nu am reuit s cuprind nici toate afeciunile la care se poate folosi
aceast plant i nici felurile sub care se aplic ca tratamente.
n foarte multe locuri din ar vei descoperii poate alte procedee. Aceasta nu nseamn
c nu sunt bune acestea sau altele, ci nseamn c se folosete acolo acea reet i s-ar
putea s fie una mai bun. Nu am trecut nici mcar tratamentele care se fac cu pine
muiat n oet pentru veruci, btturi i multe alte afeciuni dermatologice, ci am vrut ca
ntr-un spaiu ct mai mic s cuprind cele mai eficiente i cunoscute metode.
Se poate de asemenea folosi sucul de mldie verzi. Se va culege grul atunci cnd
frunza este de doar 10 cm. Se va trece apoi prin storctorul de fructe mpreun cu puin
ap. Se poate s se foloseasc apoi aa cum este sau n combinaie cu diferite alte sucuri
din alte fructe sau legume. n special este bine s fie asociat cu sucul de morcovi.
Page 394 of 1147
Se mai poate face apoi o tinctur sau cu suc filtrat din care se va face o parte de suc i o
parte de alcool alimentar de 40 de grade. Se va lua o linguri diluat la o can de 3 ori
pe zi. Acesta se poate folosi chiar n cure de foarte lung durat.
De asemenea se poate face tincturi i din gru ncolit care sunt foarte eficiente.
GRUORUL
Ranunculus ficaria
Fam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: bicua porcului, calce mic, ciuboica cucului, fetic, iarba
rndunelului, salat de cmp, slea, scnteiu galben, untior, untiorul vacii.
n tradiia popular: fiertura din frunze i flori, pe alocuri planta cu rdcin cu tot, se
ntrebuina contra bolilor de piele. Se mai ntrebuina ca leac contra hemoroizilor i
scorbutului.
ATENIE!! Odat cu nflorirea frunzele devin toxice i nu mai este indicat s se
foloseasc.
Compoziie chimic: protide, amidon, zahr, dextrin, grsime, vitaminele: B, C, E.
acid ficaric, ficarin dup nflorire, celuloz, sruri minerale.
Aciune farmacologic: se utilizeaz rdcinile i planta nainte de nflorire. Are efecte
deosebite n reglarea circulaiei venoase, vulnerar n tratamentele pielii.
Preparare:
-Se vor pune 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml de ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar i se poate bea 2-3 ceaiuri pe zi.
-Se mai poate face o alifie caz n care se va pune 100 ml ulei i 50 g de plant
mrunit. Se va fierbe apoi pe baie de ap timp de 30 minute dup care se va strecura.
Se mai poate aduga dac se dorete cear de albine, caz n care se va pune din nou pe
baia de ap pentru a se topi. n funcie de consistena dorit se va pune cantitatea de
cear. Se trece apoi n recipiente mai mici i se va ine la rece. Este foarte bine s se
fac combinaii din mai multe plante caz n care este mult mai eficient.
Se va folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalite, afeciuni venoase diferite, afeciuni
cardiace, boli dermatologice, faringite, hemoroizi, tromboflebite, varice.
Se pot face cu aceast plant cure de primvar pentru c se gsesc n cantitate mare n
foarte multe locuri umbroase i umede.
n Ardeal se face primvara ciorb cu aceast plant uneori n combinaie cu vrfuri de
urzici tinere atunci aprute. n acest fel este foarte eficient mai ales dac se va consuma
cteva zile la rnd zilnic.
GREP
Citrus decumana.
Compoziie chimic: calciu, clor, cupru, magneziu, mangan, glucide puine, fapt ce-l
face util i la diabet, protide, lipide, alcooluri, acizi, uleiuri eseniale (limonen, pinen,
citral), pectin n special n coaj, acid citric n cantitate destul de mare, licopen,
fenoli, flavonoid, carotenoid, sodiu, sulf vitaminele A,B1, B2, C, PP.
Proprieti: tonice, aperitive, digestiv, depurativ, drenor hepatic i renal, antihemoragic,
rcoritor, hipotensor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni pulmonare, anorexii, artrit,
avitaminoze, boli hepatice i renale, boli neurologice, cancer, curirea organismului de
toxine, gut, hemoragii, hipertensiune, infecii intestinale, litiaze n special renale, dar i
cele biliare, obezitate, oboseal cronic, pletor, reumatism, remineralizare, senescen.
Page 395 of 1147
Preparare:
-fruct n consum zilnic
-suc obinut proaspt i consumat ndulcit eventual cu miere dac nu avei diabet.
-coaja fiart timp de 15 minute n 250 ml ap i consumat dimineaa la trezire.
GULIE.
Brasica oleracea var. ongyloides.
Pri folosite: tulpina ngroat, frunzele.
Compoziie chimic: numeroase sruri minerale, calciu, fosfor, potasiu, magneziu, sulf,
esen sulfo-azotat, iod, arsenic, zaharuri, vitaminele A, B, C n plus n frunze, fier i
cupru.
Aciune farmaceutic: revitalizant, diuretic, dizolvant uric, antiscorbutic, rcoritor,
pectoral, emolient.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni pulmonare, angine,
bronite, cistite, degerturi, eczem, enterite, furuncule, gut, guturai, litiaz renal,
obezitate, oboseal general, tuse.
Preparare;
-Decoct n ap sau n lapte; 100 g la litru, n afeciunile pulmonare, guturai, angine.
Excelent pentru bolnavi n general.
-Sirop de gulie: aceleai indicaii. Se pregtete scobind n gulie i umplnd cavitatea cu
zahr. Siropul se formeaz n cteva ore. Se administreaz cu linguria.
-Contra eczemei, acnee; consumul zilnic de puin gulie crud.
-Gulie fiart este foarte digerabil. Se va consuma cu folos i crud, dat pe rztoare,
mpreun cu alte cruditi.
-Semine mcinate: 6 g ntr-o infuzie de tei, contra calculilor, a rcelilor.
Extern:
-Angin; se fierbe o gulie mare, tiat n buci, n 0,5 l de ap pentru gargar.
-Degerturi: se coace n cuptor o gulie cu coaj (este coapt cnd intr degetul n ea). O
lsm s se rceasc uor i o tiem n dou. Frecm degerturile cu jumtile ei,
presnd uor, ca s ias sucul.
-Accese de gut, abcese, furuncule: acelai procedeu ca pentru degerturi.
GUTUIUL
Cydonia oblongata Fam. Rosaceae
Denumiri populare: almioar, gduie, gtie, gutaie, gutai, guti, gutn, gutie, gutie,
guti, pom cotei.
n tradiia popular: ceaiul din gutui cu puin zahr se lua contra tusei i rguelii.
Ceaiul din frunze, n amestec cu flori de tei, se lua n amigdalite i rceli. Zeama din
frunze de gutui, curpen de castravete pisate la un loc se storceau pe rnile cu viermi.
Din seminele de gutui se prepar ap pentru ochi; se luau 40 de smburi, se puneau 100
de dramuri de ap limpede, rece, se bteau puin, apoi se nmuia n ea crpe curate i se
punea pe ochi.
Ceaiul din smburi se bea cu zahr candel sau cu tre de gru contra tusei. Cu frunze
de gutui, mr dulce i cimbrior, fierte mpreun, se fceau oblojeli la cel perit.
Page 396 of 1147
Ceaiul din frunze uscate se folosea la bolile de inim, n cazurile de insuficien

cardiac. Se mai lua n boli de ficat. Din seminele plmdite n ap se fcea un unguent
pentru snii crpai ai femeilor care alptau.
Compoziie chimic: frunzele conin-ap, zaharuri, acizi organici, pectine, protide,
tanin, mici cantiti de grsime, vitaminele A, B, C, PP, sruri minerale, etc.
Fructele: ap, zaharuri, acizi organici, pectine, protide, tanin, mici cantiti de grsime,
mucilagii mai ales n semine. Vitaminele: A, B, PP, sruri minerale de calciu, fier,
fosfor, potasiu, cupru, magneziu, sulf, etc.
Proprieti farmaceutice: fructele, seminele i florile sunt astringente, stomahice,
aperitive, fortifiante ale ficatului, vindec o serie de afeciuni. Acidul malic contribuie la
neutralizarea sngelui. Pectina ajut la coagularea sngelui, util n afeciunile
pulmonare, chiar n tuberculoz, de asemenea la afeciunile intestinale cu diaree sau
chiar dizenterie. Este tonic pentru ntreg organismul i conine i vitamina care ajut la
refacerea celular. Extern se mai poate folosi chiar la prolapsul rectal sau uterin. Se fac
clisme i splturi n acest caz.
Se vor folosi fructele ca atare sau n diferite forme ca: sirop, dulceuri, sucuri.
Se pot folosi i n diferite combinaii cu alte plante fiind mai activ. Extern fructele au
aciune astringent, seminele sunt emoliente, mucilaginoase, pulpa fructului este
tonic. n lipsa fructelor se poate folosi frunza.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: afte, arsuri-n special ceai din semine, bronite,
cheilite fisurate, conjunctivit, degerturi, diaree, distonie digestiv, eczeme, faringite,
fisuri anale, fisuri mamelonare, gingivite, hemoragii uterine, hemoptizii, hemoroizi,
hiperaciditate gastric, infecii respiratorii, inapeten, insuficien hepatic, iritaiile
pielii, leucoree, prolaps rectal i uterin, rni tegumentare, rgueal, riduri, stomatite,
tuberculoz, tuse, ulceraii, vom.
Frunzele se folosesc i pentru a vopsi n galben sau negru n funcie de concentraie.
Preparare:
Uz intern: se consum fructul crud, suc din fruct, compoturi, paste, jeleuri, suc n sirop.
-Se taie o gutuie n felii subiri i se fierbe ntr-un litru de ap, pn se reduce apa la
jumtate. Se strecoar prin presare. Se adaug 50 g de zahr. Se folosete contra
enteritelor acute, a digestiilor anevoioase, n tuberculoz pulmonar (tanin).
-Fruct uscat 40 g la 1 litru de ap se fierbe n clocote 10 minute. Se folosete dup
dorin.
-Lichior de fructe cu alcool i zahr:
suc de gutuie.1,5 litri
rachiu.0,500 litri
scorioar..2 g
cuioare0,80 g
migdale amare.0,50 g
nucoar praf.1 g(ct apuci ntre degete)
Lsm s se macereze timp de 2 luni. Facem un sirop de zahr, l lsm s se rceasc
i-l adugm. Filtrm i punem la sticl. Se folosete contra indigestiilor, a flatulenei
(gaze la intestine) i a hiperaciditii gastrice.
Extern:
-Lmia fiart felii de mai sus fr s se pun zahr se folosete la splturi vaginale
sau clisme.
Page 397 of 1147
-Emulsie mucilaginoas calmant: o mn de smburi de gutui pisai, macerai la

pahar de ap cald, n aplicaii contra degerturilor, a hemoroizilor, a crpturilor
snilor, pielii, contra arsurilor, a iritaiilor diverse.
-Cosmetic- contra ridurilor: lsm s se macereze timp de 15 zile cojile de gutui n
puin rachiu, pentru loiuni cosmetice.
-Infuzia florilor 30 g la litru sau ale frunzei 50 g la litru, calmeaz tusa convulsiv. Cu
puin ap de flori de portocal favorizeaz somnul. Util nevropailor
Humulus lupulus
Fam. Cannabinaceae.
Denumiri populare: amei, cumulu, curpn, hamei slbatec, hmei, himei, homei,
miug, mlug, pete de pdure, trofolean, vin de hamei, vi de hamei.
n tradiia popular: cu flori i foi se fceau cataplasme contra durerilor. Florile adunate
toamna se puneau n saltele celor care nu puteau dormi. Decoctul dintr-o mn de flori,
fierte la un litru de ap, strecurat i ndulcit cu zahr, se lua contra blenoragiei.
Cu flori i frunze se fceau splturi contra rofilor i a altor bube pe cap, precum i
scldtori pentru copii jigrii. Cnd se zbrcea mna sau piciorul, se fierbeau
frunze i flori de hamei n lapte, pn se ngroa i se puneau cataplasme n locul
dureros, seara, schimbndu-se a doua zi dimineaa. Se repeta de mai multe ori.
Se mai folosea contra tuberculozei, preparndu-se aa-numita bere de heptic la
plmni. Se lua un pahar de orz prjit i unul de orz neprjit, un pahar de hamei, un
font de zahr i ap, care se fierbeau, se strecurau i se punea peste zahr, luau apoi
drojdie, o amestecau cu zeam dup ce se rcete; o fierbeau de seara pn dimineaa,
apoi o puneau n sticle i beau din ea contra tuberculozei.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se ntrebuineaz numai conurile femele
(Strobuli Lupuli) recoltate cnd au culoarea galben-verzuie, la sfritul lunii august i
nceputul lunii septembrie, conurile femele conin ap, oleo rezin localizat n perii
glandulari, ulei eteric, format din hidrocarburi monoterpenice, ca mircen, alfa pinen,
beta pinen, limonen; hidrocarburi sesquiterpenice, ca alfa-humulen, beta-humulen;
alcooli monoterpenici ca linalol, geraniol, boreol, i oxidul monoterpenic 1,8-cineol;
rini (moi, tari, gama-rini, etc), formate din humulon, co-humulon, ad-humulon,
lupulon, co-lupulon, ad-lupulon (principii amare) substane de natur flavonicxantohumolul, glicozide ale cvercetolului i camferolului; tanin, trimetil amin, colin,
betain, asparagin, glutamin, ceruri, mici cantiti de acid oxalic, acid malic, acid
citric, pigmeni carotenoidici, clorofile; sruri minerale.
Aciune farmaceutic: are efecte tonic amar stomahic i aromatizant asupra
digestiei deoarece stimuleaz secreia gastric, asupra vezicii biliare, antiseptic, este un
antibiotic chiar i mpotriva bacilului Kokh, regleaz circulaia, are efecte deosebite
asupra sistemului nervos. Au aciune sedativ central, psihotrop anafrodisiac,
antispastic, calmant nervos, somnifer, tonic amar, reduce tensiunea arterial.
Intr n componena ceaiurilor calmant i sedativ.
Extern: principiile active din conurile femele au proprieti antiseptice, antibacteriene,
antiinflamatoare.
mpiedic nmulirea microbilor, previn infecia microbian i inflamaiile, ajut la
tonifierea prului.
Preparare:
Page 398 of 1147
-Se pun 2 lingurie de conuri mrunite la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10

minute dup care se vor strecura. Este foarte util s se consume 3 astfel de cni n
afeciunile venoase sau problemele de circulaie.
-2 linguri de conuri se pun la 250 ml ap clocotit. Se vor lsa timp de 30 de minute
acoperite, apoi se strecoar. Se vor consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi n afeciunile
respiratorii inclusiv tuberculoz.
-Se macin conurile de Hamei cu rnia de cafea transformndu-se n praf fin. Se va
lua un vrf de cuit de trei ori pe zi. Acesta se va ine sub limb pentru 10 minute dup
care se va nghii cu puin ap. Este util mai ales celor care doresc o suplimentare cu
fitohormoni.
-Pentru combaterea acneei i a seboreei se recomand comprese cu o infuzie de conuri
din 2 lingurie la can.
Se vor folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni renale, alcoolism, alopecie,
ameeli, anemie, anorexie, boli de ficat, boli de stomac de origine nervoas, boli ale
vezicii biliare, cardiopatii, cefalee, contuzii, dermatite alergice, erecii prelungite i
dureroase, excitaii sexuale, gut, inflamaii, infecii diverse microbiene, insomnii,
insuficien circulatorie, iritabilitate, isterie, mtrea, nevroze, onanie, poluii nocturne,
reumatism, seboree, trichonomas, tuberculoz, ulceraii cronice ale pielii, vaginit.
HREANUL
Armoracia rusticona Fam.Cruciferae
Denumiri populare: ahrean, chirean, hrean, irean, rdcin slbatic, ridiche slbatic,
rean, tormac, usturoi.
n tradiia popular: fructele i rizomul plantei se folosea ca leac contra durerilor de cap,
n diferite forme; se fceau legturi pe frunte cu frunze crude sau hrean ras; legturi n
moalele capului cu hrean ras amestecat cu oet. Petele de pe obraz se splau cu oet
amestecat cu hrean ras.
n alte pri, pentru petele de pe obraz, piept i mini, se punea o mn de hrean tiat
bucele ntr-o sticl, se turna peste el un sfert de kg de oet bun i se lsa 5-6 zile, apoi
se muia o crp de in cu care se tergeau petele n fiecare sear.
Turta de hrean ras, mlai, mei, miere de faguri i sare, toate puse pe piele de cal se
puneau pe gt la glci. La Rinari contra glcilor se mnca hrean i se bea rachiu.
La amigdalit, se rdea hreanul se amesteca cu fin de gru i ap cald fcndu-se o
past care se aplica la gt. Ceaiul din frunze ndulcit cu miere se lua contra rcelii.
Contra durerilor de dini se lua hrean fiert cu vin. Pentru stomatit se lua o lingur de
hrean, se punea ntr-un sfert de oca de rachiu, se lsa 24 ore, apoi se strecura i se fcea
gargar de 3 ori pe zi. La rceal grea cu fierbineal se nfura tot trupul bolnavului cu
hrean ras cu aceasta se fceau i legturi la durerile de picioare i bi contra
reumatismului.
Se mai folosea n legturi contra oricror nevralgii. Unii l amestecau cu fin de gru i
miere fcnd un aluat care se punea pe locul dureros.
Tot pentru dureri- o turt din fin de gru cu hrean ras i oet. Se punea i la ale pentru
durerea de rinichi.
Se mai lua pentru afeciunile vezicii i contra pietrelor la rinichi. Era un leac obinuit
contra bolilor de plmni.
Contra tusei se lua cu zahr candel i hrean ras.
Page 399 of 1147
Dulceaa de hrean ori hrean ras amestecat cu miere i pus ntr-o sticl bine nfundat
ngropat n pmnt timp de 4 sptmni se lua contra nduelii i tuberculozei.
Hrean ras amestecat cu zahr se ddea pentru durerile de inim. Cu hrean ras se trata
boala mare i boala rea n prima zi se lua pe inima goal o lingur, n urmtoarea 2 ,
apoi 3 i tot aa pn la 29 de linguri, cnd se ncepea numratul ndrt, pn la una.
Se credea c astfel se cur creierii de snge i de apa care-i tulbur.
Se utilizeaz rdcina i mai puin frunzele.
Compoziie chimic: se folosete rdcina (Radix Armoraciae) rdcina conine protide,
hidrai de carbon, zahr, potasiu, sruri minerale, vitaminele A, B1, B2, miacin, C,
glicozida sinigrozida, glicozizi sulfurai, mirozin, ulei volatil, acizii: clorhidric,
sulfuric, carbonic i silicic. Substane antibiotice (fitoncide).
Aciune farmaceutic: are aciune antiscorbutic, uleiul volatil prin componentele sale i
sinigrozida i comunic proprieti revulsive i rubefiante; de asemenea tot datorit
acestor produi, care se slimin att pe cale respiratorie ct i renal are efect antiseptic,
antitinflamator, bacteriostatic, diuretic, excit mucoasele fiind revulsiv, rubefiant, sau
chiar lacrimogen, face ca secreiile interne s fie mai abundente, ajut la eliminarea
bilei, face ca secreiile nazale i salivare s fie mai abundente.
Este un aperitiv pentru c determin stomacul la o mai rapid funcionare. Este util n
diferite forme de anemie sau chiar n convalescen.
Ajut ca diuretic la o mai bun funcionare a rinichilor. Extern este un revulsiv puternic
ajutnd la diverse cazuri n care se dorete refacerea circulaiei sngelui. Ajut la
funcionarea normal a inimii.
Preparare:
-Frunzele se pot folosi legndu-le pe locurile dureroase aa cum sunt sau dup ce se
strivesc puin.
-Frunzele se pot aplica unse cu puin ulei dup ce se strivesc n diferite aplicaii externe
pentru rolul de calmarea durerilor.
-Rdcina ras proaspt se va amesteca cu miere n aceiai cantitate i se va lua cte o
linguri de trei ori pe zi n cure de lung durat n afeciunile inimii, vaselor de snge
sau alte afeciuni indicate.
-Rdcin ras proaspt se poate face un sirop cu puin ap i zahr. Se va lua cte o
linguri de trei ori pe zi n anemii sau avitaminoze i alte afeciuni.
-Rdcin ras se va pune la uscat i se va transforma apoi n praf care se va lua cte un
vrf de cuit de trei ori pe zi.
-Macerat 15-30 g la litru de ap. Se fierbe timp de 5 minute; se macereaz timp de 12
ore. Se iau 2 ceti pe zi ntre mese.
-Rdcin ras -50 g cu 50 g de miere de albine se amestec i se va lua cte o linguri
naintea meselor.
-Sirop: se taie rdcina de hrean n rondele; se aeaz n straturi pe un tifon suspendat
deasupra unei farfurii i se acopere straturile cu zahr. Lichidul siropos care se scurge
va fi administrat n doze de 1-2 lingurie pe zi.
-Se rade hrean proaspt att ct cuprinde o lingur i se amestec cu miere de salcm
pn se obine o past omogen. Apoi se consum o lingur, treptat, n fiecare
diminea, nainte de mas pn la terminarea dozei preparate zilnic. Cura nu trebuie s
depeasc 30 zile. Este util n toate afeciunile inimii sau pulmonare.
Page 400 of 1147
-La un litri de vin natural de struguri se vor rade 2-3 rdcini mai mari de hrean (30-50
g) i se vor ine la temperatura camerei timp de 8 zile dup care se vor strecura. Se va
consuma cte o cantitate de 50 ml n fiecare diminea.
-Fin n amestec cu hrean se face o past care se aplic pe locurile n care exist durere
i se va ine n funcie de toleran sau pn la trecerea durerilor.
-Rdcin ras se va pune n alcool alimentar(1-5 alcool ) de 70. Se va ine timp de 15
zile agitnd des, pentru a putea s extrag principiile active din plant. Se strecoar apoi
i se va consuma cte 10 picturi-o linguri n funcie de afeciune.
-Rdcin ras o parte se va pune n 5 pri de oet alimentar din mere i miere i se va
ine timp de 10 zile dup care se va strecura. Se poate folosi intern cte 10 picturi-o
linguri diluat n ap sau se poate folosi extern n diluie 1\2 cu ap la splturi sau
pansamente.
-Hrean ras (rdcin) se va pune pe o bucat de pnz i se aplic local n cazul
durerilor sau cu scop revulsiv. Se va ine n funcie de tolerana individual.
-Pulpa de hrean este superioar mutarului; se aplic cataplasme n afeciuni pulmonare,
gut, algii reumatismale.
-Pulpa de hrean se mestec n gur de mai multe ori pe zi pentru combaterea retraciei
gingiilor i pentru ntrirea dinilor.
-Se va rade puin rdcin i se va pune n alcool. Se astup apoi bine. Se poate folosi
i o sticlu mic de la un medicament (20-30 ml). Se nchide ermetic.
n cazul durerilor dentare se va destupa sticlua se astup o nar rmnnd liber nara
de partea n care este dintele dureros i se va trage puin aer din aceast sticlu.
Aromele care se degaj vor face ca n cteva secunde s treac cea mai tare durere de
msele.
Util mai ales n cazul copiilor sau femeilor gravide care nu pot lua calmante puternice.
Bine neles c numai pn se va trata de ctre stomatolog afeciunea, lucru care oricum
trebuie fcut.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee-tamponare cu tinctur diluat sau oet,
afeciuni cardiace, -hrean cu miere de salcm, afeciuni renale-tinctur, alopecie-frecii
cu tinctur sau oet, algii reumatismale-tinctur, ameeli-tinctur, anemie, arsuri, astm,
boli cardiace-cu miere, boli reumatice, bronite acute sau cronice, cangrena picioarelor,
cardiopatie ischemic, circulaie periferic deficitar, congestie pulmonar, colit,
constipaie, debilitate, degerturi, descuamarea pielii, digestie dificil, dureri de capfrunze puse local sau tinctur, dureri diverse, dureri reumatice, eczeme, gastrit
hipoacid, gut, guturai, hipertensiune arterial, hidropizii, imunitate sczut, inflamaii
articulare, inflamaii ganglionare-pulbere de rdcin, inapeten- tinctura cu miere,
nepturi de insecte frunze aplicate local, leucoree, limfatism, litiaz renal, migrene,
nevralgii diferite inclusiv intercostale-tinctur, obezitate, paradontoz, parazii
intestinali, pareze faciale sau de alt localizare, pelad-frecii cu tinctur sau oet, pete
pe fa-oet, pistrui-oet, plgi supurate infectate, pneumonie, polipi uretrali, rni, rceli,
rinit chiar cronic, rino-sinuzit, sciatic, scrofuloz, seboree, sinuzit, stomatit,
tieturi, tuberculoz, tumori canceroase, tuse, ulceraii atone, varice-cur cu tinctur sau
cu miere.
n cazul suferinelor de colon iritabil sau cu aciditate gastric se va administra cu
pruden.
IARB DE MARE.
Page 401 of 1147
Fucus vesiculosus.
Denumiri populare: lptuc marin, stejar marin, varec veziculos.
Compoziie chimic: iod (0,03% n praf); un ulei esenial; o materie colorat; un
alcaloid (manitiol), mucilagii (algin); principiu amar; vitaminele B, C. E, ergosterol;
numeroase sruri minerale- potasiu, sodiu, magneziu, calciu, fier, brom, siliciu, alte
sruri minerale.
Proprieti: sporete schimburile (remediu analogtiroidinei, dar mai inofensiv),
antigutos, combate obezitatea (absorbant al grsimii).
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenit, afeciuni tiroidiene, artroz, astenie,
astm, celulit, gu, gut, insuficiene glandulare, limfatism, obezitate, rahitism,
reumatism, scrofuloz, tulburri de circulaie.
Preparare:
-Decoct o linguri la o ceac. Se fierbe 5 minute. Se iau 2-4 ceti pe zi, nainte sau
ntre mese (gust neplcut). Pentru obezitate se adaug la fiecare ceac o linguri de
cruin i puin anason verde.
-Extract hidroalcoolic n pilule de 0,05 g; 3-4 dimineaa pe nemncate.
-Tinctur se vor lua cte 20 picturi dimineaa i dup masa de prnz.
Incompatibiliti: finoase, bere.
Extern:
-Decoct n comprese: adenit, obstruri limfatice.
-Cataplasme de tre i de plant pe ngrmdirile de grsime sau celulit i la gu.
-Bi generale: tulburri circulatorii, obezitate, celulit, artroz, astenie, rahitism,
insuficiene glandulare.
Bile sunt contraindicate n maladii infecioase acute, inflamaii acute, anumite
dermatoze (eczem care supureaz) tuberculoz pulmonar evolutiv, decompensare
cardiac, hipertiroidie, anumite maladii mintale.
IARBA DE OLDIN
Seduum acre Fam. Soxifragacea.
Denumiri populare: buruian de trnji, coada cocoului, gheioar, iarba-ciutei, iarb
gras, iarba fumului, iarba tutunului, iarba urechii, oloic, erpri, erpn, trnjen,
verzioar, etc.
n tradiia popular: n multe din satele Bucovinei amestecat cu fin de porumb, se
folosea la ntrirea firelor de la urzeala rzboiului de esut.
Contra courilor se sfarm planta n palme i se ntindea pe obraz. Cei care aveau dureri
de picioare se duceau la o ap curgtoare, se splau bine i apoi se frecau cu planta
pisat.
Alii spuneau c dac cel bolnav de reumatism voiete s se curee i s se vindece,
dup ce s-a uns cu iarb de oaldin, trebuie s o arunce pe o ap curgtoare, ca s nu
dea ali oameni peste ea i s se mbolnveasc i ei.
Se mai folosea descntat contra mucturilor de arpe.
Compoziie chimic: alcaloizi, acid malic, rezine, tanin, mucilagii, acid formic,
alcaloizi, flavone.
Aciune farmacologic: principala aciune este aceia c ajut la vindecarea cancerului, a
bolilor de piele, are efecte rubefiante, detersive.
Preparare:
-Plant proaspt se aplic local dup ce se zdrobete.
Page 402 of 1147
-Suc de plant se pune pe btturi

-La o linguri de plant mrunit uscat se va pune 250 ml de ap clocotit. Se va lsa
apoi acoperit pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 1-2 cni pe zi.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: btturi, carcinoame ale pielii, caloziti,
favus, induraii ale pielii, plgi gangrenoase, tumori nedureroase.
IARB GRAS.
Portulaca oleracea.
Se folosesc frunzele
Compoziie chimic: mucilagii, vitaminele B, C.
Proprieti: emolient, vermifug, depurativ, diuretic, uor hipnotic, rcoritor, favorizeaz
coagularea sngelui. Foarte bogat n mucilagii i este un calmant al aparatului digestiv
i chiar al articulaiilor. Foarte util n calculi urinari sau biliari. De asemenea este
foarte indicat n hidropizie prin insuficien renal. Este un calmant nervos. Ajut la
eliminarea teniei.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: ascit, cistite, hematurii, hemoptizii, hemofilie,
hidropizie, litiaze urinare, inflamaii digestive, inflamaii respiratorii, inflamaii urinare,
insomnie, nevroze, oligurii, parazii intestinali.
Preparare:
-2 lingurie de plant se pun la 250 ml ap clocotit. Se pot consuma 2-3 infuzii pe zi.
-n salate singur sau n asociere cu alte verdeuri.
-Pus n ciorbe.
IARBA MARE SAU OMANUL.
Inula helanium
Fam. Compositae.
Denumiri populare: alaut, bruscalu, holman, iar mare frumoas, iarb neagr,
lacrimile Elenei, ochiul boului, omag, smntnic, etc.
Este o plant de cultur.
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra durerilor de cap. Ceaiul din
rizomi uscai se lua contra astmului. Fiart n vin alb, se bea de oftic, cte un pahar
dimineaa i unul seara, la 3 sfrituri de lun, dup ce pic luna. Se mai rdea, se
amesteca cu miere i se lua dimineaa, la amiaz i seara, pe inima goal. Unii o rdeau
ntr-o ulcea cu miere, pe care o puneau la mijlocul aluatului unei pini; dup ce se cocea
n cuptor, o luau ca leac n bolile de plmni, n primul rnd pentru tuberculoz. Tot
pentru tuberculoz, rdcin de iarb mare i ttneas se rdeau pe rztoare i se
amestecau cu miere, lundu-se n fiecare diminea cte o linguri.
Rizomul plmdit n rachiu se lua n boli de stomac i vtmtur. Pentru boala cea
mare se afuma casa cu iarb mare, se fierbea rdcina i se spla bolnavul, iar rdcina
fiart se pisa i se punea cataplasm pe pntece. Pentru febr tifoid se fceau abureli cu
flori de fn, iarb mare, foi de nuc i sare. Cu iarb mare se afumau mai demult de
holer. Rdcinile pisate, cu zeam de varz, se foloseau contra riei.
n unele pri se fcea cu ele o alifie, amestecndu-se cu dohot. Planta se covsea cu
smn de cnep, se bteau mpreun vreo jumtate de ceas i apoi se puneau la
cldare vreo trei zile. Se spla riosul cu ap cald, apoi se ungea cu aceast covseal.
Cnd era rnit, se ungea cu o pan de gsc.
Compoziie chimic: se folosesc prile subterane (Rhizoma cum radicibus Inulae)rdcina tuberizat i planta conine inulin, helenin, i ali polimeri ai levulozei, ulei
Page 403 of 1147
volatil, alantolactone, substane fitoncide, fridelin, stigmasterin, acetat de

damaradienil, ulei volatil, etc. Frunzele mai conin- alantopicrin, care este un principiu
amar, vitamine, sruri minerale. Florile conin n mare parte helenin.
Florile conin n plus helenin.
Proprieti farmacologice: principala aciune a rdcinii este principiul antibiotic,
calmant al tusei i modificator al secreiilor bronhice, bacteriostatic, antiviral,
antiinflamator, expectorant, excit vezica biliar, colagog, coleretic, antiseptic bronhic,
diuretic, antihelmitic, sedativ uor, tonic, mpiedec cderea prului i ajut la creterea
sa. Datorit aciunii ei diuretice, elimin toxinele din corp , influennd favorabil strile
reumatice, manifestrile gutoase i erupiile pielii urmate de mncrimi.
Rdcinile intr n componena ceaiului antibronitic.
Preparare:
-Ceai din rdcin -2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 250 ml ap care va
fierbe timp de 10 minute dup care se va strecura. Se pot folosi 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Se va pune 50 g de plant mrunit la 500 ml oet. Se va ine timp de 8 zile dup care
se strecoar. Se va utiliza la mncrimile de piele.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile aparatului urinar, afeciuni hepatice,
afeciuni respiratorii, alergii, alopecii -splturi cu ceai de 3 ori pe sptmn n care se
folosete la cltit ceai din acesta. Se poate doar s se clteasc, arterite, anemie,
ascaridoz, astm, atonie digestiv, boli diverse cutanate n special cu mncrimi,
bronite acute, chelie, colecistite, congestii hepatice (att intern ct i extern
cataplasme), dermatoze, dischinezie biliar cu hipotonie, dismenoree, eczeme, erizipel,
erupiile pielii inclusiv urticarie, guta, hemoroizi, intertrigo, leucoree, litiaz biliar i
renal, nefrite, oboseal att fizic ct i intelectual, oligurie, oxiuraz, prurit cronic al
adultului, rni purulente, reumatism, spondiloz, traheit, tuse, ulcere varicoas.
IARBA NEAGR.
Calluna vulgaris
Fam. Ericacea.
Denumire popular: coacz, mrloag, pernaj, tul, troscol.
n tradiia popular: ramurile i frunzele sunt folosite ca surogat la fabricarea berii n
locul hameiului, la tbcit i vopsit.
Se ntrebuina contra tieturilor. Decoctul florilor se lua n bolile de rinichi. Locuitorii
de la munte beau decoctul plantei cu flori contra diareei, dizenteriei i hemoragiei.
Compoziie chimic: ramurile i frunzele conin arbutilin, ulei eteric, tanoizi, acizi
organici, derivai flavonici, substane minerale.
Proprieti farmacologice: sunt astringente i antiseptice n special ale cilor urinare la
care se poate aduga proprietatea de a elimina sau chiar de a dizolva unii calculi urinari.
Au proprietatea de a mri capacitatea de contracie a muchiului cardiac fiind util
n toate afeciunile cardiace. Mrete de asemenea diureza, efect mult exploatat n multe
afeciuni.
Preparare:
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi
-Decoct din 2 lingurie de plant mrunit, care se vor pune la 250 ml ap. Se vor
fierbe timp de 10 minute, dup care se va strecura. Se vor putea i din acest ceai s se
consume 2-3 ceaiuri pe zi.
Page 404 of 1147
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit, anurie, celulit, cistit, colici

abdominale, constipaie, diaree nervoas, edemele gleznelor, febr, hemoragii, infecii
urinare, inflamaii laringo faringiene (gargar), intoxicaii, leucoree, litiaz urinar,
nevralgii, obezitate, plgi, prostatite, reumatism, ulcere i ulceraiile pielii chiar cronice.
Este o plant foarte valoroas n afeciunile de mai sus i este pcat c este aa de puin
folosit cu toate c are aciuni remarcabile n foarte multe afeciuni, nu numai cele pe
care le-am descris ci i n multe altele care nu prea sunt recunoscute c se pot trata cu
aceast plant.
De asemenea sunt puine magazine n care se gsete aceast plant.
Tinctura din aceast plant sau chiar concentratul are un efect foarte puternic i sunt
puine plante care s-i egaleze efectele tratamentului, chiar i atunci cnd se folosete o
perioad scurt.
IARBA ROIE.
Poligonum persicari Fam. Poligonaceea.
Denumiri populare: ardeiai, ardeiul broatei, buruiana viermilor, iarb iute, iarba
jermilor, iarba porcilor, iarba narilor, iarb amar, pericari, rchiic, ruinea fetelor,
tti.
n tradiia popular: se folosea la coloratul lnii n galben. Frunzele se puneau ntre
degetele picioarelor contra oprelilor.
Zeama de plant crud, amestecat cu zeam de frunze de pepeni, se punea pe rni,
mcar de 2 ori pe zi, pn se vindecau.
Se mai folosea contra viermilor ce se fceau la rnile infectate.
Se pisa mrunt i se punea pe ran sau se fierbea i se spla cu decoctul, iar cu plantele
rmase se oblojeau.
Compoziia chimic: ne studiat.
Efecte asupra organismului: n primul rnd trebuie spus c aceast plant conine o serie
de principii toxice ne studiate care afecteaz n primul rnd ficatul, deci se va folosi
doar la tratamente externe.
Ajut la prevenirea infeciilor, cicatrizarea rnilor, sau chiar cu alte plante la evitarea
transpiraiei picioarelor.
Preparare:
-Se va lua 4 linguri de plant care se vor pune la 500 ml ap. Se fierb pentru 5 minute
dup care se vor strecura. Se poate folosi la tratamente externe.
-Praf de plant se poate aplica pe piele sau n nclminte pentru ca s nu mai transpire.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: hemoragie, metroragie-splturi vaginale, rni
diverse, transpiraia excesiv a picioarelor, ulceraii cronice.
Se mai spune c folosit la splturi vaginale are efecte deosebite n dispariia
fibroamelor uterine, lucru care sar putea adeveri. Poate pentru c activeaz circulaia i
n acest fel ajut, dar acolo la aceast afeciune este nevoie i de ceva astringent,
eventual s se combine cu coaj de stejar, sau coada racului, etc.
IASOMIE DE PDURE.
Philadelphus coronaris
Fam. Saxifragaceae
Denumiri populare: anana, clocotici, iasomie, lemn-alb, sipic, lmi.
n tradiia popular: ceaiul din flori se folosea contra leucoreei.
Page 405 of 1147
Proprieti farmacologice: efecte antibacteriene certe, antimigremoase,

anthitrichomozianice, vulnerare.
Preparare:
-Se vor mruni florile i se pun la uscat. Din aceste flori se obine unul din ceaiurile
foarte aromate plcute la gust i totodat utile n diferite afeciuni. Se vor pune 2
lingurie de flori la 250 ml ap clocotit. Se acopere. Se las 10 minute acoperite dup
care se vor strecura. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi. Se poate consuma
perioade lungi de timp.
-Extern se va face un ceai din 4 linguri de flori mrunite la 500 ml ap clocotit. Se va
lsa acoperit 15 minute dup care se strecoar. Se vor face splturi vaginale sau se vor
aplica pe rni ca vulnerare.
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni; boli de nervi, dureri de cap, migrene,
leucoree (foarte util sau chiar de ne nlocuit, se va folosi mpreun cu Glbenele),
limbrici, infecii vaginale diferite inclusiv candidozice, tricomonas vaginalis.
Se poate face i o tinctur cu o parte plant la 5 pri alcool i se va ine timp de 15 zile.
Alcoolul trebuie s fie alimentar de 70. Este util intern cte o linguri n diluie cu ap.
Se mai folosete mult n cosmetic.
IEDERA.
Hedera helix
Fam. Arabiaceae
Denumiri populare: borotean, iarba zburtorului, fanchin, hrle, iedera celor frumoase,
ieder de pdure, iedera znelor, sarcie, srdar.
n tradiia popular: lstarii conin o substan colorant galben cenuie, de aceia se
folosea la vopsit.
Frunzele se foloseau la buboaie, umflturi, uime. Ceaiul din ramurile nflorite se lua ca
leac pentru tuse i aprindere de plmni, precum i ca febrifug contra ndufului i
vtmturii. Bine fiart, se folosea la umflturi, scrntituri i fracturi, ale cror legturi
se fixau cu scndurele.
Se mai folosea contra rcelii i reumatismului. n Moldova, se sorocea, apoi se fierbea
i se splau bolnavii n ea. Contra durerilor de cap, se fceau legturi cu zeam din
frunz de ieder i varz srat.
Decoctul plantei ntregi se lua ca astringent, contra diareei i a scurgerilor de snge,
precum i pentru nduf. Decoctul plantei se mai folosea la durerile de ficat i de burt.
Compoziie chimic: frunzele conin hederine, hederozid, rutozid, rutinozid, acid
clorogenic, acid etarogenic, acid cafeic, scopolamin, saponine, zaharuri, beta-caroten,
alfa-tocoferoli, substane estrogene, o triterpen pentaciclic, sruri minerale. Lemnul
conine: o ceton poliacetilenic, gumirezine, falacarinon, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: antispastic i expectorant pentru aparatul respirator, analgetic,
depurativ, colagog, favorizeaz apariia menstruaiilor. Extern-analgezic, vulnerar,
vasoconstrictor i hemolitic.
Preparare:
-Se vor pune 2 lingurie de frunze i rmurele tinere la 250 ml ap. Se vor fierbe timp de
10 minute dup care se va strecura. Se va putea bea 2-3 ceaiuri pe zi.
-4 linguri de frunze la un litru de ap se vor fierbe timp de 15 minute la foc domol apoi
se vor strecura. Se vor folosi extern.
Page 406 of 1147
-O mn de frunze i rmurele tinere se vor pune la 5 litri de ap. Se vor fierbe timp de
2 ore. Se vor strecura apoi n cad, unde se va sta timp de 30 minute.
-Cu plante fierte se poate pune cataplasm cald pe locurile afectate de celulit.
-Tinctur din frunze i rmurele tinere mrunite. Se vor lua att ct ncap ntr-o sticl
fr s se ndese. Se va pune peste acestea alcool alimentar de 70. Se vor ine la
temperatura camerei timp de 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori pe zi.
Dup 15 zile se va strecura. Se va pune apoi n sticlue de capacitate mai mic, nchise
ermetic.
Se va lua din aceast tinctur de trei ori pe zi cte 15-20 de picturi diluate n
puin ap. Se pot face cure de mai lung durat cu efecte foarte bune.
Extern se poate combina tinctura cu tinctur de ardei iute. Combinaia aceasta este
foarte util n special la celulit i alte afeciuni, dar se mai poate folosi cu mare succes
i n cazul cderii prului.
Atunci se va folosi amestec n pri egale de tincturi i se va tampona zona afectat cu o
vat nmuiat n aceast tinctur de mai multe ori pe zi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, adenit, arsuri, btturi, boli de ficat,
boli de urechi cu infecii sau puroi, bronite, celulite, crampe abdominale, edeme,
erizipel, flux menstrual ntrziat, fracturi, inflamaii acute, insolaii, luxaii, mtrea,
mialgii, nevralgii, obezitate, pediculoz (pduchi), parestezii, rie, reumatism, scabie,
sciatic, scurgeri cu snge, tuse, ulceraii dureroase, ulcere cronice atone rebele,
vergeturi, veruci.
IENUPRUL.
Juniperus comunis
Fam. Cuperossaceae
Se pot folosi: fructele, frunzele, ramurile cu frunze, lemnul, scoara a 2-a i cenua
lemnului.
Denumiri populare: anaperi, archi, boabe de brad, brdior, bradul ciumei, brazi
pitici, butimoac, ceatin, feniar, ghimpr, globuru, gotsuru, helimoac, ialov,
ienuper, inibahar, jinept, jip mic, jneapn, molete, inap, olov, turtel.
Tratamente populare: frunza se punea pe jar i se afuma cu ea contra guturaiului. n ara
Oltului se folosea la bi pentru reumatism.
Ceaiul din frunze se lua contra rcelilor i la vtmturi. Se fceau bi cu cetin i
fructe, mpotriva bolilor de snge. A fost una din plantele reputate n popor contra
dropicei i ca diuretic.
Boabele de ienupr, rdcina de ptrunjel i rdcina de urzic n pri egale, se fierbea
cu ap pn scdea la jumtate, se strecura i se bea de mai multe ori pe zi, cte o
ceac sau se fcea un decoct tare de boabe, se amesteca cu jumtate de lapte i se bea.
Cu alifie de ienupr se frecau uor prile umflate de ascit, pe pntece, pe picioare.
Ceaiul de jneapn, amestecat cu coada calului, mtase de porumb i cozi de ciree, se
folosea pentru curirea pietrelor la rinichi. Se lua pri egale i se fierbeau, apoi se
amestecau cu o cantitate egal de miere din care se luau 3 lingurie pe zi, naintea
meselor principale. Cu boabele se mai afuma n cas, n credina c alung bolile
molipsitoare.
Compoziie chimic: se folosesc fructele mature (Fructus Juniperi sau Baccae Juniperi)
recoltate ncepnd cu luna octombrie, uleiuri volatile cu mircen, betapinen, dipenten,
iuniperin, iunen, iunenol, cadinen, acizii: formic, fumaric, ascorbic, acetic, malic,
Page 407 of 1147
oxalic, grsimi, pectin, proteine, zahr invertit (glucoz, zaharoz), rezine, substane
amare ienuperina, sruri de potasiu i calciu.
Aciune farmaceutic: n special datorit coninutului n uleiuri volatile are aciune
diuretic, antiseptic, carminativ, analgetic, cicatrizant, sudorific, stomahic, bronhodilatator, antitusiv i antispastic bronic. ntrete rdcina prului. n cantiti mari
irit cile urinare i provoac hematurii. Intr n compoziia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afte, alopecie (ntrete rdcina
prului i combate cderea lui), angine, ascit, boli renale, boli reumatice, bronite acute
i cronice, cancer, diabet (scade zahrul din snge i ajut la diurez), diaree, dispepsii
(activeaz eliminarea bilei i accelerarea eliminrii sucului gastric, erupii cutanate,
hidropizie, hepatit cronic, leucoree, leziuni vegetante (n special cenua de crengi),
psoriazis, stimularea circulaiei periferice, ulceraii canceroase, veruci. Cei cu afeciuni
grave renale nu este indicat s consume acest ceai sau plant deoarece poate produce
iritarea renal sau chiar s agraveze afeciunea.
Preparare: bace-Se zdrobesc boabele n gur i se nghit sub form de cur, ncepnd cu 4 buci n
prima zi, crescnd treptat cu cte o boab zilnic pn se va ajunge la 15 boabe pe zi,
dup care se va scdea zilnic tot cu cte o boab pn se ajunge din nou la 4 buci cu
care s-a nceput cura. Este una din curele cele mai eficiente pentru a curi organismul
de toxine i de asemenea util ntr-o serie de afeciuni.
-Infuzie din 2 lingurie de bace zdrobite, care se vor pune la 250 ml ap. Se vor fierbe
timp de 5 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2 cni pe zi. n cazurile
de anghin, afte sau cnd se va face gargar se poate face mai concentrat, la fel cnd se
folosete extern.
-Tinctur se va face din 50 g de bace mcinate care se vor pune ntr-o sticl punndu-se
deasupra o cantitate de 250 ml de alcool de 70. Se vor lsa timp de 15 zile agitnd des
sticlua, dup care se va strecura. Se poate lua din aceast tinctur 20 picturi de 3 ori pe
zi, diluat cu puin ap.
-Ulei din bace- se va folosi cteva picturi intern 2,5-5 ml pe zi luat intern ca depurativ
sau tratament, sau se pun cteva picturi n cada de baie, pentru a aciona extern la
diferite afeciuni. Exist la orice magazin naturist.
Frunze sau ramuri:
-Decoct din frunze sau ramuri. Se va pune o mn de frunze sau ramuri n 5 litri de ap,
se fierbe timp de 15 minute dup care se va strecura. Se pune n cada de baie i se va sta
30 minute, este foarte util n cazul ascitei, ulcere atone, vechi infectate. Se fac bi zilnic.
-Cataplasme cu planta (fiart aplicat cald) aa cum este mai sus se aplic pe locurile
cu edeme, ntr-o pnz care se aplic pe locul unde exist edem.
-Decoct din lemn. O mn de ramuri se fierb timp de 30 minute, ntr-un litru de ap,
dup care se strecoar. Se poate folosi aa cum este la comprese pe rni care se vindec
greu sau la edeme sau se va face un sirop la care se mai adaug 500g zahr i se va
fierbe. Se poate lua n afeciunile aparatului digestiv ca faringite, etc cte o linguri la
nevoie.
INUL.
Linum usitatissimum Fam. Linaceaea.
Denumiri populare: in de fuior, in de smn.
Se folosesc seminele mature.
Page 408 of 1147
Tratamente populare: ceaiul din semine de in se lua pentru tuse. Cu fina de in se fcea
o turt care se punea pe rni, ca s scoat puroiul din ele i s le vindece; se schimba de
mai multe.
Uleiul se punea pe o crp la arsuri, iar din fin de in i cartofi fieri pisai, se fceau
legturi la umflturi i abcese, ca s coac. Seminele fierte se puneau n legturi la
umflturi, ori se fierbeau n lapte i se fcea o turt care se aplica pe gt. La glce
(adenopatii) rele cu tendina de coacere, precum i contra junghiurilor, se puneau
cataplasme din fin de in cu lapte. Cu fina amestecat cu lapte i flori din grdin se
fceau legturi contra durerilor de burt. O lingur de semine se pune ntr-un pahar cu
ap i se lua seara ca laxativ.
Compoziie chimic: se folosesc numai seminele ajunse la maturitate (Semen Lini)
conin: mucilagii, formate din acid galactouric, ramnoz, galactoz, xiloz i arabinoz,
lipide formate din trigliceride ale acidului oleic, linani, linoleic, stearic, miristic i n
special linoleic, grsimi. Protide, un heterozid cianogenetic-linmarozidul care se
dedubleaz n acid cianhidric, glucoz i aceton. Sruri de potasiu i magneziu. Acizi
grai nesaturai Omega-3 care se ntlnesc mai mult n carnea de pete.
Aciune farmaceutic: seminele de in ntregi ingerate n aceast stare cte 2 linguri pe
zi sunt folosite n tratamentul dispepsiilor i constipaiei. Datorit mucilagiilor care le
conine are aciune emolient, calmant, laxativ, purgativ i antiseptic n special
asupra tubului digestiv. Fina de in sau mucilagiul fcut prin macerarea seminelor n
ap este foarte util deoarece este emolient extern foarte util. Linanii anihileaz efectul
unor estrogeni, de aceia este indicat n toate formele de cancer sau afeciuni ale snului,
sau chiar boli metabolice endocrine. Omega-3 blocheaz aciunea prostaglandinelor i
prin aceasta se reduce colesterolul i ajut n tratamentele cancerului. Subiaz sngele
i ajut n toate afeciunile n care acest lucru este foarte necesar.
Se indic la urmtoarele afeciuni: abcese, adenopatii, arsuri, cancer, cistite, constipaie,
crustele scalpului, dureri diverse inclusiv reumatice, furuncule, ihtioz, inflamaii
intestinale i ale vezicii urinare, litiaz renal, rni diverse, tuse, xeroze cutanate.
Preparare:
-O lingur de semine ntregi, se macereaz pentru o jumtate de or n 100 ml ap la
temperatura camerei. Se folosete ca butur emolient n afeciunile digestive.
-1-2 linguri de semine ntregi, se iau seara la culcare pentru ca s regleze constipaiile,
datorit aciunii mecanice asupra intestinului. Se poate folosi o perioad foarte lung
fr nici un pericol fiind mult mai indicat ca uleiul de parafin sau uleiul de ricin,
datorit faptului c sunt i emoliente puternice i ajut chiar la refacerea mucoaselor.
-1-2 linguri semine se pun n 250 ml de ap, pentru 8 ore dup care se mai adaug
sucul de la o lmie fr pulp. Se pot consuma 2 astfel de macerate n litiaze renale,
afeciuni ale aparatului digestiv sau alte afeciuni unde este nevoie de refacerea celular.
-Ceai din o lingur de semine la 250 ml ap fiert timp de 5 minute se folosete pentru
-4 linguri de semine se pun n 500 ml ap se fierbe timp de 15 minute, dup care se
strecoar i se vor face splturi vaginale n cazul cistitelor. Se mai poate aduga puin
pelin(o lingur), fiind mai util n mai multe alte afeciuni ginecologice.
-Fina de in se poate face din ea o turt cu puin ap cldu i se aplic la rni sau se
unge pe locurile n care exist cheratoze sau ihtioz.
Page 409 of 1147
-Fin de in n amestec cu fin de mutar n diferite concentraii 1\1 sau mai mult se
aplic extern n special la copii sau n locurile unde trebuie s activeze circulaia
sngelui. Acestea amndou se vor fierbe n puin ap, sau se umecteaz doar i apoi se
va ntinde pe o pnz aplicndu-se pe piele.
-Cataplasme care se fac din 3 linguri de semine care se vor pune n 250 ml ap. Se vor
fierbe timp de 10 minute, dup care se va pune acesta dup strecurare, pe o pnz i se
aplic n cazul rnilor sau abceselor. Se poate aplica cald, n cazul n care se dorete s
se grbeasc colectarea abcesului. Tot acestea se vor aplica calde, n cazurile n care
gtul este inflamat. Se pot ine peste noapte.
-Pentru nmuierea crustelor se va pune 2 linguri de fin de in n 250 ml ap cald, se
las timp de 3-4 ore dup care se strecoar prin tifon. Cu aceasta se va unge locurile cu
cruste, sau se pune chiar mai mult fin pe pansament pentru a rmne o perioad mai
lung n contact cu pielea.
-n arsuri se folosete uleiul de in n amestec cu ap de var n pri egale. Se pune totul
ntr-o sticl curat i se agit pn la formarea unui lichid alb-lptos, cu care se unge
arsura.
Acesta are proprietatea de a calma durerile, rcorii i vindeca rana.
-n cistite (inflamaia bicii urinare) se fac splturi calde sau bi cu fiertur din 2-4
linguri de semine la 500 g ap cald.
IPCRIGE.
Gypsophila paniculat Fam. Caryophillaceae.
Denumiri populare: coroana miresii, floarea miresii, gipsri, iperige, piprri,
scuturice strlucit.
Tratamente populare: rizomul i rdcinile curate de coaj, tiat n bucele i uscate
la soare se pot folosi la splat, nlocuind spunul. n industria alimentar rdcinile sunt
folosite la fabricarea halvalei i halviei.
Ceaiul i decoctul; se lua contra anemiei, astmului, reumatismului, bolilor de ficat i de
stomac.
Compoziie chimic: de la aceast plant se folosete rdcina i rizomii (Radix
Gypsophilae sau Radix Saponariae albae) recoltate n august- noiembrie, saponozide de
natur triterpenic, gipsogenin identic cu cel din spunari, ulei volatil n cantiti
mici, zaharuri reductoare, gume, substane grase, sruri minerale. Se folosesc rizomii
i rdcinile.
Aciune farmaceutic: Acioneaz ca expectorant i depurativ n doze mici datorit
saponinelor care au aciune iritant asupra celulelor, modific permeabilitatea
membranei celulare i mrete secreiile, mrind diureza i secreiile biliare. n doze
mari acioneaz iritant asupra cilor digestive. Extern cicatrizant.
Se folosesc la urmtoarele afeciuni: afeciuni urinare (mresc diureza), boli de ficat i
stomac (mresc cantitatea de suc gastric i biliar), bronit, dermatoze, dischinezie
stomacal i biliar, eczeme, escare, faringite granulare, furuncule, oxiuri, parazii
intestinali, rni, reumatism, tuse.
Preparare:
-Infuzie sau decoct din 1 linguri de rdcin mrunit la 250 ml ap, dup o
prealabil macerare timp de 6-8 ore. Se folosesc intern ca expectorant pn la 200 ml
ceai pe zi sau decoct 5 minute se utilizeaz n gargarisme n tratamentul faringitelor
granuloase.
Page 410 of 1147
-Se va face tinctur din 50 g rdcin mrunit. Se vor pune ntr-o sticl, n care se va
aduga 250 ml alcool alimentar de 70 (sau farmaceutic). Se va ine apoi timp de 15 zile
la temperatura camerei, agitnd des pentru a se putea extrage principiile active din
plant. Dup 15 zile se strecoar. Se va pune n sticlue mici la rece. Se poate pstra
timp de 2 ani. Administrare: 5-10 ml pe zi diluat cu ap.
-Decoct dintr-o linguri de praf de plant la o can de ap. Se va fierbe timp de 5
minute. Se mai poate amesteca cu spunari n dischinezii biliare sau toate celelalte.
-Extern se va folosi cantitate dubl de plant.
- Este mult mai eficient dac se combin cu spunari n cantiti egale.
IPECA.
Uragoga Ipecacuana Fam. Rubiaceea
Se folosete rdcina aceste plante.
Compoziie chimic: rdcina de ipeca conine 2% alcaloizi din care 56-60 % emetin,
40 % cefelin, 2% psihotropin precum i cantiti mai mici de emetamin i omertilpsichotrin. Dependent de zona geografic raportul ntre emetin i cefelin
poate fi inversat.
n afar de alcaloizi mai conine acid ipecacuanic, un acid glicodizic, ipecacuanin, un
glicozid scindabil n glucoz i un aglicon fenolic i ipecozidul un glicozid azotat
ortodifenolic. n rdcina de ipeca se mai afl acid citric, malic, ascorbic, o saponin
(2,5%), cantiti mai mari de amidon i un complex glucoproteic cu caracter de
alergen.
Emetina principalul alcaloid fiind metilcefelin, cefelina fiind un produs de reducere a
psicotrinei, emetina este emetin dehidrogenat.
Aciune farmaceutic: sunt ntrebuinate ca expectorante sau ca emetice dependent de
doz. Aceast aciune se datorete emetinei care din acest punct de vedere sunt calitativ
identice. Ele difer numai n ce privete efectul cantitativ, cefelina fiind mai iritant i
mai toxic. Ele excit direct centrul vomei la care se adaug aciunea iritant local
asupra terminaiilor emetico-senzitive ale mucoasei gastrice.
Stimuleaz secreiile mucoaselor, fluidific expectoraia.
Sunt recomandate n bronite, bronhopneumonii, astmul bronic al copiilor, deoarece nu
provoac tulburri secundare. Prin emetin ce o conin au o aciune amibicid (formele
histolitice) n abcesul pulmonar cu cestode.
Sunt contraindicate la cardiaci, caetici, la btrni, n tuberculoz cavitar,
ateromatoz, n sarcin avansat, la psihastenici, alcoolici. Doza maxim 1 g-24 ore.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni respiratorii, afeciuni digestive,
parazii intestinali, n special cestode, (tenii) asupra crora are o puternic aciune
omorndu-le. Deci este util n toate formele n care sunt implicai parazii: chistul
hidatic fiind una dintre afeciunile majore care poate s le rezolve.
Preparare: n mod normal se face o tinctur la farmacie apoi se va da o anumit doz din
acea tinctur n funcie de o serie de elemente de care se ine cont: vrst, greutate, alte
afeciuni care mai sunt n organism, etc.
-Decoct- din o linguri de plant mrunit care se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 5 minute apoi se strecoar. Se indic mai ales n cazurile afeciunilor
respiratorii. n afeciunile cu parazii este preferabil s se foloseasc un concentrat care
l voi descrie mai jos.
Page 411 of 1147
-Concentrat pentru chisturi hidatice cu cestode: n mod normal emetina omoar aceti
parazii, necazul ns vine de la faptul c nu se poate administra n cantitate suficient de
mare, deoarece este o substan toxic destul de puternic. Eu propun o metod prin
care aceti parazii att de periculoi se pot distruge.
Este nevoie de urmtoarele plante medicinale :
rdcin de Ipeca 50 g- din care se va face o tinctur simpl.
rdcin de Ferig 50 g- din care de asemenea se face tinctur simpl.
rdcin de Ginseng 150 g- tinctur tripl.
Ginkgo-Biloba-frunze 150 g-tinctur tripl
Anghinare-plant 150 g-tinctur tripl
Fiecare din aceste plante se va mcina cu rnia de cafea separat i se va pune n felul
urmtor:
Tincturile triple:
-Faza 1-a. Ginseng-ul, Ginkgo-Biloba, anghinare fiecare din acestea se va face separat
din cte 50 de grame, tinctur simpl. La fel se va proceda i cu celelalte. Se va eticheta
nti fiecare din sticlele n care se va pune aceast plant. Se va pune apoi 50 g plant
ntr-o sticl i se va turna deasupra alcool de 70. Se va lsa apoi la temperatura camerei
timp de 15 zile, timp n care se va agita puternic de mai multe ori pe zi pentru a se putea
extrage principiile active din plante. Se va avea grij ca aceste sticle s fie ermetic
nchise. Se vor lsa apoi timp de 15 zile. Dup aceast perioad se vor strecura. Se va
lsa pentru 24 ore la decantat la rece n sticl nchis. Dup 24 ore se va scurge cu grij
lichidul de la suprafa, fr s se ia reziduul care se va arunca. Tincturile simple se vor
pstra fiecare separat i se in pn la terminarea tincturilor triple.
Faza 2-a- Se vor folosi n continuare doar cele care se indic tincturi triple. Se va pune
tinctura din prima faz ntr-o sticl de 250 ml i se va complecta pn la 250 ml cu
alcool farmaceutic sau alimentar de 40 de grade. Se vor pune n sticl cu etichet din
nou 50 grame de plant fiecare separat i se va pune peste ele alcoolul din sticlua de
250 ml. Se va mai lsa 14 zile la temperatura camerei tot nchis ermetic la temperatura
camerei agitnd des. Dup 15 zile se strecoar se filtreaz, se decanteaz i se va pune
ntr-o sticl de 250 ml ceea ce s-a obinut.
Faza 3-a. Se va complecta de data aceasta cu ap distilat pn la 250 ml ceea ce
s-a obinut din faza 2-a. Se va ine la temperatura camerei agitnd des timp de 14 zile.
Se filtreaz. Se va lsa din nou la decantat apoi se va pune fiecare din cele trei plante
separat n sticlue cu eticheta care scrie data cnd s-a fcut i ce plant este.
Tincturile simple se fac ca n prima faz fr a mai trece prin celelalte i se fac cu
alcool de 70 de grade alimentar. Se pun i acestea n sticlue separat cu etichet fiecare.
Nu o s ias prea mult concentrat pentru c n general plantele prin uscare i pierd
din ap i n medie ajung de 5 ori mai uoare. Ori se folosesc plante uscate care absorb
tot 5 pri, deci aproape tot alcoolul.
Avantajele care decurg din acest concentrat sunt c este un preparat foarte concentrat
i se va putea folosi diluat. De ce am ales aceast formul ? n principal- ginsengrenumit revitalizant, repar, vindec, Ginkgo-Biloba= reface nervii. Anghinarea ajut la
drenarea fierii i a organismului eliminnd din toxine. Ipcrige i ferig omoar
cestodele datorit coninutului.
Preparare: din fiecare tinctur se va pune cantitate egal de tinctur n aceiai sticl. Nu
se indic s se fac amestec mai mult de 100- 200 ml. Restul se pstreaz ne amestecat.
Page 412 of 1147
Se va mai depune la fundul sticluelor reziduuri orict le vei filtra, dar acestea nu
influeneaz tratamentul.
Administrare: se va pune din fiecare plant concentrat sau tinctur o cantitate egal,
msurat cu o siring ntr-o sticl de 100 ml. Adic 20 ml din fiecare soi de preparat. Se
ia apoi i se golete acesta ntr-o sticl de un litru. Se va complecta cu ap fiart i rcit
sau cu ap distilat pn la umplerea sticlei.
Se poate nc pstra acest lichid maximum 90 de zile la rece. n mod normal tinctura
sau concentratul se poate pstra timp de 2 ani, dar dac se dilueaz se mai poate pstra
timp de 90 de zile.
Se va ine deci la rece, se agit nainte de a se lua, pentru c are tendina s se
decanteze. Se va lua apoi cte o lingur de 3 ori pe zi preferabil nainte de mese . Se va
face acest lucru timp de 60 de zile minimum.
n acest timp cestodele sunt omorte indiferent n ce faz sunt sau ct sunt de multe. Nu
sunt omorte brusc ci lent i nu se poate ntmpla s se produc anumite evenimente
nedorite, de nici un fel. La fel se va ntmpla i cu oule acestora.
Ca msur de precauie se va lua suplimentar tinctur de propolis cte 2 picturi le
fiecare 5 Kg\ corp, de trei ori pe zi. Acestea se vor pune pe o bucat de pine se mestec
bine n gur i se nghit. n orice alt mod ai lua tinctura aceasta de propolis se va
depune pe can, linguri, etc, doar ce este mai bun. Verificai ct va rmne pe linguri
de exemplu. Cu pine se poate ca tot ct dorii s se ia, fr s se piard.
Este singurul tratament care se poate face n cazul chisturilor hidatice cu rezultate
surprinztor de bune n multe cazuri. Se poate spune c poate s rezolve peste 50% din
cazurile de chisturi hidate renale, hepatice sau de alte localizri. Se poate ncerca
eventual nainte de operaie.
Este sigur c omoar foarte multe cestode care sunt n organism ceea ce evit pericolul
recidivelor chiar dac se va produce o nou infestare. Este posibil s se fac acest
tratament i dup operaie de chist pentru a evita recidiva. Nu spun c este ieftin, pentru
c nu este ieftin deloc, dar v ferete de o nou operaie care oricum ar costa mai mult
plus ar mai fi i o serie de traume care rmn dup orice operaie. V va lua de
asemenea puin timp s-l preparai, dar este sigur c ceea ce ai fcut ai fcut singuri i
este de calitate.
Dup o cur din aceasta se va verifica cum a reacionat organismul i n cazul n care
mai este nevoie se mai poate face nc una sau chiar 2 cure din acestea.
ISOPUL.
Hyssopus officinalis Fam. Labiatae.
Este o plant de cultur.
Denumiri populare: cimbru de cel bun, cimbru de grdin, culecel bun.
Tratamente populare: ceaiul se lua contra tusei i a bolilor de plmni, precum i n
reumatism i scrofuloz.
Compoziie chimic: se recolteaz n timpul nfloririi numai prile nelignificate (Herba
Hyssopi) prile aeriene ale plantei conin peste 2% ulei volatil format din timol, pimen
i pinocamfen, flavonoide, sesquiterpene, carvocrol, hidrocarburi terpenice, compui
oxigenai, ulei gras format din acid linoleic 54-62% alfa stearic, oleic i linolic. O
substan amar (hisopina) de natur lactonic numit marubiin, acid ursolic, betositosterin, tanin, hisopin, gumi-rezine, zaharuri, lipide, substane minerale: calciu,
natriu, fosfor, fier, cupru, sulf, molibden, mangan, aluminiu, alte sruri minerale, etc.
Page 413 of 1147
Aciune farmacologic: are o puternic aciune antiseptic fiind un bun antibiotic, tonicamar, astringent, antisudorific, cicatrizant, antispastic asupra mucoasei netede i
sedativ asupra sistemului nervos central, mai ales a centrului respirator. Produce de
asemenea o uoar bronhodilatare fiind i expectorant. E tonic amar, astringent,
carminativ, mpiedic infiltrarea gras a ficatului, favorizeaz eliminarea apei din
esuturi.
Uureaz expectoraia producnd eliminarea mucozitilor de pe cile respiratorii i
produce transpiraie. Previne balonrile. Este i astringent extern. Stimuleaz pofta de
mncare, regleaz funciile digestive. Ajut n durerile de urechi sau de dini.
Scade tensiunea arterial. Slab diuretic. Dilat arterele. Antiseptic bronhic. Scade
fragilitatea capilarelor.
Amelioreaz durerile reumatice. Cicatrizant al rnilor. Tonic nervos general. Calmant n
cefalee. Vermifug.
Intr n compoziia ceaiurilor antiasmatice, pectoral nr 2 i sudorific.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, amenoree, anorexie, anxietate,
ascit (favorizeaz evacuarea apei), astm, bronit, calculoz renal i biliar, cearcne,
cicatrizant al rnilor, colici, contuzii, echimoze, faringite, gastrite, grip, guturai,
hipertensiune(scade presiunea arterial a sngelui prin dilatarea arterelor), indigestii,
infiltrarea gras a ficatului mai ales la alcoolici, isterie, laringite, leucoree (n special
trichonomas), nevroze, oboseal fizic i intelectual, rni infectate purulente, rceli,
ulcere varicoase, tuse.
Administrare: se poate lua cte un vrf de cuit de praf de plant de trei ori pe zi. Se va
ine sub limb timp de 5 minute dup care se va nghii cu puin ap.
-infuzie- o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se va strecura i se pot consuma pn la 4 cni pe zi.
-Tinctur. Din 50 g de plant mrunit se va pune n ea 250 ml alcool alimentar
preferabil de 70, apoi se va lsa timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar dup aceia i
se va putea folosi cte o linguri diluat de 3 ori pe zi, sau doar ocazional la balon sau
alte afeciuni mai minore.
Se mai folosete n atomoterapie i se mai face i uleiul volatil care i el se poate folosi
la o serie de afeciuni din cele de mai sus.
JNEAPNUL.
Pinus mugo- Fam. Pinaceea.
Denumiri populare: ctan, cim, ctine, cetin strmb, drzu, gneapn, indorsi, jep,
jipel, jip, jip mare, jup, molift mic, pehin, pin pitic, pin de piatr, pin strmb, pin trtor,
sucapu, neapn.
Tratamente populare: aceleai ca ienuprul.
Compoziie chimic: cetina i mugurii conin ulei volatil 0,3%-0,6%, format din alfa
pimen, beta pimen, beta-felandren, limonen. Mici cantiti de aldehid anisic i
caproic, alcooli secundari monociclici, aldehide i cetone sesquiterpenice, alcooli,
terpeni teriari, etc. Tanin, rezine, vitamina C sub. Minerale.
Coninutul cel mai mare se afl n rmurele tinere nainte de deschiderea mugurilor.
Aciune farmaceutic: mugurii, extractul, uleiul volatil din aceast plant este
antiinflamator, antiseptic n special al cilor respiratorii folosindu-se pentru c uureaz
expectoraia, urinare distruge o serie de germeni patogeni, n dermatologie n special ca
vulnerar, diuretic, antireumatic, antiseptic i cicatrizant al rnilor.
Page 414 of 1147
Se poate folosi i uleiul volatil care se gsete la plafar acesta administrndu-se

conform prospectului.
Uleiul de terebentin produce hiperemie i este utilizat extern ca rubefiant.
Prin distilare uscat se face Pix liqida care se folosete la veruci sau n alte cazuri la
dermatologie cnd se dorete cauterizarea unei rni.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: bronit (expectorant), calculoz renal, cistite,
dureri reumatice (bi), eczeme zemuinde infectate, infecii cutanate, inflamaiile renale
sau genitale, laringite, pielite, plgi, rni, tenuri iritate nroite, traheite, tuse, ulceraii
infectate, uretrite.
Preparare: se va face decoct din 2 lingurie de muguri sau cetin mrunit fiart timp de
10 minute la 250 ml ap. Se vor strecura i se poate consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
Aburul se pot face cu el inhalaii care ajut n special la afeciunile respiratorii. Se poate
folosi uleiul de la plafar conform prospectului n funcie de firma productoare i de
concentraie. Pix liqida i celelalte nu se pot realiza n gospodrie dar se pot achiziiona
de la farmacie care le prepar.
LAPTELE CINELUI.
Euphorbia cyparissias Fam. Eupharliaceae.
Este o plant toxic.
Denumiri populare: aior, alior, aleur, aribi, buruian de friguri, buruian de negi,
buruian de rie mgreasc, buruian mgreasc, lapte brotesc, laptele cinelui,
laptele lupului, lilinr.
Tratamente populare: se folosea pentru vopsit n nuane de galben. Sucul scurs din
tulpinile crude era leac contra negilor, pecingine i petelor de pe fa, precum i pentru
unghii stricate. Se mai ungeau cu latex bubele.
Btrnii spuneau c n timpul rzboaielor unii puneau latexul pe rni, ca s mpiedece
vindecarea i s nu-i trimit pe front.
n Muntenia, fetele se splau pe cap cu decoctul plantei, ca s le creasc prul, sau s
nu le cad. Smna i planta ntreag, se ntrebuina ca vomitiv i febrifug.
Din laptele stors ngroat cu fin de gru, se fceau hapuri, care se luau ca vomitiv.
Compoziie chimic: planta conine n latex: euphorbion, cauciuc, gum, amidon,
albumin, tanin, rin, uleiuri grase, uleiuri eterice, alcooli triterpenici, pentaciclici,
etc. Substane minerale.
Aciune farmaceutic: planta fiind otrvitoare nu se va folosi intern. Extern ajut la o
serie de afeciuni prin aceia c poate distruge esuturile i prin aceasta este util la
veruci, negi, etc. n popor se folosesc seminele ca purgativ, dar este extrem de toxic,
aa c este total contraindicat.
Se poate folosi la: eczeme, negi, pecingine, pete pe piele, vermifug, veruci.
Preparare: se folosete doar latexul care se aplic extern n afeciunile enumerate mai
sus.
LCRMIOARE SAU MRGRITARUL.
Convallaria majalis Fam. Liliaceae.
Denumiri populare: cercelui, clopoei, coada-cocoului, curpin de pdure,
dumbrvioar, floarea turcului, flori domneti, georie, iarba lui Sfntu Gheorghe, iarba
mrgritarului, lcrmi, luda, lilion bun, mrgrit, mrgritare, mrgea, phrue
suflate, umbrvioar.
Page 415 of 1147
Tratamente populare: tulpinile florifere se folosesc la ceaiuri, contra durerilor de piept.

Se puneau n scldtorile copiilor slabi, anemici, s se ntreasc.
Ceaiul din flori se folosea la poal alb (leucoree). Se mai prepara din ele o ap de
obraz, n credina c cine se spal cu ea va fi alb ca laptele.
Roua strns din flori se ntrebuina, ca picturi n ochi, contra conjunctivitei.
Florile plmdite n oet se miroseau contra durerilor de cap, iar ceaiul, preparat din
planta verde sau uscat, se lua la boli de inim.
n Tg. Ocna, prile aeriene se foloseau la boli de nervi i ficat. Se mai foloseau pe
alocuri i la hidropizie, apoplexie i epilepsie.
Compoziie chimic: se folosesc frunzele pe ct posibil fr peiol n momentul
nfloririi (Folium Convallariae), se folosesc frunzele i florile sau numai florile. Conine
heterozide cu aciune cardiotonic 0,1% glucozide totale, glicozide ale k-strofantidinei,
convalatoxida, convalozidul, degluco-cheirotoxina, glucoconvalozidul,
convalatoxolozidul i convala-marina, saponozido-convalarina.
Aceste glicozide se gsesc rspndite n toate organele plantei, unele se gsesc mai
ales n flori(convalamarina n proporie de 2%), altele n semine (convalozidul),
majoritatea n frunze. n timp ce unele glicozide sunt lipsite de activitate cardiotoxic
(convalamarina), altele sunt mult mai active dect digitoxina (convalatoxina).
Mai conin Convalaria (convalamarogenina) o saponin neutr. Mai conine sruri
minerale i altele care nu au importan terapeutic.
Aciune farmaceutic: preparatele de Convalaria au o aciune cardiotonic asemntoare
strofantinei-k, i sunt utilizate din cele mai vechi timpuri. Prezena celor dou
heterozide i a saponozidelor comunic produsului proprieti cardiotonice cu efecte
rapide i de scurt durat, de asemenea are i aciune diuretic.
Principalele indicaii ale preparatelor de Convalaria: insuficien cardiac uoar sau
medie, precum i n tratamentele prelungite ale formelor cronice cnd este necesar o
terapie lipsit de efecte secundare. n tulburrile de conductibilitate a stimulilor i alte
tulburri nervoase ale activitii cardiace, n leziunile cardiace, n leziunile cardiace la
sportivi, n insuficiena aortic i mitral, n infarctul cardiac i n scleroza coronarelor.
Se recomand de asemenea la btrni cu forme bradicardice de insuficien cardiac.
Sunt contraindicate n infarct miocardic recent, la bolnavii decompensai, cu staz
pulmonar, la bolnavii cu gastroenterite catarale, cu afeciuni acute ale ficatului,
rinichiului i splinei, n degenerescen gras a miocardului.
Se mai poate folosi la: afeciuni cardiace, afeciunile urechii, ameeli, aritmie, artroz,
ateroscleroz, bradicardie, conjunctivite, dilataia inimii, dispnee cardiac, dureri de
cap, dureri uterine, edemele gleznelor, epilepsie, extrasistole, hidropizie, hipodinamie
circulatorie, hipotonie arterial, infarct miocardic, leucoree, leziuni cardiace, migrene
de natur nervoas, palpitaii, paraplegii, prurit valvular i vaginal, scurgeri ale ochilor
i urechilor, tahicardie, tulburri funcionale ale inimii, tulburri nervoase, vertij.
Preparare: este indicat s se fac tinctur i s se administreze 2 ml o dat i maximum
6 ml pe zi. Se mai poate folosi ca infuzie fcut dintr-o linguri de plant mrunit la
250 ml ap. Se vor consuma maximum 2 cni pe zi, preferabil mprite n cursul
ntregii zile.
-Ca tonic cardiac, recomandat n cazul de intoleran a digitalei sau n tratamentul
digitalic sub form de infuzie 6-10g la 180 mg se ia o lingur de 3-4 ori pe zi. Se
utilizeaz numai cu avizul medicului.
Page 416 of 1147
Fructele roii sunt toxice i uneori sunt tentante pentru copii. Simptomele intoxicaiei cu
aceste fructe sunt: grea, vom, tahicardie, aritmie cardiac, diaree, diurez excesiv.
Ca tratament n aceste intoxicaii cel mai activ este crbunele medicinal sub form de
praf care se va lua n funcie de cantitatea de fructe care s-au consumat i de vrst.
LMIUL.
Citrus limoniu Fam. Rutaceae.
Denumiri populare: almi, chitr, citron, lemonie, liman, mr de itron, itrom, itron.
Compoziie chimic: ap 86-88%, proteine, hidrai de carbon, acid citric, acid malic,
citrat de calciu, citrat de potasiu. Substane minerale: fosfor, fier, siliciu, mangan ,
cupru, calciu. Vitamine: A, B1, B2, B3, D, E, PP. Citraii de sodiu i potasiu. Uleiul
volatil din coaj este compus din limonen, pinen, camfor, felandren, sesquiterpene,
linalol, acetat de linalol, terpene (ajut la controlul colesterolului din snge), flavonoide,
limonen, acetat de granic, citronelol, citral, aldehide.
Aciune farmacologic: antiseptic, astringent, anticanceros fiind un antioxidant puternic,
bactericid (meningococ, bacilul Eberth, bacilul Locffler, pneumococ, stafilococ),
activator al globulelor albe n aprarea organismului. Rcoritor, febrifug, tonic al
sistemului nervos central i al sistemului nervos simpatic. Tonicardic, antiinflamator,
calmant, cicatrizant, fortifiant, alcalinizant.
Limonena micoreaz tumorile canceroase. Diuretic, antireumatismal, antigutos,
antiartritic, calmant, antiacid gastric, antiscleros (prevenirea senescenei), antiscorbutic,
tonic venos, hemostatice.
ntrete imunitatea organismului, scade hiper-vscozitate sangvin, fluidizant sangvin,
hipotensor, red echilibrul biologic, depurativ, remineralizant, antianemic, stimuleaz
secreiile gastro-hepatice i pancreatice, hemostatic, carminativ, vermifug, antiveninos,
antipruginos.
Ajut la slbit, coaja este tonifiant, vitaminizat, carminativ. Seminele antihelmitice,
febrifuge, fiind un antioxidant puternic poate preveni cancerul. Flavonoizii ajut
organismul s lupte cu diveri virui.
Reface parenchimul hepatic. Ajut la fixarea calciului i calmeaz crizele acute Tonic
cardiac. Reduce cantitatea de colesterol din snge. Vitamina C este unul din cei mai
puternici antioxidani care poate lupta contra infeciilor i chiar n lupta contra
cancerului.
Extern: antiseptic, antitoxic, astringent, antisolar (fotoprotector), cicatrizant, cur
dinii albindu-i, diminueaz intensitatea petelor i pistruilor, antipruginos, antiveninos,
cicatrizant. ntrete unghiile, tonific gingiile, oprete cderea prului, ntreine pielea,
ndeprteaz negii i verucile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, afte, amigdalit, anemie, angine,
arterioscleroz, ascite, astenie, astm, bronit, blefarite, blenoragie, cancer, cefalee,
congestie hepatic, convalescen, cretere, degerturi, demineralizare, diabet, diaree,
diatez uric, dispepsii digestive (digestii anevoioase), dizenterie, enteroragii, epitaxis,
erupii cutanate, febr, flebite, fragilitate capilar, furuncule, gastrite hiperacide,
gastralgii, glosite, grip, gut, guturai, hemofilie, hemoragii, herpes, hepatite,
hiperaciditate, hipertensiune, Hipervscozitate sangvin, icter, inapeten, infecii
diverse, ngrijirea corporal, insuficien hepatic i pancreatic, insuficien
Page 417 of 1147
corticosuprarenal, nepturi de insecte, ntreinerea pielii, litiaz urinar i biliar,

maladii infecioase, meteorism, migrene, negi, obezitate, otite, oxiuri, paludism, parazii
intestinali, pete pe piele, picioare sensibile, pistrui, plgi infectate putride, pletor,
prevenirea cancerului i a epidemiilor, prevenirea ridurilor, reumatism, scorbut, seboree,
senescen, sifilis, stomatite, tuberculoz pulmonar i osoas, ulcer stomacal, unghii
sfrmicioase, varice, viermi intestinali, vom.
Preparare: se folosete cel mai mult sucul de lmie care se ia diluat cu ap i n afar
de diabet se va ndulci nu cu zahr ci cu miere preferabil poliflor, pentru c are mai
multe vitamine. Acest lucru se va face dup gust i dup tolerana individual.
Consumul lmii crude chiar cu coaja alb din interior cu tot este de asemenea util n
aproape toate afeciunile de mai sus, mai ales dac se face o perioad mai lung.
Lmile se pot lua i sub form de cur. Se va ncepe cura cu o lmie din care se va
consuma doar sucul, ndulcit cu miere i diluat cu ap, n prima zi. A doua zi se vor
consuma 2 lmi i apoi se va aduga cte o lmie zilnic n plus. Se poate face pn se
ajunge la maximum 10 lmi pe zi, n special n obezitate sau n cazurile cu calculi
urinari sau biliari. Dar se poate face folosind i doar 5 lmi maximum, n funcie de
tolerana individual. Dup ce s-a ajuns la cantitatea maxim de lmie dorit se va
ncepe s se scad treptat cte o lmie zilnic pn se va ajunge din nou la o lmie.
Este una dintre cele mai utile cure n foarte multe afeciuni.
De asemenea se poate folosi un ceai fcut n felul urmtor: se va tia lmia n dou,
dup care se va stoarce sucul din ea separat. Se va tia apoi lmia n felii i se va pune
n 250 ml ap. Se va fierbe pn cnd se va muia coaja de la lmie. Se va lua de pe foc
apoi i se va lsa s se rceasc. Dup ce s-a rcit (nu nainte) se va turna acest ceai
strecurat peste sucul care s-a obinut anterior. Se poate ndulci cu miere poliflor dac
nu cumva este vorba i despre diabet. Este foarte util i acest ceai pentru c ajut n
special la curirea organismului, la curirea vaselor de snge, etc. Se va putea face
zilnic consumndu-se timp de 10 zile cel puin n afeciunile de mai sus.
- Lmie se va tia felii i se va lsa pentru 24 ore n oet i apoi se va aplica pe
btturi sau keratozele pielii.
Coaja de lmie se folosete la frecarea dinilor pentru a se albi.
Pentru splturi externe- se va pune puin suc de lmie n apa cu care se cltete.
Este foarte util pentru c pielea va rmne acid dup splare lucru care contribuie la
imposibilitatea nmulirii microbilor.
La viermi intestinali se vor da seminele mrunite, o linguri dimineaa pe stomacul
gol.
La otit suc de lmie se va introduce n ureche cldu.
La afeciunile ochilor- suc de lmie diluat cu ap i puin miere.
La afeciuni nazale- suc n fiecare nar, cteva picturi.
Notm faptul c lmia i sucul de lmie introdus n organism se transform i va
prezenta o reacie alcalin ajutnd n cazul aciditi gastrice stomacale.
LSNICIOR.
Solanum dulcamara Fam. Solanaceea.
Denumiri populare: buruian de bube rele, buruian de dalac, lsmuitor, losnicioar de
ceas ru, ptlagin de dalac, poama cinelui, umbra nopii, via ovreiului, zrn.
Se aseamn cu zrna ca efecte, de fapt este din aceiai familie, zrna fiind Solanum
nigrum (umbra nopii, zrn).
Page 418 of 1147
Fructele sunt roii i sunt toxice.

Compoziie chimic: frunzele i fructele conin solanin, acizii dulcamarie,
dulcamaretic, saponozide steroidice, vit. C, sruri minerale, celuloz, puin glucoz. Se
folosesc de la aceast plant: fructele, florile, frunzele.
Aciune farmaceutic: expectorant, laxativ, antimitotic, diaforetic, mrete
secreiile renale i biliare. Are o aciune slab narcotic. Extern ajut la vindecarea unor
afeciuni metabolice.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile vezicii urinare, antrax, astm, bolile
splinei, bronit, eczeme cronice, furunculoz, gut, impetigo, psoriazis, reumatism,
scrofuloz.
Preparare: se va lua 0,1 g de 3 ori pe zi din praf de plant uscat pus ntr-o caet
care se va nghii cu puin ap.
-Decoct din 1-2 lingurie de plant mrunit care se va fierbe timp de 5 minute n 250
ml ap. Se strecoar i se va consuma cte o ceac dimineaa i una seara.
-Tinctur se va lua cte 15-20 picturi de 3 ori pe zi diluat cu puin ap. Tinctura se va
face din 5o g praf de plant care se va pune cu 250 ml alcool 70 timp de 15 zile n care
timp se va agita des inndu-se recipientul la temperatura camerei. Se strecoar apoi i
se poate folosi. Este bine ca aceast tinctur s se pun ntr-un recipient de culoare
nchis pentru c este sensibil la lumin i de asemenea se indic s fie inut bine nchis
pentru a nu se evapora. Este preferabil s se in la ntuneric i atunci se poate pstra o
perioad de 2 ani.
LEMN CNESC.
Ligustrum vullgare. Fam. Oleaceea.
Denumiri populare: caprifoi, clin, caie, cire de pdure, cornel, corn, cununi,
lemnul cnelui, mlai negru, mlin, mirtoi, salb moale, tulichioar.
Tratamente populare: scoara se folosea la vopsit n galben i negru, amestecat cu
mcriul iepurelui. n Dolj se vopsea cu ea borangicul n verde. Se frecau n palm, se
fierbeau apoi pn se fcea o spum verzuie n care se punea piatr acr i dup ce se
topea, se introducea borangicul.
Ceaiul din ramuri i fructe se folosea contra constipaiei i hemoroizilor. Coaja se
ntrebuina ca antiscorbutic. Cu decoctul ei se splau contra riei. Fierte cu soc i
brustur, frunzele se puneau la umflturi.
Compoziie chimic: frunzele, florile i scoara conin tanin, vitamina C glicozidul
ligustrina i ligulin. Ligulina poate servi ca turnesol, are culoarea roie n mediul acid
i verde n mediu alcalin. Ligustrina este un principiu heterozic cu gust amar.
Aciune farmaceutic: astringente datorit taninului, antidiareic, antiseptic, antiparazitar,
cicatrizant, detersiv. Fructe sunt i laxative.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, angine, dermatite, diaree, escare, fetor
bucal, hemoroizi, inflamaii bucale sau ginecologice, leucoree. metroragii, rni greu
vindecabile, rie, ramolisment, reumatism, stomatite, ulceraii dermice chiar putride.
Preparare: se va face un decoct din 2 lingurie la o can de ap i se va fierbe timp de 10
minute. Se va putea consuma 2 cni pe zi din acest ceai. In cazul n care se va folosi
extern se va dubla cantitatea de plant.
LEMNUL DOMNULUI
Artemisia abrotanum Fam. Leguminoase
Page 419 of 1147
Denumiri populare: alimanc, focor, lmi, lemn domnesc, lemn dulce, lemnuor,
pelin domnesc, rosmalin, ipru.
n tradiia popular: ramurile se fierbeau i decoctul se inea n gur contra durerilor de
dini. Cu frunzele uscate, pisate mrunt, amestecate cu cear curat se fceau turtie
contra durerilor de ochi. La cel perit se foloseau n mai multe feluri. Se uscau bine
frunzele bine, se frecau n palm pn se fceau ca fina i apoi se presrau la cel
perit. Se amesteca fina din frunze cu groscior dulce i cu acesta se ungeau. Unii
trgeau fina din frunze pe nas, ca tutunul. Contra plesnelor la copiii mici, frunzele se
pisau mrunt, n palm, se cerneau cu o sit deas, se amestecau cu miere i apoi se
ungea cu ea pe buze i gingii. Se mai punea n scalda copiilor mici, ca s fie plcui ca
el. Ramurile se puneau n apsau rachiu i apoi se luau contra durerilor de stomac.
La copii mici se punea scoara pisat n laptele mamei i aa li se da. Ceaiul din
ramurile uscate se mai lua contra nduelii. Decoctul lor se folosea contra frigurilor.
Se mai ntrebuinau la bi de picioare.
Fierte n vin, se puneau, ct se putea suferii de fierbini, la junghiuri. Fierte cu iarb
crea i rostopasc se luau contra durerilor la nateri. Decoctul plantei se folosea contra
tusei cronice.
Compoziie chimic: se folosesc prile subterane adic rizomii i rdcinile (Radix
Liquiritiae) fie primvara fie toamna, un alcaloid toxic n cantitate mic abrotina. Mai
conine: alfa i bete pinen, camfen, terpinol, triterpenoide, geraniol, limonen, alfa
felandren, fenoli, licviridina, borneol, ulei volatil , tanin, flavone, substane amare,
purine, umbeliferon, scopolen glicirizina, un hormon estrogen de natur steroidic,
rezine, zaharuri, manitol, substane minerale
Aciune farmacologic: afrodisiac feminin, antihelmitic, antiputrid, antiseptic urinar,
antiulceros, antiluetic, antiinflamator, antispasmodic, analgezic, antimicrobian,
antibacterian, tonic amar, stimulent gastric, insecticid, diaforetic, expectorant, slab
diuretic, uor expectorant prin fluidificarea secreiei traheo-bronice i faringiene, uor
laxativ, estrogen, antiulceroas, antidismenoreic, emenagog, nematocid. Favorizeaz
reinerea sodiului ceea ce duce la hipertensiune i deci nu prea este indicat celor cu
aceast afeciune.
Intr n compoziia ceaiului antireumatic, laxativ nr2 i pectoral.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni respiratorii, anemie, afrodiziac
feminin, artrite, boli de stomac i ficat, bronit (fluidific sputa), buze crpate,
calculoz renal i biliar, cangrene, constipaie, dereglri hormonale, dismenoree,
dispepsie de fermentaie, dureri de ochi, dureri de dini, dureri de picioare, dureri de
piept, edeme, faringit, inapeten, nepturi de insecte, malarie, menstruaii dureroase,
plgi vechi sau ulcerate, traheit, tuse (fluidific secreiile), ulcer stomacal, uurarea
durerilor la natere.
Atenie : nu se folosete de hipertensivi.
Preparare: se folosete rdcina i rizomii.
-Macerat la rece 2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml ap i se va lsa
timp de 8 ore dup care se va strecura. Se pot consuma 2 cni pe zi chiar perioade lungi.
-Decoct- 2 lingurie de plant se va fierbe n 250 ml ap timp de 10 minute dup care se
va strecura. Se pot folosi 2 cni pe zi.
Page 420 of 1147
- Infuzia- n cazul n care se dorete un concentrat mai slab se va pune 2 lingurie de

plant n 250 ml ap clocotit. Se va acoperi pentru 10 minute dup care se va strecura.
Se pot folosi 2 cni pe zi i din aceast infuzie.
LEMN DULCE.
Glycyrrhiza echinata (glabra) Fam. Leguminoase.
Denumiri populare: ciorng, ciulungraf, firu, iarba lui Daraboi, iarb dulce, iarb tare,
plutitoare dulce, rdcin dulce, reglis, unghia gii, zelisnec.
n tradiia popular: rizomul se bea contra tusei i durerilor de piept.
Compoziie chimic: rizomul- conine 5-15% glicozide: glicozide tip saponine
triterpenice al cror aglicon este nrudit cu acidul oleanolic: glicirizina substan cu gust
dulce pronunat, mucin i glicozide flavoninice: liquiritozidul, licviridina,
izolicviritin, colorani galbeni. Mai conine zaharuri reductoare, saponine hemolitice,
acid glucuronic, asparagin, rezine, o substan cu aciune estrogen (hormon estrogen),
zaharuri, manitol, celuloz, lignin, vitamine din grupa B.
Aciune farmacologic: antispasmodic, slab diuretic, uor expectorant prin
fluidificarea secreiilor bronhice, antispastic, antihistaminic, antiacetilcolinic,
aciune tampon a aciditii gastrice, aciune antitusiv, aciune asupra metabolismului
hidric-salin, aciune anorexic, aciune antiestrogen, cardiovascular, bacteriostatic,
antitoxic fa de toxina tetanic, aciune difteric i asupra stricninei, antihemoroidal,
uor laxativ, estrogen, antiulceroas i antidismenoreic. Reduce inflamaiile gastrice,
protector al mucoasei gastrice. Nu este indicat s se foloseasc de ctre cei care au
hipertensiune pentru c reine sodiul n organism i prin aceasta face s creasc
tensiunea arterial. Ajut la inflamaiile articulare.
Se folosete la aceleai afeciuni ca cea de mai sus.
Preparare: n plus mai putem spune c i aceasta i cea de mai sus se mai poate folosi
sub form de pulbere care se va lua cte un vrf de cuit o dat putndu-se lua de 3 ori
pe zi. Are aciune deosebit la hemoroizi, putndu-se face i supozitoare pentru acest
caz.
Pentru aceasta se va pune praf de rdcin 50 g n 250 ml ulei vegetal sau alt grsime
(untur, lanolin, vaselin, etc) pe baia de ap cu praf de plant i se va fierbe apoi timp
de 3 ore. Dup cele 3 ore se va strecura.
n cazul n care se dorete s se fac o crem mai consistent se va pune n aceasta
dup strecurare cear de albine (50g) i se topete din nou pe baia de ap, pn se
topete toat ceara. Se ia de pe foc i se va lsa la rcire amestecnd ncontinuu, pentru
c are tendina de a se stratifica prin rcire.
n cazul n care nu convine consistena cremei i se dorete mai moale se mai adaug
prin nclzire ulei, iar dac este prea moale se va aduga cear de albine.
De asemenea se mai poate face o tinctur care se va face din 50 g de plant mrunit
care se va pune cu 250 ml de alcool alimentar de 70 i se va lsa timp de 15 zile
agitnd des, dup care se va strecura i se va trece ntr-o sticl de capacitate mai mic.
Se va putea lua cte 20 picturi sau chiar o linguri, o dat putndu-se lua de 3 ori pe zi
n diluie cu ap simpl sau ceai, se poate lua o perioad mai lung.
Indicaiile pentru afeciuni sunt identice cu cele de la Lemnul Domnului.
LEUTEAN.
Levisticum officinalis Fam. Umbelifere.
Page 421 of 1147
n tradiia popular: frunzele se puneau n legturi contra durerilor de cap. Se frecau cu

ele la bub i contra blndelor de ploaie, iar pisate se puneau la rni. Ceaiul din
frunze se lua n tuse cu guturai i tuse mgreasc. Rdcina pisat i oprit se punea
cald la junghiuri, fiind mutarul sracului, n multe pri. Ceaiul preparat din semine
se lua contra durerilor de stomac i n indigestii, iar decoctul frunzelor, ca diuretic. A
fost ntre leacurile obinuite contra febrei tifoide. n Prahova, se muia un cearceaf n
oet de vin, fiert cu rdcin de leutean i se nfura bolnavul cu el. n alte pri se
fcea abur, cu o crmid fierbinte, peste care se turna oet de vin, fiert cu usturoi i
leutean. La Nereju se folosea cu frunze de nuc, ulm i pelin.
n nordul Moldovei, frunzele se uscau, se pisau, se puneau n bor cu tre de porumb
i cu acesta se spla muctura de arpe la vite.
Compoziie chimic: toate prile plantei conin ulei volatil constituit din terpinol i alte
terpene, derivai terpenici cumarinici i furanocumarinici precum i derivai ai acidului
ftalic, rezine, hidrocarburi acizi numeroi ntre care acidul acetic i benzoic.
n special n prile subterane sunt prezente grsimi, gumirezine, taninuri, sruri
minerale i diferii acizi organici, ntre care alcooli terpenici i esterii lor care au i
veroridol.
Aciune farmacologic: diuretic eliminnd clorul i compuii azotai. Hipotensiv,
sedativ neurogen. Mrete secreiile salivare i gastrice.
Regleaz ciclurile menstruale, deci are un efect emenagog i totodat calmeaz durerile.
Expectorant pulmonar, normalizeaz scaunele i contribuie la reglarea digestiei.
Ajut la refacerea copiilor debili. Este un carminativ.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni digestive, afeciuni ale glandelor
salivare, afeciuni renale, anorexie, bronite, cicluri menstruale dereglate, colici
abdominale la copii, constipaie, debilitate, diaree, dismenoree, edeme cardiace i
renale, gaze intestinale, hipertensiune, inapeten, retenie azotat, stres, tahicardie,
traheit, tulburri de ciclu, ulceraii tegumentare.
Preparare: frunzele proaspete se aplic pe ulceraiile externe ale pielii.
-Intern se poate consuma ca plant proaspt n salat sau n diferite produse alimentare
ca i condiment.
-Ceai din plant proaspt sau uscat. O linguri de plant la 100 ml ap clocotit. Se
va lsa acoperit 10 minute, se strecoar i se vor putea consuma 3-4 astfel de ceaiuri pe
zi. In cazul n care nu este diabet, se va folosi ndulcit cu miere poliflor.
LEVNICA.
Lavandula angustfolia Fam. Lamiaceae.
Denumiri populare: aspic, lavand, levnic de grdin, levnic de pdure, livan,
livanic, livan, spichinel, spichinat.
n tradiia popular: uleiul este ntrebuinat n industria parfumurilor i spunurilor de
toalet.
Tulpinile florifere se puneau ntre haine contra moliilor i ca s miroase frumos.
Se mai ntrebuina ca stimulent, antispasmodic, tonic i la combaterea bolilor aparatului
respirator.
Plmdeala cu un pumn de flori ntr-un litru de rachiu de drojdie tare, inut dou
sptmni i apoi strecurat, se punea n comprese, ca s aline durerile din czturi i
vntile, s vindece rnile i arsurile, precum i contra cderii prului.
Page 422 of 1147
Cteva picturi de ulei de levnic se puneau n vasele n care se adpau animalele,

pentru pofta de mncare.
Compoziie chimic: ulei volatil cu miros plcut, constituit din acetat de linalol,
geraniol, linolol n stare liber, valerianat de linalol, boreol, cumarin, substane amare,
hernianrin, cineol, nerol, furfurol, alfa pimen, criofilen.
Cel mai important component al uleiului volatil este un alcool olifalic linaloolul (pn
la 60%) i acidul acetic. Substane amare, tanin, cineol, principii amare, substane
minerale
Aciune farmacologic: antiseptic, dezinfectant, antiseptic, cicatrizant, calmant,
insecticid, aromatizat puternic, spastic, diuretic, carminativ, calmant al sistemului
nervos, neurastenic, colagog, stimulent, analgetic, cicatrizant, combate tensiunea
cerebral, stimuleaz pofta de mncare, mrete secreia biliar, calmeaz durerile
abdominale, antispastic, reduce sensibilitatea psihic, estompeaz frica, combate
cderea prului, alung insectele.
Intr n componena igrilor antiasmatice.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: acnee, afte, afeciuni cutanate, alopecie difuz,
ameeli, angoas, aritmie cardiac, arsuri, astm, balonri abdominale, boli de inim cu
substrat nervos, boli de rinichi i ficat, boli ale aparatului respirator, bronite, candidoze,
cefalee, celulit, cistit, cuperoz, dureri reumatice, eczeme, excitaii excesive, gripe,
infecii, nepturi de insecte sau chiar vipere, iritare nervoas, insomnie, leucoree,
migren, nervozitate, nevroze, oboseal, patologie nevrotic, prurit, rceal, rni,
reumatism, stimulent general, stres, surmenaj, tensiune cerebral, tulburri digestive,
tuse, ulceraii atone, viermi intestinali.
Preparare: pulbere de lavand-se va mcina planta uscat cu rnia de cafea apoi se va
pune ce s-a mcinat la ntuneric pentru c lumina influeneaz negativ i se nchide
ermetic pentru a nu-i pierde aroma. Se va putea lua de 3-4 ori pe zi o cantitate egal cu
un vrf de cuit sau chiar o linguri. Se va lua nainte de mese cu 15 minute. Este bine
ca acesta s fie inut puin sub limb dup care se va nghii cu puin ap.
-Din 2 lingurie de praf de plant mcinat proaspt cu rnia de cafea se vor pune n
250 ml ap clocotit. Se las pentru 10 minute acoperit dup care se vor putea consuma.
Se poate ndulci cu miere dac nu avei diabet. Se pot consuma trei astfel de ceaiuri pe
zi.
-50 g de praf de plant mcinat fin cu rnia de cafea se vor pune n 250 ml alcool
alimentar de 70. Se va ine ermetic nchis i se agit timp de 15 zile foarte des pentru a
extrage principiile din plante. Dup 15 zile se strecoar i se va pune n sticle de culoare
nchis care se pot nchide ermetic.
Administrare- n funcie de natura i gravitatea afeciunii se poate administra ntre 10
picturi sau o linguri de 3-4 ori pe zi, sau doar la nevoie. Se poate face totui o cur cu
acest preparat de 30 de zile cte o linguri de 3 ori pe zi luat nainte de mese n
afeciunile neurologice, fiind foarte util.
-20 g de praf se va pune ntr-o sticl de un litru de vin de bun calitate, care nu a fost
stropit cu substane chimice. Se va lsa timp de 8 zile la macerat agitnd des pentru a se
putea extrage principiile active din plant. Se va strecura apoi prin tifon i se va pune n
sticle mai mici ermetic nchise la rece. Se va putea lua cte o lingur sau chiar 50 ml de
trei ori pe zi n afeciuni mai grave ca tratament sau se poate lua doar nainte de culcare
cu 2 ore pentru a induce un somn linitit.
Page 423 of 1147
-50 g de praf se va putea pune cu un litru de oet de miere i mere i se va lsa timp de 8
zile la macerat agitnd des. Dup acest interval se strecoar i se va obine oetul aromat
care este foarte util la diferite frecii sau doar pentru a calma mncrimile de piele.
-Ulei de floarea soarelui un litru- n acesta se va pune 50g de pulbere de lavand
obinut cu rnia electric. Se va astupa i se las la soare sau n locuri clduroase
timp de 21 de zile, dup care se va filtra. Se va obine un ulei cu un miros puternic de
lavand care se poate folosi n dischineziile biliare sau la alte afeciuni. Se poate lua
cte o lingur dimineaa pe stomacul gol, sau se poate folosi extern n diferite afeciuni.
Prin adugarea cerii de albine se poate obine o crem care este util la cuperoze sau la
alte afeciuni cutanate.
-Uleiul aromat din comer (n gospodrie nu se poate obine) se poate folosi la
aromatizarea bilor sau cel care se poate lua intern este foarte eficient la afeciunile care
sunt mai sus. Trebuie ns s fii foarte ateni pentru c exist dou tipuri de ulei. Unul
care se folosete intern i unul extern. Cel extern nu se va lua intern niciodat.
-Pentru a alunga insectele i moliile este indicat s se foloseasc mpreun cu sulfina
cnd este foarte eficient nu numai pentru molii ci i pentru pduchi sau ali parazii ca
pureci, etc.
-Bile cu lavand sunt foarte indicate n multe afeciuni i acestea se vor face turnnd
ulei n cada de baie cteva picturi care vor face ca baia s fie aromat i s-i fac
efectul dorit. Se poate ns face i un infiltrat care se adaug dup strecurare n cad cu
acelai efect pentru organism.
-n cosmetic este foarte indicat nu numai pentru efectul deosebit de puternic al
uleiului ci i pentru efectele care le are asupra organismului.
LICHENUL DE ISLANDA
Cetraria islandica Fam. Parmeliaceae
LICHENUL DE PRUN
Evernia prunastri Fam. Usneaceae.
n tradiia popular: se ntrebuina ca tonic i febrifug. Decoctul, ndulcit cu miere sau
zahr, se lua n boli de piept, mai ales n tratamentul tuberculozei pulmonare.
Compoziie chimic: lichenin, acid cetraric, acid lichenic, acid stearic, acid everinic,
acid ursinic, eozina, rizoninic, lecanoric, orcin, oxalat de calciu, oxalat de potasiu,
vanilin, lactone, substane triterpenice, principii amare, mucilagii, sparasol, depside,
depsidonel, esteri fenolici, cloratranarin. Ulei volatil care se formeaz abia la 6 luni
dup culegere.
Aciune farmacologic: emolient, calmant, stimuleaz secreiile bronhice, stomacale i
sistemul nervos vegetativ i vasomotor. Mucilagiile au aciune eficient n catarul
bronhic, hiperaciditate gastric, inhib bacilul Kock. Tonic aperitiv, antibiotic.
Stimuleaz secreia pancreatic. Emolient i calmant al aparatului respirator i digestiv,
antispastic digestiv, colagog, fluidific secreiile bronhice.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, amigdalit, anorexie, atonie
gastric, bronite, convalescen, dizenterie, diabet, diaree, dispepsii, dureri de gt,
faringit, ganglioni inflamai, grea, grip, inflamaia tubului digestiv, intoxicaii cu
metale grele, insuficien pancreatic, laringit, migren, pancreatit, pneumonie, rceli,
Page 424 of 1147
rgueal, rni greu vindecabile, ru de mare, stri febrile, traheite, tuberculoz,

tumorile tubului digestiv, tuse, vrsturi.
Preparare:
-Pulbere. Se va face praf cu ajutorul rniei de cafea. Se va lua o linguri de mai multe
ori pe zi, nainte de mese cu 15 minute, sau dimineaa pe stomacul gol. Se va ine puin
n gur, apoi se va nghii cu puin ap. Este foarte amar i din aceast cauz se prefer
s se foloseasc tinctura.
-Tinctura se va face din 50g de praf de lichen care se va pune n 250 ml alcool alimentar
de 70 sau alcool farmaceutic de 70. Se va ine timp de 15 zile, timp n care se va agita
de mai multe ori pe zi. Dup aceast perioad se va strecura i se va pune ntr-o sticl de
culoare nchis care se poate nchide etan. Se va lua o linguri diluat cu ap de 3-4
ori pe zi nainte de mese.
-Se mai poate face ceai infuzie sau decoct dar este preferabil s se foloseasc aceste
dou procedee, chiar dac se va dori s se fac un tratament de mai lung durat
LIMBA BOULUI.
Anchusa officinalis Fam. Saraginaceae.
Denumire popular: arel, boroan, iarb de bou slbatec, limbari, miru, roii.
n tradiia popular: n Maramure a avut aceleai ntrebuinri ca limba mielului.
Ceaiul din flori, frunze i rdcin se lua contra tusei, rcelilor, rguelii i pentru
curirea sngelui.
n inutul Covurluiului se folosea contra mai multor
boli, mai ales contra ofticii- se ddea pisat n vin.
Compoziie chimic: alantoin, acid salicilic, consolidin, colin, mucilagii, substane
minerale, ulei volatil, etc. Se poate folosi proaspt ntreaga plant sau uscat.
Aciune farmacologic: diuretic, emolient, antiscorbutice, diaforetic, antibiotic,
emolient, antigutoase, anticanceroase, antiinflamatorii, cicatrizante, expectorant,
digestiv, calmeaz durerea.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: angin, astenie, cancer, dureri de cap i de
dini, eczem, grip, gut, inflamaii, laringit, paralizie, pelagr, rceli, rgueli,
reumatism, scleroz, scorbut, tromboflebite, tuse.
LIMBA CINELUI.
Cynoglosum officinalis Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: arriel, arel, atrel, limba-boului, limba cii, limba cucului, limba
mielului, lipici, otrel, papucul doamnei, plesci roie, poamele mii.
n tradiia popular: rdcina era folosit pe alocuri la vopsit lna n rou.
Se folosea la tratamentele catarului pulmonar, hemoragiilor pulmonare, dizenteriei i
hemoroizilor. n Maramure, cu fiertura rdcinilor se splau rnile, bubele vechi,
abcesele, bubele de pe cap. Se ntrebuina la ceaiuri contra durerilor de pntece i a
urdinrii.
Compoziie chimic: alcaloizii cinoglosein, cinoglosidin, mucilagii, inulin, tanin,
rini, sruri minerale.
Aciune farmacologic: emoliente, vulnerare (mai ales rdcina), aciune depresiv
asupra sistemului nervos central i asupra terminaiilor periferice fiind util n calmarea
durerilor. Are proprieti narcotice i sedative.
Page 425 of 1147
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: bronit, catar pulmonar, contuzii, dizenterie,

dureri intestinale, eczeme, hemoragii, hemoroizi, mtrea, rni, tromboflebite, ulcerele
pielii.
Preparare:
-Infuzie dintr-o linguri de plant mrunit pus la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar i se pot consuma 3 cni pe zi.
-Decoct din o linguri de rdcin mcinat la 250 ml ap. Se fierbe timp de 10 minute
dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni n cursul unei zile n afeciunile de mai
sus.
Pentru a folosi extern se va folosi cantitatea dubl de plant care se folosete intern i
se poate folosi de mai multe ori pe zi sub form de cataplasme sau pansamente umede
cu acest ceai.
-Plant proaspt se aplic dup strivire extern ca cicatrizant.
LIMBA MIELULUI
Borago officinalis Fam. Boraginaceae.
Denumiri populare: alior, boran, laptele cnelui, limba boului, mierea ursului, otrel.
n tradiia popular: frunzele i florile se puneau n oblojeli pe rni.
Decoctul se lua contra vrsatului, scarlatinei i n bolile bicii udului.
Ceaiul din flori se lua contra tusei.
n Maramure ceaiul din flori, frunze sau rdcini se folosea contra rcelilor i
rguelii, pentru coacerea tusei i curirea sngelui.
Se mai lua contra reteniei de urin.
Compoziie chimic: acid salicilic, saponin, acizi flavonici, acizi grai, alantoin,
flavonoide, rini, mucilagii, proteine, tanin, clorofil, sruri minerale (n special de
potasiu i calciu), saponozide, substane colorate, scopoletin, caroten, vitamina C, etc.
Aciune farmacologic: florile au i o component toxic- alcaloizi pirolizidinici care
sunt toxici i pentru ficat. Are aciune diuretic datorit srurilor de potasiu, sudorific n
stri de rceal i bronite, este un cicatrizant datorit alantoidei, febrifug, sudorific,
poate irita tubul digestiv, normalizeaz funcionarea renal normal, favorizeaz
eliminarea clorurilor, ntrete memoria, euforizant, sedativ cardiac, depurativdezintoxicat, emolient.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cutanate, afeciuni respiratorii,
afeciuni renale, amenoree, arterit, arsuri, astm, boli ale vezicii urinare, boli infectocontagioase, boli de stomac, boli hepatice, bronit, cistit, colit, constipaie, colici
renale, crampe musculare, depresie (n special n menopauze), dismenoree, grip, gut,
inflamaii, iritaii n gt, insomnie, memorie slab, metroragie, migren, palpitaii, rni,
rceal, retenie de urin, reumatism, scarlatin, sedativ cardiac i nervos, tulburri
ovariene, tuse, ulceraii, vrsat.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurie de flori peste care se va pune 250 ml ap clocotit. Se va lsa
apoi timp de 10 minute acoperit dup care se va strecura. Se poate consuma 2-3 cni pe
zi n retenii urinare sau n alte afeciuni descrise mai sus.
-Macerat se las 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap la temperatura camerei
pentru 8 ore dup care se strecoar, se nclzete puin i se pot consuma 2 cni din
acestea pe zi.
Page 426 of 1147
-Pulbere de plant se va mcina cu rnia de cafea i se va lua o linguri n gur. Se va

ine timp de 10 minute apoi se va nghii cu puin ap.
-Plant proaspt se poate consuma n diferite salate de cruditi sau se pune la orice
mncare.
LINARIA.
Linaria vulgaris Fam. Scrophulariaceae.
Denumiri populare: bumbac de cmp, bumbcari, buruian de fapt, buruian de in,
colul lupului, firicic, glbinare, gura leului, gura mei, iarba urciunii, iarb de
vatm, in slbatec, inric, ine, lnri, prostovanic, scultoare, trpang.
n tradiia popular: ceaiul din tulpinile florifere se bea contra hemoragiilor. Cu ele se
fceau scldtori contra luprii i splturi contra faptului la copii.
Decoctul se lua contra vtmturii i leucoreei. Se fcea cu ea bi contra lingorii.
Ceaiul din prile aeriene se lua contra malariei i glbinrii.
Cu linari, flori de ofran, untur de porc i glbenu de ou se fcea o alifie contra
hemoroizilor.
La acnee, fetele o puneau n apa cu care se splau, ca s le curee faa, s fie frumoase.
Compoziie chimic: alcaloizi (pegain sau linarin), flavonoide, flavonoglicozide
(linarin, pegain, aurone, etc), acizi organici (artiric, formic, citric, malic, tanic),
zaharuri, glicozide, pectine, grsimi, sruri minerale.
Aciune farmacologic: aciune emolient, depurativ, laxativ, diuretic, antihemoroidal,
sudorific, cur ficatul i cile urinare, vermifug, ajut la impoten.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile splinei i ficatului, afeciuni catarale
ale intestinului gros, boli renale, erizipel, hemoroizi, hidropizie, icter, impoten, viermi
intestinali.
Preparare:
-O lingur de flori proaspete se pun la un litru de ap. Se fierbe timp de 10 minute dup
care se strecoar. Se va bea n cursul zilei.
-O lingur de flori se pune ntr-un litru de lapte. Se fierbe timp de 10 minute, se
strecoar i se poate folosi extern la hemoroizi sau alte afeciuni.
LINTE.
Ervus lens.
Compoziie chimic: amidon, fier, calciu, sodiu i potasiu (care favorizeaz asimilarea
grsimilor); vitaminele B, C, mangan, ap, protide, hidrai de carbon, lipide, sruri
minerale, celuloz. Conine 162 mg de purine la 100 g.
Aciuni farmaceutice: foarte nutritiv i printre cele mai digeste, galactogog, energizant,
conine acidul uric i din aceast cauz va fi evitat de care au acesta mai mult n snge
(gut, etc).
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, convalescen, cretere, dispepsii,
echimoze, flegmoane, furuncule, mamele care alpteaz pentru mrirea cantitii de
lapte, rni, reumatism, sportivi.
Preparare:
Lintea este un aliment complex, de rezisten pentru muncile care cer for. Se poate
folosi n salat cu ulei de msline, oet de vin sau lmie. Ca fin se recomand
intelectualilor, studenilor, elevilor i dispepticilor
Extern:
Page 427 of 1147
-fin de linte cu puin ap ct s fac o past se pune pe rni. Cald pe abcese i la

echimoze- rece.
-Fin fiart n ap se poate pune cald pe abcese.
LUMNRIC.
Verbascum phlomoides Fam. Scrophulariaceae.
COADA VACII
Verbascum thapsus
Denumiri populare:
coada boului, coada-lupului, coada-vacii, lipan
captalan- de-cel galben, coada-boului, coada-lupului, coada-mielului, coada-vacii,
corcobic, cucuruz-galben, lipan, lipean, lumnarea-domnului, rnzioar.
Ciucuric, coada-lupului, coada-vacii, corcobic, corovic, lemnul-domnului.
n tradiia popular: tulpinile florifere se fierbeau n lapte, care se bea contra tusei.
Compoziie chimic: florile conin mucilagii, saponozide, verbascozid, tanin, rezine,
ulei volatil, zaharoz, carotenoizi, fitosteroli, substane minerale.
Perii plantei sunt foarte iritani.
Aciune farmacologic: are aciune depurativ, calmant- foarte util n afeciunile
aparatului digestiv, antihistaminic, antimicrobian, emolient, expectorant, fluidific
secreiile bronhice, diaforetic, sudorific. Se indic i pentru aciunea antimicrobian
destul de puternic pe care o are. Intr n componena speciilor pectorale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, alopecie, arsuri, astm, bolile vezicii
urinare, bronite, cataruri intestinale, cataruri urinare, degerturi, dureri de stomac,
dureri de piept, eczeme, furuncule, hemoroizi, impetigo, inflamaii acute bronhice,
laringit acut, panariiu, pecingine, rgueal, rni, tenuri iritate, traheit, tuse, ulcere
cronice. Se mai poate folosi de asemenea la orice boal intestinal.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurie de plant mrunit puse la 250 ml ap clocotit. Se acopere apoi
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Extern este bine s fie fierte n lapte. 2 linguri se fierb pentru 10 minute n 500 ml de
lapte apoi se strecoar i se aplic splturi sau chiar comprese pe afeciunile enumerate
cu scop cicatrizant.
Pentru o mai mare eficien se va combina cu alte plante medicinale.
-Tinctur se indic, pentru c are aciune mai puternic i mai rapid. Se vor pune n
250 ml de alcool alimentar de 70- 50 g de plant ct mai bine mrunit. Se va lsa
timp de 15 zile agitnd des dup care se strecoar i se va pune n sticle de capacitate
mai mic. Se va putea lua 10 picturi-o linguri de 3 ori pe zi n diluie cu ap.
MAC ROU DE CMP.
Papaver rhoeas Fam. Papaveraceae.
Denumiri populare: macul cucului, mac de grdin, mac iepuresc, mac psresc, mac
rou, mac slbatec, mcu, paparoane, pipaci, pipiloare.
n tradiia popular: ceaiul din flori se lua contra tusei i se fcea cu el gargar contra
durerilor de gt.
Se mai ddea n pojar i scarlatin, pentru a grbii apariia erupiilor, precum i contra
insomniilor.
n satele din jurul Careilor, ceaiul din flori uscate, uneori amestecate cu nemiori, se
folosea contra hemoragiilor.
Page 428 of 1147
Compoziie chimic: se utilizeaz numai petalele (Flores Rhoeados) denumite i

paparoane, petalele florilor conin un antocianozid cu gianidol care se coloreaz n rou.
Alcaloizii readina, reagenina i alii cu structur neelucidat, mucilagii, mecocianin,
mecopelargonidin.
Aciune farmacologic: emolient bronhic, antispastic, antiseptic mpiedicnd
nmulirea microbilor, calmant, antitusiv, behic, uor sedativ.
Se folosete n urmtoarele afeciuni: bronite cronice i acute, colic biliar, dureri de
gt, faringit, grip, inflamaiile pielii, insomnie, laringit acut, pleoape inflamate,
pojar, rceli, rgueal, riduri, tuse.
Preparare:
-2 lingurie de petale se pun la 250ml ap clocotit. Se acopere timp de 10 minute dup
care se va strecura i se poate folosi intern cte 2 ceaiuri pe zi.
-Extern se poate folosi cantitate dubl de plant.
MACUL DE GRDIN.
Papaver somniferum Fam Papaveraceae.
n tradiia popular: cenua de mac de grdin se ntrebuina, cu alte plante, la colorarea
n verde.
Ceaiul din capsule uscate ori semine fierte n lapte se ddeau copiilor pentru somn. La
Rinari, se puneau flori roii de mac ntr-o cecu cu ap i aceasta se bea pentru
somn. Se mai punea n acest scop n scalda copiilor, planta ntreag sau numai
capsulele.
Decoctul seminelor se inea n gur pentru a potoli durerile de dini i contra
glmelor de la gt. Seminele pisate i amestecate cu miere se puneau pe bube, s
sparg ct mai repede. n unele pri, se mai punea n alifie i pnz de pianjen.
Cei care aveau gu nghieau n postul mare, ncepnd de mari, n fiecare diminea,
cte o linguri de semine de mac. Decoctul capsulelor fierte se ngroa cu fin i
pasta obinut se punea la junghiuri.
n panariiu, la mn, genunchi, culegeau planta cu totul, cu rdcin, tulpin i
mciulii, o puneau ntr-o oal la fiert, adugau cenu i fceau o leie cu care se splau
de mai multe ori. Cei care aveau umflturi fceau lapte din smn de mac, o udau cu
lapte din acesta, o presrau cu puin smn de mac i repetau tratamentul pn ddea
napoi i se vindeca.
Seminele cu miere se luau contra herniei.
Compoziie chimic: oficinale sunt numai capsulele (Capita Papaveris imaturi sau
Fructus Papaveris imaturi) se culeg cnd sunt nc verzi- din capsulele imature se obine
opiul farmaceutic, prin incizia capsulelor.
Opiul conine peste 20% alcaloizi din care majoritatea o reprezint morfina. n afar
de alcaloizi opiul mai conine 6,5% acid meconic, legat de morfin i ali alcaloizi.
Mai conine meconin, cicloludenolul, un derivat triterpenic, acizii lactic, malic, tartric,
citric, acetic, succinic, sulfuric, fosforic, sub form de sruri de magneziu, calciu,
amoniu, pectine, zaharuri, rezine, gume, cear, pirolidin, enzime (oxidaz, proteaz),
etc.
Aciune farmacologic: n general este indicat prepararea doar farmaceutic deoarece se
pot ntmpla accidente grave, chiar mortale n cazul n care se depete doza.
Sunt recomandate n terapia simptomatic a colicilor gastro-intestinale, hepatice,
renale, vezicale. Hiperchinezia intestinal este inhibat prin aciunea miolitic, fie prin
Page 429 of 1147
insensibilizarea mucoasei intestinale la stimulii care o provoac. Sunt folosite pentru a

determina o stare de repaus a tubului gastro-enteric n cazurile n care exist pericolul
de hemoragie sau de perforaie(apendicit, ulcer).
Sunt recomandate de asemenea pentru a combate unele forme de diaree, deoarece
acioneaz asupra aparatului digestiv mai intens i mai prelungit dect morfina,
micornd peristaltismul, diminueaz secreiile, nlturnd durerea i scznd tonusul
sfincterelor. Sunt sedative, hipno- analgetic, dar variabile din cauza coninutului n
morfin.
Capsulele de mac intr n compoziia ceaiurilor: anticolitic, contra colicilor nr 2, sedativ
i ceaiul pentru gargar, folosindu-se n acest scop un produs vegetal avnd, n prealabil
stabilit coninutul lui n morfin de ctre laboratoarele de specialitate. Accidentele cu
aceste ceaiuri pot fi mortale datorit depirii dozei.
Sunt indicate n urmtoarele afeciuni: Boli intestinale, colici hepatice, enterite acute,
colici saturniene, nefrite. Sunt contraindicate la sugari, copii n stri congestive ale
centrilor nervoi, n unele leziuni vasculare cardiace, n insuficiene hepatice i renale,
edem pulmonar, n dispnee de origine toxic- infecioas sau mecanic, n nefropatii, n
staz a intestinului gros, n diabet cu acetonurie la copii. Se va da cu atenie la btrni
i femei.
Doze: tinctura de opiu cu 1% morfin se administreaz la aduli doz maxim pentru o
dat 1,5g pentru 24 ore=5g. La copii ntre 1 10 ani, 0,01-0,02 g pe an de vrst.
MANDARINA.
Citrus mandarina.
Ca proprieti mandarina este comparabil cu portocala, dar conine mai puine
minerale. Este considerat un sedativ al sistemului nervos, datorit coninutului ei n
brom. Restul le gsii la portocal.
MARGARET
Leucanthemum vulgare Fam. Asteraceae
Denumiri populare: aurat, coada racului, floare groas, floare gras, floarea camilului,
floarea soarelui, foaia tieturii, iarba junghiului, ghiezuri, iarba tieturii, margarete,
ochiul boului, pinea oii, romani mare, solomii galbene, ttii, tufnic.
n tradiia popular: n Bucovina, florile se foloseau pentru vopsit n galben.
Frunzele crude erau un leac obinuit pentru rni i tieturi. Uneori se puneau pisate,
amestecate cu untur sau smntn, n legturi. Florile fierte mult se ddeau pentru boli
de plmni i inim.
Cu fiertura de flori se fceau bi contra mncrimilor de piele. Se mai folosea contra
podagrei, durerilor de oase, paraliziei folosindu-se tot o fiertur de flori.
Compoziie chimic: ne studiat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: infecii microbiene, inflamaii, prurigo, plgi,
prurigo, rni, tieturi.
MAZREA.
Pisum sativum Fam. Leguminoase.
n tradiia popular: ceaiul din crcei frunzelor se luau contra crceilor din pntece.
Mazrea pisat, cu alte plante se punea la glci.
Compoziie chimic: protide 22%, hidrai de carbon 5,9%, lipide 1%, sruri n special
de Zn 15%, P 230%, calciu, fier, sodiu, vitaminele: A, B1, B2, C, fitohemaglutinine,
amidon, zaharuri, acid uric, valoare energetic 354 Kcal\100g.
Page 430 of 1147
Aciune farmacologic: din mazrea verde s-a izolat o hematoglutinin cu aciune de

stimulare a funciei medulare hematopoetice. Energetic, foarte digerabil.
Betacarotenul mpreun cu vitamina C contribuie la lupta contra cancerului, preventiv
sau chiar n timpul tratamentelor chimioterapice. Potasiul este foarte important n
afeciunile inimii, ajut la curirea aparatului digestiv, fortific celula nervoas, nu este
indicat ns la cei care sufere de gut.
Anemia aplastic tratat cu extract mucoproteinic din boabe de mazre cu stimularea
funciei medulare i revenirea mduvei osoase la normal .(J.G.Humble-iunie 1964- Jean
Valnet)
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anemie, afeciuni cardiace, afeciuni digestiven special intestinale, cancer n general i cancer de colon n special preventiv,
hipertensiune.
Preparare: se poate folosi cu moderaie n alimentaie, pentru c este foarte energetic.
MCEUL.
Rosa canina Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: cacadr, clcdrin, ciucuri de mrcina, cocoder, glogheje, laba
mei, mrcina, mrcinele cioarei, mrcinele coofenei, msies, rsur, rug de mce,
rug slbatic, rugul vacii, ruj, scoabe, scochin, scoru nemesc, sipic, mie, trandafir,
trandafir de cmp, trandafir slbatec, tuf de rug, zgarghiu.
n tradiia popular: coaja de mce se folosea n amestec cu coaj de perj, sovrf i
cimbrior, la vopsit n rou.
Ceaiul din mcee uscate se lua contra tusei, rguelii i nduelii.
Contra nduelii, unii amestecau mceele cu dumbrovnic, ment pisat i flori de
pducel, le fierbeau la un loc i zeama lor se lua dimineaa pe nemncate. Se ddea
copiilor cnd aveau colici. n unele zone fructele se ddeau copiilor fierte n ap, n
durerile de pntece.
n Slciua (munii Apuseni), mceele uscate se amestecau cu tulpini florifere de
zmeur, pentru ceai de durere de inim. In munii Apuseni la Mguri se fierbeau cu
snziene i se luau contra diareei.
La Clopotiva, smocurile de mcee se plmdeau n ap, ca leac pentru oprirea udului.
La dureri de rinichi se lua ceai din frunze i fructe.
Se mai lua pentru crize la ficat, oprirea hemoragiilor uterine, btturi, dureri de urechi.
Lemnul se tia mrunt, se punea s fiarb bine n ap, iar dup ce s-a fiert, se toarn
ntr-o covic n care i bgau picioarele cei care aveau btturi.
Compoziie chimic: vitaminele: A, B1, B2, E, P, PP, K, acid citric, malic, flavonoide,
beta caroten, zaharuri, lecitin, pectin, taninuri, ulei gras volatil, lecitine, sruri
minerale de calciu, fier, magneziu, etc.
Aciune farmacologic: se folosesc fructele n special dar i florile i frunzele.
Este: vitaminizant de excepie, astringent din cauza taninului, la fel antidiareic, colagog,
coleretic, antilitiazic, antiinflamator intestinal, elimin toxinele din corp, reface
capilarele, scade permeabilitatea i fragilitatea vaselor capilare, ajut la funcionarea
glandelor endocrine, stimuleaz activitatea biliar, vermicid, dilat arterele, reface
circulaia pn la nivelul creierului.
Ajut n cazul n care se d interferon, ca acesta s aib o aciune mai puternic.
Datorit coninutului ridicat n vitamina C i acid dehidroascorbic, fructele au aciune
important n procesele de oxido- reducere i respiratorii celulare; datorit flavonoidelor
Page 431 of 1147
scad permeabilitatea i fragilitatea capilarelor normaliznd circulaia sangvin. Mai au

i aciune diuretic.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni vasculare mai ales
capilare, alergie, anemie, arsuri, astenie, ascarizi, avitaminoze, boli renale, cardiopatie
ischemic, cistit, constipaie, diaree, eczeme, enterocolite, erizipel, febr, fragilitate
capilar, hipermenoree, inflamaiile cilor urinare, lipsa poftei de mncare, litiaz uric
i biliar, micoz bucal, migren, normalizarea circulaiei sangvine, oxiuri, plgi, rni,
rezisten la frig sczut, rino-sinuzite, ulceraiile pielii inclusiv cel varicos, viermi
intestinali.
Preparare:
-Se va face pulbere fr smburi din mcee uscate cu rnia de cafea i se va lua un
vrf de cuit care se va ine sub limb cteva minute dup care se va nghiii cu puin
ap.
-Macerat- 2 lingurie de fructe se vor ine n ap(250 ml) de seara pn dimineaa. Se
strecoar apoi se va pune miere i se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Decoct din 2 lingurie de fructe mrunite la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10
minute dup care se va strecura i se poate ndulci cu miere dac nu avei diabet. Se pot
-Marmelad din fructe se poate consuma ct de mult fr s produc nici un fenomen
neplcut.
-Vin din fructe zdrobite un Kg. Peste care se va pune 1,5 Kg de zahr, puin drojdie i
5 litri de ap. Se va lsa la fermentare. Se poate aduga la aceast cantitate i 2 lmi cu
coaj cu tot tiate felii. In timpul fermentrii ar fi foarte bine s se pun un furtun de
fermentare ntr-un vas cu ap pentru a nu intra aerul n balonul n care se face vinul.
Dup circa 20 de zile (depinde de temperatura la care se ine) nu mai fermenteaz i se
va vedea c n borcan nu se mai formeaz bule de fermentaie. Se va trage de pe drojdie
i se pune n sticle cu dop. Se poate lua cte 50 ml de trei ori pe zi n toate afeciunile de
mai sus. Pentru a fi mai eficient se va putea folosi i pducelul n combinaie.
MCRI.
Rumex acetosa Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: corlegeni, crtic de grdin, dragavei, glojdani, iarb mcri,
macrici, mcri bun, mcri de munte, mcri, mocri, schiaz, tevie.
n tradiia popular: decoctul frunzelor se lua ca rcoritor contra fierbinelii la friguri.
Plmdit cu ofran n rachiu de drojdie, se lua dimineaa contra glbinrii. Ceaiul se mai
lua n bolile de rinichi.
Compoziie chimic: acid oxalic, tartric, crisofonic, vitamina C, antraglicozizi, glicozizi
flavonici, acizi organici, grsimi n cantitate redus, clorofil, sruri minerale diverse.
Vitaminele: A, B, C, PP.
Aciune farmacologic: aperitiv, laxativ, alcalinizant, diuretic, depurativ, antiscorbutic.
Contraindicaii: sunt interzise la cei cu afeciuni pulmonare ca astm, artritism, gut,
reumatism, colici nefrotice, calculi cu urai n special.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni digestive, afeciuni ale
nervilor periferici, afrodiziac, boli de ficat, cancer, diaree, furuncule, gastrit, hepatit,
imunitate sczut, intoxicaii ale organismului, paralizie, pareze, pecingine, tumori,
ulcer.
Preparare:
Page 432 of 1147
-frunzele se pot consuma ca atare sau n diferite preparate culinare.

-Rdcin mrunit se va pune 2 lingurie la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10
minute dup care se va strecura. Se pot consuma 2 astfel de cni pe zi.
-Rdcin fcut pulbere se va amesteca cu alte plante n funcie de afeciune i se va
lua un vrf de cuit sau chiar o linguri de praf de 3 ori pe zi. Se va ine n gur timp de
10 minute dup care se va nghii cu puin ap. Este unul din tratamentele cele mai
eficiente.
-Cataplasme de frunze fierte se pun pe abcese, furuncule, tumori albe (artrite
tuberculoase cronice, cu umflarea esuturilor).
MCRI IEPURESC.
Oxalis acetosella Fam. Oxalidaceae.
Denumiri populare: mcri de trifoi, mcri de pdure, mcri iepuresc, mcri psresc,
mcri trifoios, macrior, pita-cucului, trifoi acru, trifoi iepuresc, trifoi mcri.
n tradiia popular: Ceaiul din frunze proaspete se lua contra frigurilor, contra durerilor
de piept. Planta proaspt se folosea la oblojirea rnilor sau pentru paralizie.
Compoziie chimic: acid oxalic, oxalat de potasiu, tanin, mucilagii, pectine, enzime,
principii sulfurate, sruri minerale, vitamina C.
Aciune farmacologic: diuretic, antidiareic, antiscorbutic, antidot n intoxicaii cu
arsen i mercur.
Se indic n urmtoarele afeciuni: abcese, astenie de primvar, avitaminoze, boli
hepatice cronice, cancer, diaree, digestie dificil, dureri de piept, febr, leziuni bucale
chiar ulcerate, inapeten, intoxicaii, rni, scabie, scleroz n plci.
Preparare:
-Frunze proaspete se mestec n gur dup care se nghit.
-Frunze proaspete se pun pe afeciunile pielii.
-Decoct din plant proaspt sau uscat. 2 lingurie se vor fierbe timp de 10 minute la
250 ml ap. Se pot consuma 3 astfel de cni pe zi.
-Decoct din rdcin- 2 lingurie de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap. Se va
fierbe timp de 15 minute la foc mic dup care se va strecura. Se pot consuma 2-3 cni
pe zi.
-Past din frunze uscate i amestecate cu miere se aplic pe afeciunile pielii cu scop de
cicatrizare
-Past din plant sau rdcin n amestec cu untur sau lanolin n pri egale se va
aplica pe leziunile pielii produse de scabie.
MGHIRAN.
Majorana hortensis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: ieder, moderan, mcran, mcran, mgheran, mgherate,
mghiuran, mieran, mderan turcesc, mgeran, mrgran, mderan, mghieran, pupi,
ovrf.
n tradiia popular: ceaiul din planta ntreag se ddea copiilor mici pentru a nceta
plnsul. Cu zeama de lmie, ceaiul se bea n boli femeieti. Se mai folosea la cel
perit i bti de inim.
Compoziie chimic: prile aeriene conin ulei eteric 1-1,62% acizi alacanolic i
nisolic, acid rosmarinic, acid cafeic, acid clorogenic, carvacrol, flavone (Majorana,
rutin, etc), hidrochinon, pentozoni, pectine, planteoz, urme de zaharoz, acid
ascorbic, substane minerale: calciu, potasiu, natriu, fosfor, magneziu, sulf, azot, fier,
Page 433 of 1147
mangan, cupru, molibden, ulei eteric constituit din topinen, tujonal, terpinol, linalol,
geraniol, cimenol, mentenol, eugenol, carvacrol, charvicol, etc. Vitaminele A i C.
Aciune farmaceutic: antiseptic-mpiedic nmulirea microbilor, sedativ, combate
insomniile, calmant nervos, diuretic, stimuleaz digestia, elimin gazele, calmeaz
colicile stomacale, crete diureza, mrete peristaltismul intestinal.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, alopecie, astenie, balonri,
colici intestinale i stomacale, colite de fermentaie, depresie, dispepsii stomacale,
dureri reumatice, gastrite hipoacide, insomnii, lipsa poftei de mncare, migrene,
nevroze, rni, sciatic, stri nervoase.
Preparare:
-Infuzie din o linguri de plant mrunit care se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere apoi timp de 10 minute dup care se strecoar, se poate ndulci cu miere dac
nu avei diabet i se pot consuma 2-3 cni din acestea pe zi.
-Infuzie din cantitate dubl de plant se folosete n afeciunile mai grave sau se poate
folosi mpreun i cu alte plante medicinale mrindu-i aciunea sau chiar spectrul de
activitate, depinde de ce plante se folosesc.
MR.
Mallus pumilla Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: coaja i frunzele se foloseau la vopsit n galben, rou i negru.
Se consumau crude, dar i uscate, murate, sub form de marmelad, must, etc.
n nordul Moldovei, crenguele de mr dulce se fierbeau i se fceau cu ele oblojeli
contra bubelor dulci.
n munii Apuseni, se puneau pe bubele dulci must stors din mere. Frunzele de mr
dulce, cimbrior i gutui, se foloseau la oblojeli la cel perit.
n unele pri, merele coapte se luau contra tusei. n inutul Sucevei se fcea o bort
ntr-un mr domnesc, se punea n ea piper, se cocea la foc i se mnca pentru tuse.
Compoziie chimic: ap 83-93%, zaharuri reductoare, zaharoz, celuloz, pentosan,
lignin, acizi liberi, pectine, materii grase, protide, sruri de potasiu, sodiu, siliciu,
calciu, clor, fier, brom, aluminiu, arsen, sulf, magneziu, cobalt, tanin, esteri amilic,
formic, acetic, caproic, aldehid acetic, geraniol, Vitaminele:B1, B2, PP(mai ales n
coaj)acid pantothenic, vit C. Valoare caloric 80-124Kcal\100g
Aciune farmaceutic: tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic intestinal, protector
gastric, hipercoleserolemiant, laxativ.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bronhice, afeciuni dermatologice,
amigdalit, anemie, artritism, astenie fizic i intelectual, atacuri cerebrale,
ateroscleroz, boli hepatice, bronite, cancer, cefalee, chisturi seboreice, colecist mrit,
comedoane, convalescen, constipaie, demineralizare, diabet infantil, dispepsie,
dizenterie, eczeme, edeme cardiace, erupii cutanate, enterocolite, gastrite, gingivite,
graviditate, gripe, gut, herpes, hipertensiune arterial, infecii respiratorii, infecii
urinare, insomnii, litiaz uric, mncrimi de piele, nervozitate, obezitate, oligurie,
otalgii, pecingine, plgi atone, pletor, rectocolit, reumatism, sarcin, scabie, secreii
salivare insuficiente, sedentarism, stri febrile, tulburri de vedere, tuse, ulcer gastric,
vomismente, zona zoster.
Preparare:
-Past cu mr fiert aplicat sub form de masc pe fa, se poate aduga lapte sau
smntn n funcie de natura tenului.
Page 434 of 1147
-Suc aplicat pe fa ca o compres, reface ridurile i vindec acneea n foarte scurt timp.
-Oet de mere se aplic pentru calmarea arsurilor sau n cazul mncrimilor de piele.
-Mere coapte se aplic past pe rni pentru cicatrizare.
-Suc de mere se consum zilnic cte 600 ml de suc mprit n trei reprize care se vor
lua nainte de mese.
-Fruct dat pe rztoare n cazul diareei la copii.
-Fructe se consum preferabil nainte de mese n orice cantitate zilnic, o perioad ct
mai lung.
-Un mr copt n cuptor se va tia n dou apoi se va pune n locurile dureroase, inclusiv
la urechi. Se aplic ct se poate de cald i se ine pn trece durerea.
-Infuzia din coji de mere. 2 linguri de coji mrunite se vor pune n 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoar i dac nu avei diabet se poate ndulci cu
miere pentru a se induce un somn linitit. Se va bea cu 2 ore nainte de a se culca n
insomnii.
-Cure cu fructe crude. Se va consuma n fiecare zi, cel puin un Kg de mere crude, o
perioad ct mai lung, care asigur revigorarea organismului.
-Consumul unui mr seara dup mas pentru a asigura laxaia scaunului, util n cazul
hemoroizilor mai ales dar i la alte afeciuni n care este prezent constipaia.
-Infuzie de pudr de pieli: 1 lingur de sup la o can de ap clocotit. Lsm s se
ptrund bine 15 minute. 4-6 ceti pe zi (oligurie, reumatism, gut).
-Aplicarea unui mr copt n cuptor n otalgii.
-Scabie i chelbe; se taie un mr n dou, i se scoate mijlocul i seminele i se pune n
locul gol puin floare de sulf. Se mbin cele 2 jumti cu ajutorul unei sfori i se
coace n cuptor. Mrul astfel copt se zdrobete i se frecioneaz prile bolnave cu
terciul obinut.
-Plgi atone; mr ras i fiert n sucul lui, ca oblojeal sau aplicaii de suc de mr i ulei
de msline n pri egale.
-ngrijirea pielii: sucul mrului d vigoare esuturilor (fa, gt, sni, abdomen).
MRAR.
Anthum gruveoles Fam. Umbelifere.
Denumirea popular: crop, chimen, marar, marariu, mrar de grdin, mrar tare,
mrariu, mrra, mrariu, morar, morariu.
n tradiia popular: decoctul seminelor se ddea copiilor contra durerilor de stomac. n
inutul Argeului, se credea c ar fi bun pentru vindecarea umflturilor la stomac. Ceaiul
din tulpinile florifere se folosea n bolile aparatului urinar. Ceaiul de mrar amestecat cu
sulfin se bea la guturai cu tuse. Decoctul frunzelor se ntrebuina contra durerilor la
urechi, iar ceaiul se lua contra durerilor de cap.
Rdcina de molotru i mrar se punea la cpti, ori se bea decoctul contra
insomniilor. Ceaiul din semine se lua contra astmului cardiac, iar ceaiul sau decoctul
prilor aeriene, n bolile de inim i contra arteriosclerozei. Smna pisat se ddea
copiilor pentru limbrici. Femeile care nu aveau lapte fierbeau psat cu smn de mrar
i beau zeama.
Compoziie chimic: ulei volatil 2,5-4% mai ales n ramuri i frunze tinere i 3-6% n
fructe, potasiu, sulf, sodiu. Ulei volatil ntre 40-60% carvon, alfa- felandrone, terpine,
limonen, miristicin i izomiristicin, eter benzilic, acid ascorbic, caroteni, B1, B2, acid
Page 435 of 1147
folic, maltoz, xiloz, zaharoz, pectine, acid clorogenic, anetol, substane minerale.
Conine fitohormoni n special smna.
Aciune farmaceutic: antiseptice, emoliente, rezolutive, stomahic, carminativ,
antispastic, ajut la eliminarea gazelor din intestine, mrete cantitatea de urin fiind
deci un bun diuretic, mrete de asemenea cantitatea de lapte fiind un galactogog,
calmeaz nervii, excit sucurile gastrice fiind indicat n lipsa poftei de mncare, previne
infeciile microbiene, ajut n afeciunile inimii prin efectele care le are asupra
organismului.
Extern de asemenea este foarte indicat pentru aciune de cicatrizare pe care o are asupra
pielii i pentru c ajut n cazul petelor ajutnd la dispariia lor.
Seminele n special sunt cele care au mai mult fitohormon i ajut la refacerea
secreiilor vaginale mai ales n cazurile menopauzei. Este un medicament natural care se
poate da la toate femeile n timpul menopauzei.
n cazul prului care crete uneori n exces de la o anumit vrst tot aceste semine de
mrar pot s remedieze situaia i tratamentul este foarte simplu i eficient ne producnd
efectele secundare ale hormonilor sintetici.
Totui sunt contraindicate seminele de mrar n toate cazurile n care avem un fibrom
uterin, cancer genital feminin sau chiar sindrom premenstrual
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni gastro-intestinale, afeciuni
sexuale i ginecologice, afeciuni ale ovarelor, ateroscleroz, astenie, btturi, bolile
ficatului i ale veziculei biliare, cancer, ciclul menstrual perturbat, dureri de cap, gastrite
hipoacide, hemoroizi, hiperkeratoze, hipertensiune, hirsutism, inflamaiile ochilor,
inflamaiile cilor respiratorii, iritaiile pielii, insomnii, insuficien cardiac, lactaie
insuficient, menopauz, nefroze, nevroze, osteoporoz, pieli-nefrite, prurigo,
reumatism, secreii vaginale insuficiente, sughi, tumori benigne sau maligne.
Preparare:
-Semine de mrar se vor mcina cu rnia de cafea. Se va lua de 3 ori pe zi cte o
linguri din acest praf cu 10 minute nainte de mese. Se va ine puin sub limb dup
care se va nghii cu puin ap. Este unul din cele mai eficiente tratamente n foarte
multe din afeciunile de mai sus. Util chiar i n sughiul persistent care va trece imediat.
-Infuzie dintr-o linguri de semine de mrar care se vor pune la 250 ml ap clocotit.
Se las acoperit pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi
preferabil s se consume nainte de mese. Se poate face un tratament de lung durat.
-Decoct din 2-3 lingurie de plant care se vor pune la 250 ml ap. Se vor fierbe timp de
10 minute dup care se strecoar. Se poate folosi 3 cni pe zi perioade lungi.
Extern:
-Se poate face decoct din plant sau semine n funcie de gravitatea afeciunii putnduse pune 2-3 lingurie la o can de ap. Se vor fierbe timp de 5 minute dup care se
strecoar. Se poate aplica extern.
-Plant 50 g se va pune la 250 ml oet i se las timp de 8 zile agitnd de mai multe ori
pe zi. Se aplic la pete, pistrui sau n diferite afeciuni ca btturi sau mncrimi de
piele.
Se poate folosi cu multe alte plante n combinaie lucru care face ca aceste tratamente s
fie foarte eficiente.
-Tinctur- este preferabil s se fac din semine pentru c este mai eficient. Se va lua
pentru aceasta 50 g de semine mcinate fin cu rnia de cafea. Se va pune peste
Page 436 of 1147
acestea o cantitate de 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile la

temperatura camerei agitnd zilnic de mai multe ori pe zi. Se va strecura dup aceast
perioad i se va pune n sticlue de capacitate mai mic, care se pot nchide ermetic.
Se poate lua o linguri din aceast tinctur n diluie cu puin ap de 3 ori pe zi.
-Vin se va lua un litru de vin alb de bun calitate n care se va pune 20g de semine de
mrar mcinate. Se va lsa timp de 8 zile dup care se va strecura. Se va putea
administra cte 50ml de trei ori pe zi, chiar n cure de lung durat.
MRUL LUPULUI.
Aristolochia clematitis Fam. Aristolochinaceae
Denumiri populare: boaele popii, curcubeic, desagii popii, fasolea calului, fasolea
ciorii, fasolea dracului, fasolea greceasc, fasole greceasc, ghemele popii, mrul
lupului, mr lupesc, nucoar, psulic, poama vulpii, remf.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau pe rni. Cu decoctul tulpinilor florifere se
splau rnile, pecinginea, abcesele i se fceau scldturi i oblojeli bolnavilor de
brnc. Cu rdcina fiart, pisat, amestecat cu fin de porumb, se fceau legturi
contra glcilor, ungndu-se pe deasupra cu grsime de porc ori cu undelemn. n Banat,
planta cu rdcin cu tot se fierbea n oet ori n vin rou btrn, apoi se fcea un
stropitor din eav de soc i cu acesta se splau, de mai multe ori pe zi rnile rele. Se
mai folosea contra frigurilor. Frunzele verzi i florile se puneau n bi contra
reumatismului, ndeosebi la picioare. Decoctul rizomului uscat n 2 dl. De lapte i 1 dl.
De ap se bea contra ulcerului la stomac. Cu decoctul plantei se spla contra plonielor.
Atenie! Este o plant toxic. Se folosete partea aerian a plantei, fr semine, sau
rdcini.
Compoziie chimic: conine acid aristolochic, magnoflorin, trimetilamin, ulei volatil,
flavonoide, tanin, dioxifenalamin, sruri minerale, protide, fitosteroli, sitosterol,
colin, derivai ai acidului hidroxicinamic, alantoin, rezine, compui flavonici,
substane amare, celuloz, zaharuri.
n cazul intoxicaiei: apar vrsturi, greuri, scaune numeroase, urinri dese, etc. Se vor
face splturi gastrice i se va administra crbune medicinal.
Aciune farmaceutic: este una dintre plantele foarte puin cercetat la noi cu toate c se
pare c n alte pri a atras atenia cercettorilor. Cert este c nc nu se tie cu exactitate
ce i cum ajut n diferite afeciuni. Se folosete acum mai mult empiric la foarte multe
afeciuni, de la cele mai simple la cancer, chiar cu metastaze.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: abcese, afeciunile pancreasului i ficatului,
cancer de diverse etiologii, candidoza, ciroza, cicatrici dup intervenii chirurgicale,
eczeme zemuinde, fistule anale, flegmoane, furuncule, gingivita, infecii genitale,
inflamaii, rni purulente, tricofiie, ulcerul gastric, ulcere cronice ale pielii.
Administrare:
-ntruct este o plant toxic se va face numai sub supraveghere strict medicinal. Se
va administra maximum 0,1-0,5 g plant intern preferabil sub form de tinctur i care
se ia sub supraveghere medical strict.
Preparare: se va face doar la farmacii unde se poate stabili care este doza de toxin
existent n aceast plant. Nu este indicat ca aceast tinctur s se fac n gospodrie
unde nu avei posibilitatea s stabilii cte toxine exist n planta culeas, deoarece
acestea pot varia foarte mult n funcie de timpul n care s-a cules, de terenul pe care a
crescut i ce pri ale plantei se folosesc de asemenea n ce stadiu de vegetaie este.
Page 437 of 1147
MSELARI.
Hiosciamus niger Fam. Solonaceae.
Denumiri populare: bob, bolunditoare, buruian de msele, ciumasc, iarba lui Sfntu
Ioan, musalari, moslad, mtrgun, nebunari, suntoare.
n tradiia popular: era un leac obinuit contra durerilor de msele. Se inea n gur
decoctul plantei ori se fceau cu el abureli.
Unele femei luau smna i o puneau ntr-o ulcea de ap. Fceau apoi foc din lemne
de fag n cuptor sau pe vatr. Dup ce ardeau lemnele bine, trgeau crbunii la un loc i
puneau deoparte lng ei, ulcica cu ap i semine, ca s se nclzeasc, iar pe de alt
parte presrau smna cu crbuni i puneau peste ei o strachin cu gura n jos, ca fumul
s se prind de ea. Dup ce ardea smna se fierbea apa din ulcea, bolnavul absorbea
aburii i fumul cu gura deschis.
Unele femei nfierbntau o crmid ars, o puneau ntr-o strachin i turnau apa din
ulcea peste ea, ca s se abureasc cei pe care-i dureau mselele. Cu zeama de mselari
cu ulei se splau rnile de arpe. n Dobrogea se folosea la bi contra insomniilor la
copii.
Compoziie chimic: frunzele conin 0,05-0,10g% alcaloizi constituii din 1hiosciamin i scopolamin. In produsul vegetal uscat se gsete i atropina, forma
racemic a 1-hiosciaminei.
1-hiosciamina este 1-tropiltropeina care se gsete i n frunzele de scopolia.
Cuscohigrina aflat n rdcin nu se afl i n frunze.
n afar de alcaloizi se mai gsesc baze volatile ca: tetrametil-1,4-diaminobutan, colin
i trimetilamin, vitamina C, o substan amorf neidentificat: hioscipicrina. Spre
deosebire de beladon nu conin metilesculentin.
Aciune farmaceutic: produsele de hiosciam, datorit prezenei hiosciaminei, au o
aciune asemntoare produselor de beladon, dar corespunztor mai slabe prin
coninutul n alcaloizi mai sczut.
La aceast aciune ns se adaug aceia a scopolaminei care lipsete beladonei.
Scopolamina are o aciune hipnotic datorit efectului depresiv central manifestat
ndeosebi la nivelul zonei motorii, n unele boli cum sunt paralizia agitat,
parkinsonismul, Delirum tremens. Aciunea preparatelor de Hiosciamus se manifest
prin diminuarea secreiilor (salivare, gastric, sudoripar), inhibarea spasmelor
gastrointestinale produse de purgaie, poteneaz aciunea analgezicelor i
antipireticelor i diminueaz tulburrile extrapiramidale.
Sunt contraindicate n glaucom, sarcin i lactaie de asemenea n hipersecreie
gastric.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm (igri), alienaie mintal, boala Parkinson,
aciditate gastric, convulsii, Delirum tremens, dureri provocate de nevrite, dureri de
msele, dureri reumatice, epilepsie, mucturi de arpe, nevroze, nevralgie de trigemen,
paralizie agitat, tuse nervoas,
Toxicitate: simptomele sunt asemntoare intoxicaiei cu beladon, n plus are aciune
depresiv asupra sistemului nervos datorit scopolaminei. Se manifest la nceput prin
excitaie cu spasme uscciune gurii, faringelui, puls accelerat apoi ncetinit, ameeli i
eventual delir, o faz astenic cu staz capilar i o faz paralitic ncheiat cu com.
Se indic administrarea de crbune praf n cantitate ct mai mare i ct mai multe
lichide chiar ap simpl, care s provoace voma n cazul intoxicaiei.
Page 438 of 1147
Preparare:
-Frunzele se pun n igri mpreun cu nicotina formnd o igar antiasmatic. Se va
fuma la nevoie.
-Frunze o linguri se fierbe timp de 5 minute n 250 ml ap i se folosete n decursul
zilei cu nghiituri mici. Extern se aplic sub form de comprese.
-Frunze mrunite transformate praf se vor amesteca n pri egale cu untur i se aplic
extern.
-20 g de frunze mrunite, sau mcinate fin cu rnia de cafea se vor pune n 250 ml
alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile, n care timp se va agita de mai multe
ori pe zi, pentru a extrage principiile active din plant. Se strecoar i se pune n sticlue
de capacitate mai mic.
Doze: tinctura se poate administra cu alte tincturi mpreun. 1ml =46 picturi.
Doza maxim este de 3 ml n 24 ore, 6 ml la copii peste 3 ani se administreaz 5
picturi pe an de vrst i pe zi.
-Plant praf 1g o dat, maximum 3 g pe 24 ore.
-Ulei se va face prin punerea a 50 g de plant mrunit la 250 ml ulei vegetal. Se va
pune pe baia de ap pentru 3 ore dup care se strecoar. Se poate folosi extern pentru
masaje de calmarea durerilor, fiind foarte eficient.
MSLIN.
Olea europea. Fam. Oleaceea.
Se folosesc doar fructele n diferite tratamente.
n tradiia popular: mslinele pisate cu smburi cu tot, amestecate cu seu de oaie i
mmlig cald se punea la gtul copiilor bolnavi de glci. Frunza i smburii ari n
foc i pisai amestecai cu rachiu, se foloseau contra durerilor de msele. Contra
tricofiiei, se punea o mslin n spuz, se desfcea, se scotea smburele i se aplica pe
leziune. Contra njitului, se punea o mslin la urechea bolnav i se culca peste ea.
Scrumul de smburi se lua contra diareei. Decoctul smburilor pisai, amestecai cu
siminic (Antennaria dioica), se ddea contra diabetului.
Compoziie chimic a mslinei: ap, vitaminele A, B, C, E, F, sruri minerale, materii
azotate, grase, ulei, substane extractive, sulf, fosfor, cupru, mangan, calciu, fier,
magneziu, protide, celuloz, etc.
Aciune farmaceutic: asigur o bun digestie, laxativ, asigur drenajul biliar, purgativ,
emolient, antidot al otrvilor, colagog, stimuleaz funcionarea ficatului. Scade
colesterolul. Extern ajut la nmuierea keratozelor, vindec leziuni i diferite rni, se
folosete n cosmetic n diferite preparate.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni hepatice, afeciuni digestive,
alopecie, anemii, arsuri, colici, constipaie, cosmetic, diabet zaharat, dischinezie
biliar, dureri diverse, entorse, furuncule, gut, hipertensiune, hepatite, litiaze renal sau
biliar, nevrite, panariiu, paradontoz, pecingine, pioree, reumatism, unghii deteriorate,
viermi intestinali.
Preparare:
-Cel mai bun este uleiul presat la rece care se folosete n toate afeciunile de mai sus
sub urmtoarele forme.
Cte o linguri dimineaa la trezire n bolile interne ca: dischinezie biliar, hepatice,
stomacale, etc.
Se maseaz gingiile n paradontoz de mai multe ori pe zi.
Page 439 of 1147
Se aplic cald pe locurile dureroase.

Se fac diverse preparate cu alte produse ca i glbenu de ou i se fac splturi pe cap.
Se ia intern cte o lingur n cazul constipaiilor.
Se face un amestec cu ap de var i ulei n proporii egale i se aplic n cazurile cu
keratoze i alte afeciuni cutanate psoriazis, ihtioz, etc.
n gut se aplic pe locurile dureroase mpreun cu frunze de ferig aplicate ct mai
fierbini.
Cataplasme cu msline pisate aplicate n cazul rcelilor pe gt sau chiar pe piept.
n cazul viermilor intestinali se va lua cte o lingur de ulei dimineaa pe stomacul gol.
Este mai eficient dac se combin i cu alte tratamente.
Afeciunile pielii cu crpturi, etc se ung cu acest ulei i se vindec.
Se face n fiecare zi urmtoarea cur. Se va lua n gur o lingur de ulei. Se va mesteca
bine n gur timp de 20 de minute fr s se nghit deloc pentru c este toxic. Se va
forma o mas tare ca o gum care se va arunca n WC i se va spla bine gura. Se face
n fiecare zi, minimum 10 zile. Este foarte eficient pentru c ajut la curirea glandelor
salivare i a ntregului organism de toxine.
Uleiul de mslin este foarte util n orice afeciune n care se solicit ulei. Acesta poate
nlocui orice alt ulei fiind mult mai indicat ca orice alt ulei vegetal.
MTCIUNE.
Dracophalum moldavica Fam. Labiate.
Denumiri populare: busuioc de munte, busuioc mnstiresc, busuiocul stupilor, melis
romneasc, melis turceasc, mtcin, mint turceasc, roini.
n tradiia popular: se folosete ca leac pentru ochi. Din frunzele plantei se prepar apa
sau spirtul de melis.
Compoziie chimic: ulei volatil bogat n citrol, acid cafeic, acetat de geraniol, un
principiu amar, taninuri, sruri minerale, celuloz. Vitaminele A, C.
Aciune farmaceutic: are aciune antispastic, antiseptic, coleretic, carminativ,
stomahic. Excit secreiile gastrice ajutnd la favorizarea digestiei, calmeaz durerile
de stomac i intestine, ajut la eliminarea gazelor din organism, ajut la dispariia
infeciilor din intestine. Este un calmant nervos.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni oculare, atonie gastric, balonri,
colite spastice, colite de putrefacie, diaree, digestie grea, dispepsii, dischinezie biliar,
dureri abdominale, greuri, hipoaciditate, indigestii, infecii microbiene, meteorism,
nervi, rni, spasme gastro-intestinale, stri de nervozitate, vom.
Preparare:
Se folosesc inflorescenele mpreun cu ntreaga plant.
-Infuzie din 2 lingurie de plant mrunit pus n 250 ml ap. Se va acoperii i se las
timp de 10 minute dup care se va strecura. n cazul n care nu exist i diabet asociat
atunci se poate ndulci dup gust cu miere poliflor. n cazul afeciunilor abdominale
ns este indicat s se consume ne ndulcit fiind mai eficient. Se pot consuma 2-3
ceaiuri pe zi.
-Extern se va face o infuzie din cantitatea de plant dubl.
MTRGUNA.
Atropa belladona. Fam. Solanaceea.
Denumiri populare: cinstit, cireaa codrului, cireaa lupului, doamna codrului, doamn
mare, floarea codrului, floarea cucului, gugi, iarba codrului, iarba lupului, mprteasa
Page 440 of 1147
buruienilor, matragon, ndrgul, paplu, ilidonie. Din aceiai familie mai fac parte
ciumfaia, mselaria, etc.
n tradiia popular: frunzele unse cu grsime, se puneau pe umflturi. Cei care aveau
friguri se legau la cap cu ele. Cu frunze aprinse se trata tusa. Rdcina plmdit se
folosea contra reumatismului, ori se fcea bi cu ea.
Compoziie chimic: alcaloizi sunt n toat planta. Frunzele de beladon conin 0,30,5%-1% alcaloizi tropinici, baze volatile, flavone, alcaloizi tropanici, colin, enzime.
Alcaloizii sunt constituii n majoritate (83-98% din 1-hiosciamin, d-1- hiosciamin
(atropin) scopolamin i beladonin.
n frunzele proaspete atropina se afl n cantiti minime, dar se formeaz n timp mai
ales la uscare prin racemizarea hiosciaminei. n rdcini sunt cele mai multe.
Bazele volatile sunt constituite din piridin, N-metil pirolin, N-metil-pirolidin,
tetrametildiaminobutan i colin.
Caracteristic frunzelor de beladon le este prezena metilsculetinei liber sau sub
form de glicozid (scopolin) substan care lipsete n frunzele de hiosciam.
Aciune farmaceutic: preparatele de beladona i datoreaz activitatea farmaceutic
ndeosebi prezenei atropinei. Datorit aciunii competitive specifice, atropina se
substituie acetilcolinei n terminaiile periferice postganglionare, blocnd efectorii
colinergici.
Prin aceast aciune aceste preparate influeneaz variabil toate organele i sistemele a
cror funcionare se afl sub dominaia sistemului parasimpatic, respectiv provoac
midriaz, micoreaz secreia salivar, gastric i sudorific, micoreaz spasmele
tonice de natur vagotonic, dilat bronhiolele, permind o mai bun ventilare
pulmonar. Alcaloizii din fructe cu gust dulceag, greos, i nnebunesc pe cei care
mnnc, atrai i de strlucirea lor aparte.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni n ordinea utilitii lor: hiperclorhidrie,
sialoree, hiperhidroz, spasme tonice ale intestinului, spasm piloric, n tratamentul
simptomatic al parkinsonismului post encefalic, n colici hepatice, nefrite saturniene, n
diskinezi biliare, colite, astm bronhic. Sunt indicate ca antidot al pilocarpinei, eserinei i
nicotinei, precum i n otrvirile cu ciuperci.
Se prepar numai farmaceutic datorit toxicitii.
MTREAA BRADULUI.
Usnea barbata Fam. Usneaceae.
Denumiri populare: barba mpratului, barba bradului, barba copacilor, barba ursului.
Compoziie chimic: acid urinic, tanin, polifenoli, substane amare, sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: talul lichenilor ca i cel al lichenului de islanda are o aciune
puternic antimicrobian nu mai permite microbilor s se nmuleasc i i distruge n
cea mai mare parte. Are puternic aciune chiar asupra viruilor i n plus ajut la
ntrirea imunitii organismului. Datorit taninului se poate folosi cu succes i n diaree
n special la cele microbiene din enterocolite.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni intestinale, angine, diaree,
enterocolite, gingivit, grip, rceli, stomatite.
Preparare:
-Se va mcina cu rnia de cafea nainte de a se folosi. Se ia o linguri de praf care se
va pune n 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi 10 minute acoperit. Se va strecura apoi
Page 441 of 1147
nainte de a se administra se va pune o linguri de bicarbonat de sodiu alimentar la

aceast cantitate. Se va consuma cu nghiituri mici. n cazul n care se va face gargar
se va putea face cu cantitatea dubl de plant.
MTURICE.
Sarothamus scoparius Fam. Fabaceae.
Denumiri populare: bucan, clugreasc, drob, grozam, mtur verde, mturcea,
sorbestru, umbra iepurelui.
n tradiia popular: se fierbea n vin i se aplica extern la diverse dureri cald.
Ateniune! Este o plant toxic a crei intoxicaii produce excitaie mare, convulsii,
com, moarte prin asfixiere.
Compoziie chimic: ramurile tinere, frunzele i florile conin alcaloizii: genistin,
spartein, sarotamnin, scoparozid, epinin, amine, sruri minerale, tanin, ulei volatil iar
florile conin n plus scoparozid.
Aciune farmaceutic: spartein ajut la refacerea inimii n cazul aritmiilor, la
afeciunile uterine pentru c ajut n oprirea hemoragiilor. Se folosete la prepararea
unor medicamente pentru afeciunile cardiace.
Este interzis diabeticilor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adinamie, afeciunile miocardului, aritmii,
extrasistole, hemoragii uterine, nevroze cardiace, tahicardie, etc.
Se prepar doar farmaceutic.
MEI.
Milium effusum
Pannicum miliaceum Fam; Boraginaceae.
Denumiri populare: mei comun, mei lung, mei cu lumnri, meiul africanilor.
Compoziie chimic: lipide, protide, acizi aminai: acid salicilic, fosfor, magneziu, fier,
vitamina A
Aciuni farmaco-dinamice: nutritiv, revitalizant, echilibrant nervos.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: astenie fizic i intelectual, convalescen,
sarcin.
Preparare: -Se utilizeaz n alimentaie.
MEI PSRESC.
Lithospermum purpurea-coeruleum Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: gruorul-vrabiei, iarba-omului, mlai-psresc, mlai-pietros,
mrgelue, mohor, rdcin roie.
n tradiia popular: se folosea local, cu zburtoare (Eupatorium cannabinum) de bub
neagr, duc-se pe pustii i contra durerilor interne: se bea decoctul plantelor i se
fceau cu ale scldtori.
Turta de fin cu hrean ras, miere i sare se folosea la glci. n diferite dureri se aplic
turt cald fcut din fin cu puin ap cald i aplicat local ct mai fierbinte.
Compoziie chimic: ne studiat.
Aciune farmaceutic: se folosesc prile aeriene i seminele care au proprieti
antigutoase eliminnd acidul uric, antiinflamator n special al cilor urinare, inflamaii,
inclusiv intestinale, inactiveaz hormonii ovarieni, combate febra, antitoxic, diuretic.
Se folosete n urmtoarele afeciuni: adenom de prostat, afeciuni urinare diverse,
afeciuni ovariene, n special n cancerul de sn ajutnd la inhibiia hormonilor ovarieni,
boli renale, dereglri menstruale, gut, retenie urinar.
Page 442 of 1147
Preparare:
-O linguri de plant se pune n 250 ml ap i se va fierbe timp de 5 minute, dup care
se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de cni pe zi.
-O linguri de semine, se va mcina cu rnia de cafea apoi se pun n 250 ml ap. Se
pot fierbe apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Este indicat s se consume 3
astfel de ceaiuri pe zi. Este util n cazul n care se dorete oprirea ovulaiei pentru o
anumit perioad, caz n care poate nlocui cu succes o serie de anticoncepionale.
MENTA.
Mentha piperita,Mentha spicata
Menta de grdin.
Mentha hortensia, Mentha crispa. Fam. Labiatae.
Denumiri populare: borotin, camfor, dian, ferent, ghiazm, giazma broatei,
giugium, gnint, iarb-neagr, iasm, mint broteasc, mint de camfor, mint de
chicuuri, mint moldoveneasc, mint de picuuri, mint rece, nint, nint broteasc,
nint de picuuri.
n tradiia popular: n bolile de stomac se lua plmdit bnd rachiu. Cu decoctul se
fceau splturi contra bubelor i durerilor de cap, iar plantele fierte se puneau n
legturi. Ceaiul se da copiilor contra colicilor, iar dac aveau dureri mari, se punea pe
pntece o cataplasm cald din frunze de izm, leutean.
Pentru dureri de dini, se inea n gur rdcin pisat cu rachiu. Pentru ciumurleal
cu grea, se frecau pe corp cu izm pisat, cu oet, punnd-o apoi i la inim. Cu
trandafir se folosea contra diareei.
Cei bolnavi de orbal se ungeau cu miere i presrau praf de ment uscat. Ceaiul se
mai lua contra tusei, ndueli, rgueli i contra durerilor de piept, precum i pentru a
uura naterile. Contra durerilor de inim se lua ceai rece. Se mai folosea la insomnii,
pentru linitirea organismului surescitat, nervos, etc.
Compoziie chimic: frunzele i toate prile plantei conin ulei eteric, lipide, acizi
oleanolic, ursolic, melisie, sitosterol, orgocalciferol, amestec de parafine, acizi fenolici:
cafeic, crargenic, ferulic, cumaric, lobiatenic. Taninuri, flavonoide: hesperitina,
hesperitina. Glucide: ramnoz, galactoz, glucoz, fructoz, zaharoz, rafinoz,
stachinoz, verbascoz. Carotenoide: radovantina, eripoxantina, violoxantina, carotin.
Enzime: catalaza, peroxidaza, polifenol, oxidaza, etc. Vitaminele: C, D2, tocoferoli,
acid nicotinic, sruri minerale cu elementele: potasiu, calciu, fosfor, magneziu, natriu,
fier, mangan, zinc, bor, cupru, molibden. Uleiul eteric este format din mentol 52,663,2%, menton, mentofuran, hidrocarburi terpenice (pinen, terpine, felandrone,
limonen, camfor, fenchen, terpinollum, sahinea, cimen, mircen, cadinen, etc. Florile
conin mai mult ulei eteric dect frunzele. Rdcinile sunt lipsite de ulei eteric.
Aciune farmaceutic: antiseptic, bacteriostatic, astringent, sedativ, combaterea
transpiraiei, calmeaz durerile, antidiareic, normalizeaz tranzitul intestinal, calmeaz
nevrozele, carminativ, sudorific, antispasmodic, deodorant i cicatrizant extern, de
asemenea ajut la mncrimile pielii pe care le nltur.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, aerofagie, afeciuni renale, ameeli,
atonie stomacal, astenie fizic i nervoas, balonri, boli de ficat, cardiopatie
ischemic, colecistite, colici intestinale, crampe, diaree, dischinezie biliar, dureri
abdominale, dureri de cap, dureri reumatice, edeme de gamb, enterocolite, flatulen,
gastrit, grea, guturai, halen, hepatit, indigestie, infecii gastro-intestinale,
Page 443 of 1147
intoxicaii, nepturi de albine, lichen, mamopatii premenstruale, nervozitate, prurigo,

psoriazis, rgueal, sni dureroi, scabie, spasme abdominale, toxiinfecii alimentare,
tuse, urticarie, vrsturi.
Preparare:
-Frunze mrunite- o linguri se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de
10 minute dup care se strecoar. Se pot folosi 3 astfel de ceaiuri pe zi.
-Frunze mrunite 20 g se vor pune n 250 ml oet de mere. Se vor lsa timp de 8 zile
timp n care se vor agita de mai multe ori pe zi. Dup aceast perioad se strecoar. Se
va folosi n cazul mncrimilor de piele, al btturilor, etc.
-Tinctur din 50 g plant mrunit peste care se va pune 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se va strecura apoi,
se pune n sticlue de capacitate mai mic i se poate folosi intern cte 10 picturi pn
la o linguri diluat cu puin ap.
MERIORUL DE MUNTE.
Vaccinium vitis-idaeae Fam. Eriaceae.
Denumiri populare: cimiir, coacz de munte.
n tradiia popular: frunzele de merior nlocuiesc frunzele de strugurii ursului
(Arctostaphylos uva ursi) din aceiai familie. Ceaiul din frunze se lua contra diareei. In
nordul Moldovei se luau fructele murate. Ceaiul se mai bea contra reumatismului.
Mustul din boabe ca antitermic.
Compoziie chimic: se recolteaz toamna n lunile septembrie frunzele (Folium Vitis
idaeae) se folosesc n terapie, frunzele, coaja i fructele. Fructele conin arbutin
(substan amar), metilarbutozid, hidrochinon, acizi organici: benzoic, citric, chinic,
malic. Tanin, vaccinin, leucoantociani, leucocianidin, everectol, cianidin, derivai
fenoli, flavonozide, ester metilic al acidului betuloretinic, ericolin, vitaminele: C,
B1,B2 A (caroten= provitamina A) Frunzele coaja i chiar rdcina conine tot aceste
principii n proporii diferite, dar toate conin arbutozid i hidrochinon, sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: are aciune diuretic i dezinfectant renal, antiinflamator,
calculolitic, detoxifiant, sudorific. Oprete diareea datorit taninului. Arbutozida i
metilarbutozid pe traiectul cilor urinare se dedubleaz n hidrochinon i metilhidrochinon, care mpreun cu flavonoidele ofer aciunea diuretic i dezinfectant a
acestei plante, antiinflamator al vezicii urinare, antidiareic,. De asemenea are o slab
aciune chiar i n diabet. Se folosete cu bicarbonat de sodiu.
Frunzele de merior, care constituie un nlocuitor al frunzelor de Uva Ursi (strugurii
ursului) intr n componena ceaiului diuretic.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: alopecie, boli renale, catar vezical, cistite,
diaree, eczeme zemuinde, gut, hemoragii, infecii purulente, infecii genito-urinare,
inflamaia vezicii sau a prostatei, litiaz urinar uric, nefrite, pielite, rni, reumatism,
uretrite, ulceraii, tuberculoz pulmonar, tuse.
Preparare: Se pot folosi oricare din prile plantei.
-Rdcina- mrunit se va pune 2 lingurie la 250 ml ap, dup care se va fierbe timp
de 15 minute. Se strecoar i se pot consuma 2 trei cni pe zi.
-Plant mrunit- se va pune 2 lingurie n 250 ml ap, dup care se va fierbe timp de 5
minute. Se va strecura dup care se pot consuma 2 cni pe zi.
Page 444 of 1147
-Fructele- se pot face decoct prin fierberea timp de 5 minute a 3 lingurie, n 250 ml ap,
sau se pot consuma aa crude. Uscate se pot folosi doar 2 lingurie de fructe mcinate la
250 ml ap. Se va fierbe n acest caz 10 minute. Se strecoar. Se vor putea consuma 3
astfel de cni pe zi.
-Fructe -sirop sau dulcea se vor putea consuma cu linguria sau n diferite diluii cu
ap.
-Cel mai eficient este ns tinctura care se poate face din orice parte a plantei. Se vor
mruni 50g, apoi se va pune cu 250 ml alcool alimentar, ntr-o sticl care se nchide
ermetic.
Se va lsa timp de 15 zile, la temperatura camerei agitnd des, dup care se va strecura.
Se va putea consuma cte o linguri de tinctur de 3 ori pe zi n diluie cu ap.
MESTEACN.
Betula verrucosa Fam. Betulaceae.
Denumiri populare: mastacn, mesteacn alb, mestecan.
n tradiia popular: seva obinut primvara prin incizii n trunchiul arborelui, o beau
copii i cei slabi s se ntreasc.
A fost unul dintre cei mai importani colorani vegetali. Cu frunza culeas nspre
toamn, se colorau n galben firele sau esturile.
Ramurile verzi se puneau cu un capt n foc, iar cu seva ce ieea pe cellalt capt se
ungea la pecingine. n Maramure fetele se ungeau pe cap cu ea, ca s le creasc prul
des. Fiertura din coaj se da la oprirea udului. Din frunze se fceau ceaiuri contra
durerilor de inim, reumatism, gut. Ceaiul se lua n bolile de rinichi. n diabet se lua
ceai de mesteacn cu afin i traista ciobanului de 3 ori pe zi nainte de mncare.
Compoziie chimic: saponine, tanin de natur pirohatehin, metilpentozane, flavone cu
glicol demetilapigenol, betulozid, mucilagii, zaharoz, ulei volatil, rezine, betulina,
ester metilic al acidului betuloretinic, vitamina C, substane minerale, etc. Scoara tanin
de natur catehic.
Aciune farmaceutic: scade tensiunea arterial, crete permeabilitatea vascular, crete
diureza, sudorific antiinflamator, dizolv calculi, elimin apa din esuturi, antigutos,
detoxifiant (depurativ), antiinflamator articular, calmeaz durerile articulare. Elimin
acidul uric i colesterolul n exces deci antigutos. Este antibiotic pentru bacilul coli,
streptococ auriu i alb i asupra bacilului antirabic. Ajut la eliminarea edemelor, etc.
Extern mult folosit la splarea prului i n alopecii. Preparatul din muguri stimuleaz
secreia biliar, gastric, intestinal. Scoara se poate folosi la prepararea gudronului
foarte mult folosit n dermatologie.
Seva care se obine primvara este foarte util pentru toate afeciunile de mai jos.
Frunzele tinere formeaz produsul oficinal (Folium Betulae); frunzele de mesteacn
intr n componena ceaiurilor antireumatic i diuretic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; acnee, afeciuni cardio-renale, afeciunile
vezicii biliare, alopecie, anorexie, artroz, ascit, azotemie, avitaminoz, boli de ficat,
boli reumatice, cardiopatie ischemic, colic renal, dermatoze diverse, dispepsii
flatulente, eczeme infectate, edeme de natur cardiac sau renal, gut,
hipercolesterolemie, hiperhidroz, hipertensiune arterial, inflamaii articulare, litiaz
urinar, nefrite cronice, obezitate, oligurie, pecingine, pete pe piele, pigmentri diverse,
pistrui, plgi, reumatism articular, transpiraii excesive, uremie, urticarii.
Preparare: intern-
Page 445 of 1147
-2 lingurie de frunze uscate mrunite se pun la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru

10 minute, dup care se strecoar. nainte de a se consuma este bine ca la acest ceai, s
se pun un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu alimentar, pentru neutralizarea acidului
betulic. Se pot consuma 3-4 ceaiuri din acestea pe zi, chiar perioade mai lungi.
-Macerat se va face din 2 lingurie de frunze mrunite, care se pun la 250 ml ap. Se
vor lsa de seara pn dimineaa cnd se strecoar. Se va pune i la acest ceai un vrf de
cuit de bicarbonat de sodiu alimentar.
-n cazul n care se dorete un ceai mai concentrat se va pune 2 lingurie de plant
mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere i se va lsa timp de 8 ore ne strecurat,
dup care se va strecura. Se va pune un vrf de cuit de bicarbonat de sodiu alimentar.
Se poate nclzi puin nainte de a se consuma. Se vor putea consuma 3 cni pe zi n
special n cazul pietrelor la rinichi.
-Mugurii de mesteacn se vor mrunii 2 lingurie care se vor pune n 250 ml ap. Se
vor fierbe timp de 5 minute, dup care se strecoar i se va aduga i la acesta un vrf
de cuit de bicarbonat de sodiu alimentar nainte de a se administra. Se vor putea lua 3-4
cni pe zi.
-Seva de mesteacn se poate consuma cte 20g de mai multe ori pe zi, preferabil nainte
de mese cu 15 minute.
-Din frunze sau din muguri, se va putea face o tinctur care se face din 50 g de plant
mrunit, care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va lsa timp de 15 zile
la temperatura camerei agitnd des, pentru a se extrage principiile active. Se va strecura.
Se va administra n funcie de gravitatea afeciunii ntre 10 picturi sau o linguri luat
de mai multe ori pe zi.
EXTERN;
-Se poate face un ulei din 50 g de frunze mrunite care se vor pune n 250ml ulei i se
vor fierbe pe baia de ap timp de 30 minute, dup care se strecoar. n cazul n care se
dorete prepararea unei creme se va putea aduga 50g de cear de albine, tot la cald pe
baia de ap. i aceast crem va fi amestecat pn la rcire pentru c are tendina de a
se stratifica. Se va aplica n strat subire.
-n cazul n care exist edeme i se dorete vindecarea mai rapid se va face cataplasm
cu 50 g de plant mrunit care se va pune la 250 ml ap i se va fierbe timp de 5
minute. Se va pune apoi pe o bucat de pnz i se aplic local.
i aceast plant se poate folosi n combinaie cu alte plante fiind mult folosit la mai
multe formule de ceaiuri tip Plafar ntr-o serie de afeciuni.
MICUNELE RUGINITE.
Cheiranthus cheiri Fam. Brassicaceae.
Denumiri populare: floare de viol, foalchiu de iarn, foalchine galbene, micunic,
saboi, vzdoag, viol, viorea roie.
n tradiia popular: se fcea ceai care se folosea la bolile de inim i la afeciunile
pielii.
Compoziie chimic: Se vor folosi plantele recoltate n timpul nfloririi i seminele
plantei care conin cherotoxin, cheirozidin, tanin, mirozin, sruri minerale, ulei
volatil. Seminele mai au i acizi grai pe lng cele de mai sus.
Aciune farmaceutic: laxativ, diuretic, cardiotonic, antiseptic, antiinflamatoare,
antiviral, emenagog.
Page 446 of 1147
Se va putea folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciuni circulatorii cu

edeme, cicluri menstruale ntrziate, constipaie, excitabilitate nervoas, gripe, herpes,
poliomielit, spasme intestinale.
Preparare:
-1-2 lingurie de plant mrunit se pun la 250 ml ap clocotit. Se vor acoperii timp de
10 minute dup care se strecoar i se pot consuma 2 cni pe zi. Extern se va putea
folosi cantitate dubl de plant.
MIGDAL DULCE
Prunus amygdalus.
(varietatea: dulcis- singura comestibil)
Este un pom din Africa de Nord.
Compoziie chimic: ap, materii azotate, materii grase, zahr 0,42%, amterii
extractive, celuloz, cenu. Ulei pn la 75% olein, ferment (emulsin), peptin,
sruri minerale: calciu, fosfor, potasiu, sulf, magneziu. Vitamina A, (5,8 unuiti pe g),
B. Valoarea energetic a migdalei uscate 606 calorii la 100 g.
Aciune farmaceutic: foarte nutritiv, aliment echilibrant, energetic mai ales pentru
sistemul nervos (uscat ar putea s in locul pentru unii de carne), reechilibrant nervos,
remineralizant, antiseptic intestinal, mai digerabil dac este uor prjit.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni nervoase, alptare, arsuri, astenie
fizic i intelectual, constipaie, convalescen, cretere, demineralizare, dermatoze,
infecii, inflamaii ale gtului, inflamaii ale cilor pulmonare, inflamaii gastrointestinale, inflamaii genito-urinare, litiaz urinar, otalgii (dureri de urechi), palpitaii,
piele uscat, putrefacii intestinale, sarcin, spasme ale gtului, genito-urinare, i gastrointestinale, sporturi de performan, tuberculoz, tuse cu accese violente.
Preparare:
-Se consum doar 6-15 pe zi dat fiind marea ei putere nutritiv.
Lapte de migdale:
-Contra spasmelor i a inflamaiilor stomacului, a intestinului, a cilor urinare. Se face
din 50 g de migdale, 50 g de miere la un litru de ap. Pentru a-l pregtii, se nmoaie
migdalele timp de cteva minute n ap cldu. Le curm de coaj, le pism cu puin
ap rece, ca s se obin o past. Dilum pasta n restul apei. Dizolvm mierea.
Strecurm printr-un tifon fin.
-Contra eczemelor uscate, contra arsurilor, erizipelului, contra mncrimilor i a
crpturilor: ulei de nuc plus ulei de migdale n pri egale.
-Contra durerilor de urechi i pentru a-i reda suplee timpanului se pune tot ulei de nuc
cu ulei de migdale cteva picturi seara la culcare cldue.
-Contra pielii uscate se aplic de la 15-20 minute, de 2-3 ori pe sptmn ulei de
migdale.
-Migdale amar (Amigdala amara) folosit n medicin, conine acid cianhidric. O
putem utiliza sub form de cataplasme contra migrenelor, a colicilor hepatice i nefritice
i a nevralgiilor reumatismale.
Pasta de migdale amare nlocuiete spunul n eczema benign. Ea face s dispar
pistruii i este un deodorant (picioare, subiori).
MOLIDUL.
Picea albis. Fam. Pinaceea.
Page 447 of 1147
Denumiri populare: brad, brad nalt, brad negru, brad rou, brdaic, buhaci, molete,
molid alb, molid gras, molidar, molid sc, molidv rou, molift, phui, pin rou, podin,
silh, tr, trscior.
n tradiia popular: mugurii i conurile tinere se folosesc pentru prepararea unui sirop
contra tusei i a altor afeciuni pulmonare. n sudul Transilvaniei, n zona Banatului,
mugurii se splau, se turna peste ei ap fiart, se lsau 2 zile s se macereze, apoi se
strecura zeama, se fierbea pn scdea la jumtate i apoi se fierbea cu zahr.
Se lua contra durerilor de piept. Ceaiul din vrfurile tinere, crude, se lua contra
nduelii. Se mai folosea, n unele pri, n bolile de ficat i splin. Cu frunze de molid
se fceau scldtori contra mtricilor. Cu cucuruz de molid, frunze de stejar i boz, se
fceau bi contra reumatismului
Rina ca i cea a mai multor conifere, n amestec cu alte leacuri era ntrebuinat la
prepararea diferitelor alifii, pentru tieturi, bube, buboaie, umflturi, junghiuri, etc. Se
folosea i pentru ceai, mpotriva rnilor interne.
Compoziie chimic: tanin, rezine, uleiuri eterice, terebentin, acid acetic, substane
amare, rin, ceruri, fitoncide, gume, substane minerale, vitamine C, B1, B2, PP, K.
Aciune farmaceutic: antidiareic, antiseptic, antibacterian, antiinflamatoare,
antireumatismal, behic, eupeptic, tonifiant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni digestive,
afeciuni pulmonare, candidoz, constipaie, colon iritabil, diaree, erupii tegumentare,
faringite, gripe, infecii ale pielii, infecii urinare, infecii intestinale, plgi ale
intestinelor, rni, reumatism, tuse.
Preparare:
-Muguri zdrobii- 2 lingurie, se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, dup care se va strecura. Se poate consuma ndulcit cu miere n special
poliflor n majoritatea afeciunilor de mai sus.
-Muguri zdrobii un Kg se vor pune cu 3 litri de ap. Se las la fiert timp de trei ore
dup care se va strecura. Se pune din nou la foc i se adaug la fiecare litru de lichid
750 g de zahr. Se va fierbe pn devine de consistena unui sirop. Se pune apoi n sticle
cu dop. Se va lua cte o linguri care se va pune la 250 ml de ap. Se poate consuma 34 cni din acestea pe zi.
-Frunze zdrobite 2 lingurie se vor pune n 250 ml ap. Se vor lsa timp de 10 minute la
fiert dup care se strecoar. Se poate consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi.
-Rin se poate suge de mai multe ori pe zi ca o gum de mestecat.
Extern:
-Se pot face aceleai procedee, dar se va folosi cantitate dubl de plante, inclusiv la
splturi anale sau vaginale sau la diferite dermatoze. La fel se poate folosi i la
gargar.
-Rina se poate transforma n supozitoare sau ovule cu ajutorul cerii de albine, fiind
foarte util n foarte multe afeciuni din cele de mai sus.
De asemenea se poate folosi i n amestec cu alte plante medicinale.
MORCOVUL.
Daucus carota. Fam. Umbelifere.
Denumiri populare: bl, buruiana ruinii, crete, crei, caroi, cinstea femeilor,
cinstea fetei, merlin, mrcov, mercodi, mercoghei, morcoghei, morcoghi, morcogi,
Page 448 of 1147
morcogei, morcoi, morcoji, morconi, morconiu, morcove, morcoji, morcozi, morcuri,

morcoi, murcoi, murcoci, nap, galben, nap rou, rdcin dulce, ruine, ruinea fetei.
n tradiia popular: morcovul copt i sfrmat se punea, la copii, pe bube dulci, Mustul
de morcovi se ddea contra rahitismului. Cu morcovi fieri n lapte se fceau cataplasme
la inflamaii i rni vechi. Din morcovi rai, stropii cu petrol, se fceau turte pentru
glci. Smna zdrobit, luat cu vin, se ddea n ascit i n pneumonie. Dulceaa de
morcovi rai se ddea contra tusei convulsive, iar fiertura de morcovi contra icterului.
Se mai fcea din morcovi un pahar, se punea n el un ban de aur sau un inel i ap, care
se ddea bolnavului s-o bea. n inutul Nsudului, se scobea morcovul, se punea n el
ap i un inel de aur, se inea o zi apoi se bea contra glbinrii. Sucul proaspt extras din
morcov ras se bea, nainte de mncare, contra durerilor de stomac. Zeama de rdcin
ne ndulcit se lua, cte 4 ulcele pe zi, contra diareei i frigurilor. n alte pri decoctul
rdcinilor rzuite se lua contra durerilor de stomac; fierte n lapte, se puneau pe
cocturi, s trag puroiul i s aline durerile. Decoctul rdcinilor se lua n boli de piept
i de rinichi. Frunzele uscate i pisate mrunt se punea la ochi, contra albeei. Zeama de
morcovi se folosea la hemoroizi i la hemoragiile abundente ale femeilor.
Compoziie chimic: arsen, asparagin, protide, hidrai de carbon, acizi organici
neazotai: malic, succinic, citric, fumaric, chinic, lactonic, glicolic, compui ai acizilor
nucleici: adenin, adenozina, adenozin-5-monofosfat, hipoxantin, uridin-5-monofosfat,
carotenoide: alfa-caroten, beta-caroten, potasiu, magneziu, brom, fier, calciu, cupru,
mangan, fosfor, sodiu, sulf, alte substane minerale, caroten, levuloz, acetaldehid,
sabinen, mircenul, izopropenul, linaloolul, pectin, dextroz, ulei volatil, fibre vegetale,
zaharuri, estrogeni, vitaminele A n foarte mare cantitate sub form de beta-caroten, B1,
B2, B3, B5, B6, B9, C, E, enzime. Uleiul eteric are peste 30 de compui majoritatea
derivai terpenici.
Aciune farmaceutic: vitaminizant, tonifiante, analgezic, bactericid, antiseptice,
calmante, cicatrizante, emolient, rubefiant, regenerator al pielii, tonic cutanat, ajut n
lupta cu cancerul, este un bun antioxidant, reduce colesterolul, stimuleaz funcia
hepatic, hipoglicemiant n diabet, red pofta de mncare, lecuiete ulcerul, ajut
pancreasul, calmeaz durerea de stomac, regleaz tulburrile metabolismului, stopeaz
arteroscleroza, elimin acidul uric, ntrete capacitatea de aprare a organismului,
emoliente, antianemic, sporete numrul de globule roii i hemoglobina, reglator
intestinal, antiputrid, depurativ, fluidifiant biliar i pectoral, cicatrizant gastric, crete
acuitatea vizual, dilat vasele coronare datorit daucarinei care face acest lucru,
favorizeaz lactaia, vermifug intestinal. Este util n cancer pentru c are foarte mult
beta caroten.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese ale gurii, adenite, afeciuni pulmonare,
afte, astenii, astm, ateroscleroz, boli digestive (reface mucoasa gastric), boli
infecioase, bronite, cancer, carii, colibaciloz, constipaie, dermatoze, demineralizare,
diaree, enterocolite, gut, hemoragii gastrointestinale, impoten, insuficiena vederii i
boli diferite oculare, ictere, imunitate (o ntrete), infecii intestinale, insuficien
hepatic, insuficiena lactaiei, parazii intestinali, prevenirea bolilor degenerative i
infecioase, prevenirea mbtrnirii, rahitism, reumatism, ulcere gastrointestinale,
veruci.
Preparare:
Page 449 of 1147
-Morcov ras se aplic pe afeciunile pielii. Se va lsa timp de 30 minute dup care se va
spla cu ap cldu. Se poate face de mai multe ori pe zi.
-Suc de rdcin de morcovi se aplic pe tegumente pentru cicatrizare. Intern se va
putea consuma cte 200ml de suc de mai multe ori pe zi. Se poate folosi n combinaie
cu alte sucuri fiind foarte indicat n aproape toate afeciunile descrise mai sus. Se vor
consuma n cure de mai lung durat. n cazul n care apare o colorare a pielii, se va
ntrerupe aceast cur pentru cteva zile dup care se va putea relua. Este semnul c
este prea puternic aciunea de epurare a organismului. Se ia acest suc doar nainte de
mese. Este cel mai util dintre toate sucurile de legume.
-La copii mici sucul de morcov se dilueaz cu ap i se folosete n locul laptelui.
-Contra constipaiei: sup dintr-un kg de rdcini fieri de 2 ori ntr-un litru de ap i
pasai.
-Diaree infantil- sup de morcovi; se cur 500 g de morcovi, se taie n buci i se
fierb ntr-un litru de ap pn cnd se moaie complet. Se trec prin sita de piureu. Se
adaug ap clocotit pn se ajunge la 1 litru i se mai pune linguri de sare. Se
administreaz pe parcursul a 24 ore, timp de 2-3 zile. Se poate da cu biberonul, iar
partea consistent cu lingura. Laptele se reintroduce treptat, n 5-6 zile, micornd
cantitatea de morcov utilizat de la 500 g la 100 g la litru de ap. Se poate pentru cei
mai delicai s se fac doar din 200 g n loc de 500 g. Se d n acest caz o parte de sup
pentru una de lapte, pn la 3 luni apoi o parte sup la 2 pri lapte, dup aceast vrst.
-Semine; infuzie cu o linguri la o can de ap dat n clocot; stimulent, aperitiv,
diuretic, emenagog, galactogog. La doza de 1-5 g seminele sunt carminative
(expulzeaz gazele intestinale).
-2 lingurie de frunze de morcov se vor mrunii apoi se vor pune n 250 ml ap. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Este foarte util intern mai ales n
afeciunile digestive, sau extern la afeciunile dermice.
-Suc de morcovi se va pune n lapte, cantiti egale. Este un bun expectorant.
-n cazul sugarilor li se poate da suc de morcovi n locul supei. La nceput se va da
diluat cu lapte i n cantitate mic, dup care se va putea da, aa cum este fr s mai fie
diluat n funcie de tolerana individual.
-Extern sucul se poate aplica chiar pe cancerul pielii. Sau se va rade i se aplic sub
form de past local.
-Frunzele se pot fierbe 2 linguri la 100 ml ap timp de 5 minute apoi se aplic n loiuni
pe piele, dup strecurare, iar cu plantele strecurate se va putea face cataplasm..
-n cancer cu metastaze se indic consumul exclusiv doar al sucului n orice cantitate,
fr s se mai dea alte alimente n afara sucurilor de legume n care morcovii sunt baza.
Se poate n acest fel s se consume pn la 3 litri de sucuri pe zi.
-Suc de morcovi 100 ml se va amesteca cu un glbenu de ou i puin ulei de msline,
se va consuma de mai multe ori pe zi. Este indicat n afeciunile respiratorii inclusiv
TBC, sau cele ale aparatului digestiv.
-Se poate folosi n diferite preparate cosmetice.
-Inflorescena de morcov se va pune la uscat apoi se transform n praf i se vor lua
cte un vrf de cuit sau o linguri, de mai multe ori pe zi. Se vor lua nainte de mese,
se in mai mult n gur, apoi se vor nghii. Este foarte util la dereglrile ganglionare sau
boli endocrine.
Page 450 of 1147
-Praf din semine de morcov cte 3 lingurie pe zi se vor lua pentru a aduce mai mult
estrogen n organismul femeilor, n osteoporoz, menopauz sau afeciunile ovarelor.
Acesta asigur o dezvoltare mai mare a snilor i dezvoltarea caracterelor feminine la
fetele tinere. Este bun chiar i n cazul prului n exces care apare la unele femei la
menopauz, sau n cazul bufeurilor de clduri. Se va da i soia n alimentaie n acest
caz.
MORCOVUL SLBATEC.
Daucus sativa Fam. Umbelifere.
Denumiri populare: bl, buruiana ruinii, crete, crei, carii, cinstea femeilor, cinstea
fetei, merlin, mrcov, ruinea fetei, scultoare.
n tradiia popular: inflorescenele se fierbeau n vin i se ddeau brbailor n cazurile
de impoten.
Compoziie chimic, proprieti i preparare sunt identice cu cele ale morcovului
cultivat cu meniunea c acesta este indicat suplimentar n impoten cnd se d
inflorescen care este mult mai activ ca a celui cultivat.
Se poate face din inflorescene de morcov o tinctur care este foarte eficient n cazul
impotenei. Pentru aceasta se vor culege inflorescenele pe soare. Se vor spla bine cu
mult ap. Se mrunesc dup care se vor introduce ntr-o sticl preferabil de culoare
nchis care se poate nchide ermetic. Se umple sticla fr s se ndese i se va pune
apoi peste acestea alcool alimentar de 70, pn se umple sticla. Se vor lsa timp de 15
zile agitnd des. Se vor strecura apoi se pun n sticl mici. Se va lua cte o linguri de 3
ori pe zi diluat cu ap n cazurile mai grave sau doar o linguri la nevoie.
MURUL.
Rubus fruticosus. Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: mur de pdure, mur negru, mur pdure slbatec, mur, mur tufos,
rug, rug de mure.
n tradiia popular: ceaiul din frunze i vlstari tineri sau decoctul rdcinii se lua
contra tusei, diareei i dizenteriei. Fiertura din frunze, flori i ramuri tinere, se folosea la
bronite. La Rinari, murele se fierbeau cu untur i se luau contra tuberculozei
pulmonare. Vinul din mure se lua la catare. Ceaiul i decoctul din rug sfrmat i
amestecat cu unsoare de porc, se fcea o alifie contra bubelor la copii. Ceaiul din decoct
de mure se lua contra leucoreei. Cu frunze arse sfrmate se fcea o alifie pentru bube
la copii. Se folosea de asemenea n multe leacuri mai ales n ceaiuri mpotriva rguelii
i a junghiului provenit din rceal.
Compoziie chimic:fructele-84% ap, acid izocitric, succinic, oxalic i malic,
monoglucida cianidic, zahr, materii grase, proteine, tanin, flavone, un principiu
colorant, sruri minerale, calciu, magneziu, fosfor, potasiu, dar difer de solul n care au
fost crescute. Vitaminele A, B1, B2, B5, B6, C, E.
Frunzele, mugurii ramurile tinere: tanin, flavone, acizi organici: malic, succinic,
lactoizocianic, oxalic, vitamina C, inozitol, celuloz i multe alte substane minerale.
Aciune farmaceutic: frunzele-astringente, antiseptic, dezinfectante, fac imposibil
nmulirea microbilor, modereaz secreiile, provoac strngerea esuturilor, antidiareice
dezinfectante, stomahic, spasmolitice.
Fructele: tonic, astringente, laxative, depurative, nutritive, Regleaz aciunea melaninei
fiind util celor cu dereglri ale acestei substane (vitiligo, etc), red acuitatea vizual,
reface celulele lezate ale tubului digestiv. Este util n diabet.
Page 451 of 1147
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni oculare,

afeciuni pulmonare, afte, amigdalit, anemie, angine, boli de colagen, boli renale,
bronite, cancer, ciclu menstrual neregulat, constipaie cronic, colit de putrefacie,
ciclu menstrual neregulat cu hemoragii mari, dezinfectant intestinal, diabet, diaree,
dismenoree, enterocolite, fisuri anale, gastrit hipoacid, gingivite, hemoragii,
hemoroizi, inflamaii laringo-esofagiene, infecii intestinale sau urinare, leucoree,
psoriazis, refacerea celular mai ales a tubului digestiv, chiar i la cei recent operai,
stomatite, ulcer gastric, varice.
Preparare:
-2 lingurie de frunze mrunite, se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3-4 cni pe zi. Cu o cantitate
dubl de plant se va putea face gargar sau splturi vaginale sau alte aplicaii pe piele.
n toate afeciunile descrise.
-Suc din fructe n orice cantitate, n funcie de tolerana individual. Este util s se fac
o cur cu cte 200 ml suc de 3 ori pe zi, o perioad de minimum o lun n afeciunile
mai grave. Se va putea amesteca cu orice alt suc.
-Siropul se va putea folosi cte o linguri de mai multe ori pe zi. La fel dulceaa.
MUEEL.
Matricaria chamomilla Fam. Compositae.
Denumiri populare: mamori, mrariul cinelui, matricea, mtricea, momori, morun,
mul, muea, mucel, mueel de cmp, ochiul boului, poala Sfintei Marii, roman,
romani, romoni, romoni bun, romoni mic, rumani, rumnie, rumonie.
n tradiia popular: decoctul se folosea la splturi i oblojeli contra durerilor de cap.
Contra durerilor de urechi se fcea cu el abureli, ori splturi cu decoctul florilor. Se
folosea i la rni, bube, bube dulci, hemoroizi. Ceaiul se lua contra tusei, rceli,
reumatismului. Decoctul se inea cldu n gur, contra durerilor de dini; se mai fcea
cu el gargar, contra durerilor de gt. Peste tot era folosit la durerile de stomac. Sub
form de ceai sau plmdit n rachiu, de seara pn dimineaa, se lua contra vtmturii.
Foarte frecvent era ntrebuinat pentru uurarea naterilor, a complicaiilor sau a altor
afeciuni feminine.
Compoziie chimic: oficinale sunt capitulele florale cu pedunculul de cel mult 1 cm,
recoltate pe timp nsorit dup ce s-a ridicat roua i cnd florile lor ligulate sunt dispuse
orizontal, mai trziu rsfrngndu-se. Conin: ulei volatil aproximativ 0,3%, colorat n
albastru datorit prezenei azulenelor, chamazulenul se formeaz sub aciunea
enzimatic.
Se mai gsesc: sesquiterpene monociclice numite A, B, C, alcooli sesquiterpenici ntre
care bisabolul, derivat de la sesquiterpena A, aspigenin, liber i sub form
glicozidic, quercimeritrina, umbeliferon i metilumbeliferon.
n afar de ulei volatil i flavone, florile conin rezine, un mucilagiu care este
constituit din anhidrida acidului galactouronic, legat de galactoz, glucoz, arabinoz,
xiloz, ramnoz, substane minerale diferite n funcie de sol.
Aciune farmaceutic: au aciune antiflogistic a azulenelor i favorizeaz
repararea esuturilor datorit prezenei proazilenelor i a azulenelor, normalizeaz
secreia acidului clorhidric n stomac. Prin aciunea lor se elibereaz histamina care
stimuleaz aparatul reticuloendotelial. Au i o aciune spasmolitic datorat derivailor
Page 452 of 1147
cumarinici i flavonici, antihistaminice, antiseptice, precum i o aciune antinevralgic

uor sedativ.
Substanele mucilaginoase acioneaz asupra intestinului ntrziind absorbia, sau
prelungind aciunea asupra mucoasei intestinale a medicamentelor ingerate n acelai
timp.
Se pot administra ca amar-aromatic, stomahic, i antispasmodic, utile mai ales n
inflamaiile gastrice, n stri dispeptice, etc. Acioneaz i asupra colitelor sau n
inflamaii intestinale diverse.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese dentare, afeciuni bucale, afeciuni
dentare, afeciuni gastro-intestinale i stomacale, amigdalite, arsuri, astm bronhic,
Balanite, balonri, boli de ficat, bronite, cataruri, cearcne, conjunctivite, colici,
colorarea prului, colite, dermatoze diverse, diaree, dismenoree, dizenterie amebian,
dureri de urechi, eczeme zemuinde generalizate, enterocolite, faringite, furuncule,
grip, hemoroizi, hidrosadenite, infecii renale, infeciile pielii, inflamaiile cilor
urinare, inflamaii acute sau cronice, leucoree, leziuni lichefinizate, menstre dureroase,
nevralgii, panariiu, prurit senil, rceli, rni purulente, stri alergice, stri febrile,
stomatite, tenuri iritate, tulburri digestive, toxiinfecii alimentare, tulburri dispeptice,
ulceraii cronice, ulcere de gamb, vaginite.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurie de plant, puse n 250 ml ap clocotit. Se acopere apoi 10
minute dup care se strecoar i se pot consuma 2 cni pe zi.
-Infuzie din 100 g flori puse ntr-un scule de pnz care se cufund pentru 10 minute
n ap clocotit dup care se vor face bi generale n afeciunile pielii extinse.
-Infuzie din 20g plante care se pun la 1 litru de ap, pentru 10 minute dup care se
strecoar i se pun pe tenurile sau pielea iritat.
-Infuzie din 30 g flori la 500 ml ap clocotit. Se vor lsa apoi timp de 10 minute
acoperite, dup care se vor strecura i se poate folosi la splturi n afeciunile externe.
-Comprese cu flori care se vor pune n ap clocotit, apoi se strecoar dup 10 minute i
florile se vor pune n pansamente iar ceaiul se va putea consuma intern.
-Decoct din 2 lingurie de flori fierte pentru 5 minute apoi strecurate care se vor aplica
pe piele n afeciunile de mai sus.
-50 g flori mrunite se vor pune n 250 ml ulei de floarea soarelui. Se vor ine apoi timp
de 3 ore pe baia de ap. Se vor strecura. n cazul n care se dorete a se face o crem se
va aduga la acest ulei i cear de albine- aproximativ 50g. Se pun din nou pe baia de
ap, dup care se va lua de pe foc, se mestec n permanen pentru c are tendina de
stratificare.
Uleiul se poate folosi i intern luat cte o linguri dimineaa pe nemncate n
afeciunile gastrice.
MUTAR ALB.
Sinapis alba Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: curpen alb, hordel, hrenoas, mutar bun, mutar de grdin, rapi
alb, rapi de grdin, rapi de mutar.
n tradiia popular: mutarul se punea la ceaf sau la urechi, contra durerilor de cap.
Pisat mrunel, cu lapte dulce, se folosea contra orbalului. Rdcina fiart cu vin, se lua
dimineaa i seara contra treapdului.
Page 453 of 1147
Era un leac obinuit contra junghiurilor; se amesteca fina de mutar cu oet, se fcea o
turt i se punea n legtur.
Alii luau o parte fin de mutar i 2 pri de gru, le amestecau le puneau pe o crp i
apoi ineau 5-6 ore pasta fcut cu oet. n locul de fin se foloseau uneori tre de
gru.
Unii fceau bi cu prile aeriene ale plantei, contra reumatismului i rcelii.
Compoziie chimic: oficinale sunt numai seminele ajunse la complecta lor maturitate
(Semen Sinapis nigrae sau Semen Brassicae nigrae) seminele conin ulei vezicativ,
mucilagii, glicozide. Sinalbina produce glucoz, esen de mutar, sinigrin, sinapin,
mirozn, etc. Esena este puternic aromat cu gust picant. Sruri minerale, mucilagii,
etc.
Aciune farmaceutic: seminele laxative, stimulente ale secreiilor gastrice i biliare,
regleaz tranzitul intestinal ncetinit. Util n crearea poftei de mncare datorit faptului
c stimuleaz secreia gastric. n soluie apoas ia natere o substan care irit
mucoasa intestinal, laxativ mecanic.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile esofagului i ale stomacului, n
special n cazurile n care sucul gastric este lips. Anorexie, constipaie, rino-sinuzite,
circulaia sngelui deficitar.
Preparare: seminele se pot lua sub form de boabe cnd se nghit aa cum sunt cte 4-8
boabe o dat n afeciunile stomacului, constipaie, etc.
-Se folosesc la diferite preparate culinare pentru a se aromatiza n scopul redrii poftei
de mncare, sau pentru refacerea circulaiei sngelui dereglate.
-Se face fin care se va aplica extern n cazurile n care se va dori refacerea circulaiei.
Se vor ine n funcie de toleran dup care se va spla local cu ap cald.
Se poate folosi de asemenea n combinaie cu alcool sanitar i se aplic extern n
cazurile n care exist anumite dureri, reumatismale sau de alt natur.
Seminele de mutar mcinate, cunoscute i sub numele de fin de mutar
(Farina Sinapis) se folosesc extern sub form de cataplasme de fin de mutar sau
sinapse, bi de mutar i hrtie de mutar (Charta Sinapista).
Cataplasmele se prepar astfel: fina de mutar se amestec cu apa la temperatura
camerei 20-30 i se obine o past, apoi se las n repaus 10-15 minute timp n care ia
natere esena (uleiul) de mutar care este principiul activ; dup aceea pasta se aplic pe
locul bolnav unde se menine 10-15 minute cnd se produce revulsia; se aplic de obicei
n afeciunile pulmonare.
Cataplasmele nu se folosesc la copiii mici.
Bile de mutar: se obin din pasta de fin de mutar dup ce s-a format uleiul de
mutar, care se amestec cu apa cald pentru baie.
Hrtia de mutar se obine tot din fina de mutar, ns fr ulei, care este fixat pe fii
de hrtie cu ajutorul unei soluii de cauciuc.
MUTAR NEGRU.
Brassica nigra. Fam. Crucifere.
Denumirea popular: hardal, harti, mutar de cmp, mutar slbatic, rapi de mutar,
rapi slbatec.
n tradiia popular: se folosea la fel ca cel alb. Este de preferat ns acesta, care se
folosea nc de muli ani n tradiia popular n special la cataplasme i bi contra
nevralgiilor i reumatismului fiind mai util ca cel alb.
Page 454 of 1147
Compoziie chimic: izotiocianat de oil, siringrozid (tioglicozid) prin hidroliz sub

aciunea unei enzime-mirozin, ce se gsete n celulele mutarului pune n libertate olil
senevolul (aglicon), esen de mutar, mucilagii, lipide formate din gliceridele acizilor
oleic, linoleic i erucic, proteine, colin i sruri minerale.
Aciune farmaceutic: datorit alilsenevolului, seminele de mutar negru au proprieti
rubefiante. Proprietile iritante sunt diminuate de mucilagiile existente n semine.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: angine pectorale, artrite, bronite, cardialgii,
dureri diverse, grip, insuficien circulatorie arterial, inflamaii cronice, inflamaii
artritice, nevralgii diverse, pelad, periartrite, pneumonii, rceli, reumatism, sciatic,
sindromul Raynoud, traheo-bronite.
Preparare: se folosete doar extern, intern poate produce o serie de dereglri.
-Extern produce o congestie superficial cu efect de decongestionare chiar i n
profunzime, pentru zona la care se aplic. Este preferabil s se foloseasc fina de
mutar.
-Peste 50 g de fin de mutar se pune ap cald. Se face o past care se va aplica pe o
bucat de pnz, apoi se va pune pe locul care se dorete a fi tratat. Se va ine n funcie
de tolerana individual a fiecruia. n cele mai multe cazuri este suficient o perioad
de 20 de minute dup care se va spla local cu ap cald, pentru a nu se irita local.
n cazurile n care este vorba despre o piele mai sensibil se va ine o perioad mai
scurt sau se amestec cu uleiuri diverse sau alte plante, chiar cu fin de in care este
deosebit de util n aceste cazuri, n special la copiii la care se aplic.
MUTTOAREA.
Bryonia alba Fam. Cucurbitaceea.
Denumiri populare: bodicic, crtoare, cireaa cinelui, curcubeea, gurare,
mprteas, ludaie de pmnt, morcova ielelor, muttoare cu poame negre, poam
slbatec, suitoare, tigv de pmnt, turbeaza cnelui, turnari, zbrnat.
Specia Bryonia dioica (muttoarea cu poame roii) are fructele roii asemntoare cu
cea neagr diferind doar culoarea fructelor. n privina tratamentelor i a compoziiei
sunt foarte asemntoare.
n tradiia popular: a fost ntre cele mai importante plante din medicina popular, ceea
ce a sugerat numele de mprteas. Rdcina pisat se punea n legturi contra
durerilor de cap. Ras i amestecat cu untur rnced de porc, se folosea pentru
chelbe, iar cu mzga ei se ungeau fetele pe cap ca s le creasc prul. Fript n
unsoare de porc cu pucioas, se ntrebuina contra scabiei. Se punea n rachiu contra
vtmturii. Unii o tiau n felii, o nirau pe sfoar i o puneau la uscat; cnd o
foloseau, o pisau mrunt i o amestecau cu rachiu; sau fceau din ea o turt, pe care o
puneau pe pntece. Decoctul rdcinii se lua contra frigurilor. Rdcina se cocea, se
amesteca cu miere i rachiu, din care se lua dimineaa cte o linguri, contra durerilor
de piept, a nduelii. Floarea, fiart n vin sau ap se bea pentru a opri vrsturile cu
snge. Cu rdcina ras se mai folosea la mucturi de arpe sub form de cataplasme.
Este o plant toxic.
Compoziie chimic: rdcina conine brionicin, luponin, tionospermin,
triterpene tetraciclice (cucurbitacina, elaterina), rini, substane amare, tanin,
aminoacizii: citrulina, acid glutamic, etilaspargin, uleiuri volatile, substane toxice
necunoscute, substane minerale, etc.
Doxa mortal=40 bace
Page 455 of 1147
Aciunea farmaceutic: are aciune paralizant asupra sistemului nervos, delir, moarte.
Intoxicaia se manifest prin diaree cu snge. Ca antidot se poate folosi crbunele
medicinal i multe lichide care s dilueze principiile active din plant. Are n special
aciune diuretic i purgativ. De asemenea se mai pot cita efectele care le are n
inflamaii i dureri reumatismale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, constipaie, dureri de cap, reumatism.
Preparare: suc de rdcin se va lua cu precauie intern cte o jumtate de linguri.
-Se va face o tinctur din 20 g rdcin mrunit care se va pune n 250 ml alcool de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Dup 15 zile se va strecura. Se poate lua
cte 10 picturi intern. Extern se aplic pe locurile dureroase aceast tinctur, care se va
pune pe un pansament mbibat cu aceast tinctur.
-Plant proaspt (rdcin), se va pune sub form de rondele pe locurile dureroase.
-Plant proaspt se va pune n oet, o parte plant mrunit i 2 pri oet. Se va ine
timp de 8 zile dup care se va strecura. Se va putea aplica n cazul mncrimilor sau a
durerilor pe care le calmeaz foarte bine.
-Cataplasme cu plant proaspt se poate aplica pe locurile dureroase, pentru nlturarea
durerilor.
MUTULIC.
Scopolia carniolica Fam. Solanaceae.
Denumiri populare: mtrgun mic, nimeaa, scultoare mare. Se folosesc rizomii.
n tradiia popular: n ara Oltului era un leac obinuit contra reumatismului. Rdcina
se fierbea, din decoct se bea puin, iar cu restul se fceau splturi i bi. Unele babe
fceau cu ea abureli, iar pentru butul fierbeau o cantitate mai mic, n ap sau vin. Nu
se hotrau s dea prea uor aceast plant pentru c muli din cei care luau nnebuneau,
cteva ceasuri, o zi i apoi i reveneau. Se mai folosea la impoten.
Compoziie chimic: rizomii i rdcinile plantei conin un alcaloid n care predomin
atropina. Mai conine belaradina, hiosciamin, scopolamin, scopin tropic.
Intoxicaie: n cazurile n care se folosete accidental este bine s se ia crbune
medicinal, purgative sau chiar splturi gastrice i clisme. Semnele intoxicaiei:
dilatarea pupilei, uscarea gtului, senzaie de sete, halucinaii, delir, pierderea
cunotinei, tetanie i moarte.
Se poate folosi doar prin preparatele farmaceutice, fiind prea toxic s se poat
prepara n gospodrie fr pericolul mortal pe care-l are aceast plant. Exist multe
cazuri n care s-a folosit pentru impoten i omul a murit. Chiar dac este foarte
eficient n multe cazuri, nu este bine s se foloseasc. n trecut se folosea ca plant n
diferite rituale magice.
Nalba crea- Malva crispa. Nalb de cultur- Malva glabra. Nalb de grdin- Althea
rosea. Nalb de pdure-Malva silvestris. Nalb mare- Althea officinalis.Nalb micMalva negleta.
Nalb slbatec- Malva pusilla.
Toate sunt din familia Malvaceae.
Denumiri populare: bnuei, ca, colcel, colceii babei, caul popii, floarea zgibii,
mlag, nalb, tirte.
n tradiia popular: frunzele i florile crude ori decoctul lor se folosea la bube,
umflturi i abcese. Rdcina fiart n lapte se pune al orice bub ca s sparg. Planta
fiart cu rdcin cu tot se punea n legturi contra umflturilor la picioare. Ceaiul sau
Page 456 of 1147
decoctul din flori, frunze sau rdcini sa lua n mod curent contra tusei, durerilor de
piept i nduelii. Pentru rceal la plmni, se bea ceai de nalb cu flori de soc.
Din frunz uscat la umbr se fcea un ceai, care se bea amestecat cu lapte dulce, contra
durerilor la rinichi. Contra ascitei, se fierbea nalb cu urzici crieti i ptrunjel de cmp
i se bea cte o ceac din decoct, dimineaa, la amiaz i seara.
Decoctul frunzelor i florilor sau planta pisat i pus n rachiu se lua pentru leucoree.
Ceaiul din frunze i flori se mai lua pentru ncetarea hemoragiilor interne.
Compoziie chimic: sunt folosite frunzele (Folium Malvae) conin: mucilagii care prin
hidroliz dau acid galacturic, acid uronici, ramnoz, arabinoz, glucoz, metilpentoze,
amidon, zaharuri, asparagin, substane grase, pectine, betain, tanin, substane
rezinoase, alteina (n special n flori-este un colorant, mucilagii, tanin, flavonoide), etc.
Aciune farmaceutic: emolient, calmant, antiinflamatoare, secretolitic pulmonar,
inclusiv la afeciunile interne sau externe. Ajut la refacerea mucoaselor. Are aciune
behic. Expectorant, emolient, antiinflamator renal i gastrointestinal, calmant.
Frunzele intr n compoziia speciilor pectorale i a ceaiurilor pentru gargar i
pectorale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni bucale inflamatorii, afeciuni
congestive ale pielii, aftoz bucal, boli infecioase, bronite, cistite, constipaie,
cuperoz, dermatoze, eczeme, enterite, furunculoz, gastrite, hemoroizi, infecii renale,
iritaiile aparatului digestiv, iritaiile aparatului renal i urinar, infecii renale, laringite,
pleurite, rni, stomatite, traheite, tulburri gastro-intestinale, ulceraii, vaginite.
Preparare:
-Infuzie din 2 lingurie de flori mrunite care se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
folosete att intern ct i extern.
-Decoct din 2 lingurie de plant (rdcin) care se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 5 minute dup care se strecoar. Se poate folosi att intern ct i extern.
-Macerat din 2 lingurie de rdcin mrunit care se pune la 250 ml ap. Se va ine
timp de 8 ore dup care se strecoar. Se va putea folosi la afeciunile de mai sus. Este
cel mai util n afeciunile aparatului digestiv i respirator acest preparat.
Se poate folosi n diferite combinaii cu alte plante medicinale.
NAP.
Brassica napus Fam. Brassicaceae.
Denumiri populare: broajbe, ciu, colz, curechi chinezesc, curechi de cmp, hordal,
napi curecheti, napi de mirite, napi de var, napi slbatici, pere de pmnt, rapi,
rapi col, rapi de cmp, rapi mrunt, rapi slbatec, ripac, turnep, tu.
n tradiia popular: frunza se punea pe tieturi, rni, buboaie. Cu
sfecl
, ceap i grsime de
porc se oblojeau femeile de durere de pntece. Cu decoctul se mai fceau splturi la
bolile femeieti.
Compoziie chimic: rdcina conine peste 80% ap, proteine, grsimi, extracte
neazotate, sulforafan, indoli, betacaroten, celuloz, arsen, sodiu, potasiu, calciu, fosfor,
Page 457 of 1147
iod, fier, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, E. Valoare energetic 29 K\cal.\100g.

Frunzele conin ap 88%, proteine, grsimi, extracte ne azotate, celuloz, sruri
minerale, vitamine.
Aciune farmaceutic: prin vitaminele care le conine, sulfuran, indoli, etc. Este foarte
util n lupta cu cancerul. Are proprieti diuretice, dizolvant uric, efecte expectorante,
depurativ.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, angin pectoral, bronite, cistite,
degerturi, enterite, furuncule, gut, litiaz uric, tuse, tratamente cosmetice.
Preparare:
-O lingur de pulbere de rdcin se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se bea ntreaga cantitate n prize mici pe parcursul
ntregii zile n afeciunile de mai sus.
-100 g rdcini se taie n felii i se vor pune la un litru de ap sau lapte, care se fierb
pentru 20-30 minute. Se strecoar i se va face gargar sau se folosete extern.
-Rdcin proaspt sau uscat se va pune cataplasm cald pentru a se colecta mai
repede puroiul i a ajuta la coacerea lui mai rapid.
NARCISA ALB.
Narcissus poeticus. Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: caprine, cocori, cuprine, flori de primvar, fulie, glute, ghiocei
albi, ghiocei de munte, ghiocei de grdin, rucu plin i goal, chirseni, zarnaiadele.
n tradiia popular: n sudul Transilvaniei, ceaiul se folosea la durerile de piept, n
aprinderile de plmni, pentru suspin i btaie de inim.
Bulbii aceste plante sunt mortali n doze de peste 10g. pe zi.
Compoziie chimic: alcaloizi narcisin i glicozide ale izometonului. Bulbii conin
alcaloizii licorenin, gelantina, licorina, narcisidina sunt foarte toxici. Simptomele
intoxicaiei sunt: hipertensiune accentuat, somnolen, micri convulsive, degenerarea
funcional a ficatului.
Aciune farmaceutic: florile au proprieti linititoare, calmante, emoliente,
dezinfectante, antiseptic pulmonar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anxietate, astm, diaree, nevroz cardiac, stri
de agitaie sau nervozitate, tahicardie, tuse.
Preparare:
-2 lingurie de petale de narcis se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se vor acoperii
pentru 10 minute dup care se poate consuma cte 2 cni pe zi. Este mult mai util ca
aceast plant s se combine la preparare cu alte plante i atunci efectul tratamentului
este mai puternic.
-Sirop- ntr-un borcan se vor pune un strat de petale de narcis care se vor acoperii cu
miere, apoi nc un strat de petale i alt strat de miere. Se va face tot aa pn la
umplerea borcanului. Se va lsa apoi 2 luni la rece timp n care nu se umbl la borcan.
Dup acest interval de timp se poate strecura i se poate apoi consuma ca orice sirop n
diluie cu ap.
NARCISA GALBEN.
Narcissus pseudonarcissus Fam. Amaryllidaceae.
Denumiri populare: burei, caprine, gheocei, ghiocei de grdin, narcise, zarnacadele.
Proprieti, preparare; sunt identice cu cele ale narcisei albe
Page 458 of 1147
NPRASNIC.
Geranium robertianum. Fam. Geraniaceea.
Denumiri populare: bnat, buruian de roa, buruian de sgettur, ciocul berzei,
iarba prciului, iarb priboi, iarba sngelui, nchegtoare, npanic, priboi, ovrf,
ursan.
n tradiia popular: cu dosul plantei se fceau splturi i oblojeli la junghiuri, mtrici,
reumatism. Se mai bea n credina c oprete orice scurgere, pierdere de snge. Cu
decoctul se fceau splturi la roea.
Compoziie chimic: prile aeriene conin geraniin, ulei volatil, acid elagic, tanoizi,
rezine, etc.
Aciune farmaceutic: astringent, antiinflamatoare, regleaz ciclul menstrual, rezolv
sterilitatea femeilor, vindec bolile intestinelor, ajut la lupta cu cancerul, n special n
zona genital, antibiotic, antihipotensiv, antihemoragic, antiseptic, dezintoxic
organismul, distruge microorganismele patogene, tonifiant, diuretic, depurativ,
vasoconstrictoare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, amigdalit, angine, boli intestinale, bolile
organelor genitale, boli de ochi, bronit, cancer, ciclu menstrual prelungit, cistit,
chisturi ovariene i renale, contuzii, diabet, diaree, dureri reumatice, enterite chiar
hemoragic, epistaxis, frigiditate, hemoragii, herpes inclusiv cel genital, hipermenoree,
impoten, infecii pulmonare, inflamaiile pielii, inflamaiile chiar acute ale
intestinului, leucemie, leucoree, pecingine, pelagr, plgi i ulceraii, rni, reumatism,
sterilitate, stomatite aftoase, tuberculoz, varice.
Preparare:
-Cel mai eficient este folosirea puberei de plant. Aceasta se face cu ajutorul rniei de
cafea. Se va lua 1-2 lingurie de 3 ori pe zi, n special n afeciunile grave. Se poate face
acest lucru o perioad mai lung fr efecte secundare. Este foarte util n special n
afeciuni cancerigene.
-Se vor pune 2 lingurie de plant la 250 ml ap la temperatura camerei. Se va lsa
pentru 8 ore dup care se va strecura. Separat se va face din 2 lingurie de plant un
infiltrat. Acesta se va pune n 250 ml de ap clocotit. Se va acoperi pentru 10 minute,
dup care se va strecura. Dup ce acesta se mai rcete se amestec cu primul preparat
i se consum n cursul unei zile.
-Tinctur- se vor pune 50 g de plant mrunit sau chiar transformat n praf ntr-o
sticl. Peste acesta se va pune alcool alimentar de 70. Se va ine apoi timp de 15 zile,
timp n care se va agita de mai multe ori pe zi, pentru a se extrage principiile active din
plante. Se va strecura dup aceast perioad.
Se va putea lua cte o linguri din tinctur de 3-4 ori pe zi diluat cu ap. Este bine ca
aceasta s se ia nainte de mese.
NSTUREL.
Nasturtium officinale. Fam. Crucifere.
Denumiri populare: aiir, boblnic, bobornic, brncu voiniceasc, cardam, creson,
crevi, frunza voinicului, hreni, iarba voinicului, mcri, mcri de balt, nsturea,
pribolnic, voinic.
n tradiia popular: are proprieti diuretice i se folosea sucul proaspt, uneori subiat
cu lapte, sirop, salat i toctur de frunze. Se mai folosea n boli de piele. Ca plant
medicinal i condimentar a fost cunoscut din antichitate.
Page 459 of 1147
Compoziie chimic: protide, hidrai de carbon, o substan amar i un produs

sulfoazotat cu gust de asemenea amar, sruri minerale de fier, magneziu, fosfor, iod,
calciu, arsen, cupru, zinc, sulf, vitaminele: A, B1, B2, C, E, niacin.
Aciune farmaceutic: nu se poate utiliza dect proaspt pentru c prin uscare i pierde
principiile active. Este afrodisiac, diuretic, depurativ, stomahic, expectorant, tonic,
vitaminizant, mrete cantitatea de urin care se elimin, stimuleaz sucul gastric i cel
biliar, scade glicemia, antidot al nicotinei.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, alergii, alopecie, arsuri, boli limfatice,
boli de rinichi i vezic, boli de piele, bronit, calculoz renal, cancer, constipaie,
diabet zaharat, dischinezii biliare, diateze, eczeme, efelide, gingivite, herpes vaginal,
hidropizie, impoten, inflamaiile pielii, leziuni herpetice, paradontoz, prurit vulvar,
rahitism, stomatite herpetice, toxiinfecii, ulcere cronice ale pielii, viermi intestinali.
Preparare:
-Se va folosi doar planta proaspt sub form de suc care se va lua intern cte o
linguri minimum de mai multe ori pe zi.
Extern se va folosi att sucul ct i planta proaspt cu care se vor face cataplasme sau
pansamente.
NUT.
Cicer arietinum.
Plant ierbacee din Asia. Se folosete smna.
Compoziie chimic: lipide, substane azotate, amidon, hidrai de carbon, sruri
minerale- fosfor, potasiu, magneziu, calciu, sodiu, siliciu, oxid de fier, arsenic,
asparagin, vitaminele B, C.
Aciuni farmaceutice: energic, diuretic eliminator al acidului uric i al clorurilor,
antiseptic urinar, stomahic, vermifug.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: astenii, insuficien digestiv, litiaz urinar,
munci care cer for, parazii intestinali.
Preparare:
ciorb diuretic: nut 100 g, orz 150 g. Se fierbe o jumtate de or ntr-un litru de ap i
se adaug ptrunjel proaspt. Lsai s se infuzeze 10 minute. Se beau 3 pahare pe zi.
Se prjesc boabele, se macin i se pune o linguri de fin prjit la 100 ml ap. Se
obine o cafea care se poate bea de 3 ori pe zi cte o ceac.
NVALNIC.
Phyllitis ocolopenobium sau Scolopendrium vulgare
Fam. Polipodiaceae.
Denumiri populare: ferig, iarb de urechi, limar, limba boului, limba vacii, limba
vecinei, limbari, odolean, podbal, razele soarelui.
n tradiia popular: rdcinile pisate i frunzele se foloseau la vindecarea rnilor. Din
frunze se fcea un ceai pentru tuse, ndueal i fierbineal. Nvalnicul pisat, fiert n
rachiu de drojdie, se bea dimineaa, pe nemncate, contra vtmturii. Fiertura plantei
uscate i pisate se lua n bolile de splin. n multe pri planta cu rizomul se folosea
contra tuberculozei.
Compoziie chimic: Conine tanin i mucilagii.
Aciune farmaceutic: astringent, calmant, cicatrizant, antidiuretic, diuretic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, boli hepatice i vezicale, diaree,
eczeme, febr, obstrucie intestinal, rni, tuberculoz. tuse.
Page 460 of 1147
Preparare:
-O linguri de rizom uscat se va mcina cu rnia de cafea dup care se va pune n 250
ml ap. Se acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se poate folosi intern cte
2 ceaiuri pe zi sau extern se vor face splturi cu scop vulnerar sau se vor aplica
cataplasme sau comprese.
-2 lingurie de rizom mcinat cu rnia de cafea se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe
timp de 10 minute dup care se va strecura. Se poate consuma 2 ceaiuri din acestea pe
zi. Extern se poate face cataplasm cu planta din acest decoct.
NEGRILIC.
Nigela sativa Fam. Ranunculacee.
Denumiri populare: cernuc, chimen negru, negruc, nigelu, piper, piper negru.
n tradiia popular: fiertura seminelor n vin, ca i pinea peste care s-au presrat,
semine de negrilic, nainte de a se coace, sau cea fcut din amestec de fin de gru
i puin negrilic, erau folosite n bolile de stomac (indigestii, colici, gaze, lipsa poftei
de mncare) i n boli de piept; se spunea c alung viermii din mae, mrind n acelai
timp i cantitatea de lapte. Seminele pisate ca fina, amestecate cu moare de varz, se
luau contra limbricilor.
Se folosesc seminele.
Compoziie chimic: conin ulei volatil compus din nigelan, un compus terpenoidichederagenin, ulei gras, substane albuminoide, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antianorexic, carminativ, digestiv, diuretic, vermifug,
mrete cantitatea de urin eliminat, stimuleaz digestia.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: ameeli, anorexie, astm, bronite, colici
gastrointestinale, impoten, parazii intestinali.
Preparare:
-1-2 lingurie de semine mcinate se vor pune ntr-un litru de vin. Se vor fierbe timp de
10-15 minute. Se va lsa apoi acoperit o perioad de 10 minute dup care se strecoar.
Se poate consuma cte 50 ml nainte de mese n afeciunile de mai sus.
NEMIORI DE CMP.
Consolida regalis. Fam. Ranunculaceea.
Denumiri populare: albstrioare, buruian de fcut copii, ciocnai, ciocul berzei, ciocul
psrii, ciocul babei, ciocul ciocrliei, cizma cucului, crligei, clonul nagului, clonul
cocostrcului, coada rndunicii, cornul plugului, creasta cocoului, doselnic mic,
floare domneasc, gheata ctanei, glceav, mrariul cmpului, pintenai, somnoroas,
surguci, ttneas, topora de cmp.
n tradiia popular: decoctul din flori i frunze se bea contra durerilor de pntece. n
unele sate, l beau femeile care nu aveau copii i doreau s aib. Se mai folosea la
mucturi de arpe. Ceaiul din frunze i flori se lua contra tensiunii mrite. Decoctul sau
extrasul spirtos al florilor se utiliza n leucoree i ca hemostatic.
Compoziie chimic: florile conin delfinin, un glicozid al camferolului, alcaloizii:
decozin, lictonin, delzalin, dalfelatin, sruri minerale, pigmeni, etc.
Toxicitate-simptomele intoxicaiei sunt: salivaie abundent, tulburri digestive,
insuficien cardiac, colaps i moarte prin asfixiere.
Page 461 of 1147
Aciune farmaceutic: analgezic, fertilizante, hemostatice, hipotensiv, bradicarizante.

Diminueaz btile inimii, de asemenea diminueaz senzaia de durere, oprete
hemoragiile i stimuleaz apetitul sexual.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciunile vezicii biliare, astm
bronhic, hipertensiune, gut, leucoree, sterilitate femei-este un bun fertilizant, etc.
Preparare:
-O linguri de flori mrunite se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 10
minute dup care se strecoar i se pot consuma 2 cni pe zi.
-O jumtate de linguri de flori mrunite i o jumtate de linguri de plant mrunit
se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute dup care se strecoar. Se pot
folosi 2 cni pe zi intern sau s se fac gargar sau splturi vaginale cu acest ceai.
-Tinctur din 20 g flori i plant mrunite puse n 250 ml alcool de 70. Se va lsa timp
de 15 zile, dup care se strecoar. In timpul acesta se va agita de mai multe ori pentru a
se extrage principiile active din plant. Dup strecurare se va pune n sticlue preferabil
de culoare nchis.
Se va putea lua cte 10 picturi din aceast tinctur diluat n puin ap de 3 ori pe zi
n afeciunile de mai sus.
Atenie ! Nu se va depi doza deoarece se pot ntmpla accidente. Este foarte bine ca
acest preparat s fie dat cu acordul i sub supravegherea medicului. n multe cazuri este
foarte util s se ia o perioad limitat la maximum 10 zile.
NOROCEL.
Sedum maximum(telephium). Fam.Crassulaceae.
Denumiri populare: barba lupului, crucea pmntului, dragoste, gheric, iarb de
urechi, iarb gras, iarba zmeului, iarba urechii, oloioas, urechelni, verzioar.
n tradiia popular: seva frunzelor se storcea n urechi contra durerilor. Cu planta fiart
se fceau oblojeli contra durerilor de picioare. Se mai folosea la paralizie i la
hemoroizi. Cu decoctul plantei se splau pe cap, mai ales fetele ca s le creasc prul
lung i frumos.
Compoziie chimic: mai muli acizi grai omega-3, foarte multe vitamine: A, B1, B2,
B3, B5, E. Ulei volatil, clorofil, alcaloizi, substane minerale, mucilagii, rezine, etc.
Aciune farmaceutic: antiinflamatorii, astringente, cicatrizante, detersive, hemostatice,
antimicrobiene, vitaminizant.
Se folosete pentru urmtoarele afeciuni: arsuri, alopecie, btturi, cancer de diferite
localizri, hemoroizi, paralizie, parezele nervilor periferici, rni.
Preparare:
-100 g plant se va pune la un litru de ap, dup care se va fierbe timp de 5 minute. Se
va strecura i cu aceast ap se aplic comprese n cazul paraliziilor sau parezelor
nervilor periferici.
-Din 200 g plant mrunit se va pune n 5 litri de ap. Se va fierbe apoi timp de 5
minute dup care se va strecura n cada de baie unde se va sta timp de 30 minute. Se va
face aceast baie zilnic.
-Pentru btturi, se vor pune frunze n oet. La 50 g de frunze se va pune 100 ml oet. Se
va lsa timp de 3 zile dup care se poate aplica pe bttur zilnic pn la vindecarea
total.
NUCUL.
Juglans regia. Fam.Jaglandaceae.
Page 462 of 1147
Compoziie chimic: uleiul volatil din frunze are juglon sau 5-hidoxi-naftochinon,
acesta este purttorul efectelor insecticide ale frunzelor, cunoscut empiric, precum i al
unor marcante proprieti mitodepresive din care cauz este util n tratarea tumorilor
(frunzele), taninuri, cantiti mici de ulei volatil, un principiu amar-juglandina- i o
oxinaftochinon- juglona, etc.
Cojile -iuglon, taninuri, ulei volatil, clorofile, amidon, pectine, acizi organici aminai
liberi, substane minerale. Nu conine iod. Iuglon coloreaz pielea.
Smburii- acizi grai din care peste 50% acid linoleic, proteine, vitaminele: A, B1, B2,
B6, C, E, F, flavonoide, tirozin, un principiu amar, ulei volatil, lipide, acid galic, acid
elagic, inozitol, iuglon, hidroiuglon, substane extractive, magneziu, potasiu, hidrai
de carbon, calciu, cupru, zinc, fluor, etc.
n tradiia popular: frunzele, coaja fructelor conin o substan care se folosea la
vopsitul lemnului, al lni, prului precum i prepararea unui bai pentru mobile. Se
foloseau pentru vopsit n negru, cafeniu, galben i rou cu alte plante.
Se foloseau de asemenea frunzele pentru dureri reumatice uneori amestecate cu alte
plante. n satele din jurul Careilor, se fierbeau cu vrejuri de ptlgele i flori de fn sau
urzici. Rdcinile sau ameii se puneau n petrol i se plmdeau 3 sptmni n gunoi
de grajd, apoi se fceau frecii contra durerilor reumatice, sau se luau nucile crude,
plmdite cu zahr. n inutul Beiuului, contra reumatismului se fceau splturi cu
decoctul frunzelor dup ce le lsau s se plmdeasc 2 zile; sau bi din frunze de nuc i
ramuri de roii, fierte separat i apoi amestecate, sau se ineau picioarele ntre frunze
verzi. Scldtoarea din frunze verzi este foarte mult folosit la copii scrofuloi cu
glme. n unele pri contra riei se luau frunze de nuc, de brad, de coada oricelului i
pucioas. Frunze fierte n lapte contra durerilor de stomac. Frunze fierte calde se punea
pe dureri de pntece la femei sau se nfura pntecele pentru a uura durerile de
natere. Cu decoct se fceau splturi contra afeciunilor uterine sau femeieti. La dureri
de msele se fierbea coaj de nuci i se inea zeama n gur, sau se ineau smicele de
nuc, se curau de coaja neagr de dinafar, se lua coaja verde, se punea ntr-o ulcic
nou, se turna peste ea oet din vin i se punea o bucat de piatr acr i un cocean de
porumb, se turna peste ea oet din vin . Se astupa cu aluat i se punea la fiert, pn
scdeau 2 pri, iar zeama rcorit se inea n gur, n partea unde mseaua durea.
Abureli de frunze contra rcelii. Contra glbinrii bolnavul strngea crengi de la 9 nuci,
le ardea, iar cu cenua fcea o leie, n care se sclda odat sau de mai multe ori; dac
vroia s grbeasc nsntoirea, bea din aceast leie. Cu mustul cojilor verzi se ungea
la pecingine. Coaja de nuc verde coapt n cuptor se da n uic cte un phrel. Se
spla pe cap cu decoct. Smburii de nuc, pisai i amestecai cu fin i smntn, se
puneau pe rni, pentru scosul copturilor. Pisai i amestecai cu undelemn se puneau
contra bubelor dulci. Cnd ere pericol de a pierde sarcina, cutau miez de nuc i
smn de castravete, le pisau i le beau n rachiu, n vin sau chiar n ap. Cnd cineva
nu auzea cu o ureche sau cu amndou, punea n urechi cte o pictur cldicic de ulei
de nuc, amestecat cu unt de migdale. Miezul se ddea pisat copiilor s-l mnnce
pentru dureri de intestine. Pentru dureri de stomac se lua, local ceaiul din coji lemnoase.
Ceaiul din smburi de nuc era folosit pentru durerile de ficat. In afeciunile osoase se
amesteca miezul n gur i cu acesta se ungea osul.
Aciune farmaceutic: frunzele i pericarpul- astringent, antitoxic, astringent,
antimicotic, antisudoripar, antidiareic, antiseptic gastro-intestinal, dezinfectant renal,
Page 463 of 1147
antiinflamator, antigalactogog, antiexematos, antireumatismal, bacteriostatic,

dezinfectant urinar, calmant, cicatrizant, emolient, hemostatic, uor hipotensiv,
antiexematoas, hipoglicemiant, depurativ, etc.
Seminele: utile n afeciunile grave-cancer, etc fiindc ajut la refacerea imunitii
organismului, proteinele cu acizi aminai eseniali-metionina, cistina, lisina,
concentraia mare de oligoelemente le face indispensabile n cazurile de convalescen
sau atunci cnd se dorete s se vindece de o afeciune mai grav. Vitaminele n
cantitate mare n special A, B, E, le face indispensabile n refacerea organismului dup
o serie de afeciuni.
Fibrele sunt de asemenea utile, att cele solubile ct i cele insolubile, mai ales n
afeciunile cardiovasculare, n special datorit acizilor grai i a magneziului, de
asemenea n tratarea afeciunilor neurologice.
Frunzele intr n compoziia ceaiurilor: dietetic i antidiareic.
Sunt indicate n urmtoarele afeciuni: abcese, accidente vasculare, acnee, afeciuni
alergice, afeciunile inimii, alopecie, afeciuni digestive catarale, afte ulcerate, ameeli,
amigdalit, angin, anemie, arsuri, astenie, ateroscleroz, boli de piele, boli de oase,
boli reumatice, cancer, colici abdominale, constipaie, dermatoze, dereglri glandulare,
diabet, diaree, dispepsii, dureri de cap, dureri de ficat, dureri reumatice, eczeme
zemuinde, enterocolite, enurezis nocturn, flegmoane, furuncule, grip, gut, hemoragii,
hiperhidroz palmo-plantar, hipertensiune, hipertiroidie, impetigo, impoten,
imunitate sczut, infecii strepto i stafilococice, infecii cutanate, inflamaii, intoxicaii
n special cu mercur, iritaii solare, leucoree, leziuni piodermizate, litiaz renal,
mtrea, micoz plantar, negi, nervozitate, oboseal fizic i psihic, pecingine, plgi
atone, prurit, psoriazis, rahitism, rni, reumatism, scrofuloz, spasme musculare,
sterilitate, teniaz, toxiinfecii, transpiraii excesive, tuberculoz, ulcer varicos, viermi
intestinali.
Preparare:
-Infuzie dintr-o linguri de frunze mrunite puse n 250 ml ap clocotit, dup care se
va acoperi pentru 10 minute. Se va strecura. Se pot consuma 2 cni pe zi. Extern cu
acest cei se poate spla pe cap sau leziunile diverse, sau chiar pentru calmarea durerilor,
ajut i la alopecie extern, sau n cazul transpiraiilor excesive.
-Infuzie din cantitate dubl de plante (frunze) se poate folosi extern n afeciunile de
mai sus.
-Coaj de nuc verde o jumtate de linguri se pune la 250 ml de ap, se va fierbe apoi
timp de 5 minute dup care se va putea consuma intern cte o lingur la 2 ore, iar extern
se va putea folosi la afeciunile cutanate sau pentru colorarea prului sau n cazul
mtreii cnd se va folosi cu puin suc de lmie.
-Semine de nuci se consum n fiecare zi de 3 ori cte 250 g n cazurile n care se
dorete suplimentarea cu minerale sau n cazurile oboselii dup eforturi mari, anemii
sau cnd se dorete s se ngrae.
-Ceai din 20 g miez de nuc pus n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute dup care
se strecoar. Se pot consuma 3-4 cni pe zi n cazul durerilor.
-Tinctur din pericarpul nucilor. Se va lua 50 g de pericarp de nuc verde care se va
pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile la temperatura
camerei agitnd des. Se va strecura dup 15 zile i se va putea pune n sticlue de
capacitate mai mic. Se va lua intern n afeciunile de mai sus (interne) cte 5 picturi
Page 464 of 1147
de 3 ori pe zi diluate n puin ap. Este util n afeciunile interne ca : boli ficat,
endocrine, cardiace, etc.
-Ulei de nuc- se va lua dimineaa pe stomacul gol cte o lingur n cazurile n care se
dorete eliminarea viermilor intestinali sau n diferite dispepsii. Pe pr se poate pune
frecionnd, ceea ce ajut la refacerea prului.
-Miez de nuc pisat se aplic cald pe furuncule, pentru grbirea maturrii.
-Cataplasme cu frunte de nuc se pun extern n cazul afeciunilor cu tumori sau
adenoame. Se schimb de 2 ori pe zi i se menin umede.
-n cosmetic se folosete foarte mult att frunza ct i nucile semine, uleiul de nuci
sau chiar pericarpul din care se poate face o vopsea de pr foarte persistent.
-Frunze sub form de tinctur cu alcool alimentar se va lua cte 30-50 picturi de 2-3
ori pe zi. Util la diabet.
-Ulei pentru frecionarea corpului la copii rahitici, anemici i n dermatoze.
NUFRUL ALB.
Nymphaea alba. Fam.Nymphaceae.
Denumiri populare: carofete, crin de mare, curalice, iarba plumnei, nufr alb, nenufr,
plmn, plumier, plop, plut, tigv de ap.
n tradiia popular: rizomul era folosit la vopsit n negru. Fiert cu sulfat de fier ddea o
vopsea trainic
Contra bolilor de piept se ntrebuinau, rizomul gros, scos din mlul blilor cu nite
cosoare lungi. Se spla se toca mrunt i se plmdea n rachiu sau se fierbea n vin alb,
apoi se strecura i se ddea bolnavului. Resturile amestecate cu miere se ddeau ca
dulcea celor care tueau, bolnavilor de plmni sau de tuberculoz. Siropul sau
dulceaa din florile plantei erau calmante i uor narcotice. Cu decoctul florilor se
splau pe umflturi, iar cu restul se legau.
Compoziie chimic: din rizomi s-au izolat alcaloizi cu efect cardiotonici, tanin,
amidon, glucoz, grsimi, sruri minerale, mucilagii, ulei volatil, etc.
Aciune farmaceutic: florile i rizomii se pot folosi pentru efectul pe care-l au n
sedrile nervoase, cardiotonic, anafrodiziac, astringent, tonic, nutritiv.
Se va putea folosi n urmtoarele afeciuni: diaree, edeme cardio-renale,
hiperexcitabilitate sexual (se poate lua n combinaie cu hamei), insomnie, insuficien
cardiac, nevroze, poluii nocturne, pleurezie, pneumonie, tuberculoz pulmonar.
Preparare:
-O linguri de flori se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se va acoperii pentru 10
minute dup care se va strecura. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-O linguri de rizom mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute
dup care se strecoar. Se consum 2 astfel de ceaiuri pe zi, sau se folosesc la
tratamente externe.
NUFRUL GALBEN.
Nuphar lutea Fam.Nymphaceae.
Se poate folosi la aceleai afeciuni i are aceiai compoziie cu nufrul alb.
OBLIGEAN.
Acorus calamus Fam.Araceae
Denumiri populare: buciuma, calamar, clin, calm, calmen, crin de ap, poporotnee,
papur roie, speriban, speteaz, stirilean, tartarachi, trestie mirositoare.
Page 465 of 1147
n tradiia popular: rizomul cu miros aromatic, plcut cu gust amrui, se folosea ca

stimulent i n tratarea bolilor de stomac. Se mai folosea contra rcelilor, rguelii, etc.
Compoziie chimic: Se folosete rizomul (Rhizoma Calami) care conine- ulei volatil,
azaron, aldehid azaalic, eugenol, hidrocarburi, alcooli triterpenici, principii amare,
acorin, acorelin, sescviterpene: acid acaric, criptoacorin, calmeol, calacona.
Amidon, dextrin, colin, taninuri, zaharuri, rezine, vitamine, sruri minerale, ulei
volatil, vitamina C.
Aciune farmaceutic: rizomul are proprieti: analgezice, aromatizant, antispastice,
analgetic, aromatice, calmante, carminative, diuretic, revulsive, sedative, tonice,
mrete pofta de mncare, nltur spasmele, stomahic, antiseptic gastro-intestinal,
astringent, stimuleaz secreiile gastro-intestinale, nltur constipaia, red pofta de
mncare, ajut la tratarea cancerului, insecticid.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile endocrine (n special cnd este
metabolismul sczut), afeciunile sistemului nervos, afeciunile stomacului, afeciuni
urinare, alopecie, angin, anorexie, atonie gastric sau biliar, balonri, boli de dini (n
special creterea dinilor la copii mici), cancer cu diferite localizri, circulaie periferic
deficitar, colici abdominale, constipaie, demen, depresii, digestie dificil, dispepsii
diverse, dismenoree, dureri diverse, enterocolit, epilepsie, flatulen, gastrite
hiperacide, grip, hemoroizi, insuficiena secreiei salivare, intoxicaii alimentare,
isterie, memorie deficitar, nefrite, polipi, psihoze, rceli, rni, reumatism, sinuzit, stri
de agitaie, tulburri neuro-vegetative cu anxietate n special, tuse, ulcer gastric i
duodenal.
Preparare:
-Pulbere de rizom obinut cu ajutorul rniei de cafea. Este bine s se macine doar att
ct se consum atunci pe loc, deoarece dac st mai mult timp mcinat, i pierde din
proprieti. Se poate lua n acest caz de 3-4 ori pe zi cte o jumtate de linguri de
pulbere n majoritatea afeciunilor interne.
-Macerat la rece din pulbere de rizom. Se las o linguri de rizom mcinat n 250 ml
ap, n camer, timp de 8 ore(de seara pn dimineaa), apoi se strecoar. Se poate
consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe zi n afeciunile interne.
-Se vor pune 3 lingurie de praf de obligean n 250 ml ap (o can). Se va lsa apoi
timp de 8 ore la macerat. Se va strecura. Separat se va pune 2 lingurie de praf la 500 ml
ap. Se vor fierbe apoi timp de 10 minute, dup care se vor strecura. Dup strecurare se
va amesteca cu prima (macerat) i se vor consuma n afeciunile mai grave sau n cele
de dereglri ale glandelor, unde trebuie o cantitate mai mare de ceai.
-Peste 50 ml de rdcin mcinat se va pune 250 ml alcool alimentar de 70. Se va lsa
timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar dup 15 zile. Se vor lua
20 de picturi de 3 ori pe zi nainte de mese n toate afeciunile interne.
-Extern se va alege oricare din procedeele de mai sus dar se va folosi cantitate dubl de
plant.
-La copii mici pentru a se ntri gingiile i pentru a ajuta la creterea danturii li se d s
road rdcin de obligean. Este ns cazul s amintim c dac se d o cantitate mai
mare se produce o supraexcitare.
-Vin tonic se va face din 100 g rizom de obligean care se va pune ntr-un litru de vin de
bun calitate. Se va ine 8 zile agitnd de cteva ori pe zi, dup care se va strecura. Se
Page 466 of 1147
va aduga n complectare vin pn la 1000 ml i 100-200 g de zahr. Se va putea lua

cte o cantitate de o lingur sau chiar un phrel (50ml), nainte de mesele principale.
Este foarte bine ca dup o lun de tratament cu aceast plant s se fac o pauz de 3-5
zile timp n care se poate folosi orice alt plant medicinal.
Intr n componena ceaiului tonic-aperitiv i a Ulcerotratului.
OMAGUL SAU ACONITUL.
Aconitum tauricum. Fam. Ranunculaceae.
Denumire popular: iarb-rea, iarba-bubei, iarba-coifului, iarba-fierului, iarba-jermilor,
npor, omac, toaie.
Se folosesc tuberele plantelor.
n tradiia popular: plmdit n rachiu de drojdie, planta se folosea contra
reumatismului. Din rdcinile pisate, amestecate cu untur, se fcea o alifie cu care se
ungeau rnile cu viermi, mai ales la animale. La frnturile de mini sau picioare se
fceau legturi cu rdcin de ttneas, fiert n lapte dulce. Turt se punea pe rni
diverse, era fcut cu fin. Se mai lua pentru combaterea tusei sau nevralgii de
asemenea macerat n uic tare.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se folosesc tuberii laterali, tineri (Tubera
Aconiti) tuberculii de rezerv (nedezvoltai) conin o cantitate de aproximativ dou ori
mai mare de alcaloizi dect tuberculul florifer. Total ntre 0,50-0,60%, alcaloizi totali
din care 30% aconitin.
Alcaloizii din aconit sunt substane cu caracter de esteri care se afl n produsul vegetal
fie liberi, fie legai de acidul aconitic. Prin hidroliz se dedubleaz, producnd o baz
aconina i cte o molecul de acid acetic i acid benzoic( la unele specii nrudite poate
fi nlocuit cu acidul veratric). Mai conin: aconitin, neopelin, napelin, mesaconitin,
hipaconitin i picroaconitina. n afar de acetia se mai gsesc i aconelina, sparteina,
efedrina, rezine, grsimi, inozit, acizi organici (aconitic, itaconic, malic, citric, tartric,
oxalic, succinic, malonic, pirolidin-carboxilic, ascorbic), proteine, zaharuri (maltoz,
zaharoz).
Aciune farmaceutic: extern preparatele de aconit aplicate pe piele sau mucoase produc
o excitare iniial a terminaiilor nervoase senzoriale, urmat de o scdere a sensibilitii
ca o consecin a anesteziei. n acelai timp apare o senzaie de cldur urmat de o
furnictur caracteristic, prurit, diverse parestezii, ajungnd pn la anestezie deplin.
Intern aconitul sub form de tinctur sau extract, acioneaz electiv pe
terminaiile nervoase senzoriale n special ale trigemenului, al ticurilor dureroase
faciale, sciaticii. Este un modificator al sistemului nervos central cu depresii asupra
centrilor bulbo-spinali.
n afar de efectul antinevralgic se mai pot folosi intern pentru a calma activitatea
cardiac, respiratorie i tuse. Mai rar n gastralgii i n unele cazuri de vom.
Nu exist dependen fa de acest produs.
Ateniune! Sunt contraindicate n afeciunile cardiace i vasculare. n doze mari
provoac moartea fiind unul din cele mai puternice otrvuri.
n cazul intoxicaiei apar n ordine urmtoarele simptome: grea, dispnee, furnicturi
ale limbii, nasului, buzelor, midriaz, neregularitatea i oprirea funciilor respiratorii i
cardiace, moartea prin asfixie.
Doze: tinctur 60 picturi=1g Doza maxim este de 0,30 g o dat, pentru 24 ore 0,60 g.
La copii ntre 3-5 ani 2 picturi o dat-5 picturi la 24 ore. Intre 6-10 ani, 5 picturi o
Page 467 of 1147
dat-10 picturi n 24 ore. Intre 11-15 ani5 picturi o dat-10 picturi la 24 ore. Copiilor
sub 3 ani nu se administreaz.
Extractul de aconit pulbere se va lua 0,03 g o dat i 0,06 g n 24 ore. Se va folosi
numai la indicaia medicului, iar reetele efectuate la farmacie.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: congestii pulmonare, gripe, guturai, laringite
acute, nevralgii diverse, pneumonii, sciatic, ticuri nervoase ale feei, tuse, zona-zoster.
Preparare: indicat ar fi s se fac n farmacii tinctur.
-Tinctur. Se va rade o rdcin sau n cazul n care este uscat se va mcina cu rnia
de cafea. Se va pune 25 g de rdcin la 250 ml alcool de 70. Se va ine timp de 15 zile
la temperatura camerei, agitnd din cnd n cnd. Dup aceast perioad se va strecura.
Se va pstra n sticle de culoare nchis cu dop ermetic. Se va administra ca mai sus
(vezi doza maxim). Este foarte util n cazurile de cancer pentru calmarea durerilor
folosit extern.
Se pot face i creme sau unguente n cazurile n care se dorete o crem anesteziant n
zona-zoster, nevralgie de trigemen, sau alte afeciuni dureroase, inclusiv cancerul pielii.
n cazurile n care este vorba despre escar se indic aceast crem care va vindeca
rapid afeciunea.
Este interzis s se depeasc doza maxim intern.
OREZ.
Oryza sativa Fam. Poaceae.
Denumiri populare: oriz, peringi, pilan, rica.
n tradiia popular: apa n care se spal orezul se lua, n unele sate, pentru leucoree.
Decoctul se bea n bolile de rinichi, iar cu fina fiart se fceau legturi la umflturi.
Compoziie chimic: orezul brut- vitaminele: B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E.
Aminoacizii: alanin, arginin, acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina,
izoleucina, leucina, lizina, metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan,
tirosina, valina. Acizii grai: acid miristic, acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic,
acid oleic, acid linoleic, acid linolic. Fosfolipide, carbohidrai, mineralele: sodiu,
potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cupru, zinc, nichel, molibden, fosfor, fluor, iod,
bor, seleniu.
Aciune farmaceutic: este comparabil cu grul n ceea ce privete valoarea nutriional
fiind bogat n glucide i proteine. Conine inhibitori ai proteazei ca i celelelte cereale
deci este foarte util n lupta contra cancerului fiind antitumoral. Trele de orez
consumate cte o linguri pe zi este suficient ca s v fereasc de litiaza renal
deoarece conine acid fitic i fitai care absorb din intestin calciul aflat n exces.
Astringente, analeptice, antidiareic, constructoare, carminativ, dietetic, diuretice
(favorizeaz eliminarea ureei), energetice, emolient, energizant, nutritiv, rcoritor,
regenerator, scade presiunea sngelui, hipotensoare, ajut la vindecarea unor forme de
cancer, vindec psoriazisul, elimin caloriile n exces. Trele scad colesterolul din
snge.
Se indic n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni gastro-intestinale, afeciuni renale,
afte bucale, angin, anorexie, arsuri, azotemie, boli dermatologice, cancer de colon,
cancer de prostat, cancer de sn, colite de fermentaie, cosmetic, cretere, diaree,
eczeme zemuinde, edeme de origine cardio-renale, enterit, fermentaii intestinale,
hiperazotemoie, hipertensiune, inflamaii cutanate, ngrijirea tenului, insuficien renal,
Page 468 of 1147
leziuni inflamatorii supurate, litiaze, meteorism, obezitate, psoriazis, rni, surmenaj,

tegumente iritate, uremie.
Preparare:
-Se va fierbe orez 50 g n 500 ml ap pn se fierbe bobul. Se consum apa i
mucilagiile i se mnnc orezul n afeciunile de mai sus. Se poate folosi n orice
preparat culinar ct de mult suport fiecare n parte i n funcie de reacia organismului
i de afeciune.
-1 lingur de orez nedecorticat se va pune la 250 ml ap de seara i dimineaa se
consum aceast ap mai multe zile la rnd. Este foarte util n toate afeciunile renale,
gastro-intestinale, hiperazotemie
-Pudr de orez se aplic extern simplu se pune n mn i se maseaz faa cu aceast
pudr, apoi se spal cu ap cldu, sau sub form de masc cu alte preparate, ou,
miere, etc. n afeciunile pielii. Se folosete foarte mult n cosmetic la diferite mti
pentru tratamentele diferitelor defecte ale pielii.
-Fin de orez se amestec cu fin de soia n proporie de 1/1 i se amestec cu ap
obinndu-se o past care se aplic pe fa, fiind indicat n special la tenurile obosite.
-Fin de orez, amestecat cu ulei n proporii diferite formnd o past se aplic pe
tenurile iritate. Se in 2-3 ore apoi se vor spla cu ap cald.
ORZ.
Hordeum vulgare Fam. Graminae.
n tradiia popular: orzul fiert n lapte dulce se ntrebuina contra tusei; fiert n ap, se
fceau decocturi i cu ele gargar la copii n durerile de gt, fiert n vin se ddea
luzelor pentru a le ntrii.
Compoziie chimic: hordein (alcaloid), maltin, proteine, amidon, celuloz, sruri de
calciu, fier, fosfor, magneziu, potasiu, vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, n
special malul ncolit. Enzime, fibre solubile, gluten n cantitate mic. Smna ncolit
este mult mai consistent, cu mai multe vitamine, hormoni, etc, care o face s fie foarte
indicat n multe afeciuni pe care le rezolv. De asemenea frunzele recoltate atunci
cnd nc nu s-a format spicul sunt cel mai util medicament n lupta cu cancerul.
Conine ca toate cerealele inhibitori ai proteazei care neutralizeaz agenii cancerigeni,
mai ales la nivelul intestinelor
Aciune farmaceutic: antidiareic, antiinflamator, emolient, drenor hepatic, hipotensor,
ntrete organismul, potolete tusea, rcoritor, regleaz tensiunea arterial, stimulator
digestiv, stimulator al potenei sexuale, tonic general i al sistemului nervos n special,
tonic cardiac etc. se indic pentru reglarea intestinal indiferent c este vorba despre
constipaie sau diaree, chiar i n cazurile cronice o cur cu ovz sub form de semnine
timp de 30 de zile rezolv cel mai regel organism.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile cilor urinare, afeciuni
dermatologice, afeciunile gtului, afeciuni hepatice, afeciuni oculare, afeciuni
pulmonare, afeciuni tiroidiene, afeciunile vezicii urinare, afte bucale, alopecie,
amigdalit, angin, anemie, aritmie, artrit, anorexie, astm, ateroscleroz cerebral,
atonie gastric i intestinal, avitaminoz, broniectazie, bronite cronice, cancer,
cardiopatie ischemic, ciroz hepatic, cistite, colecistit, colic abdominal, colit,
convalescen, debilitate, dereglri hormonale, dermatit, demineralizare, dezinterie,
diabet, diaree, dischinezie biliar, disfagie, dismenoree, dispepsie, dureri de piept,
eczeme, efelide, enterocolite, epilepsie, febr tifoid, fistule perianale, fracturi,
Page 469 of 1147
frigiditate, friguri, furuncul, grip, hemofilie, hemoroizi, hepatit viral, hepatit

cronic, hipertensiune arterial, imfarct miocardic, impetigo, inflamarea cilor urinare,
inflamarea plmnilor, imflamaia splinei, impoten sexual, imunitate, insomnie,
insuficien hepatic, intoxicaii, laringit, luzie, lombo-sciatic, mastoze- chistice,
nefrite, neurastenie, nevralgie facial, nevralgie de trigemen, obezitate, orjelet,
osteoporoz, pancreatit, paralizie, parez, polinevrit, rceli, rahitism, retard psihomotor, reumatism acut, rinit, schizofrenie, scleroz multipl, scorbut, stri depresive,
sterilitate, stomatit, traheite, transpiraie excesiv, tromboflebite, tuberculoz, tulburri
de menopauz, tumori, tuse, tuse convulsiv, ulcer, ulcer varicos, viroz pulmonar.
Preparare:
-50 g de semine se pun la 1 litru de ap. Fierte apoi 30 minute dup care se strecoar i
se consum. Se poate consuma numai apa dup strecurare sau mai util este s se
consume i seminele fierte. Se poate consuma n fiecare zi.
-Se poate fierbe de asemenea 100 g de orz semine ntr-un litru de ap. Dup aceasta se
va trece orzul prin maina de carne dup ce se strecoar i dup mcinare se amestec
cu lichidul n care a fiert. Se poate aduga miere n cazul c nu exist diabet.
-50 g de orz semine nedecorticate se pun la 250 ml ap i se las de seara pn
dimineaa cnd se va consuma apa de pe acestea ca laxativ i nutritiv.
-Fulgi de orz pentreu enerocolite i afeciuni intestinale, hepatice, etc.
-Se va pune semine ntr-un borcan mai mare 200 g semine care se vor lsa cu ap timp
de 8 ore, dup aceast perioad se va spla cu ap rece. Se mai las apoi o perioad de 8
ore i se spal din nou la fiecare 8 ore. Se va lsa cu puin ap. Dup ce a ieit colul
verde, se spal bine cu mult ap, dup care se trec prin maina de carne. Se consum
cte 2 linguri nainte de fiecare mas o perioad mai lung. Este foarte util n toate
afeciunile interne. Se poate aduga orice suc de fructe la acest preparat fiind mai
gustos.
-Suc de orz verde cte 50 ml de 3 ori pe zi n afeciunile mai grave, inclusiv pentru
cancer, scleroz, etc. Se fac cure de minimum 21 zile apoi 7 zile pauz i se pot relua.
OSUL IEPURELUI.
Ononis spinosa Fam. Leguminosae.
Denumiri populare: asudul calului, asudul capului, bolul coasei, caul iepurelui, ciocul
caprei, colul iepurelui, drmotin, lemnie, lingoare, pir, sudoarea calului, zilezitoare.
n tradiia popular: a fost un leac frecvent n contra lungoarei, ceaiul din prile aeriene
se lua n durerile de stomac. Contra durerilor de rinichi, se lua ceaiul din rdcini, ori
planta macerat n rachiu. Se mai folosea n scldtori pentru cei slabi. Decoctul se lua
contra vtmturii, iar resturile se fceau oblojeli la buric.
Compoziie chimic: se folosesc prile subterane medicinal, (Radix Ononidis)
saponozide de natur triterpenic: onocerin, omonin i onospin, trifolirizin,
fitosteroli, fitoglutin, glucozide, tanin, ulei volatil i ulei gras, zaharuri, acid citric,
sruri minerale.
Aciune farmaceutic: rdcinile i frunzele au aciune: diuretic, antiseptic n special
a aparatului urinar, antihemoragic, antimicrobian, nltur edemele, elimin ureea n
exces i toxinele din corp. Adjuvant i n multe afeciuni renale pentru creterea
marcant a diurezei.
Osul iepurelui face parte dintre componentele ceaiului diuretic nr 2.
Page 470 of 1147
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiovasculare, afeciuni metabolice,

afte bucale, alergie, ascit, azotemie, blenoragie, bronite, calculoz renal, cistite,
dermatite cronice, dureri de rinichi, eczeme, edeme, gut, hidropizie, insuficien
circulatorie, intoxicaii, obezitate, pielonefrite, prurigo, psoriazis, retenie urinar,
reumatism, stomatite, ulceraii bucale, uremie.
Preparare:
-2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va lsa pentru 8-10 ore la
macerat la temperatura camerei dup care se strecoar. Se pot folosi 2 cni pe zi.
-2 lingurie de rdcin mrunit se va fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Se
strecoar, apoi se va consuma 3-4 cni pe zi n afeciunile interne sau extern se vor pune
comprese cu apa din ceai aplicat pe un pansament sau se fac cataplasme cu planta fiart,
aplicat cldu.
OVZUL.
Avena sativa Fam Graminaceae.
n tradiia popular: decoctul seminelor era un leac obinuit contra tusei. Contra tusei
mgreti, se folosea decoctul seminelor, sau ceaiul din paie i nuci verzi. Decoctul se
mai inea n gur contra durerilor de dini. Seminele prjite se foloseau la oblojeli
contra reumatismului. n unele pri se fierbea ntr-o cldare i cnd se rcoreau se
introduceau minile sau picioarele i se ineau pn se rcea. Decoctul se mai lua ca
fortifiant, pentru ntrirea plmnilor, contra diareei. Ceaiul i scldtorile se foloseau
pentru uurarea naterilor. Aluat se punea pe umflturi pentru a se retrage.
Compoziie chimic: hidrai de carbon, glucide, albumine, grsimi, potasiu, magneziu,
clor, calciu, sodiu, fosfor, fier, caroten, vitaminele B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E, K,
PP, urme de vitamina D, un principiu similar foliculinei. Aminoacizii: alanin, arginin,
acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina,
metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina.
Carbohidraii: sucroz, amidon, acid fitic. Acizii grai: acid miristic, acid palmitic, acid
stearic, acid palitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolenic, purine (45 mg/100 g),
minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cuopru, zinc, nichel,
crom, molibden, fosfor, clor, fluor, iod, bor, seleniu, silicon.
Aciune farmaceutic: are aproape acelai coninut ca i grul, dar mai multe grsimi
nesaturate, conine ntregul complex B, este foarte important pentru hrnirea creierului
este stimulent, antispasmodic, laxativ, tonic al sistemului nervos i al uterului, analeptic,
energizant, rcoritor, diuretic, hipoglicemiant, stimulent tiroidian, rezolv sterilitatea
i impotena, antiasmatic, expectorant, scade colesterolul dinsnge. Este bogat n
inhibitori ai proteozei i din aceast cauz sunt foarte indicate la lupta cu tumorile pe
care le dizolv n special la cancerul intestinal
Se indic n urmtoarele afeciuni: afeciuni digestive, afeciuni hepatice, afeciuni
neurologice, afeciuni pulmonare, afeciuni splenice, anemie, angin, angiocolit,
astenie fizic i psihic, astm, azotemie, bronite, cancer, colecistit, colic renal i
vezical, contuzii n zona capului sau n regiunea gtului, cretere (n special copii
mici), coxartroz, diabet, dureri dentare, dureri intercostale, epidermofiie, erupii
cutanate, gut, hemoptizie, hidropizie, impoten sexual, inflamaii, insomnii,
insuficien tiroidian, junghiuri, laringit, litiaz urinar i biliar, lumbago, natere
dificil, nevralgii, prurit, psihastenie, psoriazis, regenerarea sngelui, reumatism,
Page 471 of 1147
spasme musculare, spondiloze, staze, sterilitate, surmenaj, tuse, tuse convulsiv, ulcer
varicos, uremie.
Preparare:
-Sup deas cu semine de ovz este meniul nordicilor i este foarte sntoas aducnd
vindecarea n multe afeciuni din cele de mai sus. Se recomand chiar i copiilor.
-Fulgii de ovz sunt un aliment excelent la cei cu afeciunile de mai sus. Se poate
consuma i de 3 ori pe zi. Acetia au fosfor, calciu, magneziu i sunt foarte uor
asimilabile.
-Se vor fierbe 50 g de ovz timp de 30 minute apoi se consum. Este un laxativ i un
bun diuretic.
-20 g de fulgi se pun la 250 ml ap i se las de seara pn dimineaa cnd se consum.
Este foarte bun la afeciunile interne din cele de mai sus inclusiv la litiaze.
-Apa de pe macerat se poate ine n gur contra durerilor de dini. Se poate nghii apoi.
-Paiele de ovz se mrunesc i apoi se fierb. O cantitate de 2 linguri se fierbe n 250 ml
ap timp de 3 minute dup care se strecoar. Este foarte indicat n litiaze.
-Tinctura se prepar din 50 g de semine care se macin, dup care se va pune peste
acestea 150 ml alcool alimentar de 70. Se va agita de mai multe ori pe zi. Se va ine 15
zile dup care se strecoar. Se va lua n insomnii 40 de picturi la culcare, sau ca
tratament se va lua cte 20 de picturi de 3 ori pe zi nainte de mese.
-Suc de mldie de ovz recoltate nainte de a ajunge s dea spicul. Se va putea pstra o
perioad mai lung dac se va pune peste acest suc dup ce se filtreaz bine puin alcool
alimentar, pentru a nu se altera. Se poate consuma din acest suc cantiti orict de mari
n funcie de tolerana individual i de afeciunea care se trateaz. Se poate de
asemenea amesteca cu alte sucuri de legume sau fructe.
Se poate folosi o perioad ct de lung.
-Tinctura de ovz este recomandat celor care sufere de insomnii, ea are n plus virtui
antiasmatice: n insomnii- 40 picturi la culcare. n astenii 20 picturi de 3 ori pe zi
nainte de mese.
PALTINUL DE CMP.
Acer platanoides Fam. Aceracee.
Denumiri populare: arar coaj, arar mic, arariu, jugastru
Compoziie chimic: tanin, vitamina K, pectine, mucilagii, gume, acizi peptici,
celuloz, pectoze, uleiuri volatile, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: seva se recolteaz n martie fcndu-se o cresttur n scoar i
un copac poate furniza pn la 10 litri de sev care se folosete la diferite preparate:
gemuri, dulceuri, sucuri, alcool, etc. n Canada acest arbore este simbolul naional i
este unul din arborii care aduc venit canadienilor. Se face i zahr de arar i multe alte
preparate.
Aciuni farmaceutice: fructele- astringente, antidiareice. Scoara: antidiareic puternic,
prin taninul care-l conine. Hemostatic, cicatrizant. Florile i frunzele recoltate n
perioada nfloririi sunt stimulatoare, tonifiante, mineralizate, depurative eliminnd
toxinele din snge i n afeciunile cardiace sunt foarte indicate.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, anemie, anorexie,
convalescen, debilitate, diaree, dizenterie, hemoragii, rni.
Preparare:
-Sev luat cte 10 ml de trei ori pe zi nainte de mese.
Page 472 of 1147
-Scoar praf se va fierbe 2 lingurie la 250 ml ap timp de 5 minute apoi se strecoar.

Se poate folosi la afeciunile de mai sus sau extern n hemoragii.
-Infuzie din 2 lingurie de flori puse n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 astfel de ceaiuri chiar n cure de lung
durat pentru afeciunile de mai sus.
PARA.
Pirus communis.
Originar din China, cunoscut din Evul Mediu n Europa.
Compoziie chimic; ap, zahr mai ales sub form de levuloz, ali hidrai de carbon,
acizi, albumine, celuloz, cenui, pectin, tanin, grsimi, vitaminele; A, B1, B2, B3, B5,
B6, B9, C, E, PP, fosfor, sodiu, calciu, magneziu, sulf, potasiu, clor, zinc, cupru, fier,
mangan, iod, arsen.
Aciune farmaceutic: diuretic, urocolitic, antiputrid, depurativ, laxativ, astringent,
nutritiv, stomahic, sedativ nervos.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni digestive, anemie, artritism, astenie,
colesterol n exces, digestie dificil, diaree, gut, hipertensiune, obezitate (perele mai
puin coapte), reumatism.
Preparare:
-Fruct: 1-1,5 kg pe zi nainte de mese.
-Sucul :2-3 pahare pe zi, nainte de mese.
-Pere uscate 40-50 g la litru de ap, se fierbe o or-butur rcoritoare, diuretic,
energetic
PPDIA.
Taraxacum officinale Fam.Compositae.
Denumiri populare: buh, cicoare, crestea, floarea broatei, floarea ginii, floarea
mlaiului, floarea soarelui, floarea turcului, flori galbene. glbinele grase, gua ginii,
lptuc, lilicea, ochiul boului, pana vzgoiului, papa ginii, papalug, pui de gsc,
turci.
n tradiia popular; se folosea pentru vopsit n galben.
Florile erau ntrebuinate contra tricofiiei. Se freca leziunea cu ea. Frunza se storcea i
zeama se punea la bub neagr, precum i la beica cea rea. Peste beic se punea o
felie de smochin, iar peste ea, ppdie pisat.
Rdcina pisat bine, prjit n smntn proaspt, se ntindea pe o frunz de brusture,
se punea n locurile unde se simea durere reumatic i se ineau 24 ore. Tratamentul se
repeta pn trecea.
Ceaiul din rdcin, ca i cel din flori uscate se lua contra durerilor de ficat. Se mai bea
ceaiul din frunze n loc de ap n bolile de ficat i pentru circulaia sngelui. Ceaiul din
rdcini se lua contra bolilor de rinichi i contra hemoragiei. Zeama de ppdie se lua i
pentru cei ce sufereau de durere de piept i ndueal.
Compoziia chimic: se utilizeaz frunzele (Folium Taraxaci), rdcina (Radix Taraxaci)
:i }ntreaga plant (Herba Taraxaci cum radicubus) prile aeriene gliceride ale acizilor
oleic, palmitic, stearic, colin, inulin, glucoz, polioze, flavofene, acid tartric,
substane antibiotice, proteine, iod, alcooli terpenici, carotenoide, amidon, vitaminele A,
B, C, D, E, substane minerale, un principiu amar, zahr, cear, rin, cauciuc, ulei
volatil.
Page 473 of 1147
Rdcina: rdcina conine alcooli triterpenici, fitosterine, glucide, substane proteice,

rezine, gliceride ale acizilor palmitic, linoleic, oleic, colin, acid cafeic, amida acidului
nicotinic, asparagin, vitaminele B, C, principiu amar-taraxacina, substane minerale
diverse.
Aciune farmaceutic: datorit principiului amar se ntrebuineaz ca tonic amar.
Tonific ficatul, glandele, combate litiazele, obezitatea i stimuleaz intestinele. Este
indicat n toate afeciunile n care exist dereglri glandulare, diuretic, crete diureza,
hipoacidifiant, mrete secreia glandular, normalizeaz circulaia sngelui, laxativ,
coleretic, este un drenor hepatic excelent i chiar al ntregului organism. Amelioreaz
diabetul. Rdcina- astringent, mrete secreia biliar, crete diureza, venotonic,
colagog, Beta-carotenul este un antioxidant de excepie indicat n toate formele de
cancer sau de scderea imunitii organismului. Previne bolile de inim, fluidizeaz
mucozitile, ntrete mucoasele pulmonare, hepatice i ale cilor urinare, stimuleaz
pofta de mncare i este i remineralizant, ajut la slbire, scade colesterolul. Se mai
folosete la insuficiena hepatic i icter cataral.
Planta ntreag intr n compoziia ceaiurilor depurativ, dietetic i gastric, iar rdcina n
a ceaiului hepatic.
Se folosete n urmtoarele afeciuni: acnee, afeciunile inimii, afeciuni cronice ale
aparatului urinar, afeciuni vasculare, anemie, anorexie, artrit, astenie, ateroscleroz,
balonri, boli de ficat, boli de gt, cancer cu diferite localizri, cataract, celulit,
colecistit, colic biliar, congestia ficatului, constipaie, dermatoze, dezechilibre
glandulare, diabet, digestie lent, dischinezie biliar, eczeme, enterocolite, furunculoz,
gut, hemoroizi, hepatit, hidropizie, hipertensiune, hipercolesterolemie, icter, imunitate
sczut, insuficien renal, intoxicaii, leziuni verucoase, litiaze, obezitate, oligurie,
pancreatite, papilomatoame cutanate, pete pe piele, retenia apei n organism,
reumatism, scrofuloz, tulburri de metabolism, tulburri digestive, ulcere cronice de
gamb, varice.
Atenie !sucul lptos al ppdiei poate provoca intoxicaii dac se folosesc n cantitate
mare. Simptome: grea, diaree, modificarea ritmului inimii. Se poate administra
crbune.
Preparare:
-Din 1-2 lingurie de plant ntreag cu rdcin cu tot mrunit, dup uscare se va
pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 10 minute dup care se strecoar. Se
pot consuma 3-4 cni pe zi.
-Din 1-3 lingurie de plant mrunit (cu rdcin cu tot) se va face un decoct. Pentru
aceasta se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe apoi timp de 5 minute dup care se
strecoar. Se poate folosi un timp ndelungat cte 2 cni pe zi.
-Extern se va face din 4 linguri de plant ntreag mrunit pus la 500 ml ap. Se va
fierbe timp de 15 minute , dup care se va strecura. Se va aplica extern.
-Tije de ppdie culese proaspt se vor spla bine apoi se vor consuma n fiecare zi cte
10 tije florale fr flori dimineaa la trezire. Se poate face acest lucru 10-30 zile zilnic.
-Din frunze tinere se poate face o salat primvara i se vor consuma aa crude.
-Din frunze tinere se poate face o sup mpreun cu urzic fiind n acest caz extrem de
util la multe afeciuni.
-Sirop din flori de ppdie, se vor culege florile, se spal bine apoi se pun cu puin ap,
doar ct s le acopere. Se vor fierbe apoi timp de 3 minute se strecoar i apoi le se va
Page 474 of 1147
aduga zahr ca la orice sirop. Se fierbe din nou pentru a primi consistena de sirop. Se
va folosi cte o linguri care se va pune n 250 ml ap i se poate consuma ca orice alt
sirop.
-Rdcin uscat se macin i se va face o cafea dimineaa cu aceste rdcini. Ca s fie
mai gustoas se va pune i rdcin de cicoare i se prjesc puin pn capt o culoare
maro.
-Suc proaspt se aplic pe afeciunile pielii n cazul petelor, verucilor, etc.
-Sucul proaspt de ppdie obinut de la ntreaga plant cu ajutorul aparatului centrifug
se va amesteca cu urmtoarele sucuri: 2 pri suc de morcov, o parte suc ppdie, o
parte suc castravete, 2 pri suc de roii, o parte elin. Este unul dintre sucurile foarte
utile n afeciunile de mai sus i n multe altele.
Ppdia se poate amesteca cu multe alte plante medicinale i intr n compoziia multor
ceaiuri tip plafar.
Este foarte util n toate curele de slbire, cu rezultate foarte bune, n cele mai multe
cazuri, mai ales asociat cu soc-fructe.
-Suc de rdcin recoltat toamna:
suc de rdcin..100 g
alcool 90.18 g
glicerin15g
ap17 g. Se ia 1-2 linguri pe zi.
-Tinctur din rdcin 15-20 picturi de 2-3 ori pe zi.
-Suc alb de ppdie n colir i contra negilor sau petelor de pe fa. Se aplic de mai
multe ori pe zi.
-Decoct de tije, muguri, frunze contra albeii corneii, pentru limpezirea ochilor.
-n ap distilat pentru splarea petelor de pe fa.
PDUCEL.
Crataegus monogyna Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: ccdar, gherghin, gherghinar, mce, mlai moale, mlaiul
cucului, mlai nesrat, mlie, mrcin.
Compoziie chimic: se utilizeaz frunzele (Folium Crataegi), florile (Flores crataegi)
cu frunzele din imediata apropiere(Folium Crataegi cum floribus), fructele (Fructus
Crataegi), substane de natur flavonic i proantocianide, colin, acetil colin,
trimetilen, acid crataegic, acid clorogenic, acid cofeic, acid citric, acid tartric, adenin,
guanin, derivai purinici, acizi triterpenici, hiperozidul, amine, trimetilamin,
amilamin, ulei volatil ce conine aldehid anistic de natur catehic, pectine,
substane minerale, etc. Vitaminele: B1, C. Fructele conin flavonoizi, taninuri, acizi
tartric, ursolic, citric, oxalic, nicotinic, clorogenic, colin, acetil colin, pectin, ulei
gras, glucoz, fructoz, substane minerale.
n tradiia popular: din flori se preparau ceaiuri contra insomniilor, n boli de inim i
de ficat. Decoctul fructelor se lua contra diareei i a bolilor de rinichi.
Decoctul frunzelor sau al vrfurilor ramurilor se folosea contra btturilor pe tlpi,
fcndu-se splturi i legturi cu resturile. Unii ardeau ramurile, iar din cenu fceau
leie cu care splau btturile. Scoara de pe rdcini se punea proaspt tot la btturi.
Aciune farmaceutic: tonicardice, hipotensoare, antispastice, hipnotice i sedative,
indicat n extra sistole i tahicardii sinusale, antispastic, tonic al inimii, ntrete
muchiul inimii, are efecte liticevegetative, febrifuge (florile), astringente i dizolvante
Page 475 of 1147
ale calculilor (fructele), cardiodilatator, calmant al sistemului nervos, scade tensiunea

arterial i o regleaz, rezolv tulburrile inimii (n combinaie cu Roinia). Este un
echilibrant psihic. Regleaz btile inimii. Vindec foarte multe din afeciunile inimii i
vaselor de snge. Vasodilatator la nivelul vaselor coronare, hipotensiv de ntrire i
rrire a contraciilor inimii bolnave.
Frunzele cu flori intr n componena ceaiurilor: antiasmatic i calmant, mpotriva
tulburrilor cardiace, iar fructele n ceaiul calmant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni buco-faringiene, afeciuni diverse ale
inimii sau circulatorii, afeciuni neurologice, agitaii nervoase, ameeli, angin
pectoral, angoas, astenie, ateroscleroz, btturi, cardiopatie ischemic, circulaie
periferic deficitar, climax, convalescen, dereglri de ritm cardiac, dispnee,
dizenterie, dureri de inim, fragilitate capilar, hipertensiune, hipertiroidie, insomnie,
iritare, leucoree, litiaz biliar i urinar, nevroze cardiace, palpitaii, stri de
nervozitate, tahicardie, tensiune oscilant, tulburri cardiace cu substrat nervos,
tulburri de menopauz, varice, zgomote n urechi.
Preparare: n toate cazurile frunzele i florile pot fi nlocuite cu o cantitate dubl de
fructe.
Intern-O linguri de flori i frunze se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se vor acoperii
ulterior dup care se vor lsa timp de 10 minute. Se strecoar i se consum 2-3 ceaiuri
pe zi.
-2 lingurie de plant mrunit se va folosi la afeciunile mai grave sau extern. Se pune
n 250 ml ap clocotit. Se va acoperi timp de 10 minute dup care se va strecura. Se
vor putea consuma i din acesta 2-3 ceaiuri pe zi, chiar i n cure de lung durat.
-Tinctur- se vor pune 50 grame de plant mrunit n 250 ml alcool alimentar de 70.
Se va ine apoi timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se va strecura dup
care se pune n sticlue de capacitate mai mic.
Se va putea lua n funcie de gravitatea afeciuni ntre 10 picturi i o linguri de
tinctur luat de 3 ori pe zi nainte de mesele principale diluat cu puin ap.
-n oet se pot pune cteva frunze i flori. Se vor ine timp de 8 zile, dup care se pot
folosi la btturi, veruci, negi.
-Vin- se va pune ntr-un litru de vin 100g de frunze i flori mrunite. Se astup i se va
lsa timp de 8 zile la temperatura camerei agitnd des. Dup 8 zile se va strecura. Se
poate consuma apoi din acesta 50 ml de trei ori pe zi nainte de mese n afeciunile
menionate mai sus. Se mai poate aduga i 50 g de ptrunjel rdcin, curat i ras
la cei care au i edeme din cauzele afeciunilor inimii. Se va ine i n acest caz tot 8 zile
i se va administra la fel.
-Vin preparat din fructe- Se vor pune la 2 Kg de fructe zdrobite 2 kg de zahr, 10 litri de
ap i 30g de drojdie. Se va pune totul ntr-o damigean de sticl. Se pune un dop prin
care este trecut un furtun de cauciuc, care are un capt ntr-un vas cu ap. Se va lsa
timp de aproximativ 15 zile (n funcie de temperatur), dup care se va trage de pe
drojdii i se pune n sticle de capacitate mai mic. Se va putea lua din acest vin cte 50
ml de trei ori pe zi n afeciunile menionate mai sus.
PPLU.
Physalis alkekengi Fam. Solanacee.
Page 476 of 1147
Denumiri populare: babuchi, bicu de roea, beic, boborea, bubuclie, buruian

de bub, cereaa ovreiului, cerea beicat, curcubic, dlac, fusei slbatec,
gherghinar, gogoae, iarba bubei, mselare, papal, pulpe de pdure, puturoas.
Compoziie chimic: fructele conin acid citric, substane amare (fisolina), conine
alcaloizi, mucilagii, zaharuri, substane minerale, gust puin agreabil acru-amrui.
Fructele se culeg la maturitate sunt comestibile att crude ct i uscate. Se folosesc la
prepararea dulceurilor, marmeladei, bomboanelor, conin zaharoz, acizi i o mare
cantitate de vitamina C. Planta mai are clorofil, vitamine, etc.
Atenie! Planta n ntregime este toxic n afara frunzelor. Se afl mult solanin. Se
poate interveni cu crbune vegetal n cazurile de intoxicaie.
n tradiia popular: decoctul fructelor se bea i se fceau splturi pe cap i corp n
cazurile de eriteme, pelagr, etc. Cu decoctul prilor aeriene se splau erupiile i
eczemele noilor nscui. Boabele roii, plmdite n vin, erau utilizate intern contra
ascitei. Se mai folosea contra durerilor de msele i urechi. Fructele plantei se
ntrebuinau ca infuzie n tratamentul furunculozei.
Aciune farmaceutic: contra reumatismului, decongestiv, diuretic, febrifug,
laxativ. Se folosete doar extern pentru c intern ar putea produce intoxicaii.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: dureri diverse inclusiv cele reumatice,
furunculoze sau diferite afeciuni ale pielii, intern se va lua cu precauie n litiaze, gut,
reumatism.
Cantitatea maxim este de 250 ml infuzie mprit n cursul zilei luat cu nghiituri
mici.
Preparare:
-Din 2 lingurie de plant se va face un ceai. Se pun n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se aplic extern sub form de comprese sau
cataplasme.
PSTRNAC.
Pastinaca sativa.
Legum foarte nutritiv, odinioar considerat ca un aliment de baz. Pe de alt parte,
diuretic, antixidant, antireumatismal i emenagog (reglementeaz fluxul menstrual). Se
recomand folosirea frecvent n ciorbe.
Supa pe baz de pstrnac, ceap i praz este recomandat n virtutea proprietilor sale
diuretice. Persoanele supuse ngrrii vor putea s profite de efectele ei, dac doresc s
slbeasc.
PTLAGINA.
Plantago lanceolata(ngust), Plantago media(medie)
Plantago major (lat), Fam. Plantaginaceae.
Denumiri populare: btlagin, iarba bubei, iarb de cale, iarb gras, iarb mare, limba
boului, limba mnzului, limba oii, mama pdurii, minciun, patlanjel, patlagin.
n tradiia popular: frunza era folosit obinuit pentru rni, bube, umflturi. La rni se
punea i zeama din frunze proaspete strivite. La umflturi se fceau oblojeli cu frunzele
oprite. Brnca se trata cu abureli de ptlagin, dup ce se fcea mai nti cataplasme
din frunze. Se mai punea n cataplasme i bi calde la inflamaiile articulare de natur
reumatismal. Zeama de ptlagin se ddea copiilor contra limbricilor i oprirea udului.
n Maramure, la Mara, se splau cu fiertur cnd sttea sngele. Ceaiul din frunze se
lua contra tusei, tusei mgreti, rguelii, nduelii. n Vlaca se fierbea nbuit n vin
Page 477 of 1147
alb i se lua contra tusei. Decoctul din rdcini i frunze se lua contra tuberculozei. n
Teleorman, se culegeau frunzele, se fierbeau n lapte dulce, apoi se strecurau, laptele se
ddea bolnavului fr zahr, cte 3 ceti pe zi, iar restul se puneau calde pe piept,
fcndu-se tratament de 6 sptmni. La Nereju, ptlagina i feregu se pisau i se
punea n uic, care se lua contra durerilor de stomac. n Muscel, rdcina de ptlagin,
rdcina de osul iepurelui i ment se plmdeau n rachiu, din care se bea dimineaa pe
nemncate, contra boalei de rnz. La Iai se vindea pe pia contra bolilor de ficat i
splin.
Compoziie chimic: de la toate aceste specii se ntrebuineaz frunzele (Folium
Plantaginis) aucumbin sau aucubozid cu structur furanic, mucilagii formate n mare
parte din xiloz, acid poliuronic, pentozane, etc. Tanin, glicozizi, saponine, zaharuri,
ulei volatil, rezine, substane proteice, carotenoizi, filochinon, vitaminele: A, C, K,
substane antibiotice, substane minerale. n semine se gsesc mucilagii i un trizaharid
(planteoz).
Aciune farmaceutic: emolient, hemostatic, uor astringent. Proprietile emoliente se
datoresc mucilagiilor iar cele hemostatice vitaminei K. Este i un bun antibiotic. Este de
asemenea antipruginos, expectorant, antidiareic, cicatrizant datorit alantoidei,
depurativ. Este bactericid datorit aucubozidei.
Intr n compoziia ceaiului antibronitic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, adenoid, afeciuni vasculare,
afte, amigdalit cronic, arteroscleroz, astm, blefarite, bronit cronic, catar digestiv
i urinar, conjunctivit, constipaie, diaree, eczeme, faringite, furuncule, gastrit
hiperacid, hemoragii, hipercolesterolemie, hipertensiune arterial, infecii bucale,
inflamaii, nepturi de insecte, iritaii cutanate, laringite, leziuni eczematiforme,
leziuni sngernde, leziuni ulcerate, mncrimi de piele, mucturi de erpi, rni
purulente, reumatism, stomatite, traheite, tuse, ulcer stomacal, ulcere i ulceraii,
umflturi, zona zoster.
Preparare:
Intern-Infuzie din 1-2 lingurie de plant care se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3-4 cni pe zi.
-O linguri de frunze uscate i mrunite se vor mcina cu rnia de cafea dup care se
ia n gur cte o linguri, se ine 10 minute n gur dup care se nghite. Este foarte
eficient n hemoragii mai ales dar i n celelalte afeciuni de mai sus, inclusiv la
afeciunile gastrice cnd se indic s se ia de cte ori se simte un disconfort abdominal.
-Peste 50 g de frunze se va pune 500 ml ap clocotit. Se va lsa acoperit timp de 10
minute dup care se strecoar. Se mai poate aduga n cazul n care nu exist diabet
miere poliflor, ct cantitate de lichid exist. Se va lua cte o linguri la tuse sau alte
afeciuni din cele de mai sus.
-Peste 50 g de praf de plant se poate pune 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine
apoi nchis timp de 15 zile agitnd des recipientul, dup care se strecoar. Se va putea
lua la afeciunile de mai sus cte 10 picturi sau chiar o linguri n diluie cu ap.
Extern:
-In afar de cele care le-am menionat i care se pot folosi i extern se va pune praf de
plant uscat pe afeciuni sau se pot face diferite creme cu puin cear de albine i ulei
n care se va pune praf de plant.
Page 478 of 1147
PTRUNJELUL.
Petroselinum crispus Fam. Umbelliferae.
n tradiia popular: ptrunjelul fiert n lapte dulce se folosea la alinarea durerilor
cauzate de orice bub. n inutul Sucevei, se fierbea n lapte dulce, se amesteca cu
camfor pisat i albu de ou apoi se lega la gt n umflturi. n multe pri se folosea ca
diuretic. Se ddea ca s porneasc udul i n ascit. Se fierbea nbuit, ntr-o oal nou,
6-10 rdcini cu 2,5 oca de ap, pn scdea la jumtate de oca. Ptrunjelul tiat mrunt
se amesteca bine cu fin de in, se ntindea pe o bucat de pnz, apoi se punea pe
burt, iar zeama se bea. Alte babe ddeau de but ptrunjel fiert cu chimen i boabe de
ienupr. Decoctul se mai bea i la oprirea udului i de ctre cei cu pietre la rinichi. Se
mai lua primvara, timp mai ndelungat pentru curirea sngelui. Din rdcin i frunze
fierte n lapte dulce, cu fin de mei se fac cataplasme, care se ungeau cu grsime de pe
trupul unor copii cnd se nteau, apoi se punea la femei la sn, cnd se inflamau. La
hemoroizi i prolaps rectal ptrunjei pisai muiai n oet i nclzii la foc, se foloseau la
oblojeli.
A fost un leac contra bolilor venerice.
Compoziie chimic: apein, betacaroten, brom, clorofil, cumarin, diastaze, cupru,
fier, fosfor, flavonoide, iod, monoterpene, apiol, poliacetilen, principiu estrogen,
pinen, potasiu, sulf, sodiu, terpene, uleiuri eseniale, vitaminele: A, B1,B2, B3, B5, B6,
B9, E, vitamina C mai mult ca portocala sau lmia. Acid pantotenic, linolinic.
Aciune farmaceutic: stimulent general att nervos ct i muscular, regleaz glandele
endocrine, antianemic, antirahitic, antiscorbutic, aperitiv, antitoxic, depurativ, stomahic,
diuretic, regleaz menstrele, elimin ureea, elimin acidul uric, la fel clorurile n exces,
stimulent i regenerator al fibrelor musculare n special al celor ale musculaturii netede
( intestinale, urinare, biliare, uterine) anticanceros, vermifug, cicatrizant, repar pielea
efectiv.
Se poate utiliza n urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afeciuni oculare, afeciuni
digestive, afeciuni dermatologice, afeciunile prostatei, afeciuni vasculare, anemie,
anorexie, ascit, astenie, atonia vezicii biliare i digestiv, balonri, bolile vezicii
urinare (ajut n special n reinerea urinei), cancer n special cel intestinal sau digestiv,
dar i celelalte forme, celulite, cistite, colecistite, colesterol n exces, colici, colite de
putrefacie, contuzii, dermatoze, dismenoree, dispepsii, dureri de stomac, edeme cardiorenale (nltur apa n exces), febre intermitente, flatulen, gastrit hipoacid, gut,
hepatism, hipertensiune arterial, incontinen urinar cu lmie, infecii diverse, litiaz
biliar, litiaz renal, menstre dureroase, nervozitate, nevralgii, parazii intestinali, pete
ale pielii, pistrui, psoriazis, reumatism, tulburri de ciclu menstrual, tumori, ulcer
stomacal, vicii ale sngelui.
Preparare :
-Frunze mrunite proaspete se consum cte 1-3 lingurie o dat n afeciunile mai
grave.
-2 lingurie de plant (frunze) la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute i se
consum dup strecurare.
-2 lingurie de plant-rdcin, frunze) se taie mrunt. Se pun n 250 ml ap i se fierb
timp de 15 minute dup care se strecoar. Se consum zilnic trei astfel de ceaiuri.
Page 479 of 1147
-O jumtate de kg de rdcin se va fierbe ntr-un litru de ap pn va scdea apa la

jumtate. Se va strecura apoi se va consuma zilnic cte o porie dimineaa i una seara
n edeme sau n cazul ascitei. De asemenea se poate aplica pe afeciunile pielii.
-Se va mcina o linguri de semine de ptrunjel i se va pune n gur sub limb pentru
10 minute dup care se va nghiii. Este un tratament pentru afeciunile endocrine n
special sau pentru menstre dureroase.
-Se va tia mrunt frunz de ptrunjel i se pune ct s o acopere oet alimentar, se va
lsa apoi 3 zile. Se va aplica pe petele de pe piele de mai multe ori pe zi pn la
dispariie cu un tampon de vat.
-Suc proaspt se poate consuma n amestec cu suc de morcovi sau alte plante n
cantitate de 20ml de 3 ori pe zi. Ne diluat cu alte sucuri deoarece este prea puternic.
-n apa de splat se poate pune decoct de rdcin de ptrunjel. Pentru aceasta se va
fierbe un kg de rdcin n 5 litri de ap timp de o or, dup care se strecoar i se pune
n cad. Este o baie care se poate face zilnic pentru a se catifela i albi pielea.
Menionm c dac se consum zilnic de 3 ori cte 20 ml de suc de ptrunjel
mpreun cu alte sucuri ajut foarte mult la vindecarea cancerului.
-Splturi vaginale se pot face cu oricare din cele de mai sus cu cantitate dubl de
plant.
-Pe piele n cazul echimozelor sau petelor se poate aplica cataplasm cu rdcin de
ptrunjel fiart, transformat past i aplicat sub pansament peste noapte.
PTLGEUA ROIE
Lycopersicon esculentum Fam. Solanaceea.
Denumiri populare: porodici, roie, tomate.
n tradiia popular: tulpinile se puneau n bi contra reumatismului. n inutul
Beiuului, se fierbeau vrejii i frunze de nuc, apoi cele dou sucuri se amestecau i se
fceau bi generale sau locale.
Fructele se striveau pe fa i se lsau s se usuce n cazul acneei, apoi se spla pe fa
cu un ceai cldu din alte plante.
Compoziie chimic: ap 90%, glucide, protide, licopen, acizi organici: malic, pectic,
citric, fructoz, etc. Calciu, fosfor, magneziu, potasiu, sulf, zinc, cupru, fier, bor, iod,
vitaminele: A, B1, B2, B6,C, PP, E, K, acid folic, betacaroten.
Aciune farmaceutic: energetic, remineralizant, revitalizant, echilibrant celular,
aperitiv, rcoritor, antiscorbutic, antiinfecios, dezintoxicant, alcalinizant al sngelui
prea acid, diuretic, dizolvant uric, eliminator al ureii, favorizeaz exoneraia, prin pielea
i seminele ei, uureaz digestia substanelor feculente i a amidonului. Roiile nu
conin oxalai ci un coninut comparativ cu al cortizonului. Utile n lupta cu cancerul i
la afeciunile cardiace. Este antioxidant i previne oxidarea celulelor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni vasculare, arterioscleroz,
artritism, astenii, atonie gastric, azotemie, boli de ficat, comedoame, constipaie,
enterite, erupii cutanate, gut, hiperaciditate gastric, hipervscozitate sangvin,
inapeten, insuficien cardiac cu edeme, nepturi de insecte, intoxicaii cronice,
iritaii tegumentare, litiaz urinar i biliar, obezitate, palpitaii, pancreatite, periartrite,
pletor, reumatism, seboree, stri congestive, stri inflamatorii ale tractului digestiv.
Preparare:
-Roii consumate ca atare la fiecare mas ct mai multe.
Page 480 of 1147
-Mai eficient este consumul sucului de roii obinut cu ajutorul storctorului de fructe,
foarte proaspt i consumat nainte de a se oxida. Se poate consuma orice cantitate ,n
funcie de tolerana individual se poate consuma 1-2 litri pe zi n mai multe reprize.
Singura condiie este s se consume nainte de oxidare, adic imediat ce s-a preparat.
-n diverse afeciuni ale pielii se poate aplica simplu sau sub form de masc cu diferite
adausuri(caolin, ou, miere, smntn, etc.) n funcie de tipul de ten i de afeciunea care
trebuie tratat.
PTLGEAUA VNT.
Solanum melongena.Fam. Solanaceae
Denumiri populare: godin, ptlgea, tomate, vinete.
n tradiia popular: fructele se foloseau contra hemoroizilor. Se tiau de-a curmeziul,
ca nite rotile mici, se opreau, apoi cu apa n care se opreau, cldicic, se fceau
splturi, iar ptlgelele se legau local.
Compoziie chimic: ap 92%, protide, lipide, glucide, fosfor, magneziu, calciu,
potasiu, sulf, sodiu, clor, fier, mangan, cobalt, zinc, cupru, iod, vitaminele: provitamina
A, B1, B2, C, PP. Scopoletin i scoparon, tripsin, care ajut la calmare nervoas.
Aciune farmaceutic: puin nutritiv- doar 29 de calorii la 100 g, antianemic, laxativ,
diuretic, stimulent hepatic i al pancreasului, calmant, reduce tumorile, previne cancerul
n special la stomac datorit tripsinei. Normalizeaz tensiunea arterial.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardiace, anemie,
antireumatic, arsuri, artrit, cancer la stomac, constipaie, convulsii, dureri, epilepsie,
eretism cardiac, hemoroizi, hipercolesterolemie, lumbago, nervozitate (scopoletin i
scoparon), oligurie (insuficiena secreiei de urin), reumatism, scrofuloz.
Preparare:
-Se va tia vnta n feliue subiri dup care se va pune cca. 50g n 250 ml ap. Se va
fierbe apoi 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea pe
zi n cure de mai lung durat.
-Tinctur- Se va pune o vnt tiat feliue foarte subiri n alcool alimentar de 70. Se
va ine timp de 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori pe zi. Dup 15 zile se
strecoar. Se va lua nainte de mese cu 15 minute cte o linguri n diluie cu puin
ap n cure de mai lung durat la afeciunile de mai sus.
-Vin, un litru n care se va pune 50 g de vnt tiat mrunt. Se va ine timp de 8 zile,
dup care se va strecura i se va putea consuma cte 50 ml de trei ori pe zi n cure de
lung durat.
-La orice mas se poate consuma vnt sub diferite forme culinare n special cu ulei.
-Extern se poate aplica oricare din procedeele de mai sus. Pentru calmarea durerilor cel
mai bun este cataplasma cu vnt fierbinte sau tinctura.
PTRUNJELUL CMPULUI.
Pimpinella saxifraga Fam. Umbeliferae.
Page 481 of 1147
Denumiri populare: ggu, macdeadon, magdanos, maidanos, mirodea, mirodie,

mirodii, ptlgele, ptrunjei, petrinjel, petrunjel.
n tradiia popular: o parte din ntrebuinrile medicinale tradiionale au fost preluate
prin sate. Tulpinile florifere se fierbeau i decoctul se lua pentru oprirea udului. Contra
ascitei se fierbeau cu boabe de ienupr i se bea decoctul. Rdcina se folosea la
rgueal, boli de gt, de gur, ca expectorant. Contra vtmturii se fierbea planta i
se bea decoctul, iar cu resturile se fceau legturi. Fiart n lapte dulce sau plmdit n
rachiu, se ntrebuina contra bolilor venerice.
Compoziie chimic: rdcina plantei conine substana amar pimpinelin 0,5%,
izopimpinelin, saponin, ulei eteric (1,2-6%), format din esteri ai acidului
izovalerianic, un derivat de naftalin cu caracter lactonic, anetol, alcool aldehid, acid
metil-ester butiric al izo-eugenol-epoxidului; poliine, acid cafeic i clorogenic, saponin
1%, de natur triterpenic, umbeliferon, acizi organici, etc.
Aciunea farmaceutic: se utilizeaz n afeciuni buco-faringiene, stomahic, expectorant
i diuretic n calculoz renal, galactagog. n boli venerice bactericid, antiinflamator.
Se folosete le urmtoarele afeciuni: afeciuni buco-faringiene, amigdalit, anorexie,
arsuri stomacale, ascit, boli greu vindecabile, boli venerice, bronite, faringit, hernie,
lipsa laptelui la mamele care alpteaz, litiaz biliar, litiaz renal, rgueal, rni,
retenie urinar.
Preparare: - un vrf de cuit de praf de plant se va lua cu 15 minute nainte de mese. In
afeciunile renale n special, dar i la celelalte afeciuni.
-1-2 linguri de praf de plant, se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va acoperi pentru
10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni de ceai pe zi, din acesta
nainte de mesele principale. La ascit se amestec cu boabe de Ienupr.
-Extern se va face cu cantitate dubl de plant, gargar comprese, splturi.
PECETEA LUI SOLOMON.
Polygonatum odoratum FamLiliaceae.
Denumiri populare: cercelu, clopoele, coco, coada cocoului, coada racului, creasta
cocoului, iarb de durere, iarb de doruri.
n tradiia popular: rizomul se pisa i se plmdea cu smntn, cu care se ungea pe
fa contra petelor i eczemelor. Se mai fierbea n lapte, cu care se fceau oblojeli
pentru pete. Se mnca crud, contra durerilor de ale i vtmturilor. Fiert i amestecat
cu untur de porc, se punea pe furuncule, grbind spargerea lor. Se mai foloseau la bi
contra reumatismului. Sau se tia se punea n spirt, mpreun cu castane slbatice i cu
plmdeala lor fceau frecii, sau l fierbeau n vin alb, folositor n varice i reumatism.
Cu resturile care rmneau dup strecurare amestecate cu undelemn, se ungeau la
ncheieturile reumatice sau pe varice. n Banat se bea contra podagrei.
Compoziie chimic: rizomul conine glucozizi, taninuri, sruri minerale, etc.
Aciune farmaco-dinamic: rizomii au o puternic aciune astringent datorit
taninurilor, precipit proteinele ajutnd n cazurile de hemoragii, este de asemenea un
antidot al otrvurilor vegetale sau intoxicaii cu metale grele. Astringent,
antiinflamatorii, hemolitic, antiexematoase i antireumatic, fructele purgative i
vomitive. Extern principiile active din plant n special din rizomii plantei au proprieti
revulsive, provocnd congestia sangvin pe locul unde se aplic pe tegumente,
stimulnd circulaia sngelui.
Page 482 of 1147
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afte, contuzii, degerturi, echimoze,

eczeme, enurezis, furuncule, hernie, hipermenoree, intoxicaii n special cu metale
grele, panariiu, pete pe piele, pistrui, podagr, reumatism, tromboflebit, varice.
Toxicitate: consumul fructelor determin iritaii gastro-intestinale i hemoliz.
Preparare: tinctur din 20 g rizom mrunit, care se va pune n 200ml alcool alimentar
de 70. Se va ine timp de 15 zile, dup care se strecoar. Se pot folosi cte 15 picturi
de 3 ori pe zi diluat cu puin ap. Sau extern la frecii.
-10 g rizom se va pune mrunit ntr-un litru de vin. Se va ine timp de 8 zile dup care
se strecoar. Se poate consuma cte 50 ml o dat sau se aplic extern.
-Bi cu 200 g de rizom mrunit, pus n 3 litri de ap clocotit pentru 10 minute, dup
care se strecoar n cada de baie unde se va sta la temperatura corpului timp de 30
minute. Util n reumatism, varice, etc.
-Unguent din 20 g pulbere de rizom care se va amesteca cu 100g smntn proaspt.
Se va pune la pete, pistrui sau alte aplicaii externe de 2 ori pe zi.
-Rizom mrunit 20 g cu 50 ml ap i 100 g untur de porc. Se fierb pe baia de ap timp
de 2 ore apoi se strecoar. Se va folosi extern 1-2 pe zi n strat subire.
PEDICU.
Lycopodium clavatum.Fam.Lycopodiaceae.
Denumiri populare: barba ursului, brnca vntului, brdior, brnc, brul vntului,
bunceag, chedicu, cornel, crucea pmntului, iarba ursului, laba lupului, laba
ursului, muchi de pmnt, muchi de piatr, netoat, plmid, prul porcului,
pecelec, peceleca ursului, piciorul lupului, piedic, piedica ginii, piedica vntului,
praful strigoilor, talpa ursului.
n tradiia popular: plantele fierte se foloseau la colorarea lnii n verde. Cu sporii
plantei se pudrau copii mici contra oprelilor. Decoctul sporilor n vin se ddea n
calculoz renal i vezical, iar decoctul plantei ntregi ca diuretic i purgativ. n boli de
ficat i vezic biliar, tulpinile se fierbeau n ap cu rdcin de ghinur i anghinare
pn scdea la jumtate, dup care se strecura i se aduga tot atta miere. Ceaiul din
tulpini pisate mrunt se lua n boli de rinichi. Sporangele se fierbea n ap i decoctul l
luau cei care voiau s se lase de fumat. Se mai folosea pentru splatul pe cap pentru
creterea prului. Se mai folosea pentru reumatism i dureri de ale, splnd bolnavul cu
decoct i ncingndu-l cu tulpinile.
Compoziie chimic: clamatina, anatina, licopodina, clavatoxina, nicotina, etc.
Substane de natur flavonic, triterpenic, minerale. Sporii acizi grai, acizi esterificai,
fitosterine.
Aciune farmaco-dinamic: se folosete ca pulbere sicativ pentru pudrarea copiilor
contra transpiraiilor, combaterea cderii prului, stimularea creterii prului i pentru
conspergarea pilulelor. Ajut pe cei care doresc s se lase de fumat sau de alcoolism,
diuretic, purgativ, antitumoral, antireumatismal. n industria metalurgic se
folosete la prepararea formelor n care se toarn fonta.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: alcoolism, alopecie, artrit, boli ale organelor
genitale sau renale, bolile aparatului urinar, boli hepatice, cancer, ciroze hepatice,
constipaie, crampe musculare, hemoroizi, hipertensiune arterial, hiperhidroz, litiaze
renale i biliare, nicotizm, rni, reumatism, spasme abdominale.
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate consuma o can pe zi cu nghiituri
Page 483 of 1147
rare. Extern se va folosi cantitatea dubl de plant. n cazul litiazei se poate folosi
cantitatea dubl de plant, sau se vor bea 2 ceaiuri. Cu planta rmas se pot face
cataplasme la dureri n special reumatice sau de alt natur. Acest ceai se folosete i la
creterea prului fcndu-se splturi de 2 ori pe sptmn.
-Sporii se pot folosi la pudraje n cazul transpiraiilor excesive, sau la copii mici.
-Tinctur din 50 g plant mrunit care se va pune la 500 ml alcool alimentar de 70.
Se las timp de 15 zile dup care se strecoar. Se vor putea folosi cte o linguri de trei
ori pe zi diluat cu puin ap, nainte de mese.
PELIN.
Artemisia absinthium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarba fecioarelor, pelin alb, pelin brun, pelina, pelini, pilon,
polene.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene (Herba
Absinthii) tulpinile florifere conin ulei eteric 0,5% cu azulen, tuion esteri ai acesteia
cu acizii acetic, izovaleric i palmitic, tuiol, azulene, felandren, pinen, cadinen i o
fraciune de ulei volatil albastru care conine mici cantiti de azulene, alturi de un
complex de substane amare (absintina, artamarina, artamarinina, artamaridinina), un
flavonol (artemetina), sesquiterpene, substane tanante, rini, vitaminele B6, C, PP, etc.
n tradiia popular: este o plant aromatic i medicinal, cu ntrebuinri variate nc
din antichitate. Este ntrebuinat la prepararea vermuturilor i a altor buturi alcoolice.
A fost una dintre cele mai importante plante folosite n medicina popular. Ceaiul
din flori sau tulpinile florifere se folosea contra durerilor de stomac. Se fierbea cu
potroac i se lua cu puin zahr contra durerilor de stomac, pentru curire. A fost un
stimulent obinuit, sub form de ceai sau plmdit n rachiu sau vin luat pe nemncate.
Se mai lua contra frigurilor, fiert n ap ori plmdit n vin, rachiu se mai lua contra
paraliziei, bi contra reumatismului. Decoctul se folosea la boli femeieti. Vin cu pelin
verde, tiat mrunt i miez de pine fcute ca o mmligu moale, ntinse pe o pnz se
puneau la umflturi i crnituri, de cu seara pn dimineaa. Frunza oprit cu oet se
lega la cap contra durerilor. La albea se pisa pelin i se fcea blastur care se punea
noaptea la ochi. Se mai folosea zeama contra limbricilor. Se fceau splturi la pduchi.
Se punea n paturi contra puricilor.
Aciune farmacologic: datorit principiilor amare i a uleiului volatil, preparatele din
pelin prezint o aciune excitant, reflex a secreiei gastrice, avnd ca punct de plecare
receptorii gustativi din gur i ca efect favorizarea producerii sucului gastric, mrirea
poftei de mncare i normalizarea scaunului. Elimin acidul uric n exces din organism
prin urin. Sunt indicate n anorexiile convalescenilor, ca stomahic amar i n dispepsii.
n doze mari sunt emenagoge datorit coninutului n tuion, putnd provoca avortul.
Sunt coleretice. La administrare ndelungat au aciune vermifug. Sunt antibiotice fa
de Esccherichia coli, Staphilococcus aureus i Candida albicans.
Intr n compoziia ceaiurilor tonic aperitiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amenoree psihic, anemie, anorexie, ascit, boli
ale aparatului digestiv, constipaii, dismenoree, dispepsii gastrice i biliare, edeme
renale, gastrite hipoacide, gut, hemoroizi, hepatite acute, hidropizie, hipertensiune
arterial, hipomenoree, luxaii, oxiuraz, parazitoze digestive, plgi purulente, rni,
tulburrile sistemului nervos, ulceraii, umflturi, vaginit atrofic, viermi intestinali,
vom.
Page 484 of 1147
Preparare: Intern: infuzie- o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap

clocotit. Se va acoperi pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se va bea naintea
meselor principale n trei reprize.
-Antihelmintic- 1-2 lingurie de pulbere de plant, amestecat cu miere, luat dimineaa
pe stomacul gol, concomitent cu clisma i bile de ezut, cu infuzie de pelin.
-100 g pelin mrunit se pune cu puin alcool, doar ct s-l umecteze. Se va lsa pentru
24 ore dup care se va pune n 500 ml ulei de floarea soarelui. Se las timp de 3
sptmni la soare, dup care se strecoar. Se va putea folosi la pansamente sau
badijonaje pe tegumente.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi 10
minute acoperit. Se strecoar i se poate folosi.
-n oxiuraz, se fac bi de ezut sau clisme, cu o compoziie din 2 lingurie de pelin i 2
lingurie de mueel, care se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se vor lsa timp de 10
minute acoperite. Se strecoar i se pot folosi.
-Tinctur- din 50 g plant mrunit, care se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70.
Se ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se va lua diluat 10-20 picturi de 2-4
ori pe zi. Sau 20-30 picturi de 2-3 ori pe zi diluat cu puin ap.
Atenie! Nu se administreaz la mamele care alpteaz, deoarece laptele capt un gust
amar. De asemenea nu se ia n sarcin, n afeciunile nervoase cu predominana
fenomenelor de excitaie i n afeciunile intestinale acute. Nu se fac cure ndelungate
(mai mult de 2 sptmni) deoarece pot apare tulburri digestive i nervoase.
PEPENELE GALBEN.
Cucumis melo Fam. Cucurbitacee.
Denumiri populare: boar, bostan galben, cantaloi, cantalup, caune, glboni, harbuz,
himinic, ieur, peapene, pepine, pepen, pepen galben, pepene dulce, pepene rios,
pepeni cantalup, pepeni neccioi, pepeni galbeni, pepini scoroi, popone, vlegi,
zmos.
n tradiia popular: seminele uscate i pisate se foloseau contra vrsturilor. Coaja
pisat se punea la tmple i la ochi contra albeei. Ceaiul din semine se lua contra
hemoroizilor, iar rdcina plmdit n ap, contra frigurilor.
Compoziie chimic: ap 89-91,5%, protide, glucide 6%, fitohormoni, enzime, zaharuri
sub diferite forme, sruri minerale de calciu, fier, fosfor, magneziu, natriu, potasiu,
celuloz. Uleiul eteric conine: alcooli i aldehide. Vitaminele: A, B1,B2,B3, B5, B6,
B9, C, E, PP, acid folic.30 calorii la 100 g.
Aciune farmacologic: este unul din laxativele foarte eficiente. Este aromatic, regleaz
apetitul, este rcoritor hidratant i are efecte vitalizante. Extern ajut la refacerea
esuturilor, hidratant, cicatrizare i are aciuni cosmetice remarcabile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alergie, anorexie, ateroscleroz, boli de inim,
boli de piele, boli renale, boli ale sngelui, colagenoze, constipaie, gonoree, gut,
obezitate, inflamaiile splinei, litiaze renale i biliare, pletor, prostat, reumatism,
tuberculoz, tulburri de apetit.
Preparare: se va consuma crud sau se face nectar prin zdrobirea pulpei. Se ia sub form
de cur care se va ine mai multe zile 10-20 de zile, n care se va consuma doar pepene
la o mas. Se va consuma nainte de mese. In lipsa poftei de mncare se va consuma o
felie sau dou, cu 15 minute nainte de mese. n prezena unui apetit mai mare este
Page 485 of 1147
suficient s se consume 1-2 Kg de pepene nainte de mese. Se poate folosi foarte bine i
la curele de slbire consumnd 1-2 Kg zilnic, pn se obine efectul scontat.
Extern: aplicarea pulpei pe ten face s treac ridurile. Se folosete mult n cosmetic cu
diferite combinaii. Este hidratant.
Atenie cel prea dulce este interzis diabeticilor.
PEPENELE ROU.
Citrullus lanatus Fam. Curcubitaceae.
n tradiia popular: smna uscat i pisat se folosea contra vrsturilor. Pepenele se
cocea la cuptor, zeama se scurgea i se bea, iar cu miezul cald se fceau oblojeli
bolnavilor de inflamaie a splinei.
Cnd cineva nu putea urina, babele l sftuiau s mnnce ct mai muli pepeni roii, iar
dac nu era timpul pepenilor, s bea mai mult undelemn. Contra sculamentului, se lua
pepene verde, se cocea la cuptor cu undelemn i se ddea bolnavului dimineaa. Coaja
uscat i mcinat, amestecat cu tre se ddea vacilor dup ftare, n cazul cnd nu
expulzau placenta- era foarte eficient.
Aciune farmacologic: la fel ca pepenele galben
Compoziie chimic: aceiai ca pepenele galben.
Se poate folosi tot la aceleai afeciuni i prepararea este identic.
O diferen- acesta poate fi consumat i de diabetici.
PERIOR.
Pirola secunda, Pirola rotundifolia
Fam. Pirolaceae.
Denumiri populare: brbnoc, brbnoi, cununi, lim, luminoas, merior, perioare.
n tradiia popular: se fierbea i decoctul se bea contra dizenteriei i hidropiziei.
Compoziie chimic: frunzele- arbutozid, metilarbutozid, tanoizi, zaharuri, substane
pectice, mucilagii, rezine, substane minerale, celuloz.
Aciune farmaco-dinamic: frunzele sunt utile ca diuretice, astringente, antidiareice,
dezinfectante, antihemoragice datorit tanoizilor i pentru lizarea calculilor renali.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, contuzii, diaree, hemoragii
interne, hidropizie, litiaze urinare, rni diverse.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit, se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi. Este bine
s fie consumate nainte de mesele principale. n cazul litiazei, se combin i cu bi
calde care dilat canalele urinare i face mai uoar expulzarea calculului.
-Frunze proaspete se aplic pe rni.
-Tot extern se aplic suc proaspt obinut din planta proaspt, pe diferite leziuni cu
scop vulnerar.
- n cazul folosirii externe se face un decoct din 2 lingurie de plant mrunit la 250
ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute dup care se strecoar. Se poate folosi la
comprese, bi sau cataplasme cu resturile de plante fierte.
PICIORUL COCOULUI.
Ranunculua acer Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: boglori, curpen de pdure, floare broteasc, jap, leutean brotesc,
ochiul boului, ochiul broatei, rrunchi, talpa cocoului, trtor.
Page 486 of 1147
n tradiia popular: se folosea cu alte specii nrudite contra frigurilor. Se pisau frunzele
sau florile i se legau la ncheietura minilor, de seara pn dimineaa ori mai mult, pn
cnd aprea o bic, despre care se spunea c trage rul afar.
Compoziie chimic: anemonin, tanin, flavonozide, rin, sruri minerale.
Aciune farmacologic: anemonina are o aciune puternic vezicant, ulcerant sau doar
iritant, depinde de sensibilitatea personal. Este antispastic i ajut la calmarea
durerilor. Se folosete doar extern.
Atenie ! Este o plant toxic ct timp este verde, putnd provoca intoxicaii,
manifestate prin dureri, rs nestpnit. Se va folosi lapte mult pentru a diminua efectele.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: diverse dureri, eczeme, gut, lumbago,
nevralgii, prurit, reumatism, urticarie, zona zoster.
Preparare: prile aeriene ale plantei se mrunesc bine, se amestec cu sare apoi se
aplic pe prile dureroase. Se va ine n funcie de sensibilitatea fiecruia, dar s nu
produc rni.
-Infuzie-din 2 lingurie de plant mrunite care se pun n 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se folosesc dup strecurare extern n
diferite splturi. Sunt foarte utile n calmarea durerilor sau diferite dermatoze.
Atenie! Nu se folosete intern.
PIERSICA.
Prunus persica.
Compoziie chimic:acid acetic, caprilic, aldehide, acid valeric, calciu, cupru, cadenin,
iod, kaliu, magneziu, mangan, natriu, zinc, celuloz. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6,
B9, C, E, alte sruri minerale.
Aciuni farmaceutice: energic, stomahic, diuretic, laxativ uor, foarte digest. Florile
piersicului: sedative, antispasmodice, laxative. Frunzele sunt vermifuge iar cataplasmele
cu frunze de piersic se folosesc contra cancerelor de piele.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, anemie, arterite, astenie, avitaminoz, boli
neurologice, boli de piele, boli de ochi, boli digestive i intestinale, cancer (preventiv)
colibaciloz, colesterol n exces, constipaie, cur arterele i capilarele, de asemenea
ficatul de toxine, dispepsii, edeme, enterite, flebite, gut, hepatice, hemoroizi,
impoten, mbtrnire prematur, infecii ale tractului digestiv i urinar, imunitate
sczut, litiaze urinare, parazii intestinali, ulcere stomacale.
Preparare:
-Fruct consumat crud sau sub form de sucuri.
-Pentru ngrijirea tenului, piersicile strivite se folosesc ca masc de ten.
-Florile piersicului infuzie pentru mti pe ten.
-Frunze crude se aplic pe cancerul pielii sau se face o infuzie i se aplic calde.
PIN.
Pinus silvestris Fam. Pinaceae
Denumiri populare: brad, brad de munte, chifr, chin, jalc, jneapn, jep, molete,
molid, pin de munte, pinel, schin. sihl..
n tradiia popular: din rin se preparau alifii pentru rni i bube. Amestecat cu
untur de porc, se folosea la umflturi. Se ntindea pe frunz de varz i se pune la
junghiuri rele. Fiertura din vlstari de pin se folosea n catarul cilor respiratorii i n
reumatism. n rahitism i scrofuloz se puneau cataplasme cu fiertur din vlstari. Bile
Page 487 of 1147
de cetin se ntrebuinau n reumatism, scrofuloz i insomnie. Catrana amestecat cu

sulf i untur rnced se folosea contra scabiei.
Compoziie chimic: se utilizeaz mugurii foliali (Gemae pini, Coni Pinii sau Strobuli
Pini)terebentin, ulei eteric, rin, derivai fenolici. Prin distilare uscat a lemnului i
rdcinilor se obin aa-numitele gudroane vegetale. n general aceste gudroane conin
acizi organici, hidrocarburi, fenoli i esterii lor ca gaiacolul, creozolul, etc.
Aciune farmaceutic: gudroanele sunt ntrebuinate n fitoterapie extern n tratamentul
dermatozelor ( psoriazis, eczeme). Uleiul de pin obinut prin distilarea cu vapori de ap
din frunze i ramuri tinere cunoscut sub denumirea de; Oleum Pini silvestris este
alctuit din alfa i beta pinen, caren, cuminaldehid i alte terpene. ntrete imunitatea
organismului, ajut la afeciunile cardiace, antimicrobian, antiviral, antiinflamator. Se
folosete n inhalaii i friciuni antireumatice i la prepararea esenelor de brad.
Diuretic i modificator al secreiilor bronhice, antiseptic, antiinflamator. Extern
cicatrizant.
Decoctul este un antiinflamator, revitalizant inclusiv al inimii i sistemului nervos,
antibiotic, antivirotic, expectorant, vitaminizant, cur vasele de snge, ntrete
imunitatea, reface paremchimul pulmonar, ajut la afeciunile renale sau ale aparatului
urinar pe care nu numai c le vindec dar le reface integritatea. Elimin excesul de
colesterol. Stimuleaz muchiul inimii.
Extern este un cicatrizant de excepie, antiseptic, antibiotic, antiinflamator.
Intr n compoziia ceaiului antibronitic nr 2.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardio-vasculare, afeciunile cilor
respiratorii, anghine, arterioscleroz, astm, boli renale, branhidroz (transpiraie cu
miros neplcut), bronite, catarul cilor respiratorii, cistite, congestii genitale n special
feminine, congestii pulmonare, dureri diverse, eczeme supurante, furuncule, gastralgii,
grip, gut (extern), guturai, hiperhidroz, impoten sexual, imunitate sczut,
inflamaiile cilor respiratorii nsoite de tuse i bronite, inflamaiile aparatului urinar,
iritaiile snului sau mucoaselor, leucoree, litiaze, nevroze, pielite, pneumonie,
psoriazis, rceal, rni care se nchid greu, rie, reumatism, tuberculoz, tuse, scleroz
n plci, stres, uretrite, vaginite.
Preparare:- peste 2 linguri de frunze proaspt zdrobite se toarn 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, se strecoar i se pot consuma 3 astfel de ceaiuri pe zi
cldue.
-2 linguri de muguri zdrobii, se vor pune n 250 ml ap rece. Se las s clocoteasc
apoi se acopere timp de 10 minute. Se strecoar i se poate folosi intern. Se pot
-Tinctur- o mn de muguri se trec prin maina de carne, apoi se pun ntr-un borcan i
se pune peste ei o cantitate de alcool de 70 alimentar, de 2 ori ct nlimea lor. Se las
timp de 15 zile bine astupat, agitnd des, i inut la temperatura camerei. Dup aceast
perioad se strecoar. Se poate folosi cte 10 picturi o dat diluat cu puin ap.
-Unguent- din tinctura de mai sus se amestec o parte de tinctur cu 2 pri de unt sau
grsime (untur, lanolin, vazelin) pe baia de ap pn se evapor tot alcoolul. Se
poate folosi extern. Se va unge local n strat subire i se panseaz dac este cazul.
-Sirop- o mn bun de muguri sau frunze se mrunesc i se pun n 500 ml ap. Se
fierb pn va scdea apa la jumtate. Se va strecura i apoi se va pune la fiecare 100 ml
de lichid 60 g de zahr. Se fierbe pn devine de consistena unui sirop i apoi se pune
Page 488 of 1147
n sticlue de capacitate mai mic. Se va lua cte o linguri n diluie cu ap. Foarte util
pentru tuse, caz n care se ia la nevoie.
-Rina se poate folosi ca o gum de mestecat n afeciunile de mai sus. Sau se fac
supozitoare, ovule sau chiar diferite creme.
-Decoct dintr-o mn de ramuri se pune pe foc apoi se aspir aburii. Foarte util n
-O mn de frunze se pun la fiert pentru 5 minute, se strecoar i se fac diferite bi sau
splturi inclusiv vaginale.
- Dou mni bune de frunze sau muguri, se vor fierbe timp de o or n 5 litri de ap,
apoi se strecoar n cad, unde se va sta timp de 30 de minute la temperatura corpului.
Este o baie care ajut la toate afeciunile externe, dar i o baie reconfortant pentru
sistemul nervos mai ales n caz de stres.
PIPERUL.
Piper nigrum Fam. Piperaceae.
n tradiia popular: piperul se fierbea cu vin i se lua contra rceli. Pentru colici se
nghieau 9 boabe de piper, ntregi. La junghiuri, se lua o hrtie albastr, se nepa cu
acul, se stropea cu rachiu, ori cu zeam de lmie, se presra cu piper pisat, apoi se
punea la locul unde-l sgeta pe bolnav. La sifilis se prindea o rm, se pisa bine, se
amesteca cu piper mrunt i cu miere i se ungea nasul bolnavului. Cei care aveau
hernie, crcei i dureri de stomac luau un pahar de uic i amestecnd-o n dou cu
piper, se bea dintr-o sorbitur. Fina de boabe rnite, presrat pe o batist i udat cu
spirt, se aplica la junghiuri i contra durerilor de piept.
Compoziie chimic: fructul o bac roie, conine ulei eteric cu gust iute caracteristic.
Din fructele culese nainte de coacere, se obinea piperul negru, din cele coapte i
decorticate, se obinea piperul alb.
Aciune farmacologic: digestie lene, regleaz activitatea sngelui n circulaia lui
defectuoas, diverse dureri, rezolv indigestiile, este un antibiotic, antimicrobian,
anticataral, antiinflamator, ajut la expectoraie calmnd tusa.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni catarale, bronite, circulaie
defectuoas a sngelui, digestie lent, constipaie, dureri inclusiv reumatice.
Preparare: se consum mcinat cte puin pentru a se regla activitatea sngelui mai ales
n sezonul rece, de asemenea este util n afeciunile de mai sus.
-Extern se va amesteca cu puin alcool i se maseaz zonele dureroase pentru calmarea
lor sau pentru restabilirea circulaiei sngelui.
PIPERUL BLII.
Polygonum hidropiper Fam.Polygonaceae.
Denumiri populare: ardeiul dracului, ardeiul porcului, buruiana jermilor, buruiana
viermilor, cnep de ap, dintele dracului, iarba purecilor, iarb iute, iarb roie, piparc
slbatec, piper de ap, piper de balt, piperul broatei, troscot piperat, troscot rou.
n tradiia popular: se folosea n unele pri la vopsitul n galben.
Planta se pisa i se punea pe rnile deschise, ca s nu fac viermi. Se storcea sucul n
ran. Se folosea la rni infectate. Cel mai mult se folosea n medicina veterinar.
Compoziie chimic: acizi, tanin, rutin, quercetrin, acizii formic, malic, valeranic,
vitamina k, esteri flavonici ai bisulfatului de potasiu, rutozid, hiperozid, cvercitrozid,
remnazinsicarin, metropersicarin, etc. Rdcinile conin oxilometilantrachinone,
glicozizi, substane amare.
Page 489 of 1147
Aciune farmaceutic: diuretic, antiscorbutic, hemostatic n afeciunile hemoroidale,

intestinale, uterine, vezicale, etc. Hipotensiv datorit flavonelor. Tadeona i tadeonalul
este toxic. n uz extern ere utilizat ca vezicant i ca loiune mpotriva edemizrii
picioarelor i pentru splarea plgilor ulcerate.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: edeme, fibrom uterin, hemoptizii, hemoragii
gastrice i intestinale, menometroragia tinerelor fete, metroragii, rni sngernde.
Preparare: din 2 lingurie de plant mcinat se va face un ceai pentru consumul intern.
Se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se
strecoar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi.
-Tinctur obinut din 50 g de plant mrunit care se pune la 250 ml alcool alimentar
de 70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se vor lua cte 30-40
picturi diluate cu puin ap de trei ori pe zi nainte de mese cu 15 minute. Se folosete
n special pentru metroragii sau alte afeciuni interne.
-4 linguri de plant mrunit se vor pune la un litru de ap. Se va fierbe timp de 5
minute, dup care se strecoar. Se poate folosi extern la fibrom uterin n splturi
vaginale sau alte afeciuni externe.
PIR.
Agropyron repens Fam. Gramineae.
Denumiri populare: albei, chir, grul mii, iarba cnelui, pir gros, pir mic, rglie, tiru.
n tradiia popular: ceaiul de pir se bea contra indigestiei. Decoctul rizomilor se lua ca
diuretic. La constipaie, se usca rdcina de pir, iar cnd aveau trebuin de lele le tiau
n buci i le fierbeau n ap, din care luau peste zi, pn le trecea. n acest timp nu era
voie s consume buturi spirtoase. n unele pri rizomii se fierbeau i decoctul se bea
n loc de ap, n timpul frigurilor ca s taie setea, deoarece se spunea c dac bolnavul
bea ap curat, se preface sngele n ap i d n ascit.
Decoctul sau rizomul se lua plmdit n uic n cazul ascitei. Contra hipertensiunii se
lua cu frunze de vsc i pducel, pentru prepararea unui ceai care se lua de 3 ori pe zi,
cte o lingur nainte de mas.
Compoziie chimic: oficinale sunt rizoamele cu resturile de rdcini (Rhizoma
Graminis) ulei volatil cu agropiren, mucilagii, rizomul conine un fructozan: triticina,
manita, fructoz, saponine, mucilagii, inozit, glucovanilina, ulei volatil care conine
agropiren care prin oxidarea gruprii CH2- formeaz o ceton cu activitate
antibiotic, sruri de potasiu, acid salicilic, acidul salicicic, bioxidul de siliciu, sruri de
potasiu i fier, vitaminele A,B, polifructozane (inulin, tricin), substane minerale cu:
siliciu, aluminiu, fier, sodiu, calciu, etc.
Aciune farmacologic: decoctul are aciune diaforetic, depurativ, diuretic i
antiinflamatorie a aparatului genito-urinar. Are de asemenea o important aciune
hipotensiv, dar de scurt durat mai ales asupra tensiunii maxime, mai puin asupra
minimei. Se mrete circulaia prin artera renal i se sporete diureza. Tonic i
remineralizant al sistemului osos, anti-microbian, mrete secreia bilei. Uor laxativ,
antiinflamator, diaforetic, hipotensiv, antidiabetic. Elimin uraii i clorurile
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciuni respiratorii, anurie,
ascit, boli de vezic, bronite, celulit, cistite, colici renale, dermatoze, diabet zaharat,
disfuncia glandelor sudoripare, dispepsie biliar, eczeme cronice, edeme, gripe, gut,
hepatit, hidroptizie, hipertensiune arterial, induraia ficatului i splinei, intoxicaii,
Page 490 of 1147
litiaz urinar, rceal, mncrimile pielii, pielo- cistit, psoriazis, rceli, reumatism,
rinit, transpiraii abundente, tulburri de menopauz, uretrite venerice.
Preparare:
-O lingur rizom la 200 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se
strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri cldue pe zi.
-Tinctur: 50 g de plant mrunit se vor pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va
ine timp de 15 zile dup care se strecoar. Se va lua maximum 25 g pe zi mprit n
mai multe reprize.
-Sirop. Se vor fierbe 20g de rdcini la 250 ml ap timp de 10 minute, dup care se
strecoar. Se pune din nou pe foc i se adaug 100 g de zahr. Se va fierbe
transformndu-se n sirop prin fierberea nc 10 minute. Se va pune n sticlue mici. Se
va lua o lingur la 3 ore.
PIR GROS.
Cynodon dactylon Fam. Gramineae.
Denumiri populare: iarba cnelui
n tradiia popular: are aceleai ntrebuinri ca pirul fiind folosit identic peste tot n
ar ca i pirul.
Compoziie chimic: tanin, flavonozide, steroli, zaharuri, alcooli, saponine, acizi grai,
sruri minerale, vitamine, etc.
Aciune farmacologic: aceleai ca la pir.
Se folosete la aceleai afeciuni i are acelai mod de preparare.
PLMNRIC SAU MIEREA URSULUI.
Pulmonaria officinalis Fam. Boranginaceae.
Denumiri populare: albstrele, boranze, crucior, cuscrior, iarba pmntului, malcavi,
mierea ursului, sngiorgel, sudoare, sudoarea calului, sudorele, tutun de pdure, a oii.
n tradiia popular: rdcina s-a folosit pentru colorat n negru.
Ceaiul din frunze se folosea contra tusei i a altor afeciuni pulmonare, iar ceaiul din
rdcini, n boli de stomac i ficat.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele bazale fr peiol ct i celetulpinale
(Folium Pulmonaria) tanin, saponine, sruri de potasiu, magneziu, acid salicilic,
alantoin, mucilagii, vitamina C, caroten, derivai polifenolici, pentoze, acizii: stearic,
palmitic, miristic. Fitosterine, sruri minerale bogate n magneziu, rezine.
Aciune farmacologic: antiseptic bronhic, crete diureza, antiinflamator, antimicrobian,
astringent, diuretic, tonic, remineralizant al sistemului osos, emolient, expectorant,
analgetic, antidiareic, mrete secreia biliar, stimuleaz transpiraia din corp,
aromatizant, cicatrizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciuni pulmonare, bronite,
cistite, crpturile snilor, degerturi, diaree, gastrite hiperacide, inflamaiile gtului,
laringite, mtrea, pecingine, rgueal, rni, reumatism, traheite, traheobronite,
tuberculoz, tuse, ulcer gastric i duodenal.
Preparare: - o lingur de frunze mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va
acoperi apoi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi,
dup mesele principale. La tratamentele externe se va dubla cantitatea de plant.
PLOP ALB.
Populus alba Fam. Salicaceae.
Page 491 of 1147
n tradiia popular: ere foarte preuit pentru lemnul su moale din care se fceau multe
obiecte casnice i pentru valoarea sa medicinal. Coaja de plop se fierbea i se aplicau
comprese la buboaie. Ceaiul din coaj se lua pentru oprirea menstruaiei abundente. n
unele pri se fierbeau mugurii cu untur i se fcea o alifie pentru hemoroizi.
Coaja ori frunzele se fierbeau, n multe pri, pentru
splat pe cap. n alte
pri din coaj, amestecat cu cenu de nuci i alune i cu untur de urs, se fcea o
alifie cu care se ungeau pe cap, dup ce se splau.
Compoziie chimic: conine aceleai principii cu plopul negru pe care-l substituie.
PLOPUL NEGRU.
Populus nigra Fam. Salicaceae.
Denumiri populare: pliop negru, plopota, pluta.
n tradiia popular: mugurii se adunau primvara, nainte de a ncolii i se afumau cu
ei prin cas, punndu-se pe crbuni aprini, cu tmie, pentru miros i ca dezinfectant al
odilor unde au zcut bolnavii. Cu muguri de plop fieri n untur i cear de albine, se
fcea o alifie din care se ungea de 2 ori pe zi, la hemoroizi i bube dulci. Ramurile
tinere, arse i fcute crbuni, apoi pulverizate i trecute prin sit deas, se luau pentru
uurarea naterii. Praful de crbune se punea i pe rni nvechite, cu miros urt.
Decoctul mugurilor amestecat cu untur de porc se folosea la arsuri, inflamaii,
hemoroizi. Muguri pui n uic, se ineau 2-3 sptmni apoi se bea uica cu linguria la
toate bolile grele.
Compoziie chimic: oficinali sunt mugurii (Gemmae Populi) mugurii de plop conin
glicozizi fenolici, salicina i populina, 0,5% ulei volatil format din betulenol, dhumulen, alfa-cariofilen, glucozizi, salicina (salicozida), populina, compui de natur
flavonic: heterozide- crizol i tectocrizol, cca 1,5% taninuri, rezine (rini), ulei gras,
acid malic i galic, saponine, manitol, cear, flavonele (le dau culoarea galben), etc.
Aciune farmaceutic: astringent, antiseptic datorit heterozidelor fenolice, uor
antiinflamatoare i slab analgezic. Proprieti balsamice, calmant al cilor urinare,
expectorant, diuretic imprimat de flavone, antiinflamator renal, cicatrizant. Mugurii au
fost ntrebuinai la prepararea unui unguent antihemoroidal (unguentum populi).
Empiric se mai utilizeaz n reumatism sub form de infuzie sau decoct. Extern n
inflamaii, leziuni ale pielii, degerturi sau n loiuni capilare. Crbunele de lemn de
plop poate fi utilizat ca absorbant i ca cicatrizant n ulceraiile pielii sau n rni
cangrenate. Scoara are proprieti tonice, astringente, antiscorbutice i febrifuge.
Crbunele vegetal obinut din lemnul su pentru absorbia gazelor i substanelor toxice
produse de flora microbian din intestinul gros.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, actinomicoze, afeciuni renale, afeciuni
tumorale, alopecie, arsuri, artrit, astm bronhic, balonri, boli reumatice, bronite acute
i cronice, cancer, candidoze, colite de fermentaie i de putrefacie, degerturi,
dermatomicoze, diaree, dureri de gt, fisuri diverse, foliculite, grip, guturai, gut,
hemoroizi, infecii cutanate, inflamaiile cilor urinare, intoxicaii, leucoree, litiaze
urinare, nevralgii, piodermite, rni greu vindecabile, rni provenite din arsuri,
reumatism, spondiloz, tuberculoz, tuse, ulceraii inclusiv cele atone sau vechi.
Preparare: Intern- o linguri de muguri zdrobii se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
-Tinctur din 50 g muguri zdrobii, care se vor pune n 250 ml alcool alimentar, de 70.
Se vor ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar dup 15 zile. Se vor lua cte 30 de
Page 492 of 1147
picturi de tinctur care se pun pe un miez de pine, se mestec bine n gur i se nghit.
Nu se va dilua cu ap pentru c se vor lipi de marginea paharului i nu se va putea
verifica ce cantitate se ia. Se ia de 3 ori pe zi n acest fel n afeciunile de mai sus.
-Se mai poate amesteca i cu alte plante potenndu-i efectele.
Extern: sub form de bi pentru vindecarea rnilor provenite din arsuri sau bi de ezut
n hemoroizi i alte afeciuni. Infuzie din 2 lingurie de plant pus n 250 ml ap
clocotit.
-Alifie- 20 g de muguri zdrobii se amestec cu 5 ml de alcool de 90. Se vor lsa pentru
24 ore acoperii, dup care se va aduga 100 g de untur de porc proaspt nesrat. Se
vor fierbe pe baia de ap timp de 2-3 ore, n funcie de ct de tare fierb i apoi se
strecoar cald i se pune n cutiue de capacitate mai mic. Se poate folosi extern fiind
foarte eficient.
-Unguent din 100 g de muguri zdrobii care se vor pune la fiert, cu 300 ml de ap. Se
vor fierbe timp de 3 ore, dup care se vor strecura. Se mai adaug apoi 150 ml de ulei
vegetal i 50 g de cear de albine. Se pun pe baia de ap i se fierb pn se topete
ceara. Se ia i se va amesteca pn la rcirea deplin. Se pun apoi n cutiue mici. Se
folosete extern.
-Crbune de plop se va mcina cu rnia de cafea i se va lua intern, cte o linguri n
balonri sau alte dereglri ale aparatului digestiv. Se poate folosi i la splturi vaginale
mai ales n leucoree. n cancerul uterin se folosete crbune pus n scule de tifon care
se introduc n vagin.
-Ulei 150 ml n care se vor pune 50 g de muguri zdrobii. Se va ine la cldur pentru 4
sptmni, dup care se strecoar. Se poate folosi intern cte o linguri sau extern la
pansamente.
POCHIVNIC.
Asarum europaeum Fam. Aristolochiaceae.
Denumiri populare: buba inimii, buruiana frigurilor, buruian de atac, chipru, chiperul
lupului, dafin mic, ficea, lingura popii, nejitnic, psulic, piperul lupului, pohionic,
trierei, tulipin, urechea hrului, urechea omului.
n tradiia popular: rizomul i rdcina se fierbeau, iar decoctul lor se lua contra tusei
i a secrii puterilor trupeti. Se mai bea i contra durerilor de stomac.
Se plmdea rdcina n bor sau rachiu de drojdie i se bea dimineaa pe nemncate, ca
purgativ sau vomitiv.
n Moldova, decoctul se lua pentru curenie de ctre cei care aveau viermi n pntece,
de ndueal, sau se fceau cu el splturi contra durerilor de cap.
Se mai lua decoct din rizom, contra tuberculozei. Se mai plmdea n rachiu i se da
dimineaa la amiaz i seara.
Se pisa rizomul plantei, se fierbea i decoctul se ddea bolnavului care vomita tot rul
care-l avea nuntru.
Cu rdcinile recoltate toamna se fceau bi copiilor scrofuloi. Se mai fierbea ntreaga
plant n lapte, din care se lua nainte de mese n pelagr.
Se mai culegea mpreun cu alte plante ca: ieder, iarb mare, nuc, folosite pentru
splatul pe cap.
Compoziie chimic: se folosete iarba i rdcinile. Are 1% ulei volatil, un alcaloid
asarina n proporie de 1,7%, un glicozid scindabil sub influena emulsinei, acid
Page 493 of 1147
ascorbic i vitamina B1. Uleiul volatil cu areasaron, aldehid asadilic, metileugenol,

acetat de bornil, sesquiterpene, diasaron, etc.
Rizomul conine n plus un tanin catehic, zaharuri reductoare, rezine, fitoncide cu
aciune antibiotic fa de: B. cereus, B. subtilis, Staphylococus aureus, Streptococcus
faecalis i haemolyticus, E. coli, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: are aciune expectorant sau emetic indiferent de doz.
Proprietile sale emetice se datoreaz prezenei uleiului volatil care irit terminaiile
emetico-senzitive ale mucoasei gastrice i indirect centrul vomei datorit prezenei
asaronei n uleiul volatil. Cu doze mici se obine un expectorant activ i prelungit n
bronitele uscate, acute sau cronice, senile i n laringo-traheite. Util n afeciunile
colonului sau intestinale cu diferii germeni. Dozele ntre doza emetic i cea
expectorant provoac o uoar diurez i o mrire a secreiei glandelor mucipare, ceea
ce favorizeaz refacerea mucusului gastric cu aciune protectoare fa de hipersecreia
acid. Sunt i antibiotice fa de un mare numr de germeni patogeni.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: astm bronhic, bronit cronic, colite de
diferite etiologii, fibrom uterin, furuncule, mtrea, infeciile pielii, iritaia pielii,
osteomielit, silicoz pulmonar, ulcere de gamb.
Preparare: tinctur din 50 g de plant mrunit care se va pune la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar apoi. Se va lua
ntre 0,25-1 ml ca expectorant ca atare sau n asociere cu Ipeca ca expectorant.
-O linguri de plant mrunit se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se va strecura. Se poate folosi intern, pn la 2 cni pe zi n
afeciunile de mai sus.
-Infuzie din 50 g de plant mrunit cu rdcin cu tot care se va pune n 2 litri de ap.
Se folosete la splarea capului sau la afeciunile externe.
Toxicitate: principiile toxice prezente n uleiul volatil se manifest prin iritare local.
Intern poate da tulburri de irigare cerebral soldate cu hemiplegii.
PODBAL.
Tussilago farfara Fam. Compositae.
Denumiri populare: bruscni, brusturel, brustur alb, cenuoar, glbinele, gua ginii,
limba vecinei, lpoel, papalung, ppdie, rotungioare.
n tradiia popular: frunza crud se punea pe tieturi i abcese. Sucul stors se aplica pe
inflamaii. La erizipel se fceau pansamente cu frunze oprite. La crbune se trgea un
fir de a roie prin frunz i se aplica. La umflturi se punea frunz cu miere. Ceaiul
din frunze i flori se lua contra tusei, se ddea n afeciunile catarale ale cilor
respiratorii.
Ceaiul din rdcini se lua contra aprinderii la plmni, iar frunzele contra
reumatismului. n bronite se lua infuzie din frunz de podbal, cu ovrf.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele fr peiol (Folium Farfarae) florile i
frunzele conin tanin, substane mucilaginoase care prin hidroliz pun n libertate
galactoz i pentoz, substane amare, tusilagina, inulina, nitrat de potasiu, steroli, tanin,
acid galic, stearic, palmitic, cortenoizi, fitosterine, compui ai zincului, magneziului,
fosforului, etc. Florile: mucilagii, fitosterine, urme de ulei volatil, tanin, foradiol,
arinidol, hiperin, rutozid, xantofile, sruri minerale, zaharuri.
Aciune farmacologic: emolient i expectorant al aparatului respirator, antispastic
bronhic, colagog, diuretic mrind cantitatea de urin, stimuleaz eliminarea bilei,
Page 494 of 1147
relaxeaz esuturile, reduce inflamaiile, distruge microorganismele patogene,

antispastic.
Intr n compoziia ceaiurilor antasmatic, antibronitic i n igrile antiasmatice.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, anorexie, astm bronhic, bronhidroz,
bronite cronice, dischinezii biliare, dispepsii, emfizem pulmonar, erupii tegumentare,
hiperhidroz, laringite, rgueal, rni, reumatism, seboree, silicoz, tulburri
dispeptice, tuse, ulceraii.
Preparare: 2 lingurie de frunze sau flori mrunite se vor pune la 250 ml ap. Se va
acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar i se va lua cte o lingur la fiecare 2
ore n afeciunile respiratorii, sau la celelalte afeciuni interne.
-3-4 lingurie mrunite de flori, se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute, dup care se strecoar. Intern se va lua cte o linguri la 2 ore, preferabil
ndulcit cu miere, sau se folosete extern.
-Frunze tiate mrunt dup uscare se pot folosi la igri care se fumeaz n crizele de
astm. Se pot folosi i cu alte plante.
-Frunze crude aplicate pe rni.
-20 g de plant mrunit se va fierbe la 100 ml ulei, pe baie de ap timp de 3 ore dup
care se strecoar cald. Se folosete extern.
PORTOCAL.
Citrus auratium dulcis
Originar din China i cultivat ulterior n toate rile, are peste o sut de varieti.
Compoziie chimic: ap 90%, glucide, hidrai de carbon, acizi, protide, cenui,
celuloz. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Aciuni farmaceutice: unul dintre cele mai bune fructe pentru iarn, remineralizant
suplinind lipsa de vitamine, tonic muscular i al sistemului nervos, antiinfecios,
ntrete capacitatea de aprare a organismului, antitoxic, rcoritor, digest, ocrotitor
vascular, antihemoragic, fluidifiant sanguin, diuretic, laxativ, regenerator celular al
tegumentelor, coaja febrifug.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni respiratorii, afeciuni ale sngelui,
alergii, algii precordiale, amorirea membrelor, anemie, anorexie, arterioscleroz,
astenii, ateroscleroz, boli infecioase, boli ale mucoaselor, boli metabolice
(amelioreaz metabolismul mineralelor i constituie un factor de cretere), boli
neurologice, constipaie, convalescen, cretere, demineralizare, dermatoze, diabet,
dispepsie, eczeme, faringite, febr, flatulen, fragilitate vascular, gingivite, hepatism,
hemoragii, hipertensiune, infecii, intoxicaii, laringite, litiaze, menopauz, nefrite,
obezitate, pneumonii, pletor, reumatism, stomatite, tromboze, verice, ulcere.
Preparare:
-Fructul consumat ca atare.
-Sucul care trebuie consumat proaspt, 2-3 pahare pe zi, naintea meselor.
-Se fierbe timp de 10 minute n 0,5 l ap o portocal i 3 lmi tiate felii, se adaug 2
linguri de miere i se pun din nou la fiert 5 minute. Se strecoar i se las s se rceasc.
Se iau 3 pahare n fiecare zi. Util la obezitate.
-Jeleuri i marmelade foarte digeste pentru tulburri digestive, intestinale, hepatice.
-Coaja pentru ntrire la convalesceni.
Page 495 of 1147
-Aperitiv: lsm s se macereze cojile a 6 portocale n 0,5 l de rachiu timp de 15 zile; se

adaug 2 litri de vin alb, n care am pus s se dizolve 500 g de zahr. Se filtreaz i se
ine o sptmn. nvechindu-se devine mai bun.
-Contra constipaiei: lsm coaja unei portocale la fiert timp de 30 minute n 500 ml
ap. Se arunc apoi apa i se fierbe din nou 20 minute ntr-o ap uor ndulcit cu zahr
(20 g la litru). Lsm s se usuce coaja pe o farfurie. O vom mnca a doua zi dimineaa,
pe stomacul gol.
-Aplicarea miezului timp de 15-20 minute tonific, relaxeaz i ntrzie apariia
ridurilor.
PORUMB.
Zea mays Fam. Gramineae.
Denumirea popular: cucuruz, ppuoi
n tradiia popular: n Banat i Tranasilvania atestrile istorice noteaz c de la anul
1791 a fost socotit ca plant alimentar. Ea a nlocuit meiul. Ulterior i s-au descoperit
multe proprieti medicinale.
Ceaiul din mtase de porumb se lua ca diuretic i pentru piatr la bica udului. n unele
pri cnd se oprea udul, se luau 2-3 strujeni, vrfurile de la o mtur de grdin i 10
ptrunjei, dac nu erau prea mari, se tocau la un loc mrunt, se fierbeau cu ap, apoi se
strecurau, iar apoi se bea n mai multe rnduri, amestecat cu semine de in pisate.
n Tutova, ceaiul de ciocane de ppuoi, amestecate cu coaj de stejar, se bea contra
hemoragiilor.
Pe lng Giurgiu, cu mmligu cald, pus pe pnz se nfurau cei care aveau dureri
de pntece. Cine vedea pentru prima dat n an un ppuoi nflorit, lua mtasea, o usca,
o punea n rachiu i se bea contra frigurilor.
Pentru umflturi la gt se puneau legturi cu mmligu cald, uns cu mduv de
falc de porc i cu fiere de porc, peste care se punea unt de naft.
Contra tusei, se lua zeam de porumb fiert, mai ales cel rou. Unii se afumau cu fin
de porumb.
Contra guturaiului, se trgea pe nas fumul de fin ars pe jar. Cnd se opreau copii
mici, din cauza udului, se presra cu mlai arsurile, dup ce se splau cu zeam de
porumb rou.
Pentru infectarea rnilor, se muia fin de porumb, se punea ntre petice i se lega la
bube sau ran.
n Transilvania, pe rni infectate, se punea fin de cucuruz, cu rachiu. Mmliga
fierbinte se punea la legturi la gt, contra amigdalitei; se aplica pe piept, contra
durerilor i junghiurilor.
n nordul Moldovei, mmliga amestecat n gur se punea pe buboaie, ca s aline
durerile, s le grbeasc deschiderea. Leia de coceni se punea n multe pri contra
riei. Ceaiul din inflorescenele brbteti se lua n boli de rinichi, ficat i fiere.
Fina de ppuoi se ddea vitelor, cu zahr mrunt pisat, se sufla n ochii vitelor, contra
albeei.
Ppuoiul rou se ddea vacilor care nu puteau s fete, ca s le uureze.
Este folosit de aztecii din America cu mult nainte de Cristofor Columb. Este adus n
Europa n secolul xv-lea, de ctre Cortez.
Compoziie chimic: sruri de potasiu i calciu, bioxid de siliciu, saponine, ulei volatil,
cear, alantoin, flavonoide, steroli (ergosterin, betain, sitosterol, stigmasterol),
Page 496 of 1147
glicozid amar, un alcaloid, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, C, E, K, PP,
substane minerale: fosfor, magneziu, fier, calciu, proteine, amidon, glucide, celuloz,
acizi. Este srac n lizin i triptofan i de asemenea n vitamina PP, din aceast cauz
dac se consum fr pine se poate ivi podagra, sau alte leziuni cutanate. Are: 100 g de
boabe- 4 g proteine, 2 g glucide, 4 g de fibr, magneziu 120 mg, caroteni 1,3mg.
Aciune farmaceutic: mtasea- calmant n cistitele cronice i metrite, puternic diuretic
recomandat n insuficiena cardiac cu oligurie, gut, uricemie, antiinflamator, calmant,
calmeaz tusea, artritism colagog, coleretic, saluretic, hemostatic favoriznd coagularea
sngelui, hipoglicemiant, hrnitor, reglator al metabolismului tiroidian, sudorific,
galactagog.
Fina- antiinfalamator, calmant, coleretic, energizant, nutritiv, vitaminizant, galactagog,
reface tegumentele lezate, emolient, tonic, sedativ uor, oprete hemoragiile.
Cenua din tiulei: calmant gastric i totodat nltur durerile abdominale.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni cardiovasculare, afeciuni
hepatice, afeciuni renale, afeciuni tiroidiene (este un moderator al tiroidei), afeciunile
vezicii biliare i urinare, amigdalit, albuminurie, alopecie, amigdalit, anexite, angin
difteric, artritism, ascit, arteroscleroz, boala Duhring (dermatit herpetiform), boala
Beri-Beri, calculoz renal i biliar, celulite, cistite, colecistite cronice, colici nefritice,
constipaie, degerturi, diabet, dischinezie biliar, dismenoree, dureri, eczeme
zemuinde, edeme, edeme ale membrelor inferioare, enurezis, furuncule, gastrit
hiperacid, gut, grip, guturai, hemoragii, hemoroizi, hepatite cronice, hidropizie,
hipercoleserolemie, hipogalacie, hipoglicemie, impetigo, lipsa laptelui la mamele care
alpteaz, litiaze renale i biliare, menstruaii neregulate cu sngerri abundente,
menopauz (tulburri), metrite, metroanexite, metroragii, nefrite, nevralgii intercostale,
obezitate, parodontoz, plgi purulente, pleurezie, psoriazis, retenie urinar, reumatism,
scabie (leie din coceni), traheobronit, tricofiie, tulburri circulatorii, tulburri
endocrine diverse, ulcer gastric, uretrit, uricemie, urticarie.
Preparare: 2 linguri de mtase mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se va lua cte o lingur la fiecare 2-3 ore.
-2 lingurie de mtase mrunit i 2 lingurie de praf de coaj de srtejar se las pentru 8
ore n 250 ml ap. Este foarte bun la hemoragii.
-2 lingurie de mtase se las mrunite n 250 ml ap de seara pn dimineaa cnd se
consum n cazul constipaiei sau la litiaze.
-Tinctur din 50 g de mtase mrunit care se va pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar.
Administrare: ca diuretic 30 picturi o dat diluate n puin ap i n funcie de
afeciune se poate lua ntre 3-5 ori aceast doz de 3 ori pe zi. Adic 1ml egal cu 30
picturi i se pot lua o dat 1-5 ml pe doz de 3 ori pe zi.
-Se ard coceni de porumb i aceast cenu se poate lua intern, cte o jumtate de
linguri o dat, sau se fierbe i se consum aceast ap dup strecurare. Se poate face
mai concentrat pentru splarea pe cap.
-Ulei din germeni de porumb cte o lingur dimineaa i una seara, pentru cei cu
colesterolul ridicat sau alte afeciuni similare i seara pentru cei cu constipaie.
-O mmligu mai tare se pune pe o bucat de pnz apoi se aplic pe locul dureros. Se
va aplica ct mai fierbinte, dar s nu ard. Este util n cazul durerilor. n cazul
tumorilor se va presra peste ea pe faa care se aplic pe piele, tmie praf fin sau sulf.
Page 497 of 1147
Se va acoperi cu ceva mai gros, pentru a menine mai mult timp cldura, dup care cnd
nu mai este cald se ia jos. La tumori se aplic n fiecare sear minimum 10 seri la rnd.
-Fin de porumb fin se presar pe locurile cu oprituri sau iritaii diferite.
-Mmligu consumat n loc de pine la afeciunile stomacului sau endocrine.
-Fumul de fin de mlai alung durerile de cap i tuse.
-Din fiertur de coceni i coaj de stejar (cte 2 linguri din fiecare), puse n 250 ml ap
apoi fiert timp de 10 minute se face cu ea splturi la hemoroizi fiind foarte eficient.
-n cosmetic se folosete att fina ct i uleiul care se aplic n diferite combinaii.
-Ulei de porumb se folosete la diferite ungeri pentru afeciunile cutanate.
PORUMBAR.
Prunus spinosa Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: coobrei, curcudel, mrcine, porumb, porumbrel, scorombar, spin,
spinul cerbului, spinul scorumbarului, trn.
n tradiia popular: poamele se puneau la uscat i iarna se fierbeau, iar zeama se mnca
cu mmligu prjit. Coaja s-a folosit la vopsit n rou.
Rdcina se fierbea i decoctul se inea n gur, contra durerilor de dini i pentru
ntrirea lor.
In unele pri, se fierbea contra durerilor de dini coaja de rdcin de porumbel i coaj
de rdcin de stejar i decoctul se inea cldu n gur. Decoctul de fructe pisate cu
smburi cu tot se bea la diaree. Se mai folosea tot la diaree i decoctul rdcinilor i
fructelor. Rdcina se ddea decoct la cei cu enterit.
La dizenterie se consumau fructe., iar zeama o beau. La indigestie se bea zeama de
porumbele necoapte fierte.
Compoziie chimic: florile- flavone, sruri de magneziu i potasiu, quercetin,
kemferol, acizi organici, glicozizi cianhidrogeni i glicocamferozide, flavonozizi, etc.
Fructele conin zaharuri, antocianini, prunicianin, acizi organici, polifenoli, sruri de
calciu i magneziu, gumirezine, etc.
Aciune farmacologic: n scopuri terapeutice se folosesc florile (Flores Pruni spinosi)
florile se utilizeaz n special n medicina empiric ca diuretic-depurativ, sedativ,
laxativ slab i mai nou n hipertensiune arterial. Fructele sunt utilizate pentru
proprietile lor astringente ca antidiareice, n afeciuni renale i dischinezi biliare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, artritism, boli de vezic urinar
sau biliar, cistite, dermatoze, diaree, dischinezie biliar, dizenterie, dureri de inim,
dureri de stomac, enterite, erupii tegumentare, gut, hemoragii uoare, hipertensiune
arterial, litiaz renal, nefrite, nevroze, tuse convulsiv, uricemie.
Preparare:
-O linguri de flori se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Util n afeciunile
renale, inim, stomac, constipaie, bil, etc.
-O linguri de fructe se vor pune dup zdrobire n 250 ml ap. Se vor fierbe la foc mic
timp de 15-20 minute. Se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Eficient n
diaree, enterocolite, etc. Are un puternic efect astringent care se va putea folosi i
extern.
-O mn de rdcini mrunite se vor fierbe n 250 ml ap pentru 10 minute dup care
se strecoar. Se vor consuma n afeciunile inimii sau alte dureri, enterite, diaree. Se pot
consuma 2 cni pe zi.
Page 498 of 1147
- 2 lingurie de flori se vor fierbe n 250 ml ap timp de 10 minute apoi se strecoar. Se

vor folosi extern.
PRAZUL.
Allium porrum Fam. Liliaceae.
Denumiri populare: ai srbesc, ajim, ceap alb, ceap blnd, coada vacii, hagim,
hajme, horceag, por, poroi, poroaic, poriu, praj, pur.
n tradiia popular: n regiunea Mediteranean se folosea n alimentaie din antichitate.
La noi se folosea bulbul copt n cuptor i zeama cldu se storcea n urechi, contra
durerilor. Cu zeam de praji fieri se pansau hemoroizii.
Compoziie chimic: ap 87-90%, hidrai de carbon, proteine, grsimi, substane
minerale, ulei volatil, vitaminele: A, B1, B2, niacin, C, fitoncide, etc.
Aciune farmaceutic: tonic al sistemului nervos, laxativ, diuretic cu eliminare de acid
uric, antiseptic, expectorant, emolient, antihelmitic. Stimuleaz funcionarea bilei i a
stomacului. De asemenea stimulent al ntregului organism. Ajut chiar i n cancer.
Cur arterele de depuneri. Distruge foarte muli germeni patogeni, ajut la tulburrile
digestive.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: adenite, afeciuni digestive, afeciuni
respiratorii, afeciuni intestinale, astenii, ascit, atonie digestiv, azotemie, boli
neurologice, cloruremie, colibacciloze, constipaie, dezechilibre glandulare, diabet,
dureri cronice, enterocolite, fermentaii intestinale, grip, hidroptizie, impoten, infecii
genito-urinare, insomnii, limfatism, litiaze, obezitate, oligurie, prevenirea senescenei,
prostatism, rahitism, reumatism, tulburri digestive, tuse, varice.
Preparare: intern se poate consuma la orice mas crud, fiind foarte util, ct de
mult.
-Un decoct concentrat, din mai multe frunze de praz fierte n foarte puin ap, pn se
moaie. Se strecoar i se consum cte o ceac de trei ori pe zi n afeciunile interne.
-Din concentratul de mai sus, se poate amesteca cu miere de albine n aceiai cantitate
ct este concentratul i se folosete n cazul tusei sau altor afeciuni interne cte o
linguri la nevoie. Se poate pstra la rece 3-4 zile.
-Cataplasme de frunze fierte aplicate cu untur de porc pe afeciunile pielii. Se las n
funcie de toleran pn la 24 ore.
-Cataplasme cu praz fiert n lapte dulce i aplicat pe supuraiile cronice, pn la
vindecare.
-Cataplasme cu praz fiert aplicat cu pine, tot ca mai sus n aceleai afeciuni, mai ales
n cazul abceselor se aplic cu mare succes..
-Macerat n oet contra btturilor. Se va aplica pn la deplina vindecare, sub
pansament.
-Suc cu lapte sau zer se aplic pe ten contra roeilor i a erupiilor feei.
-Suc cu miez de pine dau o past care grbete colectarea n abcese i furuncule.
-Contra furunculelor: cataplasme cu partea alb a prazului, zdrobit n foarte puin ap
ndulcit, pentru obinerea unei paste.
-Contra reteniei de urin i a cistitelor: se fierbe la foc domol 6 fire de praz acoperite cu
ulei de msline. Se aplic pe partea de jos a abdomenului, calde.
-Contra btturilor i a locurilor ntrite: se pune la macerat n oet timp de 24 ore, o
frunz de praz: se aplic noaptea cu partea umed. Calozitatea se va coji. Se repet,
dac este nevoie.
Page 499 of 1147
-Contra plgilor: frunza de praz constituie un pansament antiseptic i cicatrizant.

PRIBOI.
Geranium macrorrhizum Fam. Geraniaceae.
Denumiri populare: banat, butur, cumtr, floarea raiului, floarea vinului, floarea
viorii, laba gtii, mascat, mntnac, mucat, mucata jinului, plria cucului, pliscul
cucoarei, poala Sfintei Mrii, talpa gtii.
n tradiia popular: planta se punea n scldtoarea copiilor bolnavi de epilepsie.
Frunzele verzi se puneau pe bube i pe varice, iar planta se punea n bile pentru
paralizie. Cu decoctul plantei se fceau comprese pentru albea, iar frunzele la
pansarea rnilor. Se mai bea pentru dureri interne. De asemenea se folosea la bi n
diferite dureri, inclusiv cele vechi reumatice.
Compoziie chimic: frunzele i rdcinile conin ulei volatil cu cca 50% germacrol,
substane minerale i organice, etc.
Aciune farmaceutic: se folosete la extracia de uleiuri n parfumerie i n medicina
popular pentru dureri de ale, bube n gt, albea. n unele pri este considerat
afrodisiac. Este astringent, diuretic, hipotensiv, dezinfectant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, angine herpetice, cataract,
congestie cerebral, constipaie, dureri de stomac, epilepsie, frigiditate, hipertensiune
arterial, impoten, paralizie facial, rni, stomatite, varice.
Preparare: -o linguri de plant mrunit se va pune n 250 ml ap clocotit. Se va
acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi n
hipertensiune sau alte afeciuni interne.
-2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 5 minute
dup care se strecoar. Se vor face gargar sau se folosesc la alte afeciuni externe.
-Tinctur din 50 g plant uscat i mrunit se va pune n 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar. Se poate folosi cte
50 ml cu puin ap n impoten sau alte afeciuni de 3 ori pe zi.
PRUN.
Prunus domestica Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: coaja de prun s-a folosit, n multe pri la vopsitul n rou i maro,
de multe ori n amestec cu alte plante.
Prunul i mai ales produsele fructelor sale, ndeosebi uica, au avut o larg ntrebuinare
n medicina popular. O mulime de plante se plmdeau n uic, ca leacuri pentru
afeciunile interne i externe. Primul rnd de uic, mai ales cnd se distila a doua oar,
se pstra de leac, pentru frecii, pansamente, etc, fiind mai tare. Plmdelile se fceau n
uic obinuit i puine erau bolile n care nu se foloseau. Prunele uscate se fierbeau cu
ap i undelemn; zeama se bea dimineaa, pe nemncate, iar prunele se mncau seara
pentru inflamaia splinei. Zeama de pe prunele uscate, fierte, se ddea copiilor mici,
contra limbricilor. Coaja de prun i de stejar, cu oleac de smn de cnep, se
fierbeau i decoctul se inea n gur contra durerilor de dini. In convalescen n multe
pri se ddea zeam de prune uscate. Variante ntrebuinri a avut oetul obinuit ca i
cel preparat din borhotul rmas la distilare. Se trgeau cu el bolnavii de rceal, dureri
de cap, junghiuri.
Compoziia chimic: ap 87%, fructul are un coninut ridicat de zaharuri, hidrai de
carbon, acizi organici liberi, n special malic, acid benzoic, pectin, sruri minerale:
Page 500 of 1147
calciu, magneziu, cupru, fier, fosfor, crom, iod, flor, bor, mangan, potasiu, sodiu,
vitaminele A, B1, B6, C, E, PP, beta-caroten, albumine, celuloz, glucoz, fructoz, etc.
Aciune farmaceutic: are proprieti laxative certe precum i diuretice, stimulente ale
sistemului nervos, combate strile de oboseal, decongestionante ale ficatului sczndui chiar volumul n cazurile n care este mrit, dezintoxicante, scad febra, relaxeaz
esuturile i starea inflamatorie, scad aciditatea gastric, cur intestinul, crete nivelul
hemoglobinei, indicate n anemii, fortifiante naturale.
Frunzele prunului sunt diuretice, laxative, febrifuge, vermifuge.
Se indic n urmtoarele afeciuni: afeciuni gtului, afeciuni hepatice, afeciunile
inimii, anemie, astenie, ateroscleroz, boli renale, cancer (preventiv), celulit,
colecistite, constipaii cronice, hemoroizi, hiperaciditate gastric, hipertensiune
arterial, hipercolesterolemie, gastrite, inflamaia splinei, intoxicaii, menopauz
(conine bor care ajut foarte mult n reinerea estrogenului), parazii intestinali,
reumatism, surmenaj, tromboflebite (cuprul nu d voie s se formeze cheaguri i le
dizolv pe cele existente), ulcer stomacal i duodenal, viermi intestinali.
Preparare: se pot consuma proaspete sau uscate n toate afeciunile de mai sus. Este cel
mai bine s fie consumat dimineaa pe stomacul gol. Extern se va pune prun strivit
sau se va lsa la muiat pentru 8 ore i apoi se aplic.
-Prunele uscate se vor pune la muiat pentru 8 ore la temperatura camerei n ap
obinuit, iar dimineaa se vor consuma fructele i se bea apa n care au stat. Se poate
face n acest fel o cur de cteva sptmni. Este bine s nu se nceap cu multe odat ci
doar cu 3-4, pentru ca dup ce organismul se va obinui s se mreasc i cantitatea la
8-10 buci, care sunt suficiente dac se vor consuma dimineaa la trezire, asigurnd i o
defecaie uoar.
-Se mai pot consuma compoturi, sucuri, dulceuri, gemuri, etc.
-2 linguri de frunze mrunite se vor fierbe timp de 15 minute n 250 ml ap. Se
consum 2-3 cni pe zi la constipaii, parazii intestinali, etc.
Atenie! Diabeticii nu au voie s consume aceste fructe mai ales n cazul celor prea
coapte, sau uscate.
PUFULI CU FLORI MICI.
Denumiri populare: limbrica, rsgoage, sburtoare.
n tradiia popular: se folosete n ceaiuri alimentare coninnd mult vitamina C.
Compoziie chimic: taninuri, acid cafeic, acid ursolic, elagic, polifenoli, saponine
triterpenice, saponine steroidice, antociani, zaharuri, aminoacizi eseniali, ulei volatil,
vitamina C, sruri minerale, clorofil, aminoacizi, etc.
Aciune farmacologic: coleretic, colagoge, decongestionant, astringent,
antiinflamatorie, dezinfectant, stimuleaz eliminarea bilei, hipocolesterolemiant,
cicatrizant, reconstituent al celulelor hepatice, prostatei, etc.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: adenom de prostat, afeciuni hepatice, biliare,
splenice, cancer de prostat, ciroze hepatice, cistite, dischinezie biliar, enterite,
hepatite, hepatite cronice chiar evolutive, hipertensiune arterial, hipocolesterolemie,
intoxicaii gastro-intestinale, litiaze urinare, nefrite, pancreatite, prostatite, ulcer gastric
i duodenal.
Preparare: praf de plant uscat i mcinat cu rnia de cafea ( o jumtate de linguri
o dat) se va lua de trei ori pe zi nainte de mese cu 15 minute. Se va ine n gur,
preferabil sub limb timp de 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
Page 501 of 1147
-O linguri de plant uscat i mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va

acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate folosi la toate afeciunile
interne cte 3 astfel de ceaiuri pe zi n cure de lung durat.
-Cantitate dubl de plant se folosete la afeciunile externe. Este foarte eficient n
toate afeciunile de mai sus cu condiia s se persevereze.
RAPI.
Brassica rapa. Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: broajbe, brojbe de vite, colz, curechi de cmp, mutar negru, nap
rotund, napi curecheti, napi de mirite.
n tradiia popular: uleiul s-a folosit i pentru iluminat dei scotea mai mult fum ca
ceara. Florile se foloseau la vopsit n galben.
Compoziie chimic: proteine, hidrai de carbon, substane minerale: calciu, fier, fosfor,
potasiu, sodiu, etc. Celuloz, glucide, grsimi, rezine, mucilagii, vitaminele: A, B1,B2,
niacin, C, beta-caroten, n rdcin peste 80% ap.
Aciune farmacologic: depurativ, diuretic, dezinfectant, emolient, expectorant,
vitaminizant, nutritiv, cicatrizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: angine, boli renale, bronite, degerturi,
enterite, furuncule, gut, ulcer varicos.
Preparare: se va face din 1-2 linguri de napi mrunii sau frunze proaspete mrunite,
care se pun la 250 ml ap clocotit pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se
folosete pentru afeciunile interne. Se pot consuma 2 ceaiuri din acestea pe zi.
-Din 4 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa pentru
10 minute acoperit dup care se strecoar. Se va folosi extern.
-Dac se folosete plant uscat se folosete aceiai cantitate.
-Extern pe ulcerul varicos se pot pune felii de nap sau frunze proaspete.
RCHITAN.
Lythrum salicaria Fam. Lythraceae.
Denumiri populare: brileanc, clboar, crligea, floarea znei, glbejoar, lemnie,
lemnuc, sburtoare brbteasc.
n tradiia popular: se punea n scldtoarea copiilor ca s se ngrae. Din tulpinile
florifere se fcea un ceai care se da copiilor sraci n snge i contra insomniilor.
Tulpinile florifere se fierbeau, cu decoctul acesta se fceau splturi, iar cu plantele
rmase dup strecurare se pansa (cataplasme) la umflturi la gt (adenoame).
Inflorescena n fructificaie se plmdea n uic i se lua contra leucoreei.
Compoziie chimic: oficinale sunt prile aeriene (Herba Salicariae) galo-taninuri n
cantiti remarcabile(5-10%); salicarina, hidroxid feric, substane de natur flavonoidic
n flori, frunze i tulpin aparinnd heterozidelor greu hidrolizabile ca vitexina i
orientina, iar n flori pigmeni antocianici- diglicozide ale malvidolului i galactozide
ale cianidolului, colin, glucoz, amidon, colin, un fitoncid cu activitate antibiotic
fa de S. aureus i baccilii dizenterici, substane antibiotice, pectine, carotenoizi 4-5%
substane minerale, urme de ulei volatil, etc.
Aciune farmaceutic: datorit tanoizilor, uleiului volatil, a celorlali compui i
substane antibiotice, pe lng aciunea de precipitare a proteinelor, extractele obinute
au aciune astringent, antidiareic i inhibant asupra dezvoltrii florei microbiene
patogene intestinale. mpiedic fermentaia intestinal. Se utilizeaz intern sub form de
Page 502 of 1147
decoct, pulbere sau extract fluid n diareile baccilare. Se recomand i la sugari. Extern
ca astringent i cicatrizant n special n ulcerele varicoase. Intr n compoziia ceaiului
antidiareic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: colite de fermentaie, dermatoze diverse, diaree,
dizenterie, eczeme zemuinde, epistaxis, flux menstrual dereglat, hemoptizie, hemoragii
gastro-intestinale, intertrigouri, leucoree, metroragii, prurit vulvar, rni, ulcer varicos,
urticarie, vaginite.
Preparare:- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
-Cantitatea de plant se dubleaz i se va folosi sub form de comprese, irigaii vaginale
sau bi.
RCHITA.
Salix fragilis (viminalis) Fam. Salicaceae.
n tradiia popular: din lemnul moale se fceau diferite obiecte casnice. Ramurile se
foloseau la garduri. Din coaja de rchit primvara se fceau fluiere, tilinci, etc. Rchita
ca i salcia s-a folosit pentru vopsitul n galben i verde. Pentru diferite nuane de
galben se ntrebuinau mugurii, vrfurile ramurilor i coaja, uneori n amestec cu alte
plante, ca dropi, mr, etc.
Era un leac obinuit contra frigurilor. Se fierbeau frunzele, n lipsa lor coaja, pn
lsau tot mustul; nainte de a-l lua frigurile, bolnavul bea decoctul cte un phrel, pe
inima goal.
Compoziie chimic: salicina, care se dedubleaz n glucoz i saligenin sau alcool
salicilic. Tanin de natur catehenic, rezine, i ali componeni de natur flavonic sau
heterozide. Amenii conin substane estrogene. Derivaii salicilai naturali au servit ca
model pentru sinteza aspirinei.
Aciune farmaceutic: n medicina empiric coaja a fost utilizat nc din antichitate ca
tonic, febrifug i antireumatismal. Ulterior s-a demonstrat pe cale experimental c
saligenina se dedubleaz n organism n acid salicilic care i imprim aciunea
antipiretic i analgezic i deci utilizarea ca febrifug i calmant al durerilor reumatice
are o baz tiinific. Din scoar au efecte sedative, n insomnii i calmante ale
durerilor uterine.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: dureri diverse, hemoragii, hiperhidroz, insomnii,
pentru oprirea secreiei de lapte la nrcat, rni purulente, ulceraii.
Preparare: se utilizeaz scoara.
-Un vrf de cuit se face praf dup uscare i se ia n gur cu puin ap, nlocuind foarte
bine aspirina. Se poate lua de 3 ori pe zi.
-O linguri de praf de plant, se va pune la 250 ml ap clocotit dup ce s-a mcinat
sub form de praf. Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate
consuma 2 ceaiuri pe zi.
-O cantitate de 2 lingurie de coaj se va fierbe pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se
va folosi extern.
-Ameii se folosesc cte o linguri pus n 250 ml ap clocotit. Se strecoar, dup care
se pot consuma 2 astfel de ceaiuri pe zi n cazurile n care se dorete suplimentarea cu
estrogeni. (Mai eficient este tinctura care se face din 20 g de amei la 100 ml alcool de
70. Se ine 15 zile apoi se strecoar. Se poate folosi n funcie de afeciune ntre 10- 50
picturi de 3 ori pe zi diluate cu ap).
Page 503 of 1147
RCULE.
Polygonum bistorta Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: buruiana rndunicii, crligat, ghinur, iarba balaurului, iarb
roie, iarba arpelui, lemn dulce, moul curcanului, nodurar, rdcina arpelui, troscot,
a fiului.
n tradiia popular: rizomul pisat i plmdit n rachiu se lua contra diareei i a
durerilor de stomac. Uscat i pisat, se presra pe rnile cu viermi, ori se fierbea i se
spla cu decoct.
Compoziie chimic: rizomul conine tanin n cantitate mare alturi de alte substane
active.
Aciune farmaceutic: este un astringent puternic folosit intern n diaree iar extern la
inflamaiile caviti bucale (afte, stomatite), hemostatic, n hemoroizi, fisuri anale, etc.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afte, diaree, dureri de stomac, enterite, fisuri
anale, fisuri ale snului, hemoragii uterine sau de alt natur, hemoroizi, incontinen
urinar, stomatite.
Preparare: -o linguri de rizom se va pune mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2-3 cni din acestea pe
zi n afeciunile de mai sus.
-2 linguri se vor pune la 500 ml ap i se fierb pentru 5 minute dup care se strecoar.
Se vor folosi extern.
-un litru de vin de struguri de bun calitate se pune cu 20 g de rizom mrunit pentru 8
zile, timp n care se agit de mai multe ori pe zi. Se strecoar i se va lua cte 50 ml de
trei ori pe zi.
-50 g de rizom se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile
agitnd des. Se va lua cte 10 picturi-o linguri de 3 ori pe zi, pn la vindecare.
-Cu rizom uscat i mrunit i cu unt de cacao se va face un supozitor util n tratarea
hemoroizilor.
RSCOAGE.
Chamaenerion angustifolium.
Denumiri populare: biscu, brsacu, ceaiul lui Ioan, iarba Sfntului Ioan, priscan,
pufuli, rchiic, rscoace, sburtoare de pdure.
n tradiia popular: se culegea cu alte plante, la Snziene i se folosea contra
frigurilor. Ceaiul ndulcit cu miere se folosea contra diareilor grave. Se fceau boli
bolnavilor de tulburri psihice, epilepsie i friguri. Se mai fceau din tulpini florifere un
ceai pentru dureri de inim.
Compoziie chimic: frunze, flori, rdcin este planta cea mai indicat fiind uor de
obinut, conine: tanin, acizi triterpenici, saponine, mucilagii, zahr, polifenoli, ulei
volatil, antocianini, vitamina C, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: astringent folosit mai ales n afte i afeciunile gurii.
Depurativ, hemostatic, diuretic, coleretic, colagog, diminueaz inflamaiile, cur
ficatul i-l reface, ajut la afeciunile prostatei, elimin toxinele din corp, reface rinichii.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, boli renale sau urinare, cancer, ciroze,
diaree, hepatite, enterite, gastrite, hemoragii, leucoree, incontinen urinar, prostatite,
rni, retenie urinar.
Page 504 of 1147
Preparare: 2 lingurie de plant se vor pune mrunite la 250 ml ap clocotit. Se

acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi
perioade lungi, eventual cu pedicu. Extern se folosete cantitatea dubl de plant.
REVENT.
Rheum palmatum Fam. Polygonaceae.
n tradiia popular: se cultiva prin grdini i parcuri ca plant ornamental i culinar,
mpreun cu reventul chinezesc a crui rizomi se folosesc n farmacie. Se ntrebuinau
pentru combaterea indigestiilor, constipaiei i diareei.
Compoziie chimic: n scopuri medicale se folosesc rizomul (axus napiform) i
rdcinile, decorticate (Rhizoma Rhei mundatae) glucozizi antranolici i antrachinonici
n form glicozidic sau liberi, redui sau oxidai, alturi de oxalat de calciu, emodina
(reumomemodina identic cu frangualemodina, acidul frangulinic), izoemodina sau
rabarberona, fisciona (reocrisidina, eterul metilic al emodinei, parietina, acidul
metilcrizofenic), reocrisina (glicozidul fiscinei) acidul cassinic, crizofanolul,
crizofaneina, glicozidul crizofanului, alizarina, tanin, rezine, etc.
Coninutul n compui antracenici variaz de la 2,5-4,5%, iar raportul ntre compuii
antrachinonici i antranolici este de 2:1. Mai conine: rein, galotanuri, acid galic, o
rezin cu aciune drastic, sterine, pectine, mucilagii, zaharuri, acid cinamic, ulei
volatil, enzime: oxidaz i antraglicozidaz.
Aciune farmacologic: preparatele de revent sunt recomandate n doze mici ca
stomahic datorit aciunii amaro-tonice a substanelor taninoase. n doze mijlocii au
aciune laxativ, iar n doze ridicate, acioneaz ca un purgativ catarctic. Aciunea
purgativ are loc dup 8-10 ore, cu fecale colorate n galben sau brun. Purgaia este
frecvent urmat de constipaie, datorit aciunii rheo-tanoglicozidelor. Substanele
colorate din revent trec n secreia sudoral, urinar i lactat. Urina, dac este acid,
este colorat n galben-brun, iar dac este alcalin este colorat n nuane spre rou.
Secreia lactat conine principii activi ai reventului i acioneaz purgativ asupra
sugarului.
Sunt contraindicate n strile hemoroidale i n congestia organelor bazinului. De
asemenea sunt contraindicate la femeile care alpteaz i la bolnavii cu diatez
oxaluric, deoarece conin oxalai.
Nu se administreaz persoanelor constipate, deoarece de multe ori dup aciunea
purgativ se instaleaz constipaia.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni inflamatorii ale micului bazin, afeciuni
hepatice, alcoolism, anemie, anorexie, atonie gastric, colite, dizenterie, diaree,
dispepsii, dischinezie biliar, gastralgii, helmintiaze, varice.
Preparare: praf- 0,01-0,05 g ca stomahic, tonic amar. Laxativ: 0,05-0,10 g. Ca purgativ
0,25-1 g. Este preferabil ca praful s se pun n caete fiind mai uor de verificat doza la
orice farmacie.
-Tinctura 50 g plant mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va lsa timp de 15
zile apoi se strecoar. Doza 2-4 ml ca stomahic.
-O linguri se va pune ca stomahic, 1,5 ca laxativ i 2 lingurie ca purgativ. Se vor pune
la 250 ml ap clocotit (plant bine mrunit). Se va acoperi pentru 10 minute dup
care se strecoar. Se pot consuma n funcie de afeciune ntre 1-3 cni pe zi.
RICIN.
Ricinus comunis Fam.Euphorbiaceae.
Page 505 of 1147
Denumirea popular: boabe de turb, cpue, crlig, cicer, floare boiereasc, recin, riin.
n tradiia popular: ca purgativ se luau 3-6 semine n lapte ori pisate i puse n lapte
acru. Seminele se puneau ntr-o sticl, care se nvelea cu o coc din mlai i apoi se
punea n cuptor. Dup ce se cocea mlaiul, se scotea sticla i cu coninutul din ea se
ungeau bolnavii de podagr.
Compoziie chimic: seminele de ricin conin peste 50% grsimi, 20% proteine,
cantiti mici de glucide, sruri minerale i ap. Uleiul de ricin este un amestec de
gliceride ale acizilor grai ntre care n cantitate predominant este acidul ricinoleic. n
uleiul de ricin se mai afl acizii oleici, stearici, linoleici, etc. n semine s-a identificat
un alcaloid ricinina puin toxic i lipaz; o taxoalbumin; ricina 0,2%; enzime i
vitamina E.
Aciune farmaceutic: datorit acidului ricinoleic, uleiul de ricin are proprieti
purgative. Ricina este o toxalbumin care produce aglutinarea globulelor roii. Datorit
ricinei consumul a 10 semine de ricin, determin moartea unui adult n 3-4 zile. Se
citeaz cazuri cnd 3-4 semine au produs intoxicaii mortale. Acidul ricinoleic
stimuleaz chemoreceptorii din mucoasa intestinului subire, rezultnd creterea
peristaltismului. Se administreaz ca purgativ n doze de 20-50 ml odat. Se poate folosi
i de ctre copii 5-10 g. o dat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, btturi, cheratoze senile, constipaie,
negi, papiloame, pete de ficat, veruci seboreice.
Preparare: se va folosi doar uleiul de ricin de la farmacie. Ca doz se va folosi cte o
linguri o dat sau la copii n funcie de vrst- 2 g pe an de vrst.
-Pentru tratarea negilor se vor unge seara cu ulei n fiecare sear pn la dispariie. La
fel se procedeaz i la celelalte afeciuni.
-Pentru seboree, se va lua ulei de ricin n combinaie 1\1 cu ap de colonie.
-Pentru constipaie se indic 3-4 semine n lapte. Se las s stea 3-4 ore, dup care se
strecoar i se consum laptele.
-Se pensuleaz genele pentru creterea lor frumoas.
-Se pune pe pielea capului. Se acopere pentru 2 ore cu naylon, dup care se spal cu
ampon sau cu glbenu de ou pentru creterea prului i alopecii.
-Ulei de ricin 80 ml cu 5 g de esen de Bergamote (de la farmacie) se fac frecii pe
piele, pentru intensificarea circulaiei, n special nainte de venirea iernii la mini,
picioare, nas, urechi.
- 1-2 glbenuuri de ou, se amestec cu o linguri de ulei de ricin i cu puin rom. Se
pune pe cap, se freac, dup 30 de minute (timp n care a stat acoperit), cu mult ap,
fr nici un ampon sau spun. Este cel mai eficient pentru creterea prului. La cltire
se poate folosi i puin suc de lmie n apa cu care se cltete prul.
RIDICHE ROZ.
Raphanus sativus Fam. Cruciferae.
n tradiia popular: era leac obinuit contra tusei. Se scobea o ridiche, se punea n ea
miere i se cocea, apoi se bea seva din ea, dimineaa, cte o linguri. Zeama de ridiche
se lua contra durerilor de pntece i contra regurgitrilor.
Aciune farmaceutic: considerat ca remediu antiscorbutic, diuretic n litiaza biliar
(sub form de suc), stimulent i expectorant (sub form de sirop). Stimulent al secreiei
biliare. Frunzele de ridichi sunt foarte bogate n minerale. Se pot folosi n diferite salate
sau se pun la ciorbe.
Page 506 of 1147
Se folosete ca i cea neagr avnd aceleai componente are i aceleai efecte i mod de
administrare.
RIDICHE NEAGR.
Raphanus sativus niger Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: arape, aripane, rdiche, rdiche de grdin, rghii, redichi, rdiche
tomnatic, rdiche de var, rdiche de iarn.
n tradiia popular: se folosea pentru erizipel; cu inim de ridiche neagr amestecat cu
spun, se freca partea bolnav. Se rdea se presra cu sare mrunt, se nbuea, se lsa
s stea 24 ore, apoi se storcea din zeam n urechi celor ce nu auzeau bine.
Unii o scobeau, miezul scos l presrau cu sare, l puneau apoi napoi n scobitur, i o
puneau n pmnt timp de 3 zile, dup care o scoteau i storceau zeama din ea n
urechile celor care nu auzeau bine n 3 zile la rnd, o dat pe zi.
Ridichea neagr era un leac obinuit n bolile de plmni. Se scobea, se umplea cu
miere i hrean, ori zahr candel, se cocea i zeama din ea se ddea contra tusei i
durerilor de piept. Se rdea se amesteca cu morcovi rai, se punea n ap i se lsa s
plmdeasc o zi, dou, apoi apa de pe ele se lua, mai multe zile de aprindere i
tuberculoz.
Pentru umflturi la burt, se mnca o ridiche ras, pe inima goal, o sptmn. Cu
ridiche neagr i catran se tratau diareea i dezinteria.
Compoziie chimic: rafanol (esen sulfurat), tocoferol, ulei volatil, celuloz, pectine,
fibre, vitaminele A, B1, B2, niacin, C, acid folic, sruri minerale cu potasiu, magneziu,
calciu, fosfor, fier, clor, zinc, siliciu, sulf, seleniu, hidrai de carbon, etc.
Aciune farmaceutic: antiseptic, depurativ, ajut la diminuarea calculilor, tonifiaz
stomacul, mrete cantitatea de bil secretat, purific sngele, cur mucoasele,
antialergice, stimulent a celulei hepatice i renale, tonic respirator, sedativ, bactericid
puternic, stimuleaz pofta de mncare, cur articulaiile de depuneri, purific de
asemenea organismul prin eliminarea reziduurilor, ntrete prul, vindec afeciunile
cilor respiratorii
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepatice, afeciuni pulmonare,
alergii, anorexie, artrit, atonie digestiv, astm bronhic, boli tiroidiene, boli de inim,
bronite cronice sau acute, cancer, (din evul mediu se cunotea faptul c elimin
tumorile maligne din viscere, colecistite, demineralizare, dischinezii biliare, dispepsii,
dureri diverse, eczeme, fermentaii intestinale, ficat colonial, gut, hepatite, icter,
inapeten, litiaze urinare i biliare, migrene, nevralgii, nevroze, rahitism, reumatism
degenerativ, rinite, sciatic, sinuzite, traheobronite, tulburri digestive, tuse, urticarie,
viermi intestinali.
Preparare: se consum la orice mas fiind foarte util mai ales dac se vor consuma
totodat i frunzele.
-Suc cte o lingur de trei ori pe zi nainte de mesele principale.
-Suc de ridiche cte 20 ml pus n 200 ml suc de morcovi i altele (ptrunjel, elin sau
chiar fructe), consumat de trei ori pe zi.
-Un pahar de suc de ridiche amestecat cu tot atta miere. Se va lua cte o linguri de
mai multe ori pe zi n afeciunile respiratorii sau celelalte.
-Suc de ridichi cu care se face gargar n afeciunile stomatologice sau ale gurii.
-Aplicaii de ridichi rase pe locul dureros simple sau n amestec cu alcool. Se in pn la
trecerea durerii.
Page 507 of 1147
-Suc n amestec cu ap se aplic extern sau se consum intern cte 400 ml pe zi.
-Cataplasme cu ridiche ras aplicat la afeciunile interne respiratorii sau ale gtului.
RODIA.
Punica granatum Fam. Punicaceae.
n tradiia popular: scoara rdcinii se ntrebuina contra teniei.
Compoziie chimic: fructele bogate n zahr, acid citric, acid malic, vitamina C, iar
scoara fructului conine tanin dar nu conine peletierin i nici pseudopeletierin.
Sulfatul de peletierin asociat cu tanin a fost utilizat ca tenifug. Scoara rdcinii
conine alcaloizi derivai ai piperidinei care este compus racemic; un derivat al
tropinonei, numit pseudo-peletierina; tanin, substane minerale, n special oxalat de
calciu, etc.
Aciune farmaceutic: ntruct la noi nu se gsete dect fructul nu are rost s
enumerm celelalte efecte ale tratamentelor ci numai s spunem c fructele ca efect sunt
similare cu cele de cais( cu aproximaie) n plus mai putem spune c sunt utile n
tratarea teniei (decoct din scoar).
RODUL PMNTULUI.
Arum maculatum Fam. Araceae.
Denumiri populare: aron, baltag, barba lui Aron, calendarul- codrului, ceapa znelor,
cocooaic, ghimber nemesc, limba broatei, limba vacii, mrect, murt, piciorul
vielului, porumbul cucului, porumbul arpelui, purcei, rdcin de friguri, sgeat,
ungurean.
n tradiia popular: frunzele plantei se puneau pe rni i bube infectate. Rnile infectate
i cangrenoase se splau cu decoctul plantei i se ungeau cu alifie preparat din rdcini
i frunze pisate i amestecate cu grsime. In unele pri, se picura laptele ce curgea din
planta pisat, ori se pisa rdcina i se presra pe ran. Contra hemoroizilor, se pisa, se
amesteca cu miere i se lua pe nemncate sau se plmdea n rachiu i se bea. Ceaiul
din frunze ori rdcin pisat i pus n lapte se lua de 2 ori pe zi, dimineaa i seara,
pentru astm. Se mai folosea, plmdit n vin alb, la vtmtur i constipaie.
Compoziie chimic: tuberculul conine saponine, amidon, aroin, mucilagii, gume,
substane grase, zahr, substane minerale, substane toxice (aroin, aronic, aroidin,
conicin), compui cianici, saponine, glicozizi, etc. Consumat n cantiti mari sau
necorespunztor poate provoca paralizia sau chiar moartea.
Proprieti farmaceutice: aciune antihelmitic, antinevralgic, purgativ, vomitiv,
antiasmatic, antihemoroidal, antiinflamator (extern), antialgic (extern), vulnerar, etc.
Se folosete n urmtoarele afeciuni: astm bronhic, dureri diverse(extern), hemoroizi,
inflamaii (extern), rni, umflturi, viermi intestinali.
Preparare: o linguri de plant uscat i mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se amestec cu tot atta lapte i se
consum n cursul unei zile cu linguria.
-O linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa timp de
10 minute acoperit dup care se ca strecura. Se amestec cu miere dup gust i se
consum cu linguria n cursul ntregii zile.
-20 g de tuberculi mrunii sau plant uscat, se vor pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se acopere pentru 15 zile. Se strecoar. Se va consuma cte o linguri, diluat cu
ap, n afeciunile de mai sus.
Page 508 of 1147
- n astm i hemoroizi o linguri de frunze mrunite sau tuberculi zdrobii se pun n

250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se va consuma ceaiul n
amestec cu lapte 1\1 cu linguria n cursul unei zile.
ROIB.
Rubia tinctorum Fam. Rubiaceae.
Denumiri populare: broci, garan, iarb de margine, iarb vopsitoare, paachin, rud,
rughie, ruib, rumele, tevie.
n tradiia popular: era cultivat prin grdinile rneti pentru c are n rdcin un
preios colorant natural rou.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se ntrebuineaz rdcinile (Radix
Rubiae) rdcinile conin glicozizi oxiantrachinonici (alizarin, purpurina, etc),
glicozizi. n unele ri rdcinile se folosesc pentru medicamente folosite la litiaza
renal.
Aciune farmaceutic: se pot folosi pentru prevenirea calculilor n special fosfatici,
diuretice, saluretice, emenagog, tonic, dizolv calculii n special cei fosfatici, elimin
spasmele, provoac apariia ciclului ntrziat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: cistite, colic renal, litiaz urinar, nefrite,
pielo-nefrite, insuficien renal.
Preparare: se poate folosi preparatul Tiruco (extract fluid de rdcin de Roib) de 3 ori
pe zi cte 20-30 picturi.
-Pulbere de rdcin se poate lua cte 1 g de trei ori pe zi.
-10 g pulbere de plant se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se strecoar. Se poate consuma de trei ori pe zi cte o can din aceasta nainte
de mese.
-Tinctur- 50 g de rdcin mrunit, preferabil mcinat cu rnia de cafea se va pune
n 250 ml alcool alimenat de 70. Se agit zilnic, seine la temperatura camerei pentru
15 zile dup care se strecoar. Se va lua cte 10 picturi- 1 linguri diluat cu ap de 3
ori pe yi, preferabil cu 15 minute nainte de mesele principale.
Vopsitorie: rdcina coloreaz frumos n rou.
ROINI SAU IARBA STUPULUI.
Melissa officinalis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: almi, buiede de miros frumos, buruian pentru albine, buruiana
stupilor, busuioc brotesc, busuiocul cmpului, busuiocul calului, busuioc de munte,
busuiocul stupului, ctunic, creioar, floarea stupilor, iarba albinelor, iarba roilor,
iarb crea, izm, izm de grdin, izm slbatec, izma stupilor, lmi, mtciune,
melis, mint, motoac, poala Sfintei Mrii, rstupeasc, roite, stupelni, tmi,
tmioar, urzic nepoas, voioni de albine.
n tradiia popular: ceaiul i decoctul din frunze sau tulpinile florifere se luau n dureri
de dini, dureri de stomac, colici i diaree, precum i contra durerilor de piept. Vinul de
roini se ntrebuina la astm. Cu extractul, preparat din o parte flori i 3 pri alcool, se
fceau frecii contra durerilor reumatice.
Compoziie chimic: n scopuri farmaceutice se recolteaz frunzele (Folium Melissae)
frunzele conin ulei eteric 0,20-0,30%, substane pectice, rezine, citral, citronelal,
citronelol, geraniol, linalol, i ali derivai terpenici, tanin, acid cafeic, acid ursolic, acid
oleanolic, principiu amar, etc.
Page 509 of 1147
Aciune farmacologic: carminativ, coleretic, antispasmodic gastro-intestinal, stomahic,

antiemetic, antidiareic, calmeaz strile nervoase, reduce stresul i depresiile, greurile,
vrsturile, starea de nervozitate, ajut la dismenoreei, coleretic, carminativ, sedativ.
Este foarte bun n tulburrile digestive dup mese. Extern: antiseptic, cicatrizant.
Intr n componena ceaiurilor anticolitic, aromat, contra colicilor nr 2 i laxativ nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, anemie, angin pectoral, angoase,
anorexie, atonie gastric, cardiopatie ischemic, celulit, colici abdominale i intestinale
chiar i la copii, colite cronice, constipaie, crampe musculare, dezechilibru nervos,
diaree, digestie lent, dischinezie biliar, dismenoree, dureri diverse, dureri uterine,
duodenit, eczeme zemuinde, emotivitate, enterocolit cronic, febr, frigiditate,
gastrit cronic, gastrit hiperacid, greuri, halen, hipermenoree, hipoaciditate,
indigestie, infarct miocardic, insomnie, insatisfacii sexuale la tinerele femei,
insuficien cardiac i circulatorie, litiaz biliar, menopauz, menstre dureroase,
meteorism, metroragie, migren, neurastenie, oboseal nervoas, palpitaii, prostatit,
prurit, rni, sarcin, sincop, sindrom dispeptic, spasme gastro-intestinale, stri
nervoase, tulburri digestive, tulburri neuro-vegetative, tulburri ovariene, ulceraii,
ulcere de gamb, ulcer gastric i duodenal, vertij, zgomote n urechi.
Preparare: - o linguri de frunze mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
-Se dubleaz cantitatea de plant la folosirea extern i se folosete pentru cataplasme i
bi.
-Se pune la un litru de vin 2 linguri de plant mrunit. Se ine timp de 8 zile dup care
se strecoar. Se va lua cte 50 ml n afeciunile de mai sus. Copiii pentru poft de
mncare sau alte afeciuni vor lua o linguri nainte de mese cu 10 minute.
-Tinctur din 50 g frunze mrunite puse n 250 ml alcool de 70. Se va ine timp de 15
zile dup care se strecoar. Se va lua cte o linguri diluat cu puin ap de trei ori pe
zi.
ROSTOPASC.
Chelidonium majus Fam. Papaveraceae.
Denumiri populare: ai de pdure, alndurie, buruian de cele sfinte, burei de sngine,
galben, buruian de negi, buruian de pecingine, buruian de ttarc, buruiene sfinte,
calce mare, chica maramgie, crucea voinicului, glbinele, godie, hrmiaiu, hilindunea,
iarba rndunicii, lptiug, mac slbatec, mselari, negeloas, oiasc, paparun,
plescni, slea, scalce mare, scnteiu, ttrcele.
n tradiia popular: sucul lptos al plantei era un leac obinuit contra negilor, punnduse de mai multe ori pe ei. n multe pri frunzele sau telul cu care se frecau negii se
arunca n locul de unde se luau. Cei care aveau pecingine se ungeau mai nti cu sucul
plantei ori o splau mai nti cu zeam cldu de rostopasc, iar dup acea puneau
frunza pe ea. Se mai fcea cu planta splturi pe cap contra mtreii. Latexul se mai
punea pe bube dulci.
n multe pri se fceau cu el pansamente la umflturi i scldtori contra durerilor de
picioare. Se mai fierbea planta i se punea cu mlai la umflturi i n comprese la ochi,
pentru albea.
Pentru panariiu i beic se luau frunzele i se aplicau pe ele, ori se splau cu decoct,
ns numai cnd nu era deschis, n rni.
Page 510 of 1147
Dei veninoas, dozat cu grij, a avut variate ntrebuinri interne. n multe pri,
ceaiul din tulpini florifere sau planta plmdit n rachiu se lua contra glbinrii.
Ceaiul se ddea n boli de ficat i rinichi. Plmdit n rachiu se mai lua contra frigurilor
i vtmturii.
n Banat, se fierbea i cu alte plante se lua contra tusei grele, dimineaa i seara.
n Bucovina, decoctul se lua la inflamaia splinei, cptat de cei care boleau mult de
friguri; se fceau bi din mai multe vie de rostopasc cu rdcin cu tot. Dup ce
fierbea se turna ntr-un vas mare, se punea bolnavul n baie, cnd era numai cldu, cu
picioarele pn la glezn, sub tlpi i puneau tuleiele i frunzele fierte, iar o parte o
puneau pe un tergar i l legau la pntece cu ele. n baie rmnea cam un sfert de or,
apoi ieea afar, se nvelea bine i sttea nvelit pn transpira bine. Bile se repetau
pn se vindeca.
Tulpinile florifere, se mai foloseau, fierte n lapte cu ptrunjel de cmp, contra
blenoragiei.
n unele pri ale Moldovei se punea n apa cu care se splau pe cap. Se mai
folosea contra mucturilor de arpe i de insecte.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se utilizeaz prile aeriene (Herba
Chelidonii) conin: alcaloizi- chelidonin, cheleritrin, chelidonina, oxichelidonina,
berberin, sanguinarin, spartein, coptisina, metochelidonina, sanguinarina,
dinalocriptopina, protopina, hemochelidonin, cheleritrin, etc.
Aciune farmaceutic: aciune antispastic de tip papaverinic, fiind mai puin toxic i
sedativ, vasodilatator coronarian, antispastic biliar, antimicotic, antitumoral, sedativrelaxeaz musculatura neted a vaselor mari i n special al coronarelor, decongestiv
hepatic indicat mai ales n afeciunile ficatului i vezicii biliare, chiar ciroze hepatice
incipiente, aciune fiind n special spasmolitic, mrete secreia biliar i i nsumeaz
aciunile, cnd sunt asociate colagogelor i colereticelor datorit totalului alcaloidic.
Alcaloizii n special chelidonina i homochelidonina au aciune similar morfinei
asupra miocardului, prezentnd o aciune sedativ i chiar narcotic asupra centrilor
nervoi superiori.
Stimuleaz respiraia, efect antitumoral de tip colchicinic, citostatic, antimicotic,
antialgic. Ajut la scderea tensiunii arteriale, diminueaz tonusul musculaturi netede
din intestine, uterin, etc. Din aceast cauz se indic i n cazul durerilor la acest nivel.
Efectul antibiotic este i el foarte puternic pentru o serie de germeni patogeni.
Extern: rubefiant, detersiv, caustic, vezicant, cheratolitic, antiseptic,
antibacterian, mitoclozic, citotoxic, citostatic, antitumoral, trofic, cicatrizant.
Produsul vegetal intr n compoziia ceaiului hepatic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepato-biliare, afeciunile
splinei, angin pectoral, astm bronhic, btturi, cancer, cefalee, chelie, colecistit,
dischinezie biliar, dureri de ficat, eczem, epidermofiie, fistule, gastrit, hepatit
cronic, herpes rebel, hipertensiune arterial, icter, insuficien cardiac, litiaze biliare,
lupus, negi, parazitoze intestinale, pilozitate excesiv, psoriazis, rni, tuberculoz,
tumori, tuse spastic, ulcer duodenal, ulcer varicos (plgi atone, vechi).
Preparare: o jumtate de linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit.
Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se va lua cte o lingur la 3 ore, fiind
doza pentru o zi. In caz de dureri se mai ia o porie a doua zi.
Page 511 of 1147
-Se va pune o linguri de plant mrunit la 250 ml ap i se las de seara pn

dimineaa. Se strecoar i planta rmas dup strecurare se va pune n alte 250 ml de
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate consuma n
24 ore n afeciunile interne sau extern.
-Peste 2 linguri de plant mrunit se va pune un litru de vin fierbinte. Se va lsa
pentru dou zile dup care se filtreaz. Este foarte util n afeciunile ficatului, splinei
sau alte afeciuni interne. Se poate lua 30-50 ml o dat, dar se poate lua de trei ori pe zi
nainte de mesele principale.
-Tinctur din 50 g plant mrunit uscat sau proaspt care se va pune la 250 ml
alcool alimentar de 70. Se va lsa apoi timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd
des, dup care se strecoar. Doza 40 de picturi o dat i se va putea lua de 3 ori pe zi,
n diluie cu puin ap.
Extern: n tuberculoza pielii: se amestec 30 g pulbere fin de plant dup ce a fost
cernut, 15 g lanolin i 15 g vaselin; se adaug 10 picturi de acid fenic; se unge rana,
iar pansamentul se va menine timp de 2-3 zile. Se va schimba apoi i se continu aa
pn la vindecarea deplin.
-Praf de plant aplicat direct pe rni i obinut din plant uscat i mcinat cu rnia
de cafea.
-Suc de rostopasc obinut din planta proaspt se va aplica pe negi i pe veruci sau n
cazurile n care se dorete dispariia prului de prisos, de mai multe ori pe zi, pn la
vindecare.
-Planta proaspt se spal, se trece prin maina de carne (sau mai bine se mrunete cu
mixerul cine are), apoi se va pune ntre dou bucele de pnz i se aplic local extern
pentru o or, dup care se spal cu ap cald.
- 2 lingurie de plant se vor pune n 3 litri de ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se filtreaz. Se va folosi la splarea pe cap n cazul alopeciei sau
contra mtreii.
Roinita
Mii de farmacii, intr-o singura planta: Roinita

E o planta inalta de aproape un metru, cu flori albe-liliachii si cu frunzele de un verde
deschis. Dar ceea ce o distinge printre suratele ei din natura e mireasma pe care o
raspandeste si care seamana cu lamaia. La ce este buna aceasta planta medicinala? Grea
intrebare! Nu ne-ar ajunge paginile acestei reviste pentru a raspunde la ea! Roinita
(Melissa officinalis) este una din cele mai folosite plante medicinale din lume (germanii
au un cult pentru ea). Zeci de studii facute pe tot mapamondul pun in evidenta
extraordinara ei valoare terapeutica, cu efecte multiple, atat ca remediu simplu cat si
combinat.
Page 512 of 1147
Raspandirea
Cunoscuta in popor si sub numele de melisa, mataciune sau iarba de alamai, roinita
creste mai ales in sudul si in vestul tarii, unde prefera coastele pietroase si insorite din
padurile de stejar, de salcam sau din rariturile de fag. Infloreste acum, la sfarsit de mai inceput de iunie, si poate fi gasita cu precadere in vestul tarii - Arad, Timisoara, Caras
Severin, in Bihor, dar si in zonele sudice ale Olteniei si Munteniei.
Recoltarea
De la roinita se culege partea aeriana (tulpina, frunze, flori), prin taierea cu grija, pentru
a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos,
insorit, in zile fara vant (vantul favorizeaza evaporarea uleiurilor volatile din planta,
care sunt un principiu activ foarte important). Imediat dupa culegere, tulpinile de roinita
se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate
de kilogram de planta proaspata, rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata.
In stare proaspata, frunzele de roinita pot fi folosite ca adaos in salatele de cruditati,
carora le dau o aroma si o savoare deosebite.
Sapte retete de preparare a roinitei
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina, cu rasnita electrica de cafea, a tulpinilor uscate de
roinita. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic,
tinute in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum doua saptamani
(deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4
ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe stomacul gol.
2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de roinita, peste care se
ermetic si se lasa la macerat, vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate 50100 de picaturi diluate in putina apa, de patru ori pe zi.
3. Vinul de roinita
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de roinita si se lasa
la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri, inainte
sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de roinita stimuleaza digestia,
combate dispepsia, previne aparitia spasmelor tubului digestiv.
4. Mixtura de roinita
Era foarte mult folosita de catre calugarii benedictini, care o considerau un panaceu
pentru memorie si pentru reintinerire. Iata reteta sa de preparare: se combina doua
galbenusuri de ou cu doua linguri de miere si cu 2-3 lingurite de tinctura de roinita, la
care se adauga jumatate de lingurita de pulbere de busuioc. Preparatul astfel obtinut se
consuma pe stomacul gol, dimineata, ca reintineritor si revigorant.
5. Infuzia combinata
Page 513 of 1147
Se pun 3-4 linguri de roinita maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care
se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinanduse aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern,
sub forma de comprese si bai.
6. Uleiul de roinita
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga
jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat vreme de
doua saptamani, intr-un recipient inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar preparatul
rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. Remediul se poate folosi atat intern, ca
ulei alimentar pus in salate (are efect digestiv, reintineritor), cat si extern, contra
reumatismului, nevralgiilor, durerilor de cap.
7. Cataplasma cu roinita
O mana de frunze maruntite de roinita se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda
(40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si
se lasa vreme de o ora.
Utilizarile terapeutice
Roinita si sistemul nervos
Probabil cea mai importanta categorie de efecte a roinitei este cea asupra sistemului
nervos. In doze mici si luata ocazional, roinita este un excelent calmant nervos, fiind
recomandata contra durerilor de cap, care apar pe fond de stres si de suprasolicitare,
contra insomniei, contra tulburarilor digestive care apar pe fond nervos. In toate aceste
afectiuni, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata intr-un pahar de apa, in
doza unica, atunci cand este nevoie. Roinita este si un excelent remediu pe termen lung
contra Alzheimerului (reduce starea de agitatie si imbunatateste memoria), contra
tulburarilor de memorie post-traumatice, precum si contra tulburarilor de memorie
produse de problemele vasculare cerebrale. In aceste afectiuni se administreaza cate o
lingurita de tinctura de roinita de 4 ori pe zi, in cure de minimum 4 luni.
Roinita si psihicul
Rezultatele experimentale privitoare la folosirea roinitei in tratarea unor tulburari cum
ar fi depresia, anorexia psihica (cu reversul sau - bulimia), angoasele de tot felul au fost
mai mult decat incurajatoare. Administrarea unor doze medii de roinita, 6 lingurite de
tinctura pe zi sau 4 lingurite de pulbere pe zi, are efecte invioratoare asupra psihicului,
antidepresive, favorizand gandirea optimista, amplificand tonusul psihic si mental.
Aproximativ 40% dintre cei care au urmat tratamentul cu aceasta planta contra
tulburarilor emotionale mentionate au resimtit o ameliorare clara a starii lor psihice. Un
rezultat foarte bun, daca este sa ne gandim la faptul ca roinita este un remediu practic
nenociv si care poate fi luat in cure de lunga durata, fara a da dependenta. Exista insa si
un... "daca": pentru a obtine rezultate notabile, prin tratamentul cu melisa, este necesar
sa "simpatizati" sau, cu alte cuvinte, sa vi se potriveasca aceasta planta. Oricum, merita
sa incercati.
Page 514 of 1147
Roinita si glanda tiroida

Studii facute la un important institut american de endocrinologie au aratat ca extractele
din roinita pur si simplu inhiba puternic actiunea in organism a hormonului tiroidian
(Tsh). Este o descoperire extraordinara, care va duce in curand la aparitia pe piata a
primului medicament natural, cu adevarat eficient impotriva hipertiroidiei. Deocamdata,
puteti folosi contra afectiunilor tiroidei, infuzia combinata de roinita, din care se bea
cate un litru pe zi, in 3-4 reprize, in cure de doua luni, cu doua saptamani de pauza.
Acest remediu este valabil si in cancerul de tiroida, pentru ca aceasta planta are si efecte
antitumorale dovedite.
Roinita si tulburarile hormonale la femei
Cercetari clinice facute in Germania au aratat ca administrarea tincturii de roinita are
efecte de reglare a ciclului menstrual, fiind un remediu excelent contra unor probleme
cum ar fi starile de nervozitate si de disconfort de dinaintea menstruatiei, menstrele
neregulate insotite de dureri abdominale, spasme sau dureri de cap. Va recomandam o
combinatie in proportii egale de tinctura de roinita si tinctura de cretisoara (Alchemilla
vulgaris), din care se iau cate 6 lingurite pe zi, in cure de patru saptamani.
Roinita si reumatismul
Un litru de infuzie combinata de roinita consumata zilnic ajuta la combaterea majoritatii
formelor de reumatism, avand o actiune antiinflamatoare articulara, antialgica,
incetinind sau chiar oprind procesele degenerative. Extern, se ung articulatiile afectate
cu ulei de roinita, la care se adauga un pic de ulei volatil de menta (il gasim in Plafaruri)
- 3 picaturi de ulei volatil de menta la o lingurita de ulei de roinita.
Roinita si bolile gastro-intestinale
In colita de fermentatie, roinita este unul din cele mai puternice remedii vegetale, avand
darul de a inhiba dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, de a
combate spasmele, de a diminua inflamatia. Se administreaza sub forma pe care
Page 515 of 1147
pacientul o simte cea mai eficienta, in cazul sau: pulbere (4-6 lingurite pe zi) sau infuzie
combinata (1 litru pe zi). Acelasi tratament este valabil contra colonului iritabil si a
colonului spastic, precum si contra enteritei.
Vinul de roinita luat inainte de masa este un remediu excelent impotriva indigestiei, a
dispepsiei si a atoniei digestive.
Roinita si afectiunile hepatobiliare
Infuzia combinata de melisa este un excelent leac pentru diskinezia biliara (fiere
lenesa), pentru colecistita si un adjuvant contra litiazei biliare. Studii preliminare arata o
actiune favorabila a extractelor de roinita contra hepatitei virale. Se pare ca aceasta
planta este un adevarat inamic al virusurilor, asa cum vom vedea in continuare:
Roinita si herpesul
Virusurile care produc herpesul de tip I si de tip Ii sunt distruse de un complex de
substante secretate de aceasta planta. Intern, se face cura cu tinctura (6 lingurite pe zi)
sau infuzie combinata de roinita (1 litru pe zi). Extern, se pun vreme de doua ore pe zi
comprese cu infuzie combinata sau, mai eficient, cataplasme cu roinita, pe locurile
afectate de herpes. La cinci minute dupa incheierea aplicatiei, se pune tinctura de
propolis pe leziunea herpetica, pentru a grabi vindecarea.
Roinita si... tineretea fara batranete
Anterior, vorbeam despre efectul favorabil al roinitei impotriva unei boli a varstei a
treia, greu de combatut la ora actuala, si anume Alzheimerul. Efectele acestei plante nu
se opresc insa aici: pe langa faptul ca melisa imbunatateste considerabil memoria si
intreaga activitate a sistemului nervos, ea are un puternic efect antioxidant. Cu alte
cuvinte, ea ajuta la mentinerea tineretii tuturor celulelor din organism, anihiland
radicalii liberi (molecule din sange care sunt responsabile de imbatranirea tesuturilor).
Precautii
In cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda
evitarea utilizarii in paralel a roinitei.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra, mai ales pe termen lung si in doze medii sau mari,
in cazul pacientilor care sufera de hipotiroidie.
P.S. Acest articol nu epuizeaza nici pe departe aplicatiile terapeutice ale roinitei, o
planta intens cercetata in laboratoarele lumii. Vom reveni, asadar, cu noi informatii
despre aceasta planta, inca foarte putin cunoscuta la noi in tara.
Scurt istoric
Page 516 of 1147
Originara din Asia Mica si din tarile mediteraneene, roinita era folosita de arabi ca
intaritor pentru inima.
Dioscoride o elogia ca remediu contra muscaturilor de scorpioni si de caini, si drept
calmant contra durerilor de dinti.
Pliniu recomanda roinita pentru intarirea vederii si, preventiv, impotriva albetei
(cataracta), administrata sub forma de picaturi obtinute din sucul plantei, combinat cu
miere.
Sfanta Hildegard van Binger scria: "Cine mananca melisa in salate, rade din suflet,
pentru ca spiritul ei incalzeste inima". "Melisa are proprietati exceptionale de intarire a
inimii, mai ales noaptea, cand ea bate neregulat si produce frica." "Purifica sangele,
alungand tristetea si melancolia."
Herboristul medieval Valentino spunea sa melisa da vise frumoase si induce somnul
usor, daca e mancata imediat dupa cina.
In 1611, calugarii carmelitani au inventat o licoare miraculoasa, "spirtul de roinita", a
carui reteta a fost tinuta secreta pana tarziu. Astazi se stie ca leacul era preparat cu
frunze de roinita, bucati de lamaie, scortisoara, nucsoara rasa, coriandru si vin alb.
Astrologia asociaza roinita (numele vine de la roiurile de albine atrase de mirosul ei) cu
Soarele si planeta Jupiter.
ROTUNJOAR.
Glechoma hederaceum Fam. Labiatae.
Denumiri populare: brnc, buruian rotund de bube, buruiana leacului, buruiana
zgaibei, buruian de orbal, ctunica, coada ielelor, creasta vilor, frunz de zgaib,
iarba crtielor, iarba mtricilor, iedera znelor, mrul lupului, nejlnic, orbal,
pelungoas, peperul apelor, prelungioas, pristinioar, rnunchioar, rotundioar,
silnic, suprare.
n tradiia popular: frunzele crude ori decoctul celor uscate erau leacuri obinuite
contra bubelor i umflturilor. n multe pri, se punea n bi la picioare, contra
mtricilor sau varicelor. Se alegeau tulpinile care aveau pe ele gale, asemntoare cu
varicele.
n inutul Neamului, era mult ntrebuinat, pentru durerile de urechi. Dac erau dureri
mai mici se afumau n dreptul urechii cu un amestec de rotunjoar i boate (Tageta
erecta). Dac durerile erau mari se turna n ele zeam de rotunjoar (silnic).
Decoctul plantei se bea i se fceau splturi, iar restul se punea n pansamente, contra
durerilor de cap.
n alte pri se folosea contra erizipelului. n Bucovina se fierbea cu mint neagr i alte
flori, cu un ou sau dou, apoi amestecul se punea pe o frunz de brusture i se lega cel
bolnav.
Cei care aveau erizipel la ochi, puneau planta la ceaf i o descntau de 3 ori. Ceaiul se
bea contra tusei, afeciunilor de piept i a tuberculozei.
Fiart n vin se lua contra paraliziei. Se fceau bi calde pentru vindecarea paraliziei.
Ceaiul din frunze ori tulpini uscate se lua n boli de ficat i rinichi.
Compoziie chimic: conine substane amare, substane grase, saponozide, tanin,
ceruri, rezine, colin, ulei volatil, etc.
Page 517 of 1147
Aciune farmacologic: antiinflamator, antiscorbutic, antidiareic, diuretic,

antiinflamatorie, antilitiazice, behice, emoliente, vermifuge, cicatrizante. Normalizeaz
tranzitul intestinal, limiteaz i ajut la eliminarea calculilor, stimuleaz pofta de
mncare, vindec rnile. Ajut la vindecare n cazul bolilor hepatice, renale i splenice.
Uleiul volatil ajut la inflamaiile bronhiilor calmnd tusa.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciunile aparatului renal, afeciunile
hepatice, aparatului urinar, respirator, aparatul digestiv, anorexie, astm, bronit, cistit,
diaree, gastralgii (dureri de stomac), inflamaii ale mucoaselor, leucoree, litiaz urinar,
oboseal, rni greu vindecabile.
Preparare:- o linguri de plant mrunit se pune la 250 ml ap clocotit . Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se poate consuma n cursul unei zile 2 astfel de
ceaiuri.
-Extern sub form de comprese, splturi sau cataplasme cu cantitate dubl de plant.
ROUA CERULUI.
Drosera rotundifolia Fam. Droseraceae.
Denumiri populare: iarba cerii, iarba fierii, iarba fiarelor, rou, roua soarelui.
n tradiia popular: se folosea contra tusei convulsive.
Compoziie chimic: conine 1% compui naftochinonici: plumbagina, droserona i un
alt compus carboxi-oxi-naftochinon; 1,5% tanin, acizii: formic, propionic, butiric,
citric, benzoic, galic; un ferment proteolitic asemntor pepsinei, un glicozid scindibil
de emulsin, enzime, compui flavonici, un antocianozid, 4-9% substane minerale.
Aciune farmaceutic: are efectul spasmolitic al plombaginei asupra bronhiilor
calmeaz spasmele tusei convulsive. Antispastic intestinal, antibiotic, cicatrizant. n
cantitate mare este toxic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: bronit, colici intestinale, tuse.
Preparare: tinctura se va face din 50 g de plant mrunit care se pune la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar. Se vor
lua cte 10-40 picturi pe zi i pe an n trei reprize mrind doza pn la doza maxim n
cazul copiilor. La copiii sugari se ncepe cu o pictur pe lun de vrst de trei ori pe zi.
Adulii vor lua o linguri de trei ori pe zi.
Rozmarin.
Rozmarinus officinalis Fam. Lamiaceae
Denumiri populare: dendrului, mirtin, rojmalin, rusmarin, rozmrin.
n tradiia popular: fiertura din frunze se folosea la splat pe cap, contra mtreii. n
nordul Moldovei, din tulpin i frunze se fcea ceai contra durerilor de inim. Se punea
n bi bolnavilor i n prima scald a copiilor, ca s fie plcui ca i mirosul lui.
Plmdit n rachiu de drojdie, se folosea contra vtmturii.
Este ntre cele mai iubite flori, de aceia apare n variate creaii folclorice.
Originar din regiunea mediteranean, mult cultivat n trecut.
Compoziie chimic: conine ulei eteric 1-2%, tanin format din acid cafeic i
hidroxicafeic, cca 5% acid ursolic i oleanolic, cinelol 15-20%, borneol 10-15%, acetat
de valerianat de bornil 2-5%, camfor 4-5% , flavonoide libere i flavonoide
glexozidate, triterpene, saponin, acid glicolic, acid nicotinic, acid gliceric, beta- siterol,
vitamina C, etc.
Aciune farmacologic: intern vulnerar, antiseptic, astringent, rezolutiv, tonic
capilar, este colagog i coleretic iar extern se folosete n friciuni antireumatice. Este o
Page 518 of 1147
plant toxic dar ajut la funcionarea ficatului, regleaz circulaia sngelui pn la

nivelul capilarelor, este tonic cerebral ajutnd la revenirea memoriei, stimulent al
sistemului nervos, un bun condiment alimentar. Florile de rozmarin au proprietatea de a
crete secreia biliar, determin contracia ei i ajut la evacuarea bilei. De asemenea
ajut la o mai bun funcionare a creierului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepatice, alopecie,
anemie, arterit, atonie digestiv, astenie, astm, balonri, bronite, cardiopatie
ischemic, celulit, colecistit, colici biliare i hepatice, constipaie, cuperoz,
degerturi, digestie lent, dischinezie biliar, dureri reumatice, eczeme, edeme, entorse,
frigiditate, hemiplegii, hipertensiune, hipotensiune, impoten, inapeten, inflamaia
pleoapelor, instabilitate emoional, intoxicaii alimentare, lovituri, memorie deficitar,
menstre dureroase, migrene, oboseal, paralizie, rni, reumatism cardio-articular,
tulburri menstruale, tulburri de ritm cardiac, vertij.
Preparare: - o linguri de plant transformat n praf cu ajutorul rniei de cafea, se
va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite cu puin ap.
Se poate lua n acest fel de trei ori pe zi nainte de mese, n afeciunile interne de mai
sus.
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 15
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi n afeciunile de mai sus.
-Tinctur din 50 g de plant mrunit pus la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine
timp de 15 zile agitnd des, dup care se strecoar. Se va lua de trei ori pe zi cte o
linguri nainte de mese cu 15 minute diluate cu puin ap.
-2 lingurie puse n 250 ml ap clocotit, acoperit pentru 10 minute se poate folosi
extern. De asemenea se poate face praf i amesteca n pri egale cu untur de porc
nesrat n afeciunile externe.
Nu se supradozeaz fiind toxic!
RUCUA DE PRIMVAR.
Adonis vernalis Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: bulbuc, buruiana-calului, buruian de talan, buruian-neagr,
chioara-ginii, cocoei, dediei- galbeni, scnteiu, spn, spnz, spnz de cal.
n tradiia popular: rdcinile fibroase, pisate i plmdite 2-3 zile n rachiu, se
foloseau contra durerilor de cap. La vtmtur se ddeau rdcinile plmdite n vin, la
cldur, sau planta fiart cu floare de liliac. Se mai folosea contra dalacului(crbune) la
animale. Se fcea o incizie n piept, n care se introducea un fir de rdcin legat cu o
a, ca s]-l scoat dup 2 ore. Provoca un abces purulent.
Compoziie chimic: se recolteaz n scopuri medicinale numai prile aeriene (Herba
Adonidis) n toate prile plantei, dar mai ales n flori se afl compui glicosidici
cardiotonici: complexul adonidin constituit din 2 fraciuni: adonidosidul i
adonivernosidul i un acid adonidinic. Adenosid, adonivernosid (adoninitoxigenin i
ramnoz), cimarin (strofantidin i cimaroz), adonitol (arabita i xilita). Adenozidul
este solubiln ap, alcool, cloroform. Adonivernozida este insolubil n ap.
Adonitoxozidaza (19-oxo-gitoxigenin-ramnozid) este cristalizat.
Aciune farmaceutic: preparatele de adonis au o aciune asemntoare digitalei, dar
fiind mai puin activ sunt folosite n tratamente prelungite sau interdigitalice. Prezint
chiar unele avantaje prin faptul c nu au aciune cumulativ i nu mresc presiunea
sngelui. Fiind i un diuretic tinctura de adonis se asociaz cu digitala atunci cnd se
Page 519 of 1147
urmrete la aceasta o aciune diuretic mai intens. D rezultate bune n tahicardii i

extrasistole de natur nervoas, n hipertensiune arterial i tulburri neuro- vegetative.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, aritmii cardiace, ascite
hepatice, extrasistole de natur nervoas, hidropizie, hipertensiune arterial, migren,
pleurit, tahicardii, tulburri neuro-vegetative.
Preparare: tinctur din 50 g plant mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va
ine timp de 15 zile agitnd des dup care se strecoar. Se va lua 1g odat i 3 g pe zi.
-Ceai dintr-o linguri de plant mrunit care se pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute i se poate consuma n cursul zilei dup strecurare.
Ateniune planta este toxic n cantiti mai mari, putnd produce accidente cu
intoxicaii grave. Se intervine cu vomitive, lichide ct mai mult i crbune vegetal.
SALATA.
Lactuca sativa Fam. Compositae.
Denumiri populare: lptiuc, lptuc, lptung, morob, morule, salat, salat cu cpn,
salat de grdin, salat mrule, salat mic, salat crea, slatr, elat, elatr.
n tradiia popular: frunze fierte n ap dup ce dau un clocot se folosesc apoi la
diferite afeciuni ale pielii sau doar pentru a se muia pielea.
Se folosea n special de femeile de vrsta a doua ca s estompeze efectele mbtrnirii,
fiind foarte eficent sub form de masc aplicat zilnic, o perioad mai lung.
Compoziia chimic: frunzele conin protide, urme de substane grase,hidrai de carbon,
sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, niacin, E,
PP, caroten i beta-caroten.
Lactarion, care aceleai proprieti ca i opiul, fr efectele secundare ale opiului,
lactarin, acid lactic, aspatragin, hiosciamin, steroli, sulfai, clorofil, arsen, calciu,
cobalt, cupru, clor, fosfor, fier, iod, magneziu, etc.
Aciune farmaceutic: aperitiv analgezic, antitusiv, antiputrid, drenor hepatic, emolient,
depurativ, laxativ, hipoglicemiant, remineralizant, sedativ.
Se indic la urmtoarele afeciuni: artrite, astm, boli renale i vezicale, bronite, cancer,
congestie hepatic, constipaie, demineralizare, diabet, eretism nervos, excitaie sexual,
gastralgii, gut, icter, insomnii, litiaze, menstre dureroase, pletor (surplus), palpitaii,
reumatism, spasme, spasme vaginale, spermatoree, tuse nervoas, tuse convulsiv,
tromboze, varice.
Preparare: -cel mai eficient este sucul care se poate consuma zilnic cte 600 ml n trei
reprize ntotdeauna nainte de mesele principale. Se poate asocia cu morcov, fiind n
acest caz util n mult mai multe afeciuni.
-Salat crud sub form de salat la fiecare mas.
-Salata fiart fcndu-se ciorbe sau supe.
-Semine:4-6 g decoct la o ceac de ap 2-3 cni pe zi n astm, pletor. Este un
calmant. Se poate folosi i la bi de ochi.
-Extern; frunze crude aplicate pe afeciuni, frunze fierte aplicate calde sau chiar unse cu
ulei vegetal.
SALB MOALE.
Evonymus europaea. Fam. Celastraceae.
Page 520 of 1147
Denumiri populare: caprifoi, clocu, grujarc, lemn cnesc, parastasul-popii, pomi de

snger, snger, voiniceriu.
n tradiia popular: fructele se foloseau ca vomitiv i purgativ. Scoara se folosea
pentru colorarea n galben.
Compoziie chimic: scoara conine tanin, rin. Fructele conin heterozide
cardiotonice, evonimin ca i cele ale salbei rioase. Alcaloidul armepavina.
Aciune farmaceutic: cardiotonic, coleretic, colagog. Stimulnd funcionarea inimii,
drenarea bilei i chiar al sucului pancreatic. Scade tensiunea arterial. n doze mari este
purgativ foarte puternic ducnd la intoxicaii. Se intervine cu crbune vegetal i lapte.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, constipaie, dischinezie biliar,
hipertensiune arterial, parazii pe piele, rni.
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se consum n 24 ore, fr a se depi aceast
cantitate.
Extern:
-Frunze proaspete pe rni.
- Pentru pduchi se face un ceai din 2 lingurie de scoar sau frunze n 250 ml ap. Se
va fierbe timp de 5 minute apoi se strecoar. Dup filtrare se tamponeaz pielea capului
de mai multe ori pe zi, pn la dispariia complect. Se va avea grij s nu ajung la
ochi aceast soluie.
SALB RIOAS.
Evonymus verrucosa Fam.Celastraceae.
n tradiia popular: alifia fcut din fructe pulverizate i amestecate cu unt e folosit
contra pduchilor. Decoctul scoarei se lua ca purgativ.
Compoziie chimic: scoara rdcinilor conine o important cantitate de gutaperc;
scoara tulpinilor conine tanin, rin, asparagin i glicozidul evonimin; fructul de
asemenea conine evonin i triacetin.
Utilizare ca i salba moale.
SALCIE.
Salix alba Fam. Salicaceae.
Denumiri populare: lozie, rchit, rchit alb, rchit de lunc, rchit mare, rit,
salc, sali, slcu.
n tradiia popular: are lemnul uor i moale, ntrebuinat la diferite obiecte casnice.
Ramurile, tiate periodic sunt folosite pentru ngrdituri, etc.
Coaja ramurilor s-a folosit pentru vopsit n galben ca i a altor specii nrudite.
Frunzele i coaja se foloseau pentru friguri. Se fierbeau i din acest decoct se lua pe
nemncate, nainte de crize.
Contra afeciunilor splinei, se fierbea n vin coaj de salcie, bine pisat i se bea n 3
diminei pe nemncate. Frunza se fierbea n oet i cu decoctul acesta se clteau pe gur
cei care le mirosea gura.
Cu aceasta se mai fceau bi la picioare, seara i dimineaa, contra pduchilor. Frunzele
i coaja se puneau n bi contra reumatismului.
Lujerii tineri, dospii n uic, se
ddeau contra durerilor de stomac. Se mai foloseau n legturi la glci.
Variate ntrebuinri au avut i miorii. Se pstrau peste an i se foloseau ca leac
contra glcilor, frigurilor, durerilor de gt.
Page 521 of 1147
Compoziie chimic: medicinal se recolteaz scoara ramurilor recoltat n

martieaprilie. Coaja- taninuri mixte, salicozid, salicin, papulozid, salirepozid,
saligenol, piceosid, cear, rezine, flavonozide, oxalai. Ameii conin substane
estrogene. Salicozida prin hidroliz d saligenin sau alcool salicilici glucoz. n 1973
doctorul Stone combate febra cu coaj de salcie. De aici a nceput lungul drum al
aspirinei care s-a nscut atunci. n 1893, Felix Hofman de la firma Bayer din
Leverkusen, reuete s produc prin sintez aspirina, care este i astzi util. Ca o
curiozitate Dl. Emanoil Grigorescu spune c n 1963 s- a fabricat n S.U.A. 13.000 de
Tone, dar n ntreaga lume? Vi se pare mult ? Dar puini tiu ce efecte negative a avut
asupra celor care o folosesc i are i azi. Cea din coaj de salcie nu are nici pe departe
attea efecte negative.
Aciune farmaceutic: datorit salicozidei, populozidei i celorlalte heterozide
salicilice este: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, hemostatic, sedativ,
vasodilatator cutanat, sudorific, stimuleaz circulaia sngelui, cicatrizeaz rnile,
vasodilatatoare cutanat, analgezic, oprete secreia lactic la nrcare, febrifug,
anafrodiziac, tonic, sedativ nervos. Extern: cicatrizant, hemostatic. Oprete transpiraia
picioarelor.
Intr n compoziia ceaiului antireumatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte bucale, alopecie, circulaie periferic
deficitar, congestii, diaree, dureri diferite, grip, gut, guturai, halen, hemoragii
hemoroidale, hiperhidroz palmo-plantar, hiperexcitaie sexual, infecii diverse,
inflamaii, insomnii, leucoree, menstre dureroase, nevralgii, rceal, reumatism, rinit
cronic i acut, sngerri menstruale puternice, spondilita anchilozant, transpiraie
excesiv a picioarelor, tristee, tuberculoz cu hemoptizie, tulburri hormonale
(endocrine) la pubertate, ulceraii cutanate chiar infectate, varice.
Preparare: intern- 2 lingurie de coaj mrunit se va pune la 200 ml ap rece, se
fierbe apoi 20-30 minute. Se strecoar i se va lua cte 3-4 linguri pe zi.
-Se va transforma coaja n praf fin. Se va cerne. Se ia cte un vrf de cuit odat la
-Amei de salcie mrunii dup uscare se vor pune o linguri n 250 ml ap clocotit.
Se vor lua 3 ceaiuri pe zi din acesta n tulburrile endocrine.
-50 g de coaj mrunit se va pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp
de 15 zile, dup care se strecoar. Se va folosi cte 10-20 picturi sau chiar o linguri
de trei ori pe zi pentru tratament sau se folosete doar la nevoie n cazul durerilor.
Extern: 3 lingurie de plant se va pune la fiert n 250 ml ap pentru 15-20 minute. Se
strecoar apoi se va folosi la comprese, bi sau bi de ezut, pentru afeciunile
respective (hemoroizi, etc).
-Praf de coaj se pune n pantofi pentru oprirea transpiraiei. Se poate amesteca cu praf
de coaj de stejar. Se combin cu aceste plante i se fac bi cu acestea sau doar cu
salvie.
-Pus n oet se folosete contra btturilor, durerilor sau altor afeciuni ca negi, pete, etc.
Atenie! nu se depete doza pentru c poate produce intoxicaii.
SALCMUL.
Robinia pseudacacia. Fam. Leguminosae.
Denumiri populare: acacie, ac, acacie, acar, altar, agai, bogarin, brebene, lemn alb,
magrin, pnar, puele, pinar, rug, salcm alb.
Page 522 of 1147
n tradiia popular: lemnul este tare, rezistent, folosit la prepararea uneltelor i

diferitelor obiecte casnice. Era preuit i pentru florile bogate n nectar. Florile se mai
foloseau pentru vopsitul bumbacului i mtsii n galben.
Florile uscate i sfrmate se puneau pe rnile provocate de arsuri. Ceaiul din flori se
lua contra tusei, nduelii i a durerilor de piept. De rceal se lua i n amestec cu soc,
mueel sau alte plante. Se mai folosea la dureri de burt, n ulcer stomacal i duodenal,
n tuberculoz pulmonar i contra durerilor de cap, n bolile neuropsihice i contra
insomniilor. Femeile fierbeau florile n ap sau vin contra leucoreei.
Compoziie chimic: florile conin robinin, acaciin- un glicozid de natur
flavonozidic, ulei volatil, etc. Scoara este i ea utilizat n scop terapeutic, conine
toxalbumin (robin i fazin), glicozidul silingina i taninuri de natur pirocatechinic,
1-catehin i 1-epicatehin, substane mucilaginoase.
Aciune farmaceutic: florile de salcm se utilizeaz ca aromatizant i n industria
parfumurilor, n medicin ca i calmant nervos al tusei, al migrenelor sau chiar
afrodiziac.. Scoara n hiperaciditate, este antispastic, n ulcer gastric i duodenal sau ca
purgativ, antireumatic. Datorit robinei scoara trebuie utilizat cu mult atenie,
deoarece aceast substan este toxic. Scoara este astringent, datorit taninurilor ce le
conine.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: arsuri, gastrite hiperacide, insomnii, leucoree,
migrene, nevralgii, pirozis, tuberculoz pulmonar, tuse astmatic, tuse obinuit, tuse
convulsiv, ulcer gastro- duodenal.
Preparare: o linguri de flori mrunite se pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se va consuma n trei reprize, dup mesele
principale. n special n gastrite, migrene, ulcer gastric, etc.
-2 lingurie de flori puse peste 250 ml ap clocotit, acoperit timp de 10 minute apoi
strecurat se poate da la migrene, nevralgii, etc.
-Tinctur din 50 g scoar mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine apoi
15 zile dup care se va filtra. Se poate lua 2-3g pe zi diluat cu puin ap.
-4 linguri de flori puse n 500 ml ap clocotit. Acoperite timp de 10 minute dup care
se strecoar. Se poate folosi extern la splturi vaginale sau alte afeciuni externe. Se
fac splturi de 3-4 ori pe zi.
-Pulberea de flori se poate aplica direct pe rni.
-Din 2 lingurie de flori i frunze puse n 250 ml ap clocotit se poate face o infuzie
care se folosete la splturi vaginale.
-Scoara se folosete 2 lingurie fierte n 250 ml de ap timp de 10 minute. Se strecoar
i este unul dintre cele mai bune purgative, remediu antiulceros, antiinflamator i
antiinfecios local.
Atenie: seminele, coaja i rdcinile sunt toxice.
SALVIE.
Salvia officinalis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: cilve, jaie, jai, jale, jale de grdin, jale bun, jale de grdin, jalie,
jalnic, jele, joaie, joaic de grdin, iarba Sfntului Ioan, salbie, salvie, slvie de
grdin, selghie, selvie, silvie, alet, alie, alvie, alvir, lvie, erlai.
n tradiia popular: era un leac obinuit contra durerilor de gt. Se fierbea i cu decoct
se fcea gargar. Frunzele pisate i amestecate cu unt se legau la glci i alte umflturi
la gt. Frunzele crude se puneau pe rni. Decoctul plantei se inea n gur contra
Page 523 of 1147
durerilor de dini. Se mai cltea gura cu el, n cazurile de stomatit. Se punea la baie la
copii slabi i contra reumatismului. n nordul Moldovei ceaiul din frunze se folosea
pentru ntrirea ochilor i a auzului, iar compresele pentru desfundarea nasului. Se mai
lua n rgueal, dureri n gt i contra tusei. Tulpinile florifere se fierbeau i din decoct
se bea cte un pahar, pe inima goal, ca leac pentru astm.
Cu el se descnta de boli i se fceau vrji de dragoste.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele (Folium Salviae) frunzele conin ulei eteric
1,4%, tuion (salviol, absintol, tanaceton), salven 1-2%, pinen, cineol, terpene,
sescviterpene, borneol, camfor, acetat de linalil, borneol i bornil, substane estrogene
(6000 U.I.\Kg), saponine, substane amare (picrosalvina), o rezin i o oleorezin
aromat folosit n parfumerie, sitosterol, tanin, acid oleanolic, rezine, produi
triterpenoidici: acid ursolic, oleanic, acizii: fumaric, clorogenic, p-cumaric, cafeic,
nicotinic, mici cantiti de germanicol, etc.
Aciune farmacologic: scade febra, mrete secreia bilei, antiinflamator intestinal,
carminativ, antiseptic, calmant al sistemului nervos, expectorant, antispastic bronhic,
hipoglicemiant uor, sedativ uor, venotonic, bacteriostatic, aciune estrogen,
dezinectant, coleretic. Extern: antiseptic, astringent, antisudorific.
Intr n compoziia ceaiurilor antiasmatic, pentru gargar i n igri antiasmatice.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: acnee, adenit, aerofagie, afeciuni ale mduvei
spinrii, afeciuni pelviene, afeciuni vasculare, aftoz bucal, alopecie, anorexie, astm
bronic, balonri abdominale, bronhidroz, bronite cronice, candidoze, celulit,
contuzii, dereglri glandulare, diabet zaharat, diaree, dischinezii biliare, eczeme
zemuinde, faringit, gingii sngernde, hiperhidroz, impoten, leucoree, menopauz,
menstre neregulate, nervozitate, obezitate, rni, retragerea gingiilor, reumatism, spasme,
sterilitate, stomatite, transpiraii nocturne, tulburri intestinale, ulceraii cronice, ulcere
de gamb, vaginit, varice.
Este contraindicat mamelor care alpteaz pentru c scade secreia de lapte.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se vor putea consuma 2 ceaiuri pe zi.
Pentru a opri transpiraia se vor bea reci n mai multe reprize.
-Tinctur din 50 g plant mrunit la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine apoi
timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se va lua cte 30-50 picturi se poate lua de 3
ori pe zi, diluat n puin ap.
Extern: se va folosi cantitatea dubl de plant i se poate folosi n gargare sau comprese.
SALVIE DE CMP.
Salvia pratensis. Fam. Labiatae.
n tradiia popular: zeama groas, rezultat din fierberea unei cantiti mai mari de
tulpini florare, amestecat cu spirt, se ntrebuina ca unguent pentru slbiciuni i dureri
de picioare. La Rinari se fierbeau 3 fire ntr-o jumtate de litru de ap i decoctul se
bea ndulcit n oftic.
Compoziie chimic: conine ulei eteric, mucilagii, vitamina C.
Aciune farmaceutic: se ntrebuineaz n afeciunile respiratorii ca i calmant. Extern
pentru rni mai uoare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: bronite, rceal, rni, tuse.
Page 524 of 1147
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere

pentru 10 minute, se strecoar i se pot folosi 2 cni pe zi. Extern se folosete cantitate
dubl de plant.
SASCHIU.
Vinca minor, Vinca herbacea Fam. Apocynaceae.
Denumiri populare: barbanoc, bnu, brebenei, caprifoi, coada-vntorului, cununi,
foaienfn, foi n fir, falamfin, ieder, merior, perior, ponchin, sacfin, sacsu, verdea.
n tradiia popular: este folosit la cununi i coroane.
Infuzia sau decoctul plantei se lua ca laxativ sau purgativ. Decoctul se folosea contra
hemoragiei. Cnd mergea menstruaia prea tare, se fierbea cu coada calului i se bea
decoctul. Femeile cnd aveau dureri i scurgeri dup nateri fierbeau mpreun cu
lemnul- domnului i se splau cu el. La leucoree se fierbea, uneori cu alte flori i se bea
decoctul. Ceaiul din flori se lua pentru a opri secreia de lapte dup ce se nrcau copii.
Compoziie chimic: conine un mare numr de alcaloizi: vincamajina, pervincina,
vinina, reserpina, vincamajoridina, vincamajoreina, etc. Sruri minerale diverse,
aminoacizi, aspartic, lizin, asparagin, tirozin, serin, etc. Flavone, acizi fenolici
liberi, etc.
Aciune farmaceutic: totalul alcaloidic are aciune ganglioplegic i spasmolitic, cu
efect hipotensiv trector. Ajut la refacerea circulaiei sngelui n creier. Sunt
spasmolitice i simpatolitice.
Exist o serie de medicamente preparate din aceast plant care se folosesc la diferite
afeciuni. Nu se prepar n gospodrie.
SNIOAR.
Sanicula europaea. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: buruian de dambla, cinci foi, iarba sasului, omeag, sarponel,
snicioar.
n tradiia popular: planta pisat i plmdit n rachiu, se lua contra vtmturii. Cu
decoctul i cu plantele fierte se fceau comprese contra durerilor intercostale, de mijloc
i de rinichi. Se mai lua contra durerilor de stomac.
Compoziie chimic: toate organele plantei conin saponozide denumite sanicula.
Acestea prin hidroliz, dau glucoz, arabinoz, sanicula-genin. De menionat c
rizomii conin cea mai mare parte de saponozide (6,6-11%) n timp ce prile aeriene
numai 1-4%. Planta mai conine rezine, tanoizi, acid cafeic, clorogenic i ali acizi
organici ca rozmarinic, siringina, lipide, urme de ulei volatil.
Aciune farmaceutic: decoct ca astringent sau sub form de infuzie ca antiinflamator n
afeciunile bucale i ale aparatului respirator. Extern sub form de comprese n plgi.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastro-intestinale, ameeli, anorexie,
diaree, dizenterie, digestie anevoioas, dureri pectorale, hemoptizie, hemoragii interne
mici, inflamaia cavitii bucale, nevralgie, rni.
Preparare: se face praf din plant care se va lua cte un vrf de cuit naintea meselor,
pentru poft de mncare sau afeciunile de mai sus.
-O linguri de praf de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se va consuma cu linguria n cursul unei zile pentru
diferite dureri.
- 2 lingurie de praf de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se folosete extern.
Page 525 of 1147
SPUNARI.
Saponaria officinalis. Fam. Caryophyllaceae.
Denumiri populare: bic de ali din vnt, berbecei, buruian alb, ciuin, iarb de
saponit, floare de spun, floarea clugrului, floarea studentului, flori albe, flori blai,
flori de parfum, flori de tietur, grozdic, juni, odogaci, rupturi de mal, sponel,
spunai, spunel, spunul calului, spunul popii, soponari, spumri, vcri.
n tradiia popular: rdcina plantei se folosea la spltorii pentru scoaterea petelor de
grsime de pe haine, la fabricarea spunurilor, pentru splarea rufelor de mtase.
Vrfurile florale, frecate n mn, cu ap fac spunele i se pot ntrebuina la splat.
Babele ddeau decoctul de spunari pentru curirea sngelui. A avut variate
ntrebuinri n medicina popular.
Compoziie chimic: se ntrebuineaz farmaceutic prile subterane (Radix Saponariae
rubrae) saponine de natur triterpenic cca 5% (saporubina sau acid saporubinic sau
sapotoxina, etc.) care prin hidroliz pun n libertate gipsogein, acid glicolic i gliceric,
zaharuri reductoare, un flavonozid; saponarina, prezent n prile aeriene ale plantei i
care prin hidroliz d glucoz, saponaretin i vitexin; substane albuminoide, grsimi,
sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: datorit saponozidelor de natur triterpenic are aciune puternic
iritant asupra esuturilor, expectorant, diuretic, diminueaz tensiunea superficial,
modific permeabilitatea membranei celulare i mrete secreiile lichide.
Mrete secreiile biliare i alte secreii digestive.
Saponozidele n general au aciune toxic, combinndu-se cu colesterolul din
membrana hematiilor, ducnd la hemoliz puternic n funcie de doz.
n doze mari opresc cordul n sistol. Produc vrsturi i diaree.
Favorizeaz absorbia altor toxine. Aceast aciune este mult redus n stomac unde,
din cauza aciditii sucului gastric, saponozidele sunt hidrolizate, sapogenina rezultat,
fiind insolubil, nu mai este activ.
Pulberea de rdcin este puternic iritant asupra mucoaselor nazale i conjunctivale.
Aplicat local produce strnut i conjunctivit.
Indicaii interne se refer la proprietile expectorante dar n cantiti bine dozate sub
form de infuzie, extract fluid, tinctur sau sirop.
Intra-rectal este util n afeciuni parazitare.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, alopecie, bronite, dermatoze
cronice, dischinezii biliare, eczeme, edeme ganglionare, erupii tegumentare cronice,
faringite granuloase, furunculoz, herpes, oxiuraz, plgi, psoriazis, ulceraii, viermi
intestinali, zona-zoster.
Preparare: intern- macerare: o linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap
la temperatura camerei. Se va lsa de seara pn dimineaa. Se strecoar i apoi se va
bea cu nghiituri mici n cursul unei zile.
-decoct- 2 lingurie de rdcin mrunit se va pune la 250 ml de ap rece, apoi se va
fierbe timp de 20 de minute. Se vor lua 3-4 linguri pe zi.
Extern- pentru oxiuri se fac bi de ezut cu decoct i clisme.
Atenie! Nu se supra dozeaz, se va tia n bucele mici, nu se face praf, deoarece
pulberea este foarte iritant pentru nas. Din ea se fcea vestitul praf de strnutat.
SNZIENELE GALBENE.
Galium verum. Fam. Rubiaceae.
Page 526 of 1147
Denumiri populare: asprioar, cornel, drgaic, iarba lipiturii, nchegtoare, petala

reginei, smntnic, turi,
n tradiia popular: roua de pe plante, culeas de Snziene, se ntrebuina pentru
durere de ochi. Plantele se puneu n bile copiilor debili. Fierte n ap, cu lapte, se
foloseau contra erizipelului. Plantele plmdite n rachiu se luau contra vtmturii. Sau mai folosit pentru bolile venerice. n Oltenia zeama de snziene se lua contra
frigurilor.
Compoziie chimic: glicozizi flavonici, saponine, tanin.
Proprieti: diuretice, depurative, laxative, antireumatice, sedative. Acioneaz asupra
epiteliului renal producnd o cantitate mai mare de urin. De asemenea ajut tranzitul
intestinal. Calmeaz strile de excitaie, fiind util n nevroze mai ales cu alte preparate.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni ale splinei, afeciuni uterine, boli de
ficat, boli cutanate zemuinde, boli de nervi, cloroz, constipaie, epilepsie, erupii
tegumentare, gu, hidropizie, isterie, junghiuri intercostale, nisip i pietri la rinichi i
bil, pancreatite, paralizia corzilor vocale, pecingine, plgi cangrenoase, prostatit,
psoriazis, retenie urinar, reumatism, scleroz renal, tumori ganglionare ulcerate,
ulceraii vechi.
Preparare:
-1 linguri cu vrf de plant mrunit se va pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 15 minute. Se strecoar. Se pot consuma 3- 4 cni pe zi.
15 minute, apoi se strecoar. Se face gargar sau se pun comprese externe.
-1 vrf de cuit de praf de plant se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care se va
nghii cu puin ap. De 3 ori pe zi.
-Praf de plant se aplic pe rnile zemuinde.
-Tinctur-Unguent
-Bi
SNZIENE ALBE.
Galium mullugo. Fam. Rubiaceae.
n tradiia popular: decoctul tulpinilor florifere se lua contra diareei. Se mai foloseau
cu alte plante, pentru scurgeri albe i boli venerice.
Compoziia chimic, proprieti i afeciuni sunt identice cu snzienele.
Diferenieri: conin asperulozid n cantitate mare i sunt mai utile la afeciuni datorit
efectului sedativ mai marcant. Indicate i n obezitate.
SNZIANA DE PDURE.
Asperula odorata. Fam. Rubiaceae.
n tradiia popular: se folosete la parfumarea vinului, a tutunului, etc. n cantiti mari
este toxic. Germanii prepar cu aceast plant pus n vin, o butur.
Din rdcin se extrage un colorant purpuriu, folosit n vopsitorie.
Planta se punea n bile copiilor debili s se ntreasc. Infuzia se lua contra tifosului.
Decoctul se folosea contra sifilisului, splndu-se cu ele plgile. Se mai punea prin
haine pentru miros.
Compoziie chimic: cumarine.
Se folosete ca celelalte snziene.
Page 527 of 1147
SCAI MGRESC.
Onopordon acanthium.
Fam. Compositae.
Denumiri populare: ciulin, ghimpe mare, plmid, prsad de cmp, scai mare, scai
muced, scai voinicesc, schin alb, schin de buboaie, sita znelor.
n tradiia popular: se folosea contra durerilor de picioare. Se luau mciulii de scai i
sare de buctrie ars n foc, se puneau ntr-un ceaun i se turna peste ele untdelemn.
Se lsau cteva zile la cldur, pe urm se ungea cu alifia obinut partea bolnav. Roua
de pe scai se folosea contra pistruilor de pe obraz, splndu-se cu ea la cteva sfrituri
de lun. Ceaiul din vrfurile florifere se lua contra tusei convulsive. Se mai folosea la
bi pentru ntrirea celor debili.
Compoziie chimic: antociani, cumarine, flavone, tanin catehic, glucide, alcaloizi ca
acotina, acoantoidina i alii, ulei volatil, substane minerale.
Aciune farmaceutic: diuretic, antiinfecios, antibiotic, antiseptic, reduce tensiunea
arterial, produce evacuarea mai uoar a bilei, anticancerigen, emolient, expectorant,
astringent, ajut la eliminarea calculilor, cicatrizant extern.
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: cancer de piele, litiaz renal, pete pe piele,
pistrui, rni deschise zemuinde, tuse, ulcer stomacal, ulcer varicos.
Preparare: -o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va fierbe
timp de 5 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi n litiaze,
tuse, etc.
-Tinctur obinut din 50 g de plant se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se
va ine la temperatura camerei pentru 15 zile, timp n care se va agita de mai multe ori
pe zi. Se va strecura. Se d cte 10-30 picturi de trei ori pe zi n diluie cu ap, pentru
afeciunile interne. Extern se pot face splturi cu diluie de o linguri de tinctur la
500 ml ap n cazul rnilor. Pe pete sau pistrui se poate tampona local. Tinctur diluat
se aplic i la cancerul pielii n funcie de tolerana individual.
-4 linguri de plant se pun la 500 ml ap. Se vor fierbe timp de 10 minute. Se strecoar
apoi se pot folosi la tratamentele externe.
-Se aplic local plant proaspt sau praf din plant pe rni sau cancerul pielii.
SCAIUL DRACULUI.
Erygium campestre. Fam. Umbeliferae.
Denumiri populare: amrea, buruian muced, crua dracului, ghimpe tvlug, iarba
mgarului, morcov de deal, scai, scai de cmp, scai mneriu, scai muced, scai vnt, scai
voinicesc, scaiei, sciu, schin otrvitor, sperioas, spin alb, spinele dracului, spin de
muced, spia dracului, spinul dracului, spia dracului, spinul vntului, tvlici, tvlug.
n tradiia popular: rdcinile se puneau tiate n rachiu, din care se lua cte o linguri,
dimineaa, pe inima goal, cnd avea omul durere de inim i stomac stricat. Se mai lua
ca laxativ, n tratamentul gastralgiilor i al ulcerului gastric. Se mai folosea ca diuretic i
n combaterea tusei convulsive, iar extractul proaspt al rdcinilor n tuberculoz
pulmonar
Compoziie chimic: saponozide, tanoizi, zaharuri, acid cafeic, acid clorogenic,
zaharuri, cantiti mici de ulei volatil, poliine ntre care felcarinona, etc.
Aciune farmacologic: aciune diuretic datorit saponozidelor, recomandat n
calculoz renal. i vezical, ca tonic aperitiv colagog i emenagog.
Page 528 of 1147
Se poate utiliza la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni cutanate cronice, anorexie,

balonri abdominale, blenoragie, diaree, dureri de stomac, edeme, excitabilitate
nervoas, litiaze vezicale i urinare, paradontoz, rni, ulcer stomacal.
Preparare: o linguri de rizon mrunit se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de
10 minute dup care se strecoar. Se pot lua 2 cni pe zi din acest ceai la afeciunile
interne.
-Extern se va folosi cantitate dubl de plant. Se pun comprese pe locul dureros, sau se
ine n locul dureros mai mult timp, de fapt pn la trecerea durerii.
SCAI VNT.
Eryngium planum. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: buruian de crtie, buruiana zmeului, mrcini, scai albastru, scai
mneriu, scai vnt, spin albastru, spin de muced, spinul vntului.
n tradiia popular: ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere a fost un leac obinuit, n
multe zone contra tusei convulsive. Cu fiertura de scai albastru se splau bubele dulci i
alte bube. Se mai punea la bile contra reumatismului i n cele fcute copiilor debili.
Decoctul prilor aeriene se folosea contra nduelii astmatice, iar extern, la bi n
combaterea artritei i a infeciilor (dermatofitoze) de pe capul copiilor. Ceaiul se mai
folosea n retenie de urin.
Compoziie chimic: saponozide 1-2,5%, ntre care principala este saniculla,
saponozida B care prin hidroliz d glucoz; saniculagenina A, eringium sapogenin, D,
F, G i H; zaharoz, chestoz, ferulol, un ester al izoferulolului, etc.
Aciune farmacologic: n scopuri medicinale se recolteaz prile aeriene ale plantei
(Herba Eryngii plani) remediu popular romnesc utilizat n tuse convulsiv. Aceast
aciune a fost confirmat de unele cercetri tiinifice. Datorit saponozidelor are i
aciune diuretic.
Intr n componena ceaiului pectoral.
Se utilizeaz n urmtoarele afeciuni: artrit, bronite, dermatoze, eczeme, infecii
diverse att interne ct i externe, paradentoz, retenie urinar, traheite, tuse
convulsiv.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap rece. Se va pune pe
foc apoi se fierbe timp de 5 minute dup care se strecoar. Se poate folosi cte 2-3
ceaiuri pe zi. Este foarte bine dac se folosete n combinaie cu alte plante aciunea
fiind mai puternic aa. n cazul paradentozei, se va ine local mai mult timp fcnd
gargar cu acest decoct.
-Extern se poate folosi o cantitate mai mare de plant sau se pot face asocieri cu alte
plante.
SCNTEIU.
Anagallis erecta Fam. Primulaceae.
Denumiri populare: auric, buruiana bureilor, buruian de rnduri roii, coard de
grdin, focor, gonitoarea vacii, iarb de psri, inti, nsturai, nigelari, ochior
rou, paperin, plesci, rcuin, rou, slci mici, scnteie, sclipei, soponelul calului,
vcri.
n tradiia popular: s-a folosit la sngerri, boli pulmonare, contra negilor. Planta se
fierbea i cu decoct se fceau splturi contra bubelor. n multe locuri se folosea de
ctre femeile care aveau menstruaii prea abundente. Se fierbeau cteva plante i din
Page 529 of 1147
decoct se bea dimineaa, pe nemncate, cte un phrel. Uneori se plmdea n rachiu

cu cteva boabe de piper.
Se mai fierbea i n bor, iar n timpul n care se lua nu se mnca srat. Fiart cu ieder,
se ddea celor care aveau diaree, enterit.
Compoziie chimic: substane amare, glucide, flavonoizi, enzime (primaveraza,
ciclamaza), saponozide, substane toxice, substane minerale, etc.
Aciune farmacologic: tonice ale sistemului nervos, stimuleaz funcia sexual,
vindec rnile, expectorant, afrodisiac, diuretic, diaforetic, favorizeaz secreia biliar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni renale i biliare, astm cardiac,
dischinezie, eczeme, hemoragii uterine, impoten, metroragie, neurastenie, rni, ulcer
gastric, ulcere varicoase.
Preparare: o linguri de plant mrunit se va pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate consuma n cursul unei zile cu
linguria cte puin n tot cursul zilei la afeciunile interne.
-Extern din 2 lingurie de plant mrunit puse n 250 ml ap se fierbe timp de 5
minute dup care se strecoar. Se poate folosi la afeciunile externe n splturi
vaginale, etc.
-Unguent- plant mrunit 50 g se va pune n 100 g de untur de porc nesrat. Se pune
pe baia de ap i se va fierbe timp de 3 ore dup care se strecoar. Se poate apoi pune n
cutioare de capacitate mai mic la rece i se poate folosi la rni sau alte afeciuni
externe.
-Plant proaspt sau suc de plant se poate aplica de asemenea pe rni, n special pe
cele proaspete.
Atenie! Planta este toxic i poate provoca dureri de cap, articulare, etc. Se intervine cu
crbune medicinal n intoxicaii.
SCHINDUF.
Trigonella foenum graecum Fam. Leguminosae.
Denumiri populare: molotru, schindu, sfrdig.
n tradiia popular: se ntrebuineaz de peste 6000 de ani fiind regsit n Papirusul
Ebers. Se ntrebuina la tratarea rnilor, inflamaiilor, contuziilor, abceselor, dar mai ales
ca afrodiziac de ctre multe femei din sate. Li se da brbailor semine macerate n
uic.
Compoziie chimic: seminele conin trigonelin care se gsete i n strofantin,
saponine steroidice, agliconi, rezine, substane azotoase, colin, glicozide furostanice,
alfa-trigoelin, zaharuri, slachinoz, lipidesterioce, alte fitosterine, trigliceride ale
urmtorilor acizi: acizi oleic, palmitic, linoleic, linoic. Protide, uleiuri volatile, taninuri,
substane amare rutozid, vitaminele C, PP, mucilagii, aminoacizi liberi, sruri minerale,
etc.
Aciune farmaceutic: se cunoate de cteva sute de ani efectul afrodiziac, nutritive,
depurative, diuretice, stimulente att a lactaiei la mamele care alpteaz ct i
neuromuscular i glandular. De asemenea este cicatrizant i antiinflamator. Mrete
cantitatea de urin, stimuleaz metabolismul sistemului nervos central, metabolismul
glucidic, lipidic, dezinfecteaz i cicatrizeaz epiteliul renal, sau cel al pieli n cazul n
care se folosete extern. Stimuleaz secreiile salivare, gastrice, intestinale, uureaz
digestia, aperitiv. Reduce cantitativ menstruaiile fiind indicat n acest caz. Sporete
numrul leucocitelor, de aceia se indic celor care fac tratamente cu iradieri, cancer, etc.
Page 530 of 1147
Atenie! Este toxic i nu se indic folosirea acestei plante n cantitate mare sau de ctre
cei cu suferine renale. Molotrul galben este contraindicat i gravidelor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni urinare i sexuale, anemie, anorexie,
anurie, artrite, ascaridoz, astenie fizic i intelectual, cancer (mai ales n timpul
tratamentului cu radiaii), cefalee, cistite, convalescen, crize de nervi, diabet, diaree,
dispepsii, dizenterie, fibrom uterin hemoragic, furuncule, gastroenterite, gu, gut,
hipercolesterolemie, hiperglicemie, impoten sexual, inflamaii, insomnii, intoxicaii,
iradiaii, mastite, mtrea, menstruaii abundente, migrene, nevroze, panariii, pelagr,
rni, reumatism poliarticular, sarcin, stimularea secreiei de lapte, tuberculoz,
tulburri digestive, tumori maligne (extern), ulcere stomacale.
Preparare: - semine mcinate cu rnia de cafea, se va lua o linguri care se va
amesteca cu miere n cantitate egal. Se va consuma n cursul unei zile 2-3 lingurie de
acest amestec.
- O linguri de plant mrunit se las pentru 8 ore n 250 ml ap la temperatura
camerei dup care se strecoar. Se va consuma n cursul unei zile.
-O linguri de semine mrunite se pun pentru 8 ore n 250 ml de ap. Se vor nclzi
apoi pn clocotete apa. Se acopere pentru 15 minute dup care se strecoar. Se
consum n cursul unei zile.
Extern: 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap i se fierbe pentru 5
minute dup care se strecoar. Se poate folosi la afeciunile externe.
-Se pot face bi dintr-o mn de plant pus la 5 litri ap clocotit, apoi strecurat n
cad, unde se st pentru 30 minute.
SCHINEL.
Cnicus benedictus. Fam. Compositae.
Denumiri populare: iarb amar, scai amar, ofran slbatec.
n tradiia popular: praful se folosete extern la tratarea rnilor iar intern ca depurativ,
febrifug, n boli de ficat.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se folosetepartea aerian (Herba Carduui
benedicti sau Herba Cnici) conin: ulei volatil, benedictina, cnicina, fitosterine i
glicozidele lor, substane amare, acizi grai, tanin, acizi rezinici, un principiu antibiotic,
mucilagii, vitamina B1, acid nicotinic, etc.
Aciune farmacologic: stimuleaz secreiile gastrice datorit principiului amar
producnd o cretere lent dar persistent a secreiilor gastrice i astfel mbuntind
digestia, fiind foarte util n anorexii, dezinfectant, antibiotic. Depurativ, febrifug,
stimuleaz pofta de mncare, stimulent al sistemului nervos, sedativ al durerilor
reumatismale. Extern antiseptic i trofic.
Intr n compoziia ceaiului tonic- aperitiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni biliare, afeciuni
renale, afeciuni respiratorii, anaciditate, anorexie, arsuri, atonie gastric, constipaii
cronice, degerturi, disgravidie, dureri reumatismale, edeme, hipoaciditate gastric,
insuficien hepatic i pancreatic, rni, reumatism, ulceraiile pielii, zona-zoster.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se va strecura
i apoi se va consuma fracionat n cursul unei zile.
-4 linguri de plant mrunit se vor pune ntr-un litru de vin. Se vor ine timp de 8 zile
dup care se strecoar. Se vor putea lua cte o linguri nainte de fiecare mas cu 15
minute pentru poft de mncare sau pentru alte afeciuni interne.
Page 531 of 1147
-Din 50 g de plant mrunit care se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70 se face

o tinctur. Se ine pentru aceasta timp de 15 zile agitnd zilnic de 2-3 ori recipientul.
Dup 15 zile se strecoar. Se poate lua cte o linguri de 3 ori pe zi diluat cu puin
ap.
Extern: se vor pune 3 lingurie de plant la 250 ml ap clocotit. Se acopere 10 minute
dup care se strecoar. Se vor face cataplasme externe, sau comprese.
Bi: 100 g de plant mrunit se va pune la 3 litri de ap clocotit. Se acopere apoi 10
minute. Se strecoar i se toarn n apa din cad, care este preferabil s aib temperatura
corpului. n cad este bine s se stea 20-30 minute. dar s se menin temperatura
constant.
SCLIPEI.
Potentilla erecta Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: calidemia, cinci degete, ginue, ghimneriu, iarba faptului,
scrntitoare, strnsurea.
n tradiia popular: cu decoctul plantei se splau cei care aveau bube pe fa. Se punea
n uic tare i se lua pentru strnsur la co. Ceaiul din rizomi se ddea n vrsturi cu
snge i menstruaii prea abundente.
Rizomul pisat se punea n uic i se bea de 3 ori contra vtmturii. Se mai fierbea cu
rdcin de ttneas, iar decoctul se amesteca cu vin i se lua, dimineaa i seara pentru
ntrirea sngelui.
Se mai punea n uic tare, se inea 3 zile i apoi se lua dimineaa, cte un phrel, pe
nemncate, de ctre cei care ridicau ceva greu i se cltinau nuntru.
Se mai folosea, amestecat cu grsime ca i alte specii nrudite pentru tras (fricionat)
i n legturi la scrntituri.
Compoziie chimic: n rizomi i rdcin are foarte mult tanin galic, rou de
Tormentilla, acizii; elagic, chinovic, etc. Rezine, mucilagii, substane minerale, vitamina
K.
Aciune farmacologic: puternic astringent, antimicrobian, hemostatic, strnge
suprafeele esuturilor i prin precipitarea proteinelor ajut la cicatrizarea rapid a
rnilor. Antibiotic contribuind la eliminarea microbilor. Elimin procesul inflamator.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afte, arsuri, boli intestinale, degerturi, diaree,
eczeme, enterite, furuncule, hematurie, hemoragii stomacale (halen), hemoragii
uterine, incontinen urinar, inflamaii bucale, leucoree, metroragii, panariiu,
piodermitele capului, rni vechi, stomatite, ulcere atone, ulcere varicoase.
Preparare: - un vrf de cuit de praf obinut cu rnia de cafea din plant uscat se va
pune sub limb cu 15 minute nainte de mesele principale. Se nghite apoi cu puin
ap.
-O linguri pulbere de rizom se va pune n 250 ml de ap. Se va fierbe timp de 5
minute dup care se strecoar. Se va bea n cursul zilei cu nghiituri rare n diaree i
alte afeciuni interne. Extern se va face cu cantitate dubl de plant. n enterite i
tratamentele afeciunilor mai grave se pot consuma pn la 3 cni pe zi din acest ceai.
-50 g de rizom se va face praf fin apoi se va pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se
va ine timp de 15 zile agitnd zilnic de 3-4 ori. Se va strecura apoi i se va lua cte o
linguri de 3 ori pe zi diluat cu puin ap.
Page 532 of 1147
-Extern: se va pune 4 linguri de rizom mrunit n alcool sanitar 100 ml. Se va ine timp
de 8 zile apoi se strecoar. Se poate folosi la frecii sau alte afeciuni.
- Se amestec cu fin de in n pri egale i se pune pe rni.
SCRNTITOARE ALB.
Potentilla alba, Potentilla repens. Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: n multe pri se credea c planta este bun la toate bolile.
n inutul Iailor, ceaiul sau decoctul plantei se lua pentru tuse, dureri de piept i
ndueal.
Unii pentru tuse o fierbeau n lapte dulce.
Rdcina se fierbea cu ap ne nceput, iar decoctul o parte se turna n cap, pentru
dureri de cap i alte dureri.
Celui cu vre-o boal contagioas i se ddea plmdit n rachiu. Se mai storcea seva
proaspt se amesteca cu unt proaspt i cu aceast alifie se ddeau bubele dulci.
Se mai folosea n bi pentru picioare fiertur.
Are aceleai ntrebuinri ca i sclipeii.
SCORIOAR.
Cinnamomum ceylonicum (obtusifolium), Fam.Lauraceae.
n tradiia popular: este ntrebuinat ca aromatizant i condiment n diferite preparate
culinare, buturi, etc.
Se folosea fiart n vin contra rcelii, iar plmdit n rachiu contra glbinrii,
plmdit n rachiu cu nucoar i rostopasc.
Compoziie chimic: uleiuri eterice 0,9-2,3% care conine aldehid cinamic, eugenol,
metil-n-amil-ceton, alfa-pinen, felandren, p-cimen, aldehid benzilic, hidrocinamic
i cuminic, linalol, cariofilen, etc. Mai conine 2% tanin, 1,8-3,8-6,6% oxalat de calciu.
Aciune farmacologic: sunt indicate ca stimulente generale i ndeosebi ale funciilor
digestive. Sunt uor carminative i provoac o mrire a secreiei salivare. Provoac o
aciune de accelerare i regularizare a ritmului contraciilor uterine, au i o aciune
estrogen datorit fraciunii insolubile n eter din scoara de scorioar. Tinctura are i
o aciune fungicid.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, afeciuni circulatorii,
bronite, colici gastrice i abdominale, constipaie, diabet, dureri interne, gingivite,
grea, grip, halen, insomnie, nervozitate, rceli, scaune neregulate, spasme digestive,
sughi.
Preparare: - fiert o linguri de praf n 500 ml vin i but cald n rceli.
-Se poate pune peste orice preparat culinar.
-Se va fierbe o linguri n 250 ml ap pn scade apa la jumtate. Se adaug miere i se
va consuma cte o linguri de mai multe ori pe zi n cazul rcelilor sau altor afeciuni.
-n afeciuni dermatologice. Se face un amestec cu suc de lmie i praf de scorioar.
Se pune extern pe rni.
SCORU.
Sorbus domestica Fam. Rosaceae.
n tradiia popular: scoara i rmurelele tinere se foloseau n diferite amestecuri cu
plante i substane, pentru vopsit n negru.
Decoctul fructelor se bea contra diareei.
Compoziie chimic: fructele coapte sunt comestibile i conin substane tanante,
provitamina A i vitamina C.
Page 533 of 1147
Se utilizeaz ca i scoruul de munte.

SCORU DE MUNTE.
Sorbus aucuparia Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: lemn cnesc, lemn pucios, merior, sorb.
n tradiia popular: se folosea la tuse, tuberculoz, boli de snge i reumatism. La
Nereju, frunzele ori coaja se fierbeau n ap ne nceput i decoctul se lua cu zahr,
pentru dureri n colici sau alte dureri.
Compoziie chimic: fructele conin tanin, acid malic, acizi organici, uleiuri eterice,
carotin, zaharuri, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: frunzele i fructele: depurative, diuretice, hemostatice, antitusive,
antireumatice, astringente, mresc diureza i cur epiteliul renal. Fructele conin 15%
zahr organic, acizi care distrug microbii, vitaminele B, C, E. Scorua roie are i
colorani beta-caroten, etc. Consumul fructelor ajut la vindecarea afeciunilor vederii
sau la afeciunile vaselor de snge i n creier.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: ateroscleroze, balonri, bronit, colici intestinale,
gastrit cu hipoaciditate, gingivite, hipovitaminoze, migrene, reumatism, scleroza
vaselor de snge din creier (fruct), spondiloz, tuse.
Preparare: o linguri de frunze mrunite i fructe mrunite n pri egale se va pune n
250 ml ap. Se va fierbe timp de 10 minute dup care se strecoar. ntreaga cantitate se
va bea n porii mici cu linguria pe parcursul unei zile. Este util n acest fel la tuse i
alte afeciuni interne.
-Din fructe mrunite, o linguri se va fierbe pentru 10 minute dup care se strecoar.
Se pot folosi n cursul unei zile 2-3 ceaiuri din acestea pentru afeciunile interne.
-Tinctur- se vor pune 50 g de fructe zdrobite la 250 ml alcool alimentar de 70. Se in
timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar. Se pune n sticle la
rece. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese cu 15 minute.
-Dac se dorete s se fac tratament extern se va folosi cantitate dubl de plant.
SCUMPIE.
Cotinus coggygria. Fam.Anacardiaceae.
Denumiri populare: liliac, oetar, rui.
n tradiia popular: frunzele s-au folosit pentru colorat n galben, iar scoara s-a folosit
pentru tbcit pieile.
Decoctul rmurelelor se folosea pentru gargar la sifilis, iar resturile se fceau
cataplasme pe rni.
Compoziie chimic: scoara ramurile mai groase se taie cnd d frunza, iar
frunzele se culeg cnd d floarea. Conin taninuri elagice, gumi-rezine, mircetin. Un
glicozid- fustinozidul. Frunzele n plus mai au i ulei volatil.
Aciune farmaceutic: este cunoscut ca un foarte bun febrifug, hemostatic,
antiinflamator, cicatrizant, oprete senzaiile de vom, stimuleaz pofta de mncare, util
n tratarea pierderilor de urin.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bucale, afeciuni gastrice,
afeciuni hepatice, afeciuni intestinale, alergie, anorexie, boli hepatice, candidoz,
diaree, eczeme, enterocolit, gingivite, hemoroizi, incontinena urinar, prurit, nltur
starea de vom, rni, urticarie, vom.
Preparare: 2 lingurie de frunze se vor mruni i se pun n 250 ml ap. Se va
fierbe timp de 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma n cazul incontinenei
Page 534 of 1147
sau altor afeciuni interne i dou cni pe zi. Una dimineaa pe stomacul gol i una la
ora 18.
-O linguri de praf de coaj se va pune la 250 ml de ap .Se va fierbe timp de 15
minute dup care se strecoar. Se pot de asemenea consuma 2 cni pe zi n afeciunile
interne.
Pentru gargar sau splturi i n afeciunile externe se va folosi cantitate dubl de
plant. Cu ceaiul acesta se va face gargar de mai multe ori pe zi sau splturi la
hemoroizi sau alte rni i afeciuni externe.
O mn de plant fiart se va pune ntre 2 buci de pnz i se aplic compres (sau
cataplasm) n partea de jos a abdomenului, peste noapte. Este foarte util la
incontinen urinar, se va lua i ceai intern cte 2- 3 cni pe zi.
SECAR.
Secale cereale. Fam. Gramineae.
n tradiia popular: a asigurat pinea n multe zone muntoase. Fina de secar
frmntat cu ulei se punea la glci. Muiat cu oet, cu 2 ou, lmie, piper negru,
pcur i piatr acr se aplica n cataplasme pentru enterit.
La junghiuri, se fcea o turt din fin de secar, se stropea cu spirt i undelemn, se
presra cu lmie i piper negru, rachiu, undelemn i ciolan de cine ars i pisat, fcut
praf ca fina, puse toate pe o pnz se lega i se purta 3 zile.
Cu boabe prjite i rnite se punea cataplasme pentru hemoroizi. Contra limbricilor se
fierbea secar cu puzderie de cnep de la meli i cu capete de frnghii gsite, apoi se
bea o ceac din decoctul lor.
Compoziie chimic: cornul de secar se folosete mult n farmacie: scleroii ciupercii
se dezvolt pe spicele de secar i pe alte graminee. S-au identificat un mare numr de
alcaloizi. Amine: trimetilamina, acetilcolina, tiramina, histamina, i aminoacizii:
leucina, tirozina, histidina. Mai conine glucide: trehaloz, manit, manane, ulei gras,
35%, proteine, ergosterine, fungisterine. Alcaloizii au la baz nucleul lizergic cu doi
izomeri: unul levogir, altul dextrogir.
Seminele- vitaminele-B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, E. Aminoacizii: alanin, arginin,
acid aspartic, cistina, acid glutamic, glicina, histidina, izoleucina, leucina, lizina,
metionina, fenilalanina, prolina, serina, treonina, triptofan, tirosina, valina. Acizii grai:
acid palmitic, acid stearic, acid palmitoleic, acid oleic, acid linoleic, acid linolic, acid
linolenic. Carbohidrai: glucoz, fructoz, sucroz, amidon, celuloz, acid fitic.
Minerale: sodiu, potasiu, magneziu, calciu, mangan, fier, cobalt, cupru, zinc, crom,
fosfor, clor, fluor, iod, bor, seleniu, silicon.
Aciune farmacologic: este purificator al sngelui, pentru c stimuleaz circulaia
sngelui i previne rigiditatea arterelor. produsul ca atare sau extractul se ntrebuineaz
ca hemostatic uterin i ocitocic. Toi alcaloizii stimuleaz fibrele musculaturii netede,
mai ales ale uterului (aciune ocitocic). Previne scleroza. Alcaloizii cu caten
triterpenic au i efect inhibitor asupra simpaticului, datorit catenei oligopeptice.
Ergotamina prin hidrogenare i pierde activitatea, dar rmne aciunea ocitocic.
Histamina i celelalte amine au aciune ocitocic. Tiramina este simpaticomimetic, iar
colina i acetilcolina sunt parasimpaticomimetice. Este bine s se foloseasc doar
preparat n farmacii i fabrici de medicamente pentru c poate fi foarte periculos,
putnd provoca intoxicaii care sunt greu de contracarat. n acest caz se intervine cu
crbune medicinal.
Page 535 of 1147
Seminele sunt energizante, remineralizante, emoliente, laxative, sedative, fluidific

sngele. Verde sau ncolit previne scleroza inclusiv cea cerebral, diminueaz strile
inflamatorii, uureaz defecaia, ajutnd tranzitului intestinal, fluidific sngele,
calmeaz strile de excitaie cerebrale. Util femeilor cu bufeuri (de cldur), pentru c
diminueaz senzaia de cldur. Vitaminizeaz i fortific ntreg organismul. Calmeaz
colicile.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: abces, adenit, afeciuni vasculare, afeciunile
inimii, amigdalit, angin difteric, arsuri, ascaridoz, ateroscleroz (prevenire), bufeuri
(de cldur), constipaie, contuzii, diabet, enterit, enurezis, epistaxis, excitaie
cerebral, hemoroizi, hepatit cronic, hernie, hipertensiune arterial, hipervscozitate
sangvin, infarct miocardic, inflamaii renale i gastro-intestinale, leucoree, menopauz,
menstruaie dificil, negi, panariiu, pneumonie, sedentarism, supuraii, tuberculoz
ganglionar.
Preparare: - pine de secar consumat zilnic la toate afeciunile interne, inclusiv pentru
inim.
-1 lingur de pulbere de semine (fin) se pune cu 250 ml ap la temperatura camerei
timp de 8 ore. Se strecoar i se pot consuma n cursul unei zile 3 astfel de cni n
afeciunile descrise.
-Pentru constipaie, boli renale, inim, i toate afeciunile interne este cel mai eficient s
se pun la ncolit seminele. n momentul n care a dat un cm, de mldi verde, se taie,
se vor spla foarte bine, se trec apoi prin maina de carne pentru a se mrunii. Se vor
pune apoi la rece n afar de diabet toi vor putea s pun pe acest preparat puin miere.
Se va lua cte 2-4 lingurie de 3 ori pe zi. Se face preparatul doar pentru 3-4 zile pentru
c mai mult nu st. Dar este indicat ca aceast cur s se fac ct mai mult timp.
-Se va pune la ncolit i se las s creasc pn la 10 cm dup care se va tunde iarba. Se
va trece prin storctorul de fructe cu puin ap de 2 ori pentru a scoate tot ce conin. Se
va pune apoi ntr-o sticl la rece cu puin alcool alimentar la suprafa pentru a nu se
altera. Se va lua din acest preparat cte o linguri de trei ori pe zi nainte de mesele
principale cu 15 minute. Se poate lua la toate afeciunile interne.
-Fina de secar se poate folosi la toate afeciunile externe fcndu-se un aluat care se
va aplica pe locul afectat (cataplasme).
- Tinctur 200 ml suc obinut din mldie tinere de secar se va pune cu 100 ml alcool
alimentar de 70. Se las la rece. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi.
SFECL.
Betula vulgaris. Fam. Chenolodiaceae.
n tradiia popular: ntrebuinat n hrana oamenilor i animalelor. Frunza se punea pe
tieturi, rni i buboaie. Cu sfecl ras, prjit n undelemn, se fceau legturi la infecii
i la adenoame. La glci se punea u i frunze crude sub ureche. Ras pe rztoare i
prjit cu untur de porc ori undelemn, se punea la adenite. Coapt i ras, se punea la
blenoragie. Cu cataplasm de sfecl tocat, ceap i grsime de porc se oblojeau femeile
de durere de pntece. Cu decoctul ei se fceau splturi n bolile femeieti.
Compoziie chimic: natriu, kaliu, calciu, siliciu, substane minerale, vitamine
B1, B2, B6, C, niacin, biotin, acid folic, etc.
Aciune farmaceutic: mprospteaz sngele, ajut la ntrirea imunitii organismului,
ajut la lupta cu cancerul i mai ales la vindecarea leucemiei.
Page 536 of 1147
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, abcese, adenoame, afeciuni

neurologice, cancer, gripe, hemoroizi, laringite, leucemie, leucoree, limfoame, rceli,
rni,
Se folosete foarte puin medicinal:
-frunze proaspete se aplic pe rni strivite i ulcere pentru a ajuta la cicatrizare. Sunt
utile pentru c nu ader la suprafaa rnii.
-Frunze tocate se aplic pe leziunile de tricofiie, cruste de lapte, antiinflamator la
dureri.
-Rdcin ras cu ulei se aplic pe abcese i alte rni.
- Decoct din rdcin ras 4 linguri fierte n 500 ml ap timp de 10 minute se fac
splturi vaginale n leucoree i alte afeciuni externe (hemoroizi), zilnic.
SFECLA DE ZAHR.
Beta vulgaris. Fam.Chenopodiaceae.
n tradiia popular: se folosea sub form de ceai, cruia i se adugau 3-4 picturi de
diana, contra diareei, dizenteriei, durerilor de stomac i lipsei poftei de mncare.
Se folosete la fel cu cea de mai sus. Nu se va administra diabeticilor.
SFECL ROIE.
Beta vulgaris rubra Fam. Chenopodiaceae.
Denumiri populare: napi de mncare, napi roii, rp, sfecl de bor, sfecl de mas,
igle roii, uic.
n tradiia popular: sucul din rdcin ras pe rztoare i stoars se bea dimineaa pe
nemncate pentru curirea sngelui. Cu foile fierte n lapte dulce se fceau oblojeli la
lingoare. Pentru vtmtur, se lua un pahar de rachiu de drojdie, un pahar de suc de
sfecl roie, o bucat de iasc bun, uscat pe vatr, una turt a lupului i snge de 9
frai, pisate toate, amestecate inute la cldur 2 zile, apoi se ddea bolnavului de 3 ori
pe zi, cte un phru mic. Bolnavul trebuia s stea culcat, s se pzeasc de acrituri,
srturi i mncruri grele. Decoctul se ddea luzelor, cnd nu expulzau placenta dup
natere.
Compoziie chimic: hidrai de carbon, betain, asparagin, acid glutamic, vitaminele:
A, B1, B2, niacin, C, E, PP, acid folic, biotin, zaharuri, oligoelemente, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: nutritiv, laxativ, aperitiv, rcoritoare, energizant,
antianemic, mineralizant, anticancerigen, hipotensoare, ntrete imunitatea
organismului, lupt pentru refacerea sngelui, foarte util i n leucemii dar i alte
tumori. Extern este cicatrizant, desinfectant, bactericid destul de puternic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bucale, afeciuni biliare, afeciuni
cardiace, afeciuni hepatice, afeciuni renale, afeciunile splinei, artrit, anemie, astenie
fizic i nervoas, avitaminoze, cancer, colit, constipaie, convalescen,
demineralizare, dischinezie biliar i stomacal, enterite, grip, hemoroizi,
hipercolesterolemie, hipertensiune arterial, insomnii, litiaz uric, menopauz,
migrene, scurgeri vaginale, tuberculoze, viroze.
Se interzice diabeticilor!
Preparare: - se rade fin i se consum crud.
-Suc din sfecl obinut proaspt Se poate consuma cte 200 ml de trei ori pe zi. Se va
ncepe prin a consuma o cantitate de 50 ml o dat pe zi apoi treptat n funcie de
tolerana individual se va mri cantitatea de sfecl pn se va ajunge la 200 ml de trei
Page 537 of 1147
ori pe zi. n cazul cancerului sau altor afeciuni este foarte util mpreun cu morcov,
castravei, salat, ptrunjei, etc.
Sfecla fiart sau coapt i pierde o serie dintre proprieti.
SILUR.
Euphrasia rostkovina Fam. Scrophulariaceae.
Denumiri populare: buruieni alb, buruieni dinat, dragostea fetei, floare de ochi,
mngierea apelor.
n tradiia popular: decoctul prilor aeriene se folosea, local contra leucoreei.
Compoziie chimic: substana amare, ulei gras, tanin, aneubin, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: acioneaz favorabil n afeciunile ficatului deoarece ajut la
eliminarea mai rapid a bilei, este antibiotic mai alea n afeciunile oculare, gastice,
stimuleaz digestia, antiinflamator, reface muchii n special la ochi, etc.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni gastrice, afeciuni oculare, blefarit,
conjunctivit, episclerit, hepatite (icter), inflamaii acute ale ochilor, lcrimarea
ochilor.
Preparare: intern se va lua cte un vrf de cuit de praf de plant care se va ine sub
limb pentru 10 minute dup care se nghite cu puin ap.
-3 lingurie de plant se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se va strecura. Se pot consuma trei astfel de ceaiuri. Extern se va pune
compres pe ochi cu acest ceai.
-Tinctur care se va face din 50 g de plant. Se va pune peste planta bine mrunit o
cantitate de 250 ml de alcool alimentar de 70. Se va ine apoi timp de 15 zile la
temperatura camerei agitnd zilnic. Se strecoar. Se va consuma cte 5 picturi de trei
ori pe zi. Aceast cantitate poate fi depit la afeciunile mai grave.
SIMINOC.
Helichrysum arenarium. Fam. Compositae.
Denumiri populare: flori de paie, floarea patului, iarb flocoas, imortele, mrgic,
ochiori, semenic, siminic.
n tradiia popular: s-a folosit la vopsit n galben. Florile se fierbeau n rachiu, care se
bea pentru glbinare; ori se punea n rachiu, se lsa s stea cteva zile, apoi se bea. In
alte pri se fierbea cu vzdoage i decoctul se bea. Fiart n lapte pentru glbinare.
Compoziie chimic: florile- substane amare, taninuri, flavonozizi, saponozide,
apigenin, astragalin, colorani, cvercetrol, hamferol, glicozide, ulei volatil, sruri
minerale.
Aciune farmacologic: activeaz secreia biliar, scade colesterolul, diminueaz
durerile ficatului, diuretic prin mrirea cantitii de urin, astringent datorit taninului
care ajut la precipitarea proteinelor, antidot al otrvurilor cu metale grele, expectorant
datorit saponinelor, crete diureza i transpiraia. Uleiul volatil are aciune asupra
ficatului ct i ca dezinfectant, diuretic. Antioxidant util n lupta cu multe afceiuni. Se
folosete inflorescena.
Se utilizeaz la urmtoarele afeciuni: afeciuni biliare i hepatice diverse, afeciuni
renale, atonie gastric, colangite, colecistite cronice, dischinezie biliar, grea, gut,
hepatita acut, hipercolesterolemie, meteorism, pancreatite, icter, intoxicaii,
reumatism, tulburri gastro-intestinale, viermi intestinali, vom.
Preparare: - o linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de
5 minute dup care se strecoar. Pentru diversele afeciuni interne se pot consuma 2
Page 538 of 1147
astfel de cni pe zi. n cazul viermilor intestinali se va bea dimineaa pe nemncate apoi
se va lua un purgativ.
-Pentru afeciunile ficatului, pancreasului, stomacului sau rinichiului se va pune n 250
ml de lapte o linguri de flori mrunite care se va fierbe timp de 5 minute dup care se
strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi. Se va putea consuma perioade mai lungi de
timp.
-La intoxicaii se vor pune 2 lingurie de flori la 250 ml care vor fi fierte timp de 10
minute dup care se strecoar. Se vor consuma mai multe ceti pentru a dezintoxica
organismul. Suplimentar se va putea lua i crbune vegetal.
SLBNOG.
Impatiens noli-tangere. Fam. Balsaminaceae.
Denumiri populare: brdule, buruiana celor slabi, clpr, iade, iarb roie, ploponog,
rchiele, slbnog.
n tradiia popular: planta se fierbea n ap sau lapte dulce, cu care se splau n cazurile
umflturilor, iar cu resturile rmase dup strecurare se pansau. Se punea de asemenea n
bile copiilor care nu puteau s umble n picioare, de asemenea se folosea contra
reumatismului. Ceaiul din frunze i flori se mai folosea contra durerilor de stomac sau
constipaiei. Fructele strivite se ineau timp de 4 zile n petrol i apoi se foloseau la
varice. Decoctul se mai lua n cazul n care se oprea udul sau de ctre femeile care nu
aveau menstruaia regulat. De asemenea se mai lua i n cazurile de leucoree, boli de
mitr i uurarea naterilor. Seminele inute n uic se luau contra dizenteriei.
Compoziie chimic: substane amare, tanin, stigmasterine, zahr, colin, acid fosforic,
substane minerale, etc. Plant puin studiat.
Aciune farmacologic: antioxidant, catechic, hemostatic, astringent, expectorant,
antiinflamator, dezinfectant, cicatrizant, diuretic mrind cantitatea de urin, ajut la
eliminarea calcululor, distruge bacteriile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: constipaie, diaree, dizenterie, dureri reumatice,
dureri de stomac, hematurie, hemoroizi, inflamaii, leucoree, litiaz renal i biliar,
umflturi.
Preparare: - o linguri de plant uscat i mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va
fierbe apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 2 astfel de
cni pe zi.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 250 ml ap. Se vor fierbe timp de 10
minute dup care se strecoar. Se pot folosi pentru dureri diverse inclusiv pentru cele de
stomac sau cataplasme i comprese externe la reumatism. Se poate consuma la nevoie 2
cni n cursul unei zile.
-Tinctur din 50 g de plant mrunite se pun n 250 ml de alcool sanitar. Se ine timp
de 15 zile apoi se va strecura. Se poate consuma cte 5-10 picturi la nevoie.
-O linguri de plant mrunit se va pune n 250 ml lapte dulce. Se fierbe timp de 5
minute apoi se va strecura. Este util n afeciunile stomacului.
Extern: fructele trecute prin rztoare i apoi puse n alcool sanitar se pot aplica pe
locurile dureroase.
-Fiert n lapte se poate aplica extern tot pentru dureri, umflturi, etc.
-Se pun 50 de grame de plant mrunit la 500 ml de oet preferabil din miere i mere.
Se in 8 zile, apoi se strecoar. Se folosete local la dureri reumatice.
SMOCHINE.
Page 539 of 1147
Ficus carica. Fam. Moraceae.

Se folosesc fructele sau frunzele i crengile.
n tradiia popular: smochina cald se rupea i se punea cu partea crnoas la buba
neagr. n Moldova, se fierbeau nfundat, ntr-o ulcic acoperit cu capac, cteva
rocove cu smochine se puneau la bub. Fierte, cu rocove i stafide se luau contra
tusei. n Dobrogea, fierte n lapte, se foloseau contra glcilor i a tusei la copii, sub
form de cataplasme puse n jurul gtului, sau se bea lapte n care s-au fiert smochinele.
Smochina se punea la durere de msele.
Compoziie chimic: 84 % ap, conin invertin, proteine 1%, glucide15-18%, materii
azotate, celuloz, acizi, un element iritant cnd sunt verzi, pectine, vitamina A, B1,B2,
C, PP, latexul conine o lipodiastaz( enzim analog sucului pancreatic) o amilaz i
proteoz), enzime, fier, fosfor, sodiu, calciu, magneziu, brom, etc.
Aciune farmaceutic: fructele- emoliente, calmante, tonifiante recomandate sportivilor,
femeilor nsrcinate, convalescenilor i copiilor, vitaminizante, laxative, emoliente,
afeciuni renale. Latexul citotoxic, caustic. Dac se ung petele de vitiligo cu miez de
smochine petele se atenueaz foarte mult. Hemostatic prin precipitarea proteinelor,
antiinflamatoare diminund inflamaiile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni renale, amigdalit, angin,
arsuri, astenie fizic i psihic, btturi, bronite cronice, ciclu menstrual dereglat,
cistite, colite, constipaii cronice, dureri, furuncule, gastrit, gingivite, guturai prelungit,
inflamaii pulmonare sau renale, inflamaiile gtului, insomnii, iritaii gastro-intestinale,
leucoree, nefrite, negi, plgi atone, pneumonii, rceal, stadii febrile acute, stomatite,
traheobronite cronice, tuse, veruci, viermi intestinali, vitiligo.
Preparare: - se consum fructe ca atare pentru afeciunile interne zilnic de trei ori
preferabil nainte de mese.
-Se vor fierbe 50 g de smochine n 500 ml de ap timp de 10 minute dup care se
strecoar. Se va consuma n cursul zilei mai ales la aparatul urinar, stomac, ficat,
pancreas.
-Se vor pune 6-8 smochine n 250 ml de lapte i se fierb timp de 10 minute. Se
consum pentru constipaie sau ca laxativ.
-Smochinele uscate se pot lsa de seara pn dimineaa n lapte i dimineaa se vor
consuma cu lapte cu tot pentru constipaie.
-Frunze- 2 lingurie se vor pune la 250 ml ap. Se fierb timp de 10 minute dup care se
strecoar. Se vor consuma 2 astfel de ceaiuri n cazul tulburrilor circulatorii, reglarea
ciclului menstrual, etc.
-500 g de smochine se vor fierbe cu un litru de ap, timp de 10 minute dup care se va
lsa s se rceasc. Este bine ca dup rcire s se mruneasc cu mixerul i apoi se va
pune 250 g de miere. Se va lua ca supliment vitaminic sau n situaiile n care se solicit
tratament pentru bronite afeciunile laringelui, traheii, etc. Se va lua cte o linguri de
3-4 ori pe zi.
-Se va pune smochin proaspt tiat sau se ung numai cu smochin proaspt petele
de vitiligo de mai multe ori pe zi.
-Fructe fierte n lapte se pun pe abcese pentru grbirea maturrii.
-Pe veruci, negi, etc, se va pune latex de la rmurelele tinere de mai multe ori pn la
dispariie. Se spune c n maximum o sptmn trec.
SOC.
Page 540 of 1147
Sambucus nigra Fam. Caprifoliaceae.

Denumiri populare: coramnic, holer, hoz, iboz, scorpat, soace, soc negru, sog, usclu.
n tradiia popular: din ramurile lui se fceau evi pentru rzboiul de esut, copii fac
fluiere, etc. Din flori se prepar suc rcoritor, etc.
Fructele se ntrebuinau la vopsit n cafeniu, mohort, vnt i negru, iar frunzele i
scoara n galben.
Ceaiul din flori se lua contra tusei i afeciunilor aparatului respirator, astm, dureri de
stomac, ficat, vezic biliar. Florile fierte n lapte dulce se puneau la glci sau la diferite
umflturi. Se mai punea floare pisat amestecat cu fin de gru sau tre i se aplica
cald la glci, umflturi.
La cderea muchilor se fierbeau flori n vin pn scdea la o treime i se bea. Se mai
fceau bi contra reumatismului. Coaja verde fiart cu lapte dulce, n care se punea sulf
i zahr se lua de ctre cei cu afeciuni respiratorii i tuse.
Ras de pe copac coaja de sus n jos, se punea n rachiu i se bea pentru curenie. Ras
de jos n sus se lua contra vrsturilor. Contra limbricilor se curau bote de soc de coaj
ntr-o oal nou. Se lua coaja de dedesubt verde se fierbea n lapte apoi se scurgea
laptele i se ddea bolnavului dimineaa pe nemncate.
Cu coaja de soc se fceau legturi la brnc dup ce era stropit cu rachiu. Coaja fiart
n lapte se mai lua contra tusei. Coaja i rdcina, pisate, se storceau i zeama se ddea
de 3 ori cte o cecu celor ce sufereau de afeciunile splinei.
Coaja galben de sub cea sur se fierbea n lapte dulce i se lua contra glbinri.
Frunzele crude se puneau la rni diverse. Cu decoctul frunzelor se mai spla sau se
fceau comprese la dureri. Boabele negre se puneau n plinc i se luau la junghiuri
sau friguri, vtmtur.
Compoziie chimic: medicinal se recolteaz florile (Flores Sambuci) florile- ulei
volatil n cantiti foarte mici, rutozide, tanin, sambunigrozida (sambunigrina) care este
o heterozid cianogenetic, o substan alcaloid sambucina, zahr, mucilagii,
flavonozide, amine, etilamin, izobutilamin.
Aciune farmacologic: sudorific puternic, galactogog, laxativ uor, diaforetic, diuretic,
antiinflamator, emolient, antireumatic. Extern : antiseptic.
Atenie! Nu se supradozeaz mai ales n cazul fructelor care pot deveni toxice.
Simptomele intoxicaiei: vom, arsuri la stomac, dificulti la respiraie, com. Se
intervine cu splturi i crbune medicinal. Se interzice de asemenea celor cu diaree
cronic.
Intr n compoziia ceaiurilor: antireumatic, depurativ i sudorific.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni renale i vezicale, cancer,
conjunctivite, constipaie, crize gutoase, degerturi, eczeme, edeme, erizipel, favus,
flegmoane, furuncule, grip, nevralgii, obezitate, pistrui, psoriazis, rceal, rni,
reumatism, stimularea lactaiei, tulburri hormonale diverse, ulcerele pielii, ulcioare.
Preparare: intern- 2 lingurie de flori mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se vor consuma 3 ceaiuri pe zi
cldue.
-Ca laxativ 1-2 lingurie de flori se vor pune dup mrunire n 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se vor strecura. Se va consuma seara la culcare.
-Se vor pune 5-6 flori mai mari ntr-un borcan de 5 litri. Se va umple cu ap, se taie 2
lmi bucele i se va pune 500 g de zahr i puin drojdie. Se las la soare timp de 5-
Page 541 of 1147
6 zile dup care se strecoar. Se poate consuma fiind un suc excelent util i ca rcoritor
dar i ca un bun curitor al organismului de toxine. Se poate consuma 1-2 litri pe zi.
-Fructe sub form de suc se va folosi cte o linguri de trei ori pe zi nainte de mese n
curele de slbire. Pentru c nu se poate menine o perioad mai lung i pentru c este
unul din cele mai eficiente metode de slbire se va obine sucul din fructe prin strivire,
apoi se strecoar foarte bine de mai multe ori pentru a nu rmne pulp de fruct i se va
pune peste ele puin alcool pentru al avea la ndemn o perioad mai lung. Se va lua
maximum o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese.
-O alt metod este s se pun miere poliflor peste suc de fructe bine filtrat. 1\1 i s se
pstreze n borcane bine nchise. Se consum, tot cte o linguri nainte de mese.
-Fructe o linguri se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10 minute apoi se
strecoar. Se vor putea folosi 2 astfel de ceaiuri n afeciunile renale, etc.
-Fructele de soc se pot folosi i uscate n obezitate sau alte afeciuni. Se vor zdrobi i se
fierb pentru 10 minute. Se pot consuma 2-3 ceaiuri din acestea n obezitate sau alte
afeciuni. Se iau n obezitate nainte de mese cu 15 minute.
-Extern cantitatea de flori se dubleaz i se poate ntrebuina pentru bi sau cataplasme.
-Pomad cu mzg (scoara a 2-a se rade) se fierbe n untur pe baia de ap i se aplic
pe favus, ca substan vezicant cu rol calmant.
-Frunze ntregi sau mrunite fierte n ap se aplic pe rni, furuncule, arsuri, contuzii,
etc.
-Infuzie din flori uscate se aplic pe locul dureros n nevralgia de trigemen fiind aplicate
calde.
Florile proaspete nu se aplic pe piele sau mucoase pentru c produc eriteme.
SOIA.
Soja hipoida. Fam.Papilonaceae.
Compoziie chimic: protide (pn la 40%), comparativ cu carnea care are doar 1520%. Mai conine de asemenea toi aminoacizii eseniali, lipide, glucide, sruri
minerale, enzime, lecitine, rezine, ceruri, vitaminele A, B1, B2, C, D, E, fito-hormoni,
lecitin, diastaze, etc.
Proprieti farmacologice: aliment complex, mineralizant, antisclerogen,
hipocolesterolemiant, menine constant nivelul lipidelor i al glucozei n snge. Are de 2
ori mai mult calciu ca laptele, conine magneziu i alte minerale foarte importante,
vindec o serie de afeciuni ale menopauzei pentru c are o serie de hormoni. Este un
important anticancerigen.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace, afeciuni osoase cu
pierderea masei osoase, cancer n orice faz sau localizare n special la cancerul feminin
(sn, ginecologic), constipaie, cretere, demineralizare, diabet, dismenoree,
hipocolesterolemie, lipsa calciului, obezitate, tulburrile menopauzei.
Preparare: boabe sau fin folosit la orice mas.
-Laptele; 150g boabe se moaie la un litru de ap timp de 36 de ore. Se separ apoi
lichidul de partea mloas care se reia pentru o nou pulverizare i care se amestec din
nou cu lichidul. Se pritocete i se filtreaz. Laptele acesta trebuie consumat n 24 ore.
(dup Jean Valnet- Tratamente cu legume i fructe).
-Soia consumat sub orice form la fiecare mas este un tratament simplu i foarte
eficient n afeciunile de mai sus.
SORBESTREA.
Page 542 of 1147
Sanguisorba officinalis. Fam. Rosaceae.

Denumiri populare: bibernie, bibernil, cabare, crligea, crligic, sngeroas,
sngerie, sorbitoare.
n tradiia popular: florile i ramurile se fierbeau n rachiu, care se bea contra
crampelor abdominale. La fel rizomul inut n rachiu se lua contra durerilor de stomac.
Prile aeriene se luau contra diareei i dizenteriei la copii precum i contra scurgerilor
de snge i la vtmturi.
Compoziie chimic: rdcinile i rizomul conin tanin (catechol, galacatechol) n
cantitate foarte mare, pn la 25%, vitamina C 900- 1000 mg\ 100 g. Acizi terpenici de
tip ursolic, flavone, amidon, saponozide, zaharuri, ulei volatil, sruri minerale.
Aciune farmaco-dinamic: antidiareic, astringent cu aciune hemostatic local prin
coagularea proteinelor din plag, utilizat n gingivite, hemoroizi n special. De
asemenea vasodilatatoare, galactagog, antispastic, antiinflamatoare, aperitivaromatic, diuretic, depurativ. Regleaz tranzitul intestinal. Are o puternic aciune
antimicrobian.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, afeciunile snului cu
inflamaii, amigdalite, anemie, arsuri, bronite, cistite, colite de fermentaie, congestii
venoase, congestie cefalic i la picioare, contuzii, crampe abdominale, diaree,
dizenterie, enterocolit, faringite, hematurie, hemoptizie, hemoragii, infecii intestinale,
infecii renale, nepturi de insecte, laringite, leucoree, lipsa laptelui la mame, menstre
abundente i de lung durat, metroragii la menopauz, plgi, rni, ulcerele pielii.
Preparare:
-Plant proaspt strivit se aplic pe rnile care se doresc a fi tratate. Se ine n funcie
de toleran pn la 24 ore.
-1 linguri de praf fin obinut cu rnia de cafea se va pune sub limb pentru 10
minute, dup care se va nghii cu puin ap. Se va lua de 3 ori pe zi n afeciunile
interne.
- O linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute apoi se strecoar. Se poate folosi la afeciunile mai uoare cte 2-3 cni pe zi.
-2 lingurie de plant se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute.
Se strecoar. Este cea mai bun pentru afeciunile n care se dorete oprirea sngelui.
-4 linguri se vor pune la 500 ml ap. Se fierb timp de 10 minute dup care se strecoar.
Se va folosi extern la splturi sau n sngerrile mari.
-Tinctur din 50 g de plant mrunit se va pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se
va pune la ntuneric i la temperatura camerei. Se agit de mai multe ori pe zi, pentru a
se putea extrage principiile active din plante. Dup 15 zile se strecoar i se transfer n
recipiente mai mici cu dop ermetic. Se va administra n funcie de gravitatea situaiei
ntre 10 picturi sau o linguri de trei ori pe zi, nainte de mesele principale, diluat n
100 ml ap. Se va lua pn la remedierea situaiei n afeciunile interne (tranzitul
intestinal dereglat, crampe abdominale, etc). Se poate da n amestec i cu alte tincturi.
-Planta proaspt se poate consuma ca salat, n orice cantitate.
Aceleai efecte le are i
Sorbestreaua mic ( Sanguisorba minor),
Fam Rosaceae
Denumiri populare- cebare, cerban, buruian de vtmtur, etc.
Page 543 of 1147
Deosebiri: se poate folosi i la gu foarte bine ca i la afeciunile digestive cu scaume

muco-purulente.
Preparare i administrare: cel mai eficient este s se fac tinctur sau dac nu s se
foloseasc pus praf sub limb pentru 10 minute, de 3 ori pe zi.
SOVRF.
Origanum vulgare Fam. Labiatae.
Denumiri populare: arigan, broasc, budean, busuioc de pdure, busuiocul feciorilor,
forostu, mgeran slbatec, milot, poala Sfintei Mrii, rigan, solovr, sufulg, trifoite.
n tradiia popular: se ntrebuina peste tot la vopsit n rou sau galben auriu sau negru
i cafeniu nchis cu alte plante.
Frunzele crude se puneau pe tot felul de bube, iar uscate se sfrmau mrunt, se
cerneau, se amestecau cu unt sau untur i se ungeau la bube. Pentru dureri n gur i
miros greu se splau cu ceai din flori de sovrf. Se mai inea n gur contra durerilor de
msele.
La temperatur se fceau frunze pisate care le legau la picioare. Planta fiart se punea
la lovituri.
Contra dureri de cap se spla pe cap cu decoct. Tot cu decoct se mai fceau i bi la
reumatism.
Contra astmului i gastritei se fcea un ceai cu planta ntreag care se bea de 3 ori pe zi.
Sovrf cu podbal se lua contra bronitei, Ceai din frunze se lua contra diareei.
Se mai folosea la boli de piept i stomac. Se mai fierbea n lapte dulce din care beau. Se
mai folosea cu muttoare la ascit.
Compoziie chimic: se ntrebuineaz prile aeriene superioare ale plantei (Herba
Origani) conin- ulei volatil, timol, carvacrol, tanin, principii amare, antocianide,
flavonoide, substane minerale.
Aciune farmacologic: antispastic al musculaturii netede datorit uleiului volatil i
sedativ asupra sistemului nervos central i mai ales asupra centrilor respiratori,
bronhodilatator, antiseptic, antispastic, sedativ asupra sistemului nervos central i
asupra centrilor respiratori, stomahic, bronhodilatator, fluidific secreiile bronhice.
Intr n componena ceaiurilor: antibronitic nr 2 i sedativ.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni respiratorii,
afeciuni stomacale, anorexie, arsuri, astenie, astm bronhic, bronite, colite de
fermentaie, crize dureroase reumatice, dizenterie, dureri de cap, dureri de dini,
eczeme, faringite, gastrite hipoacide, gingivite, halen, insomnie, otit, parodontoz,
rni, stri gripale, stomatite, traheite, tulburri intestinale, tuse convulsiv.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Pentru afeciunile stomacale se iau
doar cte 4 linguri nainte de fiecare mas, sau ntre mese. Pentru restul de afeciuni se
pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi, perioade lungi de timp fr efecte secundare nedorite.
-Suc proaspt de plant se picur n ureche la otite, sau se pune pe rni. Este bine ca
acesta s fie nclzit puin, la temperatura corpului.
-Un vrf de cuit de praf se va ine sub limb timp de 10 minute dup care se nghite cu
puin ap, n special la afeciunile aparatului digestiv (gur, esofag, faringe, etc)
-Tinctur din 50 g de plant mrunit pus la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine
timp de 15 zile dup care se strecoar. Se aplic extern diluat 1:10 sau n amestec cu
Page 544 of 1147
alte plante pentru rni, splturi pe cap, vaginale. Intern se va lua 10 picturi diluate n
puin ap de 3 ori ep zi.
-Alifie din frunze uscate mrunite i unt proaspt n pri egale. Se va transforma planta
n praf cu ajutorul rniei de cafea apoi se va amesteca cu untul Se aplic pe rni
externe.
-Pentru gargar se vor pune 4 lingurie de plant la 250 ml apoi se fierb timp de 10
minute. Se strecoar i se poate face gargar de mai multe ori pe zi.
SPANAC.
Spinaceae oleraceae Fam. Chenopodiaceae.
Compoziie chimic: sruri minerale din belug: la 100 g; 510 mg de sodiu, 375
de potasiu, 49 de calciu, 37 de fosfor, 37 de magneziu, 29 de sulf, 0,60 de mangan, 0,45
de zinc, 0,13 cupru, iod, arsen, Vitaminele: A, B1, B2, B6, C, caroten B9 (acid folic),
B12, K, clorofil; spinacin (arginin, lizin); mucilagii; glucide (7 g); protide (2
g);lipide (0,50). Ct despre fier, coninutul lui este 2-6 mg. 700 mg de acid uric la 100 g.
Alte sruri minerale, etc.
Proprieti farmacologice: remineralizant de mare valoare, antianemic,
antiscorbutic, tonicardic, activator al secreiei pancreatice, anticancerigen, cur cile
digestive. Amelioreaz bolile de ficat incipiente (seminele). Beta-carotenul previne sau
chiar ajut la vindecarea cancerului. Vitaminele C este un antioxidant care i ea ajut la
tratamentul cancerului.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni; acnee, afeciuni cardiace, afeciuni
dermatologice, anemie, arsuri, astenie fizic i nervoas, atonia vezicii urinare, cancer,
cistit, constipaie, convalescen, cretere, depresiuni fizice i nervoase, diabet zaharat,
eczeme, edeme, hipertensiune arterial, nefrite, obezitate, pecingine, plgi atone,
prostatit, rahitism, reumatism scorbut, senescen, ulcere de piele, viermi intestinali.
Preparare: - crud de preferin n salate i n cruditi.
-Suc de spanac obinut cu storctorul amestecat cu o parte suc de spanac i 4 pri de
suc de morcov. Se consum 600 ml pe zi cu 15 minute nainte de mesele principale, la
convalescen sau alte afeciuni.
-Semine 1-2 lingurie puse la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup
care se strecoar. Se consum la constipaie.
-Frunze fierte n ulei-cataplasme pe rni
-Frunze proaspete aplicate pe rni sau se pun zdrobite n diferite amestecuri ca masc de
fa pentru regenerarea pielii. Se in timp de 20 de minute dup care se spal cu ap
cald.
- La un litru de vin de calitate se pune 200 ml de suc de spanac. Se va consuma cte 50
ml de trei ori pe zi n cazul n care se dorete o remineralizare, n afeciunile inimii, etc.
-Tinctur- 200 ml suc de spanac se vor pune cu 100 ml alcool alimentar de 70. Se va
lua 1 linguri de 3 ori pe zi. Se poate folosi n cure de lung durat fr s fie nici un
efect secundar nedorit. Cei care au contraindicaii la aces produs nu este indicat sfoloseasc. Se poate de asemenea amesteca cu alte tincturi.
Contraindicaii; hepatism, reumatism, artritism piatr la rinichi sau vezic, gut,
inflamaii gastrice sau intestinale (din cauza oxalailor de potasiu i calciu).
SPARANGHEL.
Asparagus officinalis Fam. Liliaceae.
Page 545 of 1147
Denumirea popular: asperag, coasta -dracului, coasta-vrjmaului, iepurel, pr, ragilapmntului, sparang, umbra-iepurelui.
n tradiia popular: rdcina se fierbea ntr-o oal nou, cu coaj de dud negru,
undelemn, oet tare i miere, pentru durere de gur i afeciuni dentare. Decoctul ei se
lua n boli de rinichi. Siropul din rdcini i vrful ramurilor, preparat cu mult zahr, se
lua de 2 ori pe zi, cte o lingur pentru poft de mncare.
Compoziie chimic: bogat n proteine, asparagin, lipide, hidrai de carbon, fitohormoni, enzime, glicozide steroidale, celuloz, sruri minerale, etc.
Aciune farmaceutic: rdcina- depurativ, diuretic, drenor hepatic, biliar, pulmonar,
fluidific secreiile bronhice, mrete cantitatea de urin, stimuleaz digestia, afrodiziac,
uureaz tranzitul intestinal. ntrete sistemul imunitar. Ajut la lupta cu cancerul. Este
ideal pentru tratarea afeciunilor renale cu condiia s nu existe leziuni, caz n care
devine contraindicat, deoarece poate agrava afeciunile.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anorexie, afeciuni biliare, afeciuni cardiace
(sedativ), astenie fizic i intelectual, bronite, convalescen, demineralizare, diabet,
digestie lent, edeme, gut, impoten, insuficien hepatic i renal, litiaz urinar,
nevroz, palpitaii, prostatite, retenii hidrosodate, vscozitate sangvin.
Se contra-indic la cistite i reumatism.
Preparare: - ras proaspt se folosete n diferite salate pentru gustul su foarte bun.
-Din 2 linguri de lstari tineri mrunii fieri ntr-un litru de ap timp de 30 de minute.
Se strecoar, apoi se va consuma n decursul zilei.
-Sirop. Se va tia mrunt rizomul, se acopere apoi cu ap. Se pune la fiert. Este bine ca
apa s fie de 2 ori cantitatea de plante. Se fierbe timp de 30 minute, dup care se
strecoar. La fiecare 100 ml de ceai astfel obinut se va pune 60 g de zahr. Se pune din
nou la fiert i se las pn devine de consistena unui sirop. Se va trece n recipiente mai
mici. Se va folosi la nevoie cte o linguri diluat la 250 ml ap. Se vor putea lua 3-4
lingurie pe zi.
-Tinctur din 50 g de rdcin mrunit care se va pune la 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se folosete n special la
afeciunile inimii, dar i la celelalte afeciuni. Se va lua cte 10 picturi de 3 ori pe zi n
diluie cu ap. Se poate amesteca i cu alte tincturi.
SPNZ.
Helleborus purpurascens Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: barba-lupului, bojael, botel, coada-popii, cucurig, iarbanebunilor, oule-popii, paronici, spunz.
n tradiia popular: rizomul fiert n rachiu de drojdie se inea n gur contra durerilor de
msele.
Unii fceau abureli cu mselari i apoi puneau n msea un fie de spnz. Se plmdea
n rachiu i se fceau cu el pansamente la degerturi.
La rceal pn nu s-a declanat boala se pansa partea rcit cu frunze i flori ct se
poate de calde. Cu decoctul rizomului se fceau splturi la sifilis. Se lua cu grij i
intern. Decoctul se ddea celor care aveau constipaie.
Rdcinile se plmdeau n rachiu i se lua pe inima goal, contra limbricilor, iar unii l
beau pentru dureri abdominale. Se punea n rachiu, se lsa 3 zile apoi se da cte un
phrel , de 3 ori pe zi celor care aveau paralizii sau le erau amorii nervii de la mni,
dureri de burt, vtmtur.
Page 546 of 1147
Compoziie chimic: glicozizi : heleborin, helebrin; saponozide, rezine, lacton,

protoanemonin, substane minerale, etc.
Toxicologie: toat planta este toxic att proaspt ct i uscat. Helebrina este un
purgativ drastic, iar heleborina determin narcoz i anestezia sistemului nervos central.
Simptome: vom, iritaii ale mucoaselor, hemoragii, ritm cardiac ncetinit i moarte. Se
pot face splturi stomacale, clisme, crbune medicinal.
Aciune medicinal; puin studiat. Acum se studiaz la diferite centre din ar i
strintate. La noi exist produsul Boicil forte sub form de unguent sau soluie pentru
uz extern i stimuven. Acestea se pot folosi fr team.
Se pot folosi la urmtoarele afeciuni: Boicil forte:- unguent i soluie pentru uz extern
cu efecte deosebite n afeciunile reumatismale articulare, spondilit anchilopoetic,
artroze, poliartrite, mialgii, nevralgii, etc.
-Stimuven- gel din castan i spnz pentru: tromboze, tromboflebite, ulcer de gamb,
senzaie de picioare grele, inflamaie i tumefieri, luxaii, entorse, bursite, tendenite,
varice, etc.
Avnd n vedere toxicitatea plantei nu dm alte reete care ar putea deveni toxice.
SPLINU.
Solidago vrigaurea. Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: floare-boiereasc, mnunchi, smeoaic, varga de aur.
n tradiia popular: din frunze i flori se extrgea o frumoas culoare galben. S-a
ntrebuinat contra unor tulburri renale i contra hidropiziei.
Compoziie chimic: uleiuri, taninuri, substane amare, saponozide, azulene, acizi,
flavonozide (cumarina)
Aciune farmaceutic: diuretic, expectorant, colagog, antiinfecios, antidiareic, calmant,
cicatrizant. Diminueaz starea inflamatorie prin calmarea pe care o produce la nivel
intestinal.Stimuleaz contracia vezicii biliare i prin aceasta eliminarea bilei. De
asemenea are o marcant aciune antihemoragic.
Distruge microbii, att de pe tegumente ct i din organism dac este luat intern, ajut
n toate inflamaiile n special ale aparatului digestiv i urinar, dar i la cel intestinal.
Ajut n cazurile de retenie hidric prin accelerarea eliminrii urinei i curirea renal
pe care o face. Sunt mai utile n acest caz florile. Cre se vor folosi sub diferite forme.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abces, afeciuni biliare, afte, ascit, bronite,
calculoz biliar, diaree chiar cu snge, enterite, inflamaii intestinale, litiaze renale i
biliare, metroragii, nevralgii dentare, rni, retenie hidric, reumatism, urticarie.
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma pn la 2 cni din acest ceai n
cursul unei zile. Este foarte eficient n cazurile afeciunilor renale, de vezic, diaree.
-Se va transforma planta uscat n praf cu ajutorul rniei de cafea. Se ia din acest praf
o cantitate ct un vrf de cuit care se va pune sub limb de trei ori pe zi, nainte de
mesele principale. Se va face maximum 14 zile zilnic de trei ori. Ajut n special la
diaree, eliminarea calculilor, caz n care este indicat s se consume i ceaiuri diuretice
din orice alte plante, pentru a fi eliminate mai uor.
-Tot pentru pietre se va pune 2 linguri cu flori n 250 ml ap clocotit. Se las acoperit
de seara pn dimineaa. Se mai nclzete o dat dimineaa pn va clocoti. Se acopere
pentru 15 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 astfel de ceaiuri n litiaze.
La toate acestea dac nu exist diabet se pot ndulci ceaiurile cu miere poliflor.
Page 547 of 1147
Extern se face ceaiul aa cum am descris ultimul cu 2 linguri de plant.

-Tinctur. 50 g de plant mrunit se va pune la 250 ml alcool, alimentar de 70. Se va
ine apoi timp de 15 zile agitnd zilnic de 2 ori. Se va strecura apoi. Se iau cte 10
picturi diluate n ap de trei ori pe zi n afeciunile de mai sus.
Cu aceast plant se pot face tratamente de lung durat fr s prezinte efecte
secundare nedorite. Este indicat s se foloseasc chiar o perioad mai lung, inclusiv
dup trecerea afeciunii, pentru ca s nu se produc recidive ale bolilor tratate cu aceast
plant.
Se mai poate folosi n foarte multe alte preparate cu alte plante medicinale, fiind foarte
activ.
SPORI.
Verbena officinalis. Fam. Verbenaceae.
Denumiri populare: buruian de boal, gua-porumbelului, iarba-fierului, iarba-fiarelor,
iarb-spornic, mturic, sgeata- Domnului, spor, sporici, spori, verbin, verbinslbatec.
n tradiia popular: se folosea la rni, abcese, dureri de cap, de ficat, de splin i
rinichi. Se punea n bi, ca s creasc prul. La copiii care cdeau n boal, slabi,
anemici, se fierbea planta n ap n 3 luni la rnd i se scldau copii n ea.
Se punea n Transilvania n fundul carului cnd se duceau dup gru ca s fie
grul cu spor.
Compoziie chimic: substane amare, emulsin, invertin, verbenolin (glicozid),
heterozide cardiotonice, tanin, substane minerale.
Aciune farmaceutic: vulnerar, detergent, rezolutiv, antiinflamator, antiseptic,
anestezic, antimigrenos, astringent, antinevralgic, ajut n afeciunile ficatului, renale,
splin, dar i la cele datorate dereglrilor glandulare, sau digestive, extern este
vulnerar, antiinflamatoare, antinevralgic. Stimuleaz digestia.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, afeciuni de ficat, afeciuni de splin
sau renale, afte, chelie, echimoze, eczeme zemuinde, contuzii, halen, inflamaii chiar
cronice, lipsa laptelui la mamele care alpteaz, nevralgii, nevralgie de trigemen,
reumatism, ulcere de buze, ulcerele cavitii bucale, ulcere de piele.
Preparare: - o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap rece. Se va fierbe
apoi 5 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni n cursul unei zile la
-2 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va fierbe 5 minute. Se
strecoar. Se va consuma n cursul unei zile. Este foarte util n cazul durerilor caz n
care se poate aplica cald pe locurile dureroase cu ajutorul unui pansament nmuiat n
acest ceai ct mai cald. Se poate folosi extern att timp ct persist durerea.
n cazul rnilor se va tampona cu ceai care se va pune pe o bucat de vat. Se poate face
n acest caz un ceai mai concentrat cu cantitate dubl de plant. Se face de cel puin 2
ori pe zi. De asemenea se poate face unguent care de asemenea este foarte eficient.
-Se fierbe planta n ulei i apoi se aplic cald pe locurile dureroase. Se va pune ct mai
cald.
-Tinctur- 50 g de plant se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va ine timp
de 15 zile agitnd des. Se strecoar. Se va lua cte 10 picturi- 1 linguri de 3 ori pe zi
intern diluat sau se aplic sub pansament pe locurile care doresc a fi tratate.
Page 548 of 1147
-Se ine n gur praf de plant pentru nlturarea mirosului neplcut al gurii.
STNJENEL GALBEN.
Iris pseudacorus
STNJENEL ALB I VNT.
Iris palida Iris florentinaSTNJENEI ALBATRI.
Iris germanica Fam. Iridaceae.
Denumiri populare: cacic, ceap, coada-cocoului, cocoar-mnerie, coco, cosiafetelor, crin, crin-albastru, floare-vnt, frunz-lat, gltane-vinete, iarb-lat, lilie,
lilie-slbatec, lilian, paparig, ppurig, pescuie, sabie, sanfii, speteaz, stnj,
stnjeneii-miresei, tulipan.
n tradiia popular: rdcina se ddea copiilor pentru a o strnge ntre gingii n timpul
creterii dinilor- mai era folosit i n industria cosmetic i a tutunului. Rdcina are
miros de micunea i era ntrebuinat la fabricarea spunurilor i a pudrelor parfumate.
Rizomii se fierbeau n vin sau ap i se luau pentru ascit. Pisai i plmdii n rachiu
i luau femeile dup natere ca s se curee. Cu rizomi pisai se ungeau umflturile.
Rizomul plantei cu proprieti astringente se fierbea cu ofran i se lua contra glbinrii.
Compoziie chimic: ulei eteric cu miros de viorele, iridozid, esteri cu acizii miristic sau
oleic, glucozizi, amidon, mucilagii n special rizomul, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antispastic, expectorant, diuretic, cicatrizant. Mrete cantitatea
de urin eliminat, util n cazul ascitei. nltur spasmele. Extern vindec rnile. Este
antitumoral mai ales extern. Poate ajuta la provocarea vomei. Este un tonic capilar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: alopecie, arsuri, astm, ascit, btturi, bronit,
colici abdominale, constipaii acute, cosmetic, creterea dinilor la copiii mici,
dischinezie biliar, favus, halen, pecingine, rni, reumatism, spasme stomacale, tumori,
tuse.
Preparare: o linguri de rizom mrunit se va pune n 250 ml ap. Se va fierbe timp de
5 minute, dup care se strecoar. Se va putea consuma n cazurile afeciunilor interne,
chiar a ascitei pn la 2 cni pe zi. Se poate folosi durat mare de timp.
n cazul tusei se va lua cte o lingur de ceai din or n or.
-Se va pune 50 g de rizom mrunit la 250 ml alcool de 70. Se va ine timp de 15 zile
dup care se strecoar. Se va lua cte 10 picturi n cazurile de spasme abdominale sau
chiar la femeile care nasc pentru a uura naterea i a evita spasmele i contraciile
false. Se ia diluat cu puin ap.
Toxicitate! Planta este toxic att n stare verde ct i uscat coninnd iridozin care se
poate acumula n snge i s provoace moartea, prin acumulare. Din aceast cauz este
foarte indicat ca aceast plant s se foloseasc sub supraveghere medical. Se indic
mai ales la afeciunile grave cnd nu se poate nlocui cu alte plante mai puin toxice.
n cazul intoxicaiei se va interveni cu vomitive i diuretice, de asemenea crbune activ.
Extern:
Se va putea folosi la tratarea alopeciei sau a cheliei. Se intervine cu frecii cu tinctur
sau chiar cu plant macerat n oet timp de 8 zile. Se vor face frecii de 2 ori pe zi cu o
vat nmuiat n aceast soluie. La fel se poate folosi la petele de pe piele sau la
mncrimi, btturi, etc.
STEREGOAIE.
Veratrum album Fam. Liliaceae.
Page 549 of 1147
n tradiia popular: se folosea peste tot ca insecticid.

Pentru scabie sau diferite eczeme se fierbeau rdcinile, zeama se inea 2 zile s
dospeasc, apoi se ungeau locurile afectate.
Se mai fcea alifie cu pucioas sau se fierbeau n zer.
Rdcina pisat mrunt i amestecat cu mlai se folosea ca otrav pentru oareci i
obolani.
Grune de cucuruz fierte cu stirigoaie se ddeau psrilor care stricau culturile.
Compoziie chimic: rizomul i rdcina conin alcaloizi specifici 1,2-1,6 iar n rdcini
0,6-1,3% (protoveratrin, veratramin, etc). Alcaloizii se gsesc combinai cu acidul
chelidonic i veratric, pe lng care se mai gsesc aczii: acetic, butiric, alfa-metilbutiric, tiglic, angelic. Mai conine ulei gras, rezine i amidon. Se gsesc cristalizai sau
amorfi. Cei amorfi sub form de esteri cum sunt: germidina i germitrina. Unii dintre
cei cristalizai pot fi sub form de esteri de exemplu germina, iar prin hidroliz blnd
se obine alcaloidul secundar proto-veratridina, iar prin hidroliz energic se obine
germina. Ambii sunt fiziologic activi. Mai sunt: jervina, rubijervina. Ali alcaloizi:
veratramina i glicozida acesteia veratrozina.
Veracevina este ntrebuinat terapeutic. Mai face parte proto-verina, germina, verina,
sinaina i rubi-verina. Prin toxicitate este duntoare punilor. Dup nflorire
toxicitatea scade iar la planta uscat dispare cu desvrire.
Aciune farmaceutic: este cu gustul foarte iute i excit secreiile gastrice i biliare,
expectorant, antiparazitar extern. Fiind o plant toxic se folosete numai sub
supraveghere medical. Este toxic i iritant pentru mucoas. Sub form de pulbere
rizomii i rdcinile se ntrebuineaz mai mult n medicina veterinar. Sub form de
extracte se ntrebuineaz ca parazicid. Alcaloizii esteri sunt hipotensivi vasodilatatori,
depresori cardiaci i respiratori.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: eczeme, hipertensiune arterial, rni, toxicoza
gravidelor.
Se folosete numai sub supraveghere medical!
Se fac doar preparate galenice n farmacie. n cazul intoxicaiei: splturi stomacale,
crbune vegetal.
STEJAR.
Quercus robur Fam. Fagaceae.
Denumiri populare: gorun, sledun, stjar, stejar pedunculat, stejariu, stejar de lunc,
stejer, sledun, stojar, ter, trjor, tufan.
n tradiia popular: scoara de stejar a fost folosit pentru vopsit n negru.
Coaja de stejar se fierbea cu piatr acr i decoctul se inea n gur contra durerilor de
dini.
Macerat n oet, la care se aduga alaun se folosea la gingivite. Contra durerilor de
msele se mai folosea i zeama de coaj de stejar, cu coaj de pdure, putregai de
rchit i piatr acr.
Decoctul scoarei la hemoroizi, rni, se mai fceau bi i splturi la leucoree, boli de
rinichi, etc. Bi la picioare contra transpiraiei. Ghinda prjit contra diareei. Fierturile
din frunze la ascit.
Compoziie chimic: se folosete terapeutic scoara ramurilor tinere de 2-3 ani (Cortex
Quercus) coaja- acid cvercitanic, acid elagic i galic, principii amare, cvercina,
fluroglucina, substane pectice, rezine, oxalat de calciu. Galele care se produc la frunze
Page 550 of 1147
conin 36-72% tanin care este constituit n majoritate din pentadigaloilglucoz, acid
galic, acid elagic, acid ciclogalifaric i hidrai de carbon. Se obine din acestea o
tinctur.
Aciune farmaco-dinamic: precipit proteinele, astringent, hemostatic,
antiseptic, antidiareic. tinctura din gale, datorit taninului pe care-l conine are o aciune
astringent, hemostatic de suprafa (prin precipitarea proteinelor), antiinflamatoare,
dezodorizant. Intern cu pruden numai n cazuri de intoxicaii cu alcaloizi sau metale
grele. Nu se administreaz intern pentru c poate produce tulburri renale i necroza
ficatului. Extern nu se face pe suprafee mari. Nu se administreaz n clisme. Extern n
soluii 1% n ape de gur unguente 10%, ovule vaginale, inhalaii.
Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: arsuri, degerturi, diaree, eczeme
exudative, enterite, epitaxis, fistule anale, gingivite, hemoragii diverse, hemoroizi,
intoxicaii cu metale grele, leucoree, melene, metroragii, seboree, transpiraia excesiv a
minilor i picioarelor.
Preparare: intern- 2 lingurie de coaj mrunit se vor pune n 250 ml ap rece.
Se fierbe timp de 20 de minute, apoi se strecoar. Se pot bea 2 ceaiuri pe zi.
-Dintr-o linguri de ghind prjit i mcinat se prepar o cafea care regleaz scaunul
n diaree; se bea dimineaa pe stomacul gol o ceac, ne ndulcit.
Extern: 3 lingurie de coaj mrunit se va pune la 250 ml ap rece. Se va fierbe timp
de 20 minute dup care se strecoar. Se poate face gargar, comprese, bi de ezut,
splturi vaginale, bi n diferite boli ale pielii.
-Praf de coaj de stejar se va pune pe diferite rni zemuinde.
-Praf de coaj de stejar se aplic n pantofi sau se pune n ciorapi pentru a absorbi
surplusul de umiditate i a diminua transpiraia.
Se poate folosi n combinaii i cu alte plante.
STRANIC.
Aspelinum trichomanes Fam. Polypodiaceae.
Denumiri populare: acul pmntului, dorul Maici Preciste, feregea, ferig vrgat,
ferigea vnt, fericu, fereg slbatec, ferig mrunt, prul doamnei, prul Maici
Domnului, pocitor, teior.
n tradiia popular: planta se fierbea i cu decoct se spla pe cap pentru ntrirea
rdcinii prului. Se mai plmdea n uic i se bea contra paraliziei, iar cu iarba ciutei
(Melittis) contra vtmturii. Ceaiul din frunze uscate se lua contra tusei.
Compoziia chimic: necunoscut.
Se poate folosi; extern la cderea prului fcndu-se splturi sau comprese la diferite
rni, cu scopul cicatrizrii.
STRUGURE.
Vitis vinifera.
Compoziie chimic: ap 72%, zahr fermentabil, crem de tartru, acid tartric liber, acid
malic i alii, materii azotate, materii neazotate, materii minerale, lignoase insolubile,
acizi liberi, acizi volatili, tanin, ulei, materii rinoase. Strugurele negru conine un
colorant enocianin care este un tonic. Vitaminele: A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Aciune farmacologic: foarte digest, energic muscular i nervos, remineralizant,
antitoxic, stimulent i decongestionant hepatic, rcoritor, colagog, diuretic, laxativ,
Page 551 of 1147
antiputrid, reduce cantitatea de colesterol din snge, elimin acidul uric n exces, ajut
n cazul cancerului.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: afeciunile inimii (controleaz nivelul
colesterolului i l mpiedic s se depun pe artere), afeciuni pulmonare, afeciuni
traheale, afeciuni renale, afeciuni vezicale, afeciuni hepatice, artrite, anemie, angin,
astenie, azotemie, bronit, calculoze, cancer (antitumoral), congestia ficatului,
congestia splinei, convalescen, demineralizare, dermatoze, dispepsii, eczeme, edeme,
enterit, dermatoze, febr, furunculoze, gut, hemoptizii, hemoroizi, hipertensiune,
intoxicaii cronice mercuriale i saturnale, litiaze, nefrite, obezitate, pletor, retenie
urinar, reumatism, sarcin, senectute, stomatite, surmenaj, sporturi de rezisten, stri
acute, temperamente biloase i sangvine, tuberculoz pulmonar, tulburri digestive.
Preparare:
-Cur de struguri: 1-2 kg de struguri pe zi sau 700-1400 ml suc de consumat exclusiv.
Diuretic, laxativ, eliminator al acidului uric, litiazicilor, etc.
-Obezitate. 2 zile din 10 s se consume numai struguri 1,200 kg pe zi.
-Dezintoxicare- 3 phrele de suc (must ) n fiecare zi, ntre mese.
-Sucul rezultat nainte de maturare este rcoritor, folosit nstrile febrile ca i contra
anginelor, stomatitelor i hemoptiziilor.
-Mustul este diuretic i laxativ.
Stafida indicat n afeciunile pectorale, hepatice, etc.
-Seva de primvar 1 linguri dimineaa contra litiazelor urinare, biliare i a pietrelor.
-Sucul aplicat cu un tampon de vat pe ten se las s se zvnte 5 minute, apoi se spal
cu ap cldu n care s-a pus puin bicarbonat de sodiu.
-Seva primverii se pun picturi n ochi la afeciuni oftalmologice.
STRUGURII URSULUI.
Arctostaphylos uwa-ursi. Fam.Ericaceae.
n tradiia popular: ceaiul din frunze se lua ca diuretic. Este interzis recoltarea fiind
ocrotit de lege.
Compoziie chimic: frunzele conin 5-12% glicozide hidrochinonice )arbutin@ i
metilarbutiLa), 0,5-1% deridai triterpenicX (acidul ursoli@, uvaolul), 1-6_flavonoide
(izo@uercitrina, hipDrina) i 7-19% daninuri de tip Pirogalic. ArbutHna se
scindeaz_n glucoz i hHdrochinon; metHlarbutina se scHndeaz n glucoI i
metilhidro@hinon.
Aciune_farmaco-dinamic: datorit taniLurilor pe care |e conin au o a@iune
astringenf, iar datorit_glicozidelor i_hidrochinonei, @u o aciune antHseptic asupra
Lucoasei cilor Drinare, deoarecD se elimin la Livelul rinichiuLui cnd_glicozidele
sunD scindate.
Se pLate folosi la u@mtoarele afecHuni: afeciunilD aparatului genXtal i urinar,
@ciditatea urineI, cistite, diarDe, gut, hematu@ie, hipermenoreD, infecie urin@r,
inflamaii Luco-purulente aLe aparatului ge\ital sau urinar
Page 552 of 1147
litiaze, pieliDe, prostatit, @eumatism, urertBite.

Preparare:_ cel mai activ Gste sub form dD tinctur care Be va face din 5_ g plant
mrunit care se va Aune la 250 ml aLcool alimentar De 70. Se va iLe astupat la
te\peratura camereH agitnd des timp de 15 zile, dup care se strecoar. 1 g de tinctur
este egal cu 28 de picturi. Se va lua 1,5 g pe doz de 3 ori pe zi.
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml de ap. Se va fierbe timp de 5
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma2-3 ceaiuri pe zi n afeciunile interne.
-2 lingurie puse la 250 ml ap. Se vor fierbe timp de 5 minute apoi se strecoar. Se pot
bea de asemenea 2 cni pe zi. Este contraindicat femeilor gravide.
n toate cazurile nainte de administrare se poate pune un vrf de cuit de bicarbonat de
sodiu, pentru alcalinizare.
SULFIN.
Melilotus officinalis.Fam.Leguminosae.
Denumiri populare: iarb de piatr, molotru galben, solcin, sufulf, surcin.
n tradiia popular: se fceau splturi contra durerilor de cap. Ceaiul din flori se
folosea la afeciuni neuro-psihice i insomnii. Floarea se fierbea n ap i se lua la astm
sau contra vrsturilor, iar n vin sau bor n leucoree. Se mai punea printre haine pentru
miros plcut.
Compoziie chimic: se recolteaz numai florile (Flores Meliloti) flori- ulei volatil,
metilotizida, glucoz, acid cumarinic, tanin.
Aciune farmaceutic: datorit cumarinei produsul se folosete ca aromatic,
vosodilatator periferic, mrete permeabilitatea vascular, scade tensiunea arterial,
sedativ uor, regenereaz celula hepatic, diuretic, aromatizant, astringent. Externantiseptic, antiinflamator, calmant (bi).
Intr n compoziia igrilor antiasmatice, preparate de Plafar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese n special dentare, afeciuni oculare,
afeciuni renale, astm bronhic, bronite, gingivite, hepatit cronic, hipertensiune
arterial, rni.
Preparare: intern: o linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
Extern: cantitatea de plante se dubleaz apoi se vor face comprese, instilaii pentru ochi,
splturi sau gargar.
-Bi- 100 g de plant mrunit se va pune la 3 litri de ap clocotit. Se acopere timp de
10 minute dup care se va strecura. Se va turna n cad unde este bine s se stea la
temperatura corpului timp de 20-30 minute.
SULFIN ALB.
Melilotus albus Fam. Leguminosae.
n tradiia popular: fiart n vin se folosea la leucoree. In unele pri se fierbea cu ceap
i decoctul se lua n leucoree. n alte pri se fierbea cu flori de crin, de salcm, rdcin
de bujor tot pentru leucoree.
Compoziia chimic: cumarin, flavonozide, etc.
Se va folosi ca i cealalt.
SUNTOARE.
Hypericum perforatum. Fam. Hypericaceae.
Denumiri populare: asuntoare, buruian de foc, buruian de nduf, buruian de pe
rzor, crucea-voinicului, drobior, floare de foc viu, floare de nduf, floare de suntoare,
Page 553 of 1147
floare-galbin, floarea lui Ion, harnic, hamei de pmnt, iarba lui Sfntul Ioan, iarbacrucii, iarba-spaimei, iarba-sngelui, iarb-suntoare, nchegtoare, jale de munte,
lemnie, neruju, osul-iepurelui, pojar, pojarni, sburtoare, sintoare, sunaic, ovrfgalben, erlui, ovrvari.
n tradiia popular: se ntrebuina nc din antichitate.
Planta se folosea la vopsit n galben i portocaliu.
Din flori plmdite n undelemn cteva zile, la soare ori la cldur, se obinea untul de
suntoare folosit la tieturi, rni, bube, afeciuni dermatologice, lumbago, etc. Planta
uscat se amesteca cu smntn, cu care se ungeau bubele dulci. Ceaiul din tulpini
florifere se lua contra astmului, rceli, dureri de stomac, boli hepatice, renale, afeciuni
ginecologice. Decoct contra dizenteriei stri psihice patogene, boli de fiere, ficat,
glbinare, leucoree. Infuzia ca stimulent pentru curarea sngelui. Se fceau bi contra
reumatismului.
Compoziie chimic: se folosete n medicin prile terminale nflorite (Herba
Hyperici) conin: ulei volatil, hiperin, hipericin, flavone, hiperozid, cvercetrol,
galactoz, cvercitrin, rutin, tanin catehic, substane colorate, hipericin, colin,
caroten, acid valerianic, vitaminele C, PP, saponine.
Aciune farmaceutic: datorit hipericinei i pseudohipericinei, uleiului volatil i
taninurilor este: antiinflamator hepatic i intestinal, astringent, antidiareic, coleretic,
antiseptic, antibiotic, diminueaz procesele inflamatorii hepatice i tulburrile motilitii
cilor biliare, cicatrizant, mpiedic infiltrarea gras a ficatului, mpiedic degenerarea
celulei hepatice, cicatrizant. Extern- trofic i calmant, antiinflamator gingival,
cicatrizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni ginecologice,
arsuri, arterite obliterante, astm, boli gastro-intestinale, boli de nervi, bolile vezicii
urinare, bronite, cistite, climacteriu, colecistite, colite cronice, dereglri de ciclu
menstrual, depresii, diaree, dispepsie, eczeme, dureri de spate, gastrite hiperacide,
hepatite i hepatite cronice evolutive, inflamaii ale gingiilor, inflamaii hepatice
cronice, inflamaia glandelor i ganglionilor, inflamaii ale nervilor, insomnii,
insuficien circulatorie, iritaii cutanate, leucoree, luxaii, maladii cardiace, nefrite,
nevroze, nevralgii, migrene, oligurie, plgi, rni, reumatism, sciatic, scurgeri vaginale,
spondiloz, stri de irtabilitate, stomatite, stri de oboseal, tulburri de secreie biliar,
ulcer gastric, ulcerele pielii, vaginite, zona-zoster.
Preparare: intern- o linguri de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere
apoi timp de 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 ceaiuri pe zi.
-n 500 ml ulei se va pune 50 g plant mrunit care a stat timp de 8 ore n 100 ml
alcool alimentar de 70. De aici se pot face 2 procedee:
se pun plantele cu alcoolul i uleiul pe baia de ap i se fierbe timp de 2-3 ore, dup
care se strecoar. Se va pune la ntuneric, n sticle bine nchise.
Se las la soare o perioad de 4 sptmni dup care se strecoar.
n ambele cazuri dup strecurare este bine s se in ferite de razele soarelui.
Se va lua cte o lingur de ulei dup fiecare mas n dischinezii biliare, etc.
Extern- cantitatea de plant se dubleaz i se pot face bi, cataplasme, gargar, splturi
vaginale. Compresele cu suntoare au aciune de stimulare asupra tenurilor uscate i
mbtrnite.
Page 554 of 1147
Atenie! n toate cazurile n care se folosete n tratament suntoarea se va feri de

aciunea razelor solare, dup tratament.
SUSAI PDURE.
Mycelis muralis. Fam. Compositae.
Denumiri populare: creastanie, crestea, fgeea, floarea-hoului, floarea-lotrului,
floarea-tlharului, salat-cineasc, susai de munte, susai de pdure, susai-pdure,
tlhrea.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe rni i tieturi. Frunza verde sau uscat i
muiat n ap cald se aplica pe arsuri, pentru a grbi vindecarea lor. De asemenea se
folosete foarte mult pentru afeciunile aparatului digestiv sub form de ceai din 2
lingurie de plant fiart 5 minute cu 250 ml ap. Se consum 2-3 cni pe zi. Extern se
aplic i plantele cataplasme.
Compoziia chimic: nestudiat.
Nu este trecut ntre plantele medicinale, totui am menionat-o pentru c se folosete
foarte mult popular.
OFRAN.
Crocus sativus. Fam. Iridaceae.
Denumiri populare: brndu, ofran bun, ofran de grdin, ofran primvratec,
ofran galben.
n tradiia popular: plmdit n uic cu mcri i stnjen galben, se ntrebuina contra
glbinrii. Ceaiul din frunze se lua cldu, cte 2 ulcele pe zi n hemoroizi, iar cu
decoctul plantei se fceau splturi.
Compoziie chimic: o substan de natur glicozidic: protocrocina care prin oxidare se
scindeaz n dou molecule de pirocrocin i o molecul de crocin. Pirocrocina este un
glicozid amar care se scindeaz n citral i glucoz. Safral se gsete n stare liber.
Crocina este un glicozid galben, care prin hidroliz d un zahr. Mai conin i alte
substane colorate: licopina i zeaxantina, precum i ulei volatil cu cineol i pinen.
Aciune farmacologic: tinctura n doze mici este un stimulator al sistemului nervos,
stomahic amar, slab analgezic periferic, sedativ al tusei prin aciunea sa asupra
terminaiilor vagale.
n doze mari este narcotic i congestiv a sistemului nervos, emenagog prin aciunea
direct asupra miometrului.
Exercit asupra uterului o aciune sedativ fiind indicat n dismenoree dureroas.
Este puternic aromatizant.
Provoac apariia ciclului ntrziat.
Este contraindicat n sarcin, putnd provoca metroragii i chiar avort.
Se indic n urmtoarele afeciuni: afeciuni biliare i hepatice, afeciuni ginecologice,
anorexie, atonie gastric, balonri, bronite, dismenoree, dispepsii, hemoroizi,
insomnie, meteorism, metroragii, nervozitate, tuse.
Preparare:
-Tinctur- 20 g de plant mrunit se va pune n 250 ml alcool alimentar de 70. Se va
ine timp de 15 zile agitnd zilnic. Dup 15 zile se strecoar. Se va consuma diluat cte
5-10 picturi n afeciunile de mai sus, intern. Extern se poate aplica diluat.
minute. Se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n afeciunile menionate.
Page 555 of 1147
-Se poate aduga n diferite preparate culinare.

-Extern se poate face o alifie. Se va pune o baz gras (unt, untur, lanolin) i se va
amesteca 100 g cu 10-20 g de plant transformat n praf. Se amestec bine mpreun,
dup care se poate pune n cutiue de capacitate mai mic. Se poate folosi la hemoroizi
sau alte afeciuni interne.
OFRNA.
Carthamnus tinctorius. Fam. Compositae.
Denumiri populare: crpunic, pintenoag, ofran, ofrnel-rou, ofrnel-prost.
n tradiia popular: cultivat mult pentru calitile tinctoriale. Florile servesc la
obinerea unui colorant galben sau portocaliu folosit n industria de medicamente i
alimentar. Se folosea pentru vopsit n diferite nuane de galben. Se folosea ca i
ofranul contra glbinrii, iar cu alte plante se folosea pentru rni, tieturi. Decoctul
florilor se lua de ctre femei la natere pentru a nate mai uor.
Compoziie chimic: seminele conin ulei gras, acizii linoleic, oleic, substane peptice,
substane extractive neazotate, substane minerale.
Aciune farmacologic: se folosesc florile i fructele. Ajut ca emolient i antiseptic n
afeciunile bronhice, prin fluidificarea i eliminarea sputei, antiinflamatoare,
bacteriostatic, behic, antitusiv, laxativ i chiar purgativ(uleiul). Elimin apa n exces
prin eliminare urinar.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: ascit, bronit, boli intestinale, constipaie,
rni, reumatism, tuse.
Preparare: 1 linguri de flori uscate i mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi n
-Ulei 500 ml peste care se va pune 50 g de flori mrunite se pune la soare timp de 4
sptmni. Se va strecura apoi i se poate folosi extern.
OPRLI.
Succisa pratensis Fam. Dipsacaceae.
Denumiri populare: clugoar, coroni, floarea-vduvelor, floricele de flori albe,
mucata-dracului, ochiul-arpelui, plesci, ruin-alb, oprlai.
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea la rni, tieturi, impetigo, tricofiie i
alte boli de piele. Ceaiul sau decoctul tulpinilor florifere se lua n rceal i boli de
stomac. Fierte cu busuioc se luau contra buboaielor i antraxului. Se mai fceau bi la
reumatism, dureri de mijloc i altele.
Compoziie chimic: prile aeriene sunt bogate n tanin.
Aciune farmacologic: astringent prin precipitarea proteinelor folosit mai ales n
afeciunile digestive sau dermatologice. Aplicate pe piele sub diferite forme formeaz
prin precipitare o pelicul care este un bun protector care nu d voie s se mai
nmuleasc bacteriile. Se poate folosi de asemenea ca antidot n diferite forme de
otrviri accidentale. Extern este astringent i dezinfectant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte, eczeme zemuinde, dermatoze diverse,
diaree, dureri diverse (aplicare extern), echimoze, hiperaciditate gastric, leucoree,
mncrimi de piele, metroragii, stomatite, ulcere de gamb.
Preparare: 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se poate consuma 2-3 cni pe zi. Extern se
pun comprese sau splturi.
Page 556 of 1147
-Sirop din flori i frunze mrunite. Se vor pune 50 g de plant mrunit care se va
fierbe ntr-un litru de ap timp de 30 minute. Se vor strecura apoi i se va pune la
fiecare 100ml de lichid 50 g de zahr. Se fierbe pn capt consistena unui sirop. Se
va lua cte o linguri diluat de trei ori pe zi n afeciunile interne.
TEVIE.
Rumex alpinus. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: dragomir, mcri de grdin, mcriul-cucului, steghie, tevierdcini, tege.
n tradiia popular: rdcina a fost folosit pentru vopsit n galben, cafeniu, albastru i
verde. Rdcina, pisat cu usturoi, se punea la impetigo, ori se storcea seva din ea pe
impetigo i bube dulci. Cu smntna n care se plmdeau rdcinile de tevie pisate se
ungeau crpturile i plesniturile pielii. Rdcina se frigea, se pisa i se punea pe bube
ca s sparg. Cu decoct se splau cei care aveau rie. Ceaiul sau decoctul se lua n
Transilvania de tuse, de tebece i pentru pornirea udului. Seminele se fierbeau i
decoctul lor se lua ca purgativ iar decoctul rdcinilor n cazul diareei. Ceaiul din
semine cu coaj de porumbel se bea pentru vrsturi. Pentru vtmtur se cura i se
spla bine rdcina, se pisa i se lua contra glbinrii.
Compoziie chimic; rizomii conin tanin, crizofaneina, gluco-emodina,
reocrizina i gluco-reina, cu urmtorii agliconi: crizofanol, reumodina, reocrizidina,
reina. Cele mai importante sunt: glucogalina i tetrarina care prin hidroliz conduce la
glucoz, acid galic, acid cinamic i reosmin. S-a identificat o rezin cu puternic
aciune laxativ, substane mucilaginoase, ulei gras, fitosteroli, amidon 15%, pectine,
glucide, oxalat de calciu. etc.
Aciune farmacologic: se caracterizeaz prin dou aciuni majore:
antracenozidele confer maciunea purgativ i tanoglicozidele aciunea stringent,
cicatrizant. n doze mici, datorit coninutului n taninuri produsul are o aciune
antidiareic. n doze mari are aciune laxativ, care se produce dup 6-10 ore dartorit
antra-glicozidelor. n urma administrrii pulberii de tevie, urina se poate colora n
galben-cafeniu, care prin adugare de alcali devine roie. Derivaii antrachinonici pot
trece n lapte i produc diaree la sugari. Este de asemenea stimulent al musculaturii
uterine, antiputrid, favorizeaz digestia. Crete cantitatea de urin eliminat.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: atonie digestiv, constipaie, hepatit,
rni.
Preparare: se va lua pulbere de rizom seara cte un vrf de cuit pentru
combaterea constipaiei.
-1 lingur de pulbere se va pune la 250 ml de ap i se va fierbe timp de 5 minute dup
care se strecoar. Se va putea lua cu lingura din or n or. Extern se aplic la splturi
sau comprese.
TEVIE DE MUNTE.
Astrantia major. Fam. Umbelliferae.
Denumiri populare: iarb de orbal.
n tradiia popular: frunzele verzi se puneau pe orbal(erizipel), iar uscate se fumau. Cu
smntn n care se punea tevie uscat i pisat se ungeau crpturile.
Compoziia chimic: frunzele conin protide, emodine, acid oxalic, mici cantiti de
grsimi, vitamina C, sruri minereale, etc.
Page 557 of 1147
Proprieti: astringent, antianemic, depurativ, digestiv, laxativ, diuretic, purgativ

(n funcie de doz), remineralizant. Distruge o serie de microbi inclusiv stafilococul.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abces, adenite, afeciuni hepatice, atonie
digestiv, blocaj urinar, boli endocrine, diabet, diaree, dizenterie, erizipel, hemoptizie,
hemoragii uterine, hemoroizi, hernie, icter, impetigo, insuficien hepatic, intoxicaii,
laringit, leucoree, reumatism, scabie, scrofuloz, stafilococ, tuberculoz, tuse, ulcer
cutanat, ulcer gastric i duodenal, vrsturi.
Preparare:
-Se poate consuma ca atare crud n diferite salate.
-Preparate culinare: ciorbe, etc.
-1 linguri de plant uscat mcinat se va pune sub limb pentru 10 minute, dup care
se va nghii cu puin ap. Se ia de 3 ori pe zi.
minute, apoi se strecoar. Se vor consuma 2-3 cni pe zi n afeciunile menionate.
-Rdcin proaspt ras se consum cte o linguri de 3 ori pe zi.
-1 linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap. Se va fierbe timp de 10
minute, apoi se strecoar. Se poate consuma 2-3 cni pe zi n afeciunile menionate.
-Frunze fierte se aplic cataplasme pe locurile afectate, extern.
-2 lingurie de rdcin mrunit se va fierbe timp de 15 minute. Se strecoar. Se pun
comprese pe afeciunile externe.
-50 g de rdcin mrunit se va pune n 250 ml ulei vegetal. Se fierbe pe baie de ap
timp de 3 ore. Se strecoar. n cazul n care se dorete s se fac o alifie se mai poate
aduga dup strecurare i cear de albine i se va nclzi pentru topirea cerii.
Remarcm faptul c frunzele acestea sunt foarte indicate n afeciunile endocrine i de
asemenea nu au efecte secundare nedorite.
Contraindicaii: deoarece conin oxalai, toi cei cu afeciuni care rein n organism
oxalaii este indicat s nu foloseasc aceast plant: calculi renali sau biliari cu oxalai,
gut, etc.).
TALPA GTII.
Leonorus cardiaca.Fam. Labiatae.
Denumiri populare: apuctoare, buruiana balului, buruian de bleasn, ctjnic,
ctuni, ciorvan, cione, creasta cocoului, gisdei, iarba cunturii, iarb flocoas,
iarb de dat, laba lupului, santa, lingoric, somnior, talpa lupului.
n tradiia popular: s-a folosit la verde msliniu.
Ceaiul din tulpinile florifere se lua contra durerilor de inim i hipertensiunii. Decoctul
se folosea contra junghiurilor i a durerilor de picioare. Ceaiul se mai folosea n
emfizem pulmonar, n boli astmatice i de nervi, insomnii. Se mai folosea la boli renale
n bi.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se folosete parteas aerian recoltat
n timpul nfloririi (Herba Leonuri) alcaloizi, ulei volatil, saponin acid, o rezin, tanin
pirogalic, glucoz sterolic, principiu amar glucozidic, alcaloizi: leunucardina care este
identic cu stachidrina, un alcaloid pirolidinic, care se afl n alte produse vegetale.
Glicozizi amari: leonurina (un alcaloid), al crui aglicon are o structur sterolitic, iar
poriunea glucidic este constituit din glucoz i ramnoz., heterozid, vitaminele A,
C, E. Acizi organici: malic, citric, tartric, saponin, sruri minerale.
Page 558 of 1147
Aciune farmaco-dinamic: sedativ puternic al sistemului nervos central inclusiv

cardiac, scade tensiunea arterial, vasodilatator periferic. Tinctura este mai puternic ca
aciune sedativ valerianei i este cea mai indicat n nevroz cardiac, diminund
frecvena pulsului chiar i n tahicardiile datorate hipertiroidismului. Util n angina
pectoral, diminund sau prevenind sindromul dureros. Sedativ i n nevrozele
cardiace. La tinctur se va lua 5-10 g n mai multe doze pe zi. Extern- antiinflamator i
cicatrizant.
Produsul vegetal intr n compoziia ceaiurilor: antiasmatic, anticolic, i calmant
mpotriva tulburrilor cardiace i n ceaiul sedativ.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace de origine nervoas,
afeciunile prostatei, anxietate, aritmii cardiace, astm bronhic, atonie gastric, colite pe
baz nervoas, constipaie, distonii neuro-vegetative, echimoze, excitaie nervoas,
gastrite pe baze nervoase, hipertensiune arterial, insomnii, nevroze cardiace, stri
depresive nervoase, stri spastice ale vezicii biliare, rni, tromboz n sfera genital,
tulburri de climacteriu, tulburri vegetative, umflturi.
Preparare: intern- 2 lingurie de plant se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi cu
nghiituri mici.
-3 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se va lsa apoi 1015 minute acoperit. Se strecoar i se pot consuma pentru afeciunile interne 2-3 cni pe
zi.
- 50 g de plant mrunit se vor pune cu 250 ml alcool alimentar 70. Se vor ine timp
de 15 zile agitnd zilnic de 2-3 ori. Se strecoar. Se poate folosi n funcie de gravitatea
afeciunii ntre 20 picturi-o linguri de trei ori pe zi, diluate cu puin ap.
Extern- 3 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se fac comprese sau bi.
Se poate folosi n combinaie i cu alte plante medicinale.
TALPA MEI.
Anteria dioica Fam. Compositae.
Denumiri populare: brnca-mii, floarea-patului, flocoele, laba-mii, lnari,
paraipan, prlei, scnteiu de munte, schilidu, semenic, suntoare de munte, talpapisicii.
n tradiia popular: ceaiul din vrfurile florifere se lua contra tusei, guturaiului i
bolilor de piept. Planta fiart cu smburi de msline pisai se folosea contra diabetului.
Compoziie chimic: substane amare, fitosterine, flavonozide, rezine, tanin, mucilagii,
ulei volatil, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: emoliente, behice, expectorante, colagoge, antiinflamatoare,
ajut la eliminarea bilei, stimuleaz secreia stomacului i prin aceasta este util la
anorexie.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni bronho-pulmonare, atonie digestiv,
dischinezie biliar, guturai, rni, tuse.
Preparare: 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se va
acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se va bea n cursul zilei cu nghiituri
mici. Extern se poate folosi o cantitate dubl de plant.
TARHON.
Artemisia dracunulus. Fam. Compositae.
Page 559 of 1147
Denumiri populare: dracon, tarcon, tacon, tarcum.

n tradiia popular: cultivat pentru uzul culinar, ca aromatizant al mncrurilor.
Peste planta pisat cu rdcin cu tot se turna oet, se lsa s stea astupat o
jumtate de or, apoi se inea cldu n gur, contra durerilor de dini. Se mnca pe
inima goal sau se bea ceai din frunze, pentru pofta de mncare. Ceaiul din tulpini i
frunze se lua contra bolilor renale.
Compoziia chimic: ulei volatil cu: meticavicol, folandren, acimen. Tanin, substane
amare, urme de iod, vitaminele: B1, C, sruri minerale diverse.
Aciune farmaceutic: are efect de stimulare asupra apetitului i digestiei, fr s
irite. De asemenea mrete eliminarea biliar, diuretic, fluidific secreiile bronhice,
expectorant, aperitiv, aromatizant.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anorexie, ascit, atonie digestiv, boli de ficat,
boli renale, bronit, condiment n regimul desodat, dischinezie biliar, dureri de cap,
dureri de dini, edeme, hidropizie, reumatism, tulburri dispeptice.
Preparare: se poate folosi la condimentarea alimentelor sau se va face un ceai dintr-o
linguri de frunze mrunite care se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 cni pe zi, extern se face cu
cantitate dubl de plant.
TMIA.
Boswellia carterii (thurifera)Fam. Braseraceae.
Crete n Africa tropical i Arabia.
n tradiia popular: folosit la Biserici pentru aromatizare i diferite ritualuri.
Se folosea n variate amestecuri, contra junghiurilor, jupuielii, epilepsie,
afeciunile splinei, etc. Se punea pe mselele stricate s le sfarme.
Compoziia chimic: gumirezine, uleiuri eterice, substane amare.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: astm, calculi de orice natur indiferent de
localizare, caloziti, guturai, sinuzite, tumori.
Preparare: 20 g de tmie se vor pune cu 200 ml alcool alimentar de 70. Se va ine
timp de 5 zile agitnd des. Dup aceast perioad se poate folosi. Se va lua o linguri
din tinctur de 3 ori pe zi pentru eliminarea pietrelor, astm, guturai, sinuzit, etc Se va
dilua cu ap aceast tinctur.
TTNEAS.
Symphytum officinale.Fam. Boraginaceae.
Denumiri populare: barba tatei, buruiana lui Tatin, foaia lui Tatin, foaia tatii, gav,
iarba lutatinului, iarb bloas, iarb ntritoare, iarb neagr, lutatin, mierea ursului,
ndar, plosnicioas, rdcin neagr, tacin, tatan, ttnea, zlac.
n tradiia popular: a fost una dintre cele mai importante plante medicinale. Se folosea
n legturi, pentru vindecarea scrntiturilor (luxaiilor ) i fracturi.
Pentru fracturi rdcina se spla, se tia n bucele mici, se punea ntr-o oal cu
ap i se fierbea pn scdea la jumtate. Se amesteca apoi cu fin de orz, se ntindea
pe o pnz, care s cuprind toat fractura, se stropea apoi cu spirt i se lega, dup ce se
ndreptau oasele la loc. Se nfura apoi n crpe, peste care se puneau lopele de lemn,
care fixau mna sau piciorul rupt. Legtura se inea 48 de ore, udndu-se cu spirt. Se
schimba apoi pn se vindeca fractura.
Page 560 of 1147
n Bucovina, rdcina se prjea n untur de porc ori n lapte dulce de vac apoi se
legau cu ea scrntiturile. A fost un leac contra herniei. Rdcina curit, tiat n
buci, se plmdea n rachiu, din care se lua cte un phru de 2-3 ori pe zi.
n Bucovina, se cura i se spla rdcina tiat mrunt care se punea n uic tare. O
alt rdcin se amesteca cu ceap pisat, cu un ou i cu tre de gru, care se punea
ntr-o tigaie, s se prjeasc bine. Din acest amestec se fcea o turt care se punea pe o
pnz i se aplica pe locul dureros. Din rachiul preparat se bea de 3 ori pe zi: dimineaa
la amiaz i seara se folosea mai ales la vtmtur. n gastroenterite se punea
cataplasme externe. n ulcer stomacal se bea n loc de ap ceai de ttneas sub form
de decoct. Tot decoct se folosea i la diabet, boli femeieti, boli de piept, dureri de dini,
tuberculoz, dureri diverse: rinichi, ficat, stomac, abdomen, splin i debilitate.
Extern se folosea la boli de piele, dureri diverse. Cu miere se lua contra astmului i la
afeciuni respiratorii sau hepatice. Plmdit n rachiu se folosea i intern i extern n
foarte multe afeciuni.
Compoziie chimic: n scopuri terapeutice se recolteaz partea subteran, adic
rdcina cu rizomul (Radix Symphyti sau Radix Consolidae majoris)ulei volatil,
alantoin, consolidin, asparagin, zaharuri, rezine, tanin, colin, mucilagii, alcaloizi:
sinfito-cinoglosin, sruri minerale.
Aciune farmaceutic: antiinflamator, emolient, astringent, hemostatic,
expectorant, cicatrizant, calmant, aciune antimitotic, vitaminizant, emolient,
antihemoragic. Extern: astringent, cicatrizant, antitumoral, emolient, calmant,
decongestiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afte bucale, arsuri, astm, boli pulmonare,
boli venerice, bronite, cancer, cicatrice cheloide, diaree benign, dureri diverse,
eczeme, enterite, entorse, escare, fibrom uterin, fisuri anale, fisurile snului sau la
mucoase, fracturi, gastrite hiperacide, gingivite, hemoptizii, hemoragii interne,
hemoroizi, inflamaii articulare, infecii bacteriene, leucoree, luxaii, plgi chiar
maligne, spasmofilie, stomatite, trichomonas, tuberculoz, tuse, ulcer stomacal i ulcer
varicos, vaginite, varice sngernde.
Preparare: intern- o jumtate de linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap
rece. Se va fierbe apoi timp de 20 de minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 23 ceaiuri pe zi.
-1 linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit, preferabil direct
ntr-un termos, care se va nchide pentru 8 ore, apoi se strecoar i se consum.
-50 g de rdcin mrunit se vor pune n alcool de 40 (250ml), se ine apoi timp de
15 zile. Se va strecura i se va lua 10 picturi-o linguri de 3 ori pe zi nainte de mese.
-Extern: cantitatea de rdcin se dubleaz i se pot face bi de ezut, bi sau clisme.
De asemenea se poete folosi sub form de comprese.
-Se piseaz vrfurile nflorite de plant i se amestec cu puin fin ca s produc un
aluat. Se aplic acesta pe rni, varice, etc. Cu fin de secar este i mai util, sau chiar
cu cea de orez (se macin orez cu rnia de cafea).
Se poate folosi cu puin ap cldu la clisme sau splturi. Se va ntinde de asemenea
pe cancerul pielii, caz n care este foarte bine s se fac i cu in rostopasc i neaprat
cu fin de ovz.
-O alifie din 50 g de lanolin cu 50 g de vaselin i past de rdcin sau de vrfuri
nflorite (acestea mrunite foarte bine). Se amestec mpreun i apoi se poate folosi.
Page 561 of 1147
-Tinctur ca mai sus se poate aplica de mai multe ori pe zi n special n rnile grele.
TEI.
Tei alb-Tilia tomentosa Tei pdure-Tilia cordata.
Fam. Tiliaceae.
Denumiri populare: tei alb, tei cinesc, tei de toamn, tei tomnatic, tei blan, tei bun, tei
vratec, tei verde.
n tradiia popular: mobil, construcii, crbune de desen, etc. Florile se foloseau la
colorat n galben.
Era folosit peste tot la bronite, astm, afeciuni pulmonare ca ceai. mpreun cu
suntoare se lua la dureri de inim. Se mai folosea la boli neuropsihice, dureri de cap,
ameeli, indigestii. Rmurelele se foloseau pentru bi la reumatism. Femeile care aveau
pierderi mari de snge luau crbune de tei pisat i beau acest crbune de 3 ori pe zi.
Compoziie chimic: se recolteaz florile fr sau cu bractee (Flores Tiliae sine bracteis
i Flores Tiliae cum bracteis), conin: mucilagii, tanin, saponine, maleai, tartrai,
colorani, gume, flavone, quercitrin, izoquercitrin, rutozid, tilirozid, zahr, colin,
acetilcolin, etc.
Aciune farmaceutic; neuro-sedativ, antispastic, antitermic, sudorific, emolient,
expectorant, antiinflamator al cilor respiratorii superioare, emolient al secreiilor
bronhice, sedativ. Extern: calmant general n bi.
Intr n compoziia ceaiurilor: calmant mpotriva tulburrilor cardiace, pectoral nr 2,
sedativ i sudorific.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni hepato-biliare, afeciuni
respiratorii, amigdalite, bronite, bufeuri la menopauz, comaruri, crize biliare, dureri
de burt, eczeme alergice, gastrit, grip, hiperexcitabilitate, insomnii, migren,
nervozitate, palpitaii, rceal, stri de iritabilitate, stri nervoase, surmenaj psihic, tuse.
Preparare: o linguri de flori se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi.
O linguri de praf de flori se va mcina cu rnia de cafea i se va pune sub limb
pentru 10 minute, dup care se va nghii cu puin ap. Este foarte eficient la
afeciunile digestive.
O linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap. Se va ine la temperatura
camerei de seara pn dimineaa cnd se strecoar, se ndulcete cu miere i se poate
consuma
Extern:
-4 linguri de flori se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere timp de 10 minute
dup care se strecoar. Se folosesc la gargar.
-Bi- 500 g flori mrunite se vor pune la 3 litri de ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar n cada de baie unde se va sta 30 minute la temperatura
corpului.
TIS.
Taxus baccata Fam. Taxaceae.
n tradiia popular: tis, mutar, usturoi, amestecate bine, se turna pe gtul vitelor,
contra turbrii, i apoi li se slobozea snge de la 2 vene de la grumaz.
Toxicitate: este o plant toxic care se folosea pentru otrvirea sgeilor. Toxicitate mai
mare au frunzele n special iarna.
Page 562 of 1147
n unele locuri se mai folosete i astzi pentru proprietile emenogoge, abortive,

antiovulare i hipertensive. Provoac apariia ciclului ntrziat, scade tensiunea.
Atenie! Folosirea frunzelor provoac adesea accidente mortale.
TOPORA.
Viola odorata Fam. Violaceae.
Denumiri populare: clunai, crligei, cocoei, fiache, floare-domneasc, flori-mrunte,
garoafe, ghiorele, hioar, hobridrag, lemonie, ligoare, mereoare, micsandre, micunele,
nemoaice, simboie, tmioar, vioar, violete, vioric, zambile de cmp.
n tradiia popular: florile s-au folosit pentru vopsit n albastru i n cosmetic pentru
parfum. Ceaiul din rdcini se lua contra tusei. Ca pectoral se folosea i ceaiul din flori.
Rdcina se ddea copiilor mici s o road pentru a le crete dinii. Frunzele ca a tuturor
speciilor nrudite, se punea pe rni sau bube.
Compoziie chimic: ulei volatil, viola-cvercetin, violamin (substana albastr),
rezine, zaharuri, acid salicilic, eugenol, odorantin, saponozide, esteri, substane amare,
substane minerale.
Aciune farmacologic: emolient, antiinfecios, bactericid, aromatizant, antitusiv,
calmant al mucoasei gastrice, behic, expectorant, depurativ sau chiar purgativ n funcie
de doza folosit.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: amigdalit cronic, bronit, cancer,
cistit, colit, constipaie, dermatoze, febr, gastralgii, guturai, hipertensiune arterial,
insomnii, intoxicaii acute, palpitaii, rceal, rni, tumori maligne de piele, tuse.
Preparare: o linguri de flori mrunite se va pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute, dup care se strecoar. Se va bea cu linguria la tuse sau alte
afeciuni unde se vor putea consuma 2 cni pe zi, n restul afeciunilor.
-Frunze pisate se aplic extern sub form de past n cancerul pielii, de mai multe ori pe
zi. Se ine n funcie de toleran ntre 1-3 ore, dup care se va spla cu ceaiuri din ;
ttneas+ rostopasc+ brusture.
-1 linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml, ap, se va fierbe apoi timp de 5
minute. Se strecoar. Se ndulcete cu miere. Se va lua cte o linguri de trei ori pe zi
sau se vor putea consuma 2-3 cni pe zi n afeciunile de mai sus.
TRAISTA CIOBANULUI.
Capsella bursa-pastoris Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: arior, buruian de friguri, coada-pisicii, psea, pscu, punguli,
rapn, tculi, tcu.
n tradiia popular: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra frigurilor. Se mai folosea
contra bolilor cilor urinare. Ceai sau macerat n vin combtea durerile de stomac i
pierderile de snge.
Compoziie chimic: se utilizeaz prile aeriene ale plantei (Herba bursae pastoris),
conine: colin 1%, tiramin, sruri de potasiu, saponine, glucozizi flavonici, amine,
acetilcolin compui sulfurai, un glicozid diosmina care prin hidroliz produce
ramnoz, glucoz i diosmetin, o saponin neutr i sruri de potasiu. Derivai fenolici,
acid protocatehic, histamin i tiramin, etc.
Aciune farmacologic: Tinctura- activitatea extractului asupra aparatului utero-ovarian
se aseamn mult cu cea a preparatelor de corn de secar. Nu s-a stabilit nc crei
componente se datorete aceast aciune. Se mai arat c inhibeaz ciclul estral
conducnd la rezultate asemntoare cu cele din corn de secar. Se propune folosirea a
Page 563 of 1147
dou lingurie de tinctur n 24 ore, ultimele 10 zile nainte de apariia menstruaiei,

pentru a limita fluxul i 6 lingurie n tratamentul meno i metroragiilor, astringent,
analgezic, aciune uterotonic, vasodilatator coronarian, hipotensiv, hemostatic, regleaz
tensiunea arterial.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: angin pectoral, afeciuni venoase,
dismenoree, hemoragii uterine, hemoroizi, hipertensiune arterial, hipotensiune
arterial, menoragii, metroragii.
Preparare: -O linguri de plant mrunit se va pune la 200 ml ap clocotit. Se
-n hemoragii uterine i dismenoree sau extern se vor lua 3 lingurie de plant mrunit
la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se vor consuma
zilnic cu 6 zile nainte de nceperea fluxului menstrual cte un ceai pe parcursul ntregii
zile.
TRANDAFIR.
Rosa centifolia Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: flori de rug, ghiol, ghiul, roz, roz de ceai, rug, rugar, rugu, ruje,
ruji, saschis, trandachir, trandafil, trandafir de grdin, trandafir pentru dulcea,
trandafir-rou, trandafira, trandachir, trandasir, trandafil.
n tradiia popular: din flori i fructe se prepar past, majun, erbet, lichioruri, buturi
rcoritoare.
Uleiul se folosete n cosmetic. Ceaiul din petale se lua contra rceli, gripei, astm i a
multor boli de piept. n Oltenia de tuberculoz se bea ceai din trandafir. Roua de pe
trandafiri sau apa n care se ineau petalele se folosea contra durerilor de ochi. Apa de
trandafiri cu ap de pelin, se lua pentru durerile de inim. Ceaiul de trandafiri se bea
contra durerilor de stomac. Trandafir fiert cu pelin se lua pentru dureri de pntece i
ale. Oetul de trandafiri se ddea s-l miroase cei leinai. Dulceaa de trandafiri se
ddea celor bolnavi de piept s se ntreasc, iar siropul se lua cu simichie, ca laxativ.
De durere de spate se pisau bine la un loc flori de trandafir, rdcin de bujor i tmie
alb apoi se amestecau cu undelemn i se ungeau bolnavii cu el.
Trandafirul alb (Rosa alba) era un leac frecvent pentru scurgerile feminine (leucoree).
La Bora se fierbeau n lapte dulce florile i se bea cte o ceac la astm. Petalele puse
ntr-un vas cu ap se foloseau pentru splarea ochilor bolnavi, mai ales la dureri.
Compoziie chimic: petalele- ulei volatil, geraniol, citronelol, derivai flavonici,
quercitina, colorani antocianici, cianina, tanin.
Aciune farmaceutic: antidiareic, antipiretic, antiinflamator, antiseptic, astringent,
Extern- decongestiv, dezinfectant.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni bucale chiar la sugari, afte, astm,
comedoane, cosmetic, diaree cronic, hemoragii, iritaii oculare, mtrea, micoze
bucale, pistrui, scurgeri vaginale, stomatit, tuberculoz
Preparare: - petale de trandafir proaspt 2-3 lingurie se vor pune pentru 8 ore la
macerat n ap. Se vor folosi apoi la diferite afeciuni interne sau se va folosi la diferite
preparate cosmetice.
-2 lingurie de petale se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
dup care se va strecura. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi. Se poate folosi i extern pentru
comprese i splturi locale oculare.
Page 564 of 1147
-Oet de trandafiri- se va umple un borcan cu petale proaspete de trandafiri fr a fi

ndesate. Se va turna deasupra oet preferabil cel de mere i miere. Se va ine apoi timp
de 15 zile. Se strecoar i se poate folosi n diferite dureri extern. Intern se poate folosi
la afte, stomatite, etc.
-Miere de bun calitate se va pune n ea petale mrunite de trandafir, fr a ndesa. Se
va ine apoi 15 zile agitnd borcanul. Se poate folosi la badijonaje stomatite, etc. De
asemenea se poate folosi la foarte multe tratamente cosmetice.
Se folosete foarte mult la prepararea diferitelor dulceuri, gemuri, sau diferite preparate
cosmetice.
TREI FRAI PTAI.
Viola tricolor Fam. Violaceae.
Denumiri populare: barba-mpratului, buruian de spurcciune, buruian de nou
daruri, catifelue, clunai de cmp, crligei, corosic, flori-domneti, friori, ghizd,
lmioar, mlcez, mschioare slbatice, micunele, pansele-slbatice, panselue,
puizea, sor cu frate, tmioar, topirai, toporai, viorea.
n tradiia popular: ceaiul din tulpinile florifere se lua contra tusei i pentru curirea
sngelui.
Toat planta se folosea ca diuretic depurativ i expectorant. n unele sate se fierbea cu
prune uscate i se lua contra durerilor de stomac.
Decoct se folosea i la splturi pentru leucoree. Era un leac frecvent pentru afeciunile
dermatologice.
Rdcina se ddea la copiii mici s o road pentru a le crete dinii.
Compoziie chimic: se ntrebuineaz prile aeriene (Herba Violae tricoloris sau Herba
Jaceae sau Herba Trinitas), conine: saponine triterpenice, rutina, alcaloizi, violina,
heterozid, salicilat de metil, pigmeni antocianici, vitaminele C, A, tanin, beta-caroten,
gume.
Aciune farmaceutic: expectorant fluidificnd secreiile bronhice, emolient, colagog,
crete diureza i dreneaz bila, diuretic, depurativ, laxativ, antialergic.
Intr n componena ceaiurilor depurativ i pectoral nr 2.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni renale, afeciuni dermatologice
cronice, alergii, astm bronhic, bronite, bube dulci, constipaii, cosmetic, eczeme chiar
la sugari, furunculoz, herpes, inflamaii gastro-intestinale, iritaii vaginale, leucoree,
leziuni TBC, psoriazis, rinite, rino-sinuzite, scrofuloz, secreii vaginale, tuse cu secreii
muco-purulent, urticarii.
Preparare: o linguri de plant se va pune la 250 l ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se vor consuma 3 ceaiuri pe zi.
-4 lingurie de plant mrunit se va pune la 250 l ap clocotit i se acopere pentru 10
minute. Din acest ceai dup strecurare se va consuma cte o lingur la 3-4 ore.
-Praf de plant uscat obinut cu rnia de cafea se va lua cte un vrf de cuit de trei
ori pe zi. Se ine sub limb pentru 10 minute, dup care se nghite.
-Tinctur din 50 g de plant mcinat. Se pun cu 250 l alcool alimentar de 70. Se in
timp de 15 zile la temperatura camerei agitndu-se des. Se strecoar i se pun n sticle
mai mici la rece. Se va lua cte 10 picturi-1 linguri de 3 ori pe zi n afeciunile de
mai sus, diluate cu puin ap.
TRIFOI ALB.
Trifolium repens. Fam. Leguminosae.
Page 565 of 1147
n tradiia popular: din flori se fcea un ceai pentru durerile de stomac.

Planta ntreag se folosea contra leucoreei.
La Nsud se fierbea vin cu flori de mlin alb i flori albe (Parnasia palustris), se bea
dimineaa, nainte de prnz.
n zonele nalte pentru leucoree se folosea orice fel de trifoi n special cel slbatec.
Se mai punea n bi pentru copiii slabi ca s se ntreasc tot trifoi fcut decoct.
Compoziie chimic: saponozide triterpenice, flavonoizi, ulei volatil, substane
minerale, etc.
Aciune farmacologic: tonic, antiinflamator, decongestiv, fortifiant, tonic, calmant al
durerilor.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: convalescen, dureri gastro-intestinale, grip,
leucoree, rceli.
Preparare: se folosesc doar florile -2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml
ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute dup care se va strecura. Se poate consuma
2-3 cni pe zi.
- O mn de plant mrunit se va pune la 2 litri de ap. Se va fierbe timp de 5 minute
dup care se strecoar i se folosete la diferite splturi cldu.
TRIFOI ROU.
Trifolium pratense. Fam. Leguminosae.
n tradiia popular: plant furajer ca i cel alb. Ceaiul din tulpini florifere se lua contra
tusei. Se mai folosea la bi contra reumatismului.
Compoziie chimic: florile conin saponozide triterpenice n cantitate mai mare,
flavonoizi, ulei volatil, proteine, albumin, grsimi, caroten, celuloz, substane
minerale, etc. Vitaminele: A, C, D.
Aciune farmacologic: antiinfecioase, antitusive, antimicotice, antiasmatice,
antireumatice, antianemice, emolient, antiinflamator, diuretic. Se poate folosi foarte
bine i la urticarie i alergii, Limiteaz infeciile, elimin crizele de astm, ajut la
durerile reumatice, nltur colicile. Cur organismul de toxine fiind util n gut,
spondiloz, reumatism.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: astm, boli renale, colici abdominale, diaree,
dureri reumatice, gut, inflamaiile mucoaselor, leucoree, lombosciatic, mncrimi de
piele, reumatism, spondiloze anchilozant, tuse, urticarie.
Preparare: o linguri de flori mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se vor putea consuma 3-4 cni n afeciunile
interne
-100-200 g de plant mrunit se va pune la 5 litri de ap. Se va fierbe timp de 5
minute apoi se va strecura n cad. Se fac frecii uoare n cad la spondiloze, chiar
anchilozante, obinndu-se ameliorri evidente. Se vor face zilnic. n cad se va sta
minimum 30 minute. Este bine s se fac consecutiv 20-30 de zile n fiecare sear.
Pentru c dup baie este foarte bine s se aeze bolnavul n pat.
-3-4 linguri de flori mrunite se vor pune al 2 litri de ap. Se vor fierbe apoi timp de 5
minute. Se strecoar i se vor face splturi vaginale.
-4 linguri de plant se vor pune la 500 ml de oet i se in timp de 8 zile. Se strecoar. Se
folosete extern n mncrimi de piele sau alte afeciuni.
TRIFOITE DE BALT.
Menyanthes trifoliata Fam. Gentinaceae.
Page 566 of 1147
Denumiri populare: bobul- broatei, plumnare, trei frai, trifoi amar, trifoi de balt,
trifoi de lac.
n tradiia popular: ceaiul sau decoctul din frunze se lua, n bolile de plmni.
Se mai folosea ca tonic i antiscorbutic.
Plmdit n rachiu se lua naintea mesei pentru a mri pofta de mncare.
Ceaiul din foi se ntrebuina contra frigurilor i limbricilor.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc frunzele (Folium Trifolii fibrinii sau Folium
Menyantidis) care conin: trifolin- un trifoliozid echivalent cu 3- galactozid- camferol,
loganin (un glicozid amar identic cu meliatina), gentianin (un alcaloid prezent n
genian), o substan amar glicozidic: meniantina care la hidroliz d fructoz i
meniantol.
Aciune farmacologic: tonic amar- eupeptic foarte util n toate formele de dispepsietinctur 1-1,5g pe doz. Emenagog, antitiroidian, febrifug, stimuleaz funciile hepatice,
produce echilibru neuro-vegetativ, ajut la apariia menstrelor ntrziate. Ajut digestia.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni hepatice, afeciuni neuro-vegetative,
afeciuni tiroidiene, anorexie, astm, febr, hepatite.
Preparare: - se va folosi pulbere de frunze obinut prin mcinarea plantei cu rnia de
cafea. Se va lua un vrf de cuit de 3 ori pe zi sub limb. Se va ine timp de 10 minute
dup care se nghite.
-O linguri de praf de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, apoi se strecoar. Se va consuma cte o can nainte de mesele principale n
- La un litru de vin se va pune 50 g de plant mrunit. Se va ine 8 zile dup care se
strecoar. Se poate folosi cte o lingur nainte de mesele principale cu 15 minute
pentru stimularea poftei de mncare.
- Se va pune 3 lingurie de plant mrunit la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
10 minute. Se strecoar i planta se folosete la cataplasme pe gt. Util n afeciunile
tiroidiene. Ceaiul se va bea cu nghiituri mici n decursul zilei.
TROSCOT.
Polygonum aviculare. Fam. Polygonaceae.
Denumiri populare: hericic, iarba ginii, iarba noduroas, iarba roie, tarsoac,
troac, troscov, trgntoare, troscoel, trotal, .
n tradiia popular: planta se folosea pentru colorarea firelor n albastru.
Ceaiul din tulpinile florifere se bea contra rcelii i a bolilor de piept.
Decoctul rdcinilor sau tulpinilor se lua n boli de rinichi sau contra diareei.
Cu tulpinile se fceau bi contra reumatismului.
Fiert cu cicoare n lapte se bea de 3 ori pe zi, nainte de mese, contra vtmturii.
Ceaiul din rizomi i prile aeriene se mai folosea contra hemoroizilor.
Planta fiart n vin se lua la sgettur.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc prile aeriene (Herba Polygoni avicularis
sau Herba Centumnoidii sau Herba Homeriana sau Herba Sanguinalis) conine:
avicularozid, tanin, acid salicilic, gume, rezine, pigmeni flavonici, ceruri, mucilagii,
Aciune farmaceutic: scade tensiunea fiind un hipotensiv moderat, astringent,
antidiareic, hemostatic, cicatrizant, hipotensiv, antiinflamator. Se poate folosi ca
Page 567 of 1147
remineralizant. Este diuretic, calmant, laxativ. Mineralizant n tratamentul

tuberculozei pulmonare datorit acidului salicilic liber
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardio-vasculare, afeciuni
ginecologice, afeciuni inflamatorii, afeciuni metabolice, afeciuni renale, afeciunile
vezicii urinare, albuminurie, anorexie, azotemie, bronit, cancerul tubului digestiv,
celulit, convalescen, diabet, diaree, diaree tumoral, dispepsii, dizenterie, edeme
cardio-renale, enterite, epistaxis, gastrite, gut, hemoptizii, hemoragii intestinale,
hemoroizi, hipertensiune arterial, insuficien cardiac, limfatism, litiaz urinar,
litiaz biliar, menoragie, metroragii, obezitate, plgi sngernde, rni proaspete,
retenie urinar, reumatism, tuberculoz pulmonar, tuberculoz ganglionar i renal,
ulcer stomacal, uremie, varice.
Preparare: 2 lingurie de plant mrunit se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Se poate
face i mai concentrat i atunci se diminueaz cantitatea de ceai care se consum pe zi.
n cazurile de hemoragii se poate consuma concentrat 3-4 cni pe zi.
-n cazul hemoragiilor se va pune 2-4 linguri de plant la 250 ml ap. Se fierbe apoi 20
minute, sau chiar mai mult, pentru a fi concentrat, deoarece intereseaz doar extragerea
taninului. Se strecoar i se tamponeaz sau se fac splturi la hemoragii. Aa se va lua
i n cazul hemoptiziei.
-La un litru de vin de bun calitate se va pune 5 linguri de plant mrunit. Se va
acoperi apoi pentru 8 zile, timp n care este bine s se agite zilnic, dup care se
strecoar. Se va consuma o lingur-un phrel de 50 ml n afeciunile inimii sau altele
de mai sus.
-500 g de plant se pune la ap clocotit (5 litri) Se acopere pentru 20 minute, apoi se
strecoar n cad. Se st 30 minute. Foarte util la afeciunile reumatice, ginecologice,
etc.
TURI MARE.
Agrimonia eupatoria.Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: asprioar, boitorean, buruian de friguri, canipoal, coada racului,
cornel, dumbravnic, glbenare de germe, leuteanul muntelui, lipici, mtcu, scai
mrunt, sora fragilor, turicioar, turiu, turnicioar.
n tradiia popular: planta plmdit n rachiu sau spirt se folosea la tieturi, pentru
oprirea sngelui.
Din tulpini se fcea ceai care se bea n loc de ap, pentru gastrit.
Ceaiul din pri aeriene se lua ca fortifiant cardiac, boli de ficat i fiere sau n afeciuni
renale.
Ceai ndulcit cu miere pentru gargar n amigdalit.
Ceaiul din frunze uscate se lua n boli de stomac.
Compoziie chimic: n scopuri medicinale se ntrebuineaz prile aeriene (Herba
Agrimonia) conine: tanin, substane amare, ulei eteric, bioxid de siliciu, acid ascorbic,
cvercitrin, acid ursolic, vitamina C, K.
Aciune farmaco-dinamic: colagog, stimulnd contracia vezicii biliare, excit
secreiile gastro-intestinale, astringent, antidiareic, elimin toxinele din organism,
lizeaz calculii biliari. Se poate folosi n cazul alergiilor cu mncrimi. Stimuleaz
secreia biliar, provoac pofta de mncare, cicatrizant, dezinfectant. Stimuleaz
Page 568 of 1147
sucurile gastrice fiind indicat chiar i la cancer, pentru revenirea atoniei stomacale dup
chimioterapie. Este mult folosit de ctre medicina popular contra tuberculozei.
Intr n compoziia ceaiurilor antidiareic i hepatic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, acnee, afte, alergii cu mncrime,
amigdalit, angin faringian, anorexie, astm, atonie gastric sau biliar, boli de ochi,
boli hepatice cronice, boli de piele, calculoz biliar, calculoz renal, colecistopatii
cronice, cancerul pielii, congestii hepatice, conjunctivit, contuzii, diabet, diaree,
diateze urice, dischinezie biliar, enterocolit, enterite catarale, faringite, gingivite,
grip, hipoaciditate gastric, incontinen urinar, inflamaii articulare, inflamaii ale
mucoaselor, laringite, meteorism, mucturi de erpi i insecte, rni, reumatism cronic
muscular i articular, sindrom azotermic, stri dispeptice, stomatite, tuberculoz, tumori,
ulcer gastro-duodenal, ulcer varicos, uremie, vaginit, vom cu snge.
pentru 10 minute, apoi se strecoar. Se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi naintea meselor
principale cu 15 minute.
-2 linguri de plant se fierb la 100 ml ap timp de 5 minute. Se strecoar i se aplic la
afeciunile oculare, rni, etc.
- 4 linguri de plant mrunit se va pune la 1 litru de vin. Se ine timp de 8 zile apoi se
strecoar. Se poate lua intern cte o lingur de 3 ori pe zi la afeciunile interne i extern
se tamponeaz cu o vat.
Atenie! Nu se supradozeaz, putnd provoca eliminri brute de calculi, obturarea
cilor biliare i renale i spasme puternice.
TURTA.
Carlina acaulis Fam. Asteracee.
Denumiri populare: ceap ciorasc, ciorpoloag, ciorpor, ciurul znelor, ciurul zorilor,
colacul babei, ginu, iarba ciutei, iarba lupului, mrul ciobanului, nevstuic, opiul
cerbilor, plmid, pinea babei, punga babei, sita znelor, spinul cerbului, tti, tul,
turcea, turt doag, turturea.
Compoziie chimic: rizomul i rdcinile conin inulin, tanin, rezine, ulei volatil,
Aciune farmacologic: antiinfecios, diuretic, sudorific, stomahic. Cicatrizant al pielii
i mucoaselor. Nu d voie s se nmuleasc microbii. Distruge stafilococii. Mrete
cantitatea de urin eliminat contribuind la dezintoxicarea organismului. Favorizeaz
sudoraia. nltur procesul inflamator.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, anemie feripriv, ascit, asimilaie
deficitar, boli dermatologice, boli de stomac, boli urinare, bronite, catar bronic,
eczeme, eczeme zemuinde, febr, herpes, hipocalcemie, hipomagnezie, impoten,
infecii dermatologice, infecii cu stafilococ auriu, inflamaii cutanate, pecingine, plgi,
rceli, rni, sindrom de malabsorbie, sterilitate, stomacal (tonic), tuberculoz osoas,
tulburri de cretere la copii, ulcere cronice de gamb, viermi intestinali.
Preparare:
-Se macin cu rnia plant uscat i se va lua 1 vrf de cuit care se va pune sub limb.
Se ine timp de 10 minute, dup care se nghite. Se face de 3 ori pe zi nainte de mese cu
30 minute. Extern se pune praf pe rni.
--Se pun 2 lingurie de plant mrunit n 250 ml ap seara. Se in pn dimineaa la
temperatura camerei. Se filtreaz i planta se pune din nou cu ap. De data aceasta se va
Page 569 of 1147
fierbe pentru 5 minute. Se acopere i se las s se rceasc. Se strecoar apoi peste

ceaiul obinut prin macerare. Se consum n cursul zilei. Este foarte util la
dezintoxicare.
-50 g de plant mrunit se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se astup bine.
Se agit zilnic. Se strecoar dup 15 zile. Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi nainte
de mese diluat cu puin ap.
ELINA.
Apium graveolens Fam Umbeliferae.
Compoziie chimic: protide, hidrai de carbon, multe sruri minerale, vitaminele A,B1,
B2, niacin, C. Se folosesc att frunzele ct i rdcina.
Aciune farmaceutic: antipruriginos, antiseptic, cicatrizant, rezolutiv, tonic. Elimin
senzaia de mncrime, omoar microbii, favorizez cicatrizarea. Ajut s fie mai uor
suportata tratamentul cu citostatice. Stimulator sexual, regleaz nervii, ajut i la
curirea arterelor, este un tonic renumit, diuretic, elimin apa din esuturi,
hipoglicemiant, drenor hepatic, ajut la afeciunile intestinale, antiinflamator i totodat
antiputrid cicatrizant i uor purgativ.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: aciditatea sngelui, acnee, afeciuni cardiace,
afeciuni hepatice, afeciuni oculare, afeciuni ovariene, afeciuni pulmonare, afeciunile
splinei, afonie, afte, albuminurie, anxietate, ateroscleroz, astenie fizic i nervoas,
boli de piele grave, bronite, cancer, cancerul pielii, cataruri bronhice, ciclu menstrual
perturbat (l regleaz), circulaia proast a sngelui, colici renale, contuzii, degerturi,
demineralizare, detoxifiere, diabet, digestie dificil, edeme cardio-renale, eliminarea
gazelor intestinale, febr, gripe, gut, hidropizie, hipertensiune, icter hepatic, inapeten,
inflamaii articulare, inflamarea bicii urinare, nroirea minilor, insomnie,
insuficien suprarenal, insuficien tiroidian, leucemie, litiaz biliar, litiaz renal i
vezical, nefrite, obezitate, plgi, presbiie, psoriazis, rceli, rgueal, regenerare
sangvin, retenie urinar, reumatism, scrofuloz, sterilitate, surmenaj, traheo-bronite,
tumori, ulcer gastric, tuberculoz, ulceraiile gurii, ulcere tegumentare, vnti, viermi
intestinali, vitiligo.
Preparare:
-Rdcin sau frunze proaspete se adaug la orice salate i se consum crude, ct mai
multe pe zi n afeciunile de mai sus.
-Suc de elin se poate consuma n amestec cu alte sucuri de legume sau fructe,
consumndu-se cte 300 ml pe zi. Este preferabil s se consume nainte de mesele
principale cu 15 minute.
-Praf din plant (rdcin sau frunze.) se va mcina cu rnia de cafea i se va pune sub
limb o linguri de praf de 3 ori pe zi. Se ine timp de 10 minute, dup care se nghite.
Se va lua nainte de mesele principale cu 30 minute.
-2 lingurie de plant (frunze) mrunite se vor pune n 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-1 linguri de rdcin mrunit se va pune la 250 ml ap. Se fierbe timp de 10
minute, dup care se strecoar. Se vor consuma 3 cni pe zi.
-1 linguri de semine mcinate se pun la 250 ml ap. Se fierb 5 minute apoi se
strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-La 1 litru de vin de bun calitate se va pune n el 4 linguri de plant mrunit. Se va
lsa timp de 8 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar dup 15 zile. Se
Page 570 of 1147
poate lua 1 linguri de 3 ori pe zi nainte de mesele principale cu 30 minute. Se va lua

diluat cu puin ap.
-La 500 ml oet alimentar se va pune 3 lingurie de plant mrunit. Se ine apoi timp
de 10 zile, dup care se strecoar. Se poate apoi folosi la afeciunile pielii cu mncrimi.
-Unguente: se fac din plant mcinat n amestec 1/1 cu diferite grsimi (unt,
margarin, vaselin, untur de porc nesrat) se aplic extern n strat subire. Se poate i
prin fierbere timp de 3 ore pe baia de ap cu materia gras apoi s se strecoare.
-Uleiuri: se pot pune praf de plant care se ine n ulei timp de 4 sptmni, dup care se
strecoar sau se pot pune pe baia de ap i se fierb timp de 3 ore apoi se strecoar n
ambele cazuri. Se va pune la 250 ml ulei 50 g plant.
INTAUR.
Centaurium umbellatum Fam. Gentinaceae.
Denumiri populare: buruian de friguri, buruian de viermi, cintaur, cocoei de
grdin, crucea pmntului, fierea pmntului, floare de friguri, frigurele, friguric,
fumric beicoas, ghinur, hierea pmntului, iarb de curc, iarba frigurilor, iarb
nceptoare de snge, ochincele, potroac, potrocea, snfirei de cmp, scunel,
scnteiu, taul, trocn, intaul, intorie.
n tradiia popular: se ntrebuina peste tot la prepararea ceaiurilor contra durerilor de
stomac, pentru a mri pofta de mncare i contra frigurilor.
Praful din plant uscat se punea n vin sau uic care se lua contra rcelilor, gripei.
Babele lipovence din Dobrogea tratau convulsiile cu bi de flori de fierea pmntului,
spunnd c accesele i crampele trec numaidect.
Compoziie chimic: n medicin se folosesc prile aeriene (Herba centauri) conine
substane amare specifice- eritaurina, unglicozid- eritrocentaurina, rezine, antocianine,
gume, eritrosterina, acid oleanic, alcaloizi, substane minerale, etc.
Aciune farmaceutic: stomahic, eupeptic amar, mrete contracia vezicii biliare,
diuretic, sudorific, stimuleaz pofta de mncare prin stimularea secreiilor gastrointestinale, mrete circulaia sngelui, prin stimularea lui, scade febra. Regenereaz
sngele.
Intr n componena ceaiurilor gastric nr2 i tonic aperitiv.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni sngelui, afeciuni stomacale,
anorexie, balonri abdominale, boli de ficat, cistite, colecistite, convalescen,
dischinezii biliare, dismenoree, dispepsii, eczeme, febr, gastrite hiperacide, grip,
guturai, hipertensiune arterial, leucemie, oxiuri, rni, sciatic, ulcer gastric, ulceraii,
varice, vrsturi.
Preparare; o linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 10 minute dup care se strecoar. Se va consuma n trei reprize naintea meselor
principale.
-Suc proaspt pe rni externe se pune de 2 ori pe zi.
-Vin 1 litru n care se va pune 60-70 g de plant mrunit. Se va lsa apoi timp de 8 zile
agitnd des. Se strecoar i se poate ndulci cu miere dac nu avei diabet. Se va lua cte
o lingur cu 30 minute nainte de mese.
- 50 g de plant mrunit se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine apoi
timp de 15 zile i se va strecura. Se pot lua 20-40 picturi de 3 ori pe zi cu 15 minute
nainte de mesele principale.
ULM.
Page 571 of 1147
Ulmus campestre. Fam. Ulmaceae.

n tradiia popular: lemnul su este ntrebuinat pentru unelte i obiecte casnice.
Cu decoctul scoarei se splau rnile precum i arsurile, apoi se presra praf de crbune
din os de porc.
Se mai spunea c cine are n el vre-o slbiciune s caute rdcin de ulm, de mesteacn
i de paltin, s le piseze foarte bine, s le fiarb i s bea zeama.
Decoctul cojii era folosit n boli ale aparatului respirator.
Compoziie chimic: scoara conine tanin, mucilagii, rini, substane amare, sruri
minerale, etc.
Aciune farmacologic: se folosesc scoara i frunzele astringente datorit taninului,
antihemoragic, antidiareice, hemostatice, cicatrizante, strng esuturile, depurativ,
sudorific, ajut la eliminarea toxinelor din corp, diuretic, diminueaz secreiile extern.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: arsuri, ascit, boli pulmonare, boli dermatologice,
boli reumatice, diaree, colite de fermentaie, eczeme, enterocolite, erupii tegumentare,
hemoragii, intoxicaiile sngelui, leucoree, obezitate, pleurezie, rni sngernde.
Preparare:
-Praf de coaj sau frunze se aplic pe rni pentru a se cicatriza sau a opri sngerarea.
-1 linguri de scoar mrunit se va pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp de 10
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
-50 g de pulbere de scoar se va pune la 1 litru de ap. Se fierbe timp de 20 minute,
apoi se strecoar. Se va bea n cazul ascitei n cursul unei zile.
UNGURA.
Marrubium vulgare Fam. Labiatae.
Denumiri populare: bltur, ctunic, gutui, iarb flocoas, smucit, unsuroas,
voronic, voronic.
n tradiia popular: se folosete la fabricarea bomboanelor medicinale contra tusei.
Tulpinile se fierbeau i cu decoct se fceau splturi contra durerilor de cap, ameelilor,
etc.
Unii fceau cataplasme la durerile de rinichi.
Vrfurile nflorite plmdite n vin se luau ca expectorant sau pentru a mri pofta de
mncare.
Compoziie chimic: prile aeriene sunt folosite n medicin (Herba Marrubii) conin:
principiu amar-marubin, saponin, substane amare, uleiuri volatile, materii tanante,
rezine, mucilagii, acid ursolic, alcaloid- aolin.
Aciunea farmaceutic: afeciuni cardiace reglnd activitatea inimii, astringent,
antispastic, expectorant, mrete contracia vezicii biliare, emolient, expectorant,
antispastic bronhic. Extern- cicatrizant.
Este un component al ceaiului antiastmatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anorexie, aritmii cardiace, astm bronhic,
bronite cronice, dischinezie biliar, grip, dureri de cap, dureri de rinichi, guturai,
palpitaii cardiace, rni, stri febrile, tulburri de ritm cardiac pe fond nervos, tuse
convulsiv i spastic, ulceraii tegumentare.
Preparare: intern-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute dup care se strecoar. Se pot consuma 3 ceaiuri pe stomacul gol nainte de
mesele principale.
Page 572 of 1147
-Praf de plant se pune sub limb 1 linguri de praf i se ine timp de 10 minute, dup
care se nghite cu puin ap. Este foarte bun pentru afeciunile inimii (palpitaii, aritmii
de orice fel) n special cele pe fond nervos.
Extern: 3 lingurie de plante la 250 ml ap clocotit. Se acopere apoi 10 minute dup
care se strecoar. Se poate folosi sub form de comprese.
UNTUL PMNTULUI.
Tamus communis Fam. Dioscoreaceae.
Denumiri populare: brie, fluiertoare, lemn nelemn, napi de pdure, napii porcului de
pdure, unsoarea pmntului, vi neagr.
n tradiia popular: rizomul ras se plmdea n rachiu i se folosea la frecii contra
reumatismului, sau amestecat cu grsime, sub form de alifie. Fiind mai rar s-a nlocuit
cu Bryonia-muttoarea cu poame negre, care este mult mai frecvent.
Aciuni farmacologice: se folosesc rdcinile plantei ca antireumatice, calmnd durerile,
diuretic, purgativ.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, constipaie, contuzii, dermatoze purpurice,
dureri diverse, echimoze, gut, purpur, reumatism.
Atenie! Planta are fructele toxice.
Preparare:
Se folosete numai rdcina!
- Se rade planta i se aplic extern, pe locul dureros.
-intern se va lua 1 linguri de rdcin care se pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp
de 10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 2 cni pe zi.
-Tinctur se va rade rdcina i se pune 50 g de rdcin la 250 ml alcool sanitar. Se
ine apoi timp de 15 zile dup care se strecoar. Se folosete la tamponarea locurilor
dureroase.
- La 1 litru de oet se va pune 6 linguri de rdcin ras. Se ine timp de 8-10 zile
agitnd des. Se strecoar. Se folosete extern la mncrimi, dureri.
URECHELNI.
Sempervivum tectorium.
Denumiri populare: argintur, buruiana porcului, curechiul stnii, frunzar, ghinur,
iarba ciutei, iarba lupului, iarba tunului, iarb de urechi, iarb gras, jinter, nevstuic,
olois, orecleni, prescurri, a mielului, urechea iepurelui, urechea mei,
urechiu de stnc, varz de stnc, verzioar.
n tradiia popular: era cultivat adesea pe acoperiuri. Se va din frunze se ntrebuina
contra durerilor de urechi.
Frunzele se mai puneau pisate pe btturi, iar seva pe negi.
Cu seva de la plant se
fceau pansamente la umflturi i arsuri, la brnc i hemoroizi, iar sucul diluat cu ap
se lua n stomatite afte.
La fel se folosea n durerile de ochi fcute cataplasme externe.
Aciuni farmacologice: antiinflamatoare, cicatrizant, antibiotic- distruge microbii,
sucul se poate folosi i la dispariia petelor i pistruilor. Este astringent, sedativ,
diuretic, antispasmodic, hemostatic, elimin viermii intestinali.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, afeciuni nervoase i renale, afeciunile
urechii- chiar infecii, afeciuni cutanate, afte, arsuri, btturi, cancer uterin i de piele,
Page 573 of 1147
diaree, dureri de urechi, febr, hemoroizi, nepturi de insecte, pecingine, pete pe piele,
pistrui, stomatite, viermi intestinali.
-2 lingurie de frunze mrunite se pun la 250 l ap clocotit. Se acopere pentru 10
minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 4 cni pe zi intern.
-Suc proaspt stors se pune pe rni extern sau se picur n ureche. Intern se poate lua 20
ml suc o dat mai multe zile la rnd.
-3 lingurie de plant se pune la 250 ml ap i se fierb 5 minute. Se strecoar i se
folosesc la splturi n cazul cancerului de piele sau uterin.
-Praf din plant uscat se va pune pe rni sau se va lua intern cte un vrf de cuit, care
se va ine sub limb timp de 10 minute, dup care se nghite. Se poate face de 3-4 ori pe
zi cu 30 minute nainte de mese.
-Frunze proaspete se aplic sub pansament pe btturi zilnic pn la trecerea btturilor.
_Pentru negi sau pete se unge cu sucul plantei sau cu frunz strivit de mai multe ori pe
zi.
URZICA.
Urtica dioica Fam. Urticaceae.
Denumiri populare: oiea, urzic crea, urzic criasc, urzic mascat, urzic de
pdure, urzici romneti.
n tradiia popular: sunt ntrebuinate primvara n alimentaie, iar fibrele din tulpinile
mai dezvoltate se fac fibre textile mai ales pentru saci. Rdcina i prile aeriene se
foloseau pentru vopsit n galben.
Ceaiul din frunze i vrfuri florifere, ndulcit cu miere sau zahr se folosea contra
tusei, astmului i durerilor de piept.
Unii amestecau cu fagure de miere i se lua cte o linguri ca leac pentru tuse i
dureri de piept.
Decoctul rdcinii i al frunzelor se mai lua n tuse cu snge i diferite hemoragii
sau la lein, iar numai al rdcinilor contra constipaiei.
Se mai folosea la amigdalit, n bolile de stomac, palpitaii de 4 ori pe zi.
Cu pri aeriene se fcea decoct contra hemoragiilor uterine cu care se fceau
splturi sau la hemoroizi i boli de rinichi. Se mai fierbeau cu alte plante i se foloseau
la splatul pe cap o dat pe sptmn.
Compoziie chimic: oficinale sunt frunzele (Folium Urticae) i uneori rdcina ( Radix
Urticae)conin: substane azotoase, toi aminoacizii eseniali: amine (acetilcolin,
histamina), glucide (mono, di, i trizaharide), clorofil, fitol, protoporfirina, carotenoide
(beta- caroten, xantofil, licopen, violaxatin), tanin, vitaminele A, B2, C, K, acid folic,
mucilagii,
Aciune farmaceutic: crete diureza eliminnd acidul uric i clorurile, antimicrobian,
hemostatic, trofic, emolient, diuretic, antidiareic, astringent, expectorant, activeaz
circulaia sngelui cu eliminare de histamin, antiseptic, hipoglicemiant. Astringent n
enterite muco-membranoase, enterite acute i cronice, diaree ale tuberculoilor. Extern:
cicatrizant, contribuind la refacerea esuturilor.
Intr frunzele n componena ceaiului antibronitic nr 2.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anemie, avitaminoze, calculoz renal, diabet
zaharat, diaree n special ale tuberculoilor, dizenterie, enterite acute i cronice,
enterocolite muco-membranoase, gut, hemoragii uterine, hemoroizi hemoragici,
mtrea, menstre neregulate, hipermenoree, obezitate, rni greu vindecabile,
Page 574 of 1147
reumatism, seboree, supuraii, ulcer varicos, vaginit atrofic (n asociere cu alte

plante).
Preparare: intern- o lingur de frunze mrunite se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se
acopere pentru 10 minute dup care se strecoar. Se consum 3 ceaiuri pe zi.
-Din 2 linguri de plante se folosete tot infuzie cu care se vor face bi sau comprese. La
hemoroizi se asociaz cu alte plante ( coada oricelului, gorun, glbenele)
-2 linguri de rdcini mrunite se vor pune la 500 ml ap. Se fierb timp de 15 minute,
apoi se strecoar i se fac splturi pentru creterea prului.
-Tinctur din 50 g de plant mrunit se vor pune n 250 ml alcool alimentar 70 n caz
c se iau intern, sau sanitar dac se iau extern. Se in 15 zile apoi se strecoar. Se poate
lua cte 1 linguri diluat intern de 3-4 ori pe zi. Extern se va tampona local. Se poate
aplica i tampon sub pansament.
- 2 lingurie de plant mrunit se va pune la 500 ml oet. Se va lsa timp de 10 zile
dup care se strecoar. Se folosete n amestec cu ap pentru cltirea prului sau la
diferite afeciuni cutanate unde de asemenea se pune diluat.
URZIC MIC.
Urtica urens Fam. Urticaceae.
Denumiri populare: aiea, urzic blnd, urzic de ur, urzic mrunt, urzic
srbeasc, urzic criasc, urzic crea, urzic greceasc, urzic iute, urzic mpleat.
n tradiia popular: a fost ntrebuinat la aceleai afeciuni ca i cea mare. Se mai
utiliza pentru mprosptarea sngelui, la hemoragii i dizenterii.
Compoziie chimic: frunzele i rdcina sunt bogate n clorofil, flavonozide,
mucilagii, acid pantotenic, cetone, xantofile, sruri minerale, vitaminele; A, B2, C, Y,
acid pantotenic.
Aciune farmacologic: un tonic general, stimuleaz diureza, dizolv nisipul urinar,
depurativ, hemostatic puternic datorit vitaminei K, este mult folosit pentru
regenerarea prului, are aciune de revigorare a organismului. Protejeaz capilarele
sangvine. Este mult mai activ ca urzica mare fiind util la aceleai ntrebuinri.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: acnee, anemii, afeciuni renale, alopecie, astm
bronhic, avitaminoze, bronite, cderea prului, diabet, diaree, eczeme, enterite, febr,
metroragii, micoze cutanate, hemoragii diferite inclusiv uterine, hemoroizi, litiaz
urinar, psoriazis, purpura, reumatism, ulcer varicos, uremie, varice.
Preparare:
-20 ml suc de urzic obinut din urzic proaspt cu ajutorul storctorului de fructe se
va lua de 3 ori pe zi. Se ia n orice afeciune intern. Extern se poate pune suc de urzic
pe rni sau alte afeciuni.
10 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 3-4 cni pe zi.
-1 linguri de rdcin se va pune la 250 ml ap i se fierbe timp de 10 minute. Se
consum 3 cni pe zi.
-50 g de plant mrunit se pune cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine timp de 15
zile. Se strecoar. Se va lua apoi cte o linguri de 3 ori pe zi diluat n puin ap.
-Semine mcinate se vor lua cte o linguri de semine mcinate care se pun sub limb
de 3 ori pe zi. Dup 10 minute se nghit cu puin ap. Se iau cu 15 minute nainte de
mesele principale.
Page 575 of 1147
Extern: 4 linguri de frunze mrunite se pun la 500 ml de ap. Se fierb timp de 10

minute apoi se strecoar. Cu aceast ap se va spla de 2 ori pe sptmn n afeciunile
prului sau pentru revigorarea prului.
-500 ml spirt medicinal se va pune mpreun cu 100 g de plant mrunit (plant sau
rdcin) i se las timp de 15 zile la temperatura camerei agitnd des. Se strecoar apoi
i se fac frecii pe pielea capului.
URZICA MOART ALB.
Lamium album Fam. Labiatae.
Denumiri populare: faa mei, mierea ursului cu flori blai, sugel alb, urzic alb,
urzic crea, urzic surd, urzici mortree.
n tradiia popular: ceaiul din tulpini florifere se folosea contra durerilor de piept.
Ceaiul din flori se lua n stri de rceal, tuse, tuse convulsiv, ori se prepara cu conuri
de molid un sirop i acesta se ddea bolnavilor.
Fiart n vin se lua contra reumatismului, dimineaa la amiaz i seara.
Din stoloni subterani se lua contra ulcerului stomacal, iar ceaiul din flori pentru
normalizarea tensiunii, sau pentru leucoree.
Compoziie chimic: medicina folosete florile fr caliciu (flores Lamii albi) conine:
amine biogene, tanin, mucilagii, ulei eteric, saponine, flavone, sruri de potasiu, etc.
Aciune farmaceutic: sedativ, emolient, expectorant, astringent, crete diureza,
normalizeaz tranzitul intestinal, hemostatic, antidiareic uor, vasoconstrictoare. Externastringent .
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: abcese, afeciuni respiratorii, alopecie, abcese,
arsuri, bronite, catar intestinal, constipaie, diaree uoar, dismenoree, dureri acute de
picioare, dureri de urechi, hipertrofia prostatei (cur), infertilitate (semine), insomnii,
leucoree amicrobian, menopauz (calmare nervoas), metroragii, sngerri nazale,
scleroz renal, ulcere, umflturi gutoase, tuberculoz, tuse convulsiv, vaginite, varice.
pentru 10 minute apoi se strecoar. Se pot consuma intern dou ceaiuri pe zi.
-1 linguri de praf obinut cu rnia de cafea se va pune sub limb pentru 10 minute,
apoi se nghite cu puin ap. Se iau de 3 ori pe zi cu 15 minute nainte de mese.
-Tinctur din 50 g plant i 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile. Se strecoar
Se va lua cte o linguri de 3 ori pe zi diluat cu puin ap. Extern se poate face cu
alcool sanitar pentru frecii la pr, sau diferite dureri.
-Extern- se va folosi cantitate dubl de plant pentru splturi vaginele seara nainte de
culcare, comprese, gargar clisme, bi de ezut.
USTUROI.
Alium sativum Fam. Liliaceae.
Denumiri populare: ai, ai de grdin, ai de primvar, ai de var, aniu, baib, ceap alb,
osturoi, pur, scloi, usturoi de primvar, usturoi de toamn, usturoi de var, usturoni.
n tradiia popular: a fost unul dintre cele mai importante leacuri bbeti.
Obinuit se folosea sub form de mudei, n indigestii, dureri abdominale, stri gripale,
dureri de cap, contra viermilor intestinali, etc.
Mudeiul se bea adeseori pe nemncate ori se trgeau bolnavii cu el i n acest scop se
prepara mai mult cu ap i oet. Diareea grav- se ungea corpul cu usturoi pisat, sau se
nghieau 3 cei de usturoi i 3 fire de piper.
Se folosea contra durerilor de msele, durerilor de urechi i nevralgiilor.
Page 576 of 1147
De obicei se introducea un cel n urechea din partea dureroas.

Cnd cineva avea unghii stricate sau amigdalite, le ungea n fiecare sear cu usturoi
pisat.
Contra btturilor. Se ineau picioarele n leie tare de ciucli de porumb i apoi se
legau cu usturoi pisat.
Bulbul copt n cuptor se aplica pe furuncule.
De tuse se ungeau tlpile picioarelor cu usturoi pisat i se nclzeau la foc nainte de
culcare.
Se punea mai mult n mncarea celor bolnavi de piept i de hipertensiune. Mudeiul se
ddea pe nemncate ca vermifug.
n Dobrogea se pisau 5 cei de usturoi, se amestecau cu o lingur de hrean ras i se dau
pe nemncate ca vermifug.
n alte pri se fierbea usturoiul cu iarba limbricilor(Astragalus glycyphyllos) i se
ddea copiilor s bea.
Compoziie chimic: se folosete bulbul (Bulbus Allii) conine: sruri minerale, ulei
volatil, glucide, protide, lipide(0,1-0,5%). Acizii organici: citric, malic, piruvic,
succinic, glicuronic, citric, alin, alicin din uleiul eteric s-au separat 67 de compui.
Tipic pentru arom este propantriolul, etil-metil-disulfura, sulfitul predomin cantitativ.
Aciune farmaceutic: alicina, garlicina i produii de descompunere ai ei i imprim o
puternic aciune antimicrobian ndeosebi la faringite i n infeciile tubului digestiv,
previne ateroscleroza, antiseptic intestinal, cardiotonic, bradicardizant, diuretic,
antigutos, stomahic, carminativ, vermifug, febrifug, crete capacitatea de aprare
antiviral i antimicrobian, anticancerigen.
Se indic n urmtoarele afeciuni: afeciuni pulmonare, boli infecioase (profilactic i
curativ), astenie general, astm, ateroscleroz, atonie digestiv, bronite cronice,
cancer, cangrene, colesterol n exces, diaree, dizenterie, echilibreaz grsimile din
snge, edeme ale membrelor, flatulen, flebite, grip, gut, hemoroizi, hipertensiune
arterial, imunitate sczut, inapeten, infecii, litiaz urinar, nevralgii reumatismale i
ale urechilor, oligurie, parazitoze digestive, reumatism, spasm intestinal, spasm
vascular, tonic cardiac, tromboze, tuberculoz, tulburri de circulaie periferic, tumori,
tuse, ulcer varicos, varice.
Preparare:
-25 g suc de usturoi se pun n 200 ml lapte i se consum zilnic, n afeciunile interne.
-Usturoi consumat la orice mas.
Tinctur de usturoi se iau cteva picturi n cur. Este bine s se fac n felul urmtor: la
50 g de usturoi curat i pisat se va pune 250 ml alcool alimentar preferabil de 96. Se
ine timp de 15 zile, apoi se strecoar.
Peste aceast tinctur dup strecurare ca s fie mai eficient se mai poate pune 2 sticlue
de tinctur de propolis de la Apicola. Se vor agita bine nainte de ntrebuinare. Se iau
cu pictura dup urmtorul grafic. Este bine s fie puse n lapte.
Numrul
zilei
dimineaa
amiaz
Seara
Page 577 of 1147
Copii vor putea s se

opreasc aici i s
Ziua 2-a
1
1
2
nceap s scad tot cte
Ziua 3-a
1
2
2
o pictur pe zi pn vor
Ziua 4-a
2
2
2
ajunge la o singur
Ziua5-a
2
2
3
pictur. Adulii i cei
care doresc pot s continue cu acest mod de administrare pn vor ajunge la 15-20 de
picturi de 3 ori pe zi, dup care vor scdea tot cte o pictur pe zi, pn vor ajunge din
nou la 1 pictur. Se poate face de 2 ori pe an aceast cur.
-n cazul durerilor de urechi se poate introduce un cel de usturoi seara n ureche i
inut peste noapte.
-Usturoi n oet este bun pentru dispariia btturilor. Se va pune sub pansament.-2 cei
de usturoi se vor pune n 250 ml lapte i se consum dac avei probleme digestive.
-Zilnic se mnnc 3 cei de usturoi pentru refacerea organismului i chiar ntinerire.
-20 g de bulbi mrunii se vor fierbe la 500 ml ap timp de 15 minute. Se strecoar i se
fac clisme n parazii intestinali cteva zile la rnd.
Exist foarte multe reete cu usturoi (cteva sute aa c nu voi scrie aici alte reete fiind
convins c i dv cunoatei cteva.
-1-2 cei de usturoi consumai zilnic, dimineaa.
-20-30 picturi de tinctur de 2 ori pe zi n tuse, hipertensiune, etc.
-Contra teniei- se zdrobesc ceii de la o cpn mareapoi se clocotesc pentru 20
minute n 200 ml lapte. Se va bea n fiecare diminea, pe nemncate pn la dispariia
teniei.
-usturoiul pisat cu grsime i ulei d un unguent numit mutarul dracului, resorbant al
tumorilor albe.
-dezinfecia plgilor: soluia sucului de usturoi 10% cu 1-2% alcool sau comprese cu
oet de usturoi (30 g de usturoi ras, macerat 10 zile la 500 ml oet.
-Slbiciune general i astenie: amestec cu 2 pri de ulei camforat i o parte de usturoi.
Sau frecii de-a lungul coloanei vertebrale (paralizii, reumatism).
-Dureri de urechi- un tampon de vat mbibat n suc de usturoi cu ulei, este bun i
contra surditii.
Usturoiul reteta detoxifiere

CEL MAI PUTERNIC
ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
NOTA
Reteta "picaturi de macerat de usturoi"este ferm conditionata de unica f.f.f. importanta
restrictie. Pe durata aplicarii tratamentului conform schemei este total interzisa
consumarea usturoiului sub orice alta forma. Tratamentul e de provenienta budista si se
aplica odata la 5 ani.
CEL MAI PUTERNIC ANTIBIOTIC NATURAL DIN LUME
Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220250 de grame alcool de 95-96, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in
frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se filtreaza totul cu o strecuratoare foarte
Page 578 of 1147
fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune inca 2 zile in
frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua
cu putin lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:
ZIUA, NUMAR DE PICATURI
ZIUA MIC-DEJUN PRANZ CINA
1123
2456
3789
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8987
9654
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la terminarea intregii
cantitati.
Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In
prezenta sucului sau, germenii de raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune
flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si plamnii. Omoara cei mai
oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n
testele de laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de
cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi putere cu douazeci si cinci de unitati de
penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra
rapid n snge si poate avea un efect benefic n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa
pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor. Se face
tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd
mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii
respiratorii (astma, emfizem si oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au
ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta miraculoasa.
NVINGE GERMENI DE CARE PENICILINA NICI NU SE ATINGE
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu
fermitate, "puterea de penicilina" a usturoiului, izolnd diversele substante din el.
Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza intoxicatia
cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile
purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria,
erizipelul, inflamarea nvelisului inimii (febra reumatica). Allicina, un alt ingredient,
Page 579 of 1147
nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii n

alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu
efect anticancerigen dovedit, face parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele
mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea bolilor de inima si a
multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel
prevenind cheagurile potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite
cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului, cheagurile de snge s-au redus cu
suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta
care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului
sunt cei care-i confera usturoiului puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea
tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita, mbunatatesc
circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de
toxinele periculoase.
PREVENIREA NFUNDARII ARTERELOR
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au
aratat ca radacina cu aroma ntepatoare are "o actiune protectoare foarte semnificativa"
n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun Bordia si H.C.
Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista
medicala britanica The Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele
a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au mncat usturoi cu alimente grase,
dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la
prevenirea colmatarii acestora. Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa
consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un nivel mediu al
colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a
adaugat sucul sau uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns
doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul de usturoi are si singur acest
efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul
de usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care
continea unt a rezultat ntr-un nivel de fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei
ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge, trei ore mai
trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv
nivelurile de colesterol sl fibrogen sub valorile normale.
COBOARA HIPERTENSIUNEA
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde
mod de a cobor hipertensiunea. Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca
usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza puterea sa de a
nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta.
Totusi, e clar ca tensiunea scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca
simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului, tiuitul din urechi,
durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau
Page 580 of 1147
furnicaturile, dispar toate, rapid si usor.

De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru
reducerea tensiunii sangvine:
1.Este absolut sigur.
2. Nu are efecte ulterioare negative; nu s-a gasit nici o limitare a dozajului.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere
neasteptata care ar putea soca organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub
ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap,
tiuiturile din urechi, durerile de piept.
6. Se pot obtine rezultatebune , indiferent de vrsta sau de conditie.
7. Este usor de luat, sub forma de tablete fara miros.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de
pretutindeni, sunt folosite pe scara larga de medici pentru reducerea tensiunii si
alungarea simptomelor acesteia.
Hipertensiunea este extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu
sunt ntotdeauna prezente - multi suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea
rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si arterelor, sub forma de
crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca
nu e controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu
face dect sa coboare tensiunea si efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte
simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza. Oricum, folosirea
prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU DIABET
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un
om cu diabet avansat aflase de la doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost
trimis sa moara acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca mai traia,
sanatos tun. Incepuse sa mannce o combinatie deusturoi, patrunjel si creson. Nivelul
zaharului din snge i-a cobort de la 200 si ceva la 110. Si a continuat sa foloseasca
fericit acest remediu, timp de ani de zile. Usturoiul nu vindeca diabetul si nu trebuie
folosit fara permisiunea medicului. Dar poate fi un mod util de a cobor nivelul
zaharului si, astfel, de a controla boala. Surprinzator si interesant, nsa, este faptul consemnat de mai multe ori - ca usturoiul poate reduce nivelul zaharului din snge la
diabetici.
UN ALIMENT BIBLIC TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA
ANTIDIABETICA
Usturoiul - desi are o actiune putin mai nceata - este la fel de eficient ca tolbutamida
(un medicament oral pentru diabetici) la eliminarea glucozei excesive din snge.
Doamna RB., consumatoare de usturoi, spune: "Recent, mi s-a pus diagnosticul de
diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca nivelul zaharului din snge nu-mi scadea,
Page 581 of 1147
trebuia sa iau un medicament oral. Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca
nivelul zaharului din snge, asa ca am nceput imediat sa iau cte o capsula de usturoi
de 0,32 gr., pe lnga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul
din snge mi-a revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un
medicament.
RENTINERESTE FICATUL
Principala valoare a usturoiului n tulburarile hepatice consta n puterea sa de a detoxifia
bacteriile putrefactive din intestine si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un
stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea circulatiei sangvine
prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, n amestec cu o lingura de untdelemn de
masline sau ulei de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult,
nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntradevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai
ales a ficatului. Un stomac sau un ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta
niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CISTITA
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a
folosit usturoiul pentru a combate o persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre
dumneavoastra care sufera de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa ce m-am
mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei
catei mari de usturoi, de trei ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa.
Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Att de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca
merge si pentru infectiile rinichilor. Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a
avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se asteptase ea si
mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU BOLILE DE STOMAC.
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un
reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi. Se stie ca allicina din usturoi
stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau
amestecat cu alte mncaruri, precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua
efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si lapte. Totusi,
usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai
pentru picioare si mini, spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de
mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod, are o eficacitate declarata
de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume
pentru eliminarea gazelor, a crampelor si a simptomelor de inflamare.
TOATE SIMPTOMELE AU TRECUT
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit,
Page 582 of 1147
dupa cum urmeaza: ngreunarea de dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece
cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un total de 84%
eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din
douazeci si cinci - la un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n
douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80% eficacitate! Colicii cu gaze au
disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75%
eficacitate! Se raporteaza ca usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea
permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca usturoiul
e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina
gazele din stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA
DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini.
Intern, usturoiul maruntit poate fi luat cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o
jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete sau
capsule.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU CONSTIPATIE.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de
constipatie si pot gasi usurarea mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi,
amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el, stimuleaza miscarile
peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE
GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica
infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul
unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore sau cel mult
o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii
superioare, absorbind toxinele - ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale
amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate, empiemele sinusurilor
maxilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa
planta vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul!
Are efect curativ asupra cataractei si inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea?
Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al urechii! Va doare
capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele, pentru a elimina
congestia. Stoarceti putin suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu
al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va chinuieste alergia? ncercati
putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face
minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE
DE GT
Page 583 of 1147
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C, la vindecarea racelilor. Daca se tine
un catel de usturoi n gura, raceala va disparea n cteva ore, maximum o jumatate de zi.
Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din cnd n cnd,
pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii
sai mai blnzi, ca usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) n acest mod, o
durere de gt se poate opri n cteva minute (merge chiar si pentru temutele dureri de
gt, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e
mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu
face dect sa amne inevitabilul. Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar
temporara.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE FEMEILOR.
Bufeuri? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea,
anxietatea, greturile, migrenele, oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea
extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea dureroasa a
snilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau
de substantele pe care le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia.
Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B1 n organism
poate fi de o valoare extrema pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor
premenstruale si a multor altor probleme. Medici de renume au constatat ca usturoiul
combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mncarimile,
obezitatea, leucoreea, artrita si multe alte maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub
forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a farmaciilor
specializate n Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf
ntr-o ceasca de apa fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica,
maruntita ntr-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa nainte de mese.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI
SPASME LA COLON.
M.V., medic stomatolog, relateaza ca, timp de zece ani, si-a facut tratamente cu raze X
si radiu, pentru a eradica niste excrescente urte ale pielii, care-i tot reapareau, cu toate
ca un medic i spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din aceasta planta
uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe
fata i-au disparut complet. Prima oara a ncercat formula pentru o excrescenta de lnga
ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din capsule - si n circa o luna umflatura a
disparut. A doua oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care
crestea rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi, cnd si-a dat seama
prima oara de existenta ei.
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, vaznd cu ochii. Aceste excrescente, spune el,
erau cauzate de niste arsuri solare grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit
sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a ncercat timp de doua, trei luni, fara
succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi
si cancer? Chiar daca nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta
dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele mele medicale. Si, categoric, nu sau vindecat pna nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urte si dureroase. Speram ca
Page 584 of 1147
aceasta experienta a noastra sa se dovedeasca utila si pentru altii. Tratamentul e

inofensiv si, n cazul nostru, s-a dovedit cum nu se poate mai benefic.
LEACUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PICIORUL ATLETULUI.
Ani de zile, Sorin V. a suferit n tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase
de pe dusumeaua uda a unui vestiar. Degetele de la picioare i se nrosisera, se cojeau si
l dureau. Calciul si talpa erau nasprite de mii de mici perforatii uscate. Picioarele i se
roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea arsuri, mncarimi si dureri. Cnd toate
medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru
piciorul pacietului.
Metoda de fata consta n a ntinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va
da o senzatie de caldura, timp de aprox. cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele timp
de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati procedeul o data pe
zi, timp de o saptamna si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul,
spalati cu apa si ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti
o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de usturoi poate agrava boala.) Pentru a
preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI
NEVRALGIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal
obisnuit n care s-a prajit usturoi. Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi
maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate face minuni
pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de
stiinta indian declara ca uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n
bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea partilor reumatice poate fi
mult usurata, frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant
de frunte si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid
durerile reumatice si nevralgiile.
cantitati.
cantitati.
penicilina.
Page 585 of 1147
mixtura pe talpi.
Page 586 of 1147
nu e controlata.
Page 587 of 1147

diabetici.
ANTIDIABETICA
medicament.
Page 588 of 1147

DIGESTIA
capsule.
GTULUI
o zi.
Page 589 of 1147

minuni!
DE GT
temporara.
SPASME LA COLON.
Page 590 of 1147

NEVRALGIE
USTUROI.
Alliaria officinalis Fam. Cruciferae.
Page 591 of 1147
Denumiri populare: aioar, bruncu usturoaie, buruian de bub rea, buruian de perit,
buruian de ran, floare de lingoare, frunza-voinicului, glbenele, iarba tieturii, iarb
de boli, rdcin de lingoare, iarb de ran, iarb de toate boalele, rdcin de lungoare,
usturoaie, vindectoare, voinicic.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau pe bube i umflturi. Se mai folosea la
sifilis; se fierbea i cu decoctul se splau. Era socotit astringent, vulnerar, depurativ i
diuretic.
Compoziie chimic: ulei eteric asemntor usturoiului, sruri minerale, caroten,
saponine, zaharoz, glicozizi, mirozin, siringin, celuloz. Conine sulfocianat de alilca
i usturoiul.
Aciune farmaceutic: efecte antiputride, antiseptice, detergente, vulnerare, aciune
contra viermilor intestinali. Diuretic, sudorific, behic, astringent, expectorant,
antispasmodic, bactericid, antifermescibil, cardiotonic, vasodilatator. Are cam aceleai
ntrebuinri cu mutarul negru, cu singura diferen c aceast plant se folosete doar
proaspt. Prin uscare i pierde proprietile.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: abcese, artroz, astm, cangrene, diaree, eczeme,
furuncule, hipertensiune, inflamaii externe, rni, traumatisme, ulceraii,
Atenie n cantitate mare produce: gastro-enterite, colici, nefrite.
Intern:
-1 linguri de plant se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
apoi se strecoar. Se consum 2 cni pe zi, fr s se mreasc doza.
-Tinctur din 30 g de plant mrunit pus la 250 ml alcool alimentar de 70 se ine
timp de 15 zile, dup care se strecoar. Se folosete cte 10-20 picturi de 2-3 ori pe zi
diluat n puin ap.
Extern se va pune plant mrunit pe ran sau suc stors din plant proaspt. n funcie
de toleran se va putea pune i tinctur n diferite diluii.
-1 bucat de usturoi se aplic sub pansament pentru 8 ore n cazul n care dorii s
scpai de btturi.
-Se va pune o mn de usturoi zdrobit la 2 litri de ap. Se fierb apoi timp de 15 minute.
Se strecoar i se st cu picioarele n cazul verucilor sau n cazurile de afeciuni ale
unghiilor sau alte afeciuni cutanate. Se poate de asemenea aplica acest ceai pe locul
afectat cu un tampon de vat de 2-3 ori pe zi.
VALERIANA MONTAN.
Valeriana montana Fam. Valerianaceae.
Denumiri populare: orbal de lng ape.
n tradiia popular: frunzele plantei se foloseau local contra orbalului (erizipel). Se
puneau crude ori se fierbeau, iar cu decoct se fceau splturi, iar resturile se legau.
Compoziie chimic: ulei eteric (2%), pinen, acid valerianic, acid malic, tanin, diveri
alcaloizi, rezine, amidon, sruri minerale, etc.
Aciune farmacologic: are aciune linititoare sau sedativ asupra sistemului nervos,
antispasmodic, acioneaz asupra tubului digestiv, tonic general, calmeaz palpitaiile
inimii.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: aceleai indicaii ca valeriana, la fel i modul de
folosire.
VALERIANA.
Page 592 of 1147
Valeriana officinalis. Fam Valerianaceae.

Denumiri populare: odolean, gua porumbelului.
n tradiia popular: n multe pri se spa, se splau rizomii i se uscau departe de
pisici. Ceaiul din rdcini se bea pentru linitirea nervilor.
Cu decoct de valerian pisat, amestecat cu ferig dulce de stnc, se fierbea un ceai
tare, care se bea pentru hipertensiune i inim mrit. mpotriva durerilor de inim se
lua ceaiul fcut din ntreaga plant. In unele pri pentru boli neuro-psihice (isterie,
palpitaii) se lua rdcina plmdit n rachiu.
Compoziie chimic: medicina ntrebuineaz rizomul i rdcinile (Rhizoma cum
radicibus Valerianae) rizomul i rdcinile conin ulei volatil (0,2-2%), cu izovalerianat
de bornil, formiat, acetat de butirat i butirat de bornil, derivai ai acidului izovalerianic,
alfa oxivalerianic, i ali acizi organici: izoferulic, valerianic, acetilvalerenolic,
valerenolic, behenic, metilpiril-cetone, sesquiterpene, esteri ai acidului acetic i
izovalerianic cu borneol i mirtenolul, fenoli i cetone, lipaz, oridaz, lactone i o serie
de alte substane. Au un miros neplcut, dar agreat de pisici care caut planta.
Aciune farmaceutic: manifest o aciune uor depresiv asupra ntregului sistem
nervos, diminund excitabilitatea scoarei i mduvei. Exist un fitocomplex bazat pe
sinergisme ce se stabilesc ntre componentele chimice ale acestei plante cu att mai
mult cu ct izovalerianatul de bornil considerat de mult timp ca principiu activ nu exist
n uleiul volatil. Aciunea principal este de sedare a sistemului nervos central i cardiac
i de asemenea o aciune antispastic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: anxietate, astm, cardiopatie ischemic, colici
stomacale de natur nervoas, crampe musculare, crampe menstruale, dismenoree,
hiperexcitabilitate nervoas n special la femei i copii, hipertiroidie, insomnii, migren,
nevroze cardiace sau digestive, spasme de diferite etiologii, stri de excitaie, tabagism,
tulburri cardiace, urticarie, vom.
Preparare:
-1 linguri de pulbere de rdcin se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru
15 minute, apoi se strecoar. Se indic la astm, insomnii i intern n general la
afeciunile de mai sus. n cazul insomniei se va lua cu 2 ore nainte de culcare.
-1 vrf de cuit de praf se va pune n gur sub limb i se ine pentru 10 minute, apoi se
nghite cu puin ap. Se poate lua de 3 ori pe zi n diferite tratamente.
-1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap. Se acopere i se las de seara
pn dimineaa cnd se consum dup strecurare. Este util n dismenoreei i alte
dureri.
-Se macin fin 50 g de rdcin uscat. Se pune apoi cu 250 ml alcool de 70 alimentar
la macerat pentru 15 zile. n aceast perioad se agit zilnic de mai multe ori pentru ca
s ias din plant principiile active. Se strecoar dup 15 zile. Se poate lua de la 5
picturi o dat pn la o linguri de 3 ori pe zi, diluate cu ap. Este cea mai uor de
administrat metod pentru c planta are un miros care este foarte greu de suportat.
Se folosete la foarte multe ceaiuri combinate.
VARZA.
Brasica oleracea var.capitata Fam. Cruciferae.
Denumiri populare: broazbe, curechi, curechi cpn, curechi cre, curechi de iarn,
curechi de murat, varz alb, varz cpn, varz crea, varx de grdin, varz de
iarn.
Page 593 of 1147
n tradiia popular: mult ntrebuinat n alimentaie, crud, gtit, murat.

Frunzele plantei oprite sau murate, se puneau pe opreli. n nordul Moldovei se punea
pe ea untur de iepure i se punea pe degerturi.
n Oltenia femeile puneau frunze de varz acr pe piept pentru ca s le vin laptele dup
natere.
Moarea de varz se lua contra constipaiei.
De tuberculoz se luau 40 de semine de varz.
Pentru rie se da cu moare pe tot corpul sau se fierbea moarea cu care se spla tot
corpul dup care se ungea cu sulf sau alifie cu sulf.
Compoziie chimic: amidon, protide, rezine, sulfat de potasiu, oxizi de diferite
substane minerale, vitaminele A, B1, B2, PP, provitamina A.
Aciune farmacologic: este denumit medicul celor sraci fiind util la foarte multe
afeciuni. Poate trata boli foarte grave sub form de suc proaspt. Prin fierbere i pierde
proprietile. Este anticancerigen, antiinflamatoare, antiseptic, cicatrizant.
Vitaminizant, energizant, aciune puternic detoxifiant. Era socotit un adevrat
panaceu universal.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: acnee, adenite, afeciuni ale gambelor,
alcoolism (zilnic 600 ml), anemie, afonie, artritism, astenie, ascit, astm bronhic, calculi
urinari, cardiace (afeciuni), catare, cancer de colon, ciroz, ciroze ascitice, colici
nefritice, colite ulceroase, constipaie, demineralizare, depresii, diabet, digestie
anevoioas, dureri musculare, degerturi, eczeme, edeme, enterit, guturai, grip,
infecii intestinale, laringit, litiaze urinare, nervozitate, nevroz astenic, obezitate,
oligurie, pletor, rahitism, scorbut, seboree, senescen, sinuzit, tumori, tuse
convulsiv, ulcere gastrice, ulcere varicoase, viermi intestinali.
Preparare: se consum suc de varz n combinaii cu alte sucuri, n special de morcov.
Se poate consuma cte 200 ml de 3 ori pe zi n cure de lung sau foarte lung durat.
Se poate extern aplica foi de varz dup ce li s-au tiat nervurile i au fost strivite cu un
sucitor de lemn sau cu o sticl. Se schimb de 2 ori pe zi.
Se face n cazul obezitii o cur de ciorb de varz cu mult ceap. Se indic 4 cepe
mari, o varz de 1 kg la 2 litri de ap. Se fierb i se face o ciorb apoi cu aceast ap
dup ce au fost strecurate toate acestea. Se consum zilnic n funcie de ct se dorete s
slbeasc omul respectiv.
VSC.
Viscum album Fam.Loranthaceae.
Denumiri populare:stoletnic, vsc de brad.
n tradiia popular: din fructe- bobie albe se prepar cleiul pentru prins psri.
Ceaiul din frunze, n deosebi cel din peri, se lua contra astmului. Se mai folosea la bi
contra reumatismului.
Se folosea i intern la emfizem pulmonar, tuberculoz pul;monar i alte afeciuni
pulmonare, de asemenea pentru epilepsie, hipertensiune, crampe.
Ceaiul din frunze de vsc cu pir i flori de pducel se lua de 3 ori pe zi cte o linguri
nainte de mas.
Plmdit n rachiu ca fortifiant.
Se mai folosea la boli femeieti.
Page 594 of 1147
Compoziie chimic: medicinal se folosesc ramuri tinere cu frunze (Visci cum stipites)
conin: saponine triterpenice, acid oleanolic, acetilcolin, inozitol, viscin, viscitoxin,
substane minerale, aminoacizi liberi, acid viscic, polizaharid.
Aciune farmaco-dinamic: vasodilatator coronarian i periferic, hipotensor puternic,
cardioatonic, scade tensiunea arterial, antispasmodic, antimicotic, brahicardizant,
antitumoral. La folosirea acestui produs va trebui s fie respectate dozele, deoarece n
cantiti mai mari produce intoxicaii manifestate prin ncetinirea pulsului, aritmie i
tahicardie.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: accidente vasculare, afeciuni cardiace,
afeciuni vasculare, albuminurie, ameeli, astm, astmul pe fond de stres, arteroscleroz,
ateroscleroz, bronit, cancer, convulsii, crize nervoase, dureri reumatice, epilepsie,
epistaxis, gut, hematurie, hemoptizii, hemoragii uterine sau de alt natur,
hipertensiune arterial, hemoragii, hipotensiune arterial, insuficien cardiac
compensat, ischemie cardiac, impoten, imunitate sczut, isterie, leucoree, leziuni
pulmonare provocate de infecii, migrene, nervi, nevralgie, palpitaii, paralizie, prostat,
sciatic, spasme, sterilitate, sughiuri persistente, tahicardie, tulburri renale cauzate de
hipertensiune, tulburri de menopauz, tulburri nervoase, tumori (inclusiv canceroase),
tuse convulsiv, tuse spastic, tuse rebel, zgomote n urechi, .
Preparare: 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap la temperatura
camerei. Se va lsa pentru 8 ore(de seara pn dimineaa). Se strecoar. Se va consuma
n 2 reprize, din care una seara la culcare. Se poate face n cazuri mai grave din 2
lingurie de plant.
Se poate face o tinctur din 50 g de plant mrunit care se va pune la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se ine timp de 15 zile dup care se strecoar. n timpul acesta se agit
puternic sticla de mai multe ori pe zi. Trebuie s fie foarte bine nchis i se pstreaz la
temperatura camerei. Se strecoar dup 15 zile. Se va lua cte 10 picturi- 1 linguri de
3 ori pe zi. Este util mai ales n cazul hipertensiunii arteriale, sau la circulaia sngelui
pentru refacere. Se poate lua n cure de mai lung durat, dar numai cu acordul i sub
supravegherea medicului, deoarece scade tensiunea arterial i se pot ivi accidente.
-1 linguri de plant se macin cu rnia de cafea i apoi se cerne prin sit. Se va pune
sub limb pentru 10 minute, apoi se nghite cu puin ap. Se face de 3 ori pe zi.
n timpul tratamentului cu vsc este foarte bine s se consume i usturoi pentru c
acesta ajut s se remedieze mai repede situaia, pentru c substanele active din vsc
acioneaz mult mai eficient dac se consum i usturoi.
Atenie! Se va folosi numai sub supraveghere medical. Este o plant toxic i cele mai
puin toxice sunt cele recoltate de pe pr. n ordine urmeaz apoi: brad, mr, mesteacn,
trandafir, frasin.
Menionm totui c un tratament cu aceast plant n combinaii cu altele (pducel,
ungura, roini) este foarte util n tratarea hipertensiunii arteriale i nu ar trebui neglijat
de ctre cei care sufere de aceast afeciune.
VENINARI.
Graiola officinalis Fam. Scrophulariaceae.
n tradiia popular: decoctul plantei se folosea contra bubelor dulci.
Se mai ddea la tuse, dureri de stomac i friguri, pus n miere n amestec cu hrean,
busuioc, iarb pucat se lua contra tuberculozei. n unele pri era luat de femeile care
doreau s aib copii.
Page 595 of 1147
Frunzele se opreau cu ap fiart, care se lua dimineaa n boli de stomac.

Compoziie chimic: lstarii floriferi i rdcinile conin uleiuri grase, substane amare,
tanante i glicozidul gratiotoxina.
Aciune farmaceutic: are proprieti iritante i este un vomitiv drastic, periculos.
Preparare: se folosete foarte rar fiind toxic.
Este utilizat n tratamentele homeopate.
VENTRILIC.
Veronica officinalis Fam. Scrophularaceae.
Denumirea popular: buruian de perit, mtrice, strtoric, oprli, ventricea,
vindrilic.
n tradiia popular: se folosea la sifilis i dureri reumatice.
Compoziie chimic: conine diferii glicozizi, saponozide, acizi organici, zahr, ulei
eteric, materii tanante i amare, rini i urme de uleiuri eterice.
Aciune farmaceutic: are proprieti astringente i vulnerare, stomahice, colagoge,
diuretic, favorizeaz digestia, secreia bilei, ajut la reumatism, cataruri bronhice,
afeciuni renale, hemostatic.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: aerofagie, afeciuni cutanate cronice, afeciuni
respiratorii, agitaie nervoas, arsuri, astm, boli hepato-biliare, bronit, ciroz, colici
abdominale, eczeme, hepatit cronic, litiaz biliar i renal, nevralgii, plgi,
rgueal, rni, reumatism, tuse, ulcere.
Preparare:
-1 linguri de plant mrunit i apoi transformat n praf cu rnia de cafea se va
pune sub limb de 3 ori pe zi. Se va ine apoi timp de 10 minute i se nghite cu puin
ap.
15 minute, dup care se strecoar. Se pot consuma 3 cni pe zi.
Extern se folosete cantitate dubl de plant.
-Praf de plant se poate pune pe rnile zemuinde.
-Tinctur- 50 g de plant mrunit se va pune la 250 ml alcool alimentar de 70. Se va
ine timp de 15 zile, apoi se strecoar i se folosete cte 10 picturi- 1 linguri de 3 ori
pe zi, n afeciunile de mai sus.
VERIGARIU.
Rhamnus catharctica Fam. Rhamnaceae.
n tradiia popular: se fceau cu el bi copiilor czui n atrepsie. Fructele se
ntrebuinau ca purgativ i contra ascitei.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc numai fructele (Fructus Rhamni catharticae
sau Fructus Spinae cervinae sau Fructus Nerpruni) scoara conine aceleai principii ca
i cruinul, antrachinonici stabili, liberi sau combinai cu forma glicozidic: emodina
sau frangula emodina, aloemodina, izoemodina, casantranol, un complex glicozidic cu
aloeemodinaantranol i glucoz, acizi grai, o enzim amilolitic, o substan
albuminoidic toxic ramnutoxina- care produce colici, dar care se afl doar n
preparatele proaspete. Dac se folosesc vechi de un an nu mai conine aceast substan.
Se pot folosi i fructele care conin: ramnocatarina (o antrachinon), emodina i
emodinantranolul, crizofanol, precum i glicozizi, flavonoide i antocianozide.
Aciune farmacologic: au aciune stomahic, laxativ sau purgativ, dependent de
doza administrat. Aceast aciune se datorete complexului de substane antrachinonice
Page 596 of 1147
constituit din aloeemodin, emodin i acidul crisofanic, care i poteneaz aciunea.

Doze 0,5-1g pe zi.
VETRICE.
Chrysanthemum vulgare.Fam. Asteraceae.
Denumiri populare: aurat, brcari, buruian de ceas ru, buruiana mtricii, calapr,
carpn, creasta broatelor, crucea ptii, ferece, glbenare, hodolan, iarba raiului, iarb
dulce de munte, jolteal, lihar, marin, mdrie, mrunc neagr, mint romneasc
crea, poarta raiului, roman, spilcue, tere, undulemnue, vtrice, vitri.
n tradiia popular: planta se fierbea i se fcea un decoct cu care se spla pe cap contra
durerilor, iar cu resturile, legturi la ceaf.
Se mai punea n bile copiilor cu bube.
Decoctul vrfurilor florifere se lua contra durerilor de stomac, a crampelor i diareei
dimineaa pe nemncate.
Unii o plmdeau n rachiu, din care se lua dimineaa cte un phrel pentru durere de
pntece.
Ceaiul din flori se lua n boli de ficat.
Floarea uscat i pisat se lua contra limbricilor.
Compoziie chimic: conine ulei volatil bogat ntuion, substane amare, flavonoizi,
gumirezine, acizi organici. ntrebuinarea exagerat este toxic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni renale, ascaridoze, avort, boli de stomac,
mtrea, viermi intestinali
Preparare: 1 linguri de plant mrunit se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere
15 minute. Se strecoar se consum cu linguria n cursul ntregii zile cu mare atenie.
-1 linguri de semine se vor pune n 250 ml ap. Se fierb apoi timp de 5 minute. Se
strecoar. Se consum n cursul unei zile cu mare precauie.
-Pentru parazii intestinali se va face clism cu 2 lingurie de plant mrunit la 250 ml
ap. Se fierbe 15 minute, apoi se strecoar. Se face o clism pe zi 2-3 zile.
Atenie planta este toxic i poate produce avort!!!
VINARI.
Galium odorata.Fam. Rubiaceae.
Denumiri populare: asprioar, buruiana muchiului, buruian de perit negru, cucuruz
de pdure, dumbrovnic, floarea pdurii, scultoare, snzian de pdure, tmioas,
vinarie.
n tradiia popular: se extrgea din rdcin un colorant purpuriu folosit n vopsitorie.
Planta se folosea la parfumarea vinului, a tutunului, n parfumerie.
Se punea n baia copiilor debili. Decoctul se lua contra sifilisului splndu-se plgile. Se
mai punea n haine pentru miros.
Compoziia chimic: prile aeriene se ntrebuineaz i conin cumarin, ulei volatil,
substane amare, tanin, acid nicotinic, substane antibiotice, cumarin. Flavone,
asperulozid, ulei gras, sruri minerale.
Aciune farmacologic: au aciune hepato-toxic prin cumarin care este i cancerigen.
Sunt sedative, antispastice, antiseptice. Ajut ns n boli ale venelor i multe altele
condiia este s se respecte dozele, pentru c atunci nu mai este nici toxic i nici
cancerigen ci ajut.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: afeciuni urinare (calmant al durerilor), flebite,
impoten, insomnii la btrni i copii, isterie.
Page 597 of 1147
Preparare:
Nu am spus c planta este toxic pentru a v speria ci pentru a atrage atenia c nu
trebuie depite dozele, sunt foarte multe medicamente mult mai toxice.
-2 lingurie de plant mrunit. Se vor pune n 250 ml ap rece. Se las de seara pn
dimineaa cnd se d un clocot. Se strecoar i se consum seara o ceac n insomnii
de ctre btrni sau copii.
-2 lingurie de plant mrunit se vor pune n 100 ml ap rece. Se las pn dimineaa.
Se strecoar. Peste aceste plante se mai pune 150 ml ap. Se fierbe apoi 3 minute i se
acopere. Se las s se rceasc apoi se strecoar peste cele 100 ml de ceai obinut prima
dat. Dac nu avei diabet putei s ndulcii cu miere poliflor. Se pot consuma 2 cni
pe zi la isterie, sau la celelalte afeciuni care le-am enumerat mai sus. Se poate face i
combinaii cu diferite alte plante medicinale.
Atenie! Dozele mari sunt toxice!!!!
VINDECEA.
Betonica officinalis Fam. Labiatae.
Denumiri populare: buruian de artrit, buruian de tietur, creior, cuiori, frunza
teiului, iarba bubii, iarb de rni. iarba tieturii, iarba tlharului, iarba vntului,
puiori, sclipei, ovrvari.
n tradiia popular: planta se fierbea i se fceau splturi contra durerilor de cap, iar
cu resturile se fceau legturi. Se mai pisa planta iar seva se turna n urechi pentru
nfundtur de cap.
Ceaiul din tulpini florifere uscate se lua contra tusei cu snge i a durerilor de piept.
Compoziie chimic: conine substane amare, betain, colin, glicozizi, stahidrin,
tanin.
Aciune farmaceutic: astringent, antidiareic, antiseptic, antihemoragic,
antiinflamatoare, colagog, febrifug, stimuleaz secreiile biliare i stomacale.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: astm, boli de urechi, diaree, dureri de cap, gut,
hemoragii, leucoree, litiaz biliar i renal, plgi, rni diferite, ulcere varicoase.
Preparare:
minute. Se strecoar. Se va consuma cte 2 cni pe zi.
Extern se face cu cantitate dubl de plant.
Pentru rni sau dureri inclusiv urechi se va folosi suc obinut din plant proaspt.
VINERI.
Ajuga reptans Fam. Labiatae.
Denumiri populare: barba boierului, bugul, buruian de sub alun, cearta casei, goni,
frunz de orbal, frunz de sub tuf, iarb ntritoare, iarba spurcului, levrentin,
lupari, suliman, tacin, tmic, vinetric.
n tradiia popular: frunzele crude se puneau la erizipel ori se fierbea planta cu
decoctul se spla sau se lua contra scurgerilor din organele genito-urinare.
Compoziie chimic: planta conine tanin, rezine, ulei volatil, delfinidin, heterozide,
etc.
Aciune farmaceutic: antidiareic, antitusiv, antileucoreic, antihemoragic. Precipit
proteinele datorit taninului i este un bun antihemoragic. De asemenea un bun
antispastic, antibacterian.
Page 598 of 1147
Se folosete la urmtoarele afeciuni: angin pectoral, arsuri, astm bronhic, diaree,

erizipel, fracturi, hemoragii uterine, hemoroizi, impoten, leucoree, pneumonii, rni,
tuse cu snge, ulcere tegumentare.
Preparare:1 linguri de plant mrunit se va pune la 500 ml ap clocotit. Se acopere
pentru 20 minute. Se strecoar. Se pot consuma n cursul unei zile 2-4 cni pe zi.
-Extern se va folosi cantitate dubl de plant
VIOREA.
Viola odorata. Fam. Violaceae.
Am descris-o la topora.
Denumiri populare: topora
n tradiia popular: florile s-au folosit pentru vopsit n albastru.
Ceaiul din rdcini se lua contra tusei.
Ca pectoral se folosea i ceaiul din flori.
Rdcina se da copiilor s-o road pentru a le crete dinii.
Frunzele ca i a
altor specii nrudite se foloseau pentru rni.
Compoziia chimic: ulei eteric, saponine, glicozizi flavonici.
Aciune farmaceutic: florile se foloseau ca expectorant i sudorific, dar mai ales n
cosmetic pentru parfum.
VIRNAN.
Ruta graveolens. Fam. Rutaceae.
Denumiri populare: rut.
n tradiia popular: se punea n bi ca s cresc prul frumos. Unii spuneau c i
creierul se spal dac te speli cu aceast plant.
Pisat i amestecat cu unt de rozmarin i oet se folosea ca plasture la durerile de cap
sau deochiu.
La durere de urechi dac curgeau, se fierbea n lapte i se lega.
Zeama de rut i boz, amestecat cu oet i saramur fiart, se folosea contra
mucturilor de nari.
Ceaiul de rut cu puin zahr se lua contra durerilor de stomac i a colicilor intestinale.
Se inea n gur cldu, contra abceselor la msele i a mirosului urt al gurii.
Frunzele proaspete se plmdeau n rachiu din care se lua cte un phrel cu o jumtate
de or nainte de mese, pentru pofta de mncare i uurina mistuirii.
Se mai fceau bi la insomnii.
Se mai folosea cu alte plante la copii care aveau mucoziti n gt.
Compoziie chimic: ulei eteric, rutin, quercitin, rezine, tanin, alcaloizi toxici.
Toxicitate! Uleiul eteric n cantitate mare este un excitant general apoi urmeaz
paralizia. Extern are aciune puternic vezicant asupra pielii i se vor vindeca greu. Se
folosea ca abortiv. Am trecut-o pentru a nu fi folosit deoarece a produs multe
accidente. Provoac menstruaiile, etc. Este mortal n anumite doze. Nimeni nu poate
s prevad ce cantitate de toxine exist n planta care o culegei la un anumit moment.
Depinde de aa de muli factori nct este absolut imposibil s se aproximeze. Ori aici
este vorba de cantiti infime de plant care pot fi mortale.
Ferii-v s folosii aceast plant.
VIIN.
Cerasus vulgaris. Fam. Rosaceae.
Page 599 of 1147
n tradiia popular: fructele se consum crude, prelucrate (marmelad, dulcea, sirop,

compot, lichioruri, etc) frunzele sunt folosite la pregtirea murturilor.
Cleiul de viin muiat n rachiu de drojdie, se punea la tieturi, pentru a opri sngele i a
vindeca rnile.
Ceaiul din cozi se ia n boli de rinichi, ca diuretic.
Compoziie chimic: flavonozide i sunt bogai n sruri de potasiu.
Aciuni farmaceutice: fructele elimin anemia, cur organismul de toxine att fructele
ct i codiele. Previn procesul reumatic. Sunt diuretice, ntresc capilarele venoase,
scad presiunea sngelui. ntresc imunitatea organismului, stopeaz hemoragiile, cresc
secreia sucului gastric i biliar.
Se folosesc la urmtoarele afeciuni: afeciuni biliare, afeciuni renale, arterite de orice
fel, ateroscleroz, astenii, boli de ficat, btrnee, boli psihice, boli nervoase, cancer n
forma incipient, cistite, colite de fermentaie, colesterol n exces, constipaie, crize
migrenoase, diverse stri de slbire a imunitii, demineralizare, depresii, diaree, gut,
hipertensiune, ntrzieri de cretere, litiaze de orice localizare, nefropatii, obezitate,
pielite, pletor, reumatism, senectute, varice.
Preparare:
-1 linguri de codie se pun la 250 ml ap i se fierb timp de 15 minute. Se strecoar.
Se pot consuma 3 cni pe zi.
-Praf din codie obinut cu rnia de cafea. Se ia un vrf de cuit, se ine sub limb timp
de 10 minute, dup care se nghite cu puin ap. Se face de 3 ori pe zi nainte de mese
cu 30 minute.
-Fructe consumate zilnic sub form de cur timp de 30 de zile cte 1 kg zilnic.
-Suc obinut din fructele din care s-au scos smburii. Se va consuma zilnic cte 100 ml
de 3 ori pe zi nainte de mese cu 30 minute. Este bine s se fac aceast cur 30 zile. Se
pot combina i cu alte sucuri n funcie de dorin. Cel mai bine este s se combine cu
suc de morcovi n pri egale cte 100 ml din fiecare, la care se adaug i 20 ml suc
obinut din ptrunjel.
VIA DE VIE.
Vitis vinifera Fam. Vitaceae.
Denumiri populare: acrid, aguridariu, agurid, aghie, au, coran, cornurat, gie,
halngar, hlngi, ji de jie, labrusc, luruc, poam, rluc, vie, vi.
n tradiia popular: n Dobrogea se fierbea via de vie pn se obinea un lichid galben,
care se strecura i apoi se vopsea n galben bumbacul.
Seva care se scurgea primvara se folosea la durerile i afeciunile oculare.
Ceaiul din ciorchine se lua pentru durerile de cap i curirea stomacului.
Seva se mai folosea la rni. Se picura sau chiar se splau rnile cu sev.
n boli de urechi tot sev se picura cldu.
Din tescovin, boz i ovz se fceau bi contra reumatismului.
Cu vin se fierbeau o serie de plante pentru a se folosi ca leacuri.
Cu oet de vin se frecionau bolnavii de friguri, rceli, dureri, etc.
Compoziia chimic a strugurilor: zahr fermentabil, crem de tartru, acid tartric liber,
acid malic, ali acizi organici n funcie de sol. Materii azotate, acizi volatili, tanin, ulei,
potasiu, mangan, calciu, magneziu, sodiu, siliciu, acid fosforic, iod, arsen. Strugurele
negru conine un pigment-enociaina care este socotit un tonic. Vitaminele: A,B1,B2, B3,
B5, B6, B9, C, E, substane protectoare vasculare i a acuitii vizuale
Page 600 of 1147
Proprieti: foarte digest, energic muscular i nervos, remineralizant, antitoxic,

stimulent i decongestionant, rcoritor, colagog, diuretic, laxativ, antiputrid, reduce
cantitatea de colesterol, elimin acidul uric, ajut n cazul cancerului.
Frunzele: astringente, cicatrizante, capilar protectoare, antihemoragice, tonice venoase,
tonifiante ale pielii.
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: Afeciunile inimii (controleaz nivelul
colesterolului i l mpiedic s se depun pe pereii arterelor, anemie, astenie, azotemie,
bronit, cancer (antitumoral), constipaie, convalescen, congestia ficatului i splinei,
dermatoze, demineralizare, eczeme, edeme, enterit, febr, furunculoz, gut,
hipertensiune, litiaze, nefrite, obezitate, pletor, retenie urinar, reumatism, senectute,
surmenaj, sporturi de rezisten, stri acute, temperamente biloase i sangvine, tulburri
digestive, varice.
Preparare:
-Frunze proaspete se strivesc i se pun pe rni cu scopul vindecrii acestora. Se pot
pune aa cum sunt sau n unele cazuri se ung cu ulei.
-Frunze proaspete 4-6 frunze se mrunesc i se fierb n 250 ml ap timp de 15 minute.
Se strecoar i se beau zilnic 3-4 cni n afeciunile inimii, diaree, enterocolite, etc.
-Frunze proaspete se vor mruni i se pun 50 g n 250 ml alcool alimentar de 70. Se in
timp de 15 zile apoi se strecoar. Se consum cte o linguri de 3 ori pe zi n
afeciunile inimii i probleme de circulaie.
-Suc din via de vie se strnge primvara dup tiere i se poate picura n ochi la fiecare
ochi cte 2-3 picturi, n diferite afeciuni. De asemenea se poate lua intern cte o
linguri de 3 ori pe zi n cure de lung durat. Pentru a se pstra mai mult timp n cazul
n care se folosete intern se poate puin alcool alimentar peste acest suc i se ine la
rece.
-Struguri consumai n cure de cte 1 kg pe zi pentru slbire sau alte afeciuni.
-Suc de struguri intern n toate afeciunile n funcie de toleran i posibiliti.
-Stafidele se trec prin maina de tocat apoi se amestec cu miere 1/1 i tot atta suc de
lmie. Se va lua din acest preparat cte o linguri o sptmn, apoi se vor lua nc 2
sptmni 2 lingurie, i apoi n final ultima sptmn cu 1 linguri de stafide cu
miere pe zi. Se indic n cazurile de constipaie, dereglri digestive i aproape toate
cazurile de avitaminoz, cretere sau chiar n boli grave.
-Extern suc de struguri, diferite preparate cu vin, frunze aplicaii, suc din vi de vie, se
pot face de asemenea unguente, uleiuri i multe alte preparate. Se folosete mult i n
cosmetic.
VOLBURA.
Convolvulus arvensis. Fam. Convolvulaceae.
Denumiri populare: barbur, bun dimineaa, cmaa-domnului, forfecari, fusta
doamnei, fusta rndunici, holbur, poala Maicii Domnului, poala rndunici, plmid,
popone, rochia rndunici, struna gtei, zorele.
n tradiia popular: frunzele se puneau pe tieturi. Cu tulpina plantei se fceau bi
contra rcelii i la paralizie.
Se mai folosea contra negilor i la btturi.
Frunzele se puneau pe furuncule pentru a le grbi coacerea.
Ceaiul din plant uscat se lua contra tusei convulsive. Ceaiul din pri aeriene,
amestecat cu zeam de cartofi se folosea la ulcer stomacal.
Page 601 of 1147
Compoziie chimic: medicinal se folosete ntrega plant (Herba Convulvuli) conine:

rezinede natur glicozidic, asemntoare cu cele din import de la tuberii de Jalapa
(Tubera Jalapae), convolvulina, jalapina, tanin, vitamina C, substane minerale. Se
gsesc n toat planta, n special n rdcini.
Aciune farmacologic: purgativ datorit rezinelor, coleretic i colagog mrind
contracia vezicii biliare i eliminarea bilei din vezic. Laxativ uor, dezintoxicant
ajutnd la evacuarea toxinelor din intestin. Se folosete toat planta inclusiv rdcina.
Ajut la cicatrizarea pielii.
Intr n compoziia ceaiurilor: hepatic nr2 i laxativ nr 2.
Se poate folosi n urmtoarele afeciuni: abcese, arsuri, constipaii, dischinezii biliare,
furuncule, rni, tuse.
Preparare: - o linguri de plant mrunit bine se amestec cu miere i se ia dimineaa
nainte de mas. Se folosete pentru oprirea tusei lundu-se cte o linguri la nevoie
sau ca tratament la diferite afeciuni biliare cte 3 lingurie pe zi.
-2 lingurie de plant se vor pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere apoi pentru 10
minute. Se va strecura i se consum nainte de mese cte un ceai, sau doar seara nainte
de culcare.
-Tinctur- din 50 g de plant mrunit care se va pune n 250 ml alcool alimentar de
70. Se va ine timp de 15 zile, timp n care se va agita des. Se va strecura apoi i se va
lua cte o linguri diluat n 50 ml ap n care se poate pune i miere.
-Frunze proaspete se plic pe rni, abcese sau alte afeciuni dermatologice.
VULTURIC.
Hieracium pilosella Fam. Compositae.
Denumiri populare: buruian de clcat, buruian pentru trntitur, clctur, ciubrul
clotii, culcuul vacii, glbeioare, hultuneal, iarba eretei, iarba ginii, ncheietoare,
ochiul arpelui, opintic, urechea oarecelui, vulturoanc.
n tradiia popular: ceaiul se folosea la gargar, contra amigdalitei i inflamaiilor
gtului i gurii.
Ceai, decoct sau infuzie se folosea contra diareei cronice, piatr la rinichi, catare
intestinale i alte boli.
Prile aeriene se fierbeau i decoctul se lua intern iar cu plantele rmase se fceau
cataplasme n dureri de piept sau alte dureri.
Compoziie chimic: acizi organici (cafeic, clorogenic), umbeliferon , tanin, sruri
minerale, etc.
Aciune farmacologic: se folosete att partea aerian ct i rdcina ca antifebril,
antiulceroas, azot-uric, astringent, hemostatic, diuretic, energetic.
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni bucale, afeciuni hepatice, albuminurie,
ascit, catar intestinal, diaree, edeme, febr, furuncule, hematurie, hemoroizi, infecie
urinar, litiaze renale, nefroze, oligurie, ulcer gastric i duodenal.
Preparare:
-1 lingur de plant mrunit se va pune la 250 ml ap. Se fierbe apoi timp de 15
minute. Se consum 2-3 cni pe zi.
-50 g de plant mrunit se va pune cu 250 ml alcool alimentar de 70. Se ine 15 zile
bine nchis i se agit de mai multe ori pe zi. Se strecoar i se va lua cte 1 linguri
diluat de 3 ori pe zi n afeciuni renale, hemoragii, etc.
ZMOIA.
Page 602 of 1147
Hibiscus trionum. Fam. Malvaceae.

Denumiri populare: brnc, bamie beicoas, cavan, ciulin, curcubeic mrunt,
floarea ursului, lebenicioar, macul cicoarei, nalb mare, zmoi beicoas.
n tradiia popular: se fierbea cu ment i secar, iar decoctul se ddea n tulburri
gastrice.
Se mai ntrebuina la furunculele de pe cap.
Cu decoctul prilor aeriene se splau furunculele iar cu frunzele fierte se fceau
legturi.
Decoctul sau planta plmdit n rachiu se inea n gur contra durerilor de dini.
Compoziie chimic: medicinal se folosesc numai prile aeriene (Herba Trioni) are un
ulei gras, flavonoide, substane mucilaginoase, cauciuc, etc.
Aciune farmacologic: emolient, diuretic i saluretic (favorizeaz eliminarea
srurilor de clor i de sodiu i mai puin pe cea a ionilor de potasiu).
Se folosete la urmtoarele afeciuni: afeciuni dermatologice, afeciuni digestive n
special stomac, afeciuni urinare, calculi n special urinari, cistite, eczem, furuncule,
litiaz renal, mtrea, nevralgii dentare, nisip urinar, pielite.
Preparare:
-1 linguri de plant se va pune la 250 ml ap. Se fierbe la foc mic timp de 20 minute.
Se strecoar i se pot consuma 2-3 ceaiuri pe zi. Este mult mai util s se foloseasc n
diferite combinaii depinde la ce afeciune (stomac cu ment, urinar cu osul iepurelui,
etc).
-Extern se va folosi cantitate dubl de plant.
ZRN.
Solanum nigrum Fam. Solanaceae.
Denumiri populare: bobi porceasc, bolnzele, buruian dulce, iarb mare, lsnicior,
moartea porcilor, turbarea cnelui, umbra nopii.
n tradiia popular: frunzele i poamele (boabe negre) se foloseau la vopsit n negru.
Frunzele se puneau la tieturi, bube, furuncule.
Cu fiertura se splau membrele fracturate, iar cu planta se legau acele fracturi.
Ceai din pri aeriene i cu coarne se lua contra diareei. Prile aeriene pisate se
puneau n legturi pe burt.
Toxicitate! Toat planta este toxic, mai ales cnd crete la soare. Fructele necoapte sunt
cele mai toxice. Produce leziuni gastrice, inflamaia mucoaselor, paralizie, moarte.
Compoziie chimic: grsimi, fitosteroli, glicozizi steroidici,zaharuri, vitamina C,
solanin, acid clorogenic, etc.
Aciune farmaceutic: nu se mai folosete planta n tratamente interne. Extern este
analgetic.
Empiric se mai folosete la unele afeciuni ns este toxic i foarte periculos de
ntrebuinat pentru c nu se poate ti cu certitudine ce cantiti de toxine are planta care
o culegei. Acest lucru se poate face doar n laboratoare foarte bine utilate i de ctre
specialiti.
ZMEUR.
Rubus idaeus. Fam. Rosaceae.
Denumiri populare: azmur, man, mlin, mur, poame de runs, rug de munte,
scobicuri, smin, smeurar.
n tradiia popular: se cultiv prin grdini sau se culeg de la munte.
Page 603 of 1147
Ceaiul din frunze sau ramuri tinere se lua contra tusei, rcelii i temperaturii
ridicate, durerilor de cap, de stomac, de inim.
Ceaiul din tulpini tinere i frunze care se fierb pn se nglbenete apa se
foloseau contra afeciunilor renale.
mpreun cu mciee se folosea n boli de inim.
Siropul de zmeur se da la aprindere de plmni i se fcea un tratament mai
ndelungat la tuberculoz.
Frunza uscat se folosea pentru buboaie vinete: se muia n ap cald, se puneau
pe ele i se legau cu o pnz curat.
Compoziie chimic: fructele conin pectine, acizi organici, zahr, etc. Frunzele acizi
organici, fragarin, vitamina C, etc.
Aciune farmaceutic: frunzele- astringent, antidiareic, scade aciditatea gastric,
dezinfectant
Se poate folosi la urmtoarele afeciuni: frunzele- diaree, gastrit hipoacid, pirozis.
Preparare: o linguri de frunze se pot pune la 250 ml ap clocotit. Se vor
acoperi pentru 10 minute dup care se strecoar. Se pot consuma 2 ceaiuri pe zi.
Fructele;
Compoziie chimic: ap, glucoz, acizi liberi, albuminoide, caroten, tanin, cianin, acid
succinic, acid salicilic, levuloz, cupru, calciu, fier, iod, potasiu, magneziu, fosfor.
Vitaminele A, B1, B2, B3, B5, B6, B9, C, E.
Aciune farmaceutic: tonic stomahic, aperitiv, diuretic, depurativ, laxativ, rcoritor.
Se indic la urmtoarele afeciuni: afeciuni cardiace (preventiv), anemie, astenie,
afeciuni febrile, afeciuni ginecologice, afeciuni tiroidiene, amigdalit, arsuri gastrice,
boli glandulare, boli intestinale, bronite, cefalee, ciclu menstrual neregulat, cistit,
colici renale, congestie pulmonar, constipaie, dermatoze, diabet, dismenoree, dureri
diverse, eczeme, enterocolit, gastrit hiperacid, hipertensiune, hipotensiune, inflamaii
urinare, insuficiena transpiraiei, gut, menopauz, nefrite, nevralgii dentare, obezitate,
pielite, pirozis, prostat, rceli, rgueal, reumatism, scarlatin, scorbut, spasme gastrointestinale, stri febrile- infecioase, temperamente biloase, tuberculoz pulmonar,
tuse, uretrit.
Preparare:
Se consum fructul crud sau suc, siropuri, dulceuri, etc.
-1 linguri de muguri se va pune la 250 ml ap clocotit. Se acopere pentru 10 minute
apoi se strecoar. Se pot consuma 3 cni din acestea pe zi.
-Tinctur- 50 g de muguri i mldie tinere se mrunesc apoi se pun la 250 ml alcool
alimentar de 70. Se in timp de 15 zile apoi se strecoar. Se va lua o linguri de 3 ori
pe zi.
Exist gata preparate de ctre Plantextract Cluj-Napoca. Se va respecta dac se folosesc
acestea indicaiile din prospect.
-1 linguri de frunze i muguri se vor mcina apoi se va pune sub limb pentru 10
minute. Se nghit apoi cu puin ap.
-Zmeurata este foarte util la tratamente i se va lua tot cte 1 linguri de 3 ori pe zi, la
tratarea afeciunilor interne.
Page 604 of 1147
Propolisul
Ce este propolisul? Este o substan rinoas colectat de albine
de pe mugurii unor arbori (n special de pe plop, mesteacn, fag, pin,
brad, frasin), cu care acestea acoper fisurile i orificiile din stup, se
apr contra bacteriilor i altor microbi i mblsmeaz cadavrele
vizitatorilor nepoftii ai stupului (cu alte cuvinte, menin curenia i
igiena stupului).
Propolisul are o mare varietate de culori i arome, iar compoziia
sa difer n funcie de speciile vegetale de pe care este recoltat (de
reinut c totui albinele prefer mugurii de Populus); conine n
primul rnd flavonoide i acizi fenolici, de asemenea, cear i acizi
grai, uleiuri volatile, polen i urme de elemente minerale.
Aciuni terapeutice:
Propolisul este un veritabil antibiotic natural, folosit ca atare i de ctre albine. S-a
demonstrat c el are o aciune antimicrobian pentru numeroase bacterii, virusuri,
parazii i fungi (Staphylococcus aureus, Streptococcus sp., Escherichia coli,
Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Salmonella sp.,
Shigella sp., Mycobacterium tuberculosis bacilul Koch, Helicobacter pylori, Candida
albicans, Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, virus herpes simplex, virus gripal)
Are proprieti antioxidante (anti-tumorale, anti-cancerigene), antispastice i
anestezice; protejeaz contra efectelor nocive ale radiaiilor.
Este i un excelent antiinflamator, cicatrizant i epitelizant, hepatoprotector
(protejeaz ficatul contra efectelor alcoolului), imuno-biostimulator, tonic al vaselor
capilare i regenerator al esuturilor.
Este remarcabil faptul c, datorit marii sale variabiliti de compoziie, propolisul i
pstreaz nealterat capacitatea antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de
sintez, la care bacteriile dezvolt n timp rezisten, fiind nevoie de introducerea
periodic de noi i noi antibiotice.
Indicaii:
Pentru uz intern:
- infecii ale cilor respiratorii superioare i infecii ORL (bronite, faringo-amigdalite,
viroze respiratorii, otite, sinuzite, rinite, tuberculoz)
- afeciuni digestive i hepatice (gastrit, ulcer gastric, colecistit cronic, hepatit
cronic, ciroze, colite ulceroase, spasme digestive)
- parazitoze intestinale
- infecii urinare, prostatite, tumori vezicale
- neuropatie diabetic dureroas
- stri de stres, migrene
- ateroscleroz
Pentru uz extern:
- afeciuni ale cavitii bucale i faringelui (stomatite, gingivite, abcese dentare,
parodontopatii, faringo-amigdalite, carii dentare, tartru dentar)
- afeciuni ORL (rinite, otite, sinuzite, otomicoze)
- afeciuni ale pielii (eczeme infecioase, arsuri, plgi, ulcer varicos, tricofiie,
tuberculoza pielii, acnee, furunculoz)
Page 605 of 1147
- afeciuni oftalmologice (blefarite, conjunctivite, sclerite, plgi)

- hemoroizi, fisuri anale, proctit
- prostatit, orhi-epididimit
- metroanexit, cervicit, distrofii vulvare de menopauz
- pre- i post-radioterapie
- artrite, artroze
Propolisul are i numeroase utilizri cosmetice, datorit proprietilor sale
dezinfectante, antiinflamatoare, antiacneice, cicatrizante, anestezice, antioxidante,
antimtrea,
protectoare contra radiaiilor ultraviolete i conservante.
Este utilizat la prepararea unor deodorante, ampoane, loiuni antiacneice, ape de gur,
paste de dini, creme nutritive.
Contraindicaii: situaiile (rare) de alergie la propolis.
La ora actual, n plafare i farmacii se gsesc foarte multe produse care conin aceast
substan valoroas:
- tinctura de propolis - este un extract alcoolic, coninnd de obicei 30% propolis i care
se folosete att intern, ct i extern
- unguent cu propolis (Propoderm)
- crem de protecie (Melrosin-prop) i de masaj (Melrosin-confort - conine i venin de
albine)
- supozitoare cu propolis (Miprosept) - pot fi folosite i intravaginal
- tablete cu propolis (Proposept)
- spray cu propolis 10%
- miere cu propolis
- gama Meltonic cuprinde suplimente nutritive cu efect tonic general sau specific pe
anumite aparate i sisteme; sunt 10 formule complexe, bazate pe miere poliflor, extract
de propolis standardizat, alte produse apicole i extracte din plante medicinale (printre
ele, regsim: tonic respirator, renal, hepatic, gastric, cardiovascular, nervos etc.)
- propolis brut, care poate fi mestecat ca atare, cu efect dezinfectant i anestezic al
cavitii bucale n doz de 1 g de 3 ori pe zi
- picturi pentru nas (Propoheliant)
- colir cu propolis (pentru bolile oculare)
- loiune antiacneic (Acneol-prop)
- ap de gur (Floral)
n funcie de localizarea bolii, se pot alege din aceste forme de administrare cele mai
adecvate.
Atenie! Tinctura de propolis, nefiind solubil n ap, se administreaz ntr-o linguri
de miere sau se pune pe o bucic de pine, se las s se evapore alcoolul i apoi se
poate lua.
Tinctura de propolis se poate prepara i n cas, dup urmtoarea reet: se mrunete
bine propolisul (pentru a crete suprafaa de contact cu alcoolul i a favoriza extracia)
i se adaug alcool etilic de 80-90, n proporie de 1:3 (la 3 pri=30 g propolis, se
adaug 10 pri=100 g alcool etilic). Se las la loc uscat i ferit de lumin timp de 7-14
zile. Apoi se face o filtrare primar i una secundar, cu o hrtie de filtru. Filtratul
trebuie s fie clar, fr particule, de culoare maro sau roiatic. Tinctura se pstreaz n
sticle curate, de culoare nchis, cu dop ermetic, la loc ferit de lumin.
Page 606 of 1147
Dac tinctura se picur pe o farfurie i se las s se evapore alcoolul, se obine pasta de

propolis, care se amestec cu alte ingrediente i se poate folosi n uz cosmetic.
De asemenea, tot n gospodrie se poate prepara un extract uleios de propolis, din 10 g
propolis amestecate cu 200 g ulei de msline sau 100 g unt, se nclzete uor pe baie de
abur timp de 90-120 minute, la 50, amestecnd continuu. Se filtreaz i se pstreaz la
loc ntunecos i rcoros.
Studii clinice:
Propolisul vindec herpesul genital mai rapid dect Acyclovir-ul.
Vynograd N, Vynograd I, Sosnowski Z. A comparative multi-centre study of the
efficacy of propolis, acyclovir and placebo in the treatment of genital herpes (HSV).
Phytomedicine 2000; 7(1): 1-6.
Mod de preparare:
la 100 g alcool de 80?-86?, se adauga 20 g propolis ntarit, tinut n frigider. Alcoolul
amestecat cu propolis se introduc ntr-un vas, se ncalzeste la 30?C-40?C si se amesteca
bine. Aceasta procedura se repeta ntr-o saptamna de 6-7 ori Dupa aceea se lasa sa se
aseze si se toarna lichidul curat.
Bolile care le vindeca:
1. Toate bolile interne infectioase care duc la stari febrile se trateaza cu 30 picaturi pe zi.
2. La menopauza, timp de un an, 10 picaturi zilnic.
3. La inflamarea prostatei , zilnic 30 picaturi.
4. La hipertensiune, zilnic 30 picaturi, pna la vindecare.
5. La inflamarea rinichilor si ficatului, zilnic de doua ori cte 40 picaturi, puse ntr-un
pahar cu 100 ml apa calda. Pna la vindecare.
6. La angina, faringite, gripe sau pentru evitarea unor complicatii, zilnic de doua ori
cte 40 picaturi, puse ntr-un pahar cu 200 ml apa calda si zilnic de mai multe ori,
gargara.
7. n cazul ulcerului de stomac sau enterite, zilnic 40 picaturi puse n 100 ml lapte cald.
Se bea pe stomacul gol.
8. Bataturi, cheratite se trateaza astfel: nainte de culcare se mbiba o bucata de vata n
tinctura de propolis si se aseaza pe locul dureros, ziua se poate folosi alifia de propolis
(Atentie, cheratitele ramn nca dureroase zile ntregi).
9. La afectiunile pielii, daca pacientul suporta spirtul, locurile bolnave sunt frecate cu
tinctura de propolis. Afectiunile dispar repede (n cazul cnd spirtul nu este suportat,
propolisul trebuie amestecat ntr-o crema).
10. Dupa barbierit, ne spalam pe fata , n 100 ml apa calda adaugam 40-50 picaturi de
tinctura de propolis.
11. n cazul TBC pulmonar, de trei ori pe zi cte 30 picaturi intern, si saptamnal, de
doua ori se fac inhalatii cu 100 picaturi de tinctura de propolis la litru apa fierbinte.
12. Omul beat se poate trezi din betie daca ia 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml
apa rece.
13. n boli micotice ntre degete, locurile bolnave sunt unse cu tinctura de propolis.
14. La dureri de stomac, se recomanda 50 picaturi tinctura de propolis n 100 ml apa.
Durerile dispar repede. Compozitia este recomandata si n cazul parazitozelor
intestinale, zilnic de doua ori, pe stomacul gol.
Page 607 of 1147
15. La durerile de masele, se pune o vata mbibata cu tinctura de propolis (propolisul

curat pus pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si mpiedica
infectia).
16. n cazul ranilor vechi, se spala rana cu extractie de lipan, apoi se unge de mai multe
ori cu tinctura de propolis. Dupa o perioada scurta, edemele si durerile dispar.
17. n cazul arsurilor de gradul 1. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura de
propolis. n aceste cazuri se formeaza vezicule.
18. Cnd medicamentele facute din plante sau materiale sintetice nu dau rezultate. Nu
se recomanda n cazul persoanelor alergice. Cei sensibili la propolis nu le folosesc.
Bautura de propolis:
se recomanda mai mult din cauza influentei sale pozitive n prevenirea bolilor n
perioadele reci ! Radem 15-20 g propolis solid si l introducem ntr-un litru de palinca
de buna calitate. Dupa astupare, se agita de mai multe ori. Peste cteva saptamni se
obtine o bautura amaruie, din care se bea un paharel nainte de culcare.
Tinctura de Propolis.
Actiuni: Intern: analgezic, antihemoragic, antifungic, antiseptic al cailor respiratorii
medii si superioare, antiseptic intestinal si urinar, antiviral, bacteriostatic si bactericid
(anihileaza streptococii, stafilococii, salmonella, proteus), febrifug, regenerant epitelial,
stimuleaza procesele de regenerare n ansamblu, stimulent imunitar. Extern:
antiinfectios puternic si cu spectru larg, cicatrizant, analgezic, regenerativ epitelial.
Indicatii:
Intern: adenom de prostata (adjuvant), ateroscleroza, boli infectioase nsotite de febra,
bronsita cronica, cistita, infectii reno-urinare n general, colita acuta si cronica, dureri de
gt (traheita, faringita), enterita, febra tifoida (adjuvant), gripa n faza incipienta,
guturai, hepatita de toate tipurile (adjuvant), hipertensiune, infectii cu protozoarul
Giarda lambria, infectii virale la nivelul intestinului si al tubului digestiv n ansamblu,
meningita (adjuvant), nefrita, pielonefrita, prostata, tulburari de menopauza, tuse
chintoasa, tuse convulsiva, tuse uscata.
Extern: alunite, amigdalita, cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant),
eczeme infectioase, faringo-amigdalita, laringita, negi.
Contraindicatii:
alergie la propolis. Pentru a evita fenomenele neplacute, n cazul n care nu stiti daca
aveti sau nu intoleranta la propolis, veti face un test aplicndu-o mai nti din abundenta
pe o portiune mica din piele, urmarind efectele ce apar. n cazul n care ea nu determina
nici un fel de reactii nedorite (mncarimi, nrosire, iritatie) se poate folosi cu succes.
Propolisul:
efecte terapeutice ale propolisului n diferite
afectiuni
Propolisul este marea speranta a farmaciei moderne, care are drept obiectiv prepararea
de principii active suta la suta compatibile cu sistemul de aparare si protectie al
Page 608 of 1147
organismului uman. Este speranta de a produce medicamente cu adevarat performante

n tratarea cancerului n general. Cercetatorii care studiaza albinele au constatat ca
stupul este habitatul cel mai steril datorita propolisului.
Remedii naturiste pe baza de propolis si aplicarea acestora n tratamentele
afectiunilor sunt cunoscute si folosite de peste 5.000 de ani. Cu toate acestea, natura lui
este si astazi nvaluita n mister. Pna n prezent se cunosc cca 20 de actiuni
farmacologice si peste 200 de substante active. Propolisul este o substanta cleioasa,
puternic aromata, de diferite culori. Are rolul de a apara viata coloniei sub raport fizic,
chimic si biologic. Este folosit mpotriva daunatorilor: microbi, mucegaiuri, fungi sau
insecte si animale mici (soareci de ex.), care sunt omorte de catre albine si apoi
mumificate ntr-un nvelis de propolis.
Din punct de vedere biologic, propolisul este un produs de cules, digestie si secretie
al albinelor, din aceeasi categorie cu mierea si polenul. Este cules de pe cel putin 20 de
specii de arbori, n special de pe mugurii de plop si de arin, de pe frunzele, mugurii si
scoarta coniferelor si a plopilor, a salicaceelor (salcii) si a prunilor. Materiile rasinoase
astfel culese sunt amestecate de albine cu secretii salivare si ceara.
n conditii obisnuite, actiunea farmacologica a propolisului, scade rapid odata scos din
stup si mai lent dupa primele 2-3 ore, pentru ca, n functie de conditiile de pastrare,
activitatea utila sa dispara dupa 1-3 ani.
n tara noastra, propolisul se comercializeaza sub forma bruta, n piete sau n
magazinele specializate. Mentionam ca exista sortimente deosebit de valoroase, cum ar
fi propolisul de delta, cel de conifere, de lunca, etc.
Propolisul se prezinta ca o masa lipicioasa de culoare variabila ntre verde, maro ?i
negru, avnd miros aromat de rasini si balsamuri. Punctul de topire este situat ntre 70 120 C. La temperatura de 37 C se nmoaie, iar la temperaturi scazute este casant.
Propolisul este compus din:
- rasini vegetale si balsam de diferite compozitii (55%). Balsamurile sunt substante
naturale lichide sau semi-lichide obtinute din scoarta unor arbori;
- ceara (7-35%), care este de natura vegetala;
- uleiuri eterice(10%) denumite si volatile, esentiale, sunt substante ce confera
propolisului arome specifice;
- polen (5%);
- acizi grasi (4-20%);
- flavonoide si secretii ale glandelor salivare ale albinelor, fermenti, aminoacizi;
- derivatii flavonici, acidul ferulic (activ contra germenilor Gram pozitiv si Gram
negativ);
- substante antibiotice;
- aminoacizi liberi: prolina si arginina;
- vitamine: A, B, E, PP;
- microelemente: siliciu, magneziu, cupru, molibden, arsen, staniu, aluminiu,
vanadiu, wolfram, fier, aur, iridiu, calciu, cadmiu, cobalt, strontiu, zinc, mangan.
Constituientii farmacologici activi din propolis se gasesc n fractiunile solubile n
solventi organici (cel mai folosit este alcoolul etilic). Cei mai importanti constituienti
sunt flavonoizii n care intra flavonele, flavonolii si flavononele, compusii fenolici si
aromatici.
Page 609 of 1147
Precautii terapeutice:
n aplicare interna, propolisul nu produce dezechilibre ale florei bacteriene normale,
ntruct el actioneaza printr-o stimulare a factorilor imunologici specifici si nonspecifici si are ca rezultat o crestere a rezistentei generale a organismului fata de boala.
n unele situatii trebuie sa administram tratamentele pe baza de propolis cu
precautie sau n alte cazuri, astfel de tratamente sunt interzise.
Interzis a se consuma de persoane alergice. Apar pareze temporare
Datorita compozitiei sale complexa, necunoscuta n mare parte, exista posibilitatea
ca unele sortimente de propolis sa contina substante toxice, ca urmare unor culesuri n
zone poluate sau contaminate cu microorganisme rezistente la propolis, cu pesticide si
cu alte impuritati fizice sau chimice care l pot face nociv, sau chiar sa genereze actiuni
adverse. Din aceasta cauza recomandam o testate prealabila a sortimentului care
urmeaza sa fie folosit n aplicarea n scop medical.
n caz de intoleranta, va recomandam utilizarea mugurilor de plop si a tincturii de
muguri de plop. Sunt un bun nlocuitori si sunt bine tolerati de persoanele alergice la
propolis.
Preparate pe baza de propolis:
Aerosoli cu propolis
Se folosesc 15-20picaturi de solutie alcoolica(tinctura) de propolis diluata cu apa
distilata n proportie de 1/1. Se fac 2 sedinte pe zi a cte 5 minute fiecare pe o durata de
15-20 de zile.
Tinctura de propolis
Tinctura de propolis este un extract alcoolic care contine 30%(15%) propolis.
Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului este tinctura de propolis.
Tinctura de propolis se obtine prin introducerea propolisului fin maruntit n alcool
de 85-95* Cel mai recomandat este alcoolul de secara. Pentru ca propolisul sa poata fi
usor maruntit, trebuie tinut n congelator.
Din 200ml alcool de 90*si 60gr(30gr) propolis, se face o solutie alcoolica de 30
%(15%) Se pastreaza la ntuneric timp de 7-10 zile, perioada n care timp se agita din
cnd n cnd.Se observa ca extractul alcoolic are o culoare nchisa maro-rosiatica, iar pe
fundul vasului sau depus particulele de propolis si ceara nedizolvate. Se filtreaza de
doua ori printr-un pachet alcatuit din doua tifoane cu vata la mijloc. n urma filtrarii
rezulta rezulta un lichid clar de culoare maro sau rosiatica. Se pastreaza n sticle nchise
ermetic, de culoare nchisa.
Tinctura se administreaza cel mai bine pe zahar, pine sau cu miere. Uneori
administrat cu apa sau direct n gura, anumiti constituienti ai tincturii este posibil sa
precipite. nainte de administrare faceti un test.
Tinctura se administreaza dimineata, 10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la
adulti. Timp de o jumatate de ora nu se mai mannca si nu se mai bea nimic, pentru a se
forma pelicula de ceara. Seara, nainte de culcare, se ia din nou, in aceeasi cantitate si
cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate de ora sa nu se bea nimic si sa nu se
consume niciun aliment. Acest tratament se administreaza timp de 10 zile, dupa care
urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pna
ncep sa se vada efectele tratamentului, si binenteles, in functie de recomandarile
Page 610 of 1147
medicului.
Tinctura n cosmetica: daca tinctura se picura pe o farfurie si se lasa sa se evapore
alcoolul, se poate obtine pasta de propolis, care, amestecata cu alte ingrediente poate fi
folosita cu succes in uz cosmetic.
Extractul apos
Propolisul se dilueaza n apa n cantitati. Trebuie macinat foarte fin si amestecat cu
apa n raportul 1:10. Se consuma dupa 10 ore.
Extractul moale de propolis se obtine din tinctura de propolis pusa ntr-un vas larg,
lasnd sa se evapore alcoolul.
Extract uleios de propolis
Se prepara, din 10 g propolis combinate cu 200 g ulei de masline sau 100 g unt.
Amestecul se ncalzeste usor pe baie de abur, timp de 90-120 minute, la 50 grade,
amestecnd continuu. Apoi se filtreaza si se pastreaza la loc ntunecos si racoros.
Unguentul de propolis
ntr-o cescuta (50 ml) de untura ncinsa pe foc foarte mic se pun trei linguri de
tinctura de propolis si o bucatica de ceara de marimea unei alune, dupa care se amesteca
ncontinuu vreme de 10 minute. Se ia de pe foc untura, dupa care se amesteca n
continuare pna cnd se ntareste. Preparatul se pastreaza la frigider, folosindu-se extern
contra arsurilor, pentru vindecarea contuziilor si a ranilor usoare, contra eczemelor (mai
ales a celor uscate).
Pudra de propolis. Propolisul la temperatura camerei are consistenta plastilinei.
Pentru a-l putea macina fin (cu o rsnita), el trebuie racit, ca sa devina sticlos, casant.
Pudra astfel obtinuta se pastreaza n vase de culoare nchisa, ntr-un loc ntunecos si
racoros (daca ajunge la caldura devine iarasi compact, gumos).
Apa de propolis
Asa cum afirmam anterior, n contact cu apa, propolisul precipita si devine insolubil,
pierznd astfel cea mai mare parte din calitatile sale. Totusi, cercetarile arata ca o solutie
obtinuta din cinci lingurite (aprox. 25 ml) de tinctura de propolis la un pahar de apa
(200 ml) are efecte terapeutice n anumite cazuri, cnd tinctura simpla nu poate fi
folosita, deoarece are o actiune prea dura asupra tesuturilor. Apa de propolis, obtinuta n
proportiile pe care le-am prezentat, are efecte excelente n combaterea stomatitelor si a
cariei dentare (se fac clatiri atente ale gurii dupa fiecare spalare pe dinti), precum si n
tratarea unor afectiuni genitale la femei (leucoree, cervicita).
Mierea propolizata
Se obtine prin combinarea unei lingurite de tinctura de propolis cu 3 lingurite de
miere. Este un produs recomandat copiilor, carora li se va administra jumatate de
lingura de 3 ori pe zi, pentru ntarirea sistemului imunitar, pentru combaterea infectiilor
respiratorii si intestinale.
Aceste forme de preparare a propolisului, pot fi folosite ca baza pentru produsele:
spray, inhalatii, alifii, creme etc.
Tratament profilactic si de ntretinere.
Se administreaza dimineata:
10-15 picaturi la copii si 30-50 picaturi la adulti, diluate n putina apa ori puse pe
putin zahar sau pe o bucata de pine dupa care, timp de o jumatate de ora nu se mai
mannca si nu se mai bea nimic, pentru a se forma pelicula de ceara. Seara, nainte de
Page 611 of 1147
culcare, se ia din nou, n aceeasi cantitate si cu aceeasi specificatie: cel putin o jumatate
de ora sa nu se bea nimic si sa nu se consume niciun aliment. Acest tratament de
administreaza timp de 10 zile, dupa care urmeaza 10 zile de pauza, pentru ca mai apoi
sa se repete cura de 10 zile si tot asa, pna ncep sa se vada efectele tratamentului, si
binenteles, n functie de recomandarile medicului.
Afectiuni si tratamente cu propolis:
Propolisul nu da efecte secundare. Se poate folosi n general acolo unde
medicamentele preparate din plante sau din alte materiale sintetice nu au dat rezultate.
Nu se recomanda persoanelor alergice. Pentru a depista daca sunteti alergic la
propolis, luati nainte de nceperea tratamentului o cantitate de 3 -5 g seara, nainte de
culcare. Se continua testul si dimineata cu 20 picaturi de tinctura pe stomacul gol.
Afectiuni infecto-contagioase: gripa(n faza incipienta), febra tifoida, meningite etc.
Se utilizeaza solutie alcoolica 20-30%, cte 30 de picaturi de 3 ori nainte de masa.
Afectiuni O.R.L.: amigdalite, laringite, traheite, sinuzite, otite, rinite etc, prin
tamponare cu unguent n nas, spray, gargara, aerosoli din solutie alcoolica 5% sau mai
direct se mesteca 5-20 g propolis pe zi.
n oftalmologie: n conjunctivite. Se utilizeaza solutie de propolis 5 -10% n apa calda.
Se pun 3 -5 picaturi de filtrat de culoare galbuie bruna n fiecare ochi. Usturimea este
suportabila.
Afectiuni respiratorii: traheite, bronsite, tuberculoza. Tratament sub forma de
aerosoli 10% solutie apoasa sau tinctura 20% de 3 ori pe zi, cte 30 de picaturi si de
doua ori pe saptamna inhalatii. Rezultate foarte bune n aceste afectiuni s-au obtinut
folosind miere propolizata (miere n amestec de 3/1 cu tinctura de propolis). Se va lua
dupa masa cte o lingura din amestec de cte ori va fi nevoie. Propolisul contribuie la
inhibarea dezvoltarii bacilului tubrculozei, favoriznd resorbtia focarelor de infectie si
sustine lupta organismului mpotriva acestei afectiuni.
Afectiuni ale aparatului circulator: hipertensiune si arteroscleroza, sub forma de
tinctura 30%, cte 30 de picaturi dimineata pe nemncate pna la vindecare.
Afectiuni digestive si intestinale: gastroduodenal, enterite si colite, cte 40 picaturi
de tinctura 30% dimineata pe nemncate; n dureri de stomac si boli virotice ale
stomacului cte 30 de picaturi n 100 ml apa sau lapte dimineata, n parazitozele
intestinale, cte 10 picaturi, de 2 ori pe zi, naintea meselor principale.
Afectiuni ale ficatului: cte 40 picaturi, de doua ori pe zi, n 100 ml apa sau lapte,
naintea meselor cu o ora;
Afectiuni urologice si de prostata: rinichi, cai urinare, vezica urinara, prostata.
Tratamentul se face cu cte 40 de picaturi, de 2 ori pe zi, n 100 ml apa calda, nainte de
mese cu o ora, sau se sug 5-10 g propolis pe zi timp de 30 de zile sau 1-2 supozitoare de
propolis pe zi (3-5 g propolis pentru un supozitor)
Afectiuni ginecologice: vaginite si metrite ulceroase. Se aplica prin tamponare o
data pe zi solutia alcoolica 3-15%.
Afectiuni dermatologice: pomada 30% de doua ori pe zi, timp de 2 6 zile, n
eritrodermia descuamativa si eritem seboreic se aplica pomada cu 20% propolis. n
eczeme, neurodermite, ulcer varicos, fisuri anale, hemoroizi, arsuri si degeraturi, se
foloseste solutia alcoolica sau unguent cu 20% propolis.
Pentru combaterea bataturilor si negilor, se aplica n pansament timp de mai multe
Page 612 of 1147
zile o bucata de propolis topit.

Cancer: numeroase studii si experimente efectuate n diverse laboratoare de
medicina experimentala si spitale din ntreaga lume au dat rezultate foarte bune n ceea
ce priveste folosirea extractelor alcoolice de propolis, folosite att intern ct si extern.
Folosit intern, 30-50 de picaturi de tinctura administrate de 4 ori pe zi, propolisul
mpiedica dezvoltarea celulelor maligne, creste capacitatea sistemului imunitar de a
fagocita celulele canceroase, ajuta la restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de
cancer. Rezultate bune s-au obtinut cu tratamentul intern cu propolis n tratarea
cancerului la sn, a cancerului de colon si genital, a melanomului malign, a
metastazelor pulmonare si hepatice.
n cancerul mamar si al organelor interne se foloseste supt sau mestecat 5 -10 g pe
zi sau sub forma de tinctura 20 -30% cte 30 de picaturi, nainte de mese, timp
ndelungat. n cancerul de piele se foloseste alifie de concentratie 20% propolis.
Indicatii generale de utilizare a tincturii de propolis:
Uz intern:
.
1. Adjuvant n febra tifoida, meningita (adjuvant), boli infectioase nsotite de febra: se
ia 1 lingurita de propolis de 3 ori pe zi
2. Adjuvant n hepatita de toate tipurile: se iau 30 de picaturi de tinctura de propolis n
miere de 4 ori pe zi, pe stomacul gol. Tratamentul dureaza 3 luni.
3. Astmul infectios si abcesul pulmonar: se utilizeaza tinctura de propolis 30%, din care
se iau 15-30 de picaturi de 3 ori pe zi, nainte de masa pe pine uscata, ntr-o cura care
dureaza pna la vindecare. n astmul bronsic se recomanda sedinte de aerosoli cu
tinctura de propolis 7-8%(a se vedea prepararea tincturii si se vor modifica cantitatile si
proportiile pentru concentratia respectiva). Se fac 2 sedinte cu o durata de 5 minute,
ntr-o cura de 15-30 de zile.
4. Astmul bronsic, bronsita si virozele respiratorii: se foloseste tinctura de propolis 5%
care stimuleaza procesul de regenerare tisulara n cazul de infectare a leziunilor. Aceeasi
tinctura poate fi utilizata si sub forma de aerosoli. n acest caz, propolisul se dizolva n
proportii de 1:2 sau 1:3 n apa distilata sau lapte fiert sau ulei de piersici (caise). Cu
aceasta solutie se fac inhalatii cu recomandarea ca pacientul sa ramna n repaus circa
25 de minute dupa fiecare sedinta de aerosoli. Tratamentul cu aerosoli se poate face fie
prin inhalatii simple fie cu aparate electrice de aerosolizare.
5. Cardiopatia ischiemica si anghina pectorala, cu aritmii si insuficienta cardiaca: se
recomanda tinctura de propolis 30%, cte 10 picaturi de 2-3 ori pe zi dupa masa, timp
de 15 zile pe luna.
6. Emfizemul pulmonar, pneumonie, silicoza, tuberculoza pulmonara si
extrapulmonara: Se foloseste tinctura de propolis 20% din ca se iau 30 picaturi de 3 ori
pe zi. Se fac inhalatii de 2 ori pe zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere de
salcm si macerat de usturoi(125g catei tocati n125 ml alcool de 90 grade si macerati
timp de 10-15 zile
7. Enterita, colita acuta si cronica, infectii virale la nivelul intestinului si al tubului
digestiv n ansamblu: se iau 50 de picaturi de tinctura de propolis ntr-o lingurita de
miere sau pe o bucatica de pine, de 3-4 ori pe zi
Page 613 of 1147
8. Guturai, gripa n faza incipienta, dureri de gt (traheita, faringita), bronsita cronica,

tuse uscata, tuse chintoasa, tuse convulsiva: se iau 5-6 lingurite pe zi dintr-un amestec
format din jumatate de lingurita de tinctura si o lingurita de miere
9. Hipertensiune, ateroscleroza cu reducerea colesterolului rau din snge: se combina n
proportii egale tinctura de propolis cu tinctura de usturoi (allium sativum). Se
administreaza 30-50 de picaturi de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, nainte de mesele
principale. Amestecul de tincturi se poate lua ca atare sau cu miere.
10. Infectii cu protozoarul Giardia lambria: se ia o lingurita de tinctura pe o bucata de
pine de 3 ori pe zi, nainte de mesele principale. Tratamentul dureaza o saptamna si se
poate relua la nevoie.
11. Nefrita, pielo-nefrita, cistita, infectii reno-urinare n general: se ia 1 lingurita de
tinctura de 3-4 ori pe zi. Tratamentul dureaza 5-7 zile.
12. Prostatita, adjuvant n adenomul de prostata: se iau 50 de picaturi de tinctura de 3
ori pe zi, pe stomacul gol. O cura dureaza 3 luni si se reia la nevoie.
13. Tulburari de menopauza: vreme de un an se face un tratament cu tinctura de
propolis. Se iau 20 de picaturi amestecate cu o lingurita de miere de 3 ori pe zi,
dimineata, la prnz si seara.
14. Ulcer: La gastrite hiperacide si ulcere(gastric si duodenal), se pun 30 picaturi de
tinctura de propolis 20% pe o felie de pine alba si uscata. Se mesteca bine si se nghite
pe stomacul gol. Se administreaza de 4 ori pe zi. Acest tratament are efecte cicatrizante
si de reglare a secretiei sucurilor acide(din acest motiv nu se consuma fara pine).
Uz extern:
1. Amigdalita, faringo-amigdalita, laringita: o bucatica de vata pusa n vrful unei mici
baghete se nmoaie bine n tinctura de propolis. Se aplica cu ajutorul acestui dispozitiv
tinctura direct pe locul afectat. Efectele sunt rapide.
2. Cancer mamar (adjuvant), cancer al pielii (adjuvant): se nmoaie un tampon de vata
n tinctura de propolis, dupa care se stoarce foarte ncet deasupra locului afectat, lasnd
preparatul sa scalde locul si sa se ntareasca de la sine. Se reia operatia de 3-4 ori la
intervale de 2-3 minute, dupa care se lasa zona tratata sa se zvnte la aer. (a se vedea si
combinatia de tincturi de la tratamentul alunitelor si negilor, care este extrem de activ si
n cancerul de piele si n tumorile exteriorizate).
3. Rani deschise, arsuri de toate tipurile: se aplica ntocmai tratamentul de mai sus, de la
cancerul pielii. n cazul ranilor se face o dezinfectie prealabila cu alcool.
n arsurile usoare se fac aplicatii cu unguent de propolis sau unguent de propolis si
tataneasa. n arsurile grave se aplica tinctura de propolis - produce usturimi foarte
puternice, dar efectele sale vindecatoare sunt uimitoare.
4. Eczeme infectioase: se aplica tinctura de propolis cu un tampon de vata n asa fel
nct zona afectata sa fie ct mai mult timp scaldata de preparat, care va patrunde astfel
ct mai mult n profunzime. Se vor face 2 asemenea aplicatii cu tinctura pe zi, dupa care
locul se va lasa sa se zvnte vreme de o jumatate de ora. n cazul eczemelor uscate se va
aplica ulterior o pelicula de unguent de tataneasa (symphytum officinali) sau galbenele
(calendula officinalis).
5. Cosuri, acnee, furuncule, abcese, alunite, negi: se combina n proportii egale tinctura
de propolis cu tinctura de tataneasa si tinctura de rostopasca. Se aplica acest remediu
ntocmai ca si la cancerul de piele Administrare interna: se ia de regula 1 lingurita de
Page 614 of 1147
tinctura diluata ntr-o lingurita de miere, de 3-4 ori pe zi.

6. Herpes cu diferite localizari: se aplica pe locul afectat tinctura de propolis prin
picurarea directa cu o pipeta, si nu prin stergerea cu un tampon de vata (deoarece
propolisul tinde sa precipite mai rapid pe tampon), pna se creeaza o mica crusta pe
suprafata tratata. Se repeta procedura de 2-3 ori pe zi. Timpul de vindecare scade n
80% din cazuri de 3-4 ori, iar posibilitatea de recidiva se njumatateste - asa suna
concluziile unui studiu suedez efectuat n 1995.
Afeciuni i tratamente cu propolis
Gripa, guturaiul - un studiu realizat de catre un cercetator german, A. Scheller, a aratat
ca la pacientii care iau 50 de picaturi de tinctura de propolis de patru ori pe zi,
probabilitatea de a face o infectie cu virusul gripal scade cu pna la 40%. De asemenea,
la majoritatea pacientilor tratati astfel cu propolis, timpul de vindecare se reduce la 3-4
zile, fata de 6-7 zile la lotul martor.
Bronsita, bolile respiratorii cu secretii abundente - se ia de patru ori pe zi cte o
lingura de miere propolizata, n cure de 3 saptamni. Propolisul este un excelent
antibiotic, care actioneaza progresiv inhibnd dezvoltarea bacteriilor, refacnd tesuturile
lezate de catre acestea, favoriznd eliminarea secretiilor n exces de pe caile respiratorii.
Amigdalite, otite, traheite i guturai - dac la tratamentul cu propolis se asociaz
lptior de matc i miere, eficiena este mult sporit n tratamentul acestor afeciuni.
Faringitele cronice, atergiile rino-sinuzale i rino-sinuzita cronic - propolisul s-a
dovedit extrem de util, uneori spectaculos de eficient, n tratamentul unor afeciuni ce
intereseaz aparatul respirator. Prin proprietile sale antimicrobiene - datorate
compuilor flavonici, esterilor acizilor fenolici cu alcooli aromatici i uleiurilor
eseniale din fraciunea volatil -, precum i prin proprietile sale antiinflamatoare i
anestezice, propolisul este foarte bine adaptat s acioneze asupra proceselor patologice
din acest domeniu medical, n multe cazuri, el poate depi eficacitatea unor
medicamente cunoscute pentru tratamentul acestor afeciuni. Acest produs natural
prezint avantajul de a opri rapid durerea, de a-i exercita aciunea o perioad lung de
timp i de a reduce durata tratamentului clasic.
Gastrita si ulcerul - afectiuni specifice primaverii care se previn si se trateaza cu
propolis. Se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis pe o felie de pine alba uscata se
amesteca bine si se nghite pe stomacul gol. Se iau 4-6 asemenea doze pe zi, care au
efect cicatrizant asupra peretilor gastrici, regleaza cantitatea de sucuri acide secretate.
Retineti, nsa, ca daca nu se administreaza pe o cantitate suficient de mare de pine
uscata, tinctura poate agrava, din cauza alcoolului pe care l contine, gastrita.
Colita de fermentatie si de putrefactie - se pun 50 de picaturi de tinctura de propolis
ntr-o lingura de miere si se nghit pe stomacul gol. Se iau 3 asemenea doze pe zi,
nainte de masa. Vindecarea apare n maximum 5 saptamni. La persoanele cu colita de
Page 615 of 1147
fermentatie pe care mierea de albine o agraveaza, se va lua aceeasi cantitate de tinctura

de propolis pe pine uscata. Medicul bulgar S. Nikolov a facut un studiu cu acest
tratament pe 45 de pacienti suferind de colita, observnd dupa o luna la 43 dintre ei
reactii pozitive. n general, dupa maximum 20 de zile, durerea si celelalte simptome
deranjante au disparut, tratamentul fiind continuat doar pentru consolidarea efectului.
Astenia - anumite substante numite flavonoide din compozitia propolisului au efecte
exceptionale n tratarea asteniei de primavara. Ele au efecte tonice nervoase, mpiedica
degradarea unor vitamine esentiale pentru organism (cum ar fi vitamina C), relanseaza
activitatea hormonala. Contra asteniei de primavara se face o cura de trei saptamni cu
miere propolizata, timp n care se iau 6 lingurite din acest preparat pe zi.
Caderile imunitare - studii facute n paralel n Japonia, Statele Unite, Rusia au pus
n evidenta faptul ca propolisul activeaza foarte puternic sistemul imunitar. Extractul
alcoolic de propolis (adica tinctura) administrat sistematic mareste productia de celule
specializate ale sistemului imunitar, le face mai "agresive", ceea ce determina o mult
mai mare rezistenta la infectiile cu orice tip de germen. Pentru cresterea imunitatii se
face o cura de 3 saptamni, timp n care se iau cte 30-40 de picaturi de tinctura de
propolis, de 4 ori pe zi.
Hipertensiunea si tulburarile de ritm cardiac - cercetarile facute n spitalul de
cardiologie din Jiangsu, China, au pus n evidenta ca administrarea a 300 mg de
propolis (aproximativ 150 de picaturi de tinctura) zilnic conduce la scaderea presiunii
arteriale, la normalizarea ritmului cardiac, la scaderea cantitatii de colesterol din snge.
De asemenea, s-au constatat efecte de refacere a elasticitatii vaselor de snge.
Agent analgezic - Cercetatorii de la Universitatea Santa Catarina din Brazilia au
realizat un studiu care evidentiaza eficacitatea propolisului ca agent analgezic, n
tratamentul unor afectiuni ca astmul bronsic, al bronsitei si al virozelor respiratorii.
Pentru tratamentul acestui tip de afectiuni se foloseste o solutie de propolis 5% n
alcool, care stimuleaza procesul de regenerare tisulara n cazul de infectare a leziunilor.
Solutia alcoolica de propolis 5% poate fi utilizata si n tratamente sub forma de aerosoli.
Pentru aceasta se fac inhalatii n care propolisul este dizolvat n proportii de 1:2 n lapte
fiert. Se recomanda ca pacientul sa ramna n repaus circa 25 de minute dupa fiecare
sedinta de aerosoli. Aerosolizarea se poate face fie prin inhalatiile simple, fie prin
utilizarea unui aparat electric de aerosolizare. Un astfel de tratament dureaza circa 25 de
sedinte, iar daca este necesar el poate fi repetat la fiecare trei luni.
n ajutorul astmaticilor - Utilizat ca supliment nutritional, propolisul poate deveni un
pretios adjuvant n tratamentul pacientilor astmatici. Sub forma de solutii apoase, acesta
a fost aplicat zilnic, timp de doua luni, n tratamentul unor forme moderate de astm
bronsic. Studiile efectuate n Egipt cu astfel de extracte au demonstrat ca pacientii
carora le-a fost administrat au prezentat o incidenta mai scazuta a crizelor de astm, pe
fondul ameliorarii functiei ventilatorii.
Afectiuni canceroase - peste 30 de studii, cu efecte mai mult dect promitatoare, cu
Page 616 of 1147
extracte de propolis, folosite att intern ct si extern, s-au facut n diverse laboratoare de
medicina experimentala si spitale din ntreaga lume. Folosit intern, 30-50 de picaturi de
tinctura administrate de 4 ori pe zi, propolisul mpiedica dezvoltarea celulelor maligne,
creste capacitatea sistemului imunitar de a fagocita celule canceroase, ajuta la
restabilirea echilibrului organic al bolnavilor de cancer. Rezultate bune s-au obtinut cu
tratamentul intern cu propolis n tratarea cancerului la sn, a cancerului de colon si
genital, a melanomului malign, a metastazelor pulmonare si hepatice. Un studiu facut n
Iugoslavia mai pune n evidenta ca administrarea sistematica a propolisului nlatura o
buna parte a efectelor nefaste ale aplicarii radioterapiei n cancer. De asemenea,
propolisul are efecte extraordinare utilizat extern, pe plagile canceroase.
Giardia - infectia cu protozoarul Giardia lambria cedeaza la un tratament de 30 de
zile facut cu tinctura de propolis. Se iau 50 de picaturi pe o bucatica de pine, de patru
ori pe zi, nainte de masa.
Tuberculoza - un studiu facut ntr-un spital din Rusia de V.H. Karinova si E.I.
Rodionova pe 135 de pacienti cu tuberculoza a avut rezultate uimitoare. Ele au
administrat, vreme de 10 luni, cte 7-10 ml de tinctura pe zi. La trecerea acestui interval
de timp, la aproape 25% dintre pacienti s-a constatat remisia completa a bolii, iar la
ceilalti - cu exceptia a 12 pacienti -, mbunatatiri substantiale ale starii de sanatate. Toti
cei 12 pacienti care nu au raspuns la acest tratament sufereau de tuberculoza renala.
Ulceratii pe piele, ulcer varicos - 64 de pacienti cu ulcere de gamba, cu vrste ntre
23 si 98 de ani, au fost tratati cu tinctura de propolis si unguent. S-au facut aplicatii
zilnice cu tinctura pe zona ulcerata si tratament la periferie cu unguent de propolis.
Durata tratamentului a fost ntre 4 si 12 saptamni. La final, 19 din cei 64 de pacienti nu
mai aveau nici un semn clinic al bolii, iar alti 39 de pacienti erau ntr-o conditie mult
mbunatatita.
REACTII ALERGICE - Doctor biochimist Cristina Mateescu avertizeaza ca, n
ultimii ani, n ciuda largii utilizari datorate proprietatilor terapeutice, exista rapoarte
privind aparitia de alergii la unele persoane cu sensibilitate cunoscuta (alergii la polen,
de exemplu). Pacientii cu astm bronsic pot avea o serie de crize de dispnee n cursul
inhalarii propolisului. Ca regula generala, persoanele hipersensibile la albine si la
ntepaturile acestora prezinta reactii alergice la propolis. La fel se ntmpla si cu
persoanele care sufera de afectiuni cronice: astm bronsic, eczema etc. Nu se stie nca
daca alergia apare din cauza propolisului sau din cauza reziduurilor proteice lasate de
albine n propolis (chiar venin de albine). Oricare ar fi nsa cauza hipersensibilitatii,
utilizarea propolisului n scopuri medicale trebuie sa se faca cu multa grija, mai ales la
concentratii de peste 30%-40%. La primele semne de alergie la propolis, trebuie
consultat imediat un specialist.
Efectele preparatelor din propolis n terapeutica uman
Actiunea terapeutic a propolisului:
Page 617 of 1147
Datorita consistentei sale complexe, deosebit de bogate n substante active,

produsele sau preparatele pot avea o pluralitate de actiuni.
Astfel, propolisul este recunoscut pentru actiunile sale antiinflamatoare, antibiotice,
antibacteriene, bacteriostatice, dezinfectante, antivirotice, antifungice (contra
ciupercilor), toate cu spectru larg de actiune partial cunoscut; el mai are actiuni
antialergice, antihistamice, antigerminative, actiune stimulatoare a reactiilor imunitare,
actiune antiiradianta, cicatrizanta, conservanta, antitoxica, combate mncarimea de
piele si tumorile, actiune eutrofica, regeneratoare, etc.
Efectele benefice ale propolisului asupra sntii umane pot fi valorificate i prin
utilizarea fraciunii sale volatile, fraciune ce conine principii extrem de active
(substane aromatice, uleiuri eseniale). Fraciunea volatil a propolisului poate fi
utilizat prin difuzarea n atmosfer cu ajutorul unui dispozitiv special ce asigur
volatilizarea componentelor ei. Dispozitivul nclzete o capsul cilindric ce conine
propolisul foarte pur. nclzirea se face la intervale de temperatur regulate, de la 62C
(punctul de topire a fraciunii de ceruri) la 85C (temperatura maxim suportabil de
ctre compuii din propolis fr a fi alterai). Alternana fazelor termice produce o
micare de convectie ( micare ascendent a aerului, de natur termic sau dinamic) n
masa lichid i faciliteaz eliberarea substanelor volatile active. Astfel, acestea pot
ptrunde n organism prin cile respiratorii sau pe cale cutanat, exercitnd efecte
benefice asupra ntregului organism.
Actiunea antimicrobiana si antifungica:
Are o buna actiune antibacteriana (mai ales asupra bacteriilor Gram-pozitive),
antifungica (n special asupra fungilor responsabili da aparitia infectiilor superficiale ale
pielii) si antiinflamatoare (fata de unele inflamatii acute si cronice) au fost observate n
urma a numeroase studii clinice si de laborator: Mai jos redm principalele
microorganisme asupra carora propolisul are o actiune importanta:
Organisme Gram-pozitive
Staphylococcus aureus
- comun n infeciile localizate productoare de puroi
Streptococcus pyogenes
- infecii ale gtului
Streptococcus viridans
- flora normal a tractului respirator superior ce poate produce infecii la bolnavi cu
imunodeficien
Streptococcus pneumoniae
- cauza comun a pneumoniilor bacteriene
Corynebacterium diphteriae
- produce difteria
Aciunea antifungic
Microsporum canis
- viermi inelari la pisici i cini ce se transmit la om
Microsporum gypseum
- infecii al pielii capului i corpului n America de Sud
Phialophora jeanselmei
Page 618 of 1147
- urmare injectrii acest fung poate provoca moartea esuturilor profunde din corp
Piedraia hartae
- fung parazit la nivelul prului
Trichophyton mentagrophytes
- atac prul, unghiile i pielea
Trichophyton rubrum
- atac prul unghiile i pielea
Trichosporon cutaneum
- se gsete n intestin, tractul respirator i pe piele i poate afecta pacienii cu debiliti,
rar fatal
Aciunea andioxidant
Unul dintre cele mai impresionante efecte clinice ale propolisului este cel legat de
aciunea protectoare mpotriva radiailor (n special gamma i UV). Producerea
radicalilor liberi n organismele expuse la aceste radiaii are ca rezultat distrugerea
esuturilor. Extractele apoase de propolis prezint un efecte inhibitor asupra oxidrii
lipidelor i deci a generrii de radicali liberi i accentuarea activitii enzimei SOD care
este cel mai important principiu activ care contribuie la protecia celulelor fa de
radicalii de O2, distrugatori din cursul metabolismului aerob. Cea mai mare cantitate de
SOD se afl n partea verde a cerealelor, care se dezvolt dupa germinarea seminelor.
Aceleai extracte apoase de propolis prezint prin aceai activitate antioxidant i o
bun protecie hepatic.
Aciunea antitoxic
Extractele apoase de propolis reprezint excelente mijloace naturale de inhibare a
xenobioticelor, prin metabolizarea lor, intoxicarea cu tetraclorur de carbon i
intoxicaia alcolic la nivelul ficatului. Tetraclorura de carbon produce un radical foarte
toxic i foarte reactiv, implicat n peroxidarea lipidelor. Efectele propolisului n
protecia ficatului sunt accentuate de aciunea sinergic cu polenul, prin asociere cu
acesta.
Efecte ale propolisului n diabet
Extractul de propolis poteneaz aciunea hipoglicemiant a insulinei. Acest fapt se
datoreaz unui derivat cu magneziu al rutozidului, din componena propolisului - bogat
n vitamina P, care prin aciunea asupra celulelor din insulele lui Lagerhans, previne n
mare msur diabetul zaharat insulino-dependent.
Aciunea antiinfecioas i antimicrobian
Extractele pe baz de propolis au o mare capacitate de a combate strile infecioase
locale i generale. O fraciune hidrosolubil i termostabil din propolis, care este
stabil i la liofilizare, este foarte eficient mpotriva infeciei cu Mycobacterium
tuberculosis (generatoare de TBC).
Prin asocierea propolisului cu unele antibiotice, eficacitaea i durata de aciune este
mult mai eficient, iar respecivele microorganisme nu dezvolt rezisten la antibiotice.
Aciunea antiinfecioas i antibacterian, la administrarea intern a propolisului se
bazeaz pe stimularea factorilor imuni specifici i non-specifici, avnd ca rezultat o
Page 619 of 1147
cretere a rezistenei generale a organismului.

Principalii compui responsabili pentru aceast important aciune a propolisului
sunt esterii acizilor fenolici cu alcooli aromatici. Cnd se constat absena unei cantiti
dozabile de ulei volatil, eficacitatea propolisului scade. De aceea o important condiie
de calitate a propolisului este existena fraciunii volatile. Cu ct propolisul este mai
aromat, cu att este mai eficient.
Aciunea de vindecare a rnilor
Aceast capacitate este rezultanta mai multor efecte diferite, dar competitive.
Propolisul nu acioneaz numai ca agent epitelizant, ci i ca antiinfecios, emolient,
anestezic local i anti edematos (datorit cerii), precum i ca agent productor de rapid
refacere a circulaiei sanguine la nivelul capilarelor.
Aceste efecte au fost semnalate n tratamentul diferitelor rni: arsuri induse
experimental, aplicaii post-chirurgicale, rni perianale, necrozri de esuturi, arsuri
accidentale (chimice sau termice), plgi atone (ulcere trofice ale membrelor inferioare).
Farmacodinarnia capacitii de vindecare a rnilor cuprinde dou etape:
- blocarea aciunii agenilor infecioi, cu nceperea proceselor mucolitice i de
descuamare n zona necrozat;
- stimularea procesului de granulaie - favorizndu-se astfel reacia natural a
organismului de activare a proceselor regenerative i de intensificare a proliferrii
epiteliale.
Aceste procese sunt nsoite de o mbuntire a circulaiei sanguine i limfatice n
zonele tratate cu propolis i de o diminuare a permeabilitii vaselor sanguine (aa
numita aciune de tip vitamina P datorat flavonoizilor).
Denumirea de vitamina P (factor de permeabilitate) a fost aplicat anterior unui grup
de flavone ce cuprinde hesperedina, eriodictina, quercetina i rutozidul.
n ulcerele cronice de gamb, propolisul contribuie la restructurarea membranelor
capilare, la producerea vaselor de neoformaie i la mbuntirea proceselor metabolice
celulare i tisulare locale prin reducerea anorexiei tisulare, reactivarea proceselor
enzimatice i favorizarea restructurrii substanei fundamentale dezorganizate.
Aplicarea propolisului Limiteaz lrgirea cicatricelor i atenueaz o serie de
fenomene secundare, precum nmugurirea i formarea de eczeme.
Aciune anestezic local i general
Propolisul este unul dintre produsele care s-a dovedit a fi un foarte bun agent
anestezic.
n aplicaii locale, el prezint o activitate de 3,5 ori mai mare dect a cocainei i de
5,2 ori mai mare dect a procainei.
Aciunea propolisului asupra sistemului nervos autonom (vegetativ)
n tulburrile neuro-psihice (sindromul de stress, astenie, migren i restabilirea
echilibrului somn-veghe, scleroza multipl, distrofie muscular progresiv, boala
Parkinson, sindromul subiectiv de traumatism cranian, anorexie mental), diferite
preparate farmaceutice pe baz de propolis pot aciona eficient.
Propolisul n extracte apoase are un puternic efect asupra sistemului nervos
Page 620 of 1147
autonom, cu aciune periferic asupra transmiterii influxului nervos i vasodilataie la

nivelul reelei sanguine.
1.
Hreanul este tratament naturist pentru sinuzita
Hreanul trateaza sinuzita. Este un remediu cunoscut de mii de ani in Europa de Est si in
Asia. Actiunile binefacatoare ale plantei au determinat utilizarea ei si ca remediu pentru
sinuzita. Se foloseste atat intern dar mai ales extern. Iata cele mai populare tratamente
cu hrean:
Tratament sinuzita cu hrean uz extern
Aplicarea externa a hreanului este de obicei mai eficienta decat tratamentele cu hrean de
uz intern.
cataplasma cu hrean. Se pun intr-un vas: 2 linguri de faina de hrean, 2 linguri de faina
de seminte de in. Se adauga apa si se amesteca foarte bine, pana cand se formeaza o
pasta. Aceasta se inveleste in tifon si se aplica pe locul afectat vreme de 1 ora. In cazul
sinuzitei, se aplica cataplasma pe zona fruntii atat timp cat este suportata
hrean ras. 2-3 lingurite de hrean ras se invelesc in tifon si se aplica la radacina nasului
sau pe frunte. Se tine pana apare senzatia de arsura pe piele
Tratament sinuzita cu hrean uz intern:
sirop de hrean. O radacina de hrean data prin razatoare, amestecata cu 4 linguri de
miere, se lasa cateva minute la macerat. Se strecoara si se obtine siropul crud. Resturile
ramase se pun la fiert cu putina apa (cat sa le acopere). Dupa fierbere, se strecoara prin
presare, se lasa sa se raceasca, apoi se amesteca impreuna cu siropul crud. Se iau trei
linguri pe zi. Se recomanda in cazul astmului, bronsitei cronice, afectiuni ale cailor
respiratorii medii si inferioare in general.
tinctura de hrean. Radacinile de hrean se dau printr-o razatoare mica, dupa care se pun
intr-un borcan pana se umple o treime, restul completandu-se cu alcool alb alimentar de
80 de grade. Dupa 8 zile se strecoara, presand amestecul printr-un tifon. Se ia o
jumatate de lingurita de 3-4 ori pe zi pentru tratarea tusei, guturaiului, gripei. Alte
indicatii: tratament adjuvant in anemie, anorexie, tratamentul simptomatic al infectiilor
urinare, atonii digestive, gastrite hipoacide.
Efecte secundare si contraindicatii:
Hreanul aplicat extern poate cauza inrosirea pielii si iritatii. Protejati pielea cu o crema
hidratanta aplicata inainte cu cel putin un sfert de ora, intr-un strat consistent.
Hreanul ca tratament de uz intern ar trebui evitat de persoanele care sufera de
hipotiroidie, hemoroizi, afectiuni cardiace si afectiuni renale.
Substante active continute in hrean
Hreanul contine uleiuri volatile asemanatoare cu cele din mustar (planta cu care se
inrudeste). Radacina de hrean este foarte bogata in vitaminele C si B, si minerale: fier,
potasiu, calciu, magneziu. Substantele volatile au urmatoarele efecte: antibiotice;
expectorante; bronhodilatatoare; antibacteriene; cresc tensiunea arteriala;
Page 621 of 1147
vasodilatatoare coronarian; incalzesc organismul; stimuleaza imunitatea generala a

organismului; antiinflamatoare; antiparazitare (teniaza); antianemice; antiscorbutice;
diuretice.
2.
urmatoarea reteta: se rade
un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel
de miel. Se tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori. Se face si
inhalatie cu drob de sare ars pe foc pana se inroseste si apoi pus intr-o oala
cu apa. Se trag pe nas aburii, avand pe cap un prosop.
Sedinte cu ultra sono Proposept care elimina rapid puroiul. Sedintele se
fac in statiunea Govora, jud. Valcea. Se mai fac 12 sedinte de aerosoli cu
Proposept (vezi Policlinica de Apiterapie din Bucuresti, str. CA. Rosetti
nr. 31).
Se beau sucuri de legume:
Prof. V. Andritoiu din Tg. Jiu recomanda: Cand sunt dureri mari, se bea
un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se bea lent).
- dimineata se frectioneaza fruntea, partea superioara a nasului si pometii
obrajilor cu otet de mere si miere;
- de 6 ori/zi mestecati (20 minute) cate 2 lingurite de capaceala;
- de 2 ori/zi masati indelung (aceeasi zona care a fost frectionata anterior)
cu Nikeprop;
- in fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un
centimetru dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
- in fiecare seara se pun in nas cate 1-2 picaturi de miere propolizata
(ustura putin dar este eficienta);
- de 2 ori/zi se bea un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si
30 picaturi de apa.
Sinuzita cronica maxilara
Cataplasme cu argila (pasta). Valeriu Popa a recomandat urmatorul tratament (cu care
s-a vindecat dna Craciu Sanda din Bucuresti).
1. Regim alimentar deproteinizat (fara lapte, carne, oua, branza, rosii),
timp de 45 de zile.
3. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare,
cat mai fierbinti.
4. Comprese cu musetel fierbinte aplicate pe parul ud, proaspat spalat.
Peste ele se aplica alte prosoape, pentru a evita racirea prea repede. Dupa
Page 622 of 1147
uscare, se evita orice curent de aer.

5. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta
(se dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.
Varza atrage infectia in sinusurile frontale, prin spatele globului ocular,
iar sarea o domina.
6. Dupa 45 de zile se introduc in alimentatie lactatele (fara iaurt).
7. Se continua celelalte procedee.
8. Dupa alte 45 de zile se introduc in alimentatie carnea de pasare de curte
si pestele alb. O data pe saptamana: un ou fiert tare.
Presopunctura si acupunctura
Obs.: Cei neinitiati in presopunctura si acupunctura sa se adreseze unui specialist.
Se maseaza energic, pana la inrosire: Fundul vaii" - IG4 - intre degetul aratator si
degetul mare; intalnirea miresmelor" - IG20 - la baza orificiilor nazale; Mlastina
vanturilor" - VB20 - pe ceafa, pe linia orizontala ce trece pe su lobul urechii, in
scobiturile de sub protuberantele occipitale (in caz de febra). Se face stimulare, in
sensul insurubarii. Se pot face 3 sedinte/zi, 15 sedinte/serie.
Masarea zonelor reflexe: nas, puncte limfatice, eventual bronhii, para-tiroide (vezi
anexa).
3.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA
SINUZITA este inflamarea si blocarea sinusurilor din cauza unei infectii. In mod
normal, sinusurile umezesc aerul pe care il respiram si retin bacteriile nocive. Cand
aerul nu mai trece liber, in general din cauza excesului de mucus provocat de o raceala,
bacteriile incep sa se inmulteasca si provoaca infectia. Printre simptome se numara
senzatia de apasare in oasele fetei, durere a fetei, congestia capului, febra si dureri de
cap.
Mentineti umiditatea sinusurilor, folosind in casa un umidificator. Beti multa apa, opt
cani pe zi, pentru a subtia mucusul si a elimina blocajul. Mancati mai mult coriandru,
portocale, mandarine, grepfrut, samburi de caise dulci, bulbi de crin. Aceste alimente
ajuta la curatarea nasului. Faceti regulat exercitii fizice, mergand zilnic pe jos, cel putin
30 de minute.
Apare frecvent pe o rinita banala a mucoasei nazale dupa instalarea unei infectii cu
microbi, inspirati pe nas, proveniti de la persoane deja bolnave, prin tuse, stranut,
vorbire si sarut. De asemenea poate fi o complicatie a gripei, a guturaiului, a rujeolei si
a scarlatinei.
Boala se manifesta prin scurgeri nazale, stranuturi, febra, dureri frontale, de ochi si sub
pometii obrajilor, congestii nazale, astuparea nasului cu secretii mucoase sau purulente,
tumefactia pleoapelor superioare si stare generala proasta.
Dupa infectarea sinusurilor sunt posibile reactii negative, mai ales la persoane cu
diferite tipuri de alergii la care organismul elibereaza cantitati sporite de histamine.
Page 623 of 1147
Sinuzita poate fi acuta sau cronicizata, purulenta sau nepurulenta. In forma acuta,
durerile sunt suborbitale, cu iradieri in molarii superiori (sinuzita maxilara), frontale, cu
iradieri in tample (sinuzita frontala) si dureri la ceafa (sinuzita sferoidala).
Tratamentele fitoterapeutice
Se fac, in majoritate, pe cale externa prin:
inhalatii sau bai de aburi, seara, cu flori de musetel, lavanda, coada soricelului, menta,
cimbrisor, maghiran, salvie, cetina de pin, ceapa, sare, cu efecte antiseptice,
antiinflamatoare, sedative si sudorifice;
aspiratii nazale cu infuzii caldute de musetel, menta, salvie, soc, coada calului,
sunatoare, coada soricelului, radacini de cerentel, seminte macinate de schinduf sau de
in;
cataplasme locale cu terci de tataneasa, coada calului, cartofi cruzi, stropiti cu alcool,
radacini de schinduf, flori de fan sau frunze zdrobite de varza alba, tinute peste noapte;
masaje locale cu uleiuri eterice (menta, lavanda, pin, eucalipt), cu tinctura de propolis si
bitter suedez si cu alifie de galbenele si catina.In uz intern sunt indicate infuziile din
flori de musetel, salvie, coada soricelului, trei frati patati, rachitan (cate 2-3 cani pe zi),
iar in cazul unui focar de infectie sunt eficiente ceaiurile de galbenele, cretisoara,
coacaz negru si rachitan (cate 2-3 ceaiuri pe zi), cu efecte antiseptice si antibiotice.
Apiterapia recomanda:
solutie de propolis 5% in alcool din care se pun cate 5 picaturi in fiecare nara de 3 ori pe
zi;
mestecarea unei bucati de fagure cu miere (15 minute pe zi) si consumul zilnic a 2
lingurite cu capaceala de fagure, timp de 3 zile consecutiv.
Regimul alimentar
Recomanda cel putin 2-3 zile repaus alimentar absolut, numai cu lichide sub forma de
sucuri si ceaiuri antiinflamatoare, cu musetel si cimbrisor, avand rolul de a pastra umeda
mucoasa nazala.
In continuare se administreaza o alimentatie usoara, bogata in legume si fructe cu
vitamina C si saruri minerale (suc de lamaie diluat cu apa calduta luat dimineata inainte
de masa, suc de orz verde, spanac, varza alba, ridichi negre, caise, boabe de ienupar,
germeni de cereale, lapte si produse lactate (iaurt, branzeturi). Este indicat hreanul ras si
amestecat cu putin suc de lamaie (cate o lingurita de 2 ori pe zi, dimineata si seara, dupa
care nu se mai consuma nimic timp de 30 minute).
Se impun restrictii la grasimi animale si carnuri, cartofi, paine alba, dulceturi,
condimente iuti si otet.
Regimul de viata
Impune un repaus odihnitor la pat, intr-o camera curata (fara praf), cu aer umidificat si
bine incalzita (la temperatura de circa 20C) in care nu se fumeaza (desigur eliminarea
definitiva a fumatului de catre pacient). Se interzice pastrarea in camera a florilor
puternic mirositoare si a animalelor de casa.
Pe zona sinusurilor se pun comprese cu apa calda, cataplasme cu ceapa taiata marunt,
sare sau malai, bai calde de sezut (2 pe saptamana) si bai alternative (calde-reci) de
Page 624 of 1147
picioare. Pe sinusuri se pot pune saculeti plini cu nisip fierbinte, care vor fi schimbati
dupa ce se racesc.
Exista in China un obicei pe care foarte multi il respecta: in fiecarezi - dimineata, sau la
orice alta ora din zi - se efectueaza un anumemasaj al fetei, atat cu palmele, cat si cu
buricul degetelor, atingandmai toate punctele reflexogene legate de meridianele ochilor,
urechilor,cavitatii nazale si sinusurilor. De aceea, sa nu ne miram de faptul cafoarte rar
se intalneste la chinezi sinuzita.
Putand afecta sinusurile sfenoidale (in spatele cavitatii nazale), celeetmoidale (la
radacina nasului), cele frontale si/sau cele, axilare,boala este un fenomen inflamator
acut sau cronic ce se instaleaza usorca urmare a unui guturai puternic, a unei variatii
mari si bruste detemperatura sau a unei expuneri indelungate a fetei la curenti reci.
Fiindatat de grijulii cu sanatatea lor, chinezii au foarte putine remediipentru sinuzite,
tinand seama de frecventa scazuta a cazurilor acute si,cu atat mai mult, a celor cronice.
Totusi, nu putem neglija cateva reteteinteresante.
Produsele apicole i-au fascinat si pe medicii chinezi, deopotriva cucei europeni.
Specialistii chinezi au observat ca aplicarea unor masaje,urmate de cataplasme cu
miere, poate da rezultate minunate in sinuzitaacuta. Tinctura de propolis - concentratie
10% - poate avea efectemiraculoase in cazurile cronicizate, daca se toarna zilnic cate 45picaturi in fiecare nara, dimineata si seara.
Tot in cazurile cronice mai trebuie mentionate si urmatoarele remedii:
1) Picaturi de suc de varza alba proaspata. Se toarna cate 6 picaturiin fiecare nara, seara,
inainte de culcare.
2) Comprese pe frunte cu un macerat din mai multe plante medicinale -echivalent cu
Bitter-ul Suedez (se poate folosi si cel de fabricatieromaneasca!). Inainte de somnul de
noapte, se aplica unguent cu galbenele- se maseaza putin fruntea cu crema - apoi se
aplica o compresa cu Bittersuedez. Se lasa toata noaptea.
3) Inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
- brad, 10 picaturi;
- catina, 15 picaturi;
- galbenele, 15 picaturi;
- menta, 10 picaturi;
- sunatoare, 15 picaturi.
Se pun picaturile in 2 litri de apa fierbinte, apoi se facinhalatiile. Tratamentul se
efectueaza seara, cu o ora inainte de celede mai sus. Durata tratamentului este de 12
zile, putand fi repetat,la nevoie.
Framantati-va usor crestetul in sensul acelor de ceasornic, cu degetele aratatoare,
mijlocii si inelare adunate la un loc, timp de un minut. Loviti usor, timp de un minut, cu
ambele aratatoare, punctele din mijlocul santurilor de la marginea externa a narilor.
Asezati aratatorul pe coltul din partea de jos a nasului, in stanga. Apasati si framantati
usor timp de 30 de secunde. Apoi masati cu degetul de la baza nasului pana la coltul
ochiului, de 30 de ori. Repetati procedura pe partea cealalta. Frecati zona buzei
Page 625 of 1147
superioare si punctul aflat pe obraz, chiar sub ochi.

Acoperiti-va urechile cu prosoape calde si ude, timp de zece minute, de trei ori pe zi.
Cand sinusurile se degajeaza, repetati procedura de doua ori pe zi. Puneti un sfert de
lingurita de sare intr-o cana de apa, adaugati o lingurita de ceai verde (de cea mai buna
calitate) si dati in clocot. Lasati sa se raceasca suficient. Inclinati capul pe spate,
astupati-va o nara si puneti in cealalta, cu pipeta, cateva picaturi din fiertura. Aplecati
capul si lasati lichidul sa se scurga afara din nara. Repetati operatiunea de trei ori la o
nara, apoi la cealalta.
4.
Sinuzita: ce este, cum o depistam, tratament
12 Decembrie 2007
Rolul sinusurilor este acela de a incalzi, filtra si umezi aerul inspirat, precum si acela de
cutie de rezonanta pentru sunetele produse de corzile vocale.
Sinuzita reprezinta inflamatia mucoasei acestor sinusuri. In cazul infectiilor virale ori
bacteriene manifestate la nivelul mucoasei nazale orificiile sinusurilor se pot obstrua,
astfel ca secretiile sinusale nu mai sunt drenate. Acestea se acumuleaza la nivelul
sinusurilor si creeaza conditii propice dezvoltarii unor microorganisme, cu aparitia
infectiei si puroiului. Clinic, pacientul simte colectiile purulente de la nivelul sinusurilor
ca o senzatie de presiune la nivelul fetei.
Tipuri de sinuzita:
Sinuzita este de tip acut sau cronic. Pe langa aceasta clasificare, sinuzitele mai sunt
denumite si dupa sediul infectiei: sinuzite frontale, maxilare, sfenoidale si etmoidale.
Sinuzita acuta, tratata adecvat, se vindeca in decurs de trei saptamani si nu apare mai
des de trei ori pe an.
Cauze:
cel mai frecvent survine in urma unor infectii pe caile aeriene superioare (raceala in
special)
polipi nazali
alergii (rinita alergica)
Page 626 of 1147
deviatia de sept
abcesele dentare
Sinuzita cronica: este considerata cronica dupa mai multe recidive ori daca nu cedeaza
la tratament si persista peste sase saptamani. In general sinuzita se cronicizeaza dupa
mai multe pusee acute.
Cauze:
cele mai frecvente sunt infectiile repetate ale mucoasei nazale
deloc de neglijat sunt alergiile mucoasei nazale. In cazul bolilor alergice, inflamarea
repetata a mucoasei nazale si a sinusurilor poate duce la cronicizare.
expunerea prelungita la frig, tabagismul activ sau pasiv si inhalarea pe un timp
indelungat de substante iritante;
modificari anatomice care duc la ingustarea cavitatii nazale, acest fapt impiedicand
drenarea suficienta a secretiei mucoasei (deviatii de sept ori traumatisme ce duc la
modificarea structurii anatomice normale a cavitatilor nazale);
polipi ori formatiuni tumorale;
inhalarea de cocaina, care in timp produce necroza ( moartea celulelor) mucoasei nazale
cu pirderea definitiva a functiilor senzoriale ale nasului (pierderea mirosului);
sistemul imunitar slabit: in diferite boli ce duc la scaderea imunitatii organismului
(infectii cronice, hepatite cronice, HIV, cancere etc.)
Semne si simptome:
Pacientul prezinta o durere sau senzatie de presiune la nivelul sinusurilor, pe care el o
acuza ca fiind in jurul ochilor sau in spatele acestora, desupra sprancenelor ori deasupra
dintilor. Poate avea secretii abundente, purulente, galbene sau verzui. Printre alte
simptome se numara si o stare generala de rau, poate avea usoare stari febrile. Poate
acuza diminuarea mirosului sau uneori simte mirosuri neplacute, fara ca persoanele din
jur sa simta acelasi lucru (mirosurile vin de la propriile sinusuri, ele nu sunt in mediul
din jur si de aceea alte persoane nu le percep).
Diagnostic
Desi simptomatologia este localizata la nivelul sinusurilor infectia nu este mereu
prezenta. In aceste situatii medicul are nevoie de un istoric al bolii detaliat si examene
clinice si paraclinice minutioase. Acestea includ radiografia sinusurilor, teste
alergologice cutanate, tomografie computerizata care ne ofera informatii clare cu privire
la cavitatile sinusale, examenul microscopic si bacteriologic al secretiilor nazale si nu in
ultimul rand examenul endoscopic al cavitatilor nazale. Acesta din urma se realizeaza
cu ajutorul unui endoscop subtire si flexibil care se introduce in cavitatea nazala
(metoda non-invaziva). Aceasta metoda este indispensabila unui diagnostic de finete.
Tratament
Page 627 of 1147
Tratamentul este extrem de important in cazul sinuzitei, caci in cazul urmarii unui
tratament necorespunzator, urmarile pot fi foarte grave. De cele mai multe ori cauzele
care au determinat sinuzita (in special cea cronica) sunt multiple, iar tratamentul
presupune o terapie combinata. Antibioticele se prescriu pentru a inlatura infectia
(virala sau bacteriana) care sta la baza sinuzitei, acestea pot fi prescrise conform unei
antibiograme.
Decongestionantele se dau pentru a ajusta drenajul secretiilor nazale, dezobstruand
astfel cavitatile si micsorand riscurile de aparitie a infectiei. In scopul eliminarii
secretiilor mucoase se folosesc mai multe substante:
decongestionantele pufuri sau picaturi. Atentie mare trebuie avuta la timpul de
administrare care nu trebuie sa depaseasca 5-7 zile. Aceasta nu numai pentru ca unele
din aceste substante dau dependenta, dar si datorita faptului ca, in cazul sinuzitei
cronice, decongestionantele agraveaza inflamatia mucoasei.
spalaturi cu apa sarata sau apa de mare. Aceste solutii pot fi luate din farmacii sau
preparate in casa dintr-o jumatate de litru de apa si o lingurita de sare. Aceste spalaturi
sunt indicate seara si dimineata.
Infuzii cu vapori fierbinti. Fierbeti intr-un recipient cativa litri de apa in care puteti pune
si ceai de menta spre exemplu, iar dupa fierbere inspirati deasupra vasului cu capul
acoperit de un prosop. Vaporii fierbinti vor dilua secretiile nazale scazandu-le
densitatea, astfel se vor elimina mai usor.
Analgezicele se administreaza pentru calmarea durerilor de cap.
Antihistaminicele sunt prescrise celor care prezinta alergii la nivelul mucoasei nazale.
In aceste cazuri se mai pot prescrie si corticosteroizi, in special pentru reducerea
inflamatiei.
Daca sinuzita cronica nu raspunde la tratamentele de mai sus, atunci se apeleaza la
interventii chirugicale. Chirurgia este indicata si in cazul tumorilor de la nivelul
cavitatilor nazale, in cazul deviatiilor de sept, anomaliilor anatomice post-traumatice
sau in cazul polipilor. Scopul interventiilor chirurgicale este acela de a inlatura cauza ce
a provocat obstructia foselor nazale.
5.
Sinuzita reprezinta infectarea mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale si
sinusurile. Partile cele mai afectate de aceasta boala sunt sinusurile, cavitati situate in
jurul narilor, ce au rolul de a incalzi aerul si de a mentine echilibrul capului. Datorita
faptului ca acestea comunica cu fosele nazale, ele se aerisesc odata cu respiratia si
elimina secretiile prin fosele nazale atunci cand acestea nu sunt afectate de boala.
Sinuzita poate fi: acuta (de obicei cauzata de o inflamatie virala, dureaza in jur de patru
saptamani daca nu este tratata adecvat) sau cronica (declansata de infectii bacteriene sau
fungice; aceasta poate cauza modificari permanente ale mucoasei care captuseste
Page 628 of 1147
sinusurile si poate duce la complicatii cum ar fi bronsite, traheite, dar si infectii oculare
sau chiar meningite).
De cele mai multe ori, sinuzita este precedata de o raceala sau de o alergie produsa de
substantele poluante din mediu, de aerul rece, umiditate, alcool sau parfum. Semnele se
prezinta ca o inrautatire a simptomelor racelii dupa o perioada de 5-7 zile.
Metodele alternative de tratare a sinuzitei dau rezultate numai in cazul in care sunt
folosite impreuna cu tratamentul medicamentos recomandat de medic. Iata cateva
remedii naturiste pentru sinuzita:
1. S-a dovedit ca tinctura de propolis poate avea efecte uimitoare daca se toarna zilnic
cateva picaturi in fiecare nara.
2. Bitterul suedez poate fi folosit sub forma de comprese care se aplica pe frunte in
fiecare seara, timp de 15 minute.
3. Sucul de varza alba proaspata turnat in nas in fiecare seara poate da rezultate
satisfacatoare.
4. Ca metoda populara straveche este cunoscuta inhalatia cu usturoi si otet, care se
prepara din usturoi ras, o lingurita de otet de mere si apa clocotita. Procedura se poate
face de doua ori pe zi, dimineata, pentru ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi.
5. Zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. Prin
turnarea unei picaturi in fiecare nara, ea poate ajuta la eliberarea sinusurilor.
6. Inhalatii cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.
7. Se rade un cartof crud, se amesteca cu sare grunjoasa si tuica si se pun intr-un tifon
care se asaza pe frunte. Pe deasupra se pune un fular de lana si un cojocel de miel. Se
tin pana dimineata. Se repeta procedeul de 2-3 ori.
8. Se beau sucuri de legume:
9. Cand sunt dureri mari, se bea un pahar cu apa cu 2 lingurite otet de mere cu miere (se
bea lent).
10. In fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru
dintr-un baton de propolis si cate o lingurita de miere;
11. Beti de doua ori pe zi un amestec din: 30 picaturi tinctura de propolis si 30 picaturi
de apa.
Page 629 of 1147
Pentru sinuzita cronica maxilara

12. Cataplasme cu argila (pasta).
14. Ceai de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare, cat mai
fierbinti.
15. Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta (se
dizolva 1 lingura sare/l 1 apa). Spalaturile se fac cat mai des posibil.
CEL MAI PUTERNIC
NOTA
1123
2456
3789
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8987
9654
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25
cantitati.
Page 630 of 1147
penicilina.
mixtura pe talpi.
Page 631 of 1147
Page 632 of 1147
nu e controlata.
diabetici.
ANTIDIABETICA
medicament.
Page 633 of 1147
DIGESTIA
capsule.
Page 634 of 1147
GTULUI
o zi.
minuni!
DE GT
temporara.
Page 635 of 1147
SPASME LA COLON.
NEVRALGIE
Page 636 of 1147
cantitati.
cantitati.
penicilina.
mixtura pe talpi.
Page 637 of 1147
Page 638 of 1147

nu e controlata.
diabetici.
ANTIDIABETICA
medicament.
Page 639 of 1147
Page 640 of 1147

DIGESTIA
capsule.
GTULUI
o zi.
minuni!
DE GT
Page 641 of 1147

temporara.
SPASME LA COLON.
Page 642 of 1147
NEVRALGIE
Costa mai nimic si va fac rezistenti, frumosi, veseli si sanatosi. Sunt retetele cele mai
eficace pentru zilele reci.
Va prezentam proceduri naturale, remedii cu plante si alimente, sugestii si mici
secrete.
I.
Intaritoare pentru imunitate
Transpiratii la baia de aburi

Pe vremuri, mai fiecare oras romanesc avea o baie comuna de aburi, loc de intalnire
saptamanala, mai cu seama pentru barbati. Fara explicatii stiintifice, ei simteau ca,
mai ales iarna, caldura umeda le face bine la sanatate. Un adevar confirmat astazi de
stiinta: temperaturile ridicate nu activeaza doar circulatia, ci in acelasi timp stimuleaza
si formarea de celule imunitare. Excitatia produsa de
aerul fierbinte pe mucoase ajuta mai ales la respingerea virusilor racelii. Cand
mucoasele sunt puternic irigate cu sange, virusii nu se pot fixa pe ele atat de usor.
Domnia papucilor
Cat stati acasa, incaltati-va neaparat cu papuci caldurosi. Picioarele reci declanseaza
guturaiul, afirma cativa cercetatori britanici de la Common Cold Center, de pe langa
Universitatea Cardiff. In cadrul studiului lor, participantii care faceau bai reci la
picioare contractau de
doua-trei ori mai frecvent o viroza decat restul subiectilor. Explicatia este urmatoarea:
Page 643 of 1147
scaderea temperaturii blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virusii.

Traiasca iaurtul!
Produsele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, intaresc politia
intestinala, cu care corpul se apara singur impotriva germenilor patogeni. Iaurtul
creste proprietatea anumitor celule de a digera microbi si ajuta la formarea de celule
imunitare. Cu o conditie: sa fie consumat zilnic. Este important sa nu folositi mereu
acelasi tip de iaurt (kefir, lapte acru), intrucat producatorii intrebuinteaza culturi
bacteriene diferite.
Kiwi si mango
Pentru combaterea infectiilor, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina
C. De aceea, in cursul iernii, este necesar sa-i aprovizionam regulat
depozitele. Kiwi contine foarte multa vitamina C. Mango ne pune la
dispozitie zincul. Va propunem o masura profilactica absolut delicioasa: taiati in
bucati mici un mango si doua kiwi si zdrobiti-le pana obtineti o crema pufoasa. La
sfarsit o puteti indulci cu putina miere.
Paine cu usturoi
O capatana de usturoi ne apara, cu adevarat, de infectiile gripale? Pana ce oamenii de
stiinta vor ajunge la un consens, cercetatorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului
sufera mai rar de tuse si guturai. Iar daca se imbolnavesc totusi, raceala lor trece cu
trei zile si jumatate mai repede decat a celorlalti. Pentru a preveni imbolnavirea, e
nevoie sa mancati usturoi zi de zi, minimum trei saptamani, cel mai bine taiat marunt
si presarat pe o felie de paine unsa cu unt. Un amanunt important: numai usturoiul
crud are acest efect.
II. Stimulente pentru suflet
Pete de culoare
Iarna poate fi deosebit de cenusie. Nu doar norii si ploile care tin locul zapezii
incetoseaza culorile peisajului, ci si creatorii de moda, care imbraca femeile in negru
si tonuri de gri. Pentru a lupta cu depresia, psihologii ne sfatuiesc sa ne inveselim
macar casa, cu pete de culoare, alegand covoare sau pleduri in nuante vii si
impodobind incaperile
cu flori. Culorile exercita o influenta puternica asupra starii noastre de spirit: cele mai
multe perceptii senzoriale ajung la creier prin intermediul ochilor.
Tonurile cromatice aducatoare de fericire sunt: rosul (ne face activi), portocaliul (ne
insenineaza) si galbenul (sporeste optimismul).
Mancati iute si piperat
Nu acrul ne stimuleaza, ci iutele. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul de
Cayenne si hreanul lasa in urma lor, in gura, mici impulsuri dureroase. Creierul
reactioneaza la ele, comandand organismului sa-si fabrice propriile analgezice, care
induc totodata sentimentul de bine interior. Specialistii numesc acest fenomen
Page 644 of 1147
Pepper-High-Effect (efectul euforizant al piperului). Sugestie: taiati cativa ardei iuti

in sosul pentru spaghete sau preparati-va un sos mexican Tabasco, amestecand suc de
rosii cu ardei iuti, sare, otet si alte condimente, dupa gust. Daca la prima incercare lati nimerit prea iute, potoliti-va arsura de pe limba cu iaurt, lapte, banane sau
inghetata.
Placerea de a mirosi
Aromele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi
obositoare, insa mult mai rapid. Moleculele infinitezimale patrund in nari, fiind
conduse prin 20-30 milioane de celule olfactive direct in centrul senzorial. Cele mai
bune stimulente olfactive se gasesc in toate magazinele: scortisoara, lamaile si menta.
Atipeala care incarca bateriile
Somnul scurt de dupa-amiaza, care ar trebui sa dureze in jur de 30 de minute, este un
fel de portie de hibernare. Influenta lui pozitiva asupra corpului si a psihicului s-a
demonstrat stiintific: potrivit unui studiu publicat recent in Grecia, cate o siesta de trei
ori pe saptamana imbunatateste productivitatea, impulsioneaza buna dispozitie,
reduce stresul si protejeaza inima. In SUA, firmele au amenajat camere de odihna
pentru atipeala angajatilor la birou. Cautati o incapere mai retrasa, unde puteti incuia
usa , si atipiti cu capul pe un birou, folosindu-va bratele drept perna.
Alimentele care ne fac fericiti
In orice supermarket bine garnisit se gasesc alternative demne de luat in seama fata de
pilulele antidepresive prescrise de doctori. Substanta responsabila pentru buna noastra
dispozitie se cheama triptofan si este un aminoacid ce participa la producerea
serotoninei, cea care declanseza in creier sentimentele pozitive.
Iata topul alimentelor detinatoare de triptofan in cantitati apreciabile:
* suc de lamaie (preparat proaspat, din zeama si coaja alba din interior) 450 mg la
100 ml
* cascaval cu gauri - 430 mg la 100 g
* ton - 300 mg la 100 g
III. Balsam pentru piele si par
Clatitul cu lamaie
Zeama de lamaie readuce luciul parului degradat de frig, de purtarea caciulii si de
aerul uscat al iernii. Stoarceti o jumatate de lamaie in jumatate de litru de apa calda.
Dupa ce v-ati spalat pe cap (folosind un sampon neagresiv), turnati pe par apa cu
lamaie, fara a mai clati dupa aceea. In lipsa de lamaie, merge si cu otet.
Prosoape ude pe calorifer
Adesea e suficient sa intindeti un prosop ud pe calorifer, pentru ca parul sa va fie mai
putin zburlit. Iarna, parul se incarca electric, deoarece aerul uscat nu e un bun
conducator de curent. Cand mergeti pe linoleum sau pe mochete din fibre sintetice, ia
nastere o energie statica si ea se aduna in firele de par. Sugestie: presarati pe prosoape
Page 645 of 1147
cateva picaturi de ulei aromat.

Cura cu ulei de masline
Cand va mananca pielea capului iarna si se formeaza matreata la tample, o masca de
noapte cu ulei de masline va poate fi de mare ajutor. Turnati intr-o farfurioara o
cantitate de ulei masurata cu un paharel de tuica. Inmuiati din cand in cand varfurile
degetelor in acest ulei care calmeaza pielea si masati bland tot capul. Lasati uleiul sa
actioneze peste noapte, iar dimineata, spalati-va cu un sampon neutru. Ca sa evitati
petele de grasime pe perna, inveliti-o intr-un prosop sau puneti o boneta pe cap.
Buze frumoase si sanatoase
Cu cat este mai buna circulatia sangelui la nivelul buzelor, cu atat mai curand se
regenereaza pielea, iar micile crapaturi se vindeca mai repede. In loc sa folositi mereu
strugurelul, faceti-va obiceiul sa strangeti puternic buzele, apasandu-le una de alta, cu
dintii, sa le muscati usor sau sa le masati cu o perie moale, de mai multe ori pe zi.
Manusi cu ulei
Vi se aspresc mainile iarna? Cumparati o pereche de manusi chirurgicale de bumbac si
taiati-le varfurile degetelor. Seara, inmuiati-le in ulei de masline si puneti-le pe maini,
exact pe portiunile unde pielea e asprita. Cu varfurile degetelor libere, le puteti purta
si in cursul zilei, telefonand, lucrand la calculator sau citind, in vreme ce substantele
vegetale hranitoare si calmante patrund in pielea degradata si reduc inflamatia.
Baie cu lapte
Ca sa va hraniti pielea de pe intreg corpul, preparati-va un adaos de baie dintr-un litru
de lapte gras ori un pahar de smantana, plus cel putin trei linguri de miere, dizolvate
mai inainte intr-o cana de apa. Turnati ingredientele pe rand in apa de baie, incalzita la
aproximativ 35 grade Celsius. Daca va place, adaugati si cateva picaturi de ulei eteric.
Ramaneti in cada minimum cinci minute, dar nu mai mult de douazeci, apoi stergetiva bine cu prosopul si bagati-va imediat in pat. Grasimea din lapte hraneste pielea, iar
mierea ii asigura umiditatea necesara.
Molid si migdale contra picioarelor reci
Picioarele reci se pot incalzi cu un masaj de ulei de molid sau ienupar. Va creste
rezistenta la frig, caci uleiurile eterice activeaza foarte repede si durabil circulatia
locala. Supliment: adaugati ulei de migdale in proportie de 1:10 si masati-va alternativ
labele picioarelor, energic, dar cu blandete, timp de cateva minute. Uleiul de migdale
catifeleaza pielea si impiedica formarea bataturilor.
IV. Mijloace de lupta cu raceala
Mere coapte
Contra durerilor de gat ne ajuta merele coapte. Luati trei mere, scobiti-le in mijloc si
scoateti-le samburii, ungeti-le cu miere si lasati-le sa se coaca aproximativ 30 de
minute in cuptorul dinainte incalzit la 180 grade Celsius. Indata ce s-au racit, mancati-
Page 646 of 1147
le pe toate trei, ca sa introduceti in organism suficienta pectina. Aceasta activeaza

fortele de autoaparare la nivelul gatului. Suplimentar, mierea actioneaza ca
dezinfectant..
Tratament cu cartofi
Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri.
Curatati de coaja doi-trei cartofi, fierbeti-i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un
castron cu putin lapte si zdrobiti-i. Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe
doua batiste puse una peste alta. Impaturiti batistele, facand din ele un pachetel
alungit si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce cataplasma s-a racit, schimbati-o.
Rondele de ceapa
Aromaterapie pentru nasul infundat: uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si
usureaza respiratia. Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa
mare, taiata in rondele, si asezati-o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma
de ceapa are insa efect doar daca nu deschideti fereastra. A doua zi, ceapa se arunca (a
devenit toxica) !
Aburii si sanatatea
Aburii fierbinti cu uleiuri eterice (foarte indicat: eucaliptul) constituie cea mai
eficienta terapie contra inflamatiilor din gat si faringe. Metoda consacrata e simpla: o
oala de apa fiarta, cateva picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap.
Cafea cu aroma de cuisoare
Un remediu cu actiune rapida contra durerilor de gat sunt cuisoarele: ele dezinfecteaza
si potolesc durerea. Zdrobiti-le intr-un mojar sau dati-le prin rasnita de cafea si
fierbeti-le o data cu cafeaua. Sunt de ajuns una pana la trei bucati pentru o ceasca.
Bai la picioare
Un leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei: baile la picioare cu apa
incalzita progresiv fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si
circulatia locala in mucoasele nasului si a faringelui.. Tineti picioarele intr-un lighean
cu apa calda la 35 grade Celsius. Din 3 in 3 minute, adaugati apa fierbinte, pana cand
temperatura din lighean atinge 40 grade Celsius. Daca nu aveti febra mai mare de 38,5
grade Celsius, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n-ar trebui sa
depaseasca 38 grade Celsius. Insa, daca organismul va e slabit din pricina virozei,
riscati sa aveti probleme de circulatie.
Piper fiert contra temperaturii
Scade febra: frecati intr-un mojar doua lingurite de boabe de piper negru, apoi
fierbeti-le intr-o jumatate de litru de apa, cu doua lingurite cu varf de zahar. Lasati-le
sa fiarba la foc mic, pana cand cantitatea se reduce la o cana. Consumati lichidul pe
toata durata zilei, luand cate o lingura.
Zahar cu lamaie Bun contra tusei iritative: stoarceti zeama dintr-o lamaie pe o
Page 647 of 1147
bucatica de zahar si sugeti-o. Vitamina C si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza

faringele si activeaza secretia de saliva.
Supa tamaduitoare
Celebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. Cercetatorii
americani au reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata
cum o putem prepara, ca sa fie deosebit de gustoasa. Se pune puiul in apa rece cu sare
si se infierbanta, pana da in clocot. Se adauga o ceapa taiata in jumatati, cu doua
cuisoare infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora la foc mic. Apoi se mai pun o
bucata de telina, 2-3 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrunjel, o gulie, trei boabe
de piper si se fierbe in continuare. Cand legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala,
se transeaza si se baga la loc in supa.
Bautura de soc
Scurteaza viroza: extractul de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru
zile si poate combate chiar gripa. Boabele negre contin multa vitamina C si fier,
componente esentiale pentru sistemul imunitar. Reteta unei bauturi fierbinti de soc:
jumatate de litru de suc de soc se amesteca in jumatate de litru de apa si se infierbanta
bine. Se asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de scortisoara, precum si cu sucul
si coaja rasa ale unei portocale proaspete. Indulciti cu miere.
Nu uitati ghimbirul
Ajutor pentru respiratie: medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de
arpagic si ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in
clocot cate 15 g de ghimbir proaspat, impreuna cu 120 g pere. Bateti doua oua si le
amestecati in pasta fierbinte. Se mananca seara, inainte de culcare.
Cataplasme cu diverse adaosuri
Caldura, ea singura, va face bine, cand aveti dureri de gat. Dar exista si un ajutor
suplimentar: cataplasmele cu continut tamaduitor. Luati un servet de bumbac sau de
in, impaturiti-l in lungime si intindeti pe el unul din urmatoarele remedii: solzi de
ceapa, cartofi fierbinti, zdrobiti, felii de lamaie, 250 g branza de vaci incalzita. Sau
inmuiati panza in untura topita intr-o tigaie. Infasurati cataplasma in jurul gatului si
acoperiti-o cu un prosop uscat.
Hartia cu otet
Va desfunda narile: inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati
pe ea piper negru proaspat macinat si asezati-o pe piept, fata cu piper fiind indreptata
in jos. Ramaneti in repaos 20 de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un
prosop cald.
Gargara cu suc de aloe
Daca aveti nu propriu-zis o durere, ci mai degraba o jena in gat, ea poate fi stopata cu
urmatoarea procedura: din ora in ora, faceti gargara cu suc sau gel nediluat de aloe, pe
care vi le puteti procura din farmacii sau de la magazinele naturiste. Substanta activa
Page 648 of 1147
continuta in frunzele de aloe calmeaza mucoasele si reduce inflamatia. Atentie: nu

inghititi lichidul cu care faceti gargara, fiindca s-ar putea sa aiba efect laxativ.
Sfecla si hreanul - la mare pret
Elibereaza sinusurile infundate: beti zilnic 1/4 l suc de sfecla rosie, mancand alaturi
20 g de hrean ras chiar atunci. Pigmentul betanina, continut in sfecla, ajuta la
desprinderea bacteriilor fixate pe mucoase.
Uleiurile volatile din hrean neutralizeaza germenii.
Infuzie de patlagina
Ceaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. El are o actiune
antibacteriana si dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. Mod
de preparare: se toarna 1/4 l apa clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera
si se infuzeaza 10 minute, dupa care se bea cu inghitituri mici.
Nu chiar asa fierbinte
Cand sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De pilda,
daca veti bea un ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face
faringele deja iritat sa sufere si mai mult. Consecinta: bacteriile cu care ceaiul ar
trebui sa lupte vor gasi un nou teren prielnic pentru a se inmulti.
Macul combate osteoporoza !!!
Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita continutului ridicat de fosfor
care ajuta la absorbtia mai buna a calciului in organism.
Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la mutarea
unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a constatat ca
oasele celor ingropati nu erau atinse deloc de osteoporoza. Locuitorii satului erau
cunoscuti ca mari cultivatori si mari consumatori de mac si miere. Cercetatorii
slovaci au facut un studiu pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de
osteoporoza. Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar
celui de-al doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara dubii ca persoanele tratate cu
mac scapasera de osteoporoza dupa administrarea unei lingurite de ulei de mac
zilnic, timp de 12 luni. Femeile din celalalt grup inca mai aveau osteoporoza dupa
un an, iar oasele lor prezentau valori ale calciului sub limitele normale.
Reteta dulce:
Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva
lingurite de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa fie
placut la gust. Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz pana da un
pic in clocot. Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la frigider. Consumati
minimum o lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati stors un sfert de lamaie.
Cei care sufera cu fierea pot adauga mere rase.
Medicina naturista
Roinita
Page 649 of 1147
Mii de farmacii, intr-o singura planta: Roinita

E o planta inalta de aproape un metru, cu flori albe-liliachii si cu frunzele de un verde
deschis. Dar ceea ce o distinge printre suratele ei din natura e mireasma pe care o
raspandeste si care seamana cu lamaia. La ce este buna aceasta planta medicinala? Grea
intrebare! Nu ne-ar ajunge paginile acestei reviste pentru a raspunde la ea! Roinita
(Melissa officinalis) este una din cele mai folosite plante medicinale din lume (germanii
au un cult pentru ea). Zeci de studii facute pe tot mapamondul pun in evidenta
extraordinara ei valoare terapeutica, cu efecte multiple, atat ca remediu simplu cat si
combinat.
Raspandirea
Cunoscuta in popor si sub numele de melisa, mataciune sau iarba de alamai, roinita
creste mai ales in sudul si in vestul tarii, unde prefera coastele pietroase si insorite din
padurile de stejar, de salcam sau din rariturile de fag. Infloreste acum, la sfarsit de mai inceput de iunie, si poate fi gasita cu precadere in vestul tarii - Arad, Timisoara, Caras
Severin, in Bihor, dar si in zonele sudice ale Olteniei si Munteniei.
Recoltarea
De la roinita se culege partea aeriana (tulpina, frunze, flori), prin taierea cu grija, pentru
a nu dezradacina planta, care va da apoi alte tulpini. Culesul se face pe timp frumos,
insorit, in zile fara vant (vantul favorizeaza evaporarea uleiurilor volatile din planta,
care sunt un principiu activ foarte important). Imediat dupa culegere, tulpinile de roinita
se pun la uscat in strat subtire, intr-un loc umbros si lipsit de umiditate. Dintr-o jumatate
de kilogram de planta proaspata, rezulta aproximativ o suta de grame de planta uscata.
In stare proaspata, frunzele de roinita pot fi folosite ca adaos in salatele de cruditati,
carora le dau o aroma si o savoare deosebite.
Sapte retete de preparare a roinitei
1. Pulberea
Se obtine prin macinarea cat mai fina, cu rasnita electrica de cafea, a tulpinilor uscate de
roinita. Depozitarea pulberii obtinute astfel se face in borcane de sticla inchise ermetic,
tinute in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de maximum doua saptamani
(deoarece uleiurile volatile se evapora foarte rapid). De regula, se administreaza de 3-4
ori pe zi, cate o jumatate de lingurita rasa, pe stomacul gol.
2. Tinctura
Se pun intr-un borcan cu filet cincisprezece linguri de pulbere de roinita, peste care se
Page 650 of 1147
ermetic si se lasa la macerat, vreme de doua saptamani, dupa care se filtreaza, iar
tinctura rezultata se pune in sticlute mici, inchise la culoare. Se administreaza cate 50100 de picaturi diluate in putina apa, de patru ori pe zi.
3. Vinul de roinita
Intr-un litru de vin natural alb se pun douazeci de linguri de pulbere de roinita si se lasa
la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara. Se iau cate 3 linguri, inainte
sau dupa masa. Administrat inainte de masa, vinul de roinita stimuleaza digestia,
combate dispepsia, previne aparitia spasmelor tubului digestiv.
4. Mixtura de roinita
Era foarte mult folosita de catre calugarii benedictini, care o considerau un panaceu
pentru memorie si pentru reintinerire. Iata reteta sa de preparare: se combina doua
galbenusuri de ou cu doua linguri de miere si cu 2-3 lingurite de tinctura de roinita, la
care se adauga jumatate de lingurita de pulbere de busuioc. Preparatul astfel obtinut se
consuma pe stomacul gol, dimineata, ca reintineritor si revigorant.
5. Infuzia combinata
Se pun 3-4 linguri de roinita maruntita la macerat in jumatate de litru de apa, vreme de
dupa filtrare se fierbe in inca jumatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care
se lasa sa se raceasca si se filtreaza. In final, se amesteca cele doua extracte, obtinanduse aproximativ un litru de preparat, care se foloseste intern (1-2 cani pe zi) sau extern,
sub forma de comprese si bai.
6. Uleiul de roinita
Se pun intr-un borcan cu filet 15 linguri de pulbere de roinita, peste care se adauga
jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui sau de masline. Se lasa la macerat vreme de
doua saptamani, intr-un recipient inchis ermetic, dupa care se filtreaza, iar preparatul
rezultat se pune intr-o sticla inchisa la culoare. Remediul se poate folosi atat intern, ca
ulei alimentar pus in salate (are efect digestiv, reintineritor), cat si extern, contra
reumatismului, nevralgiilor, durerilor de cap.
7. Cataplasma cu roinita
O mana de frunze maruntite de roinita se lasa timp de 1-2 ore sa se inmoaie in apa calda
(40-50 de grade Celsius). Se aplica direct pe locul afectat, acoperindu-se cu un tifon, si
se lasa vreme de o ora.
Utilizarile terapeutice
Roinita si sistemul nervos
Probabil cea mai importanta categorie de efecte a roinitei este cea asupra sistemului
nervos. In doze mici si luata ocazional, roinita este un excelent calmant nervos, fiind
recomandata contra durerilor de cap, care apar pe fond de stres si de suprasolicitare,
contra insomniei, contra tulburarilor digestive care apar pe fond nervos. In toate aceste
afectiuni, se administreaza cate o lingurita de tinctura diluata intr-un pahar de apa, in
doza unica, atunci cand este nevoie. Roinita este si un excelent remediu pe termen lung
contra Alzheimerului (reduce starea de agitatie si imbunatateste memoria), contra
tulburarilor de memorie post-traumatice, precum si contra tulburarilor de memorie
produse de problemele vasculare cerebrale. In aceste afectiuni se administreaza cate o
Page 651 of 1147
lingurita de tinctura de roinita de 4 ori pe zi, in cure de minimum 4 luni.

Roinita si psihicul
Rezultatele experimentale privitoare la folosirea roinitei in tratarea unor tulburari cum
ar fi depresia, anorexia psihica (cu reversul sau - bulimia), angoasele de tot felul au fost
mai mult decat incurajatoare. Administrarea unor doze medii de roinita, 6 lingurite de
tinctura pe zi sau 4 lingurite de pulbere pe zi, are efecte invioratoare asupra psihicului,
antidepresive, favorizand gandirea optimista, amplificand tonusul psihic si mental.
Aproximativ 40% dintre cei care au urmat tratamentul cu aceasta planta contra
tulburarilor emotionale mentionate au resimtit o ameliorare clara a starii lor psihice. Un
rezultat foarte bun, daca este sa ne gandim la faptul ca roinita este un remediu practic
nenociv si care poate fi luat in cure de lunga durata, fara a da dependenta. Exista insa si
un... "daca": pentru a obtine rezultate notabile, prin tratamentul cu melisa, este necesar
sa "simpatizati" sau, cu alte cuvinte, sa vi se potriveasca aceasta planta. Oricum, merita
sa incercati.
Roinita si glanda tiroida
Studii facute la un important institut american de endocrinologie au aratat ca extractele
din roinita pur si simplu inhiba puternic actiunea in organism a hormonului tiroidian
(Tsh). Este o descoperire extraordinara, care va duce in curand la aparitia pe piata a
primului medicament natural, cu adevarat eficient impotriva hipertiroidiei. Deocamdata,
puteti folosi contra afectiunilor tiroidei, infuzia combinata de roinita, din care se bea
cate un litru pe zi, in 3-4 reprize, in cure de doua luni, cu doua saptamani de pauza.
Acest remediu este valabil si in cancerul de tiroida, pentru ca aceasta planta are si efecte
antitumorale dovedite.
Roinita si tulburarile hormonale la femei
Cercetari clinice facute in Germania au aratat ca administrarea tincturii de roinita are
efecte de reglare a ciclului menstrual, fiind un remediu excelent contra unor probleme
cum ar fi starile de nervozitate si de disconfort de dinaintea menstruatiei, menstrele
neregulate insotite de dureri abdominale, spasme sau dureri de cap. Va recomandam o
combinatie in proportii egale de tinctura de roinita si tinctura de cretisoara (Alchemilla
vulgaris), din care se iau cate 6 lingurite pe zi, in cure de patru saptamani.
Roinita si reumatismul
Un litru de infuzie combinata de roinita consumata zilnic ajuta la combaterea majoritatii
formelor de reumatism, avand o actiune antiinflamatoare articulara, antialgica,
incetinind sau chiar oprind procesele degenerative. Extern, se ung articulatiile afectate
cu ulei de roinita, la care se adauga un pic de ulei volatil de menta (il gasim in Plafaruri)
- 3 picaturi de ulei volatil de menta la o lingurita de ulei de roinita.
Roinita si bolile gastro-intestinale
Page 652 of 1147
In colita de fermentatie, roinita este unul din cele mai puternice remedii vegetale, avand
darul de a inhiba dezvoltarea excesiva a bacteriilor de fermentatie in colon, de a
combate spasmele, de a diminua inflamatia. Se administreaza sub forma pe care
pacientul o simte cea mai eficienta, in cazul sau: pulbere (4-6 lingurite pe zi) sau infuzie
combinata (1 litru pe zi). Acelasi tratament este valabil contra colonului iritabil si a
colonului spastic, precum si contra enteritei.
Vinul de roinita luat inainte de masa este un remediu excelent impotriva indigestiei, a
dispepsiei si a atoniei digestive.
Roinita si afectiunile hepatobiliare
Infuzia combinata de melisa este un excelent leac pentru diskinezia biliara (fiere
lenesa), pentru colecistita si un adjuvant contra litiazei biliare. Studii preliminare arata o
actiune favorabila a extractelor de roinita contra hepatitei virale. Se pare ca aceasta
planta este un adevarat inamic al virusurilor, asa cum vom vedea in continuare:
Roinita si herpesul
Virusurile care produc herpesul de tip I si de tip Ii sunt distruse de un complex de
substante secretate de aceasta planta. Intern, se face cura cu tinctura (6 lingurite pe zi)
sau infuzie combinata de roinita (1 litru pe zi). Extern, se pun vreme de doua ore pe zi
comprese cu infuzie combinata sau, mai eficient, cataplasme cu roinita, pe locurile
afectate de herpes. La cinci minute dupa incheierea aplicatiei, se pune tinctura de
propolis pe leziunea herpetica, pentru a grabi vindecarea.
Roinita si... tineretea fara batranete
Anterior, vorbeam despre efectul favorabil al roinitei impotriva unei boli a varstei a
treia, greu de combatut la ora actuala, si anume Alzheimerul. Efectele acestei plante nu
se opresc insa aici: pe langa faptul ca melisa imbunatateste considerabil memoria si
intreaga activitate a sistemului nervos, ea are un puternic efect antioxidant. Cu alte
cuvinte, ea ajuta la mentinerea tineretii tuturor celulelor din organism, anihiland
radicalii liberi (molecule din sange care sunt responsabile de imbatranirea tesuturilor).
Page 653 of 1147
Precautii
In cazul persoanelor care utilizeaza sedative si calmante de sinteza, se recomanda
evitarea utilizarii in paralel a roinitei.
Contraindicatii
Aceasta planta nu se va administra, mai ales pe termen lung si in doze medii sau mari,
in cazul pacientilor care sufera de hipotiroidie.
P.S. Acest articol nu epuizeaza nici pe departe aplicatiile terapeutice ale roinitei, o
planta intens cercetata in laboratoarele lumii. Vom reveni, asadar, cu noi informatii
despre aceasta planta, inca foarte putin cunoscuta la noi in tara.
Scurt istoric
Originara din Asia Mica si din tarile mediteraneene, roinita era folosita de arabi ca
intaritor pentru inima.
Dioscoride o elogia ca remediu contra muscaturilor de scorpioni si de caini, si drept
calmant contra durerilor de dinti.
Pliniu recomanda roinita pentru intarirea vederii si, preventiv, impotriva albetei
(cataracta), administrata sub forma de picaturi obtinute din sucul plantei, combinat cu
miere.
Sfanta Hildegard van Binger scria: "Cine mananca melisa in salate, rade din suflet,
pentru ca spiritul ei incalzeste inima". "Melisa are proprietati exceptionale de intarire a
inimii, mai ales noaptea, cand ea bate neregulat si produce frica." "Purifica sangele,
alungand tristetea si melancolia."
Herboristul medieval Valentino spunea sa melisa da vise frumoase si induce somnul
usor, daca e mancata imediat dupa cina.
In 1611, calugarii carmelitani au inventat o licoare miraculoasa, "spirtul de roinita", a
carui reteta a fost tinuta secreta pana tarziu. Astazi se stie ca leacul era preparat cu
frunze de roinita, bucati de lamaie, scortisoara, nucsoara rasa, coriandru si vin alb.
Astrologia asociaza roinita (numele vine de la roiurile de albine atrase de mirosul ei) cu
Soarele si planeta Jupiter.
Page 654 of 1147
Alimente miracol
Alimentele trebuie s ne fie medicamente,
Page 655 of 1147
iar medicamente trebuie s ne fie alimentele. - Hypocrate

Exist unele alimente deosebit de importante pentru o diet sntoas, chiar
miraculoase datorit efectelor terapeutice, echilibrante, vitalizante, purificatoare i de
prelungire a vieii. Acestea i datoreaz numeroasele caliti bogiei n vitamine
naturale (dintre care unele sunt puternici antioxidani: vitamina C, vitamina E i
betacarotenul), n acizi aminai rari, n sruri minerale, n oligoelemente indispensabile.
n plus, ele aduc n fiin o cantitate foarte mare de prana (energia subtil ce
impregneaz ntregul macrocosmos). Astfel de alimente sunt: polenul, mierea de albine,
grul, drojdia de bere, iaurtul, ptrunjelul. Le prezentm n continuare, alturi de cteva
reete utilizate n alimentaia lacto-vegetarian, de unele remedii folosite de medicina
tradiional, precum i de unele sfaturi pentru o stare de sntate perfect, longevitate i
vitalitate.
Polenul
Polenul reprezint un aliment miracol prin excelen. Asociat cu puin miere, el
asigur creterea organismului. Un grup de cercettori rui au identificat nu mai puin
de 27 de elemente n compoziia sa. Analiza biochimic arat c n coninutul su se
gsesc proteine, zaharuri, substane minerale, oligoelemente, toate vitaminele i, n plus,
fermeni biochimici, hormoni, factori de cretere, pigmeni. Aliment echilibrant,
dinamizator i revitalizant, el red n numai cteva zile vigoarea i bucuria persoanelor
deprimate, obosite i surmenate. Uor laxativ, el dezintoxic organismul, iar consumul
su sistematic permite s se evite mbtrnirea prematur. Polenul provoac, de
asemenea, o cretere rapid a cantitii de hemoglobin din snge. Examenele de
laborator au permis s se constate c n anemii, numrul globulelor roii crete cu
aproximativ 500.000/mm3 de snge, dup absorbia timp de o lun a unei lingurie de
polen zilnic. La convalesceni i btrni, polenul determin o cretere n greutate.
Aceast aciune este nsoit de un efect energizant.
Raia cotidian normal de polen este de la o jumtate de linguri la o linguri. Se va
diminua doza dac ea produce un efect laxativ prea accentuat; ea va fi mrit, ns, n
caz de oboseal accentuat, slbire, cretere dificil, anemie. Se indic s se consume cu
regularitate, mai ales de ctre cei care au mplinit deja 60 de ani. Este posibil ca unii,
innd o astfel de cur de polen, s resimt unele dureri, ca nite spasme sau crampe n
zona abdominal, aspect ce indic aciunea puternic energizant, de tonifiere i
purificare a polenului ingerat, aspecte cu care organismul nu era obinuit anterior.
Totui, dup un anumit timp n care s-a preseverat cu stoicism n meninerea curei,
durerile vor disprea treptat pn la eliminarea complet i nlocuirea lor cu stri
euforice, de bun dispoziie i ncredere. Acesta va fi un semnal edificator al aciunii
pline de eficien a polenului.
Efectele maxime se obin atunci cnd polenul este luat dimineaa, dup toaleta obinuit,
pe stomacul gol. El trebuie inut n gur i mestecat ndelung, chiar dac se va topi
repede. n acest fel, pe lng o excelent asimilare n organism, el va ajuta la igiena i
sntatea cavitii bucale. Dup ce a fost luat ntreaga cantitate de polen, timp de 30
Page 656 of 1147
minute, nu trebuie s se mnnce i nici s se bea ceva. Este recomandat n toate bolile,
cu excepia dibetului i este un bun adjuvant n terapia cancerului. Lundu-l n mod
regulat i respectnd aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevrat panaceu,
mbuntindu-ne starea de sntate; consumul acestuia are efecte cumulative n timp.
Mierea de albine
Aliment esenial n dieta naturist, mierea natural de albine este un produs de origine
animal i vegetal, uor de digerat i asimilat, cu o enorm valoare nutritiv, caliti pe
care nu le pierde n timp. Este fabricat de albine din nectarul florilor care, printr-o
prelucrare special n interiorul organismului albinelor, este mbogit cu substane
proprii i depozitat apoi n celulele fagurilor. Adevrat concentrat de lumin solar,
despre mierea natural se spune n mod semnificativ c era folosit frecvent chiar i de
zeii din Olimp.
Mierea conine o gam larg de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de ctre
organismul uman (dextroz, levuloz, zaharoz, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii
factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale n form natural uor de asimilat (fier,
cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum i o varietate de
vitamine (C, K, PP, H i unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre
deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare. Cele mai importante caliti i
sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conine i
care acioneaz n cele mai diferite pri ale organismului. Acestea, alturi de coninutul
n vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevrat medicament, cu largi
perspective de utilizare terapeutic.
Avantajele pe care le are mierea fa de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat.
Mierea nu este absolut deloc iritant pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotriv,
este chiar eficient n unele afeciuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din
punctul de vedere al asimilrii aproape imediate i fr efort n organism, astfel nct
poate fi folosit n toate cazurile n care organismul are nevoie de un aport energetic
imediat. Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportat de ctre rinichi. Este
un bun calmant, linitind n mod natural i fr efecte secundare negative organismul.
Este un aliment prin excelen igienic, relativ uor de procurat i chiar ieftin innd cont
de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavnd nevoie de
medicamente.
Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menionm: mierea hrnete inima
asigurnd constana coninutului de zaharuri din snge; este un aliment ideal pentru
copii (e un bun ndulcitor, le furnizeaz mineralele de care au nevoie pentru cretere, are
o aciune uor laxativ i antiseptic, poate fi folosit ca nlocuitor al edulcoranilor n
alptarea artificial a sugarilor, favorizeaz funcionarea cilor digestive i erupia
dentar, este un remediu eficace contra enurezisului adic urinarea involuntar n pat
n timpul nopii, are o aciune calmant binefctoare i este spontan foarte plcut de
copii); este un aliment cu efecte hotrtoare n timpul sarcinii; un bun tratament pentru
combaterea crceilor - dou lingurie de miere la fiecare mas timp de o sptmn;
Page 657 of 1147
poate fi folosit cu succes n vindecarea plgilor i arsurilor; este de un mare ajutor

pentru convalesceni; are efecte de prelungire a vieii; are posibiliti de utilizare
cosmetic; poate fi folosit at n curele de ngrare, ct i n cele de slbire; este o
surs de energie i recuperare a forelor pentru sportivi.
Mierea poate fi consumat cel mai bine singur sau n combinaie cu alte alimente, cu
condiia s nu fie prea calde (peste 37C i pierde calitile). Mierea poliflor este
indicat n consumul general, iar cea monoflor, n funcie de proveniena ei, are caliti
terapeutice diverse, motenind proprietile alimentare i curative ale plantelor din
care este obinut.
Hidromelul. O butur tonic i revigorant se poate obine amestecnd 1 litru de ap cu
100 g miere i lsnd-o la fermentat 1-2 zile ntr-un loc cald, pn capt un gust
acrior. Se consum de preferin la distan n timp de mese, pentru a savura efectul
remprospttor.
Zahrul invertit. n cazul n care nu avem mereu miere la dispoziie sau ne este dificil
procurarea acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le
declaneaz n corp consumul de zahr, la aa-zisul zahr invertit. Iat i reeta: 1 kg de
zahr, 450ml de ap, o linguri ras de acid citric (suc de lmie) sau acid tartric (sare
de lmie); toate acestea se fierb timp de 10 minute. Se colecteaz mereu spuma cu o
lingur de lemn. Se obine astfel un amestec de dou monozaharide - glucoz i
fructoz, cu putere de ndulcire dubl fa de zahr. Prin faptul c zahrul invertit
conine acid citric, previne anumite maladii. Se tie de asemenea c acidul citric
sporete asimilarea calciului n intestine, contribuie la combaterea i vindecarea
rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolv uraii (srurile acidului uric) i
are certe proprieti antiinfecioase.
* Pe de alt parte, iat care sunt doar cteva dintre efectele consumului de zahr alb:
Este considerat ca fiind unul dintre cele mai dure droguri, numit moartea alb. Dup
carne, ocup primul loc n scurtarea vieii. Dei este de natur organic, prin rafinare i
pierde constituenii naturali. Pentru a putea fi apoi metabolizat este invertit de ctre
organism, proces pentru care fur din rezervele acestuia respectivii constitueni naturali
pe care i-a pierdut prin rafinare (calciu, magneziu, crom, vitamina B1, enzime). Aceasta
duce la hipoglicemie, scderea imunitii, caren de magneziu (una dintre marile cauze
ale instalrii cancerului), slbirea pancreasului (care i epuizeaz rezervele de fabricare
a insulinei, ceea ce duce n scurt timp la mbolnvirea de diabet), fragilizarea sistemului
osos i a dentiiei (organismul i mobilizeaz resursele de calciu pentru neutralizarea
zahrului), micorarea aportului de crom n organism (conduce la infarct miocardic),
neutralizarea vitaminei B1 (boli ale sistemului nervos, tulburri de memorie, palpitaii,
ameeli, ulcere ale stomacului i ale gambei, degerturi, boli de circulaie). Faptul c
este eliminat de organism constituie cea mai bun dovad c, pentru corp, el este o
otrav.
Preparate din gru
Page 658 of 1147
Germenii de gru conin substanele cele mai preioase i cele mai vitaminizante ale
bobului de gru, care sunt: compui cu fosfor uor asimilabili, sruri minerale
abundente, reprezentate n special de sruri de fier i de magneziu. De asemenea, grul
include proteine complete care conin n proporii echilibrate toi acizii aminai
(aminoacizii) indispensabili vieii, oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) i
foarte multe vitamine, n special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dat fiind compoziia
lor, germenii de gru constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, de
mangan i de magneziu, de proteine rare i de vitamine din complexul B i vitamina E.
Consumul germenilor de gru este recomandat n special n surmenaje de orice fel, n
anemii, n stri depresive, n convalescen, graviditate i lactaie. Germenii de gru
reprezint un aliment echilibrant, favorizeaz digestia, regleaz funciile intestinale i
acioneaz ca tonic al sistemului nervos i al nutriiei.
Prin germeni de gru se nelege stadiul corespunztor primei faze de ncolire a
boabelor de gru, cnd la acestea apare un mic mugure. Cnd mugurele crete peste 1
mm, se trece la stadiul de gru ncolit. Singura contraindicaie pentru utilizarea
germenilor de gru este hipertensiunea arterial.
Adulii pot consuma 2-3 linguri de germeni de gru pe zi, la desert, porionate cte o
lingur la fiecare mas. Copiii pot consuma ntre o linguri i 4 lingurie de germeni de
gru pe zi, doza de cretere fiind de 1 linguri pentru 3 ani de vrst. Sugarilor de la 6
luni la 1 an li se administreaz 1 linguri mprit n 2 sau 3 doze. n funcie de starea
fiziologic a fiecrei persoane, aceste doze pot fi mrite.
Grul ncolit: proprietile tonice i vitalizante ale germenilor de gru sunt mult
amplificate n cazul grului ncolit, deoarece germinarea mrete foarte mult puterile
vitaminizante ale seminelor. Cei reumatici, bolnavi de de gut sau artrit, chiar cei
foarte afectai i care nu tolereaz pinea complet, nu vor simi absolut nici un
incovenient consumnd gru ncolit.
Modul de preparare este deosebit de simplu: se aeaz boabele de gru ntr-o farfurie i
apoi sunt acoperite cu ap pentru a li se asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins
dup 24 de ore vara i 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spla foarte bine n mai
multe ape, iar n zilele urmtoare ne vom limita doar la a umezi uor toate boabele,
avnd ns grij s nu se formeze un strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite s
evitm un nceput de putrezire, care survine atunci cnd boabele sunt acoperite cu un
exces de ap.
Grul ncolit se consum la nceputul mesei, n doze de o lingur pentru aduli i o
linguri pentru tineri i btrni. nainte de a nghii grul, trebuie ca boabele s fie
mestecate ct mai mult timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfrmare, care
se amestec apoi cu miere. Este recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat,
s-l splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice i insecticide.
Page 659 of 1147
Pinea din gru integral: se frmnt 1 kg de fin de gru integral, 1 linguri de

rdcin de ttneas (fr coaj) dat prin rztoare, ap cldu i sare. Se las la
crescut 20-30 de minute, apoi se formeaz chifle mici care se pun la cuptor n tava
tapetat cu fin. Se poate prepara i fr ttneas, cu adaos de morcov ras i fin de
hric.
Drojdia de bere
Drojdia de bere reprezint o combinaie echilibrat de substane minerale pe ct de rare
pe att de uor asimilabile. Ea conine: 50% proteine care sunt uor digerabile, toi
acizii aminai indispensabili vieii, gluten i peptide n cantitate foarte ridicat (benefici
n procesele de dezintoxicare i de rezisten la infecii), lecitine, 14 sruri minerale
eseniale, oligoelemente, 17 vitamine, etc. 100 gr. de drojdie de bere furnizeaz de 10
ori mai multa vitamina B1 dect pinea, de 5-10 ori mai mult acid pantotenic dect
cerealele, de 20 de ori mai mult acid folic dect trele de gru.
Exist levuri (drojdii) nalte, de panificaie, cu activitate optim ntre 15-20 grade
celsius i levuri joase, cu activitate optim ntre 5-6 grade celsius, folosite la fabricarea
berii. Numai ultimele se folosesc n terapeutic sub numele de drojdie de bere.
Drojdia de bere e considerat un aliment miracol, mult mai eficient chiar dect grul i
germenii de gru, mai ales c nici o alt hran nu conine ntr-o combinaie att de
perfect i ntr-o form att de uor asimilabil o gama larg de substane nutritive
importante prin care, n aceast direcie, drojdia de bere depete cu mult n valoare
cerealele, fiind mult mai eficient dect laptele.
Este foarte indicat n anemii, stri de oboseal, uurnd eliminarea de toxine i deeuri
metabolice. Prin coninutul su ridicat de proteine i prin natura acizilor aminai pe
care-i conine, joac un rol protector pentru ficat. Este indicat n avitaminoze B sau
complexe, afeciuni neurologice sau neuromusculare, alcoolism, hepatite, ciroze,
afeciuni renale, afeciuni intestinale. Are aciune inhibitoare asupra unor germeni
patogeni ca: stafilococ, streptococ, colibacil. Remediaz rapid dezechilibrul florei
intestinale, mai ales cel rezultat n urma administrrii de legume, fructe sau miere n
doze de o jumtate de linguri pentru copii i o linguri pentru aduli i btrni;
Extern: sub form de splturi (o linguri de drojdie dizolvat ntr-un litru de ap) n
gastroenterite acute infantile, enterite muco-membranoase, afeciuni ale mucoasei
vaginale.
Ptrunjelul
Aceast plant este extraordinar de bogat n elemente preioase i efecte terapeutice.
Ptrunjelul conine, pentru numai o sut de grame, circa 200 mg de vitamina C, pe cnd
lmia considerat foarte bogat n vitamina C conine numai 100 mg. n plus, el
mai conine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe cnd morcovul conine de la 2 la
14 mg. Prin aceasta el se constituie ntr-un foarte puternic antioxidant, vitamina C i
betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidani naturali pe care organismul are nevoie
Page 660 of 1147
s-i primeasc prin alimentaie. Ptrunjelul mai conine, de asemenea, 240 mg de calciu
i 20 mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sngelui, ca i al intestinului, dup unii terapeui fiind
un preventiv al cancerului. Ptrunjelul are un rol echilibrant prin coninutul su de
calciu i, n consecin, este foarte indicat n cazurile de rahitism i tuberculoz.
Datorit coninutului de fier, are efect antianemic i este un excelent remediu n
afeciunile oculare, datorate unor deficiene de caroten. Ptrunjelul are, de asemenea,
efecte de ntrziere a mbtrnirii. Se indic s se presare (dup ce n prealabil a fost
bine splat) peste diferite feluri de mncare; la nevoie poate fi consumat i sub form de
suc.
Iaurtul
Iaurtul este un aliment uor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun.
n plus, datorit acidului lactic i bacteriilor pe care le conine, el menine existena unei
flore intestinale binefctoare. Binefacerea cea mai important a iaurtului const n
faptul c el aduce organismului vitamina B i sruri de calciu n proporie ridicat.
Proprietile sale remarcabile sunt, fr ndoial, una din cauzele eseniale ale vigorii i
longevitii popoarelor de pstori din Bulgaria i Caucaz, care consum din timpuri
imemoriale iaurt i lapte btut. ns este bine s nu depim msura, deoarece un exces
de acid lactic are, n timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o
doz convenabil i, n cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile
pe lun.
Untul clarificat
Este un bun remediu pentru sistemul nervos i pentru buna funcionare a organismului.
Este una din substanele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiaz i
ntrete ntregul organism. Modul n care se prepar untul clarificat este simplu:
Se pune untul alimentar la topit ntr-un vas emailat. Se las s fiarb i se colecteaz
mereu, cu o lingur de lemn, spuma format. Se ine pe foc mic, pentru a nu se arde,
pn devine transparent ca uleiul. Imediat dup limpezirea sa n totalitate, se ia repede
de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se las s se rceasc puin, se strecoar prin tifon
dublu i apoi se las s se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obine
aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrnitor, este pur
(sattvic) i se poate pstra orict de mult timp fr s se altereze.
Acest tip de unt mai poate fi folosit i pentru ngrijirea pielii i tratamente cosmetice, n
combinaie cu diferite plante (mueel, lavand, snziene, etc.), n funcie de
preferinele i nevoile proprii. Pentru aceasta se procedeaz n felul urmtor: imediat
dup ce untul a fost luat de pe foc i este nc lichid, se adaug plantele dorite; se las
aa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit pn devine lichid, se strecoar i se las s
se solidifice.
Page 661 of 1147
Preparate din soia

Laptele de soia: se pun 500 g de soia ntr-un vas i se adaug ap ct s o acopere. Se
las la nmuiat 12 ore. Apoi se spal bine, se adaug ap proaspt i se pune la fiert,
dar nu n vase de aluminiu. n timpul fierberii se schimb apa de dou ori. Dup ce a
fiert cel puin 2 ore la foc mic, se strecoar i se d prin maina de tocat. Se pune ntr-un
sac de tifon, iar sacul se pune ntr-un vas mare n care se adaug 2 l de ap cldu. Se
frmnt bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obinut se pune ntr-un alt vas. Se
mai adaug 2 l de ap cldu i se repet procedeul. Apoi se amestec lichidul rezultat
cu cel obinut prima dat. Se fierbe 20 de minute amestecnd continuu cu o lingur de
lemn. Se ia de pe foc i se ndulcete cu miere dup gust. Se servete la fel ca laptele
obinuit.
Untul de soia: se amestec 250 ml de ap cu 2 linguri fin de soia ntr-un vas i se
fierbe pn se obine o past. Se ia de pe foc i se pune la rcit, apoi se adaug ulei
foarte ncet, amestecnd continuu, ca pentru pregtirea unei maioneze.
n final, va prezentm dou remedii eficiente pentru prelungirea vieii, bazate pe un alt
aliment miracol: usturoiul
Remediu siberian: 100 g usturoi i 150 g ceap se dau printr-o rztoare fin, se adaug
2 linguri oet de mere i se las la loc cald 24 ore. Se nclzesc puin 350 g miere, se
amestec cu usturoiul, ceapa i oetul, dup care se las la copt, la loc cald, timp de 7
zile. Se strecoar apoi printr-o sit deas. Amestecul se ia n doze de 4 lingurie luate
una dup alta, o dat pe zi. Tratamentul se continu pn la vindecare fr a se ntrerupe
nici o zi, deoarece are efect cumulativ. Este indicat n cazuri de: senilitate, debilitate,
angin pectoral, deficiene cronice ale aparatului respirator, lips de energie.
Elixirul tinereii: 350 g de usturoi bine pisat se amestec cu sucul de la 24 de lmi
mari. Se las 24 de ore ntr-un borcan acoperit cu tifon. Se agit bine nainte de
ntrebuinare. Doza: o linguri seara, cu o jumtate de pahar de ap cldu. Este
indicat pentru: oboseal cronic, lips de energie, obezitate, hipotensiune.
Cuvinte cheie :
Rspunsuri la Aceste Discuii
Spanacul si salata verde
E primavara, iar pietele sunt frumos colorate si, in plus, parfumate de aroma
zarzavaturilor de sezon: spanac, urzici, leurda, untisor, salata verde, ridichi, ceapa si
usturoi verde etc. Toate aceste legume, odata consumate, ajuta la intarirea sistemului
nostru de aparare, la curatirea organismului, in special a sangelui, de toxine. Proprietati
nutritive deosebite prezinta spanacul si salata verde.
Spanacul este o planta din familia amarantaceelor si a fost cultivata pentru prima oara in
Asia de sud-vest. Inca din copilarie, am fost probabil cu totii admiratori ai lui Popeye
marinarul si ne-am straduit sa mancam spanac doar ca sa fim la fel de puternici ca el.
Page 662 of 1147
Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care o contine spanacul.
Ca o paranteza, in anii '30 s-a publicat o statistica eronata privind alimentele cele mai
bogata in fier. Astfel, pentru spanac s-a raportat o cantitate de fier de 10 ori mai mare
decat in realitate. Acest lucru nu face insa spanacul mai putin valoros din punct de
vedere nutritiv. El contine asadar fier, calciu, clorofila, beta-caroten (necesar pentru
formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.
Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A ajuta la
imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de compusi
flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs anumite extracte
din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a constatat ca ele ajuta la
inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul stomacului si al pielii.
Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata, sau fiert, ca sote. Frunzele
proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator, pana la 6 luni.
Salata verde sau laptuca este o planta care face parte din familia asteraceelor si a fost
cultivata cu mii de ani in urma in zona bazinului mediteranean, fiind prezenta si in
bucataria antica greaca sau egipteana. Exista mai multe soiuri de salata verde si de
multe ori e dificil sa-l alegi pe cel mai bun.
Ca regula generala, cu cat culoarea frunzelor este mai inchisa, cu atat salata respectiva
este mai bogata in fitoelemente. Din punct de vedere nutritiv, salata verde este apreciata
pentru continutul ei caloric foarte redus (90% apa), in plus aduce un important aport de
acid folic, vitamina C, beta-caroten, potasiu si o substanta fitochimica numita lactucin,
care are proprietati sedative.
Ca beneficii aduse sanatatii, salata verde promoveaza sanatatea hepatica, reduce riscul
de boli cardiace, cancer si combate insomnia. Salata verde poate fi consumata sub
forma proaspata (in cele mai multe cazuri, fiind si este cea mai recomandata forma de
consum) dar si gatita, sub forma de supa de salata verde sau de sote preparat la cuptor.
In functie de soi, salata verde poate fi mentinuta proaspata in frigider intre 5 si 10 zile,
timp in care exista riscul sa mai piarda din fitoelemente.
Alimente miracol din dieta de vara
Intotdeauna inainte de vacanta la mare ne dorim sa fim mai usori si mai supli. Si natura
ne pune la dispozitie o sumedenie de bunatati care ne pot ajuta in acest sens.
Vegetarianismul strict nu este nici pe departe o solutie pe termen lung, insa este foarte
utila si recomandata o marire a cantitatilor de fructe, legume, cereale integrale si
seminte consumate in aceasta perioada a anului. Iar prin combinarea acestora cu alte
principii nutritive importante, vom obtine si o fireasca scadere in greutate.
Page 663 of 1147
Majoritatea alimentelor din plante sunt sarace in calorii si in grasimi, nu au colesterol si

asigura in acelasi timp o hranire completa a organismului. Consumate proaspete si
integrale, acestea nu vor fi surse de ingredienti nocivi, specifici procesarii alimentelor.
Este important asadar sa consumam o mare diversitate de legume si fructe colorate
pentru a putea beneficia la maxim de efectele lor asupra sanatatii. Asta pentru ca ele
contin diverse substante fitochimice care se combina si se completeaza reciproc in lupta
pentru mentinerea starii de sanatate. Este posibil, de exemplu, ca substantele chimice
din grapefruitul roz consumat la micul dejun, sa ne protejeze mai bine atunci cand se
combina cu avocado-ul din salata de la pranz.
Conform studiilor clinice, alimentele descrise in continuare contin substante fitochimice
care se dovedesc a fi alegeri excelente din punct de vedere nutritional. Este recomandat
asadar sa se consume cat mai des din urmatoarele alimente:
Broccoli si varza
Isotiocianatii din aceste legume crucifere stimuleaza functiile ficatului si-l ajuta sa
descompuna pesticidele si alte substante carcinogene. Aceste fitochimicale reduc riscul
in cazul persoanelor susceptibile de cancer de colon.
Morcovi si mango
Alfa si beta carotenii continuti de aceste legume si fructe portocalii joaca un rol foarte
important in prevenirea cancerului, mai ales al celui de plaman, esofag si stomac.
Citrice, mere, rosii
Diversii compusi flavonoizi, care se gasesc in aceste fructe si legume, joaca de
asemenea un rol important de antioxidanti si luptatori eficienti impotriva cancerului.
Usturoiul si ceapa
Aceasta categorie de legume este bogata in alilsulfide, care ajuta la scaderea tensiunii
arteriale ridicate, au actiune antibiotica si preven unele forme de cancer ale stomacului
si tractului digestiv.
Grapefruit roz, ardei rosii si tomate
Substanta fitochimica numita licopen este de fapt prezenta in cantitati mai mari in
aceste alimente chiar si dupa gatit, ceea ce face ca pasta de tomate sau sucul de rosii ca
fie cele mai bune surse de licopen (licopenul are efecte pozitive in profilaxia si
tratamentul cancerului de plaman si de prostata).
Struguri rosii, capsuni si afine
Page 664 of 1147
Antocianinele din pigmentul natural, care dau culoarea acestor fructe, pot ajuta la
prevenirea bolilor cardiovasculare, prin prevenirea formarii trombilor vasculari.
Antocianinele par sa ajute de asemenea si la oprirea dezvoltarii formatiunilor maligne.
Asadar prin simpla savurare a acestor "alimente-medicament" avem toate sansele sa
obtinem o forma excelenta, o silueta superba si mai ales pregatita pentru plaja.
MANCAREA PREFERATA
salata verde(laptiuca)se taie salata,se adauga ulei de masline,cateva picaturi de otet de
struguri negri si miere de albine dupa gust. 750 g.o portie se mananca cu o felie de
paine itegrala,pofta mare!
APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol biologic activ obtinut pe baza produselor din stup,
vitalizant, biotrofic, tonifiant si psihotonic, potenteaza factorii naturali de aparare a
organismului, a sistemului imunitar ( in literatura de specialitate este mentionat ca fiind
posibil a avea efecte bune in cancer si SIDA).
Este un bun reglator al metabolismului corpului uman.
Datorita continutului relativ mare in testosteron, se recomanda sportivilor
si persoanelor care depun un efort fizic mare.
Apilarnilul are consistenta si culoarea iaurtului. Este perisabil, de aceea
se pastreaza numai congelat. La decongelare, se amesteca imediat in
miere, in proportie variabila. Cu cat concentratia este mai mare, cu atat
timpul de pastrare este mai scurt. Recomandam o concentratie de
1/10 (50g apilarnil la 500g miere). Se pastreaza in frigider.
APITERAPIA
Daca in trecut, mierea si celelalte produse apicole, erau folosite in completarea si
imbunatatirea hranei omului, astazi ele sunt
folosite si la combaterea si prevenirea durerii si a suferintei omului, deoarece albinele
au adaugat produsului primitiv, fermenti,
enzime, substante bactericide, bacteriostatice, care le-a conferit anumite virtuti
terapeutice.
Produsele apicole pot fi intrebuintate impartite in doua grupe. Produse apicole naturale
directe cum ar fi mierea ceara,
propolisul, polenul, pastura, laptisorul de matca, veninul de albine si apilarnilul.
Produse apicole naturale indirecte :hidromelul,
otetul de miere, turtele si prajiturile din miere, cremele cu ceara, preparatele cosmetice
Page 665 of 1147
pe baza de produse apicole.

Mierea in combinatie cu propolis si laptisor de matca s-a dovedit a fi eficienta in
afectiuni ale tubului digestiv, ficatului, in astenii
nervoase, insomnii.
In tara noastra sunt foarte multe produse apiterapice. In tratamentul afectiunilor
dermatologice se poate folosi spraiul cu
propolis sau crema apidermin.
Mierea poate fi consumata simplu sau sub forma de adaus la ceai.
Eu am folosit ca indulcitor al ceaiurilor consumate zilnic zaharul, insa din studiile
ulterioare si din experienta altor bolnavi, am
ajuns la concluzia ca este foarte indicat sa se foloseasca mierea. Acesta este si motivul
pentru care am abordat acest subiect.
Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!
Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare,dar si despre atacul de
cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei,nu apa rece. Poate e
timpul sa adoptam obiceiul lor la masa.
Page 666 of 1147
Pentru cei carora le place sa bea apa rece,acest articol se adreseaza direct.Este frumos sa
bei un pahar cu apa rece dupa masa,dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai
ai inghitit-o. Va incetini digestia..Cand aceasta reactioneaza cu acidul,se va rupe si va fi
absorbita de intestine mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte
rapid se transforma in grasime si duce la cancer.Este cel mai bine sa se bea supa
fierbinte sau apa calda dupa mancare.. Simptome comune de atac de cord.....Un punct
serios referitor la atacul de cord - Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de atac de cord
este durerea bratului stang. Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar putea sa nu
aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord. Nausea(ameteala) si
transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au atac de cord in
timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul adanc.Sa fim
atenti.
CALCULOZA BILIARA
Calculoza biliara, numita si Litiaza biliara, este o afectiune provocata de dezvoltarea
unor calculi biliari (depuneri de colesterol, pigmenti, saruri biliare) in vezica biliara
(Colecist sau "fiere") sau in caile biliare extra sau intrahepatice.
Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate considerabila de colesterol in bila sau
atunci cand vezica biliara nu se goleste in mod normal. Bila contine cca. 96% apa,
restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul
de apa sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi, icter, infectie, cancer.
Cauze care duc la aparitia Litiazei biliare sunt :
1. proasta nutritie
2. alimentele ce contin conservanti
3. toxicitatea unor medicamente
4. infectiile virale
Din toti acesti factori care duc la epuizarea ficatului, scazandu-i capacitatea de filtrare,
deriva o bila toxica de culoare verde inchis si foarte coroziva.
Simptome date de litiaza biliara se caracterizeaza prin:
Page 667 of 1147
- dureri in zona stomacului si in parte superioara dreapta a abdomenului

- zona subcosala dreapta(hipocondru drept)
- spasme
- colici
- greturi, varsaturi
Trebuie evitata alimentatia hipercalorica, cu exces de grasimi si dulciuri pentru a nu se
ajunge la cresterea colesterolului si la depasirea ponderala. Regimul dietetic va exclude
,asadar, alimentele ce produc contractia puternica a veziculei: prajeli, afumaturi,
mezeluri, sosuri, smantana, maioneze, unt, conserve, varza, fasole, alcool, cafea,
ciocolata. Se admit lactatele degresate, fainoase, carne slaba de peste, sau pasare, fructe
si legume.
Unele plante medicinale au proprietatea de a diminua ritmul de depunere a calculilor, in
unele cazuri contribuind, chiar, la eliminarea acestora.
Tratamente naturiste calculoza biliara
Frunze de Menta (Folium Menthae)
Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 1-2 cani pe zi.
Macese (Fructus Cynosbati)
Infuzie din 2 linguri de fructe la 1/2 de litru de apa, cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Radacina de Brusture (Radix Bardanae)
Decoct din 2-4 linguri de radacina la 1 litru de apa; cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Flori de Albastrele (Flores Cyani)
Infuzie din 1 ligurita de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Matase de Porumb (Stigmata Maydis)
Infuzie din 2 linguri la o cana de apa; se bea cate 1 ligura la 3 ore.
Amestec din :
- flori de Musetel (Flores Chamomillae)-10g,
- flori de Albastrele (Flores Cyani)-30g,
- frunze de Menta-10g,
- Turita mare (Herba Agrimoniae)-10g,
- Rostopasca (Herba Chelidonii)-10g,
- Macese-15g,
- matase de Porumb-15g.
Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Amestec din:
- ulei volatil de Brad (Oleum Abies albae)-5g,
- ulei volatil de Jneapan (Oleum Pini Montanae)-5g,
Page 668 of 1147
- ulei volatil de Menta (Oleum Menthae)-5g,

- ulei de Floare-soarelui-75g
Sub forma de picaturi: de 3 ori pe zi, cate 5 picaturi pe zahar sau in putina apa, inainte
de masa. In cazul colicilor (dureri puternice), se recomanda 30-40 de picaturi deodata.
Alte recomandari si masuri de auto-asistenta
- bea in 3 reprize pe zi, inainte de mesele principale, infuzie de anghinare sau infuzie de
galbenele din 2 lingurite planta la 300 ml apa clocotita
- bea in doze mici pe parcursul unei zile, ceai de radacina de brusture: 2-4 linguri de
radacina la 1 l de apa clocotita
-bea 2-3 cani / zi de infuzie de menta: 10 g la 200 ml de apa; 20 picaturi/zi de tinctura
sau ulei de menta, maresc secretia bilei in cazul tulburarilor hepatice
-2 cani de infuzie din flori de maces - 2 lingurite la o cana de apa clocotita.
Page 669 of 1147
TARHONUL: o vegetal de sezon
Cu mult vreme n urm, slavii au adus

tarhonul i pe meleagurile noastre, din
nordul ndeprtat al Asiei. Frunzele sale,
foarte aromate, cu gust uor amrui,
amintind de anason, intereseaz, n special
datorit coninutului de uleiuri eterice. Se
folosesc att n buctrie, pentru
condimentarea ciorbelor i fripturilor, ct i
n scop curativ, ndeosebi pentru tratarea
unor afeciuni renale, hepatice i stomacale.
n situaia unui regim hiposodic, aceast
plant nlocuiete de minune sarea.
l Leac util n caz de colecistit
Efectele benefice ale tarhonului se pot
proba n afeciunile biliare, chiar i cnd
acestea s-au cronicizat i nu mai rspund la
tratamentele clasice, un remediu care
uureaz considerabil digestia este
urmtorul:
Peste o linguri de frunze uscate (sau dou
lingurie de frunze proaspete) se toarn o
can de ap clocotit i se las s se
infuzeze 20 de minute. Se strecoar i se
bea ceaiul fierbinte, pe stomacul gol. n
colecistit cronic, este mai bun maceratul:
n loc de ap oprit se folosete cea rece,
pstrndu-se aceleai cantiti, i se las la
temperatura camerei vreme de patru ore.
l Calmant sigur
pentru migrene
Dou mini de frunze proaspete de tarhon
se pun ntr-un borcan i se acoper cu spirt
ndoit cu ap. Se astup i se las la macerat
zece zile. Se filtreaz apoi i se pune n
sticlue. La nevoie, se maseaz cu acest
preparat ceafa, fruntea i tmplele.
l mprietenii-v cu tarhonul
Tarhonul se prezint sub forma unei tufe, cu
o tulpin bine ramificat, pe care se gsesc
frunze lungi, lanceolate. Florile sunt
galbene spre violaceu, dispuse n formaiuni
mai viguroas, cci se pare c protejeaz

mpotriva apariiei cariilor i tartrului,
ntrind, de asemenea, rdcinile i gingiile.
Pentru calmarea durerilor de msele, foarte
bun este urmtorul remediu: o mn de
tarhon (cu tot cu rdcini) tocat se pune
ntr-un borcan i se acoper cu oet, se
astup i se agit bine (30 de minute). Se
scoate apoi tarhonul, se mestec puin n
gur i se ine n locul dureros.
l Adjuvant n tratamentul arteritei
Reuii s v meninei n form datorit
maceratului de tarhon, care ajut la
optimizarea circulaiei sanguine, fluidizeaz
sngele i mpiedic formarea trombilor.
lat cum se obine acest minunat preparat:
Trei mini de frunze de tarhon se taie
mrunt, se pun ntr-un borcan i se acoper
cu o jumtate de litru de oet de mere,
lsndu-se s stea astupate vreme de apte
zile. n tot acest timp, se recomand
agitarea zilnic a recipientului, pentru
uniformizarea preparatului. Se filtreaz i
se bea cte un phrel nainte de fiecare
mas. Se pot urma cteva cure de dou-trei
sptmni anual.
ncepei totodat s bei ceai de sulfin
galben, care ajut la dilatarea vaselor de
snge periferice i mrete permeabilitatea
arterelor, nlturnd vasoconstricia. De
asemenea, facei unele modificri n diet,
reducnd drastic grsimile de origine
animal, sarea, alcoolul, cafeua i
dulciurile.
l Scpai-v copilul
de oxiuri
Un tratament naturist, recomandat din
btrni, se dovedete excelent. Trei mini
de tarhon se las, cu o jumtate de litru de
ap, de seara pn dimineaa, cnd se
filtreaz. Lichidul se pune deoparte, iar
Page 670 of 1147
globuloase. Uzual, tarhonul se nmulete

prin butai. Pentru obinerea acestora, vara,
cnd tufa este bine dezvoltat, se taie
fragmente ramificate de tulpin i se pun
ntr-o ldi care conine un amestec format
din pmnt de pdure, mrani i nisip, n
proporie de 4:4:2. Se ine la loc umbros i
se ud periodic, fr ns s blteasc. Dup
nrdcinare, toamna, butaii se mut n
grdin. Alegei un loc nsorit i ferit de
vnt, cu sol nisipos dar bine legat, cu adaus
de ngrmnt organic. Se planteaz pe
iruri, la 20 cm distan ntre rsaduri i 50
cm ntre rnduri. Cultura astfel iniiat
dureaz apte-opt ani. Frunzele se pot
recolta pe tot parcursul verii, dup
necesiti. Este o vegetal care trebuie
udat destul de des, sistemul su radicular
nefiind foarte bine dezvoltat n profunzime.
Frunzele de tarhon se pot pstra uscate i
mrunite, dar cel mai bine puse n oet,
cci i pstreaz aroma, iar zeama scurs
se poate folosi pentru salate. Cteva frunze
proaspete, mestecate dimineaa, pe
stomacul gol, v protejeaz dinii mpotriva
cariilor, v ntresc gingiile. nghiite apoi,
stimuleaz pofta de mncare.
Ca s v convingei s v mprietenii cu
aceast plant, ncercai i o reet de ciorb
absolut fabuloas. Avei nevoie de un
kilogram de carne de porc afumat, tarhon
n oet, ceap, dou linguri de orez, dou
linguri de smntn, un glbenu. Se pun
ap, carnea i ceapa mrunit pe foc
mediu. Cnd carnea este aproape fiart, se
adaug orezul. Dup ce boabele se umfl
bine, se pune tarhonul tocat, plus o lingurdou din oet. Separat, se bate glbenuul
cu smntn i se nglobeaz nainte de a
lua oala de pe foc.
l Aliatul stomacului sntos
Leacul care se prepar e extrem de simplu:
se oprete o linguri de plant mrunit
cu 300 ml ap clocotit. Se acoper vasul
pentru zece minute, apoi se strecoar. Se
planta rmas se oprete cu nc o

jumtate de litru de ap, dup care se las la
rcit i se strecoar. Se combin cele dou
extracte, obinndu-se un ceai, care se bea
n dou reprize: jumtate din cantitate
dimineaa, jumtate seara. Tratamentul se
repet zilnic, vreme de dou sptmni.
Este valabil pentru ascarizi, oxiuri i tenie.
l Un ajutor de nepreuit n caz de
dislipidemie
Timp de trei luni de zile, cu un sfert de ceas
nainte de fiecare mas, consumai cte
patru frunzulie de tarhon mature,
proaspete, pe care le mestecai foarte bine
nainte de a le nghii. Nivelul
colesterolului, al trigliceridelor poate fi
adus mult mai aproape de cel normal.
l Cel mai bun antireumatic natural
A vrea s v supunem ateniei n cele ce
urmeaz reeta unui preparat care d bune
rezultate n tratarea durerilor reumatice.
Aceast boal despre care se spune c nici
nu te omoar, dar nici nu te las s trieti
normal face ravagii mai ales n rndul
vrstnicilor, dar nici tinerii nu sunt pe
deplin ferii de chinuitoarele dureri, mai
ales dac nu s-au ferit de frig i umezeal i
Ie-a intrat boala n oase.
Peste patru pumni de tarhon mrunit se
pune un litru de rachiu de drojdie. Se astup
recipientul, se las la macerat o lun, dup
care se filtreaz. Se iau n fiecare zi cinci
linguri din acest preparat, diluat n ap. Cu
acelai tip de remediu se pot face i frecii
pe locurile dureroase. Efectele sunt
extraordinare!
l Regim pentru colita de putrefacie
Tuturor celor care sufer de colit de
putrefacie i se confrunt cu neplcutele
simptome de tip balonare, dureri de burt,
scaune diareice, constipaie etc. se
recomand s urmeze urmtoarea cur
atunci cnd se afl n plin criz. Cu
siguran i vor regsi mult mai rapid
sntatea. lat n ce const: Trei zile la rnd
Page 671 of 1147
bea cte o can de ceai dup fiecare mas.

De asemenea, ajut foarte mult s presrai
pe tot ce mncai puin tarhon tocat. Este o
plant aromat care se gsete n orice
plafar i are un gust nemaipomenit de bun.
Tot din tarhon se poate prepara un lichior
foarte util n calmarea colicilor intestinale.
Se face un sirop din 200 g zahr i o
jumtate de litru de ap. Dup ce se rcete,
se adaug o jumtate de litru de alcool de
45o n amestec se pune apoi un pumn de
frunze i tulpini de tarhon i se las la
macerat 45 de zile. n criz, se consum
cte un phrel de lichior.
l Reducei durerile
de dini
Pentru a v pstra ct mai mult vreme
sntatea dinilor i a face ct mai rar vizite
la dentist, se recomand nu s nu mai
mncai dulciuri, aa cum v-ai atepta, ci
s folosii o plant absolut extraordinar, pe
care cu siguran ai utilizat-o de
nenumrate ori pn acum la aromatizarea a
diverse feluri de mncare: tarhonul. n unele
sate din Ardeal, unde aceast vegetal
proaspt este consumat dimineaa la prnz
i seara, oamenii au dantura
nu se mnnc dect fructe i legume

proaspete (eventual foarte puin pine) i
se beau supe condimentate din belug cu
tarhon. De asemenea, nainte i dup fiecare
mas, se mestec dou-trei frunze de tarhon
proaspt.
l Un preios aliat n lupta cu cancerul
Printre plantele cu dovedit potenial
anticancerigen se numr i tarhonul, o
vegetal despre care majoritatea oamenilor
tiu c merge de minune n ciorbele
acrioare de cartofi sau fasole. n dietele de
cruare, condimentarea cu tarhon proaspt
sau uscat a salatelor i mncrurilor
catalizeaz procesul de vindecare.
Consumul regulat, dac se poate zilnic, al
acestei plante joac un rol esenial n
reducerea incidenei cancerului gastric i
intestinal. Chiar i dac diagnosticul
sumbru a fost stabilit, o cur cu suc de
tarhon, adjuvant chimioterapiei, se poate
dovedi de ajutor. Trei mini de tarhon
proaspt se dau prin maina de tocat (sau se
zdrobesc n mixerul electric, dup ce s-a
adugat puin ap), dup care se storc bine
printr-un tifon. Sucul astfel obinut se bea
imediat, de preferat dimineaa, pe stomacul
gol. Cura dureaz minimum o lun. Sucul
poate fi conservat vreme de 12 ore la
frigider.
Boabele de ovz (Avena sativa) se cur de impuriti i se spal. ntr-un sfert de litru
de ap se toarn o lingur de ovz i se clocotete 7 minute. Se strecoar i se pune o
linguri de miere de albine i un sfert de litru de lapte cldu fiert. In cazul
vegetarienilor se pune lapte de soia.Pentru diabetici nu se pune miere. Se consum n
fiecare diminea, cte o can din aceast butur, cu felii de pine graham, sau pine
neagr prjit. Se administreaz timp de o lun de zile, dup care urmeaz o pauz de o
lun. Tratamentul dureaz 6 luni pe an. Este indicat n meninerea corpului sntos pn
la adnci btrnei, meninerea "capului limpede" datorit fosforului i pentru o bun
circulaie a sngelui, n special la membrele inferioare.
Broccoli, folosit impotriva cancerului stomacal
08-04-2009
Intr-un studiu recent al cercetatorilor americani, publicat n revista Cancer Prevention
Page 672 of 1147
Research, se demonstreaza faptul ca alimentatia zilnica cu broccoli poate sa ofere o

protectie eficienta mpotriva cancerului stomacal. O substanta din broccoli, sulforafan,
poate activa un numar de gene antioxidante si enzime din celulele sistemului imunitar.
Aceeasi substanta stimuleaza producerea n intestine a unor enzime care asigura
protectie mpotriva substantelor inflamatoare care provoaca distrugerea lantului ADN.
Cantitatea zilnica de broccoli, recomandata de cercetatorii de la Scoala de medicina a
Universitatii John Hopkins, este de 70 de grame. Oamenii de stiinta stiu de mult timp ca
sulforafanul actioneaza ca un antibiotic puternic mpotriva Helicobacter pylori, o
bacterie care provoaca gastrita, ulcer si cancer stomacal. n timpul acestui studiu, o
echipa internationala de cercetatori a decis ca jumatate din voluntari sa primeasca o
portie zilnica de plante tinere de broccoli, iar cealalta jumatate a primit lucerna, care nu
contine sulforafan. Cercetatorii au descoperit faptul ca activitatea bacteriei Helibacter
pylori a scazut cu 40% in cazul primei jumatati, n timp ce n grupul voluntarilor care au
primit lucerna nu
s-a nregistrat nici o modificare. Organizatia Mondiala a Sanatatii a clasat Helicobacter
pylori n categoria agentilor cancerigeni. Aceasta bacterie se dezvolta n peretii interni
ai stomacului, iar oamenii de stiinta declara ca ea afecteaza aproape jumatate din
populatia de pe Terra. Bacteria Helicobacter pylori are o forma de tirbuson si a fost
asociata de multa vreme cu ulcerul stomacal. Acesta poate fi tratat, in cele mai multe
cazuri, cu antibiotice
CARMOL
1 CAPACEL SI 5 CAPACELE DE APA CALDA / se pune solutia toata pe o batista si
se aplica pe burta in zona ovarelor. Se tine acolo pana se usuca batista. E de preferat sa
se faca tratamentul seara, inainte de culcare. Pentru probleme genitale si reumatismale.
PETROL
15 zile tratament.
Se pune 100 ml petrol intr/un borcan cu capac si se pune la sterilizat intr/o oala cu apa.
Se lasa apoi la racit.
O lingura de petrol in fiecare dimineata, imediat dupa sculare, inainte de spalare, se tine
in gura 30 de minute, apoi se arunca. In zilele a 5 a, a 10 a si a 15 a zi se inghite petrolul
tinut in gura 30 minute.
Actiune: elimina toate afectiunile din zona capului, gatului, laringe.
Pt copii> se da in gat cu degetul inmuiat in petrol dimineata, zilnic, 5 zile.
CAUZELE BOLILOR
Prima cauza:
Page 673 of 1147
Multe procese care au loc acum in viata sunt indreptate spre eliminarea blocajelor dintre
constiinta si subconstientul omului. Tot ce patrunde in subconstient constituie un ghid al
actiunilor si incepe sa functioneze activ.
Daca cu 100-150 de ani in urma absolutul subconstientului era in principal apanajul
artei, filozofiei, al catorva scoli ezoterice, in prezent acestui proces i s-a raliat medicina.
Logica constiintei umane este orientata catre supravietuirea corpului fizic. Logica
subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale. De aceea
incercarile de substituire mecanica a acestora in cele mai multe cazuri duc la disparitia
uneia din aceste doua componente.
Acum subconstientul omului asimileaza murdaria energetica cu o viteza neinchipuita si
nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el, ci si pentru a ti se bloca
subconstientul.
Sentimentele si trairile negative care patrund in subconstient, nu mai pot fi controlate de
om si intrucat sanatatea fizica este strans legata de subconstient, apar niste dependente
complicate si niste urmari grave.
Cercetarea structurilor karmice demonstreaza, in mod elocvent, la nivelul energetic,
porunca biblica: "Respecta pe tatal tau si pe mama ta ca sa se prelungeasca zilele tale pe
Pamant"
Raporturile fata de mama si tata trebuie sa fie intotdeauna cele respectate. Codul legilor
si regulilor care a existat in societate in toate veacurile proteja impotriva destramarii
celor mai fine structuri ale campurilor oamenilor. Acum toate acestea sunt pierdute.
Relatiile dintre oameni sunt determinate de niste coduri ale campurilor lor. Campul
fiecarui om contine cate un set de programe care determina interrelatiile sale cu lumea
si cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ura, suparare pe care le nutresc cei din jur fata
de om corespund cu strictete ce ceea ce-I sadit in karma acestuia. De aceea exista
oamnei care sunt in permanenta jigniti, care sufera traumatisme, care sunt invidiati, etc.
In campul omului sunt continute programe informationale ale atitudinilor fata de le si
programe ale atitudinii acestuia fata de alti oameni. Cand impotriva noastra se
intreprinde ceva neplacut, nu e bine sa raspundem in acelasi fel. Ne putem opune doar
la nivel fizic, insa la nivelul campului si la nivelul spiritual trebuie sa ne pastram
intotdeauna o atitudine de smerenie, de blandete, sa manifestam iubire fata de oameni li
sa tinem minte ca orice neplacere este cauzata de imperfectiunea noastra. Acest lucru ne
curata karma, ne fereste de boli, ne amelioreaza destinul si sanatatea copiilor.
Irascibilitatea in raporturile cu oamenii, rautatea constituie o tentativa de atac
bioenergetic nu numai asupra unui individ ci si asupra Universului, provocand
Page 674 of 1147
deformatii ale structurii campului. "Rugati-va pentru cei ce va blestema si

binecuvantati-i pe cei care va urasc". Aceasta e cea mai puternica aparare impotriva
nenorocirilor, bolilor si a aceea ce numim "deochi".
Foarte multe boli sunt puse in legatura cu faptul ca oamenii nu stiu cat e de periculos ca
in perioadele de puternic avant sufletesc, cand sunt indragostiti, de exemplu, iar nivelul
energetic al omului creste brusc, sa emane ganduri si stari emotionale negative.
Enurezisul nu e o boala, ci primul semnal al unor puternice nereguli ale structurilor
spirituale ale copilului. Este o bomba cu explozie intarziata, care nu e obligatoriu sa se
manifeste sub forma de boala la copil, ci poate aparea si sub forma de soarta nefericita a
copilului, sau de structuri emotionale si psihice deformate.
De aceea, orice sentiment al jignirii care a intrat la o mare adancime, sau de care omul
nu se poate debarasa timp indelungat reprezinta un mare pericol. Oamenii au incercat,
in mod intuitiv, sa dezamorseze aceasta bomba, sa scape de sentimentul de suparare.
Modalitatile au fost plansul, spartul veselei, injuraturile. Atunci cand insa supararea este
tinuta timp indelungat ea devine de cateva ori mai periculoasa si loveste nu doar in cel
care o tine dar si in copii lui. Oamenii sanatosi nu-si permit sa tina suparari. In iudaism
si crestinism exista Duminica Iertarii, cand omul cere iertare pentru toate ofensele si
nedreptatile pe care le-a savarsit cu voie sau fara de voie. Daca acest lucru se face cu
sinceritate, atunci intra in functiune mecanismul caintei si are loc autopurificarea in
subconstient.
Din pacate, sensul caintei este inteles intr-un mod gresit in prezent. Cainta, inainte de
toate, nu este un sir de remuscari sterile. A te cai inseamna a-ti indrepta toate fortele
asupra propriei schimbari si niciodata sa nu-ti mai repeti greselile. In timpul caintei are
loc ruperea lantului de cauze si efecte in care o fapta trage dupa sine pe urmatoarea. In
iudaism cel care se caieste sau in crestinism talharul rastignit pe cruce care se pocaieste
se pot ridica mai sus decat un sfant pentru ca ei au nevoie de eforturi de zeci de ori mai
mari decat un om cu karma curata pentru a trai intreaga viata in sanctitate.
Rudele noastre si chiar animalele domestice depind de noi, iar daca incalcam legile
eticii, acestia pot fi pedepsiti impreuna cu noi.
Constiinta omului e ca o mica rotita ce poate fi rotita prin eforturi nu prea mari inainte
si inapoi. Subconstientul e ca o roata imensa si grea care este greu de pornit, dar si mai
greu de oprit. Stramosii nostri urneau roata subconstientului prin aspiratia catre
Dumnezeu, prin iubire si facere de bine. In ultimii 300 de ani noi traim din inertia
acestei miscari, fara sa depunem eforturi pentru a o mentine. De aceea acum ne poate
ajuta numai aspiratia constienta si neintrerupta catre armonia lumii, catre Dumnezeu.
Rezervele karmei omenirii sunt epuizate si doar aspiratiile personale ale fiecarui om vor
determina gradul sau de protectie impotriva nenorocirilor.
Cauza a doua:
Page 675 of 1147
Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea, pentru ca,
inaine de a ucide un om trebuie sa ucizi in tine iubirea fata de acel om. Uciderea
sentimentului de iubire reprezinta terenul pe care prolifereaza multe crime si nenorociri.
Boala poate indeplini diferite functii. Prima este cea de avertizare. A doua este cea de
oprire a activitatii care impiedica dezvoltarea normala a omului iar a treia cea de
eliminare a mecanismelor care permit raspandirea informatiei negative. Nu trebuie sa
uitam ca suntem celulele unui singur organism imens care se cheama omenire care, la
randul lui este o parte a unui sistem unitar, Universul.
In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul.
Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul,
el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau. Daca
mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti
acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul
mosteneste nu numai programul propriilor copii dar si al Universului. Celula poarta
programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod
corespunzator. Blocarea acestui program este posibila numai prin
aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru
disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor
nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu-ne
mai ales in directia orientarii lor profesionale, asupra bunastarii materiale viitoare a
urmasilor nostri. Pana la nastere, fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare.
Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura
spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in
comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati. In lunile 3 si 4 femeia
trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care
acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile
spirituale sa fie mai puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului. Mama
este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se
rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru
va insemna o adevarata catastrofa pentru el. Structura negativa a campului femeii
determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.
Soarta si caracterul viitorului copil se formeaza in campul inforenergetic al parintilor,
inca inainte de conceptie. In momentul conceptiei, ele deja exista si-i determina viitorul.
De aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac
asupra acestro structuri, deformarea lor sau chiar distrugerea lor partiala. Extrem de
negativ se repercuteaza asupra structurilor campului viitorului copil planificarea brutala
a sexului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea numai baiat sau numai fata.
Page 676 of 1147
Chiar si numai simpla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, nemaivorbind de

tentativa de a scapa de el, constituie o demolare a destinului sau, a fericirii si sanatatii
sale, a structurilor de comunicare si solidaritate cu oamenii.
Este foarte important ca in timpul bolii copilului sa cream conditii pentru insanatosirea
lui corecta. Parintii trebuie sa se gandeasca inainte de toate la spiritul copilului si abia
dupa aceea la trupul sau. Din acest motiv indoparea copilului cu medicamente si
mancare nu poate decat sa-i faca un rau. Cu iubirea poti vindeca dar cu atasamentul poti
dor sa faci rau. De aceea in timpul bolii copilului foarte multe depind de
comportamentul, de etica si chiar de regimul alimentar al parintilor. Renuntarea la
carne, alcool, delicatese, supraalimentarea sunt chiar mai importante pentru parinti
decat pentru copii. Orice suparari si reprosuri ale parintilor, unul fata de celalalt car si
fata de lumea din jur, trebuie eliminate. Starea sufleteasca a parintilor este starea
sufletului si trupului copilului. Pentru a-l pazi pe copil de boli si necazuri parintii
trebuie sa inteleaga lucrul cel mai important: copilul trebuie sa fie sanatos sufleteste.
Lipsa dorintei de a invata apare la copil foarte simplu. In timpul sarcinii mama se
debaraseaza de sentimentele fata de sot, de sopii sau fata de lumea din jur. Aceasta duce
la formarea unui program de renegare a campului informational al Universului care
blocheaza capacitatile copilului de a lucra cu informatia. Copilului ii vine greu sa invete
si el refuza sa faca acest lucru. O mama iubitoare care nu-si permite si nu permite
nimanui sa se indoiasca de sentimentul de dragoste si de comuniune cu Divinitatea, va
da nastere unor copii talentati.
Numele dat copilului se intipareste in campul sau bioenergetic si depinde de karma
aceluia al carui nume il poarta. Inainte copiilor li se dadeau nume de sfinti si nu era
deloc intamplator. Karma sacrosanta, pura a sfantului se unea cu cea a copilului
protejandu-l si actionand in favoarea lui. Dandu-i copilului numele unei rude, riscam
deoarece greselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care i-a luat, adica odata
cu numele, si o parte din karma, copilul. De aceea, dandu-i copilului numele unui
muritor, este necesara blocarea partii negative a karmei, rugandu-ne la Dumnezeu in
gand ca in numele copilului sa intre numai ceea ce este luminos, ce aspira spre dragoste,
comuniune, noblete, spre Dumnezeu, in numele acelui om in cinstea caruia ne botezam
copilul.
Multe femei stiu ca sanatatea li se amelioreaza dupa nasterea copiilor. Iubirea pe care o
nutreste mama pentru copil ii innobileaza structurile campului ei ameliorandu-i starea
fizica. Dar mai este o cauza pe care oamenii n-o banuiesc. Mama transfera bolile sale
copilului, adica tulburarile sanatatii prin care mama iti ispasesete propria karma, trec in
campul copilului iar acesta incepe sa fie bolnav. Karma se imparte intre copil si mama.
Cum se recunosc deformarile din campul copilului? Copii sufera de alergii, fac des
pneumonii, au probleme cu rinichii.
Nu-i promiteti niciodata copilului ca-i veti cumpara delicatese sau jucarii. Copilul
trebuie sa se gandesca la satisfactii spirituale. Promiteti-i ca-l veti duce la teatru, la
muzeu. Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte fine ale campului iar penetrarea in
Page 677 of 1147
acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i
cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale, in
schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui
stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire
a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale. Aceasta a fost si principala
cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.
Omul care iubeste, nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in
el, reprezinta o crima imensa. Daca ne luam dupa logica obisnuita, sterilitatea poate fi
eliminata prin interventie chirurgicala. Insa distrugand iubirea, sentimentul contactului
cu Universul, femeia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distruge structurile
spirituale fine atat ale ei, cat si ale barbatului. Copilul nascut in astfel de conditii poate
avea niste structuri deformate ale spiritului. Organismul feminin blocheaza aceasta
posibilitate, refuza sa conceapa un copil care sa fie grav bolnav sa moara sau sa faca rau
altora. Noi consideram in mod obisnuit ca aceasta este o boala si ne luptam cu noi
insine, cu propriul organism care incearca sa ne salveze familia de la pieire. "Boala nu
te lasa sa pacatuiesti" se spune in Biblie.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor campului la nivelul capului
determinate de sentimentul de ura din structurile stabile ale campului uman. Aceste
structuri nu dispar dupa interventia chirurgicala de indepartare a miopiei ci continua
actiunile distructive la nivelul campului, se transfera asupra acestor organe sau asupra
paramentrilor spirituali ai omului.
Barbatul si femeia care se iubesc isi imbunatatesc karma, se vindeca pe ei si si copii lor.
Cauza a treia:
In viata de zi cu zi ne permitem adeseori sa-i vorbim de rau pe altii, pe noi, sa ne
plangem de soarta. Se dovedeste ca acest obicei are ca urmare distrugerea dintilor.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa parintilor, rudelor, urarea raului
oamenilor apropiati. Cauza paradontozei o reprezinta barfirea tatalui, suprasolicitarea
karmei si alimentatia incorecta. Echilibrarea emotionala si coborarea agresivitatii
subconstiente sunt facilitate de utilizarea regulata, in alimentatie, a verdeturilor.
Prin ce sunt periculoase vorbele si gandurile rele? Cand ne gandim la cineva se creeaza
o punte energetica intre noi si cel la care ne gandim. Are loc un schimb de informatie si
de energie. De aceea orice gand rau reprezinta un atac energetic care poate aduce
prejudicii. Chiar si pactul interior cu omul care barfeste poate fi periculos. Barfa,
gandurile urate despre oamnei reprezinta un traumatism aplicat omului impotriva
acestea sunt indreptate si in acelati timp, distrugerea prorpiilor structuri karmice.
Cuantul intensifica orice program. In prezent energetica Pamantului este de asa natura
incat si gandurile rauvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a-i produce un rau.
Ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod sistematic de multe ori fara sa ne dam
seama de asta. Are loc un proces sub forma de avalansa al autodistugerii fara ca nici
Page 678 of 1147
macar sa fie necesara conectarea unor trairi negative. Este suficient potentialul negativ
acumulat pana in prezent de omenire. De aceea acum nu e suficient sa fii bun si sa nu
faci rau nimanui. Subconstientul nostru e intr-atat de deformat, incat nici suportarea
raului nu e o conditie suficienta pentru pastrarea integritatii sufletului si a trupului. In
situatia actuala, principala conditie pentru supravietuire o constituie eforturile
constiente indreptate spre schimbarea propriei persoane. Nu e suficeint sa fii bun,
trebuie sa fii activ de bun. Orice om bun sau normal are sansa de a pieri. "Iubiti-va
dusmanii" este un apel la esenta spirituala a omului de a nu reactiona printr-o lovitura la
un atac energetic.
Omul care-si incepe ziua cu rugaciunea: "Doamne, da rudelor si cunoscutilor mei
sanatate, iar mie rabdare", se va asigura impotriva multor pacate.
Aprecierea negativa a cuiva produce o puternica scadere a energiei. Daca omul barfeste
pe cineva, el ii produce un traumatism persoanei respective, propriului camp si
pierderea energiei. "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati caci cu ce masura masurati, cu
aceea vi se va masura".
Traumatismul produs de vorbele urate se poate manifesta nu neaparat la nivelul fizic si
nu neaparat brusc. Poate incepe destramarea structurilor spirituale iar cand apar
nenorocirile, bolile rudelor sau copiilor, omul abia daca iti mai aduce aminte de vorbele
spuse si nu-ti va da seama ca pricina nenorocirilor a fost barfa.
Care este numitorul comun al persoanelor longevive? Alimentatia este diversa,
comportamentul de asemenea. Singurul lucru comun tuturor este bunatatea sufleteasca.
Murim devreme, pentru ca in permanenta ne ruinam sufletul si trupul. Japonezii sunt
poporul cel mai longeviv, dar si cel mai politicos din lume.
Cele mai periculoase vorbe sunt vorbele rele impotriva omului iubit. Gradul de
comuniune la nivelul campului poate fi diferi; intre cei ce se iubesc el atinge cele mai
inalte cote. Sentimentul de iubire il inalta pe om, nivelul energetic al indragostitului este
foarte inalt si de aceea orice influentare negativa a acestuia devine extrem de
periculoasa.
Cand compatimiti pe cineva, nu sunteti de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, va
ganditi doar la la consecinte, uitand de cauzele aparitiei acestora si, prin aceasta,
favorizati destramarea spiritului.
Cauza a patra:
Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la
un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui.
Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea
invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si
prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice
ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice.
Page 679 of 1147
Omului care incepe sa se foloseasca de energia altuia i se inchid canalele de comunicare

cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea
boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat
manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta
blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica. Acest
proces e greu de oprit. El condamna copii "vampirului" la niste boli grave, intrucat
acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi
vampirismului, fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua distrugerea propriului
suflet.
Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta
diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai
usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.
De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat
inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-i unea cu
Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea
fi procurata din alta parte decat de la oameni. Daca este vorba de un copil, acesta incepe
sa-si irite mama, s-o necajeasca. Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza
energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi
bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare, provocarea de chinuri
fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.
Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de
a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om
certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie, il constituie rugaciunea pentru ca
aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor
sale spirituale. "Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va
urasc."
Cauza a cincea:
Cu totii cunoastem zicala: "De morti numai de bine". De ce? Intre lumea fina a mortilor
si lumea noastra fizica sunt posibile contacte iar daca ele apar, acest lucru dauneaza
ambelor lumi.
"Sudarea" campurilor unui om viu si ale unui om mort are loc atunci cand sunt incalcate
legile supreme. Religia si obiceiurile de inmormantare la toate popoarele sunt orientate
spre despartirea campurilor celor vii de ale celor morti. Daca omul pastreaza pica celui
decedat, acest lucru se reflecta negativ asupra sa si poate duce la diferite boli, tulburari
psihice, schimbarea caracterului.
Supararea omului inainte sa moara poate duce de asemenea la contopirea campurilor si
probabil de aceea trebuie indeplinita ultima dorinta a celui aflat pe moarte.
Daca pana la nasterea copilului femeia a facut un avort, campul embrionului mort se
Page 680 of 1147
poate uni cu campul copilului nascut ulterior iar acesta poate fi bolnavicios, fricos,
obsedat.
Cauza a sasea:
Orice gand legat de sinucidere este extrem de periculos si de distructiv pentru om si
pentru descendentii lui. Starea pe care medicii o numesc "depresiva" este lipsa dorintei
de a trai, uneori ascunsa si care poate provoca multe maladii, poate aduce prejudicii
destinului, caracterului. Care este motivul acestei lipse a dorintei de a trai? In primul
rand este vorba de un program de autodistrugere care se formeaza in campul
bioenergetic daca vreunul din ascendenti a nutrit mult timp ganduri de lipsa a dorintei
de a trai sau a comis tentative de sinucidere. Chiar daca aceste lucruri s-au intamplat cu
3-4 generatii in urma, programul ramane stabil si se transmite ereditar urmasilor. Acest
program poate fi o urmare a lipsei dorintei parintilor de a avea copii.
Campul omului are un sistem defensiv fata de lumea inconjuratoare care este insa total
deschis parintilor. Cele mai mici greseli ale parintilor in timpul sarcinii fata de viitorul
copil creaza in campurile acestuia un program distructiv. Acest program este de lunga
durata pentru ca este conceput de parinti.
Deceptia in legatura cu faptul ca fiica sau fiul e mic si slab, bolnavicios, nemultumirea
legata de sexul copilului, de aspectul sau, de capriciile noului nascut, daca toate acestea
sunt mai puternice decat dragostea pentru el, mai puternice decat constientizarea
faptului ca un copil e un dar divin, atunci trairile negative trec in profunzimea campului
sau in subconstient si declanseaza mecanismul autodistrugerii.
O deceptie puternica a tatalui, chiar si in decursul unei singure zile, pentru faptul ca i sa nascut o fiica si nu un fiu, poate duce, peste ani de zile, la nenumarate tentative de
sinucidere ale fiicei ceea ce se va transmite si urmasilor ei. Programele subconstiente
care se gasesc in campul copiilor trec, o data cu varsta si, in special, la inceputul
maturizarii sexuale in constiinta si astfel incep disensiunile dintre copii si parinti. Cinci
minute de dezicere de copil pot costa ani multi de izolare, reprosuri, suparari, ura.
Omul trebuie sa iubeasca lumea din jur. Daca acest sentiment ii lipseste, in suflet i se
instaleaza o stare de disconfort, de chin spiritual. Omul incearca sa-si suprime aceasta
durere spirituala cu orice mijloace. Astfel se ajunge la consumul de droguri, la
alcoolism, la diverse forme de toxicomanie. Adevarata cauza a narcomaniei si
alcoolismului este un nivel scazut al iubirii in sufletul omului. Aceasta stare apare din
cauza unor puternice frustrari, a reprimarii iubirii fata de oameni.
Iubirea inseamna armonie. Trecutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale iubirii. Situatia
care s-a crea acum in lume corespunde nivelului spiritual contemporan al omenirii. Se
cheltuie tot mai multi bani pentru narcotice si pentru lupta impotriva acestora insa fara
succes. Lupta trebuie dusa cu cauza care determina consumul acestora. Iar cauza o
constituie nivelul scazut al iubirii interioare a omenirii. Respingerea iubirii pentru
Dumnezeu si a simtamintelor divine fata de parinti si de copii, fata de sine si de omul
Page 681 of 1147
drag, fata de natura nevie si fata de lumea inconjuratoare a devenit ceva obisnuit in
viata noastra. Toate aceste incalcari declanseaza programul de distrugere a iubirii care
are drept rezultat cresterea in cascada a cruzimii pe care n-o poti stinge cu alcool sau
droguri. Pentru a iesi din impas omenirea trebuie sa reinvete sa iubeasca. Totul. Iubirea
este o arta complicata care trebuie invatata printr-un efort permanent.
Dar acum cand mama jigneste prin cuvant, privire, gest, nemaivorbind de faptele
copiilor sai, ea nu intelege ca initiaza in copil un program care peste un an, doi poate sal impinga sub rotile masinii, sau sa-i provoace o boala grava.
Omul s-a obisnuit sa considere ca iubirea este una din trairile sale de care poate dispune
dupa bunul sau plac. Este o conceptie gresita. Iubirea este acel intreg a carei parte
suntem, ea imbratiseaza intreaga lume. Iubirea si viata ni se daruiesc si n-avem nici un
drept sa atentam la ele.
Cauza a saptea:
Multi dintre noi pot da un raspuns corect la intrebarea: "Ce-i aceea hrana?". Hrana
influenteaza in primul rand structurile campului uman. Omul asimileaza hrana prin
prima chakra. Printr-o alimentatie corecta poate fi vindecat un om.
"Si a spus Dumnezeu: iata, v-am dat tot felul de ierburi care imprastie samanta cata se
gaseste pe intreg Pamantul si tot felul de pomi care fac roade si raspandesc samanta sa
va fie de hrana."
In "Baghawat-Gita" se interzice consumarea hranei care a stat mai mult de trei ore dupa
ce a fost gatita pentru ca este o hrana "murdara", fiind buna doar pentru trup in ea
nemaigasindu-se nimic pentru suflet.
In hinduism exista notiunea de "carne necusera". Este vorba despre carnea care contine
sange si ea nu se foloseste in nici un caz la gatit. De ce? Sangele este pastratorul datelor
despre viata corpului fizic, in el sta toata informatia privind bolile, simturile si trairile
emotionale pe care le incearca animalele la taiere.
Stramosii nostri erau mult mai destepti decat noi, cand se inchinau inainte de
sacrificarea animalului, cerandu-i iertare pentru faptul ca erau nevoiti sa-l intrebuinteze
ca mancare. In acest fel, ei blocau consecintele negative, pe care noi acum le inghitim
fara sa ne pese.
Se spune ca nu e bine sa citesti in timpul mesei. Mancatul cu cartea sau ziarul in fata, in
fata televizorului, dezbaterile politice si familiale la masa pot traumatiza sufletul omului
pentru ca in timpul mesei informatia trece liber in subconstient. Pe acest fapt este bazat
ritualul impartasaniei, adica punerea in contact cu Dumnezeu. Daca insa, in timpul
impartasirii, preotul se gandeste la treburile sale pamantesti, atunci contactul cu
Divinitatea nu se realizeaza.
Page 682 of 1147
In fiecare om exista un suflet, inceputul sacru, ceva omenesc si ceva animalic. In stare
normala trupul trebuie sa primeasca hrana de la suflet, sufletul de la spirit iar spiritul de
la Dumnezeu. Excluderea oricarei din aceste verigi este inadmisibila iar viata bazata
doar pe principiul primitiv al imbuibarii trupului fara a da atentie si celorlalte verigi,
reprezinta calea cea mai sigura spre regres.
S. N. Lazarev
Drojdia de bere - recomandata intregii familii
Esti bolnav sau te simti obosit? Un leac la indemina este drojdia de bere. Nu este nici
scumpa si nici greu de gasit. Si este foarte buna nu doar
pentru revigorarea si detoxifierea organismului ci si pentru tratarea a numeroase boli.
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere mai este folosita in
diete de slabire si in tratamente cosmetice.
100 grame de drojdie de bere contin:
* de 10 ori mai multa vitamina B1 decit piinea integrala;
* de doua ori mai multa vitamina B2 decit ficatul;
* de 10 - 20 de ori mai multa vitamina PP;
* de 10 ori mai multa vitamina B6 decit carnea;
* de 5 - 10 ori mai mult acid pantotenic decit cerealele;
* de 20 de ori mai mult acid folic decit taritele de griu.
Drojdia de bere este recomandata in avitaminozele (lipsa vitaminelor) complexe sau
simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si
neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase ale alcoolismului. Prin activitatea
sa hepato-protectoare, este indicata si in starile precirotice.
Studiile au aratat ca drojdia de bere este indicata in toate afectiunile intestinale si in
prevenirea accidentelor survenite in urma administrarii de
antibiotice.
Consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in singe, aduce la valorile
normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului.
Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma
sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine
probleme decit cardiacii care nu il consuma.
Drojdia de bere contine vitaminele:
* B1 eficienta in combaterea tulburarilor digestive, cardiace, pentru tratarea
depresiilor, nevralgiilor si oboselii;
* B2 utila in combaterea eczemelor, a imbatrinirii pielii;
* B3 implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos ;
* B5 - stimulent natural al glandelor corticosuprarenale, remediu anti-stres, mareste
rezistenta la infectii ;
* B7 - care neutralizeaza colesterolul, fiind indicata in obezitate; previne caderea
parului;
* B8 utila pentru reglarea metabolismului proteinelor si grasimilor;
* B9 - are efect antianemic, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal;
* B12 - care actioneaza asupra sistemului nervos, marind puterea de concentrare,
ameliorind cefaleele; contribuie la mentinerea echilibrului
Page 683 of 1147
hormonal;
* B15 amelioreaza oxigenarea tisulara, este un remediu minune impotriva imbatrinirii,
ajuta la dezintoxicarea ficatului;
* K - intervine in procesul de coagulare a singelui si contribuie la formarea osoasa, fiind
un factor esential in procesul de mineralizare (fixare a
calciului);
* E mareste rezistenta la infectii si intervine in metabolismul si functiile diferitelor
tesuturi, organe si sisteme (organe de reproducere, glande
endocrine, muschi, sistem nervos), in procesul cresterii si in procesul de coagulare.
SUPLIMENT ALIMENTAR PENTRU INTREAGA FAMILIE
Doza zilnica pentru un adult este de trei lingurite de drojdie de bere, care se
administreaza pe stomacul gol, dimineata, la prinz si seara. La copii,
administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de
crestere, pentru dezvoltarea psihica si mentala
armonioasa. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este de o treime din cea pentru adulti, iar
pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza
pentru adulti.
Sfaturi utile:
Pentru intarirea sistemului imunitar, se pune intr-o ceasca drojdie de bere cit o nuca si o
cantitate egala de miere, deasupra. Se lasa sa stea 10
minute, apoi se amesteca bine. Se maninca dimineata si seara inainte de mese 4
zile/luna.
Florile de salcm, calmantul din farmacia naturii
-----------------------------------------------------------------------Coroana este rar i luminoas, adesea globuloas, format din ramuri spinoase i
frunze compuse, cu 7-19 foliole eliptice, inserate pe un rahis lung. Florile sunt mari,
albe sau uor roze, grupate n raceme cu form de ciorchine, lung de 10-20 cm, cu miros
dulce-parfumat. nflorirea are loc n a doua jumtate a lunii mai i prima parte din iunie.
nainte de nflorire, ciorchinii sunt ndreptai n sus, iar dup nflorire, n jos.
Florile rmn deschise 8-12 zile, iar secreia nectarului ncepe s fie apreciabil din
momentul n care temperatura nopilor depete 14 grade C, mai ales n zone apropiate
de o surs de ap, pentru a contribui la ridicarea umiditii relative a aerului.
n anii foarte favorabili, producia de nectar a unei plantaii de salcm poate atinge
1.100-1.700 de kg de miere la hectar, iar n perioada culesului maxim, coloniile
puternice de albine pot aduna circa 10-12 de kg de nectar pe zi.
Fructele salcmului sunt psti, ca orice specie din familia leguminoaselor, lungi de 510 cm, turtite, brun-rocate, cu 4-10 semine n form de rinichi.
Salcmul, cu denumirea tiinific Robinia pseudoacacia este originar din America de
Nord, de unde s-a rspndit n toat Europa i Asia. n Romnia a fost adus de turci prin
anul 1750, mai nti n sudul rii, de unde s-a rspndit n toat ara, att ca arbore
spontan ct i plantat n liziere masive sau, izolat. Predomin n zonele de cmpie i de
deal, n sudul Olteniei, Muntenia i sudul Moldovei, pe marginea drumurilor i pe lng
Page 684 of 1147
aezrile steti. Se remarc printr-o mare capacitate de lstrire i de adaptare

ecologic la condiii climatice foarte variate, cu o bun rezisten, att la gerurile iernii,
ct i la secetele de var.
Avnd o cretere rapid i rdcini puternice, cu o extindere lateral pn la 20 metri,
salcmul poate asigura fixarea terenurilor nisipoase, a dunelor de nisip din Oltenia i
sudul Moldovei, a coastelor erodate i alunecoase i a taluzurilor cu pant mare. De
asemenea, constituie o specie ideal pentru amenajarea perdelelor de protecie, a
parazpezilor (datorit rezisteei la umezeal) i ca material de construcie (arpante la
case, stlpi de gard, araci n vie, material de parchet i n construcii navale), fiind cel
mai puin atacat de carii.
n parcuri i grdini este plantat n scopuri decorative, melifere i medicinale, fiind
preferat de gospodari pentru frumuseea florilor albe i plcut mirositoare i a frunzelor
de culoare verde-crud.
Romnia are 100.000 de hectare de salcm
---------------------------------------------------------------Teritoriul ocupat de salcm n Romnia, att n plantaii masive, n liziere i ca
exemplare solitare, ajunge la aprox. 100.000 de hectare.
n scopuri medicinale, florile se recolteaz n faza de maxim dezvoltare, prin strujire
de pe axul principal al inflorescenelor, numai pe vreme bine nsorit i se usuc la
umbr, n straturi subiri, n ncperi bine aerisite sau n podurile caselor acoperite cu
tabl. Prin uscare se obine un randament de 1 kg de flori uscate din 7 kg de flori
proaspete.
Scoara se recolteaz prin jupuire de pe ramurile tinere, la nceputul primverii (martieaprilie), cnd pornete circulaia sevei sau la nceputul toamnei (luna septembrie) i se
usuc la soare.
Coninutul chimic al florilor este foarte divers, cu glicozizi flavonici (robinin,
acaciin), taninuri, glucide, acizi organici (cafeic, clorogenic), mucilagii, ulei volatil.
Florile proaspete conin un ulei eteric complex, care se extrage cu eter de petrol,
obinndu-se concretul, cu un randament de 0,15-0,20 %. Materia prim este folosit
pentru parfumerie, mai mult n Bulgaria, Ungaria i Rusia, avnd la baz un mare
numr de componente aromatice, ca de exemplu pinen, limonen, linalool, citronelol,
geraniol etc. Acestea intr n compoziia unor parfumuri i cosmetice cu not odorant
de tip jasmin, liliac i oriental.
Florile de salcm sunt un bun calmant
Page 685 of 1147
-------------------------------------------------------Proprietile terapeutice ale preparatelor din flori de salcm dau posibilitatea

interveniilor n tratarea multor boli, mai ales n afeciunile sistemului nervos i n boli
digestive i pulmonare.
Sunt binecunoscute efectele antitusive, antispasmodice ale tractului respirator,
emoliente ale secreiilor bronice, antiseptice, antinevralgice, calmante, uor sedative
etc.
Efectele vindectoare ale florilor de salcm se exercit la toate persoanele, indiferent de
vrst.
Aciunile asupra sistemului nervos se manifest prin capacitatea de a liniti, de a calma
i de a tonifia organismul aflat n diferite stri nevrotice.
Bune pentru depresivi
------------------------------Produsele din flori de salcm sunt utilizate n multe afeciuni psihosomatice care apar
drept consecine directe ale unor tensiuni sufleteti:
- stri conflictuale frecvente, cu tendine de agresivitate i criticism exagerat;
- accese de mnie i iritabilitate psihic;
- crampe musculare de natur nervoas;
- epuizare nervoas i a forei fizice i intelectuale, degradnd pn la insomnii, stri de
anxietate i depresie psihic prelungit;
- reacii necontrolate la stri stresante, dureri de cap i migrene pe fond de stres;
- tulburri de memorie, de echilibru i de vz ajungnd, n unele cazuri, la erupii
herpetice pe piele;
- tulburri de apetit, cu lipsa poftei de mncare sau cu foame excesiv, produse de o
stare de gol afectiv, respectiv o lips a hranei sufleteti.
Din experiene ndelungate s-a constatat c aceste afeciuni ale sistemului nervos
dereglat se pot trata prin:
- inhalarea parfumului florilor de salcm, cu efecte linititoare asupra psihicului,
Page 686 of 1147
recomandndu-se scurte plimbri prin preajma salcmilor nflorii;

- aromatizarea camerei de lucru i de dormit a bolnavului cu buchete de flori proaspete;
- consumul unei infuzii din flori uscate (1 lingur la 200 ml ap clocotit) luat n 3
reprize pe zi, ntr-o cur de 3 sptmni, nlocuind total apa de but;
- consumul zilnic a unui macerat la rece din flori inute 2-3 zile n miere de albine,
lund cte 3-5 lingurie pe zi;
- tinctur din 20 de grame de flori uscate care se macereaz n 100 de ml de alcool 700,
timp de 10-14 zile, din care se iau zilnic de 2 ori cte 10 picturi.
n tratament extern al bolilor sistemului nervos sunt recomandate bi generale cu
extracte din flori.
Infuzie din flori de salcm pentru arsurile de stomac
-------------------------------------------------------------------------n tratamentul bolilor aparatului digestiv, de mult vreme este cunoscut aciunea
benefic a florilor de salcm asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aprut pe un fond
de nervozitate, la acest efect contribuind glicozizii flavonici, care acioneaz ca
hipoacidifiani.
Bune efecte se constat n combaterea arsurilor de stomac (pirozis), aprute mai ales
noaptea, cu localizri retrosternale, datorate hiperaciditii. De asemenea, sunt atenuate
durerile n ulcerul gastric i duodenal, n gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastroesofagian, indigestii dup mese copioase cu alimente grase, n insuficien hepatic,
crampe abdominale i hernie hiatal. La copii, florile de salcm pot avea efecte benefice
n diareea acid sau vrsturi de lapte, precedate de agitaie.
Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu ncredere, folosind o infuzie din
amestec, n pri egale, cu flori de salcm i frunze de dud bogate n carbonat de calciu
cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditii gastrice; se ia o linguri din
amestec la 250 de ml de ap clocotit, se infuzeaz acoperit 10-15 minute i se beau
dou ceaiuri pe zi, dup mesele principale, n cure de lung durat.
Ceaiul de salcm combate bolile pulmonare
---------------------------------------------------------------n cursul zilei, n locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat s se consume ap
din flori de salcm (o mn de flori uscate se macereaz la rece, minim 8 ore, ntr-un
Page 687 of 1147
litru de ap curat de izvor).

n bolile aparatului respirator, florile de salcm sunt eficiente la combaterea tusei
convulsive i astmatice, rceli, viroze, a rguelii, n infecii acute ale cilor respiratorii,
astm bronic etc.
Tratamentul acestor afeciuni se face cu ceai din flori de salcm care acioneaz
asemntor cu supa de pasre ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiv
dar i cu deosebit eficien n reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a
strnutului i a secreiilor nazale. Este demn de subliniat, c n cazul bolilor pulmonare
nu s se neglijeze consumul ceaiul de salcm, iar ca alimentaie s se consume supe de
pasre, cel puin la o mas pe zi.
Tamponri cu infuzie pe dintele cariat
-----------------------------------------------------Datorit coninutului ridicat n flavone i robinozide, infuzia din flori de salcm
acioneaz cu efecte diuretice, antiinflamatoare, de reducere a coninutului de uree din
snge i de calmare a durerilor reumatice sau a nevralgiilor dentare.
n afeciunile dermatologice se folosesc florile uscate i pulverizate care se pun pe rni
provocate de arsuri i pe furuncule sau se aplic prinie (cataplasme) preparate din 3
pri miere de salcm, o parte fin de gru, schimbate la intervale de 10-12 ore.
Tot extern se folosete infuzia din flori pentru splturi vaginale n caz.
Ceaiul din boboci de salcm galben previne apariia cheagurilor de snge
Salcmul japonez, cu denumirea tiinific Sophora japonica este un arbore mai puin
cunoscut n ara noastr, fiind originar din China, Coreea i Japonia.
Are tulpini flexibile , lipsite de spini, flori galben-verzuie, grupate n inflorescene
ramificate. nflorirea este mai trzie, spre var. Acest pom frumos este plantat n parcuri
i grdini cu scopuri ornamentale.
Pentru aplicaii terapeutice se recolteaz bobocii florali, care conin substane glucidice,
mucilagii, pectine i rutozizi cu multiple proprieti n reducerea nivelului de lipide din
snge, dizolvnd plcile de colestrerol din interiorul vaselor sanguine. De asemenea,
mrete rezistena capilarelor fragile, ntrete contraciile inimii i regleaz ritmul
cardiac.
Datorit coninutului ridicat n rutozizi, ceaiul din bobocii florali de salcm galben
Page 688 of 1147
inhib agregarea trombocitelor i eritrocitelor, evit formarea cheagurilor de snge, are

efecte antiinflamatoare, prevenind apariia edemelor cardiace i mrete rezistena
peretelui capilar venos.
Prezena cvercetolului din boboci are aciune protectoare asupra capilarelor, dilat
vasele coronariene, prevenind accidentele vasculare, mai ales la persoane cu
hipertensiune arterial, ateroscleroz coronarian, tromboflebite, ulcere varicoase,
hemoptizii, hemoragii retiniene, glaucom, retinopatie diabetic, hemoroizi sngernzi
etc.
Mierea de salcm, singura care nu se zaharisete
-----------------------------------------------------------------------Mierea de salcm constituie un deliciu de neegalat, fiind mult apreciat pentru savoarea
sa, pentru valoarea energetic mare (300 kcal la 100 grame produs) i pentru multiplele
proprieti terapeutice. Faptul c este singurul sortiment de miere care nu se zaharisete,
dect dup foarte mult timp, constituie un avantaj luat n consideraie de ctre
consumatori.
Aroma natural i calitile terapeutice se pstreaz mai bine n mierea din fagure dect
n cea centrifugat, ntruct fagurele conine i o anumit cantitate de cear, polen i
propolis, constituind un amestec ideal pentru tratarea multor boli de plmni i inim,
pentru colite i enterocolite, afeciuni de ficat, boli ginecologice, anemie i pentru
meninerea funciilor fiziologice active pn la btrnee. Nu ntmpltor s-a constatat
c apicultorii au o durat de via mai mare cu 8 ani dect restul oamenilor, datorit
unui consum frecvent de miere (mai ales n fagure), i altor produse apicole (polen,
propolis).
Mierea cu nuci, energizant garantat
---------------------------------------------------S-a dovedit c mierea de salcm, diluat n puin ap cald i luat nainte de mese sau
seara nainte de culcare, are efecte deosebite n vindecarea ulcerelor (gastric i
duodenal).
Dac se amestec cu nuci mrunite se realizeaz un produs delicios, cu efecte imediate
n cazuri de oboseal fizic i intelectual, la persoane convalescente, la btrni, la
sportivi i la mame care alpteaz.
Specialitii gastronomi au integrat mierea i florile de salcm n multe preparate
culinare cu efecte linititoare, mai ales n produse de patiserie, dulcea, peltea,
maripan cu migdale, antreuri, gogoi cu aluat de cltite, salate, siropuri etc.
Page 689 of 1147
REETA VINULUI PENTRU INIM:

10 tulpini proaspete de ptrunjel, cu frunze cu tot, se pun ntr-un litru de vin natural,
curat, la care se adaug 1-2 linguri de oet curat din vin. Se las totul s fiarb 10
minute la foc mic (atenie, face spum!). Dup aceste 10 minute,se ia de la foc, se mai
adaug 300 grame de miere pur de albine . Vinul fierbinte se filtreaz i se trage, ct
este nc fierbinte, n sticle care au fost cltite cu puin alcool tare. Se astup bine!
Depunerile care se formeaz nu duneaz i pot fi bute i ele fr probleme. Trebuie s
adugm c fiecare poate decide pentru sine dac s fiarb mierea sau nu,eu zic ca
mierea nu e bine sa o fierbem.
,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie natural... Numai sa respecti
ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si trebuie sa fiarba, si ea cu restul. Nuti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit vinul tau de patrunjel-miere pentru inima!"
Mai incolo, dr. Hertzka explica: ,,Daca se intimpla odata sa-ti simti inima, ia o lingura,
doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zi, si orice intepaturi la inima (din cauza
schimbarii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie in nici un caz sa fii ingust in
vederi si speriat, fiindca nu poti sa-ti faci nici un rau cu acest vin. Dar nu numai in cazul
durerilor cardiace incipiente, ci si in adevarata insuficienta cardiaca si alte boli cardiace
te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest vin de patruniel-miere pentru inima,
poate chiar te vei insanatost odata.
Pe 21 ianuahe 1980 am primit o scrisoare de la o doamna din landul Salzburg, scrisoare
pe care as dori s-o redau aici. Femeia scrie: ,,Va comunic ca mi-am preparat vinu pentru
inima si ca am putut obtine rezultate uimitoare. Am fost operata acum zece ani. Mi s-a
spus ca am o insuficienta cardiaca si deci voi avea intotdeauna dureri. N-aveau curn sa
mi le ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma invat cu aceasta idee. Dar datorita vinului
pentru inima, durerile rnele au disparut dupa doua luni de tratament. Nu ma mai simt
nici slabita
Laptisorul de matca, un adevarat medicament!
Va simtiti epuizat, in pragul unei depresii sau incercati sa va reveniti dupa o boala
indelungata? Faceti o cura cu laptisor de matca, unul dintre cele mai puternice
energizante naturale. Are atatea efecte pozitive asupra organismului, incat poate fi
considerat pe drept cuvant un adevarat "elixir al tineretii".
Ce este
Laptisorul de matca este o substanta secretata de glandele salivare ale albinelor,
destinata hranirii larvelor in primul stadiu de dezvoltare. El constituie hrana exclusiva a
reginei albinelor, care traieste cinci ani, spre deosebire de albinele lucratoare care
supravietuiesc doar patru luni. Este alcatuit din fructoza, proteine, factori de crestere, 18
aminoacizi si o multitudine de vitamine (mai ales B1 si B5) si minerale. Este o
substanta care creste rezistenta organismului impotriva diversilor factori de stres care il
afecteaza, mentinand echilibrul functionarii normale a tuturor organelor. Actioneaza ca
un "hormon sexual" crescand potenta barbatilor, combatand sterilitatea sau normalizand
Page 690 of 1147
menstruatia.
Beneficii
Mai ales persoanele care muncesc intens zece ore pe zi sau au de sustinut examene
importante vor simti imediat imbunatatirea memoriei, a capacitatii de concentrare si
cresterea energiei. Fenomenele atat de neplacute care insotesc instalarea menopauzei
(transpiratii abundente, bufeuri de caldura, ciclu prelungit) aproape dispar dupa o cura
de o luna cu laptisor.
Deoarece normalizeaza tensiunea, nu ar trebui sa le lipseasca celor care au risc crescut
de infarct sau accidente cerebrale (obezi, cu colesterolul crescut). Poate cel mai
important beneficiu este intarirea imunitatii, laptisorul avand si o puternica actiune antiinflamatoare.
Utilizare
Cercetatorii afirma ca putem consuma fara pericol un gram de laptisor zilnic, in cazul
unor boli grave fiind recomandate chiar doua grame. Cura dureaza patru-sase
saptamani, iar laptisorul trebuie luat pe stomacul gol, inaintea mesei de dimineata.
Pentru a detecta o posibila alergie, mai ales suferinzii de astm sau cei care fac deseori
eczeme trebuie sa inceapa cura cu un dozaj mic (250 mg zilnic), crescand apoi
progresiv doza. Dupa terminarea curei, faceti o luna pauza, apoi reluati tratamentul pana
va intremati.
1 .Leurda imbunatateste memoria
2 .Leurda cu vin si miere pentru bolile de inima si reumatism
Zonal, aceasta planta are mai multe denumiri, de la ceapa vrajitoarelor pna la usturoi
de padure, ainti sau alin de iunie.
Leurda are mirosul specific usturoiului, de unde si frecventa denumire de ai (usturoi) de
padure, salbatic sau ciorasc. Frunzele sale, de un verde foarte frumos, au o forma
asemanatoare cu frunzele de lacramioare. Cnd nfloreste are o floare alba. Frunzele ies
dintr-un bulb lunguiet. Este deosebit de important sa cunoasteti aspectul leurdei pentru a
nu o confunda cu brndusa de toamna. Deosebirea garantata dintre cele doua plante este
mirosul. Atentie! Cnd culegeti aceasta planta, daca nu miroase a usturoi, renuntati!
Altfel poate fi toxica!
Planta apare primavara timpuriu, imediat dupa ce s-a topit zapada. Creste de preferinta
n luminisurile padurilor de foioase sau de brad, n zonele bogate n humus si n special
Page 691 of 1147
umede. Frunzele pot atinge naltimi de pna la 30-40 cm.

Principala proprietate a leurdei este aceea de a curata organismul. De la stomac si
intestine, la ficat si vezica biliara, la vasele sanguine, la sngele nostru n general,
leurda este "detergentul" corpului uman. Este pacat sa nu profitam n fiecare primavara
de virtutile acestei plante, urmnd o cura de 4-6 saptamni.
Datorita efectului sau depurativ, planta este foarte utila n combaterea aterosclerozei, n
tratarea hipertensiunii arteriale si n tratamentul majoritatii bolilor de piele. Viermii
intestinali, n special limbricii la copii, mor la scurt timp dupa ce copiilor li se
administreaza leurda proaspata tocata marunt si presarata pe felii de pine cu unt. De
asemenea, leurda proaspat culeasa si tocata marunt se poate presara si pe mncarea de
cartofi, n supe sau sub forma de salata.
n pofida faptului ca planta este, practic, la ndemna tuturor, ea nu este ndeajuns
folosita. n afara proprietatilor vermifuge, leurda previne deranjamentele stomacale,
balonarile, colicile, constipatiile sau starile de indispozitie abdominala.
Persoanele care sufera de hipertensiune arteriala, ameteli, dureri de cap, senzatie de
apasare n ceafa sau agitatie nervoasa este bine sa consume leurda n tot timpul anului:
primavara n stare cruda iar n decursul anului sub forma de esenta.
n cazurile de gripa ori bronsita, leurda ajuta la eliminarea secretiei, usurnd respiratia.
Exista chiar dovezi ca vindeca miraculor si pleureziile. Si n cazul eczemelor nsotite de
mncarimi, o cura cu leurda proaspat culeasa face minuni. Eczema poate disparea n
decurs de o luna.
Cea mai extraordinara calitate a leurdei este, nsa, aceea de a reusi sa influenteze pozitiv
capacitatea de memorare. Un tratament cu esenta proaspata de leurda, cte 15 picaturi
luate de trei ori pe zi n ceai de plante are un efect binefacator asupra memoriei chiar si
n cazurile de pierdere severa a acesteia.
Mod de folosire
n stare cruda, frunzele proaspat culese se spala, se taie marunt si se presara pe si n
alimente ca si patrunjelul verde.
Tinctura: frunzele proaspat culese se taie marunt, se introduc n sticla si se toarna alcool
rafinat de 38-40 de grade, pna ce se acopera nivelul plantelor. Se pune la loc nsorit
timp de doua saptamni. Apoi se strecoara si se pastreaza n sticlute mai mici, de
culoare nchisa. Se iau zilnic, de patru ori cte 15 picaturi n apa sau ceai de plante.
Vin: se pun doi pumni de leurda (frunze taiate marunt) ntr-un litru de vin alb si se pune
la fiert. Dupa ce a dat n clocot se adauga miere,dar mierea nu se fierbe pt.ca mierea la
temperatura de peste 20 de grade isi pierde din vitamine,se bea cte un paharel nainte
de masa. Este recomandat bolnavilor de inima si de reumatism
Page 692 of 1147
CONTRA CADERII PARULUI inbunatatiri se observa imediat dupa utilizare

RETETA;ulei de masline,un galbenus ou,ulei de ricin,vit.A.sol Se amesteca si se unge
tot parul inclusiv pielea capului si se acopera cu o punga sau mai bine cu o folie de
celofan sa stea ermetic,apoi se mai pune un prosop(sa stea la caldura)si se tine cel putin
2ore dupa care se spala normal e super!SUCCES
Fetelor, va dau eu un tratament super-extra-nemaipomenit: amestecati un galbenus de
ou cu acelasi volum de ulei de ricin si cu acelasi volum de vitamina A uleioasa (1:1:1).
Maioneza care rezulta aplicati-o la radacina parului si masati bine. Acoperiti capul cu o
folie de plasctic si cu 2 3 prosoape (pt a va incalzi si a va deschide porii) si stati asa
vreo 2 ore.
Spalati normal dand de doua ori cu sampon (se degreseaza perfect).
Faceti asta odata la o saptamana sau doua timp de mai multe luni. Nu va va veni sa
credeti cat de tare se poate regenera parul vostru.
tratamentul e pe baza de alcool alimentar de 70 de grade(1litru) si 6 ardei iuti pe care ii
taiati si ii amestecati cu alcoolul,il lasati vreo 10 zile la macerat apoi il strecurati sil
puneti in sticlute inchise la culoare.
cu lotiunea asta iti dai la radacina parului si stai aproximativ 30 de min apoi de speli,
tratamentul se face o data pe sapt si cam dupa o luna incep sa se vada efectele
sper sa va ajute si pe voi cum m-a ajutat pe mine
bafta
TULBURARI DE SOMN
Sosete ude sau bai la picioare cu faina de mustar
Cu cat avem picioarele mai reci, cu atat ne va fi mai greu sa adormim, se arata intr-un
studiu efectuat la Clinica universitara de psihiatrie din Basel. In consecinta, o baie calda
la picioare, pe langa faptul ca ne relaxeaza, combate si tulburarile somnului. Acelasi
rezultat se poate obtine si cu o pereche de sosete ude, leacul traditional al lui Kneipp. La
inceput ele ingusteaza vasele de sange, insa dupa 20-30 de minute le dilata, producand o
senzatie de caldura.
Mod de utilizare:
-Sosete ude - Incalziti-va picioarele intr-un lighean cu apa calda. Inmuiati o pereche de
sosete in apa rece, stoarceti-le si trageti-le in picioare. Mai puneti peste ele si niste
sosete calduroase de lana.
-Baia la picioare cu faina de mustar - Amestecati doua linguri de faina de mustar intr-o
galeata cu apa fierbinte, tineti picioarele in ea cam zece minute si dupa aceea spalati-le
cu apa calda.
Riscuri si efecte secundare: Intrebuintata imprudent, faina de mustar poate provoca
arsuri pe piele. Nu prelungiti baia mai mult de 15 minute, iar daca observati ca pielea sa inrosit, intrerupeti pe loc procedura. Baile cu faina de mustar sunt contraindicate
atunci cand aveti leziuni pe laba piciorului sau pe gambe.
Page 693 of 1147
RACEALA
-Ceai din flori de soc
Deja Hipocrate a descris actiunea terapeutica a socului, iar in Evul Mediu, Hildegard
von Bingen i-a pretuit si ea puterea tamaduitoare. Medicina naturista cunoaste
numeroase intrebuintari ale socului (respectiv, ale malinului negru). Rezultate bune s-au
obtinut cu ceaiul preparat din flori de soc in tratarea racelilor. Uleiurile eterice continute
in aceste flori au actiune dezinflamatoare si expectoranta.
Mod de utilizare: Se toarna circa 150 mililitri de apa in clocot peste doua lingurite de
flori, se lasa cinci minute sa infuzeze si apoi se strecoara. Se bea de mai multe ori in
cursul zilei. Mai ales in a doua jumatate, se recomanda o cana sau doua, cat mai
fierbinte.
-Supa de gaina
Medicul internist Stephen Rennard si colegii sai de la Nebraska Medical Center au
organizat un experiment in laborator, pentru a verifica daca supa de gaina isi justifica
reputatia de principal leac traditional contra racelii in America. Ei au pregatit o supa
dupa reteta primita de la bunica unuia dintre cercetatori si au urmarit efectul intr-o
eprubeta. Au constatat o reducere a mobilitatii anumitor globule albe din sange, care
sunt responsabile pentru unele simptome ale racelii, cum ar fi inflamarea mucoaselor.
Desigur ca observatiile facute in laborator nu constituie o dovada ca supa ar avea o
actiune similara in organismul uman. Totusi, milioanele de bunici au dreptate - o supa
fierbinte ne face bine cand suntem raciti.
Mod de utilizare: Se pune o gaina in apa rece si se da intr-un clocot, dupa care se lasa sa
fiarba la foc mic minimum doua ore si jumatate. Timpul indelungat de fierbere este o
conditie indispensabila a eficacitatii terapeutice, probabil ca numai in acest mod pot fi
extrase din gaina substantele active. Celelalte ingrediente sunt importante pentru gust,
nu insa si pentru efectul supei. Mancati o farfurie sau doua, cat de fierbinte se poate.
Riscuri si efecte secundare: Atentie cu supa fierbinte, daca va doare gatul.
-Ceai de ceapa
Zeama de ceapa actioneaza impotriva germenilor patogeni ca un antibiotic natural,
datorita aliinei, o substanta care, in contact cu oxigenul, se transforma in alicina.
Reteta: Taiati marunt o ceapa si fierbeti-o aproximativ cinci minute, strecurati fiertura si
lasati-o sa se raceasca pana la temperatura la care o puteti bea. Apoi indulciti ceaiul cu
putina miere si beti-l cu inghitituri mici. Dupa asta, bagati-va in pat si transpirati.
Riscuri si efecte secundare: Ceapa poate reduce glicemia. De aceea, atunci cand
apeleaza la acest remediu, diabeticii trebuie sa-si controleze glicemia si sa-si modifice
corespunzator medicatia antidiabetica, daca este cazul.
AMIGDALITA CU TEMPERATURA
-Compresa rece cu lamaie
Ajuta in amigdalitele cu temperatura, in special la copii.
Mod de utilizare: Se amesteca o lingura de zeama de lamaie intr-un sfert de litru de apa.
Page 694 of 1147
Se inmoaie un servet, se preseaza usor pentru a indeparta surplusul de lichid si se aseaza

in jurul gatului. Se lasa sa actioneze cam o ora. Dupa aceea, zona gatului se va tine la
caldura.
Riscuri si efecte secundare: Daca pielea se irita si apar mancarimi, scoateti imediat
compresa.
DURERI IN GAT
-Cataplasma cu cartofi
Cataplasmele cu cartofi dezinflameaza si calmeaza durerile.
Mod de utilizare: 500 grame de cartofi se fierb bine in coaja, dupa care se pun intr-un
servet sau un saculet de in si se zdrobesc. Pentru a evita arsurile, se infasoara mai intai
gatul intr-un prosop, iar cartofii se aseaza deasupra. Se lasa sa actioneze pana cand
cartofii s-au racit.
INFECTII URINARE
-Suc de merisor
Dintr-un studiu realizat la Universitatea Oulu din Finlanda, reiese ca sucul de merisor,
baut cu regularitate, reduce cu 50% frecventa infectiilor urinare la femei. Se presupune
ca ar scadea capacitatea bacteriilor de a se fixa in peretele vezicii urinare.
Mod de utilizare: Se ia cate o lingura de suc de merisor, de trei ori pe zi.
TUSE, AFECTIUNI ALE CAILOR RESPIRATORII
-Inhalatii
Inhalatiile cu aburi fierbinti au mai multe efecte benefice. In functie de ceea ce punem
in apa, ele au actiune sudorifica (musetel), antiinflamatoare (musetel, salvie),
expectoranta (cimbru, mirt), bactericida (cimbru, salvie, musetel) sau antispastica la
nivelul bronhiilor (cimbru).
Mod de utilizare: Se pune intr-un castron un pumn de plante uscate, la alegere - flori de
musetel, cimbru, salvie sau mirt -, si se toarna deasupra apa clocotita, dupa care se lasa
cateva minute sa infuzeze. Apoi se acopera capul si castronul cu un prosop mare si se
inspira aburii.
Riscuri si efecte secundare: Atentie la posibilele alergii la plantele medicinale amintite.
Nu se recomanda in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, deoarece substantele
continute in aceste plante trec in sange, respectiv in laptele mamei, si de acolo pot
patrunde in organismul copilului, declansand eventuale reactii alergice, perturbari ale
ritmului cardiac si ale respiratiei. Sunt contraindicate pentru copiii mai mici de trei ani.
DURERI ARTICULARE LA GENUNCHI
Page 695 of 1147
-Cataplasma cu seminte de schinduf

Intrebuintate extern, semintele de schinduf au actiune antiinflamatoare si analgezica.
Mod de utilizare: 50 grame de seminte de schinduf se fierb cinci minute intr-un sfert de
litru de apa. Se obtine un terci, care se intinde pe o panza de in. Il puteti folosi, dupa
cum doriti, atat fierbinte, cat si rece. Daca simtiti nevoia de caldura - cum se intampla in
cazul artrozei -, puneti cataplasma in jurul genunchiului cat de fierbinte o puteti suporta.
Daca insa aveti o senzatie de fierbinteala in genunchi - ca, de pilda, la artrita -, folositi
cataplasma rece. Pentru aceasta, lasati mai intai terciul sa se raceasca la temperatura
camerei, apoi tineti un timp cataplasma in frigider (nu in congelator).
Riscuri si efecte secundare: Indepartati imediat cataplasma, daca vi se irita pielea si apar
mancarimi sau usturimi.
DURERI DE CAP
-Presopunctura cu ulei de menta
Presopunctura face parte din metodele terapeutice ale medicinei traditionale chineze.
Combinata cu intrebuintarea uleiului de menta sau a balsamului aromat, ea poate fi un
mijloc eficace de combatere a durerilor de cap. Studiile au demonstrat ca ambele
remedii, aplicate pe tample si intre sprancene, pot diminua durerile de cap cauzate de
stres.
Mod de utilizare: Ungeti degetele aratatoare si mijlocii cu putin ulei de menta ori
balsam. Apoi masati-va ambele tample cu miscari circulare, apasand usor, timp de unul
pana la cinci minute, dupa care va spalati bine degetele.
Riscuri si efecte secundare: Evitati ca ochii si mucoasele sa vina in contact cu uleiul
eteric. Nu folositi uleiul sau balsamul la sugari si copii mici, deoarece la aceasta varsta
inspirarea vaporilor si a mirosurilor puternice poate declansa stari similare cu cele
astmatice.
NEPLACERI GASTRO-INTESTINALE
Menta are o actiune antispastica asupra tractului gastrointestinal si stimuleaza secretia
de bila.
Mod de utilizare: Turnati cam 150 mililitri de apa clocotita peste o lingura (1,5 grame)
de frunze de menta proaspete sau uscate, lasati sa infuzeze 10-15 minute si strecurati.
Se beau doua-trei cani, repartizate pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Cardiacii sunt sfatuiti sa nu depaseasca in nici un caz
cantitatea indicata, de doua sau trei cani zilnic.
OTITA MEDIE
-Saculet cu ceapa
Remediul se recomanda indeosebi copiilor cu otita medie.
Mod de utilizare: Taiati ceapa marunt, apoi infasurati-o intr-o panza si striviti-o, pana
Page 696 of 1147
cand lasa zeama. Puneti saculetul pentru doua-trei ore pe urechea bolnava. Daca
pungulita va fi incalzita putin, efectul va fi si mai puternic.
Riscuri si efecte secundare: Limitati-va la aplicarea externa. Medicii va avertizeaza sa
nu picurati zeama de ceapa direct in ureche.
SINUZITA
-Clatirea nasului
Sarea retine apa si ajuta la dezinflamarea mucoaselor nazale. S-a dovedit ca clatirea
nasului cu apa sarata contribuie la prevenirea si tratarea sinuzitei.
Mod de utilizare: Dizolvati 9 grame de sare marina intr-un litru de apa fiarta si clatiti-va
nasul cu ea, de trei-patru ori pe zi. In acelasi timp, beti multe lichide.
Exista un dus special pentru nas, insa clatirea se poate face la fel de bine si cu un pai, in
felul urmator: se introduce paiul intr-o nara, cealalta se inchide, apasand cu degetul,
apoi se trage apa pe nas, de doua-trei ori. Se repeta operatiunea si pe a doua nara. La
primele incercari, se poate intampla ca apa sarata sa patrunda in faringe, ceea ce este
foarte neplacut, insa cu putin exercitiu veti reusi din ce in ce mai bine si, dupa ce veti fi
constatat efectul, nu va vor mai deranja micile necazuri colaterale.
-Cataplasma cu ghimbir, faina de mustar sau hrean
Cataplasmele calde si umede cu ghimbir, faina de mustar sau hrean activeaza circulatia
locala la nivelul sinusurilor si au un efect de eliminare a secretiilor la bolnavii de
sinuzita.
Mod de utilizare: Presarati pe un servetel de hartie un pumn de boabe de mustar
macinate si asezati-l pe un servet de bucatarie. Impaturiti servetul si turnati peste el apa
fierbinte, pana se inmoaie bine. In locul fainii de mustar puteti folosi hrean ori ghimbir
ras. Ungeti-va nasul si obrajii cu o crema, apoi puneti servetul cat mai cald pe zona
nasului, acoperindu-l cu un prosop plusat. Tineti cataplasma pana simtiti ca v-ati
incalzit. O inrosire moderata a pielii nu trebuie sa va alarmeze, ea este chiar de dorit.
Riscuri si efecte secundare: Protejati-va neaparat ochii, eventual acoperindu-i cu
comprese umede. Aplicarea necorespunzatoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe
piele. De aceea este bine s-o scoateti dupa cinci sau zece minute.
NEFRITA SI CISTITA
-Ceai de splinuta
Infuzia de splinuta are o actiune antimicrobiana, combate inflamatiile si stimuleaza
functiile renale.
Mod de utilizare: Turnati 150 mililitri de apa clocotita peste 3 pana la 5 grame de
splinuta si lasati sa infuzeze doua minute. Se bea de trei ori pe zi cate o cana.
Riscuri si efecte secundare: In timpul curei nu beti cafea sau ceai negru, fiindca ele va
irita rinichii si vezica urinara.
-Macerat din frunze de strugurii-ursului
Frunzele de strugurii-ursului au actiune antibacteriana, dar sunt mai putin eficiente
Page 697 of 1147
atunci cand urina este acida, deoarece arbutina continuta in ele are nevoie de un mediu
alcalin, pentru a se descompune in zahar si hidrochinona, aceasta din urma fiind
substanta bactericida. Va puteti determina gradul de aciditate al urinei cu ajutorul unei
hartii indicatoare de pH. Daca valoarea pH-ului este mai mica de sapte, urina se
considera acida.
Mod de utilizare: Peste o lingurita sau doua de frunze de strugurii-ursului se toarna un
sfert de litru de apa si se lasa la macerat intre 12 si 24 de ore. Nu fierbeti, pentru ca
temperatura ridicata face sa treaca in apa tananti si substante aperitiv-amare, care sunt
iritante. Amestecati din cand in cand. La sfarsit, strecurati si incalziti putin. Se beau
doua-trei cani zilnic.
Riscuri si efecte secundare: Iritarea mucoasei gastrice. Nu folositi maceratul mai mult
de o saptamana si maximum de cinci ori pe an. Nu se administreaza in timpul sarcinii si
in perioada de alaptare, nici la copiii sub 12 ani. N-ar trebui sa-l ia nici bolnavii de
inima, deoarece el amplifica actiunea glicozidelor. Acestea sunt substantele active din
medicamentele cu care se trateaza insuficienta cardiaca. Pacientilor respectivi maceratul
le poate provoca aritmii.
GRETURI
-Presopunctura
Stimularea punctului (numit Pericard 6) dintre cele doua tendoane flexoare ale
degetelor, ce pot fi palpate pe antebrat, reduce greturile si senzatiile de voma. Desi nu sa gasit o explicatie medicala, studiile atesta eficacitatea procedurii contra greturilor din
timpul sarcinii, ca si a celor postoperatorii.
Mod de utilizare: Punctul se afla cam la trei degete mai sus de incheietura mainii, pe
partea interioara a antebratului. Gasiti-l si stimulati-l cu o apasare usoara a degetului.
PIELE USCATA
-Baie cu lapte si ulei
Baia curata portiunile de piele aspra, care apoi nu mai ustura si se vindeca mai repede.
Mod de utilizare: Amestecati un litru de lapte cu o cana de ulei alimentar si turnati-le in
apa din cada.
-Ulei de migdale si lamaie
Mod de utilizare: Combinati aproximativ 50 mililitri de ulei de migdale cu o lingurita
de zeama de lamaie. Dupa baie, masati-va cu acest amestec pielea inca umeda.
CONSTIPATIE
-Seminte de patlagina
In Italia, semintele de patlagina sunt tot atat de cunoscute drept remediu impotriva
constipatiei, ca semintele de in la noi. Ele contin mucilagii care, in contact cu apa, isi
maresc mult volumul. Ajunse in intestin, inmoaie materiile fecale si le fac mai
voluminoase.
Mod de utilizare: Inghititi cate o lingurita (cam cinci grame) de seminte de patlagina,
Page 698 of 1147
minimum o data si maximum de trei ori pe zi, cu unul sau doua pahare de apa.
Consumati multe lichide pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Contraindicate copiilor sub 12 ani si persoanelor cu alergie
la semintele de patlagina, celor cu obstructii de tranzit intestinal, precum si cu forme
grave de diabet.
MULTA SANATATE!
mierea
- in arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,
locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. grabeste vindecarea si alina
durerile.
- durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
desavarsire daca micutii sunt frecati usor pe gingii, cu degetul mic, inmuiat in putina
miere.
- bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
miere simpla sau miere amestecata cu camfor (se gaseste la farmacii).
- durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
se plamadeste 8 zile cu un litru de vin alb, curat, se amesteca si se adauga 100 g miere.
din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. se beau seara, inainte de culcare.
- cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. se consuma
dati pe razatoare si amestecati cu putina miere
artrita
amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de
scortisoara pudra. faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra..
daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
intr-un studiu recent efectuat de universitatea din copenhaga, s-a constatat ca atunci
cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o
jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana,
din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o
luna. majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare
restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
Page 699 of 1147
caderea parului
cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
alcatuita din ulei de masline fierbinte, o lingura de miere, o lingurita de scortisoara
pudra, inainte de baie, lasand-o sa actioneze aproximativ 15 minute, dupa care se spala
parul.
s-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute..
infectii urinare
luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. distruge toti germenii din vezica urinara.
dureri de dinti
faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
dintele nu mai doare.
colesterol
doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
de ceai, daca sunt administrate unui pacient care are colesterolul mare, vor reduce
nivelul colesterolului din sange cu 10% in interval de 2 ore.
ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
reduce nivelul colesterolului.
conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
consumata zilnic impreuna cu mancarea inlatura problemele de colesterol.
raceli
cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
calduta cu 1/4 lingurita de scortisoara pudra timp de 3 zile.
acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
infertilitate
medicinele alternative yunani si ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
secole pentru a fortifica sperma barbatilor.
daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
culcare, problema lor se va rezolva.
in china, japonia si orientul indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
fortificarea uterului, au luat scortisoara pudra, timp de secole.
femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
lingurita de miere si sa isi frece gingiile cu aceasta combinatie, in mod frecvent pe toata
durata zilei, astfel incat combinatia sa se amestece usor cu saliva si sa patrunda in corp.
un cuplu din maryland (sua) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. cand au aflat despre acest remediu,
atat femeia cat si barbatul au inceput sa consume miere si scortisoara in modul aratat
mai sus. femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
Page 700 of 1147
deranjamente stomacale
mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
stomacale de la radacina.
balonare : in conformitate cu studiile efectuate in india si japonia, s-a descoperit ca
mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea si durerile de
stomac.
boli cardiovasculare
faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. ungeti pe paine sau umpleti clatitele cu
aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
preveni aparitia unui alt atac.
consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste ritmul
cardiac.
in america si canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. mierea si
scortisoara imbunatatesc circulatia sanguina.
sistemul imunitar
utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
organismul impotriva bacteriilor si atacurilor virale.
oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
bacteriile si afectiunile virale.
indi g estie
scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
inlatura aciditatea si ajuta la digestia celor mai grele mancaruri.
gripa
un om de stiinta din spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
care omoara germenii de gripa, salvand pacientul de la imbolnavire.
longevitate
ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
incetineste efectele imbatranirii.
de asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
Page 701 of 1147
acnee
formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. aplicati
aceasta pasta peste cosuri seara inainte de culcare si spalati-o cu apa calduta, in
dimineata urmatoare. daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
cosurile de la radacina.
infectii ale pielii
eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
unei combinatii de miere si scortisoara pudra pe partile afectate.
cure de slabire
in fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
seara inainte de culcare, beti miere si scortisoara pudra fierte intr-o cana de apa.
daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
chiar si a celor mai obeze persoane.
de asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
grasimi in organism, chiar daca persoana respectiva consuma o dieta hipercalorica.
cancer
studii recente efectuate in japonia si australia au aratat ca s-au tratat cu succes
cazuri de cancer stomacal si osos.
pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
miere cu o lingurita de scortisoara pudra timp de o luna, de 3 ori pe zi si sa continue
tratamentul prescris de oncolog. nu strica!
oboseala
studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
si nicidecum daunator vitalitatii organismului.
persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
multa vitalitate si flexibilitate.
dr. milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate de
lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata zilnic,
dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00 atunci
cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
organismului, in interval de o saptamana.
halena
locuitorii din america de sud:
primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
pierderea auzului
mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
Page 702 of 1147
MIEREA CU LAMAIE CALMEAZA DURERILE DE GAT
Durerile de gat pot fi indepartate cu ajutorul tratamentului cu miere.

O bautura care stimuleaza secretia de saliva si care contribuie la calmarea gatului uscat
si iritat se obtine adaugand doua lingurite cu miere si sucul unei jumatati de lamaie intrun pahar cu apa fierbinte, afirma cercetatorii americani in volumul "Mancarea si
sanatatea", publicat la Editura Readers Digest. Mierea mai este utila si in unele
probleme respiratorii, fiind eficienta in special la inlaturarea flegmei.
Impreuna cu ceapa, mierea poate trata inclusiv varicele. Pentru a urma o astfel de cura,
aveti nevoie de 600 de ml de suc de ceapa rosie si 300 de grame de miere de salcam sau
fanete. Ceapa, bine maruntita, se stoarce, iar apoi se strecoara cu ajutorul unei site sau al
unui tifon. Compozitia se pune intr-un vas din sticla in care se adauga si mierea.
Amestecati sucul de ceapa cu mierea, iar apoi puneti compozita la frigider deoarece,
daca nu este tinuta la rece, devine toxica. Timp de o luna, luati cate 50 de grame, de trei
ori pe zi, la mesele principale. Faceti o pauza de o luna, iar apoi mai puteti incerca o
data cura. Tratamentul nu este indicat bolnavilor de gastrita hiperacida si celor cu ulcere
de stomac sau duoden.
ARTRITA
Amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita
de scortisoara pudra. Faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
Durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
Pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
Daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
Intr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat ca
atunci cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu
o jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o
saptamana, din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in
interval de o luna. Majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de
miscare restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
CADEREA PARULUI
Cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
Page 703 of 1147
parul.
S-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute..
INFECTII URINARE
Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara.
DURERI DE DINTI
Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
COLESTEROL
Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
RACELI
Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
INFERTILITATE
Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu,
mai sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
Page 704 of 1147
Mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele

BALONARE : In conformitate cu studiile efectuate in India si Japonia, s-a
descoperit ca mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea
si durerile de stomac.
BOLI CARDIOVASCULARE
Faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. Ungeti pe paine sau umpleti clatitele
cu aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
Reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste
ritmul cardiac.
In America si Canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. Mierea si
SISTEMUL IMUNITAR
Utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
Oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
Consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
INDI G ESTIE
Scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
GRIPA
Un om de stiinta din Spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
LONGEVITATE
Ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
Pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
Beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
De asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
Page 705 of 1147
ACNEE
Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati
dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
INFECTII ALE PIELII
Eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
CURE DE SLABIRE
In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
CANCER
Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes
Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
tratamentul prescris de oncolog. Nu strica!
OBOSEALA
Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate
de lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata
zilnic, dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00
atunci cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
HALENA
Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
Page 706 of 1147
Trateaza-te cu miere si scortisoara

Combinatia dintre miere si scortisoara este folosita de secole in medicina orientala.
Scortisoara face parte dintre cele mai cunoscute condimente, iar calitatile mierii de
albine devin din ce in ce mai cunoscute. Aceste ingrediente detin calitati extraordinare
si au fost folosite ca remedii inca din cele mai vechi timpuri.
1.Boli de inima. Intinde pe paine miere si presara putina pudra de scortisoara, in locul
gemului. Este recomandat consumul zilnic, la micul dejun. Datorita faptului ca aceasta
combinatie imbunatateste circulatia sanguina si intareste ritmul cardiac, persoanele cu
probleme cardiovasculare au posibilitatea sa previna eventualele probleme apeland cu
incredere la aceasta combinatie.
2. Artrita. Aplica o pasta din cele doua ingrediente (o parte de miere in doua parti de apa
calduta plus 1 lingurita cu pudra de scortisoara) pe locul afectat si maseaza incet.
Expertii de la Universitatea din Copenhaga au efectuat un experiment in care 200 de
persoane afectate de artrita au fost tratate timp de o saptamana cu o cana cu apa
fierbinte amestecata cu o lingura de miere si 1/2 lingurita de scortisoara pudra.
Rezultatele au aratat ca 73 dintre persoanele tratate au scapat complet de dureri in
interval de o luna. Asadar, nu strica sa consumi in fiecare dimineata pe stomacul gol o
cana din acest amestec.
3. Pierderea parului. Amesteca ulei de masline cald cu 1 lingura de miere si 1 lingurita
de scortisoara pudra si intinde-o pe par inainte de baie. Se lasa sa actioneze timp de 1015 minute, dupa care se indeparteaza.
4. Infectii urinare. Pentru a-ti proteja vezica urinara, amesteca intr-un pahar cu apa
calduta 1 lingurita cu miere si 2 linguri cu pudra de scortisoara. Apoi se bea.
5. Dureri de dinti. Aplica de cate ori este nevoie o pasta formata din miere (5 lingurite)
si pudra de scortisoara (1 lingurita) pe dintele afectat.
6. Colesterol. Adauga scortisoara (3 lingurite) si miere (2 linguri) in apa fiarta sau ceai
verde si apoi bea. Specialistii sustin ca nivelul colesterolului "rau" este redus cu pana la
10% intr-un interval scurt de numai 2 ore de la administrarea bauturii. Mai mult, studiile
de specialitate arata ca mierea de albine naturala daca este consumata cu regularitate si
in cantitati mici ne scapa de problemele cu colesterolul. Dar, asta nu inseamna ca
trebuie sa uitam de regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmam cu strictete.
7. Raceala. Se bea o cana cu apa calduta, miere (1 lingura) si scortisoara (1/4 lingurita).
Face bine la tuse si curata sinusurile.
8. Indigestie. Se ia o lingura cu miere presarata cu scortisoara inainte de masa pentru a
scapa de aciditate si a accelera procesul de digestie.
9. Longevitate. Consuma regulat ceai cu miere si scortisoara. Se pune la fiert 3 cani cu
apa in care se adauga 4 linguri cu miere si 1 lingura cu scortisoara.
10. Acnee. Aplica o pasta formata din miere (3 linguri) si scortisoara (1 lingurita) pe
cosuri inainte de culcare. Indeparteaza cu apa calduta a doua zi.
11. Obezitate. Pentru a scadea in greutate, fierbe in apa miere (1 lingura) si scortisoara
(1/2 lingurita) si apoi bea acest amestec in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cu o
jumatate de ora inainte de micul dejun.
12. Respiratie urat mirositoare. Gargara cu miere si scortisoara amestecate cu apa
fierbinte.
Page 707 of 1147
13. Probleme cu stomacul. Mierea in combinatie cu scortisoara indeparteaza senzatia de

balonare si reduce intensitatea durerilor de stomac.
14. Sistemul imunitar. Datorita continutului de vitamine si fier din mierea de albine
combinata cu scortisoara apara sistemul imunitar de actiunea nociva a radicalilor liberi.
15. Cancer. O serie de studii efectuate recent au demonstrat eficienta acestei combinatii
in tratarea cancerului stomacal si osos. Pe langa tratamentul prescris de oncolog este
indicat sa iei de 3 ori pe zi cate o lingura cu miere de albine presarata cu scortisoara.
16. Oboseala. Ca sa eviti starile de epuizare si somnolenta pe care le resimti in cursul
zilei poti sa apelezi la acest remediu excelent si sa constati pe propria piele efectele
revigorante. Amesteca intr-un pahar cu apa o lingura cu miere de albine si presara
putina pudra de scortisoara. Bea un pahar dimineata si unul dupa-amiaza cand te
cuprinde toropeala.
Miere usturoiat
Mierea este cunoscut i pentru proprietile ei ntritoare i de eliminare a oboselii.
Preparai un amestec din trei rdcini de usturoi ntr-un pahar de miere i lsai-l la
macerat n frigider pentru o lun. Luai cte o linguri pe zi.
Metoda de tratament Vermont
Mierea e considerat n America precum eficient mpotriva hipertensiunii, gastritei
hipoacide i oboselii. Iat mai jos un amestec pentru creterea longevitii:
1 lingur oet de mere (se poate folosi i oet obinuit),
1 lingur miere, 2/3 pahar ap
Limonad fierbinte cu miere
Mierea e apreciat n Europa i pentru efectele sale mpotriva insomniei. Amestecul de
mai jos v va face s dormii mai bine dect o butur alcoolic.
2 lingurie suc de lmie,
2 linguri de miere, 1 pahar de ap clocotit
Terapia cu venin de albine
Veninul de albine contine un amestec complex de enzime, proteine si aminoacizi. Este
un lichid limpede si incolor, cu gust dulce si usor amarui. Este solubil in apa, insolubil
in alcool, iar cand vine in contact cu aerul formeaza cristale gri-albe.
Ce contine veninul de albine?
Veninul de albine este hemoragic, fata de veninul de sarpe care este coagulant. El
Page 708 of 1147
contine un cocktail de substante precum enzime, proteine, aminoacizi, acizi organici

volatili, lipide, acid formic etc. Efectul acestui complex de chimicale este stimulant
pentru inima si glandele corticosuprarenale si inhibitor pentru sistemul nervos.
Stimuland glandele suprarenale, veninul de albine creste secretia de cortizol si
protejeaza corpul de infectii.
S-au descris trei actiuni ale veninului de albine:
Hemolitica distruge globulele rosii din sange;
Hemoragica impiedica formarea cheagurilor;
Neurotoxica blocheaza transmiterea impulsurilor nervoase.
Cum functioneaza terapia cu venin de albine?
Veninul de albine este aplicat in puncte specifice de pe suprafata corpului. Inainte de
primul tratament, pacientii sunt testati pentru o eventuala alergie prin injectarea unei
mici cantitati de venin.
Ce boli pot beneficia de pe urma terapiei cu venin?
Veninul albinelor stimuleaza eliberarea de cortizol fapt ce il face util in tratamentul
bolilor reumatismale, in special a artritei. Poate fi aplicat direct pe piele sau injectat
intramuscular. Rezultatele au aratat o reducere importanta a inflamatiei, a durerii
musculare, a durerii de origine nervoasa si neuromialgiilor.
Mai pot beneficia de pe urma tratamentului cu venin de albine persoanele care sufera de
diferite afectiuni cardiovasculare precum flebitele, endarteritele, hipertensiunea
arteriala.
Rezultate bune s-au obtinut si in tratamentul bolilor neurologice, a bolilor infectioase
oculare sau diferite tulburari endocrine (hipertiroidii, tireotoxicoze). Specialistii sustin
ca veninul de albine este benefic in fibromialgie, sindromul colonului iritabi, depresie.
Contraindicatiile terapiei cu venin de albine:
Aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si
viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si
dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la
locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de
respiratie.
Din acest motiv, inainte de a incepe tratamentul cu venin de albine este obligatoriu sa se
testeze sensibilitatea persoanei si prezenta vreunei reactii alergice.
Intre contraindicatiile terapiei cu venin se numara hipersensibilitatea alergica la venin,
tuberculoza, bolile infectioase acute, hepatitele, nefritele, insuficientele cardiace,
diabetul zaharat, sarcina.
Page 709 of 1147
Crema de masaj cu levantica si miere

Scumpilor,
Ce ar fi daca v-ati "imbaia" din cand in cand in levantica ? E o idee buna sau nu ?
Aici o reteta super buna de crema frumos mirositoare , foarte delicata pentru piele si
care ingrijeste chiar si pielea sensibila de copii.
Aveti nevoie de :
- 10 linguri ulei vegetal de ingrijire ( de germeni de grau, de migdale dulci, de floare
soarelui, de orez, de rapita, de orez, de struguri , de caise, sau de ce vreti voi , inafara de
masline fiindca are un miros prea greu)
- 2 linguri de ceara de albine curata
- 1 lingura mare de miere ( sa nu fie prea lichida)
- 20 stropi ulei de levantica natural
Asa se face:
Puneti ceara si uleiul intr-un vas pe Bain-Marie lasati sa se topeasca, amestecati,
adaugati mierea, amestecati inca o data bine, dati deoparte si amestecati din cand in
cand. Cand s-a racit un pic adaugati uleiul volatil de levantica , amestecati si puneti in
cutiute curate .Lasati sa se raceasca complet . Inchideti cu capacul.
Foarte buna ca o crema de ingrijire de corp sau ca o crema pentru masaj .
Varianta:
In locul uleiului vegetal puteti pune ulei de levantica preagtit in prealabil. Atunci nu va
mai trebuie uleiul volatil.Dar, respectati cantitatile: 2 linguri ceara de albine, 10 linguri
ulei de levantica si o lingura de miere.
Asa se face uleiul de levantica:
Puneti flori si tulpinute de levantica ( uscate si maruntite) intr-un borcan curat. Adaugati
atata ulei vegetal preferat incat plantele sa fie complet acoperite. Inchideti ermetic si
lasati la loc uscat, curat si calduros timp de patru saptamani. Agitati zilnic de mai multe
ori. Cand este gata strecurati prin tifon curat si puneti in sticlute inchise la culoare.
Inchideti ermetic . Se pastreaza apoi la temperatura camerei .
Spor la treaba !
Prostatita
Produse apicole: polen, pastura (polen tratat de albine cu acid lactic, pentru a-l conserva
si pastra pe timpul iernii), propolis mestecat circa 3-5 minute (atentie la alergici, poate
provoca pareze temporare), supozitoare cu propolis. Sunt indicate si masuri foarte
severe de dieta alimentara: trebuie eliminate din consum bauturile, tutunul, cafeaua,
condimentele, preparatele alimentare iritante, sarea in exces, consumul exagerat de
lichide.
Reumatism
Masaje cu produse apicole: miere cu otet de mere, impachetari cu ceara, unguent pe
baza de venin de albine.
Page 710 of 1147
Spasmofilie
Se iau 7 oua, de preferinta de la gaini crescute acasa sau cele cu coaja rosie, si se aseaza
intr-un borcan de 0,800 kg. Peste ele se pune zeama de lamaie pana se acopera totul. Se
pune capacul si se lasa 7-8 zile. In acest timp, cu coada unei linguri de lemn se mai
agita usor. Dupa dizolvarea cojilor de oua in zeama de lamaie, se trece lichidul prin
strecuratoare. In final, se strecoara si prin tifon, astfel ca raman doar cateva mici resturi
gelatinoase. Lichidul obtinut se amesteca cu un litru de miere de albine naturala. Din
acest amestec se iau trei linguri pe zi. (Tratamentul se face mai ales in lunile
calendaristice care contin in denumire litera R.)
Tuberculoza pulmonara
Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc, brad, pin sau menta.
Pulverizatii cu tinctura de propolis: 50 de picaturi in 50 g din ceaiul mai sus mentionat.
Crema de propolis: 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de munte.
Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea totala.
Tuse banala
Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere, lamaia se inmoaie,
astfel incat se va obtine din ea o cantitate mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie
si coaja. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se
adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere farmaceutic, doua linguri
echivaleaza cu 30 g). Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca
avem un acces de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce amestecam bine
continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse, luam cate o lingurita de sirop la culcare
si una noaptea, cand ne trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop
pe zi si anume: dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa masa de pranz, la cateva
ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram
numarul dozelor pe zi
Tuse convulsiva
Tinctura de propolis: intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se adauga 30 de picaturi de
tinctura de propolis. Se face gargara cat mai mult, apoi se inghite.
Miere de albine de tei: in acelasi tip de ceai se adauga doua linguri de miere la o cana de
0,250 l si se beau doua cani pe zi, cu sorbituri mici. (Atentie! Este contraindicata la
diabetici.)
Capaceala: se mesteca pana la consumarea totala.
Inhalatii cu ceara de albine: inhalatii cu ceai de tei, menta, muguri de brad, busuioc si
marar. Acestea se realizeaza prin asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos
si inhalarea aburului degajat.
Page 711 of 1147
Arsuri
Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de
plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o
perioada mai lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de
tei.
Caderea parului
Ceai (decoct) din: mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintura, iedera, menta, patlagina si
zeama de lamaie.
Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine.
Utilizare: in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea
capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua
solutie.
De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea
capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea parului si
disparitia efectului revulsiv.
Constipatie
In fiecare dimineata, se bea - pe stomacul gol - un pahar de apa calduta statuta (cel putin
24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si
tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din
alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul,
tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume
proaspete.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa
minerala (nu ceai), timp de o saptamana, pana se formeaza obisnuinta. l 1/2 kg de prune
uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru compot). Dupa ce au fiert, se scot
samburii, iar pulpa rezultata se da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si
cate linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-9 linguri, deci tot
atata miere). Se amesteca totul bine si se pune intr-un borcan de 800 g (care se tine la
frigider). Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Degeraturi
De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta circulatie periferica, sau mai
bine zis, cei ce au maini si picioare reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu
au o irigatie sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi. Reactia
normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la caldura pe cel degerat. Acest lucru
este gresit, deoarece poate provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate
trebuie tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade; se vor face frictiuni cu
zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va observa o inrosire a pielii, ceea ce
inseamna ca sangele este prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva
se badajeaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu miere de albine
dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze de nuc, catina alba sau paducel. Se
mai frictioneaza cu felii de ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea
Page 712 of 1147
stramta, frigul, umezeala.
Angina pectorala
Sirop: ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in amestec cu miere de
albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un
litru de apa fiarta, timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Afectiuni hepatice
In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele
hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7- si dupa ce da in cateva
clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu
un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se
strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune
intr-o sticla. Din ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe zi.
Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.
Afectiuni gripale
Inhalatii cu ceara de albine: se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe
care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de
grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala: o inspiratie pe nas si una pe
gura, pana la topire, apoi se repeta inca de cinci ori.
Tinctura de propolis 30%: se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare
parte.
Gargara: se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in concentratie de 30% intr-un
pahar cu ceai de galbenele sau de musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de
durata, apoi se inghite solutia.
In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in parti egale (cate un varf de
cutit) de galbenele, coada-soricelului si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu
100 ml apa, apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca bine
dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete, dar picatura cu picatura, in
asa fel ca operatiunea sa dureze circa 5 minute.
Afectiuni cardiace
Miere de albine (tei si salcam) - 3 lingurite pe zi.
Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma,
chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un
puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea
functionarii cordului.
Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare - 1 lingurita pe
zi.
Page 713 of 1147
Tratamente naturiste
Propolisul
Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri
eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen,
flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca
biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala.
Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste
tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani,
taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele
de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este
benefic in sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor
Roentgen si de alta natura.
Cum se prepara si la ce foloseste tinctura de propolis
Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din
putinele substante care il solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis
inglobat in miere, obtinandu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor
unguente. Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramane, totusi,
tinctura de propolis. Preparare:
La 100 ml alcool de peste 80 de grade se adauga 20 g propolis.
Alcoolul amestecat cu propolis se introduce intr-un vas, se incalzeste la 30-35 grC si se
amesteca bine. Aceasta procedura se repeta zilnic, timp de o saptamaina.
Dupa aceea, se lasa la decantat si se alege lichidul curat.
Folosind acelasi dozaj, procedeul poate fi simplificat.
Singura diferenta este ca, fara incalzire, propolisul se piseaza si se lasa la macerat timp
de 14 zile.
Utilizare tinctura propolis: In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca
tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30
picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta), combaterea tulburarilor de menopauza (10
picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi),
rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cate 40 de picaturi; se repeta pina la vindecare),
in tratarea TBC-ului pulmonar (de trei ori/zi cite 30 de picaturi, completate cu inhalatii la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura - de doua ori pe saptamana),
combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului
gastro-duodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe
stomacul gol).
La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze,
locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis,
aceasta avand actiune cicatrizanta, ajutand la formarea noilor tesuturi.
Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o
bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare.
Solutia se agita zilnic, iar dupa cateva saptamani se obtine o bautura amaruie, din care
Page 714 of 1147
se bea un paharel inainte de culcare. Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe
gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.
Laptisorul de matca
Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decat
drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului,
reduce colesterolul din sange, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a
anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna.
Veninul de albine
Un alt produs folosit in medicina este veninul de albine. Virtutile terapeutice ale
veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme, chiar din antichitate. Ele au
fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase
reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a
descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are
in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici
volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si
aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia
de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.
Pentru tratarea reumatismului cu veninul de albine se procedeaza prin:
intepaturi directe de albine;
injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat;
administrarea de apitoxina sub forma de pomada;
administrarea pe calea inoforezei, respectiv pe calea introducerii de venin de albine in
organism cu ajutorul curentului electric continuu;
practicarea acupuncturii cu diverse produse de provenienta apicola.
Este absolut necesar ca tratamentul sa fie facut sub control medical, evaluandu-se
periodic urina pentru a se vedea daca nu au aparut urme de zahar sau albumina. Exista
posibilitatea ca veninul de albine sa produca reactii alergice, eruptii dermice sau soc
anafilactic.
Ceara
Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut
virtutile terapeutice. Si in ziua de azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor
unguente si balsamuri. De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica.
Acest articol a fost compilat & preluat de pe site-ul Terapii Naturiste.com: Terapii cu
ajutorul mierii, polenului, propolisului, laptisorului de matca, veninului si prin
intermediul cerii.
Un ajutor de prima urgenta: Mierea
Page 715 of 1147
- In arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,

locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. Grabeste vindecarea si
alina durerile.
- Durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
miere.
- Bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- Buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
- Durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- Afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
Din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- Pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- Durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. Se beau seara, inainte de culcare.
- Cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. Se consuma
"" 5. Dureri de dinti. Aplica de cate ori este nevoie o pasta formata din miere (5
lingurite) si pudra de scortisoara (1 lingurita) pe dintele afectat. ""
ultima dat cnd dintele meu m durea i mi vjia capul de durere in contact cu ceva
dulce am crezut c turbez, deci eu nu a incerca( prerea mea, ceilali putei linitii.
( fara suparare )
si cum zicea si un coleg "" Salut, aceste retete sunt garantate, incercate sau fotografia e
suficienta pentru toate conditiile ""
Miere cu morcovi.
In aceasta perioada, dupa ploi, morcovii au crescut destul de bine, si mai trebuie rariti.
Se ia o legatura de morcovi, se dau prin razatoare, si se pun 2 ligurite de miere, eventual
dupa gust. Se consuma imediat. Au un efect miraculos asupra vederii, si nu numai.
Incercati!
Artrita
Impachetari cu parafina:
Impachetarea cu ceara calda este o terapie eficace pentru artrita mainilor. Scufundati
mainile de cateva ori in parafina topita la 126-130 C intr-un vas special. Lasati ceara sa
se intareasca. Acoperiti mainile cu pungi de plastic si servete incalzite timp de 20 de
minute. Curatati ceara punand-o la loc in vas.
Alte terapii :
1. Purtati manusi elastice in fiecare noapte pe mainile care dor sau care sunt intepenite.
Page 716 of 1147
2. Folositi o patura electrica in fiecare noapte.

3. Scaderea in greutate, daca aveti nevoie, este benefica. Chiar si o pierdere in greutate
de 2-3 kg poate fi benefica.
4. Petreceti un timp in aer liber. Aceasta va da o stare de bine generala si aveti si niste
beneficii in plan fiziologic.
5. Trebuie respectate orele de somn. Dormiti 6-8 ore.
6. Imbracati-va sa va fie cald si confortabil tinand in plus seama de cum va pot asigura
respectivele haine un mod usor de a le pune pe dumneavoastra si a le scoate.
7. Zincul este de obicei in cantitati scazute la pacientii cu artrita. Vitamina C, B6 si E
sunt si ele frecvent in cantitati insuficiente. Trebuie sa se incerce suplimentarea acestor
substante nutritive.
8. Evitati steroizii.
9. Sunt esentiale scaunele zilnice. Luati 2 linguri de seminte de in macinate sau tarate
pentru ajutor. 2 pahare cu apa calda la sculare si cateva exercitii usoare de gimnastica
stimuleaza si ele scaunul.
IMPACHETARI CORPORALE CU NAMOL SAPROPELIC PUR STERILIZAT,
CEARA DE ALBINE, ALGE MARINE, EXTRACT DE ARDEI IUTE
Se recomanda pentru toate tipurile de piele, avnd puternic efect anticelulitic
(proprietati autosofante), de dezintoxicare, tonifiere si rentinerire a tesuturilor
epidermice.
Compozitie: namol sapropelic pur sterilizat, ceara de albine, miere de albine, alge
marine, unt organic de cacao, ulei organic de eucalipt si extract de ardei iute. Se
recomanda pentru reducerea celulitei, revitalizarea si tonifierea pielii, elimina durerile
musculare si retentia de lichide.
Mai intai, se face un peeling corporal pentru a inlatura celulele moarte si pentru a
deschide porii in asa fel incat pielea sa fie receptiva si sa absoarba tratamentele ce
urmeaza a fi aplicate, se aplica serul reducator si namolul marin intr-un strat fin, apoi
zona se infasoara in film osmotic dupa care se introduce clienta in tunel cu infrarosii
no cellulite si se lasa timp de 50 de minute sa actioneze tratamentul, astfel,
ingredientele active patrund in piele. Dupa aceste operatiuni, clienta este rasfatata cu un
masaj efectuat cu Slimming thermo cream- creme termica modelatoare cu extract de
alge marine, iedera, gingko, castane salbatice, ulei de scortisoara si ulei de portocale,
care va stabiliza efectul impachetarii.(5 minute)
Este recomandat tuturor gradelor de celulita, efect de eliminare a apei retinute si a
toxinelor, reducerea vergeturilor precum si prevenirea aparitiei acestora, imbunatatirea
circulatiei sangvine, inclusiv a celei periferice, produs 100% natural, benefic pentru
pielea sensibila.
Stilul tu de via are i el o contribuie major aici aa c i recomandm s consumi
ct mai multe fructe i legume i s bei cel putin 1 litru si jumatate de apa plata pe zi att
Page 717 of 1147
in timpul tratamentului ct i dup ncheierea acestuia pentru a pstra rezultatele

obinute.
Sedintele trebuie efectuate intensiv minim de 3 ori/sapatamana, dupa obtinerea
rezultatelor dorite fiind suficienta o sedinta la 10 zile pentru intretinere.
Contraindicatii: sarcina, menstruatie, inflamatii, febra, tumori, sensibilitate la caldura,
epilepsie, boli cardiace, hipertensiune,fragilitate capilara, vase de sange sparte, boli de
piele, fragilitate capilar, varice, tromboflebit, persoane care au tije metalice; persoane
care sufera de spasmofilie, cancer, boli genetice, probleme ale tiroidei (in special
hipertiroida).
Tratament naturist pentru dizolvarea pietrelor la rinichi
Ingrediente: 500 ml ulei de masline, 500 g lamai, 500 g miere de albine.
Se foloseste un borcan de 2 kg cu capac.
Preparare: Se toarna in borcan uleiul de masline si mierea. Lamaile intregi se introduc
in apa fierbinte. Se da in clocot 2 min, apoi se scot, se taie felii, se dau prin masina de
tocat, dupa care se adauga in borcan. Se lasa 3 zile la macerat, timp in care se amesteca
de 30, 40 ori pe zi.
Dupa 3 zile se ia dimineata pe stomacul gol, cu 15 min inainte de masa, o lingura din
acest amestec.
Atentie: Se amesteca bine inainte de intrebuintare!
Dupa 6 luni se reface un control medical.
Tratamentul se reia 3 ani la rand, la aceeiasi data, cantitatea de mai sus fiind suficienta
pentru tratamentul pe un an. Apoi se face pauza 3 ani, dupa care se repeta tratamentul.
O analiza de rutina,apoi o veste cutremuratoare:"aveti cancer"...Boala nu alege:bogat
sau sarac...tanar sau batran..
Va prezint mai jos,o reteta pare-se miraculoasa:eu am s-o incerc si va sfatuiesc sa faceti
la fel...(Personaje publice,precum Monica Tatoiu,Cristian Tantareanu,Dumitru
Dragomir au "dovedit" cancerul folosindu-se de aceasta reteta)
*Miere de salcam - 1,5 kg
*Polen - 300 g
*Propolis - 150 g (se tine in congelator si se macina)
*20 de fiole de laptisor de matca (4 g)
*250 ml apa distilata sau ser fiziologic
Page 718 of 1147
Ingredientele prezentate mai sus,se pun intr-un borcan de sticla.Se amesteca cu o

lingura de lemn,pana rezulta o pasta,care se lasa la macerat 3 zile.
Se ia cate o lingura de 3 ori/zi,dimineata,la pranz si seara,cu 30 de minute inainte de
masa.
Tratamentul se repeta la 6 luni.
Propolisul, un medicament natural miraculos
Propolisul, numit i "clei de albine" sau "penicilin romneasc", este un produs apicol
extrem de preios. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, cu arom
plcut de rin i balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrtoare dup colectarea unor
produse biologice din cel puin 20 de specii de arbori care produc secreii rinoase i
anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad),
tulpini i ramuri tinere, peiolul frunzelor i scoar (salcie, prun). La aceast materie
rinoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care conin enzime, cear i ali
compui biochimici. Att culoarea, ct i aroma i compoziia chimic a propolisului
difer n funcie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.
Efectele tmduitoare ale propolisului au fost cunoscute nc din cele mai vechi timpuri.
Astzi, compoziia chimic a propolisului este studiat de multe instituii tiinifice, care
caut s explice proprietile sale terapeutice i efectele manifestate ntr-o multitudine
de afeciuni maladive. Datorit componentelor chimice multiple, propolisul este
considerat cel mai preios produs apicol, cu o mare diversitate de aciuni terapeutice:
bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante,
antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare i
stimulatoare ale sistemului imunitar. Prin aceste proprieti intervine pozitiv n
ameliorarea i vindecarea multor afeciuni.
Un bactericid de excepie
Aciunea bactericid i bacteriostatic a fost dovedit prin culturi pe diferite bacterii
(streptococi, stafilococi, Trichomonas, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus,
Candida, Helicobacter pilori). Intervine si n distrugerea unor parazii intestinali
(Giardia). S-a testat sensibilitatea la propolis a circa 80 de microorganisme,
demonstrnd c snt distruse 21 specii de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite i 30
tipuri de virusuri. Pentru aceste efecte, propolisul este apreciat ca fiind cel mai puternic
medicament antiinfecios. De remarcat c propolisul i pstreaz nealterat capacitatea
antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de sintez fa de care bacteriile
dezvolt o rezisten treptat, ceea ce face necesar introducerea periodic a unor noi
produse.
edine de aerosoli cu tinctur de propolis pentru astmatici
Datorit proprietilor antibacteriene, antitoxice i antiinflamatoare, propolisul s-a
dovedit eficient n cel puin 200 afeciuni. n tratarea bronitei acute, a astmului
infecios i abcesului pulmonar se utilizeaz tinctura de propolis 30 la sut, din care se
Page 719 of 1147
iau cte 15-30 picturi, de 3 ori/zi, nainte de mese, ntr-un phrel cu lapte sau ap
cldu, ntr-o cur care dureaz pn la vindecare. n astmul bronic snt deosebit de
benefice edinele de aerosoli cu tinctur de propolis 15 la sut, diluat cu ap n
proporie de 1:1; zilnic, se fac 2 edine cu o durat de 5 minute, ntr-o cur de 15-30 de
zile.
n grip, rceal, guturai, traheit i laringit cronic se utilizeaz tinctura de propolis
20 la sut, cu aciune antiviral (20-30 picturi diluate ntr-un phrel cu ap sau lapte,
de 2-3 ori/zi, nainte de mese). Cu aceast tinctur se face gargar, dup care se nghite
sau se fac inhalaii dimineaa i seara.
Efecte deosebite se obin n tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoz,
tuberculoz pulmonar i extrapulmonar. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut
(30 picturi, de 3 ori/zi), inhalaii de 2 ori/zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere
de salcm i macerat de usturoi (125 g cei tocai n 125 ml alcool 90 i macerai timp
de 10-15 zile).
Propolisul reduce colesterolul din snge
S-au constatat efecte remarcabile asupra sistemelor capilare prin reducerea fragilitii i
refacerea elasticitii vaselor sanguine periferice datorit aciunii vasodilatatoare
produs de prezena flavonozidelor naturale. n cardiopatia ischemic i angina
pectoral, cu aritmii i insuficien cardiac, se recomand tinctura de propolis 30 la
sut luat intern, de 2-3 ori/zi, cte 10 picturi, dup mese, timp de 15 zile pe lun.
n tratarea hipertensiunii arteriale i a aterosclerozei, cu reducerea cantitii de
colesterol ru din snge, este eficient tinctura de propolis 20 la sut, n alcool de 80,
din care se iau cte 30 picturi n puin ap, n fiecare diminea, pe nemncate, pn la
completa ameliorare a bolii.
Pine cu propolis pentru tratarea ulcerului
La gastrite hiperacide i ulcere (gastric i duodenal), se pun 30 picturi tinctur de
propolis 20 la sut pe o felie de pine alb i uscat, care se mestec bine n gur i se
nghite pe stomacul gol, de 4 ori/zi, avnd efecte cicatrizante i de reglare a secreiei
sucurilor acide (de aceea nu se consum fr pine).
Efecte favorabile au fost menionate n enterite, colite acute i cronice, steatoz
hepatic, colecistite cronice, hepatit, ciroze, boli virotice ale stomacului i n
stimularea secreiei biliare. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut, dimineaa, pe
stomacul gol, cte 30-40 picturi.
n durerile de stomac se iau cte 30 de picturi tinctur n 100 ml lapte cald, dimineaa,
pe stomacul gol. Se poate lua i pulberea de propolis brut, mcinat fin, n doze de 1020 g/zi, cu o or nainte de mese, pn la vindecarea complet.
Page 720 of 1147
Efecte bune n afeciunile maligne

n cancerul mamar, genital, hepatic, tiroidian, de colon i n metastazele pulmonare se ia
tinctur de propolis 20-30 la sut, n doz de 30-50 picturi, nainte de mese, de 3-4
ori/zi, ntr-o cur de lung durat. Tratamentul cu propolis are efecte de blocare a
celulelor maligne, mrete capacitatea sistemului imunitar i restabilete echilibrul
organic al bolnavilor de cancer. Tratamentul nltur efectele nefaste ale radioterapiei.
n cancerul de piele se aplic o compresa cu tinctur de propolis, care se ine 60 de
minute pe locul afectat, dup care se las pielea la aer timp de 30 minute i se
completeaz cu un strat subire de unguent aplicat pe zona canceroas.
Propolisul acioneaz favorabil n reumatismul acut, artroze, poliartrite reumatoide i
spondilit anchilozant.
Alte indicaii terapeutice
La tratarea prostatitei i adenomului de prostat se suge propolis brut (cte 5 g/zi), timp
de 30 de zile.
n uretrit cronica se utilizeaz tinctura de propolis 20 la sut, 40 picturi de 2 ori/zi, cu
o or nainte de mese.
n tumori vezicale, infecii urinare si tulburri de menopauz se folosete tinctura de
propolis 20 la sut, 10 picturi dimineaa pe nemncate, ntr-o cur de lung durat,
chiar un an de zile.
n vaginite, leucoree, metrite ulceroase, eroziuni cervicale si plgi postoperatorii se
folosete tinctura de propolis 20 la sut, pentru tamponri zilnice, timp de 10-15 zile
consecutiv.
Propolisul este eficient n gingivite purulente i sngernde, stomatit, abcese
paradontale, paradontoz incipient, dureri de dini sau dup extracii, faringoamigdalite, laringite, sinuzite, rinite, otit sclerozant hipoacuziv. Se recomand
propolis brut mestecat, cte 5-20 g/zi, unguent cu propolis n nas, spray-uri, aerosoli i
gargarisme. La otit se aplic tinctura (cte 10 picturi, de 3 ori/zi) n urechea bolnav.
Prezena protozoarului Giardia lamblia i a altor parazii intestinali poate fi tratat cu
tinctur de propolis 30 la sut, timp de 20 de zile, lund cte 30 picturi pe o felie de
pine, de 4 ori/zi, nainte de mese. Dup o pauz de 10 zile se reia tratamentul pentru
alte 20 de zile.
Gua tiroidian endemic se vindec cu propolis brut, 25 g/zi.
Propolisul s-a dovedit un bun stimulator al refacerii esuturilor afectate de rni vechi,
eczeme, abcese, tieturi, arsuri, acnee, couri, degerturi, nepturi de insecte, rni
Page 721 of 1147
provocate de arme de foc precum i pentru cicatrizarea operaiilor. Aceste efecte snt
datorate coninutului bogat n flavonoizi. Se fac tamponri locale sau comprese cu
tincturi de propolis, chiar dac produce usturimi, precum i unguent de propolis 20 la
sut n vaselin.
La herpes, furuncule i ulcere varicoase situate pe gamb se pun, zilnic, comprese cu
tinctur de propolis, folosind un tampon de vat sau pulverizare fin n zona ulcerat.
La btturi i negi se aplic, sub form de pansament, o bucat de propolis topit la foc
mic, astfel ca dup cteva zile s cad att scoara rnii, ct i rdcina.
n alopecie se fac frecii zilnice cu tinctur urmate de masaje energice cu unguent de
propolis, timp de 10-15 zile.
n tratarea fisurilor anale i hemoroizilor se utilizeaz unguent de propolis cu care se
unge zona respectiv de 2 ori/zi, dimineaa i seara, astfel ca dup dou sptmni s
dispar durerea, mncrimea sau sngerarea.
Tuberculoza pielii se trateaz cu alifie salicilat care conine 50 la sut propolis,
nlocuit treptat cu alifie pur de propolis aplicat sub leucoplast sau hrtie cerat, astfel
ca dup 1-2 luni s aduc vindecarea.
Forme de utilizare ale propolisului
Tinctura de propolis: se pun 20-30 g propolis brut la 100 ml alcool 90, se las la
macerat, n ntuneric, cu agitare zilnic, timp de 7 zile, se strecoar n sticlue de culoare
nchis i se consum cte 30-50 picturi puse pe o felie de pine sau n miere, de 2-4
ori/zi, cu o or nainte de mese. Nu se recomand diluarea cu ap, deoarece anumite
substane din compoziia propolisului precipit n contact cu apa devenind insolubile i
trec prin organism fr nici un efect terapeutic.
Miere propolizat: se combina o linguri de tinctur de propolis cu 3 lingurie de
miere. Se recomand la copii cte jumtate de lingur, de 3 ori/zi pentru ntrirea
sistemului imunitar i pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale. Adulii
anemici vor lua cte o lingur de 3 ori/zi, ca biostimulator, mrind rezistena fizic,
nlturnd oboseala.
Sirop de propolis: se prepar dintr-o linguri propolis brut mrunit n 250 ml ap care
se fierbe pn cnd lichidul scade la jumtate; se strecoar, se ndulcete cu 2 linguri de
miere i se consum cu mare eficacitate n combaterea tusei (3 lingurie/zi).
Unguent de propolis: peste 50 g untur ncins la foc mic se pun 3 linguri tinctur de
propolis si o bucat de cear de mrimea unei alune; se amestec bine timp de 10
minute, se ia de pe foc i se amestec n continuare pn la ntrire. Preparatul se
pstreaz n frigider i se folosete n tratament extern pentru vindecarea unor rni
Page 722 of 1147
uoare, eczeme, arsuri i contuzii.

SANATATE MAXIMA!!!
Retete de tincturi
Tincturile sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice
de cel putin 60%: alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara,
votca. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza
calitatea terapeutica timp indelungat. Este strict interzis folosirea alcoolului etilic, sau a
spirtului medicinal.
Preparatele se pun la soare sau n locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3
saptamni. Cnd sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine
pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza n sticle de culoare nchisa,
nfundate bine cu dop de pluta.
Doza obisnuita: 5 10 picaturi, luate ca atare sau diluate n apa fierbinte sau ceai.
Extern tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub forma de
cataplasme.
1. TINCTURA DE CIMBRU
- se prepar cu inflorescente culese n soarele amiezii. Se umple o sticl pan la gat, fr
a se ndesa, se toarn rachiu de fructe de 350-400 si se las la macerat la soare timp de
14 zile. Cu aceast tinctur se vor trata, prin frectii, copiii slab dezvoltati dar si bolnavii
de scleroz n plgi multiple.
2. TINCTURA DE COADA CALULUI
- 10 gr de plant se las la macerat cu 50 ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la
soare sau alt surs de cldur, agitand zilnic. Se pot trata picioarele care transpir
(hiperhidroz plantar), prin frectii. Se recomand si a se bea zilnic, dimineata pe
stomacul gol, 1 ceasc cu ceai de coada calului. Se mai pot face bi la picioare cu ceai
din aceeasi plant. Pe timpul tratamentului se tine o diet cu sucuri de fructe si
zarzavaturi, timp de 2 luni, dimineata se face o clism cu 2 l infuzie cldut de musetel,
se bea zilnic 3x50 ml suc de orz verde, sau sev de mesteacn. Se face o cur cu boabe
de ienupr.
Este recomandat baia vital, timp de 25 minute, o baie de abur a picioarelor, urmat de
dus rece, sau baie alternant de picioare. Pentru persoanele care suport, se face baie
rece la picioare timp de 15 minute, de 2 ori pe zi, n solutie de ap cu otet de mere n
prti egale. Tinctura suedez are efecte benefice, dac se tin tlpile picioarelor ntr-un
vas cu tinctur n cantitate necesar s asigure un contact intim cu toat suprafata
piciorului, timp de 15 minute. Ciorapii si ncltmintea se pudreaz cu oxid de zinc.
Page 723 of 1147
3. TINCTURA DE COADA SORICELULUI

- florile culese n soare se introduc, fr a se ndesa, ntr-o sticl, pan la gat, se toarn
deasupra tuic de fructe de 400, se las la macerat 15 zile la soare sau n apropierea unei
surse de cldur. Planta are o influent pozitiv asupra mduvei osoase, stimuleaz
hematopoeza (formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare,
cancerului pulmonar.
4. TINCTURA DE GALBENELE
- se pune un pumn de flori n 1 l tuic de 400, se las la soare 2 sptmani la macerat,
agitandu-se zilnic. Diluat cu ap fiart, este foarte potrivit la compresele preparate
pentru rni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natur
canceroas, pentru rni deschise din cauza escarelor, pentru umflturi, abcese, pustule.
5. Tinctura de aloe
Are efecte: antimicrobiene, antituberculoase, antitumorale biostimulatoare, cicatrizante,
date de principiile active extrase din frunzele de aloe.
Intern: se folosesc cte 10-30 picaturi, de trei ori pe zi n : boli digestive, tumori.
Extern: se aplica direct pe ulceratii, plagi, arsuri si da rezultate bune n : boli de piele
(tuberculoza cutanata, pielonefrite, lupus eritematos).
Actiuni: Intern: antihelmitic (provoaca eliminarea viermilor intestinali), calmant,
cicatrizant, colagog (stimuleaza contractia veziculei biliare si evacuarea bilei n
intestin), coleretic (mareste si excita secretiile biliare), depurativ, emenagog (provoaca
aparitia fluxului menstrual ntrziat sau suprimat), expectorant, laxativ, regenerant,
stimulent al digestiei, stimulent al imunitatii, tonic general. Extern: antiinfectios,
antiseptic, calmant, cicatrizant, racoritor.
Indicatii: Intern: actiuni digestive si hepatice n general, afte, amenoree, arsuri, cancer
gastric (adjuvant), congestie hepatica, congestii, dureri ale stomacului, gonoree, greata,
hemoroizi, indigestie, iritatii tegumentare, ntepaturi de insecte, riduri, taieturi si alte
leziuni ale pielii, umflaturi.
Tincturi diverse
Alte tincturi (Tinctura de talpa gastei; Tinctura de traista ciobanului; Tinctura de trei
frati patati; Tinctura de valeriana; Tinctura de vasc )
Page 724 of 1147
Tincturile
TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta)
despre acestea?
nepoluate.
medicinala:
Page 725 of 1147

insecte si serpi.
Page 726 of 1147
arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli ORL si
glandulare).
TINCTURILE COMPLEXE (din combinatii de plante)
enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori
pe zi, dizolvate in "Ceai anticolitic".
Page 727 of 1147
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp" .

- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 20.000 si 25.000 lei.
Tinctura de usturoi
Usturoi (Allium sativum)
Pietrele la rinichi (calculii) reprezinta conglomerate alcatuite din cristale ale sarurilor
din urina. Se formeaza ca urmare a precipitarii sarurilor din urina, a unor tulburari de
metabolism, avitaminozei A, hipertiroidismului, sau a infectiilor. Cnd sunt mici,
calculii pot cobor pe ureter, determinnd dureri mari n regiunea lombara, cu iradieri
spre organele genitale sau coapsa.
Mod de preparare:
Peste 2 capatni pisate se toarna un litru de votca. Se lasa 9 zile la soare (se va alege
perioada de dinaintea Lunii noi, deoarece atunci sunt mai frecvente manifestarile
dureroase). Imediat ce ncepe Luna noua se iau cte un paharel dimineata, pe stomacul
gol. Se agita nainte de ntrebuintare.
Page 728 of 1147
Actiuni:
Intern: activator al peristaltismului intestinal, antiaterosclerotic, antibacterian,
anticataral, antidiareic, antifungic, antigutos, antireumatic, antiseptic general cu spectru
foarte larg, antiseptic pulmonar, antitrombotic, bradicardizant, carminativ, coleretic,
diuretic, expectorant, febrifug, fluidifiant al secretiilor bronhice, hipoglicemiant,
hipotensiv, scade colesterolul din snge (scade trigliceridele, lipoproteinele, si
fosfolipidele serice), sedativ, tonic cardiac, tonic nervos, tonic vascular, vasodilatator,
vermifug, antispastic. Extern: antibacterian, antifungic, (inhiba dezvoltarea ciupercilor
patogene), antiseptic, antiviral, rubeliant,
Indicatii:
Intern: afectiuni renale, aritmie cardiaca (palpitatii), arterioscleroza, astenie, astm,
atonie digestiva, bronsita cronica si acuta, candidoza bucala si a cailor respiratorii,
constipatie atona, dezechilibre endocrine, diaree, dizenterie (adjuvant), edem al
gambelor, enterocolita, guta, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala,
litiaza renala urica, paraziti intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), parodontoza, pletora,
prevenirea si combaterea bolilor infectioase: difterie (adjuvant), epidemii gripale, febra
tifoida (adjuvant),retentie urinara, reumatism, slabiciune generala, tahicardie, tuse
convulsiva, varice. Extern: afte, bataturi, candidoza vaginala, cresterea parului, infectii
bucale cu candida, ncheieturi umflate sau dureroase, ntepaturi de insecte, negi,
nevralgii, plagi infectate, raguseala, guturai, reumatism, scabie, tuse.
Precautii:
administrarea interna poate produce persoanelor cu sensibilitate gastrica sau hepatica
stari neplacute cum ar fi: inapetenta temporara, indigestie, senzatie de voma.
Contraindicatii:
nu se administreaza intern persoanelor cu cataruri gastrice si intestinale, n simptome
congestive pulmonare (tuse seaca, tuse sanguinolenta, stari febrile), deoarece
accentueaza starea iritarii. Nu se da mamelor care alapteaza pentru ca transmite laptelui
mirosul si gustul de usturoi.
Tinctura de sunatoare
Sunatoare (Hipericum perforatum )
Mod de preparare:
doi pumni de flori culese pe soare se pun ntr-o sticla, dupa care se acopera cu rachiu.
Se lasa trei saptamni la soare, apoi se strecoara si se pune n sticle de culoare nchisa.
Bolile care le vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze insomnii, slabiciuni
provocate de nervi, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita).
Page 729 of 1147
Posologie:
intern se iau o data pe zi 10-15 picaturi de tinctura de sunatoare ntr-o lingura de apa;
extern tinctura se unge pe locurile dureroase.
Actiuni:
Intern: ajuta la regenerarea celulei hepatice, antianemic, antifebril, antiinflamator,
antiseptic urinar, antiseptic, antispastic, astringent, cicatrizant, coleretic, colagog,
diuretic, hepatoprotector, sedativ, vermifug, vulnerar. Extern: analgezic, antiiritativ,
antiseptic, calmant al mncarimilor, cicatrizant, decongestionant.
Indicatii:
Intern: anemie, boli renale cronice (adjuvant), ciroza (adjuvant), colita, convulsii,
cosmaruri, diskinezie biliara, distonie neurovegetativa, dizenterie, dureri de cap,
enterocolita, enurezis, epilepsie, febra intermitenta, flebite, hemoroizi, hepatita,
hidropizie, icter, impotenta, inapetenta, incontinenta urinara, indigestie, inflamatia
vezicii biliare, isterie, junghiuri, leucoree, litiaza biliara, migrene, nevralgii faciale,
pavor nocturn, rectocolita, sciatica, spasme gastrice, stari depresive, tonic uterin n
tulburari menstruale, tulburari psihice si nervoase asociate menopauzei, ulcer, varice.
Extern: arsuri, dermatoze cu mncarimi, prurit n alergii, rani, tenuri iritate n
cosmetica, zona zoster.
Contraindicatii: NU se cunosc.
Vinurile medicinale
Mai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt
elixiruri decantate din laboratorul naturii, cu efecte benefice asupra sanatatii si a starii
noastre de spirit. Cu o conditie: sa nu fie confundate cu vinul de masa. Ele
au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament.
Vin de afine
Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.
Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se
adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute.
Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca
15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Varianta:
l Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o
Page 730 of 1147
lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare

si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se
filtreaza si se pune in sticle.
Mod de administrare: cate 25 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid,
dizolvant al acidului uric.
Recomandari: ateroscleroza, constipatie, fermentatie
intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree.
Vin de ceapa
Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si
mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
l Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul
obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se
filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic
cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Vin de coacaze
Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g
zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga
vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se
filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot
sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul,
se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se
raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml
rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de
zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se
imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200
g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic
general.
Page 731 of 1147
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala,

menopauza, reumatism.
Vin de grapefruit
Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin
alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa
doua saptamani la rece. Se filtreaza si se
imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor
hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie,
insuficienta biliara.
Vin de ienupar
Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin
rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat
o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul
usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se
lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se
imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se
pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile
inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o
mai buna conservare.
inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari
renale.
Vin de marar
Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason,
1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un
vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de
lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Page 732 of 1147
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen,

stomahic.
Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de
culcare.
Vin de menta
Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta
uscata se infuzeaza timp de 15 minute), 500 ml vin
alb, 20 g miere de albine.
Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele, se
lasa la macerat minimum 40 de zile, apoi se filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog,
sedativ, stomahic, vermifug.
Recomandari: nervozitate, palpitatii, tulburari
digestive, paraziti intestinali, tulburari nervoase.
Vin de mure
Ingrediente: 1 kg mure, 1 l apa, 300 g zahar.
Mod de preparare: Se varsa apa peste murele usor
zdrobite. Dupa 24 de ore se pune amestecul in
centrifuga si se adauga zaharul la sucul obtinut. Se
lasa la fermentat 10-15 zile. Se filtreaza si se pune
in sticle.
inainte de mese.
Proprietati: indulcitor, hipoglicemiant.
Recomandari: dureri de gat, tulburari intestinale si
gastrice.
Vin de nuci
Ingrediente: 350 g frunze de nuc, 1 l vin rosu, 1
baton scortisoara, 100 g zahar, 25 ml rom.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele la
macerat timp de o luna, se filtreaza si se
imbuteliaza.
Alte variante:
l 25 nuci verzi taiate in patru si 1 l vin rosu se
Page 733 of 1147
macereaza timp de 6 saptamani, se filtreaza si se

aduce lichidul la fierbere. Se adauga apoi 50 ml
rachiu si 150 g zahar. Se da in 3-4 clocote, apoi se
lasa la racit. Se filtreaza si se imbuteliaza.
l Se pun la macerat 25 nuci verzi taiate in patru, 1
l vin rosu, 50 ml rachiu si 150 g zahar. Dupa doua
luni se filtreaza si se pune in sticle.
l 1 l vin rosu, 300 g zahar si 8 nuci verzi zdrobite
se pun la macerat, la soare, timp de 6 saptamani. Se
amesteca bine in fiecare zi. Se filtreaza.
l Intr-un borcan se pune o portocala taiata rondele.
Se adauga 15 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu,
50 ml rachiu, 200 g zahar. Se lasa la macerat doua
luni, apoi se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 50 g frunze de nuc, 20 g grosita
rosie, 1 baton scortisoara, coaja de la o portocala,
200 g zahar. Se lasa la macerat 15 zile, se filtreaza
si se imbuteliaza.
l 30 g frunze de nuc, 100 g grosita rosie, coaja de
la doua portocale, 20 ml rachiu, 1 l vin alb. Se lasa
15 zile la macerat, la soare. Se face un sirop din 100
ml apa si 250 g zahar. Se amesteca si se filtreaza.
Mod de administrare: Cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: astringent, antidiareic, depurativ,
dezinfectant, tonic.
Recomandari: anemie, diaree, eczeme, guta, reumatism.
Vin de patrunjel
Ingrediente: o legatura de patrunjel, 1 l vin alb,
doua lingurite otet de vin, 300 g miere.
Mod de preparare: Peste patrunjel se toarna vinul si
otetul. Se aduce incet la fierbere si se fierb cam 10
minute. Se filtreaza, se adauga mierea si se amesteca.
Se imbuteliaza.
Mod de administrare: 3 lingurite, repartizate de-a
lungul zilei, sunt suficiente. Nu abuzati!
Proprietati: diuretic, expectorant, febrifug,
stimulent.
Recomandari: oboseala, hidrofizie, icter, bronsita,
febra.
Vin de pere
Page 734 of 1147
Ingrediente: 500 g pere albe, 1 l vin alb.

Mod de preparare: Se taie perele in rondele fine si se
pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce
volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si
se filtreaza.
Mod de administrare: cate 25 ml dimineata, la sculare.
Proprietati: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandari: celulita, diabet, litiaza renala,
retentie de apa, tulburari renale.
Vin de piersici
Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l
coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de
bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate
in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se
fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon
(dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si
coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de
zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari
digestive.
Vin de portocale
Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12
cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml
rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala
taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul
si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la
macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
l Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale
amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de
coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece,
10 zile. Se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de
la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se
adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca
inainte de filtrare.
l Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3
Page 735 of 1147
flori de musetel, un baton de scortisoara, doua

cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza
dupa 8 zile de macerare.
l Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se
adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml
rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile.
Se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: antiinfectios, aperitiv, diuretic,
fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general.
Recomandari: anorexie, astenie, dispepsie,
hipervascozitate sangvina, tulburari intestinale.
Vin de prune uscate
Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 l vin rosu, 1
pachetel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahar.
Mod de preparare: Se pun prunele intr-un borcan. Se
adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca
bine si se lasa in repaus 3 saptamani.
inainte de mese.
Proprietati: dezintoxicant, diuretic, energizant,
stomahic.
Recomandari: anemie, constipatie, guta, nefrita,
reumatism.
Vin de tarhon
Ingrediente: 30 g frunze proaspete de tarhon, 1 l vin
alb.
Mod de preparare: Se spala frunzele si se usuca bine.
Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 8 zile. Se
filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, stimulent, tonic.
Recomandari: balonari, dureri reumatice.
Recomandari
Se utilizeaza numai vase curate, sterilizate cu abur
sau apa fiarta, timp de cel putin 30 de minute, de
cate trei ori. Nu se folosesc vase metalice, in
special cele de aluminiu.
Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost
Page 736 of 1147
utilizate insecticide sau ierbicide.

Fructele care intra in compozitia vinurilor trebuie
sa fie bine coapte si bine spalate. Atentie la
struguri, sa nu aiba acaricide sau sa fie stropiti cu
sulfat de cupru.
Se utilizeaza plante proaspat spalate. In cazul
plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au
fost uscate la soare. Nu se vor folosi plante de pe
marginea drumului sau de la vanzatorii ambulanti. Este
periculos.
Vinul se pastreaza in sticle inchise, la temperatura
camerei.
Atentie! Vinurile medicinale nu se consuma in
amestec.
Rachiul folosit la prepararea vinului trebuie sa fie
de minimum 40% alcool.
Rcelile comune sunt cele mai frecvente boli cu care se confrunt un copil. Ele sunt
cauzate de infecii virale ale membranelor mucoase ale nasului i gtului, adesea fiind
afectate i sinusurile. Rcelile obinuite afecteaz n general pofta de mncare, somnul,
activitatea i vitalitatea copilului. De asemenea, micuii tind s fie mai iritabili atunci
cnd sunt rcii.
Remediile salvatoare
Niciun remediu naturist nu poate face ca rceala unui copil, ca i a unui adult, s treac
peste noapte. i n cazul copiilor, rceala dureaz n general n 7-10 zile. Dar ceea ce
pot face remediile naturiste este s-l ajute pe copil s suporte mai uor aceast perioad,
s-i amelioreze simptomele. i, spre deosebire de medicamentele clasice, ele nu au
niciun fel de efecte secundare imediate sau viitoare. n general, aceste remedii ajut la
reducerea febrei i la decongestia cilor nazale, astfel nct copilul s poat mnca fr
greutate.
Busuiocul
Aceast regin a plantelor medicinale este un remediu eficient pentru rcelile celor
mici. Busuiocul este renumit pentru reducerea febrei i a simptomelor rcelilor. Ia o
mn de frunze de busuioc, spal-le i fierbe-le n 3-4 ceti de ap. Din mixtura
rezultat d copilului 3-4 lingurie dimineaa i 3-4 lingurie seara. Tratamentul trebuie
urmat timp de 8 zile, recomandarea fiind aceea de a se prepara mixtura n fiecare zi i
nu pentru toate cele 8 zile deodat. La fel de eficiente sunt i frunzele verzi de busuioc
dac ele pot fi mncate de copil. Mai mult chiar, ele pot avea i rol de prevenie.
Mierea
Page 737 of 1147
Copiilor cu vrste ntre 2 i 5 ani li se poate da cte o jumtate de linguri de miere, o

linguri celor cu vrste ntre 6 i 11 ani i 2 lingurie celor mai mari de 12 ani. Mierea
este ns contraindicat copiilor mai mici de un an din cauza riscului crescut de
botulism.
Usturoiul
Are i el o puternic aciune n cazul rcelilor obinuite. Dac face parte din alimentaia
curent a copilului, atunci l poate ajuta s in departe de el multe dintre aceste rceli.
Copiilor rcii li se poate face o salb din mai muli cei de usturoi curai, pe care
s o poarte n jurul gtului atunci cnd dorm.
Masajul
Este o modalitate excelent de a-l ajuta pe copilul rcit s doarm bine. De aceea
trebuie fcut chiar nainte ca micuul s se culce. Se maseaz spatele timp de circa 5
minute, apoi pieptul. Efecte foarte bune se obin dac masajul este fcut cu ulei din nuc
de cocos.
Mierea de albine, balsam pentru gt

Sucurile de legume, ceaiurile cldue din plante medicinale, mierea sau produsele
preparate din muguri de brad sunt doar cteva din tratamentele pe care vi le recomand
pentru rgueal. Lipsite de efecte secundare, preparatele naturiste sunt cele mai
indicate pentru a v reda vocea n doar cteva zile.
Remediile naturiste te ajut s i recapei vocea
Mierea de albine
Mierea de albine e un bun calmant i antiseptic, fiind recomandat pentru limpezirea
vocii. De la primele semne de rgueal, este bine s amestecai dou linguri de miere
de tei cu 15-20 de picturi de propolis. Balsamul se bea cu ceai de tei, de patru ori pe
zi. Dup cel mult o sptmn, rgueala va fi complet vindecat.
Migdalele curata sangele de colesterol

Aromate si hranitoare, migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si
oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima. Migdalele contin un
depozit considerabil de vitamine si minerale, dintre care se face remarcat magneziul.
Page 738 of 1147
Folosit de organism pentru mentinerea sanatatii oaselor si in eliberarea energiei

musculare, magneziul ajuta la echilibrarea nivelului de calciu si potasiu din organism.
Rezerva de cupru ascunsa in migdale contribuie la sanatatea sistemelor osos, vascular si
nervos.
Fructele migdalului sunt purtatoarele unui continut caloric ridicat, fapt ce le face
recomandabile in sezonul rece deoarece furnizeaza organismului o cantitate valoroasa
de energie. Alungite si dulcege, migdalele dau gust nu doar prajiturilor, ci si sanatatii.
Continutul ridicat in vitamina E, un antioxidant puternic, face migdalele indicate in
tratamentul pielii si parului. Consumand trei migdale pe zi, veti beneficia de efectul
revitalizant pe care il au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile
repetate. Migdalele duc la scaderea nivelului de colesterol din sange, avand chiar efect
similar cu tratamentul medicamentos in astfel de cazuri. Hipotensivii sunt, de asemenea,
sfatuiti sa consume in medie cinci migdale zilnic pentru a normaliza valoarea tensiunii
arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm
bronsic. Dat fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu
moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
Noutati despre Patrunjel Sanatatea din farfurie.
Il stim atat de bine ca aliment, incat ideea ca ar putea fi si medicament ni se pare mai
mult o figura de stil. Ba fiert in supe, ba tocat in salate, s-a banalizat prea tare, ca sa-l
mai poti privi cu respect. Si totusi, va trebui sa reconsideram patrunjelul, acordandu-i
importanta pe care o merita. Putine medicamente din lume se pot compara ca eficienta
cu aceasta leguma, care, corect preparata si administrata, are o actiune terapeutica
extrem de intensa. Atat de intensa, incat laboratoarele unor universitati si firme
farmaceutice prestigioase din lume l-au luat in studiu pentru a-i afla tainele. Iar ceea ce
s-a descoperit despre el merita toata atentia. De aceea, il vom scoate din supa si-l vom
pune acolo unde-i e locul: intre miracolele naturii, care cresc pana si in gradina cu
zarzavat.
Ce folosim de la patrunjel
Totul! Radacina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al
ficatului si antiviral. Frunzele si tulpinile neutralizeaza si ajuta la eliminarea toxinelor
din organism, improspateaza respiratia, dizolva si ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi
si la ficat. Fructele (semintele) de patrunjel sunt un puternic tonic digestiv, stimuleaza
puternic glandele sexuale si au efecte afrodiziace uimitor de puternice, combat
alcoolismul. Iata, in continuare, cateva preparate din patrunjel.
Sucul de frunze
Pentru a obtine sucul de patrunjel verde se mixeaza o mana de frunze proaspete, la care
s-au adaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora la macerat, apoi se
filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la
frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de patrunjel este un
Page 739 of 1147
puternic medicament, care de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de

radacina de morcov. De regula, se iau de 4 ori pe zi, cate 4-6 linguri de suc de frunze de
patrunjel, diluate in cate un sfert de pahar de suc de morcov.
Sucul de radacina
In functie de mijloacele avute la dispozitie, se poate prepara in doua moduri:
Varianta I - cu storcatorul centrifugal: Este cea mai simpla metoda si presupune sa avem
un storcator de fructe centrifugal (cum se gasesc in comert). Radacinile de patrunjel se
spala bine, eventual frecandu-le cu o perie aspra, dar fara a le razui cu cutitul, intrucat
astfel s-ar pierde anumite vitamine si enzime pretioase continute de coaja subtire de la
suprafata. Dupa spalare, se taie bucati, apoi se pun in centrifuga (nu se tin inainte in apa
sau la frigider). Sucul care rezulta se consuma imediat sau se pune intr-o sticla cu dop si
se lasa la racoare. Se bea in maximum 30 de minute de la preparare, diluat in proportia
de 1:3 in suc de morcov.
Varianta Ii - prin tocare urmata de filtrare manuala: Radacinile de patrunjel se spala si se
taie marunt, dupa care se trec prin masina manuala de tocat carne. Pasta astfel obtinuta
se filtreaza printr-un tifon pus in doua, asa incat sucul obtinut in final sa fie cat mai
limpede. Sucul se pune deoparte, iar reziduul rezultat se foloseste in scopuri culinare
sau se arunca. Administrarea se face, de asemenea, la scurta vreme (maximum 30 de
minute) dupa obtinerea sucului.
Pulberea
Se obtine din seminte de patrunjel, prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau prin
sfaramarea in piua (urmata de cernere prin sita pentru faina alba). Dupa macinare,
pulberea se pastreaza la frigider intr-un borcan bine inchis, pentru a nu se evapora
uleiurile volatile. Se administreaza jumatate de lingurita rasa, de 2-3 ori pe zi.
Cataplasma
Radacina de patrunjel se da prin razatoarea fina si apoi se inveleste intr-un tifon. Se
aplica pe locul afectat vreme de 30-60 de minute, dupa care se indeparteaza si se lasa
pielea sa se usuce la aer. De regula, aplicatiile se fac zilnic, vreme de minimum 7 zile.
Boli care se vindeca prin
tratamentul intern cu patrunjel
Hepatita virala - studii recente au aratat ca patrunjelul are un neobisnuit efect de
combatere a virusurilor care ataca ficatul. Se recomanda asadar bolnavilor de hepatita
A, B si C sa faca vreme de 4 saptamani o cura cu suc proaspat de frunze de patrunjel,
cate cincisprezece linguri pe zi, luate de preferinta pe stomacul gol, inainte de masa.
Alcoolism - intr-un litru de apa se pun patru radacini de patrunjel, coaja de la o lamaie
si coaja de la un grepfruit. Se fierbe tot acest amestec pana scade la jumatate, se ia de pe
foc si se adauga doua linguri de seminte de patrunjel. Se lasa acoperit sa se raceasca si
Page 740 of 1147
apoi se filtreaza. Se pastreaza la frigider si se ia de patru ori pe zi cate o lingura din

acest preparat, pana la epuizarea intregii cantitati. Acest remediu reduce nevoia de
alcool, inlatura unele sechele hepatice si nervoase ale alcoolismului, dand chiar o
intoleranta la acest drog. Ca paleativ contra intoxicatiei alcoolice acute (betiei) si a
urmarilor ei, se consuma mari cantitati de patrunjel frunze, care se mesteca bine, inainte
de inghitire.
Celulita, acumulare de apa in tesuturi - se face o cura de suc de radacina de patrunjel,
minimum trei saptamani, timp in care se bea un pahar pe zi. Suplimentar, se face un
masaj energic pe zonele afectate cu suc de patrunjel proaspat.
Litiaza renala si biliara - se bea de trei ori pe zi, inainte de masa cu 1-2 ore, cate un sfert
de pahar de suc de patrunjel (radacina si frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc
de morcovi.
Anorexie - cateva frunze de patrunjel mestecate inainte de masa trezesc pofta de
mancare si activeaza digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea,
acest zarzavat combate greata, fiind de un real ajutor celor cu boli grave, care nu pot
manca din cauza starilor de greata persistente.
Halena - patrunjelul verde mestecat indelung da un miros placut respiratiei, actioneaza
ca un dezinfectant excelent asupra cailor respiratorii medii si superioare. Se recomanda
ca tratament celor care sufera de halena, precum si celor cu boli respiratorii cronice.
Infectii recidivante, imunitate slabita - in medicina araba, patrunjelul verde taiat fin,
amestecat cu suc de lamaie, ulei de masline si putin usturoi (eventual cateva felii de
rosii), este folosit ca salata ce se administreaza celor care au boli infectioase recidivante.
Studii recente facute la universitatea din Ankara (Turcia) au pus in evidenta ca acest
remediu culinar facut din patrunjel activeaza puternic sistemul imunitar si, in plus,
combate direct foarte multe specii de bacterii si ciuperci parazite.
Boala canceroasa - salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze si radacina de patrunjel
sunt un excelent adjuvant in tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspat mentine
pofta de mancare, activeaza sistemul imunitar, sustinand organismul sa lupte cu boala,
ajuta la restabilirea echilibrului hormonal. In plus, patrunjelul verde combate multe
dintre reactiile adverse ale citostaticelor si ale radioterapiei.
Sterilitate masculina, impotenta - se face un tratament de 40 de zile, timp in care se
administreaza, de patru ori pe zi, cate o jumatate de lingurita de pulbere de seminte de
patrunjel, inainte de masa. Pentru efecte rapide, se ia o doza unica din urmatorul
preparat: doua lingurite de pulbere de patrunjel si un varf de cutit de piper negru se
amesteca bine pana cand se omogenizeaza. Remediul se ia pe stomacul gol. Acelasi
tratament este extrem de eficient contra frigiditatii.
Tratamentul extern cu patrunjel
Page 741 of 1147
Hernie - o suta de grame de radacini de patrunjel se fierb vreme de 15 minute intr-o

jumatate de litru de bors. Se scot apoi radacinile, se zdrobesc, se pun intr-un tifon si se
aplica sub forma de cataplasma pe zona afectata. Zeama rezultata in urma fierberii
patrunjelului in bors se bea pe parcursul unei zile.
Inflamatii ale pleoapelor si ale ochilor - se aplica o compresa cu suc de frunze de
patrunjel, care se tine vreme de 20 de minute. Frunzele de patrunjel au efecte
antiinfectioase, antiinflamatoare si regenerative.
Contra inflamatiilor sanilor (la femeile care alapteaza) - se pune pe locul afectat o
cataplasma cu frunze si radacini de patrunjel, fierte cateva minute in apa. Aplicatia
dureaza 30 de minute si se repeta zilnic. Cataplasma din frunze de patrunjel proaspete,
nefierte, ajuta la oprirea lactatiei.
Nevralgie - se combina sucul de radacina de patrunjel in proportie egala cu alcool de 70
de grade. Se inmoaie degetul aratator in acest preparat si se ung traseele nervoase
afectate, precum si gingiile.
Precautii:
Sucul de patrunjel (radacina sau frunze) are o actiune terapeutica atat de intensa, incat
nu se foloseste niciodata nediluat, ci doar amestecat cu suc de morcov, cu care se
combina foarte bine.
In doze mai mari de 200 ml la adulti si de 60 de ml la copii, sucul de patrunjel poate da
reactii adverse, cum ar fi hiperexcitabilitate nervoasa, anumite deranjamente digestive.
O doza mai mare de 8 grame de seminte produce vertij, spasme, deranjamente digestive
puternice.
Contraindicatii
Patrunjelul nu va fi utilizat in scopuri terapeutice de catre femeile insarcinate, intrucat
are efecte abortive (produce avortul). Cel mai puternic efect abortiv il au semintele
(cateva grame determina inceperea contractiilor uterine), dar nici efectul similar al
radacinii si mai ales al frunzelor nu este de neglijat .
Nucul, un dezinfectant urinar de exceptie
Ceaiul de nuc este un remediu excelent in tratarea diabetului zaharat, a infectiilor si
edemelor renale. Are proprietati antiflamatoare, este dezinfectant urinar, antidiareic si
antiseptic gastro-intestinal. Se face o infuzie dintr-o lingura de frunze, la 250 ml apa
clocotita. Se beau doua ceaiuri pe zi. Tinctura de nuci curata stomacul, ficatul, sangele,
combate colita de putrefactie, fiind, de asemenea, un remediu execelent pentru sangele
ingrosat. Mod de preparare: 20 de nuci verzi sunt taiate in sferturi si introduse intr-o
sticla cu gat larg. Se toarna deasupra un litru de rachiu de secara, astfel incat sa acopere
nucile cu doua-trei degete. Sticla, bine inchisa, se lasa intre 4 si 14 saptamani la soare,
apoi continutul se strecoara si se introduce in sticle. Se ia cate o lingurita pe zi.
Page 742 of 1147
Orez cu miere
Ingrediente: orez (250 g), miere, migdale sau nuci (80 g).
Mod de preparare: Se lasa orezul in multa apa rece, timp de doua ore, apoi se spala, se
scurge si se pune la fiert tot cu apa rece si sarata. Dupa ce bobul se moaie, se scurge
orezul de apa si se pune intr-o cratita deja incalzita, la foc mic. Se adauga repede
mierea, care s-a subtiat cu putina apa calda si migdalele usor prajite, taiate in felii
subtiri.
ORGANE GENITALE
Amenoree secundar; pentru revenirea i reglarea ciclului menstrual se folosete brnca
ursului, salvie cu rol n funcia ovarian i glbenele.
Anexit i metroanexit; se maseaz cu ulei de brnca ursului tlpile de 2 ori/zi.
Suplimentar se mai maseaz zona bazinului, se pune o pnz i o ptur pentru
meninerea cldurii.
Tratamentul anexitei cronice presupune igien local, evitarea frigului, a umezelii i a
bilor reci. Fibroza i endometrioza care se dezvolt pe parcurs conduc la sterilitate
secundar, dureri intense la ciclu, menstre
abundente cu anemie i tulburri ale metabolismului calciului. Se recomand aplicaii
externe cu tre calde local de 2 - 3 ori/zi, intern 2 - 3 linguri de tre fierte cu miere,
pentru a evita constipaia i tratament
oral cu ulei din germeni de gru + Geneston 3/zi. Cruciferos 2/zi, vitamina C 3/zi, Ca +
Mg 3/zi. Tratamentul dureaz 3 luni.
Bolile prostatei ( prostatit);
Prostata este o gland anex a aparatului genital masculin i este compus dintr-un lob
median i 2 laterali. Afeciunile ei apar la 55 -60 de ani, i se datoreaz, tulburrilor
hormonale mpiedicnd eliminarea urinei din cauza ngustrii sau nchiderii totale a
uretrei.
Ceai de ghimpe; se bea cldu cu or de mas, cura este de lung durat, 6 luni se
beau cte 2 cni/zi, apoi 6 luni cte o can/zi, efectele se vor vedea dup 3 - 4
sptmni.
Castanele slbatice; tratarea strilor congestive, tinctur din 20g. castane zdrobite, cu
100 ml. alcool 70, se las la macerat 10 zile. Se iau 2 lingurie/zi de tinctur timp de 21
de zile/ lun. Se pot face i bi de ezut.
Semine de dovleac; o mn de semine se pun la uscat, se piseaz cu coaj cu tot i se
prepar un decoct care trebuie s fiarb 5 min., se beau 2 - 3 cni/zi, timp de 3 zile.
Page 743 of 1147
Este bine ca fiecare brbat ncepnd cu vrsta de 40 de ani, s bea, timp de o lun pe an,
ceai din urmtorul amestec: 10g, ienupr, 50g. urzic moart alb, 50g. flori de iarb
neagr, 50g. fumri, 50g. paracherni, se amestec plantele, la 1 litru de ap se pun
5 lingurie, se fierbe 5 sec. se las la infuzat 15 min.
Cancer genital; clisme cu mrul lupului - 1 lingur pulbere mrul lupului, 1 lingur
ttneas, 1 lingura mueel, se las la macerat n ap, de seara pn dimineaa, se
strecoar, apoi planta rmas dup filtrare se pune la fiert cu 1 litru de ap, pn cnd
scade la jumtate. Se rcete i se combin cu maceratul se fac splturi. La 3 - 4 zile,
iar clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat s se fac
clism se fac zilnic bai de ezut.
n faz incipient este recomandat produsul Cats Claw de la firma Heritage, sub form
de capsule, 600 ml Cura cu n.praznic, de 6 luni, se ia o linguri. de 4 ori/zi, sublingual,
10 min., dup. care se nghite cu ap.. Tratamentul se poate folosi ca adjuvant n neuplazii
uterine, mamare, pulmonare, intestinale sau cu alte
localiz.ri. Cura cu macerat de Aloe Vera, 1;5 Kg. plant. n vrst. de 3 5 ani, se d. prin
maina de tocat, se amestec. cu 2,5 Kg. miere i 3,5 litri vin rou
dulce de 18 20 grade. Amestecul se pune ntr-un vas mare de sticl. nchis la culoare,
ntr-un loc r.coros, ferit de lumin., timp de 5 zile. In primele 5 7 zile se ia cte o
lingiri. de 3 ori/zi, nainte de mesele
principale. Zilele urm.toare se va ad.uda cte o linguri. n plus, la fiecare doz..
Tratamentul dureaz. 6 s.pt.mni cu o pauz. de 10 zile, apoi se poate repeta. (Peia
Mircea, Timioara 0256431891 )..
Candidoz; difulcan, 1 comprimat de 1540 mg. pe sptmin, 3 sptmini consecutiv,
respectarea regulilor de igien local cu tratament antimicotic cu ovule clotimazol i
tratarea partenerului n aceelai fel.
Dophillus +FOS i System Well, imunostimulator, acioneaz. pe cele 7 sisteme de
imunitate ale oraganismului, limfatic, epidemic, circulator, respirator, digestiv i
sistemic.
Fibrom, chist, adenom; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. 4 ori/zi intern,
extern compres cu tinctur pe tumor 2 ore o dat la 2 zile, dup 1 ora se unge locul cu
crem din muguri de plop negru - 1 pac. Unt se topete pe foc, se fierbe 10 min., se
deart n alt vas, fr sediment, se adug 1 linguri cear se las la rcit, cnd este
aproape s se nchege se adaug, 4 linguri de extract moale (3 - 4 linguri tinctur se
Tre amestecate cu ap se las 4 ore la macerat, se pun n tifon se pun pe piele n
zona afectat minim 3 ore. Pielea se las s se usuce i se unge cu crem de ttneas
Frigiditate; 1 linguri de tinctur de brnca ursului (Heraclea sphondylium) (mcinarea
inflorescenelor i seminelor cu rnia electric de cafea, pulberea obinut se pune
ntr-un borcan, care va fi umplut cu alcool de 70, se macereaz 8 - 1o zile). Filtratul se
pstreaz n sticlue nchise la culoare
Page 744 of 1147
Cu 20 - 30 min. nainte de actul sexual. Relaxeaz musculatura uterului, mrete

stimularea neuronal care genereaz dorina erotic i ajut la dezinhibarea psihic.
Graviditate : mpotriva greurilor, lichen de piatra pulbere o linguria de 3 ori pe zi.
Hemoragie abundent n timpul cilului menstrual; de urgen se ia o doz unic, de 2
3 lingurie de pulbere de coada calului, dup care se continu 5 zile tratament cu 1 2
lingurie/zi. Planta este un puternic
antihemoragic i permite refacerea rapid, este indicat i n hemoragie intern.
Herpes genital; tinctur. de spnz i tinctur. de m.rul lupului, 3 zile se face tamponare cu
spnz, de 3 ori/zi, l.snd pe zona afectat. un mic tampon cu tinctur. de spnz. Ustur. este
o stare de disconfort, dup. 2 zile apare o secreie purulent. se cur.. i se tamponeaz.
mai departe.
In ziua a 4a se fac tampon.ri cu m.rul lupului, dup. 5 6 zile nu se mai las. tampoane cu
soluie, dar se continu. cu m.rul lupului i se mai unge locul cu ulei de sun.toare, de
rostopasc., sau g.lbenele sau hemorzon, care se aplic. de 2 ori/zi dimineaa i seara.
Impotena, sterilitatea la femei i brbai; 1 linguri de brnca ursului 3 - 4 ori/.zi, pe
stomacul gol cu pahar de ap nainte de mas
Eficien mrit dac se ine regim lacto-vegetarian, fr alcool, tutun i cafea.(vezi
frigiditate).(vezi epilepsia)
Se iau 1,5 Kg. elin, 1,5 Kg. morcov, 0,5 Kg. miere, 1,5 Kg. miez de nuc, 1 Kg. mere
ionatane, 2 - 3 lmi, 2 - 3 portocale, 1 sticl vin alb de cas. Toate legumele splate i
curate se dau prin maina de tocat, se amestec apoi se adaug vinul, se
omogenizeaz, se pun n borcane, se pstreaz la frigider, timp de 1 sptmn, la
macerat. Se consum 2 linguri de 3 ori/zi, cu 30 min. naintea mesei, timp de 3
sptmni. Concomitent consumai gru ncolit i vitamina E. Se mai trateaz. cu
succes cu vitamina B6 i zinc.
Insuficien ovarian; 1 lingur miere amestecat cu 1 linguri de brnca ursului
tinctur (vezi fertilitate), se ia nainte de mas de 2 3 ori/zi.(vezi epilepsia)
Mncrimi n zona vaginal i anal; se spal de 2 - 3 ori/zi cu spun lichid de la
Hofigal. Dup fiecare splare se unge cu alifie de ctin.
Menopauza prematur; tratament progresiv cu tinctur de brnca ursului (vezi
frigiditate), se ncepe cu 20 pic. de 3 ori/zi, n prima sptmn, se crete doza cu 10
pic. n fiecare sptmn pn se ajunge la 50 pic., luate de 3 ori n a 4 sptmn. Cura
se face o lun,
cu 10 zile de pauz. Tratamentul se face gradat pentru a preveni fenomenele neplcute
ale relansrii hormonale (bufeuri, nervozitate, sngerri). Cura este eficient cu regim
lacto-vegetarian i cruditi.
Page 745 of 1147
Menstruaie dureroas; 30g. rdcin de anason cu 1 litru de ap clocotit, se fierbe 15

min., se ia cte 100 ml. de 3 ori/zi . Infuzie dintr-o linguri de semine de morcov la o
can de ap clocotit.
Nu rmn gravid; vitamina E 1 tb. dimineaa, Electovit 1 tb. seara, timp de 3 luni,
numai 15 zile pe lun restul pauz.
Prostat. hipertrofic.; 50 g. frunze sau fructe de castan se pun ntr-o litru de alcool 50,
se macereaz. timp de 2 s.pt.mni la c.ldur. i ntuneric, agitnd n fiecare zi. Din aceast.
tinctur. se iau 30 40 pic. De 3- 4 ori/zi, timp de 3 4 s.pt.mni.
Prostat. litiazic.; seara se iau smburi de pepene uscai, (smburi negrii de pepene verde
nchis), se zdrobesc i se fierb ntr-un litru de ap., se las. pna dimineaa, cnd se bea
ceaiul pe stomacul gol. Micul
dejun se servete la 1 or. mai trziu.
Acest ceai se bea timp de 10 zile, se face o pauz. de 10 zile i apoi se repet.. Pietrele se
elimin. sub form. de nisip, f.r. dureri. S.mburii se pot procura de4 la magazinele care
vnd semine. pn. cnd apa scade la jum.tate. Pentru rezolvarea problemelor cu
prostata se sdministreaz. Doze ridicate de zinc, ajut. la formarea insulinei i are un efect
de normalizare a activit.ii prostatei.
Post gravidia; frunzele de m.rar proaspete, mestecate zilnic, de femeile care au n.scut
de curnd, sunt un excelent tonic fizic i psihic, stimuleaz. secreia lactic., mbun.t.ind
calitatea laptelui.
Sarcin toxic; reet magistral preparat la farmacie, aqua menta 40g., aqua melisa
40g., aqua cloroformat 40g., novocain 0,50g., sirop eter 150g. Se iau 3 - 4 linguri/zi,
nainte de mase. nainte, de a cobor dimineaa din pat, se consum o bucic de
covrig.
Dup 4 luni i jumtate corpii cetonici care provoac greurile, dispar.
Uretro-prostatit; ceai de ghimpe, granule de polen i supozitoare cu propolis, bi calde
de ezut cu mueel.
Virus Papiloma; dac tratamentul alopat nu merge, se poate ncerca cu tinctur de
echinaceea, cu rol antiviral i imunostimulator, 30 40 pic. De 3 ori/zi, diluate n ap.
Suc de ppdie i ptrunjel n pri egale, timp de 6 sptmni. Vitamina C 1000 mg/zi,
sau mute fructe citrice. Papiloma reprezint un risc major n apariia cancerului de col
uterin i endometrial.
Pstura
Valoarea sa alimentar este de 3 ori mai mare dect cea a polenului, i de 9 ori mai mare
dect a oricrui nlocuitor de polen, pstura avnd o putere antibiotic de 3 ori mai mare
dect cea a polenului. Albinele care n primele 8 zile de la eclozionare consum mult
Page 746 of 1147
pstur sunt mai viguroase, putnd atinge o longevitate de pn la 233 de zile, un mare
rol jucndu-l i calitatea polenului consumat.
Extragere
Fagurii cu pstur sunt tiai fii. Poriunile compacte cu pstur sunt rupte n buci de
mrimea unei nuci i sunt trecute printr-o main de tocat carne. Rezult o past
uniform care se mestec cu miere (1 parte pstur + 2 pri miere). Se mestec 10-15
minute iar dup 24 de ore stratul de sus (circa o treime) care const din cear, resturi de
pstur i miere, se racleaz (poate fi folosit primvara - diluat n erbet sau sirop pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt rmne un produs superior la care se
adaug 1% tinctur de propolis, pentru a-i mbunti gustul i valoarea terapeutic.
Ptrunjelul
mpotriva furnicilor se recomanda i folosirea mai multor fire de ptrunjel, puse
deasupra podiorului stupului.
VINUL PENTRU INIMA
In carticica ,,So heilt Gott" (Asa vindeca Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard von
Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la editura
elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sa lipseasca din caminul nici
unei familii crestine, a fost prezentata printre altele o reteta extraordinara pentru cardiaci, care da rezultate cu totul neobisnuite.
Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma (1098-1179), a murit deci la
virsta de 81 de ani. Ca asa-numita mistica, il aparea cind era complet treaza un fel de
televizor ceresc in fata ochilor. Asa cum explica si atesta in mod expres la finele operei
vietii sale, toate scfierile sale - tot ce a scris vreodata - provin exclusiv din aceste
imagini si cuvinte ceresti, toate bolile numite si medicamentele descrise ii sunt
dezvaluite de Dumnezeu.
Papa Eugen al Ill-lea a pus sa fie examinat darul de profetie al lui Hildegard si i-a
recunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani, au fost
recunoscute de catre medicina moderna si revelatiile sale medicale ca fiind corecte.
Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee fitoterapeutice de vindecare,
profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozitie acum prin carticica sa ,,So
heilt Gott" citeva dintre retetele lui Hildegard.
Reteta ,,vinului pentru inima a dat rezultate foarte bune in toate insuficienlele cardiace
si bolile adevarate de inima si ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un spatiu larg in
cadrul practicii sale medicale zilnice. Eu insami am dat aceasta reteta de citeva ori mai
departe si reusita a fost surprinzator de buna. Si in anghina pectorala vinul pentru inima
a produs o ameliorare simtitoare.
RETETA VINULUI PENTRU INIMA
Page 747 of 1147
10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de vin natural,
curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din vin. Se lasa totul sa fiarba 10
minute la foc mic (Atentie, face spuma!). Dupa aceea se mai adauga 300 grame de
miere pura de albine si se lasa inca 4 minute sa fiarba usor. Vinul fierbinte se filtreaza si
se trage cit este fierbinte in sticle care au fost clatite cu putin alcool tare. Se astupa bine!
Depunerile care se formeaza nu dauneaza si pot fi baute si ele fara probleme. - La
aceasta reteta as dori sa adaug ca fiecare in parte poate decide daca sa fiarba mierea sau
nu.
Dr. Hertzka afirma: ,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie natural...
Numai sa respecti ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si trebuie sa fiarba,
si ea cu restul. Nu-ti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit vinul tau de patrunjel-miere
pentru inima!"
nici slabita."
CUM SA REDUCEM SAREA

Sarea din bucate, desi ofera un gust deosebit, este de cele mai multe ori un pericol
pentru sanatate. Si asta pentru ca, de obicei, nu ne putem da seama cand am consumat
prea multa sare.
Sodiul, principalul ingredient al sarii de bucatarie (in proportie de 40%), duce la
hipertensiune si creste riscul de atac de cord.
Ultimele studii in domeniu arata ca pentru persoanele hipertensive sau in varsta nu
trebuie depasita o doza de 1500 de miligrame de sodiu pe zi (asta inseamna aproximativ
o jumatate de lingurita de sare), arata Miami Herald.
Nu se stie exact cand se depaseste limita, pentru ca unii "pofticiosi" au obiceiul sa puna
Page 748 of 1147
sare in mancare chiar daca aceasta a fost adaugata deja in timpul prepararii.
Exista insa cateva metode simple prin care poti scapa de consumul excesiv de sare:
1. Mai multe fructe si legume, mai putina mancare gatita
Se estimeaza ca 77% din sodiul obtinut de organism este continut de mancarea gatita.
Consumati, deci, mai multe fructe si legume proaspete.
2. Reduceti consumul de mezeluri
Carnea proaspata este intodeauna mai buna decat mezelurile, pentru ca are mai putin
sodiu. Ideal ar fi ca puiul cumparat sa nu fi fost tratat cu solutii care contin sodiu.
3. Usturoi si ceapa in loc de sare
Atunci cand gatiti, aveti grija sa gustati mancarea si sa nu adaugati sare decat daca este
absolut necesar. Folositi mai multe condimente pentru a da un gust bun mancarii, in loc
sa o sarati.
Ceapa si usturoiul ofera multe alte beneficii sanatatii fara sa duca la problemele pe care
le cauzeaza sarea.
Polenul
contine o serie de substante deosebit de importante pentru organism precum proteine,
aminoacizi liberi (aminoacizi esentiali ca arginina, histidina, leucina, metionina),
diferite glucide, mucilagii, substante grase, vitamine din complexul B, precum i
vitaminele A, D, E, C si saruri minerale, substante hormonale, antibiotice naturale etc.
Recomandari:
Stimuleaza buna dispozitie si are efect euforizant, creste capacitatea de concentrare si
memorare.
Combate astenia, putand fi folosit in convalescenta, stari de epuizare fizica, surmenaj
sau in astenia cronica a batranilor, senilitate, imbatranire prematura.
Ajuta in boli genito-urinare (colibacilozele, tulburarile de prostata, diferite forme de
astenie sexuala), oboseala, reface unghiile fragile, previne caderea parului, vindeca
anumite dermatoze.
Cura de polen este indicata si in hipertensiunea arteriala, fragilitatea vasculara si
capilara si arteroscleroza.
Combate caderea parului si il ajuta sa se regenereze si sa isi recapete aspectul sanatos
Previne rahitismul.
Page 749 of 1147
Previne accidentele vasculare cerebrale scazand tensiunea arteriala (la cei cu

hipertensiune) si creste tonusul cerebral, crescand capacitatea de invatare si de
memorare. Totodata combate senzatia de oboseala.
Are actiuni benefice la nivelul sistemului digestiv, imbunatatind digestia si tranzitul
intestinal, combate constipatia dar si diareea.
Contribuie la prevenirea imbatranirii si regleaza dezvoltarea armonioasa a organismului
uman.
Polenul este contraindicat persoanelor care sufera de diabet zaharat, obezitate, au exces
de colesterol si lipide in sange, precum si persoanelor care au alergie la polen.
Propolisul
Ce este propolisul? Este o substan rinoas colectat de albine
de pe mugurii unor arbori (n special de pe plop, mesteacn, fag, pin,
brad, frasin), cu care acestea acoper fisurile i orificiile din stup, se
apr contra bacteriilor i altor microbi i mblsmeaz cadavrele
vizitatorilor nepoftii ai stupului (cu alte cuvinte, menin curenia i
igiena stupului).
Propolisul are o mare varietate de culori i arome, iar compoziia
sa difer n funcie de speciile vegetale de pe care este recoltat (de
reinut c totui albinele prefer mugurii de Populus); conine n
primul rnd flavonoide i acizi fenolici, de asemenea, cear i acizi
grai, uleiuri volatile, polen i urme de elemente minerale.
Aciuni terapeutice:
Propolisul este un veritabil antibiotic natural, folosit ca atare i de ctre albine. S-a
demonstrat c el are o aciune antimicrobian pentru numeroase bacterii, virusuri,
parazii i fungi (Staphylococcus aureus, Streptococcus sp., Escherichia coli,
Pseudomonas aeruginosa, Proteus vulgaris, Klebsiella pneumoniae, Salmonella sp.,
Shigella sp., Mycobacterium tuberculosis bacilul Koch, Helicobacter pylori, Candida
albicans, Giardia lamblia, Trichomonas vaginalis, virus herpes simplex, virus gripal)
Are proprieti antioxidante (anti-tumorale, anti-cancerigene), antispastice i
anestezice; protejeaz contra efectelor nocive ale radiaiilor.
Este i un excelent antiinflamator, cicatrizant i epitelizant, hepatoprotector
(protejeaz ficatul contra efectelor alcoolului), imuno-biostimulator, tonic al vaselor
capilare i regenerator al esuturilor.
Este remarcabil faptul c, datorit marii sale variabiliti de compoziie, propolisul i
pstreaz nealterat capacitatea antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de
sintez, la care bacteriile dezvolt n timp rezisten, fiind nevoie de introducerea
periodic de noi i noi antibiotice.
Indicaii:
Pentru uz intern:
- infecii ale cilor respiratorii superioare i infecii ORL (bronite, faringo-amigdalite,
viroze respiratorii, otite, sinuzite, rinite, tuberculoz)
- afeciuni digestive i hepatice (gastrit, ulcer gastric, colecistit cronic, hepatit
cronic, ciroze, colite ulceroase, spasme digestive)
Page 750 of 1147
- parazitoze intestinale
- infecii urinare, prostatite, tumori vezicale
- neuropatie diabetic dureroas
- stri de stres, migrene
- ateroscleroz
Pentru uz extern:
- afeciuni ale cavitii bucale i faringelui (stomatite, gingivite, abcese dentare,
parodontopatii, faringo-amigdalite, carii dentare, tartru dentar)
- afeciuni ORL (rinite, otite, sinuzite, otomicoze)
- afeciuni ale pielii (eczeme infecioase, arsuri, plgi, ulcer varicos, tricofiie,
tuberculoza pielii, acnee, furunculoz)
- afeciuni oftalmologice (blefarite, conjunctivite, sclerite, plgi)
- hemoroizi, fisuri anale, proctit
- prostatit, orhi-epididimit
- metroanexit, cervicit, distrofii vulvare de menopauz
- pre- i post-radioterapie
- artrite, artroze
Propolisul are i numeroase utilizri cosmetice, datorit proprietilor sale
dezinfectante, antiinflamatoare, antiacneice, cicatrizante, anestezice, antioxidante,
antimtrea,
protectoare contra radiaiilor ultraviolete i conservante.
Este utilizat la prepararea unor deodorante, ampoane, loiuni antiacneice, ape de gur,
paste de dini, creme nutritive.
Contraindicaii: situaiile (rare) de alergie la propolis.
La ora actual, n plafare i farmacii se gsesc foarte multe produse care conin aceast
substan valoroas:
- tinctura de propolis - este un extract alcoolic, coninnd de obicei 30% propolis i care
se folosete att intern, ct i extern
- unguent cu propolis (Propoderm)
- crem de protecie (Melrosin-prop) i de masaj (Melrosin-confort - conine i venin de
albine)
- supozitoare cu propolis (Miprosept) - pot fi folosite i intravaginal
- tablete cu propolis (Proposept)
- spray cu propolis 10%
- miere cu propolis
- gama Meltonic cuprinde suplimente nutritive cu efect tonic general sau specific pe
anumite aparate i sisteme; sunt 10 formule complexe, bazate pe miere poliflor, extract
de propolis standardizat, alte produse apicole i extracte din plante medicinale (printre
ele, regsim: tonic respirator, renal, hepatic, gastric, cardiovascular, nervos etc.)
- propolis brut, care poate fi mestecat ca atare, cu efect dezinfectant i anestezic al
cavitii bucale n doz de 1 g de 3 ori pe zi
- picturi pentru nas (Propoheliant)
- colir cu propolis (pentru bolile oculare)
- loiune antiacneic (Acneol-prop)
- ap de gur (Floral)
n funcie de localizarea bolii, se pot alege din aceste forme de administrare cele mai
Page 751 of 1147
adecvate.
Atenie! Tinctura de propolis, nefiind solubil n ap, se administreaz ntr-o linguri
de miere sau se pune pe o bucic de pine, se las s se evapore alcoolul i apoi se
poate lua.
Tinctura de propolis se poate prepara i n cas, dup urmtoarea reet: se mrunete
bine propolisul (pentru a crete suprafaa de contact cu alcoolul i a favoriza extracia)
i se adaug alcool etilic de 80-90, n proporie de 1:3 (la 3 pri=30 g propolis, se
adaug 10 pri=100 g alcool etilic). Se las la loc uscat i ferit de lumin timp de 7-14
zile. Apoi se face o filtrare primar i una secundar, cu o hrtie de filtru. Filtratul
trebuie s fie clar, fr particule, de culoare maro sau roiatic. Tinctura se pstreaz n
sticle curate, de culoare nchis, cu dop ermetic, la loc ferit de lumin.
Dac tinctura se picur pe o farfurie i se las s se evapore alcoolul, se obine pasta de
propolis, care se amestec cu alte ingrediente i se poate folosi n uz cosmetic.
De asemenea, tot n gospodrie se poate prepara un extract uleios de propolis, din 10 g
propolis amestecate cu 200 g ulei de msline sau 100 g unt, se nclzete uor pe baie de
abur timp de 90-120 minute, la 50, amestecnd continuu. Se filtreaz i se pstreaz la
loc ntunecos i rcoros.
Studii clinice:
Propolisul vindec herpesul genital mai rapid dect Acyclovir-ul.
Vynograd N, Vynograd I, Sosnowski Z. A comparative multi-centre study of the
efficacy of propolis, acyclovir and placebo in the treatment of genital herpes (HSV).
Phytomedicine 2000; 7(1): 1-6.
Puterea tmduitoare a produselor apicole

Vasile Andrioiu a crescut ntre stupi, ntr-o stupin care s-a motenit n familie generaii
la rnd. A absolvit Facultatea de Istorie, la Iai, rvnind i acum dup mncrurile
moldoveneti de la cantin, dup un bor cu fasole i mmligu care l aduc mereu cu
gndul la Moldova. Acum pred istoria la un liceu din Trgu-Jiu i este lector, n
domeniul apiterapiei, al Asociaiei Naionale pentru Terapii Complementare din
Romnia (ANATECOR). Va veni n Iai din ce n ce mai des, mpreun cu fiul su
Clin, doctorand la UMF "Gr.T.Popa" i are de gnd s ajute, prin prezena sa n zon,
foarte muli oameni bolnavi din Moldova. De sntatea din stupi i-a dat seama prin
faptul c n-a fost internat niciodat n spital, n-a nghiit nici o pastil i n-a fcut nici o
injecie: "Cu muli ani n urm, soia mea suferea de ulcer gastric, hipocalcemie ajuns
n stadiul spasmofiliei, astm bronic i chisturi ovariene. nghiise o sumedenie de
medicamente, iar medicul i-a recomandat operaia. Am convins-o s foloseasc produse
i preparate apicole. Aa cum m-am priceput eu atunci, am ncercat s-i atenuez mcar
crizele provocate de ulcer i accesele de spasmofilie. Rezultatele au fost uimitoare:
hipocalcemia, ulcerul i astmul s-au vindecat. Dup vreo cteva luni, a fcut un control
medical. Chisturile dispruser! Am nceput s umblu prin sate n cutarea btrnilor
care tiau taine ale tamduirilor dar i s studiez tot ceea ce se publicase pn atunci
despre apiterapie", ne-a spus Vasile Andrioiu. Convins de puterea tmduitoare a
Page 752 of 1147
produselor apicole, a fcut diverse combinaii i a realizat preparate noi. n anul 1999, a
sintetizat experiena acumulat timp de 20 de ani n cartea "209 reete apiterapeutice".
Acum este convins c stupul este o farmacie n care se gsete leac pentru orice boala:
"Miere cu lptior de matc folositoare n toate afeciunile, este anticancerigen,
stimuleaz metabolismul, combate anemia, are efect imunodepresor. Miere cu apilarnil
recomandat n cazul disfunciilor sexuale, infertilitate, pubertate ntrziat, mastoze,
noduli mamari, hipertrofie de prostat. Miere propolizat cu extract moale de propolis
indicat n anemii, hipoglicemii i osteoporoz. Propolis natural dezinfectant bucal
mpotriva cariilor dentare, pentru afeciuni respiratorii, parodontoz. Tinctur de
propolis cu indicaii terapeutice cunoscute de toat lumea: boli de piele, infecii
urinare, boli de prostat, antiviral de excepie. Miere cu hrean indicat n afeciuni
cardiace. Miere cu elin indicat n disfuncii sexuale. Miere propolizat cu lptior
de matc efecte antivirale deosebite, eficient n tratamentul virusului herpetic dar i
mpotriva virusului hepatic B". De-a lungul timpului, Vasile Andrioiu a realizat i o
serie de preparate apiterapeutice proprii: "Miere cu germeni de gru pentru avitaminoze,
remineralizarea organismului, afeciuni digestive, adjuvant n boli neoplazice, arterit,
artroz. Miere cu suc de orz verde folosit n tratamentul avitaminozelor, afeciunilor
respiratorii, tuberculozei pulmonare, afeciunilor hepatice, pancreatitelor, circulaiei
sanguine deficitare, fiind totodat i un produs geriatric de excepie. Sirop din miere i
muguri de brad cu extract de propolis folosit cu succes n combaterea tusei, afeciunilor
respiratorii i a celor ale sistemului nervos. Sirop din ptlagin i miere propolizat
indicat n afeciuni respiratorii, cu rezultate de excepie n bronite i astm bronic.
Untul-pmntului propolizat, remediu extern foarte eficient n
reumatisme, ,Prisacalumbago, spondilite i spondiloze. Lichior hipotensiv i vin tonic
din miere, mcee, mlaiul-cucului i coacze negre. Efecte deosebite au unguentele
Nikederm, pentru boli de piele, noduli mamari, furunculoze, Hemofort pentru circulaie
deficitar, boli de piele, psoriazis, Zona Zoster, Venosan pentru varice i multe alte
remedii care ncap doar ntr-o carte". Albina, spune Vasile Andrioiu, adun din plante
numai lucruri folositoare. n produsele apicole gsim proteine, enzime, aminoacizi,
minerale, vitamine, substane hormonale, factori de cretere, substane antibiotice,
citostatice. Mierea conine 22 din cele 24 de elemente care compun sngele uman, iar
mpreun cu lptiorul de matc, pstura i polenul au i o important aciune
hematopoietic (de refacere a sngelui). Cele mai bune rezultate le-a observat n
tratamentul anemiilor, lipsei de calciu, spasmofiliei, afeciunilor digestive (inclusiv
ulcere cu ni, ciroz), fibroamelor uterine i chisturilor ovariene, infertilitii feminine
i masculine. De altfel, n aceste zile, dl Andrioiu este ateptat, n Iai, la botezul unuia
dintre bebeluii care au aprut pe lume doar datorit tratamentelor sale cu produse
apicole i fitoterapeutice.
Remedii naturiste contra racelii
Este incetatenita zicerea ca raceala tratata dureaza 7 zile, iar netratata o saptamana. In
consecinta, tratamentul (fie el naturist sau alopat) are, in principiu, drept scop doar
ameliorarea simptomelor racelii sau gripei. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne lasam
prada bolii, sa zacem fara sa facem nimic.
Page 753 of 1147
Este indicat sa apelam la un tratament pentru ameliorare, dar si pentru a impiedica

dezvoltarea unor complicatii ce pot deriva dintr-o raceala netratata. Si, bineinteles,
recomandam tratamentul naturist, intrucat acesta nu are efecte secundare si rareori
prezinta contraindicatii.
Veti gasi in acest articol cateva dintre recomandarile eficiente.
Vom incepe cu regimul alimentar.
Acesta trebuie sa fie lejer, cu multe lichide sub forma de ceaiuri calde de plante
medicinale (sudorifice ca socul sau teiul si vitaminizante: macese, coacaze sau
catina), 4-6 cani pe zi, legume bogate in vitaminele C si A (morcovi, sfecla rosie, varza,
conopida, patrunjel, spanac, etc ), branza de vaci, iaurt, chefir, etc. Se mananca putin si
des, iar in primele zile ale gripei, bucatele trebuiesc fierte, inabusite sau pasate pentru
protectia intestinului. Se recomanda supe si creme de zarzavat, pireuri de legume,
putina varza murata, compoturi de fructe (facute in casa, nu cumparate din comert,
intrucat acelea contin conservanti). Abia cand va sculati din pat puteti trece la consumul
alimentelor crude, al salatelor si al fructelor (mere, portocale, mandarine, lamai, kiwi,
etc).
De asemenea, se va consuma zilnic hrean si ceapa. Se consuma 2-3 catei de usturoi de
doua trei ori pe zi, intre mese. Usturoiul este un antibiotic natural. Se vor evita
afumaturile, conservele, branzeturile fermentate, grasimile animaliere, condimentele
iuti, fasolea si mazarea uscate si cafeaua.
Usturoiul poate fi folosit si preventiv, in timpul epidemiei de gripa sau atunci cand
simtiti ca raceala va da tarcoale. Pentru a preveni imbolnavirea, mestecati cate o
jumatate de catel de usturoi dimineata, la pranz si seara. Daca raceala v-a prins deja,
zdrobiti cinci catei de usturoi, amestecati-i cu 10 lingurite de miere de albine si luati din
acest preparat cate o lingurita din jumatate in jumatate de ora. In usturoi s-au descoperit
mai mult de douazeci de substante antivirale si antibacteriene, care fac din el cel mai
puternic antigripal cunoscut.
Se stie foarte bine ca supa de pui combate raceala. Misterul eficientei acesteia pare sa fi
fost dezlegat la ultimele teste de laborator care au relevat ca deliciosul aliment reduce la
jumatate procesele inflamatorii cauzate de activitatea celulelor sistemului imunitar, care
fac membranele nasului si faringelui sa produca mucus. Pentru cei care sufera de
raceala, aceasta se traduce prin calmarea tusei, stranutului si reducerea secretiilor
nazale.
Fitoterapia este un alt segment al tratamentului naturist.
Tinctura de propolis, cate o lingurita dimineata si seara, luata cu putin ceai. Propolisul
este si el un antibiotic natural, de un real ajutor in combaterea virusilor.
O planta deosebit de utila este echinacea care se foloseste sub forma de extract, tinctura
sau comprimate. Este bine ca ea sa fie administrata de la debutul gripei si pana la
ultimul stadiu al ei, de mai multe ori pe zi ca mijloc terapeutic de baza.
Page 754 of 1147
Se mai pot utiliza ceaiuri din coaja de salcie (decoct din doua lingurite de planta la o
cana cu apa), busuioc, musetel, cimbrisor, trei frati patati si urzica, acestea sub forma de
infuzii.
Pentru tuse sunt recomandate ceaiuri din cimbru si patlagina sub forma de infuzii sau
scai vanat sub forma de decoct din doua lingurite de planta la o cana cu apa.
Se fac inhalatii cu infuzii de salvie, busuioc, urzica sau galbenele.
Gargara cu ceai concentrat de salvie sau cu solutie salina cu sare de mare. Salvia
contine substante desinfectante naturale iar solutia salina intareste capacitatea de
aparare naturala a mucoasei.
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun
intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul
acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul se bea
intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira, eliminand din abundenta toxine,
in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor descongestiona. In faza de
coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana de ceai la 20-40 de minute,
timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara
perioadelor de febra, cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza rapid
organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul gripal in orice
faza a sa, dar mai ales in faza de debut. Se bea foarte cald, inghitind lent si lasandu-l sa
alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul tratamentului. O doza de soc consta
in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu miere, baute la intervale de 15-30 de
minute una de alta. Ceaiul se prepara prin adaugarea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la
o cana de apa clocotita si lasarea la infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se
adauga si 1-2 lingurite de menta la o cana de ceai.
Flori de tei - infuzie din 1-2 lingurite de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Flori si radacina de Ciubotica cucului, se recomanda si in cazul in care afectiunea este
insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din radacini) din 1 lingurita la o cana de
apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Isop - infuzie din 1-2 lingurite de planta la 1 cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Nu doar plantele ca atare pot fi folosite in lupta contra racelii sau gripei, ci si combinatii
ale lor (sub forma de infuzie sau decoct), deseori dovedindu-se mai eficiente (sa ne
amintim de proverbul "unde-s multi puterea creste si dusmanul nu sporeste").
Astfel, se poate apela la:
Infuzie din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu
miere. Se pot folosi:
- Scortisoara 10 g
- Flori de soc 30 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
- Radacina de Cerentel 20 g
Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani de zi. Se pot folosi:
- Flori de musetel 20 g
Page 755 of 1147
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
Decoct (prin fierbere 5 minute) din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3
cani pe zi, indulcite cu miere. Se pot folosi:
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Tintaura 10 g
- Papadie 10 g
- Coaja de salcie 20 g
- Conuri de hamei 20 g
Vom continua saptamana viitoare cu dezvaluirea remediilor homeopatice, a bailor si
asa-numitelor leacuri babesti in combaterea racelii si gripei.
va urma
Articol de: Isabella G.
Reete naturiste pentru scderea tensiunii arteriale
Suc de usturoi i tinctur de usturoi
a. Suc de usturoi: timp de 30 de zile poi lua 10 picturi de suc de usturoi ntr-un pahar
de ceai sau ap.
b. Tinctura de usturoi cu ment obii din: 40 de cei de usturoi, 100 ml alcool rafinat i
ment (contracareaz mirosul puternic al usturoiului).
Se curat i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine soluia timp de 7 zile la
cald. Se prepar infuzia de ment i i se adaug peste tinctura de usturoi. Iei 10 picturi
de 2-3 ori pe zi, la 30 de minute dup mas, mai ales cnd hipertensiunea se manifest
prin ameeli i slbiciune.
Macerat de usturoi cu miere i propolis
Prim se prepar tinctura de usturoi 60 la sut (600 g de bulbi trecui prin main de
tocat carne la 1 litru alcool de 90-95).
Se las la macerat o sptmn, folosindu-se doar lichidul de dup decantare. Apoi se
prepar tinctura de propolis: la 100 ml alcool de peste 80 se adaug 20 g propolis;
amestecul se introduce ntr-un vas, se nclzete la 30-35C i se amestec bine;
procedura se repet zilnic, timp de o sptmin, dup care, amestecul se las la decantat
i se alege doar lichidul curat.
Se amestec apoi cele trei ingrediente: 62 la sut tinctura de usturoi, 32 la sut miere de
albine (de preferina provenit de la flori de salcm, deoarece conine o mare cantitate
de flavonoide, cu aciune hipotensiva i diuretica) i 6 la sut tinctura de propolis.
n acest macerat se adaug o tinctur 10 la sut din flori i frunze de pducel, talp
Page 756 of 1147
gtei i frunze de mesteacn, n pri egale. Adugarea acestei tincturi n preparatul de

baz se face n proporie de 10 la sut.
Remediul obinut se ia sub form de picturi diluate n ceai medicinal sau ap, de 3
ori/zi, cu jumtate de or naintea meselor principale sau ntre mese.
Dup cum se observ, n a 11-a zi de la nceperea curei se administreaz o doz de oc
de 25 de picturi, de 3 ori/zi, dup care tratamentul se continu potrivit schemei
primelor 11 zile, timp de 1-2 luni. Dup o pauz de 1-2 luni se poate relu. Acest
tratament este contraindicat n hipotensiunea arterial.
Ceaiuri din pducel, talpa gtei i frunze de vsc
Reet: frunze de vsc (30 g), coada calului (20 g), fructe de pducel (20 g), flori de
coada soricelului (10 g), flori de ment (10 g), flori i frunze de pducel (10 g). Se
prepar infuzie din 1 lingur amestec la o can cu ap i se beau 1-2 cni/zi, n mai
multe reprize, n cure de 2-3 luni.
Talpa gtei are proprietatea de a diminua tensiunea din artere prin reglarea ritmului
cardiac i a presiunii sanguine. Se prepar infuzie din 3 linguri de plant la o can cu
ap i se iau 3-5 linguri/zi. Se poate administra i sub form de tinctur: 20 g plant
macerata, timp de 7-8 zile, n 100 ml alcool de 70. Se iau cte 20-30 de picturi, de 2-3
ori/zi.
Substanele chimice din pducel acioneaz att direct asupra muchiului cardiac,
mrind sau scznd puterea i rat btilor inimii, ct i asupra vaselor de snge,
relaxand arterele sangvine din jurul cordului; indirect, paducelul lrgete vasele de
snge aflate aproape de suprafaa pielii, scznd presiunea arterial.
- iata mai jos cateva remedii rapide si naturale care va vor ajuta sa pastrati sub control
tensiunea arteriala si care sunt utile pentru evitarea capcanelor pentru sanatate, asociate
cu hipertensiunea arteriala netratata
- migdale crude - mancati un pumn de migdale crude in fiecare zi si veti observa ca va
avea loc scaderea semnificativa a tensiunii arteriale. Migdalele crude sunt bogate in
grasimi mononesaturate care s-a dovedit stiintific ca ajuta la scaderea nivelului de
colesterol din sange, reduc inflamatia arteriala si contribuie la scaderea valorilor ridicate
ale tensiunii arteriale.
Chiar daca acestea sunt bogate in grasimi si calorii, migdalele ajuta la scaderea in
greutate, construirea masei musculare si mentinerea unei stari optime de sanatate.
Atunci cand sunt consumate in combinatie cu nucile, de exemplu, se transforma in
unele dintre cele mai puternice alimente cu rol de protectie a sanatatii inimii.
- ardeiul iute - ardeiul iute este un vasodilatator puternic care ajuta la extinderea vaselor
de sange si imbunatateste circulatia sanguina. Acesta scade in mod natural nivelurile
tensiunii arteriale crescute prin acclerarea vitezei circulatiei sangelui. Amestecati una
sau doua lingurite de ardei iute cu putina apa calda sau ceai cu miere si aloe vera pentru
a reduce hipertensiunea arteriala. Daca gustul bauturii este prea picant, puteti lua
capsule de ardei iute.
- apa de nuca de cocos - bogata in potasiu, electroliti si alte elemente nutritive
importante, apa de nuca de cocos s-a demonstrat ca ajuta la mentinerea in limite
normale a tensiunii arteriale. In urma unui studiu s-a confirmat ca apa de nuca de cocos
poate sa scada in mod semnificativ tensiunea arteriala sistolica, dar si pe cea diastolica.
Page 757 of 1147
- cacao - bogat in flavonoide si substante nutritive antiinflamatorii, cacao este o alta

arma contra hipertensiunii arteriale. Flavonoidele din cacao au rol adaptogen si
protejeaza corpul impotriva stresului (una dintre cauzele frecvente de hipertensiune
arteriala). In plus, regleaza nivelul hormonului de stres din organism si echilibreaza
valorile tensiunii arteriale. In urma a numeroase studii, cercetatorii au constatat ca
flavonoizii din cacao reduc nivelul tensiunii arteriale si protejeaza organismul impotriva
declansarii accidentelor vasculare cerebrale si a bolilor cardiovasculare, care pot fi
rezultatele hipertensiunii arteriale.
- tumericul sau curcuma - unul dintre beneficiile deja cunoscute ale tumericului sau
curcumei este abilitatea sa de a reduce in mod semnificativ inflamatia la nivelul
intregului organism, care este o cauza principala a valorilor ridicate de colesterol si a
tensiunii arteriale ridicate. Prin reducerea inflamatiei, tumericul ajuta la imbunatatirea
functiei cardiovasculare si la mentinerea unui flux sanguin sanatos. Atunci cand este
utilizata alaturi de piper negru, curcuma ajuta la relaxarea vaselor de sange si scade
valorile tensiunii arteriale.
- usturoi - usturoiul este un medicament natural puternic care contribuie la reducerea in
mod normal a valorilor colesterolului si diminueaza tensiunea arteriala. Aceleasi
beneficii se obtin indiferent daca usturoiul este consumat in stare naturala sau sub forma
de suplimente alimentare.
- banana - acest fruct este bogat in potasiu benefic pentru sanatatea inimii. Potasiul ajuta
la scaderea tensiunii arteriale suficient pentru ca riscul aparitiei unui eventual accident
vascular cerebral sa se diminueze cu pana la 38%. Cu ajutorul acestui mineral, rinichii
filtreaza mai mult sodiu, vasele mici de sange se relaxeaza, iar circulatia sanguina va fi
cea adecvata.
- fructele de padure - s-a demonstrat in urma unor studii ca persoanele care au mancat
timp de 8 saptamani fructe de padure in mod constant au inregistrat o scadere a tensiunii
arteriale. Fructele de padure sunt bogate in polifenoli, cum ar fi flavonoizii si anticianii,
contin acid folic, potasiu, vitamina C si fibre. Acestea nu doar ca au calitatea de a
contribui la diminuarea valorilor tensiunii arteriale, ci si ajuta la cresterea nivelului de
colesterol bun din organism. In acest scop, puteti consuma afine, capsune, zmeura, fragi
si merisoare.
- ceai de hibiscus - studii de mare amploare au constatat faptul ca, prin consumul a 3
cesti de ceai de hibiscus pe zi, tensiunea arteriala sistolica scade cu pana la 7 puncte.
Aceste efecte sunt justificate de faptul ca ceaiul de hibiscus contine polifenoli si
flavonoide.
- ciocolata neagra - ciocolata neagra nu este doar gustoasa, ci si utila pentru reducerea
tensiunii arteriale ridicate. Este important sa alegeti ciocolata care contine minim 70%
cacao si sa nu faceti excese. Alaturi de tensiuea arteriala crescuta, ciocolata neagra va
ajuta si la reducerea aterosclerozei si imbunatateste fluxul de sange, fiind indicata
pentru prevenirea atacurilor de cord si pentru imbunatatirea nivelurilor de colesterol.
- sfecla rosie - un pahar de suc de sfecla rosie pe zi impiedica cresterea tensiunii
arteriale. Cercetari limitate au dovedit ca, prin consumul unui pahar de suc de sfecla
rosie, are loc scaderea rapida (dupa doar o ora de la consum) a tensiunii arteriale
crescute. Avantajul ar fi ca acest beneficiu s-ar mentine pe perioada a cel putin 24 de
ore. Cercetatorii considera ca acest beneficiu ar fi rezultatul prezentei nitritilor din
Page 758 of 1147
sfecla rosie. O cantitate prea mare de nitriti poate reprezenta un pericol pentru sanatate,
dar sfecla rosie contine si antioxidanti care ajuta la mentinerea nitritilor sub control.
Tensiunea arterial ridicat poate fi meninut sub control prin adoptarea unui stil de
via sntos, dar i cu ajutorul unor remedii naturale, dintre care amintim:
ardeiul iute - este un vasodilatator puternic (extinde vasele de snge), ajutnd astfel la
mbuntirea circulaiei sangvine, scznd n mod natural nivelurile tensiunii arteriale
crescute prin accelerarea vitezei de circulaie a sngelui. Este de preferat ca ardeiul iute
s fie consumat n stare natural, n salate, de exemplu, dar dac gustul este prea
puternic putei amesteca dou lingurie de ardei iute cu puin ap sau ceai ndulcit cu
miere de albine n care ai adugat i aloe vera.
usturoiul - scade i el tensiunea arterial, fiind recomandat, drept tratament, maceratul
n alcool de usturoi, n cure de cte 3 luni, timp n care se consum cte 3 lingurie pe
zi. Maceratul n alcool se obine tind mrunt 2 cpni de usturoi, care se adaug ntrun borcan transparent din sticl, de 500g, care conine alcool de 70. Vasul se nchide
ermetic i se las la macerat pn cnd amestecul capt culoarea galben pai, dup care
se filtreaz i se pstreaz n borcan, nchis ermetic. Se poate lua i suc de usturoi, timp
de 30 de zile, cte 10 picturi ntr-un pahar de ceai sau ap. Tinctura de usturoi cu
ment se administreaz de 2-3 ori pe zi, la jumtate de or dup mas, lundu-se cte 10
picturi. Tinctura de usturoi cu ment se obine din 40 de cei de usturoi, 100 ml de
alcool rafinat i ment. Se cur i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine
soluia timp de 7 zile la cald. Se prepar infuzia de ment i se adaug peste tinctura de
usturoi. Dac aceste metode v provoac proble,e putei recurge la capsule cu usturoi,
din care luai 600-1200mg extract de usturoi mparit n 3 doze zilnice.
sfecla roie - sub form de suc, scade valorile tensiunii arteriale la doar o or de la
consum, fiind suficient un singur pahar pe zi, valorile tensiunii meninndu-se pe
parcursul ntregii zile. Se poate consuma i un amestec cintr-un pahar de miere de
albine cu un pahar de suc de sfecl rosie, un pahar de suc de morcov i sucul de la o
lmie. Din acest amestec, se ia cte o lingur, de 2-3 ori pe zi, la o or dup mas.
bananele - conin mult potasiu, element care ajut la scderea tensiunii arteriale,
diminund riscul apariiei unui atac cerebral cu pm la 38%. Cu ajutorul potasiului,
rinichii filtreaz mai mult sodiu, ajutnd vasele mici de snge s se relaxeze, echilibrnd
astfel circulaia sangvin. O singur banan asigur necesarul zilnic de potasiu al
organismului.
stafidele - se consum un pumn de stafide, de 3 ori pe zi, timp de 12 sptmni. Ca i
bananele, stafidele au un coninut ridicat de potasiu, dar i de antioxidani.
migdalele crude - sunt bogate n grsimi mononesaturate, care contribuie la scderea
valorilor tensiunii arteriale ridicate. Se consum cte un pumn pe zi.n combinaie cu
nucile, acestea ajut la protejarea sntii inimii.
apa de nuc de cocos - este bogat n potasiu, electrolii, i elemente nutritive
importante, meninnd tensiunea arterial n limitele normale.
cacao - conine o cantitate mare de flavonoide i substane nutritive cu proprieti
antiinflamatorii, fiind o arm veritabil mpotriva hipertensiunii arteriale. Flavonoidele
prezente n cacao au rol adaptogen, protejnd organismul mpotriva stresului (una dintre
Page 759 of 1147
cauzele frecvente de hipertensiune arterial), regleaz nivelul hormonului de stres din

organism i echilibreaz valorile tensiunii arteriale, protejnd organismul mpotriva
declanrii accidentelor vasculare cerebrale i a bolilor cardiovasculare.
fructele de pdure - sunt bogate n polifenoli, precum flavonoizii i anticianii, dar i
acid folis, antioxidani, potasiu, vitamina C i fibre i ajut la diminuarea valorilor
tensiunii arteriale i la creterea colesterolului bun n organism. Un consum regulat de
fructe de pdure timp de 8 sptmni v ajut s inei sub control o problem grav de
sntate, ntr-un mod delicios. Putei consuma afine, coacze, cpune, zmeur, fragi,
merioare etc.
aloe vera - frunzele de aloe se in 12 zile n frigider, nvelite ntr-o hrtie (ca un rulou)
astfel nct capetele s rmn libere. Se dau prin maina de tocat ca s se obin o
jumtate de pahar de mas verde. Frunzele tocate se amestec cu 4 lmi tocate cu tot
cu coaj, 1 pahar de miere de albine i 1 pahar de uic. Se consum cte 2 linguri, de 2
ori pe zi. O alt reet recomand ca 1 pahar de miez de nuc i 100 g de aloe s se dea
prin maina de tocat, s se amestece apoi cu 1 pahar de miere de albine i 20 g de
spirulin. Din acest amestec se consum cte o lingur, de 3 ori pe zi, dup mas, timp
de 20-30 de zile.
ceaiul de hibiscus - scade tensiunea arterial cu pn la 7 puncte, dac se consum cte
3 cni pe zi, fapt datorat coninutului de polifenoli i flavonoide.
ciocolata neagr - cea care are minim 70% coninut de cacao, scade tensiunea arterial,
ajut la reducerea arterosclerozei, imbuntete fluxul sangvin, previne atacurile de
cord i mbuntete nivelurile de colesterol.
turmericul - ajut la mbuntirea funciei cardiovasculare i la meninerea unui flux
sangvin sntos. Utilizat alturi de piper negru, ajut la relaxarea vaselor de snge i
scade valorile tensiunii arteriale.
Alte alimente recomandate pentru scderea tensiunii arteriale sunt pepenele galben,
elina, castraveii verzi, portocalele, prunele, kiwi, citricele, roiile, cartofii, soia, uleiul
de msline, cerealele integrale, petele, legumele cu frunze verzi, ceapa, produsele
lactate slabe, nucile, alunele.
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice si
diastolica peste valorile medii normale admise (normal: intre 10-14 cmHg-maxima si 69 cmHg - minima). Cresterea tensiunii arteriale poate avea cauze precise: boli de
rinichi, boli endocrine, unele boli cardiovasculare, etc.
Exista si o asa numita hipertensiune esentiala in care nu gasim o cauza anume, dar in
antecedentele parintilor exista hipertensiunea. Boala se manifesta cu ameteli, dureri de
cap, vajaituri in urechi, tulburari de vedere, iar cu timpul deterioreaza functia unor
organe vitale cum ar fi rinichiul, creierul, miocardul; in aceasta faza apar si simptomele
organelor afectate. Pe langa tratamentul prescris de medic, puteti apela si la fitoterapie.
Iata cateva remedii naturiste pentru scaderea tensiunii:
1. Suc de usturoi
Timp de 30 de zile poti lua 10 picaturi de suc de usturoi intr-un pahar de ceai sau apa.
Page 760 of 1147
9 sfaturi pentru a-ti controla tensiunea arteriala

2. Tinctura de usturoi cu menta
Se obtine din 40 de catei de usturoi, 100 ml alcool rafinat si menta (contracareaza
mirosul puternic al usturoiului). Se curata si se piseaza usturoiul, se pune apoi alcoolul
si se tine solutia timp de 7 zile la cald. Se prepara infuzia de menta si si se adauga peste
tinctura de usturoi. Iei 10 picaturi de 2-3 ori pe zi, la 30 de minute dupa masa, mai ales
cand hipertensiunea se manifesta prin ameteli si slabiciune.
Bauturile acidulate cresc riscul de hipertensiune
Polenul de conifere regleaza tensiune arteriala
3. Ceai combinat din paducel, talpa gastei si frunze de vasc
Reteta: frunze de vasc (30 g), coada calului (20 g), fructe de paducel (20 g), flori de
coada soricelului (10 g), flori de menta (10 g), flori si frunze de paducel (10 g). Se
prepara infuzie din 1 lingura amestec la o cana cu apa si se beau 1-2 cani/zi, in mai
multe reprize, in cure de 2-3 luni.
4. Infuzie sau tinctura din talpa gastei
Talpa gastei are proprietatea de a diminua tensiunea din artere prin reglarea ritmului
cardiac si a presiunii sanguine. Se prepara infuzie din 3 linguri de planta la o cana cu
apa si se iau 3-5 linguri/zi. Se poate administra si sub forma de tinctura: 20 g planta
macerata, timp de 7-8 zile, in 100 ml alcool de 70. Se iau cite 20-30 de picaturi, de 2-3
ori/zi.
4 bauturi care ajuta la scaderea tensiunii
5. Infuzie sau tinctura din paducel
Substantele chimice din paducel actioneaza atat direct asupra muschiului cardiac,
marind sau scazand puterea si rata batailor inimii, cat si asupra vaselor de sange,
relaxand arterele sangvine din jurul cordului; indirect, paducelul largeste vasele de
sange aflate aproape de suprafata pielii, scazand presiunea arteriala.
Paducelul va scapa de durerile de cap si inima
Page 761 of 1147
Infuzie din fructe: peste o lingura de fructe se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa la
infuzat zece minute. Ceaiul se bea cand se raceste, cate 2-3 cani pe zi.
Tinctura se face din 6 linguri de frunze si din flori care se pun la macerat intr-un borcan
cu zece linguri de alcool, intr-un loc insorit. Dupa 14 zile se filtreaza. Se iau cate 3
linguri pe zi.
Schinduf
Seminele de schinduf reprezint cel mai eficient remediu pentru scderea tensiunii
arteriale. Pune 1-2 lingurie de semine de schinduf n ap clocotit i las-le la fiert
timp de 2 minute, dup care strecoar-le i f o past din ele. Mnnc o lingur din
aceast past dimineaa pe stomacul gol i n seara nainte de culcare. Pentru rezultate
notabile, ine cura timp de 2-3 luni.
Semine de pepene rou
Un compus numit cucurbocitrin, care este prezent n seminele de pepene rou,
dilat capilarele sanguine, mbuntete funcia renal i reduce nivelul tensiunii
arteriale n cazul artritei. Zdrobete 2 linguri de semine uscate i adug-le ntr-o can
de ap fiart. Dup o or, scoate seminele din can i ia 4 linguri de ap la intervale
regulate.
Piper rou
Acesta este printre cele mai bune remedii naturale pentru hipertensiunea arterial.
Aceasta mbuntete fluxul sanguin prin prevenirea depunerilor pe vasele sanguine.
Piperul rou poate fi adugat n supe sau la salatele de legume/fructe. Folosii doar un
vrf de cuit de piper rou, deoarece este foarte picant.
Suc de ceap
Ceapa este un remediu eficient pentru reducerea nivelului ridicat al tensiunii arteriale.
Poi consuma zilnic o ceap crud (de dimensiuni medii), sau poi amesteca 1/2
linguri miere cu 1/2 linguri suc de ceap i consuma acest amestec zilnic, de 2 ori
pe zi. Se poate observa o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale dup aprox. 1-2
sptmni.
Usturoi
Ori de cte ori ai nivelul tensiunii arteriale ridicat, mnnc 1-2 cei de usturoi
zdrobii. Cnd este zdrobit, usturoiul genereaz hidrogen sulfurat, care ajut fluxul
sanguin i scade presiunea asupra inimii. Pentru rezultate mai bune, poi lua 5-6
picturi de suc de usturoi amestecate cu 4 linguri de ap de dou ori pe zi.
Lmie
Lmia este una dintre cele mai bune remedii pentru hipertensiune. Aceasta face ca
vasele de snge s fie moi i flexibile, innd sub control, astfel, tensiunea arterial.
Lmia conine cantiti mari de vitamina B, deci consumul regulat ajut la prevenirea
insuficienei cardiace. Dac ai hipertensiune, atunci trebuie s bei suc proaspt de
lmie de cte ori este posibil. Cea mai bun variant este s-l bei dimineaa, pe
stomacul gol, amestecat cu ap cald. Pentru rezultate excelente, evit adugarea de
sare sau zahr.
Page 762 of 1147
Miere
Mierea are un efect calmant asupra vaselor de snge i ajut la reducerea nivelului
tensiune arterial. Este recomandat s consumi zilnic 1-2 linguri de miere, dimineaa,
pe stomacul gol. Pentru rezultate i mai bune, f un amestec dintr-o linguri de miere,
1 linguri de suc de ghimbir, 2 lingurie de semine de chimen i mnnc din acesta
de dou ori pe zi. O alta variant este consumul, pe stomacul gol, de miere amestecat
cu suc de busuioc.
Banane
Banana este unul dintre cele mai bune remedii natural pentru hipertensiunea arterial,
datorit nivelului ridicat de potasiu pe care l conine. Mnnc 1-2 banane pe zi, pentru
a menine tensiunea arterial sub control. Alte alimente similare: spanac, caise uscate,
suc de portocale, stafide, coacze, cartofi dulci la cuptor, dovlecei, i pepene galben.
elin
Mnnc elina regulat pentru a vedea o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale. De
asemenea, ajut la reducerea hormonilor stresului care contract vasele de snge,
mrind nivelul tensiunii arteriale. Poi mnca o elin pe zi, alturi de un pahar cu ap
plat.
Ap de nuc de cocos
Dac suferi de hipertensiune, este esenial s-i menii corpul foarte bine hidratat. Bea
zilnic 40 ml. de ap/kilocorp (dac ai greutatea de 60 kg., bea 2400 ml.). Pentru
rezultate i mai bune, adaug n dieta ta apa de nuc de cocos i uleiul de nuc de
cocos.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)
Prin hipertensiune arteriala se ntelege presiunea prea mare de curgere a sngeluiprin
artere. Hipertensiunea este un efect care se manifesta datorita unor cauze necunoscute
de medicina sau a unor boli (hipertiroidie, boli renale, diabet, boli ale inimii) si este
foarte periculoasa deoarece adesea nu prezinta nici un semn sau simptom alarmant.
Varsta medie de aparitie a HTA este de 45 de ani.
Cresterea tensiunii arteriale are doua mari efecte negative asupra organismului uman:
mbatrnirea vaselor de sange si suprasolicitarea inimii. Cele mai importante
complicatii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienta cardiaca, angina pectorala si
infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala. De asemenea,
hipertensiunea arteriala contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroza. Astfel, se
ajunge la ngrosarea vaselor si la frnarea aportului de oxigen n tesuturi.
Page 763 of 1147
Descoperirea unei tensiuni crescute nu indica neaparat o hipertensiune arteriala

permanenta. Tensiunea poate creste in imprejurari diverse, cum ar fi efortul
fizic,emotiile, consumul exagerat de lichide, folosirea unor substante (cafea,
energizante) sau altitudinea mare. Valoarea optima pentru HTA este 120/80 mmHg si se
masoara cu un aparat special numit tensiometru. Noile aparate moderne sunt cu citire
automata si cu afisaj digital.
Simptome
Tensiunea arteriala crescuta se manifesta prin:
- ameteli, vertij (senzatie de lipsa de echilibru)
- durere de inima sau de cap
- transpiratii
- tulburari de vedere (vedere in ceata, neclara)
- tiuituri in urechi
- respiratie ingreunata
- palpitatii
- oboseala la eforturi tot mai mici
- urinat mult in timpul noptii
- edeme mici la picioare, mai ales seara
Cauze fizice
Medicina nu cunoaste cauza hipertensiunii arteriale, insa daca privim sistemul cardiovascular ca fiind format dintr-o pompa (inima), furtune (vase sanguine) si un filtru
(rinichii), atunci putem descoperi mai usor ce poate determina aparitia unei presiuni
marite: infundarea furtunului sau a filtrului. Deci, in cazul organismului cauza
hipertensiunii arteriale sunt rinichii, al caror randament a scazut sau colesteroluldepus
pe vasele de sange.
Rinichii omului sunt organele cele mai puternic legate de emotii si sunt afectati foarte
tare de suparari si de emotiile negative, indeosebi de cele de durata (tristete,depresie,
deceptii sentimentale, pierderea celor iubiti, singuratate). Cei mai multi oameni incep sa
fac hipertensiune arteriala dupa un deces sau o suparare care tine mai mult timp. In
cazul supararilor cronice, rinichii nu mai pot lucra cum trebuie - se strang de la tristete si reducandu-se capacitatea lor de filtrare creste in mod automat tensiunea din artere.
Si conflictele sau enervarile zilnice duc la hipertensiune arteriala, insa acest lucru este
cauzat nu numai de randamentul slabit al rinichilor ci mai mult de ficat, care are o
functie compensatoare la volumul de sange aflat in circulatie in organism. La enervare
sau emotii puternice, ficatul elibereaza acest sange care se duce in zonele necesare, mai
ales la cap unde se creeaza un afux excesiv (congestie). La un om cu ficatul
sanatos,sangele se retrage repede inapoi in ficat dupa efort sau enervare, pe cand la unul
cu ficatul afectat acest lucru nu se mai petrece in mod rapid.
Alti factori care conduc la cresterea tensiunii arteriale sunt: fumatul, alcoolul,cafeaua,
obezitatea, sedentarismul, stresul, consumul exagerat de sare si ereditatea (rude de
gradul 1 si 2 cu hipertensiune).
Page 764 of 1147
Cauze mentale si emotionale

Imaginea care reprezinta o persoana suferind de hipertensiune este cea a unei oale
sub presiune, care fierbe pe foc. In acest caz sunt o persoana care acumuleaza pe o
perioada lunga de timp ganduri si emotii care nu sunt exprimate; sunt de multe ori
hipersensibil si ma controlez greu. Este posibil s m simt n pericol dac mi exprim
adevratele sentimente i acest lucru poate induce o stare de depresie. Furia si starile
mele de contradictie, pentru care inca nu am gasit solutii, ma coplesesc si fierb in
interiorul meu. Am tendinta de a amana lucrurile pe care le am de spus sau de facut, de
teama sau din lipsa de incredere in mine si traiesc o tensiune nervoasa foarte mare. Imi
amplific problemele i culpabilitatea mea va crete i mai mult presunea.
Dorina de a controla totul i de a rezolva situaiile din viaa mea, determin creterea
tensiunii, care poate deveni incontrolabil. Triesc o fric profund de a fi respins, m
simt n pericol i sunt tot timpul n alert. A vrea s mi diminuez nivelul de stres.
Hipertensiunea pe care o am i poate avea originea i n frica mea de moarte, contient
sau nu i n dorina mea de a profita la maximum de via, deoarece vreau s mi
realizez ct mai multe dintre obiectivele fixate. Dac nu reuesc s u att de bun ct
mi doresc, att pe plan zic, ct i pe plan intelectual, presiunea i tensiunea vor fi
enorme. Am tendina de a fi hiperactiv, ceea ce m ajut s uit grijile.
Atitudine pozitiva
Trebuie sa evit acumularea care provoac explozia. nv s am ncredere n mine.
Accept faptul c nu mai am nevoie de aceast presiune pentru a m simi viu. M accept
aa cum sunt i recunosc faptul ca sunt o in unic.
Sfaturi Utile
Urmariti sa nu mai consumati medicamente cu betablocheri, care inhiba bataile
normale ale muschiului inimii, reducand randamentul ei natural. Aceste medicamente
duc inevitabil la:
- distrugerea sigura a muschilor inimii si ca urmare la boli cronice de inima
- lipsa de putere si energie
- oboseala cronica
- infectii in sange datorita lipsei de oxigen si de sange proaspat in extremitati
- slabirea sistemului imunitar
- slabirea tuturor organelor (toate organele sunt alimentate si intarite cu sangelepompat
de inima)
- capacitate cerebrala scazuta
Alte medicamente date impreuna cu betablocherii sunt medicamente care
"subtiaza"sangele, adica care altereaza in mod artificial consistenta lui sau medicamente
care dilata arterele. Nici unul dintre aceste medicamente nu elimina cauzele, ci doar
Page 765 of 1147
efectele. Insa, daca sunteti intr-o criza, atunci este evident ca sunt necesare
medicamentele, urmand ca apoi sa faceti tot ce puteti ca sa eliminati si cauzele.
In cazul hipertensiunii trebuie tratate cu remedii naturiste atat organele (rinichii si
ficatul) care duc la cresterea ei, dar mai ales cauzele psihice care duc la dereglarea
acestor organe: supararea, depresia, tristetea si enervarea.
Deci, foarte eficiente la vindecarea cauzelor hipertensiunii ar fi remedii care inlatura
depunerile din rinichi, drenoare renale si hepatice, impreuna cu remedii naturale
contra depresiei sau a irascibilitatii ori cele care trezesc voia buna si care
conferaechilibru emotional.
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda un regim alimentar ce consta in
reducerea sarii din alimentatie si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate
pranzurile copioase, bauturile alcoolice, cafeaua, grasimile, alimentele care maresc
acidul uric in sange (conserve, carne) si fumatul. Se vor consuma alimente bogate n
potasiu, calciu, magneziu, iod, vitamina C i acizi grai (Omega-3, Omega-6). Aceasta
dieta trebuie asociata cu micare ntre 30 i 60 de minute, de ase ori pe sptmn.
Alimente bogate in potasiu: germeni de grau, fulgi de cartofi, patrunjel, leguminoase (in
special soia), mere, stafide, caise (uscate), piersici (uscate), prune (uscate), fistic,
migdale dulci, castane, smochine, curmale, arahide si drojdie de bere.
Alimente bogate in iod: galbenus de ou (crud), ridiche, brocoli, spanac, ciuperci
champignon, arahide, caju.
Acizi grasi (Omega-3, Omega-6) se gasesc in: ulei de canepa, uleiuri vegetale
extravirgine, seminte, nuci. Acestea scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe
artere.
Se recomanda cura cu suc de telina si morcov (150 ml pe zi), dar si consumul de
telina si morcov sub forma de salata, in cure de 6 saptamani. Acest remediu are si
capacitatea de a reduce colesterolul.
"Daca hipertensiunea este cauzata de o boala renala, dupa trei saptamani de tratament
cu argila, tensiunea revine la parametri normali. Multe persoane aflate in aceasta
situatie, dupa ce au consumat ani de zile medicamente hipotensive, au ajuns dupa ocura
de argila la 13/7, fara sa mai ia nici un medicament." - Mircea Bocan
Flavonoidele din frunzele de Ginkgo-biloba previn ateroscleroza, avand si proprietati
vasodilatatoare si antihipertensive importante.
Se poate face macerat la rece din plante cu efect hipotensor, precum: paducel, talpagastei, coada-calului, tei, vasc, isop, traista-ciobanului, obligeana, macese.
Se pun 2-3 lingurite de amestec de plante in 400 ml apa si se lasa 12 ore la macerat,
apoi se strecoara si se bea in mai multe reprize.
Page 766 of 1147
Cure cu tinctura de paducel timp de 3 luni, cu 2 saptamani

de pauza intre cure. Se ia cate o lingurita diluata intr-un sfert de pahar de apa, de 4 ori
pe zi.
Tinctura de paducel se obtine prin macerarea a 10 linguri de planta in 500
ml alcool de 70 de grade, care se tine 2 saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Dupa
filtrare, tinctura se pune in sticlute inchise la culoare. Tinctura de paducel se recomanda
si in aritmiile cardiace (palpitatii).
Sub forma de pulbere, administrat 3-4 lingurite pe zi, in cure de o luna, cu 7 zile
pauza intre cure, paducelul scade cu pana la 40% nivelul colesterolului din sange.
Pulberea se obtine prin macinarea florilor uscate. Se administreaza inainte de masa si se
tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa.
In paralel, se recomanda administrarea ceaiului de paducel, sub forma infuziei
combinate: se macereaza 3-4 lingurite de flori de paducel, intr-o cana de apa, de seara
pana dimineata, dupa care se filtreaza. Planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa
si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte.
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda o dieta:
HIPOSODATA! ( se recomanda maxim 2g/zi de sare marina neiodata/ sare grunjoasa)
Bazata pe legume si fructe neprelucrate termic. O dieta VEGETARIANA singura,
poate sa scada cu 20 mmHg valoarea tensiunii arteriale!
Bogata in iod (usturoi, ceapa, praz, nuci, cereale integrale)
Bogata in magneziu (magneziul favorizeaza relaxarea musculaturii netede arteriale,
reducand tensiunea)
Bogata in acizi grasi omega-3 si omega-6 (ulei de peste, uleiuri vegetale extravirgine,
seminte, nuci)- scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe artere.
HIPERTENSIUNEA - Metode de prevenire si vindecare cu remedii pur naturale
Cum o masuram fara tensiometru
Page 767 of 1147
Majoritatea oamenilor predispusi la hipertensiune nu au in casa tensiometru (aparat de

masurarea tensiunii arteriale). Dar nici nu e cazul sa-l cumparati daca invatati sa folositi
o metoda mai putin cunoscuta. Pentru masurarea tensiunii, mana stanga se intinde pe o
suprafata plana (pe o masa, de exemplu), cu palma in sus. Se aseaza o linie pe mana, cu
gradatia 0 aflata in dreptul primei bratari (linie circulara ce inconjoara mana) de sub
podul palmei. Cu degetele mainii drepte se deplaseaza un pendul (o ata subtire de cca
20 cm care are atarnata o verigheta sau o alta greutate asemanatoare) de-a lungul liniei,
la 1 cm deasupra ei. Pendulul trebuie sa se roteasca in dreptul cifrelor de pe linie, care
indica minimumul si maximumul tensiunii arteriale.
Metode rapide de reglare a hipertensiunii
Presopunctura
Pentru reglarea rapida a tensiunii, degetele mari se introduc in urechi si se apasa foarte
puternic pe tragus, care trebuie masat timp de 2-3 minute.
Se introduc in urechi degetele aratatoare, in asa fel ca varfurile sa fie indreptate inainte
spre coada ochiului. In gropitele care se gasesc dupa tragus se efectueaza diferite
miscari: masaj, vibratii, apasari, rotatii de 60 de ori pe zi.
Comprese cu otet. Se inmoaie un prosop flausat in otet de masa sau otet de mere si
bolnavul sta cu talpile pe el timp de 8-10 minute. Sau se infasoara talpile cu cate un
prosop sub forma de compresa. La expirarea celor 10 minute, se masoara tensiunea. In
acelasi timp, o bucatica de zahar sau o acadea (sau orice altceva dulce), se inmoaie in
miere de albine sau in dulceata, se pune pe limba si se suge timp de 5-7 min. Daca nu
suportati dulciurile, puteti sa mancati o bucata de lamaie cu coaja, dar fara zahar.
Respiratie blocata. Se inspira mult aer si se opreste respiratia pentru cateva secunde,
creand o presiune puternica in piept, ca atunci cand ne desfundam timpanele. Se repeta
de cateva ori.
Tratamente alternative
Bai de lumina. Zilnic, timp de 15 minute, se lumineaza cu lumina verde crestetul
capului. Daca nu aveti bec de culoare verde, puteti folosi un patrat din tesatura de
culoare verde, cu care se acopera crestetul capului, si se foloseste un bec obisnuit. In
acelasi timp, se bea "apa verde". Un pahar de apa se tine pe un suport sau pe un cerc
decupat din hartie de culoare verde, timp de 5-6 ore, la lumina soarelui sau a lampii. Se
beau de 3-4 ori, cate 50 de ml, inainte de masa.
Metoda de vindecare cu iod. Se practica de doua ori pe an: in septembrie, de pe 1 pana
pe 10, si se repeta de pe 21 pana pe 30, si in martie, de pe 1 pana pe 10, si de pe 21 pana
pe 30. Cum se procedeaza: un betisor cu vata in varf se inmoaie in iod si se deseneaza
cercuri sau linii pe diferite zone ale trupului, dupa urmatoarea schema: 1 martie - se
deseneaza un cerc in jurul mainii stangi, imediat sub palma; 2 martie - se deseneaza un
cerc in jurul piciorului drept, imediat deasupra gleznei; 3 martie - aceeasi operatie, la
mana dreapta; 4 martie - aceeasi operatie la piciorul stang; 5 martie - se deseneaza un
cerc in jurul cotului de la mana stanga; 6 martie - un cerc in jurul genunchiului
piciorului drept; 7 martie - un cerc in jurul cotului de la mana dreapta; 8 martie - un cerc
Page 768 of 1147
in jurul genunchiului de la piciorul stang; 9 martie - se deseneaza o linie diagonala pe

spate, de la articulatia umarului stang pana la articulatia soldului (coapsei) drepte; 10
martie - o line dreapta de la umarul drept pana la soldul stang.
Reteta cu hrean. Iata o metoda foarte veche pentru reglarea hipertensiunii: cateva
radacini de hrean se spala bine cu periuta si se lasa in apa rece timp de 36 de ore. Se dau
apoi prin razatoarea marunta sau se toaca. In masa obtinuta se adauga atata apa fiarta
cat sa fie la acelasi nivel cu terciul. Se amesteca energic si se stoarce bine. Sucul obtinut
se combina cu suc de morcov rosu si miere de albine. Se pastreaza in frigider, intr-un
borcan care se inchide ermetic. Se consuma cate 2 lingurite, cu o ora inainte de masa
sau cu 2-3 ore dupa masa, de 3 ori pe zi, timp de 3 luni.
Reteta cu aloe. Cateva frunze de aloe se tin 12 zile in partea de jos a frigiderului,
invelite intr-o hartie (ca un rulou), astfel incat capetele sa nu fie acoperite. Biostimulate
in acest fel, se dau apoi prin masina de tocat, ca sa se obtina o jumatate de pahar de
masa verde. Se amesteca cu 4 lamai tocate impreuna cu coaja (semintele se arunca), un
pahar de miere de albine si un pahar de tuica. Se consuma cate 2 linguri, de doua ori pe
zi.
Inspiratii cu tinctura de valeriana (odolean). Este o metoda care ajuta la scaderea
tensiunii, eliminarea durerilor de inima, a spasmelor vaselor sanguine din creier, a
insomniei, la imbunatatirea vederii. Inainte de culcare, mirosul picaturilor de valeriana
se inspira pe nas, numarul de inspiratii crescand treptat. In primele zile se face cate o
inspiratie superficiala cu fiecare nara, apoi cate doua inspiratii, crescand numarul pana
la 5-6 inspiratii cu fiecare nara. In primele zile pot aparea dureri de cap, care cu timpul
dispar.
Flori de hamei. Pentru prevenirea cresterii tensiunii care apare seara sau in timpul
noptii, este indicat sa se puna in fata de perna 4-5 flori sau o mana de frunze cu flori de
hamei.
Leac cu usturoi. Dimineata, inghititi un catel de usturoi fara a-l mesteca, si beti apa rece
dupa el. Se procedeaza astfel pana cand tensiunea va scadea.
Castane salbatice. 2-3 castane proaspete se pun in buzunarul stang si din cand in cand se
amesteca cu mana.
Muscate. O frunza de muscata se striveste putin intre degete si se leaga, la ambele
maini, in zona unde se ia pulsul. In scurt timp, tensiunea se va normaliza.
Retete cu alimente
In reglarea tensiunii, in loc de medicamente, se pot folosi cu mult succes si unele
alimente. Stramosii nostrii foloseau faina de porumb (malaiul). Seara, intr-un pahar in
care s-a pus o lingura de faina de porumb, se toarna apa fierbinte (dar nu clocotita), se
acopera paharul si se lasa toata noaptea. Dimineata, imediat dupa trezire, se consuma
doar apa. Periodic se masoara tensiunea.
Dimineata, se consuma 5-7 mieji din samburi de caise.
O lingura de scortisoara se amesteca cu 3 linguri de zahar. Se consuma cate o lingurita,
de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa, timp de 10 zile, luandu-se periodic tensiunea.
Scortisoara mai poate fi amestecata cu miere de albine sau cu lapte acru.
Page 769 of 1147
Faina de hrisca. Hrisca se prajeste intr-o tigaie, pana devine inchisa la culoare, apoi se
da prin rasnita de cafea. Pentru a se controla reactia organismului, prima data se ia
tensiunea si se consuma o lingurita de faina, fara sa se bea nimic. Dupa o ora, se ia din
nou tensiunea. Daca reactia organismului este slaba, puteti consuma cate 2 lingurite
zilnic. Consumul in doze mai mari (2-3 linguri pe zi) duce si la scaderea nivelului
glicemiei (concentratia de zahar in sange), dar tratamentul dureaza ani de zile. Ca
tratament pentru scaderea tensiunii, faina de hrisca se consuma dimineata cu apa sau
ceai, cu o ora inainte de masa.
Dude. De trei ori pe zi se recomanda consumarea fructelor de dud, cate 1-2 linguri.
Pentru iarna fructele pot fi congelate.
Fiertura de nuci si miere. 4 nuci, pisate cu coaja cu tot, se amesteca cu cate o lingura de
flori de soc si una de miere de albine. Peste amestecul obtinut se toarna 0,5 l de apa si se
pune la foc mic. Se fierbe 30 de minute, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se bea
cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Dupa consumarea lichidului, se face o
pauza de o luna, dupa care tratamentul se repeta.
Reteta cu cafea. O lingurita plina varf de cafea, o lingurita rasa de acid citric (sare de
lamaie) la 100 ml de apa. Se fierbe amestecul si se bea cald cu inghitituri mici. Nu se
mai bea nimic dupa aceea. Chiar din timpul cand beti va veti simti mai bine. Dupa
tratament, timp de 30 minute, tensiunea se restabileste.
Reteta cu lapte. Laptele proaspat de dimineata se fierbe si se lasa 30 minute sa se

raceasca. In 0,5 l de lapte se adauga 50 g de seminte de marar si se fierbe din nou,
amestecand permanent, pana raman 250 ml de lichid. Se strecoara si se consuma cate o
lingura de 3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de masa. Se tine neaparat in frigider.
Semintele de marar scad si tensiunea intraoculara.
Secara, pentru stabilizarea tensiunii. Un pahar de secara si 4 pahare de apa se pun pe foc
si se aduc pana la punctul de fierbere. Se lasa lichidul acoperit bine o ora. Se beau cate
10 ml, in timpul zilei, cand ne este sete (in loc de apa).
Sfecla rosie. 1 kg de sfecla rosie se taie in bucati mici, se amesteca, intr-un borcan de 3
l, cu 2 l de apa la temperatura camerei, si se lasa 4-5 zile la macerare. Se bea cate o
jumatate de pahar, de 3-4 ori pe zi.
Page 770 of 1147
Leac cu castraveti. Este foarte indicat pentru hipertensivi, ca pe toata perioada cat exista
castraveti proaspeti in piata, sa consume cate 1/4 pahar de suc de castraveti, de 2-3 ori
pe zi. Se poate si amestecat cu miere de albine.
Coaja de cartofi. Inca o metoda, mai putin folosita in zilele noastre, dar cunoscuta de
batrani. Un cartof se sterge bine, dar nu se spala, si se taie o fasie lunga de coaja, care se
leaga pe zona pulsului, in asa fel incat capetele sa aiba o distanta de un cm intre ele. Se
leaga dimineata, cand rasare soarele, si se tine pana seara. Pentru scaderea tensiunii,
femeile leaga coaja pe bratul stang, iar barbatii pe bratul drept.
Remediu cu apa. De cu seara, se pune pe masa un pahar cu apa. Dimineata, dupa trezire,
se maseaza usor pielea capului cu varfurile degetelor si se intinde bine tot corpul cu
cateva miscari de brate. Apoi se ia intr-o mana paharul cu apa, iar in cealalta mana, un
pahar gol. Mainile se ridica sus, deasupra capului si se toarna atent apa dintr-un pahar in
altul, de 30 ori. Apa ramasa (care nu s-a varsat) se bea incet, cu inghitituri mici. La
inceput o sa va tremure mainile, dar cu timpul, in pahar o sa ramana tot mai multa apa,
tensiunea scade treptat, dispar durerile de cap si alte manifestari specifice.
Tratamente cu plante
Seminte de marar: 4 linguri de seminte de marar se dau prin rasnita de cafea, se
amesteca cu 21 de lingurite de zahar si se consuma dimineata, pe nemancate, cate o
lingurita, cu apa.
Ceai de zmeura. La 250 ml de apa clocotita, se pun 5-6 frunze de zmeur maruntite, se
acopera bine sau se tin in termos timp de 30 de minute. Frunzele pot fi folosite de 3-4
ori. Se bea de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 5-7 zile
tratamentul se repeta.
Frunze de muscata. O lingura de planta se infuzeaza intr-un pahar de apa clocotita, 2030 minute, si se bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.
Cuisoare. Peste 12 cuisoare (condiment), faramitate, se adauga 9 linguri de apa clocotita
si se lasa 24 de ore. A doua zi se prepara aceeasi doza. Toata cantitatea obtinuta se
consuma in 3 zile, cu 30 de minute inainte de masa, dupa urmatoarea schema: in prima
zi cate 3 linguri, a doua zi cate 2 linguri, iar a treia zi cate o lingura. Cura se repeta de 3
ori, cu o pauza de 3 zile intre cure.
Fenicul. 10 g de seminte de fenicul, amestecate cu un pahar de apa clocotita, se tin intro baie de aburi sau in termos timp de 15 minute, se racesc si se strecoara. Se adauga apa
fiarta pana la 200 de ml si se consuma in timpul zilei. Daca in urma tratamentului sau
din alt motiv, tensiunea a scazut prea mult, puteti obtine cresterea ei, tinand sub limba,
timp de 2-3 minute, o frunza de dafin nu prea mare.
Hipertensiunea arteriala
Majoritatea persoanelor se simt sanatoase in stadiile timpurii ale hipertensiunii,
stare cunoscuta sub denumirea comuna de tensiune arteriala mare. De regula sunt
prezente putine simptome. Lasata nedetectata si netratata tensiunea arteriala mare se
poate transforma in factor cauzal ce contribuie la problemele coronariene, la
imbolnavirea vaselor de sange si la degenerarea rinichilor.
Page 771 of 1147
Nivelul exact de la care tensiunea arteriala mare incepe sa fie daunatoare nu este
cunoscut. Comparatiile statistice indica faptul ca bolile vasculare sunt mult mai
frecvente pe masura ce tensiunea arteriala creste.
Tensiunea arteriala mare tinde sa fie mostenita. Reactia la diverse influente fizice si
emotionale poate de asemenea sa duca la ridicarea tensiunii arteriale. Aceste influente
includ regimul alimentar, sportul, expunerea la frig, anxietatea, certurile, sentimentele
de vinovatie sau alte tulburari emotionale. Odata crescuta, tensiunea arteriala poate
ramane la un nivel mare, nesanatos.
Este de dorit un nivel scazut al tensiunii arteriale. In general, cu cat sunt mai mici
valorile citite, cu atat mai bine. In caz de soc, totusi, tensiunea arteriala poate scadea
periculos de mult. Se considera a fi normal a avea o tensiune arteriala joasa si un puls
care sa fie suficiente pentru mentinerea circulatiei. Diferenta dintre valorile sistolice si
cele diastolice ( valorile mari si mici inregistrate ) obtinute la masurarea tensiunii este in
media 40 mmHg. Daca aceasta scade sub 10 circulatia sangelui nu se mai poate
mentine.
Masuri de prevenire :
1. Miscarea ajuta vasele de sange sa-si mentina un tonus sanatos. Gimnastica egalizeaza
tensiunile dintre diviziunile autonome si cele somatice ale sistemului nervos si ajuta la
curatarea sangelui de grasimile si zaharurile in exces.
Se recomanda activitati utile cum sunt gradinaritul sau lucrul prin curte, in ritm
moderat, cam o ora in fiecare zi. Un ritm sanatos de miscare poate fi descris ca viguros
dar nu violent. Munca in aer liber este de regula mai benefica decat cea la interior. Chiar
si sentimentul de satisfactie pentru munca bine facuta ajuta la stabilizarea tensiunii
arteriale.
2. Alergati pe loc timp de 6 minute, de 2 ori pe zi pentru scaderea tensiunii arteriale.
3. Incordati muschii, incepand cu cei de la picioare, coapse, spate si mentineti asa timp
de cateva secunde. Relaxati-va treptat. Apoi, incordati muschii abdomenului si
pieptului. Repetati incordarea si relaxarea treptata in zonele indicate pana cand dispare
toata tensiunea. Treceti la brate, gat si cap. Faceti acest exercitiu de doua ori pe zi.
4. Pentru calmare, faceti o plimbare lunga in ritm alert pentru a va consuma surplusul de
energie nervoasa. Concentrati-va asupra frumusetilor naturii, a cerului si copacilor, a
pietrelor si florilor in timp ce mergeti. Stresul vietii poate fi in mare masura eliminat
dand atentia corespunzatoare exercitiilor pe care le faceti, regimului non-stimulativ si
unei filozofii de viata adecvate. Trebuie sa nu fie atata stres in cadrul numarului de ore
de activitate dintr-o zi incat sa poata cauza unei persoane sanatoase o cadere mentala
sau fizica. O plimbare lunga in pas rapid sau gradinaritul in ritm sustinut pot reduce
tensiunea nervoasa.
5. Practicati un exercitiu de respiratie profunda de trei ori pe zi. Exercitiul de respiratie
profunda implica inspiratii foarte profunde tinute pana se numara la 20, expirand si apoi
tinand pana se numara la 10. Acest exercitiu se poate face in timpul condusului.
Repetati de 20-60 de ori.
6. Urmati un regim alimentar non-stimulativ care inseamna bauturi fara cofeina, fara
ciocolata, alcool, condimente si produse fermentate sau vechi. Branza poate si ea
contribui la cresterea tensiunii arteriale. O substanta din branza numita tirasina se
Page 772 of 1147
descompune in tiramina, o substanta chimica capabila sa constrictioneze vasele de

sange si sa produca dureri de cap sau tensiune arteriala crescuta.
Mancati putine alimente concentrate si multe alimente asa-zis neconcentrate cum sunt
fructele, legumele si cerealele integrale.
Nu consumati mai mult de - 1 lingurita de sare pe zi. Bicarbonatul de sodiu si praful
de copt au si ele un continut ridicat de sodiu. Toate produsele de brutarie care contin
asemenea substante trebuie evitate. Dupa ce a aparut tensiunea arteriala ridicata, sarea,
bicarbonatul de sodiu, praful de copt, majoritatea antacizilor, chiar pasta de dinti si toate
celelalte surse de sodiu se poate sa fie necesar a fi eliminate pana cand tensiunea se
stabilizeaza la un nivel scazut. Sodiul este inclus in multe medicamente care se dau cu
si fara reteta. Sodiul este de asemenea prezent in majoritatea antacizilor.
Grasimile libere favorizeaza si ele tensiunea arteriala ridicata. Intregul sistem
cardiovascular raspunde la prezenta grasimilor mentinand tensiunea mai mare.
Supraponderalitatea poate contribui si ea la o tensiune arteriala mare. Un regim
alimentar modificat sa ajute pierderea in greutate poate fi benefic.
7. Intr-un program de reducere severa a tensiunii arteriale ridicate, incepeti cu o zi de
post urmata de 3 zile in care se mananca numai mere ( crude, piure, uscate sau inghetate
) la fiecare din cele trei mese. S-a constatat ca merele au un efect benefic asupra
tensiunii arteriale. Dupa trei zile de mere, mancati numai fructe si paine din cereale
integrale, fara sare, la micul dejun si legume si paine fara sare la cina in urmatoarele 2
zile. Mancati numai un mar la masa de seara. Sariti peste masa de seara daca sunteti
supraponderal.
8. Este esential sa se dea o atentie deosebita acoperirii corespunzatoare a extremitatilor
pentru a calma sistemul nervos vegetativ si a egaliza circulatia. Pielea rece provoaca o
reactie de alarma in sistemul nervos vegetativ. Tesuturile racite fac ca sangele sa fie
deviat de la extremitati catre interiorul corpului unde organele vitale sunt congestionate
iar functionarea lor se face mai putin eficient. Pastrati-va toata pielea calda, mai putin in
timpul transpirarii active pentru racorire. Aveti grija mai ales de maini si de picioare,de
spatele bratelor si de partile laterale ale coapselor. Purtati numai haine suficient de largi
ca sa se poata misca in sus si in jos liber.
9. O baie scurta si rece a soldurilor este benefica in scaderea tensiunii arteriale la
pacientii care o pot tolera. Pentru primul tratament, incepeti cu o temperatura a apei de
30-32 C. Pacientul trebuie sa stea numai cu coapsele cufundate intr-o cada cu apa timp
de 3-31/2 minute. Reduceti temperatura apei cu aprox.5 grade de fiecare data cand se
face baia pana se realizeaza o temperatura de 18 grade Celsius. Se repeta baia zilnic,
dupa cum e nevoie. Exista o ridicare initiala a tensiunii arteriale de 4-15 puncte cand
incepe baia, dar tensiunea curand dupa aceea va incepe sa scada.
10. O baie neutra de 10-30 de minute la sfarsitul zilei intr-o cada cu apa care nu este
nici calda nici rece ( 34-36 C) s-a dovedit ca are un efect calmant remarcabil si scade
tensiunea arteriala. O baie fierbinte la 40 C timp de 20-30 de minute va creste
invarialbil tensiunea arteriala. Dupa baie, racoriti-va treptat in timp ce stati bine acoperit
in pat. Dupa 30 de minute, cand transpiratia s-a oprit, faceti un dus obisnuit, uscati-va
pielea cu un prosop aspru prin frecare si apoi imbracati haine uscate.
Reete pentru - tensiune mrit
Page 773 of 1147
* Unul din marile pericole ale caniculei *

Dup cum se tie, hipertensiunea arterial determin ameeli, dureri de cap, zgomote n
urechi, astenie fizic (oboseal) i evoluia spre insuficien cardiac, accidente vasculare cerebrale, hemoragii n fund de ochi etc.
TRATAMENTE CU PLANTE
* 300 g usturoi pisat se amestec cu 500 ml vodc i se las la macerat 14 zile ntr-o
sticl de culoare nchis, la ntuneric i cldur. Apoi, maceratul se filtreaz printr-un
tifon dublu. Se ine ntr-un flacon bine astupat i se ia, de trei ori pe zi, cte o lingur
nainte de mas.
* Timp de 10 zile se ia cte o linguri de trei ori pe zi, cu o or nainte de mas, dintrun amestec de 3 lingurie zahr farin i o linguri de scorioar.
* Timp de 30 de zile se bea dimineaa, pe stomacul gol, o linguri de scorioar
dizolvat ntr-o can de lapte btut.
* Zilnic se bea, cu 15 minute nainte de masa de prnz, cte o jumtate de can de suc
de sfecl.
* Se strivete n mojar cimbru proaspt (flori i frunze de pe 2 rmurele) i se amestec
cu 2 linguri de miere. Se ia de trei ori pe zi, la dou ore dup mas.
Regim alimentar
* Se vor evita alimentele cu multe calorii.
* Micorarea drastic a cantitii de sare de buctrie consumat, iar n perioada de
nrutire a bolii, suprimarea complet a acesteia.
* Eliminarea grsimilor animale i, n orice caz, a crnii de porc i produselor din carne
de porc; de dou ori pe sptmn se va putea consuma o carne uoar, slab: vit, viel,
pui, curcan, pete, miel.
* Limitarea vitaminelor D i K.
* S se consume pine din fin neagr sau tre.
* Este bine ca baza alimentaiei s o constituie legumele crude i fructele (sucuri din
legume, fructe crude, lapte degresat, infuzii slabe de rdcin de cicoare).
* Pentru mbogirea dietei cu magneziu se recomand folosirea trelor, crupelor de
hric i ovz, varz, cartofi, stafide, smochine, caise uscate.
* Nu se vor consuma cafea, ciocolat, buturi alcoolice tari, afumturi, vnat, marinate.
* Mesele vor fi frecvente i reduse cantitativ.
* Vara, fructele uscate se nlocuiesc cu fructe proaspete i se pregtesc diverse alte
salate de sezon.
Page 774 of 1147
Bolnavii obezi pot introduce n diet 1-2 zile pe sptmn de regim monoalimentar,
cum ar fi:
- zi de lapte - 6 cni de lapte fiert, bute din 2 n 2 ore;
- zi de mere - 150-300 g mere, de cinci ori pe zi;
- zi de pepene rou - 300 g pepene rou, de cinci ori pe zi;
- zi de salat - de 4-5 ori pe zi, cte 200-250 g salat cu ulei;
- zi de iaurt - de 6 ori pe zi, cte 30 g iaurt sau kefir.
BUTURI
Suc proaspt de tomate
Sucul de tomate proaspt este un tonic vascular. Se aleg roiile bine coapte, sntoase,
ntregi. Se ndeprteaz codiele, se spal, se scurg, se trec prin maina de tocat sau storctor. Se bea cte un pahar zilnic, timp ndelungat.
Ceai diuretic din ceap i miere
50 g miere, 200 ml ap, 100 g ceap. Ceapa se cur, se fierbe 5 minute, ntr-un vas
acoperit, la foc moale. Se rcete puin, se stoarce, se strecoar i la lichidul rmas se
adaug mierea. Se amestec bine i se bea cldu, seara la culcare. Este contraindicat
dispepticilor, celor cu ulcer stomacal i duodenal i celor cu gastrite hiperacide.
Butur de dovleac fiert
500 g miez de dovleac, fr semine, se taie bucele i se fierb ntr-un vas emailat, cu
ap ct cuprinde. Dup ce s-a nmuiat dovleacul, se scurge apa i se pstreaz. Dovleacul fiert se pune ntr-un vas i se freac cu lingura de lemn pn ce se face o past
fin, apoi se adaug apa n care a fiert i se amestec pn la omogenizare. Butura rezultat se consum n 2 reprize, dimineaa i seara. Cura dureaz 30 de zile.
n cazul acestei afeciuni v recomand un tratament natural. ncepei cu prepararea prin
maceraie la rece a ceaiului de vsc. Se pun 3 lingurie de plant mrunit ntr-un vas,
peste care se toarn 200 ml ap rece. Se las la macerat 8-10 ore, dup care se strecoar.
n ceaiul astfel obinut (nu se nclzete) amestecm sucul de la o lmie i o linguri
de miere de albine. Se bea dimineaa, la prima or de la trezire, cu nghiituri mici. La
prnz i seara, continuai cu urmtorul preparat: dou cpni de usturoi se cur i se
piseaz bine, dup care se toarn deasupra 500 ml ulei de msline. Sticla se ine la loc
clduros 3 zile, agitndu-se n fiecare zi. Din acest macerat se ia cte o lingur, dup
masa de prnz i sear. Necesarul de lichide este de 1,5-2 l pe zi.
Plantele medicinale nu scad brusc tensiunea arteriala (de aceea ele nu pot inlocui
medicatia hipotensoare), dar nici nu au efecte adverse, si daca sunt administrate in
paralel cu medicamentele, un timp suficient de lung (minimum 6-9 luni), mai ales sub
forma de pulbere si in asociere cu o dieta curativa adecvata, ele isi vor insuma efectele.
Page 775 of 1147
Fitoterapia poate influenta ritmul cardiac si vasodilatatia arteriala si capilara, iar atunci
cand boala nu are drept cauze leziuni organice (renale) ajuta la reducerea importanta a
dozelor de medicamente (in formele avansate) si chiar le elimina complet (in
hipertensiunile usoare).
Hipertensiunea usoara se vindeca prin fitoterapie

* Talpa-gastei (Leonurus Cardiaca) produce relaxarea vaselor sanguine care
alimenteaza cordul, fiind cunoscut ca un adevarat miracol in terapia bolilor
cardiovasculare. Datorita alcaloizilor si uleiurilor volatile pe care le contine, are actiune
antispasmodica si sedativa. Acum este inflorita si se poate recolta usor de pe marginea
drumurilor, a padurilor si poienilor sau pe langa garduri si terenuri necultivate.
* Paducelul (Crataegus Oxycantha) este un hipotensor bland si eficient, de aceea este
considerat un elixir in bolile cardiovasculare. Diminueaza extrasistolele cardiace, este
vasodilatator coronarian puternic, diuretic bun si calmant al sistemului nervos. Florile
de paducel, asociate cu valeriana, vascul si talpa-gastei isi potenteaza efectul medicinal.
* Vascul (Viscum Album) este cunoscut inca din medicina medievala ca reglator
cardiac. Este un hipotensiv puternic, diuretic usor si calmant. La administrarea
preparatelor de vasc trebuie respectate strict dozele indicate (max 1-2 g/24 h), deoarece
produce intoxicatii in cantitati mari.
* Teiul (Tillia Specie), datorita actiunii sedative, intra in compozitia ceaiului calmant
impotriva tulburarilor cardiace. Scade tensiunea arteriala prin efectul calmant si diuretic
puternic al florilor sale galbene, cu aroma binecunoscuta.
* Coada-calului (Equisetum Arvense) se utilizeaza in asociere cu celelalte plante pentru
efectul diuretic pe care il produce.
* Isopul (Hyssopus Officinalis) scade presiunea sanguina, datorita hesperidinei (o
glicozida flavonica care are efect vasodilatator puternic). Este o planta sfanta, amintita
in psalmii lui David, care favorizeaza eliminarea apei din tesuturi si scade fragilitatea
capilara.
* Anghinarea (Cynara scolymus) scade colesterolul din sange, decongestioneaza ficatul
si vezica biliara si este diuretic. Se foloseste in insuficienta cardiaca si diminueaza
hipertensiunea.
* Patlagina (Platange Lanceolata) este usor hipertensiva, scade colesterolul si, datorita
mucilagiilor, are proprietati emoliente.
* Traista-ciobanului (Capsella Bursae Pastoris) are actiune vasodilatatoare coronariana
si regleaza tensiunea arteriala.
Aceste plante de leac se gasesc usor la Plafar sau in farmacii, simple, sub forma de
tincturi sau pulberi, in diverse formule, si se administreaza conform indicatiilor de pe
prospect. Acasa se pot face si amestecuri de plante cum ar fi:
A: coada-calului 20 g, talpa-gastei 20 g, anghinare 10 g, paducel 20 g, sunatoare 10 g
(administrate sub forma de macerat la rece, lasat timp de 12 ore, 2 lingurite la 400 ml
apa). Se strecoara si se bea a doua zi, in 4 reprize).
Page 776 of 1147
B: tei 20 g, vasc 10 g, isop 20 g, patlagina 20 g, traista-ciobanului 10 g (se amesteca si

se administreaza ca la punctul A).
Dieta
Urmareste eliminarea factorilor de risc aterosclerotici si a excitantelor mai sus amintite.
Dintre alimentele recomandate zilnic amintim: patrunjel - 30 g, mere - 200 g, varza 100 g, tarate de grau in mancare - 50 g, paine integrala. Doctorul Jean Valnet recomanda
bolnavilor de HTA si fragi, masline, struguri, orez, secara si alge ("Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale"). La meniul zilnic, se mai pot adauga: fasole verde pastai,
spanac, sparanghel, ardei gras verde, rosii, usturoi (1-2 catei pe zi, in cure de 10-15
zile), castravete, dovlecei, soia, praz, telina, papadie, porumb, pere, pepene galben,
caise, prune.
Sucuri proaspete (in cure de cate 10 zile/luna) din: 1. mere (300 ml) cu morcov (200 ml)
si apa (300 ml); 2. varza (100 ml) si apa (100 ml); 3. morcov (100 ml) cu portocale (100
ml); 4. castravete (100 ml) cu grapefruit (100 ml) si apa (100 ml); 5. aloe vera (40 ml)
cu (50 ml) apa. Sucurile se beau cu inghitituri mici, dupa apetenta si preferinta
fiecaruia, cel mai bine dimineata.
Alimente interzise: grasimi animale, unt, margarina, smantana, cafea, exces de sare si
condimente.
Relaxarea reduce HTA
Gandurile relaxante pot reduce tensiunea arteriala

Un studiu inedit publicat in prestigioasa revista de medicina interna "The Lancet"
(SUA) arata ca exercitiul yoga de relaxare - Shavasana, practicat 30 minute pe zi, scade
semnificativ valorile TA, fiind cel putin echivalent unei clase importante de
medicamente anti-HTA: inhibitorii simpatici (in care intra spre exemplu clonidina,
alfametil-dopa, rezerpina, alfa si beta-blocantele), dar fara a avea in schimb reactiile
adverse binecunoscute ale acestora. Dintr-un grup de 20 de pacienti hipertensivi, care au
practicat execitiul de relaxare, minimum de 3-4 ori pe saptamana, dupa 3 luni: 9
persoane nu au mai avut nevoie de medicamente, 7 le-au redus cu 60%, iar 4 si-au
pastrat medicatia alopata, dar si-au eliminat totusi migrenele si depresiile. Metoda
utilizeaza si un relaxometru care inregistreaza activitatea sistemului nervos simpatic,
prin 2 electrozi aplicati pe piele. Cand tensiunea creste, se induce la casti o muzica
linistitoare, amintind bolnavului ca trebuie sa se relaxeze. Tehnica: intr-o tinuta lejera,
intinsi pe un pat drept, cu bratele pe langa corp si picioarele putin departate, in modul
Page 777 of 1147
cel mai simplu se dau mental comenzi de relaxare corpului, pe segmente, pornind de la
talpile picioarelor si pana in crestetul capului.
Dupa prof. Dr. L. Gherasim, "tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie, concentrare
asupra unor ganduri relaxante si exercitii respiratorii pot reduce tensiunea arteriala, in
special la indivizii cu stres mental crescut. Succesul tratamentului nefarmacologic
necesita insa aderenta bolnavilor la schimbarea modului de viata, cei mai indisciplinati
bolnavi fiind cei care ar beneficia cel mai mult de el". (Medicina Interna, vol. II, Editura
Medicala).
Presopunctura
Se vor masa timp de 10 minute urmatoarele puncte, in sensul acelor de ceas:
* Mlastina vantului - la coltul insertiei parului de la baza cefei, stanga si dreapta;
* Valea luminoasa - la jumatatea arcadei (boltei), pe interiorul talpii piciorului.
Cura cu hrean si leustean
Se amesteca; o lingura; de radacina; rasa de hrean cu o lingura de miere pna cnd se
obtine o pasta omogena. Acest amestec se nghite n ntregime dimineata, nainte de
micul dejun. Cura se tine 30 de zile si se repeta la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplica
de 4 ori pe an, timp de 3 ani.
n paralel, se bea o infuzie de leustean: 2 linguri de frunze uscate la o cana cu apa
clocotita. Se infuzeaza 15 minute si se beau 2 cani pe zi. Mult mai puternica este
tinctura din 20 g frunze si 20 g radacini de leustean, macerate 10 zile n 100 ml alcool
de 70E. Se iau cte 25 de picaturi diluate n jumatate de pahar cu apa, de 3 ori pe zi.
Se mai recomanda infuzii din plante hipotensoare: valeriana, salvie, trei-frati-patati,
traista ciobanului, ghimpe, isop, saschiu mic, pir, sunatoare, sovrv, turita mare, snziene
galbene, lemnul Domnului.
.SIROP DIN MIERE I MUGURI DE BRAD
ESTE INDICAT:
Stri gripale, laringite, faringite, afeciuni ale cilor respiratorii

Adunai muguri de brad sau de molid primvara, cnd au o lungime de numai 3-5 cm,
splai-i bine n ap rece i cntrii-i. Peste 1 kg muguri punei 3,5 l ap, acoperii cu
un capac i fierbei la foc potrivit, urmrind ca din momentul nceperii clocotului s
Page 778 of 1147
treac 10-15 minute. Dup fierbere, strcurai lichidul prin sit i lsai-l s se decanteze.
Apoi strecurai din nou acelai lichid care s-a decantat a doua oar, prin tifon pus n
dou. Repetai operaia i msurai lichidul rezultat (decoctul). La 1 l lichid punei 1 kg
miere (de tei sau fnea) i 10 g extract moale de propolis. Omogenizai foarte bine,
innd vasul pe plia cald, cu foc foarte mic, pentru ca siropul s se nclzeasc dar fr
s clocoteasc. Se pune n sticle mici, nchise etan. Se pstreaz n cmar, la loc
aerisit.
Tratament: se iau zilnic 3 lingurie (copii) sau 3 linguri (aduli) nainte de mese.
2.SIROP DIN MIERE SI MUGURI DE BRAD
.O VARIANTA NATURALA.
-------------------------------------ntr-o oal de lut se aaz, n straturi, conuri de brad, muguri de brad i miere. Vasul se
acoper cu un tifon, peste care se pune un prosop mai gros i se bag la ntuneric, ntrun loc rcoros. Dup dou sptmni, preparatul se strecoar, obinndu-se un sirop
gros. Pentru rgueal, se consum zilnic cte patru linguri din acest sirop.
DAR MAI SUNT RETEE!
-----------------------------------Verde si sntos ca bradul
Expresia sntos si verde ca bradul nu este doar o figur de stil. nc din vechime
oamenii cunosteau si foloseau leacurile druite de acest copac
O plimbare printr-o pdure de brad este o adevarat cur de sntate datorit
emanaiilor de eteri ale coniferelor, un minunat leac pentru afeciunile respiratorii. n
trecut, la cptiul bolnavilor se puneau cetini de brad proaspt zdrobite si tot acestea
erau folosite la mbiat, ca remediu pentru bolile de oase sau de piept.
Primavara, din muguri de brad si miere se fcea un sirop binefctor pentru astm,
bronsit astmatiform si tuberculoz. n satele de munte erau folosite rsina de brad si
cea de pin pentru fumigaii, deoarece credina popular spunea c alung boala, necazul
si toate spiritele rele.
Cel mai cunoscut remediu este siropul preparat din muguri de brad sau pin. Are aciune
remineralizant, de stimulare a formrii de esut osos si de fixare a calciului n oase, de
stimulare a eritropoiezei, anti-inflamatorie, antibacterian, antiviral,
imunostimulatorie.
Se recomand n demineralizri si afeciuni osteo-articulare, hipocalcemii usoare,
tulburri neuro-musculare ca urmare a carenei de calciu, tulburri de dezvoltare a
dentiiei, carii dentare de demineralizare, anemie hipocrom, rinite, sinuzite, faringite,
amigdalite, adenoidite. Se administreaz cu precauie n sarcin si n perioada de
alptare.
Page 779 of 1147
Reeta nr.1
Mugurii de brad proaspt culesi se spal, se cur de codie si se zdrobesc pe o planset
de lemn cu ajutorul unui toctor. ntr-un borcan mare de sticl se pune un strat gros de
un deget de miere, apoi se adaug un strat subire de ace de brad, dup care un nou strat
de miere. n final, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat mai gros de
dou-trei degete de miere si se nchide borcanul ermetic. Se las acest amestec la
macerat, n cmar, de la dou la patru sptmni, dup care se scoate si se filtreaz
totul. Rezult un sirop parfumat cu efecte tmduitoare deosebite.
Reeta nr.2
Mugurii curai de codie se spal cu ap rece. Se pune ntr-o oal 1 kg de muguri si se
adaug doi litri de ap. Se fierb o or pn cnd se nmoaie bine. Se ia de pe foc oala si
se las s stea acoperit la rece 48 de ore, iar dac este cald numai 24 ore. Sucul se
strecoar rece, prin tifon dublu, asezat pe strecurtoare, presnd bine mugurii. Se
cntreste preparatul si la fiecare litru de suc se adaug cte un kilogram si jumtate de
zahr. Se fierbe pn capt consistena mierii. Se toarn n sticle, se sigileaz si se
pstreaz la rece. (foositi zahar ecologic) crud.
Reeta nr. 3
Se zdrobesc 100 g muguri de pin peste care se toarn 100 g de alcool de 60 de grade. Se
las la macerat ntr-un vas acoperit timp de 12 ore, agitnd din cnd n cnd. Se toarn
apoi o jumtate de litru de ap clocotit, iar dup 6 ore se strecoar printr-o pnz deas.
Se adaug 640 de grame de zahr crud si se dizolv la cald pe baia de ap. Se adaug 1 l
de ap fiart si se trage apoi la sticle. Copiii pot lua maximum trei lingurie pe zi, iar
adulii - trei linguri.
Socata" - un elixir natural
Se culeg flori proaspete de soc (Sambucus nigra),
O reet implic 6-12 inflorescene, care se pun ntr-un borcan de sticl i peste care se
toarn 4,5 litri de ap. Se mai adaug o lmie tiat felii i 1 kg de miere de albine. Se
las amestecul la macerat dou zile, apoi timp de nc dou zile se agit cu o lingur de
lemn. Se filtreaz i se trage n sticle, care vor fi bine nfundate. Se pstreaz la rece, n
frigider sau n beci. Se consum cte 3 pahare pe zi, nainte de mas.
Socata are o puternic aciune depurativ, ajutnd la eliminarea surplusului de ap din
esuturi i stimulnd eliminarea toxinelor din organism. Este indicat n combaterea
constipaiei, contra infeciilor urinare sau renale i, n special adulilor, pentru
stimularea suplimentar a digestiei, a proceselor de eliminare, fiind n acelai timp i un
foarte bun tonic general.
Page 780 of 1147
Mod de preparare:
gargara.
apa rece.
infectia).
Page 781 of 1147
Indicatii:
Contraindicatii:
nici un fel de reactii nedorite (mncarimi, nrosire, iritatie) se poate folosi cu succes
Apiterapia in bolile hepatice

Dintre toate produsele apicole, de departe se detaseaza ca importanta
polenul. In literatura medicala de specialitate este cel mai des citat remediu si
nutrient apicol in bolile de ficat.
Page 782 of 1147
Pe locul doi se situeaza laptisorul de matca (cu efect nutritiv, antiviral

si de stimulare a unei regenerari normale a hepatocitelor).
Pe locul trei este mierea, ca produs apicol cu aport energetic maxim,
dar avand si efecte de tip depurativ (eliminare de toxine) si dupa unele studii
recente, efect antiviral.
Propolisul are efect antiviral cert, dar si rol protector al celulelor
hepatice, prin marea lui concentratie in bioflavonoide.
Cum se administreaza produsele apicole?

In primul rand, respectand toate regulile de mai sus. Se pot lua separat,
in special la inceputul tratamentului, pentru a verifica daca sunt bine tolerate,
apoi este bine sa se ia combinat, pentru a obtine mai usor un efect sinergic
(de exemplu, produsul Hercules - contine miere, polen si catina sau
produsul Apivitas forte - contine miere, extract de polen, apilarnil). Se vor
respecta dozele recomandate de producator.
Pentru un adult, dozele recomandate sunt in general urmatoarele:
- Miere proaspata (ideal poliflora): aproximativ 30-60 g/zi (interzisa
diabeticilor insulino-dependenti; cu mare atentie, sub control medical, 5-10
g/zi la diabeticii insulino-independenti).
- Polen (ideal proaspat recoltat, procurat de la apicultorul cel mai
apropiat de domiciliul bolnavului, uscat la o temperatura de maxim 35?C):
30-60 g/zi. In absenta polenului recoltat prin metoda descrisa mai sus, se
poate folosi si polenul existent pe piata, amestecat cu miere si apoi cu iaurt
sau amestecat in suc proaspat de fructe si legume (lamai, portocale, morcovi,
sfecla rosie, varza, cirese, fragi, mere, catina, struguri, banane).
- Laptisor de matca (ideal cel proaspat, cu maxima putere antivirala si
regeneratoare): 1-2 g/zi, obligatoriu sublingual.
- Propolis in forma de extract uscat. Proposept (6-8 tablete/zi); propolis
brut proaspat, direct de la apicultori (3-5 g/zi - se suge, apoi se mesteca
inainte de inghitire); extract alcoolic (tinctura 30%) - 1 picatura la fiecare
kilogram de greutate corporala.
Copiii intre 6 si 12 ani pot lua jumatate din doza adultului, iar copiii
intre 1 si 5 ani - aproximativ 1/4 din doza adultului. Este foarte bine ca toate
produsele apicole (ca si remediile din plante) sa se tina cat mai mult timp sub
limba inainte de inghitire. Aceasta metoda permite absorbtia anumitor
substante, chiar daca in cantitate foarte mica, totusi extrem de utile pentru
functionarea intregului organism, inclusiv a ficatului.
Fitoterapia in bolile hepatice
Page 783 of 1147
Exista o gama foarte larga de plante medicinale utile in bolile hepatice,

cu actiune directa in eliminarea sau neutralizarea cauzelor bolii sau cu efect
de ajutorare a functionarii ficatului si a vezicii biliare. Dintre acestea, cele
mai importante sunt: semintele de armurariu (cu actiune antihepatotoxica) care se vor pisa inainte de utilizare; anghinarea (efect de ameliorare a
functionarii vezicii biliare), rostopasca (efect favorabil asupra vezicii biliare),
cimbrul (foarte bun efect antibacterian), sunatoarea, sofranul, turita mare,
coada-soricelului, sulfina, urzica vie (efect depurativ si mineralizant), coadacalului (efect mineralizant, antihemoragic), matasea de porumb (efect
diuretic), cerentelul (antihemoragic), pedicuta, anasonul, cicoarea
(antiobstruante).
In hepatita cronica se recomanda urmatoarele plante medicinale: afin
(frunze si fructe), alun (muguri), anghinare, catina, cicoare, levantica, lichen
de piatra, radacina si iarba de papadie (depurativa, diuretica), pin (muguri),
pufulita cu flori mici, sulfina, sunatoare, urzica vie.
In ciroza hepatica se recomanda: catina, pedicuta, pufulita, sulfina,
cerentel, traista ciobanului si coada-calului (antihemoragice).
Este bine de retinut ca numai medicul specializat in terapii
complementare este acela care poate stabili care dintre remediile de mai sus
sunt cele mai utile si numai el poate recomanda doza si modul de
administrare cele mai adecvate fiecarui caz in parte.
Raportat
i | Citati
20-02-2010 18:44:37
EN
apicultor
Mesaj Privat
Inregistrat: 02-04-2005
Postari: 420
1. Reteta din patru radacini

Este un remediu care include doua componente
inedite: radacina de dud si cea de maces. Acest
tratament ne-a fost semnalat de o cititoare din Brasov,
care a asistat la o vindecare miraculoasa a unui pacient
bolnav de ciroza in ultima faza, pacient care fusese pur
si simplu trimis acasa sa moara si care cu acest
remediu a fost complet restabilit in cateva luni. De
asemenea, cu acest tratament s-a vindecat o cititoare
din Magurele - Prahova, d-na Georgeta Stanciu, de
hepatita acuta si psoriazis. Iata reteta:
Mod de preparare: In 3 l de apa se pun la fiert 3
lingurite de radacina de dud maruntita (Morus alba) si
cate 1 lingurita din radacinile urmatoarelor plante:
maces (Rosa canina), pir (Agropurym repens) si urzica
vie (Urtica dioica). Se lasa sa fiarba la foc mediu pana
cand mai ramane 1 l de apa, dupa care se da deoparte
vasul, se adauga jumatate de lingurita de iarba de
Page 784 of 1147
rostopasca si se lasa sa se raceasca, dupa care se

filtreaza.
Administrare: se consuma 1 l de preparat pe
stomacul gol, pe parcursul unei zile, iar a doua zi se
face o noua portie (intotdeauna se consuma ceai
proaspat). In cazul ascitei, se face tratament pana
abdomenul ajunge la volumul normal, dupa care se
face o pauza de doua saptamani si apoi se reia.
Cateva observatii importante:
- pentru a marunti radacinile de dud si maces specii arborescente cu radacini foarte tari, lemnoase
- se recurge la o lama cu care se taie aschii subtiri
din radacina, ca si cum am ascuti un creion.
- radacina de dud este extrem de importanta in
ascita (acumularea de lichid in cavitatea abdominala),
ajutand la eliminarea lichidului respectiv prin urina.
Din cauza acestei radacini, cat timp va lua ceaiul,
pacientul va urina foarte des, iar la inceputul
tratamentului urina va fi de culoare rosie - simptome
normale, care arata ca procesul de vindecare a inceput.
- pe timpul tratamentului se tine regim sever
(fara carne, grasimi, alcool, prajeli) si se recomanda
odihna absoluta la pat in primele doua-trei saptamani.
- dupa vindecare se va relua tratamentul in
fiecare an cate una-doua luni.
2. Tratament cu pedicuta, obligeana si cataplasme cu

coada-calului
Este un tratament ceva mai complex, care
foloseste doua "vedete" ale fitoterapiei: pedicuta
(Lycopodium clavatum) - o planta amara, extrem de
eficienta in tratamentul hepatitei si cirozei - si
obligeana (Acorus calamus) - o planta aromatica foarte
complexa ca actiune terapeutica. Tratamentul este
eficient in hepatita virala A si B, in ciroza, in cancerul
hepatic, precum si contra hemangioamelor pe ficat.
Este important de retinut ca pedicuta (una dintre cele
mai puternice plante anti-alcoolice cunoscute) face
cura extrem de eficienta si pentru persoanele care si-au
distrus ficatul prin consumul repetat de alcool.
Mod de preparare si administrare: Reteta 1 - Ceai
Page 785 of 1147
de pedicuta: intr-o cana de apa se pune 1-1 1/2

lingurita de pedicuta maruntita si 2 lingurite de frunza
de urzica; se lasa sa macereze de seara pana dimineata
(8-10 ore), dupa care se strecoara, iar maceratul se
pune deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste
cu inca o cana de apa fierbinte, dupa care se lasa sa se
raceasca si apoi se filtreaza. Se combina in final cele
doua preparate, obtinandu-se astfel aproximativ 1/2 l
(doua cani) de ceai. Se bea o cana dimineata pe
stomacul gol si o cana seara, cu jumatate de ora inainte
de masa. In cazul in care este contraindicat aportul de
lichide, se foloseste pulberea din aceleasi plante. Se
amesteca 1 lingurita de pulbere de pedicuta cu 2
lingurite de urzica si se administreaza aceasta cantitate
de planta in doua reprize, pe stomacul gol, dimineata si
seara.
Reteta 2 - Macerat la rece de obligeana: 1 lingura
de radacina maruntita se pune seara la macerat in 250
ml de apa rece. A doua zi dimineata se strecoara si se
beau cate 2 linguri, cu o jumatate de ora inainte si dupa
mesele principale, adica de sase ori pe zi.
Reteta 3 - Cataplasme cu coada-calului: 2 pumni
de planta se pun intr-o sita, deasupra unei oale in care
se fierbe apa, astfel incat planta sa fie atinsa numai de
aburi. Cand se inmoaie si devine fierbinte, se pune
intr-o carpa de bumbac sau tifon, apoi se aplica pe
locul ficatului, acoperind-o cu un prosop si cu un fular
de lana. Dupa aceea, pacientul se va baga in pat unde
va sta bine acoperit (daca se poate, toata noaptea).
Important: daca apare o senzatie de disconfort la
punerea cataplasmei fierbinti, atunci planta se va lasa
sa se raceasca putin inainte de aplicare.
Un caz concludent
D-na Draganescu Olga din Simeria, judetul
Hunedoara, a facut tratamentul cu aceste plante, cu un
succes deosebit in cazul unei boli de ficat la care
medicii au ridicat neputinciosi din umeri. Iata povestea
ei, spusa cu propriile-i cuvinte: "In anul 1996, la doi
ani dupa o operatie pe colecist, mi-au aparut pe cei doi
lobi ai ficatului doua hemangioame de marimi diferite
Page 786 of 1147
(18 si 8 mm). Intr-o luna, am slabit 6 kg si oboseam

foarte tare. Am fost trimisa la Cluj, la un medic care a
confirmat diagnosticul, spunandu-mi ca nu se poate
face nimic, ca nu exista tratament pentru asa ceva.
Fiind abonata la revista <<Formula AS>>, am inceput
sa caut retete naturiste recomandate pentru bolile de
ficat: hepatita, ciroza. Asa mi-am facut un tratament cu
ceai de pedicuta si de urzica, cu macerat de obligeana
si comprese fierbinti de coada-calului, aplicate pe
ficat. Tratamentul acesta l-am tinut trei luni, dublat si
de urmatorul regim: multa urda de vaca, iaurt, paine
prajita, foarte putina carne fiarta si foarte multe fructe.
In urma acestui tratament, am mers la control si
medicii au fost foarte mirati, constatand ca unul din
hemangioame a disparut, iar celalalt s-a micsorat.
Acum, cand va scriu, ma simt foarte bine. Mi-am facut
de curand o ecografie si hematoamele au disparut. Nu
vreau sa inchei aceasta povestire inainte de-a spune ca
am mare incredere in revista <<Formula AS>>".
3. Plamadeala de ceapa in tuica

Acest remediu ne-a fost semnalat de d-na Felicia
C. din Pitesti, care a asistat la vindecarea unui coleg
bolnav de ciroza, caruia i se mai dadusera maximum
trei saptamani de viata. Fara doar si poate ca este
remediul pentru boli de ficat cel mai contrariant pe
care l-am intalnit, deoarece foloseste doua ingrediente
neobisnuite: tuica (alcoolul fiind inamicul nr. 1 al
ficatului) si ceapa (care este destul de deranjanta
pentru un ficat obosit). Singurul motiv pentru care
acest remediu a fost inclus in grupajul de fata este
chiar eficienta sa dovedita. Iata reteta:
Mod de preparare: In 5 litri de tuica (tescovina
tare, care se face din boasca de la struguri) se
introduce 1 kg de ceapa de apa (este ceva mai
lunguiata, iar la gust este dulce), taiata marunt, si se
lasa la macerat langa o sursa de caldura vreme de 15
zile, timp in care se agita de doua-trei ori pe zi. Dupa
trecerea timpului de macerare, preparatul capata o
culoare galbuie, ca aceea a paiului. Atunci se strecoara,
se pune in sticle de 1 litru bine astupate si se pastreaza
la loc racoros si intunecos. Se beau zilnic 30 ml
Page 787 of 1147
(aproximativ 2 linguri) din acest preparat, dimineata,

pe stomacul gol, si se sta 30 de minute culcat pe partea
dreapta. Dupa aceea se poate manca (se tine un regim
strict lacto-vegetarian). Se exclud pe timpul
tratamentului tigarile, cafeaua, alcoolul, condimentele,
sifonul, sucurile sintetice. Dupa terminarea intregii
cantitati de preparat, numai daca este nevoie,
tratamentul se va relua dupa o pauza de 30 de zile.
Observatii importante:
- pentru ca alcoolul sa nu afecteze ficatul, extrem
de solicitat de boala, preparatul va fi dizolvat in apa
(minimum o cana pentru o doza de 2 linguri), ceea ce
va face concentratia de alcool sa ajunga la un prag
acceptabil.
- in paralel cu acest tratament pot fi luate si alte
remedii.
- cea care ne-a trimis reteta a tinut sa ne
precizeze la sfarsitul scrisorii (publicata in F. AS nr.
351): "Daca aceasta reteta-minune este asociata cu
rugaciuni si credinta in Dumnezeu, insanatosirea va fi
mult mai rapida".
4. Rostopasca, pufulita si anghinarea

Acest trio de plante este fara indoiala imbatabil
in lupta cu bolile de ficat. Despre fiecare planta in
parte am vorbit in nenumarate randuri in paginile
revistei noastre. Punctam acum doar cateva dintre
calitatile lor esentiale: Rostopasca (Chelidonium
majus) este materia prima pentru aproape 20 de
medicamente contra bolilor hepatice produse in
Occident (Franta, Elvetia, Germania), fiind
recunoscuta pentru proprietatile sale antivirale (este
eficienta in toate tipurile de hepatita A, B, C, D, E),
drenoare si regenerative ale celulei hepatice.
Anghinarea (Cinara scolymus), pe langa calitatea sa de
tonic hepatic neintrecut, are darul de a ajuta ficatul sasi recapete structura normala (element extrem de
important la persoanele cu ciroza in faze avansate).
Pufulita (Epilobium montana, E. hirsutum) este un
remediu de mare traditie in medicina populara
romaneasca, extrem de eficient in ciroza si hepatita.
Page 788 of 1147
Printre terapeutii care folosesc aceasta planta se

numara si d-l ing. Ioan Groza din Arad, care a aflat
secretul utilizarii ei de la un satean din comuna
Varciorog, jud. Bihor.
Iata cum se folosesc aceste plante:
Mod de preparare: fiecare planta se macina fin cu
rasnita electrica de cafea, dupa care se cerne prin sita
fina pentru faina alba. Anghinarea si pufulita se
amesteca in proportii egale, apoi se ia 1 lingurita din
acest amestec, la care se adauga un varf de cutit (0,25
g) de pulbere de rostopasca. Se iau patru asemenea
doze pe zi, pe stomacul gol. Planta se tine sub limba
10-15 minute, dupa care se inghite cu apa.
Tratamentul dureaza minimum 6 luni in hepatita acuta
si cronica si 2 ani in ciroza hepatica. In diskinezie
biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate doua
saptamani cu o saptamana pauza.
- este foarte important ca pulberea de rostopasca
sa fie dozata separat, deoarece are o toxicitate ridicata
si amestecata neomogen cu alte pulberi poate produce
otraviri prin supradozare.
- pulberile de plante vor fi date prin sita cu multa
grija, deoarece la tratamente de lunga durata cu plante
luate sublingual pot aparea rani in gura, extrem de
neplacute, din cauza actiunii mecanice a bucatilor de
planta insuficient macinate.
5. Cura cu aloe
Aloe este o planta cu frunze lunguiete, carnoase,
acoperite cu un strat ca de ceara. Ea poate fi cultivata
acasa in ghivece sau poate fi cumparata de la
vanzatorii din piete sau de la florarii, unde se gaseste
tot mai frecvent (pretul mediu al unui ghiveci de aloe
matur, in functie de marimea plantei, este de 50.000 100.000 lei). De obicei se folosesc plantele de 3-5 ani,
cand au maximum de putere terapeutica. Aloe vera
este extrem de eficienta in tratamentul bolilor de ficat
prin cele doua substante active pe care le secreta:
latexul - o substanta cu gust amar, cu efecte tonice
hepatice, laxative, stimulente si gelul - cu un gust
neutru, cu proprietati imunostimulatoare, stimulente
Page 789 of 1147
ale proceselor de dezintoxicare. Aloe si anghinarea

sunt singurele plante din lume cunoscute pana in
prezent care ajuta la refacerea structurii normale a
ficatului - element esential in vindecarea cirozei. De
asemenea, cura cu aloe este extrem de eficienta in
vindecarea hepatitelor virale de toate tipurile (A, B, C,
D, E), atat in faza cronica, cat si acuta.
Mod de administrare: se consuma planta cruda,
din care se rupe cate o bucata de frunza de o lungime
egala cu dublul distantei degetului aratator, care se
consuma pe stomacul gol - una dimineata si una seara.
Frunza se rupe, se spala bine sub jet de apa rece, apoi
se mananca imediat, mestecand foarte bine (de 40 de
ori minimum). Frunza se recolteaza chiar in momentul
in care urmeaza sa fie consumata, pentru ca altfel
proprietatile ei se altereaza. Durata minima a
tratamentului este de 4 saptamani, perioada in care
avem nevoie de 2-3 exemplare mature (peste 3 ani) de
aloe.
Cateva precizari importante
Acest tratament aparent rudimentar pune in
valoare extrem de bine aceasta planta exceptionala
care este aloe. Mai ales gelul de aloe, care este extrem
de instabil si se oxideaza imediat dupa preparare, este
foarte bine asimilat de organism prin acest mijloc de
administrare. Gelurile de aloe din import, pe langa
faptul ca sunt extrem de scumpe (tratamentul pentru 5
zile ajunge la aproape un milion de lei), contin
stabilizatori sintetici (in special benzoat de sodiu)
daunatori sanatatii. Reteta cu aloe macerata in vin si
miere nu este de asemenea recomandata, deoarece in
cursul macerarii sunt degradate foarte multe substante
folositoare ale acestei plante. Cura cu aloe poate fi
asociata cu orice alt tratament, naturist sau alopat,
neavand nici un fel de contraindicatie, in afara
cazurilor de diaree cronica sau acuta.
Urzica vie, planta care purific organismul

-----------------------------------------------------------Urzica este una dintre cele mai vechi plante din flora spontan care crete pretutindeni,
dar care este mult subapreciat de cei ce o calc n picioare Este bine cunoscut faptul c
urzica face parte dintre cele mai valoroase specii medicinale din grdina Domnului,
recomandat n curele alimentare i terapeutice de primvar
Page 790 of 1147
Urzica este o plant rspndit aproape pe ntreg Globul terestru, n zonele tropicale i
subtropicale, ajungnd la nlimea de 4 metri, cu o tulpin lemnoas ca orice arbust. n
Romnia, este rspndit pe tot cuprinsul rii, de la cmpie pn n punile alpine,
avnd o mare capacitate de adaptare. Este ntlnit frecvent n rariti i margini de
pdure, terenuri nsorite sau umbrite i pe malurile rurilor. Gsete condiii optime de
cretere n terenurile fertile i umede din jurul locuinelor steti (locuri gunoite,
magazii, ruine, stne, marginea gardurilor).
n scopuri alimentare se recolteaz partea aerian a plantulelor tinere, imediat dup
rsrire, sau numai frunzele adunate cu mnua, prin strujire, pn la nflorire.
Valorificarea se face n stare proaspt n diferite mncruri sau n stare uscat, inute la
umbr, n strat subire, n ncperi bine aerisite, dup care se pstreaz n sculei de
pnz.
n scopuri medicinale se recolteaz plantele n ntregime (frunze, herba, rdcini,
semine), ntruct toate organele vegetale au proprieti terapeutice. Recoltarea se poate
prelungi pn n luna octombrie. Se las s se ofileasc pentru a pierde proprietile
urzicante i apoi se usuc la umbr.
Rdcinile se smulg din sol primvara i toamna, se spal i se usuc la soare sau n
locuri bine aerisite.
Proprietile terapeutice
-----------------------------------Sunt rezultatul acestui complex de principii active existente n toate organele plantei:
antianemice, energizante, vitaminizante, mineralizante, depurative (n curarea
sngelui de toxine), tonice, antirahitice; n afeciunile digestive are efecte
hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice,
aperitive, antihelmintice; la nivelul aparatului respirator are proprieti expectorante,
emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronitice, antiinflamatoare; pentru sntatea
rinichilor are aciuni diuretice (datorit flavonoidelor) i drenor al excesului de uree,
creatinin i acid uric; n afeciunile cardiovasculare este activator al circulaiei
sngelui, vasoconstrictor i fluidizant al sngelui; n metabolismul general este un bun
hipoglicemiant (antidiabetic), anticelulitic, antireumatismal, imunostimulator; n
aplicaii externe prezint aciuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante,
hemostatice, revulsive, lubrefiante, antiseboreice, dezodorizante, insecticide.
Cte o cur de urzici n fiecare primvar
-------------------------------------------------------------
Page 791 of 1147
O cur susinut de urzici, luate sub diferite forme, are aciuni favorabile pe o palet
larg de afeciuni maladive: digestive, genitale, renale, pulmonare, cardiovasculare,
reumatismale etc.
n bolile digestive urzica previne i combate: gastritele hiperacide cauzate de abuzul de
tutun i cafea; ulcerele gastrice i duodenale; previne cancerul gastric; stimularea
secreiilor gastrice, pancreatice i intestinale; hepatite, litiaz biliar, ciroz i ascit;
atonia digestiv (indigestii), constipaii uoare (o linguri pulbere de rdcini luat cu
15 minute nainte de mese), diaree rebele sau provocat n caz de tuberculoz,
dizenterie, enterite acute i cronice; combate hemoragiile digestive uoare (se iau 4-6
linguri cu pulbere de frunze uscate pe zi); inhib dezvoltarea unor ageni patogeni
(Shigella, Pasteurella, Staphilococcus) i a paraziilor intestinali.
n bolile genitale are efecte n: prevenirea i combaterea hemoragiilor uterine dup
nateri (urzica asociat cu traista-ciobanului i rchitan), hipermenoree (menstre
abundente i neregulate), dismenoree, leucoree (poala alb tratat cu suc din frunze
proaspete - cte pahar dimineaa i seara, n cure de 10 zile consecutiv), vaginit
atrofic, tulburri de menopauz, sterilitate feminin i masculin (pulbere din semine
de urzici - o linguri de 3 ori pe zi).
Preparatele din urzic au efecte n calculoza renal
------------------------------------------------------------------------n afeciuni renale, preparatele din urzic au eficacitate n: calculoz renal, infecie
renal; retenie urinar, uremie (infuzie din frunze, rdcini de urzic, consumnd un
litru de ceai pe zi n locul apei potabile), reducerea procentului de uree, acid uric i
creatinin; cistite, enurezis (incontinen urinar); prostatit i hiperplazia benign a
prostatei (tinctur - 20 de picturi de 3 ori pe zi n cure de 3-4 sptmni); gut cu
provocarea diurezei datorit prezenei flavonoidelor.
n afeciunile pulmonare intervine eficient pentru: bronite i astm bronic, fluidificarea
secreiilor bronice (datorit mucilagiilor); tuse seac i convulsiv, rceli frecvente,
dureri de piept; pneumonie, ndueli, hemoptizie, tuberculoz (decoct din rdcini i
frunze de urzic cu miere i fagure alb, n cure de 1-2 luni sau pulbere din frunze uscate,
luate cu miere n proporii egale).
n boli cardiovasculare tinctura de urzici este eficient n arterite i ca masaj n zona
inimii.
La dereglrile de metabolism (diabet zaharat, obezitate) sunt recomandate cure de 3
sptmni, repetate n cursul anului, folosind amestec de urzici, teci de fasole i frunze
de dud i nuc.
n reumatism degenerativ i gutos, poliartroze, lumbago i sciatic se folosete tinctura
Page 792 of 1147
de urzici (cte 20-30 de picturi de 3 ori pe zi), n cur de durat.

Pentru revigorarea organismelor debilitate, anemice, rahitice, convalescente i la
sportivii de performan este recomandat o cur de 4 sptmni cu infuzie din frunze
de urzici (de 2-3 ori pe zi).
Tratamente externe
--------------------------Preparatele din urzici au efecte deosebit de eficiente n: vindecarea rnilor supurnde,
varice, ulcere varicoase, gangrene, urticarie, psoriazis, eczeme cronice, arsuri,
pecingine, licheni, btturi, unghii friabile i casante, alergii dermatice, tumori i cancer
de piele.
Se fac bi locale cu infuzie concentrat din frunze i rdcini (6-10 linguri la 1 litru ap
clocotit), avnd efecte cicatrizante i epitelizante. Se mai pot aplica frunze proaspete
strivite cu puin sare i cataplasme cu piure din urzici pentru diverse boli de piele,
inclusiv nepturi de albine, viespi i bondari.
n reumatisme, lumbago, poliartroze i sciatic se mai aplic nc tratamentul motenit
de la grecii i latinii antici care consta din flagelri (loviri) repetate de 10-12 ori cu
mnunchiuri de urzici proaspete pe locurile dureroase, avnd efecte puternic revulsive,
analgezice, antiinflamatoare i de activare a circulaiei sngelui. Aceleai proceduri se
aplic n caz de paralizii i apoplexii. Dup flagelare, pacientul nu are voie s vin n
contact cu apa rece i va sta n repaus, bine nvelit. Efectul benefic al urzicrii este
explicat prin eliberare de histamin i serotonin, ambele cu rol n atenuarea senzaiei
de durere.
Urzica reface cartilagiile distruse de osteoporoz
------------------------------------------------------------------------Prin combinare cu tratamente interne, n cure de cteva luni, urzica intervine n
osteoporoz prin capacitatea de refacere a cartilajelor subiate, mai ales la femei, dup
menopauz. Aciunea se datoreaz bogiei plantelor n vitamine i sruri minerale,
ndeosebi n siliciu.
Tratamentele n stomatite, gingivite, amigdalite, afte, infecii bucofaringiene, efectuate
prin gargar i cltirea energic a gurii cu infuzie concentrat din frunze, au efecte
deosebit de bune datorit aciunii antimicrobiene, dezodorizante i cicatrizante.
Datorit bogiei n clorofile, urzica constituie o materie prim foarte valoroas n
industria cosmetic i n dermatologie, servind la prepararea de loiuni i creme, cu rol
Page 793 of 1147
de stimulare a refacerii esuturilor.

Intr n compoziia pastei de dini, a ampoanelor i n tincturi cu efecte contra cderii
prului, favoriznd refacerea podoabei capilare pierdute. Este foarte valoros decoctul
din 3-5 linguri frunze uscate la un litru de ap, la care se adaug rdcini de urzic i de
brusture, herba de cimbrior, flori de lavand, frunze de mesteacn i nuc, conuri de
hamei, cu adaus a cteva linguri de oet. Se introduce n bi sptmnale pe cap pentru
ntrirea rdcinii prului, degresarea firului gras i pentru combaterea alopeciei,
seboreei i a mtreii.
Acelai amestec se utilizeaz i n prepararea unei tincturi (100 g plant la un litru
alcool 400, care se macereaz timp de 8-14 zile). Se fac masaje la rdcina prului la
intervale de 2-3 zile, pentru activarea creterii, urmate de periaje energice cu o perie
aspr pe pielea capului. n amestec se pot introduce frunze de merior, flori i semine
proaspete de clunai.
Contra mtreii se spal capul de dou ori pe zi cu 250 ml ap n care se adaug 1-2
linguri de tinctur, preparat din 60 g rdcini uscate de urzic i 60 g sovrf la un litru
alcool 900.
Sucul proaspt de urzici, folosit la cltirea prului dup splare, are proprieti
tonifiante asupra firului casant sau decolorat de soare.
Urzica n alimentaie
----------------------------Datorit coninutului ridicat n substane proteice, vitamine i sruri minerale, urzicile
tinere se folosesc, cu mare succes, n cure alimentare de primvar, timp de minimum o
lun de zile, sub diferite forme de preparate culinare (salate, supe, ciorbe, mncruri cu
carne, piure, pilaf, chiftele cu cartofi, umplutur pentru plcinte, sucuri).
Salatele se prepar numai din urzici, frecate cu sare pentru a nu mai fi vezicante, sau n
asociere cu frunze de ppdie i lptuc (n pri egale), cu puin ulei i zeam de
lmie. Se poate pregti i o salat de urzici cu ou - 150 g frunze urzici proaspete se
spal, se opresc 5 minute, se scurg, se taie mrunt i se amestec cu puin oet de mere
i sare, eventual cu 20 g smntn; se orneaz cu rondele de ou fiert tare. Aceste salate
au efecte miraculoase de primenire a sngelui, prin curire de toxine, revigorarea i
vitaminizarea organismelor anemice i debilitate la ieirea din iarn. Efectul revigorant
este datorat stimulrii proceselor de producere a globulelor roii (hematii), a
leucocitelor i a trombocitelor.
Datorit coninutului ridicat n fier, vitamine i clorofile, urzicile se dovedesc deosebit
de utile n aceste situaii, mai ales n anemiile cu deficit de hemoglobin i de eritrocite.
Dup consumul de urzici apare o senzaie de energie, vitalitate i bun stare fizic i
Page 794 of 1147
intelectual.
Pulberea din frunze uscate se adaug la sfritul preparrii alimentelor, avnd rol
vitaminizant i mineralizant, mai ales n timpul iernii.
Sucul de frunze are efect diuretic
-----------------------------------------------Sucul de frunze se obine prin presare puternic sau la mixer. Se dilueaz de 5 ori cu
ap i se bea zilnic o cantitate de 100-500 ml, dimineaa pe stomacul gol i cu 30 de
minute nainte de mese, ntr-o cur de 3-4 sptmni. Are efecte diuretice n boli de
rinichi i de vezic urinar, elimin excesul de acid uric din snge i are eficien
evident n hemoragii uterine sau nazale (cte 200 ml nainte de mesele principale),
hemoptizii pulmonare, diabet zaharat (cure prelungite cu cte 500 ml zilnic, fracionat
n reprize), cancere i n prevenirea formrii tumorilor maligne etc.
Sucul poate fi adugat la toate reetele de sucuri prescrise persoanelor anemice i la
femeile cu pierderi mari de snge menstrual.
Siropul de urzic se prepar din suc proaspt, fiert n amestec cu o parte egal de zahr
pn la consistena siropoas.
Maceratul n vin, din 50 g semine de urzic la un litru vin rou, se servete cte o
linguri nainte de mese, fiind un bun fitogeriatric, tonifiant i revigorat la persoanele
n vrst.
Zaharul invertit mod de preparare
Zaharul tos este toxic pentru organism.
Pentru a fi metabolizat, el este mai intai invertit in interiorul corpului, operatiune care
necesita mult calciu, care se preia din oase, dinti, unghii, par.
Zaharul invertit este inofensiv pentru organism.
Materiale necesare:
- 1 kg. zahar tos;
- 450 ml. apa (de la robinet sau plata);
- o lingurita rasa de sare de lamaie;
- un vas emailat (se interzice folosirea inox-ului sau a aluminiului).
Mod de preparare:
- Se pun toate ingredientele intr-un vas smaltuit, se fierbe totul la foc iute si se amesteca
putin cu o lingura de lemn (nu se foloseste nici un fel de metal).
- Invertirea zaharului dureaza, in total, 10 minute.
Page 795 of 1147
- Fierband in clocote, zaharul se transforma intr-o compozitie limpede ca uleiul sau ca

mierea; pe marginea vasului se aduna o spuma pamantie la culoare, care se strange cu
lingura de lemn si se arunca.
- In ultimele 2-3 minute de fierbere, trebuie sa fim atenti ca siropul din vas sa nu se
inchida la culoare; pentru aceasta vom micsora intensitatea focului.
- Cand este gata, zaharul nu mai colecteaza spuma si are consistenta unei smantani mai
subtiri.
- Se lasa la racit putin si cand este caldut inca, se toarna in borcane curate prin doua
straturi de tifon.
- Se foloseste in loc de zahar in ceai, cafea, lapte, prajituri, checuri, cozonac, cu conditia
de a micsora cantitatea de lichid, eventual din albusuri (in cazul prajiturilor).
Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju
Siropurile se prepara in doua moduri:

Din solutii extractive apoase (infuzii, decocturi, macerate) la care se adauga zahar. La
360 ml. lichid se adauga 640 g zahar. Intrucat zaharul este daunator este preferabil sa se
adauge zahar invertit care se prepara foarte usor.
Reteta de preparare a zaharului invertit: 1 Kg zahar alb, 450 ml de apa si o lingurita de
acid citric sau acid tartric (sare de lamaie). Toate aceste produse se fierb in clocote mici,
timp de 10 minute intr-un vas emailat (se interzice folosirea inoxului sau a aluminiului).
Fierband in clocote, zaharul se transforma intr-o compozitie limpede ca mierea iar pe
marginea vasului se aduna o spuma pamantie la culoare care se strange cu lingura de
lemn si se arunca. In ultimele 2-3 minute se micsoreaza intensitatea focului, pentru ca
siropul sa nu se inchida la culoare. Cand este gata, zaharul nu mai colecteaza spuma si
are consistenta unei smantani mai subtiri.
Se lasa la racit putin si cand este caldut inca, se strecoara prin doua straturi de tifon si se
toarna in borcane curate. Se foloseste atat la ceai, cafea, lapte, siropuri cat si la prajituri
(cu conditia de a micsora cantitatea de lichid sau eventual de albusuri). In loc de zahar
se poate folosi si mierea. De exemplu, pentru un decoct de plante, la 40% lichid, se
adauga 60% miere,
2. Prepararea siropurilor din fructe sau legume proaspete: catina, coacaze negre, gutui,
afine, mure, ceapa, usturoi etc. Pentru siropul de fructe, se storc fructele si se obtine in
prima faza siropul natural de fructe (in care raman neschimbate vitaminele si
mineralele). La acesta se adauga zahar invertit sau miere.
De obicei daca siropul este indulcit cu miere, la o parte concentrat natural se adauga trei
parti miere. La siropul natural nu se adauga coloranti, arome sau conservanti sintetici
pentru ca sunt daunatori sanatatii.
Page 796 of 1147
Cateva siropuri preparate in casa:

- Sirop din pin: o mana de ramurele cu muguri si ace de pin, 2 litri de apa minerala
plata, miere naturala. Se taie marunt ramurelele si muguri de pin si se pun la fiert intr-un
vas emailat. Cand compozitia a scazut la jumatate se opreste focul si se lasa la racit 20
de minute. Se strecoara prin tifon dublu si se adauga miere naturala dupa gust. Se
administraza cate 6 lingurite pe zi in tratamentul bronsitelor.
- Sirop din ridichi negre: trei ridichi negre, 400 g miere naturala. Ridichiile de marime
mijlocie se spala bine si se dau prin razatoare. Se pun intr-un vas de portelan si se
amesteca cu mierea. Se acopera si se lasa la macerat timp de 12 ore. Se strecoara prin
tifon dublu si siropul se pun la rece in vase de sticla de culoare inchisa. Se iau 4-6
linguri pe zi. Este indicat in bronsite cronice, afectiuni pulmonare, litiaze biliare. Este
un sirop cu efecte deosebite in tuse rebela.
- Sirop vermifug din usturoi: 500 g de ustsuroi, 1 litru de apa fierbinte, 3 Kg de miere
naturala. Se marunteste usturoiul fin in vas de lemn sau portelan si se opareste cu 1 litru
de apa incalzita la aproximativ 75o C. Se amesteca de mai multe ori cu o lingura de
lemn dupa care se acopera etans vasul si se lasa in repaus timp de 50 de minute. Se
strecoara apoi prin tifon dublu, se adauga mierea, apoi se amesteca pana la
omogenizarea totala. Se consuma dimineata pe stomacul gol 3-4 linguri, pana la
eliminarea tuturor parazitilor.
- Sirop din ceapa si usturoi: 10 cepe mijlocii, o capatana mare de usturoi, 1 litru de
lapte, 250 g miere naturala. Ceapa si usturoiul se maruntesc fin si se pun impreuna cu
laptele la fiert timp de 5 minute. Se strecoara prin tifon, se raceste si apoi se amesteca
cu mierea. Se administreaza cate o lingura la doua ore in decursul unei zile. Se foloseste
in tratamentul virozelor respiratorii, in tratamentul tusei in convalescenta.
- Sirop de lamaie cu glicerina: o lamaie, 2 linguri de glicerina, miere. Lamaia se pune
la fiert cu apa la foc domol timp de 10 minute, se taie usor in doua, si se stoarce intr-un
pahar. In sucul obtinut se adauga 2 linguri de glicerina, se agita bine amestecul si se
umple paharul cu miere. Se iau din acest amestec 6 lingurite pe zi in cazul tusei rebele.
Este eficient la toate varstele.
- Sirop din suc de struguri: 1 litru de suc de struguri proaspat rosu sau alb, 10 tulpini de
patrunjel cu tot cu frunze, 2 linguri de otet din vin si 300 g miere de tei. Se pune la fiert
mustul cu patrunjelul taiat fin, timp de 10 minute, la foc domol si fara contact direct cu
flacara. Dupa 10 minute se ia vasul de la sursa de foc, se adauga otetul si mierea
amestecand bine compozitia. Se toarna in sticle si se pastraza la loc intunecos si rece. Se
consuma in scurt timp. Este recomandat in cardiopatie ischemica dureroasa, nevroza
cardiaca si in general in afectiunile inimii.
- Sirop din coacaze negre cu zahar invertit: 1,250 Kg coacaze negre, 1 Kg zahar alb,
450 ml apa si o lingurita de acid citric sau acid tartric - sare de lamaie. Sucul obtinut
din fructele zdrobite se amesteca cu zaharul invertit, se lasa la rece 24 de ore. Se toarna
Page 797 of 1147
in sticle de culoare inchisa si se pastreaza la loc intunecos si rece. Este un excelent tonic
in starile de convalescenta si debilitate, cu efecte deosebite in anemii.
- Sirop de patlagina: se fierb acoperit 200 g frunze de patlagina proaspata in 400 ml apa,
la foc mic timp de jumatate de ora.Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga 100 g
miere amestecand bine.Se dau 6 lingurite pe zi la copii sau 3-6 linguri pe zi la adulti.
Siropul tine 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile la frigider. Atentie: siropurile sunt
contraindicate diabeticilor.
e Utilizarea solutiilor extractive hidroalcoolice. Sunt forme de utilizare a produselor
vegetale in care plantele sunt macerate intr-un amestec de apa si alcool cu o
concentratie mai mare de alcool in cazul tincturilor si mai redusa in cazul vinurilor
medicinale.
LEACURI NATURISTE
Leacuri populare rusesti contra durerilor de stomac
Se apropie primavara si suferinzii de boli digestive se gandesc cu groaza la neplacerile
care vor reveni:
arsuri de stomac, gaze, inflamatii intestinale, crampe, stari de sufocare, dureri. Cotate
printre cele mai
vechi si eficiente remedii ale naturii, leacurile rusesti - care se bucura de o popularitate
crescanda in lume
- ofera solutii ieftine si rapide de ameliorare a problemelor digestive. Vi le recomandam,
urandu-va sa va
fie de ajutor.
ULCERUL
Terapie cu cartofi
In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul alimentar. Hrana trebuie
sa fie usoara - piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez fiert in lapte. Nu se
consuma carne, alimente prajite sau aspre. Totul se consuma fiert. Un regim curativ sunt
cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni. In general, sunt folosite
urmatoarele metode:
- Cartofii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul lor se stoarce. Se ia din acest suc,
de 2-3 ori pe zi, cate un pahar. In unele cazuri, se poate adauga si putin ulei vegetal.
In cazurile acute, cand se observa sangerari, se face un tratament de 5 zile, dupa cum
urmeaza:
- Pacientul nu mai mananca nimic 24 de ore. Se curata bine intestinele cu ajutorul
clismei (un amestec de
Page 798 of 1147
apa calda cu sare). Apoi, pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu cartofi
fierti fara sare, la care se adauga galbenusuri de oua fierte tari. Se iau 4-5 mese pe zi.
Nu se adauga unt sau ulei.
Amestecul trebuie sa fie pe cat posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lichidele
trebuie cat mai mult reduse. Cand pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in
care se inmoaie si putina paine de secara. Astfel, se inhiba peristaltismul si se produce
constipatia - un lucru important de urmarit in respectivul tratament. Cel mai indicat ar fi
tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa fie
incurajat sa se abtina sa iasa afara. Dupa doua zile, aceasta senzatie dispare.
Dupa cinci zile, pacientului i se face o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o
alimentatie normala. Nu se iau nici un fel de laxative, iar daca constipatia persista, se
mai administreaza clisme cu ulei vegetal, adaugandu-se apa. Activitatea normala
intestinala se reface de la sine si nu trebuie grabita cu laxative.
Terapie cu aloe
Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. Cu o jumatate de
ora inainte de mesele principale, se mesteca frunze de aloe, sucul se suge, iar fibrele
ramase de la frunza se arunca (se scuipa). Urmatorul leac este, de asemenea, foarte
eficient - un pahar de suc de aloe (care poate fi strecurat in prealabil) se combina cu 3/4
pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat se pune
intr-o sticla si se leaga bine gatul acesteia. Se fierbe la bain-marie (sticla se introduce
intr-un vas cu apa care fierbe incet), timp de 3 ore. Se raceste si se pastreaza la loc
racoros.
Doza - o lingura dimineata, inainte de masa. Se agita sticla inainte de intrebuintare.
Acest medicament se pastreaza la frigider (dar sa nu inghete) timp de o saptamana.
Sucul de varza
Sucul de varza proaspata este un excelent medicament pentru ulcer. Se obtine prin
maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr-un tifon. Se beau
4-5 pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp de cel putin o
saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi.
Terapie cu ghimbir
Un amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament in tratarea ulcerului.
La un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir macinata. Se fierbe timp
de 30 de minute, se strecoara si se raceste. Se poate adauga putina miere pentru gust. Se
beau 3-4 pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. In America, suferinzii de ulcer
iau un fel de apa gazoasa cu ghimbir. Rezultatele s-au dovedit a fi foarte bune.
Un bun remediu pe baza de amestec de plante
Urmatorul preparat pe baza de amestec de mai multe plante este recomandat in toate
cazurile de ulcere, precum si ca un remediu preventiv. Se ia o cantitate egala (o
Page 799 of 1147
lingurita) de frunze de menta, gentiana (Gentiana lutea), salvie (Salvia officinalis) si

cimbru (Satureja hortensis). Se fierbe amestecul timp de o jumatate de ora intr-un litru
de apa. Se raceste, se strecoara si se beau 2 pahare de decoct, de doua ori pe zi, intre
mese.
GASTRITA
Urmatorul tratament este considerat eficace: se inghit zilnic seminte de mustar cu apa,
incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la 20 de seminte. Apoi cantitatea
descreste cu cate o samanta pe zi. Se repeta tratamentul dupa o saptamana daca este
necesar. Un tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere verzi cu coaja (numai
pulpa) si se consuma imediat. Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic 5 ore inainte
si 5 ore dupa mancarea merelor. Tratamentul este bine sa fie repetat de patru ori, la
interval de o saptamana, reducand la patru ore timpul de abtinere de la mancare si
bautura (dupa doua saptamani). Tratamentul provoaca uneori exces de gaze in stomac si
este recomandat pacientului un regim adecvat, evitand fructele si legumele crude, varza
sub orice forma, axandu-se pe carne si legume fierte.
COLITA
Colita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. Cand devine cronica,
este suparatoare si necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din care
sunt excluse: carnea, ouale si albuminoidele. Sunt permise lactatele, piureurile de
cereale si legumele, mai ales cartofii, cu unt. Se permite si sucul de morcovi (un pahar
pe zi). Alimentatia trebuie sa fie abundenta, colita provocand deshidratare. Tratament se fac doua clisme. Prima, cu 3-4 pahare de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se
face a doua, compusa dintr-un pahar de zeama de orez, amestecata cu 30 g zahar lactic.
Aceasta trebuie sa ramana in organism toata noaptea. Faptul ca provoaca gaze in stomac
este o reactie normala, neingrijoratoare. Dupa o saptamana de tratament, simptomele de
colita dispar, dar este indicat sa se urmeze tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia
zahar lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate 30 g). Impreuna cu tratamentul de
mai sus, se mai prescrie urmatoarea reteta - se pune intr-un ibric o cana de apa si se
fierbe 15 minute cu o lingurita din amestecul: salvie uscata (Salvia officinalis) +
vinetele (Centaura nigra) + flori de musetel (Matricaria Chamomille). Se strecoara si se
ia cate o lingura la 2 ore, in timpul zilei. Tratamentul poate fi continuat dupa nevoie,
scazand treptat dozele si marind intervalele dintre ele. Medicatia aceasta este
considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestive.
GAZELE DIN STOMAC
Putine gaze in stomac sunt necesare pentru digestie, dar marirea volumului lor provoaca
disconfort, uneori dureri de cap si chiar palpitatii, aceste simptome putand capata un
aspect cronic. Iata cateva medicatii populare:
- O lingurita de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb cu 200 ml apa, timp
de 10 minute, se racesc si se strecoara. Doza este de 1-2 linguri pe zi.
Page 800 of 1147
- Se pune in toate mancarurile o mica cantitate de pelin pisat - ajuta la diminuarea

volumului de gaze.
- Un decoct de pelin pisat sau frunze si miere luate dimineata se spune ca are un efect
rapid. Proportiile - aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus.
- Se pun seara in apa seminte de patlagina. Peste noapte, se formeaza o masa
gelatinoasa. Se ia dimineata o lingura inainte de micul dejun.
- In toate cazurile in care gazele cauzeaza tulburari de respiratie, se recomanda infuzia
de frunze de violete. Se pune o lingurita de frunze intr-un pahar de apa calda si se lasa
sa se infuzeze timp de 12 ore.
Doza: 2 cesti pe zi, inainte sau impreuna cu mancarea. Violetele sunt plante medicinale
puternice, atat florile, cat si frunzele, proaspete sau uscate.
- In cazul cand excesul de gaze provoaca colici si palpitatii, o clisma din 6 pahare de
apa amestecata cu musetel aduce usurare. Vracii foloseau uneori un pahar de apa cu
sapun, care provoca pacientului, dupa ce o bea, o voma puternica, urmata de usurare. I
se punea apoi o compresa calda pe abdomen. Metoda cu apa sapunita era utilizata si in
caz de presupusa otravire. Se folosea sapun de menaj, care este cel mai inofensiv.
- O lingurita de seminte de marar fierte 15 minute cu o cana de apa. Se strecoara si se
bea lichidul fierbinte.
- Se spune ca folosirea regulata a ceaiului de muguri de mesteacan controleaza excesul
formarii de gaze in stomac. In lipsa lor, se pot utiliza frunze uscate de eucalipt, dar
numai din cand in cand, dimineata, inainte de micul dejun.
- Se recomanda in toate bolile gastro-intestinale supravegherea regimului alimentar,
care este de mare importanta.
ARSURI DE STOMAC SI RAGAIELI
Aceste simptome sunt semnele unor tulburari digestive, deci investigatiile trebuie facute
in aceasta directie. In cazurile necontrolabile de ragaieli frecvente, practicienii medicinii
populare recomanda laptele de capra (3 cesti pe zi, dimineata, la pranz si seara), care se
spune ca elimina arsurile si ragaielile. Cei care sufera de frecvente arsuri la stomac
trebuie sa isi controleze regimul alimentar, evitand grasimile organice. Sa consume pe
zi 3-5 pere proaspete sau uscate, inmuiate in apa, niciodata fierte si, in fiecare
dimineata, piure de hrisca.
Scolioza copiilor poate fi prevenita
Un var al meu are scolioza. Sufera enorm si ar da oricat sa-si mai vada o data spatele
drept si coloana vertebrala elastica. I se trage de la varsta scolara. Nu cunoaste cauza
bolii, dar stie ca, daca un kiropractician ar fi actionat la timp, in copilarie, poate n-ar
mai avea parte de suferintele actuale. Astazi, tot mai multi elevi acuza probleme
asemanatoare. Vin acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca sa fie la moda, diverse
genti si posete. Dupa 13 ani, aproape nici unul nu mai poarta ghiozdan - atat de necesar
inca pentru sanatatea spatelui. Dr. Maria Kant din Bucuresti, secondata de fiul sau, dr.
Alexandr Pautov, a initiat o colaborare cu unele inspectorate scolare de sector, in
vederea cercetarii starii de sanatate a elevilor. In cadrul unui interviu acordat revistei
noastre, cunoscutii terapeuti trag un semnal de alarma ce merita luat in seama.
Page 801 of 1147
- Ce este, mai exact, scolioza, doamna doctor?

- O deviatie laterala a coloanei vertebrale, la care deseori se adauga rotatia in plan
orizontal a corpurilor vertebrale si deformarea accentuata a structurii osoase. Deviatiile
pot aparea inca de la nastere si cunosc o accelerata dezvoltare pana la pubertate. E inutil
sa descriem cum arata un copil cuprins de aceasta boala; in corpul lui se produc
modificari dramatice si dereglari accentuate: deformarea coloanei si a toracelui,
scaderea functiei plamanilor si a inimii, prabusirea psihica, uratirea etc. Durerile
permanente de cap, irascibilitatea, dereglarea somnului si a concentrarii, oboseala,
scaderea memoriei, durerile la maini si la picioare sunt semnele clare ca aceasta boala
este pe cale sa se instaleze.
- Cine trebuie sa constate primele simptome?
- Familia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din urma nu mai exista decat la marile
unitati scolare (un medic la trei-patru licee).
- Ce recomandari faceti dvs., ca specialisti in kiroterapie si bioenergie?
- Profilaxia bolilor coloanei sa inceapa inca din perioada dezvoltarii fatului. Dupa
nastere, copilului trebuie sa i se efectueze un masaj pe spate zilnic, cum faceau bunicile
noastre. De la varsta de 4 ani pana la pubertate, mamele sa tina sub observatie starea
coloanei copilului, sa aiba grija sa primeasca aportul de calciu necesar. In scoala, pe cat
posibil, bancile sa fie inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene (observati in filme), spre
a se evita sederea prelungita intr-o pozitie conditionata de rigiditatea bancilor. Paturile
moi sa fie inlocuite cu paturi tari, mult mai sanatoase. Dintre sporturi, sa nu fie ocolite
schiatul pe teren plat, jocul cu mingea, inotul.
- In cabinetul dvs., SANTA VITA, sunt practicate tratamente complexe, atat
profilactice, cat si terapeutice. Care sunt acestea?
- In principal, kiroterapia, insotita de reglarea campurilor energetice care, la randul lor,
sunt afectate de bolile coloanei. Profilaxia deformatiilor este eficienta mai ales la varste
tinere. Cu cat varsta este mai mica, cu atat corectia deformatiilor este mai vizibila. Chiar
si strabismul, manifestat la copiii mici, isi are
cauza in afectiuni ale coloanei. De asemenea, torticolisul (capul intors pe o parte) si
pareza sunt semne care indica, inca din perioada juvenila, un traumatism al coloanei
vertebrale. In cabinetul nostru, diagnosticam si tratam toate afectiunile indicate mai sus;
oferim inclusiv asistenta profilactica pentru
tinerele mame si pentru parintii elevilor diagnosticati sau nu cu deformatii ale coloanei.
Pastrarea sanatatii acesteia va avea efecte benefice asupra intregului organism, pentru
tot restul vietii.
ION LONGIN POPESCU Cabinetul de kiroterapie SANTA VITA se afla pe strada
Eugen Carada nr. 5-7, (langa Banca Nationala),Bucuresti, tel. 092/35.47.04,
093/82.88.22, 315.72.01
Reteta contra durerilor la genunchi (gonartroza)
Intr-o sticla de lapte de tip vechi, cu gura larga, se baga urmatoarele ingrediente: fructe
de tuia (e un arbore ornamental, din familia coniferelor, care face niste fructe mici,
verzi, colturoase, cu puternic miros de rasina) pana la jumatatea sticlei, iar cealalta
jumatate se umple cu sare grunjoasa. La urma, se toarna 1/2 litru de spirt medicinal si se
agita bine. Acest amestec se pastreaza la loc racoros si intunecos vreme
Page 802 of 1147
de patru saptamani, agitandu-se in fiecare zi. Se formeaza o solutie consistenta, care se

aplica pe genunchi, sub forma de compresa, pana se termina toata sticla. Se face o
pauza de o saptamana si se repeta reteta. Rezultatele sunt spectaculoase, iar reteta este
ieftina si usor de preparat.
Cum se combat racelile incipiente
Va propun o reteta de grog , excelenta in prevenirea racelilor si chiar a gripelor aflate
in stare incipienta:
10 g de scortisoara (coaja) + 10 g cuisoare se fierb zece minute in 250 ml apa. Se lasa sa
se raceasca, se strecoara si se amesteca cu zeama de la o lamaie mare sau cu zeama de
la doua lamai mici, cu 3 linguri de miere de albine si cu 500 ml rom, coniac sau rachiu.
Se amesteca bine si se pun intr-o sticla
(nu de plastic). Cand simtim ca ne ia o raceala cat de usoara, bem zilnic circa 3
paharute.
Leac contra arsurilor si usturimilor vaginale
Coada-soricelului este o planta cu rezultate deosebite in tratarea afectiunilor
ginecologice. Se pun 4 linguri de planta la 1 l de apa clocotita si se lasa la infuzat vreme
de 10 minute. Se strecoara si se fac spalaturi caldute cu irigatorul. In cazuri foarte
grave, se prepara o cantitate mai mare de ceai, care se pune intr-un lighean, cu plante cu
tot, si se fac bai de sezut de 15-20 de minute. Irigatiile vaginale se practica de doua ori
pe zi, iar baile de sezut, numai seara, dupa care bolnava se baga in pat, la caldura.
Preparat din patlagina contra hepatitei si a bolilor de stomac
Se scot din pamant 150 de radacini de patlagina cu frunza lata sau 75 de radacini de
patlagina cu frunza ingusta + 75 de radacini de patlagina cu frunza lata. Se taie partea
de sus a radacinii, cam 2 cm, si putin din tulpina, tot 2 cm. Se spala in mai multe ape ca
sa se curete bine de pamant, apoi se dau prin masina de tocat. Se pun la fiert intr-un vas
emailat, cu 5 l de apa. Se lasa la fiert pana ramane circa 1 l de lichid, apoi se strecoara
prin tifon dublu. Lichidul curat se amesteca cu 1 l de miere poliflora si se pune din nou
la fiert, pana ramane iarasi 1 l, adica doar mierea, care capata dupa fierbere o culoare
neagra. Tratamentul incepe la doua zile dupa ce preparatul e gata (se pune intr-un
borcan si se tine la frigider). Se ia de 3 ori pe zi cate o lingura, inainte de mese, si se sta
culcat 5 minute, pe partea ficatului. Sotul meu, care a fost bolnav de hepatita cronica
(timolul 18, electroforeza 24), se simte in urma acestui tratament foarte bine. La fel si
eu, care m-am vindecat de dischinezie biliara. Este buna si pentru bolile de stomac. In
paralel, se tine un regim nu prea strict, dar fara alcool, grasimi, prajeli, mancaruri grele
si carne de porc.
COSMETICA NATURISTA
Ulei de par cu plante (Pentru regenerarea firului)
Page 803 of 1147
In functie de culoarea parului dvs., puneti cate 12 linguri din urmatoarele plante intr-un
vas smaltuit: salvie pentru parul brun, musetel pentru parul blond, patrunjel pentru parul
saten. Turnati deasupra 300 ml untdelemn de soia sau floarea-soarelui si asezati vasul
pe bain-marie (baie de aburi). Lasati sa se infierbante vreme de o jumatate de ora, apoi
varsati amestecul intr-un vas cu gura larga (castron de plastic sau sticla). Acoperiti-l cu
mai multe randuri de tifon curat si fixati-l cu o banda adeziva sau cu un elastic. Lasati
continutul sa se macereze vreme de o saptamana, punand recipientul langa o sursa de
caldura, fara a uita sa amestecati o data pe zi. In ziua a saptea, strecurati continutul si
puneti-l intr-un vas curat.
Modul de folosire: luati 5 linguri de compozitie (daca aveti parul scurt) si 8 linguri
(daca aveti parul lung si uscat) si infierbantati-le cateva minute pe foc. Inmuiati-va
parul in apa calda, stergeti-l cu prosopul, apoi aplicati untdelemnul pe toata lungimea
lui. Varati-va parul uns intr-o casca de baie sau intr-o punga ingusta de plastic (cat
circumferinta capului), iar pe deasupra inconjurati-va cu un prosop inmuiat in apa
fierbinte si apoi stors. Cand se raceste, repetati operatiunea. Stati asa o jumatate de ora
(prosoapele fierbinti trebuie sa fie permanent reinnoite), apoi spalati-va de doua ori cu
sampon si clatiti-va bine. Este o veche reteta frantuzeasca, ideala pentru regenerarea
parului, la schimbarile de anotimp.
O reteta miraculoasa: firul rosu de lana
Va propun un leac din batrani, cu putere miracu-loasa, pentru care nu exista explicatie.
De multe ori, in pliul degetelor de la picioare - uneori la toate, alteori doar la degetul
mic - apar niste crapaturi in piele, foarte dureroase, in adancimea carora se vede deja
sangele. Pe cand eram copila, mama mi-a spus sa ma leg la degetul respectiv cu un fir
de lana rosie si-mi va trece. Asa s-a si intamplat. De-a lungul anilor, cand leziunile au
revenit, am cautat sa ma tratez cu diverse unguente pe baza de antibiotice sau cu alte
solutii (iod, rivanol), dar n-am scapat nici de taieturi, nici de durerile intense.
Amintindu-mi de firul rosu al mamei, am recurs la el si totul s-a rezolvat. E suficient sa
se lege, o noapte sau o zi, degetul mic cu fir rosu de lana, si leziunea se inchide si
dispare. Curioasa, am intrebat pe unii si altii daca exista vreo explicatie pentru aceasta
bizara tamaduire, dar n-au stiut sa-mi raspunda. Cert este ca face bine, drept care doresc
sa le fie de leac celor in suferinta.
Leac cu malai contra amigdalitei
Se confectioneaza un saculet din panza (e buna si o fata mica de perna, dar de forma
alungita), care se coase la un singur capat. Prin capatul ramas liber se introduce faina de
malai, apoi saculetul se coase. Se umezeste saculetul cu apa la temperatura camerei,
apoi se stropeste cu spirt medicinal. De ambele capete ale saculetului se coase cate un
snur sau se prind niste panglici cu ace de siguranta. Se aseaza saculetul pe zona
inflamata, iar snururile se leaga deasupra capului. Peste saculet se aplica un prosop.
Procedeul se practica seara, inainte de culcare. In cazul in care amigdalita produce si
febra, se mai umezeste o data saculetul in timpul noptii. Dupa o singura folosire,
procedeul da rezultat garantat.
Page 804 of 1147
Leac impotriva diareei la sugari

Intr-un vas, se sparge 1 ou, se adauga aproximativ 100 ml de urina (indiferent de la ce
persoana provine) si cenusa de lemn, cat cuprinde. Se amesteca pana devine ca o coca
potrivita. Se aseaza aceasta coca pe o bucata de tifon si se aplica pe burta copilului, in
zona ombilicala. Se lasa pana dimineata. In caz ca diareea persista, se mai aplica o data
tratamentul.
Boabele de fasole si tensiunea marita
Se inghit boabe de fasole dupa cum urmeaza: in prima zi - 1 boaba, a doua zi - 2 boabe,
pana in cea de-a noua zi, cand se inghit 9 boabe. Apoi, tratamentul descreste, pana in
ziua a saptesprezecea, cand se ajunge din nou la 1 boaba de fasole.
Leac contra caderii parului si a mancarimilor pe pielea capului
Se ia un catel de usturoi, se taie o felie subtire din el, ca sa ramana o suprafata zemoasa,
si se freaca pielea capului. Se fac carari cu pieptenul si se freaca bine fiecare in parte.
Cand usturoiul se toceste, se mai taie o felie, ca sa ramana mereu zemos. Dupa ce capul
intreg a fost imbalsamat cu usturoi, se lasa asa, pana a doua zi dimineata (daca aveti
parul lung, prindeti-l cu o agrafa in varful capului) si veti constata ca nu miroase deloc.
(Puteti merge asa si la serviciu.) Operatiunea se repeta si a doua seara, iar a treia zi se
spala parul cu sapun de casa sau sapun pentru copii si se clateste cu ceai de pelin - 1
lingura la 1 l de apa. Usturoiul si pelinul contin substante ce omoara ciupercile care dau
mancarime si inlatura matreata. Parul va deveni stralucitor si mai bogat in volum.
Reteta contra laringitelor, faringitelor si a altor inflamatii ale cailor respiratorii
Se pregatesc doua pahare care se aseaza pe etajera din baie:
- unul cu apa in care s-a dizolvat 1 lingurita de bicarbonat;
- altul cu apa si 1 lingurita de sare de bucatarie.
Se face gargara de cateva ori pe zi, o data cu bicarbonat si o data cu sare. Se poate folosi
si preventiv, in perioada epidemiilor de gripa. Solutiile nu se inghit, ci doar se face
gargara cu ele, in profunzime. De altfel, nici una din ele nu e toxica si nu provoaca alte
tulburari, chiar daca s-a inghitit putin.
Tratament contra sinuzitei cronice
- Regim alimentar cu deproteinizare totala (fara lapte, carne, oua, branza, rosii), timp de
45 de zile.
- Frunze de varza aplicate permanent pe frunte, zi si noapte.
- Ceaiuri de sovarf si podbal - se beau alternativ, seara, inainte de culcare, cat mai
fierbinte posibil.
- Comprese cu musetel fierbinte, aplicate pe parul ud, proaspat spalat. Peste ele se pun
alte prosoape, pentru a se evita racirea prea rapida.
Page 805 of 1147
- Instilatii nazale cu apa cu sare - alternativ, intai pe o nara, apoi pe cealalta. Se dizolva
1 lingura de sare in 1 l de apa. Spalaturile se fac cat mai des posibil. Varza atrage
infectia din sinusurile frontale, prin spatele globului ocular, iar sarea o elimina. Dupa 45
de zile se introduc in alimentatie produsele lactate (minus iaurtul). Se continua celelalte
procedee. Dupa alte 45 de zile se introduce carnea de pasare de curte si pestele alb
(salau). O data pe saptamana se permite 1 ou (fiert tare). Durerile inceteaza dupa 3-4
zile. In 9 luni de zile se observa vindecarea, iar varza se pune zilnic in acest interval de
timp.
Tinctura de lame de ras si anchilozele
Iata reteta: 20 de lame de ras din otel inoxidabil se baga in 1 sticla de lapte cu gura
larga, impreuna cu 1/2 litru esenta de otet. Se acopera sticla cu un dop de pluta sau de
cauciuc si se scutura de mai multe ori pe zi. Se asteapta pana cand toate cele 20 de lame
se dizolva complet in esenta de otet. Rezulta un lichid care se aplica in comprese pe
locurile anchilozate: coloana, incheieturi ale membrelor. In prealabil, pielea se unge cu
alifie de galbenele facuta in casa sau cumparata de la Plafar (sa fie facuta cu unsoare de
porc). Compresele se tin pe locurile bolnave, pana ce pielea se inroseste si se
infierbanta. Se aplica din nou, peste 2-3 ore. Locul facea basici, chiar rani, pe care
unchiul le trata cu crema Nivea (in cutiute mici, albastre). Intr-o zi, punea comprese cu
tinctura de lame de ras, in alta - comprese cu faina de mustar inmuiata in apa calduta si
facuta terci, cat rezista.
- Cel mai puternic antidot contra giardiei: propolisul
Tratamentul se face astfel: se ia timp de 10 zile cate o lingurita de tinctura de propolis
(concentratie de 30%), inainte cu o jumatate de ora de mesele principale. Procedeul se
repeta de trei ori, cu pauze de zece zile intre cure. Pentru copiii de peste zece ani, doza
este de o jumatate de lingurita. Tratamentul presupune o testare prealabila, care se face
astfel: se incepe cu 5 picaturi de propolis pe zi, adauganduse zilnic cate o picatura in
plus, pana se ajunge la 60 de picaturi (circa o lingurita). Daca in acest interval nu apar
fenomene de intoleranta - urticarie, greutate in respiratie -, tratamentul poate incepe. In
cazul aparitiei unor reactii, el trebuie evitat. Propolisul este cel mai inofensiv si eficient
remediu impotriva acestui flagel numit giardia.
- Maslinele contra ulcerului stomacal
Cura dureaza 22 de zile si se desfasoara in modul urmator: in prima zi, dimineata, se
desface 1 maslina careia i se mananca mai intai carnea, apoi se inghite samburele. In a
doua zi se mananca 2 masline, se inghit 2 samburi, in a treia zi - 3 masline si tot asa,
pana in ziua a unsprezecea, cand se mananca 11 masline si se inghit 11 samburi. De
acum inainte, cura se face invers, scazand cate o maslina si un sambure pe zi, pana
cand, la finalul tratamentului, se ajunge la un sambure si o maslina.
Micul dejun se serveste in toate zilele curei, dupa o jumatate de ora.
- Decoctul din coji de alune elimina pietrele de la fiere
Page 806 of 1147
Se masoara o cana de 250 ml cu alune de padure cu coaja. Se scot apoi, se spala si se

usuca, dupa care se sparg si se piseaza marunt, pentru a se obtine o faina din miez si
coaja de alune. Aceasta pulbere se pune la fiert intr-un litru de apa, la foc mediu, pana
cand lichidul scade la 250 ml. Se imparte in patru portii egale, fiecare din ele
consumandu-se dimineata, inainte cu o jumatate de ora de micul dejun, timp in care este
obligatoriu un repaus la pat, asezati pe partea dreapta. Procedeul se repeta la intervale
de cate o saptamana, de 3-4 ori.
Trei plante contra reumatismului: maghiranul, rozmarinul si sunatoarea
Doresc sa pun la dispozitia celor suferinzi de toate formele de reumatism-articular,
degenerativ, spondiloza cervicala si chiar entorse, luxatii un leac care nu numai ca
amelioreaza durerea, ci si vindeca in timp. Se iau: 30 g maghiran, 30 g rozmarin, 30 g
sunatoare, 500 ml ulei de masline, obtinut prin presare la rece. Ingredientele se
maruntesc, apoi se pun impreuna cu untdelemnul intr-o sticla inchisa la culoare si se
astupa bine. Se lasa o luna la soare sau langa o sursa de caldura. Dupa trecerea timpului
aferent, se strecoara uleiul printr-un tifon si se toarna intr-o sticla ce se pastreaza la
frigider. Cu acest preparat se maseaza zilnic, vreme de zece minute, locul dureros.
Contra constipatiei
Tratamentul cu ulei de masline
Un pahar de untdelemn de masline se introduce in intestin sub forma de clisma, cu
ajutorul unei canule. Repetat seara, vreme de o saptamana, tratamentul duce la
regularizarea ritmului intestinal.
Tratamentul cu prune
Florile de prun (Prunus domestica), infuzate intr-o cana de lapte fiert, clocotit, sunt un
purgativ excelent. Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr-o jumatate de
cana de apa. A doua zi dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma
se consuma si fructele. In caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se
poate de proaspete, care se
consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara. Decoct laxativ din frunze de
prun: fierbeti, vreme de 10 minute, 30 de frunze de prun intr-un litru de apa. Beti cate o
ceasca dupa fiecare masa, vreme de 5 zile.
Tratament pentru diabetici
Pe langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele reguli:
- sa se bea cantitati mari de infuzie de afin (1 lingura de frunze se infuzeaza 30 de
minute intr-o cana de apa clocotita);
- sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustar;
- sa se rada cat mai mult (se presupune ca rasul reduce nivelul zaharului din sange).
Page 807 of 1147
Decoct din pastai de fasole uscata

Si pastaile de fasole au proprietatea de a diminua cantitatea de zahar din sange.
Inmuiati, vreme de doua ore, 100 g de pastai uscate, taiate marunt, intr-un litru si
jumatate de apa. Lasati-le sa fiarba pana ce lichidul se reduce la jumatate, apoi puneti-le
la macerat toata noaptea. Beti peste zi lichidul, intre mesele principale.
Tinctura de laptuci (salata verde)
Tinctura de laptuci se obtine punand la macerat timp de 4 zile o cantitate egala de
laptuci proaspete si de alcool de 90 (de exemplu: 1/2 kg salata verde si 1/2 l alcool).
Strecurati lichidul printr-un tifon, apoi turnati-l intr-o sticla inchisa la culoare, pe care-o
astupati cu un dop. Nu faceti o cantitate prea mare. Se administreaza 60 de picaturi in
putina apa, de trei ori pe zi, inainte de mesele principale. Acest leac face sa scada cu
30% nivelul glicemiei diabeticilor.
Leacuri contra diareei
In primul rand, se administreaza un purgativ puternic (1 lingura de ulei de ricin pentru
adulti, 1 lingurita pentru copii), dupa care se bea 1 lingura de suc de lamaie.
Se opareste 1 lingura de miez de nuca pisata cu 1/2 l apa clocotita, timp de 20 de
minute, apoi se strecoara. Se bea cate un paharel de lichid o data pe zi, dimineata.
Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de 20 de minute. Se bea terciul
obtinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita.
Pentru diareea cronica - se fierbe la foc mic o lingurita de coaja macinata de stejar, intro cana si jumatate de apa, timp de 10 minute. Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi.
Alte remedii:
- puneti la fiert, vreme de 10 minute, un pumn de coji de ceapa, intr-un litru de apa. Din
lichidul astfel obtinut consumati circa 1/2 l pe zi. Pentru sugari: opariti 3 cepe taiate cu
1 l de apa fiarta si lasati-le sa se infuzeze vreme de doua ore. Indulciti lichidul. Se pun
10 picaturi in biberon.
Remedii pentru suferintele la rinichi
Pentru intretinerea si curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu: 1
lingura de seminte de in se fierbe cu o cana de apa, vreme de 5 minute. Se lasa sa se
raceasca. Lichidul rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa fiarta si racita. Se ia cate
o jumatate de cana la doua ore, doua zile consecutiv. Nu se adauga si nu se mananca
zahar sau miere pe durata tratamentului.
Piatra la rinichi: 1 pahar de seminte de canepa se da prin rasnita de cafea si se fierbe cu
3 pahare de lapte proaspat, pana ce lichidul scade la 1 pahar. Se strecoara si se bea
fierbinte inainte de masa de dimineata. Procedeul se repeta 5 zile consecutiv, se tine o
pauza de 10 zile, apoi tratamentul se reia. Se continua asa vreme de un an, avand
maxima eficienta atat pentru rinichi, cat si pentru ficat.
Page 808 of 1147
Insuficienta renala: 30 g radacina de anghinare transformata in pulbere se pune la

macerat in 1/2 l de vin alb, natural, vreme de o saptamana. Se strecoara, se bea un
paharel de lichior de trei ori pe zi, inainte de mesele principale.
Retentii de urina, colici nefritice, cistite, tulburari renale, calculi, guta. Porumbul este
unul dintre cei mai puternici diuretici naturali. Se recomanda administrarea lui, pentru
eliminarea deseurilor organice si impotriva retentiei de urina. Porumbul exercita un
efect sedativ asupra cailor urinare si tripleaza secretia de urina in 24 de ore. Se
recomanda in caz de calculi renali, colici nefritice, cistite cronice si in toate afectiunile
care necesita o crestere a volumului de urina (guta, reumatism).
Reteta: se infuzeaza 20-25 g de matase de porumb intr-un litru de apa clocotita. Se
strecoara si se indulceste cu miere. Din aceasta infuzie se beau 4 cani in 24 de ore. Nu
se depaseste 1 l de ceai pe zi.
Leacuri pentru normalizarea hipertensiunii
Cel mai important lucru in prevenirea hipertensiunii este regimul alimentar. Carnea (de
porc) si alimentele care contin amidon (fasolea, mazarea) trebuie evitate pe cat posibil.
Painea proaspata se inlocuieste cu cea prajita, dulciurile si greutatea corporala peste cea
normala trebuie evitate. Sare foarte putina, nu alcool, nu condimente!
Consumul unui catel de usturoi in fiecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii
sangelui.
Usturoiul se inghite, nu se mesteca, dupa care se bea putina apa. Acest tratament
inceteaza cand presiunea sangelui a ajuns la normal. La nevoie, tratamentul se repeta.
Decoct de coji de cartofi. Cojile de la 4-5 cartofi, bine spalate, se fierb in 1/2 l de apa,
timp de 15 minute. Decoctul rezultat se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.
Cum se combate insomnia
Zeama de la muraturi de castraveti
Un pahar de zeama, indulcit cu 1 lingura de miere si luat cald, cu 15 minute inainte de
culcare, produce un somn adanc.
Nota: Persoanele cu basica urinara slaba vor reduce portia la jumatate, pentru a nu se
trezi noaptea sa urineze.
Alte remedii
Insomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de boli nervoase. Iata cateva remedii:
- puneti sub perna o mana de hamei;
- puneti sub perna un manunchi de ramuri de mesteacan;
- cititi in pat, timp de 30 de minute.
In cazuri extreme
Page 809 of 1147
Aceasta metoda a fost recomandata de practicieni in cazurile de insomnie cronica. Toate

lucrurile folosite ca asternut de noapte, cum ar fi: paturi, cearsafuri, plapumi, perne,
pijamale, sa fie facute din material negru. De asemenea, peretii camerei sa fie vopsiti in
negru - nu in ulei. Metoda produce rezultate uimitoare chiar si in cele mai grave cazuri
de insomnii cronice.
Un vechi remediu impotriva furunculelor
Luati o ceapa si coaceti-o bine. Taiati-o apoi in jumatate si aplicati-o cu partea taiata
peste abces.
Apoi bandajati-o strans. Ceapa trebuie sa fie calduta. Schimbati-o la patru ore, pana
cand furunculul coace si se deschide.
Arsuri
Pentru arsurile locale, urmatoarea metoda este foarte eficienta. Spargeti un ou, bateti-l
bine si turnati-l peste rana. Apoi varsati incet si alcool. Deasupra arsurii se va forma o
pojghita care va opri durerea si va vindeca arsura. Pentru arsuri grave, partea afectata
trebuie unsa cu untura de capra sau de bou. Basicutele de apa se vor sparge cu un ac
sterilizat in foc, apoi vor fi acoperite cu coca de secara fermentata. Coca se schimba la
3-4 ore. Daca gatul este oparit de bauturi fierbinti, putina apa amestecata cu albus de ou
opreste durerile.
Nevralgii
Pentru a alina durerile nevralgice, se recomanda urmatoarea metoda: se taie in doua un
ou fiert tare, iar cele doua felii se aplica calde, pe partea afectata. Cand oul se raceste,
durerile dispar.
Despre paradontoza
1. Este necesar un regim igienico-dietetic. Spalatul pe dinti dimineata si seara inainte de
culcare.
- Ca sa nu se obisnuiasca flora bucala cu acelasi tip de pasta de dinti, dupa terminarea
unui tub se cumpara alta marca de pasta de dinti. Este bine sa se foloseasca ape de gura
pentru clatit. In Medias se gaseste apa de gura Fitodent (fabricata la BIERTAN), pe baza
de tinctura de salvie.
- Cumpatare si rezerva fata de grasimi de porc, afumatura, dulceturi, alcool dulce
rafinat.
- Tartrul este dusmanul nr. 1. Detartrajul trebuie facut de medicul stomatolog, cel putin
de trei ori pe an, urmat de un periaj profesional. Tartrul sau piatra tine departata gingia
de dinte. In spatiul respectiv se inmultesc microbii.
Page 810 of 1147
2. De aceea este necesar si tratamentul cu Rovamycine a 3 mil. U.I. = 20 de bucati: 1

comprimat se imparte in doua si se ia la interval de 12 ore - 1/2 dimineata si cealalta
jumatate dupa 12 ore (seara).
Acest tratament cu Rovamycine ajunge pentru 20 de zile si se repeta dupa sase luni. Nu
vindeca boala, dar stabilizeaza procesul!
3. Tot pentru tratamentul paradontozei se recomanda Coenzima Q10 a 15 mg (un flacon
cu 30 de capsule). Se ia 1 comprimat pe zi, in timpul mesei. Se face un tratament de
intretinere - o luna tratament si o luna pauza (tot timpul anului). Coenzima Q10
actioneaza pe sistemul imunitar, intarind rezistenta organismului. Rezultatul
tratamentului se observa destul de rapid (2-3 saptamani).
O data pe trimestru se face tratament cu laptisor de matca liofilizat (praf). O cura este de
20 de fiole. - 10 zile se beau 10 fiole (1 pe zi cu 1/2 h inainte de mancare). - 10 zile
pauza. - Apoi se face tratamentul cu celelalte 10 fiole. Se taie o fiola de ser si o fiola de
laptisor. Cu o seringa se ia serul si se introduce in fiola de laptisor, se amesteca cu acul,
apoi se bea cu fiola.
300 g de granule de polen se pun la 1 kg de miere de albine, intr-un borcan mai mare (3
l). In fiecare zi se amesteca cu o lingurita de inox cu coada mai lunga (de mai multe ori
pe zi). Polenul se macereaza foarte greu, dar dupa trei saptamani se ia cate o lingurita
din aceasta compozitie de trei ori pe zi, cu o jumatate de ora inainte de masa.
Dupa ce s-au spalat dintii (corect) - seara si dimineata este bine sa se stearga dintii cu un
prosop micut (numai pentru dinti se va folosi). Stergand dintii, se face in paralel si
masaj la gingie. Acest tratament complex se recomanda in fazele incipiente. Dispare
senzatia de mancarime, dispare sangerarea si halena (mirosul neplacut). Este important
sa se stabilizeze aceasta boala, care in fond este deosebit de mutilanta. Pentru
persoanele tinere, este deosebit de important sa-si mentina cat mai mult timp dintii pe
arcada.
Tratament pentru candidoza bucala
Se dizolva o lingurita de bicarbonat de sodiu intr-un pahar de 200 ml de apa fiarta si
racita si se clateste bine gura, de 2-3 ori pe zi. Apoi se badijoneaza cu glicerina
boraxata, tot de 3-4 ori pe zi, dupa o mica pauza de la clatit. In felul acesta, se vindeca
orice fel de micoza, afta sau iritatii de alta natura.
Plimbarea prin roua vindeca transpiratia picioarelor
In lunile calde de vara, se iese dimineata afara, cat iarba e inca plina de roua si se merge
cu picioarele goale prin ea. Dupa zece minute, se invelesc picioarele cu o patura, fara a
le sterge de umezeala si se asteapta pana ce se usuca singure. Plimbarea se repeta de
doua-trei ori, pana cand roua se evapora de pe iarba. Practicat vreme de zece zile,
procedeul duce la disparitia transpiratiei cu miros neplacut.
Leac din batrani pentru vindecarea pecinginei
Se ia un bat din lemn de corn, de grosimea degetului mic, care trebuie rupt in ziua de
folosire. Se arde la un capat cu lumanarea, deasupra unei farfurii. Se va scurge un lichid
Page 811 of 1147
cleios, galbui, care se inchide apoi la culoare si se face ca iodul. Imediat se ia pe varful
degetului, bine dezinfectat, si se intinde pe locul afectat de pecingine. Operatia se repeta
pana cand se acopera intreaga suprafata bolnava. Dupa maximum trei zile de tratament,
pecinginea dispare complet.
Iarba-mare vindeca anemia
Pentru anemie se prepara urmatorul sirop: se curata radacinile plantei prin stergere cu o
carpa curata, cu dosul netaios al cutitului sau cu o perie fina, fara a rupe coaja. Se taie
apoi rondele si se usuca la soare (numai la soare, nu langa aragaz). Se pune 1/2 l de apa
la fiert si se iau cu trei degete de trei ori rondele de iarba-mare. Se fierb cu capac, pana
cand lichidul scade la jumatate. Dupa 10-20 de minute, se strecoara prin tifon si se
adauga o lingura de miere, amestecand bine. Intreaga cantitate se bea dimineata, pe
nemancate. Se asteapta doua ore, apoi se poate manca. Indicat este ca in cele doua ore
sa se stea in pat, culcat pe partea dreapta. A doua zi, reteta se repeta. Dupa o saptamana
de repaus, se poate fierbe o cantitate dubla, ca sa ajunga doua zile. Portia pentru o zi
ramane aceeasi: 1/4 l de sirop. La scurt timp se va instala o pofta de mancare sanatoasa.
In cazuri de anemie avansata, se recomanda zilnic 2 galbenusuri de ou nefierte, frecate
cu o lingura de miere. Va doresc sanatate.
Reteta pentru imbunatatirea vederii
Leacul pe care vi-l propun are darul de a aduce o imbunatatire substantiala a vederii,
atat in cazul varstnicilor, cat si pentru tineri. Iata in ce consta tratamentul: se iau 7
frunze verzi de gutui si se fierb in 2 l de apa, timp de 7 minute, dupa care se trage vasul
de pe foc si se acopera cu un capac. Se lasa sa se infuzeze 7 minute, apoi se strecoara.
Ceaiul se bea caldut, neincalzit, pe durata intregii zile, cu o jumatate de ora inainte de
mese sau la 2-3 ore dupa mesele principale. Seara, se pun pe ochi comprese caldute din
acelasi ceai, din 15 in 15 minute, timp de o ora. Tratamentul dureaza pana ce vederea a
revenit si
putem citi fara ochelari.
Cum sa ne lasam de fumat
In cele ce urmeaza ma voi referi la acea ciuma a vietii care provoaca cele mai
numeroase suferinte, cele mai numeroase victime, cele mai urate boli: aceasta ciuma
este FUMATUL.
Metoda propusa de mine cere sa aveti: un instrument de scris, un caiet sau o agenda
calendaristica, un ceas, tigari, un pic de vointa, un strop de inteligenta si dorinta de a
scapa de acest vrajmas al sanatatii. Cum se procedeaza? In ziua stabilita de dvs. (care
poate fi chiar ziua aniversara a nasterii, ca sa existe o motivatie sentimentala),
insemnati-va in caiet (agenda) ora cand aprindeti prima tigara, a 2-a, a 3-a, a 4-a, etc. In
ziua urmatoare, cand apare dorinta de a aprinde prima tigara, amanati acest gest cu 1015 minute. La fel procedati si cand apare dorinta pentru a 2-a, a 3-a, a 4-a etc. tigara. La
sfarsitul zilei veti constata ca din meniul dvs. de tigari fumate a disparut ultima tigara.
In aceasta zi, inainte de culcare, faceti o excursie in interiorul constiintei dvs. si veti
Page 812 of 1147
constata ca va simtiti propriul dvs. stapan. In ziua a doua, procedati la fel, dar amanand
cu 10-15 minute aprinderea tigarilor fata de ziua intai. La fel procedati si in ziua a 3-a, a
4-a, a 5-a etc. Incepand cu ziua a 5-a de aplicare a acestui program, faceti un semn cu
creionul pana unde veti fuma fiecare tigara. In ziua a 6-a, a 7-a, a 8-a etc. mutati acest
semn cu cate 1-2 milimetri spre capatul la care aprindeti tigara. Veti constata astfel ca pe
masura ce reduceti numarul de tigari fumate pe zi se reduce si marimea tigarii fumate.
In felul acesta, organismul dvs. este supus unui proces lent, dar constient, de
dezintoxicare nicotinica, care in final se concretizeaza prin disparitia dorintei de a mai
aprinde o tigara. Atunci veti constata ca numai cine lupta poate fi invingator, ca ati
devenit propriul dvs. stapan, ca inteligenta omului se afla in slujba lui. Pe parcursul
acestei lupte este bine sa va ganditi ca celulele corpului dvs. nu mai sunt supuse
atacurilor celor 200 de substante toxice din tutun, cu repercusiuni negative majore
asupra sanatatii intregului organism. Este suficient sa va ganditi ca acea boala groaznica
numita CANCER nu va mai ameninta, ca inima dvs. nu este supusa unui viitor
INFARCT, ca arterele si venele prin care circula sangele nu-si mai ingroasa peretii ca sa
produca ateroscleroza, boala care impiedica sangele sa transporte oxigen si substante
hranitoare la toate celulele corpului. De asemenea, este bine sa va ganditi, atunci cand
auziti semnalul sonor al unei Salvari, ca o contributie la starea celui aflat in Salvare o
are si tutunul. Cand vedeti un cersetor sau un trecator, cu unul sau ambele picioare
amputate din cauza arteritei, tutunul isi are meritul sau si in aceasta situatie. Cand vedeti
o persoana relativ tanara, dar cu figura brazdata de riduri, un merit in aceasta
imbatranire timpurie il are si tutunul, care de cele mai multe ori este prieten cu
alcoolul.
Cu toate cele mentionate mai sus, tutunului i s-a gasit, de catre un pustnic indian, si trei
parti bune, care sunt urmatoarele: pe fumator nu-l ataca hotii in timpul noptii, deoarece
el tuseste toata noaptea si este mereu treaz; pe fumator nu-l ataca nici cainii, deoarece el
umbla mereu cu un baston, ca sa-si sprijine neputinta fizica; pe fumator nu-l vei vedea
batran, deoarece el moare inainte de a imbatrani! In finalul acestei scrisori, rog cititorii
care nu vor sa-si fie propriii lor dusmani sa aplice acest program de dezintoxicare
nicotinica incepand cu o luna inaintea zilei de nastere, pentru ca urarile pe care le vor
primi cu aceasta ocazie sa nu fie formale si pentru ca cel mai frumos si sanatos cadou sa
si-l faca singuri si sa se felicite singuri pentru victoria obtinuta contra lor insile.
LEACURI INDIENE CU PLANTE AROMATE
Busuiocul (Ocium sanctum)
Parti medicinale: frunze, flori, seminte si radacini.
Tuse, raceala, gripa: 10-12 frunze spalate si strivite si o lingurita rasa de ghimbir se
prajesc intr-o tigaie, la foc mic, pana cand frunzele se inmoaie. Se adauga o cana cu apa
si se fierb cateva minute. Se adauga o lingurita de miere si se bea. - Se face infuzie din
10-15 frunze la doua cani cu apa. Se bea cald.
- Se stoarce sucul a 10-15 frunze; se adauga o lingurita de suc de ghimbir si o lingurita
de miere. Se amesteca si se consuma dimineata si seara. - Se foloseste pudra din frunze
de busuioc uscate, care se prizeaza pentru inlaturarea congestiilor nazale.
Probleme digestive: se fierb 20 de frunze de busuioc in 250 ml de apa si se bea.
Page 813 of 1147
Inapetenta: se mesteca 4 frunze de busuioc dimineata, pe stomacul gol.

Probleme ale pielii: se face o pasta din cateva frunze proaspete si putina apa. Se aplica
pe zona afectata. Suplimentar, se consuma cate o lingurita de suc de frunze de busuioc
zilnic.
Busuiocul proaspat, pus in vaza, ajuta la improspatarea aerului din locuinta si alunga
insectele.
Scortisoara (Cinnamomum zeylanicum)
Parti medicinale: scoarta, pudra frunzelor uscate, uleiul din frunze, radacini sau scoarta.
Raceli, bronsite: se amesteca cate o lingurita de scortisoara, turmeric, ghimbir, piper
negru, nucsoara si cuisoare. Se adauga trei lingurite de zahar nerafinat si se piseaza
pana cand se obtine o pudra fina. Se consuma cate o lingurita de pudra amestecata cu
miere, de doua ori pe zi.
Gripa: se fierbe o lingurita de scortisoara intr-o cana cu apa, la foc mic, pana scade la
jumatate. Se strecoara, se adauga miere si se bea cald.
Insomnie: se adauga jumatate de lingurita de pudra de scortisoara si o lingurita de miere
la o cana de lapte cald. Se bea inainte de culcare.
Gingivita: se fierbe o lingurita de scortisoara intr-o cana de apa. Se lasa se se raceasca si
se face gargara.
Regenerare celulara: se face un amestec in parti egale (cate o lingurita) din scortisoara,
nucsoara si frunze de dafin uscate. Se pune amestecul intr-o cana cu apa fierbinte.
Continutul se imparte in doua si se bea pe durata zilei.
Tensiune nervoasa: se ia pudra de scortisoara atat cat se apuca cu degetele, se amesteca
cu miere si se consuma inainte de culcare.
Probleme ale pielii: se face o pasta din scortisoara si suc de lamaie si se aplica zilnic pe
locul afectat.
Dureri de dinti: se pun doua picaturi de ulei de scortisoara pe o bucatica de vata si se
aplica in jurul dintelui.
Stari de greata: se mananca putina pudra de scortisoara.
Stimularea lactatiei: se consuma zilnic cate o lingurita de scortisoara, amestecata cu apa
calda, cu lapte sau mancata ca atare.
Cuisoarele (Syzygium aromaticum)
Parti medicinale: muguri uscati, ulei de cuisoare.
Astm: se amesteca 5 picaturi de ulei de cuisoare cu o lingurita de miere si un catel de
usturoi pisat.
Se consuma inainte de culcare.
Respiratie urat mirositoare: se mesteca doua cuisoare zilnic.
Indigestie: se prajesc doua lingurite de cuisoare si se adauga o cana cu apa fiarta. Se
lasa sa se inmoaie 30 de minute. Se soarbe cate o lingurita, de patru ori pe zi.
Dureri musculare sau dureri de spate: se aplica ulei cald de cuisoare pe zona afectata si
se maseaza usor.
Dureri de gingii sau de gat: se face gargara cu infuzie din cuisoare sau se mesteca patru
cuisoare.
Page 814 of 1147
Dureri de dinti: se aplica ulei de cuisoare in jurul dintelui, pe gingie.

Stari de greata: se prajeste o jumatate de lingurita de pudra de cuisoare, se amesteca cu
o lingurita de miere si se mananca.
In India, cuisoarele sunt mestecate impreuna cu ierburi aromate si cu frunze de betel,
pentru o respiratie proaspata si pentru a ajuta digestia.
Menta (Mentha spicata)
Parti medicinale: frunze, seminte, ulei extras din planta intreaga.
Probleme digestive (indigestie, flatulenta, greata, diaree): se spala cateva frunze de
menta, se pun intr-un bol, se adauga putina sare, 1-2 lingurite de suc de lamaie, o
lingurita de coriandru si putina pudra din seminte de chimion. Se adauga putina apa si
se face o pasta. Se ia o lingurita din aceasta pasta de doua ori pe zi, inaintea meselor sau
in timpul lor. - Se mesteca un sfert de lingurita de seminte de menta, apoi se inghit cu
apa. - Se amesteca o lingurita de suc de menta cu o lingurita de suc de lamaie si o
lingura de miere. Se consuma de trei ori pe zi. - Se bea ceai de menta (o lingurita de
frunze la o cana de apa) sau lapte cald cu menta.
Respiratie urat mirositoare: se amesteca o lingurita de suc de menta in jumatate de cana
de apa.
Se face gargara. - Se mesteca frunze de menta proaspete. - Se foloseste pudra din frunze
uscate de menta, pentru curatarea dintilor si a gurii.
Greata: se tine sub limba o jumatate de lingurita de pulbere de menta, timp de 15
minute, apoi se inghite. - Se fierbe o lingurita de menta uscata si jumatate de lingurita
de nucsoara intr-o cana de apa.
Ceaiul se bea caldut.
Cosuri si acnee: se pune putina pasta de menta (obtinuta din frunze zdrobite) pe zona
afectata sau se aplica frunze proaspete pe cosuri si se lasa peste noapte.
Diaree: se face un macerat din doua lingurite de frunze de menta uscate la 250 ml apa
plata (se lasa la macerat 6 ore) si se consuma trei cani pe zi.
Chimionul (Chimionum cyminum)
Parti medicinale: fructe (seminte) uscate.
Diaree: prajiti 2-3 lingurite de seminte de chimion si macinati-le fin. Adaugati cate un
varf de cutit de ghimbir, scortisoara si piper. Amestecati-le intr-o cana cu iaurt. Mancati
de doua ori pe zi. Amestecati cate o lingurita de chimion, ghimbir, scortisoara si
miere. Mancati cate jumatate de lingurita, de trei ori pe zi.
Probleme digestive: fierbeti o lingurita de chimion intr-o cana de apa. Adaugati o
lingurita de suc din frunze de coriandru si putina sare, pentru gust. Beti cateva zile,
inainte de mese.
Oboseala accentuata: faceti un amestec din cate o jumatate de lingurita de chimion,
coriandru, piper si linte. Fierbeti putin intr-o cana cu apa, adaugati sare si beti.
Flatulenta: amestecati cantitati egale de seminte macinate de chimion, piper si ghimbir.
Faceti infuzie. Beti ceai cald de doua ori pe zi, cateva zile la rand.
Insomnie: Presarati o lingurita de pudra de chimion pe o banana taiata in felii. Mancati
cate o portie in fiecare seara.
Page 815 of 1147
Stimularea lactatiei: amestecati o lingurita de chimion cu putin zahar nerafinat. Beti cu

lapte cald seara, la culcare.
Coriandrul (Coriandrum sativum)

Parti medicinale: radacini, frunze, seminte, flori, fructe, ulei extras din planta intreaga.
Conjunctivite: se pun la colturile ochilor cate doua picaturi de suc din frunze proaspete,
diluat cu apa fiarta si racita.
Tuse, raceala, gripa: se zdrobesc doua lingurite de seminte de coriandru si se adauga
doua lingurite de praf de ghimbir. Se pun intr-o tigaie la prajit, la foc mic. Se toarna
deasupra doua cani de apa.
Se acopera cu capac si se fierb cateva minute. Se filtreaza, se adauga o lingurita de
miere (pentru gust) si se bea cald.
Dureri de cap: se face o pasta din seminte de coriandru uscate si apa, care se aplica pe
frunte.
Sangerari nazale: se pun in fiecare nara 5-6 picaturi de ulei sau suc proaspat de
coriandru.
Probleme ale sinusurilor: se fierb 2-3 linguri de seminte de coriandru intr-un litru de apa
si se fac inhalatii.
Umflaturi: se aplica pe umflatura frunze de coriandru umezite si zdrobite. Concomitent,
se bea infuzie de coriandru (o lingurita de seminte la o cana cu apa fierbinte).
Usturoiul (Allium sativum)
Parti medicinale: bulbul, uleiul de usturoi.
Artroza: aplicati o pasta obtinuta din usturoi pisat, amestecat cu apa, pe zona afectata.
Mancati zilnic 1-3 catei de usturoi.
Astm: fierbeti trei catei de usturoi pisati intr-o cana de lapte si beti inainte de culcare. Curatati si zdrobiti un catel de usturoi, fierbeti-l in jumatate de ceasca de otet din vin.
Consumati rece, 1-2 lingurite
seara, inainte de culcare.
Probleme digestive: doi catei de usturoi zdrobiti se pun intr-un pahar cu apa sau lapte
cald si se consuma pe loc.
Febra: amestecati o lingura de usturoi pisat cu o legatura de frunze de busuioc proaspat,
tocate fin.
Adaugati o cana de apa si fierbeti la foc mic pana cand scade la jumatate. Consumati
cate doua lingurite, de doua ori pe zi.
Intepaturi de insecte: se piseaza doi catei de usturoi, se unge locul afectat, se lasa sa
actioneze timp de 10 minute si se clateste cu apa rece.
Reintinerire: se mananca trei catei de usturoi zilnic sau se foloseste usturoi cu
regularitate in alimentatie.
Page 816 of 1147
Sinuzite: amestecati o lingurita de usturoi pisat, cu o lingurita de turmenic si doua

linguri de miere.
Consumati cate o lingurita zilnic.
Probleme ale pielii: mancati trei catei de usturoi sau luati capsule cu ulei de usturoi
zilnic.
Usturoiul este un afrodisiac natural si stimuleaza sistemul de reproducere.
Reteta contra durerilor reumatice si a anchilozelor
1. Se culeg frunze de nuc, se rup in fasii si se stropesc cu tuica de prune curata, de 3540 (asa cum se stropesc rufele inainte de-a fi calcate). Se aplica un strat gros de frunze,
pe o suprafata de circa 10 cm, unde se afla locul bolnav - brat, umar, picior -, apoi se
badijoneaza cu o folie de plastic cat mai strans, ca sa nu rasufle si se leaga deasupra
cu fasa elastica. Operatia se face seara la culcare si se lasa pana dimineata (pielea se va
pata). Se fac circa 3-4 sedinte. Rezultatul va fi nemaipomenit.
2. Va mai propun o reteta al carei inconvenient este ca prepararea ei dureaza mai mult.
Se sapa o groapa la radacina unui nuc si se taie un fragment dintr-o ramificatie a ei mai
subtire (sa aiba diametrul de circa 5-10 mm). Se spala de pamant si se introduce pana la
fundul unei sticle cu ulei (de trei sferturi) de floarea-soarelui sau masline. Se sigileaza
bine sticla cu dop de pluta si ceara, apoi se ingroapa in pamant, astfel ca lumina sa nu
patrunda. Operatia se face toamna, inainte de a cadea frunzele, iar sticla se scoate iarna,
prin luna ianuarie, cand pamantul ingheata. Cu acest mir se ung partile anchilozate
sau dureroase. Rezultatele se vor simti foarte repede.
Reteta pentru tratarea cancerului pulmonar
Pentru tratamentul naturist al cancerului bronho-pulmonar, medicina traditionala
chineza recomanda
urmatoarele remedii:
- Se bea suc de usturoi de doua ori pe zi, cate 10-30 ml sau se cresteaza (de un
specialist) vena sublinguala si se freaca cu usturoi proaspat.
- Se prepara un decoct (se fierbe putin, timp de 5 minute) din 5 g flori de sofran (flores
carthami) la 200 ml apa, din care se bea de trei ori pe zi, dimineata, la pranz si seara. A
nu se confunda cu produsul numit sofran, rezultat din plante de crocus (stigmata croci).
- Se face o infuzie din 9 g radacina de lemn dulce (radix liquiritia) la 200 ml apa (o
cana). Se beau 3 cani pe zi, dimineata, la pranz si seara. Lemnul dulce are proprietatea
de a ameliora rapid si vizibil starea generala a bolnavului.
Slanina si borsul vindeca TBC-ul pulmonar

Tratamentul: in fiecare dimineata, pe stomacul gol, se mananca 10 bucatele de slanina
de porc (preparata in casa, de la un animal crescut in gospodarie). Se bea apoi o cana de
Page 817 of 1147
bors proaspat (facut din tarate de grau), iar peste circa o ora se bea o cana de ceai caldut
de pelin.
Reteta americana pentru vindecarea cataractei
Pentru tratamentul cataractelor, inclusiv a celor inoperabile din cauza hipertensiunii, a
diabetului zaharat etc., se foloseste urmatoarea reteta: 200 g seminte de marar + 50 g
radacina de valeriana (fin maruntita) + 500 g miere de albine naturala se amesteca bine
intr-un vas. Deasupra se toarna 2 l de apa fierbinte (folositi un borcan de sticla de 3 l).
Se lasa la macerat 24 de ore, dupa care se filtreaza printr-un tifon curat si se toarna in
sticle de culoare inchisa, care vor fi tinute la frigider. Se ia cate o lingura de supa, cu o
jumatate de ora inainte de fiecare masa (deci de trei ori pe zi). In paralel cu amestecul
de mai sus, se recomanda practicarea de 2-3 ori pe zi a urmatorului tratament extern:
spalati-va bine pe maini, umeziti-va aratatoarele cu saliva si purtati-le in jurul ochilor,
pe pleoape, frecand usor, ca sa intre in piele. Saliva fiind alcalina are puteri
tamaduitoare in cataracta.
Alta reteta
Seara, la culcare, vreme de 15-20 de zile, se pune o picatura de miere naturala in ochi,
cu o pipeta. Se face o pauza de 10-15 zile, dupa care se reia tratamentul. Dupa numai un
an de tratament cu miere, un renumit medic oftalmolog din Bacau, la care am mers
pentru consult, nu a mai gasit nici urma de cataracta. Tratamentul nu trebuie intrerupt
prea mult, pentru ca boala reapare.
Leac contra adenomului de prostata
tratament cu propolis si frunze de ulm: 30 g propolis solid se maruntesc si se pun in 200
ml de spirt de 96. Se lasa la macerat vreme de 30 de zile, agitanduse zilnic, apoi se
pune la rece in frigider. Seara, inainte de culcare, se iau 10 picaturi intr-o lingura, cu
putina miere de albine, timp de 10-15 zile, apoi se face pauza 5 zile, dupa care
tratamentul se repeta. Tot seara, la culcare, se prepara un ceai din 250 ml apa clocotita,
ce se toarna peste 5-6 frunze de ulm. Se lasa sa se raceasca, apoi se bea neindulcit, 1015 zile la rand, cu o pauza de 5 zile, dupa care cura se reia.
Cum se elimina piatra de la rinichi
- Cu ridiche neagra: timp de 7 zile, in fiecare dimineata, cu doua ore inainte de a manca,
se bea un paharut de tuica plin cu suc de ridiche neagra. Tratamentul nu trebuie
prelungit mai mult de 7 zile.
- Cu ceai de canepa: timp de trei saptamani, in fiecare dimineata, cu doua ore inainte de
masa, se bea un ceai facut din 2 linguri de seminte de canepa, zdrobite si fierte in 150
ml apa, pana ce lichidul ramane la jumatate.
Cum luptam cu racelile si cu gripa
Page 818 of 1147
- Pentru prevenirea bolii: foarte eficienta este purtarea la gat, intr-o mica punguta de
panza, a unui catel de usturoi, schimbat zilnic cu unul proaspat.
- La primele semne de iritare in gat ori tendinta de schimbare a timbrului vocal, se face
gargara profunda cu apa calda, in care s-au adaugat trei linguri de otet de mere. Operatia
se repeta la 30 de minute, in acest fel curatind focarul de inmultire al agentilor patogeni.
- Picura nasul enervant? Se fac fumigatii cu faina de porumb, care opresc scurgerile
nazale. Daca fumigatiile sunt facute cu busuioc uscat, mucoasa nazala va deveni foarte
uscata, ca hartia!
- Aveti deja temperatura? Acesta este semnul sigur ca organismul lupta cu virusurile.
Pentru a nu permite sa fie depasit plafonul de 38C, cand sunt deja posibile frisoanele,
se pot bea ceaiuri de soc, de salvie, de tei, de macese ori catina alba, care, pe langa
scaderea temperaturii, vor vitaminiza organismul.
De folos este si sugerea a doua comprimate de vitamina C, plasate sub limba. Un bun
dezinfectant al gatului este si amestecul millecham (musetel cu coada-soricelului),
foarte bogat in azulene.
- Se scurteaza mult durata bolii, daca se administreaza o fiertura din ghimbir,
scortisoara, cuisoare si nucsoara, cate un varf de cutit din fiecare. Conform medicinii
ayurvedice, acestea aprind agnii (focul launtric) care distrug agentii patogeni.
- Virusurile gripei nu rezista la aromoterapie. De mare utilitate sunt inhalatiile cu ulei
volatil de menta, pin, eucalipt ori cimbru - care are un spectru foarte larg microfag, fiind
din acest punct de vedere de opt ori mai puternic decat formolul, folosit inca la
dezinfectia saloanelor de spital. Pentru copiii foarte mici, este suficienta evaporarea
catorva picaturi de ulei de cimbru, seara la culcare, in camera de dormit, introduse in
apa clocotita dintr-un ibric!
- La copii sunt de mare efect frectiile cu otet de mere ori otet aromat, pe spate, brate,
piept si talpile picioarelor.
Leacuri babesti cu efecte maxime
- Pentru durerile de urechi se foloseste un catel de usturoi, introdus cu atentie in
conductul auditiv.
(Sa nu fie prea mic, ca sa fie scapat inauntrul urechii.)
- Pentru bataturi, dupa baie, dupa taierea a ceea ce se poate, se pune pe batatura o felie
de usturoi, se leaga si se lasa pana a doua seara, cand se repeta operatiunea. In cateva
zile batatura va iesi cu usurinta.
- Pentru durerile de dinti, se mesteca seara, dupa ce va spalati, o bucatica de busuioc
uscat, pana se face ca o pasta. Se dirijeaza cu limba sau degetul la locul cu pricina si se
lasa acolo toata noaptea.
Saliva rezultata nu se scuipa, ci se inghite. Dimineata vom avea placuta surpriza a
disparitiei durerii.
Daca mai persista, se poate relua operatia si in cursul zilei, dupa masa, si dupa spalatul
dintilor.
- Extract macerat de aloe, pentru cicatrizarea ranilor ulcerale ale stomacului si a
hemoroizilor, tonic stomacal, pofta de mancare, stari de oboseala, stari neurotiforme.
Frunzele proaspete de aloe, in varsta de 3-5 ani, se trec prin masina de carne. La 750 g
frunze se adauga 125 g miere de albine (de mai), 1750
Page 819 of 1147
ml vin rosu (din struguri de vie, producatoare, nu nobila, ca acestia sunt stropiti) si
zeama de la 10 lamai.
Amestecul se pune intr-un vas si se tine 5 zile la loc racoros si intunecos, apoi se
strecoara.
Tratament:
se iau 1-2 lingurite cu o ora inainte de mese, timp de 1-2 luni. In bolile vechi,
tratamentul dureaza de la 6 luni la 1 an si tine o viata, daca nu se fac excese alimentare
si bahice.
Reteta eficace pentru tratarea negilor
Pentru a inlatura negii albi de pe corp, chiar si cei care au excrescente, fara dureri sau
riscuri: se alege o piersica coapta, se decojeste si se aplica pe zona cu negi, lasand-o
timp de 24 de ore (se mentine cu ajutorul unui pansament din tifon). Repetati procedeul
trei zile consecutiv, timp in care nu aveti voie sa udati locul cu apa. Dupa cele trei zile,
zona tratata se spala cu apa si sapun, dupa care se freaca cu piatra ponce. Locul negului
devine curat si neted.
1. Leac sigur impotriva racelii
In doua-trei seri la rand, se bea un ceai fierbinte din coada-soricelului, patlagina si un fir
de menta, tinandu-se picioarele in apa fierbinte. Se sta intre 5-10 minute. Daca apa da sa
se raceasca, se mai adauga apa clocotita. Dupa aceea se intra in pat. Efectul este foarte
rapid. Indiferent cat de puternica este raceala, trece ca luata cu mana. De obicei sunt
suficiente doua seri. Cine nu poate bea ceaiul amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu
uitati! Cand va prinde raceala, bagati-va picioarele in apa fierbinte.
2. Impotriva durerii in gat
Se bea lapte fierbinte, in care s-au topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu
inghitituri mici, tinand picioarele in apa fierbinte.
3. Contra tusei
Ceai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus apa fierbinte la picioare. Ceai de
patlagina + apa fierbinte la picioare.
4. Impotriva cistitei
Musetelul este cel mai serios inamic al cistitei.Doua-trei seri la rand, se face un ceai
concentrat de musetel cu care se fac bai de sezut in lighean. Ceaiul trebuie sa fie cald,
dar sa nu friga. Se tin apoi picioarele in apa fierbinte si se intra in pat. Pe langa faptul ca
rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand.
5. Pentru o stare de bucurie calma rasfat
Page 820 of 1147
Seara se bea un ceai din plantele preferate, in care se adauga un paharut de vin bun,
stand cu picioarele in apa fierbinte. Se spune ca apa fierbinte la picioare prelungeste
tineretea si sustine vitalitatea.
Cum isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe degetele de la picioare
Se taie o feliuta de slanina nesarata, se pune pe batatura si se bandajeaza. Feliuta se tine
zi si noapte (schimbandu-se cand s-a topit) pana cand batatura se inmoaie si iese cu
totul. Tratamentul dureaza o saptamana-doua, dar merita efortul, pentru ca pe locul
respectiv nu va mai aparea alta vatamatura.
Impotriva balonarilor si a digestiei dificile
Dupa masa de pranz si cea de seara, se bea cate o cana de ceai din: o lingurita de
chimen (chimenul se clocoteste cinci minute), o lingurita cu varf de coada-soricelului si
un fir de menta (sau cateva frunze). Balonarile nu-si vor mai face aparitia, nu va exista
senzatia de greutate in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes
Trifermentul si n-ar trebui sa lipseasca din casa celor cu probleme la ficat, bila, stomac.
Cand pe copii ii doare burta
Se ia un blid (farfurie) de lut si se incalzeste bine. Blidul se pune cu gura pe burta
copilului peste haine - nu trebuie sa arda - si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii
la gura (covrig).
Pentru a capata pofta de mancare
Se zdrobesc bine in mojar o mana buna de flori de coada-soricelului pana se fac
pulbere. Peste pulbere se pun 400 g miere. Din acest amestec i se da copilului o
lingurita pe stomacul gol. Preparatul face si o buna curatenie in intestine - elimina
parazitii.
Leac pentru arsuri (oparituri)
3 linguri de apa de var si 3 linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tufa (alun) nici
uscat, nici verde, curatat de coaja. Se face un fel de unsoare (unguent). Nu exista spray
inaintea lui.
Leac pentru rinichi
Ceai de ciup de malai (matase de porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese
culese pe sfantul soare. Se bea in loc de apa doua-trei saptamani.
Leac pentru reumatism
Page 821 of 1147
Pui intr-o sticla floare de acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana
o umpli. O inchizi bine si bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe
unde te doare.
Pentru dureri de genunchi
Musuroi de pe camp (cu tot cu furnici), luat si oparit 20 minute. Se face baie la
genunchi.
Pentru reumatism
Intr-o sticla pui apa si zahar, ca s-o indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intrun musuroi cu furnici pana se umple. O scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). O
inchizi bine si o pui langa soba, la caldura, sa dospeasca doua saptamani. Te dai pe unde
te doare seara, cand te culci. Nu-i voie sa mai iesi in frig. Uzi un cearsaf in apa calduta,
il storci bine si te invelesti in el. Peste el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe
invelitori, ca sa transpiri. Io n-am stiut ce-i reumatismul si durerile de picioare.
Dureri de cap, migrene, disparute pentru totdeauna (Yoga romaneasca)

Se pune intr-un pahar de 100 ml jumatate otet si jumatate apa (nu foarte rece). Mi-a
desfacut parul in varful capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa fel ca ea sa se
scurga pe ceafa si sa ajunga pe gat. Sa impresioneze - zic eu acum - nervii mari ai sirei
spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi l-a pus pe crestet si mi-a spus sa ma
intind cu fata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu ochii inchisi.
Mi-a luat perna de sub cap si a plecat inchizand incet usa. Stateam cu capul spre rasarit,
iar paharul cu putinul de apa ramas a fost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape
de cap, ca sa inspir mirosul.
Am stat asa pret de zece minute. Nu ma mai durea capul deloc.
Si l-am vindecat pe fratele meu mai mare. Venise din Libia, de la Azizia, polul caldurii
(+50C) si nici un medic nu reusea sa-l scape de durerile mari de cap.
M-a sunat si mi-a spus ca nu mai poate. I-am explicat ce sa faca. Peste zece minute mi-a
telefonat spunandu-mi ca se simte bine.
"Ii multumesc din suflet d-lui dr. Cristian Boerescu, datorita caruia astazi sunt in viata"
neoplasm de col uterin cu invazie spre rect stadiul II B, neoperabil.
D-l doctor a fost foarte dur la inceput, mai ales ca i-am spus ca eu sunt o carnivora
convinsa si nu vad cum as putea sa urmez un tratament naturist. Dupa a doua vizita, miam dat seama ca mi-a facut un bine; prin duritatea afisata la inceput, m-a facut sa merg
mai departe, sa continuu tratamentul si regimul drastic pe care mi le-a prescris. Am
Page 822 of 1147
respectat cu rigurozitate acest regim timp de un an, facand vizite lunare la cabinetul dlui Boerescu. In septembrie 2002, medicii mi-au spus ca nu mai am nimic pe colul
uterin, tumora a disparut, iar spre rect s-a pietrificat.
Adresa: dr. Cristian Boerescu - str. Spatarul Preda, bl. 129A, sc. C, ap. 65, sector 5,
Bucuresti, tel.
021/423.05.83.
"Dupa tratamentul d-lui NICOLAE POP din Cluj, baiatul nostru este din nou om
normal"
Cancer la colon. limfom malign.
Adresa: Nicolae Pop, str. Primaverii nr. 6, bl. S2, sc.9, ap. 325, Cluj-Napoca, tel.
0264/17.06.77
"Cu ajutorul ELECTROPUNCTORULUI, mama a scapat de durerile la coloana"
Adresa: S.C. SENERG S.R.L. - str. Somesului nr. 43, Cluj-Napoca, tel. 0264/13.87.68,
0264/43.37.93.
- Antologia celor mai bune retete publicate in Formula AS
in ciuda rezervei ironice a multor specialisti - usturoiul, ceapa, ardeiul iute si patrunjelul
verde mai au multe de spus in lupta cu bolile.
Contra rinitei si sinuzitei
Tratamentul cu hrean
Sinusurile congestionate si nasul infundat se vindeca fara gres daca punem pe frunte 2-3
linguri de hrean ras, invelit intr-o basma rosie. Hreanul se tine 5-30 de minute pe frunte
si la radacina nasului. Cei cu o piele foarte sensibila vor tine mai putin cataplasma,
altfel pot aparea inflamatii serioase. La unu-doua minute de la inceperea acestui
tratament vom simti cum nasul se desfunda, cum presiunea din sinusuri scade,
producandu-se o drenare foarte puternica, pe intreg traiectul cailor respiratorii
superioare. Este bine sa avem un pachet de servetele la indemana, intrucat efectul este
foarte puternic si trebuie sa lasam sa fie eliminat tot ceea ce este nociv.
In tratamentul gripei si al guturaiului, desfundarea nasului este foarte importanta,
deoarece daca respiram normal, pe nas, sunt evitate complicatiile bronsice si
pulmonare. Ca tratament rapid al sinuzitei, acest leac nu are echivalent, o cura de 5 zile,
in care facem aceasta aplicatie de una-doua ori pe zi, elimina rapid aceasta afectiune.
Leacuri pentru faringita, amigdalita si dureri de gAt, in general
Ardeiul iute
Atunci cand simtim ca incepe sa ne doara gatul si ca ne cuprinde raceala, ne facem o
cana de ceai verde sau negru in care adaugam 10 seminte de ardei foarte iuti. Se bea cat
mai cald, cu inghitituri mici, asa incat sa-si faca efectul in zona gatului.
Page 823 of 1147
Reteta cu miere si ceapa

Atunci cand faringele si amigdalele sunt deja inflamate, condimentele iuti nu sunt bune,
deoarece agraveaza starea de congestie. In schimb, sucul de ceapa in miere este un
adevarat elixir. Iata cum se prepara: se curata cinci cepe mari, se taie felii subtiri si se
pun intr-un castron cu opt linguri de miere. Se lasa o zi si o noapte, amestecand cat se
poate de des. Se decanteaza de la sine un sirop care se strecoara, se pune intr-o sticla cu
dop si se tine la frigider. Doza: cate o lingurita, de trei-patru ori pe zi.
Leacuri contra tusei, bronsitei si durerilor de piept
Ceaiul de ceapa
Nu exista remediu mai eficient pentru tuse si bolile de piept ca decoctul de ceapa baut
fierbinte. Se iau doua cepe intregi, cu tot cu coaja, de marime medie, se spala si se pun
la fiert intr-o cana si jumatate de apa, timp de un sfert de ora, dupa care se strecoara. Se
bea decoctul cat mai cald, indulcit sau nu, pe stomacul gol si fara alte adaosuri. Ceaiul
are un gust nu tocmai placut, insa actioneaza foarte rapid si se zice ca impiedica boala
sa revina. Este un remediu excelent si pentru copiii a caror tuse nu se vindeca ori care
sufera de bronsita cronica, inclusiv formele astmatiforme. In bolile respiratorii mai
grave se face cate o saptamana de cura cu ceai de ceapa fierbinte, din care se bea dupaamiaza si seara cate o cana.
Spirtul camforat
Cu trei-patru lingurite de alcool camforat se frictioneaza energic spatele si ceafa
pacientului vreme de 15 minute, dupa care acesta va fi invelit foarte bine, lasandu-l sa
transpire cateva minute. Substantele volatile din camfor patrund prin piele si ajung pana
la arborele bronsic si plamani, alinand inflamatia, oprind tusea si impiedicand
dezvoltarea germenilor infectiosi. Din pacate, in farmaciile noastre se gaseste tot mai
rar alcoolul camforat, care insa poate fi foarte bine inlocuit cu alcool sanitar in care
dizolvam 30 de picaturi de ulei volatil de menta (pentru 100 ml alcool).
Contra febrei
Sosete cu ceapa
Se taie 3-4 cepe mijlocii, foarte marunt, apoi se baga in niste sosete de lana si se incalta
cu ele.
Deasupra, se mai pune o pereche de sosete, tot de lana, si se doarme cu ele pana
dimineata. Picioarele raman calde pana ce febra scade, iar - fiind doua perechi de
ciorapi - mirosul de ceapa nu se va simti.
Comprese cu branza de vaci
Page 824 of 1147
In medicina locala din Tara Motilor branza de vaci este considerata un adevarat febrifug
si antibiotic. Ea are un efect curativ exceptional in toate bolile inflamatorii si in starile
febrile. Se pune pe o panza un strat de branza de vaci, se impatureste si se aplica pe
gamba (cel mai bine - cate o cataplasma pe fiecare picior). Se tine minimum o ora.
Remedii contra gripei
Maghiranul
Se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se pun intre o lingurita
si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa vasul acoperit 15-20 de
minute, dupa care se strecoara.
Indulcit cu miere, ceaiul se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira,
eliminand din abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se
vor decongestiona. In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o cana
de ceai la 20-40 de minute, timp de cateva ore.
In cazul cand gripa s-a declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra,
cu aceeasi frecventa, timp de o zi.
Atentie: in magazinele noastre nu veti gasi maghiranul prezentat ca planta medicinala,
ci sub forma de condiment, in raioanele alimentare. Uneori poarta denumirea
comerciala de majoran.
Tratament cu apa si usturoi
Nici un remediu nu se compara in lupta cu gripa cu usturoiul, care are o uimitoare
capacitate de anihilare a virusurilor. Pentru prevenirea gripei, dar si ca actiune imediata
in caz ca simtim ca ne cuprinde gripa, terapeutul naturist Ioan Groza din Arad a elaborat
o reteta bazata pe maceratul de usturoi, care se realizeaza astfel: se macina (prin masina
de tocat carne) sau se zdrobesc (cu aparatul de facut mujdei) 6- 8 capatani de usturoi, se
aseaza intr-un borcan, peste care se toarna un litru de apa rece (de la chiuveta) si se
amesteca. Pentru a diminua mirosul si gustul usturoiului, se mai pun doua linguri cu
frunze de patrunjel fin tocate. Dupa cel putin sase ore, maceratul poate fi consumat
dupa cum urmeaza: se beau zilnic (pana se termina cantitatea din borcan) 5-10 linguri
sau inghitituri din maceratul strecurat. Atentie: maceratul se strecoara pe masura ce este
consumat, in rest fiind tinut la frigider. Se recomanda ca persoanelor afectate de gripa sa
li se faca si frectii cu macerat (dar caldut) pe spate sau pe maini (pentru care se va
prepara alt litru de macerat).
Celor care nu suporta usturoiul intern, li se pot face frectii si li se pot pune comprese pe
talpile picioarelor (maceratul sa fie caldut). Daca gripa este insotita de frisoane si de
febra, in urma tratamentului frisoanele dispar in cateva ore, iar temperatura corpului
revine la normal in una-doua zile.
Usturoiul si mai ales maceratul de usturoi sunt eficiente si in prevenirea sau combaterea
altor boli specifice iernii, precum: puseele reumatice, infectiile renale, cistitele, durerile
de piept si de cap de la frig, infectii ale ochilor, nasului si gatului etc.
Ne protejam sanatatea daca mancam de doua-trei ori pe saptamana cel putin 3-4 catei de
usturoi (numai daca organismul il tolereaza).
Page 825 of 1147
Tratamentul descris a fost testat pe mai multe persoane care s-au redresat uimitor de
repede cu ajutorul maceratului de usturoi.
Un ajutor de exceptie pentru perioada de menopauza: tinctura Femina
tinctura pentru menopauza, numita Femina. Am 53 de ani si de vreo 3-4 ani am
palpitatii, dureri puternice in stern, valuri dese de transpiratie. Sunt diagnosticata cu
aritmie si angina pectorala si zilnic am luat 2 tablete de Diacordin si 2 de Sermion,
medicamente de import destul de scumpe si cu multe contraindicatii. Dupa ce am luat
doua zile tinctura Femina conform prospectului, am renuntat la tablete. Astazi, dupa
cele 14 zile de tratament cu tinctura, inima mea functioneaza normal, nu mai am
intepaturi in zona sternului, bufeurile s-au rarit. Doresc prin intermediul revistei sa
recomand acest produs de exceptie, fabricat de Plantavorel Piatra-Neamt, tuturor
femeilor cu probleme de menopauza.
Reteta minune contra reumatismului
La o jumatate de litru de spirt medicinal se adauga doua lingurite sare de lamaie si doua
lingurite sare fina de bucatarie. Se lasa la macerat 7-10 zile si se agita in acest timp.
Frectii.
Leac contra cancerului bucal
Dragaica (sanziana galbena) culeasa proaspata si maruntita se opareste si se lasa 5
minute la infuzat (la o cana de apa se pune o lingurita de planta). Se face zilnic gargara
cat se poate de adanc, dupa care ceaiul se scuipa. In timpul unei zile trebuie sa folositi
cel putin 2 litri de ceai. Din doua in doua gargare se poate bea cate o lingurita de ceai.
Vindecarea este garantata. Dupa ce dispare complet tumora, se consuma cateva luni ceai
depurativ, cu efect de impiedicare a reaparitiei cancerului. Formula:
300 g galbenele, 100 g coada-soricelului, 100 g urzica. Din acest ceai se bea o
inghititura la fiecare 20 de minute.
Reteta de curatare a limfei
Dimineata, pe stomacul gol, se bea un pahar cu urmatorul amestec: 1 lingura de sare
Glauber (sulfat de sodiu) la un pahar de apa. (Apa trebuie sa fie fiarta si racita sau apa
distilata). Separat, se pregateste un amestec din 2 litri suc de citrice (4 grapefruit-uri
mari sau 6 mici, 1-3 lamai, pana la 2 litri se completeaza cu suc de portocale), la care se
adauga 2 litri de apa. Amestecul se va consuma la 30 de minute dupa ce s-a luat sarea
Glauber, portionat in cantitati de 350-400 ml, luate la 20-30 de minute distanta, toata
ziua. Nu mancati nimic. Daca apare o senzatie puternica de foame, mancati cateva
portocale. Inainte de culcare se face o clisma - 2 litri de apa cu adaus de suc de lamaie.
Procedura se repeta trei zile. Ca rezultat, din organism se elimina limfa acida bolnava.
CEAI ANTICANCERIGEN
Page 826 of 1147
Pentru persoanele care sufera de cancer recomand ceaiul din planta Larrea Mexicana.
Aceasta planta traieste in Mexic, dar se poate gasi in orice farmacie naturista din SUA
sau Europa de Vest, la un pret accesibil. De pe Internet am aflat ca doctorii nu sunt in
unanimitate de acord cu efectul acestei plante impotriva cancerului. Neindoielnica este
insa proprietatea ei de-a intari sistemul imunitar. Tatal meu a fost operat de cancer la
limba acum cinci ani de o stralucita echipa medicala de la Clinica de Chirurgie
Maxilofaciala a Facultatii de Stomatologie din Bucuresti (prof. dr. Ganuta si conf. dr.
Bucur). El continua sa bea acest ceai, se simte foarte bine si de la fiecare control se
intoarce acasa cu inima usoara. A primit planta de la un coleg a carui mama a luat ceaiul
cand avea metastaza si a murit dupa noua ani din alta cauza. Tatal meu a vorbit
doctorilor sai despre aceasta planta si a primit urmatoarele instructiuni, pe care le
respecta cu sfintenie: - se bea o data pe zi, o cana de ceai, dimineata pe stomacul gol; ceaiul se face din 1/2 de lingurita de praf de planta intr-o cana cu apa clocotita (nu se
foloseste lingurita de metal odata ce planta se afla in apa); - dupa ce s-a baut ceaiul (cat
se poate de fierbinte), o jumatate de ora nu se bea si nu se mananca nimic; - se bea
zilnic, dar daca se sare cate o zi din cand in cand nu face nimic; - dupa aproximativ
doua luni de tratament se recomanda una-doua saptamani de pauza. Atentie, ceaiul nu
este recomandat in cazul unor sensibilitati la rinichi sau ficat, tratamentul trebuie
intrerupt imediat daca urina devine inchisa la culoare sau daca ochii se ingalbenesc!
Un tratament pentru orice boli de oase, coloana si articulatii (reumatism, osteoporoza,
artroza), dar contraindicat suferinzilor de boli cardiovasculare
Draga redactie, cu toate ca acest tratament este de o simplitate extrema, practic il ridica
pe om din patul sau de suferinta in cateva ore. Si totusi am stat mult in cumpana pana
sa-l trimit spre publicare, caci socul termic poate pune in pericol viata bolnavului, daca
acesta nu va respecta intocmai conditiile 1, 2 si
3, mentionate mai jos.
Tratamentul l-am descoperit cand o vecina de 63 de ani a anchilozat din cauza durerilor
de picioare.
Examenul medical calificat si radiografiile au aratat ca suferea de osteoporoza,
osteoartroza si depuneri prin calcifiere pe coloana vertebrala. La inceput a primit si luat
un tratament cu supozitoare calmante + Cortizon. Nu prea au ajutat-o si trecand prin
suferinte de neindurat, ne-am mobilizat astfel: mai intai, bolnava a stat intr-o cada cu
apa sarata si fierbinte timp de o ora (asta pentru ca ea este foarte friguroasa). Imediat a
fost imbracata intr-un halat de baie flausat, care in prealabil fusese imbibat in apa rece
cu otet de mere si stors moderat, si apoi a fost infasata din cap pana in picioare intr-o
patura obisnuita si pusa intr-un pat ingust (de o persoana), cu saltea fara arcuri. Lipit de
latura patului se afla un calorifer incins si care a fost tinut cu termostatul dat la
maximum tot timpul tratamentului. Apoi peste bolnava si calorifer impreuna s-au pus
doua plapumi groase de lana. Esential este ca extremitatile corpului (maini, picioare,
cap) sa fie bine acoperite, desigur, exceptand fata. La inceput, halatul ud s-a uscat pe
bolnava insa, ea transpirand, l-a udat la loc de puteai sa-l storci. Timpul de lupta a fost
de doua ore bune, cand din bolnava a iesit un miros greu. In aceasta perioada, camera va
fi inchisa si tamaiata. Apoi bolnava se va schimba in lucruri calduroase si va mai sta
Page 827 of 1147
inca trei ore in pat, acoperita. Extrem de important este ca in timpul tratamentului si
inca 6-12 ore dupa tratament, la bolnava sa nu ajunga nici un fel de frig (vant rece,
curent rece sau apa rece), deoarece prin asudare toti porii se deschid, iar trupul poate
absorbi cu usurinta orice vanticel.
Astfel, bolnava venita in carje a plecat si fara ele si fara dureri. Se recomanda dupa
tratament un repaos absolut. Apa de la frigider va fi eliminata cu orice pret, pentru
totdeauna. La nevoie, tratamentul se mai poate repeta cateva zile consecutive. Bolnava a
baut zilnic decoctul de la o telina, cu tot cu frunze, fiarta pana ce apa scade la jumatate.
Atentie mare! Dat fiind socul termic suportat langa calorifer, inaintea tratamentului,
bolnavul va trebui sa indeplineasca exact aceleasi conditii ca si inotatorii inaintea
plonjarii in apa:
1. trebuie sa aiba o inima sanatoasa si sa nu sufere de boli cardiovasculare (in cazul
nostru, tensiunea bolnavei a fost 14/8).
2. tratamentul sa-l efectueze cand e odihnit, pe nemancate si pe nebaute, adica inaintea
primei mese (ca sa nu mareasca inutil travaliul inimii si pentru ca foamea este de mare
ajutor in orice lupta intensa cu boala).
3. alcoolul, cafeaua si tutunul sunt interzise cu desavarsire, mai ales inainte si de-a
lungul orelor de lupta langa calorifer.
Tratamentul reumatismului cu urina
Se ia o carpa din bumbac curata si uscata, o bucata de nylon mai mare decat carpa, un
fular de lana si doua ace de siguranta. Apoi se merge la toaleta si se urineaza direct pe
carpa pe care o tinem in mana dreapta. Carpa trebuie udata in intregime, stoarsa bine,
apoi aplicata rapid pe locul bolnav.
(Eficienta tratamentului consta in necesitatea ca urina sa fie cat mai calda.) Deasupra se
pune nylonul, fularul, care se prinde cu cele doua ace de siguranta (daca se raceste
compresa, tratamentul nu mai are nici un efect). Procedeul se practica seara, inainte de
culcare. A doua zi dimineata, se scoate compresa, se spala locul cu sapun si apa calda,
apoi se sterge cu un prosop. Pe locul tratat se pune un strat gros de vata si deasupra
fularul de lana (trei-patru zile se protejeaza locul sa nu raceasca). Compresele cu urina
calda se pun 3-4 seri la rand. Prin ziua a treia, e posibil sa apara niste puncte mici, rosii.
Daca sunt putine, tratamentul se mai poate repeta o data. Daca eruptia e masiva,
tratamentul se intrerupe, fiind reluat abia peste 3-4 saptamani, cand iritatia dispare. O
femeie in varsta de 45 de ani, care mergea in baston, avand dureri mari la piciorul drept,
dupa tratamente zadarnice cu antiinflamatoare si cu namol, diferite injectii si alifii, a
apelat la reteta cu urina si dupa patru seri a aruncat bastonul. Nu stia cum sa-mi
multumeasca pentru sfatul dat. Nu uitati: urina trebuie sa fie proaspata si calda.
Tratament pentru piatra la rinichi
Se pune la fiert pe foc mic, cu capac, un litru de apa, in care se adauga 250 g radacina
de patrunjel, curatata si tocata maruntel sau data pe razatoare. Cand fiertura scade la o
cana, se strecoara lichidul si se imparte in trei cescute. Una se ia dimineata pe
nemancate, a doua la amiaza si a treia seara (tot pe stomacul gol). In rastimpul acestei
zile nu se mananca nimic, decat zeama de patrunjel. Pana a doua zi, piatra se transforma
Page 828 of 1147
in nisip si se poate vedea cum se depune in urina adunata intr-un vas. Tot tratamentul
dureaza o zi. Cu acest procedeu l-am salvat pe fiul meu de la operatie. A doua zi,
medicii n-au mai avut ce sa opereze. Durerile au incetat de la prima ceasca.
Leac pentru TBC la plamani, chiar si in ultima faza
Un vecin de-al meu, externat din spital cu TBC in ultima faza, caruia medicii i-au spus
ca nu mai are nici o speranta, s-a vindecat cu reteta urmatoare: se umplu trei pungi de
nylon cu frunze de patlagina verzi, proaspete, bine indesate. Se spala, li se taie coditele,
se pun la fiert cu apa cat sa le acopere. Se fierb la foc mic, cu capac. Cand se inmoaie si
se strivesc usor, se amesteca cu 2 kg de morcov curatat, dat pe razatoare. Cand si acesta
este fiert bine, se adauga 2 kg de miere de albine si se mai fierbe totul cateva minute.
Cand se raceste putin, se pune in borcane de 800 g (ies cam 6-7 borcane). In cazuri
grave, ca cel pe care-l descriu, se dau doua zile cate trei lingurite pe zi, apoi se creste la
trei linguri pe zi. Vecinul meu s-a facut sanatos si, la primul control medical, doctorul ia spus ca n-a avut nimic la plamani. Si eu am luat trei luni acest gem de patlagina,
fiindca aveam trei puncte pe plamanul drept si expectoram sange. Aveam 45 de ani
atunci, acum am 82 de ani si nu mai am nimic la plamani.
Reteta pentru vindecarea metastazelor cancerigene
Conform retetei, compozitia respectiva trebuie sa fie luata de trei ori pe zi, cu o
jumatate de ora inainte de fiecare masa.
o lingurita din compozitie o data la trei ore.
Ingrediente: 500 g unt de casa (nesarat), 500 g untura proaspata de casa (nesarata), 500
g miere poliflora, 500 g lamai (cu tot cu coaja) tocate marunt, 500 g cafea macinata
(daca are tensiunea marita, se vor folosi doar 250 g de cafea).
Se amesteca totul (lamaile se taie in bucatele foarte mici, cu coaja cu tot) si se incepe
imediat tratamentul: cate o lingura de amestec, luata cu 30 de minute inaintea meselor
principale. Nu se face nici un alt tratament in paralel. Aceasta cura naturista este buna
pentru orice fel de metastaza.
Reteta pentru vindecarea leucemiei
Tratamentul consta in prepararea unui decoct din 5 soiuri de cereale: porumb boabe,
grau, ovaz, secara, mei. Obligatoriu, ele trebuie sa fie procurate din surse curate,
netratate chimic. Din fiecare soi de graunte se ia cate o lingura si se pune la fiert in circa
2 l de apa. Pe parcursul fierberii se mai adauga apa
fierbinte, astfel ca la final, cand cerealele s-au inmuiat, sa ramana 1 litru de lichid. Se
strecoara si se beau cate 2-3 pahare pe zi (nu neaparat inainte sau dupa mese),
dimineata, la pranz si seara. Gustul este acceptabil. Pare un tratament banal, dar a facut
minuni. Baiatul meu e acum student (mai ia cate zece zile pe luna din acest tratament),
iar de doi ani si jumatate analizele sunt de om sanatos.
Reteta batraneasca impotriva durerilor reumatice
Page 829 of 1147
Se iau trei bucati de fiere de porc (vezica biliara, partea care se desprinde de ficatul
porcului) cu pielita cu tot si se introduc intr-o sticla cu gura larga, peste care se toarna
alcool rafinat sau tuica (fruntea tuicii - primul litru care se ia din cazan cand se fierbe).
Se astupa bine si se tine la macerat sase saptamani (cu cat este mai veche, cu atat este
mai eficace). Se foloseste lichidul pentru frectii pe locurile dureroase sau anchilozate,
dar numai seara, la culcare. Dupa o saptamana, veti vedea rezultatele.
Leac impotriva caderii parului
Se amesteca intr-un vas urmatoarele: 1 lingura de gaz lampant + 1 lingura otet de mere
+ 1 ou + 1 capatana de usturoi data pe
razatoare. Se fac carari pe tot capul si se tamponeaza mai intai radacina, apoi toata
lungimea parului, cu un tampon de vata inmuiat in amestec. Se lasa sa actioneze trei
ore, acoperindu-se capul cu o bucata de plastic (punga), apoi se spala parul in mod
obisnuit. Tratamentul se face o data pe saptamana, pana cand se observa ca parul
inceteaza sa cada, ba se si regenereaza, capatand o stralucire aparte.
Leac pentru inima
reteta contra aritmiilor si intepaturilor de la inima: 10 fire de patrunjel (cu radacina si
tulpina) se spala bine si se pun la fiert intr-un litru de vin alb sau rosu natural (de la
tara). Se fierb 3 minute, luandu-se spuma. Se adauga 100 g miere de albine si se mai
fierbe 4 minute. Se strecoara si se pune in sticle care au fost clatite inainte cu alcool.
Cand apar durerile de inima, se iau 3-4 lingurite pe zi.
Leac impotriva transpiratiei abundente
Reteta pe care o propun este folosita cu rezultate excelente contra transpiratiilor
abundente persistente, generale sau localizate in diverse parti ale corpului. Intr-un vas se
pun 200 ml apa + un pumn de frunze proaspete sau 1 lingura de frunze uscate de nuc si
se fierb domol, la foc potrivit, pana ce lichidul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca
si se adauga 1 lingura de miere la 100 ml ceai. Se beau timp de o saptamana cate 3 cani
de ceai (100 ml), de trei ori pe zi, dupa mesele principale. Concomitent, din acelasi ceai
se aplica comprese locale pe portiunile care transpira mai mult (subsuori, palme, laba
piciorului etc.). Contraindicatii: diabet, ulcer duodenal, hipertiroidie in stadiu avansat.
Preparatul trebuie folosit imediat. Dupa doua ore isi pierde taria, si chiar tinut la
frigider, dupa trei zile devine toxic.
Tinctura de tataneasa contra crapaturilor de pe talpi
In urma cu 15 ani, pielea de pe talpa stanga s-a intarit, iar ulterior a crapat, provocandumi mancarimi care duceau pana la rani sangerande. Intamplator, sotia mea facuse un
preparat din radacina de tataneasa taiata marunt, pe care a pus-o intr-o sticla de culoare
inchisa, turnand deasupra (pana la dop), alcool de 50-60. Cu acest preparat, care are
efecte miraculoase si in caz de arsuri, m-am uns pe talpa si intr-o saptamana m-am
vindecat. Se aplica pe piciorul spalat si uscat, de doua ori pe zi.
Page 830 of 1147
...Pentru vindecarea insomniei

seara, la culcare, insomniacii sa se intinda pe pat, cu capul la picioare, adica in partea
opusa fata de cum au dormit pana acum, obligand astfel corpul sa fie strabatut de fluxul
gravitational in sens opus. Dupa cum se stie, liniile de forta magnetice strabat si
dirijeaza lichidul existent in organism in sens invers, fara nici un efect secundar
daunator. Pana va obisnuiti, puteti proceda si altfel: prima parte a somnului sa se
desfasoare la un capat al patului, iar partea a doua - la celalalt capat (se imparte durata
somnului in doua). Procedeul este cat se poate de simplu, iar rezultatele uluitoare.
Nota: se va evita dormitul cu capul spre apus, pentru a lasa fluxul magnetic al
pamantului sa-si faca datoria.
...Pentru tratarea durerilor de picioare
Se pregateste un amestec din: o bucata de hrean rasa + o lingura de sare grunjoasa + o
lingura cu varf de faina alba + spirt medicinal (cat cuprinde, ca sa se formeze o pasta).
Se amesteca bine toate componentele si se intinde compozitia pe un bandaj. O seara se
aplica pe talpa dreapta, seara urmatoare
pe talpa stanga. Se repeta procedeul vreme de 10 zile, seara de seara. Daca boala e
veche, se face o pauza de 5 zile, apoi tratamentul se repeta. Separat: in fiecare
dimineata, cu o ora inainte de micul dejun, se ia o lingurita de polen, iar seara, dupa
cina, se bea o cana cu ceai depurativ (se gaseste la Plafar).
...Pentru revitalizarea si fortificarea organismului
- Ceapa si miere: intr-o sticla de 1 l se pun 150 g ceapa tocata marunt, 100 g miere
poliflora si se completeaza cu vin natural. Se lasa la macerat 10 zile, dupa care se
consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.
- Ceapa, zeama de lamaie si patrunjel: 3 cepe + 1 radacina curatata de patrunjel + sucul
unei jumatati de lamai se baga in centrifuga. Sucul rezultat se bea dimineata, pe
stomacul gol.
- Macese si miere: peste 250 g macese uscate si zdrobite se pune 1 l de apa clocotita si
se lasa la macerat 12 ore. Se filtreaza si se amesteca cu 1/2 kg miere poliflora,
fierbandu-se pana la consistenta unui sirop. Se consuma cu apa minerala.
- Lapte de soia: peste 250 g boabe de soia bine spalate se pune 1 l de apa plata si se lasa
timp de 12 ore. Laptele rezultat se bea in ziua respectiva, iar peste boabe se mai poate
adauga inca 1 l de apa.
- Macerat de usturoi: 2 catei de usturoi pisati se macereaza vreme de o saptamana intrun sfert de litru de vin alb natural. Se bea cate o lingurita dimineata, pe stomacul gol.
Pentru rezultate bune, se recomanda ca o cura sa dureze trei saptamani.
...Pentru normalizarea glicemiei la diabetici
Se iau 3 stiuleti de porumb fara boabe (coceanul sa fie rosu) si se pun la fiert in 2 l de
apa, pe flacara mica, in vas acoperit. Cand lichidul se reduce la jumatate (1 l), se
Page 831 of 1147
imparte in 4 cani a 250 ml fiecare si se bea toata cantitatea in decursul unei zile. Cura se
repeta trei zile. Se masoara glicemia inainte de a incepe tratamentul si la cateva zile
dupa.
...Pentru vindecarea cataractei
vreme de un an si-a pus zilnic o picatura de miere de albine in ochi. Curioasa de asa o
minune, cand femeia a plecat, m-am furisat dupa dansa rugand-o sa-mi spuna si mie
reteta exact. Iat-o, asa cum am cumparat-o: un varf de lingurita cu miere curata
(nefalsificata) se incalzeste putin ca sa se mai inmoaie. Se vara in ea degetul mic de la
mana dreapta si se ridica pleoapa de sus a ochiului drept, cu degetul aratator de la mana
stanga. Se unge marginea pleoapei, fara sa se atinga globul ochiului. Apoi se lasa
pleoapa in jos si se clipeste mult si repede. La fel se procedeaza si cu ochiul stang, care
trebuie
uns imediat dupa dreptul. Ustura putin, dar nu mai mult de o jumatate de minut. In cazul
cand se produce lacrimare, spalati-va fata, dar nu si ochii. Efectul se simte imediat:
privind in zare, percepem mult mai clar imaginile, chiar si dupa prima aplicare a mierii.
Reteta pentru tratamentul cancerului mamar
- In fiecare dimineata (dupa trezire) si dupa fiecare masa de peste zi se clateste gura cu
apa sarata (1 lingurita de sare grunjoasa dizolvata intr-un litru de apa).
- Se beau ceaiuri neindulcite, circa 2 l pe zi, folosind alternativ urmatoarele plante:
menta, busuioc, chimen, nuci, levantica, anason si valeriana. In caz de constipatie,
ceaiul de menta va fi indulcit cu miere de albine sau va fi inlocuit cu ceai de galbenele.
(Cele 7 plante recomandate au fost alese pe motivul ca ele nu pot fi atinse de cancer,
cumplita boala care ameninta nu doar omul, ci si regnul animal si vegetal.
Ele figureaza in vol. 5 al Operelor alese ale acad. I.C. Parhon, fiind recomandate prin analogie ca anticancerigene.)
- Dupa fiecare masa se iau cate 1-2 lingurite sirop de busuioc (preparat cu miere). Poate
fi inlocuit cu infuzie de busuioc + miere.
- Seara se iau 2-3 picaturi de valeriana pe o bucatica de zahar sau 1-2 Extraverale.
- Se consuma zilnic miezul de la 10-15 nuci.
- Spalatul pe cap se face numai cu fiertura de frunze de nuc sau de flori de galbenele
(vara proaspete, iarna uscate).
- Alternativ, se pun pe san comprese cu frunze de nuc caldute (oparite in prealabil) sau
se maseaza usor sanul cu alifie de galbenele.
- Se mananca numai legume si fructe (fara carne, oua, lactate). Mancarea se
condimenteaza cu piper, cimbru, lamaie si mult patrunjel verde tocat. Uleiul (presat la
rece) se pune dupa ce mancarea e gata.
- Se mananca zilnic 2-3 catei de usturoi.
- Se beau sucuri de varza, telina, morcovi, sfecla rosie, fructe (in special fructe de
padure - macese, coacaze, catina, mure, coarne).
- Se mananca paine graham, doar 2 felii. Mai bune sunt cerealele incoltite (grau, ovaz).
Page 832 of 1147
Tratamentul cu plantele descoperite de Parhon se urmeaza incontinuu, timp de 60 de

zile. Se face o pauza de 15 zile, dupa care se reia. Regimul vegetarian se tine minimum
doi ani de zile, dar cel mai indicat ar fi sa nu se renunte niciodata la el.
Tratamentul le este recomandat preventiv si persoanelor cu risc crescut de cancer, din
cauza antecedentelor familiale (rude bolnave).
Cum se vindeca colibaciloza
tinctura de ienupar - cate trei picaturi de trei ori pe zi, inainte de masa, dizolvate intro
lingurita de apa. Casete cu albastru de metil - reteta magistrala, recomandata de medicul
de familie, 1
caseta seara, la culcare, cu apa calduta, tinuta in gura, pana se inmoaie caseta si se poate
inghiti. Apa de izvor sau apa plata sau apa fiarta si racita sau apa distilata, fiindca apa de
la chiuveta are clor si o doza de colibacili si alte microorganisme intr-o proportie care
deranjeaza un organism in suferinta.
Caldura - intr-o sticla se pune apa fierbinte la meatul urinar, fiindca cistita produce
hipotermie si contractii dureroase. Alimentatie - fara sare si 80% vegetarian, fara zahar;
hidrocarburile ajuta la inmultirea bacteriilor E.Coli. Iaurt - in vagin se pune un tampon
de tifon inmuiat in iaurt, seara la culcare, sau se unge mucoasa cu ulei de catina, intern.
Ulei presat la rece - se tine in gura de trei ori pe zi, cine poate sa-l agite printre dinti,
cateva minute, si se scuipa. Atentie, este foarte toxic, nu se inghite nici o picatura, are
putere de extragere a toxinelor din cavitatea bucala si glandele salivare. Tratamentul se
face doua saptamani. Trebuie avut grija ca incaltamintea sa fie calduroasa si
imbracamintea la fel. Se poate bea ceai de coada-calului, un litru pe zi, indulcit cu miere
de albine sau nu.
Reteta contra chisturilor maligne
tratament care a constat in: control amanuntit prin iridologie;
polivitamine pe baza de grau incoltit; o cura de oua de prepelita, de 120 oua in 20 zile; o
cura de ulei de masline (virgin); ceai hepato-biliar (anticancerigen). In fiecare ceai
introduceam cate o pastila de argila Favisan (Lugoj) si puneam cate 5 picaturi de
tinctura suedeza din 40 de plante. Tot tratamentul a fost recomandat de mineralogul
Bazil Herdea din Deva (str. Aurel Vlaicu nr. 156, tel. 0254/21.37.52, 0723/88.97.73).
Am fost oprita de la toate alimentele care produc aciditate si s-a pus baza pe
mancarurile cu 100% alcalinitate. Tratamentul a fost dat pentru patru luni. Dupa o luna
si jumatate, cand mi s-a luat
din nou tensiunea, aveam 13 cu 7, asa cum o am si in prezent.
Pentru malarie
Eu am suferit aproape un an de malarie, o contractasem in timpul razboiului de la
tantarii din Delta Dunarii. Ma tratam cu chinina, dar aceasta ameliora doar temporar
boala. Intr-o zi, am surprins o discutie intre doua persoane care vorbeau despre malarie
si unul spunea ca la el in comuna era un medic care avea o fata bolnava de malarie si a
tratat-o cu multe medicamente, dar nu s-a facut bine decat dupa ce ia facut injectii cu
Page 833 of 1147
Neosalvasan. Eu eram militar, faceam scoala militara de marina la Constanta, bani

pentru injectii nu aveam. In toamna anului 1943 am absolvit scoala, am fost avansat in
grad si concentrat. In primavara anului 1944, cand am ajuns pe distrugatorul Regina
Maria, m-am prezentat la infirmierul vaporului si i-am cerut sa-mi procure si sa-mi
faca injectii cu Neosalvasan. Mi-a spus ca mi le poate procura si mi le face pentru 500
de lei. I-am platit, mi le-a facut si de atunci nu am mai stiut ce este malaria. Dupa mai
mult de 20 de ani, locuiam la Timisoara, o vecina mi-a spus ca are o carte veche cu
multe leacuri si mi-a recomandat s-o citesc. Am rasfoit-o si acolo am gasit scris ca
malaria se vindeca cu injectii cu Neosalvasan.
Pentru pecingine
se ia o foaie dubla de ziar si se face o punga mare, conica. La varf se rasuceste ca sa fie
bine inchisa, iar la gura se taie drept, in asa fel incat sa se aseze cat mai bine pe o
suprafata plana. Aceasta punga se pune pe o bucata de geam curat si cu un chibrit se
aprinde la varf. Punga incepe sa arda incet, avansand in jos spre baza. Cand a ars pana
la jumatate sau putin mai mult, se ia de pe geam incet, fara sa cada scrumul de la hartia
arsa. Pe geam se depune un strat subtire de unsoare, aceasta se ia cu degetul si se unge
locul cu pecingine si in cateva zile se vindeca. Trebuie avut grija ca punga sa nu arda
prea jos, caci atunci ceea ce se depune pe geam dispare; de asemenea, geamul sa fie
rece, caci atunci rezultatul este mai bun.
Pentru pinten in calcai
Tratamentul: se iau doua ligheane, intr-unul se pune praf de sulf (piatra pucioasa, cum i
se mai spune in popor) si in celalalt apa calda. Se baga picioarele in apa calda si dupa
20 de minute se scot si fara sa se stearga se baga in ligheanul cu sulf, in asa fel incat pe
suprafata uda a talpii sa se lipeasca praful de sulf cat se poate. Se trage apoi o pereche
de ciorapi si se sta asa pana a doua zi seara, cand se scot ciorapii, se baga din nou
picioarele in apa calda si apoi in praful de sulf. Se pun iar ciorapii si asa se procedeaza
timp de o luna (30 de zile).
Reteta pentru tratarea tuberculozei (orice forma)
Ingrediente: 1 kg oua proaspete, 1 kg lamai, 1 kg zahar, 1 l coniac.
Mod de preparare: Ouale se spala bine si se aseaza intr-un borcan. Se toarna zeama
obtinuta de la 1 kg de lamai. Daca zeama nu acopera ouale, se mai adauga zeama de la
alte lamai. Se lasa borcanul acoperit 8 zile. In fiecare zi se amesteca ouale cu o lingura
de lemn. In ziua a 9-a, se ia 1 kg zahar si 1 l
coniac, se pune peste oua, se amesteca bine si se lasa inca 24 de ore la macerat. In acest
timp, se amesteca de mai multe ori. Dupa ce zaharul se topeste, se trage lichidul in sticla
si se astupa. In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se bea cate un paharel de rachiu din
acest amestec. Nu este voie sa se bea decat un singur paharel. Am avut o forma de
tuberculoza foarte grava (pulmonara), dar de cand am folosit aceasta reteta, nu a mai
recidivat.
Page 834 of 1147
Reteta contra tusei si astmului

Intr-o sticla de material plastic de 5 l se pune un strat de zahar de 1 cm, un strat de 1 cm
de frunze de podbal, apoi un strat de 1 cm de frunze de patlagina. Se continua cu un
strat de zahar, frunze de podbal, zahar, frunze de patlagina si tot asa, pana se ajunge la
gatul sticlei. Se toarna vin rosu pana se umple sticla. Daca vinul scade pe parcursul
celor 20 de zile, cat trebuie sa stea la macerat, la temperatura de 18C, se mai
completeaza. Dupa perioada de macerare se strecoara si se pune in sticle inchise la
culoare, la loc intunecos si rece. Intrebuintare: se ia cate o lingurita de trei ori pe zi,
inainte de mese. Daca tusea este rebela, se ia cate o lingurita de lichid din ora in ora,
pana tusea dispare de tot. Durata de vindecare este de maximum 3-5 zile.
Un leac stravechi, pentru tratarea hepatitei acute si cronice
Carbune vegetal: pentru prepararea carbunelui vegetal sunt necesare urmatoarele plante
(in proportii egale, dar nu in cantitati foarte mari): - samburi de masline - samburi de
struguri - samanta de canepa - crengi de vita-de-vie - radacina de stevie - rostopasca
(partea aeriana a plantei: frunze + flori).
Modul de preparare: 1. samburii de masline, de struguri si samanta de canepa se ard, pe
rand, intr-un tuci, pana se carbonizeaza. 2. Radacinile de stevie si de rostopasca se
maruntesc, se usuca, apoi se incalzesc pana la carbonizare intr-un cuptor incins. 3.
Crengile de vita-de-vie (sa fie vechi si uscate de un an) se ard intr-un foc inabusit, dupa
care raman 24 de ore intr-un recipient inchis ermetic, transformandu-se in cenusa. 4. Se
amesteca in parti egale toate pulberile obtinute. Mod de administrare: in functie de
gradul evolutiv al bolii, se ia o lingura rasa din acest amestec, la intervale de 3-7 zile, de
preferinta intre mese, fie amestecandu-se cu o lingura de miere, fie dizolvandu-se intr-o
jumatate de pahar de vin rosu natural. Cei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot
folosi suc de fructe sau ceai. In nici un caz nu se inghite praful gol. In forma acuta a
hepatitei virale sunt suficiente 10 doze. In forma cronica a hepatitei virale numarul de
doze este in functie de evolutia bolii. Atentie! In cazul hepatitelor complicate:
insuficienta hepatica acuta, colesteaza, ciroza hepatica decompensata, remediul are
eficienta scazuta.
Impotriva durerilor de masele
In Siberia, frictionau partea incheieturii mainii dinspre interior cu un catel de usturoi
taiat in doua. Apoi, usturoiul era maruntit si legat in zona pulsului. Mana trebuia
bandajata strans, pentru ca usturoiul sa se lipeasca bine de piele. Daca durerea e in
partea dreapta, usturoiul se leaga la mana stanga si invers.
Atentie! Inainte de a aplica usturoiul, mana trebuie acoperita cu un strat subtire de tifon.
Reteta pentru diabetici
Page 835 of 1147
- Un pahar (200 ml) de ovaz nedecorticat se clateste cu apa rece, se toarna intr-un vas cu
capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita. Se acopera cu capacul si se lasa sa se
infuzeze timp de douasprezece ore (20:00 - 8:00). Se strecoara prin trei straturi de tifon
si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o zi. Tratamentul dureaza trei luni, dupa
care se face pauza o luna. Ovazul ramas dupa strecurarea infuziei se da prin masina de
tocat carne. Peste masa rezultata se toarna 1 l de apa si se lasa sa fiarba timp de 20 de
minute. Se strecoara si se bea. Aceasta fiertura regleaza functiile ficatului la diabetici.
- 500 ml suc de ceapa se amesteca cu 500 ml alcool etilic (96%). Se administreaza cate
o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna. Tratamentul poate fi repetat.
Leac pentru diareea la copii
Se ia o cana (100 ml) plina cu orez si 6-7 cesti de apa. Se fierb la foc mic, apoi fiertura
se strecoara. Copilul trebuie sa bea cate 1/3 de ceasca de lichid la fiecare doua ore.
Doua tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente, insotita de dureri
- In acest scop femeile din China si Japonia folosesc radacina de pelinarita (sau pelin
negru).
Radacina uscata sau proaspata se taie marunt si se fierbe. Fiertura se strecoara si se beau
cate 50 ml de doua-trei ori pe zi, in functie de abundenta menstruatiei. Pentru 1 l de apa
se iau 4-5 radacini de pelinarita.
- O lingura de coada-calului uscata si maruntita se fierbe intr-un litru de apa. Daca
menstruatia este extrem de abundenta, se ia cate o lingura de fiertura la fiecare doua ore.
Cand ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lingura de fiertura de trei ori pe zi.
Tratament impotriva hemoragiilor interne si externe
Patru radacini proaspete de muscata se pun in 1,2 l de apa clocotita si se fierb timp de
20 de minute. In caz de hemoragie interna, se ia cate o lingurita de fiertura calduta la
fiecare 20 de minute.
Daca e vorba de o hemoragie externa, rana se clateste cu aceasta fiertura calduta si se
bandajeaza cu un tifon imbibat in aceeasi fiertura. Bandajul se schimba de trei ori pe zi.
Metoda traditionala de eliminare a toxinelor din organism
In acest scop, vracii rusi recomandau fiertura din coada-calului. Uscata si maruntita,
planta se prepara ca un ceai obisnuit si se bea peste zi, in loc de apa.
Leac naturist pentru combaterea colitei
Pentru 200 ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite de salvie, tintaura
si musetel.
Plantele se pun in apa clocotita si se fierb putin. Se bea cate o lingura de fiertura la doua
ore, de sapteopt ori pe zi. Dupa doua-trei luni, doza se micsoreaza, fiertura
administrandu-se din ce in ce mai rar.
Page 836 of 1147
Leac naturist pentru combaterea catarului gastric

Se incepe cu o samanta pe zi si se ajunge la 20 de seminte, marind zilnic doza cu cate o
samanta. Ajungand la 20 de seminte, doza trebuie micsorata in fiecare zi cu cate o
samanta, pana se ajunge la zero. Semintele se beau dimineata pe stomacul gol.
Tratamentul este bun si pentru tratarea dispepsiei.
Leac naturist pentru tratarea pecinginilor (luate de la caini si pisici)
pecinginile erau frecate cu o stafida taiata in jumatate. De obicei, pecinginile dispar
dupa prima procedura.
Leacuri rapide, pentru neplaceri mari
- Cand sunteti obositi, dupa un efort intens sau o munca de durata, ungeti-va usor
palmele cu ulei de lavanda si frictionati-va tamplele, ceafa si trupul (fara combinatie de
alcool). Uleiul sa fie la temperatura pielii. Veti vedea efectul imediat.
- Daca aveti emotii mari sau traume psihice, frectionati-va tamplele, ceafa si trupul cu
un amestec de ulei de scortisoara si ulei de benzoe (incalzite la temperatura camerei).
- Pentru durerile sinusurilor frontale, ale ganglionilor din spatele urechii ori maxilarelor,
se vor face usoare frectii cu un amestec de ulei de rozmarin si muscata.
- In caz de sinuzita, e bine sa se aplice mamaliga calda (nu fierbinte!) pe nas si in
regiunea sinusurilor. Grabeste eliminarea infectiei.
- Contra guturaiului fanului: se fierb intr-o jumatate de litru de apa 20 catei de usturoi +
20 g ceapa + cateva fire de violete. Se bea cate o cana pe zi.
- Contra astmului: se prepara o infuzie de 5 g usturoi + 5 g lamaie (cu tot cu coaja) +
salvie cat cuprinzi cu doua degete. Se opareste totul cu un litru de apa. Se beau doua
cani pe zi.
Reteta contra acneei
Se tamponeaza de mai multe ori fata cu o felie de rosie proaspata. A doua zi, se
tamponeaza fata cu frunze de macris strivite. Se lasa fiecare remediu sa actioneze 30 de
minute, dupa care se spala fata cu apa rece. Pentru prevenirea acneei, se sterge cat mai
des fata cu o lotiune preparata din 100 ml suc
de rosii (facut proaspat in mixer sau prin stoarcere), 40 ml alcool de 90 si 1 ml de
glicerina.
Cum s-a vindecat bunica de cancer
Reteta: Se aduna galbenele proaspete si se taie marunt, flori, tulpini si frunze. Se pun la
fiert intr-un vas smaltuit 3 litri de apa si, cand clocoteste, se adauga 4 pumni de planta,
lasandu-se sa mai fiarba 5 minute la foc mic. Se lasa la infuzat, se strecoara si cat
infuzia mai este calduta, se fac spalaturi vaginale, dimineata si seara. Dupa ultima
spalatura, in vagin se introduce imediat un tampon de tifon imbibat in ulei de catina
Page 837 of 1147
(astazi se gaseste la farmacie, bunica si-l prepara), care se lasa peste noapte, iar
dimineata se arunca. Ca alimente, bunica se hranea cu lapte nefiert, mamaliga, legume
proaspete din gradina, fructe si verzituri. Primavara, in loc de apa, bunica bea ceai de
urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, fiertura amestecata din boabe de grau, secara,
ovaz si porumb.
Metoda rapida de tratare a gastritei
300 ml de apa se fierb de sase ori. Se da in clocot o data, se ia vasul de pe flacara, se
raceste, apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. Se consuma toata
cantitatea pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa doua minute, se ragaie fortat de cinci
ori. Durerile vor disparea si nu mai reapar niciodata.
Cum s-a vindecat de diabet sotul meu
Vreme de doua saptamani, am facut urmatorul tratament: in 2 litri de apa clocotita se
pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul-lupului. Se
fierbe totul 5 minute si se lasa sa se raceasca. Cand lichidul e caldut, se strecoara si se
face baie 10 minute locului bolnav. Dupa baie se tamponeaza locul bolnav cu un
tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele
moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea. Acum, nici urma nu se
mai vede.
Pentru ulcer
300 g pojarnita (sunatoare) se pune sa fiarba la foc domol in 2 litri de apa, vreme de 30
de minute.
Se lasa in repaus 30 de minute, dupa care se filtreaza prin tifon, apoi i se adauga 500 ml
ulei de masline, 500 g miere naturala si 250 ml rachiu de prune de 42. Se agita sticla
cat mai energic, pana se obtine un amestec desavarsit. Mod de administrare: Dimineata,
pe stomacul gol (ca pansament gastric), se ia un galbenus de ou, bine amestecat cu o
lingurita de miere. Dupa 30 de minute, se iau 100 ml din amestecul descris mai sus, cu
30 de minute inainte de micul dejun. Doza se repeta cu o jumatate de ora inainte de
masa de pranz si de seara. Cu acest leac (sticla se agita inainte de folosirea emulsiei) sau vindecat complet toti cei care au respectat strict si regimul alimentar prescris pentru
ulcer.
Pentru alte boli de stomac
O sticla curata se umple pe trei sferturi cu flori de galbenele, fara a le presa. Peste ele se
toarna ulei de masline, pana se umple sticla, si se lasa la macerat (ferit de lumina)
vreme de 10 zile, agitand cat mai energic recipientul de doua ori pe zi. Se filtreaza prin
tifon. Se ia dimineata cate o lingurita, cu 30 de minute inainte de micul dejun.
Leac pentru ficat
Page 838 of 1147
500 ml ceai de sunatoare se amesteca cu 500 ml ulei de masline, 500 g miere naturala,
100 ml suc de lamaie sau de catina si se lasa la macerat timp de 8 zile, agitandu-se sticla
de doua-trei ori pe zi. Se ia dimineata, pe stomacul gol, cate 100 ml amestec, cu 30 de
minute inainte de micul dejun. Dupa administrarea amestecului, se sta culcat pe partea
dreapta. Se respecta strict si regimul alimentar. Este un leac verificat de multi suferinzi
care au scapat de dureri.
Leac pentru reintinerire
Zilnic este bine sa se consume cate trei catei de usturoi, respectand in acelasi timp
alimentatia pe baza de hrana vie, netrecuta prin foc, in care predomina legumele de
sezon (baza e varza cruda). Hrana vie mentine organismul sanatos si frumos pana la cea
mai inaintata varsta.
In probleme dermatologice
Se prepara in mixer o pasta din cateva frunze de busuioc proaspat + cateva picaturi de
apa de argila. Se aplica pe zona afectata.
Contra afectiunilor renale
Se iau trei maini bune de coada-calului si se pun in 2,5 litri de apa argiloasa rece (se
amesteca praf de argila cu apa plata sau de izvor), lasandu-se sa se macereze 8 ore. Se
filtreaza prin tifon si se pun deoparte. Planta ramasa in tifon se pune la fiert cu alti 2,5
litri de apa, doua minute, dupa care se lasa la infuzat o ora. Se filtreaza si se amesteca
bine cu maceratul. Cand se foloseste, se incalzeste putin, dar nu peste 38C. Este foarte
eficient in tratamentul cistitei (ca bai de sezut) si al infectiilor renale.
Dureri de dinti
Pe dintele dureros se aplica un tampon de vata imbibat cu suc de ceapa. Se prepara un
amestec din suc proaspat de morcovi si vodca, in cantitati egale. Pe dinte si pe gingie se
aplica un tampon de vata imbibat cu lichidul rezultat. Amestecul se pastreaza intr-o
sticluta intunecata, bine inchisa. Intarirea gingiilor si combaterea retractiei acestora Se
mesteca zilnic cate o bucatica de radacina de hrean.
Stomatite
Se prepara un amestec din 250 ml apa, 2 linguri de miere de albine si zeama de la o
lamaie.
Gripa
Peste doua cepe de marime mijlocie taiate marunt se toarna 500 ml apa clocotita si se
lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Se administreaza indulcita cu miere de albine,
cate 200 ml infuzie de trei ori pe zi, intre mese si inainte de culcare. Tratamentul
Page 839 of 1147
dureaza 10 zile. pntru a combate gripa indelungata care se incapataneaza sa nu treaca,

se recomanda sa consumati numai mere proaspete, date pe razatoare, cate 1-1,5 kg/zi.
Tratamentul dureaza 2-3 zile.
Tuse convulsiva
Peste 30 g flori de gutui (sau 50 g frunze de gutui) se toarna 1 l de apa clocotita si se
lasa sa se infuzeze timp de 15 minute. Infuzia se strecoara si se administreaza cate 100200 ml de trei ori pe zi sau in timpul accesului de tuse, care va fi calmat rapid.
Peste cateva radacini de hrean taiate in rondele se presara zahar si se lasa sa stea peste
noapte in loc intunecos. Siropul rezultat se administreaza cate 1-2 linguri pe zi.
Astm, tuse convulsiva, digestie lenta, spasme intestinale
Peste o lingurita de seminte de anason se toarna 100 ml apa clocotita si se lasa sa se
infuzeze timp de 10 minute. Se administreaza cate 100 ml infuzie, de trei ori pe zi, dupa
masa.
Guturai si sinuzita
De cateva ori pe zi se toarna in nas cateva picaturi de zeama de lamaie.
Se prepara un amestec dintr-o lingurita de suc proaspat de ceapa si o jumatate de
lingurita de miere de albine (de preferat miere de salcam).
Cu o pipeta se toarna in fiecare nara (fosa nazala) cate 2 picaturi, iar restul compozitiei
se bea.
Doua-trei proceduri sunt suficiente pentru insanatosirea completa.
Faringita
Peste 1 l de apa clocotita se toarna o mana de fructe de afin si se lasa sa fiarba pana
scade la jumatate. In caz de stomatite si faringite se clateste gura si se face gargara.
Acelasi decoct se foloseste sub forma de comprese in caz de hemoroizi sau la spalarea
eczemelor.
Constipatie
Peste 30 g cicoare uscata si maruntita se toarna 1 l apa clocotita si se lasa sa se infuzeze
timp de 10- 15 minute, dupa care se strecoara. Infuzia se administreaza cate 200 ml
dimineata sau cate 100 ml de doua ori pe zi, inainte de masa.
Diaree
Intr-un litru de apa clocotita se pune o mana de foi maronii de ceapa si se lasa sa fiarba
timp de 10 minute. Se administreaza cate 500 ml pe zi.
Page 840 of 1147
Diaree, scorbut si afectiuni catarale

Peste 100 g afine se toarna 1 l de vodca si se lasa sa se macereze in loc intunecat si
racoros timp de doua saptamani. Se administreaza cate 15-20 g de tinctura.
Ulcer gastro-duodenal
Timp de o luna se bea de patru ori pe zi cate 100 ml suc de cartofi cruzi. Se poate
adauga suc de morcovi sau miere de albine dupa gust. Sucul se administreaza cu 10
minute inainte de masa. Timp de o luna se consuma suc de varza proaspata, cate 150 ml
de trei ori pe zi, cu 10 minute inainte de masa.
Migrene
Se aplica pe frunte cataplasme cu felii de ceapa cruda. Migrena dispare in cel mult 30
de minute. Pe tample se pun comprese cu zeama de lamaie.
Otita
O data pe zi se toarna in ureche cate 1-2 picaturi de zeama de lamaie.
Menstruatii insotite de dureri
Peste 30 g radacini de anason se toarna 1 l de apa clocotita si se lasa sa fiarba timp de
15 minute. Decoctul se strecoara si se administreaza cate 100 ml, de trei ori pe zi, dupa
mesele principale.
Remediu vermifug
Se zdrobesc coaja, pulpa si semintele unei lamai. Lamaia zdrobita se lasa sa se
macereze timp de doua ore in 300 ml de apa fiarta, la care s-au adaugat 2-3 lingurite de
miere de albine. Lichidul rezultat se strecoara si se bea inainte de culcare.
Guta
Se bea zilnic cate 0,5 - 1 l de compot din mere, indulcit cu miere de albine dupa gust. Se
coace in cuptor un nap cu tot cu coaja. Dupa ce s-a racorit putin, napul se taie in doua si
cu jumatatile lui se frictioneaza locul afectat de guta. Se iau flori de musetel uscate si
maruntite si ulei de masline in proportie de 1:8. Ingredientele se incalzesc prin metoda
bain-marie timp de o ora sau se toarna intr-o sticla, care nu se inchide ermetic, si se
lasa sa se macereze la soare timp de 4 zile, dupa care se strecoara. Uleiul rezultat se
foloseste la frectii.
Page 841 of 1147
Dureri reumatice
Peste o capatana de usturoi data pe razatoare se toarna 200 ml ulei de masline si se lasa
sa se macereze timp de 2-3 zile. Maceratul rezultat se utilizeaza la frectii ale locurilor
dureroase.
Dureri reumatice, litiaza urinara, menstruatie neregulata
Peste 50 g seminte sau radacini de patrunjel se toarna 1 l de apa clocotita, se lasa sa
fiarba timp de 5 minute, dupa care se mai lasa 15 minute sa se infuzeze. Se
administreaza cate 100 ml de doua ori pe zi, inainte de masa.
Crapaturi ale sanilor
Peste o mana de samburi de gutui se toarna 150 ml apa clocotita si se lasa sa se infuzeze
timp de 25- 30 de minute. Infuzia se aplica pe sanul afectat sub forma de compresa.
Pistrui
Pielea se frictioneaza cu suc proaspat de ceapa. Peste o ceapa taiata marunt se toarna
100 ml otet de mere si se lasa sa se macereze timp de 2-3 zile. Cu maceratul rezultat se
frictioneaza pielea de 2-3 ori pe saptamana. Peste 2-3 castraveti de marime mijlocie,
taiati in cubulete, se toarna 500 ml lapte crud si se lasa sa se macereze timp de trei zile.
Maceratul rezultat se aplica de cateva ori pe piele si pistruii vor disparea fara urma.
Negi
Negii se ung de doua ori pe zi cu zeama de papadie.
Coaja de la doua lamai se lasa sa se macereze timp de 8 zile in 500 ml otet de fructe.
Negii se umezesc de doua ori pe zi cu maceratul rezultat. Procedura se repeta pana la
disparitia lor.
Masca pentru pori dilatati
Se prepara un amestec din seminte macinate de castravete, dovleac si pepene galben,
luate in proportii egale. Peste 2-3 linguri de amestec se toarna doua linguri de smantana
si se amesteca pana devin ca o pasta. Masca se aplica pe fata si se lasa sa actioneze timp
de 30 minute, dupa care fata se clateste cu apa calduta.
Leac pentru unghii sfaramicioase, care se exfoliaza
De doua ori pe zi, timp de 10 zile, unghiile se ung cu zeama de lamaie sau suc de ceapa.
Lotiune astringenta pentru ten gras si pentru combaterea ridurilor
Page 842 of 1147
Cojile de la doua gutui se lasa sa se macereze cateva zile in 300 ml vodca. Se aplica pe
fata de doua ori pe saptamana.
Leac pentru combaterea acneei
Peste 75 g frunze de laptuca se toarna 1 l de apa clocotita si se lasa sa fiarba timp de 2030 de minute, dupa care se strecoara. Decoctul rezultat se aplica pe fata si se lasa sa
actioneze timp de 20 de minute, dupa care se clateste cu apa calduta.
Un remediu atotputernic: Tinctura de propolis
Se pun intr-o sticla de culoare inchisa 50 g propolis solid (cumparat de la apicultori),
500 ml alcool alimentar in dilutie de 30%. Se tine sticla intr-o oala cu apa calda cateva
ore. Apoi se agita zilnic, timp de o saptamana, pana se topeste.
Se beau 30 de picaturi, intr-o cescuta cu 100 ml apa calda, de trei ori pe zi, inainte de
masa. Este contraindicata administrarea lui cu orice fel de ceai, doar apa simpla, care in
contact cu picaturile se face laptoasa.
Intern: se recomanda pentru toate infectiile renale, calculi si nisip, chiar si la vezica
biliara. Ajuta la inmultirea anticorpilor si revitalizeaza ficatul. Pentru afectiuni digestive
se iau doar 10 picaturi, dupa masa.
Extern: se tamponeaza eczemele, ranile infectate, intepaturile de insecte, locurile cu
iritari alergice ale pielii. Se ung incheieturile cu dureri reumatice si gatul, in caz de
raceala, bronsite si laringite.
Extern, se poate folosi la copii numai dupa varsta de trei ani.
Reteta-minune contra reumatismului
La o jumatate de litru spirt medicinal se adauga 2 lingurite sare de lamaie si 2 lingurite
sare fina de bucatarie. Se lasa la macerat 7-10 zile, agitandu-se zilnic. Cand perioada
expira, solutia se foloseste la frectii si comprese. Frectiile se fac zilnic, de doua ori,
lasand sa se usuce spirtul pe piele. Si compresele
se lasa sa se usuce pe locul dureros. Cu acest tratament eu am scapat de dureri, dar tot
mai fac frectii o data pe saptamana, preventiv.
Bautura emolienta cu miere, recomandata in astmul bronsic
Intr-o punguta de panza foarte curata puneti 125 g seminte de in. Introduceti-o intr-un
vas cu 400 ml de apa. Fierbeti pe foc domol, pana obtineti un lichid vascos. Luati vasul
de pe foc, lasati compozitia sa se raceasca, apoi adaugati zeama de la trei lamai si 400 g
miere de buna calitate. Puneti amestecul intr-un borcan de culoare inchisa si lasati-l la
macerat 2-3 zile, la rece, dupa care preparatul este gata. Luati cate o lingurita inainte de
fiecare masa. Este un excelent emolient in afectiuni bronsice si cu rezultate deosebite in
astmul bronsic.
Bautura reconfortanta pentru anemici
Page 843 of 1147
Luati 2 oua de la gaini crescute la curte, spalati-le bine si puneti-le asa, intregi, intr-un
borcan. Turnati peste ele zeama de la o jumatate de kilogram de lamai. Lasati borcanul
acoperit timp de 24 ore, interval in care o parte din calciul continut in coaja oualor trece
in sucul lamailor. Scoateti apoi ouale, spargeti-le si separati galbenusurile, pe care le
frecati bine cu o lingura de zahar si un pachetel de zahar vanilat, dupa gust. Amestecati
zeama de lamaie din borcan cu galbenusurile astfel pregatite si cu 250 g de miere.
Albusurile nu se folosesc. Pastrati amestecul la rece, in frigider. Inainte de masa, dati
copiilor sa bea cate o lingura din acest preparat diluat cu sifon sau apa minerala.
Alifie contra micozelor
reteta veche, si anume: se iau o ceapa tocata marunt, 50 ml ulei de floarea-soarelui,
ceara de albine, cateva granule de tamaie. Toate ingredientele se pun pe foc pana ce se
omogenizeaza (ceapa se va dizolva complet). Se vor separa doua substante: una fina,
omogena, care se va folosi drept unguent pentru zona afectata (ce se va usca complet),
cealalta compusa din resturi, care se vor arunca.
Leacuri pentru ficat
1 kg de sunatoare uscata si maruntita se fierbe in 5 litri de apa, pana ce lichidul se
reduce la jumatate.
Se strecoara, se lasa sa se raceasca putin, apoi se adauga 1 kg de miere de albine
poliflora. Se pune continutul in sticle si se pastreaza la frigider. In fiecare dimineata, cu
o jumatate de ora inainte de masa, se iau 100 ml din acest sirop. Rezultatele sunt foarte
bune. Cu aceasta reteta, nasul meu s-a vindecat de icter negru. 50 g pelin, 50 g troscot,
50 g patlagina, 50 g anghinare, 50 g sunatoare. Plantele se fierb in 5 litri de apa, pana
ramane un litru. Se adauga 1 kg miere de albine poliflora peste ceaiul strecurat si se mai
fierbe pana ramane inca o data 1 litru. Se ia cate un paharut mic, de tuica, de trei ori pe
zi, inainte de masa. Tot timpul tratamentului se bea ceai de sunatoare in loc de apa. Se
face pauza o luna.
Leac contra caderii parului
Se taie rostopasca marunt, se umple o sticla de 1 l pe trei sferturi, se toarna deasupra
otet de mere si se lasa la macerat timp de trei saptamani. Se filtreaza si se frictioneaza
capul la fiecare doua zile.
Abcese dentare
Pana mergeti la dentist, puteti domoli durerea aplicand pe gingie cataplasme groase cu
argila rece. Se lasa 2 ore, apoi se schimba. Argila se inmoaie cu apa sau ceai pana se
face o pasta moale, care se pune intre doua bucati de tifon, apoi se aplica pe gingie.
Remediu cu ardei iuti contra durerilor sciatice
Page 844 of 1147
intr-o sticla de lapte cu gura larga se pun 18 ardei iuti (rosii)

maruntiti, peste care se toarna 100 ml tuica curata de fructe de 40 de grade. Se lasa la
macerat 10 zile, langa o sursa potrivita de caldura. Se strecoara si se trage la sticlute
mici, de culoare inchisa. Se aplica pe un tampon de vata, cu care se unge partea
dureroasa (de obicei, seara, la culcare). Preparatul actioneaza rapid asupra sciaticii si
boala nu recidiveaza. Daca apar iritatii pe piele, se recomanda ungerea in prealabil cu
alifie de galbenele.
APA VIE
Gianina M. din Lugoj ar fi trebuit s fie demult pe lumea cealalt. La 17 ani are un
cancer mai vechi. Au trecut deja trei ani, boala ei e perfect stabil i fata triete ca tot
omul sntos. S-a fcut bine bnd n fiecare zi "apa vie", produs la Rmnicu - Vlcea
de gulerele albe ale Institutului Naional de Cercetare pentru Tehnologii Criogenice i
Izotopice. Ap srcit n deuteriu, au numit-o cercettorii; lumea i-a zis direct "ap
miraculoas".
"De trei ani, Gianina bea numai ap din aceasta, cam un litru jumtate pe zi i nu mai
folosete deloc citostatice. Mama i prepar i supa cu apa respectiv. Nu a fcut
metastaz, deci practic e ca i vindecat", ne-a spus doctorul Nicola Tril, eful Clinicii
de chirurgie oncologic din Spitalul Municipal Timioara. Numai cu apa a prelungit
vieile a cteva zeci de canceroi. "La cazurile avansate nu a vindecat boala, ci a dublat
durata de via. Cele mai bune rezultate au fost la cazurile incipiente, la copii i la tineri.
Iar la chimioterapie taie greaa, bolnavul nu mai vars i e mai puternic. Atenie, nu este
un medicament, ci doar completeaz medicamentaia", ne-a mai explicat doctorul
Tril. i el bea zilnic ap, dimineaa, n ceai. Ca s aib efect, trebuie s bei fr
pauze.
Japonez ndrgostit de apa miraculoas: a luat 20 de tone
Exist, ns, un japonez care se i mbiaz n "ap vie" cumprat din Romnia. Avea
un cancer esofagian i doctorii i mai dduser cteva luni. Profesor universitar fiind,
tia de ap. A luat avionul din Tokyo, s-a dus la Rmnicu - Vlcea, s-a ntors acas cu
promisiunea c i se pun rapid 20 de tone pe vapor. Au trecut opt ani, omul se simte ca i
cum n-ar fi fost bolnav niciodat. "A ajuns cel mai nfocat fan al apei. Zice c se
mbiaz n ea fiindc e bun pentru epiderm, ba chiar i face i sake din ea", rde
profesorul Ioan tefnescu, directorul institutului. i el bea de vreo 15 ani, la cafea.
"Aproape toat lumea din secie consum i de aia sunt toi foarte zglobii i cu poft de
via", zice. S-au fcut cercetri pe oareci i pe gini; rezultatul a fost c cei adpai cu
ap vie au trit mai mult i au fost mai sntoi. Deuteriul este un izotop al hidrogenului
considerat responsabil pentru mbtrnire i nu numai. Cu ct ai mai puin deuteriu n
snge, cu att e mai bine, zic cercettorii.
Doctorul dermatolog Ioan Nedelcu a folosit apa pe pacienii si. A i creat o gam de
creme pentru ntreinere pe baz de ap echilibrat n deuteriu. "ncetinete mbtrnirea
cutanat, e spectaculoas. i pentru acnee e grozav, i pentru psoriazis. Mi-a luat patru
ani s realizez aceast gam, iar acum conine 19 produse diferite pe baz de ap.
Produsele sunt unice, dar nu foarte cunoscute. Pentru a populariza linia este nevoie de
multe sute de mii de euro, dar nu am aceti bani", spune doctorul Nedelcu.Mai demult
au ajuns la institut i nite cercettori de la NASA, dornici s ia apa pe Marte, pentru
Page 845 of 1147
"un transport de fiine vii". Au studiat, s-au minunat, dar urmarea nimeni n-o tie. Asta
s-a ntmplat dup ce invenia fusese copleit de premii i medalii, la Saloanele de la
Bruxelles, Geneva, Londra i Budapesta.
Ungurii cumpr jumate din producie, japonezii - 15%
Cum s-a "nscut" apa? S-a ntmplat prin anii '80 i a avut doi "ttici"; unul este
chiar directorul institutului de astzi. Atunci ei studiau apa grea. La apa vie au ajuns fr
s vrea, c intra n tehnologia de producere a apei grele. Abia dup patru ani au
obinut... un litru de ap srac n deuteriu. "Primul nostru oc: nu avea nici un element
de toxicitate, nici o urm de nenatural. Prin '86 am obinut i brevetul, iar
bolnavii au nceput s curg la ua institutului", zice profesorul tefnescu.
Afacerea a nceput odat cu un anun - un ungur cumpra sute de tone de ap. "Noi ne
chinuiam cu un litru... ce s fac, la, domne, cu sute de tone? Ne-a cumprat o ton, a
doua i am nceput s ne dezvoltm. Noi, pn la el, nu tiam c e att de bun pentru
sntate. Prin 2000 exportam pn la 150 de tone pe an (adic 150.000 de litri). El o
cumpra de la noi ca ap distilat, mbuteliat sub un nume ales de el, i o vindea
bolnavilor ca ap potabil, terapeutic". Pe sticl nu scria unde e fcut. Cnd ungurul
n-a mai putut plti, directorul i-a luat alt partener. Inginerul Cristian Mladin s-a angajat
s cumpere i s plteasc regulat. Directorul i-a fcut i un transfer de brevet, legal, iar
acum partenerul su este cel care o produce n institut i o vinde mai departe sub
numele de Qlarivia. O jumate de litru cost 15 lei i conine de cinci ori mai puin
deuteriu dect apa obinuit.
Cel mai mult o cumpr tot ungurii (40%-50%) i japonezii (10-15%). Restul se duce la
romnii bolnavi i la civa pacieni din SUA, Germania i Turcia. ns un american a
cumprat 180 litri fr a fi bolnav, numai pentru ntreinere. "Ne aflm exact unde
trebuie. Procentul vnzrilor n ar e n cretere, mergem cu pai mruni, pentru a testa
piaa. Exportm maximum 150 de tone pe an fiindc e nc afacere la scal mic", zice
inginerul Mladin. E scump fiindc se face puin ap, iar 60% din preul de cost e
energie pur. "Una e s distribui cu furgoneta, alta cu camionul. E mai mult un hobby,
deocamdat triesc din alte afaceri", zice stpnul afacerii.
Dac respiri pe instalaia de mbuteliere, o speli opt ore
La institut, apa se produce continuu, zi i noapte, ntr-un turn nalt de 30 de metri care
"muncete" 8.000 de ore pe an, cu cinci angajai. E ca un imens cazan: se pompeaz ap
normal de Bistria, urc pe conducte pn n vrf, este distilat, curat de deuteriu i
revine jos, n jet anemic, pe un furtuna. Se pune n nite containere din plastic alb, se
ozonific, se decontamineaz, apoi merge n alt parte, la instalaia de mbuteliere. Asta
e ca-n filmele SF, a costat 70.000 de euro - e un soi de vitrin perfect curat, cu
comand computerizat i plin de tot soiul de evi, furtune i orificii.
Vreo patru oameni mbrcai n alb, cu mti, miun concentrai pe lng ea.
Dac respir vreunul pe instalaie, dac strnut sau dac las o amprent pe anumite
piese, trebuie splat toat instalaia! Iar splarea dureaz opt ore. n alt birou se face
analiz izotopic a apei, cu nite aparate de o "tehnologie incredibil"; nite fire
ultrasubiri, de abia le vezi cu ochiul liber. Prin ele circul tot felul de substane. Numai
instalaia asta a mai costat un milion de euro. Scump, dar merit. Cci "prinii" apei vii
sunt siguri c invenia lor va salva multe viei, de aici ncolo.
Page 846 of 1147
10 MODURI N CARE POI FOLOSI ASPIRINA

de Consuela Stratulat, 16 Jan 2015 13:13
Aspirina este cel mai cunoscut remediu pentru cap, dar poate fi folosit i n alte
scopuri. Vezi cum te ajut n locuin.
1. Vindec mucturile de insecte! Pur i simplu pune aspirin pe muctur i vei
vedea cum durerea sau senzaia de arsur va disprea treptat.
2. Poate fi folosit ca dezinfectant de mini! Dac amesteci aspirina cu zeam de lmie,
obii un spun care te va scpa de bacterii i de petele de iarb, cafea sau igri de pe
mini.
3. Te scap de mtrea! Zdrobete dou aspirine i amestec-le cu amponul pe care l
foloseti la o splare. Aplic pasta obinut pe pr i las-o s acioneze dou minute,
cltete-te i repet procedura. Dup ultima cltire, vei vedea cum prul tu va rmne
curat i sntos!
4. Te scap de mucturile de pe gt! Dac ai avut o noapte pasional i te-ai trezit cu
un semn ntr-o zon vizibil, pur i simplu maseaz zona cu aspirin i cltete-te cu o
pictur de ap. Dac vntaia nu dispare, atunci apeleaz la un corector.
5. Prelungete viaa florilor! Pur i simplu adaug cteva aspirine pisate n vaza cu flori
i vor rmne proaspete mai mult timp.
6. nltur petele de pe haine! Pune cteva aspirine n ap i aplic soluia obinut pe
pat.
7. Te scap de iritaiile de pe piele! Indiferent c ai o simpl iritaie sau o ciuperc pe
piele, folosete o soluie compus din cteva aspirine zdrobite i pudr de talc. Aplic-o
pe zona afectat de dou ori pe zi i vei vedea cum pielea ta se va vindeca!
8. Elimin petele de transpiraie! nainte s arunci tricoul alb, ptat de transpraie,
ncearc s zdrobeti dou aspirine i s le amesteci cu jumtate de can de ap cald.
Aplic soluia pe pat i las-o s acioneze dou-trei ore.
9. Te scap de negi! Zdrobete cteva aspirine i aplic-le pe neg, apoi protejeaz-i
degetul cu un plasture i las soluia s acioneze cteva ore. Repet procedura zilnic,
pn cnd vezi c negul dispare.
10. Trateaz btturile de la picioare! Pur i simplu amestec ase aspirine zdrobite cu
lingur de suc de lmie i lingur de ap. Aplic pasta pe bttur i nvelete-i
zona afectat ntr-un prosop umezit n ap cald, apoi pune o pung de plastic pe
deasupra. Stai aa pentru zece minute, nltur prosopul i punga de plastic, apoi
maseaz bttura cu piatr ponce.
I.
Intaritoare pentru imunitate
Page 847 of 1147
Transpiratii la baia de aburi

Pe vremuri, mai fiecare oras romanesc avea o baie comuna de aburi, loc de intalnire
saptamanala, mai cu seama pentru barbati. Fara explicatii stiintifice, ei simteau ca, mai
ales iarna, caldura umeda le face bine la sanatate. Un adevar confirmat astazi de stiinta:
temperaturile ridicate nu activeaza doar circulatia, ci in acelasi timp stimuleaza si
formarea de celule imunitare. Excitatia produsa de
aerul fierbinte pe mucoase ajuta mai ales la respingerea virusilor racelii. Cand
mucoasele sunt puternic irigate cu sange, virusii nu se pot fixa pe ele atat de usor.
Domnia papucilor
Cat stati acasa, incaltati-va neaparat cu papuci caldurosi. Picioarele reci declanseaza
guturaiul, afirma cativa cercetatori britanici de la Common Cold Center, de pe langa
Universitatea Cardiff. In cadrul studiului lor, participantii care faceau bai reci la
picioare contractau de
doua-trei ori mai frecvent o viroza decat restul subiectilor. Explicatia este urmatoarea:
scaderea temperaturii blocheaza activitatea leucocitelor, care combat virusii.
Traiasca iaurtul!
Produsele lactate naturale, nepasteurizate, cu bacterii probiotice, intaresc politia
intestinala, cu care corpul se apara singur impotriva germenilor patogeni. Iaurtul creste
proprietatea anumitor celule de a digera microbi si ajuta la formarea de celule
imunitare. Cu o conditie: sa fie consumat zilnic. Este important sa nu folositi mereu
acelasi tip de iaurt (kefir, lapte acru), intrucat producatorii intrebuinteaza culturi
bacteriene diferite.
Kiwi si mango
Pentru combaterea infectiilor, corpul nostru consuma cantitati mari de zinc si vitamina
C. De aceea, in cursul iernii, este necesar sa-i aprovizionam regulat
depozitele. Kiwi contine foarte multa vitamina C. Mango ne pune la
dispozitie zincul. Va propunem o masura profilactica absolut delicioasa: taiati in bucati
mici un mango si doua kiwi si zdrobiti-le pana obtineti o crema pufoasa. La sfarsit o
puteti indulci cu putina miere.
Paine cu usturoi
O capatana de usturoi ne apara, cu adevarat, de infectiile gripale? Pana ce oamenii de
stiinta vor ajunge la un consens, cercetatorii britanici au descoperit ca fanii usturoiului
sufera mai rar de tuse si guturai. Iar daca se imbolnavesc totusi, raceala lor trece cu trei
zile si jumatate mai repede decat a celorlalti. Pentru a preveni imbolnavirea, e nevoie sa
mancati usturoi zi de zi, minimum trei saptamani, cel mai bine taiat marunt si presarat
pe o felie de paine unsa cu unt. Un amanunt important: numai usturoiul crud are acest
efect.
II. Stimulente pentru suflet
Pete de culoare
Page 848 of 1147
Iarna poate fi deosebit de cenusie. Nu doar norii si ploile care tin locul zapezii
incetoseaza culorile peisajului, ci si creatorii de moda, care imbraca femeile in negru si
tonuri de gri. Pentru a lupta cu depresia, psihologii ne sfatuiesc sa ne inveselim macar
casa, cu pete de culoare, alegand covoare sau pleduri in nuante vii si impodobind
incaperile
cu flori. Culorile exercita o influenta puternica asupra starii noastre de spirit: cele mai
multe perceptii senzoriale ajung la creier prin intermediul ochilor.
Tonurile cromatice aducatoare de fericire sunt: rosul (ne face activi), portocaliul (ne
insenineaza) si galbenul (sporeste optimismul).
Mancati iute si piperat
Nu acrul ne stimuleaza, ci iutele. Condimentele cum sunt ardeiul iute, piperul de
Cayenne si hreanul lasa in urma lor, in gura, mici impulsuri dureroase. Creierul
reactioneaza la ele, comandand organismului sa-si fabrice propriile analgezice, care
induc totodata sentimentul de bine interior. Specialistii numesc acest fenomen PepperHigh-Effect (efectul euforizant al piperului). Sugestie: taiati cativa ardei iuti in sosul
pentru spaghete sau preparati-va un sos mexican Tabasco, amestecand suc de rosii cu
ardei iuti, sare, otet si alte condimente, dupa gust. Daca la prima incercare l-ati nimerit
prea iute, potoliti-va arsura de pe limba cu iaurt, lapte, banane sau inghetata.
Placerea de a mirosi
Aromele proaspete actioneaza asupra noastra la fel ca o baie fierbinte, dupa o zi
obositoare, insa mult mai rapid. Moleculele infinitezimale patrund in nari, fiind conduse
prin 20-30 milioane de celule olfactive direct in centrul senzorial. Cele mai bune
stimulente olfactive se gasesc in toate magazinele: scortisoara, lamaile si menta.
Atipeala care incarca bateriile
Somnul scurt de dupa-amiaza, care ar trebui sa dureze in jur de 30 de minute, este un fel
de portie de hibernare. Influenta lui pozitiva asupra corpului si a psihicului s-a
demonstrat stiintific: potrivit unui studiu publicat recent in Grecia, cate o siesta de trei
ori pe saptamana imbunatateste productivitatea, impulsioneaza buna dispozitie, reduce
stresul si protejeaza inima. In SUA, firmele au amenajat camere de odihna pentru
atipeala angajatilor la birou. Cautati o incapere mai retrasa, unde puteti incuia usa , si
atipiti cu capul pe un birou, folosindu-va bratele drept perna.
Alimentele care ne fac fericiti
In orice supermarket bine garnisit se gasesc alternative demne de luat in seama fata de
pilulele antidepresive prescrise de doctori. Substanta responsabila pentru buna noastra
dispozitie se cheama triptofan si este un aminoacid ce participa la producerea
serotoninei, cea care declanseza in creier sentimentele pozitive.
Iata topul alimentelor detinatoare de triptofan in cantitati apreciabile:
* suc de lamaie (preparat proaspat, din zeama si coaja alba din interior) 450 mg la 100
ml
* cascaval cu gauri - 430 mg la 100 g
* ton - 300 mg la 100 g
Page 849 of 1147
III. Balsam pentru piele si par

Clatitul cu lamaie
Zeama de lamaie readuce luciul parului degradat de frig, de purtarea caciulii si de aerul
uscat al iernii. Stoarceti o jumatate de lamaie in jumatate de litru de apa calda. Dupa ce
v-ati spalat pe cap (folosind un sampon neagresiv), turnati pe par apa cu lamaie, fara a
mai clati dupa aceea. In lipsa de lamaie, merge si cu otet.
Prosoape ude pe calorifer
Adesea e suficient sa intindeti un prosop ud pe calorifer, pentru ca parul sa va fie mai
putin zburlit. Iarna, parul se incarca electric, deoarece aerul uscat nu e un bun
conducator de curent. Cand mergeti pe linoleum sau pe mochete din fibre sintetice, ia
nastere o energie statica si ea se aduna in firele de par. Sugestie: presarati pe prosoape
cateva picaturi de ulei aromat.
Cura cu ulei de masline
Cand va mananca pielea capului iarna si se formeaza matreata la tample, o masca de
noapte cu ulei de masline va poate fi de mare ajutor. Turnati intr-o farfurioara o cantitate
de ulei masurata cu un paharel de tuica. Inmuiati din cand in cand varfurile degetelor in
acest ulei care calmeaza pielea si masati bland tot capul. Lasati uleiul sa
actioneze peste noapte, iar dimineata, spalati-va cu un sampon neutru. Ca sa evitati
petele de grasime pe perna, inveliti-o intr-un prosop sau puneti o boneta pe cap.
Buze frumoase si sanatoase
Cu cat este mai buna circulatia sangelui la nivelul buzelor, cu atat mai curand se
regenereaza pielea, iar micile crapaturi se vindeca mai repede. In loc sa folositi mereu
strugurelul, faceti-va obiceiul sa strangeti puternic buzele, apasandu-le una de alta, cu
dintii, sa le muscati usor sau sa le masati cu o perie moale, de mai multe ori pe zi.
Manusi cu ulei
Vi se aspresc mainile iarna? Cumparati o pereche de manusi chirurgicale de bumbac si
taiati-le varfurile degetelor. Seara, inmuiati-le in ulei de masline si puneti-le pe maini,
exact pe portiunile unde pielea e asprita. Cu varfurile degetelor libere, le puteti purta si
in cursul zilei, telefonand, lucrand la calculator sau citind, in vreme ce substantele
vegetale hranitoare si calmante patrund in pielea degradata si reduc inflamatia.
Baie cu lapte
Ca sa va hraniti pielea de pe intreg corpul, preparati-va un adaos de baie dintr-un litru
de lapte gras ori un pahar de smantana, plus cel putin trei linguri de miere, dizolvate
mai inainte intr-o cana de apa. Turnati ingredientele pe rand in apa de baie, incalzita la
aproximativ 35 grade Celsius. Daca va place, adaugati si cateva picaturi de ulei eteric.
Ramaneti in cada minimum cinci minute, dar nu mai mult de douazeci, apoi stergeti-va
bine cu prosopul si bagati-va imediat in pat. Grasimea din lapte hraneste pielea, iar
mierea ii asigura umiditatea necesara.
Molid si migdale contra picioarelor reci
Page 850 of 1147
Picioarele reci se pot incalzi cu un masaj de ulei de molid sau ienupar. Va creste
rezistenta la frig, caci uleiurile eterice activeaza foarte repede si durabil circulatia
locala. Supliment: adaugati ulei de migdale in proportie de 1:10 si masati-va alternativ
labele picioarelor, energic, dar cu blandete, timp de cateva minute. Uleiul de migdale
catifeleaza pielea si impiedica formarea bataturilor.
IV. Mijloace de lupta cu raceala
Mere coapte
Contra durerilor de gat ne ajuta merele coapte. Luati trei mere, scobiti-le in mijloc si
scoateti-le samburii, ungeti-le cu miere si lasati-le sa se coaca aproximativ 30 de minute
in cuptorul dinainte incalzit la 180 grade Celsius. Indata ce s-au racit, mancati-le pe
toate trei, ca sa introduceti in organism suficienta pectina. Aceasta activeaza fortele de
autoaparare la nivelul gatului. Suplimentar, mierea actioneaza ca dezinfectant..
Tratament cu cartofi
Terciul fierbinte stimuleaza circulatia locala si astfel reduce inflamatia la sinusuri.
Curatati de coaja doi-trei cartofi, fierbeti-i pana se fac foarte moi, puneti-i intr-un
castron cu putin lapte si zdrobiti-i. Intindeti pasta fierbinte, de grosimea unui deget, pe
doua batiste puse una peste alta. Impaturiti batistele, facand din ele un pachetel alungit
si asezati-l pe nas, cat mai cald. Imediat ce cataplasma s-a racit, schimbati-o.
Rondele de ceapa
Aromaterapie pentru nasul infundat: uleiurile eterice din ceapa dezinfecteaza si
usureaza respiratia. Inainte sa mergeti la culcare, puneti intr-o farfurie adanca o ceapa
mare, taiata in rondele, si asezati-o langa pat, la inaltimea capului. Terapia cu aroma de
ceapa are insa efect doar daca nu deschideti fereastra. A doua zi, ceapa se arunca (a
devenit toxica) !
Aburii si sanatatea
Aburii fierbinti cu uleiuri eterice (foarte indicat: eucaliptul) constituie cea mai eficienta
terapie contra inflamatiilor din gat si faringe. Metoda consacrata e simpla: o oala de apa
fiarta, cateva picaturi de ulei aromat si un prosop asezat pe cap.
Cafea cu aroma de cuisoare
Un remediu cu actiune rapida contra durerilor de gat sunt cuisoarele: ele dezinfecteaza
si potolesc durerea. Zdrobiti-le intr-un mojar sau dati-le prin rasnita de cafea si fierbetile o data cu cafeaua. Sunt de ajuns una pana la trei bucati pentru o ceasca.
Bai la picioare
Un leac indelung verificat impotriva guturaiului si a tusei: baile la picioare cu apa
incalzita progresiv fac sa apara o caldura placuta in picioare, ameliorand totodata si
circulatia locala in mucoasele nasului si a faringelui.. Tineti picioarele intr-un lighean cu
apa calda la 35 grade Celsius. Din 3 in 3 minute, adaugati apa fierbinte, pana cand
temperatura din lighean atinge 40 grade Celsius. Daca nu aveti febra mai mare de 38,5
grade Celsius, va face bine si o baie mai rece. In acest caz, apa n-ar trebui sa depaseasca
Page 851 of 1147
38 grade Celsius. Insa, daca organismul va e slabit din pricina virozei, riscati sa aveti
probleme de circulatie.
Piper fiert contra temperaturii
Scade febra: frecati intr-un mojar doua lingurite de boabe de piper negru, apoi fierbetile intr-o jumatate de litru de apa, cu doua lingurite cu varf de zahar. Lasati-le sa fiarba la
foc mic, pana cand cantitatea se reduce la o cana. Consumati lichidul pe toata durata
zilei, luand cate o lingura.
Zahar cu lamaie Bun contra tusei iritative: stoarceti zeama dintr-o lamaie pe o bucatica
de zahar si sugeti-o. Vitamina C si uleiurile eterice din fruct dezinfecteaza faringele si
activeaza secretia de saliva.
Supa tamaduitoare
Celebra supa de pui fluidifica secretiile si combate simptomele racelii. Cercetatorii
americani au reusit sa demonstreze, insa, ca ea are un efect terapeutic si in viroze. Iata
cum o putem prepara, ca sa fie deosebit de gustoasa. Se pune puiul in apa rece cu sare si
se infierbanta, pana da in clocot. Se adauga o ceapa taiata in jumatati, cu doua cuisoare
infipte in ea, si se lasa sa fiarba cam o ora la foc mic. Apoi se mai pun o bucata de
telina, 2-3 morcovi, un pastarnac, o legatura de patrunjel, o gulie, trei boabe de piper si
se fierbe in continuare. Cand legumele sunt fierte, puiul se scoate din oala, se transeaza
si se baga la loc in supa.
Bautura de soc
Scurteaza viroza: extractul de soc face ca raceala sa treaca mai repede cu trei-patru zile
si poate combate chiar gripa. Boabele negre contin multa vitamina C si fier, componente
esentiale pentru sistemul imunitar. Reteta unei bauturi fierbinti de soc: jumatate de litru
de suc de soc se amesteca in jumatate de litru de apa si se infierbanta bine. Se
asezoneaza cu doua cuisoare, un bastonas de scortisoara, precum si cu sucul si coaja
rasa ale unei portocale proaspete. Indulciti cu miere.
Nu uitati ghimbirul
Ajutor pentru respiratie: medicina traditionala chineza ne invata ca ceapa verde de
arpagic si ghimbirul actioneaza asupra plamanilor, normalizand respiratia. Dati in clocot
cate 15 g de ghimbir proaspat, impreuna cu 120 g pere. Bateti doua oua si le amestecati
in pasta fierbinte. Se mananca seara, inainte de culcare.
Cataplasme cu diverse adaosuri
Caldura, ea singura, va face bine, cand aveti dureri de gat. Dar exista si un ajutor
suplimentar: cataplasmele cu continut tamaduitor. Luati un servet de bumbac sau de in,
impaturiti-l in lungime si intindeti pe el unul din urmatoarele remedii: solzi de ceapa,
cartofi fierbinti, zdrobiti, felii de lamaie, 250 g branza de vaci incalzita. Sau inmuiati
panza in untura topita intr-o tigaie. Infasurati cataplasma in jurul gatului si acoperiti-o
cu un prosop uscat.
Page 852 of 1147
Hartia cu otet
Va desfunda narile: inmuiati o batista de hartie in otet, pana se imbiba toata, presarati pe
ea piper negru proaspat macinat si asezati-o pe piept, fata cu piper fiind indreptata in
jos. Ramaneti in repaos 20 de minute, dupa care va puteti sterge pielea cu un prosop
cald.
Gargara cu suc de aloe
Daca aveti nu propriu-zis o durere, ci mai degraba o jena in gat, ea poate fi stopata cu
urmatoarea procedura: din ora in ora, faceti gargara cu suc sau gel nediluat de aloe, pe
care vi le puteti procura din farmacii sau de la magazinele naturiste. Substanta activa
continuta in frunzele de aloe calmeaza mucoasele si reduce inflamatia. Atentie: nu
inghititi lichidul cu care faceti gargara, fiindca s-ar putea sa aiba efect laxativ.
Sfecla si hreanul - la mare pret
Elibereaza sinusurile infundate: beti zilnic 1/4 l suc de sfecla rosie, mancand alaturi 20
g de hrean ras chiar atunci. Pigmentul betanina, continut in sfecla, ajuta la desprinderea
bacteriilor fixate pe mucoase.
Uleiurile volatile din hrean neutralizeaza germenii.
Infuzie de patlagina
Ceaiul de patlagina amelioreaza toate infectiile cailor respiratorii. El are o actiune
antibacteriana si dilata bronhiile. Totodata, contine mucilagii care combat tusea. Mod de
preparare: se toarna 1/4 l apa clocotita peste doua lingurite de patlagina, se acopera si se
infuzeaza 10 minute, dupa care se bea cu inghitituri mici.
Nu chiar asa fierbinte
Cand sunteti raciti, lasati bauturile foarte fierbinti sa se racoreasca putin. De pilda, daca veti bea un
ceai medicinal aproape clocotit, temperatura ridicata va face faringele deja iritat sa sufere si mai mult.
Consecinta: bacteriile cu care ceaiul ar trebui sa lupte vor gasi un nou teren prielnic pentru a se
inmulti.
Macul combate osteoporoza !!!

Macul poate combate cu succes osteoporoza datorita continutului ridicat de fosfor care
ajuta la absorbtia mai buna a calciului in organism.
Proprietatile curative ale macului au iesit la iveala in urma cu cativa ani, la mutarea
unui cimitir vechi din secolul 19 dintr-un sat din Slovacia. Atunci s-a constatat ca
oasele celor ingropati nu erau atinse deloc de osteoporoza. Locuitorii satului erau
cunoscuti ca mari cultivatori si mari consumatori de mac si miere. Cercetatorii slovaci
au facut un studiu pe doua grupuri a cate 20 de femei care sufereau de osteoporoza.
Primului grup i s-au administrat medicamente contra osteoporozei, iar celui de-al
doilea grup, ulei de mac. A rezultat fara dubii ca persoanele tratate cu mac scapasera de
osteoporoza dupa administrarea unei lingurite de ulei de mac zilnic, timp de 12 luni.
Femeile din celalalt grup inca mai aveau osteoporoza dupa un an, iar oasele lor
prezentau valori ale calciului sub limitele normale.
Reteta dulce:
Page 853 of 1147
Macinati 250 de grame de mac, adaugati o jumatate de cana de apa si cateva lingurite
de miere. Amestecul nu trebuie sa fie excesiv de dulce, doar cat sa fie placut la gust.
Puneti amestecul rezultat intr-un vas si incalziti pe aragaz pana da un pic in clocot.
Raciti amestecul, apoi puneti-l intr-un borcan, la frigider. Consumati minimum o
lingura pe zi si beti un pahar cu apa in care ati stors un sfert de lamaie. Cei care sufera
cu fierea pot adauga mere rase.
CEL MAI PUTERNIC
NOTA
1123
2456
3789
4 10 11 12
5 13 14 15
6 16 17 18
7 12 11 10
8987
9654
10 3 2 1
11 15 25 25
12 25 25 25
cantitati.
Page 854 of 1147
penicilina.
mixtura pe talpi.
Page 855 of 1147
nu e controlata.
Page 856 of 1147

diabetici.
ANTIDIABETICA
medicament.
Page 857 of 1147
DIGESTIA
capsule.
GTULUI
Page 858 of 1147

o zi.
minuni!
DE GT
temporara.
Page 859 of 1147

SPASME LA COLON.
NEVRALGIE
Page 860 of 1147
cantitati.
cantitati.
penicilina.
mixtura pe talpi.
Page 861 of 1147

Page 862 of 1147

nu e controlata.
diabetici.
ANTIDIABETICA
medicament.
nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita. Utilizatorii spun ca e ntr-
Page 863 of 1147
adevar o planta miraculoasa.

Page 864 of 1147
DIGESTIA
capsule.
GTULUI
o zi.
minuni!
DE GT
temporara.
Page 865 of 1147

SPASME LA COLON.
Page 866 of 1147
NEVRALGIE
Leacuri cu usturoi
Usturoiul se foloseste in alimentatie si in tratamente de peste 5000 de ani. Alaturi de
ceapa, este si azi pe masa taranilor, ca "insotitor" nelipsit in mancaruri, carora le da un
gust deosebit, ca remedii terapeutice (cele mai raspandite sunt tinctura, sucul, siropul si
maceratul de usturoi), cu rezultate deosebite in intarirea imunitatii, pentru tratarea
bolilor aparatului respirator si prevenirea aterosclerozei. Nu numai ca previne tromboza,
dar ajuta si la dizolvarea cheagurilor de sange. Sucul proaspat distruge virusul gripei,
regleaza functionarea inimii, previne infarctul miocardului si favorizeaza regenerarea
tesuturilor. Usturoiul trebuie consumat crud, multe componente terapeutice ale sale
disparand in timpul fierberii. Usturoiul se adauga in salate, in sucurile de legume (rosii,
castraveti, telina etc.), in ciorbe racite (dar nu mai mult de 10 ml), sub forma de mujdei.
Pentru conservarea sucului de usturoi se amesteca cantitatea de suc cu o cantitate egala
de alcool dublu rafinat si cu 10 parti de apa distilata. Pentru profilaxia unei game largi
de afectiuni este suficienta consumarea zilnica a unui catel de usturoi, cu 150 ml lapte
prins, sau 25 ml de tinctura de usturoi.
Preparate din usturoi
Tinctura 1. Intr-o sticla de 500 ml cu gatul larg se toarna 1/3 tuica, se adauga 2 capatani
de usturoi pisate si se lasa la macerat 24-48 de ore, la intuneric. Se mai toarna apa fiarta
si racita, pana se umple sticla. 2. Pentru afectiunile pulmonare, se prepara tinctura din
40 g de usturoi si 100 ml de tuica. Din ambele remedii se beau cate 10 picaturi, de 2-3
ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. Pentru curatirea vaselor de sange se beau cate 5
picaturi de tinctura, diluate cu o lingura de apa rece, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Uleiul de usturoi 1. Se curata doua capatani de usturoi, se toaca marunt si se piseaza in
Page 867 of 1147
piulita de lemn. Terciul astfel obtinut se amesteca cu 150 ml ulei de floarea soarelui
presat la rece. Se pune intr-o sticla, se inchide bine si se expune la razele soarelui timp
de 10 zile. Se agita sau se amesteca de 2-3 ori pe zi. Se filtreaza prin 3 straturi de tifon.
Se amesteca cu jumatate lingurita de glicerina si se pastreaza la rece, intr-o sticluta de
culoare inchisa astupata ermetic, timp de 2 luni. Inainte de consumare, uleiul se
incalzeste pe baie de aburi, pana la temperatura de 35 grade. Se bea cate o lingurita, de
3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa. 2. O alta varianta de preparare a uleiului. O
capatana de usturoi de marime medie se piseaza. Terciul astfel obtinut se pune intr-un
borcan de sticla, se amesteca cu un pahar de ulei si se pune la frigider. Se administreaza
o lingurita de ulei amestecata cu o lingurita suc de lamaie proaspat stors, de 3 ori pe zi,
cu 30 minute inainte de masa. O cura dureaza 2-3 luni, iar dupa o pauza de 30 de zile,
se repeta. Utilizare: se foloseste pentru tratarea proceselor inflamatorii din gura, urechi
si nas, de asemenea, a spasmelor vaselor sanguine din creier, pentru sufocare si
scleroza.
Siropul de usturoi (dupa doctor Heinerman
Un pahar de usturoi pisat se amesteca cu miere de albine de culoare inchisa, se pune pe
un foc slab, in craticioara emailata, si se amesteca periodic, ca sa nu se arda la fund.
Cand usturoiul se dizolva bine in sirop, se acopera cu un capac si se lasa cateva minute
pe foc, apoi se strecoara fierbinte. Se pastreaza in frigider. Utilizare: se consuma in
cazuri de raceala cu tuse convulsiva, laringita si sinuzita. Adultilor li se da cate o
lingura, iar copiilor cate o lingurita din ora in ora. Siropul se tine cat mai mult in gura,
inainte de a fi inghitit.
Tratamente externe
Compresa cu usturoi
1. O bucata de tesatura moale, naturala (bumbac, in sau prosop flausat) se imbiba in
decoct fierbinte de usturoi (obtinut prin fierberea a 5 catei in 200 ml apa), se stoarce
putin si se aplica pe locul bolnav, uns in prealabil cu ulei de eucalipt. Tesatura se
acopera cu celofan, deasupra se aseaza o perna electrica sau o sticla cu apa fierbinte sau
un saculet cu sare incalzita si o patura. Utilizare: se foloseste in afectiunile aparatului
respirator si in cazuri cu probleme dermatologice (eczeme, ulcere, rani, inflamatii).
2. Pentru o compresa rece, in fiertura racita se adauga o lingurita suc de lamaie si cateva
cubulete de gheata. Cand compresa aplicata pe corp se incalzeste, se schimba cu o alta
mai rece.
Cataplasma cu usturoi Se amesteca parti egale de usturoi pisat, praf de mustar (uscat)
si decoct concentrat de frunze de alun. Pasta obtinuta se unge pe o bucata de tesatura, se
acopera cu un strat de tesatura subtire de bumbac, se aplica pe locul bolnav si se
panseaza strans. Cand senzatia de ardere devine insuportabila, cataplasma se inlatura,
iar pielea se spala cu infuzie de galbenele.
Liniment de usturoi Se piseaza sau se taie marunt 5-6 catei mari de usturoi. Se pun intrun borcan de sticla, se amesteca usturoiul cu 2 pahare de otet de Kombucha sau de mere
si 150 ml de tuica de 60 de grade. Borcanul se tine doua saptamani la intuneric. Se
Page 868 of 1147
amesteca energic, de 3 ori pe zi. Lichidul se filtreaza si se amesteca cu o lingura de ulei

de eucalipt.
Unguent pe baza de usturoi O capatana de usturoi se curata, se toaca marunt si se
fierbe in 2 pahare de apa, pana ramane un singur pahar. Decoctul se filtreaza, se adauga
1/2 pahar de ulei fierbinte (de preferat nerafinat) si ceara de albine topita, pana
unguentul devine ca smantana. Utilizare: preparatele se folosesc in dureri lombare,
reumatice, elongatii, inflamarea ligamentelor, frectiile articulatiilor bolnave.
Tratamente contra bolilor cardiovasculare * Ateroscleroza, ischemie miocardica,
varicoza si arterita - Se amesteca 250 g de usturoi pisat, cu 350 g miere de albine lichida
(proaspata) si se lasa 7 zile la intuneric. Se consuma cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 3040 minute inainte de masa. O cura dureaza 1,5 luni. Dupa o pauza de 7 zile, cura se
repeta.
* Angina pectorala
1. Un kilogram miere de albine buna se amesteca cu 5 capatani de usturoi si 10 lamai
tocate in masina de carne (sau la un robot de bucatarie). Se macereaza o saptamana in
frigider. Se consuma timp de 2 luni, cate 2-4 lingurite, o data pe zi, cu 20-30 minute
inainte de masa.
Amestecul se tine in gura mai mult timp, apoi se inghite. (O alta varianta: se amesteca
numai sucul stors din lamai si usturoi cu mierea de albine.)
2. Intr-o cratita emailata se pun 2 pahare supa de pui (sau de legume) concentrata, se
adauga o capatana de usturoi curatata si desfacuta. Se fierbe pe un foc mic, 10-15
minute. Se adauga 2 legaturi de patrunjel tocat marunt si se piseaza totul cu o lingura de
lemn, pana se obtine o pasta uniforma. Se infuzeaza pana la racire. Se bea in 3 reprize,
cu 30 minute inainte de masa.
* Hipertensiune - Dimineata si seara se consuma 2-3 catei de usturoi (2 zile se consuma,
2 zile se face pauza).
1. Dimineata, pe nemancate, se inghite un catel de usturoi si se bea un pahar de apa cu 2
linguri de otet de Kombucha. O cura dureaza 6 saptamani. Este contraindicata
persoanelor cu ulcer stomacal si duodenal.
2. Se infuzeaza 200 g usturoi pisat in 200 ml apa si se bea cate o lingurita, de 2-3 ori pe
zi.
* Dispnee - Se toaca 400 g de usturoi si se amesteca cu sucul din 24 de lamai, intr-un
borcan de sticla, care se leaga la gat cu o bucata de tifon. Se macereaza 24 de zile la
intuneric. Inainte de consum, se agita. Se bea cate o lingurita, cu 150 ml de apa rece,
seara, inainte de somn. Primele rezultate apar peste 2-3 saptamani: somnul devine mai
adanc si mai sanatos, dispar sufocarea si astenia.
* Varicoza - Se piseaza 30 catei de usturoi, se amesteca cu 10 litri de apa clocotita si
se fierb 30 minute. Se infuzeaza 8-10 ore, apoi se incalzesc 5 l de apa cu usturoi
pana la 40 de grade si se toarna intr-o galeata, unde incap ambele picioare. In
restul de 5 litri, se pun cateva cubulete de gheata. Se fac bai alternative: 2 minute
Page 869 of 1147
se tin picioarele in apa fierbinte, apoi se muta in apa rece, pentru 30 de secunde.
Procedura dureaza 20 de minute. Temperatura se schimba de 10 ori, ultima data
pe picioare se toarna apa rece si se incalta sosete de lana.
* Ateroscleroza, scleroza vaselor sanguine din creier, hipertensiune si guta - Parti egale
din terci de usturoi si de lamaie (cate 5 linguri), se amesteca cu un litru de apa. Se bea
cate o lingura, de 3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa, timp de o luna. Dupa o
pauza de 2 saptamani, cura se repeta. * Scleroza in placi - Se macereaza 350 g terci de
usturoi in 250 ml de tuica, la intuneric. Sticla se agita de cateva ori pe zi. Se filtreaza
prin panza topita sau filtru de cafea. Se bea, incepand cu o picatura, cu un pahar de lapte
cald. Se adauga zilnic cate o picatura, pana la 25 de picaturi.
Bolile aparatului locomotor
* Dureri reumatice - O felie decupata dintr-un catel de usturoi se aplica pe locul
dureros. Deasupra se pun cateva crengute de pelin proaspat. Se panseaza sau se lipeste
cu leucoplast, inainte de culcare. Dimineata, usturoiul se inlatura. Daca pielea s-a iritat,
locul se sterge cu tinctura de galbenele sau de tataneasa.
* Dureri lombare - Se amesteca cate un pahar de usturoi pisat si de ridiche neagra rasa
pe razatoarea cu orificii mici. Se umple cu amestec un saculet de tifon si se mentine pe
locul bolnav pana la senzatia de ardere a pielii. Dupa procedura, pielea se freaca cu 50
ml de ulei si se leaga cu lana tesuta sau impletita. Pentru frectii, se foloseste usturoi
pisat, cu care se freaca locul bolnav, in sensul rotirii acelor ceasornicului, timp de 10-15
minute, in decurs de 7 zile. Concomitent cu frectiile se bea suc de usturoi, cate 10
picaturi, de 4 ori pe zi, cu lapte cald.
* Dureri de spate, migrene, tiroidoza, insomnie, balonari si constipatii 1. Se prepara
decoctul descris in reteta pentru varicoza. Se adauga 20 litri de apa calda si amestecul se
toarna intr-o cada mica, unde bolnavul face baie de sezut, 10-15 minute. Se repeta de 2
ori pe zi. Temperatura apei sa fie de 32-35 grade C.
2. In untura de gasca sau in osanza de porc, se fierb, pe un foc mic, cativa catei de
usturoi si frunze de eucalipt. Se lasa sa se raceasca. Se fac frectii pe locul bolnav.
TUBERCULOZA.
Se face o cura de curatare cu 500 g de usturoi. In prima zi se consuma 30 g de usturoi
pisat, in 3 reprize (cate o lingurita inainte de masa), administrat cu o ceasca de moare de
varza. Doza se mareste cotidian, in asa fel, ca la sfarsitul saptamanii, in timpul zilei sa
fie consumate 100-150 g de usturoi. In paralel se bea si multa apa plata. Inainte de
culcare, se recomanda o clisma pentru curatarea intestinelor. Cand incepe eliminarea
masiva a reziduurilor, apar uneori si senzatii neplacute.
Durerile de cap
Page 870 of 1147
Remedii naturiste Incercati sa va imaginati cate tone de antinevralgice a consumat

omenirea ca sa scape de durerile de cap. E timpul sa invatati si alte metode de salvare.
Sfaturi de prim-ajutor
Dureri acute
* Beti un pahar de apa fierbinte.
* Mancati 2 catei de usturoi.
* Aplicati pe frunte o frunza de varza.
* Daca pricina durerii de cap este stresul, asezati-va in jurul gatului o pisica, ca un
guler. Blana ei poseda o incarcatura electrica slaba, care stimuleaza zonele active din
regiunea umerilor. Caldura pe care o emana corpul pisicii relaxeaza si linisteste, iar
durerea trece. (Mangaiatul pisicii intareste sistemul imunitar.)
* Ungeti-va cu ulei de marar sau balsam vietnamez fruntea si tamplele.
* Daca durerea persista un timp mai indelungat, beti suc proaspat de cartofi, cu o
jumatate de ora inainte de masa, cate 2 linguri, timp de 3-4 saptamani.
* Cate o felie proaspata de lamaie se aseaza cu partea interioara pe tample, timp de 1/4
ora.
* Puneti in urechi tampoane din vata inmuiate in suc de sfecla.
* Aplicati pe tample felii de ceapa.
* In caz de dureri acute de cap este suficient sa va frecati foarte energic urechile cu
palma. Ajuta si contra durerilor de dinti.
* Ca sa scapati rapid de o durere de cap, procedati in felul urmator: va asezati pe un
scaun cu palmele in sus, una peste alta, stanga deasupra celei drepte. Se aplica palmele
astfel aranjate, pe frunte. Apasati, apoi, cu o miscare lenta, duceti-le pana la ceafa si gat,
unde mainile se desfac, se deplaseaza pe umeri si apoi se lasa bratele in jos. Se repeta
procedeul de trei ori.
* In timpul durerii acute, ajuta si presarea fruntii de sticla geamului (pentru inlaturarea
electricitatii statice). Acelasi efect se obtine si prin presarea corpului de tulpina unui
stejar sau mesteacan.
* Frunzele de liliac aplicate pe zonele dureroase duc la disparitia rapida a durerilor.
Contra migrenelor
* 2 linguri de pojarnita uscata se oparesc cu 1 pahar de apa, se infuzeaza in termos 1520 minute, se strecoara. Separat, se prepara infuzie de menta - 1 lingura la 1/2 pahar de
apa. Infuziile se amesteca, se adauga 4 linguri de miere, 1/2 pahar de suc de cartofi
proaspat. Se bea cate 1/2 pahar de 2 ori pe zi, pana la insanatosire.
* Deseori, durerile de cap persistente in zona tamplelor apar din cauza incaltamintei
prea stranse. Zonele reflexogene ale tamplelor se afla pe partea interioara a degetelor
mari de la picioare, unde ele se lipesc cu degetele urmatoare. Pentru ca durerea sa
treaca, puneti picior
peste picior si masati usor aceasta zona, apoi, treptat, incepeti sa masati mai puternic.
Peste 5-7 minute durerea va scadea, iar peste 15-20 minute ea va disparea complet.
* Accesul de migrena poate fi oprit imediat dupa aparitia durerii, cu o clisma de cafea.
La 200 ml de apa clocotita se adauga 3 linguri de cafea macinata (de preferat din boabe
neprajite sau de culoare deschisa). Se fierbe la foc mic timp de 3 minute, apoi la foc
Page 871 of 1147
foarte mic 12 minute. Se raceste, se strecoara si se introduce lichidul in anus (nu trebuie
tinut mai putin de 5-10 minute). Metoda are un efect analgezic si in alte situatii.
Stimuleaza plexul solar, functiunile ficatului, colecistului, glandelor suprarenale, ajuta
la eliminarea toxinelor din tractul intestinal, imbunatateste starea bolnavilor de raceala
(mai ales la inceputul bolii, cand apar primele simptome).
Zgomotul in cap
* Se trateaza cu infuzie, din 5 linguri de ace de conifere, 2 linguri de macese, 2 linguri
de coaja de ceapa la 1 litru de apa. Se fierb 3 minute si se infuzeaza 3 ore. Se bea cate
1/2 pahar, de 3 ori pe zi.
Dureri de cap cronice
* Luati seminte de ceapa si macinati-le in rasnita de cafea. 20 g de praf se amesteca cu
200 ml otet de vin. Lasati amestecul la macerat 2-3 zile, scuturand periodic sticla. Se
pastreaza la rece si intuneric. Picurati in nas cand aveti dureri.
* Inainte de culcare, langa pat, se pune o farfurie cu apa fierbinte, in care plutesc 8-10
flori de crizanteme. Este si mai bine daca se consuma si o portocala.
* Sub perna se pune un saculet umplut cu urmatoarele plante uscate: cimbru, pelin,
muscata, hamei si menta.
Durerile de cap provocate de hipertensiune arteriala sau intracraniana
* Cea mai rapida metoda este introducerea mainilor si picioarelor in apa fierbinte,
timp de 5-6 minute. E bine ca in paralel sa consumati o lingura de miere de albine,
dulceata, zahar sau o ciocolata mica.
* Dimineata, pe nemancate, se fierbe un pahar de lapte, se amesteca cu un ou crud
proaspat si se bea fierbinte, timp de 7 zile.
* Se intampla ca la persoane cu stomacul bolnav durerea sa apara nu la stomac, ci in
frunte, deasupra sprancenelor. In cazul acesta, timp de o luna se bea ceai dintr-un
amestec de flori de liliac (de preferinta de culoare alba) si pelin, in cantitati egale. La un
pahar de apa clocotita se ia o lingurita de amestec care se bea in timpul zilei si durerile
dispar.
* Se prepara ceai din 7-8 crengute de dud taiate marunt, care se fierb intr-un litru de apa
timp de 10 minute. Se lasa o ora in termos si se beau cate 3 pahare pe zi in loc de apa,
timp de 2-3 luni.
* Pentru reglarea tensiunii intracraniene, se bea suc de struguri (vara proaspat, iarna
pasteurizat) de trei ori pe zi. Primele zile se bea cate un pahar, apoi cate doua, ca pe
parcusul unei luni sa se ajunga la 3 l de suc pe zi. In timpul tratamentului nu se consuma
mancare grasa, carne, lapte, bauturi alcoolice.
Dureri in zona cefei
* Pentru eliminarea lor se foloseste masajul si frectionarea zonelor de la ceafa si pana la
umeri, dar mai ales dupa urechi, timp de 10-15 minute.
* Pentru eliminarea sarurilor din zona cervicala si pentru micsorarea durerilor, cate 7
zile pe luna, inainte de culcare, se aplica o bucatica de carne de peste proaspat in zona
vertebrei a 6-a. Ajuta, de asemenea, consumarea de 150-200 g de scrumbie si 4 picaturi
cardiace dizolvate in 50 ml apa.
Page 872 of 1147
* Durerile provocate de surmenaj si nevroza trec daca bolnavul bea picaturi de

valeriana, apoi sta in cada cu apa calda in care se adauga un pahar de sare sau de extract
de pin.
Dureri de cap la femei * La femei, durerile de cap pot fi provocate si de incaltamintea
prea stramta sau de tocurile inalte. In cazurile acestea, se va aplica pe degetul mare al
piciorului, pe partea lui interioara (unde el se atinge de al doilea deget), o bucatica de
leucoplast, cu boia de ardei sau chiar o bucatica de ardei iute. Aici se afla zona care
raspunde de functionarea creierului si eliminarea durerilor de cap. * Uneori, durerile de
cap sunt provocate si de pieptenii de plastic care electrizeaza parul si induc un haos
informational in functionarea creierului. Folositi mai bine piepteni de lemn sau de os. *
Durerile de cap pot fi provocate si de parfumuri si alte produse cosmetice cu miros
patrunzator, de miscarile repetate provocate de mestecarea gumei (care conduc la
incordarea muschilor), de lumina stralucitoare a soarelui si a becurilor puternice (care
provoaca mijirea si incordarea ochilor), de consumarea produselor sarate in exces. * Ca
masura de prevenire a durerilor de cap, puteti folosi un procedeu foarte simplu:
dimineata, cand va spalati, umeziti bine cu apa rece sau cu o bucatica de gheata
adancitura aflata la ceafa, in zona in care coloana vertebrala intra in cutia craniana.
Locurile umezite nu se sterg.
Dureri de cap de etiologie neclara * Un pahar de suc de ceapa se amesteca cu un
pahar de miere de albine si se consuma cate o lingura, inainte de masa. * Se da prin
razatoarea marunta sau prin masina de tocat 150 g de hrean. Se amesteca cu 0,5 kg de
portocale tocate, 300 g de zahar praf si un litru de vin rosu. Amestecul obtinut se fierbe
in aburi, intr-un vas inchis, timp de o ora. Se raceste, se strecoara si se bea cate o
jumatate de pahar, la doua ore dupa masa sau cand apar dureri. Efectul se mareste daca
in acelasi timp se inmoaie un prosop in apa fierbinte si se infasoara in jurul capului, in
asa fel incat sa fie acoperite tamplele. * Imediat ce apare durerea, preparati un pahar de
ceai negru foarte fierbinte, incalziti in ceai o lingurita si apasati cu ea pe aripa nasului
din acea parte pe care se simte durerea mai tare. Dupa racirea partiala a linguritei,
procedura se repeta. Apoi, cu lingurita din nou incalzita, se apasa pe lobul urechii din
aceeasi parte.Varfurile degetelor se incalzesc si ele de paharul cu ceai, dupa care se bea
ceaiul. * 0,5-1 lingura de pulbere din radacina de ghimbir se infuzeaza in termos in 200
ml de apa clocotita, timp de 30 minute. Se bea de 2-3 ori pe zi. * In lunile iunie-iulie se
culege coaja de salcie capreasca si se usuca. O lingurita de coaja maruntita se infuzeaza
in 200 ml de apa clocotita, pana la racire, intr-un vas bine inchis, apoi se strecoara si se
bea cate o lingurita de trei ori pe zi, timp de 12 zile. Se face o pauza de 10 zile, dupa
care tratamentul se repeta inca 12 zile. * Cateva fire de par se rasucesc pe degetul
aratator si se trage de pielea capului, de parca ai vrea sa o desprinzi de pe cutia craniana.
Procedeul se repeta pe toata suprafata capului, de mai multe ori, pana ce se depisteaza
un loc unde se aude un sunet specific (un scartait), unde se localizeaza cauza durerii.
Locul acesta trebuie frectionat cu orice preparat analgezic naturist sau de farmacie.
Durerile de cap dupa betie * Se tateaza cu sucul unei portocale, amestecat cu un ou
crud. Se bea imediat.
Pentru intarirea memoriei
Page 873 of 1147
* 400 g ceapa si 100 g frunze de kalanchoe (o planta de camera care face pui pe
marginea frunzelor) se trec de doua ori prin masina de tocat carne si se amesteca intr-un
borcan cu 400 g de zahar sau miere de albine. Borcanul acoperit cu tifon se lasa in
camera, pana se topeste zaharul, dupa care se pastreaza la frigider, inchis cu capac. Se
consuma cate o lingura cu 30 minute inainte de masa, pana se termina toata cantitatea.
Dupa o pauza de 10 zile, cura se repeta. * Frunzele verzi de salvie se taie marunt, se
piseaza putin. Doua linguri de salvie strivita se infuzeaza o ora in 500 ml apa si se beau
cate 50 ml de trei ori pe zi, cu 20 minute inainte de masa, si seara, cu 30 minute inainte
de culcare. * O alta varianta cu salvie, care se foloseste si in caz de dereglarea
functionarii sistemului nervos si neurastenie senila: 100 g frunze uscate de salvie se
macereaza 10 zile intr-un litru de vin tare, intr-un loc cald sau expus la soare. Se agita
periodic. Se strecoara si se beau cate 30 ml, de trei ori pe zi, cu 30 minute dupa masa.
* In loc de guma de mestecat folositi zilnic radacina de obligeana. * O lingura
radacina de iarba-mare se toaca, se infuzeaza 30 minute in 250 ml apa fierbinte, in
termos sau pe baie de aburi, cu vasul acoperit bine. Se strecoara dupa racire, se
completeaza cu apa pana la 250 ml, se imparte in 3 doze, care se beau cu o ora inainte
de masa, timp de o zi. Dupa doua saptamani se face o pauza de 7-10 zile, dupa care se
repeta cura.
* Daca simtiti ca memoria va face feste, spalati-va capul cu apa in care a fiert
cimbru. Adaugati o lingurita de otet.
REUMATISM Fiere de porc si alcool Un kilogram de fiere de porc sau de vita (se ia de
la abator) se da prin masina de tocat carne si se amesteca cu un litru de alcool de 90gr..
Se lasa 7 zile la soare. Vara, ne ungem cu preparatul pe tot corpul si ne intindem la soare
2-3 ore, pentru a transpira. Capul il protejam cu o palarie de paie, in care punem o
frunza de brusture. Repetam procedeul zi de zi, ori de cate ori e soare. Dupa baia de
soare, nu ne spalam, ci imbracam o camasa mai veche pe care o lasam pe noi si noaptea,
caci si noaptea preparatul va intra si mai bine in piele. A doua zi ne spalam bine pe tot
corpul. Cu o singura sticla din acest preparat se vindeca orice reumatism aflat in faza
incipienta; cu doua sticle, avem liniste un an-doi. Tratamentul trebuie repetat. Bai cu
vreji de rosii Se taie, toamna, vrejii care raman dupa culesul tomatelor. Se iau 2-3
tulpini si se fierb 20 de minute, intr-un litru de apa. Se fac bai ale zonelor dureroase sau
se pun comprese. Repetate an de an, baile ne tin articulatiile flexibile ca in anii tineretii.
Fiertura de vreji se poate reincalzi si folosi de doua-trei ori. Bai de ovaz Puternic antireumatice sunt baile de paie de ovaz adunate cand da spicul, dar si mai tarziu. Se fierb
in apa, se fac bai de 20-25 de minute.
Bune sunt si baile de frunze de paltin, de pleava de fan, de frunze de nuc, de cetina de
brad, de boz (toata planta), de castane salbatice. Bai cu bicarbonat Se fac 15 bai cu
bicarbonat de sodiu, o lingura si jumatate la un litru de apa fiarta. Produc un efect
excelent. Apa de la o baie se reincalzeste de doua ori. Covaseala de grau 1 kg grau
curat, 1,100 kg zahar, 50 g drojdie se pun intr-un vas mare, in 5 litri de apa curata. Se
amesteca si se lasa 21 de zile la covasit. Se strecoara. Se beau cate 100 ml pe zi.
Sunatoare cu miere Un pumn de floare de sunatoare se pune intr-un litru de apa ce da in
clocot. O lasam sa fiarba 10 minute descoperit, apoi se lasa sa se raceasca 15 minute. Se
Page 874 of 1147
strecoara si se pune intr-un vas peste un kilogram de miere. Se adauga 1/4 litru rachiu
de drojdie. Se amesteca bine si se pune la sticle. Se ia cate o cescuta, cu 15 minute
inainte de masa.
SCIATICA Terapie cu jar de lemne Atat sciatica, cat si lumbago se pot vindeca la tara,
astfel: facem foc mare in soba, tragem jarul la usa sobei si impingem lemnele in fund, in
soba. Ne asezam cu partea bolnava spre dogoare. Alaturi punem un lighean cu apa
foarte rece. Cand ne-am infierbantat, ne stergem cu o carpa cu apa rece peste sale, apoi
stam in continuare, 20 minue, de doua ori pe zi. Procedeul trebuie repetat 10 zile.
SINUZITA Boala poate fi prevenita, daca de la primele simptome frecam fruntea cu
ambele palme, incepand de la centru spre exterior, apasand puternic. Se repeta masajul
de 30 de ori. Daca totusi am ajuns la sinuzita, o vindecam in 24 ore, astfel: din ora in
ora luam cate o gura de faguri de miere, mestecand incet un sfert de ora. Ceara ramasa
poate fi inghitita si ea, nu prezinta pericol pentru stomac. Dupa 12 ore, se produce
desfundarea sinusurilor. Dar pentru desavarsirea tratamentului, mai luam 6 dimineti la
rand cate o gura de faguri de miere.
GASTRITA * Un kg radacini de patrunjel se fierb in doi litri de apa, pana scade la
jumatate. Impartim ceaiul in 7 portii. Se beau dimineata, la distanta de 10 minute.
Lichidul sa aiba temperatura camerei. * Doua linguri de caimac de lapte se bat bine cu
doua galbenusuri si doua lingurite de miere, pana se face un fel de unt-crema. Intreaga
cantitate se ia de trei ori pe zi, inaintea meselor cu 1/2 ora. Prima portie trebuie luata
imediat dupa trezire, pe stomacul gol, la distanta cat mai mare de micul dejun.
ANEXITA, LEUCOREE, REGLAREA CICLULUI, NEPUTINTA DE A
RAMANE INSARCINATA SI DE A PURTA SARCINA
Planta minune care face toate aceste vindecari e papura rosie sau stanjenelul de balta, un
dar al lui Dumnezeu facut oamenilor. Poporul o numeste buruiana pentru vatamatura.
Are radacini pivotante, rosii, floarea galbena, frunzele ca sabiile, si inaltime 1/2 metru.
(A nu se confunda cu obligeana.) Ambele cresc in locuri apoase, helestee, iazuri, rauri
lente, la marginea lor. Puterea plantei e in radacina. Ea se culege in prima jumatate a lui
aprilie, si din a doua jumatate a lui iulie inainte. Radacinile se scot cu harletul, se spala
bine, se curata de perisori si putreziciuni si se zdrobesc. Se pun la macerat in rachiu de
drojdie sau de prune (tarie de 50gr.), cam sapte radacini la o sticla. Se tin la umbra.
Dupa 12 zile, preparatul e gata. Se administreaza cate 15-20 ml, cu o jumatate de ora
inaintea celor trei mese de peste zi.
Peste radacinile ramase dupa golirea lichidului turnam iar rachiu. Se lasa 6 zile la
macerat, apoi se consuma. In timpul tratamentului este oprit consumul de bauturi
alcoolice.
DIAREE * Ceai din pielite scoase de pe miezul nucilor noi. Excelent! * Un varf de
cutit de praf de ghinda se ia cu putina apa, dupa ce ghinda a fost prajita si macinata. *
Ceai de frunze si de samburi de gutui. * Ceai de frunze si de samburi de piersic. * Ceai
de frunze de fragi. * Orez fiert, impreuna cu zeama lui, indulcit si amestecat cu iaurt.
Ajuta mult, mai ales pruncilor. * Ceai de frunze de mur. * O bucata de zahar, o lingurita
Page 875 of 1147
de ulei, zeama de la o jumatate de lamaie. Se freaca bine toate componentele, pana se

topeste zaharul. Se face un ceai de musetel, se lasa sa se raceasca, apoi se dau
bolnavului ambele leacuri. 24 de ore nu se mananca nimic, ci se bea numai ceai de
musetel. * Ceai de lemn de prune, foarte bun si pentru animale. * Apa albuminoasa:
batem doua albusuri de ou, in 50 ml de apa rece. Se da din ceas in ceas, cate o lingura,
copiilor mici. * Mancam afine. * Dimineata si la amiaza ne spalam cu apa rece pe bust,
vreme de un minut. Umblam dimineata desculti in apa recisoara, vara, apoi turnam apa
rece pe genunchi, un minut.
DURERI DE CAP SI VOMA IN MASINA, VAPOR, AVION
* O injectie combinata din vitaminele B1 si B6.
* Mancam inainte de a ne urca in avion o bucata de slanina cu paine.
FLEBITA * Frectii cu tinctura de galbenele sau cu alifie de galbenele. * Polen de
flori de castan si bai cu orice soi de castane, comestibile sau salbatice.
TENSIUNE MICA Leac e borsul proaspat din tarate de grau, baut in loc de apa. Dupa
doua-trei luni, tensiunea va deveni normala si stomacul va fi vindecat.
ULCER LA STOMAC * 1 kg miere de albine, 1 kg lamai trecute prin masina de tocat
cu coaja cu tot (fara samburi), 1 kg de ulei de masline sau floarea-soarelui. Se amesteca
bine toate cu o lingura de lemn. Se pun la racoare si intuneric 10 zile. Se iau cate trei
linguri pe zi, cu 5 minute inaintea meselor principale. In timpul tratamentului sunt
oprite toate bauturile alcoolice. * 1 litru tuica de prune sau 1 litru drojdie de vin de 4550gr. se amesteca cu un litru de ulei de masline. Se scutura bine sticla pentru a se forma
o emulsie. Se iau 50 de grame, cu 5 minute inaintea fiecarei mese. In 14 zile vom fi
vindecati. O singura sticla e de ajuns pentru tratament. In acelasi timp, bem zilnic un
ceai de menta si unul de coada-soricelului. Iar daca avem o usoara afectiune la ficat,
vom bea un ceai de menta si unul de pojarnita.
ARTEROSCLEROZA Leacul bolii sunt semintele galbene de mustar. Se ia inaintea
mesei de pranz si de cina cate o lingura si jumatate de seminte. Se inghit nezdrobite,
timp de o luna. Apoi se intrerupe tratamentul doua luni, si continuam in acest ritm un
an. Fiecare lingura de seminte se ia cu putina apa. Pentru o reglare a circuitului sangelui
e recomandabil ceaiul de vasc. O cura de 5-6 saptamani, cu doua ceaiuri baute pe zi,
foloseste enorm intregului organism. Cura se poate tine un an.
TENSIUNE MARITA Prajim fasole boabe alba, pana devine cum e cafeaua, o rasnim
si o facem pulbere. Se iau cate doua linguri cu 5 minute inaintea fiecarei mese, timp de
4 zile. Echilibrul tensiunii se tine si cu ceai de urzici, zeama de patrunjel, zeama de
pastai verzi de fasole, consum mult de ceapa si de usturoi, ceai de cimbru.
VEDERE SLABA Reteta pentru revenirea vederii e folositoare chiar si la varsta
inaintata de 80 de ani. Dupa aplicarea ei, lepadam ochelarii. Se iau ca masura doua
borcane de 800 g. Se umplu cu morcovi rasi pe razatoare mica, apoi razatura se varsa
intr-un lighean. Cele doua borcane se umplu iar cu miere de albine si se toarna peste
Page 876 of 1147
morcovi. Mai luam 1 kg de lamai si le trecem prin masina de tocat carne, cu coaja cu
tot. Le turnam si pe ele peste morcovi. Se amesteca totul bine. Compozitia se pune la
frigider, sa nu fermenteze. Se ia cate o lingura inaintea fiecarei mese. Bauturile
alcoolice sunt interzise. La nevoie, reteta se poate repeta.
DURERI DE GAT Se beau doua ceaiuri de nalba de camp pe zi, dimineata si seara.
Taiem planta proaspata sau uscata, o intindem pe o carpa, o stropim cu rachiu si facem
din ea o compresa. Durerile vor trece in doua zile, ba chiar si intr-o zi. Daca avem
amigdalita, tocam frunze de urzica creata, le amestecam cu slanina ranceda si le punem
sub forma de compresa la gat. La amestec punem si putina sare. * Sa se puna o
cataplasma de smochine taiate, unse cu untdelemn. * Gargara cu ceai de viorele. Are
efect sigur.
Ghimbirul
Radacina noduroasa care se remarca prin gustul ei picant si acru, ghimbirul figureaza
printre remediile "de casa" cele mai larg utilizate si studiate la ora actuala. Asemanator
cu curcuma si cu cardamomul, ghimbirul se foloseste in scopuri medicale, cel putin de
5000 de ani, fiind recunoscut in lumea intreaga pentru capacitatea sa de a calma starea
de greata (mai ales la femeile gravide), voma si alte tulburari digestive. In cursul
ultimelor decenii, utilizarile potentiale ale ghimbirului s-au extins mult dincolo de
sistemul digestiv. Daca aveti tulburari stomacale sau ati racit si faceti febra, ghimbirul
va poate fi de folos. Il puteti incorpora in mancaruri pentru a "parfuma" alimentele, il
puteti bea sub forma de ceai, il puteti consuma confiat sau sub forma de biscuiti etc.
Numeroase plante medicinale trebuie luate in cantitati mari, pentru a avea efecte
benefice. Nu si ghimbirul: cantitatea utilizata intr-un sos sau intr-un sote este, in
general, echivalenta sau chiar superioara cu cea pe care o contin suplimentele
alimentare.
Ameliorarea starilor de greata
Ghimbirul se numara printre remediile cele mai eficiente impotriva raului de calatorie
(de zbor, de mare etc.) si a durerilor clasice de stomac. Unele studii au demonstrat chiar
ca este la fel de eficient ca anumite medicamente anti-greata. Compusii chimici care-i
dau ghimbirului gustul de lamaie - in special gingerolul si shogaolul - reduc - pare-se contractiile intestinale, neutralizeaza acizii digestivi si inhiba "centrul vomei", situat in
creier. Medicii recomanda frecvent ghimbirul pentru prevenirea starii de greata, caci,
spre deosebire de medicamentele clasice, el nu provoaca somnolenta. Planta este
utilizata, de asemenea, pentru reducerea greturilor post-operatorii si a celor provocate
de chimioterapie. In mod clar, ghimbirul este mult mai eficace pentru prevenirea, decat
pentru calmarea starilor de greata. Daca suferiti de rau de calatorie, de exemplu, trebuie
sa-l luati inainte de a urca in masina sau de a va imbarca pe vapor: cu cel putin 20 de
minute inaintea plecarii, luati circa 1/4 de lingurita de ghimbir macinat (pudra), 1 g de
ghimbir sub forma de gelule sau o bucatica de 1 cm de ghimbir proaspat. Un rol
benefic pentru intreg organismul Ghimbirul este renumit pentru combaterea greturilor
si a tulburarilor stomacale, dar el poseda numeroase alte calitati binefacatoare. *
Stoparea migrenelor. Cercetatorii danezi au demonstrat ca 1/4 de lingurita de ghimbir
proaspat (sau pudra) luat imediat dupa aparitia primelor simptome ale migrenei poate
reduce durerea, blocand prostaglandinele, substante chimice aflate la originea
Page 877 of 1147
inflamatiilor vaselor sanguine cerebrale. Spre deosebire de aspirina si de medicamentele

din aceeasi familie, ghimbirul blocheaza doar tipurile de prostaglandine responsabile de
inflamatie, nu si pe cele care au rol benefic, de pilda, pentru intarirea peretilor
stomacului. * Calmarea durerilor artritice. Aceleasi prostaglandine care provoaca
migrenele sunt responsabile si pentru inflamatiile articulare la persoanele suferinde de
artrita. Un studiu efectuat pe 56 de subiecti a demonstrat ca ghimbirul atenueaza
simptomele in 55% din cazurile de artrita si in 74% din cazurile de poliartrita
reumatoida. Aplicarea repetata de ghimbir (maruntit) pe piele poate aduce o ameliorare
suplimentara, distrugand rezervele de substanta P, un neurotransmitator care conduce
semnalele dureroase la maduva spinarii si apoi la creier. * Prevenirea formarii
cheagurilor de sange. In acest caz, medicii recomanda adeseori aspirina - o data la
doua zile - pentru fluidizarea sangelui si limitarea riscului formarii de cheaguri.
Ghimbirul are efecte similare, evitand insa tulburarile stomacale provocate
frecvent de aspirina (daca, fireste, stomacul dvs. nu este sensibil la ghimbir sau
daca nu consumati o cantitate mare). * Degajarea cailor respiratorii in caz de raceala.
Ghimbirul poate bloca producerea de catre organism a substantelor care contribuie la
constrictiunea (ingustarea) bronhiilor si la instalarea febrei. Gingerolul actioneaza, de
asemenea, ca un antitusiv natural. * Reducerea colesterolului. Studiile de laborator
sugereaza faptul ca ghimbirul reduce absorbtia de colesterol de catre organism si
ca favorizeaza, de asemenea, eliminarea lui. * Calmarea durerilor menstruale.
Compusii chimici ai ghimbirului actioneaza ca niste antispasmodice, inhiband
contractiile dureroase ale uterului si musculaturii netede a aparatului digestiv.
Varietati de ghimbir Substantele active isi pastreaza eficienta, indiferent de forma in
care se prezinta ghimbirul. Unele persoane prefera gelulele, fiindca sunt usor de luat si
furnizeaza o doza concentrata si precisa de ghimbir. Posologia obisnuita este de 100200 mg, de trei ori pe zi. Dar iata echivalentul si sub alte forme: * O bucata de ghimbir
de circa 1 cm grosime. Dand-o pe razatoare, se elibereaza mai multe 13
substante active decat daca o taiati felii sau daca o tocati. Este important, de asemenea,
sa cumparati ghimbirul cand este proaspat si sa evitati rizomii moi si/sau zbarciti. * O
lingurita de ghimbir pudra. * Una sau doua bucati de ghimbir confiat. * O ceasca de
ceai preparat cu un plic sau cu o jumatate de lingurita de ghimbir ras, la o ceasca de apa
fierbinte. Bicarbonatul de sodiu Utilizarii bicarbonatului de sodiu i-au fost consacrate
nenumarate carti. Este un detergent menajer bine cunoscut. Este folosit, de asemenea, la
prepararea produselor de patiserie, pentru ca produce bule de gaz carbonic, care da un
aspect "umflat" prajiturilor. Si, in fine, poseda proprietati medicinale foarte variate.
Bicarbonatul de sodiu sau, pur si simplu, bicarbonatul, este un produs polivalent prin
excelenta: este utilizat la gatit, la curatat, la gradinarit etc. In materie de sanatate, este
un anti-acid, apreciat pentru actiunea lui rapida asupra durerilor de stomac.
Bicarbonatul calmeaza, de asemenea, intepaturile de insecte, simptomele infectiilor
urinare (cistite) si permite eliminarea tartrului dentar. Prezent pe rafturile din bucataria
dvs., acest produs banal va rezerva o multime de surprize.
Impotriva arsurilor de stomac Toate substantele chimice pot fi clasate in functie de
pH-ul lor, care masoara aciditatea sau alcalinitatea. Cu un pH egal cu 7, apa este neutra.
Un pH peste 7 este alcalin, iar unul sub 7 este acid. Cu un pH de 8,4, bicarbonatul de
sodiu este usor alcalin si neutralizeaza efectul substantelor acide. Sa luam cazul
Page 878 of 1147
arsurilor de stomac. Acestea survin, in general, atunci cand acidul clorhidric din stomac
urca pe esofag, provocand o arsura tranzitorie. Puteti scapa de senzatia aceasta
dezagreabila inghitind un comprimat de bicarbonat sau o lingurita de praf, dizolvat intrun pahar cu apa si cateva picaturi de zeama de lamaie (care ajuta la disiparea gazului pe
care-l poate forma bicarbonatul cand se combina cu acizii din stomac). Acest remediu
neutralizeaza acidul clorhidric, transformandu-l in clorura de sodiu si in gaz carbonic,
inofensive. Efectul nu dureaza decat circa 30 de minute, dar se produce aproape
instantaneu. (Atentie: nu folositi acest remediu prea des, pentru ca bicarbonatul de sodiu
contine o cantitate mare de sodiu, care poate face sa creasca tensiunea arteriala.) Alte
utilizari: * Reducerea atacurilor acide asupra dintilor. Acizii produsi de bacteriile
prezente in gura erodeaza smaltul dintilor. Le puteti neutraliza, clatindu-va gura, de
cateva ori pe zi, cu o solutie pe baza de bicarbonat de sodiu. Puteti, de asemenea, sa
umeziti periuta de dinti (cu apa) si s-o introduceti in bicarbonat, inainte de-a o folosi.
Bicarbonatul (care intra, astazi, in compozitia multor paste de dinti) este usor abraziv si
"lustruieste" dintii fara sa le afecteze smaltul. * Dezodorizarea delicata a picioarelor.
Adaugat in apa pentru baia de picioare, bicarbonatul neutralizeaza acizii bacterieni,
responsabili pentru mirosul neplacut. Il puteti utiliza, de asemenea, pentru combaterea
mirosului de transpiratie de la subsuori. * Calmarea intepaturilor de insecte. Nu va
scarpinati, pana la sange, dupa ce ati fost intepati, ci amestecati imediat putin bicarbonat
cu apa si aplicati pasta pe locurile cu mancarimi. Aceasta pasta poate contribui, de
asemenea, la calmarea mancarimilor produse de varicela. * Calmarea pielii copiilor.
Copiii sugari, care sufera de un eritem fesier, se simt mai bine dupa o baie cu
bicarbonat. Adaugati putin praf la apa de baie - reduce mancarimile si calmeaza iritatia
pielii.
* Eliminarea infectiilor vezicii. Vezica este un mediu usor acid, in care prospera
bacteriile. In caz de infectie, un pahar de apa cu putin bicarbonat de sodiu este bautura
ideala de la sfarsitul mesei. * Vindecarea durerilor de gat. Puneti o jumatate de lingurita
de bicarbonat intr-un pahar cu apa si faceti gargara din 4 in 4 ore, pentru a reduce
substantele acide care provoaca durerea. Clatitul gurii cu aceasta solutie permite, de
asemenea, vindecarea aftelor.
Indicatii: Bicarbonatul combate: afte, cistite, arsuri de stomac, gingivite, indigestii,
mirosuri corporale, mirosul picioarelor, intepaturi de insecte si muscaturi de animale,
urticaria, varicela, gura uscata.
1. Leac sigur impotriva racelii In doua-trei seri la rand, se bea un ceai fierbinte din
coada-soricelului, patlagina si un fir de menta, tinandu-se picioarele in apa fierbinte. Se
sta intre 5-10 minute. Daca apa da sa se raceasca, se mai adauga apa clocotita. Dupa
aceea se intra in pat. Efectul este foarte rapid. Indiferent cat de puternica este raceala,
trece ca luata cu mana. De obicei sunt suficiente doua seri. Cine nu poate bea ceaiul
amar, sa adauge o lingurita de miere. Nu uitati! Cand va prinde raceala, bagati-va
picioarele in apa fierbinte. 2. Impotriva durerii in gat Se bea lapte fierbinte, in care sau topit o lingurita de unt si o lingurita de miere, cu inghitituri mici, tinand picioarele in
apa fierbinte. 3. Contra tusei Ceai din coji de ceapa (este cam neplacut la gust) plus
apa fierbinte la picioare. Ceai de patlagina + apa fierbinte la picioare. 4. Impotriva
cistitei Musetelul este cel mai serios inamic al cistitei.Doua-trei seri la rand, se face un
ceai concentrat de musetel cu care se fac bai de sezut in lighean. Ceaiul trebuie sa fie
cald, dar sa nu friga. Se tin apoi picioarele in apa fierbinte si se intra in pat. Pe langa
Page 879 of 1147
faptul ca rezolva problema pe loc, boala nu va mai reveni ani la rand. 5. Pentru o stare
de bucurie calma - rasfat Seara se bea un ceai din plantele preferate, in care se adauga
un paharut de vin bun, stand cu picioarele in apa fierbinte. Se spune ca apa fierbinte la
picioare prelungeste tineretea si sustine vitalitatea.
II. Leacuri Din Cavnic 1. Cum isi trateaza minerii bataturile din talpi si de pe
degetele de la picioare Se stie ca in mina se intra cu cizme de cauciuc si din aceasta
pricina minerii fac niste bataturi groaznice. Se taie o feliuta de slanina nesarata, se pune
pe batatura si se bandajeaza. Feliuta se tine zi si noapte (schimbandu-se cand s-a topit)
pana cand batatura se inmoaie si iese cu totul. Tratamentul dureaza o saptamana-doua,
dar merita efortul, pentru ca pe locul respectiv nu va mai aparea alta vatamatura. 2.
Impotriva balonarilor si a digestiei dificile Pentru ca urmeaza perioada Postului
Craciunului, cand mancarurile sunt mai acide, iar cei care au probleme cu digestia
postesc mai greu, iata un ceai care depaseste toate asteptarile. Dupa masa de pranz si
cea de seara, se bea cate o cana de ceai din: o lingurita de chimen (chimenul se
clocoteste cinci minute), o lingurita cu varf de coada-soricelului si un fir de menta (sau
cateva frunze). Balonarile nu-si vor mai face aparitia, nu va exista senzatia de greutate
in stomac si nici arsuri. Acest ceai inlocuieste cu succes Trifermentul si n-ar trebui sa
lipseasca din casa celor cu probleme la ficat, bila, stomac. 3. Cand pe copii ii doare
burta Se ia un blid (farfurie) de lut si se incalzeste bine. Blidul se pune cu gura pe burta
copilului peste haine - nu trebuie sa arda - si copilul trebuie sa stea in pat cu genunchii
la gura (covrig). 4. Pentru a capata pofta de mancare Se zdrobesc bine in mojar o
mana buna de flori de coada-soricelului pana se fac pulbere. Peste pulbere se pun 400 g
miere. Din acest amestec i se da copilului o lingurita pe stomacul gol. Preparatul face si
o buna curatenie in intestine - elimina parazitii.Parasca Fat III. Leacuri Din Viseul De
Jos (aflate de la Frosina Pop, in varsta de 94 de ani) 1. Leac pentru arsuri
(oparituri) 3 linguri de apa de var si 3 linguri de ulei le amesteci bine cu un bat de tufa
(alun) nici uscat, nici verde, curatat de coaja. Se face un fel de unsoare (unguent). Nu
exista spray inaintea lui. 2. Leac pentru rinichi Ceai de ciup de malai (matase de
porumb) recoltat in luna lui august si cozi de cirese culese pe sfantul soare. Se bea in
loc de apa doua-trei saptamani. 3. Leac pentru reumatism Pui intr-o sticla floare de
acat (salcam) pana o umpli si pe urma pui dohot (petrol) pana o umpli. O inchizi bine si
bagi sticla in pamant o luna de zile. Apoi o scoti si te dai pe unde te doare. 4. Pentru
dureri de genunchi Musuroi de pe camp (cu tot cu furnici), luat si oparit 20 minute. Se
face baie la genunchi. 5. Pentru reumatism Intr-o sticla pui apa si zahar, ca s-o
indulcesti. Arunci apoi apa si bagi gura sticlei intr-un musuroi cu furnici pana se umple.
O scoti si o umpli cu spirt sanitar (medicinal). O inchizi bine si o pui langa soba, la
caldura, sa dospeasca doua saptamani. Te dai pe unde te doare seara, cand te culci. Nu-i
voie sa mai iesi in frig. Uzi un cearsaf in apa calduta, il storci bine si te invelesti in el.
Peste el se pune un altul uscat si te acoperi cu multe invelitori, ca sa transpiri. Io n-am
stiut ce-i reumatismul si durerile de picioare.
Tatiana Dragos - Desesti, nr. 249, jud. Maramures, cod 4930 IV. Dureri de cap,
migrene, disparute pentru totdeauna (Le cer iertare tuturor suferinzilor de dureri de
cap pentru intarzierea cu care le transmit acest remediu) Am suferit ani in sir de niste
migrene insuportabile, insotite de stari de voma. Imi zvacnea tot capul, gata sa
plesneasca, dar mai ales tamplele. Tin minte ca odata veneam acasa de la spital. Il
insotisem pe fratele meu mijlociu, care-si taiase cu securea degetul mare de la mana
Page 880 of 1147
stanga. Aveam niste dureri de cap de nedescris. Ziceam intr-una ca mor, ca nu mai pot.
Nici o tableta nu ma ajuta. Umblam de altfel cu Antimigrinul in geanta. Atunci mama,
speriata, a zis ca-si aminteste cum o trata bunica ei.
A pus intr-un pahar de 100 ml jumatate otet si jumatate apa (nu foarte rece). Mi-a
desfacut parul in varful capului si a turnat aproape toata apa cu otet in asa fel ca ea sa se
scurga pe ceafa si sa ajunga pe gat. Sa impresioneze - zic eu acum - nervii mari ai sirei
spinarii. A impaturit un prosop gros, plusat, mi l-a pus pe crestet si mi-a spus sa ma
intind cu fata in sus, cu mainile pe langa corp si sa stau cu ochii inchisi. Mi-a luat perna
de sub cap si a plecat inchizand incet usa. Stateam cu capul spre rasarit, iar paharul cu
putinul de apa ramas a fost asezat pe un scaun in partea dreapta, aproape de cap, ca sa
inspir mirosul. Cred ca dupa ce a iesit, mama s-a rugat pentru mine. Am stat asa pret de
zece minute. M-am ridicat apoi cu teama si m-am miscat prin camera lent, de frica sa nu
inceapa bubuiturile. Nu ma mai durea capul deloc. Si slava lui Dumnezeu ca de atunci
n-a trebuit sa repet procedeul decat de doua-trei ori, dar dureri ca acelea n-am mai avut
in veci. Si au trecut treizeci de ani. La randul meu, cu ajutorul preabunului Dumnezeu,
l-am vindecat pe fratele meu mai mare. Venise din Libia, de la Azizia, polul caldurii
(+50C) si nici un medic nu reusea sa-l scape de durerile mari de cap. M-a sunat si mi-a
spus ca nu mai poate. I-am explicat ce sa faca. Peste zece minute mi-a telefonat
spunandu-mi ca se simte bine. Si este bine pana in ziua de azi.
Leacuri populare din Alpii francezi. - Localitatile montane de pe versantul nordic
al Alpilor francezi isi mai pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea
vitelor si in modul de preparare a branzei, cat si in perpetuarea unui veritabil
tezaur de leacuri stravechi. La Manigold, in inima Mas... Leacuri populare din
Alpii francezi - Localitatile montane de pe versantul nordic al Alpilor francezi isi mai
pastreaza si azi traditia populara, atat in cresterea vitelor si in modul de preparare a
branzei, cat si in perpetuarea unui veritabil tezaur de leacuri stravechi. La Manigold, in
inima Masivului Aravis, la Aulp du Fier, Meribel, Modane, locuitorii care mai traiesc
inca in vechile lor casute din lemn nu se despart de farmacia naturii, de tisane si de
licori din plante. La fel ca in satele noastre de munte, puritatea naturii este o garantie de
viata lunga si sanatate .
Contra constipatiei
Tratamentul cu ulei de masline Un pahar de untdelemn de masline se introduce in
intestin sub forma de clisma, cu ajutorul unei canule. Repetat seara, vreme de o
saptamana, tratamentul duce la regularizarea ritmului intestinal. Tratamentul cu prune
Florile de prun (Prunus domestica), infuzate intr-o cana de lapte fiert, clocotit, sunt un
purgativ excelent. Sase prune uscate se lasa o noapte sa se inmoaie intr-o jumatate de
cana de apa. A doua zi dimineata, se bea lichidul incet, lingurita cu lingurita, iar la urma
se consuma si fructele. In caz de constipatie cronica, se recomanda prune coapte, cat se
poate de proaspete, care se consuma pe nemancate, dimineata, cu paine de secara.
Decoct laxativ din frunze de prun: fierbeti, vreme de 10 minute, 30 de frunze de prun
intr-un litru de apa. Beti cate o ceasca dupa fiecare masa, vreme de 5 zile. Tratament
pentru diabetici Pe langa un regim alimentar strict, se recomanda urmatoarele "reguli":
- sa se bea cantitati mari de infuzie de afin (1 lingura de frunze se infuzeaza 30 de
Page 881 of 1147
minute intr-o cana de apa clocotita); - sa se ia de trei ori pe zi cate o lingurita de boabe
de mustar; - sa se rada cat mai mult (se presupune ca rasul reduce nivelul zaharului din
sange). Decoct din pastai de fasole uscata Si pastaile de fasole au proprietatea de a
diminua cantitatea de zahar din sange. Inmuiati, vreme de doua ore, 100 g de pastai
uscate, taiate marunt, intr-un litru si jumatate de apa. Lasati-le sa fiarba pana ce lichidul
se reduce la jumatate, apoi puneti-le la macerat toata noaptea. Beti peste zi lichidul,
intre mesele principale. Tinctura de laptuci (salata verde) Tinctura de laptuci se obtine
punand la macerat timp de 4 zile o cantitate egala de laptuci proaspete si de alcool de
90 (de exemplu: 1/2 kg salata verde si 1/2 l alcool). Strecurati lichidul printr-un tifon,
apoi turnati-l intr-o sticla inchisa la culoare, pe care-o astupati cu un dop. Nu faceti o
cantitate prea mare. Se administreaza 60 de picaturi in putina apa, de trei ori pe zi,
inainte de mesele principale. Acest leac face sa scada cu 30% nivelul glicemiei
diabeticilor. Leacuri contra diareei In primul rand, se administreaza un purgativ
puternic (1 lingura de ulei de ricin pentru adulti, 1 lingurita pentru copii), dupa care se
bea 1 lingura de suc de lamaie. Se opareste 1 lingura de miez de nuca pisata cu 1/2 l apa
clocotita, timp de 20 de minute, apoi se strecoara. Se bea cate un paharel de lichid o
data pe zi, dimineata. Se inmoaie paine uscata de secara in apa calda, timp de 20 de
minute. Se bea terciul obtinut, in decurs de o zi, lingurita cu lingurita. Pentru diareea
cronica - se fierbe la foc mic o lingurita de coaja macinata de stejar, intr-o cana si
jumatate de apa, timp de 10 minute. Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi. Alte remedii: puneti la fiert, vreme de 10 minute, un pumn de coji de ceapa, intr-un litru de apa. Din
lichidul astfel obtinut consumati circa 1/2 l pe zi. Pentru sugari: opariti 3 cepe taiate cu
1 l de apa fiarta si lasati-le sa se infuzeze vreme de doua ore. Indulciti lichidul. Se pun
10 picaturi in biberon. Remedii pentru suferintele la rinichi Pentru intretinerea si
curatirea generala a rinichilor se recomanda urmatorul remediu: 1 lingura de seminte de
in se fierbe cu o cana de apa, vreme de 5 minute. Se lasa sa se raceasca. Lichidul
rezultat, destul de cleios, se dilueaza cu apa fiarta si racita. Se ia cate o jumatate de cana
la doua ore, doua zile consecutiv. Nu se adauga si nu se mananca zahar sau miere pe
durata tratamentului. Piatra la rinichi: 1 pahar de seminte de canepa se da prin rasnita de
cafea si se fierbe cu 3 pahare de lapte proaspat, pana ce lichidul scade la 1 pahar. Se
strecoara si se bea fierbinte inainte de masa de dimineata. Procedeul se repeta 5 zile
consecutiv, se tine o pauza de 10 zile, apoi tratamentul se reia. Se continua asa vreme de
un an, avand maxima eficienta atat pentru rinichi, cat si pentru ficat. Insuficienta renala:
30 g radacina de anghinare transformata in pulbere se pune la macerat in 1/2 l de vin
alb, natural, vreme de o saptamana. Se strecoara, se bea un paharel de lichior de trei ori
pe zi, inainte de mesele principale. Retentii de urina, colici nefritice, cistite, tulburari
renale, calculi, guta. Porumbul este unul dintre cei mai puternici diuretici naturali. Se
recomanda administrarea lui, pentru eliminarea deseurilor organice si impotriva
retentiei de urina. Porumbul exercita un efect sedativ asupra cailor urinare si tripleaza
secretia de urina in 24 de ore. Se recomanda in caz de calculi renali, colici nefritice,
cistite cronice si in toate afectiunile care necesita o crestere a volumului de urina (guta,
reumatism). Reteta: se infuzeaza 20-25 g de matase de porumb intr-un litru de apa
clocotita. Se strecoara si se indulceste cu miere. Din aceasta infuzie se beau 4 cani in 24
de ore. Nu se depaseste 1 l de ceai pe zi. Leacuri pentru normalizarea hipertensiunii
Cel mai important lucru in prevenirea hipertensiunii este regimul alimentar. Carnea (de
porc) si alimentele care contin amidon (fasolea, mazarea) trebuie evitate pe cat posibil.
Page 882 of 1147
Painea proaspata se inlocuieste cu cea prajita, dulciurile si greutatea corporala peste cea
normala trebuie evitate. Sare foarte putina, nu alcool, nu condimente! Consumul unui
catel de usturoi in fiecare dimineata are ca rezultat scaderea presiunii sangelui.
Usturoiul se inghite, nu se mesteca, dupa care se bea putina apa. Acest tratament
inceteaza cand presiunea sangelui a ajuns la normal. La nevoie, tratamentul se repeta.
Decoct de coji de cartofi. Cojile de la 4-5 cartofi, bine spalate, se fierb in 1/2 l de apa,
timp de 15 minute. Decoctul rezultat se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.
Cum se combate insomnia
Zeama de la muraturi de castraveti Un pahar de zeama, indulcit cu 1 lingura de miere
si luat cald, cu 15 minute inainte de culcare, produce un somn adanc. Nota: Persoanele
cu basica urinara "slaba" vor reduce portia la jumatate, pentru a nu se trezi noaptea sa
urineze. Alte remedii Insomniile sunt cauzate de cele mai multe ori de boli nervoase.
Iata cateva remedii: - puneti sub perna o mana de hamei; - puneti sub perna un
manunchi de ramuri de mesteacan; - cititi in pat, timp de 30 de minute, Biblia. In
cazuri extreme Aceasta metoda a fost recomandata de practicieni in cazurile de
insomnie cronica. Toate lucrurile folosite ca asternut de noapte, cum ar fi: paturi,
cearsafuri, plapumi, perne, pijamale, sa fie facute din material negru. De asemenea,
peretii camerei sa fie vopsiti in negru - nu in ulei. Metoda produce rezultate uimitoare
chiar si in cele mai grave cazuri de insomnii cronice. Un vechi remediu impotriva
furunculelor Luati o ceapa si coaceti-o bine. Taiati-o apoi in jumatate si aplicati-o cu
partea taiata peste abces. Apoi bandajati-o strans. Ceapa trebuie sa fie calduta.
Schimbati-o la patru ore, pana cand furunculul coace si se deschide. Arsuri Pentru
arsurile locale, urmatoarea metoda este foarte eficienta. Spargeti un ou, bateti-l bine si
turnati-l peste rana. Apoi varsati incet si alcool. Deasupra arsurii se va forma o pojghita
care va opri durerea si va vindeca arsura. Pentru arsuri grave, partea afectata trebuie
unsa cu untura de capra sau de bou. Basicutele de apa se vor sparge cu un ac sterilizat in
foc, apoi vor fi acoperite cu coca de secara fermentata. Coca se schimba la 3-4 ore.
Daca gatul este oparit de bauturi fierbinti, putina apa amestecata cu albus de ou opreste
durerile. Nevralgii Pentru a alina durerile nevralgice, se recomanda urmatoarea metoda:
se taie in doua un ou fiert tare, iar cele doua felii se aplica calde, pe partea afectata.
Cand oul se raceste, durerile dispar.
Formula AS > Anul 2004 > Numarul 629 > Forma maxima
Leacuri populare din Curbura Carpatilor
Redactia
Leacuri populare din Curbura Carpatilor . - Satul Zagon, judetul Covasna -.
Zagon este un sat ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei,
in partea de rasarit a Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii
se afla in partea de sus, langa munte, acolo unde incep padur... Leacuri populare
din Curbura Carpatilor - Satul Zagon, judetul Covasna - Zagon este un sat
ciobanesc aflat pe versantul transilvanean al Muntilor Vrancei, in partea de rasarit a
Covasnei. Impartit frateste pe din doua cu ungurii, romanii se afla in partea de sus,
langa munte, acolo unde incep padurile si pasunile. Un peisaj bucolic, plin de pace si
frumusete, care inchide intr-un cerc de verde profund si stralucitor biserica satului si
casele stranse in jurul ei. Am ajuns acolo in amiaza unei duminici incandescente, tocmai
cand oamenii ieseau de la slujba, ferindu-se, pe sub umbra arborilor din cimitir, de
soarele usturator. Cate doi, cate trei, ieseau pe sub bolta bisericii albe, oprindu-se
Page 883 of 1147
ganditori si tacuti pe la crucile din lemn si din piatra, ingropate in iarba si flori. In ora
amiezii, peste sat si peste casele inundate de soare se lasase linistea unei mari impacari.
Doar ici si colo, pe ulitele inecate in praf, cateva batrane imbracate in negru isi purtau
agale pasii mai nesiguri si grei. La urma de tot, dupa ce satenii au disparut, din curtea
bisericii a iesit o femeie care tinea in mana cateva fire de busuioc. Intrand in vorba cu
ea, m-am interesat daca in satele ciobanesti exista anume leacuri de sanatate si daca mi
le poate impartasi. Asa am aflat ca o cheama Victoria Precup, ca a implinit de curand 75
de ani si ca stie, la fel ca toate femeile din Zagon, multe leacuri de plante, mostenite de
la mama si de la bunica ei. Victoria Precup si fiica ei, Viorica Sasu, m-au chemat apoi in
gradina lor de sub munte, mirosind puternic a soare si fan cosit, mi-au dat retete
stravechi si mi-au povestit despre flori si ierburi de leac minunate, pe care mi le-au si
aratat, insirate la umbra, pentru uscat: radacini galbui de lumanarica, flori de soc, frunze
aspre de coada-calului, arnica, galbenele si multe, multe alte ierburi pe care le-au adunat
cu sarg pentru a-si umple camara cu leacuri de ajutor. "Florile si frunzele sunt sfinte, ca
ni le-a dat Dumnezeu de la facerea lumii", spune matusa Victoria, inainte sa ne
despartim. "Nimic din ce ne este de trebuinta nu lipseste de pe pamant. Doar ochi sa
avem, de vazut, si urechi de auzit invataturile stramosesti."
Pentru calmarea durerilor de burta la copii mici Se face infuzie dintr-o jumatate de
lingurita de seminte de chimen, peste care se toarna o cana de apa fierbinte. Se lasa
vasul acoperit 10 minute si apoi se strecoara. Se da copilului sa bea de mai multe ori pe
zi cate o lingura, doua de infuzie. Se oparesc cateva seminte de anason si se lasa vasul
acoperit pana cand se raceste infuzia. Apoi se indulceste cu miere si se bea de mai multe
ori pe zi. Pentru cresterea poftei de mancare la copii 20
Se fierbe, timp de 15 minute, o lingura de floare de lumanarica intr-un litru de apa. Se
lasa sa se raceasca si se da copilului sa bea cate o lingura de mai multe ori pe zi. Pentru
copii sanatosi Cei care vor sa aiba copii sanatosi trebuie sa aiba grija sa nu-i
zamisleasca in zi de vineri sau de sarbatoare. Copiii zamisliti in aceste zile, mai ales cei
facuti in cele 12 vineri mari din an, ajung hoti, neascultatori, curvari si sunt de cele mai
multe ori insemnati trupeste cu betesuguri. Pentru tratarea astmului si a bolilor de
plamani Infuzie din doua linguri de planta uscata de trei-frati-patati. Se bea indulcita
cu miere. Se bea infuzie concentrata din flori de soc. Se fierb la foc mic, intr-o
jumatate de kilogram de untura, 8 mere rase, verzi. Cand s-a format o pasta, se ia vasul
de pe foc si se adauga in el 10 galbenusuri proaspete si o cana cu miere. Se amesteca
bine toate ingredientele si se lasa la racit. Din aceasta compozitie, care se pastreaza la
rece, se mananca cate 4-5 linguri pe zi, cu paine de secara. In perioada in care se face
acest tratament, se bea mult lapte cald de capra sau vaca. Impotriva caderii parului
Se pune intr-o sticla radacina de rostopasca si se toarna peste ea tuica naturala. Se lasa o
saptamana la macerat si apoi se poate unge pielea capului cu maceratul obtinut. Se
frictioneaza bine capul de doua-trei ori pe zi si apoi se aplica maceratul alcoolic de
rostopasca. Se freaca bine pielea capului cu ceai de radacina de brustur.
Pentru tratarea cancerului Se bea zilnic infuzie din planta intreaga (radacina,
tulpina, frunze si flori) de tataneata (tataneasa). Pentru calmarea durerilor de cap Se
leaga capul cu frunze de brustur sau cu frunze de hrean. Pentru scaderea febrei Se
infasoara corpul in frunze reci de brustur, varza proaspata sau hrean. Frunzele se
schimba cand s-au incalzit. Se infasoara corpul in prosoape inmuiate in lapte dulce,
rece, sau in otet de mere. Compresele se schimba cand se incalzesc. Pentru calmarea
Page 884 of 1147
durerilor, in caz de fracturi sau luxatii Se pun comprese, in mai multe straturi, din
frunze de varza si hrean. Pentru tratarea reumatismului Se taie radacina de
tataneasa, se spala si se pune intr-o sticla pana la jumatate. Peste ea se adauga tuica de
cereale, se astupa cu dop si se lasa la intuneric. Dupa o saptamana, se agita bine sticla si
se poate folosi maceratul obtinut pentru comprese, care se aplica pe incheieturile
dureroase. De asemenea, se fac frectii dimineata si seara cu acest lichid. Se leaga locul
dureros cu frunze de hrean sau frunze de brustur, puse in mai multe straturi. Se face
frectie cu tuica naturala, in care s-a pus la macerat radacina de matraguna. Pentru
eliminarea pietrelor de la fiere si ficat In 2 l de vin alb se pun la macerat 500 g
miere si 500 g leustean verde, tocat marunt. Se lasa la temperatura camerei 7 zile, timp
in care se agita de mai multe ori pe zi. Dupa acest timp, se strecoara si se bea din
macerat cate un paharel de 50 ml, dupa mancare. Se bea de trei ori pe zi, pana cand se
termina cantitatea preparata. Tratamentul se poate face de doua ori pe an, la interval de
sase luni. Pentru tratarea bolilor de ficat Se ia radacina si floare de lumanarica si se
taie marunt. La un litru de apa se pun doua linguri de planta uscata maruntita si se fierb
pana cand scade lichidul la jumatate. Se beau in fiecare dimineata, pe stomacul gol, 100
ml din maceratul neindulcit si apoi se sta culcat pe partea dreapta o jumatate de ora.
Maceratul trebuie sa fie la temperatura camerei. Pentru tratarea bolilor de stomac si
ficat Se pun in ceai de plante 2-3 picaturi de seva galbuie, proaspata, scursa din
rostopasca rupta. Se beau doua ceaiuri pe zi, dimineata si seara. Rostopasca este toxica
daca se foloseste in cantitate mare, de aceea nu se depaseste cantitatea de 5-6 picaturi pe
zi. Pentru constipatie Se face un amestec din ulei si moare, zeama de varza acra, puse
in cantitate egala. Se bea cate un pahar, dimineata, pe stomacul gol. Se mananca varza
acra taiata marunt si stropita cu ulei. Se bea de mai multe ori pe zi infuzie de troscotel.
Pentru boli de inima Se face infuzie din flori si frunze de paducel. Paducelul e o
planta puternica si nu se pun multe flori si frunze cand se prepara infuzia. Aceasta are
un efect mai bun daca are o concentratie mai slaba. Se face infuzie din fructe uscate de
paducel si se bea indulcita cu miere. Pentru scaderea tensiunii Se pun la uscat
ciorchini de caline. Cand calinele s-au stafidit pe jumatate, se culeg de pe crengute si se
pun intr-un borcan in straturi alternative cu zahar tos. Straturile trebuie sa fie egale in
grosime. Se lasa o luna la macerat, la loc intunecos, si apoi se mananca cate o lingurita
din preparat pe zi. Se mananca 1-2 boabe de caline proaspete pe zi. Pentru tratarea
ranilor si a arsurilor Se pune pe arsura cartof crud, ras marunt. Se schimba cartoful
in momentul in care s-a incalzit. Cartoful trebuie sa fie cat mai rece, ca sa calmeze
durerea arsurii. Se parg basicile facute de arsura cu un ac inrosit in foc si se spala locul
ars cu infuzie de musetel sau coada-soricelului. Se spala arsura cu infuzie de musetel
si se unge cu alifie obtinuta astfel: se amesteca 100 ml tuica naturala, fiarta de doua ori,
cu 100 ml ulei rafinat si 2 lingurite de zahar, o bucata cat o nuca de ceara de albine si cu
2 bobite de tamaie. Se pun toate intr-un vas, la foc foarte mic, si se amesteca incontinuu,
pana cand tuica le dizolva pe toate si se obtine o alifie. Se lasa alifia sa se raceasca si se
poate folosi atat pentru tratarea arsurilor, cat si pentru tratarea altor boli de piele. Inainte
de a aplica alifia, locul afectat trebuie, neaparat, spalat bine cu infuzie. Aceasta alifie se
poate folosi timp indelungat si nu are contraindicatii. Cea mai buna alifie pentru arsuri
si boli de piele, renumita pentru rezultatele exceptionale probate prin vindecarile
obtinute de-a lungul anilor, o prepara Ghizela Balint, pe care o puteti gasi la casa ei
asezata langa podul din spatele bisericii evanghelice din Zagon. Reteta, pe care o tine
Page 885 of 1147
secreta (este foarte importanta dozarea ingredientelor, orice abatere de la reteta este
periculoasa), are in compozitie, in cea mai mare parte, produse ale stupului (miere,
propolis, pastura, polen, mana). Tanti Ghizela are acum 90 de ani si a mostenit reteta de
la o farmacista din Cluj, care a tratat-o acum mai bine de o jumatate de veac, cand si-a
oparit mainile cu apa clocotita.
Pentru pastrarea sanatatii si prelungirea tineretii Se culeg flori, frunze, radacini de
plante de leac, din cele mai diverse soiuri. Dupa ce s-au uscat, se amesteca bine si se
bea, in loc de apa, infuzie rece din aceste plante. Iarna se bea infuzie calda. Cu cat sunt
mai multe plante, cu atat puterea infuziei este mai mare.
Maceratul de Aloe
"Pacienta Sabir Maria a fost tratata la acest institut, pana in iulie 1957, pentru cancer
uterin in ultima faza. I s-a dat drumul din spital, fiind considerata un caz incurabil, dar
in octombrie al aceluiasi an s-a intors la institut pentru consultatie. Dupa examinare s-a
constatat ca nu mai avea nimic. (Ea castigase intre timp 22 kg in greutate.)
Maria Sabir s-a tratat acasa folosind urmatoarea medicatie: 1,5 kg planta de aloe in
varsta de 3-5 ani, data prin masina. Plantele nu trebuie udate cu 5 zile inainte de tocare
prin masina; 2,5 kg miere pura;
3,5 kg de vin rosu, cu o tarie cam de 18-20 si dulce. Toate ingredientele de mai sus se
pun intr-un vas de sticla de culoare inchisa, se amesteca complet si se lasa intr-un loc
intunecos si rece timp de 5 zile inainte de folosire. Vasul trebuie sa fie bine inchis.
Amestecul a fost luat dupa cum urmeaza: Pentru primele 5-7 zile cate o lingurita, de trei
ori pe zi, cu doua ore inainte de mese. In zilele urmatoare, doza era crescuta cu o
lingurita, luata de trei ori pe zi, cu o ora inaintea mesei. Cura de tratament este de
minimum doua saptamani. Preferabil este sa se tina o luna si jumatate. Aceeasi mixtura,
cu acelasi dozaj, este recomandata pentru tratament in Tbc pulmonar, ulcer stomacal si
pentru alte organe afectate prin procese inflamatorii ulceroase. Punctul principal al
acestei medicatii consta in aceea ca, incepand chiar din primele zile, toti pacientii au o
enorma pofta de mancare. Aceasta medicatie este considerata a fi atat curativa, cat si
profilactica. Actiunea ei este adesea foarte rapida. Angina, gripa, de exemplu, sunt de
obicei vindecate in una sau doua zile, chiar cazurile cronice. Ea este importanta pentru
tratamentul multor afectiuni, printre care artrita, astm, scleroza, tensiune crescuta,
trombo-flebita, sciatica, septicemie, guta, paralizie, reumatism, multe tulburari cardiace,
afectiuni ale rinichilor, ale organelor genitale, ale plamanilor si multe altele." O
declaratie indrazneata? Fara indoiala, daca procedeul n-ar fi fost testat clinic, sub
indrumarea marelui cancerolog. De altfel, aloe este o planta foarte populara in Rusia si
Siberia, atribuindu-i-se insusiri vindecatoare de exceptie. Demna de remarcat in
scrisoare este onestitatea cu care un distins profesor recunoaste nereusita tratamentului
clasic fata de reusita unui tratament naturist. Sigur, se poate presupune ca la mijloc a
fost o greseala de diagnostic, dar atitudinea doctorului Savitski reflecta atitudinea
medicinei oficiale din Rusia fata de medicina populara, fata de intelepciunea ei,
acumulata printr-o experienta de secole. Multe dintre terapiile medicale de varf,
practicate astazi in Rusia, de mare ecou international, se bazeaza pe metode si remedii
ale medicinei populare, apeland chiar la practici "bizare", samanice, cum ar fi de
exemplu "vorbirea fara intrerupere", o terapie sonica ancestrala, bazata pe faptul ca
anumite sunete ale vorbirii afecteaza profund functiile fiziologice ale corpului omenesc,
Page 886 of 1147
inclusiv sistemul nervos. Nimic din ceea ce-i poate fi de folos sanatatii nu este refuzat si
proscris pe motiv ca nu e "stiintific". Valorificarea traditiei populare a adus scoala
ruseasca de medicina in avantaj. Ca o incununare a celor afirmate pana acum, leacurile
pe care vi le oferim in continuare fac parte dintr-o antologie alcatuita de un medic: dr.
Pavel Burilov.
Astmul Se spune ca aceasta boala dureroasa si neplacuta nu poate fi vindecata total.
Totusi, vindecatorii rusi s-au ocupat de ea in diferite moduri, obtinand unele ameliorari
remarcabile. De regula, astmaticii erau supusi unui regim vegetarian, carnea si
fainoasele fiind total eliminate. Unii permiteau produsele lactate, altii insistau pe
vegetale si fructe. Iata cateva remedii simple si tratamente.
Ceai de ghimbir Infuzia de ghimbir era considerata ca fiind una dintre cele mai bune
leacuri. Modul de preparare: se spala, se cojesc si se rad 400 g ghimbir, se pun intr-o
sticla de un litru, care se umple apoi cu alcool. Se tine la cald doua saptamani, agitand
din cand in cand, pana ce amestecul are culoarea unui ceai slab. Se strecoara prin tifon
dublu, storcand bine reziduul. Se lasa o zi sa se depuna sedimentul si se trece infuzia
limpede in alta sticla. Se ia de doua ori pe zi cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa
calda, dupa mese. Folosirea regulata a infuziei aducea adesea o ameliorare radicala si
permanenta.
Hrean preparat cu suc de lamaie Este foarte eficace cand este luat in mod regulat. Se
rad aproximativ 250 g hrean proaspat si se pune peste el sucul a 2-3 lamai, formandu-se
un amestec gros care trebuie tinut la rece. Doza: 1/2 lingurita de doua ori pe zi,
dimineata si dupa-amiaza. Nu se bea nici un fel de lichid cel putin o jumatate de ora
dupa luarea medicamentului. La inceput, pacientul va lacrima puternic dupa luarea
dozei, dar aceasta reactie va descreste si apoi va disparea cu totul. Amestecul se poate
pastra un timp la rece, pana cand hreanul incepe sa se oxideze. Hreanul trebuie sa fie
totdeauna proaspat, niciodata inghetat. O folosire prelungita a leacului dadea cele mai
bune rezultate.
Ceai de afine Toti astmaticii erau sfatuiti sa bea cantitati mari de ceai de afine. Afine
uscate si frunze se fierb 10 minute in apa, iar ceaiul rezultat se bea fierbinte si
neindulcit, ajungandu-se pana la 10 cesti pe zi. In cazuri usoare, acest ceai aducea o
usurare rapida, in cazuri grave, adaugandu-se alte tratamente.
Inhalatie cu ace de pin Se fierb bine cam 1/2 kg ace si conuri de pin in aproximativ 4
litri de apa si se inhaleaza apoi aburul fierbinte, tinand un prosop deasupra capului.
Doua sedinte de 15 minute, in fiecare zi, se spunea ca aduceau ameliorari radicale.
Inhalatie cu cartofi fierti Inhalatia cu aburul de cartofi fierti (dupa ce se arunca apa) se
facea ca si cea de mai sus, durand pana cand cartofii nu mai scoteau abur, dar inhalatia
cu ace de pin era socotita mai eficace.
Ceai de frunze de urzica O lingurita de frunze uscate de urzica se fierbe intr-un pahar
cu apa si se bea de 2-5 ori pe zi. Se fierbe in vas smaltuit. Alte metode: se foloseau baile
de mesteacan sau cataplasmele de mustar aplicate pe pulpe si incheieturile mainilor,
care usurau atacurile acute de astm.
Eczeme Bolile de piele pot fi cauzate de o proasta functionare a intregului sistem sau
pot avea o natura externa, cauzata de murdarie, iritatie a pielii etc. Chiar si dermatologii
Page 887 of 1147
specialisti incearca cateva remedii pana cand ajung la rezultatul dorit. Practicienii
populari au in arsenalul lor o multime de remedii. O regula generala este de a se feri
partea afectata de lumina si soare si de a purta un bandaj cu unsoare sau balsam
protector. In cazul unei eczeme umede, este de preferat a se evita apa. Zonele afectate se
spala cu decoct de coaja de pin sau stejar. In unele cazuri, acesta poate fi un tratament
care duce la vindecarea completa. (Daca este necesara folosirea apei, aceasta trebuie sa
fie fiarta si folosita numai foarte fierbinte.) Adesea, afirma practicienii, este necesar un
regim prelungit, care in unele cazuri este suficient pentru a vindeca eczema. Se
mananca numai vegetale si sucuri de fructe. Se recomanda urmatoarele alifii facute in
casa:
Ulei de galbenus de ou Galbenusurile de la niste oua fierte tari se inteapa cu o
sarmulita subtire si se tin deasupra unei flacari de lumanare. La suprafata galbenusurilor
vor aparea niste picaturi. Acestea trebuie culese cu grija. Ouale se pot folosi mai departe
pentru mancare. Aceste picaturi sunt folosite ca "ulei" pentru ungerea locurilor afectate.
Tratamentul s-a dovedit a fi foarte eficient. Se foloseste seara, la culcare.
Balsam din usturoi si miere Se fierbe usturoiul, se farama si se amesteca cu o cantitate
egala de miere. Se aplica pe zona afectata seara, la culcare, apoi pe deasupra se aplica o
felie de ceara. Se bandajeaza lejer. Dimineata se indeparteaza cu sapun verde (sap.
viridis) sau petrol si se bandajeaza. Tratamentul se repeta si in noaptea urmatoare. Dupa
cateva zile rezultatele sunt excelente.
Unsoare din cenusa de pipa
Cenusa de la o pipa este deseori folosita ca un balsam si este foarte eficace impotriva
herpesurilor si a eczemelor. Tratament cu frunze de geranium Frunzele proaspete de
geranium fierte in apa timp de o ora sunt un bun remediu pentru eczeme si herpes.
Partea afectata se spala cu apa in care frunzele au fost fierte sau in aceasta apa se
inmoaie o bucatica de vata si se tine pe acea parte bolnava. Remedii pentru uz intern
Pentru eczeme si alte iritatii ale pielii, in Caucaz era folosit sucul de lamaie.
Tratamentul se administra astfel: in prima zi se lua, in cateva doze, sucul a 5 lamai.
Apoi, in fiecare zi se adaugau 5 lamai, pana cand se ajungea la 25 de lamai. Dupa aceea
se descrestea in acelasi fel. Aceasta metoda este foarte eficace. Se poate repeta la
nevoie. Flori de soc (Sambucus) si de coada-soricelului (Achillea millefolium), in
proportii egale, se fierb timp de 20 de minute (1 lingura de amestec la un pahar cu apa)
si se ia o cana pe zi. Curata eczema si herpesul intr-un timp foarte scurt.
Pentru raguseala
Se luau 2 galbenusuri proaspete de ou de gaina si se frecau cu 3 linguri de zahar sau
miere pana cand se deschideau la culoare si cresteau ca o crema. Cateodata, se punea
lapte cald peste galbenusuri. Se fierbeau doua maini de flori de tei in lapte. Laptele
trebuia sa depaseasca doar cu putin florile. Se fierbeau pana cand scadea laptele la
jumatate, apoi se lasa vasul acoperit, ca sa se raceasca. Se strecura laptele si se incalzea
si se bea indulcit cu miere. Se fierbea laptele proaspat cu unt proaspat. La o cana de
lapte se punea o bucata de unt cat o nuca. Cand untul era topit, se amesteca bine cu o
lingura de miere si se bea cald, nu fierbinte. Daca nu era unt, se punea untura de gasca
sau de porc. Se scobea o ridiche neagra de miez, in asa fel incat ramaneau numai
peretii ridichii, grosi de cel putin un deget. Se umplea gaura cu miere sau cu zahar si se
lasa la intuneric, eventual acoperita cu o oala. Dupa cateva ore, se forma un sirop care
Page 888 of 1147
se bea de mai multe ori pe zi. Dupa ce se bea siropul, se punea iar zahar in gaura. Se
putea folosi asa o ridiche de cel mult 5 ori, apoi se lua alta.
Pentru rani proaspete care sangerau, pentru taieturi si intepaturi Se presara rana
cu un praf de sare grunjoasa, pentru oprirea hemoragiei si pentru dezinfectare, apoi se
punea peste sare o bucata de slanina de porc. Slanina putea sa fie si afumata. Peste
slanina se puneau frunze de patlagina lata. Rana se lega apoi strans. Pansamentul acesta
se schimba in fiecare dimineata, pana cand rana se inchidea. Dupa aceea, pana la
vindecarea totala, se puneau numai slanina si patlagina, nu se mai punea sare sub
pansament. Pentru abcese, rani infectate Ziua se puneau peste rana mai multe foi
albe de ceapa, coapte in cuptor pana cand se ingalbeneau. Se lega ceapa cu un
pansament care s-o tina fixa pe locul afectat. Ceapa ajuta sa se matureze abcesul. Seara,
se desfacea pansamentul si se punea in locul cepei o turta facuta din ceapa rasa
proaspata, amestecata cu untura si faina alba de grau. Peste aceasta turta se puneau
frunze de podbal si apoi se lega cu pansament. Dimineata urmatoare se arunca turta si
se punea din nou ceapa coapta. In cel mult 2-3 zile, abcesul ceda si durerile dispareau. l
Se punea pe rana, pe abces, o pruna bistriteana desfacuta, dupa ce i s-a inlaturat
samburele. Miezul prunei trebuia sa fie asezat exact peste abces. Peste pruna se punea o
bucata de mamaliga calda si apoi se lega strans locul. Se schimba compresa aceasta in
fiecare dimineata. Dupa ce se inlatura compresa veche, se spala locul afectat cu aramita
(prima tuica, foarte tare, care iese la cazanul de fiert tuica. E atat de tare si de amara,
incat nu se bea, se foloseste doar in scopuri medicinale, pentru dezinfectarea unor rani
sau pentru ungerea articulatiilor reumatice.)
Pentru reumatism Din primavara pana in toamna, in fiecare zi, se urzica incheietura
bolnava, seara si dimineata. In timpul iernii, in fiecare seara, bolnavul isi tinea
picioarele intr-o oala mare, in care oparea floare de fan. Apa trebuia sa fie cat mai calda,
atat cat putea sa suporte omul, iar floarea de fan nu se arunca din oala. Se putea folosi
mai multe seri la rand, cu conditia sa fie incalzita de fiecare data. Daca reumatismul
afecta incheieturile mainilor, se bagau si mainile in apa aceea sau se punea o compresa
calda, din plantele care au fost oparite, si apoi se lega strans, pana dimineata. Cei care
sufereau de reumatism beau in fiecare primavara suc de mesteacan, pe care-l obtineau
taind o crenguta groasa, de cel putin un deget. La locul taierii crengutei legau de
mesteacan un pahar si peste noapte se aduna seva din belsug. Batranii beau si seva de
stejar si de fag, in cantitate mai mica, cel mult o lingura pe zi, ca sa le sporeasca
puterea. Pentru dureri de cap Se puneau pe partea dureroasa a capului frunze de
patlagina, varza sau brusture si se legau neaparat cu o carpa de culoare alba. Se freca
tot obrazul cu ceapa sau cu usturoi, mai ales in zona fruntii, a urechilor si a nasului.
Batranele se legau la cap cu frunze de nuc si de telina, de cand incepea vara si pana
toamna, pentru a se apara de durerile de cap provocate de caldura. Pentru bronsite Se
umplea un ciorap mai mare cu sare grunjoasa si se incalzea in cuptor, apoi se punea pe
pieptul bolnavului. Se incalzea un capac de oala si se infasura intr-un stergar si apoi se
punea in zona bronhiilor. Bolnavul trebuia sa stea culcat, bine acoperit, si sa aiba
neaparat ciorapi de lana in picioare. Pentru scaderea febrei Se facea masaj pe tot
corpul cu otet de mere, apoi bolnavul era acoperit cu un cearceaf inmuiat in otet de
mere, iar in picioare i se puneau sosete umplute cu ceapa proaspata, taiata marunt, sau
cu cartofi cruzi rasi. Trebuia sa stea acoperit, in pat, cel putin o ora, dupa care
procedurile se repetau, daca febra nu scadea. Ceapa si cartofii se schimbau. Pentru
Page 889 of 1147
raceala Se tineau picioarele in apa fierbinte sarata, pana cand apa aproape ca se racea,
apoi bolnavul se baga in pat si se acoperea bine. Isi acoperea si capul cu un sal gros.
Din cand in cand, bea cate o gura dintr-o fiertura de hrean ras. Pentru tuberculoza si
silicoza (boala de care au murit cei mai multi dintre minerii din Maramures) Bolnavii
beau mult lapte de capra, amestecat cu unt sau untura de gasca. In loc de apa beau
numai ceai de ovaz. In fiecare zi, mancau cate doua linguri de hrean amestecat cu
miere. Mancau multe nuci si alune. Pentru arsuri Locul ars se ungea imediat cu
albus de ou sau cu miere de albine.
Pentru calcaie crapate Se ungeau seara, dupa spalare, calcaiele cu unt, cu slanina sau
cu smantana. Se tineau picioarele in lapte cald amestecat cu untura. Se legau
calcaiele cu frunze de varza unse cu ulei crud, nerafinat. Se bagau calcaiele intr-un vas
cu urina.
Pentru "rac" (cancer) Se bea multa moare de varza si se manca varza acra cat mai
multa. Se beau ceaiuri din flori de trifoi (alb si rosu) si de rostopasca. Din radacina
de brusture sau tataneasa uscata si faramitata, amestecata cu ulei sau cu untura, se facea
o turta care se punea pe locul afectat. Se mancau in fiecare dimineata cate trei catei de
usturoi si se bea un paharut de tuica tare, facuta din secara sau porumb. Se mestecau
cat mai mult mici bucati de propolis si apoi se inghiteau. Se puneau pe locul afectat
comprese din radacini de rostopasca, tinute in tuica fiarta de doua ori.
Pentru greata, "ciumurleala" Se tinea sare grunjoasa in gura si se freca bolnavul cu
usturoi la tample si la incheieturile mainilor. Se frecau mainile cu otet.
Polipi nazali Sunt niste tumori glandulare care apar pe mucoasa naso-faringiana, in
special la copii. Ei cauzeaza disconfort, impiedica respiratia si afecteaza vocea.
Tamaduitorii populari din Rusia si Siberia recomanda bai cu sare (sare Epson), sau ulei
de peste ca adaos la regimul alimentar. Si, zilnic, gargara cu apa calda cu sare (o lingura
sare la un pahar cu apa calda). * Sucul de sfecla rosie folosit ca gargara este de
asemenea foarte recomandat. Sucul de coacaze, folosit atat ca gargara cat si ca bautura,
este foarte eficace in unele cazuri. Frunzele de coacaz sunt, de asemenea, folosite sub
forma de infuzie (aproximativ 3 g de frunze uscate la o cantitate de 200 ml apa fiarta.
Se bea cald - un pahar de trei ori pe zi inainte de mese).
Angina pectorala Medicina populara rusa trata cu succes aceasta boala cu boabe de
maces, ce asigurau o vindecare completa, adesea in combinatie cu caprifoi si brancuta
de pasune (floarea cucului). Iata cum se pregateste infuzia de macese: intr-un vas se pun
7 pahare de apa clocotita. Se adauga 7 linguri cu macese (intregi sau sfaramate). Se
acopera bine vasul si se inveleste intr-un material care retine caldura, lasand sa se
infuzeze compozitia timp de 20-24 de ore. Apoi infuzia se strecoara, storcand macesele.
Se pastreaza la rece. Se beau trei pahare pe zi, la mese. In ceai se poate adauga si sirop
de macese. Da un gust bun si este o sursa de vitamina C. In general, infuzia de boabe de
maces este recomandata pentru toate bolile de inima. Nu poate cauza nici un rau si, in
multe cazuri, s-a dovedit a fi foarte eficace. In plus, oamenilor cu boli de inima vechi li
se recomanda sa urmeze un regim alimentar evitand dulciurile si substantele bogate in
amidon. Fumatul trebuie evitat - in special in cazurile de angina pectorala - deoarece
nicotina cauzeaza adesea constrictia arterelor. Acelasi lucru cu cafeaua si ceaiul. Infuzia
de macese indulcita cu sirop de macese este un inlocuitor excelent. Practicantii populari
Page 890 of 1147
recomandau celor care sufereau de angina pectorala sa manance ficat de vita si sa bea
sange de bou. Oricum, macesul este singurul remediu considerat ca duce la o vindecare
completa.
Anemia de primavara- Leacuri siberiene - Modul in care se studiaza medicina
populara in Rusia este exemplar. Zeci de expeditii stiintifice medicale pleaca anual in
Siberia, un adevarat imperiu de plante si leacuri stravechi, aflate inca in stapanirea
samanilor. Dincolo de simplitatea si eficienta ei, medicina traditionala siberiana are si
un "ingredient" de magie, care face parte din vindecari. Nu omul tamaduieste, ci
Dumnezeu. Metode eficace contra anemiei Aceste remedii sunt originare din diferite
regiuni ale Rusiei si Siberiei si s-au dovedit a fi foarte eficiente. 1. Toti practicienii in
medicina populara prescriau un regim bogat de hrana: carne, ficat, galbenus de ou,
creier de vitel, lapte, unt, icre si intotdeauna usturoi si ceapa. Fiecare pacient trebuia sa
bea cel putin 2 l de lapte cald proaspat pe zi. Daca laptele direct de la sursa nu se gasea,
se putea inlocui cu laptele fiert, dar baut cald. Adesea se adauga si putin carbune in
lapte. 2. Urmatorul preparat, originar din Urali, era foarte recomandat. Se umple pe trei
sferturi un vas emailat cu orz sau ovaz proaspat. Se adauga apoi lapte, de asemenea
proaspat, incat sa acopere boabele si putina slanina de porc topita, cam de 1,5 cm
grosime. Se acopera vasul si se fierbe la foc mic intr-un cuptor, pana cand boabele devin
moi si imbibate. Daca este necesar, se mai adauga lapte. Se bea masa lichida care
rezulta, de trei ori pe zi. Doza: 1-2 linguri. 3. Planta cactus numita aloe era considerata
ca planta cu proprietati curative deosebite si se folosea la pregatirea multor
medicamente. (Aceasta planta nu este recomandata cardiacilor.) Planta a fost folosita in
Caucaz si in Asia Centrala. Se mentioneaza ca planta americana agava, numita deseori
si aloe, nu are efectele plantei din Caucaz. Iata trei formule dintre cele mai des folosite:
- 4 tulpini de aloe, lasate intr-o sticla cu vin la macerat, cel putin patru zile. Doza: un
pahar, de trei ori pe zi. - Acelasi preparat mentionat la punctul (a), dar in locul vinului se
intrebuinteaza alcool: patru tulpini la 0,5 l de alcool. Doza: 40 picaturi in apa calda, de
trei ori pe zi. - 360 g melasa galbena, 170 g frunza de aloe si 120 g rasina de pin. Se
combina dupa cum urmeaza: se taie frunzele de aloe in lungime, se macina rasina sau se
bate intr-o piulita si se amesteca cu melasa. Se pune intr-un vas de lut acoperit si se
baga in cuptor, la foc incet, timp de 8 ore. Apoi se strecoara. Doza: o lingurita, de trei
ori pe zi, cu o ora inainte de masa. Aceasta cantitate este suficienta timp de o luna.
Repetati dupa o pauza de o saptamana. 4. Fierul este un lucru esential in toate cazurile
de anemie. In Siberia, se recomanda metoda urmatoare: vara, se iau 5-10 cuie de fier
(nu din otel), se spala si se infig intr-un mar verde. Marul se mananca dupa 24 de ore.
Doza obisnuita este de trei mere pe zi. Iarna se pune intr-un pahar cu apa un cui mare si
se lasa 24 de ore. Apoi "apa de fier" va fi bauta. Doza: o lingura, de trei ori pe zi. Se
continua tratamentul din acelasi pahar, cuiul se lasa in apa, dar se scutura continutul
inainte de a bea. Inainte ca paharul sa se goleasca, se pregateste un altul (dintii se spala
dupa fiecare lingura de "apa de fier", pentru a preveni cariile dentare). 5. Se prescrie, de
asemenea, si decoct de ovaz si tarate, care se bea in loc de apa, timp de o ora. Se
strecoara, indepartandu-se ovazul si taratele. Se pun 360 g ovaz si tarate amestecate cu
2 l de apa. Se indulceste continutul cu miere. 6. "Calcifierea" - este un procedeu
recomandat in toate cazurile de tuberculoza si anemie. Pregatirea medicamentului: se
pun 10 oua crude (cu coaja) intr-un borcan. Ouale se acopera apoi cu suc de lamaie. Se
asteapta pana cand coaja oului se dizolva complet - in aproximativ doua saptamani. Se
Page 891 of 1147
adauga 360 g de miere si un pahar de coniac (de struguri). Se amesteca bine. Se

pastreaza la loc rece si intunecos. Doza: un paharel de 2-3 ori pe zi, inainte de masa. 7.
Un preparat vechi siberian: se amesteca in cantitati egale hrean (preferabil negru),
morcovi si suc de sfecla cu miere, se pun intr-o sticla si se ingroapa in pamant 13 zile.
Doza: un pahar, de trei ori pe zi, inainte de masa. Se scutura inainte de intrebuintare. 8.
Un remediu rusesc foarte vechi pentru tuberculoza, care s-a dovedit a fi foarte eficace si
in anemie (chiar si persoanele carora le este greata trebuie sa il ia): in fiecare dimineata,
se bea o jumatate de pahar din urina unui copil (baiat) sanatos. Copilul sa aiba sub 8 ani.
9. Se iau 350 g de untura de porc si se amesteca cu 6 mere mari, taiate bucatele. Se pun
la cuptor si se lasa sa se topeasca, fara insa a le arde. Intre timp, se amesteca 12
galbenusuri crude cu un pahar de zahar, pana cand se fac o spuma alba. Se adauga 350 g
de ciocolata rasa. Se separa merele de grasime prin strecurare. Merele se amesteca cu
galbenusurile de ou si ciocolata si se pastreaza la rece. Se unge pe paine si se mananca
in fiecare dimineata, dupa care se bea lapte cald. In cazurile in care alte metode nu au
dat rezultate, aceasta reteta are un efect de inviorare imediat. 10. In cazurile de
tuberculoza si anemie sunt recomandate compoturile de mure si frasin. Formula
siberiana "Energie" Este un preparat mai sofisticat, apreciat in mod deosebit de
practicienii medicinei populare, pentru a combate oboseala, scaderea energiei si
semnele de debilitate senila. Cele mai bune formule, care au dat rezultate deosebite,
sunt mentionate mai jos: 4 catei mici de usturoi, bine pisati; 4 cepe proaspete de marime
obisnuita se dau prin masina de tocat carne, pastrand sucul; 150 g ovaz, tratat la fel ca
mai sus; 40 g radacina de valeriana (Valeriana Officinalis), rasa marunt. Acestea toate se
amesteca cu 700 g miere si se fierb la foc mic, pana cand intreaga masa are consistenta
unei creme subtiri. Preparatul se pastreaza pe o farfurie si se lasa sa se raceasca. Apoi se
taie in bucatele si se pastreaza la rece. Doza: 3-6 bucati/zi (o bucata are in jur de 2-3
cm), inainte de masa. Doua remedii simple pentru persoanele varstnice Urmatoarele
medicatii au fost prescrise batranilor suferinzi de debilitate generala, de pierderea
energiei si a poftei de mancare, de deficiente respiratorii si o serie de alte afectiuni.
Originare din regiuni diferite - unul din Siberia, celalalt din Ucraina -, aceste doua
remedii se bazeaza pe puterea extraordinara, curativa, a usturoiului. Usturoi cu ceapa si
miere A fost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate, celor
practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, deficiente cronice ale
aparatului respirator, lipsa totala de energie. Preparatul este simplu si eficace: 100 g
usturoi, 150 g ceapa, 350 g miere, 2 linguri otet (preferabil de mere). Usturoiul si ceapa
se dau printr-o razatoare fina, apoi se adauga otetul. Se lasa la loc cald 24 de ore. Apoi
mierea se incalzeste la foc mic, pana ajunge la punctul de fierbere, amestecandu-se
incontinuu. Usturoiul, ceapa si otetul se amesteca cu mierea fierbinte si se lasa apoi sa
se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile. Se strecoara printr-o sita deasa, apoi amestecul se
poate folosi. Doza: 4 lingurite luate una dupa alta, o data pe zi. Tratamentul se continua
fara sa se intrerupa nici o singura zi. Are un efect cumulativ de energie exceptional.
Elixir ucrainean Acest remediu este intrebuintat in provinciile Kiev si Knarkov din
Ucraina, de peste 500 de ani si a fost (si mai este inca) un adevarat "elixir al tineretii".
Se recomanda in special cand "bolile batranetii" erau combinate cu obezitatea: 350 g
usturoi bine pisat se amesteca cu sucul a 24 de lamai (fara seminte). Se lasa 24 de ore
intr-un borcan acoperit cu tifon. Se scutura bine inainte de intrebuintare. Doza: o
lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. In zece zile, apare o imbunatatire a
Page 892 of 1147
tonusului intregului organism. Acest medicament poate fi folosit si de tinerii care se

plang de lipsa de energie, hipotensiune sau se simt obositi cand fac efort. Tonic de
hrean Acesta este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea
poftei de mancare. Se ia o lingurita de hrean proaspat, ras, urmat de un paharel de apa
calda (fiarta), de la 5 la 10 ori pe zi, intre mese. Durata este de cateva zile in sir. Este un
tonic si un bun acumulator de energie. Tratamentul se poate repeta si 2-3 luni, daca este
necesar.
Tonic de cartofi cruzi Este recomandat tuturor persoanelor in varsta - peste 50 de ani ca un preventiv al arterosclerozei. Un cartof crud de marime obisnuita, spalat si curatat,
se rade marunt. Atat sucul, cat si masa rezultata prin radere se ia in fiecare dimineata,
inainte de masa, pe stomacul gol. Tonic de usturoi Recomandat tuturor persoanelor in
varsta, mai ales daca prezinta semne de arteroscleroza. Acest tonic se prepara dupa cum
urmeaza: umpleti o sticla de 0,5 l cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. Pastrati
preparatul timp de doua saptamani la caldura, apoi strecurati-l. Doza: o data pe zi,
inainte de masa, incepand cu 2 picaturi si adaugand in fiecare zi cate o picatura, pana se
ajunge la 25 de picaturi. Apoi micsorati doza, descrescand in fiecare zi cate o picatura,
pana cand se ajunge la 0 picaturi. Rezultatele sunt extraordinare, daca tratamentul se
face de doua ori pe an.
Pentru dureri de cap Se ia un cartof mai mare, se curata si se taie apoi in rondele
groase de 3-4 mm. Rondelele se pun pe frunte si in zona tamplelor si se leaga cu o
basma cat mai strans. Se schimba rondelele dupa cateva ore. Se tin si noaptea, in cazul
durerilor puternice. Se inmoaie o basma in zer proaspat si se pune pe frunte. Se
freaca mainile bolnavului bine, bine, de catre o alta persoana, mai ales la incheieturi.
Pentru cucuie, lovituri in zona capului Imediat dupa lovire, se tine apasat pe locul
afectat o lingura rece sau lama unui cutit. Cand lingura sau cutitul se incalzesc, se
schimba cu altele reci.
Pentru raceala, usturimi si dureri de gat, raguseala Se bea sirop din muguri si
conuri de brad, amestecat cu miere. Siropul se prepara astfel: se pune intr-o oala de lut
un strat de conuri de brad verzi, deasupra se pune miere de albine sau zahar. Peste miere
se aseaza un strat de muguri de brad si deasupra lor se pune iar miere. Procedeul se
repeta pana cand se umple oala. Apoi se inchide bine cu un capac. Se leaga o carpa
peste capac, pentru ca acesta sa nu se miste deloc. Oala astfel pregatita se ingroapa in
gradina, intr-un loc curat, si se lasa sase saptamani in pamant. Cand se scoate, se storc
mugurii si conurile bine si siropul se strecoara in sticle curate. Se bea din acest sirop
cate o lingura de mai multe ori pe zi. Dupa aceea, nu se mananca nimic doua ore. Se
pun conuri de pin in rachiu si se lasa la intuneric cateva saptamani. Se bea cate o gura,
atunci cand apar dureri de gat si raguseli. Se sparg doua oua si se aleg galbenusurile.
Se freaca bine cu 4 linguri de zahar sau miere, pana cand se formeaza o spuma
albicioasa. Se mananca toata crema obtinuta, dupa care se bea o cana de lapte fierbinte.
Laptele se poate turna si peste spuma de galbenusuri si apoi se bea cat mai cald. Se
bea lapte cald, in care s-a topit un bulgare cat o nuca de unt proaspat. Se unge gatul
bolnavului cu gaz, de doua ori pe zi. Nu se bea si nu se mananca dupa aceea timp de o
ora.
Page 893 of 1147
Pentru insomnie Se mananca seara paine cu ceapa si se bea dupa aceea lapte cald cu
miere.
Pentru a scapa de sughit
Se bea repede, fara intrerupere, o cana mare de apa rece, in care s-a dizolvat fie zahar,
fie sare. Cel care sughite mult trebuie sa fie speriat de cineva si sughitul se opreste.
Ca sa scapi de sughit trebuie sa-ti tii respiratia cat mai mult si apoi sa bei apa in care ai
pus o lingura de otet.
Pentru hemoragii nazale
Cel caruia ii curge sange din nas trebuie sa stea culcat pe spate, cu mana stanga ridicata.
Pentru tratarea ranilor
Se spala rana cu ceai de cretisoara, de mai multe ori pe zi, apoi se unge cu untura de
porc sau seu de oaie, amestecate bine cu sare.
Contra arsurilor
Se amesteca o bucata de unt de casa sau seu topit cu un galbenus de ou. Se aplica pe
rana si se acopera cu un tifon. Un albus batut spuma are acelasi efect.
Pentru conjunctivita Se ia miez de paine neagra, putin lapte cald si un galbenus de ou.
Se amesteca toate pana se obtine o pasta. Se aplica pe pleoapele inchise, un sfert de ora.
Procedeul se repeta din doua in doua ore.
Pentru improspatarea tenului, pentru "lucierea" obrazului Se unge fata cu
smantana proaspata sau cu spuma de lapte, de doua ori pe zi. Dupa o jumatate de ora, se
spala cu apa rece.
Pentru raceli Se tin picioarele in apa calda, cel putin o jumatate de ora, apoi se sterg,
frecandu-se energic cu un prosop aspru, si se iau ciorapi de lana. Bolnavul se baga in
pat si se acopera bine.
Pentru raceli si dureri de piept (laringita) Se incalzeste praporul de la oaie sau miel
pe un capac pus peste o oala in care fierbe apa. Dupa ce s-a incalzit, se intinde pe
pieptul bolnavului si apoi se acopera cu o panza, peste care se pune o haina mai groasa
de lana. Bolnavul sta culcat, bine acoperit, si trebuie sa bea in acest timp mult ceai de
soc, ca sa transpire.
Contra bronsitelor Se ia o ridiche neagra cat mai iute, se curata de coaja si se da pe
razatoarea mica. Se pune intr-un borcan, se acopera cu un strat de miere si se lasa la
macerat vreme de 15 zile. Vasul se inchide ermetic. Se iau 3-6 linguri pe zi, pentru
fluidificarea secretiei.
Pentru reumatism Se leaga incheietura dureroasa cu o panza inmuiata in gaz (petrol)
curat (dublu rafinat). Daca durerile nu se micsoreaza, se amesteca gaz cu sare si se pune
pe locul dureros, sub cataplasma. Bolnavul e bine sa poarte haine de lana, si nu din
materiale supraelastice. Sunt contraindicate si cizmele de cauciuc. Se bat locurile
afectate de reumatism cu urzici, cat tine vara. Cu cat mai multe batai cu urzici vor fi, cu
Page 894 of 1147
atata va trece mai bine iarna pentru cel bolnav de reumatism. Se pune intr-un lighean,
pana la jumatate, floare de fan. Se toarna apa calda peste ea si bolnavul tine in aceasta
apa, cat este calda, picioarele sau mainile afectate de reumatism. Se fac asemenea bai
partiale cat mai multe, mai ales seara, si apoi bolnavul se baga in pat la caldura. A doua
zi, apa cu floare de fan se reincalzeste. Se poate reincalzi astfel de 3-4 ori si apoi se
arunca si se inlocuieste cu alta floare de fan. Daca durerile sunt mari, se fac
cataplasme cu flori de fan care se aplica pe locul dureros in timpul noptii, sub o legatura
de lana. Se pot face bai generale cu apa calda, in care s-a pus floare de fan, dar cei care
sufera de boli de inima n-au voie sa stea prea mult in apa. Se pun ardei iuti taiati intr-o
sticla si se toarna peste ei rachiu. Se lasa la soare o saptamana si apoi se poate folosi
rachiul strecurat pentru masarea locurilor dureroase. Se fierb doi catei de usturoi intrun ibric cu lapte. Se strecoara si se bea laptele de doua ori pe zi, dimineata si seara. La
fel de buna este si inghitirea unui catel de usturoi, dimineata, pe stomacul gol, vreme de
cateva saptamani. Locurile dureroase se freaca cu usturoi pisat, amestecat cu
untdelemn, pana se obtine o pasta.
Remedii ginecologice
LEUCOREEA Este o scurgere anormala, sub forma de substanta vascoasa, alba. Nu
este nici periculoasa, nici infectioasa, dar oricum, este neplacuta. (Poate fi si un semn de
pericol daca culoarea acesteia este de un gri galbui, sau daca are semne de sange. Atunci
trebuie consultat un specialist.) In Rusia si Siberia, erau folosite urmatoarele metode: *
Spalaturi cu "ceai" cald de coji de stejar, de doua ori pe zi. La un pahar de apa se pune o
lingurita plina cu coji de stejar. Se fierbe 3 minute. Ceaiul este strecurat si apoi se
foloseste pentru instilatii vaginale. * Spalaturi vaginale cu violete uscate. O mana de
flori se oparesc cu un litru de apa. Se lasa sa se infuzeze timp de 20 de minute. Se fac
spalaturi zilnice. Printre altele, florile de violete (Viola Adorata) previn cancerul uterin.
In Siberia erau prescrise si urmatoarele ceaiuri: * Infuzie de perivinca (Vinca major sau
vinca rosea): 3 lingurite de planta uscata (pudra) se oparesc cu un pahar de apa. Se
acopera 15 minute si se strecoara. Doza: un paharel pe zi. * Suc de dracila proaspata.
Doza: un paharel de suc pe zi. * Decoct de coada-soricelului (Alchillea millefolium). Se
pune o lingura de planta la o cana de apa. Se fierbe 20 de minute. Doza: 2-3 cesti pe zi.
* Flori de salcam alb. Medicina populara recomanda mestecatul si inghititul lor. Opresc
leucoreea. Pe timpul oricarui tratament, activitatile sexuale sunt interzise. De asemenea,
sunt interzise remediile pe baza de aloe. Planta nu este recomandata in timpul sarcinii
sau cand exista dereglari ale organelor sexuale.
ANOMALII MENSTRUALE Orice neregularitate a ciclului menstrual poate fi un
semn al unei proaste functionari a organelor genitale, de aceea consultarea imediata a
unui medic este necesara. Iata cateva remedii cu care medicina populara rusa isi rezolva
problemele. Pentru menstruatii prelungite si dureroase * Cornul de secara (Claviceps
purpurea). Iata modul de preparare: la 30 grame de corn de secara se pun 45 grame
alcool si se lasa 7 zile la macerat. Doza: se iau 10 picaturi de tinctura intr-un paharut cu
apa calda, de doua ori pe zi, dimineata si seara. Daca aceasta nu da rezultate, doza se
dubleaza in urmatoarele zile, pana cand isi face efectul. Se pot folosi pana la 60 de
picaturi. * Ceai de coada-calului. O lingura de planta uscata se opareste cu un ibric cu
apa fiarta. Se lasa 10 minute la infuzat. Nu se mai bea altceva pe durata zilei. Pentru
Page 895 of 1147
intarzieri menstruale sau menstruatii insuficiente * Se bea infuzie de musetel 2 pahare

odata. * Se face o baie fierbinte la picioare, in care se adauga o ceasca de sare si 2-3
cesti de cenusa din lemn. Se sta 15 minute. Apoi clatiti picioarele, le stergeti si puneti
comprese cu mustar in ciorapi. * Drojdie de bere amestecata in cantitati egale cu lapte
proaspat. Se bea dimineata, inainte de masa, un pahar.
STERILITATE Imposibilitatea de a ramane gravida se bazeaza pe mai multi factori,
deseori incluzandu-se si sterilitatea sotului. Aceasta conditie se poate remedia cautand
cauzele care au determinat-o. Se cere o consultatie amanuntita a sotului, cat si a sotiei.
Interesant de mentionat este faptul ca multi practicieni rusi afirma ca sterilitatea
este un efect al hranei necorespunzatoare.
Se afirma, de asemenea, ca intestinul gros se astupa din aceasta cauza cu fecale, iar
posibilitatea femeii de a ramane gravida scade. Iata doua remedii pe baza de plante
impotriva sterilitatii:
* Infuzie de seminte de patlagina (Plantago lanceolata). Se beau 3 cani pe zi.
Ceaiul se obtine prin fierberea unei lingurite de seminte vreme de 3 minute, intrun ibric de apa. Unii practicieni yakuti sugerau oricat de ciudat ni s-ar parea masaje
anale. Interesant de notat faptul ca in America se vand asa-numitele "dilatatoare"
rectale, care sunt prescrise atat pentru barbatii impotenti, cat si pentru femeile sterile.
Acestea se vand in farmacii.
SARCINA Pe timpul sarcinii, toate femeile sunt sfatuite sa nu ridice greutati, sa renunte
la alcool si tutun, sa nu-si retina urina, sa nu duca o viata sedentara, sa nu aiba relatii
sexuale in ultimele 4 luni. Sunt sfatuite, de asemenea, sa nu duca mainile la fata cand
sunt inspaimantate de ceva, sa nu se uite la persoane deprimate, cocosate, sa agate poze
cu peisaje frumoase in dormitor, sa nu asculte povesti de groaza. Asemenea actiuni ar
putea afecta copilul.
DIZENTERIE Ia adeseori proportii epidemice, mai ales in timpul verii, ca urmare a
consumului de fructe nespalate, alimente fermentate, apa din surse infectate. Este o
maladie bacteriana sau parazitara, care se manifesta prin diaree puternica. Foarte
frecventa in zonele rurale, ea se tamaduieste cu leacuri populare verificate de generatii
intregi de vindecatori. In Siberia, cand dizenteria lua proportii, erau folosite urmatoarele
metode: * Terapia cu mere. Se incepe cu o clisma cu infuzie de musetel si un post
complet de 24 de ore. Apoi, in decursul urmatoarelor 24 de ore, pacientului i se
administreaza, la fiecare 4 ore, 2 mere curatate de coaja si date prin razatoare. In total,
12 mere. Nu se consuma nici un alt fel de aliment. La nevoie, se repeta cura inca 24 de
ore. Dar repetarea a fost rareori necesara. * Permanganat de potasiu. Un bun remediu in
vindecarea dizenteriei era o solutie slaba de permanganat de potasiu. Practicienii
populari aveau intotdeauna un stoc la indemana. Solutia indicata avea culoarea roz
aprins (nu rosie sau violeta) si se obtinea prin 1-2 cristale mici, puse intr-un pahar cu
apa calda. Doza: 2 pahare pe zi, dimineata si seara. In acelasi timp, se recomanda si o
clisma cu aceeasi solutie. Deseori, se ajungea la rezultate bune dupa 2-3 zile. Un lucru
important era dizolvarea completa a cristalelor, solutia fiind strecurata printr-un tifon. *
Ciresata. Un sfert de kilogram de cirese proaspete se puneau in 3/4 litri vin rosu, pastrat
la loc cald sau la soare, cel putin 2 zile. Doza: un pahar mic de vin, de trei ori pe zi.
Page 896 of 1147
(Doza pentru copii era de un degetar.) Acesta era considerat un excelent medicament
profilactic in timpul epidemiei. * Apa calda cu sare. Intr-un pahar cu apa calda se punea
o lingura de sare. Se amesteca pana la dizolvarea completa. Bolnavul lua o lingura de
solutie, apoi nu mai manca si nu mai bea nimic, 24 de ore. (Cristalele nedizolvate se
asezau la fundul paharului.) O zi de tratament era deseori suficienta. Mii de soldati rusi
au fost tratati astfel, in timpul primului razboi mondial (1914-1918). * Paine neagra
prajita si prefacuta in scrum. Se pune o lingurita de scrum intr-un pahar de vin rosu, o
data pe zi. Se repeta cura daca mai este necesar. GUTA Este o afectiune dureroasa, de
natura reumatica, deseori ereditara. Este agravata de consumarea alcoolului si a hranei
necorespunzatoare, de temperaturile ridicate din timpul verii. Durerea este resimtita in
special la degetele mari de la picioare, dar si in gambe. * Dieta alimentara. O hrana
corespunzatoare este lucrul cel mai important. Alcoolul, in special cel provenit din
struguri, trebuie exclus, precum si condimentele. Fasolea, spanacul, macrisul trebuie si
ele eliminate, zaharul se inlocuieste cu mierea, iar carnea, grasimea si alimentele bogate
in amidon trebuie evitate complet. Se recomanda doar carnea de vaca fiarta. Este
interzis consumul carnii de vitel, miel si porc, ca si ficatul, inima, rinichii. Orice aliment
care provoaca aciditate in urina trebuie evitat. Sunt recomandate produsele lactate, in
special laptele batut si iaurtul, precum si fructele si legumele radacinoase ca: morcovi,
sfecla si napi. Cartofii trebuie evitati. Se recomanda consumarea agriselor, capsunilor si
lamailor. * Terapia cu intepaturi de albine. In Rusia, era considerata ca metoda de
exceptie. Acum se aplica in toata lumea, inclusiv in Romania. * Alifie de unt. Untul
proaspat este amestecat pe un foc slab. Cand incepe sa fiarba, se indeparteaza de pe foc,
se ia spuma si se adauga o cantitate egala de vin. Lasati apoi compozitia sa scada. Ceea
ce ramane este cea mai buna alifie pentru guta. Se aplica pe partea afectata. * Infuzie cu
floarea-soarelui. Tulpina si frunzele florii-soarelui se oparesc cu vodca clocotita. Vodca
nu trebuie sa fie tare. Se dilueaza cu apa calda, cam la taria de 20 de grade. Se pun
comprese in timpul noptii. * Pudra din frunze de mac. Frunzele de mac uscate sunt
pisate si aplicate pe comprese umede, in regiunea afectata. Se leaga usor. Numai
frunzele de mac salbatic (care produc opium) sunt folosite. Nicidecum cele de mac de
gradina, cultivat. * Remedii vechi, siberiene. Toti bolnavii de guta sunt sfatuiti sa poarte
ciorapi de lana inmuiati in solutie de ceapa. Se pun 6-8 felii de ceapa taiata, la 3-4 litri
de apa. Se fierbe timp de 30 de minute. Se strecoara si in aceasta apa se inmoaie
ciorapii, fara a fi apoi clatiti. Ciorapii trebuie sa fie curati. Se spala si se clatesc in mod
normal, apoi se introduc in preparatul mentionat mai sus pentru 10 minute si se usuca
fara a mai fi clatiti. Tratamentul a dat rezultate neasteptate. HEMOROIZI Transpiratia,
caldurile ridicate, circulatia periferica deficitara activeaza hemoroizii, transformandu-i
intr-una din cele mai nesuferite boli estivale. Totusi, in Rusia si Siberia, practicienii
populari o puteau combate cu usurinta, nu prin metode chirurgicale, iar rezultatele erau
foarte bune. Ca o prima masura, toti cei care sufereau de hemoroizi erau pusi sa tina un
regim permanent, excluzand in totalitate bauturile alcoolice. Regimul consta in cartofi,
morcovi, conopida, orez. In cantitati moderate, erau permise carnea de pui si pestele. In
loc de ceai, pacientilor li se dadea sa bea un decoct de frunze de siminic, 2-4 cani pe zi,
cu miere in loc de zahar. Aceasta pentru a preveni constipatia. * Un vechi remediu
folosit in Urali: ceai de lumanarica. O lingura de flori uscate de lumanarica (se gasesc la
Plafar) sunt introduse in apa fierbinte, apoi fierte, timp de 10 minute. Se strecoara si se
bea ceaiul cald, de 2-4 ori pe zi. (Se indulceste cu miere, niciodata zahar sau zaharina,
Page 897 of 1147
care dau constipatie.) Sangerarea dispare, de obicei, in 2-5 zile, iar boala in 10-15 zile.
Acest procedeu are un efect total, chiar si in cazurile avansate. * Remediu pe baza de
morcovi. Morcovii cruzi, dati prin razatoare, luati in cantitati considerabile la fiecare
masa, vindeca si hemoroizii mai persistenti. Morcovii se pot insoti cu un pahar de
decoct de stevie. Se ia seara, la culcare, foarte fierbinte. Doza: o lingura de stevie uscata
la un pahar cu apa, fiarta 10-15 minute. * Tuica de roscove. 150 g roscove (Serata
Siliquia) rase bine, introduse intr-un litru de tuica (sau alcool de 40gr.), se lasa la
macerat la loc cald, cel putin 10 zile. Doza: 1 paharel mic, de doua ori pe zi, inainte de
masa. (Nu se mai consuma alt alcool.) * Remediu siberian cu frasin. Suc proaspat de
frunze de frasin, luat de trei ori pe zi, intr-un pahar mic, indulcit cu miere si urmat de un
pahar cu apa calda. Se spune ca aduce o usurare. Dar pentru a se ajunge la rezultate,
cura este de mai lunga durata. * Alifie siberiana. Foarte obisnuita in estul Siberiei,
aceasta alifie este originara din China, unde se foloseste de mai multe secole. Se prepara
astfel: 2 parti de camfor, 1 1/2 parti de sulfat de fier se amesteca cu maduva proaspata
din sira spinarii porcului si se freaca foarte bine. Preparatul se pastreaza la rece si se
aplica o data pe zi, in special noaptea. Hemoroizii dispar rapid si definitiv, dar
activitatile sexuale, alcoolul si efortul fizic trebuiesc reduse total pana la vindecarea
deplina. Siberienii considerau acest tratament ca fiind foarte eficace, vindecarea
producandu-se foarte curand. * Terapie cu frunza de salcie tremuratoare. Se poate folosi
numai vara, deoarece necesita frunze proaspete. Acestea se aplica pe hemoroizi in
partea externa, cand pacientul este intins pe burta, si se pastreaza doua ore. Frunzele
sunt apoi indepartate, iar partea afectata se spala cu apa rece. Tratamentul se aplica de
2-3 ori pe zi. * Supozitoare din cartofi: se taie cartoful in bucati mici, sub forma de
supozitoare, si se introduc in anus. Se pastreaza toata ziua. * Bai de aburi anale. Acest
tratament cere un echipament simplu, iar vindecarea se face complet, chiar in cazul unor
hemoroizi interni sau externi deja cronicizati. Se foloseste o oala larga sau o galeata
mica, acoperita cu un capac din lemn, in care se face un orificiu de 5-6 cm diametru. Se
fierb 2 galeti de apa in care se adauga 150 g alaun. Apa se toarna treptat in oala sau
galeata, peste care se aseaza placa din lemn. Pacientul se va aseza cu anusul deasupra
deschizaturii din scandura. Tratamentul se continua atata timp cat aburul este prezent
aproximativ 30 de minute. Orificiul anal se unge apoi cu vaselina, inauntru si in
exterior. Inaintea acestui tratament, orificiul anal se spala bine, se sterge, iar pacientul
consuma un ceai laxativ. Acest tratament nu se repeta mai mult de o data pe saptamana.
Trei proceduri vindeca si cea mai grava stare. O alta metoda alternativa a terapiei
amintite mai sus. In loc de apa cu alaun, se folosesc 2 litri de lapte, in care se pun patru
cepe mari, necuratate. Se foloseste un recipient de ceramica (lut) si se acopera bine,
dupa care vasul se pune intr-un cuptor, timp de o ora. Apoi laptele si cepele se vor varsa
in oala special pregatita, acoperita cu o placa de lemn, asa cum a fost descris anterior,
iar pacientul va proceda ca si pentru tratamentul cu alaun. Aceste tratamente se pot
administra din trei in trei zile. Patru astfel de cure pot produce rezultate satisfacatoare.
Dupa fiecare se foloseste laxativul din plante si vaselina, ca si la tratamentul cu alaun. *
Tratament cu fum. Pe fundul unei galeti din tabla, se pune o caramida foarte fierbinte,
apoi funii uscate de usturoi. Caramida trebuie sa fie suficient de fierbinte, incat sa poata
face fum. Sunt suficiente 4 tratamente pentru o vindecare rapida. Reguli generale. Toti
suferinzii de hemoroizi trebuie sa se fereasca de constipatie. Nu se foloseste hartie
igienica. In cazurile mai putin grave, se va folosi un burete imbibat cu apa rece, care
Page 898 of 1147
produce deseori vindecarea. Alcoolul si actele sexuale (in special pentru barbati) trebuie
evitate. In multe cazuri, un regim bogat in fructe si legume (in special sub forma de
sucuri) vindeca boala in decursul a doua sau trei saptamani.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 816 > Medicina naturii
Leacuri populare din Franta
Adina Bran
Medicina populara are o mare traditie in Franta. Mai ales in satele de munte din
Pirinei si in lavanderiile din Provence s-au pastrat o multime de retete de
vindecare cu plante, care se bucura si astazi de trecere. Mai toleranti decat vecinii
lor din spatiul comunitatii europene, francezii le permit vindecatorilor populari sasi desfaca produsele in piete si pe margini de drum. Asa cum le permit si
fermierilor sa-si vanda vinul si branza in fata casei, spre bucuria milioanelor de
turisti. Leacurile pe care vi le supunem atentiei au traversat timpul din generatie
in generatie, din om in om si din gura in gura, garantate de filtrul unei experiente
seculare. Leacuri fara riscuri si fara frontiere AEROFAGIE, BALONARI, GAZE
INTESTINALE Carbune vegetal Se obtine prin calcinarea materiilor organice de
origine vegetala. Este un absorbant care fixeaza pe suprafata lui bacteriile si toxinele,
dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe cale naturala. Se gaseste la
farmacii, sub forma de granule. Preferati-l pe cel brut, romanesc. Se dizolva mai usor si
este mai eficient decat cel de import, invelit in pelicule uleioase. Infuzie de tarhon Daca
dupa ce mancati va doare stomacul sau vi se umfla intestinele, presarati pe toate
mancarurile pulbere de tarhon uscat sau, si mai bine, beti dupa masa o infuzie de tarhon.
Se infuzeaza o lingurita de planta uscata cu 200 ml apa clocotita, vreme de 10 minute.
Vin de angelica Intr-un litru de vin rosu natural se pun la macerat 30 g radacina de
angelica, un varf de cutit de scortisoara, putina nucsoara rasa si un cuisor aromat. Se
astupa sticla si se lasa 7 zile in loc racoros. Se strecoara si se trage din nou in sticla.
Efectul sporeste daca se adauga in bautura si 20 g sunatoare sau gentiana. Ceai de
sulfina In loc de cafea, la sfarsitul mesei beti un ceai preparat dintr-o lingura de sulfina
uscata, oparita cu o cana mare de apa. Se infuzeaza scurt si se bea. BASICI LA
PICIOARE Varza fiarta Se fierb cateva frunze de varza in lapte, se lasa sa se raceasca,
apoi se aplica pe basicile produse de incaltaminte. Durerea trece imediat, iar pana a
doua zi, basicile se resorb complet. BUFEURI DE CALDURA Ceai de paducel
Suferinta tipica menopauzei, bufeurile cedeaza usor in fata ceaiului de paducel. Se
prepara o infuzie dintr-o lingurita de planta oparita cu o cana de apa clocotita. Se lasa
10 minute, apoi se bea. Doza: 2-3 cani pe zi. Infuzie de salvie Salvia este planta cel mai
des folosita, inca din Antichitate, pentru a rezolva problemele tipice ale menopauzei.
Explicatia consta in faptul ca substantele pe care le contine sunt foarte apropiate de
hormonii feminini. Se administreaza sub forma de infuzie preparata din o lingura de
planta uscata oparita intr-un litru de apa in clocot. Se beau trei cani pe zi.
CONSTIPATIE Apa rece Metoda naturala cea mai simpla si eficienta pentru a inlatura
constipatia este sa bei dimineata, pe stomacul gol, imediat dupa trezire, un pahar de apa
rece. Este un laxativ fara egal. Flori de porumbar Cea mai mica neplacere legata de
scaun se rezolva cu ajutorul ceaiului de flori de porumbar. Se opareste o lingurita de
planta cu o cana de apa clocotita, vreme de 15 minute. Se bea dimineata, pe stomacul
gol, vreme de trei zile. Sirop de violete Trei pumni de petale de violete se pun intr-un
recipient si se acopera cu apa clocotita. Preparatul se face dimineata, apoi sticla se
Page 899 of 1147
inchide ermetic si se lasa la macerat pana seara. Se strecoara, presandu-se bine petalele
ca sa le iasa esenta. Se pune zahar pudra, de doua ori greutatea lichidului. Se pune pe
baie de aburi si se lasa sa se ingroase pana ce seamana cu un sirop. Se pastreaza in vas
inchis. Imediat ce aveti probleme cu intestinele, luati 2-3 lingurite pe zi. (Are efect
foarte bun si in tuse.) Mic dejun laxativ Fierbeti intr-un ibric cu lapte 3-4 smochine
taiate in patru plus 12 stafide. Lasati sa se raceasca. Se bea dimineata pe stomacul gol.
Peltea de soc Mixati doi pumni de boabe de soc. Strecurati si puneti sucul la fiert pe foc
foarte mic, pana se ingroasa. Adaugati - cam o treime din cantitate - miere. Se iau doua
linguri dimineata, pe stomacul gol. Se pastreaza la frigider. Supa bunicii Puneti intr-un
litru de apa un pumn de asmatui, un pumn de sfecla rasa, un pumn de salata verde si un
pumn de urzici. Dati-le in cateva clocote, sarati-le si adaugati putin unt. Coaja de
portocala Puneti la fiert coaja unei portocale proaspete, vreme de o jumatate de ora, in
250 ml apa. Aruncati apa si fierbeti-o din nou, 20 de minute, intr-o apa usor indulcita cu
zahar (20 g la litru). Scoateti coaja si lasati-o sa se usuce pe un servetel. Mancati-o a
doua zi dimineata, pe stomacul gol.
ENUREZIS Feriga sub cearceaf Intre saltea si cearceaf se pune un strat de feriga
proaspata. Copilul n-o sa mai faca niciodata pipi in pat. Miere la culcare Copilul cu
enurezis trebuie sa ia seara, inainte de culcare, o lingurita de miere. Calmeaza sistemul
nervos si retine apa aflata in exces in organism. Ulei de nuca In fiecare seara, dati-i
copilului bolnav de enurezis o felie de paine prajita, unsa cu ulei de nuca. O ancheta
facuta pe 210 copii intre opt si zece ani arata ca tratamentul s-a soldat cu succes, in
proportie de 55%.
HEMOROIZI Ceapa coapta Coaceti o ceapa necuratata in cuptor si aplicati-i frunzele,
dupa ce s-au racit, pe locul bolnav. Argila si ceapa Faceti cataplasme din argila rece
(amestecata cu apa) si aplicati-le una sau doua ore, in alternanta cu frunze de varza
cruda, zdrobite bine cu ciocanul de snitele. Decoct de afine Aplicati comprese
impregnate cu decoct de boabe de afine (un pumn de fructe se fierb intr-un litru de apa,
pana ce lichidul se reduce la jumatate). Piciorul-cocosului In Franta, numele popular al
plantei este "buruiana hemoroizilor", ceea ce ii explica de la sine eficienta. Se stoarce
sucul plantei in centrifuga sau prin zdrobire cu sticla, se imbiba cu el o compresa si se
aplica pe locul dureros. Se administreaza si pe cale interna, preparandu-se un decoct din
radacina de piciorul-cocosului. Se pune o lingura de radacina rasa in 200 ml apa rece,
de seara pana dimineata. A doua zi se pune la fiert un minut, apoi se lasa sa se infuzeze
15 ore. Se beau doua cani pe zi.
HIPERTENSIUNE Ceai de paralute Folositi flori proaspete de paralute (butonei,
seamana cu margaretele, dar sunt foarte mici), o lingura oparita cu o cana de apa. Se
lasa la infuzat 10 minute. Se beau doua cani pe zi. Suc de grapefruit Beti in fiecare zi un
suc preparat din doua grepfruituri bine coapte. Tensiunea coboara la valori normale.
Orez si cartofi Sunt la baza unui regim anti-hipertensiune, foarte eficient. Includeti-le
cat mai frecvent in alimentatia dvs.
IMPOTENTA Baie stimulatoare Daca va lipseste ardoarea erotica, puneti-va nadejdea
in rozmarin pentru a fi iarasi in forma. Reputat pentru virtutile sale afrodisiace, uleiul
de rozmarin isi va face simtite binefacerile, ca adaos in baie. E suficient sa
amestecati 20 de picaturi cu o lingura de lapte praf si sa le dizolvati in apa din
cada. Stati un sfert de ora, fara sa va spalati cu sapun, pentru ca uleiul aromat sa-si faca
Page 900 of 1147
efectul. Infuzie de branca-ursului Puneti intr-o cana o lingurita de planta (la un loc
radacina si frunzele taiate marunt) si turnati deasupra apa clocotita. Lasati sa se infuzeze
10 minute, apoi strecurati. Se beau trei cani pe zi. E foarte eficient, mai ales daca
slabiciunea dvs. e legata de oboseala sau de excese de orice fel. Vin de scortisoara
Puneti la macerat 60 de grame de scortisoara si 30 de grame de vanilie, intr-un
litru de vin rosu curat. Dupa 15 zile, strecurati-l si mutati-l in alta sticla. Se bea un
pahar la masa de seara. Vin de telina Mixati o capatana mare de telina si
amestecati piureul obtinut cu 4-5 linguri de zahar pudra. Turnati deasupra un
litru de vin alb curat si lasati la macerat doua zile. Se iau 2-3 paharele pe zi.
Ulcerul
Terapie cu cartofi In toate cazurile de ulcer, cel mai important lucru este regimul
alimentar. Hrana trebuie sa fie usoara - piure de vegetale, produse lactate, gris sau orez
fiert in lapte. Nu se consuma carne, alimente prajite sau aspre. Totul se consuma fiert.
Un regim curativ sunt cartofii - asa cum declara practicienii rusi si siberieni. In general,
sunt folosite urmatoarele metode: - Cartofii cruzi, necuratati, bine spalati, se rad si sucul
lor se stoarce. Se ia din acest suc, de 2-3 ori pe zi, cate un pahar. In unele cazuri, se
poate adauga si putin ulei vegetal. In cazurile acute, cand se observa sangerari, se face
un tratament de 5 zile, dupa cum urmeaza: - Pacientul nu mai mananca nimic 24 de ore.
Se curata bine intestinele cu ajutorul clismei (un amestec de apa calda cu sare). Apoi,
pacientul trebuie sa stea la pat. Este hranit numai cu cartofi fierti fara sare, la care se
adauga galbenusuri de oua fierte tari. Se iau 4-5 mese pe zi. Nu se adauga unt sau ulei.
Amestecul trebuie sa fie pe cat posibil uscat. Pe timpul acestui tratament, lichidele
trebuie cat mai mult reduse. Cand pacientului ii este sete, i se da putina apa calda, in
care se inmoaie si putina paine de secara. Astfel, se inhiba peristaltismul si se produce
constipatia - un lucru important de urmarit in respectivul tratament. Cel mai indicat ar fi
tratamentul in care pacientul sa nu aiba nici un scaun in timpul acesta. El trebuie sa fie
incurajat sa se abtina sa iasa afara. Dupa doua zile, aceasta senzatie dispare. Dupa cinci
zile, pacientului i se face o clisma si, treptat, acesta poate reveni la o alimentatie
normala. Nu se iau nici un fel de laxative, iar daca constipatia persista, se mai
administreaza clisme cu ulei vegetal, adaugandu-se apa. Activitatea normala intestinala
se reface de la sine si nu trebuie grabita cu laxative.
Terapie cu aloe Aceasta planta este un bun agent medicinal pentru tratarea ulcerului. Cu
o jumatate de ora inainte de mesele principale, se mesteca frunze de aloe, sucul se suge,
iar fibrele ramase de la frunza se arunca (se scuipa). Urmatorul leac este, de asemenea,
foarte eficient - un pahar de suc de aloe (care poate fi strecurat in prealabil) se combina
cu 3/4 pahar de miere, precum si cu o cantitate egala de ulei de masline. Acest preparat
se pune intr-o sticla si se leaga bine gatul acesteia. Se fierbe la bain-marie (sticla se
introduce intr-un vas cu apa care fierbe incet), timp de 3 ore. Se raceste si se pastreaza
la loc racoros. Doza - o lingura dimineata, inainte de masa. Se agita sticla inainte de
intrebuintare. Acest medicament se pastreaza la frigider (dar sa nu inghete) timp de o
saptamana.
Sucul de varza Sucul de varza proaspata este un excelent medicament pentru ulcer. Se
obtine prin maruntirea verzei prin masina de tocat, apoi sucul se strecoara printr-un
Page 901 of 1147
tifon. Se beau 4-5 pahare pe zi, inainte de masa sau dupa. Nu se consuma alt lichid timp
de cel putin o saptamana, dar, daca este necesar, cura cu suc de varza se poate prelungi.
Terapie cu ghimbir Un amestec de ghimbir cu apa este considerat un bun medicament
in tratarea ulcerului. La un litru de apa se pune o lingurita de radacina de ghimbir
macinata. Se fierbe timp de 30 de minute, se strecoara si se raceste. Se poate adauga
putina miere pentru gust. Se beau 3-4 pahare pe zi, in timpul mesei sau dupa masa. In
America, suferinzii de ulcer iau un fel de apa gazoasa cu ghimbir. Rezultatele s-au
dovedit a fi foarte bune.
Un bun remediu pe baza de amestec de plante Urmatorul preparat pe baza de amestec
de mai multe plante este recomandat in toate cazurile de ulcere, precum si ca un
remediu preventiv. Se ia o cantitate egala (o lingurita) de frunze de menta, gentiana
(Gentiana lutea), salvie (Salvia officinalis) si cimbru (Satureja hortensis). Se fierbe
amestecul timp de o jumatate de ora intr-un litru de apa. Se raceste, se strecoara si se
beau 2 pahare de decoct, de doua ori pe zi, intre mese.
Gastrita Urmatorul tratament este considerat eficace: se inghit zilnic seminte de mustar
cu apa, incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la 20 de seminte. Apoi
cantitatea descreste cu cate o samanta pe zi. Se repeta tratamentul dupa o saptamana
daca este necesar. Un tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere verzi cu coaja
(numai pulpa) si se consuma imediat. Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic 5 ore
inainte si 5 ore dupa mancarea merelor. Tratamentul este bine sa fie repetat de patru ori,
la interval de o saptamana, reducand la patru ore timpul de abtinere de la mancare si
bautura (dupa doua saptamani). Tratamentul provoaca uneori exces de gaze in stomac si
este recomandat pacientului un regim adecvat, evitand fructele si legumele crude, varza
sub orice forma, axandu-se pe carne si legume fierte.
Colita Colita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. Cand devine
cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din
care sunt excluse: carnea, ouale si albuminoidele. Sunt permise lactatele, piureurile de
cereale si legumele, mai ales cartofii, cu unt. Se permite si sucul de morcovi (un pahar
pe zi). Alimentatia trebuie sa fie abundenta, colita provocand deshidratare. Tratament se fac doua clisme. Prima, cu 3-4 pahare de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se
face a doua, compusa dintr-un pahar de zeama de orez, amestecata cu 30 g zahar lactic.
Aceasta trebuie sa ramana in organism toata noaptea. Faptul ca provoaca gaze in stomac
este o reactie normala, neingrijoratoare. Dupa o saptamana de tratament, simptomele de
colita dispar, dar este indicat sa se urmeze tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia
zahar lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate 30 g). Impreuna cu tratamentul de
mai sus, se mai prescrie urmatoarea reteta - se pune intr-un ibric o cana de apa si se
fierbe 15 minute cu o lingurita din amestecul: salvie uscata (Salvia officinalis) +
vinetele (Centaura nigra) + flori de musetel (Matricaria Chamomille). Se strecoara si se
ia cate o lingura la 2 ore, in timpul zilei. Tratamentul poate fi continuat dupa nevoie,
scazand treptat dozele si marind intervalele dintre ele. Medicatia aceasta este
considerata drept cea mai buna in toate tulburarile gastrice si digestive.
Page 902 of 1147
Gazele Din Stomac Putine gaze in stomac sunt necesare pentru digestie, dar marirea
volumului lor provoaca disconfort, uneori dureri de cap si chiar palpitatii, aceste
simptome putand capata un aspect cronic. Iata cateva medicatii populare: - O lingurita
de seminte de anason si o lingurita de miere se fierb cu 200 ml apa, timp de 10 minute,
se racesc si se strecoara. Doza este de 1-2 linguri pe zi. - Se pune in toate mancarurile o
mica cantitate de pelin pisat - ajuta la diminuarea volumului de gaze. - Un decoct de
pelin pisat sau frunze si miere luate dimineata se spune ca are un efect rapid. Proportiile
- aceleasi ca la decoctul de anason de mai sus. - Se pun seara in apa seminte de
patlagina. Peste noapte, se formeaza o masa gelatinoasa. Se ia dimineata o lingura
inainte de micul dejun. - In toate cazurile in care gazele cauzeaza tulburari de respiratie,
se recomanda infuzia de frunze de violete. Se pune o lingurita de frunze intr-un pahar de
apa calda si se lasa sa se infuzeze timp de 12 ore. Doza: 2 cesti pe zi, inainte sau
impreuna cu mancarea. Violetele sunt plante medicinale puternice, atat florile, cat si
frunzele, proaspete sau uscate. - In cazul cand excesul de gaze provoaca colici si
palpitatii, o clisma din 6 pahare de apa amestecata cu musetel aduce usurare. Vracii
foloseau uneori un pahar de apa cu sapun, care provoca pacientului, dupa ce o bea, o
voma puternica, urmata de usurare. I se punea apoi o compresa calda pe abdomen.
Metoda cu apa sapunita era utilizata si in caz de presupusa otravire. Se folosea sapun de
menaj, care este cel mai inofensiv. - O lingurita de seminte de marar fierte 15 minute cu
o cana de apa. Se strecoara si se bea lichidul fierbinte. - Se spune ca folosirea regulata a
ceaiului de muguri de mesteacan controleaza excesul formarii de gaze in stomac. In
lipsa lor, se pot utiliza frunze uscate de eucalipt, dar numai din cand in cand, dimineata,
inainte de micul dejun. - Se recomanda in toate bolile gastro-intestinale supravegherea
regimului alimentar, care este de mare importanta.
Arsuri de stomac si ragaieli Aceste simptome sunt semnele unor tulburari digestive,
deci investigatiile trebuie facute in aceasta directie. In cazurile necontrolabile de
ragaieli frecvente, practicienii medicinii populare recomanda laptele de capra (3 cesti pe
zi, dimineata, la pranz si seara), care se spune ca elimina arsurile si ragaielile. Cei care
sufera de frecvente arsuri la stomac trebuie sa isi controleze regimul alimentar, evitand
grasimile organice. Sa consume pe zi 3-5 pere proaspete sau uscate, inmuiate in apa,
niciodata fierte si, in fiecare dimineata, piure de hrisca.
Scolioza copiilor poate fi prevenita Un var al meu are scolioza. Sufera enorm si ar da
oricat sa-si mai vada o data spatele drept si coloana vertebrala elastica. I se trage de la
varsta scolara. Nu cunoaste cauza bolii, dar stie ca, daca un kiropractician ar fi actionat
la timp, in copilarie, poate n-ar mai avea parte de suferintele actuale. Astazi, tot mai
multi elevi acuza probleme asemanatoare. Vin acasa cu dureri de cap, tarand dupa ei, ca
sa fie "la moda", diverse genti si posete. Dupa 13 ani, aproape nici unul nu mai poarta
ghiozdan - atat de necesar inca pentru sanatatea spatelui. Dr. Maria Kant din Bucuresti,
secondata de fiul sau, dr. Alexandr Pautov, a initiat o colaborare cu unele inspectorate
scolare de sector, in vederea cercetarii starii de sanatate a elevilor. In cadrul unui
interviu acordat revistei noastre, cunoscutii terapeuti trag un semnal de alarma ce merita
luat in seama. - Ce este, mai exact, scolioza, doamna doctor? - O deviatie laterala a
coloanei vertebrale, la care deseori se adauga rotatia in plan orizontal a corpurilor
vertebrale si deformarea accentuata a structurii osoase. Deviatiile pot aparea inca de la
Page 903 of 1147
nastere si cunosc o accelerata dezvoltare pana la pubertate. E inutil sa descriem cum

arata un copil cuprins de aceasta boala; in corpul lui se produc modificari dramatice si
dereglari accentuate: deformarea coloanei si a toracelui, scaderea functiei plamanilor si
a inimii, prabusirea psihica, uratirea etc. Durerile permanente de cap, irascibilitatea,
dereglarea somnului si a concentrarii, oboseala, scaderea memoriei, durerile la maini si
la picioare sunt semnele clare ca aceasta boala este pe cale sa se instaleze. - Cine trebuie
sa constate primele simptome? - Familia si medicul scolii, dar, din pacate, acesta din
urma nu mai exista decat la marile unitati scolare (un medic la trei-patru licee). - Ce
recomandari faceti dvs., ca specialisti in kiroterapie si bioenergie? - Profilaxia bolilor
coloanei sa inceapa inca din perioada dezvoltarii fatului. Dupa nastere, copilului trebuie
sa i se efectueze un masaj pe spate zilnic, cum faceau bunicile noastre. De la varsta de 4
ani pana la pubertate, mamele sa tina sub observatie starea coloanei copilului, sa aiba
grija sa primeasca aportul de calciu necesar. In scoala, pe cat posibil, bancile sa fie
inlocuite cu scaune, ca in tarile apusene (observati in filme), spre a se evita sederea
prelungita intr-o pozitie conditionata de rigiditatea bancilor. Paturile moi sa fie inlocuite
cu paturi tari, mult mai sanatoase. Dintre sporturi, sa nu fie ocolite schiatul pe teren plat,
jocul cu mingea, inotul. - In cabinetul dvs., "Santa Vita", sunt practicate tratamente
complexe, atat profilactice, cat si terapeutice. Care sunt acestea? - In principal,
kiroterapia, insotita de reglarea campurilor energetice care, la randul lor, sunt afectate
de bolile coloanei. Profilaxia deformatiilor este eficienta mai ales la varste tinere. Cu cat
varsta este mai mica, cu atat corectia deformatiilor este mai vizibila. Chiar si strabismul,
manifestat la copiii mici, isi are cauza in afectiuni ale coloanei. De asemenea,
torticolisul (capul intors pe o parte) si pareza sunt semne care indica, inca din perioada
juvenila, un traumatism al coloanei vertebrale. In cabinetul nostru, diagnosticam si
tratam toate afectiunile indicate mai sus; oferim inclusiv asistenta profilactica pentru
tinerele mame si pentru parintii elevilor diagnosticati sau nu cu deformatii ale coloanei.
Pastrarea sanatatii acesteia va avea efecte benefice asupra intregului organism, pentru
tot restul vietii.Ion Longin PopescuCabinetul de kiroterapie "Santa Vita" se afla pe
strada Eugen Carada nr. 5-7, (langa Banca Nationala), Bucuresti, tel. 092/35.47.04,
093/82.88.22, 315.72.01
Leacuri populare contra suferintelor primaverii
Redactia
S-au transmis din generatie in generatie, din om in om si din casa in casa,
mutandu-se de la sat la oras. Leacurile populare de sanatate n-au frontiere.
Aplicate de sute de ani, verificate tot timpul in practica imediata a vietii, ele reprezinta o
uriasa experienta de lupta cu boala, care nu da gres niciodata. Astazi, cand medicina
stiintifica, cu toata puterea si stralucirea ei, nu poate sa ofere solutii pentru toate
afectiunile sau, uneori, ofera solutii prea dure, leacurile naturale reprezinta o alternativa
de exceptie. Pretuite in toata lumea, cercetate si activate ca niciodata pana acum,
remediile traditionale au patruns in cabinetele medicale, in spitale si farmacii. Iar intre
ele, la loc de frunte se afla stiinta milenara a taranilor din Carpati, mai conservatori cu
traditia decat altii, mai convinsi ca in spatele vindecarii se afla sufletul omului si mila
lui Dumnezeu. Si fiindca a venit primavara, si odata cu florile de mar si cais "infloresc"
si anumite metehne dezlegate de schimbarea de anotimp, deschidem lada de zestre cu
retete vechi populare, pe care vi le oferim gratuit si cu drag. (In felul asta efectul e
Page 904 of 1147
garantat.) Suferinte ale tubului digestiv Arsuri la stomac Mancati migdale:

Consumul a 5-10 migdale pe zi inlatura, adesea, arsurile la stomac. Uleiul pe care il
contin depune o pelicula protectoare pe peretii stomacului, iar proteinele continute in
samburi formeaza un tampon natural, in combinatie cu acidul clorhidric. De provenienta
mehedinteana, reteta de vindecare a stomacului cu migdale a fost confirmata recent la
un centru de cercetare din orasul Haifa (Israel) de catre profesorul Kleeberg. Sucul de
morcovi cruzi sau cartofi (doua pahare pe zi) potoleste arsurile. Radacina de reglisa:
fierbeti 50 de grame de radacina rasa de reglisa, intr-un litru de apa, vreme de 10
minute. Lasati sa se macereze 5-6 ore. Beti cate un pahar de trei ori pe zi, vreme de trei
saptamani. Faceti o pauza de 10 zile, apoi reluati tratamentul. Atentie: reglisa e
contraindicata in caz de hipertensiune. Aerofagie, Balonari Carbunele vegetal: obtinut
prin calcinarea materiei de origine vegetala, este un absorbant ideal, care fixeaza pe
suprafata lui bacteriile, toxinele, dar mai ales gazele intestinale, care sunt eliminate pe
cale naturala. Se gaseste in farmacii, sub forma de pastile. Infuzie de tarhon: daca dupa
ce mancati aveti dureri de stomac sau vi se umfla abdomenul, presarati pe tot ce
mancati putin tarhon tocat sau, si mai bine, faceti o infuzie, pe care o beti dupa masa. Se
opareste o lingurita de planta cu o cana de apa si se lasa sa stea 10 minute. Vinul de
angelica: intr-un litru de vin rosu natural se pun la macerat 30 g de radacina de
angelica, un varf de cutit de scortisoara, un praf de nucsoara rasa, o cuisoara. Se lasa sa
stea 20 de zile, apoi se strecoara si se pune in sticla. Se bea un paharel de tuica, inainte
de mesele principale de peste zi. La fel de bun este si lichiorul de angelica: puneti la
macerat 40 g de radacina de planta intr-un amestec de 1/3 tuica naturala de prune si 2/3
apa de izvor. Cand e gata, filtrati si adaugati 200 g de miere. Seminte de marar: dupa
masa, preparati o infuzie dintr-o lingurita de seminte de marar, oparite cu o cana de apa,
si lasati-le sa se infuzeze 10 minute. Au efect imediat. Roinita pentru nervosi: cand
nervozitatea si anxietatea va tulbura digestia, faceti o infuzie de roinita, dintr-o lingurita
de planta oparita cu o cana de apa. Se lasa 10 minute. Se bea o cana, dupa mesele
principale. Infuzie digestiva din chimen: celebru pentru combaterea gazelor la stomac
si impotriva aerofagiei in general, chimenul se prepara in felul urmator: se opareste o
lingurita de seminte cu o cana de apa, se lasa sa se infuzeze 10 minute, apoi se bea cate
o ceasca dupa fiecare masa. Colici intestinale Lichior de tarhon - se prepara un sirop
din 200 g zahar si 1/2 litru de apa. Dupa ce se raceste, se adauga 1/2 litru alcool de 45
de grade. In amestec se pune apoi un pumn de frunze si tulpini de tarhon. Se lasa la
macerat 45 de zile. In clipa spasmelor dureroase, beti un paharel de lichior. Calmeaza si
durerile menstruale.
Digestie dificila Vin de rozmarin: puneti 150 g de frunze proaspete de rozmarin sau 40
de grame de frunze uscate, intr-o sticla de 750 ml. Turnati deasupra vin alb (daca doriti
sa fie si diuretic) sau vin rosu (pentru efect fortifiant). Inchideti sticla cu dop si lasati sa
macereze continutul vreme de 15 zile, scuturand din timp in timp. Cand e gata,
strecurati lichidul si puneti-l intr-o sticla curata. Se bea cate un paharel de tuica dupa
mesele principale. Anemie de primavara Radacina de stevie de gradina: este foarte
buna impotriva anemiei, pentru ca absoarbe fierul din pamant. Se prepara un decoct
dintr-o lingurita de radacina de stevie, care se fierbe intr-o cana de apa, vreme de 5
minute. Se strecoara, se beau doua cani pe zi, inainte de masa, una dimineata si alta
seara, inainte de culcare. Hreanul: radacina de hrean este recomandata si pentru copiii
care sufera de rahitism. Se pun la fiert 10-15 g de radacina de hrean taiata marunt, in
Page 905 of 1147
jumatate de litru de apa, si se fierbe 10 minute. Se beau 2-3 cani pe zi. O reteta mai
gustoasa: se taie radacina de hrean in rondele, care se pun intr-un borcan si se pudreaza
cu zahar. Se inchide borcanul si se pune continutul la macerat. Din siropul format, i se
administreaza copilului o lingura pe zi. Afectiuni respiratorii Decoct din conuri de
brad: se pun 3-4 conuri de pin sau brad intr-un litru de apa si se lasa sa se macereze o
ora. Apoi se pune vasul pe foc si se lasa sa fiarba 3-4 minute. Se stinge focul, se acopera
vasul cu un capac, se lasa sa se infuzeze 10 minute. Se strecoara. Se beau trei cani de
ceai pe zi. Crize De Astm Bautura de usturoi - se taie o capatana de usturoi in lamele
fine si se pun la macerat 15 zile, in trei litri de tuica de tara. Se scutura in fiecare zi. Se
filtreaza printr-un tifon. In caz de criza de astm, se inmoaie o bucata de zahar in acest
alcool si se suge incetisor. Infuzie de turita-mare - se opareste o lingurita de planta cu
o cana de apa si se lasa la infuzat 10 minute. Se bea o cana pe zi. Rareste crizele si le
potoleste. Atentie: turita e interzisa in caz de constipatie. Infuzie de lumanarica - se
opareste o lingurita de planta cu o cana de apa. Se lasa sa se infuzeze 10 minute, se
strecoara. Se beau 3-4 cani pe zi. Strecurati ceaiul printr-un tifon, fiindca planta are
niste perisori mici care pot irita esofagul. Respirati vapori de menta - pentru degajarea
bronhiilor, inhalatiile cu frunze de menta dau rezultate excelente. Puneti un pumn de
planta intr-un lighean, turnati deasupra apa clocotita si respirati vaporii fierbinti, cu grija
sa nu va ardeti. Pe langa frunze, puteti adauga si 4-5 picaturi de ulei esential de menta.
Bronsita Sirop de ceapa si varza - tocati o ceapa, apoi amestecati-o cu 2-3 frunze de
varza taiate cat mai marunt. Pudrati-le cu zahar tos si lasati-le la macerat 48 de ore. Se
formeaza un soi de sirop din care se ia cate o lingura de mai multe ori pe zi. Sirop de
violete - 100 g de flori uscate sau proaspete se amesteca cu 400 g de miere, 300 ml de
apa, se pun la fiert pana ce lichidul dobandeste consistenta unui sirop. Se filtreaza si se
pastreaza la rece. Se administreaza 2-3 lingurite seara. Decoct de ceapa - taiati 3 sau 4
cepe in sferturi, fierbeti-le intr-o jumatate de litru de apa, vreme de 10 minute.
Strecurati. Se bea tot lichidul intr-o zi, portionat, in pahare de tuica. Baie de cimbru se fierb 400 g de cimbru in 4 litri de apa, vreme de 3-4 minute. Se strecoara si se toarna
in apa din baie.
Gripa de primavara Bautura de cui incins - Puneti un ibric cu apa la fiert. Puneti sa
se inroseasca pe flacara aragazului un cui de fier lung de 3 cm. Umpleti cu apa fierbinte
o jumatate de pahar. Adaugati o pastila de aspirina si 2 lingurite de rom. Amestecati
pentru a dilua pastila. Adaugati in pahar 9 cuisoare. Cand cuiul e rosu, apucati-l cu grija
cu un cleste si varati-l in lichid. Asteptati sa sfaraie, scoateti-l afara, apoi beti lichidul
incetisor, inghititura de inghititura (fara sa inghititi cuisoarele, care se filtreaza cu
dintii). Culcati-va, invelindu-va cat mai gros pentru a transpira. Daca e necesar, repetati
operatia. Vin fierbinte cu scortisoara: puneti la fiert o sticla de vin rosu. Adaugati 15 g
de scortisoara, 5 bucati de zahar si cateva felii de lamaie. Beti o jumatate de sticla pe zi,
impartita in 4 portii. Se repeta reteta, trei zile la rand. Gripa va cere indurare... Daca
totusi boala treneaza, faceti o cura de mere. Mancati intre 500 g - 1 kg de mere rase,
exceptand orice alt aliment, vreme de 2-3 zile. Raceli de primavara Baie de picioare
cu mustar: mustarul bunicilor noastre este de mare actualitate in raceli mai usoare.
Amestecati 150 g faina de mustar cu putina apa rece. Lasati-o sa stea un sfert de ora,
apoi adaugati pasta obtinuta in 4 litri de apa calda (38 de grade). Turnati-o intr-un
lighean si bagati-va picioarele inauntru. Temperatura apei nu trebuie sa depaseasca 40
de grade, fiindca mustarul isi pierde puterea. Cataplasme cu hrean: radeti radacina de
Page 906 of 1147
hrean si puneti cataplasme pe piept. Probleme legate de ochi Mararul - In Tara

Codrului se spune ca mararul face minuni in bolile de ochi. Serpii veninosi, la venirea
primaverii, se freaca pe ochi cu marar, pentru a avea privirea mai agera. Fals sau
adevarat? Cert este ca fumigatia cu marar e foarte eficienta contra conjunctivitei si
pentru a dezumfla pleoapele. La fel de buni sunt si aburii. Se zdrobeste o lingura cu
seminte de marar, se pun intr-un vas si se toarna deasupra apa clocotita. Apoi va aplecati
cu fata peste aburi, acoperiti pe cap cu un prosop. Stati asa 10 minute. Pulpa de
dovleac: daca o conjunctivita va da de furca, luati putin miez de dovleac, mixati-l si
aplicati-l in cataplasme, pe ochii inchisi. Usurarea e imediata. Galbenus de ou si faina
de secara - se prepara din ele o pasta care se aplica pe ochi. Vindeca conjunctivita.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 820 > Leacuri populare
Retete siberiene contra imbatranirii
Cititor Formula AS
Conform filozofiei medicinii orientale, reprezentata de practicienii rusi si siberieni,
senilitatea este o boala care poate fi impiedicata sau intarziata - daca nu vindecata
- de unele remedii care se gasesc in natura. Imbatranirea nu poate fi oprita, dar
conform practicienilor din medicina populara, aceasta nu trebuie sa fie in acelasi
timp suferinta sau infirmitate. Dupa varsta de 40 de ani, o persoana trebuie sa inceapa
sa traga folos din anumite remedii naturale care l-ar putea ajuta sa se mentina in forma
pana la o varsta venerabila, aceasta, bineinteles, daca nu sufera de nici o boala. Reguli
generale Regim. Un lucru important este reducerea greutatii corporale la obezi. Se
poate consuma oricata hrana care contine calciu si fosfor ca: lapte, galbenus de ou, napi,
masline, linte, conopida, migdale, tarate, smochine, branza, mazare, ridichi, castraveti,
vinete, nuci - in general, toate legumele si fructele de sezon. Program zilnic. Odihna si
somn cat de mult. Renuntare la fumat si alcool. Activitate sexuala ponderata - in special
pentru barbati. Cu cat potenta sexuala ramane neconsumata, cu atat aparitia senilitatii
intarzie. Un lucru important este de a avea o activitate sexuala normala, evitand
stimulatorii artificiali. Exercitiile fizice sunt, de asemenea, importante, in special mersul
pe jos. Ocupatia. A se evita suprasurmenarea. Munca in agricultura este o ocupatie care
pastreaza sanatatea si vigoarea chiar si la o varsta inaintata - atat din punct de vedere
psihic, cat si fizic. Tuturor locuitorilor de la orase le este recomandat ca indeletnicire
recreativa: gradinaritul. Disciplina de viata. Buna functionare a organelor interne trebuie
urmarita in permanenta, in special a organelor digestive. Constipatia trebuie evitata pe
cat posibil. Optimism. Fiecare om, cand incepe sa imbatraneasca, trebuie sa-si dezvolte
o "filozofie" a sa, in ceea ce priveste frica si gandul la moarte. Aceasta, bineinteles, nu
poate fi facuta cu ajutorul unui tratament terapeutic. Fiecare isi gaseste propria cale, unii
prin exercitii mentale, de autosugestie, prin rugaciune si apropierea de Dumnezeu.
Remedii de alungat batranetea Ceaiul de menta: menta este un bun intaritor al inimii.
Frunzele uscate de menta - o lingurita pentru o cana de apa - dau o bautura calda foarte
placuta. Aceasta se ia dimineata, o data pe zi. Calciul. Este recomandat pentru a intarzia
senilitatea, care se datoreaza lipsei sale in organism. In Rusia si Siberia se bucura de
mare popularitate urmatoarea reteta, foarte eficienta si pentru a preveni tuberculoza.
Ingrediente: 10 lamai, 6 oua, 150 g miere, 50 ml coniac. Metoda de preparare: 6 oua
crude, proaspete si cu coaja alba, se pun intr-un borcan. Peste ele se toarna sucul de la
10 lamai proaspete. Borcanul se acopera cu o hartie neagra si se pastreaza la loc rece,
intunecos, pana cand coaja oualor se dizolva (de obicei in 5-8 zile). Borcanul nu trebuie
Page 907 of 1147
inchis ermetic. Un tifon impaturit este foarte bun. Imediat ce coaja oualor se dizolva, se
adauga mierea si coniacul. Preparatul trebuie pastrat intr-un borcan de culoare cat mai
inchisa (neagra, daca se poate), la loc intunecos si rece. Lumina distruge efectul
terapeutic. Doza: 3 linguri pe zi, de trei ori, dupa mese. (Deseori, si o persoana perfect
sanatoasa poate prezenta o forma de mici basicute aparute pe piele, care dau mancarimi.
Simptomele arata lipsa de calciu. Preparatul cu lamaie si oua vindeca imediat eruptia.
Preparatul se strica dupa 2-3 saptamani, de aceea, reteta trebuie repetata. Tonic de
hrean. Este recomandat pentru lipsa de energie, oboseala generala si pierderea poftei de
mancare. Se ia o lingura de hrean proaspat ras, urmat de un paharel de apa calda (fiarta),
de 5-10 ori pe zi, intre mese. Tratamentul se face cateva zile la rand. Hreanul este un
tonic si un bun acumulator de energie. Tratamentul se poate repeta si 2-3 luni, daca este
necesar. Tonic de cartofi cruzi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta de peste
50 de ani, ca un preventiv al arterosclerozei. Un cartof crud de marime obisnuita, spalat
si curatat, se rade marunt. Atat sucul, cat si razatura se iau in fiecare dimineata, inainte
de masa. Tonic de usturoi. Este recomandat tuturor persoanelor in varsta, mai ales daca
prezinta semne de arteroscleroza. Se prepara dupa cum urmeaza: umpleti o sticla de
0,50 litri cu usturoi pisat si adaugati apoi alcool. Pastrati preparatul timp de doua
saptamani la caldura, apoi strecurati-l. Doza: se ia o data pe zi, inainte de masa,
incepand cu doua picaturi si adaugand in fiecare zi cate o picatura pana se ajunge la 25
de picaturi. Apoi diminuati doza, descrescand in fiecare zi cate o picatura, pana cand se
ajunge la 0 picaturi. Rezultatele sunt extraordinare, daca tratamentul se face de doua ori
pe an. Doua remedii orientale Aceste doua leacuri contra imbatranirii au fost folosite
de-a lungul mileniilor pe intreg cuprinsul Asiei. Sunt recunoscute ca fiind cele mai
eficace remedii provenite din substante naturale si care impiedica senilitatea. Desi ele
ridica potenta sexuala la barbati, nu sunt afrodisiace. Efectul este un rezultat al cresterii
tonusului in organism, si nu se limiteaza la sfera sexuala. Sunt dinamizate toate functiile
organismului - metabolismul sangelui, digestia, respiratia si toate functiile glandulare.
Este vorba despre Panti si Ginseng, doua "leacuri" testate temeinic de cercetatorii rusi,
care au stabilit ca ele au, intr-adevar, proprietati tonice deosebite. Ele sunt considerate
leacuri universale - adevarate "medicamente miraculoase" ale medicinei orientale.
Ambele provin din Siberia si au fost folosite de multe secole de catre samanii siberieni
si practicantii medicinei populare. Se spune ca abilitatea lui Rasputin de a opri
hemoragia tareviciului Alexandru, cauzata de hemofilie, se bazeaza pe folosirea unor
preparate cu "ginseng", si nu pe puterea rugilor sale. Rasputin era originar din Siberia
si, in timpul cat a stat la Petersburg, a legat o stransa legatura de prietenie cu dr.
Badmaiev, un celebru practician al medicinii orientale. Dar sa ne ocupam de cele doua
remedii "minune". Panti Sunt coarne tinere de cerbi, care traiau in salbaticia muntilor
din regiunea Ussuri, in estul indepartat al Siberiei. Numele acestui animal este "cerbul
nobil patat" (Cervus Dybovskii). Coarnele lui cad in fiecare toamna, la sfarsitul
sezonului, iar primavara, ii cresc altele. Aceste noi coarne, inca crude si acoperite de un
puf catifelat de culoare cafenie, sunt celebrele Panti. Ele sunt amputate si preparate intrun fel original, fie fierbandu-le in alcool diluat, fie uscate la un soare foarte fierbinte. In
timpurile de demult, cand cerbii erau numerosi in muntii Siknote-Alin, vanatorii ii
omorau deseori, indepartand "panti", odata cu partea de sus a craniului. Numai coarnele
foarte tinere erau pretuite. Erau numite "elixir al tineretii", deoarece actionau ca un
puternic tonic de intinerire. Astazi, cerbii nobili siberieni nu mai exista in stare de
Page 908 of 1147
salbaticie. Sunt crescuti in ferme speciale, langa Vladivostok. O buna pereche de panti
(calitatea depinde de varsta, marime, culoare si simetrie) era cumparata la preturi
astronomice, de la 2000 de ruble in aur, la 100 de ruble, pentru o pereche inferioara.
Astazi, industria farmaceutica din Rusia foloseste Panti la prepararea unui tonic numit
Pantakrin, prescris de doctori pentru debilitate. In paralel, fiecare farmacist oriental are
formula sa proprie pentru a prepara Panti, distribuindu-si produsele in Europa, America
si Asia. Din pacate, medicamentul nu prezinta totdeauna si garantii de calitate,
comerciantii fiind, adesea, escroci. Cumparat la preturi exorbitante, Panti se dovedeste
un remediu nefolositor si fara efect. Dar chiar daca Panti este supra-apreciat de
practicienii asiatici, adevarata "stea" a medicinii de intinerire este ginsengul, despre care
se spune ca are o "putere" ce depaseste capacitatile curative ale tuturor medicamentelor
la un loc. Ginsengul Cunoscuta sub denumirea de "radacina omului" (jen-shen) la
chinezi si "radacina vietii", la siberieni, ginsengul este o planta ce tine din punct de
vedere botanic de familia araleelor. Ginsengul cel bun este o planta salbatica ce creste in
locuri inaccesibile din muntii Sikote-Alin, din estul indepartat al Siberiei. Si pentru ca
boabele si radacinile acestei plante reprezinta hrana preferata a pasarilor si cartitelor,
acestea sunt foarte rare. Inainte de 1989, cand se gaseau intr-un an 20-30 radacini, era
victorie de rasunet. Astazi, cand "vanatoarea" de ginseng veritabil a devenit de
domeniul trecutului, intamplarea ca un negustor chinez sa vanda o radacina adevarata,
originala, de ginseng, este un fenomen. (O asemenea relicva exista la expozitia
agriculturii din Moscova, asigurata la valoarea de 25.000 de ruble.)
In fiecare vara, ginsengul produce un singur ciorchine de boabe, asemanatoare unor
clopotei, si care sunt mancate imediat de pasari. Planta are o longevitate neobisnuita pana la 15 ani -, dar este valabila ca remediu numai intre varstele de 5-8 ani. Tulpina
lunga si boabele nu sunt folositoare, ci numai radacina. Are o culoare delicata, ca cea a
pielii, de marimea unui morcov mic si forma asemanatoare corpului uman. Cu cat forma
se aseamana mai mult cu cea a corpului, cu atat valoarea sa este mai ridicata. Toate
radacinile sunt ori feminine, ori masculine, cele din urma fiind mai valoroase. Pretul
radacinii salbatice de ginseng depinde de multi factori - varsta, "sexul", forma si starea
sa. Toate radacinile delicate si tinere trebuie sa fie intacte, pentru a ajunge la un pret
ridicat. Ginsengul era luat in doze homeopatice, sub forma unei infuzii alcoolice sau
pudra (amestecat cu alte ierburi medicinale), iar cura prelungita innegrea parul alb,
facea dintii sa creasca, iar ridurile dispareau. In ce priveste ginsengul comercializat
astazi, el provine, in ciuda reclamei, din plantatii. Nu face rau, dar nu se compara cu
stramosul sau din muntii Siberiei. Formula siberiana de "Energie" Este un preparat
apreciat in mod deosebit de practicienii medicinei populare, ca medicament eficient in
combaterea oboselii, scaderea energiei si semnelor de debilitate senila. Cea mai buna
formula e urmatoarea: Ingrediente: 4 catei mici de usturoi, bine pisati; 4 cepe proaspete
de marime naturala se dau prin masina de tocat carne, pastrand sucul; 150 g ovaz; 40 g
radacina de valeriana (Valeriana officinalis) rasa marunt. Mod de preparare: toate
ingredientele se amesteca cu 700 g miere si se fierb la foc mic, pana cand intreaga masa
are consistenta unei creme subtiri. Preparatul se pastreaza pe o farfurie si se lasa sa se
raceasca. Apoi se taie in bucatele si se pastreaza la rece. Doza: 3-6 bucati (o bucata are
in jur de 2-3 cm) pe zi, inainte de masa. Doua remedii energizante pentru varstnici
cu infirmitati Urmatoarele medicatii au fost prescrise batranilor suferinzi de debilitate
generala, pierderea energiei si a poftei de mancare, deficiente respiratorii si o serie de
Page 909 of 1147
alte afectiuni. Originare din regiuni diferite, unul din Siberia, celalalt din Ucraina,
aceste doua remedii se bazeaza pe puterea extraordinara curativa a usturoiului. Remediu
siberian A fost prescris de practicieni persoanelor in ultimul stadiu de senilitate - celor
practic imobilizati de debilitate generala, angina pectorala, deficiente cronice ale
aparatului respirator, lipsa totala de energie. Preparatul este simplu si eficace.
Ingrediente: 100 g usturoi, 150 g ceapa, 350 g miere, 2 linguri otet (preferabil de mere).
Mod de preparare: usturoiul si ceapa se dau printr-o razatoare fina, apoi se adauga
otetul. Se lasa la un loc cald 24 de ore. Apoi mierea se incalzeste la foc incet, pana
ajunge la punctul de fierbere, amestecandu-se incontinuu. Usturoiul, ceapa si otetul se
amesteca bine cu mierea fierbinte si se lasa apoi sa se "coaca" la loc cald, timp de 7 zile.
Ulterior, se strecoara printr-o sita deasa. Doza: 4 lingurite luate una dupa alta, o data pe
zi. Tratamentul se continua fara sa se intrerupa. Are un efect cumulativ. Elixir ucrainean
Acest remediu este intrebuintat in provinciile Kiev si Knarkov de peste 500 de ani si a
fost si mai este un adevarat "elixir al tineretii". Se recomanda, in special, cand "bolile
batranetii" sunt combinate cu obezitatea. Reteta: 350 g usturoi bine pisat se amesteca cu
sucul a 24 de lamai (fara seminte). Se lasa 24 de ore intr-un borcan acoperit cu tifon. Se
scutura bine inainte de intrebuintare.
Doza: o lingurita seara, cu o jumatate de pahar de apa calda. In 10 zile, apare o
imbunatatire a tonusului intregului organism. Acest medicament poate fi folosit si de
tinerii care se plang de lipsa de energie, sub tensiune sau se simt obositi cand fac efort.
Dr. MARIA PETRESCU
Va doare sufletul?
Redactia
Va doare sufletul? . Vindecati-l cu flori! . Nu e vorba de flori uscate, oparite si
transformate in ceai, . ci de florile vii ale verii, al caror parfum narcotizeaza
universul. . Leac gratuit pentru bucurie. Despre sufletul florilor se vorbeste doar in
povesti si in credintele populare, desi el exista... Despre sufletul florilor se vorbeste
doar in povesti si in credintele populare, desi el exista cu adevarat. In satele noastre de
munte, ferite din drumul civilizatiei, taranii mai cred si astazi ca plantele sunt fapturi in
care Dumnezeu a pus picaturi de eternitate, la fel ca si-n om. Asa se si explica de ce,
atunci cand aduna flori si ierburi de leac, culegatorii cer iertare ca le curma viata. Un
gest de mare emotie si tandrete, care arata ca inaintasii nostri, mai putin scoliti decat
noi, erau cu mult mai aproape de marile taine ale existentei, care azi s-au pierdut.
Sufletul florilor e una din ele. Un mister pe care inceputul de vara ne indeamna sa-l
cercetam, sa-l intelegem si - mai presus decat toate - sa-l folosim. Nu e prea greu! Totul
este sa va apropiati de natura, de exploziile florale, care in iunie se afla la apogeu.
Duceti-va la o margine de padure, strajuita de salcami si de soci infloriti, inspirati adanc
parfumul primelor flori de tei, lasati-va narcotizati de mireasma tufelor albe de iasomie.
Imbatati de atatea parfumuri, veti crede ca ati gasit drumul spre paradis, dar "minunea"
e ceva mai departe. O veti afla in clipa cand veti incerca sa deosebiti fiecare mireasma
in parte - cea dulce de cea amaruie, cea blanda de cea salbatica -, cand veti intelege ca
parfumul unei flori deschise spre soare exprima o stare de bucurie, de implinire, de
preaplin... sufletesc. Mireasma florilor exprima emotie. Poate parea absurd, dar
cercetarile ultime din domeniul biologiei au stabilit sa fiecare mireasma de floare
codifica pentru creierul nostru un sentiment: teiul transmite mesajul unei iubiri
Page 910 of 1147
implinite, iasomia - speranta, salcamul - liniste si impacare etc. Asa putem sa ne

explicam de ce in prima luna de vara ne simtim totdeauna mai veseli, mai senini, mai
usori. In trecut, vindecatoarele populare cunosteau foarte bine aceste lucruri, stiau ca
florile de leac trebuie culese inainte de Sanziene, in perioada lor de maxima vitalitate si
energie, de preaplin tamaduitor. Flori de leac pentru trup, dar mai ales pentru suflet, cea
mai grea vindecabila parte a intregului omenesc. Astazi, ceea ce babele doftoroaie
obtineau cu flori si descantece a fost dovedit in laborator. Leacurile "vrajitoresti" se
bazau pe niste mecanisme neuro-endocrine precise, pe feromonii din plante (substante
cu rol de transmitere de informatii), pe receptorii olfactivi care au legatura cu anumite
zone din creier, ce recepteaza informatia fara a o filtra la nivel constient, dar care
activeaza subconstientul, zona miraculoasa din care vin raul si binele. Dar sa facem un
pas inainte, pentru a afla cum sufletul florilor poate vindeca sufletul omenesc. Leacuri
cu flori pentru trup Aromatizarea directa Cel mai simplu si direct putem beneficia de
miresmele tamaduitoare ale verii plimbandu-ne prin locurile cu copaci infloriti. O ora
de plimbare printr-o padure cu salcami sau cu tei infloriti, o excursie printr-un crang cu
soc, o jumatate de ora de odihna in preajma unei tufe de iasomie - sunt procedee extrem
de simple de a intra in contact cu substantele odorizante vindecatoare pe care aceste
flori le emana incontinuu. Acasa, ne putem pune la uscat, intr-un colt al camerei in care
dormim, florile alese, care vor umple cu mireasma lor multe zile la rand incaperea,
exercitandu-si efectele terapeutice. In fine, in medicina populara romaneasca se
recomanda punerea sub perna sau in apropierea capului in timpul somnului a unui
saculet de panza cu florile uscate alese, a caror mireasma o vom inhala in timp ce
dormim. Baile Baile cu extracte de flori actioneaza pe doua cai: prin preluarea
principiilor active direct la nivelul pielii si prin inhalarea vaporilor odorizanti ai plantei
alese. Modul de pregatire al acestei bai este simplu: trei-patru maini de flori uscate se
pun la macerat in doi litri de apa, vreme de 3-4 ore, dupa care se filtreaza. Extractul
obtinut se pune deoparte, iar planta ramasa se fierbe in inca doi litri de apa. Dupa
fierbere, infuzia se lasa sa se raceasca, dupa care se filtreaza, solutia rezultata
combinandu-se cu maceratul obtinut anterior. Extractul rezultat va fi adaugat in apa din
cada, care va avea o temperatura de aproximativ 39 de grade Celsius. O baie va dura
douazeci-treizeci de minute, saptamanal fiind facute doua, maximum trei bai cu extracte
de flori. Maceratul Se obtine din doua lingurite de planta, care vor fi puse intr-un pahar
(200 ml) cu apa de izvor sau plata si vor fi lasate sa se macereze de seara pana
dimineata, cand se filtreaza. Preparatul obtinut se va bea pe stomacul gol, trecandu-l pe
sub limba si savurand aroma fiecarei inghitituri. Aceasta metoda este foarte eficienta,
pentru ca beneficiem deopotriva de actiunea olfactiva a plantei si de principiile active
care vor fi asimilate pe cale interna de catre organism si-si vor exercita efectele asupra
sistemului nervos si endocrin. Extractele in miere Se obtin numai din flori proaspete,
care se vor toca marunt, se vor amesteca in proportia de 1:3 cu miere (o lingurita de
planta la trei lingurite de miere) si se vor pune intr-un borcan cu capac, in care
amestecul va sta vreme de macar trei saptamani. Dupa trecerea acestei perioade de timp,
se va obtine un fel de dulceata, extrem de parfumata, care conserva proprietatile
odorizante si bioenergetice ale plantei. Se administreaza 1-2 lingurite din acest remediu
de 3-4 ori pe zi. Leacuri cu flori pentru suflet
Salcamul Florile sale au un parfum dulce, sunt extrem de bogate in nectar (sunt printre
principalele surse de miere) si au asupra psihicului un efect linistitor. Sunt frecvent
Page 911 of 1147
folosite pentru tratarea bolilor psihosomatice, adica boli ale corpului care apar ca o
consecinta directa a tensiunilor sufletesti si care se vindeca atunci cand cauza
psihologica a fost eliminata. Florile de salcam sunt eficiente mai ales in tratamentele pe
termen lung, intrucat efectele de armonizare, de "reconstructie" psihica pe care le induc
apar gradat si sunt stabile. Iata cateva din recomandarile lor: Manie, iritabilitate
psihica - se recomanda aromatizarile cu flori de salcam, care vor fi puse in camera de
odihna, plimbarile in padurile inflorite de salcam (pe care le intalnim adesea la
marginile marilor orase). Inhalarea repetata a parfumului florilor de salcam are efecte
calmante, usor sedative. Epuizare nervoasa si intelectuala, stari usoare de anxietate
- se recomanda consumarea de flori de salcam macerate in miere (dupa reteta de mai
sus), cate 6 lingurite pe zi. Stari conflictuale frecvente, tendinta spre criticism
exagerat - se bea zilnic in loc de apa macerat la rece de salcam, obtinut dupa metoda de
mai sus. Poate parea greu de crezut pentru sceptici, dar acest preparat are efecte reale de
imbunatatire a comportamentului, reducand agresivitatea, compensand anumite
probleme afective. Se fac cure de 21 de zile, timp in care se consuma incontinuu
maceratul de salcam in locul apei de baut. Printre bolile psihosomatice care raspund
foarte bine la tratamentele cu flori de salcam, folosite intern sub forma de macerat si
extern sub forma de bai, mentionam: gastrita hiperacida care apare pe fondul
nervozitatii, eruptiile herpetice declansate de stari de suparare intensa, bulimia si
tulburarile de apetit generate de o stare de gol afectiv, de o lipsa de "hrana sufleteasca".
Socul In medicina populara si mai ales in cea magica, socul are un rol cu totul aparte.
Se spunea ca florile sale "au leac" numai atunci cand sunt culese de un om smerit si cu
inima buna. Altfel, ele capata un miros neplacut, isi schimba culoarea spre un maroniu
inchis si pot face mai mult rau decat bine. Tot despre soc se spunea ca are calitatea de a
spala toate gandurile si simtamintele rele, lasand sufletul curat si usor. Celebra socata,
preparata prin fermentarea florilor de soc in apa cu miere, nu era doar o bautura
aperitiva si tonica digestiva, ci si o licoare rituala, care facuta si administrata intr-un
anumit fel, lua cu mana o multime de boli. Cel putin la nivel fizic, aceste cunostinte de
medicina magica au un corespondent exact, florile de soc "spaland", intr-adevar,
organismul de toxine prin efectul lor diuretic, diaforetic si depurativ. In ceea ce priveste
actiunea tonica a florilor de soc asupra sistemului nervos, ea este validata partial de
medicina moderna, care nu poate insa preciza exact mecanismele prin care ea are loc.
Reteta de preparare a socatei: cincisprezece-douazeci de inflorescente de soc se pun
intr-un litru de apa, dupa care se adauga trei-patru linguri de miere si o jumatate de
lingurita de drojdie. Se acopera borcanul si se lasa continutul la macerat vreme de 5-7
zile (nu mai mult, pentru ca preparatul sa nu devina alcoolic), dupa care se filtreaza. Se
consuma 2-3 pahare pe zi, de regula inainte de masa. Iata cateva indicatii: Astenie,
surmenaj nervos - se face o cura de doua saptamani, timp in care se bea un litru de
socata zilnic, in locul apei de baut. Pe cat posibil, acest tratament va fi asociat cu regim
alimentar lacto-vegetarian, cu un program de viata mai relaxat, din care sa nu lipseasca
plimbarile in natura facute in fiecare zi. Depresie aparuta pe fondul stresului si al
refularii emotiilor - se va tine un regim de purificare deopotriva fizica si psihica, in
care se va consuma cate un pahar de socata inainte de fiecare masa, se vor consuma
numai alimente naturale vegetariene, se vor evita orice stimuli alimentari, vizuali ori
auditivi nocivi. Aceasta aparent banala bautura de soc are efecte purificatoare foarte
puternice, care nu vor intarzia sa-si faca efectul atunci cand tratamentul cu ea este
Page 912 of 1147
corelat cu un regim de viata corespunzator. Impotenta psihica - se va consuma socata

fermentata cateva zile mai mult, asa incat sa aiba o foarte slaba componenta alcoolica.
In mod curios, aceasta bautura, desi este foarte saraca in alcool, are efecte euforizante
puternice, care ajuta la trecerea peste inhibitiile si blocajele psihice. In medicina
populara era folosita nu doar pentru efectele sale de eliberare a energiei erotice (care
sunt o componenta secundara), ci si pentru depasirea altor blocaje, cum ar fi teama de a
relationa cu cei din jur, lipsa comunicativitatii etc. Teiul Despre efectele teiului asupra
sufletului putem afla din poezia eminesciana mai mult decat din zeci de studii
etnofarmacologice. Nicaieri nu vom gasi mai bine nuantate si exprimate sentimentele
benefice pe care florile acestuia le induc. De altfel, genialul Eminescu nu se sfia sa
spuna despre tei ca este sfant, pacea, linistea, echilibrul pe care aceasta planta magica i
le induceau purtand pecetea unui dar al divinitatii. Sa vedem in continuare cateva
aplicatii ale florilor de tei in terapia sufletului: Insomnie - se recomanda punerea
catorva ramuri inflorite de tei in camera de culcare ori chiar folosirea unei pernite
umplute cu flori de tei in timpul somnului. Suplimentar, inainte de culcare se iau doua
lingurite de flori de tei macerate in miere, preparate dupa reteta data la inceputul acestui
articol. Somn agitat la copii - seara se fac bai cu extract de flori de tei, care au
calitatea de a reduce nervozitatea, de a da un somn linistit si foarte odihnitor. Aceste
aplicatii externe cu flori de tei au intre altele calitatea de a reduce agresivitatea,
comportamentele sfidatoare care apar uneori la copii. Un element foarte interesant:
multi oameni care au facut in copilarie aceste bai cu flori de tei si-au amintit ulterior ca
in perioada respectiva visau frecvent fiinte care le induceau o stare de fericire diafana,
fiinte pe care le asimilau unor zane sau ingeri. Hiperexcitabilitate nervoasa si
sexuala - se consuma zilnic macerat de tei, minimum trei cani. Principiile active ale
teiului calmeaza psihicul, reduc nervozitatea, actioneaza in sensul echilibrarii
hormonale, avand si usoare efecte anafrodisiace. Tendinta de suprasolicitare - florile
de tei macerate in miere sunt un sustinator de efort cu efecte foarte interesante. Spre
deosebire de tonicele obisnuite, acest remediu vegetal ajuta la o echilibrare a activitatii
nervoase, reducand tendinta spre hiperactivitate si ajutand la o dozare judicioasa a
eforturilor. Administrarea a doua lingurite, de cate 3-4 patru ori pe zi, din acest preparat
este foarte utila persoanelor care tind sa munceasca fizic sau intelectual peste
posibilitati. Ilie Tudor
Formula AS > Anul 2003 > Numarul 566 > Medicina naturista
Medicina naturista
Redactia
Leacuri de la cititoriUn leac stravechi, pentru tratarea hepatitei acute si cronice.
(Cules de la Maica Benedicta din Manastirea Ratesti, jud. Buzau, care il practica
de 50 de ani si l-a invatat de la mama ei duhovniceasca) Carbune vegetal: pentru
prepararea carbunelui vegetal sunt necesare urmatoare...
Carbune vegetal: pentru prepararea carbunelui vegetal sunt necesare urmatoarele
plante (in proportii egale, dar nu in cantitati foarte mari): - samburi de masline samburi de struguri - samanta de canepa - crengi de vita-de-vie - radacina de stevie rostopasca (partea aeriana a plantei: frunze + flori). Modul de preparare: 1. samburii de
masline, de struguri si samanta de canepa se ard, pe rand, intr-un tuci, pana se
carbonizeaza. 2. Radacinile de stevie si de rostopasca se maruntesc, se usuca, apoi se
incalzesc pana la carbonizare intr-un cuptor incins. 3. Crengile de vita-de-vie (sa fie
Page 913 of 1147
vechi si uscate de un an) se ard intr-un foc inabusit, dupa care raman 24 de ore intr-un
recipient inchis ermetic, transformandu-se in cenusa. 4. Se amesteca in parti egale toate
pulberile obtinute. Mod de administrare: in functie de gradul evolutiv al bolii, se ia o
lingura rasa din acest amestec, la intervale de 3-7 zile, de preferinta intre mese, fie
amestecandu-se cu o lingura de miere, fie dizolvandu-se intr-o jumatate de pahar de vin
rosu natural. Cei care nu suporta nici vinul, nici mierea pot folosi suc de fructe sau ceai.
In nici un caz nu se inghite praful gol. In forma acuta a hepatitei virale sunt suficiente
10 doze. In forma cronica a hepatitei virale numarul de doze este in functie de evolutia
bolii. Atentie! In cazul hepatitelor complicate: insuficienta hepatica acuta, colesteaza,
ciroza hepatica decompensata, remediul are eficienta scazuta. Ana Cosma - str. Rahovei
nr. 81, bl. 28, sc. B, et. 4, ap. 38, Sibiu, cod 2400 Leacuri populare rusesti Impotriva
durerilor de masele In Siberia, prin imprejurimile orasului Vladivostok, erau multe sate
populate de sectanti-molocani. In toate aceste sate, oamenii calmau durerile de dinti si
de masele intr-un mod mai putin obisnuit. La inceput, ei isi frictionau partea incheieturii
mainii dinspre interior cu un catel de usturoi taiat in doua. Apoi, usturoiul era maruntit
si legat in zona pulsului. Mana trebuia bandajata strans, pentru ca usturoiul sa se
lipeasca bine de piele. Daca durerea e in partea dreapta, usturoiul se leaga la mana
stanga si invers. Atentie! Inainte de a aplica usturoiul, mana trebuie acoperita cu un strat
subtire de tifon. Reteta pentru diabetici - Un pahar (200 ml) de ovaz nedecorticat se
clateste cu apa rece, se toarna intr-un vas cu capac si se opareste cu 1 l de apa clocotita.
Se acopera cu capacul si se lasa sa se infuzeze timp de douasprezece ore (20:00 - 8:00).
Se strecoara prin trei straturi de tifon si lichidul rezultat se bea in trei reprize, timp de o
zi. Tratamentul dureaza trei luni, dupa care se face pauza o luna. Ovazul ramas dupa
strecurarea infuziei se da prin masina de tocat carne. Peste masa rezultata se toarna 1 l
de apa si se lasa sa fiarba timp de 20 de minute. Se strecoara si se bea. Aceasta fiertura
regleaza functiile ficatului la diabetici. - 500 ml suc de ceapa se amesteca cu 500 ml
alcool etilic (96%). Se administreaza cate o lingura pe zi, ceva mai mult de o luna.
Tratamentul poate fi repetat. Leac pentru diareea la copii In perioada caniculara, copiii
mici sufera adesea de tulburari digestive. De obicei, mamele nu iau in seama primele
simptome ale diareei si acest inconvenient devine uneori chiar periculos pentru
sanatatea copilului. Exista un leac extrem de simplu si eficient impotriva diareei. Se ia o
cana (100 ml) plina cu orez si 6-7 cesti de apa. Se fierb la foc mic, apoi fiertura se
strecoara. Copilul trebuie sa bea cate 1/3 de ceasca de lichid la fiecare doua ore. Doua
tratamente pentru reglarea menstruatiei abundente, insotita de dureri - In acest scop
femeile din China si Japonia folosesc radacina de pelinarita (sau pelin negru). Radacina
uscata sau proaspata se taie marunt si se fierbe. Fiertura se strecoara si se beau cate 50
ml de doua-trei ori pe zi, in functie de abundenta menstruatiei. Pentru 1 l de apa se iau
4-5 radacini de pelinarita. - O lingura de coada-calului uscata si maruntita se fierbe intrun litru de apa. Daca menstruatia este extrem de abundenta, se ia cate o lingura de
fiertura la fiecare doua ore. Cand ciclul incepe sa se normalizeze, se ia cate o lingura de
fiertura de trei ori pe zi. Tratament impotriva hemoragiilor interne si externe Patru
radacini proaspete de muscata se pun in 1,2 l de apa clocotita si se fierb timp de 20 de
minute. In caz de hemoragie interna, se ia cate o lingurita de fiertura calduta la fiecare
20 de minute. Daca e vorba de o hemoragie externa, rana se clateste cu aceasta fiertura
calduta si se bandajeaza cu un tifon imbibat in aceeasi fiertura. Bandajul se schimba de
trei ori pe zi. Metoda traditionala de eliminare a toxinelor din organism In acest scop,
Page 914 of 1147
vracii rusi recomandau fiertura din coada-calului. Uscata si maruntita, planta se prepara
ca un ceai obisnuit si se bea peste zi, in loc de apa. Leac naturist pentru combaterea
colitei Pentru 200 ml apa se ia cate o lingurita din plante uscate si maruntite de salvie,
tintaura si musetel. Plantele se pun in apa clocotita si se fierb putin. Se bea cate o
lingura de fiertura la doua ore, de sapte-opt ori pe zi. Dupa doua-trei luni, doza se
micsoreaza, fiertura administrandu-se din ce in ce mai rar. Leac naturist pentru
combaterea catarului gastric Vracii le recomandau pacientilor sa bea seminte de
mustar cu putina apa. Se incepe cu o samanta pe zi si se ajunge la 20 de seminte, marind
zilnic doza cu cate o samanta. Ajungand la 20 de seminte, doza trebuie micsorata in
fiecare zi cu cate o samanta, pana se ajunge la zero. Semintele se beau dimineata pe
stomacul gol. Tratamentul este bun si pentru tratarea dispepsiei. Leac naturist pentru
tratarea pecinginilor(luate de la caini si pisici) Vracii din toate timpurile tratau aceasta
boala in felul urmator: pecinginile erau frecate cu o stafida taiata in jumatate. De obicei,
pecinginile dispar dupa prima procedura. (Traducere din limba rusa de Violeta
Ciubotaru) Leacuri rapide, pentru neplaceri mari - Cand sunteti obositi, dupa un efort
intens sau o munca de durata, ungeti-va usor palmele cu ulei de lavanda si frictionati-va
tamplele, ceafa si trupul (fara combinatie de alcool). Uleiul sa fie la temperatura pielii.
Veti vedea efectul imediat. - Daca aveti emotii mari sau traume psihice, frectionati-va
tamplele, ceafa si trupul cu un amestec de ulei de scortisoara si ulei de benzoe (incalzite
la temperatura camerei). - Pentru durerile sinusurilor frontale, ale ganglionilor din
spatele urechii ori maxilarelor, se vor face usoare frectii cu un amestec de ulei de
rozmarin si muscata. - In caz de sinuzita, e bine sa se aplice mamaliga calda (nu
fierbinte!) pe nas si in regiunea sinusurilor. Grabeste eliminarea infectiei. - Contra
guturaiului fanului: se fierb intr-o jumatate de litru de apa 20 catei de usturoi + 20 g
ceapa + cateva fire de violete. Se bea cate o cana pe zi. - Contra astmului: se prepara o
infuzie de 5 g usturoi + 5 g lamaie (cu tot cu coaja) + salvie cat cuprinzi cu doua degete.
Se opareste totul cu un litru de apa. Se beau doua cani pe zi. Ana Marcu - str.
Darmanesti nr. 30, bl. K3, ap. 43, Piatra-Neamt Reteta contra acneei Se tamponeaza de
mai multe ori fata cu o felie de rosie proaspata. A doua zi, se tamponeaza fata cu frunze
de macris strivite. Se lasa fiecare remediu sa actioneze 30 de minute, dupa care se spala
fata cu apa rece. Pentru prevenirea acneei, se sterge cat mai des fata cu o lotiune
preparata din 100 ml suc de rosii (facut proaspat in mixer sau prin stoarcere), 40 ml
alcool de 90 si 1 ml de glicerina. Aurelia Veltan - loc. Adamus, str. Principala nr. 88,
jud. Mures, cod 3230 Din experienta cititorilor Cum s-a vindecat bunica de cancer
Ceea ce o sa va povestesc este un caz real, din viata bunicii mele. Cu 30 de ani in urma
(aveam 14 ani pe atunci), bunicii mele i s-a depistat un cancer uterin. Era taranca, boala
o macina fara mila si o vedeam tot mai des chircindu-se de suferinta in patul ei simplu,
din lemn. "N-o sa traiasca mult", m-am gandit, dar cum ma aflam in perioada
examenelor de primavara, n-am mai putut sa trec pe la ea decat dupa vreo doua
saptamani. Spre surprinderea mea, am gasit-o in spatele casei, culegand o poala de
galbenele. Am intrebat-o ce face si mi-a raspuns zambind: "Imi adun leacul!". Greu de
crezut, dar sarmana batrana s-a vindecat cu acele poale de galbenele, culese proaspat si
preparate intr-un anume fel. Putin mai tarziu, Circa sanitara - unde figura ca bolnava - ia trimis o instiintare sa se prezinte de urgenta pentru control. Bunica a cules un cos de
galbenele, a scris un bilet cu litere mari si m-a trimis sa i le duc asistentei. Mesajul era
cat se poate de simplu: "Sub cutitul vostru n-am sa ma dau!". Nu vreau sa spun ca
Page 915 of 1147
galbenelele reprezinta un leac fara gres contra cancerului uterin, dar daca i-au fost de
folos bunicii, poate ii vor ajuta si pe altii, chiar si ca adjuvant pe langa alte tratamente
urmate sub control medical. Mentionez ca bunica a murit de batranete la 90 de ani.
Reteta: Se aduna galbenele proaspete si se taie marunt, flori, tulpini si frunze. Se pun la
fiert intr-un vas smaltuit 3 litri de apa si, cand clocoteste, se adauga 4 pumni de planta,
lasandu-se sa mai fiarba 5 minute la foc mic. Se lasa la infuzat, se strecoara si cat
infuzia mai este calduta, se fac spalaturi vaginale, dimineata si seara. Dupa ultima
spalatura, in vagin se introduce imediat un tampon de tifon imbibat in ulei de catina
(astazi se gaseste la farmacie, bunica si-l prepara), care se lasa peste noapte, iar
dimineata se arunca. Ca alimente, bunica se hranea cu lapte nefiert, mamaliga, legume
proaspete din gradina, fructe si verzituri. Primavara, in loc de apa, bunica bea ceai de
urzica, iar dupa ce se coceau cerealele, fiertura amestecata din boabe de grau, secara,
ovaz si porumb. Tot de la bunica stiu o... Metoda rapida de tratare a gastritei 300 ml
de apa se fierb de sase ori. Se da in clocot o data, se ia vasul de pe flacara, se raceste,
apoi iarasi se da in clocot si se raceste, si tot asa, de sase ori. Se consuma toata
cantitatea pe stomacul gol, inainte de masa. Dupa doua minute, se ragaie fortat de cinci
ori. Durerile vor disparea si nu mai reapar niciodata.Olguta Marian - str.
Siderurgistilor, bl. O4, ap. 43, Galati, cod 6200 Cum s-a vindecat de diabet sotul
meu Va rog din suflet sa publicati cat mai repede scrisoarea noastra, intru ajutorarea
bolnavilor diabetici, care se confrunta cu aceleasi necazuri pe care le-a avut sotul meu.
Cosmarul nostru a inceput cu sase luni in urma. Sotul meu are diabet de 23 de ani, dar la stapanit cu medicamente, insa anul trecut, pe un deget de la picior i-a aparut o rana cu
o gaura pana la os, insotita de o eczema cu puroi. Piciorul s-a umflat, s-a inrosit si era
foarte dureros. Dupa diverse tratamente fara nici un efect, decizia medicului a fost:
extirparea degetului. O reteta proprie ne-a salvat din incercarea prin care am trecut.
Vreme de doua saptamani, am facut urmatorul tratament: in 2 litri de apa clocotita se
pune o lingurita de musetel, o lingurita de galbenele si o lingurita de marul-lupului. Se
fierbe totul 5 minute si se lasa sa se raceasca. Cand lichidul e caldut, se strecoara si se
face baie 10 minute locului bolnav. Dupa baie se tamponeaza locul bolnav cu un
tampon steril si se aplica un pansament curat. Este uimitor cum dispar toate celulele
moarte de pe rana si din jurul ei si cum se regenereaza pielea. Acum, nici urma nu se
mai vede.E. Gherman - Satu-Mare (Pentru amanunte, telefonul se afla in redactie.)
Leacuri basarabene
Otilia Teposu
Boabe de porumb, orez la ciorap, scortisoara si usturoi... . Si romanii de peste Prut
cred in plante si in "stiinta" bunicii. Leacurile populare pe care le-am aflat in ultima
calatorie facuta in sudul Basarabiei sunt asemanatoare celor folosite de romanii din
Carpati. Ca si acestia, basarabenii se lecuiesc la nevoie cu plante, miere, vin, mirodenii
si, mai presus de toate, cu voie buna si cu increderea mare in puterile binefacatoare ale
naturii inconjuratoare. Pentru tratarea tusei Se fierb tarate sau porumb boabe, cam
300 g, in 3 l apa, pana cand scade zeama cam la 500 ml. Se strecoara zeama. Separat, se
freaca bine 2 galbenusuri cu 2 linguri zahar, pana se formeaza o spuma. Peste aceasta se
toarna treptat zeama strecurata in care a fiert graul sau porumbul. Se amesteca pana
cand se omogenizeaza bine compozitia care se bea calda, de mai multe ori pe zi.
Page 916 of 1147
Se fac gargare cu apa in care s-a pus multa sare. Se fac gargare cu suc de lamaie.
Pentru tratarea racelilor Se pune orez intr-un ciorap. Daca bolnavul are febra,
ciorapul se tine la frigider si apoi, dupa ce s-a racit, se pune pe fruntea bolnavului.
Leacul e bun si pentru migrene. Daca bolnavului ii este frig, daca are frisoane, ciorapul
cu orez se incalzeste la cuptor si apoi se pune pe talpile bolnavului. Bolnavul trebuie sa
manance de mai multe ori pe zi supa concentrata de gaina, in care a adaugat si o
lingurita de hrean. Se amesteca in cantitati egale miere si hrean si se ia din aceasta
compozitie cate o lingura de trei ori pe zi. Acest leac e bun si pentru desfundarea
nasului. In caz de febra, se pun pe piept, pe burta si pe gleznele bolnavului frunze de
varza zdrobite. Daca bolnavul are febra, se face un masaj la talpi si la incheieturile
mainilor cu tinctura obtinuta din ardei iuti tinuti in rachiu. Acest tratament nu le este
indicat copiilor. Ca sa scapi de emotii si de spaime Pune mana dreapta apasata pe
stomac si inspira adanc si incet, pana cand numeri de la 1 la 4. Expira numarand inapoi,
de la 4 la 1. Acest exercitiu este bun si pentru cei care au "tremuraturi la inima",
palpitatii. Pentru tratarea diabetului In fiecare dimineata, bolnavul va presara o
lingurita de scortisoara pe mancarea pe care o va lua. Scortisoara se poate amesteca si in
ceaiul de dimineata. Pentru vindecarea ranilor Se presara pe rana scortisoara pisata
cat mai fin si apoi se leaga cu un bandaj mai subtire. In fiecare zi rana se spala si apoi se
lasa sa se zvante, dupa care se presara iar cu scortisoara si se leaga. Alifie pentru
vindecarea ranilor 100 ml suc de varza proaspata se amesteca cu 1 lingurita miere si
cu 1 lingura rachiu de cereale. Amestecul se pune pe foc si se tine pana cand se apropie
de fierbere. Nu se lasa sa dea in clocot. In alt vas se pun 1 lingura untura de porc, 1
lingurita ceara de albine si 2 linguri germeni de porumb. Se amesteca bine toate pe foc,
dar nu se lasa sa fiarba. Se ia apoi de pe foc si se toarna peste acest amestec zeama de
varza, cu miere si rachiu. Se amesteca in vas pana cand compozitia se raceste, apoi se
pune in cutiute de plastic sau in borcane mai mici si se tine la rece. Se poate pastra timp
de 2-3 luni in loc racoros. Pentru arsuri Se pune pe arsura miere si se lasa locul
nelegat. Se toarna imediat dupa ce bolnavul s-a ars un albus de ou pe locul afectat.
Cu aceleasi rezultate bune se poate turna zeama de varza proaspata. Ca sa nu se faca
basici la locul arsurii se pun comprese inmuiate in lapte proaspat sau comprese cu
cartofi cruzi rasi. Pentru vindecarea arsurilor se unge locul respectiv cu ulei de
porumb in care s-a macerat sunatoare.
Pentru tratarea astmului Bolnavul va lua de cateva ori pe zi cate o lingurita de miere
in care s-a amestecat o jumatate de lingurita suc proaspat de ceapa.
Pentru ochi obositi, pentru ochi care ustura si lacrimeaza Se fierbe un ou tare si se
taie in doua cat este cald inca. Se scoate galbenusul si cele doua jumatati de albusuri se
pun pe ochi, cu partea taiata in jos. Pentru a elimina matreata Daca vrei sa scapi de
matreata, trebuie sa te piepteni cu un pieptene inmuiat in apa amestecata cu otet sau suc
de lamaie. Inainte de spalare, se freaca pielea capului cu sare dura, cel putin 10 minute.
Pentru artrita si dureri reumatice Bolnavul trebuie sa poarte o bratara din cupru.
Se bea, seara si dimineata, cate un paharel de tinctura de cuisoare obtinut cu rachiu de
cereale. Pentru tratarea obezitatii si pentru scaderea in greutate Se face un amestec
din usturoi, ardei iute si anason, puse in cantitati egale. Din acest amestec se iau cate 2
linguri, de trei ori pe zi. Bautura impotriva durerilor de stomac Se amesteca intr-o
sticla mai mare 1 litru de vin rosu, 250 ml rachiu in care s-au tinut la macerat afine, 1
lingura pelin uscat sfaramat, 1 lingura tintaura uscata sfaramata si 1 lingura coaja de
Page 917 of 1147
lamaie sau portocala. Amestecul se tine la intuneric timp de 7 zile, sticla se agita din
cand in cand. Bautura este foarte amara si se bea din ea cate un paharel inainte de
mancare. Se bea inainte de fiecare masa infuzie din 1 lingurita flori de salcam si 1
lingurita frunze de dud, peste care se toarna 500 ml apa clocotita. Pentru tratarea
crapaturilor din calcaie Se rade o ceapa pe razatoarea mica si se toarna peste ea ulei.
Se lasa cateva zile la macerat si apoi se strecoara uleiul, cu care se ung calcaiele dupa
baia de seara. Dupa aceea se incalta ciorapii. Pentru cei care vor sa se lase de baut Se
beau de trei ori pe zi ceaiuri de plante (coada-soricelului, menta, pedicuta) in care s-au
adaugat cate 10 picaturi de tinctura de ardei iute. Pentru boli de ficat Se amesteca 2
linguri de usturoi pisat cu 2 linguri seminte de mac macinate. Se unge compozitia
obtinuta pe o bucata de paine prajita. Se mananca de trei ori pe zi cate o felie de paine
astfel preparata. Pentru dureri de dinti Se tine in gura, pe partea cu dintele care doare,
infuzie concentrata de cuisoare si anason. Pentru tratarea hipertensiunii Bolnavul
trebuie sa manance de patru ori pe zi telina rasa. Timp de trei zile, bolnavul sa nu
manance decat orez fiert fara sare, nimic altceva. Se macina o lamaie cu coaja cu tot
sau se toaca marunt si se amesteca bine cu 1 lingurita de drojdie. Compozitia se imparte
in doua portii, una se mananca dimineata, cealalta seara.
Pentru tratarea durerilor de urechi Se toarna in ureche, de doua ori pe zi, cateva
picaturi de zeama de varza strecurata. Pentru varice Se face o cataplasma din branza
de vaci amestecata cu otet de mere. Cataplasma se pune pe varice si se pastreaza 30 de
minute. Se pune o cataplasma dimineata si una seara. Se pun pe varice comprese cu un
terci mai gros, ca o mamaliga, facut din seminte de in macinate. Terciul se fierbe 20 de
minute. Pentru indigestie Se amesteca intr-un pahar 200 ml apa cu 1 lingura otet de
mere si apoi se toarna 1 lingurita de bicarbonat de sodiu alimentar. Se amesteca si se
bea cat mai repede, pana sa dispara spuma care se formeaza.
Medicina naturista. Poliartrita reumatoida
Redactia
Medicina Naturii. Ora De Consultatie. Poliartrita reumatoida. Poliartrita
reumatoida este o boala reumatica ce face parte, alaturi de alte suferinte (lupus,
dermatomiozita, sclerodermia progresiva, tiroidita autoimuna, periarterita
nodoasa), din randul bolilor ce au la baza degenerarea colagenului din...
Leacuri populare pentru vindecarea Poliartritei reumatoide (Publicate si reluate
din revista "Formula As") Medicina populara ne-nvata ca primele masuri care trebuie
sa fie luate pentru vindecarea diferitelor forme de reumatism privesc eliminarea
otravurilor din organism, reglementarea proceselor metabolice, inlaturarea focarelor de
infectie si intarirea sistemului imunitar. Pentru toate acestea, traditia populara are
leacuri precise. Pe cale interna Instaurarea dietelor alimentare severe, din care se
elimina carnea, grasimile, precum si alimentele fainoase. Din cauza aceasta, anotimpul
cel mai bun pentru inceperea tratamentului este considerat a fi primavara, cand fructele
si legumele proaspete incep sa se gaseasca din abundenta. Ele trebuie consumate in
stare cruda, insotite de cereale (grau si hrisca incoltita, fulgi de ovaz, porumb, soia,
germeni de grau etc.) care se gasesc in ultima vreme si in comertul nostru particular (in
farmacii si magazine naturiste). Alimente recomandate sunt si laptele crud (nefiert) si
iaurtul, dar in cantitati moderate. Regim de dezintoxicare a organismului - prin cure de
lichide (apa, ceaiuri de plante, sucuri de legume si fructe), regimul Oshawa (compus
Page 918 of 1147
numai din cereale), prezentate pe larg in revista "Formula As". Ceai de plop negru (o
lingurita de muguri se opareste cu o cana de apa in clocot) - se beau doua cani pe zi.
Ceai de frunze de mesteacan (infuzie din 4-5 lingurite de planta oparite cu 200 ml apa
in clocot). Se strecoara intr-un vas de sticla, se lasa o ora, apoi se adauga un varf de
cutit de bicarbonat de sodiu. Se bea fractionat, la interval de 3-4 ore. Ceai de matase
de porumb (recomandat in toate formele de reumatism si artrita). O lingurita de planta
se fierbe 10 minute in 250 ml de apa. Se poate indulci cu miere. Se bea de 2-3 ori pe zi.
Decoct de telina - 230 g telina (radacina si frunze) se fierb la foc mic cu un litru de
apa. Cand jumatate din lichid s-a evaporat, amestecul se strecoara. Lichidul care rezulta
reprezinta doza zilnica, care se administreaza in trei portii, de trei ori pe zi. Se consuma
fierbinte. Decoctul trebuie preparat zilnic. Nu are efecte secundare, dar trebuie respectat
dozajul. Pe cale externa Baia cu sare de mare (sare Epsom) - se foloseste in cazurile
mai usoare de poliartrita. Aproximativ sase kilograme de sare (poate sa fie si sare
grunjoasa) se dizolva in apa din baie, care trebuie sa ajunga pana la subsuoara
pacientului. Durata baii este de 10-20 de minute, iar apa trebuie sa aiba 37C (procedeul
e strict interzis pentru cardiaci). Baia cu cenusa - se fierb cantitati egale de apa si
cenusa, apoi se lasa la cald 12 ore. Cenusa se depune pe fundul vasului, iar din solutia
limpede de deasupra (lesie) se utilizeaza cam 1,5 l, care se toarna in apa din baie. Bai
cu frunze de mesteacan sau cu ace de pin - un kilogram de frunze verzi de mesteacan
sau o jumatate de kilogram de frunze uscate se fierb legate intr-un saculet, timp de 30
de minute. Se toarna apoi in apa din cada fiertura de mesteacan si saculetul cu frunze.
Se face o baie pe zi, vreme de o luna, cu rezultate excelente. (In locul frunzelor de
mesteacan se pot folosi ace de pin.) ! Dupa toate baile recomandate mai sus, bolnavul
trebuie sa se fereasca de aer rece si sa intre direct in pat. Tratamentul cu frunze de
mesteacan - se introduce bratul sau piciorul bolnav intr-un sac lunguiet si destul de
larg, care se umple cu foi verzi de mesteacan si se leaga bine la gura. Durata sedintei
este de o ora. In interiorul sacului se produce o transpiratie abundenta, iar frunzele
devin umede. Atunci, sacul se indeparteaza. Membrul bolnav este invelit imediat intr-o
flanela, pentru a preveni raceala. Tratamentul trebuie efectuat zilnic, vreme de o luna.
Cataplasme cu flori de fan - se pun la fiert cinci litri de apa. Cand dau in clocot, se
baga inauntru un saculet de tifon in care se pun doi pumni de scuturatura de fan. Se lasa
sa se infuzeze cateva minute, apoi saculetul se stoarce si se aseaza, cat mai fierbinte, pe
incheieturile bolnave. Se tine pana devine caldut. Lichidul din oala se adauga intr-o
vana cu apa calda (36-37C). Durata unei bai este de 30 de minute. Comprese cu terci
de cartofi - se dau pe razatoare doi cartofi cruzi. Se adauga doua cepe tocate marunt si
doua linguri de seminte de in fierte. Amestecul se pune pe locurile bolnave, acoperinduse mai intai cu o folie de plastic, apoi cu un flanel gros. Se pastreaza toata noaptea.
Procedeul se repeta pana la vizibila ameliorare a bolii. Apiterapia
Tratamentul cu otet de miere al doctorului american D.C. Jarvis La fiecare masa de
peste zi se consuma un pahar de apa, in care se pun doua lingurite de miere si doua
lingurite de otet de mere. In fiecare zi de luni, miercuri si vineri, se adauga cate o
picatura de solutie de Lugol cumparata de la farmacie. Se face o cura timp de 30 de zile.
Se poate repeta tratamentul dupa o luna de pauza.Medicamente naturale: Boicil Forte
(unguent antireumatic si analgezic) si Stimuven (gel antiinflamator si antiedematos),
fabricate de "Exhelios" Timisoara.Un leac babesc: Se spune ca durerile reumatice de la
Page 919 of 1147
brate sau picioare cedeaza, daca locul respectiv se infasoara intr-o fasie tricotata din
lana rosie.
Leacuri populare cu nuci
Elena Josan
Apreciate mai ales in alimentatie, pentru miezul lor gustos si hranitor, nucile sunt
si remedii minunate de sanatate. Fiindca se apropie timpul lor, va oferim cateva
retete cu miez si coaja de nuca, precum si cateva preparate pe care e bine sa le
aveti permanent la indemana, in farmacia casei Remedii cu miez si coji de nuca
Modesta nuca are mai multe substante nutritive decat carnea, laptele, ouale, de aceea, se
recomanda in alimentatia persoanelor cu distrofie alimentara, anemie, convalescenta,
epuizare nervoasa. Miezul de nuca se foloseste faramitat bine, altfel stomacul nu
reuseste sa-l digere. Avand in vedere ca nucile contin proteine, este indicat sa le
consumati seara sau inainte de somn, daca dormiti dupa masa, deoarece proteinele se
asimileaza mai bine cand organismul se relaxeaza. Nu se consuma cantitati mari de
miez de nuca. Doza recomandata este de 4-7 nuci, altfel riscati sa va confruntati cu
dureri de cap, spasme stomacale, constipatie.
Cresterea imunitatii - mai ales in cazul varstnicilor si al persoanelor istovite de o
boala grea. Se amesteca un pahar de miez de nuca pisat, stafide si caise uscate cu 300 g
miere de albine. Se consuma cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa.
Intarirea organismului dupa boala sau in caz de oboseala cronica. Se consuma un
amestec format din cantitati egale de miez pisat, cascaval ras si stafide.
Eliminarea durerilor cardiace: Se consuma faina de nuci obtinuta prin macinare,
amestecata cu stafide. Fara stafide, se bea cu apa de catre bolnavii de colita si
enterocolita.
Procese inflamatorii ale cailor urinare, cu urinari dese. Se administreaza miez de
nuca prajita la gratar cu lemne, foarte bine pisat. Se administreaza cu apa.
Curatarea vaselor sanguine. Se toaca marunt coaja uscata de la 14 nuci (neaparat
14!), se amesteca cu 500 ml tuica, se lasa la macerat 70 zile. Se bea cate o lingura,
dimineata pe nemancate. Leacul le e de folos si persoanelor cu depuneri de saruri,
tromboza, chisturi si tumori, mastopatii fibromatoase.
Tratarea tusei. Se piseaza 4 nuci intregi (miezul si coaja), se amesteca cu o lingura de
fructe uscate de soc. Se fierbe amestecul in 500 ml apa, pe foc mic, 15 minute. Se
raceste, se strecoara si se amesteca cu o lingura de miere de albine. Se bea cate o
lingura, de trei ori pe zi, timp de 7 zile.
Ulcer stomacal. Se prepara un ceai din membranele (pereti care despart miezul nucii)
a 4-5 nuci si 250 ml apa clocotita. Se infuzeaza o ora in termos, se strecoara si se bea
cate o lingurita dimineata sau inainte de culcare, pe nemancate.
Diabet, colita, boli ale traiectului digestiv, tiroidoza, hipertensiune. Se trateaza cu
tinctura din membranele uscate. Acestea se pun intr-un borcan de 500 ml se pun, pe o
treime a lui, tocate marunt, apoi se umple borcanul cu tuica si se lasa la macerat 21 de
zile. Dupa stoarcere, se pastreaza intr-o sticluta de culoare inchisa. Se bea cate o lingura
pusa in 100 ml apa, cu 30 minute inainte de masa.
Tratamente externe
Problemele de tiroida se amelioreaza daca zilnic se aplica pe gat, in zona tiroidei, 4-5
straturi de frunze verzi, strivite putin intre degete. Se lasa 6-8 ore pe locul bolnav.
Page 920 of 1147
Remedii din coaja verde de nuca

Varice, dermatoza, boli ale aparatului locomotor. Se fac frectii usoare sau se aplica
comprese cu macerat din coaja verde de nuca. Reteta: se umple un borcan pe 2/3 cu coji
taiate marunt sau tocate. Se toarna deasupra otet de mere si se macereaza 2-3 saptamani.
Retete batranesti
Tinctura din nuci verzi Nucile verzi se taie cu un cutit de inox pe un fund de lemn. Se
pun intr-un borcan de sticla, amestecate cu zahar (un pahar la fiecare 10 nuci). Borcanul
se tine pe geam, la soare, 10 zile, apoi la intuneric, inca 10 zile. Dupa 20 de zile, se
adauga tuica (pentru adulti 250 ml la fiecare 10 nuci, pentru copii - 250 ml la fiecare 20
nuci). Se macereaza inca doua saptamani, apoi se strecoara. Se administreaza pentru
vindecarea bolilor traiectului digestiv, dureri de stomac si pancreas, cu 12-20 minute
inainte de masa. Doza pentru adulti: o lingura; copii pana la 5 ani - o lingurita; copii
pana la 12 ani - 1,5 lingurite pe zi. Tocatura de nuci 33 de nuci se piseaza apoi se dau
prin masina de tocat carne. Se pun intr-un borcan de 3 l, se acopera cu tuica. Se inchide
vasul etans, pentru a evita evaporarea alcoolului. Se lasa la soare timp de 40 zile,
agitandu-se zilnic. Se strecoara printr-un ciorap (dres de femeie), se stoarce bine si se
pastreaza in sticla de culoare inchisa la frigider. Se foloseste pentru tratarea cancerelor,
dar si pentru toate tipurile de helmintiaze (viermi intestinali). Se administreaza la fel ca
tinctura de nuci verzi. Macerat cu petrol lampant Un borcan invelit in hartie neagra se
umple cu nuci verzi taiate marunt, peste care se toarna petrol lampant si se lasa 14 zile
la rece. Batranii foloseau solutia obtinuta in cazuri de boli grave, in special cancere, dar
si pentru contractii musculare, stari depresive, dereglari endocrine, astm bronsic,
tahicardie, afectiuni ale sistemului nervos central cu leziuni organice, dupa
chimioterapie antitumorala. Se consuma vreme de 7 zile cate o picatura amestecata cu o
lingurita de miere de albine, sau pusa pe un cubulet de zahar, apoi alte 7 zile - cate 2
picaturi si inca 7 zile - cate 3 picaturi, amestecate cu 100 ml apa distilata sau de izvor.
Dupa o pauza de doua saptamani cura se repeta. A treia cura se face dupa o pauza de 6
luni. Nu se recomanda mai mult de trei cure pe an. Doza este data pentru persoanele cu
greutatea 60-70 kg. Persoanele cu greutate mai mare, care suporta gazul, pot incepe
tratamentul cu 2-3 picaturi, in cazuri grave se bea si o lingurita, timp de 2-3 zile, dupa
care doza se micsoreaza, ca sa nu se afecteze ficatul. Maceratul se bea pe nemancate.
Dupa administrare, nu se mananca 1,5-2 ore, timp in care bolnavul trebuie sa stea
relaxat, sa nu faca eforturi fizice. Reteta energizanta cu nuci (curata sangele,
intinereste organismul, restabileste puterile dupa boli grave) Ingrediente: 1 litru
alcool dublu rafinat, 12 pahare de apa de izvor, 1 kg nuci, 1 kg miere de albine, o planta
aloe de trei ani, 500 ml bere bruna, 1 kg sfecla rosie, 1 kg varza, 1 kg patrunjel (frunze
cu radacina), cate 2 linguri de plante: sunatoare, rostopasca, troscot, patlagina, talpagastei, sulfina, flori de coada-soricelului si de galbenele, fructe de paducel. Metoda de
preparare: nucile se spala bine, se usuca, se scoate miezul (cojile nu se arunca), se
prajeste bine, se rasneste, se amesteca cu alcoolul dublu rafinat. Se topeste mierea de
albine si se adauga in alcool. Planta de aloe, in varsta de 3-5 ani (nu se uda 5 zile in
prealabil) se scoate atent din ghiveci, in asa fel ca radacinile sa ramana intregi. Se
scutura bine de pamant, se spala cu bere, se toaca si se pune in alcool. Sfecla rosie se
spala bine cu o perie si apa fierbinte, se da prin masina de tocat carne, cu tot cu coaja, se
stoarce sucul si se amesteca cu alcoolul si celelalte componente. La fel se stoarce sucul
si din morcov si varza, si se adauga in alcool. Cojile de nuci se piseaza, se pun pe foc cu
Page 921 of 1147
12 pahare de apa, se aduc pana la punctul de fierbere, dupa care se pun in apa cate 2
linguri din plantele enumerate (in total 20 de linguri). Se fierb 20 de minute, se
strecoara si se amesteca cu alcoolul si celelalte plante. Se macereaza la intuneric 36 de
ore. Se agita inainte de folosire. Se consuma de sase ori pe zi (inainte si dupa mesele
principale) in felul urmator: 10 zile - cate o lingurita, 10 zile - cate o lingura, 10 zile cate o lingurita si se repeta pana se consuma toata cantitatea preparata. Sirop din coji
de nuci Este un intaritor excelent si totodata un leac pentru bolile de stomac.
Ingrediente: 2-3 pumni de coji verzi de nuca proaspat adunate se taie marunt si se fierb
10 minute intr-un litru de apa in care se pun si 3 cuisoare aromate. Se lasa sa se
raceasca, se strecoara si se amesteca cu 1 kilogram de zahar tos. Se toarna in sticle de
culoare inchisa. Se ia de trei ori pe zi cate o lingurita, dupa mesele principale. Asociatia
"Fitomed" - Vaslui
Reproducerea, difuzarea sau folosirea partiala sau in intregime a materialelor
prezentate este interzisa fara acordul nostru scris. Copyright 1998-2007 Formula
AS. Toate drepturile rezervate.
5 Plante Anticancerigene Si Retetele Lor
Ilie Tudor
Calatorie pe un deal inflorit, cu o calauza de exceptie: marele savant botanist, prof.
dr. Constantin Parvu Suntem in miezul zilei si razele soarelui necrutator topesc intr-o
masa verde-galbuie dealurile din jurul orasului Valenii de Munte. Din milioanele de
flori din jurul meu se ridica aburi nevazuti si inmiresmati, care dau atmosferei un iz
dulce-amarui. Nici un nor pe cer. Pasarile s-au retras inspre padure si parca timpul si
natura s-ar fi oprit in loc sub vipiile necrutatoare. Si timpul meu interior s-a oprit, pentru
ca sunt atat de absorbit de explicatiile tovarasului meu de drum, incat uit si de canicula,
si de sete, si de mine insumi, transpunandu-ma in lumea fascinanta pe care
interlocutorul meu ma ajuta s-o intrevad. Cu cine ma plimb prin campul cu flori?
Calauza mea e unul din cei mai mari oameni de stiinta ai Romaniei, laureat al Premiului
Academiei Romane pentru uimitoarele sale lucrari de botanica si de fitoterapie, autorul
celei mai ample enciclopedii despre plante realizate vreodata, domnul profesor doctor
Constantin Parvu. La saptezeci si trei de ani, arsita verii nu-i ridica nici un fel de
probleme, se misca dezinvolt, cu o sprinteneala incredibila, merge de la o floare la alta,
necontenind cu explicatiile: "Asta este turita mare, cu care se vindeca bolile de ficat, de
stomac si de inima; florile acelea galbene sunt ale drobitei, care regleaza activitatea
tiroidei si elimina nodulii tiroidieni; roinita asta salbatica are un parfum care elimina
durerile de cap si greata in cazul migrenelor". Fiecare frunza si fiecare floricica ascunsa
printre firele lungi de iarba are pentru profesor o semnificatie, un rost si o utilizare
terapeutica. Este neobosit si abia intr-un tarziu ne retragem la umbra, unde ne odihnim
si pot sa-i pun intrebarile pentru care am vrut sa il intalnesc. Intrebari care se refera la
un domeniu de maxima actualitate: plantele care combat eficient cancerul. Retetele si
micile povestiri care urmeaza apartin in exclusivitate domnului Constantin Parvu si sunt
rodul cercetarilor sale etnobotanice si etnoiatrice: Norocelul (Sedum telephium )
Este o planta de gradina, cu valente ornamentale, pe care am aflat-o cu 20 de ani in
urma, intr-un sat de sub munte, numit Maneciu Pamanteni. Aici s-a intamplat atunci un
fel de minune. O femeie de cincizeci de ani, cu un cancer de col ajuns in stadiul al Iiilea si care nu mai putea fi operata, a fost trimisa acasa sa moara, pronosticandu-se ca
Page 922 of 1147
mai are doar cateva saptamani de trait. Ea insa s-a vindecat cu o reteta din batrani, in
care se folosea radacina acestei plante. Iata cum se prepara leacul: Se scot radacinile
plantei din pamant, se spala foarte bine, se piseaza si se pun intr-un borcan de culoare
alba, pana se umple pe jumatate, turnandu-se deasupra alcool alimentar de 30-40 de
grade, apoi se pune capacul. Se lasa borcanul zece zile la soare, inchis ermetic,
agitandu-se zilnic pentru o mai buna extragere a principiilor active. Dupa zece zile,
lichidul se filtreaza, iar din preparatul obtinut se ia cate o lingura inainte de fiecare
masa, adica dimineata, la pranz si seara. Femeia aceasta, pe nume Filipoiu Ioana, a facut
vreme de doua luni acest tratament si s-a prezentat din nou la medic, unde s-a observat
o puternica remisie a bolii, cancerul ajungand din stadiul Iii in stadiul I si putand fi
operat. Dupa operatie, ea a continuat sa ia norocel si, in final, a invins necrutatoarea
boala. La ani de zile dupa acest tratament, cand eu am cunoscut-o, era perfect sanatoasa
si in putere. Cimisirul (Buxus sempervirens) Cei mai multi dintre noi trecem zilnic,
fara sa stim, pe langa aceasta planta, care este larg folosita si ca gard viu. Putini cunosc
insa faptul ca frunzele sale de un verde inchis si pieloase contin un alcaloid, buxenina
G2, care are o puternica actiune inhibitoare asupra celulelor canceroase. Reteta care
urmeaza este indicata bolnavilor de cancer cu diferite localizari, inclusiv celor cu cancer
in faze avansate: Se recolteaza prin taiere trei sute de grame din varfurile fragede de la
cimisir (crengutele cu frunze), si cata vreme sunt proaspete, se taie foarte marunt, ca
varza pentru salata. Se pune la macerat aceasta cantitate de planta proaspata, in doi litri
de alcool de 30-40 de grade, intr-un borcan ermetic inchis, vreme de 7 zile. Dupa
trecerea acestei perioade de timp, se filtreaza amestecul prin tifon, iar preparatul obtinut
se pune in sticlute mici, inchise la culoare. La inceput, in primele 5-7 zile, se ia cate o
lingurita de trei ori pe zi, inaintea meselor principale. Apoi, se administreaza vreme de
doua luni, cate o lingura din acest extract, diluata in jumatate de pahar de apa, inainte de
masa, de 3 ori pe zi. Are un gust destul de neplacut, insa efectele sale sunt exceptionale.
Acest preparat nu numai ca actioneaza pe termen lung ca inhibitor al dezvoltarii
formatiunilor maligne, dar confera si o stare imediata (la cateva ore dupa administrare)
de bine pacientului bolnav de cancer. Cu acest remediu se trateaza cancerul de piele,
cancerul de vezica urinara si de rinichi, cancerul de colon. Cel mai spectaculos rezultat
cu acest preparat l-am vazut in tratarea unui cancer de colon la un batran de 80 de ani,
care avea o tumora maligna de marimea unei portocale pe intestinul gros, pe care
doctorii nu au vrut sa o opereze, avand in vedere varsta si starea pacientului. El a apelat
la tratamentul cu cimisir si, de unde avea un pronostic de viata de maximum doua luni,
a trait simtindu-se din ce in ce mai bine. De catva timp, nu am mai tinut legatura cu el si
nu stiu cum se mai simte, dar rezultatul obtinut in sine este deja exceptional. Limbaboului (Anchusa officinalis) Este o planta care, administrata intern, impiedica
proliferarea diferitelor forme de cancer, impiedica sclerozarea tesuturilor si aparitia
uzurii premature a organismului. Am vazut exceptionalele efecte ale acestei plante,
chiar pe o cunostinta, doamna S., care a folosit un remediu preparat din frunzele ei
pentru tratarea unui cancer genital. Iata cum se prepara limba- boului: Se recolteaza un
kilogram si jumatate de planta intreaga (radacina, tulpina, frunze si flori) si, cat este
proaspata, se indeparteaza partile uscate, se spala radacinile, apoi se da prin masina de
tocat. Peste aceasta cantitate de planta se adauga trei litri de vin rosu natural si doua
kilograme si doua sute de grame de miere de salcam, dupa care intreaga combinatie se
amesteca foarte bine cu o lingura de lemn. Se lasa 5-7 zile la macerat intr-un recipient
Page 923 of 1147
bine acoperit, asezat intr-un loc intunecos, dupa care se filtreaza. Tratamentul se face
astfel: in primele cinci zile se ia o lingurita de preparat cu doua ore inainte de fiecare
masa, de 3 ori pe zi. Dupa aceste cinci zile se ia tot cate o lingurita, dar cu o ora inainte
de masa, continuandu-se astfel tratamentul, vreme de doua luni de zile. Doamna despre
care vorbesc, care suferea de cancer genital confirmat prin biopsie, a facut tratamentul
cu limba-boului in urma cu 12 ani si traieste si acum, se simte si arata extraordinar.
Rostopasca (Chelidonium majus) Este recomandata pentru vindecarea tuturor
formelor de cancer, deoarece are o actiune extrem de importanta in tratarea acestei
maladii: stimuleaza functia hepatica si dreneaza ficatul, care este foarte solicitat atunci
cand tumorile sunt fagocitate in procesul vindecarii. Iata preparatul din rostopasca cu
care se obtin rezultate foarte bune in acest sens: Se iau cinci grame de rostopasca
(tulpini si frunze) uscata si maruntita, se oparesc cu un litru de apa clocotita si se lasa
apoi sa stea 12 ore sa se infuzeze. Vasul trebuie sa fie smaltuit, pentru ca infuzia sa nu
intre deloc in contact cu metale. Este bine ca rostopasca sa se puna seara, la ora sase, la
infuzat, si sa fie strecurata la sase dimineata. Imediat dupa strecurare, se pun peste
extractul obtinut 200 de grame de miere de salcam sau poliflora, nu de alt fel, si se
amesteca bine. Se ia o lingura din acest preparat din ora in ora, de 10-12 ori pe zi,
indiferent daca stomacul este gol sau daca este imediat dupa masa. Cu acest tratament,
multi bolnavi de cancer, care nu mai aveau puterea vitala sa lupte cu boala, confruntandu-se mereu cu stari de greata, de inapetenta si cu o stare de slabiciune generala,
si-au revenit spectaculos. Ulmul (Ulmus) Este o specie de arbore larg raspandita la noi,
dar prea putin cunoscuta ca valoare terapeutica. Se foloseste scoarta culeasa de pe
ramurile tinere, care au ca semn distinctiv faptul ca frunza se afla la baza, langa petiol,
asimetrica. Aceasta scoarta are efecte detoxifiante si depurative foarte puternice, fiind
utila intr-o serie de boli de uzura, cum ar fi reumatismul, guta, sclerozarea vaselor de
sange. De asemenea, scoarta de ulm este eficienta in tratamentul leucemiei, boala pentru
care medicina moderna are prea putine leacuri. Iata cum se prepara: Se taie ramurile
tinere, cu o grosime de maximum un deget, dupa care se curata de coaja cu ajutorul
unui cutit (cel mai usor se face aceasta operatiune primavara, cand scoarta nu adera
foarte puternic pe tulpina). Coaja astfel obtinuta se usuca si apoi se face din ea un
decoct. Se iau 2-3 lingurite de scoarta uscata maruntita si se pun de seara pana
dimineata intr-un pahar (200 ml) de apa si se lasa sa macereze pana dimineata, cand se
strecoara. Se pune deoparte maceratul obtinut, iar planta ramasa se fierbe in alte doua
pahare de apa, vreme de 10 minute, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se
combina cele doua preparate, iar extractul complet obtinut se bea pe parcursul unei zile.
Tratamentul are cele mai bune efecte daca preparatul se administreaza dimineata, in
fiecare zi, vreme de minimum doua luni. A aparut cea mai complexa lucrare despre
plante din Romania. Domnul profesor Constantin Parvu, autorul lucrarii monumentale
"Universul Plantelor", care a fost rasplatita cu premiul Academiei Romane si cu alte
distinctii internationale, revine cu o noua lucrare, mult mai vasta, pe aceeasi tema:
"Enciclopedia Plantelor" - patru volume (dintre care primele trei deja sunt in librarii),
insumand mii de pagini, in care se vorbeste pe larg despre aproape toate plantele
romanesti, mai mult sau mai putin cunoscute. In aceasta lucrare gasiti nu doar
descrierea botanica, compozitia chimica sau alte informatii de specialitate despre
plantele de la noi, ci si utilizarile medicale culte sau populare, modul de recoltare si de
preparare, credintele populare despre plante si chiar anumite elemente de medicina
Page 924 of 1147
magica referitoare la anumite specii. Este o carte deosebit de complexa si de folositoare,

care ar fi bine sa nu lipseasca din biblioteca iubitorilor de natura si... sanatate.
Leacuri basarabene
Otilia Teposu
Si peste Prut, stiinta batranilor se afla la mare pret. O parte dintre leacurile populare
de mai jos se mai folosesc inca in satele din sudul Basarabiei. Altele au fost inlocuite cu
metode si tratamente moderne si au ramas doar in amintirile batranilor. Retetele acestea
vechi arata insa cat de diversa era practica medicala traditionala si cata incredere aveau
batranii in terapiile naturale, in leacurile preparate, de cele mai multe ori chiar de ei
insisi, din ceea ce le era la indemana, din ceea ce natura le oferea. Si aceasta este inca o
dovada a legaturii de nezdruncinat dintre oameni si locul in care vietuiesc. Pentru
"junghi la cap" (dureri de cap) in caz de raceala sau gripa Se punea un galbenus de
ou crud pe moalele capului si apoi o compresa cu rachiu. In caz de febra mare
galbenusul se cocea si tragea toata temperatura. Daca s-a copt, se arunca si se punea o
alta compresa proaspata, pregatita ca mai inainte. Pentru dureri de cap dupa betie Se
infasura capul intr-un stergar inmuiat in apa rece. Cand acesta se incalzea, se inmuia din
nou in apa rece. Cu cat apa era mai rece, cu atat rezultatele erau mai bune. Se punea
gheata sfaramata pe frunte. Pentru dureri de gat Se razuiau "cartoafe" (cartofi), se
stropeau cu otet si se intindeau pe o basma care se lega strans in jurul gatului. Se facea
frectie cu otet pe spate si pe maini. Otetul scotea febra si calma durerile gripale. In cazul
copiilor, otetul se amesteca cu apa. Pentru "galci" (amigdale inflamate) Se inmuia
degetul aratator in zahar "mascat, mazarat" (tos) si se "calcau" (apasau) galcile. Cand
bolnavul avea si febra, i se facea frectie cu untura nesarata de capra. Pentru stari
gripale si pneumonii Se face frectie pe tot corpul, "de la picioare si pana la ceafa", cu o
alifie care se obtine astfel: se bat bine 2 oua crude cu 250 ml esenta de otet. (Se
foloseste numai esenta de otet, nu otetul simplu.) Amestecul se tine la intuneric 14 zile
si apoi se amesteca bine cu untura de capra. Se face frectie pe spate cu gaz dublu
rafinat, se infasoara apoi bolnavul intr-un cearceaf umed si se acopera bine. Se faceau
"arixiti" (crestaturi superficiale facute de-a lungul muschilor spatelui, de-o parte si alta a
sirei spinarii, cu o lama sterilizata inainte. Crestaturile se faceau pe verticala si nu
trebuia sa fie mai mari de 1 cm. Daca din crestaturi iesea sange si apa, insemna ca
bolnavul a depasit stadiul mai grav al bolii. Peste "arixiti" se punea o compresa umeda
rece. Bolnavul transpira mult si compresa se inmuia periodic in apa rece. Nu oricine stia
sa faca "arixiti". Erau numai cateva babe in fiecare sat care se pricepeau la asa ceva.
Metoda era aplicata mai ales la adulti. Numai in cazuri foarte grave, ca ultima solutie,
se folosea in cazul copiilor. Se puneau ventuze pe spate, trecute prin flacara, dupa ce
pielea a fost dezinfectata. Ventuzele se tineau pana intr-o jumatate de ceas, apoi se
scoteau. Pielea spatelui se ungea cu untura de capra si bolnavul se infasura intr-un
cearceaf umed. Pentru tuse convulsiva Se bea cateva zile la rand lapte cald de
magarita. Cand iti curge sange din nas Se tine o mana ridicata in sus si se pune o
compresa rece sau gheata la baza nasului. "De najat" (pentru dureri de urechi) Se lua
o carpa de bumbac, neaparat de culoare albastra, se rasucea in forma de sul. I se dadea
Page 925 of 1147
foc la un capat. Cenusa care se forma prin arderea bumbacului se punea calda in
urechea bolnava. Cel mai bine este ca bolnavul sa stea culcat cu urechea bolnava in sus
si cenusa sa cada direct in ureche din bumbacul aprins. Cand a cazut destula cenusa in
ureche, Baba care facea astfel lecuirea trebuia sa spuna si vorbele acestea: "Ttt! Sa fie
de leac/si Babii de-un colac." Pentru lecuirea copiilor sugari agitati, raciti sau
deocheati Se lua un fir de ata din scutecul cu care era infasat copilul. Se punea
impreuna cu un fir de canura (lana de culoare rosie) si se legau cu ele o crenguta de
busuioc si o "stibla de mei" (o crenguta ) din matura cu care se matura in gospodarie. Se
inmuia legatura astfel facuta in agheasma descantata si i se dadea copilului sa bea de
trei ori din agheasma. Apoi copilul era intors in pat si culcat cu capul unde inainte i-au
fost picioarele. Apa care a ramas se arunca pe un caine sau pe un alt animal din
gospodarie. Daca acesta se scutura insemna ca se va lecui copilul. Daca animalul nu se
scutura insemna ca pruncul este deocheat si atunci se chema o baba priceputa sa-l
descante. Pentru dureri de burta si intoxicatii alimentare Femeile pregateau in
fiecare primavara urmatorul leac: se luau nuci verzi (inainte sa li se intareasca coaja) si
se taiau in feliute. Peste ele se turna rachiu si se lasa amestecul la intuneric 2 saptamani.
In acest timp se agita din cand in cand vasul in care erau. Cine avea dureri de burta sau
stare de greata dupa o mancare mai grasa, sau nu foarte proaspata, bea cate un paharel
din rachiul astfel preparat. "Cand era buricul scuturat din opinteli" (in caz de
hernie) Se culca bolnavul pe spate cu genunchii ridicati, stransi la piept si cu calcaiele
lipite de corp. Dosul bolnavului trebuia sa fie mai sus decat capul. Eventual se punea pe
o perna sau pe o patura mai groasa. Cu degetul mare invelit intr-o batista curata se apasa
bolnavul pe buric si se rasucea "in directia soarelui" (in sensul acelor de ceasornic),
timp de 1-2 minute. Apoi se lasa o pauza si se mai repeta de 2-3 ori aceeasi operatiune.
Se legau intr-o batista 2-3 linguri de sare grunjoasa si se punea pe buricul bolnavului.
Peste batista cu sare se puneau cateva scame de bumbac inmuiate in spirt. Acestea se
aprindeau si deasupra lor se punea repede un borcan cu gura in jos. Gura borcanului
trebuia sa fie lipita de piele. Arzand scamele, se face vid in borcan si acesta
functioneaza ca o ventuza, atrage intestinele revarsate prin hernie. Borcanul se lasa 30
de minute, apoi se lua si pielea se ungea cu ulei. Cu cat hernia era mai mare, cu atat
borcanul trebuia sa fie mai mare. Pentru dureri de stomac Bolnavul lua 1 ou crud
proaspat pe care il amesteca bine cu un pahar mare de rachiu. Dupa ce bea amestecul,
nu mai manca nimic timp de cateva ore, cel putin pana la amiaza. In caz de dureri de
rinichi Se cumparau "numaidecat" (neaparat) 5 kg de grau. Nu se folosea grau din
productia proprie, pentru ca leacul n-avea efect. Graul se fierbea in vin rosu si se punea
apoi intr-o "torba" (saculet, plasa care se leaga la gura). "Torba" se punea in dreptul
rinichilor si se lasa cat mai mult acolo. Se mananca miez de seminte de bostan crude. Se
bea ceai din cozi de cirese. Nu se pune sare in mancare. Pentru reumatism Se fac
frectii pe locurile dureroase cu gaz in care s-au pus la macerat ramuri de liliac salbatic.
Se fac frectii cu fiertura din radacini de boz. Se maseaza articulatiile dureroase cu gaz in
care s-au macerat timp de 2-3 saptamani flori galbene de calomfir. Se bea mult ceai de
coada-soricelului. Se ungea locul cu untura de sarpe, care se obtinea astfel: se prindea
sarpele, se omora si se agata de o creanga, la soare, in gradina. El se usca si din el se
scurgea untura care trebuia adunata cu grija. Pentru tratarea ranilor provocate de
taieturi si loviri cu metale Se unge rana cu gaz, apoi se pune deasupra frunza de aloe
taiata in doua. Inainte, cand pamantul era curat, pe rani se presara tarana uscata. Acum
Page 926 of 1147
nu se mai foloseste leacul acesta. Se pun comprese cu frunze de patlagina, frunze grase
de la "floarea de taietura". Pentru bube dulci Se ardeau boabe de bobi sau fasole si se
pisau marunt. Apoi se amestecau cu ulei prajit de floarea-soarelui sau bostan si se
puneau pe locul bolnav.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 845 > Medicina naturii
Leacuri populare cu STRUGURI
Elena Josan
Putina istorie De mii de ani, vita-de-vie simbolizeaza rodul: viata imbelsugata, sanatate
si noroc. Viticultura a fost printre primele ocupatii de pe pamant. Cele mai vechi urme
de vin se gasesc pe cioburile unui vas de ceramica gasit in sapaturile arheologice in
Iran. Varsta lor se apropie de 7500 de ani. Sumerienii produceau 10 feluri de vinuri albe
si rosii, in urma cu 5500 de ani. Gustul dulce al strugurilor a fost cunoscut si in
Palestina, Babilon, Assiria, de unde negustorii fenicieni duceau vin in Sicilia, Sardinia,
Africa, Cipru si sudul Frantei. Soldatii din armata romana, lasati in tarile cucerite,
plantau viile in garnizoanele lor. Asa s-a raspandit viticultura in Franta, Germania si
Elvetia. In Romania, vita-de-vie e cunoscuta inca din mileniul III inainte de era noastra,
iar pe vremea lui Burebista devenise asa de raspandita si populara, incat celebrul rege al
traco-dacilor a ordonat din motive morale distrugerea ei, ceea ce n-a insemnat ca
strugurii si vinul au disparut din Carpati. Disectia unui bob de strugure "Sa fiti
sanatosi", spun oamenii cand ridica un pahar de vin. Intr-adevar, din pamant, soare si
ploaie, strugurii acumuleaza o cantitate imensa de substante necesare pentru sanatatea si
vitalitatea noastra. * Bobitele dulci - sunt pline de apa pura care se apropie, prin
componenta, de cele mai bune ape minerale. In sucul strugurilor sunt dizolvate
microelemente care favorizeaza metabolismul (molibden, titan, rubidiu, cobalt, nichel,
vanadiu, iod, brom, flor), altele care intaresc peretii vaselor sanguine si muschiul
cardiac (potasiul, magneziul), iar fierul, prezent in cantitati mari, ajuta sa prevenim sau
sa tratam anemia. Strugurii curata bine rinichii, impiedica formarea pietrelor, curata
intestinele. Sunt o arma naturala importanta in tratamentul astmului bronsic, al
tuberculozei si bolilor sistemului cardio-vascular. Specialistii in dietologie afirma ca in
struguri se gasesc substante care favorizeaza procesul de slabire, cu toate ca ei contin si
glucoza. * Samburii de strugure - sunt la fel de sanatosi ca boabele. Cu ajutorul lor se
reglementeaza metabolismul si se combat inflamatiile. Cel mai mare folos aduc
samburii organismului obosit si imbatranit. Daca dantura nu permite sfaramarea
samburilor in dinti, ei pot fi rasniti, impreuna cu samburi de mar, si inghititi cu putina
apa. * Sucul de struguri. Proprietatile sale terapeutice sunt egale cu ale laptelui matern
si ale mierii de albine. Un pahar de suc baut de dimineata ne incarca cu energie pentru o
zi intreaga. O multumire deosebita trebuie sa-i aduca sucului din struguri persoanele
afectate de ateroscleroza, aritmie, edem cardiac si dispnee, pentru ajutorul oferit inimii
si vaselor sanguine, pe care le curata de depuneri de colesterol, intinerind organismul si
protejandu-l de infarct miocardic. Persoanelor bolnave de guta sucul le ajuta sa elimine
acidul uric, care impiedica functionarea normala a articulatiilor. Pentru tratarea
disfunctiilor aparatului locomotor, se recomanda folosirea soiurilor cu bobite de culoare
verde si galbena. Sucul are si efect antibacterian, mai ales cand e preparat din struguri
Page 927 of 1147
necopti. Folosit in cazuri de raceala scade febra, iar gargara cu suc actioneaza rapid si
eficient. Se foloseste si in tratarea tusei, deoarece favorizeaza eliminarea de sputa din
bronhii si trahee. Sucul din struguri verzi se recomanda persoanelor predispuse la
alergie. Tratamente cu struguri Nu conteaza ce metoda de tratament va alegeti, cu
struguri sau suc de struguri, important este sa cunoasteti unele reguli de baza. Astfel: *
O cura dureaza nu mai putin de o luna. * Zilnic se mananca 2 kg de boabe dulci. Daca
ati ales tratamentul cu suc, incepeti cu 1 1/2 de pahar in prima zi, si apoi adaugati zilnic
70-80 ml, in asa fel ca la sfarsitul primei saptamani, cantitatea consumata sa ajunga la 3
pahare pe zi. Sucul se bea in trei reprize, cu 2 ore inainte de masa, sau la acelasi interval
dupa masa. * In timpul curelor, se renunta la produse afumate, conservate in otet,
muraturi, mancaruri grase si legume crude, cu celuloza aspra. De asemenea, e bine sa
nu consumati lapte, bere, apa minerala si alte fructe. Nu sunt recomandate cantitatile
mari de suc persoanelor predispuse la diaree, diabet, obezitate, ulcer stomacal si
duodenal. Boli interne * Copii cu deficiente in dezvoltare, anemici. Se recomanda
tratamentul cu struguri, timp de o luna. Dimineata, pe stomacul gol, se mananca un
strugure dulce, de marime medie. Cu 2 ore inainte de pranz, se mananca inca un
strugure, apoi altul, la 3 ore dupa pranz. Dupa consumarea strugurilor, gura se clateste
cu apa calda, in care se poate adauga si putin bicarbonat de sodiu, pentru protectia
smaltului dentar. Copiii devin mai sanatosi, li se imbunatateste vederea, nu se mai
imbolnavesc des. * Tromboflebita cu edem. Un pumn de frunze de vita-de-vie se fierbe
3-5 minute, in 3 litri de apa. Cu fiertura obtinuta se fac bai la picioare. Daca faceti
procedura zilnic, toata vara sau toamna, se intaresc peretii vaselor sanguine, se
imbunatateste circulatia sanguina. Procedura are si un rezultat mai putin asteptat: buna
dispozitie o sa va insoteasca pretutindeni. * Stres, depresie. Ca ziua dvs. sa fie plina de
optimism, incercati o reteta originala. Tocati 7 frunze de vita-de-vie de culoare rosie,
turnati 500 ml de apa fierbinte si infuzati-le 30 de minute, de preferat in termos. Se bea
cate o cana dimineata, apoi una la pranz. * Ochii obositi, cu roseata. Se spala cu
tampoane imbibate in ceai din frunze de vita. Stramosii nostri tratau afectiunile oculare
cu picaturi de vita-de-vie taiata primavara. * Herpes. Daca pe buze au aparut primele
semne de herpes, tamponati-le cu jumatate de bobita de strugure sau tineti pulpa
fructelor apasata pe locul bolnav 10-15 minute. Basicuta inestetica si dureroasa dispare
intre timp. * Obezitate. Supraponderalilor li se recomanda o zi de dieta cu struguri. 2 kg
se impart in 5 portii si se mananca in timpul zilei. Strugurii vor curata excelent ficatul si
intestinele. Nu se simte oboseala si deprimarea, stari ce apar des in perioada de
infometare. FRUMUSETE * Masca pentru fata. Strugurii curata bine pielea, o
hidrateaza si intaresc capilarele. Cateva bobite albe se taie in jumatati si se sterge pielea
fetei si a gatului cu ele. Dupa 15-20 de minute, fata se spala cu apa rece. * Pilozitate.
Bunicile noastre incercau sa stopeze cresterea excesiva a parului pe fata, frecand pielea
cu suc de agurida. PASTRAREA STRUGURILOR Struguri conservati * La borcan:
Cateva borcane de sticla se sterilizeaza si se usuca perfect. Pe fundul lor se pun radacini
proaspete de hrean, bine spalate si taiate bucati potrivite. Apoi se umple borcanul cu
boabe de struguri (se poate si in amestec cu boabe de agrise). Inchise ermetic, borcanele
se pastreaza la rece. * La butoaie: Intr-un butoi de lemn se pun 3 kg de radacini de
hrean, la 40 kg de struguri. Butoiul se infunda si se tine la 10-12gr.C, iar in ianuarie, se
coboara in pivnita la 1-2gr.C. * Struguri murati. Se aleg struguri semicopti, cu gust
acru-dulce, se pun intr-o galeata si se toarna peste ei saramura obtinuta din 3 lingurite
Page 928 of 1147
de zahar si o lingurita de sare, la fiecare litru de apa. Deasupra strugurilor se pune o

farfurie potrivita si o greutate. Strugurii trebuie sa fie tot timpul acoperiti de lichid, care
se adauga dupa necesitate. Peste 3-4 saptamani, muratura este buna pentru consum. *
Marinata de struguri. Se prepara din 500 g zahar, o lingura sare, 7 bobite de piper negru,
5 bucati de cuisoare, o bucatica de scortisoara, 1 1/2 pahar de otet de 9% si un litru de
apa. Se aleg struguri cu pielita groasa, se spala bine, se taie in ciorchini mai mici si se
pun in borcane, peste care se toarna marinata rece. Borcanele se pun apoi intr-un vas
mai mare cu apa rece, astenut cu un prosop gros. Vasul se pune pe foc, se aduce pana la
fierbere si se lasa pe foc 5-6 minute. Apoi se da deoparte, se acopera cu capac.
Formula AS > Anul 2008 > Numarul 806 > Leacuri populare
Tratamente cu seminte
Inainte sa se transforme in plante verzi, semintele contin energii uriase Reteta
magica pentru alungarea bolii si a batranetii In colectia mea de informatii adunate de la
vindecatori populari, care pastreaza inca in amintire leacuri si remedii stravechi, exista
o metoda mai putin obisnuita de intrebuintare terapeutica a semintelor, care aminteste
de practicile medicinei magice. Primavara, cand se imbolnavea un vindecator al satului,
el transmitea semintelor informatii despre afectiunile care il deranjau, pentru ca in
procesul de dezvoltare, plantele sa fie saturate cu substantele necesare pentru
vindecarea personalizata. Se folosea urmatoarea procedura: semintele uscate se tineau
in gura, nu mai putin de 9 minute, pe urma se strangeau intre palme, timp de 30
secunde, palmele deschise se apropiau de gura si se sufla pe seminte, apoi 30 de
secunde se tineau sub razele soarelui, in timp ce vindecatorul statea cu picioarele goale
pe pamantul unde urma sa planteze semintele. Pentru ca efectul terapeutic sa fie si mai
mare, gaurile pentru seminte se faceau cu degetele picioarelor si se scuipa saliva in
fiecare adancitura. Odata bagate-n pamant, semintele se udau peste 3 zile (in nici un caz
in ziua plantarii). Dupa incoltire, in timpul cresterii, se "comunica" cu plantele, iar in
zilele cu luna plina, planta trebuia "mangaiata", trebuia sa fie atinsa. Plantele crescute in
felul acesta se foloseau nu numai pentru vindecare, dar si pentru intarzierea
imbatranirii, cresterea capacitatilor mentale, aduceau linistea sufleteasca, ajutau sa se
renunte la vicii. In felul acesta "alimentul devine medicament...". Reteta siberiana cu
petrol lampant La inceputul secolului XX, vracii rusi din Siberia foloseau petrolul
lampant, care patrunde usor in piele, pentru diverse metode de tratament. Ca sa nu se
irite pielea, petrolul se amesteca cu ulei de floarea-soarelui nerafinat, in proportie 1:5.
In amestec se incorpora pulbere din diferite seminte rasnite (in conformitate cu
afectiunea pacientului). De exemplu: pentru vindecarea bronsitei cronice, a amigdalitei,
faringitei si sinuzitei se prepara o pasta groasa, vascoasa, din seminte de lamai nu prea
coapte, pisate si rasnite bine, amestecate cu petrol si ulei. Cu aceasta pasta se frictiona
zona organelor respiratorii - cosul pieptului, spate, zona amigdalelor, sinusuri etc.
Pentru obtinerea rezultatelor dorite, trebuie folosite seminte de plante din natura (maces,
mar paduret, calin, pin, catina, ienupar, stejar, paducel, scorus-de-munte etc.), mult mai
bogate in microelemente si metale rare decat plantele cultivate, din ce in ce mai sarace
in elemente vitale. Explicatia e simpla: fiecare planta, in procesul de vegetatie, absoarbe
Page 929 of 1147
din pamant peste 50 de elemente, pe cand agricultorii folosesc anual ingrasaminte cu cel
mult 5-6 elemente, si acelea obtinute pe cale chimica, straine pentru organismele vii.
SEMINTELE DE DOVLEAC Dietologii din Japonia pun semintele de dovleac
(bostan) pe primul loc in tabelul produselor alimentare, deoarece ele contin 36-52%
grasimi, vitamine, microelemente si, mai ales, zinc. Semintele de bostan previn sau
lupta cu prostatita, cu constipatia si balonarea, sunt diuretice, intaresc muschiul cardiac
si rinichii, ajuta la cresterea parului, elimina metalele grele din organism. Pentru bolile
enumerate se prepara "laptele de bostan". Un pahar de seminte se piseaza bine (ideal intr-un vas de lut), pe parcurs se adauga - putin cate putin - 3 pahare de apa clocotita. Se
strecoara, se stoarce bine terciul si se bea lichidul obtinut de trei ori pe zi, cate 1/2 de
pahar, inainte de masa.
250 ml apa clocotita. Lichidul se pune in termos sau intr-o sticla invelita intr-o plapuma.
Se bea toata cantitatea, o data pe zi. Durata tratamentului depinde de gravitatea si
vechimea afectiunii.
SEMINTELE DE IN Conjunctivita: o lingurita seminte de in se infuzeaza 15 minute in
50 ml apa clocotita. Apoi se piseaza pana ce apare un mucilagiu (lichid cleios). Se
strecoara si se foloseste pentru spalarea ochilor, de 2-3 ori pe zi. Urcior. Se incalzesc pe
o tigaie uscata seminte de in, se leaga intr-o batistuta si se aplica pe locul bolnav pentru
5-7 minute. Se repeta de 5-6 ori. Bronsita cronica. Un expectorant bun se obtine din 1/2
lingurita de seminte de in rasnite, care se agita 15 minute, in 150 ml apa. Se strecoara si
se bea cate 2 linguri de 3-4 ori pe zi. Gust amar in gura. Se prepara pulbere din seminte
de in. O lingura de pulbere se pune in 200 ml apa clocotita, si se amesteca bine. Se bea
cate un pahar dimineata si seara, inainte de masa, timp de 2-3 saptamani.
ALTE LEACURI CU SEMINTE O alta metoda pentru scaderea tensiunii. Seara,
inainte de culcare, se iau 2 boabe de fasole de culoare neagra, se pun in adanciturile de
dupa lobul urechilor (cate una la fiecare ureche). Cu degetele se apasa pe lobi 15
minute. Procedura se repeta dimineata, dar si in timpul zilei. Edeme renale si/sau
cardiace, procese inflamatorii, guta, reumatism: o lingura de fasole facuta pulbere
(maruntita sau rasnita) se acopera cu 250 ml apa clocotita, se fierbe pe baie de aburi 30
minute, apoi se infuzeaza 10 minute si se strecoara. Se beau cate 2 linguri, de trei ori pe
zi, dupa masa. Insuficienta cardiaca: de 2-3 ori pe zi, cu 30 minute inainte de masa, se
consuma cate o lingurita de seminte de patrunjel facute pulbere. (Este contraindicat
persoanelor cu afectiuni renale!) Colecistita. Semintele verzi de artar (care nu au capatat
culoare galbena) contin elemente care imbunatatesc functionarea colecistului, a
ficatului, a canalului cistic. Semintele se usuca la umbra sau la intuneric (nici intr-un
caz la soare), se rasnesc bine. Pulberea obtinuta se administreaza cu 20 minute inainte
de masa, cate 1/2-1 lingura (conform cu greutatea corporala a pacientului). In timp,
dispar durerile in zona ficatului, creste pofta de mancare. Bronsita cronica cu tuse. O
lingura seminte de fenicul se infuzeaza 10 minute, in 250 ml apa clocotita. Se bea de
doua ori pe zi cate 1/2 de pahar, inainte de masa. Bronsita cu dispnee. Jumatate de pahar
de ovaz, amestecat cu 2 litri de lapte, se fierbe inabusit, la cuptor, timp de doua ore. Se
bea cate un pahar inainte de culcare, in decurs de 14 zile. Insomnie. Inainte de culcare,
se mesteca bine in gura o lingurita de seminte de mac. Lipsa de iod. Se mesteca bine 8
Page 930 of 1147
seminte de mar, care contin doza zilnica de iod. Dureri de dinti. Se mesteca o lingurita
de seminte de mustar, pe partea unde se afla dintele bolnav. Arsuri la stomac cu
regurgitare (ragaiala). Zilnic, se mesteca dimineata, 3 boabe de mazare uscata, inmuiate
8-10 ore in putina apa. Cistita. Se mesteca si se inghite o lingura de mac, o data pe zi.
Potenta si prostata. Se amesteca 3 linguri seminte de pepene galben, 3 linguri seminte
de dovleac si 5 linguri miere de albine. Se folosesc semintele crude, pisate sau
maruntite in rasnita de cafea. Se consuma cate o lingura de amestec pe zi. Hemoragii
uterine. O lingura de seminte de pepene verde se piseaza, adaugand pe rand, 3 linguri de
lapte. Se consuma de 5-6 ori, la fiecare ora. Curatarea organismului, reglarea tensiunii.
Se spala seara 2 linguri de orez si se lasa pana dimineata in 750 ml apa. A doua zi, se
aduce lichidul pana la punctul de fierbere si se lasa 7 minute pe foc. Apa se arunca, iar
orezul se mananca fara sare, dimineata pe stomacul gol, dupa care 3 ore nu se mai
mananca nimic. Cura dureaza 21 de zile, in care se renunta la fumat, alcool, alimente
sarate si foarte condimentate (cu ardei iute, piper negru). Se imbunatateste functionarea
ficatului si a rinichilor, de asemenea si a articulatiilor. Se recomanda ca o asemenea
curatare sa se faca de doua ori pe an. Pete pigmentare. In tratamentele populare se
folosesc semintele de la mai multe plante: a) Seminte de patrunjel: 100 g seminte se
macereaza in 500 ml tuica, timp de 14 saptamani. Se tamponeaza locurile cu pete cu
maceratul obtinut. In acelasi timp, se consuma in stare proaspata, frunze si radacini de
patrunjel. b) Faina de soia se amesteca cu lapte, astfel incat sa rezulte o masa de
consistenta mustarului. Se aplica pe fata 30 minute si se spala cu apa calda. c) Peste 1/2
pahar de migdale se toarna 200 ml apa clocotita, se acopera si se lasa 7-10 minute. Se
strecoara si se dau samburii prin masina de tocat, apoi se amesteca terciul obtinut cu
zeama stoarsa dintr-o jumatate de lamaie. Se aplica o masca si se tine pe fata 30 minute,
apoi se spala cu apa de migdale. Cancer, pietre la rinichi, afectiunile ficatului. Se aleg
stafide mai mari si se introduce in fiecare cate o boaba de piper negru. In prima zi se
mesteca bine si se inghite o stafida, a 2-a zi se mananca doua stafide si tot asa, pana se
ajunge la 10 stafide umplute cu piper. Se repeta procedura, dar de data asta in
descrestere, pana se ajunge la o stafida. Vindecarea ranilor, escarelor si a ulcerului
varicos. Se prepara un unguent dintr-o lingura de pulbere de seminte de ridiche neagra
si 3 linguri de unt proaspat. Locul afectat se unge de 2-3 ori pe zi si se acopera cu un
pansament steril. In caz de eczeme, micoze, echimoze semintele de ridiche rasnite se
amesteca cu putina apa clocotita, ca sa obtineti o pasta. Se intinde pe o bucata de
bumbac, se acopera cu un strat de tifon si se aplica pe locul bolnav, pentru 20-30
minute. Procedeul se repeta de 2-3 ori pe zi. Litiaza renala. Se prepara pulbere din
seminte de morcov, care se consuma cate 1g, de trei ori pe zi. Sau se infuzeaza si se tin
in termos, 3 linguri de seminte de morcov, in 600 ml apa clocotita, timp de 8 ore. Se
strecoara si se bea lichidul fierbinte, cate 200 ml de trei ori pe zi. Durerile in gat
provocate de raceala se amelioreaza cu 1/4 de pahar de seminte de rodii fierte in 250 ml
apa. Se bea lichidul fierbinte.
Leacuri ciobanesti din Marginimea Sibiului
Page 931 of 1147
Ilie Tudor
Leacuri povestite de Babu Nitu din Gura Raului. Intr-o zi insorita de vara, mi-am
lasat biblioteca intesata de carti, mi-am lasat calculatorul, Internetul si am plecat la...
specializare, pe Valea Cibinului, in judetul Sibiu. Nu, acolo nu exista vreun institut
medical celebru, ci... un baci batran si intelept, cunostinta mai veche a revistei noastre,
Babu Nitu al lui Stef. "Babu", in zona Sibiului, este un apelativ care arata respectul,
stima cu care cei tineri li se adreseaza celor batrani si intelepti. Iar la 83 de ani impliniti
in aprilie, Babu Nitu nu este doar unul din cei mai varstnici ciobani din Gura Raului, ci
si cel mai intelept dintre ei, sfetnic neintrecut in toate pricinile vietii si, mai presus de
toate, un geniu al medicinei satesti. Insa inainte de a-l asculta pe Babu Nitu vorbind,
trebuie sa va spun cate ceva despre drumul strabatut pana la el, o adevarata calatorie
catre culmile inverzite ale Cibinului. Vara, Babu Nitu nu-i de gasit niciodata acasa, in
sat. La anii sai, urca inca singur la munte, unde-i sunt oile. Asa ca a trebuit sa ajung sus
la stana, ceea ce inseamna vreo treizeci de kilometri de urcus, pe drum forestier noroit si
serpuit printre paraie. Iar dupa drumul acesta, incepe un drumeag de padure, pe care nu
se mai poate trece cu nici un fel de masina. Asa ca am luat-o la urcus cu piciorul printrun codru de brazi, pe alocuri doborati de vanturile napraznice, deschizand privelistea
fascinanta a crestelor muntelui Cindrel, cu iezerele si varfurile inca acoperite de gheata
si de zapada. Nu stiu unde e stana, dar latratul cainilor ciobanesti care imi adulmeca
urma imi arata directia. Ma indrept catre ei, cu curaj si cu o bata zdravana in mana, pana
cand ma trezesc inconjurat de vreo zece dulai. Semn bun ca am ajuns la tinta, dar si
riscul de a fi facut petice. Singura solutie: sa strig cu putere, ca sa auda ciobanii si sa ma
scape din coltii lor. Din fericire, vin repede si-mi deschid calea spre Babu Nitu, pe care
il gasesc, cum altfel?, in exercitiul functiunii: mulge oile. Tarcul se afla chiar in inima
padurii, sub niste brazi uriasi, care abia lasa razele soarelui sa patrunda. Ii spun cine
sunt, de-unde vin, si desi a mai dat interviuri pentru revista noastra, ma incearca in dinti,
ca pe galbeni: "Pai noi sedem toata ziua la stana, nu stim nimic. Dumneavoastra care
veniti de la oras stiti, cu siguranta, mai multe, si poate ne invatati si pe noi." Daca treci
peste mandria de orasean "invatat" si perseverezi, intr-un tarziu, calcandu-si parca pe
inima, Babu Nitu incepe sa mai spuna cate ceva, mai degraba intrebandu-te: "Dar
lemnul lupului il cunoasteti? Creste, ia asa, pe langa campuri";"Brusturele trebuie sa-l
stiti, face la vremea aceasta ca un puf alb pe langa paraie". Daca ai rabdare si raspunzi
fara tafna, ascultand si mai ales intreband, ai sansa ca Babu Nitu sa se dezlege in cele
din urma la vorba, sa te bata pe umar si sa te poarte cu sine spre lumea fabuloasa a
leacurilor populare din Marginimea Sibiului. O adevarata initiere, care te duce pe
potecile intunecoase si umede din padure, dar si pe plaiurile pastorale insorite, acolo
unde sute si sute de plante si ierburi asteptau, parca, sa fie chemate de glasul lui Babu
Nitu, dezvaluindu-si puterile. Sute si sute de plante, multe din ele necunoscute, dintre
care am ales cu greu si cu parere de rau, doar pe cele mai cunoscute si mai usor de gasit.
Retete din farmacia muntelui Rasina de brad "Domnule, sa stiti de la mine ca cel
mai bine ii sa te stii cu un mestesug. Ia, eu am invatat de la cei mai batrani ca mine
mestesugul la buruienile de leac. Si eu n-am ras de nimene dintre cei batrani care stiau
leacuri vechi, ba m-am dus si-am intrebat si am furat meserie cat am putut. Ca meseria
asta se fura, nu se invata asa, in scoli. Ca in scoli ii numa teorie, da la cei batrani ii
Page 932 of 1147
practica, cum se spune. Ma duceam si spuneam: "Babule, invata-ma si pe mine la ce ii

buna iarba asta, la ce ii buna ailalta", ba ma duceam si spuneam ca ma doare aici sau
acolo si sa ma invete ce sa fac. Si poate nu ma durea, dar asa am invatat. Ca fecioru
meu ii veterinar si nu vrea sa stie decat de injectii, dar aici, la stana, daca se
imbolnaveste o oaie sau un om, cu ce-i mai faci injectie? Si apoi, si la injectie - poti sa
bagi tu mana in foc ca ce-i pus acolo-i bun? Vedeti, bradul acela de care va rezemati ii
plin de rasina. Daca un om sau un animal se betegeste la un picior, ceva, atunci luati
rasina din asta, o puneti pe din doua cu seu de oaie si le topiti impreuna la foc domol,
dupa care le lasati la racit. Cu unsoarea care ramane, ungeti lovitura sau vanataia si
numaidecat se vindeca, mai repede decat cu doctoriile de la oras. Daca-i rana cu sange,
atunci se pune rasina in rachiu tare si se lasa la dospit, si cu leacul asta se spala rana,
care se inchide si se vindeca fara sa coaca. Pentru reumatism, rasina se incalzeste tare,
dar nu cat sa arda pielea, apoi se pune pe ciocurile dureroase de la picioare si maini.
Dupa ce se pune rasina se leaga pe deasupra cu panza si se tine asa cam la vreo jumatate
de zi. Se pune leacul acesta in fiecare zi, vreme de o luna - doua, si ciocurile se topesc,
ca rasina de brad ii leac puternic. Multi oameni o scapat cu rasina de brad de doctori si
de operatii grele."
Ghintura (Gentiana asclepiadea) "In ziua de azi, oamenii se iau care mai de care la
intrecere si beu, pana nu mai pot. Ba, parca o inceput muierile sa be mai mult ca
barbatii, si dupa aceea, ii ajung pe toti durerile de ficat. Si vin la mine si se roaga:
"Ajuta-ma, Babule, ca nu mai pot. Mi-or zis doctorii ca nu mai stiu ce sa-mi faca.".
Vara, eu ma duc ia, acolo, pe muchia muntelui, unde vezi dumneata ca sa termina
padurea, si mai e ici-colo cate un petec de zapada. Acolo gasesc ghintura. Ii de mers
cale de o zi, dar in fiecare an ma duc. Si iau doua-trei radacini, si mai pun si vreo douatrei buruieni: cateva frunze de rostopasca, zece fire de patru-frati, o radacina de osuliepurelui. Pe toate le pisez si le pun intr-un litru de rachiu si le las sa stea asa, vreo doua
saptamani, la soare. Din leacul asta ia omul cate 2-3 linguri pe zi si se vindeca
numaidecat, de toate boalele de ficat. Numai ca trebuie sa manance cu socoteala: fara
prajit, fara multa osanza, mai mult din ce da campul si lapte."
Vascul (Viscum album) "Trebuie ca-l stiti: il vedeti iarna cum sta in copacul golas. De
la distanta, zici ca-i asa, un cuib, numai cand te apropii, vezi ca-i tufa si sta in copac,
verde tot anul, nu-i cad frunzele. Si-s mai multe feluri de vasc: de par, de prun, de
salcie, de plop, de mar. Cel mai bun e cel de pe par. Pe asta il dau eu la diabet - ia omul
si piseaza frunza uscata si pune cate o lingura rasa la cana, dupa care il lasa sa stea vreo
zece ceasuri si-l bea. Se beau cate doua-trei cani din acestea pe zi si se vindeca diabetul.
Doctorii zic ca nu-i leac pentru diabet, dar este. Tot pentru diabet se mai ia frunza de
afin si frunza de dud, cu care se face fiertura si se bea o litra-doua peste zi. Multi
oameni care or luat vasc si fiertura asta nu le-o mai trebuit dupa aceea doctorii de
diabet. Tot vascul de par luat in apa ii bun pentru inima, la palpitatie si naduseala
(ischemie cardiaca cu tulburari respiratorii - n.r.), si pentru tensiune. Da pentru tensiune,
vascul trebuie luat multa vreme, asa, cam la vreo cateva luni, in fiecare zi. Cum ii
acuma, vara, caldura asta inadusitoare, se iau si trei cani cu vasc pe zi."
Page 933 of 1147
Branca-ursului (Heraclea sphondyllium) "Creste asa, inalta de un stat de om, pe

marginea paraielor, si are o frunza mare si crestata. Apoi, eram la oi, cu inca un cioban,
si la cal i-o sarit o potcoava. L-am pus pe cioban sa-l tina ca sa-l potcovesc la loc, da el
nu l-o tinut bine, iar calul m-o lovit, ia aici in genunche, de m-o sagetat durerea pana in
cap. Eram singur in munte cu acel cioban, si de durere ma tavaleam pe jos si nu stiam
ce sa fac. Apoi am coborat la parau si am gasit frunza de asta, de branca-ursului. Mi-am
adus aminte de ce mi-o zis un om de la mine din sat si am luat doua-trei frunze, le-am
pisat un pic pe o piatra, acolo, si mi-am legat genunchele cu ele. In cateva ceasuri,
durerea m-o lasat ca luata cu mana, iar dupa trei zile, abia daca mai aveam o umflatura
si deja puteam merge. Acuma nu se mai vede semn deloc, si la optzeci de ani, urc la
stana, in munte, ca un flacau de douazaci. Dar daca nu erau frunzele acelea, ajungeam
mai mult ca sigur la spital, si nu se stie daca azi mai puteam merge bine. Mai inspre
august, cand floarea de la el. Pui vreo jumatate de lingura la o cana de apa si nu-l lasi sa
dea in clocot, ci numa-l lasi sa se opareasca. Cu leacul asta ne-am scapat noi atunci de
raceala la plumoni. Si cati oameni or venit la mine, care nu putea scapa de tuse, care cu
plumonii betejiti de la tutun ori cu tuberculoza, cu totii or scapat cu muschi de piatra. Se
poate face si asa, ca plamadeala in rachiu, si ii si mai bun. Orice raceala la plumoni se
lecuieste cu fiertura sau cu plamadeala in rachiu de muschi de piatra. Cu vreo cativa ani
in urma, o venit la mine un neamt, ca are nevoie de muschi de piatra si sa-i arat eu in
munte unde-l gaseste. Si eu n-am vrut sa-l duc pe neamt, ca ce treaba are el sa cheleasca
muntii nostri de muschi de piatra. Eu de unde sa mai iau dupa aceea, daca-l culege el,
tot. D-apoi, mi-o spus ca vine cu elicopteru si ma duce pana in varful muntelui, numa
sa-i arat. I-am spus: "Ce-mi trebuie mie, om batran, sa atarn ca cioara pe cer? Mai bine
ma duc eu cu piciorul si-ti aduc si trimiti dumneata om si-i dau cat iti trebuie". Si asa
am facut, ca eu ajut omul la nevoie, dar nu sa vina straini si sa ne ia noua tat-tat."
Leurda (Allium ursinum) "Are gustul ca usturoiul si creste mai in jos, inspre padurile
de la deal. Nu ii planta din aceasta aspra de munte, ii mai blanda. Oamenii ii manca
frunzele asa, pe paine, sau cu mamaliga, si ii buna si la inima, si la rinichi. Dar cea mai
buna ii pentru cei care li s-a miscat la cap (tulburari psihice - n.r.). Se iau multa vreme
frunze de aiurda (leurda), proaspete sau pisate, si omul scapa de problemele cu capul,
ca-i buruiana care ajuta la nervi si-i linisteste. Toti care nu pot dormi, care-i indeamna
mintea catra cine stie ce nenorociri ar trebui sa incerce aiurda, inaintea pastilelor care
cine stie ce mai fac acolo la cap. Si la cei care se betegesc cu nervii, odata cu batranetea,
ii buna aiurda. Pe mine m-o invatat asta un om de dincolo de munte, de prin Arges, unde
sunt paduri pline cu aiurda, si-mi aducea si mie, intr-o vreme, sa mai dau la cate un om
necajit. Frunza de aiurda se pune pisata in miere de albine, cata miere atata iarba, apoi
se da cate 6 linguri pe zi, vreme de cateva luni. Pare ca-i gluma ce va spun, da multa
lume o scapat de nacaz cu leacul asta."
Cinci degete (Potentilla reptans) "O sa va arat iarba asta, chiar aici, langa coliba
noastra. Are asa, o floare galbena, si frunza marunta, marunta, ca nu-i spornica deloc la
cules. Eu am invatat s-o folosesc proaspata, abia culeasa, contra junghiurilor la rarunchi
(colica renala) si la maruntaie (colica biliara sau crampe abdominale). O culeg cu tot cu
frunza si floare, o pisez bine pe un lemn, si dupa aceea o presar cu sare. Direct unde-i
durerea o pun si deasupra pun o carpa si o blana de oaie ca sa tina caldura. Ca luata cu
mana se duce durerea. Daca o fierb in apa sau o plamadesc in rachiu, o dau contra
Page 934 of 1147
pantecaraiei (diaree) si pentru tot felul de rautati la mate (infectii si inflamatii

intestinale)."
Stevia stanelor (Rumex alpinus) "Stevia asta numai pe locul unde-i stana sau unde o
fost stana creste, si-i de mare ajutor pentru ciobani. Multe oi ar muri de incurcatura de
mate, daca nu ar fi buruiana asta. Se ia radacina, care se lasa la soare, si dupa aceea se
da pisata. Si la om ii buna. Oamenii incuiati la mate (constipatie) iau radacina asta de
stevie, care numaidecat isi face treaba. Se da cate o lingura de radacina pisata, ori la cei
care-s mai slabi, se da o jumatate de lingura sau chiar un sfert. Tot radacina de stevie
pisata se da si la cei ce or stat in spitale, cu ficatul, ca scoate rautatea din maruntaie."
Laptele "Ca-i de vaca ori de oaie, cand ii proaspat muls, cald, laptele ii mai bun ca un
medicament. Se da la pruncii care cresc stramb (rahitism), ori pentru cei prea firavi, ca
sa se intareasca. Si la oamenii care mai tot timpul sunt cu raceala se da seara lapte din
asta proaspat muls, iar de dimineata si la amiaza li se da sa bea zer. La cei care-s miscati
la cap si nu pot dormi noaptea, din cauza ca le bazaie tot felul de ganduri in cap de
alunga somnul, tot laptele ii bun. Se bea, ia asa, o cana de lapte cald, proaspat, inainte
de culcare, si dupa aceea doarme de nu stie cand a cazut in somn. Si se mai face, pentru
cei ce nu pot dormi, frectie la cap cu otet de poama (otet de mere). De unde incepe
parul, de la frunte, si pana la ceafa se face frectie cu otet in toata seara, si omul poate
dormi linistit, ca se risipesc grijile si amaraciunea." Fotografii de Daniel Varlan
Borsul, Otetul si Zeama De Varza
Ilie Tudor
Trei leacuri de limpezit sarbatorile. Retetele de sanatate pe care le vom prezenta in
continuare nu sunt mentionate in nici un tratat clasic de medicina, in schimb sunt
folosite de sute de ani in popor, cu un succes extraordinar. Trasatura lor comuna?
Sunt acre! Cu cat mai acre, cu atat mai pregatite sa curete bine si repede balastul enorm
cu care ne incarcam organismul de sarbatori (cenusile arse ale bunatatilor pe care le
inghitim). Modeste si foarte eficiente (se afla la indemana si nu costa aproape nimic),
borsul, otetul si zeama de varza sunt trei alimente banale in aparenta, dar uluitoare prin
calitatile lor.
Borsul Se obtine in principal din taratele de grau, adica din coaja boabelor de grau, care
este extrem de bogata in vitamine din complexul B (B1, B2, B6, B12), in calciu si
magneziu, precum si in oligoelemente, cum ar fi zincul sau seleniul. Adaugati la aceasta
colectie de vitamine si minerale faptul ca borsul dobandeste in urma procesului de
fermentatie si o serie de acizi organici si de enzime, si veti obtine un tablou complet al
acestui remediu, care este un adevarat elixir pentru intregul organism. In mod
traditional, in medicina populara romaneasca, borsul - foarte putine alte natiuni
europene il cunosc - era folosit ca remediu de "prim ajutor" pentru o sumedenie de
"neplaceri" care apareau la vreme de sarbatoare. Neplaceri la fel de actuale si in
vremurile de azi, pe care le puteti combate dupa urmatorul program:
Page 935 of 1147
Betia - borsul are proprietatea - greu de explicat de medicina moderna - de a trezi din
betie. O doza-soc de doi litri de bors, bauta pe parcursul a una-doua ore, reda acuitatea
simturilor, ajuta la redobandirea echilibrului, duce la recapatarea in buna masura a
capacitatii de a judeca.
Mahmureala - este eliminata consumand dimineata un litru de bors si apoi, pe
parcursul zilei, pentru tubul digestiv, nu se face mai mult de sapte zile la rand, urmate
de sapte zile de pauza. Digestia dificila - luati, inainte si dupa masa, cate un sfert de
pahar de apa, in care a fost diluata o lingurita de otet. Otetul stimuleaza salivatia,
secretia de sucuri gastrice si mareste peristaltismul tubului digestiv. De asemenea,
imbunatateste metabolismul lipidelor, substante care sunt cel mai dificil de digerat si
asimilat. Intoxicatia alimentara - apare adesea pe timpul sarbatorilor, din cauza
pastrarii indelungate a unor alimente usor alterabile sau din cauza folosirii la prepararea
mancarurilor a unor ingrediente necorespunzatoare, perisate. Daca va confruntati cu
aceasta problema, incercati sa evacuati rapid toata hrana nedigerata din stomac,
inghitind apa calda cu sare si eliminand-o prin voma. Apoi, dupa ce asteptati o ora,
puteti face urmatorul tratament: beti in reprize un litru de apa de izvor sau plata, in care
ati dizolvat in prealabil patru linguri de otet. Durerile de cap - mai ales cele care apar
ca o consecinta a unor probleme hepato-biliare sau a excesului de mancare se trateaza
intern cu otet de mere, din care se iau 2 lingurite nediluate in putina apa. Extern se fac
frictionari ale tamplelor si ale bazei craniului (deasupra cefei) cu otet de mere. O
metoda populara, care uneori da rezultate surprinzator de rapide, este inspirarea vreme
de cinci minute a vaporilor de otet, deasupra unui vas. Doua aplicatii externe cu otet
de mere Oboseala de dupa noptile nedormite se "scoate" cu frectii blande cu otet ale
umerilor, cefei, toracelui si a zonei fruntii. Acest tratament dureaza 15-30 de minute si
va fi urmat obligatoriu de un dus, dupa care va veti simti proaspeti si in forma.
Febra musculara de dupa eforturile fizice, cu care corpul nu este obisnuit (cum ar fi o
noapte intreaga de dansat sau o drumetie prelungita), se trateaza cu masaje blande si
prelungite cu otet a grupelor musculare afectate. Cele mai bune rezultate se obtin daca
amestecam patru linguri de otet cu cincizeci de picaturi de ulei volatil de menta si
aplicam acest preparat pe zonele afectate.
Moarea de varza Este zeama rezultata dupa scurgerea verzei murate. Cu alte cuvinte,
este un extract 100% natural din varza, imbogatit cu fermenti si enzime (principii
active) provenite de la plantele aromatice (telina, marar, ardei iute, hrean) puse in
muraturi. Din pacate, moarea de varza a fost destul de putin studiata de catre stiinta,
desi cu siguranta va veni vremea cand si ea va declansa o mica revolutie in lumea
medicamentelor naturale. Pana atunci, va prezentam cateva gaselnite ale medicinii
populare romanesti, referitoare la utilizarea de sarbatori a acestui remediu, nu foarte
grozav ca miros, dar extrem de sanatos:
Apetitul excesiv - se poate regla si cu ajutorul moarei de varza. Se beau inainte de
fiecare masa cate 2 pahare de moare (nu mai putin, deoarece in doze mici si medii,
moarea de varza este, din contra, un stimulent al apetitului).
Page 936 of 1147
Constipatia - 3-4 pahare de moare de varza stimuleaza digestia, deblocheaza

eliminarea si ajuta la dezintoxicarea traiectului digestiv. Acesta este si motivul pentru
care, in multe sate romanesti, in timpul meselor traditionale de Craciun si de Anul Nou
se serveste moare de varza din belsug, inainte de felurile de mancare mai grele, precum
si la sfarsitul ospetelor. De asemenea, prin stimularea tranzitului intestinal, este un
foarte bun remediu pentru a slabi in mod natural. Ficatul marit - este o problema care
apare frecvent, mai ales la bolnavii hepatici cronici, in urma meselor imbelsugate de
sarbatori. In medicina populara romaneasca, aceasta problema se trateaza cu jumatate
de litru de moare de varza, bauta dimineata pe stomacul gol, si cu un litru de ceai de
sunatoare baut pe parcursul zilei. Sensibilitatea la frig - prin continutul sau de vitamine
si enzime, precum si datorita faptului ca mareste tensiunea arteriala, moarea de varza
stimuleaza circulatia sangelui si, implicit, favorizeaza incalzirea corpului, inclusiv a
extremitatilor (maini, picioare). Se consuma zilnic 1-2 pahare de moare de varza.
Formula AS > Anul 2010 > Numarul 918 > Medicina populara
LEACURI RUSESTI
Redactia
Tulburari ale sistemului nervos Aceste tulburari au motive foarte diverse, atat
nervoase, cat si functionale, si fiecare caz trebuie diagnosticat precis, inainte de urmarea
unui tratament. Unii practicanti ai medicinii populare rusesti erau foarte buni psihologi
si hipnotizatori, in afara priceperii lor in botanica. Fiecare saman folosea sugestia,
adesea insotita de muzica tamburinei, la tratarea tulburarilor nervoase, si aceste practici
sunt studiate astazi la uni-versitatea din Irkutsk. Urmatoarele metode terapeutice erau
aplicate cu succes in toate cazurile de tulburari nervoase: 1. O frectie zilnica cu apa
sarata (o lingurita la 470 ml apa) era considerata utila in cazurile de epuizare nervoasa.
2. O data sau de doua ori pe saptamana, pacientul trebuia sa-si inmoaie haina de noapte
in apa sarata si sa se culce imbracat cu ea (haina era, fireste, stoarsa), stand acoperit
pana la uscarea ei. Apoi, trebuia s-o dezbrace, sa se stearga si sa se culce imbracat in
rufe uscate. Procedeul se spunea ca este util impotriva acceselor de melancolie. 3.
Decoctul de floarea-soarelui. Planta era considerata ca avand numeroase proprietati
curative. In Rusia, frunzele si semintele erau folosite in bolile sistemului nervos, la
bronsite, faringite si afectiuni pulmonare. O lingura de seminte si una de frunze tocate
se fierb in circa 950 ml apa timp de o jumatate de ora. Se strecoara si se raceste. Se
poate indulci cu miere. Doza: 15 picaturi, de trei ori pe zi, in toate cazurile de tulburari
nervoase. Tratamentul poate fi urmat pe timp nelimitat. 4. Lotiune de usturoi cu lapte:
un catel de usturoi se sfarama bine si se fierbe intr-un pahar cu lapte. Se bea fierbinte.
Se spune ca opreste spasmele nervoase si accesele de nervi. 5. Ceai din 5 plante pentru
tulburari nervoase. Toate ingredientele pentru acest ceai se gasesc sub forma uscata, in
magazinele de plante medicinale: 1 parte radacina de valeriana, 1 parte de frunze de
menta, 1 parte flori de musetel, 1 parte chimen (Carum carvi), 1 parte busuioc (Ocimum
basilicum). Doza: 1 lingura de amestec la un pahar de apa clocotita. Se infuzeaza 15-20
de minute, se strecoara. Se beau dimineata si seara, cate 1/2 pahar. Se recomanda pentru
spasme nervoase intestinale. 6. Bai cu flori de levantica. Aproximativ 750 g flori
proaspete de levantica sau 200 g flori uscate, legate intr-un saculet de tifon, se pun intr-
Page 937 of 1147
o baie calda. Aceste bai sunt utile la toate bolile sistemului nervos, ca si in tulburarile
reumatice. 7. Bai cu seminte de chimen. Au un efect calmant. Aproximativ 750 g
seminte de chimen se fierb in 4 litri de apa, cam 20 de minute. Se strecoara lichidul intro baie fierbinte. Cantitatea de fiertura poate fi micsorata, cand se fac bai numai la
picioare. 8. Tonic siberian pentru copiii nervosi. Daca nervozitatea copilului nu este
cauzata de vreo boala sau tulburare organica, este recomandata urmatoarea formula: 1
parte flori de musetel, 2 parti radacina de nalba mare (Althaea off.), 2 parti radacina de
lemn-dulce, 2 parti de ovaz. Se fierb 2 lingurite din acest amestec intr-un pahar de apa,
se strecoara. Se poate indulci cu miere. Doza: de 2-3 ori pe zi, cate o lingura.
Tratamentul poate fi continuat cat timp este necesar. Nota: in general, copiii nu trebuie
tratati fara supraveghere medicala. Copiii mici iau jumatate din doza de mai sus. 9. Ceai
pentru iritabilitate si insomnie. Talpa-gastei (Leonorus cardiaca) - 2 parti, seminte de
chimen - 1 parte, izma (Mentha piperita) - 2 parti, trifoi de balta (Menyanthes trifoliata)
- 2 parti, radacina de valeriana - 1 parte, seminte de chimen - 1 parte. O lingura de
amestec se infuzeaza timp de 20 de minute intr-un pahar cu apa. Se bea in timpul zilei si
seara, inainte de culcare, cate un pahar. Util contra surescitarii nervoase, iritabilitatii si
insomniei. 10. Ceai contra insomniei. Radacina de valeriana - 2 parti, flori de musetel 3 parti, seminte de chimen - 3 parti. Se prepara si se bea ca si cel de mai sus. Util in
insomnie de tip nervos. Se poate adauga miere dupa gust. 11. Bai - pentru pacientii cu
inima sanatoasa se recomanda bai calde, ca fiind calmante. a. Bai cu ace de pin: se fierb
o ora 450 g ace si conuri de pin, in 4 litri de apa. Se lasa sa infuzeze 12 ore, se strecoara.
Extractul bun are culoarea cafenie, mai mult decat verzuie. Se toarna intr-o baie calda.
Repetat in fiecare seara, acest tratament intareste sistemul nervos, avand efecte foarte
bune si asupra bolilor reumatice si musculare. b. Bai cu radacini de valeriana.
Proportiile si prepararea, ca mai sus. 4 litri de amestec strecurat la o baie calda are efect
asupra tulburarilor nervoase, inclusiv insomnia.
Tratamentul icterului (hepatita) Hepatita era vindecata de practicienii rusi in
urmatorul fel: in primul rand, bolnavului i se administra o doza mare de laxativ si era
pus la regim strict - fara grasimi, condimente, iar ca lichid se bea numai lapte smantanit.
Daca se manifestau dureri, se amestecau o jumatate ceasca de ulei de masline, 4 pahare
de sifon, 1 lingurita de sare. Se lua o jumatate de lingura de amestec cu 1/2 ceasca de
apa fiarta si racita, dimineata, inainte de masa. Medicamentatia este valabila si pentru
piatra la vezica sau boli ale aparatului digestiv. Remedii specifice: 1. Radacina pisata de
pelin (Artemisia vulgaris) - 1/2 lingurita, de doua ori pe zi, de obicei adaugata in apa. 2.
Infuzie de troscot (Polygonum bistorta). O lingura plina de planta uscata, la o ceasca de
apa clocotita, acoperita timp de 30 de minute, apoi strecurata. Se bea calda, 2-3 cesti pe
zi. 3. Se adauga flori de galbenele (Calendula officinalis), la bai calde. 150 g flori
uscate, fierte timp de 30 de minute intr-o galeata cu apa, se strecoara in cada de baie. O
alta metoda neobisnuita a dat rezultate bune, in special la copii. O bucata de hartie
galbena, inmuiata in ceara de albine topita, facuta cornet si introdusa intr-o palnie. Gatul
palniei se plaseaza pe ombilicul pacientului. Hartia curata se aprinde in partea de sus,
arde incet, iar cand flama ajunge aproape de ombilic, palnia se indeparteaza. Se spune
ca aceasta metoda atrage fierea la ombilic si ramane acolo. Hartia trebuie sa fie neaparat
galbena.
Page 938 of 1147
Tuberculoza Un remediu siberian Se prepara pe baza urmatoarelor ingrediente: 1,100

kg miere din flori de tei, 1 pahar aloe taiata marunt, 1/2 pahar ulei de masline, 26 g
crengi de mesteacan, 13 g flori de tei. Metoda de tratament: amestecati intr-un vas
mierea, adaugati aloe si le fierbeti timp de 10 minute. In acelasi timp, fierbeti crengile
de mesteacan si florile de tei in 2 pahare de apa, 2-5 minute. Lasati mierea si celalalt
amestec sa se raceasca, apoi adaugati in miere apa in care au fiert crengile de mesteacan
si florile de tei. Adaugati si uleiul de masline. Se pastreaza la loc racoros si se scutura
inainte de intrebuintare. Doza: o lingura, de trei ori pe zi. Un alt remediu contra
tuberculozei si anemiei Acest remediu a fost recomandat de catre practicienii rusi in
cazurile de anemie, epuizare sau slabire fizica si tuberculoza in primele faze: Se
folosesc urmatoarele ingrediente in cantitati egale: slanina de porc topita, unt nesarat,
miere, cacao concentrata. Aceste ingrediente se pun intr-un vas smaltuit si se lasa la foc
mic, amestecandu-se continuu. Cand amestecul incepe sa fiarba, se indeparteaza de pe
foc, se raceste si se pune in borcane. Se pastreaza la loc racoros si la intuneric. Nu se
lasa la temperatura scazuta care sa favorizeze inghetul. Doza: o lingurita intr-un pahar
fierbinte de lapte, de la 3 la 5 ori pe zi. Acesta este un medicament excelent pentru
anemie, in special daca sunt semne de un inceput de tuberculoza. Nota: intrebuintarea
acestui medicament cauzeaza deseori constipatie. Pe timpul tratamentului, este
recomandat sa se consume cat mai multe fructe si suc de fructe.
Orbire pe timp de noapte Aceasta problema este intalnita la cei care nu-si protejeaza
ochii de zapada orbitoare in timpul iernii, in special la vanatori si la cei care pun
capcanele. Practicienii siberieni au un remediu radical pentru aceasta. Se fierbe ficat de
pui, vaca sau miel, iar pacientul va sta deasupra vasului in care acesta fierbe, cu ochii
larg deschisi. Pentru ca aburul sa nu se imprastie, pe capul pacientului se va pune o
carpa sau un tifon. Fiecare tratament va dura 15 minute, dupa care vederea va reveni.
Un tratament maxim de trei ori pe zi era suficient si in cazuri mai grave.
Hemoragii nazale * Se taie in doua o ceapa cruda si se aplica pe ceafa cu partea taiata.
Sangele se opreste repede. * Pentru a opri hemoragiile nazale, in Rusia se folosea
urmatorul remediu "simpatic". O mica cheie de fier era legata cu un fir de lana, iar
aceasta se lega de gatul pacientului, astfel incat cheia sa ajunga intre omoplatii acestuia.
Sangele se oprea imediat. Cei care aveau asemenea hemoragii in mod obisnuit erau
sfatuiti sa poarte cheia in permanenta asupra lor. Iata relatarea unui medic: "Incredibil,
dar adevarat. Am fost martorul acestei intamplari. Unui bun prieten al meu, cand avea
18 ani, a inceput sa-i curga sange din nas. Faptul se intampla la intervale destul de
apropiate. Medicii n-au putut sa faca nimic pentru a-l ajuta. (Aceasta se intampla cu 50
de ani in urma.) El a fost perfect vindecat, de cand a inceput sa poarte aceasta cheie de
fier, si niciodata nu i s-a mai intamplat sa-i curga sange din nas. Acest remediu este
simplu si merita sa fie incercat. In mod sigur nu poate produce nici un rau". Urcior Este
din cauza inflamarii unei glande lacrimale, dar poate fi si cauzat de expunerea la curent
sau frig a ochilor. Unii oameni sunt predispusi la astfel de situatii. In Rusia tratamentul
este urmatorul: * comprese calde cu infuzie de musetel si acid boric (nu foarte
concentrat). * urciorul se dizolva daca este frecat cu picaturile de apa de pe un geam
curat, formate de aburi, de trei ori pe zi. Iata si cateva remedii "simpatice". Acestea
trebuie puse in aplicare imediat ce urciorul a aparut: a. in jurul urciorului se roteste
Page 939 of 1147
verigheta de nunta de cateva ori, apoi ochiul este sarutat (de sot sau sotie). Urciorul
dispare peste noapte. b. se leaga la mana (in zona pulsului) o ata rosie de lana, dar la
mana opusa ochiului cu urcior. c. se pune putin sulf intr-un mic saculet de lana. Acesta
se poarta legat de gat 24 de ore. Urciorul va disparea in acest timp.
Formula AS > Anul 2005 > Numarul 654 > ...Cititorii raspund
"Bunica mea are artroza"
Cititor Formula AS
[sapou](Raspuns pentru Luminita Papuse - Montreal, F. As nr. 620)[/sapou]Va
recomand tratamentul cu gel cu sare de Bazna, care se utilizeaza cu rezultate foarte
bune in terapia externa a reumatismului degenerativ si articular, spondiloze si artroze,
sechele musculo-articulare post-traumatice. Gelul se aplica zilnic pe zonele afectate si
se maseaza usor. Se acopera zona cu o folie impermeabila, lasand gelul sa actioneze
circa 30 de minute. Se spala apoi cu apa calduta. Pentru relatii suplimentare sunteti
rugati sa sunati la telefon 0269/38.13.95 - dupa ora 16 sau 0744/61.34.82,
0727/30.89.49. Teodor Abramiuc - Medias (Raspuns valabil si pentru d-na Maria
Solomon - Buhusi, "Ajutati-ma sa scap de ameteli", F. As nr. 612) Cei din Bucuresti
isi pot procura flacoanele cu gelul cu sare de Bazna de la Magazinul cu produse
naturiste aflat in cadrul Complexului Minis din Titan, langa magazinul "Convenabil"
(Aleea Barajul Sadului nr. 9Ca, program: luni-vineri: 8-20, sambata, duminica: 8-14,
relatii la dr. Adrian Oprea). "Sufar de colon iritabil pe fond nervos" (Raspuns
pentru Marian Dragne - Vancouver, Canada, F. As nr. 636) Pentru afectiunea dvs.
este necesar sa va protejati organismul de stres, sa evitati situatiile conflictuale, sa nu
fiti ingrijorat, sa nu aveti teama, sa fiti cat mai activ. Izolarea de activitate, de familie,
de viata sociala va vor agrava si mai mult situatia. Sunt convinsa ca timp de 8 ani ati
respectat un regim igieno-dietetic. Daca nu ati facut acest lucru, este bine sa incepeti
acum. Va dau cateva sfaturi: mancati numai ce simtiti ca nu va produce tulburari
intestinale; zilnic puteti bea pana la 1 l de ceai din afin, mur, zmeur, menta (2 linguri de
plante in amestec la 250 ml apa); consumati gutuie rasa amestecata cu o lingurita de
miere, dimineata, pe stomacul gol, inainte de celelalte mese. Gutuia o puteti consuma si
sub forma de peltea; daca nu se poate, cel putin sub forma de dulceata. Va recomand un
tratament homeopat: Nux Vomica 9Ch - 5 granule la trei zile si Ignatia 30 Ch - 5
granule la 7 zile. De asemenea, pentru eliminarea stresului care actioneaza si asupra
aparatului digestiv, va recomand Rhodiolin - preparat din Rhodiola Rosea - cate 3
capsule pe zi si Green Care - ambele va vor creste si imunitatea, veti fi mai linistit, vor
disparea greturile, varsaturile, durerile abdominale. Astept sa-mi scrieti ca va simtiti
bine! dr. Iuliana Ungur - Bucuresti, tel. 021/430.27.23, 0723/85.36.09 "Am infectie
cu Piocianic la plamani" (Raspuns pentru Georgescu Alexandrina - Bucuresti, F.
As nr. 643) Stimata doamna, bacilul piocianic (Pseudomonas aeruginosa) este intalnit
de obicei in cadrul pneumopatiilor infectioase (bacteriene), cu frecventa mai ridicata la
persoanele adulte debilitate (slabite), cu sistem imunitar deficitar. Infectia poate avea
punct de plecare urinar sau digestiv, adesea fiind vorba de un microb "de spital".
Localizarea pulmonara poate dezvolta o evolutie grava, prin extensie si necroza.
Tratamentul medicamentos ar fi trebuit sa cuprinda: o ureidopenicilina - Baypen
Page 940 of 1147
(Mezlocilina) sau una dintre noile chinolone - Peflacine (Pefloxacina). Nu este tarziu
nici acum. Tratamentul naturist vizeaza doua aspecte: recapacitarea sistemului imunitar
si neutralizarea piocianicului. Urmati un tratament cu Septilin (extract de arbust indian),
pe durata a trei saptamani. Tinctura de echinacea - 30-40 picaturi, de trei ori pe zi,
diluate in putina apa. Realizati urmatoarea compozitie: stoarceti bine zeama de la o
lamaie, o portocala si un grapefruit. Adaugati cojile externe si interne (epicarp), rase
dinainte. Totul se amesteca cu apa de izvor si miere. Lasati 24 de ore la macerat, dupa
care consumati 3 lingurite pe zi. Efectul antiinfectios puternic va fi potentat de vitamina
C din fructe si de flavonoidele existente in pielita alba care captuseste fructul. Un
produs deosebit de eficient in astfel de cazuri este pulberea din fructul plantei
Momordica Charantia. Il gasiti la magazinele naturiste, sub forma de capsule operculate
continand 500 mg. Actiunea produsului este imunomodulatoare, antibacteriana si chiar
antitumorala. Luati 2-6 capsule pe zi, in functie de indicatiile medicului dvs.
Momordica Charantia s-a dovedit eficienta in infectii produse de bacili ca E. Coli, Y.
Enterocolitica, Staphylococus aureus si (cazul dvs.) Pseudomonas aeruginosa.
Respectand aceste indicatii, sunt convins ca veti invinge rapid boala. Va doresc multa
sanatate! Peia Mircea, specialist reflexoterapeut - str. Take Ionescu nr. 11-13, sc. B,
Timisoara, tel. 0256/43.18.91 "Fiul meu a fost diagnosticat cu pelada" (Raspuns
pentru F.G. - Bucuresti, F. As nr. 643) Va transmit un tratament pe care eu l-am urmat
si a dat rezultatul dorit. In 1968, din cauza stresului, mi-a cazut parul de pe cap in 5
locuri (zonele afectate avand diametre de aproximativ 1,5-3 cm). Prof. dr. Longhin
Scarlat, medic militar, mi-a explicat ca din cauza stresului capilarele scalpului se
contracta, firul de par nu se mai poate hrani si cade la 3-4 luni dupa un soc emotional.
Reteta pe care mi-a prescris-o se compunea din urmatoarele: nitrat de pilocarpina - 1 g,
amoniac - 5 ml, esenta de terebentina - 25 ml, alcool 60gr. - 125 ml. Se amesteca toate
componentele din reteta (nu preparati singura solutia; se prepara la farmacie, pentru
precizia dozarilor) si se aplica zilnic pe zona afectata, iar o data pe saptamana pe tot
capul (cu 40 de minute inainte de a spala parul). Dupa ce locul tamponat cu solutia de
mai sus s-a uscat, se maseaza zona afectata cu precipitat galben de mercur 3% - 5 g.
Ronavit (medicamentul nu se mai fabrica azi) - 3 drajeuri pe zi, timp de 15 zile pe luna
(dupa mese), 5 zile pauza si se repeta timp de doua luni. Vitamina D2 buvabila - 1 fiola
pe saptamana, timp de trei luni. Cisteina (fiole) - intramuscular, 1 fiola la doua zile,
timp de 20 zile, pauza 15 zile si apoi se repeta. Dupa aproximativ 4-5 saptamani, apare
un puf fin. Atunci nu mai frectionati puternic, doar tamponati cu putina vata inmuiata in
solutii. Va reamintesc ca aceasta reteta a fost prescrisa in anul 1968. Ar fi indicat sa
discutati despre acest tratament cu un doctor, care sa poata sa va spuna noile denumiri
de medicamente, eventuale contraindicatii (posibile reactii alergice). Va urez succes!
Lila Dobrescu - Bucuresti "Am fost diagnosticata cu melanom malign" (Raspuns
pentru Maria Alexandra Ionescu - Timisoara, F. As nr. 644) Si eu m-am confruntat
cu o situatie asemanatoare (melanom malign operat) si tot in revista "Formula As" am
gasit rezolvarea, pe care incerc, la randul meu, sa v-o comunic. Cu aceasta ocazie,
doresc sa aduc multumirile mele atat revistei "Formula As", cat si domnului Dumitrescu
Dumitru (tel. 0241/61.99.32) pentru ajutorul acordat la rezolvarea cazului meu. In urma
tratamentului dat de dumnealui, m-am vindecat complet. Multa sanatate! Dumitru
Simion - str. Petrochimistilor nr. 2, bl. 58A, sc. A, ap. 13, Ploiesti "Sufar de
toxoplasmoza si imi doresc un copil sanatos" (Raspuns pentru Marinela Popescu -
Page 941 of 1147
Ramnicu Valcea, F. As nr. 644) Urmeaza-ti instinctul. Daca tu crezi ca poti sa faci un
copil sanatos, o sa-l poti face. Eu am toxoplasmoza. Eu conduc boala, nu ea pe mine.
Imi fac din cand in cand analizele (sunt doua: una arata ca am avut, iar cealalta arata
daca este activa sau nu). In 1990, cand am descoperit ce am, pierdusem deja 8 sarcini,
toate sub trei luni. Salvarea mea a fost Targu Mures, sectia "Sterilitate" si Spitalul de
boli contagioase. Am reusit in 1996 sa nasc (la 38 de ani), dupa cinci ani de tratament, o
fetita perfect sanatoasa. Eu asta am facut, mi-am urmat instinctul. Nu m-am gandit nici
un moment ca nu o sa reusesc sau ca s-ar putea sa am un copil cu probleme. Scrie-mi
daca apreciezi ca experienta mea te poate ajuta. Si nu uita, nici un medicament fara
avizul doctorului! Daniela-Carmen Dragan - str. Gr. Alexandrescu nr. 7, Sibiu, cod
550371 "Caut radacina de scaieti" (Raspuns pentru Victor - Orsova, F. As nr. 647)
M-am confruntat si eu cu caderea masiva a parului. Din fericire, am gasit in revista
"Formula As" o pagina cu leacuri populare, printre care si unul pentru caderea parului.
L-am folosit si il mai folosesc si in prezent, ca a facut minuni. Nu mai vad fir de par pe
pieptene si pe haine. Reteta este: 1 l apa, 3 cepe, 2 capatani usturoi, 2 linguri miere
albine. Se taie ceapa si usturoiul si se pun la fiert in apa, pana se fac moi. Se scurge
lichidul obtinut si, cat e cald, se amesteca bine cu mierea. Se uda cu el parul si pielea
capului si se freaca bine, cu varful degetelor, pana ce epiderma se infierbanta. Asa ud
cum e, se leaga bine capul cu un batic, sa stea de seara si pana dimineata, cand se spala
cu apa calda (daca este apa de ploaie, e mai bine). Sa nu te sperii daca parul si carpa se
intaresc din cauza mierii, fiindca se spala usor. Restul lichidului nu se arunca, ci se
incalzeste, folosindu-se seara, de mai multe ori, pana se obtine rezultatul dorit. Sper ca
reteta mea sa-ti umple sufletul de bucurie. E. Olaru - Iohnici, jud. Vaslui, tel.
0235/42.54.82 "Doresc amanunte despre utilizarea corecta a cornului in afectiunile
oculare" (Raspuns pentru Alina Margarit - Buzau, F. As nr. 648) In agenda mea am
notat din "Formula As" nr. 275/1997 urmatoarele: frunzele de corn se aduna intre 25
iunie - 1 septembrie, cand fructele s-au copt deja. Se pun la uscat si apoi se maruntesc.
Seara, la culcare, trebuie sa avem la indemana ceai de musetel (pentru a spala in
prealabil ochii) si ceai de frunze de corn, caldut (1 lingurita de planta oparita cu apa
clocotita). Se foloseste un tifon curat, impaturit, care se inmoaie in ceaiul caldut si se
pune pe ochi, fara a se stoarce. Se sta asa intre 15-30 minute, clipind din pleoape, pentru
ca lichidul sa patrunda in ochi. Compresele se aplica alternativ: trei zile da, trei zile nu.
In perioada tratamentului sunt strict interzise vizionarea televizorului si luminile
fluorescente. Daca apare o imbunatatire a vederii, sa nu se mai poarte ochelari. Dupa 18
zile, tratamentul se intrerupe pentru o luna, apoi se poate repeta. Moldovan Adela - str.
Ion Corvin, bl. K, sc. C, ap. 36, Deva, cod 330118, jud. Hunedoara
Sugestiile oferite prin raspunsurile cititorilor nostri nu suplinesc sfatul unui medic
specialist. Adresati-va si unor cadre calificate. Reproducerea, difuzarea sau folosirea
partiala sau in intregime a materialelor prezentate este interzisa fara acordul nostru
scris. Copyright 1998-2005 Formula AS. Toate drepturile rezervate.
Leacuri populare rusesti contra bolilor iernii
Redactia
- Raceala si gripa combatute cu hrean, usturoi si licheni - Clima aspra si rece din
Rusia, mai ales cea din zona siberiana, declanseaza la vreme de iarna un cortegiu nefast
de afectiuni. Amploarea si raspandirea lor e ameliorata, din fericire, de o terapeutica
Page 942 of 1147
populara straveche si extrem de eficienta, la care se face apel si azi. Ieftine si lesne de
preparat, leacurile rusesti nu prezinta nici un risc pentru sanatate, aducand, in schimb,
vindecarea, in timp record. Afectiuni respiratorii Din cauza climei severe, in Rusia,
bolile respiratorii sunt extrem de raspandite: raceli, bronsite, gripe in forme multiple,
pneumonie.
Reguli generale de protectie Iarna, imbracamintea sa fie calduroasa, fara sa duca, insa,
la infofolire. Locuinta sa fie calda, dar nu in exces. Sa se evite curentul. Asigurati-va ca
picioarele sa fie totdeauna calde si uscate - acesta este cel mai important lucru. Multi
siberieni poarta sosete groase de lana, chiar si in pat. Nu va supraalimentati. Un vechi
proverb siberian spune: "Capul sa fie rece, stomacul gol si picioarele calde". Evitati
constipatia. Alcoolul poate fi consumat moderat. Metode de prevenire a bolii Ceai de
maces. Multi practicieni recomanda consumarea acestei bauturi pe timp de iarna, ca un
preventiv contra racelii si ca un tonic pentru stomac, rinichi si circulatie. Reteta: se pun
2 1/2 lingurite de flori uscate de maces, la un pahar cu apa, strecurat si luat de 3 ori pe
zi, dupa mese. Se indulceste cu miere, daca este necesar. Macesul este un bun inlocuitor
al vitaminei C. Ceai de licheni (Centraria islandica). O lingurita de planta se fierbe in
200 ml de apa, 5 minute. Se strecoara si se bea fierbinte, intr-o singura repriza, noaptea,
inainte de culcare. Se indulceste cu miere. Bratari din lemn de copac. Se recomanda
purtarea bratarilor de lemn, acoperind incheietura mainilor (peste puls), atat in casa, cat
si afara, atat ziua, cat si peste noapte. Siberienii considerau ca bratarile rosii sunt mai
eficiente.
Talisman de cartofi. Este un remediu larg folosit de siberieni, care cred ca daca o
persoana poarta o bucatica de cartof crud in tot timpul iernii, ca un talisman, ea este
ferita de raceli. Aceeasi bucata de cartof se purta chiar si cand se innegrea si devenea
tare ca piatra. Este interesant faptul ca multi doctori rusi recomanda si astazi acest
remediu pacientilor care au tendinta sa raceasca usor. "Este un lucru absurd", afirma ei,
"dar mai absurd este ca functioneaza." Din moment ce metoda nu cere cheltuiala sau
alte dificultati de aplicare, merita sa fie incercata.
Masuri la primul semn de raceala Daca in ciuda masurilor preventive apar, totusi,
semne de raceala (dureri in gat, tuse, friguri), este prescris urmatorul tratament: bolnavul sa stea acasa, de preferinta in pat - baie la picioare in apa fierbinte cu sare (se
sterg apoi picioarele si se incalta ciorapi de lana. Se poarta si in pat, la culcare. Se
schimba zilnic). - curatati-va intestinele. Se face o clisma repetata, cu urmatoarea
compozitie: o lingura de seminte de in (macinate), fierte in 4 pahare cu apa. Aceasta se
strecoara, apoi se adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal. In lipsa
semintelor de in, acestea se pot inlocui cu ovaz, orz sau frunze de nalba de gradina. Apa
sa fie foarte calda, dar nu fierbinte. - abtineti-va de la orice fel de mancare, cel putin 24
de ore. - ceai de grapefruit. Luati 3 grapefruituri si taiati-le in bucatele, fara a indeparta
coaja. Fierbeti-le in 2 litri de apa, timp de 20 de minute. Se adauga si 4 linguri de
macese uscate. Beti aceasta bautura in timpul zilei, cate pahare puteti si cat mai
fierbinte. Se poate adauga miere pentru indulcire, niciodata zahar. In 24 de ore, se pot
consuma pana la 6 litri de decoct.
Inainte de culcare: amestecati mustar cu apa pana rezulta o masa subtire si omogena.
Aplicati-o pe talpi, acoperiti-o cu un bandaj si incaltati sosete de lana. Stati asa cel putin
Page 943 of 1147
o ora, in ciuda senzatiei de arsura. Spalati-va picioarele cu apa calda si puneti alte sosete
de lana. Apoi plimbati-va prin camera, cel putin 10 minute (in camera trebuie sa fie
cald). Dupa aceea culcati-va, fara sa va dati jos sosetele. Aceasta metoda opreste
raceala. Pana a doua zi dimineata nu mai ramane nici urma din ea. Masuri la primele
semne de gripa Daca gripa s-a declansat deja, sunt recomandate urmatoarele metode:
Curatati-va intestinele si abtineti-va de la orice fel de mancare (exceptand lichidele).
Faceti timp indelungat tratamentul cu grapefruit. Se poate lua si suc de morcovi, pana la
trei pahare pe zi. Stati in pat cat mai mult posibil si nu iesiti afara. De obicei, trei zile de
tratament vindeca si o gripa severa.
In cazuri grave de raceli si bronsite
Decoct de lapte si licheni La un pahar de lapte nefiert, adaugati o lingura de licheni (se
gasesc la Plafar). Se fierbe continutul la foc mic, timp de 10 minute. Se strecoara si se
fierbe inca o data (se da in clocot). Laptele se bea inainte de culcare, cat mai fierbinte.
Se evita contactul cu aerul rece. Nota: nu se vor folosi vase metalice, ci numai vase
smaltuite, fara fisuri in smalt. Se acopera cu o farfurioara de portelan, niciodata cu ceva
metalic. Aceasta este o regula generala, pentru toate infuziile si decocturile. Tratamentul
se repeta in fiecare seara pana la vindecare.
Decoct de salvie Frunzele de salvie (Salvia officinalis) sunt folosite in locul lichenului.
Doza si modul de preparare sunt cele descrise anterior.
Patru remedii siberiene impotriva racelii si a gripei puternice In 0,5 litri alcool
diluat sau vodca, se pun 20 g pelin uscat. Se pun la macerat 24 de ore sau mai mult.
Doza: se bea o jumatate de pahar pe zi, cu 15 minute inainte de masa si inainte de
culcare. (Nu se administreaza copiilor.) O bucata de carpa (preferabil de lana) se
inmoaie intr-un amestec egal de ulei de masline, otet si camfor si se aplica pe piept
comprese, pe timpul noptii. La ceafa se vor aplica comprese cu hrean ras. Multi
practicieni recomanda introducerea mustarului in ciorapi de lana, pe tot timpul bolii. O
alta metoda consta in introducerea de pleava de grau in ciorapi pe timpul noptii.
Remedii contra bronsitei
Radeti hrean negru si stoarceti-i sucul. Amestecati cu 350 grame de miere lichida. Doza:
2 linguri inainte de fiecare masa si inainte de culcare. Se topeste grasime de porc si se
amesteca cu terebentina. La un pahar grasime lichida, se adauga o lingura terebentina.
Se amesteca bine continutul. Se ia toata doza seara la culcare, pe cat de fierbinte posibil.
La inceputul manifestarii bronsitei, se va lua si dimineata un pahar, timp de 2-3 zile, cu
o ora inainte de masa. Doua remedii contra laringitei In 2 litri de apa clocotita se pun
circa 400 g tarate. Se adauga miere, dupa gust. Se bea in decursul zilei, in loc de alt
lichid, dar foarte fierbinte. Vindeca laringita intr-o singura zi. Cam 1/2 pahar de seminte
de anason se fierb 15 minute cu un pahar de apa, apoi se strecoara. Se adauga 1/4 pahar
de miere si o lingura de coniac. Doza: se ia cate o lingura, la fiecare jumatate de ora.
Reface vocea in cateva ore.
Remedii contra tusei Acest remediu, originar din Caucaz, a fost recomandat pentru
cazuri de tuse uscata, de durata. Se pun circa 50 grame de radacina uscata de piper in
0,25 litri de vin alb, se da intr-un clocot si se strecoara. Se administreaza in decursul
Page 944 of 1147
zilei, in 3 portii egale, cald. In paralel, amestecati o ceapa mare, razuita foarte fin, cu 2
linguri grasime de gasca. Aplicati-le sub forma de comprese, pe piept, noaptea.
Dimineata, inghititi o lingura de amestec inainte de masa.
Sirop de hrean pentru tuse Hreanul se rade printr-o razatoare fina, se amesteca cu
zahar cafeniu (roscat) si se introduce intr-o caserola, apoi se baga la cuptor (in prealabil
incins), cu focul stins, timp de 2 ore. Stoarceti amestecul si apoi strecurati. Adaugati apa
fierbinte, pentru a produce un sirop subtire. Doza: 1-2 linguri, de 3-4 ori pe zi (depinde
de varsta).
Un alt remediu pentru tuse (dupa pneumonie) Acest remediu este originar din sudul
Siberiei. Luati doua felii uscate de smochina si introduceti-le intr-un pahar cu lapte
nefiert. Dati-l in clocot si lasati-l asa o ora. Apoi incalziti-l din nou si beti-l cald.
Repetati tratamentul de doua ori pe zi, pana la vindecare.
Lapte cu usturoi Acesta este un vechi remediu siberian, folosit pentru tratarea tusei
magaresti, dar un tratament foarte eficace si pentru raceli si tuse de lunga durata. Se
fierb 5 minute, intr-un pahar cu lapte, 5 catei de usturoi dati prin razatoare. Se strecoara.
Se ia indulcit cu miere in decurs de o zi, totdeauna cald. Alti practicieni aplica noaptea
pe gatul bolnavului usturoiul necuratat de coaja. Alta metoda: se inhaleaza aburul de la
laptele cu usturoi. Aceasta este recomandata ca o terapie suplimentara.
Diferite remedii contra tusei, din diferite regiuni ale Rusiei
Metoda urmatoare, din Urali, era recomandata in toate cazurile de tuse de lunga durata
sau bronsita. Frecati pieptul cu o bucata de material de lana uscata. Ulterior, aplicati,
prin masare, slanina de porc tocata amestecata cu ulei de pin. (In lipsa uleiului de pin, se
foloseste unt topit.) In toate cazurile de bronsita este recomandata o fiertura de secara,
ovaz, orz si cicoare in cantitati egale. Se bea in loc de cafea. Acest remediu este originar
din Ucraina. Sirop proaspat de napi fierti cu miere. Zece cepe taiate in bucati si o
capatana de usturoi se fierb intr-un litru de lapte nefiert. Apoi continutul se indulceste
cu miere. Doza: o lingura de lichid cald la fiecare ora, in tot timpul zilei. Acest remediu
face sa dispara si cea mai grea raceala intr-o singura zi. In Baikal, regiune din Siberia,
sucul de hrean sau morcov era combinat in parti egale cu miere (1/2 pahar miere si 1/2
apa fierbinte). Se ia de 6 ori pe zi. Doza: o lingura. Combinati 2 linguri de unt proaspat,
2 galbenusuri, 2 linguri miere, 1 lingura faina de grau. Se amesteca bine si se
administreaza in cursul zilei. In Caucaz, se lua seva de artar cu lapte, in fiecare
primavara, ca remediu pentru "tusea care dureaza din iarna". Un amestec de amoniac si
ulei vegetal se pune pe piept, in compresa, pe timpul noptii. Tusea trece foarte repede.
Un amestec in cantitati egale de suc de afine si miere, luat de 3-5 ori pe zi (o lingura).
Curata traheea de flegma. Pe timpul acestui tratament se bea ceai de fragi salbatici in tot
cursul zilei. Se indulceste cu miere (vechi remediu siberian). Urmatoarea metoda de
tratare a tusei a fost folosita in toata Rusia: o bucata de material de circa 25 cm lungime
si 16 latime se inmoaie in parafina si se aplica pe piept. Se schimba in fiecare zi, pana
cand se obtine rezultatul dorit. Lemn-dulce pisat (pudra), marar uscat (pudra) si zahar
pudra, in proportii egale, se amesteca. Doza: se ia 1/2 lingurita de doua ori pe zi. Pentru
copii se administreaza jumatate din cantitate.
Page 945 of 1147

Leacuri populare rusesti
Redactia
Cum vindecau samanii siberieni. Constipatia
Este o suferinta frecventa, greu de vindecat cand devine cronica. Nenumaratele laxative
de la farmacii fac uneori mai mult rau decat bine, ducand la obisnuinta si la lenevirea
intestinului. Medicina populara avea numeroase metode naturale pentru a o trata.
Desigur, o dieta nepotrivita este cauza principala a constipatiei cronice. Excesul de
carne si fainoase provoaca constipatia, in timp ce vegetalele si fructele produc un
peristaltism normal. Dar nimeni nu trebuie sa se astepte la miracole rapide, constipatia
cronica este o boala rebela, mai ales daca a fost agravata prin folosirea indelungata a
laxativelor farmaceutice.
Reguli generale Vindecatorii insistau asupra eliminarii tuturor bauturilor calde, precum
si a celor care contineau tanin: ceai, cafea, din prima categorie; vin rosu, cacao, din cea
de-a doua. Erau interzise fainoasele (painea alba, cartofi, orez, produse de franzelarie).
Vara, se recomandau legume proaspete, rosii, salata, varza etc., mancate reci, alimentele
calde provocand constipatia. Painea trebuie sa fie de secara sau integrala, iar mierea sa
inlocuiasca zaharul. O viata sedentara provoaca constipatia. Daca din lipsa de timp nu
putem face miscare, trebuie facute urmatoarele exercitii: Stand culcat, ridicati trunchiul
in pozitia asezat, fara ajutorul bratelor. Se face de 20-30 de ori dimineata, la desteptare.
In picioare, cu mainile pe solduri, va lasati pe vine. Repetati miscarea de 20-30 de ori,
dimineata. Culcat pe pat, masati abdomenul cu un prosop infasurat pe brat, de 10 ori
partea dreapta de jos in sus. De 10 ori partea stanga, de sus in jos. Exercitiile ar trebui sa
devina o practica permanenta, chiar dupa obtinerea unor rezultate bune. Laxative:
singurul laxativ recomandat de medicina populara siberiana era o infuzie de frunze de
alexandrina (Folia Alexandrina Sennae), care provoaca scaunul fara sa creeze
obisnuinta. Modul de preparare: se pune o lingura de frunze uscate intr-un pahar cu apa
rece si se bea dupa 12 ore, dimineata. Laxativul poate fi utilizat de doua ori pe
saptamana, de trei ori in cazuri rebele. O cura de sezon: indicata pentru cazurile cronice.
Un manunchi mic de patlagina (Plantego lencolata), bine spalata, dar nu frecata, se
fierbe cu doua pahare de apa, timp de 10 minute. Se raceste si se strecoara. Tot acest
lichid se bea rece in cursul unei zile. Tratamentul trebuie urmat 30 de zile (in Rusia se
facea in luna mai) si se spunea ca eficacitatea lui dureaza 11 luni, dupa care poate fi
repetat. Se fierbe o lingura de samanta de in sfaramata (sau orez, sau ovaz) in patru
pahare cu apa, si se strecoara. Se adauga o lingura de sare si doua linguri de ulei vegetal
(de in sau masline). Aceasta compozitie era introdusa in intestin, cat de fierbinte se
putea suporta. Unii practicieni recomandau urmatoarea metoda de curatire: in prima zi,
se folosea o cantitate de apa cum s-a descris mai sus; a doua zi, aceeasi compozitie, in
cantitate dubla, se instila foarte incet. Urma o zi de pauza; a patra zi, se introducea de
patru ori cantitatea de lichid, procedand extrem de incet, si apa trebuia sa fie retinuta cat
mai mult. Pe timpul acestui tratament, pacientul trebuia sa consume numai lichide. Se
spunea ca aceasta cura, repetata lunar de sase ori, dadea rezultate chiar in cazul
constipatiilor cronice. Tratamentul cu ulei vegetal: o jumatate de pahar de ulei vegetal
Page 946 of 1147
(de masline) trebuie introdus in rect cat mai adanc, cu ajutorul unei canule. Repetat de
mai multe ori seara, acest tratament ducea la regularizarea ritmului intestinal.
Suplimente ale dietei: Se toaca marunt varza cruda, se presara cu sare. Dupa 30 de
minute, se stoarce sucul. Se bea 1/2 pahar din acest suc, inainte de fiecare masa. Decoct
de ovaz: se fierbe o lingura de ovaz intr-un pahar cu apa, timp de 10 minute. Se raceste,
se ia un pahar la fiecare masa. Decoct de visine (cirese) sau mure uscate, preparat si luat
ca mai sus. Saramura de la castraveti murati (30 de zile dupa ce au fost pusi la murat),
se bea un pahar pe zi, dimineata, inainte de micul dejun. O veche metoda bielorusa: se
taie subtire castravetii cruzi, decojiti, se pun intr-o farfurie adanca. Se dilueaza putina
miere cu suc de hrean sau de lamaie, se toarna deasupra si se mananca de trei ori pe zi,
la toate mesele. Tinctura de ceapa: se umplu 2/3 dintr-o sticla cu ceapa taiata marunt,
apoi se completeaza sticla cu vodca sau alcool diluat. Se tine 10 zile la cald, se strecoara
si se iau cate 10 picaturi in apa rece, de doua ori pe zi, inainte de masa. - Decoct de
boabe de maces. Se fierbe o lingura de boabe de maces cu un pahar de apa, timp de 20
de minute. Se lasa 10 ore, se bea strecurata, seara, inainte de culcare. Prune. Sunt foarte
mult folosite ca laxativ natural. Prunele uscate sunt tinute peste noapte intr-un amestec
de suc de lamaie, miere si apa fiarta si putin sarata. Se bea un pahar de lichid, cu o ora
inaintea micului dejun. La micul dejun se mananca si prunele inmuiate, de preferinta cu
lapte acru sau iaurt.
Nota: Pentru fiecare caz de constipatie in parte, trebuie consultat un practician cu
experienta. Organismele omenesti difera, si un regim bun pentru un pacient poate fi
daunator altuia.
Diabetul Pe langa tratamentele medicale, in Siberia, medicina populara prescria
urmatoarele reguli: Un regim alimentar strict. Sa se bea cantitati mari de infuzie de afin:
1 lingura de frunze, infuzate 30 de minute intr-o ceasca de apa clocotita. Sa se ia de trei
ori pe zi cate o lingurita de boabe de mustar. Sa se rada cat mai mult. Se presupunea ca
rasul ajuta la eliminarea zaharului din sange. Regimul alimentar prescria folosirea
laptelui smantanit, a branzei de vaci si a zerului. O data pe saptamana, bolnavul trebuia
sa manance numai cruditati si 3-4 oua. Erau interzise: castanele, ciresile, prunele,
strugurii, painea, orezul, mazarea si stafidele. Carnea si grasimile erau permise, alcoolul
nu.
incepand cu o samanta si mergand progresiv pana la 20 de seminte. Apoi, cantitatea
descreste cu cate o samanta pe zi, pana se ajunge la 1 samanta. Se repeta tratamentul
dupa o saptamana daca este necesar.
Un tratament pentru gastrita cronica: se rad doua mere verzi cu coaja si se consuma
imediat. Pacientul nu trebuie sa mai manance nimic 5 ore inainte si 5 ore dupa.
Tratamentul este bine sa fie repetat de patru ori, la interval de o saptamana, reducand la
4 ore timpul de abtinere de la mancare si bautura (dupa doua saptamani). Tratamentul
provoaca uneori exces de gaze in stomac, si era recomandat pacientului un regim
adecvat, acesta evitand fructele si legumele crude, varza sub orice forma, axandu-se pe
carne si legume fierte.
Colita Colita este o afectiune obisnuita, o usoara inflamare a intestinului. Cand devine
cronica, este suparatoare si necesita un lung tratament. Se recomanda o dieta stricta, din
care erau excluse: carnea, ouale si albuminele. Erau permise lactatele, piureurile de
Page 947 of 1147
cereale si legume, mai ales de cartofi, cu unt. Se permitea si sucul de morcovi (un pahar
pe zi). Alimentatia trebuia sa fie abundenta, colita provocand deshidratare.
Tratamente: urmatorul tratament era adesea recomandat - se faceau doua clisme.
Prima, cu 3-4 pahare de apa calda. Imediat dupa scaunul produs, se facea a doua,
compusa dintr-un pahar de zeama de orez, amestecata cu 30 g zahar lactic. Lichidul
trebuia sa ramana in organism toata noaptea. Faptul ca provoca gaze in stomac era o
reactie normala, neingrijoratoare. Dupa o saptamana de tratament, simptomele de colita
dispareau, dar era indicat sa se repete tratamentul inca o saptamana, apoi sa se ia zahar
lactic inca o saptamana (de doua ori pe zi, cate 30 g). Impreuna cu tratamentul de mai
sus, se mai prescria urmatoarea reteta: se fierbea 15 minute, cu un pahar de apa, o
lingurita din amestecul - salvie uscata (Salvia officinalis) + vinetel (Centaura nigra) +
flori de musetel (Matricaria chamomilla). Se strecurau si se lua cate o lingura la doua
ore. Tratamentul putea fi continuat dupa nevoie, scazand treptat dozele si marind
intervalele dintre ele. Medicatia era considerata drept cea mai buna in toate tulburarile
gastrice si digestive.
Legenda bradului Demult, tare demult, cand picioarele sfinte ale Domnului Iisus mai
paseau pe acest pamant, s- a iscat din senin o furtuna, cum nu se mai pomenise.
Grindina era cat oul de porumbel, vantul smulgea pietrele din loc, iar cerul se
intunecase ca la venirea noptii, macar ca era in miez de zi. Iisus Hristos si Sfantul Petre
tocmai se aflau atunci pe drum, la marginea unei paduri si au cerut adapost copacilor,
care insa se ascundeau, care mai de care mai zgribuliti si mai infricosati. Mandrii stejari
si fagi nu au vrut sa-i primeasca la adapostul lor, pentru ca abia isi puteau pazi frunzisul
bogat de urgia cerurilor - unde sa-i mai adaposteasca si pe cei doi calatori? Merii si perii
au spus ca trebuie sa-si apere fructele, salciile si plopii s-au facut ca nu-i baga in seama
si au tacut. Dintre toti, doar bradul s-a invoit sa le ofere adapost. El a spus: "Fructe
mandre pe care sa le apar nu am, frunzisul meu e facut din ace ascutite care nu se tem
de grindina, oamenii ma ocolesc si ma socotesc nefolositor, dar daca voi vreti sa-mi
cinstiti acoperamantul cu prezenta voastra, eu va voi primi cum voi sti mai bine si am sa
invelesc trupurile voastre cu ramurile mele dese". Zis si facut. Domnul Iisus si Petre au
fost paziti cum nu se poate mai bine de bradul cel vrednic. Apoi, furtuna s-a oprit, iar
soarele a rasarit din nou, mandru, pe cer. Atunci, iesind din adapostul cetinei, Iisus
cuvanta astfel catre brad: "Dintre toti copacii, tu, bradule, ai fost cel mai vrednic, iar eu,
prin voia Tatalui Meu, te voi rasplati. Fie ca de azi inainte, iarna, tu sa nu-ti mai lepezi
frunzisul ca ceilalti copaci, ci sa-l pastrezi vesnic. Apoi, fie ca acele tale intepatoare sa
capete o mireasma care sa-i bucure pe oameni, sa le dea putere si sa le vindece bolile,
astfel incat ei sa te pretuiasca asa cum se cuvine. Cat despre lipsa ta de rod, fie ca in
miez de iarna, cand toate fructele pamantului se vor fi terminat, oamenii sa te
impodobeasca si sa puna pe ramurile tale toate bunatatile, iar atunci cand se vor strange
in jurul tau, ei sa se gandeasca la Mine, pentru ca tu esti copacul cel mai drag Mie".
Numai ce zise acestea si Cel Sfant disparu, impreuna cu Petre, intr-o geana de lumina. A
ramas in padure insa bradul cel falnic, cu darurile sale nemuritoare, precum si aceasta
poveste murmurata de frunzisul copacilor, infiorati de minunea dumnezeiasca.
Bradul in medicina veche romaneasca Cu nume de origine dacica, bradul este pentru
romani un arbore sacru, prezent ca simbol in cele mai vechi manifestari ale credintelor
Page 948 of 1147
si creatiei populare. La fel de veche este si folosirea lui ca leac intr-o multime de boli.
Scaldatorile cu cetini de brad erau folosite pentru intarirea celor slabi si a
convalescentilor, pentru tamaduirea durerilor de oase si de piept. Rasina intra in
compozitia unsorilor folosite contra reumatismului si infectiilor, pentru vindecarea
ranilor si arsurilor. Apoi, mireasma bradului era considerata un adevarat elixir in bolile
de plamani. Bolnavilor de piept li se recomanda sa mearga seara intr-o padure de brad,
atunci cand emanatiile eterice ale coniferelor isi faceau numaidecat efectul. Pe timp de
iarna, exista obiceiul ca, la capul bolnavilor de piept, sa se puna ace si cetini de brad,
proaspat zdrobite. Primavara, din muguri de brad si miere se facea un sirop cu virtuti
tamaduitoare, care era folosit in "suspin" (astm si bronsita astmatiforma) si "hectica"
(tuberculoza). Odinioara, cand tamaia era o raritate, fiind folosita numai la bisericile
episcopale, in satucurile de munte, era folosita rasina de brad pentru fumigatii. Despre
afumarile cu rasina de brad si de pin se spunea ca alunga boala, necazul si toate spiritele
rele.
Cateva leacuri cu cetini, rasina si muguri de brad - Siropul de ace de brad De pe
ramurile de brad proaspat culese (de cateva ore, pentru a nu avea timp uleiul aromatic
sa se evapore) se rup numai acele, care se zdrobesc apoi pe o planseta de lemn, cat mai
bine, cu ajutorul unui tocator. Intr-un borcan de sticla cu capac si cu gura larga se pune
un strat gros de un deget de miere, apoi se adauga un strat subtire si uniform de ace de
brad dupa care un nou strat de miere s.a.m.d. In final, deasupra ultimului strat de ace de
brad, se pune un strat gros de doua-trei degete de miere, dupa care se inchide borcanul
ermetic, cu capacul. Se lasa acest amestec in camara, de la doua la patru saptamani, apoi
se scoate si se filtreaza totul, rezultand un sirop extrem de parfumat si cu efecte
tamaduitoare deosebite. In vechime, exista obiceiul ca vasul de extractie al siropului sa
fie tinut ingropat in pamant, pentru a "trage seva tamaduitoare" a acestuia. Acest sirop
se poate face si primavara, din muguri, dar cel din ace culese in lunile decembrie si
ianuarie este cel mai bogat in uleiuri volatile si, ca atare, are efectele tamaduitoare cele
mai puternice in bolile respiratorii.
- Rasina si plamadeala de rasina in alcool Rasina de brad se recolteaza foarte simplu,
in orice anotimp, prin desprinderea cu cutitul de pe arbore, ea fiind intalnita in toate
taieturile scoartei (pentru brad, rasina joaca rolul de antiseptic si cicatrizant). In mod
normal, ar trebui facut un rezinaj special pe scoarta copacului, dar pe traseele turistice,
oamenii au facut, din pacate, prea multe crestaturi pentru a fi suficienta rasina de
recoltat. Singura grija pe care trebuie sa o avem este sa nu ranim copacul atunci cand
scoatem rasina, care, de altfel, se desprinde relativ usor. Rasina poate fi consumata ca
atare sau, pentru a proteja dantura (substantele din rasina ataca smaltul dintilor), poate fi
preparata cu alcool. Plamadeala de rasina se obtine foarte simplu: intr-un pahar cu
alcool alimentar de minimum 80 (altfel rasina nu se dizolva) se adauga trei-patru
linguri de rasina de brad, amestecand foarte bine, asa incat ea sa se dizolve perfect.
Dupa ce s-a dizolvat foarte bine, se mai lasa 24 de ore ca sa se decanteze, dupa care se
filtreaza si se trage in sticlute mici, inchise la culoare.
Baile cu cetini de brad Se pun doua-trei maini de ramuri tinere de brad, cu tot cu ace,
tocate bine, in jumatate de caldare de apa si se lasa la macerat, de seara pana dimineata,
Page 949 of 1147
cand se filtreaza. Dupa filtrare, maceratul se lasa deoparte, iar cetinile sunt puse sa dea
in clocot in trei-patru litri de apa, dupa care se lasa la racit si se filtreaza. In final, se
amesteca decoctul astfel obtinut cu maceratul la rece, filtrat anterior. Preparatul obtinut
se toarna in apa de baie. O baie cu extract de cetini de brad dureaza 15-20 de minute, iar
apa trebuie incalzita progresiv, astfel incat prin porii pielii sa fie absorbite cat mai multe
substante active.
Alifia din rasina de brad Cea mai buna alifie din rasina de brad se obtine acasa, pe
suport de unt si ceara de albine. Se pune un pachet de unt intr-o oala si se fierbe pe foc
de intensitate medie, inlaturandu-se spuma, din cand in cand. Dupa 15-20 de minute,
niste sedimente inchise la culoare se depun pe fundul cratitei, iar untul ramane limpede.
Atunci, se ia de pe foc si se trece untul incins, limpede (fara vreun sediment de pe fund)
intr-un vas curat, in care se adauga si un bob de ceara de albine, de marimea unei alune
(se gaseste in piata, la apicultori), dupa care se amesteca bine. Atunci cand amestecul de
unt limpezit si ceara este omogen, se adauga doua-trei linguri de rasina de brad. Se
amesteca la foc mic, pana la omogenizarea completa, dupa care se lasa sa se raceasca
putin si se toarna intr-un borcan. Se pastreaza in frigider. Cu aceasta alifie se ung
locurile afectate, de doua-trei ori pe zi.
Afectiunile care raspund la tratamentul cu brad - Durerile de gat, amigdalitele,
faringitele, esofagitele - se mesteca si se suge o lingurita de rasina, lasand-o sa alunece
cat mai incet pe gat. Tratamentul se face de doua-trei ori pe zi. Se Redactia
Leacuri babesti
Dureri de cap: - umblati desculti, dimineata, prin roua - aplicati pe frunte o felie de
lamaie, o jumatate de cireasa sau felii de cartofi cruzi - beti o cafea tare, cu o lingurita
de suc de lamaie.
Insomnii: - mancati seara salata fiarta sau infuzie de salata - beti o cana de lapte
fierbinte cu miere - faceti o scurta baie fierbinte cu flori de tei - umpleti o fata de perna
cu musetel, ace de pin, levantica sau flori de fan si culcati-va noaptea cu capul pe ea
(sau puneti-o alaturi de perna).
Reumatism: - purtati toata ziua in buzunar un cartof sau o ceapa - puneti o cataplasma
de urzici pe locul dureros. Pisca, dar trece. - puneti comprese cu foi de varza strivita faceti aplicatii fierbinti cu fiertura de tulpini uscate de rosii (adunate toamna, dupa
cules).
Dureri de dinti - mestecati incet un cuisor aromat
Constipatie - mancati pe stomacul gol coaja de portocala fiarta si apoi uscata - mergeti
zilnic, desculti, un sfert de ora pe pietre sau pamant rece.
Arsuri solare - puneti comprese cu apa si otet - faceti o baie in care adaugati infuzie
de ceai negru
Piscaturi de insecte: - urinati pe pamant si frecati piscatura cu tarana umezita
Dureri de gat - faceti gargara cu suc fierbinte de lamaie
Odihna - cand va intindeti ca sa va odihniti, ungeti-va talpile cu usturoi sau fixati-va
catei de usturoi intre degetele de la picioare.
Page 950 of 1147
Alimente miracol
Alimentele trebuie s ne fie medicamente,
iar medicamente trebuie s ne fie alimentele. - Hypocrate
Exist unele alimente deosebit de importante pentru o diet sntoas, chiar
miraculoase datorit efectelor terapeutice, echilibrante, vitalizante, purificatoare i de
prelungire a vieii. Acestea i datoreaz numeroasele caliti bogiei n vitamine
naturale (dintre care unele sunt puternici antioxidani: vitamina C, vitamina E i
betacarotenul), n acizi aminai rari, n sruri minerale, n oligoelemente indispensabile.
n plus, ele aduc n fiin o cantitate foarte mare de prana (energia subtil ce
impregneaz ntregul macrocosmos). Astfel de alimente sunt: polenul, mierea de albine,
grul, drojdia de bere, iaurtul, ptrunjelul. Le prezentm n continuare, alturi de cteva
reete utilizate n alimentaia lacto-vegetarian, de unele remedii folosite de medicina
tradiional, precum i de unele sfaturi pentru o stare de sntate perfect, longevitate i
vitalitate.
Polenul
Polenul reprezint un aliment miracol prin excelen. Asociat cu puin miere, el
asigur creterea organismului. Un grup de cercettori rui au identificat nu mai puin
de 27 de elemente n compoziia sa. Analiza biochimic arat c n coninutul su se
gsesc proteine, zaharuri, substane minerale, oligoelemente, toate vitaminele i, n plus,
fermeni biochimici, hormoni, factori de cretere, pigmeni. Aliment echilibrant,
dinamizator i revitalizant, el red n numai cteva zile vigoarea i bucuria persoanelor
deprimate, obosite i surmenate. Uor laxativ, el dezintoxic organismul, iar consumul
su sistematic permite s se evite mbtrnirea prematur. Polenul provoac, de
asemenea, o cretere rapid a cantitii de hemoglobin din snge. Examenele de
laborator au permis s se constate c n anemii, numrul globulelor roii crete cu
aproximativ 500.000/mm3 de snge, dup absorbia timp de o lun a unei lingurie de
polen zilnic. La convalesceni i btrni, polenul determin o cretere n greutate.
Aceast aciune este nsoit de un efect energizant.
Raia cotidian normal de polen este de la o jumtate de linguri la o linguri. Se va
diminua doza dac ea produce un efect laxativ prea accentuat; ea va fi mrit, ns, n
caz de oboseal accentuat, slbire, cretere dificil, anemie. Se indic s se consume cu
regularitate, mai ales de ctre cei care au mplinit deja 60 de ani. Este posibil ca unii,
innd o astfel de cur de polen, s resimt unele dureri, ca nite spasme sau crampe n
zona abdominal, aspect ce indic aciunea puternic energizant, de tonifiere i
purificare a polenului ingerat, aspecte cu care organismul nu era obinuit anterior.
Totui, dup un anumit timp n care s-a preseverat cu stoicism n meninerea curei,
durerile vor disprea treptat pn la eliminarea complet i nlocuirea lor cu stri
euforice, de bun dispoziie i ncredere. Acesta va fi un semnal edificator al aciunii
pline de eficien a polenului.
Efectele maxime se obin atunci cnd polenul este luat dimineaa, dup toaleta obinuit,
Page 951 of 1147
pe stomacul gol. El trebuie inut n gur i mestecat ndelung, chiar dac se va topi
repede. n acest fel, pe lng o excelent asimilare n organism, el va ajuta la igiena i
sntatea cavitii bucale. Dup ce a fost luat ntreaga cantitate de polen, timp de 30
minute, nu trebuie s se mnnce i nici s se bea ceva. Este recomandat n toate bolile,
cu excepia dibetului i este un bun adjuvant n terapia cancerului. Lundu-l n mod
regulat i respectnd aceste sugestii, polenul se va dovedi un adevrat panaceu,
mbuntindu-ne starea de sntate; consumul acestuia are efecte cumulative n timp.
Mierea de albine
Aliment esenial n dieta naturist, mierea natural de albine este un produs de origine
animal i vegetal, uor de digerat i asimilat, cu o enorm valoare nutritiv, caliti pe
care nu le pierde n timp. Este fabricat de albine din nectarul florilor care, printr-o
prelucrare special n interiorul organismului albinelor, este mbogit cu substane
proprii i depozitat apoi n celulele fagurilor. Adevrat concentrat de lumin solar,
despre mierea natural se spune n mod semnificativ c era folosit frecvent chiar i de
zeii din Olimp.
Mierea conine o gam larg de zaharuri asimilabile aproape instantaneu de ctre
organismul uman (dextroz, levuloz, zaharoz, etc.), diverse enzime, aminoacizi, unii
factori antibiotici (cum ar fi inhibina), minerale n form natural uor de asimilat (fier,
cupru, mangan, siliciu, clor, calciu, potasiu, sodiu, fosfor, etc.), precum i o varietate de
vitamine (C, K, PP, H i unele vitamine din grupul B) pentru care mierea este (spre
deosebire de vegetale) un excelent mediu de conservare. Cele mai importante caliti i
sunt conferite mierii de complexul biologic al oligoelementelor pe care le conine i
care acioneaz n cele mai diferite pri ale organismului. Acestea, alturi de coninutul
n vitamine, fac din miere un aliment indispensabil, un adevrat medicament, cu largi
perspective de utilizare terapeutic.
Avantajele pe care le are mierea fa de alte zaharuri nu sunt nici acestea de neglijat.
Mierea nu este absolut deloc iritant pentru mucoasa aparatului digestiv, dimpotriv,
este chiar eficient n unele afeciuni ale tubului digestiv. Ea este pe primul loc din
punctul de vedere al asimilrii aproape imediate i fr efort n organism, astfel nct
poate fi folosit n toate cazurile n care organismul are nevoie de un aport energetic
imediat. Dintre toate zaharurile, mierea este cel mai bine suportat de ctre rinichi. Este
un bun calmant, linitind n mod natural i fr efecte secundare negative organismul.
Este un aliment prin excelen igienic, relativ uor de procurat i chiar ieftin innd cont
de economiile pe care, prin intermediul ei, le facem nemaiavnd nevoie de
medicamente.
Dintre multiplele binefaceri ale mierii de albine menionm: mierea hrnete inima
asigurnd constana coninutului de zaharuri din snge; este un aliment ideal pentru
copii (e un bun ndulcitor, le furnizeaz mineralele de care au nevoie pentru cretere, are
o aciune uor laxativ i antiseptic, poate fi folosit ca nlocuitor al edulcoranilor n
alptarea artificial a sugarilor, favorizeaz funcionarea cilor digestive i erupia
dentar, este un remediu eficace contra enurezisului adic urinarea involuntar n pat
Page 952 of 1147
n timpul nopii, are o aciune calmant binefctoare i este spontan foarte plcut de
copii); este un aliment cu efecte hotrtoare n timpul sarcinii; un bun tratament pentru
combaterea crceilor - dou lingurie de miere la fiecare mas timp de o sptmn;
poate fi folosit cu succes n vindecarea plgilor i arsurilor; este de un mare ajutor
pentru convalesceni; are efecte de prelungire a vieii; are posibiliti de utilizare
cosmetic; poate fi folosit at n curele de ngrare, ct i n cele de slbire; este o
surs de energie i recuperare a forelor pentru sportivi.
Mierea poate fi consumat cel mai bine singur sau n combinaie cu alte alimente, cu
condiia s nu fie prea calde (peste 37C i pierde calitile). Mierea poliflor este
indicat n consumul general, iar cea monoflor, n funcie de proveniena ei, are caliti
terapeutice diverse, motenind proprietile alimentare i curative ale plantelor din
care este obinut.
Hidromelul. O butur tonic i revigorant se poate obine amestecnd 1 litru de ap cu
100 g miere i lsnd-o la fermentat 1-2 zile ntr-un loc cald, pn capt un gust
acrior. Se consum de preferin la distan n timp de mese, pentru a savura efectul
remprospttor.
Zahrul invertit. n cazul n care nu avem mereu miere la dispoziie sau ne este dificil
procurarea acesteia, putem recurge, pentru a evita multiplele efecte nocive pe care le
declaneaz n corp consumul de zahr, la aa-zisul zahr invertit. Iat i reeta: 1 kg de
zahr, 450ml de ap, o linguri ras de acid citric (suc de lmie) sau acid tartric (sare
de lmie); toate acestea se fierb timp de 10 minute. Se colecteaz mereu spuma cu o
lingur de lemn. Se obine astfel un amestec de dou monozaharide - glucoz i
fructoz, cu putere de ndulcire dubl fa de zahr. Prin faptul c zahrul invertit
conine acid citric, previne anumite maladii. Se tie de asemenea c acidul citric
sporete asimilarea calciului n intestine, contribuie la combaterea i vindecarea
rahitismului, previne formarea calculilor renali, dizolv uraii (srurile acidului uric) i
are certe proprieti antiinfecioase.
* Pe de alt parte, iat care sunt doar cteva dintre efectele consumului de zahr alb:
Este considerat ca fiind unul dintre cele mai dure droguri, numit moartea alb. Dup
carne, ocup primul loc n scurtarea vieii. Dei este de natur organic, prin rafinare i
pierde constituenii naturali. Pentru a putea fi apoi metabolizat este invertit de ctre
organism, proces pentru care fur din rezervele acestuia respectivii constitueni naturali
pe care i-a pierdut prin rafinare (calciu, magneziu, crom, vitamina B1, enzime). Aceasta
duce la hipoglicemie, scderea imunitii, caren de magneziu (una dintre marile cauze
ale instalrii cancerului), slbirea pancreasului (care i epuizeaz rezervele de fabricare
a insulinei, ceea ce duce n scurt timp la mbolnvirea de diabet), fragilizarea sistemului
osos i a dentiiei (organismul i mobilizeaz resursele de calciu pentru neutralizarea
zahrului), micorarea aportului de crom n organism (conduce la infarct miocardic),
neutralizarea vitaminei B1 (boli ale sistemului nervos, tulburri de memorie, palpitaii,
ameeli, ulcere ale stomacului i ale gambei, degerturi, boli de circulaie). Faptul c
este eliminat de organism constituie cea mai bun dovad c, pentru corp, el este o
otrav.
Page 953 of 1147
Preparate din gru

Germenii de gru conin substanele cele mai preioase i cele mai vitaminizante ale
bobului de gru, care sunt: compui cu fosfor uor asimilabili, sruri minerale
abundente, reprezentate n special de sruri de fier i de magneziu. De asemenea, grul
include proteine complete care conin n proporii echilibrate toi acizii aminai
(aminoacizii) indispensabili vieii, oligoelemente (precum zinc, cupru, mangan) i
foarte multe vitamine, n special vitaminele A, B1, B2, C, E, PP. Dat fiind compoziia
lor, germenii de gru constituie una dintre cele mai bune surse naturale de fier, de
mangan i de magneziu, de proteine rare i de vitamine din complexul B i vitamina E.
Consumul germenilor de gru este recomandat n special n surmenaje de orice fel, n

anemii, n stri depresive, n convalescen, graviditate i lactaie. Germenii de gru
reprezint un aliment echilibrant, favorizeaz digestia, regleaz funciile intestinale i
acioneaz ca tonic al sistemului nervos i al nutriiei.
Prin germeni de gru se nelege stadiul corespunztor primei faze de ncolire a
boabelor de gru, cnd la acestea apare un mic mugure. Cnd mugurele crete peste 1
mm, se trece la stadiul de gru ncolit. Singura contraindicaie pentru utilizarea
germenilor de gru este hipertensiunea arterial.
Adulii pot consuma 2-3 linguri de germeni de gru pe zi, la desert, porionate cte o
lingur la fiecare mas. Copiii pot consuma ntre o linguri i 4 lingurie de germeni de
gru pe zi, doza de cretere fiind de 1 linguri pentru 3 ani de vrst. Sugarilor de la 6
luni la 1 an li se administreaz 1 linguri mprit n 2 sau 3 doze. n funcie de starea
fiziologic a fiecrei persoane, aceste doze pot fi mrite.
Grul ncolit: proprietile tonice i vitalizante ale germenilor de gru sunt mult
amplificate n cazul grului ncolit, deoarece germinarea mrete foarte mult puterile
vitaminizante ale seminelor. Cei reumatici, bolnavi de de gut sau artrit, chiar cei
foarte afectai i care nu tolereaz pinea complet, nu vor simi absolut nici un
incovenient consumnd gru ncolit.
Modul de preparare este deosebit de simplu: se aeaz boabele de gru ntr-o farfurie i
apoi sunt acoperite cu ap pentru a li se asigura germinarea. Acest rezultat va fi atins
dup 24 de ore vara i 36 de ore iarna. Apoi boabele se vor spla foarte bine n mai
multe ape, iar n zilele urmtoare ne vom limita doar la a umezi uor toate boabele,
avnd ns grij s nu se formeze un strat de lichid superficial. Aceasta ne va permite s
evitm un nceput de putrezire, care survine atunci cnd boabele sunt acoperite cu un
exces de ap.
Grul ncolit se consum la nceputul mesei, n doze de o lingur pentru aduli i o
Page 954 of 1147
linguri pentru tineri i btrni. nainte de a nghii grul, trebuie ca boabele s fie
mestecate ct mai mult timp posibil, pn ce ele capt n gur un gust dulce. Pentru
bolnavi, copii i sugari este recomandat un piure foarte fin, realizat prin sfrmare, care
se amestec apoi cu miere. Este recomandabil ca, nainte de a pune grul la germinat,
s-l splm ct mai bine, deoarece adesea este tratat cu antiseptice i insecticide.
Pinea din gru integral: se frmnt 1 kg de fin de gru integral, 1 linguri de
rdcin de ttneas (fr coaj) dat prin rztoare, ap cldu i sare. Se las la
crescut 20-30 de minute, apoi se formeaz chifle mici care se pun la cuptor n tava
tapetat cu fin. Se poate prepara i fr ttneas, cu adaos de morcov ras i fin de
hric.
Drojdia de bere
Drojdia de bere reprezint o combinaie echilibrat de substane minerale pe ct de rare
pe att de uor asimilabile. Ea conine: 50% proteine care sunt uor digerabile, toi
acizii aminai indispensabili vieii, gluten i peptide n cantitate foarte ridicat (benefici
n procesele de dezintoxicare i de rezisten la infecii), lecitine, 14 sruri minerale
eseniale, oligoelemente, 17 vitamine, etc. 100 gr. de drojdie de bere furnizeaz de 10
ori mai multa vitamina B1 dect pinea, de 5-10 ori mai mult acid pantotenic dect
cerealele, de 20 de ori mai mult acid folic dect trele de gru.
Exist levuri (drojdii) nalte, de panificaie, cu activitate optim ntre 15-20 grade
celsius i levuri joase, cu activitate optim ntre 5-6 grade celsius, folosite la fabricarea
berii. Numai ultimele se folosesc n terapeutic sub numele de drojdie de bere.
Drojdia de bere e considerat un aliment miracol, mult mai eficient chiar dect grul i
germenii de gru, mai ales c nici o alt hran nu conine ntr-o combinaie att de
perfect i ntr-o form att de uor asimilabil o gama larg de substane nutritive
importante prin care, n aceast direcie, drojdia de bere depete cu mult n valoare
cerealele, fiind mult mai eficient dect laptele.
Este foarte indicat n anemii, stri de oboseal, uurnd eliminarea de toxine i deeuri
metabolice. Prin coninutul su ridicat de proteine i prin natura acizilor aminai pe
care-i conine, joac un rol protector pentru ficat. Este indicat n avitaminoze B sau
complexe, afeciuni neurologice sau neuromusculare, alcoolism, hepatite, ciroze,
afeciuni renale, afeciuni intestinale. Are aciune inhibitoare asupra unor germeni
patogeni ca: stafilococ, streptococ, colibacil. Remediaz rapid dezechilibrul florei
intestinale, mai ales cel rezultat n urma administrrii de legume, fructe sau miere n
doze de o jumtate de linguri pentru copii i o linguri pentru aduli i btrni;
Extern: sub form de splturi (o linguri de drojdie dizolvat ntr-un litru de ap) n
gastroenterite acute infantile, enterite muco-membranoase, afeciuni ale mucoasei
vaginale.
Ptrunjelul
Aceast plant este extraordinar de bogat n elemente preioase i efecte terapeutice.
Page 955 of 1147
Ptrunjelul conine, pentru numai o sut de grame, circa 200 mg de vitamina C, pe cnd
lmia considerat foarte bogat n vitamina C conine numai 100 mg. n plus, el
mai conine 60 mg de provitamina A (betacaroten), pe cnd morcovul conine de la 2 la
14 mg. Prin aceasta el se constituie ntr-un foarte puternic antioxidant, vitamina C i
betacarotenul fiind doi din cei trei antioxidani naturali pe care organismul are nevoie
s-i primeasc prin alimentaie. Ptrunjelul mai conine, de asemenea, 240 mg de calciu
i 20 mg de fier la 100 mg.
El este un excelent antiseptic al sngelui, ca i al intestinului, dup unii terapeui fiind
un preventiv al cancerului. Ptrunjelul are un rol echilibrant prin coninutul su de
calciu i, n consecin, este foarte indicat n cazurile de rahitism i tuberculoz.
Datorit coninutului de fier, are efect antianemic i este un excelent remediu n
afeciunile oculare, datorate unor deficiene de caroten. Ptrunjelul are, de asemenea,
efecte de ntrziere a mbtrnirii. Se indic s se presare (dup ce n prealabil a fost
bine splat) peste diferite feluri de mncare; la nevoie poate fi consumat i sub form de
suc.
Iaurtul
Iaurtul este un aliment uor asimilabil, fiind considerat un adjuvant digestiv foarte bun.
n plus, datorit acidului lactic i bacteriilor pe care le conine, el menine existena unei
flore intestinale binefctoare. Binefacerea cea mai important a iaurtului const n
faptul c el aduce organismului vitamina B i sruri de calciu n proporie ridicat.
Proprietile sale remarcabile sunt, fr ndoial, una din cauzele eseniale ale vigorii i
longevitii popoarelor de pstori din Bulgaria i Caucaz, care consum din timpuri
imemoriale iaurt i lapte btut. ns este bine s nu depim msura, deoarece un exces
de acid lactic are, n timp, efect demineralizant. Un pahar de iaurt pe zi constituie o
doz convenabil i, n cazul unei cure, aceasta nu se va prelungi mai mult de 10-15 zile
pe lun.
Untul clarificat
Este un bun remediu pentru sistemul nervos i pentru buna funcionare a organismului.
Este una din substanele onctuoase foarte preferate de organismul uman. Lubrefiaz i
ntrete ntregul organism. Modul n care se prepar untul clarificat este simplu:
Se pune untul alimentar la topit ntr-un vas emailat. Se las s fiarb i se colecteaz
mereu, cu o lingur de lemn, spuma format. Se ine pe foc mic, pentru a nu se arde,
pn devine transparent ca uleiul. Imediat dup limpezirea sa n totalitate, se ia repede
de pe foc, pentru a evita arderea sa. Se las s se rceasc puin, se strecoar prin tifon
dublu i apoi se las s se solidifice. Din 4 pachete de unt alimentar se obine
aproximativ un borcan de 400 g unt clarificat. Acest unt este mult mai hrnitor, este pur
(sattvic) i se poate pstra orict de mult timp fr s se altereze.
Page 956 of 1147
Acest tip de unt mai poate fi folosit i pentru ngrijirea pielii i tratamente cosmetice, n
combinaie cu diferite plante (mueel, lavand, snziene, etc.), n funcie de
preferinele i nevoile proprii. Pentru aceasta se procedeaz n felul urmtor: imediat
dup ce untul a fost luat de pe foc i este nc lichid, se adaug plantele dorite; se las
aa 24 de ore, apoi se pune din nou la topit pn devine lichid, se strecoar i se las s
se solidifice.
Preparate din soia
Laptele de soia: se pun 500 g de soia ntr-un vas i se adaug ap ct s o acopere. Se
las la nmuiat 12 ore. Apoi se spal bine, se adaug ap proaspt i se pune la fiert,
dar nu n vase de aluminiu. n timpul fierberii se schimb apa de dou ori. Dup ce a
fiert cel puin 2 ore la foc mic, se strecoar i se d prin maina de tocat. Se pune ntr-un
sac de tifon, iar sacul se pune ntr-un vas mare n care se adaug 2 l de ap cldu. Se
frmnt bine sacul cu soia de mai multe ori. Lichidul obinut se pune ntr-un alt vas. Se
mai adaug 2 l de ap cldu i se repet procedeul. Apoi se amestec lichidul rezultat
cu cel obinut prima dat. Se fierbe 20 de minute amestecnd continuu cu o lingur de
lemn. Se ia de pe foc i se ndulcete cu miere dup gust. Se servete la fel ca laptele
obinuit.
Untul de soia: se amestec 250 ml de ap cu 2 linguri fin de soia ntr-un vas i se
fierbe pn se obine o past. Se ia de pe foc i se pune la rcit, apoi se adaug ulei
foarte ncet, amestecnd continuu, ca pentru pregtirea unei maioneze.
n final, va prezentm dou remedii eficiente pentru prelungirea vieii, bazate pe un alt
aliment miracol: usturoiul
Remediu siberian: 100 g usturoi i 150 g ceap se dau printr-o rztoare fin, se adaug
2 linguri oet de mere i se las la loc cald 24 ore. Se nclzesc puin 350 g miere, se
amestec cu usturoiul, ceapa i oetul, dup care se las la copt, la loc cald, timp de 7
zile. Se strecoar apoi printr-o sit deas. Amestecul se ia n doze de 4 lingurie luate
una dup alta, o dat pe zi. Tratamentul se continu pn la vindecare fr a se ntrerupe
nici o zi, deoarece are efect cumulativ. Este indicat n cazuri de: senilitate, debilitate,
angin pectoral, deficiene cronice ale aparatului respirator, lips de energie.
Elixirul tinereii: 350 g de usturoi bine pisat se amestec cu sucul de la 24 de lmi
mari. Se las 24 de ore ntr-un borcan acoperit cu tifon. Se agit bine nainte de
ntrebuinare. Doza: o linguri seara, cu o jumtate de pahar de ap cldu. Este
indicat pentru: oboseal cronic, lips de energie, obezitate, hipotensiune.
Rspunsuri la Aceste Discuii
Spanacul si salata verde
E primavara, iar pietele sunt frumos colorate si, in plus, parfumate de aroma
zarzavaturilor de sezon: spanac, urzici, leurda, untisor, salata verde, ridichi, ceapa
Page 957 of 1147
si usturoi verde etc. Toate aceste legume, odata consumate, ajuta la intarirea
sistemului nostru de aparare, la curatirea organismului, in special a sangelui, de
toxine. Proprietati nutritive deosebite prezinta spanacul si salata verde.
Spanacul este o planta din familia amarantaceelor si a fost cultivata pentru prima
oara in Asia de sud-vest. Inca din copilarie, am fost probabil cu totii admiratori ai
lui Popeye marinarul si ne-am straduit sa mancam spanac doar ca sa fim la fel de
puternici ca el. Puterea acestui personaj venea din cantitatea mare de fier pe care
o contine spanacul.
Ca o paranteza, in anii '30 s-a publicat o statistica eronata privind alimentele cele
mai bogata in fier. Astfel, pentru spanac s-a raportat o cantitate de fier de 10 ori
mai mare decat in realitate. Acest lucru nu face insa spanacul mai putin valoros
din punct de vedere nutritiv. El contine asadar fier, calciu, clorofila, beta-caroten
(necesar pentru formarea vitaminei A), vitamina B6, vitamina C, sodiu si potasiu.
Sulful pe care-l contine spanacul ajuta la detoxifierea ficatului, iar vitamina A
ajuta la imbunatatirea vederii pe timp de noapte. Datorita continutului mare de
compusi flavonoizi(13), spanacul este un aliment anti-cancerigen. S-au produs
anumite extracte din spanac si, in urma studiilor clinice asupra acestora, s-a
constatat ca ele ajuta la inhibarea dezvoltarii celulelor canceroase de la nivelul
stomacului si al pielii.
Spanacul se poate consuma proaspat, sub forma de salata, sau fiert, ca sote.
Frunzele proaspete de spanac se pot mentine in frigider 7-8 zile, iar in congelator,
pana la 6 luni.
Salata verde sau laptuca este o planta care face parte din familia asteraceelor si a
fost cultivata cu mii de ani in urma in zona bazinului mediteranean, fiind prezenta
si in bucataria antica greaca sau egipteana. Exista mai multe soiuri de salata verde
si de multe ori e dificil sa-l alegi pe cel mai bun.
Ca regula generala, cu cat culoarea frunzelor este mai inchisa, cu atat salata
respectiva este mai bogata in fitoelemente. Din punct de vedere nutritiv, salata
verde este apreciata pentru continutul ei caloric foarte redus (90% apa), in plus
aduce un important aport de acid folic, vitamina C, beta-caroten, potasiu si o
substanta fitochimica numita lactucin, care are proprietati sedative.
Ca beneficii aduse sanatatii, salata verde promoveaza sanatatea hepatica, reduce
riscul de boli cardiace, cancer si combate insomnia. Salata verde poate fi
consumata sub forma proaspata (in cele mai multe cazuri, fiind si este cea mai
recomandata forma de consum) dar si gatita, sub forma de supa de salata verde
sau de sote preparat la cuptor.
In functie de soi, salata verde poate fi mentinuta proaspata in frigider intre 5 si 10
zile, timp in care exista riscul sa mai piarda din fitoelemente.
Page 958 of 1147
Alimente miracol din dieta de vara

Intotdeauna inainte de vacanta la mare ne dorim sa fim mai usori si mai supli. Si
natura ne pune la dispozitie o sumedenie de bunatati care ne pot ajuta in acest
sens.
Vegetarianismul strict nu este nici pe departe o solutie pe termen lung, insa este
foarte utila si recomandata o marire a cantitatilor de fructe, legume, cereale
integrale si seminte consumate in aceasta perioada a anului. Iar prin combinarea
acestora cu alte principii nutritive importante, vom obtine si o fireasca scadere in
greutate.
Majoritatea alimentelor din plante sunt sarace in calorii si in grasimi, nu au
colesterol si asigura in acelasi timp o hranire completa a organismului.
Consumate proaspete si integrale, acestea nu vor fi surse de ingredienti nocivi,
specifici procesarii alimentelor.
Este important asadar sa consumam o mare diversitate de legume si fructe
colorate pentru a putea beneficia la maxim de efectele lor asupra sanatatii. Asta
pentru ca ele contin diverse substante fitochimice care se combina si se
completeaza reciproc in lupta pentru mentinerea starii de sanatate. Este posibil,
de exemplu, ca substantele chimice din grapefruitul roz consumat la micul dejun,
sa ne protejeze mai bine atunci cand se combina cu avocado-ul din salata de la
pranz.
Conform studiilor clinice, alimentele descrise in continuare contin substante
fitochimice care se dovedesc a fi alegeri excelente din punct de vedere
nutritional. Este recomandat asadar sa se consume cat mai des din urmatoarele
alimente:
Broccoli si varza
Isotiocianatii din aceste legume crucifere stimuleaza functiile ficatului si-l ajuta
sa descompuna pesticidele si alte substante carcinogene. Aceste fitochimicale
reduc riscul in cazul persoanelor susceptibile de cancer de colon.
Morcovi si mango
Alfa si beta carotenii continuti de aceste legume si fructe portocalii joaca un rol
foarte important in prevenirea cancerului, mai ales al celui de plaman, esofag si
stomac.
Citrice, mere, rosii
Page 959 of 1147
Diversii compusi flavonoizi, care se gasesc in aceste fructe si legume, joaca de

asemenea un rol important de antioxidanti si luptatori eficienti impotriva
cancerului.
Usturoiul si ceapa
Aceasta categorie de legume este bogata in alilsulfide, care ajuta la scaderea
tensiunii arteriale ridicate, au actiune antibiotica si preven unele forme de cancer
ale stomacului si tractului digestiv.
Grapefruit roz, ardei rosii si tomate
Substanta fitochimica numita licopen este de fapt prezenta in cantitati mai mari in
aceste alimente chiar si dupa gatit, ceea ce face ca pasta de tomate sau sucul de
rosii ca fie cele mai bune surse de licopen (licopenul are efecte pozitive in
profilaxia si tratamentul cancerului de plaman si de prostata).
Struguri rosii, capsuni si afine
Antocianinele din pigmentul natural, care dau culoarea acestor fructe, pot ajuta la
prevenirea bolilor cardiovasculare, prin prevenirea formarii trombilor vasculari.
Antocianinele par sa ajute de asemenea si la oprirea dezvoltarii formatiunilor
maligne.
Asadar prin simpla savurare a acestor "alimente-medicament" avem toate sansele
sa obtinem o forma excelenta, o silueta superba si mai ales pregatita pentru plaja.
MANCAREA PREFERATA
salata verde(laptiuca)se taie salata,se adauga ulei de masline,cateva picaturi de
otet de struguri negri si miere de albine dupa gust. 750 g.o portie se mananca cu o
felie de paine itegrala,pofta mare!
APILARNILUL
Apilarnilul este un produs apicol biologic activ obtinut pe baza produselor din stup,
vitalizant, biotrofic, tonifiant si psihotonic, potenteaza factorii naturali de aparare a
organismului, a sistemului imunitar ( in literatura de specialitate este mentionat ca fiind
posibil a avea efecte bune in cancer si SIDA).
Este un bun reglator al metabolismului corpului uman.
Datorita continutului relativ mare in testosteron, se recomanda sportivilor
si persoanelor care depun un efort fizic mare.
Apilarnilul are consistenta si culoarea iaurtului. Este perisabil, de aceea
se pastreaza numai congelat. La decongelare, se amesteca imediat in
Page 960 of 1147
miere, in proportie variabila. Cu cat concentratia este mai mare, cu atat

timpul de pastrare este mai scurt. Recomandam o concentratie de
1/10 (50g apilarnil la 500g miere). Se pastreaza in frigider.
ARTRITA
Introducere
Ayurveda sau medicina tradiional indian, se poate nelege cel mai bine prin teoria
doshelor. Dupa cum ne spun vechii indieni, oamenii au proporii diferite din cele 3
doshas( vata, pitta i kapha) sau cele 3 energii biologice care coexist n toate
organismele vii.
Dezechilibrul acestor doshe cauzeaz bolile, pentru c vata, pitta i kapha sunt stlpii
de rezisten ai trupului. n consecin, toate aspectele legate de diet, diagnostic,
tratament, i exerciii fizice recomandate, sunt explicate de ctre medicii ayurveda
fcndu-se referire direct la cele trei doshas.
Despre artrit
Artrita este cauzat de excesul de ama (toxinele acumulate n organism prin asimilarea
incomplet a alimentelor) i deficitul de agni (focul digestiv). Acest dezechilibru
conduce la o digestie proast i la slbirea funciilor colonului, avnd ca urmare
ncrcarea organismului cu compui toxici. Durerile apar n momentul agravrii doshei
vata cnd se declaneaz i criza artritic. Tratamentul ayurvedic indicat n aceste cazuri
urmrete stimularea agni, eliminarea ama i ,bineneles, echilibrarea doshei vata.
Dieta recomandat n artrite
- perioade de post, n care se consum o can de ap cldu cu 2 lingurie de lmie i
o linguri de miere, de 2 ori pe zi, dimineaa i seara.
- regimuri de detoxifiere cu durata de 3 - 5 zile cu: legume, salat verde cu lmie,
fructe proaspete (mere, portocale, struguri, papaya), sucuri naturale combinate de
morcov, sfecl, castravete. Cura se ine pn la apariia semnelor de revigorare ale
focului digestive, care sunt: creterea apetitului, senzaie de uurare a ntregului
organism, limba curat, fr sedimente.
- o alimentaie pe baz de mncruri uor digerabile, care nu produc stri de balonare,
indigestie.
- aport crescut de vitamina C (din sucuri de portocale, de lmi verzi) care amelioreaz
durerile articulare.
- introducerea n alimentaie (dar i de uz extern) a unor plante precum : ment,
genian, eucalipt, filodendron, aloe, anumite tipuri de rini, ginseng siberian, mirt,
yucca.
- utilizarea ct mai frecvent a urmtoarelor condimente: chimen, coriandru, ghimbir,
usturoi, fenicul, turmeric (curcuma).
Alte recomandri terapeutice
- efectuarea de clisme i alte metode de curare ale colonului.
Page 961 of 1147
- terapie cu cristale care au proprieti calde, cum sunt rubinul i granatele.

- aplicarea local de uleiuri eseniale, masaj cu ulei de susan sau de mutar,saun sau
aburi.
De evitat
- alimente iui, prjite, dulciuri, legume de tip varz, conopid, broccoli, spanac, cartofi.
- buturi precum: ceai, cafea, alcool, iaurt.
- fumatul n exces.
- somnul n timpul zilei i culcatul la ore trzii,tensiunea nervoas, stress-ul, anxietatea.
Remedii ayurvedice pentru artrite: Boswellia serrata
Boswellia serrata este un arbust rspndit pe continentul asiatic, fiind cunoscut sub
numele de Olibanum Indian. Prin incizii n scoara acestui arbust, se obine o rin
(oleo-gumo-rezin) care are ca principii active acidul boswellic - un amestec de
compui cu aciune antiinflamatoare i uleiuri eseniale.
Studiile i testele recent efectuate au demonstrat c extractul de Boswellia prezint o
important aciune antiinflamatoare i analgezic. Spre deosebire de antiinflamatoarele
nesteroidiene de sintez (despre care se tie c administrate intern pe termen lung
favorizeaz dezvoltarea ulcerelor gastro-duodenale i accelereaz degenerarea
articulaiei n prezena unei artrite), acidul boswellic protejeaz articulaiile i nu are
efecte pro-ulcerigene.
Pe baza aciunilor farmacologice sus-amintite, extractul de Boswellia poate fi util ca
adjuvant n:
- afeciuni ale articulaiilor (diferite tipuri de artroze)
- boli inflamatorii ale intestinului gros (boala Crohn, colite ulcerative)
- dureri articulare (altele dect cele reumatice) i musculare
- astm bronic.
ARTRITA: apare la persoanele care nu sunt iubite. Spirit prea critic i rigiditate
provenit din mental. Nu ncerca s-i schimbi pe ceilali, accept-i pe ceilali aa cum
sunt.
Dac artrita e prezent la nivelul minilor, braelor, picioarelor i oldurilor eti
ncredinat c oamenii se folosesc de tine. n realitate nu exprimi ceea ce vrei. Accept
ntotdeauna s te sacrifici pentru ceilali i apoi s ncepi s-i critici. Corpul tu i spune
c e vremea s te afirmi prin tine nsui.
ARTEROSCLEROZA: rezisten, tensiuni, refuzul de a vedea binele.
Artrita (vezi ncheieturi)
Te simi neiubit. Criticim. Resentiment.
Sunt iubire. Aleg acum s m iubesc i s m aprob. Ii vd pe cei din jur cu dragoste.
-degete artritice
Page 962 of 1147
Dorina de a pedepsi. Dai vina pe alii. Te simi victimizat.

Vd totul cu dragoste i nelegere. mi pun toate experienele vieii n lumina dragostei.
Artrit reumatoid
Critic ascuit la adresa autoritilor. Te simi oprimat.
Sunt propria mea autoritate. M iubesc i m aprob. Viaa este bun.
Incheietura minii
Reprezint micare i uurin.
Trec prin toate experienele de via cu nelepciune, cu dragoste i cu uurin.
Incheieturile (artrita, coate, genunchi, umeri)
Reprezint schimbri de direcie n via i uurina cu care se fac aceste schimbri.
Alunec uor cu schimbarea. Viaa mea este ndrumat n mod Divin i merg ntotdeauna
ctre cea mai bun direcie.
Incheieturi scrntite
(entorse) Mnie i mpotrivire. Nu vrei s te miti ntr-o singur direcie n via. Am
ncredere c procesul vieii m duce ntotdeauna spre binele meu cel mai nalt. Sunt
mpcat.
Inepeneal
Gndire rigid, nepenit.
Sunt suficient de ocrotit, ca s-mi permit s am o minte flexibil.
VINDECAREA PRIN GANDIRE
Datorez imensa recunostiinta celui ce a fost Valeriu Popa, Om ce a reprezentat
pentru mine mai mult decat un mentor care, cu ajutorul prieteniei sale iubitoare, mia purtat de grija permanent si continua sa o faca din lumea de dincolo de stele.
Adesea ne spunea: Tineti minte! Tot ceea ce facem, de la gand, privire, gest, vorba,
fapta, se inregistreaza undeva, in finitul care ne inconjoara si cand plecam din viata
ne intalnim cu noi, fiind direct raspunzatori pentru tot ceea ce am facut.
Fiecare dintre noi este stapan pe gandurile sale. Acest lucru reprezinta puterea
miraculoasa prin care toate lucrurile devin posibile. Emitem negativ, atragem
dezechilibre energetice si deci, boala; emitem ganduri pozitive, primim starea de
bine si de sanatate. Trebuie sa invatam sa detinem controlul absolut asupra
mecanismului nostru de gandire, supraveghindu-l in permanenta.
Marea putere a gandului ne poate vindeca bolile si astfel, ne face fericiti din nou,
plini de viata si de forta. Puterea vindecatoare infinita isi are radacinile in
subconstientul nostru, al oamenilor. Schimbandu-ne radical modul de a gandi ne
vom influenta benefic drumul vietii.
Gandurile noastre sunt active si constituie semintele pe care le-am plantat.
Subconstientul nu este interesat daca gandurile noastre sunt bune sau rele, ci pur si
simplu raspunde in deplina conformitate cu natura acestor ganduri. El nu ne va
Page 963 of 1147
contrazice niciodata, ci va accepta mereu ceea ce afirmam in mod constient. Prin

urmare, trebuie sa fim decisi sa alegem viata, sanatatea si iubirea. Renuntand la
vechile tipare inradacinate in subconstient, vom castiga o viata sanatoasa.
Gandul este viata. Gandurile noastre creeaza mediul inconjurator si lumea noastra.
Daca avem ganduri sanatoase, ne putem pastra sanatatea. Daca intretinem ganduri
de boala, nu vom avea niciodata o sanatate buna si nici frumusete si armonie. Nu
trebuie sa uitam: corpul este produsul mintii si mintea noastra il controleaza. Daca
ne mentinem pe pozitia gandurilor viguroase, la fel ne va fi corpul. Gandurile de
iubire, pace, multumire, puritate, perfectiune promoveaza o sanatate radioasa.
Corpul este asociat mintii. Daca ne doare dintele sau stomacul, mintea este imediat
afectata.
A inceta sa gandim corect, inseamna a fi perturbati. Daca exista o stare depresiva in
minte, nici corpul nu poate functiona corect. Sanatatea mentala este mai importanta
decat cea fizica. Daca mintea este sanatoasa, corpul va fi sanatos. Daca mintea emite
ganduri pure, bolile vor parasi corpul.
Fiecare gand, cuvant sau emotie provoaca o vibratie in fiecare celula a corpului si
lasa acolo o impresie adanca. Tebuie sa invatam sa inlocuim gandul nociv cu
ganduri bune. De exemplu: gandul de curaj va servi imediat drept antidot puternic
contra urmarilor gandului de frica.
Este foarte important de stiut ca fiecare celula a corpului creste, sufera, primeste un
impuls de viata sau de moarte la fiecare gand care ne trece prin minte.
Intoxicarea corpului fizic nu este doar consecinta unei alimentatii dezechilibrate,
cum se crede, ci si rezultatul unor factori emotionali. Supararea, furia, nemultumirea
modifica functionarea corecta a bilei, a ficatului si inflameaza mucoasa intestinului
subtire. Teama transforma mucoasa intestinului gros. Drept urmare, abdomenul se
baloneaza aparand disconfortul fizic, insomniile, derglarile metabolice. Toate aceste
modificari determina o reactie imunitara anormala.
Gandurile negre sunt direct raspunzatoare de otravurile din mental, apoi se
rasfrang asupra corpului fizic. Asa iau nastere bolile. Sentimentele negative
reprezinta otrava si stres pentru intregul organism.
Furia, mania, razbunarea, duc la dereglarea echilibrului acido- bazic. Asadar,
tensiunea nervoasa blocheaza intestinele, facandu-le inactive. Daca omul continua
sa fie nervos, incarcatura emotionala devine cronica, iar dezechilibrele nutritionale
specifice devin mai pronuntate. Sodiul si apa sunt retinute in organism, in timp ce
potasiul, vitamina C, magneziul si vitamina B sunt epuizate.
Ce-i foarte trist, este faptul ca ne sinucidem lent, dar sigur, neglijand anumite semne
particulare de incetinire a functiilor unor organe, aparand astfel: indigestia, colita,
constipatia, circulatia sanguina deficitara, etc. Pe fondul acestor dereglari, stresul,
furia, teama, nervozitatea, nemultumirea, nelinistea accentueaza starea de boala si
de imbatranire prematura.
Page 964 of 1147
Cand gandirea se purifica, afirmand binele, nu se produc asemenea blocaje. Imediat

ce ne cream imaginea noului mod de viata si de gandire in minte si inima, inseamna
ca dorim o schimbare interioara. In functie de cum gandim, declansam in propriul
organism reactii si mecanisme ale caror urmari le vom suporta.
Una din legile Divine la care este supus omul este legea cauzei si a efectului, care
este cunoscuta si sub numele de Legea Karmei. La fel cum actioneaza in planul
fizic, Legea Karmei actioneaza si in planul mental si in cel spiritual.Deci, bolile au
cauze fizice, mentale si spirituale (cauzele spirituale ale bolilor vor fi tratate intr-o
aparitie viitoare). Omul, ca sa-si ia toate examenele din scoala vietii, trebuie sa
coreleze vindecarea fizica cu cea mentala si cea spirituala. Nu intotdeauna toate
examenele vietii sunt trecute, si pentru asta revenim la viata intr-o noua incarnare.
Numai astfel progresam si ne inaltam spiritual, pentru ca totul este evolutie.
Deci, orice boala are si o cauza mentala.Gandurile rele, grijile, fricile, toate rautatile
si negativitatile noastre produc boli in planul mental, care, in timp se manifesta in
plan fizic.De aceea, pentru a trata o boala, este necesar sa-i cunoastem originea,
cauza. Degeaba vom trata cu medicamente o boala care isi are originea in planul
mental. Cel mai bun medicament este sa-l facem pe pacient sa inteleaga
mecanismele imbolnavirii si vindecarii.Cand va intelege acest lucru, prin
programare mentala pozitiva el se va putea vindeca singur, daca nu cumva boala are
si o cauza spirituala. Atunci, programarea pozitiva are efect diminuat. Bolnavul
suporta astfel consecintele faptelor sale. Se poate vindeca numai prin suferinta,
rugaciune, smerenie si bunavointa divina sau va duce cu el mai departe aceeasi
problema in viata viitoare, pentru ca nu intotdeauna terminam de achitat toate
datoriile intr-o singura incarnare; in functie de cate greseli avem de indreptat, ne
putem intinde aceasta actiune chiar pe parcursul mai multor vieti viitoare.
Cand vom reusi sa intram in atmosfera mentala pozitiva, tiparele vechii gandiri se
vor aranja, iar structura moleculara a organismului se va modifica, conform noii
stari, in consecinta. Factorul hotarator in vindecare este perceptia individuala
reflectata in gandurile pozitive.
Miracolul vindecarii sta in gandurile noastre despre sanatate.
In acest capitol veti gasi cauzele mentale ale bolilor si noul model de gandire pentru
fiecare boala in parte de care are nevoie subconstientul pentru a instala in el noul
mesaj utilizat pentru anihilarea programarii negative si instalarea sanatatii. Perioada
de a capta si instala mesajul este de 21 de zile.
Nu trisati si nu incercati sa pacaliti o lume perfecta ca cea a subconstientului. Cititi-i
mesajul de la noul model de gandire timp de 21 de zile, de 3 ori pe zi, cate 10-15
minute. Evitati recitarea mecanica a formulelor. Ceea ce cititi, incercati sa traiti.
Puterea gandirii pozitive consta in repetitie, in insistenta de a emite aceleasi ganduri
bune si de a avea deplina incredere in aplicabilitatea lor.
Bolile vor fi date in ordine alfabetica si vom folosi urmatoarele prescurtari:
C.M.P. = cauza mentala a problemei
Page 965 of 1147
N.M.G. = noul model de gandire
Artrita
C.M.P. : Te simti neiubit. Criticism. Resentimente.
N.M.G. : Eu sunt dragoste. Aleg acum sa ma iubesc si sa ma aprob. Ii privesc pe
ceilalti cu dragoste.
Artrita reumatoida
C.M.P. : Criticism profund al autoritatii. Se simte lasat deoparte.
N.M.G. : Sunt singura mea autoritate. Ma iubesc si ma aprob. Viata este buna.
Articulatii (afectiuni)
C.M.P. : Imposibilitatea de a schimba directia cu usurinta in viata.
N.M.G. : Eu curg cu usurinta odata cu schimbarea. Viata mea este ghidata Divin si
intotdeauna merg in aceeasi directie.
Articulatie pumn (afectiuni)
C.M.P. : Imposibitate de miscare cu usurinta in tot ceea ce faci.
N.M.G. : Ma descurc cu usurinta si bucurie in experientele mele de viata.
Inflamatii
C.M.P. : Frica. Vede rosu inaintea ochilor. Ganduri inflamate.
N.M.G. : Gandurile mele sunt echilibrate si linistite, curate si in pace.
APARATUL CIRCULATOR
(VASE DE SANGE, SANGE, INIMA, BOLI DE CIRCULATIE)
Arterita obliteranta
- Intr-un litru de apa rece se pun la macerat 8 capatani de usturoi pisat. Dupa 2
ore, se poate consuma.
Se iau zilnic 7-10 linguri de macerat. Se strecoara cat se bea o data.
- Se pun la macerat in 750 ml alcool de 38-40 grade urmatoarele plante: 10 gr.
aloe, 5 gr. rasina de brad, 2 gr. sofran, 10 gr. flori de salcam, 10 gr. foi de
Page 966 of 1147
dafin, 10 gr. troscot, 10 gr. gentiana, 10 gr. frunze de frasin, 4 gr. fenicul, 5 gr.
radacina de scaiete, 10 gr. angelica, 10 gr. boabe pisate de ienupar.
Sticla se pune aproape de o sursa de caldura, timp de 14 zile si se agita zilnic.
Se strecoara prin tifon dublu si solutia se pune in sticlute mici, de culoare
inchisa.
Se ia cate o lingurita in jumatate de pahar cu apa, inainte de mesele principale
(de 3-4 ori pe zi) cu 20 de minute.
Se tine regim lacto-vegetarian.
Se beau 2 litri de ceai/zi (salvie+coada-calului).
Boli de inima, insuficienta cardiaca
Se foloseste tinctura din fasole verde.
Se lasa la macerat timp de 7 zile: 20 gr pastai uscate si maruntite in 100 ml
alcool de 38-40o. Se iau cate 100 picaturi de tinctura, diluate intr-un pahar cu
apa, de 4 ori pe zi.
Circulatie deficitara a sangelui
Dimineata, pe stomacul gol, se beau 200 ml de suc, pe zi, din care: 100 ml suc
de mere si 100 ml suc de pere, timp de 45 zile.
Imbunatatirea circulatiei sanguine
Se utilizeaza sucul rezultat din 2 morcovi, 2 catei de usturoi si o radacina de
patrunjel, in fiecare dimineata, pe stomacul gol, timp de 10 zile.
Hipertensiune arteriala
Se face un amestec din: 2 cesti apa, 16 catei de usturoi taiati marunt, 2 linguri
de otet de mere si 3 linguri de miere. Se fierbe totul la foc mic, 1/2 ora.
Se iau cate 3 linguri , de 3 ori pe zi, inainte de masa.
Hipertensiune, dizenterie
150 gr. boabe de paducel se pun de seara pana dimineata in 600 ml apa rece.
Se fierb 3 minute inainte de consumare, se strecoara si se bea cald.
Tratamentul dureaza o luna.
Hipertensiune
Se pune intr-un pahar o lingura de malai. Se toarna peste el apa fiarta pana
la umplerea paharului si se lasa astfel, de seara pana dimineata, cand se bea
aceasta apa, pe stomacul gol, avand grija sa nu se tulbure malaiul depus pe
fundul paharului.
Page 967 of 1147
Se fierb 10 minute, 150 gr. paducel boabe in 4 cani de apa. Se consuma

intreaga cantitate intr-o zi.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se inghite un catel de usturoi (nu se
mesteca), de marime medie cu putina apa.
Se lasa la macerat, timp de 10 zile, 100 gr. praz tocat marunt intr-un litru
de vin alb, curat.
Se bea cate un paharel (50 ml) in fiecare dimineata, dupa micul dejun.
Acest vin este bun pentru toate bolile de inima.
Hipertensiune, ateroscleroza, obezitate
Se prepara un amestec din: 10 gr. usturoi, 20 gr. fructe de paducel, 20 gr.
radacina de valeriana, 20 gr. fructe de coacaz negru si 10 gr. de vasc, care se
macina foarte bine.
Se iau cate 5 gr/zi, sublingual, timp de 5 minute, apoi se inghit cu putin ceai.
Tratamentul se face 21 de zile, 10 zile pauza, dupa care se poate relua.
Hipotensiune
Se amesteca 350 gr de usturoi bine pisat cu sucul de la 24 de lamai, fara
seminte. Se lasa 24 de ore la macerat, intr-un borcan acoperit cu tifon.
Se pastreaza la rece si se agita bine inainte de fiecare intrebuintare.
Se ia cate o lingurita de macerat in jumatate de pahar cu apa, numai seara, cu
15 minute inainte de cina.
Tratamentul dureaza o luna, 10 zile pauza, dupa care se poate relua.
Probleme de circulatie (maini si picioare reci)
- bai fierbinti cu sare de mare iodata:
pentru picioare: 5 litri de apa + 1 kg sare de mare iodata
pentru maini: 2 litri de apa + 1/2 kg de sare de mare iodata
- bai locale cu extract de nalba se lasa la macerat de dimineata pana seara
200 grame nalba in 3 litri de apa. Seara, se incalzeste si se sta 30 de minute in
apa.
- bai alternative in doua vase cu apa, unul incalzit la 20oC si celalalt la 45oC.
Se fac de 5-6 ori pe zi. Nu se iese in frig. Dupa iesirea din vase, se acopera
mainile si picioarele cu o panza de finet.
- cataplasme pe talpa piciorului cu radacina de ghimbir, in amestec cu faina de
mustar. Daca pielea este mai sensibila, locul se unge in prealabil, cu crema de
galbenele.
- cataplasme cu bitter suedez.
- cataplasme cu varza cruda si hrean ras.
- se beau zilnic 2-3 cani de ceai de paducel si talpa gastii, cu rol vasodilatator.
Dupa aceste bai si cataplasme, se imbraca gros si se merge la culcare.
Page 968 of 1147
Tahicardie
Se toaca marunt 1/2 kg. lamai si se amesteca cu 1/2 kg miere si cu 21 samburi
(miez) de caisa pisati.
Se ia din acest amestec, dimineata si seara, cate o lingurita, pe stomacul gol.
Ulcer varicos
3 pumni de frunze de scaiete (Centaurea bendicta) se fierb intr-un litru de vin
rosu de tara, 15 minute, dupa care se adauga 250 gr. slanina (sau osanza) de
porc si se mai fierb 10 minute. Se strecoara fierbinte si se adauga putina faina
de grau, amestecand tot timpul cu o spatula, pana cand compozitia ajunge la
consistenta unui unguent. Aceasta, se pune peste ulcere, de 2 ori pe zi, cate 34 ore.
Varice, circulatie periferica slaba, congestii pelviene sau prostatice, congestie
cerebrala, ateroscleroza
Se amesteca 600 ml suc de ceapa strecurat cu 300 gr. miere de albine. Se
pastreaza la frigider.
Se iau cate 50 gr., inainte sau in timpul meselor principale, timp de o luna cu
pauza o saptamana, apoi se poate relua.
Preparatul nu se tine mai mult de o saptamana la frigider sau 2 zile la
temperatura camerei, deoarece devine toxic si nu mai este recomandata
utilizarea lui.
Produsul este contraindicat celor care sufera de diabet, ulcer, gastrita.
Varice
- Se pun intr-un vas nuci verzi pana la jumatate, apoi se umple vasul cu ulei
de masline. Totul se lasa la macerat , la soare, 40 de zile.
- Se ung zonele cu varice cu acest ulei.
- Se aplica pe varice plaman de porc taiat in felii. Se face un pansament si se
pastreaza toata noaptea. Se repeta 10 seri la rand.
APARATUL DIGESTIV
(FICAT, VEZICA BILIARA, INTESTINE, STOMAC)
Afectiuni gastro-intestinale, disfunctii hepato-biliare, boli urinare, boli de inima,

tuberculoza, scorbut, constipatie.
Page 969 of 1147
Se culeg muguri si lastari tineri de pin o jumatate de galeata (intr-o galeata emailata
de 10 litri). Se adauga 3 crengute de brad lungi de o palma. Peste toate acestea se
toarna apa rece (de izvor sau de fantana).
Galeata se acopera cu un capac si se fierbe la foc mic timp de o ora si 40 minute. Se
lasa galeata acoperita pana a doua zi cand se fierbe din nou, la foc mic, timp de o ora
si 40 minute. Operatiunea se repeta identic si a treia zi.
Dupa ce se raceste preparatul, se strecoara si se toarna in sticle. Se pastreaza la
frigider.
Tratamentul se incepe obligatoriu cand luna este in descrestere.
Se bea cate un pahar, de 4 ori/zi, la 30 minute dupa masa. Pentru copii, doza este de 2
ori mai mica.
Cura se face 14 zile consecutiv cu pauza de 7 zile, dupa care se reia tratamentul. Se
continua pana la insanatosire.
Afectiuni ale intestinelor
30 gr. frunze uscate de pelin se pun la macerat 24 de ore in 60 ml alcool de 60o, dupa
care se adauga 100 ml de vin alb. Dupa 10 zile se strecoara si se beau cate 10 ml/zi,
dimineta pe stomacul gol.
Boli hepatice
Se pun la macerat timp de 8 zile: 500 gr. miere, 100 ml suc de lamaie, 500 ml ceai de
sunatoare si 500 ml ulei de masline presat la rece. Se agita sticla de 3 ori pe zi.
Se iau 100 ml amestec pe stomacul gol, dimineata, cu 30 minute inainte de micul
dejun.
Imediat dupa administrare, se sta culcat pe partea dreapta 1/2 ora.
Boli hepatice, infectii urinare si renale
Se amesteca o lingurita de usturoi pisat cu o lingura de ulei de masline presat la rece.
Se consuma seara, la culcare. Ficatul se va reface si pielea va straluci de activitate
reinnoita.
Tratamentul se face 42 de zile. Dupa 14 zile de pauza, se poate repeta.
Boli ale ficatului (reteta terapeutei Iulia Tunaru)
Intr-un litru de apa clocotita se pun 2 linguri de armurariu macinat si se fierb 2-3
minute. Dupa ce, prin racire, lichidul ajunge la temperatura camerei, se adauga 4
linguri de miere de salcam.
Se bea in cursul unei zile, intre orele 10.00 -19.00, cu o ora inainte si dupa mesele
principale.
Se bea 20 de zile cu 10 zile pauza, timp de 3 luni.
Calculi biliari si renali
Page 970 of 1147
Se usuca si se rasnesc pielitele de pe pipota gainilor.

Se ia cate o lingurita din acest praf, dimineata, pe stomacul gol, timp de 3 saptamani.
Calmarea crizelor hepato-biliare
Se stoarce o lamaie, apoi se toaca marunt si se fierbe in 300 ml apa, intr-un vas
acoperit, la foc mic, timp de 20 de minute.
Se strecoara, se indulceste cu putina miere, apoi se adauga si sucul stors inainte.
Aceasta cantitate se bea intr-o zi.
Ciroze, hepatite
Aveti nevoie de urmatoarele ingrediente: 3 kg. morcovi, 3 kg miere, 3 kg lamai, 1 kg
patlagina.
Morcovii se rad pe razatoarea mica, lamaile se spala si se taie marunt, patlagina se
fierbe intr-un litru de apa pana ramane o cana.
Se amesteca toate ingredientele, se pun in borcane si se pastreza in frigider.
Se ia in fiecare dimineata o lingura de amestec, pe stomacul gol, inainte de masa cu 15
minute.
Ciroze, hepatite, dischinezie biliara
Se rasnesc separat: anghinare, pufulita cu flori mici si rostopasca.
Se iau sublingual: 1/2 lingurita praf de anghinare, 1/2 lingurita pufulita si un varf de
cutit de praf de rostopasca, de 4 ori pe zi, pe stomacul gol, se tin 10-15 minute, dupa
care se inghite amestecul de pulberi cu apa.
Tratamentul dureaza minim 6 luni in hepatita cronica si acuta si 2 ani in ciroza
hepatica.
In dischinezia biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate 2 saptamani cu o
saptamana pauza.
Colite, enterocolite (reteta terapeutilor Iulia Tunaru si Assem Hassan)
Se administreaza miere poliflora (1-2 lingurite) diluata in ceai de
busuioc+cimbru+sunatoare (amestec in parti egale). Se pune o lingurita de amestec la
o cana de apa.
Se administreaza la distanta de o ora dupa mesele principale.
Constipatie (reteta terapeutilor Iulia Tunaru si Assem Hassan)
Se iau 4-5 prune uscate plus o lingura de miere poliflora, se lasa la macerat de seara
intr-un pahar cu apa rece. Dimineata, se bea apa si se mananca prunele.
In fiecare seara se bea o cana de ceai de frasin indulcit cu o cana de miere poliflora.
Regim alimentar bogat in fibre (legume, fructe crude).
Page 971 of 1147
Constipatie, hemoroizi
Se rasnesc fin 100 gr. seminte de spanac si se amesteca cu 400 gr. miere.
Se ia cate o lingurita de 3 ori/zi, inainte de masa.
Ciroza lichida, psoriazis, toate bolile ficatului
In 3 litri de apa se pun la fiert: 3 lingurite de radacina de dud maruntita, o lingurita din
radacina de maces, o lingurita de radacina de pir si o lingurita de radacina de urzica.
Se lasa sa fiarba la foc mediu pana cand mai ramane 1 litru de lichid, dupa care se da
deoparte vasul si se aduga o jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa
se raceasca. Se filtreaza.
Preparatul se bea fractionat, pe parcursul zilei, inaintea meselor principale cu 1/2 ora.
A doua zi se face o noua portie. Intotdeauna se consuma ceai proaspat.
In cazul ascitei, se face tratament pana cand abdomenul ajunge la volumul normal,
dupa care se face o pauza de 2 saptamani si apoi se reia.
Pentru celelalte boli, tratmentul se face cate 2 saptamani cu pauza de 2 saptamani,
pana la 3 luni. Se reia dupa 3 luni.
Dizolvarea calculilor biliari si renali
200 gr. miez de nuca fiert in ulei de masline pana devine crocant. Se piseaza marunt,
apoi se amesteca cu 3 lingurite de miere bruna, formand o pasta.
Aceasta este cantitatea pentru 2 zile. Jumatate se ia intr-o zi, iar cealalta jumatate, a 2a zi.
Se inghite cate o lingura la interval de 1 ora.
Dischinezie biliara
Intr-un litru de ulei de masline presat la rece se pun 4 buchete de sunatoare flori si se
lasa la macerat o luna. Uleiul va deveni roscat la culoare. Se strecoara si se stoarce
bine sunatoarea.
Se ia din acest ulei cate o lingura, dimineata pe stomacul gol, permanent.
Uleiul de sunatoare este ideal si pentru cei cu ulcer.
Folosind intern acest ulei, dispar chiar si punctele de colesterol din jurul ochilor.
Digestie lenta, anaciditate, colita
Se rasnesc si se amesteca in parti egale: radacina de gentiana, ghimbir si rozmarin. Se
administreaza cate o lingurita de pulbere sublingual, timp de 15 minute, de 4 ori/zi,
timp de 2 luni. Dupa ce a fost tinuta sub limba, pulberea se inghite cu o cana de ceai
din flori de salcam.
Eliminarea pietrelor de la bila
Page 972 of 1147
Aveti nevoie de 250ml. ulei de masline presat la rece si 250ml suc de lamaie.
- Pregatiti 2 pahare cu cate 50 ml ulei, respectiv 50 ml suc de lamaie.
- Beti intai uleiul, apoi imediat, sucul de lamaie, din sfert in sfert de ora, incepand cu
ora 19, apoi la 19.15, 19.30, 19.45, 20.00.
Dupa fiecare ingerare cu ulei si suc de lamaie va culcati pe partea dreapta si tineti o
sursa uscata de caldura in zona bilei.
Ramaneti culcati pe partea dreapta pana la 20.15, apoi puteti dormi pe spate pana
dimineata.
- In ziua in care incepeti tratamentul, de la ora 12.00 nu mai mancati nimic pana a
doua zi.
Este bine sa faceti acest tratament in perioada in care luna este in descrestere.
In cazurile, destul de rare, in care se elimina uleiul si sucul de lamaie prin voma,
procedura se considera nereusita si se reia in alta zi.
Atentie! Aceasta procedura trebuie precedata de o perioada de 3-5 zile in care tineti
un regim alimentar de dezintoxicare, fara alimente de origine animala.
Gastrita
Se bea, in fiecare dimineata, o cana de ceai de salcie alba, pe stomacul gol. Dupa
20 de minute, se bea o cana de lapte proaspat (crud).
Se fierb, timp de 5 minute, 200 gr. frunze de patlagina intr-o jumatate de litru de
rachiu de struguri. Se strecoara si se pastreaza intr-o sticla. Se va bea, in fiecare
dimineata, pe stomacul gol, cate o lingura, dupa care va sta intins in pat 1/2 ora.
Gastrita hiperacida
Se rasneste obligeana. Se ia cate o jumatate de lingurita de pulbere, de 4 ori/zi, pe
stomacul gol, inainte de masa.
Hepatite
Se rasnesc in cantitati egale: armurariu, catina si maces.
Se ia sublingual, 10 minute, o lingurita din pulberea de amestec, dupa care se inghite
cu o cana de ceai hepatic.
Hepatita cronica
Se amesteca urmatoarele ingrediente: 2 gr. laptisor de matca, 1/2 kg lamai (taiate
felii), 1/2 kg miere, 1/2 litru ulei de masline, 1/2 litru concentrat de tei si
sunatoare(concentratul se obtine prin fierberea a 3 linguri tei si 3 linguri sunatoare
intr-un litru de apa pana ramane jumatate de litru).
Se lasa la macerat timp de 10 zile. Se amesteca zilnic cu o spatula de lemn. Nu se
folosesc obiecte din metal, ci numai din lemn, sticla sau plastic.
Se iau cate 3 lingurite/zi. Imediat dupa ingerare, se sta pe partea dreapta timp de 20 de
minute.
Page 973 of 1147
Preparatul este foarte puternic si uneori, poate produce ameteli.

Hepatita cronica, pancreatita cronica, dischinezie biliara
Se utilizeaza decoctul din lichen de piatra, 2 cani/zi cu 1/2 ora inaintea meselor.
Intr-o cana de apa se fierbe o lingurita de planta, timp de 5 minute.
Hepatite, icter, ciroze, calculi biliari
Se piseaza 30 gr. de seminte de anghinare si se pun la fiert in 1/2 litru de apa, la foc
mic, pana lichidul scade la jumatate, Se strecoara. Se bea cate o lingurita din ora in
ora, de dimineata pana seara, sau se poate lua sublingual cate o lingurita de pulbere de
anghinare, de 4-5 ori/zi, cu 20 de minute inainte de masa.
Tratamentul se face o luna.
Se poate repeta dupa 3 saptamani.
Hepatita, icter, adjuvant in ciroza hepatica, alcoolism
Se administreza sublingual sub forma de pulbere fina obtinuta din radacina de
gentiana (rasnita- 2 parti si pulbere de pedicuta 1 parte, de 3 ori pe zi cate o lingurita,
inaintea meselor. Pulberea se tine sub limba 15 minute, dupa care se inghite cu un
pahar de ceai hepatic.
Tratamentul se face 3 saptamani, pauza o saptamana, dupa care se poate relua pana la
6 luni.
Icter
Se amesteca sucul de la o lamaie cu o lingurita de bicarbonat. Se bea, trei dimineti la
rand, pe stomacul gol.
Indigestie
O lingura de migdale (miez de migdale) dulci se fierb intr-o cana cu lapte 30 de
minute, la foc mic.
Se bea amestecul caldut. Durerile de stomac si intestine inceteaza in cateva minute.
Pietre la vezica biliara
Se rasnesc 7 linguri mari de seminte de marar. Pulberea obtinuta se pune la macerat,
timp de 10 zile, intr-un kg de miere.
Se iau 3 lingurite/zi, inainte cu 1 ora de mesele principale.
Polipi in vezica biliara
Se pun la macerat intr-un borcan, timp de 9 zile, urmatoarele ingrediente: 500 gr.
miere de salcam, un pumn de flori de sunatoare, 600 ml ulei de masline presat la rece,
3 lamai taiate felii.
Page 974 of 1147
Se agita zilnic, pentru omogenizare. Se strecoara.

Se consuma zilnic cate 2 linguri de amestec, dimineata pe stomacul gol, dupa care se
sta culcat pe partea dreapta 30 de minute. Apoi, se bea un ceai de rostopasca preparat
din1/2 lingurita de planta oparita in 200 ml apa si infuzat 3 minute. Dupa 30 de minute
se poate manca.
Cura dureaza pana la terminarea compozitiei, dupa care se face ecografie. Daca boala
nu s-a ameliorat, se repeta cura dupa o pauza de 14 zile.
Pancreatita (retete ale terapeutei Iulia Tunaru)
Se pune la macerat la rece 10-12 ore, seara, 1 lingurita obligeana la 50 ml apa,
care se bea dimineata pe stomacul gol, filtrata.
Se face o tinctura din 25 gr. muschi de piatra +100 ml alcool de 70 de grade.Se
lasa la macerat 10 zile, dupa care se filtreaza si se iau zilnic 10 picaturi diluate intr-o
lingura de apa, intre 9-11 dimineata.
Se amesteca in parti egale: menta, urzica, teci de fasole si coada calului. Se bea
zilnic 1 litru de infuzie din 3 linguri plante la 1 litru de apa.
Se face de 3 ori/saptamana clisma cu infuzie de rostopasca (6 linguri de planta la 3
litri de apa).
Ulcer (reteta terapeutilor Iulia Tunaru si Assem Hassan)
Doua linguri de miere de salcam diluata in 200 ml lapte nefiert, se beau noaptea, intre
22.00-23.00. Se urmeaza regimul adecvat pentru ulcer.
Bronsite, raceli
Se amesteca cate o lingurita de: scortisoara, ghimbir, piper negru, nucsoara si
cuisoare. Se adauga 3 lingurite de zahar nerafinat si se piseaza pana cand se
obtine o pudra fina.
Se consuma cate o lingurita de pudra amestecata cu miere, de 2 ori/zi.
Artrita este o boala care cauzeaza dureri si pierderea mobilitatii articulaiilor. Cuvantul
"Artrita" nseamn literal inflamarea articulatiilor.
Tratamente:
1) mineralele sunt pietrele de temelie ale enzimelor necesare pentru utilizarea celorlalte
vitamine, etc
2) aurul coloidal este folosit pentru a trata artrita severa
3) glucozamina, condroitina, colagenul
4) suplimente de calciu
5) argintul coloidal
Sucuri pentru artrita:
Page 975 of 1147
Sucul de cirese negre este bun pentru artrita. Luai dou pahare de suc de dou ori pe
zi. Putei ntrerupe acest tratament o dat ce durerea dispare. Persoanele cu artrita
reumatoida ar trebui s includ n dieta de zi cu zi aceste sucuri cu continut ridicat n
substane nutritive anti-inflamatorii. Aceste substante nutritive includ beta-caroten
(gsit n ptrunjel, broccoli si spanac) i cupru (gsit n morcovi, mere si ghimbir).
Poliartrita reumatoida se imbunatateste cu un pahar sau doua pe zi de suc de ananas.
Ananasul este o sursa bogata de bromelaina, care are proprietati anti-inflamatorii
puternice.
Alte sucuri utile:
* Suc de morcov, telina i suc de varza. Adaugati un pic de patrunjel.
* Suc de cartofi (Dac nu suntei alergic la aceasta leguma).
* Sucul de cirese.
* Beti sucul de la o jumatate de lamaie inainte de fiecare masa si inainte de culcare.
* Suc de morcov, sfecl si castravete.
* n etapa acuta , beti o halb de un litru de suc de telina zilnic.
* Suc de ridiche, usturoi
Atenie: Anumite sucuri pot provoca reacii adverse la persoanele cu osteoartrita.
Evitai fructele citrice i s fiti atenti cu legumele precum: cartofi, roii, ardei i vinete.
Citricele par s promoveze umflarea, i legumele de mai sus amintite conin alcaloizi
de psyllium, care provoac probleme pentru unii oameni.
Remedii naturiste:
* Se dilueaz cinci picturi de ulei de ghimbir n 20 de picaturi de ulei de germeni de
grausau ulei de migdale (disponibile de la magazinele plafar) i masati zonele
dureroase. Amintii-v c uleiurile eseniale nu ar trebui s fie luate pe plan intern.
* Sulfat de glucozamina. Acesta este un produs chimic pe baz de glucoz produs n
mod natural n sntatea articulaiilor, unde este folosit pentru a repara i menine
cartilajul i pare a fi eficient n reducerea durerilor artritice, cel puin n cazuri uoare
pn la moderate. Pn n prezent, nu au fost raportate efecte secundare negative.
* Bathua. Beti o lingura de suc de frunze proaspete de bathua n fiecare zi, pe stomacul
gol pentru dou-trei luni. Nu adaugati nimic la suc i nu mncati nimic timp de dou
ore nainte i dup.
* Ulei de mutar cald, folositi-l la masajul zonei dureroase pentru ameliorarea
artritei.
* Pe stomacul gol luati trei - patru nuci sau o nuc de cocos proaspt.
* Se amestec pri egale din urmtoarele plante: Cohosh negru, rdcin genitian,
angelica, Colombo, valeriana, rue i coaja paachin i se adauga o lingurita cu varf la
Page 976 of 1147
o can de ap clocotit i se bea trei 1/2 cani pe zi.

* Lucerna (Medicago saliva): lucerna este un remediu popular pentru artrita. V
recomandm s nu luai pulbere de lucern, ci mai bun este ceaiul.
* Angelica (Angelica arc-angelica): Angelica este o planta care a fost folosita n
medicina popular european nc din antichitate. Aceasta poate fi utilizata pentru a
trata artrita. Angelica are 12 elemente constitutive anti-inflamatorii, zece antispastice
(relaxante musculare) i cinci calmante (de alinare a durerii). Se pune 1 lingura de
radacina taiata la 1 litru de ap i se aduce la fierbere. Se acopera si se fierbe timp de
dou minute. Lasati sa stea acoperita pana cand apa se raceste la temperatura camerei.
Se strecoara si se bea ceaiul n 3 doze pe parcursul zilei timp de dou-trei sptmni.
Apoi, se ia o pauz de apte pn la zece zile si puteti incepe tratamentul din nou daca
doriti.
* Black Cohosh (Cimicifuga racemosa): Un tratament indian american pentru artrita
care presupune folosirea de rdcina de Cohosh negru. Exist cinci specii de Cimicifuga
care au fost folosite pentru tratarea reumatismului. Black Cohosh conine substane,
cum ar fi aspirina, precum si alte componente anti-inflamatorii i antispastice. Se fierbe
1 linguri de rdcin Cohosh negru la 1 ceasca de apa clocotita timp de douzeci de
minute. Se strecoara si se bea ceaiul in 2 doze n timpul zilei. Faceti acest lucru pentru
dou-trei sptmni, i apoi s ia o pauz de apte pn la zece zile nainte de a ncepe
din nou tratamentul.
* Boswellia are actiune anti-inflamatoare, la fel ca medicamentele convenionale antiinflamatorii. Spre deosebire de aceste medicamente, utilizarea pe termen lung de
Boswellia nu duce la iritaii sau ulceraii ale stomacului.
* Telina (Apium graveolens): fiarta sau cruda este foarte buna pentru tratarea
reumatismului. Diferite pri ale plantei de elin conin mai mult de 25 de compui
anti-inflamatori diferiti. Luat ca un aliment, telina este bogata n minerale: O ceasca de
telina contine mai mult de 340 de miligrame de potasiu. (Un deficit de potasiu poate
contribui la unele simptome ale artritei.) Dozare: puneti 1 linguri de semine de elin
ntr-o ceac. Umplei cana cu apa clocotita. Se acopera si se lasa sa stea timp de
cincisprezece minute. Se strecoara si se bea. Beti 3 cani pe zi, n timpul unui atac acut
de artrit.
* Devil `s claw(gheara dracului) este un bun agent anti-inflamator. Luati 1.000
miligrame (1 gram) de dou ori pe zi.
* Sare Epsom sau sare amara sau sulfat de magneziu: Magneziu are proprietati atat
anti-inflamatorii i anti-artritice i poate fi absorbit prin piele. Magneziul este unul
dintre cele mai importante minerale eseniale n organism. Un remediu bun pentru
artrita este o baie fierbinte de sare amar. Cldura bii poate crete circulaia i reduce
umflarea provocata de artrita. Umpleti o cad cu ap fierbinte, dup cum putei sta. Se
adaug 2 cesti de sare amar. Stati in apa treizeci de minute, adaugand ap cald, dac
Page 977 of 1147
este necesar pentru a menine temperatura constanta. Faceti acest lucru zilnic ori de cte
ori dorii. (Dac suntei gravid sau suferiti de boli cardiovasculare, discutai cu
medicul dumneavoastr nainte de a face aceste bi foarte fierbini).
* Feverfew a fost folosita de secole pentru artrita. Unele studii au descoperit c efectele
antiinflamatorii ale acestei plante sunt mai mari dect cele realizate de medicamentele
obisnuite. Luati 250 de miligrame o data sau de doua ori pe zi.
* Ghimbir (Zingiber officinale) ntr-un studiu, cercetatorii indieni au dat de la trei la
apte grame de ghimbir pe zi pentru 18 de persoane cu osteoartrita i 28 cu artrita
reumatoida. Mai mult de 75 la suta din cei care au participat la studiu au constatat
imbunatatiri vizibile privind durerea i umflarea. Chiar i dup mai mult de doi ani de
la consumul acestor doze mari de ghimbir, nici unul dintre oamenii nu au raportat efecte
secundare. Multi oameni beau ceai de ghimbir pentru osteoartrita. O compresa de
ghimbir este, de asemenea, benefica pentru artrita.
* Ginseng Liquor (Panax quinquefolius): Ginsengul conine elementele constitutive
numite ginsenosides, care au o varietate de aciuni farmacologice. Este un adaptogen creste capacitatea corpului de a gestiona o mare varietate de tensiuni. Taiati putin
ginseng si adaugati la 1 litru de buturi alcoolice precum vodka. Se las amestecul
deoparte timp de cinci pn la ase sptmni ntr-un loc rcoros si intunecat, agitand
containerul frecvent. Beti un paharel de lichid dupa cina sau inainte de culcare in fiecare
noapte timp de pn la trei luni. Apoi, se ia o pauz de dou sptmni nainte de a
ncepe din nou tratamentul.
Atentie: Asigurai-v c folositi ginseng american, nu ginseng asiatic (Panax ginseng),
pentru aceast cale de atac. Ginsengul asiatic poate agrava de fapt, durerea de artrita.
Dac sunteti predispusi la gut, alcoolul poate agrava starea dumneavoastr. n acest
caz, luati ceai de ginseng fr alcool.
* Ceai de hamei (Humulus lupulus): Planta hamei conine cel puin 22 de constitueni
care au activiti anti-inflamatorii, inclusiv cteva care acioneaz prin aceleai
mecanisme celulare cum ar fi medicamentele cu steroizi. Patru elemente constitutive au
proprieti antispastice i zece pot aciona n calitate de sedative. Cu cat planta este mai
proaspata, cu att mai bine. Astzi, ceaiul de hamei este un remediu popular pentru
reumatism. Punei 2 sau 3 lingurite de frunze de hamei ntr-un pahar i umpleti-l cu ap
clocotit. Acoperiti paharul si se lasa sa stea timp de cincisprezece minute. Beti ceaiul
cald. Beti 1-3 cesti intre cina si inainte de culcare dupa cum este necesar.
* Mustar (Brassica alba, Brassica juncea): Mustarul este un contra-iritant ,un bun
tratament popular pentru artrita. Substana iritanta din mutar este-izotiocianat de alil.
Acest constituent nu este activat, cu toate acestea, pn cnd seminele nu sunt
sfrmate i amestecate cu puin lichid. Numai atunci mutarul produce iritarea
necesara pentru efectul contra-iritant. Zdrobiti seminele de mutar alb sau maro sau
macinati-le ntr-o rni de semine.
Page 978 of 1147
Umeziti amestecul cu oet, i apoi se presara cu faina. Imprastiati amestecul pe o crp.

Aezai crpa cu partea de cataplasma n jos, pe piele. Lasati pe piele timp de nu mai
puin de douzeci de minute. Scoatei dac cataplasma devine inconfortabila. Dup
ndeprtarea cataplasmei, se spal zona afectat.
* Oregano (Origanum vulgare): Oregano, este un antioxidant puternic. Activitatea
antioxidant a plantei oregano se datoreaz n mare parte acidului rozmarinic, un
compus antibacterian, anti-inflamator, antioxidant i cu proprieti antivirale.
Antioxidantii din oregano pot preveni deteriorarea celulelor cauzate de radicalii liberi.
Reaciile radicalilor liberi sunt probabil implicati in inflamatie, in artrita degenerativa si
in procesul de imbatranire, n general.
* Bromelaina, o substanta chimica din ananas, ajut la prevenirea inflamaiei.
Antrenorii recomanda ananas pentru sportivi pentru a preveni i trata leziunile sportive.
Se crede ca are efecte benefice asupra artritei asemenea.
* Ardeiul rosu: ardeiul rosu interfereaza cu perceptia durerii. Capsaicina, declanseaza
organismul s elibereze endorfine, calmand durerea. Ardeiul rou conine, de
asemenea, compusi cum ar fi aspirina cunoscuta sub numele de salicilai. Compuii din
ardeiul rou pot ajuta, de asemenea, la ameliorarea artritei, atunci cnd se aplic planta
pe piele. Cercetatorii au descoperit ca se obine ajutor semnificativ pentru durere, dac
se aplic crema de capsaicina direct pe articulatiile artritice dureroase de patru ori pe zi.
Intr-un studiu al acestui tratament, crema capsaicina a redus durerea cu mai mult de
jumtate. Durerea de osteoartrita a fost redusa cu aproximativ o treime. Punei putin
ardei iute ntr-un litru de alcool. Se lasa sa stea timp de trei sptmni, agitnd sticla n
fiecare zi. Apoi, folosind o crp, se aplic pe zona afectat n timpul atacurilor acute de
durere. Lsai soluia n acel loc de la zece la douzeci de minute, apoi tergei zona.
* Rozmarin (Rosemarinus officinalis): Consumul de ceai de rozmarin pentru a trata
artrita este o practic in medicina populara. Frunzele plantei conin patru antiinflamatorii -carnosol, acid oleanolic, acid rozmarinic si acid ursolic. Carnosolul
acioneaz pe aceleai ci anti-inflamatorii ca si corticosteroizi i acidul acetilsalicilic;
acidul oleanolic a fost comercializat ca un antioxidant n China; acidul rozmarinic
acioneaz ca i acidul ursolic anti-inflamator, care constituie aproximativ patru
procente din greutatea plantei, sa dovedit a avea efecte anti-artritice n studiile pe
animale. Puneti frunze de rozmarin intr-un borcan de 1 litru i umpleti borcanul cu ap
clocotit. Acoperiti bine i se las timp de treizeci de minute. Beti o ceasca de ceai
fierbinte nainte de a merge la culcare i o alt ceac dimineaa, nainte de micul
dejun. Faceti acest lucru pentru dou-trei sptmni, i apoi se ia o pauz de apte pn
la zece zile nainte de a ncepe din nou tratamentul.
* Seminte de susan (Sesame indicum): un remediu pentru artrita din medicina popular
chinez este de a mnca semine de susan. Aportul crescut de cupru poate fi important
n timpul atacurilor de artrita. Macinati seminte de susan intr-o rasnita de cafea si se
Page 979 of 1147
presara pe mncare in timpul mesei. Putei folosi acest tratament pentru cat timp ct
dorii.
* Urzica (Urtica dioica): Urzica este un remediu oficial pentru reumatism folosit n
Germania. Sucul de urzica conine o component anti-inflamatorie similara cu
medicamentele cu steroizi. Aceasta conine, de asemenea, 47 de pri pe milion de bor
minerale. Borul este un mineral important pentru artrit. Luati 1 lingura de suc de
urzic de trei ori pe zi. Putei congela sucul pentru mai trziu.
* Turmeric (curcumina, Curcuma longa): Curcumina, pigment galben de turmeric , are
proprietati anti-inflamatorii semnificative. Curcumina s-a dovedit a fi la fel de eficace
ca i cortizonul sau fenilbutazona n anumite modele de inflamaie. Curcumina
prezint, de asemenea, mai multe efecte benefice asupra funciilor hepatice. Doza
specific de curcumina este de la 400 la 600 mg de 3 ori pe zi. Curcumina este uneori
administrata n asociere cu o doz egal de un extract din planta ananas numita
bromelaina, care pare a avea proprieti anti-inflamatorii proprii. Curcumina este
considerata a fi destul de sigura. Efectele secundare sunt rare i sunt, n general,
limitate la reacii alergice ocazionale i stomac usor deranjat. Cu toate acestea,
sigurana la copiii foarte mici, la femeile insarcinate sau care alapteaza, si la cei cu boli
hepatice sau renale nu a fost stabilit.
* Castravetele salbatic: descris ca "cea mai buna planta pentru tratarea reumatismului
si artritei", dintre toate plantele medicinale. Se poate bea ca si ceai sau pus la macerat in
alcool. Dozare: Luati o lingurita de trei ori pe zi si o lingura pe timp de noapte. Not:
castravetele salbatic este un laxativ. Atunci cnd se ia coaja de castravete slbatic, doza
trebuie meninut sub cea care va deranjeaza la stomac.
* Wild Yam (Dioscorea villosa): Yam Wild contine diosgenin, un constituent steroid cu
proprietati anti-inflamatorii. Ceaiul Yam Wild este un remediu popular pentru
reumatismul muscular. Puneti radacina de Yam slbatic ntr-un borcan de 1 litru. Se
adaug cteva felii de radacina de ghimbir proaspat. Umpleti borcanul cu ap clocotit,
se pune capacul bine, si se lasa amestecul deoparte pn se ajunge la temperatura
camerei. Beti 2-3 cesti de ceai in fiecare zi, timp de trei pn la ase sptmni, apoi s
ia o pauz de apte pn la zece zile.
* Salcia (Salix, diverse specii): Scoarta de salcie a fost aspirina iniiala pe baz de
plante. Aceasta conine o substan chimic numit salicina, pe care Compania Bayer n
cele din urm a transformat-o n aspirina. Ceaiul de coaja de salcie alina durerea i are
efecte anti-inflamatorii similare cu cele ale aspirinei. Consumand ceai in loc de pastile
aveti un risc mai mic de a avea stomac deranjat, ulcer i supradozaj.
Vitamine si nutritie naturista pentru artrita:
*Dieta saraca in colesterol cu carbohidrati complecsi care se gasesc in legume si
cereale s-a dovedit a fi de foarte mare ajutor n multe cazuri de artrit. Acest tip de dieta
Page 980 of 1147
reduce grsimea n micile artere care furnizeaz sngele de la nivelul articulaiilor, care
permite mai mult oxigen i n plus un numr de vitamine, minerale i ali nutrieni
benefici pentru artrita.
* Terapia cu vitamine poate ameliora anumite simptome artritice.
Beta carotenul (vitamina A) are un efect antioxidant asupra celulelor, neutralizeaza
moleculele distructive numite radicali liberi. Vitaminele C, B6, i E, precum i zincul
cresc producia de colagen i repara esutul conjunctiv. Vitamina C poate fi, de
asemenea, recomandata pentru persoanele care iau aspirina, care epuizeaza organismul
de vitamina C. Niacina (vitamina B3), poate fi, de asemenea, de ajutor, dei utilizarea
excesiv poate agrava probleme hepatice.
* Borul joaca un rol important in sanatatea oaselor. Acesta ajut organismul la reglarea
calciului. Studiile epidemiologice din mai multe ri au artat c n zonele n care solul
conine mai mult bor este mai puina osteoartrita. Cnd suplimentele de bor s-au dat la
pacienii cu artrit , aproximativ 90 la suta au raportat "remisiune complet", a
simptomelor. Merele, nucile si legumele cu frunze verzi sunt surse bune de bor.
* Bromelaina, o enzima derivata din ananas, are o actiune anti-inflamatoare notabila.
Luai de la 200 la 400 de miligrame de trei ori pe zi, ntre mese.
* Uleiul de semine de coacze negre, uleiul de limba mielului, uleiul de luminita de
seara, uleiul de pete i uleiul de in contin acizi grasi esentiali care maresc productia de
prostaglandine anti-inflamatorii. Luati de la 500 la 1000 miligrame de oricare dintre
aceste uleiuri de dou ori pe zi. Poate dura mai multe sptmni pentru a observa o
ameliorare a simptomelor.
* DLPA (dl-fenilalanin) este un simplu aminoacid. Studiile au aratat ca DLPA
blocheaz efectiv durerea de artrit i inflamarea articulatiilor la multi pacienti. Este
mult mai sigur dect medicamentele de artrita standard.
* Glucozamina, s-a dovedit a fi un mijloc eficient natural de incetinire a defalcarii
cartilajului i de ncurajare a repararii cartilajului. Ajuta pentru a calma dureri articulare
i rigiditate. Mai multe studii au aratat ca glucozamina poate fi mai eficace dect
ibuprofenul pentru artrita. Luati 500 de miligrame de glucozamin de trei ori pe zi. Este
posibil s dureze de la ase pn la opt sptmni pentru a atinge maximum de
beneficiu.
* Multe persoane cu artrita sunt deficitare in mangan, un oligoelement care activeaza
enzime importante i este necesar pentru dezvoltarea normala a scheletului. Luati 5
miligrame de dou ori pe zi, timp de o lun.
* Metilsulfonilmetan (MSM), o sursa naturala de sulf, poate ajuta la ameliorarea
durerii artritei i meninerea sntii generale. Sulful este o component esenial a
tesutului conjunctiv. Luati 500 de miligrame de trei sau de patru ori pe zi, cu mese.
Sulful se gaseste in mod natural in carne, lapte, carne de pasre i pete.
Page 981 of 1147
* Acizii grasi Omega-3 , gasiti in peti, sunt buni in lupta impotriva artritei.
* Acidul pantotenic, parte din complexul de vitamine B, a demonstrat ca poate ajuta la
prevenirea i atenuarea artritei. Legtura dintre acest nutrient i artrit a fost fcuta n
urm cu aproape patruzeci de ani. Dar nu exist un studiu definitiv care sa arate exact
cum funcioneaz. Luati 3 grame pe zi. Va dura una sau dou sptmni nainte de a se
vedea un rezultat. Dac nu sunt vzute rezultate n trei sptmni, se ntrerupe
suplimentul. Unii medici recomanda pana la 12 grame de acid pantotenic pe zi, dar
acest lucru ar trebui s fie facut numai sub supravegherea medicului dumneavoastr.
* Seleniul este un antioxidant puternic care lupt impotriva radicalilor liberi. Luati 200
micrograme de seleniu pe zi. Se poate gsi seleniu n migdale, orz i portocale.
* Cartilajul de rechin de asemenea poate fi bun pentru artrita.
* Vitamina E este esentiala in respiratia celulara, contribuind astfel la eliminarea
toxinelor. Vitamina E, ca si medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene utilizate
pentru artrita, inhib prostaglandinele care joac un rol legat de durere. Germenii de
grau, nucile i roiile sunt surse naturale de vitamina E.
Atenie: Dac avei hipertensiune arterial, limitati consumul de suplimente de
vitamina E la un total de 400 de uniti pe zi. Dac luai un anticoagulant, consultai
medicul de familie nainte de a lua suplimente de vitamina E.
* Vitamina C este important pentru sinteza de colagen si repararea tesutului
conjunctiv.
* Vitamina B6: Multe persoane n vrst au deficit de B6. Primele simptome ale acestei
deficiente includ furnicaturi, durere si rigiditate a mainilor. Pacientilor cu artrita li se
recomanda sa ia un supliment de B6.
* Vitamina B1 si B12: Cnd se administreaz la persoanele cu artrita, aceste dou
vitamine B imbunatatesc eficiena medicamentelor pentru calmarea durerii, ceea ce
permite ingerarea unei doze mai mici.Efectul se vede dupa 7 zile de administrare de
Vitamina B1 si B12.
Reumatismul, cunoscut si sub numele de artrita reumatoida, este o afectiune autoimuna
ce cauzeaza inflamarea articulatiilor de la nivelul mainilor si picioarelor. Simptomele
comune includ umflaturi, oboseala, dureri, uneori insuportabile, si rigiditate.
Exista mai multe metode prin care poate fi evitata aceasta boala sau se pot diminua
unele simptome. Potrivit LiveStrong, una dintre ele este reprezentata de alimentatie.
Iata ce te ajuta:
Vegetalele si fructele
Page 982 of 1147
Fructele si vegetalele aduc corpului foarte multi antioxidanti, care duc la o buna
functionare a sistemului imunitar. Contin si vitaminele A, C si B, care ajuta la
diminuarea simptomelor de artrita reumatoida.
Exemple de asemenea alimente benefice sunt portocalele, capsunile, spanacul, ananasul,
afinele, fructele de padure, conopida, spanacul, brocoli, mustarul, sfecla, pepenele
galben si rosu, vinetele, ardeii grasi verzi si rosii, salata si morcovii.
Pestele
Potrivit specialistilor de la Centrul Medical Hopkins, consumul de alimente bogate in
acizi omega 3 reduce riscul aparitiei afectiunilor reumatice. Este indicat in special
pestele gras, precum somonul, tonul, dar si uleiurile de in, rapita, semintele si nucile.
Cerealele integrale
Spre deosebire de cerealele rafinate, cele integrale nu sunt golite de elementele
nutritive. Ele contin amino-acizi care previn si reduc inflamatiile articulatiilor. Consuma
produse din ovaz, mei, grau, orez brun si orez salbatic.
Ouale
Alimentele bogate in sulf sunt indicate in cazul reumatismului, pastrand sanatatea
tesutului conjunctiv, a articulatiilor si a oaselor. Contin si multe proteine, care ajuta la
repararea muschilor, dar si vitamina B.
Fiecare dintre noi cunoaste pe cineva cu o suferinta reumatica, arata statisticile,
unul din 5 europeni suferind de o boala reumatica cu consecinte majore.
Artrita este termenul folosit pentru denumirea a peste 100 de afectiuni reumatice. Daca
simti ca te dor articulatiile, nu astepta sa se deformeze, mergi la medic si verifica daca
aceste dureri sunt provocate de artrita. Cu cat diagnosticul e mai precoce si tratamentul
inceput din timp, cu atat calitatea vietii va fi mai putin afectata.
Cele mai frecvente tipuri de artrita sunt osteoartrita si artrita reumatoida si au simptome
similare precum durere, rigiditate si flexibilitate redusa. Pe langa numeroasele
tratamente existente, alimentatia echilibrata si greutatea corporala sanatatoasa joaca un
rol important in mentinerea unor articulatii puternice.
Uleiul de masline, busuiocul si urzicile te scapa de dureri

Iata cateva metode care te ajuta in lupta impotriva artritei propuse in cartea "50 Things
You Can Do Today To Manage Arthritis", scrisa de Wendy Green si citata de DailyMail.
Page 983 of 1147
Uleiul de masline. Nu numai ca previne aparitia artritei reumatoide, ci omega 3 si

antioxidantii din uleiul de masline joaca un rol important in reducerea inflamatiilor. Un
rol protectiv mare a fost observat in cazul consumului de legume preparate in ulei de
masline.
Ceai de urzici. Acest remediu este folosit de sute de ani in tratarea artritei si nu numai.
Cercetatorii sustin ca urzicile reduc simptomele in cazul osteoartritei. Frunzele acestei
plante sunt bogate in vitamine si minerale, contin calmante naturale si detin proprietati
antiinflamatorii.
Busuiocul contine ulei volatin denumit eugenol, cunoscut pentru proprietatile
antiinflamatorii similare cu cele ale aspirinei. Adauga busuioc in paste sau salate si
bucura-te atat de gustul deosebit cat si de nutrientii continuti.
Consuma alimente bogate in fier (somon, sardine, ton, oua, ficat) pentru a evita
anemia pentru ca aceasta poate favoriza dezvoltarea artritei reumatoide.
Lucreaza-ti muschii. Tehnicile de relaxare te ajuta sa scapi de tensiune si disconfort
simtit in muschi. Incearca tehnici de respiratie, meditatie sau yoga pentru a-ti intari
musculatura si pentru a o relaxa. De asemenea exercitiile efectuate in apa calduta
(hidroterapia) sunt folositoare, pentru ca greutatea corporala este sustinuta iar miscarile
efectuate in apa duc la cresterea puterii musculare si a rezistentei. Activitati precum
exercitiile de stretching sau mersul prin apa antreneaza articulatiile fara a le forta.
Protejeaza-ti articulatiile. In indeplinirea sarcinilor de zi cu zi trebuie sa eviti sa iti
fortezi articulatiile. Durerea reprezinta un semn ca trebuie sa iei o pauza si sa te
relaxezi. Incearca sa eviti ridicarea unor obiecte grele folosindu-ti articulatiile afectate
si pozitiile incomode pentru articulatii.
Artrita = dizabilitate
Una dintre cele mai frecvente forme de artrita este artrita reumatoida care, ca si celelalte
tipuri, are drept consecinta dizabilitatea. Artrita reumatoida este o boala autoimuna:
sistemul imunitar (care de obicei actioneaza pentru apararea organismului), ajunge sa
lucreze impotriva propriului organism. Cum se poate intampla acest lucru dintr-o data
nu este clar inca. Artrita se poate instala pe nesimtite sau poate aparea brusc.
"Artrita reumatoida este o afectiune severa, care afecteaza capacitatea de munca,"
declara dr. Catalin Codreanu, presedintele Ligii Romane contra Reumatismului.
Aparitia unor leziuni viscerale este responsabila de scurtarea duratei medii de viata cu 5
pana la 10 ani. Consecinta majora a acestei afectiuni este dizabilitatea. "Pierderea
capacitatii de munca este cea mai costisitoare consecinta a artritei reumatoide
precoce," completeaza dr. Codreanu.
Page 984 of 1147
In ciuda progreselor majore din domeniul terapiei, pana in prezent nu se cunoaste nici
un remediu curativ pentru artrita reumatoida, dupa cum nu sunt disponibile nici metode
profilactice. Tratamentul optim al bolii necesita un diagnostic precoce, precum si
utilizarea la timp (adica suficient de devreme) a agentilor care reduc probabilitatea
leziunilor articulare ireversibile.
nfrngerea complet a esutului conjunctiv este artrita reumatoida. Clinic, se manifest
n principal prin implicarea comun n forma cronica progresiva. Formarea de artrit
reumatoid afecteaz secvena de factori externi i interni.
Factorii externi pot include boli infecioase, hipotermia, traumatisme, alergii, precum i
din cauza circumstanelor de clim. Factorii interni care determina formarea de artrit
reumatoid, pot fi luate n consideraie vrsta, sexul pacientului, n special
metabolismul n organism, diferite nclcri ale sistemului endocrin, susceptibilitatea
genetic a bolii.
Se presupune c probabilitatea de a dezvolta boala observat la o infecie viral latent.
Acest lucru este ntr-o oarecare msur justificat de faptul ca muli pacieni la
nceputul bolii, intonaia se exprim n form de ascuit, de multe ori la nceput boli
respiratorii acute dureri de gt, infecii virale sau anghina.
Datorit faptului c boala este destul intern comun i se exprim de secole, desigur,
exist remedii populare pentru tratarea artritei reumatoide, care pot contribui la
vindecarea sau atenua starea pacientului ne sntos.
Este necesar de a revizui unele dintre ele, poate c va fi capabil s susin pe cei pentru
care boala a fost aceeai companie intruziv, i care este de gnd s-l scape de el.
Deoarece remedii populare pentru poliartrita reumatoida sunt disponibile aproape
pentru toi, tratamentul nu va cere costuri de numerar solide i nu ar trebui s dea
natere la diverse probleme pentru cei care au de ceva nu va fi motive pentru a alege
tratamentul de moduri populare.
Dieta pentru artrita
Cei mai muli pacieni cu artrita mnnc foarte mult i de multe ori mnca prea mult.
Cele mai multe din dieta lor sunt preparate care conin amidon i zahr. Toate produsele
dulci i finoase, cartofi si dulciuri. Aceast alimentaie provoac aciditate n organism.
Mese pentru artrita si osteoartrita are ca scop reducerea aciditii. Persoana ar trebui s
nceap s mnnce mai multe fructe i legume, fcnd din ele salate, tocnite sau doar
fierte pe ap. Mai ales este recomandat s mnnci mere, psti de fasole verzi, mcri,
prune, coacze negre, ctin alb, scoru de munte.
n cazul n care boala este n stadii avansate de dezvoltare, pacientului i se recomand o
dieta stricta. Se compune din 3 mese pe zi, numai legume crude timp de apte zile. Un
al doilea ciclu de astfel de dieta poate fi repetat de cel puin dou luni.
Diet din orez pentru artrita ajut s se retrag din articulaii i ligamentele de depozite
de sare nedorite. Pacientul trebuie de cu noapte o cana de orez s-l opreasc. De
dimineaa, se strecoar apa din orez i se adaug dou cni de ap proaspt. Pune
orezul la fiert pe aragaz. Orezul fiert este necesar s-l cltii. Doza rezultat mprii n
patru pri.
Pentru a folosi urmtoarea schem: timp de douzeci de minute nainte de a mnca
orezul trebuie pentru s bei o jumtate de pahar de ap plat. Apoi mannc orezul. n
Page 985 of 1147
timpul zilei, bea un decoct de mce. n a doua zi de dieta poi manca o jumtate de
kilogram de sfecla fiarta si 200 de grame de mere. Un astfel de sistem de o
aprovizionare de dou zile trebuie s fie repetat dup patru zile.
Poliartrita reumatoida tratament naturist
Sare de artrita reumatoida.
De la dureri articulare, aa cum sa observat mult timp n urm, bine vine n ajutor sarea
de mas obinuit. n scopul de a utiliza n mod corect acest instrument simplu, avei
nevoie pentru a freca locul dureros cu sare, preventiv diluai cu alcool sau vodca. De
asemenea, un rezultat bun i eficient aduce sare, amestecat cu miere.
Tratamentul artritei cu lut.
O mulime de remedii populare pentru diverse boli au fost de mult cunoscute, i chiar
aprobate de medicina oficiala. Se poate folosi aceast metod ca o tratare cu argil. Cu
ajutorul nmolului terapeutic vindeca mai multe boli, dar n scopul de a utiliza n mod
eficient acest component, argil obinuit, desigur, o s folosii n zadar.
Pentru efectul terapeutic vei avea nevoie de special, cu proprieti de vindecare lut
minat obinut n zonele desemnate. Deoarece la acest instrument este o anumit cerere,
i apoi de vnzare este destul de uor de gsit. Argila de vindecare ar trebui s fie gras,
ca plastilina. Pentru al utiliza, trebuie mai nti s se cerne printr-o sit metalic, apoi se
adaug ap, astfel nct consistenta de lut s fie similar cu o crem groas ca smntna.
Este necesar s se agite pn cnd amestecul devine omogen i fr cocoloae. Pentru
efectul terapeutic corespunztor zgura diluat trebuie nclzit la aizeci de grade, i
apoi se adaug rece la o temperatur oarecare, care va depinde de metoda de aplicare.
De exemplu, s -l utilizai pentru temperatura de aplicare general ar trebui s fie de
aproximativ patruzeci de grade, pentru aplicaii de band de pn la patruzeci i trei.
Pentru alte temperaturi aplicaii locale poate ajunge la cincizeci de grade. Acesta nu
este uor de realizat, dar doar o astfel de abordare va aduce efectul terapeutic adecvat .
Remedii populare similare pentru tratamentul poliartritei reumatoide sunt incluse cu
ajutorul de oameni care au experien n acest domeniu, dar nimnui nu e interzis sa
ncerce pentru a efectua toate procedurile pe cont propriu. Turta de zgura ar trebui s fie
doi centimetri grosime. Timpul petrecut cu lut pe zona afectat este de cincisprezecedouzeci de minute.
Dac este necesar, putei crete timpul de jumtate de or. Tot cursul de tratare cu argil
poate include diferite serii de proceduri, n funcie ct de intens se manifest boala, si
pot include de la doisprezece proceduri pn la douzeci. Aceste proceduri sunt
efectuate peste o zi sau dou zile la rnd, n scopul de a face o pauz de o zi.
Un amestec de aloe, miere i vin.
Se ntmpl de multe ori c de boli nu ajut pastile, nici medicamentele. Ca rezultat,
putei ntotdeauna s recurgei la vindectori tradiionale care au mijloacele pentru a
trata artrita reumatoida.
n special, cunoscut astfel de metod: este necesar de a pregti amestecul: 354 de
grame de aloe ras ca terciul, ase sute de grame de miere i nou sute de grame de vin
alcoolizat rou. Toate ingredientele bine amestecate, apoi se toarn ntr-o sticl i se
las s se infuzeze timp de apte zile.
Separat se indic c aloea este necesar s se ia vrsta de mai mult de doi ani, i nainte
de a tia frunze de vindecare, este interzis s se ude cu ap timp de cinci zile. Apoi,
Page 986 of 1147
merge cursul de folosire acestei metode. O or nainte de mas trebuie de mncat o

lingura din acest medicament o dat pe zi. Timp de cinci zile, toate se repet, apoi
mrim cte o lingura de o or nainte de mas de pn la dou ori pe zi.
n funcie de gradul de boal anumitei persoane, cursul poate dura de la paisprezece zile
pn la ase sptmni.
Comprese de artrita reumatoida.
Pentru uz topic de plante poate fi folosit: mueel, sulfin medicinal, hamei comun,
soc negru. Cu ajutorul acestor plante se poate face frecare, facei comprese i mai mult.
Pentru a reduce durerea i inflamaia la aceast boal, putei folosi comprese cu ulei de
eucalipt. De asemenea este bun de fcut comprese din unguente pregtite pe baza de
cincizeci de grame de vaselina amestecate cu dou linguri de plante hamei, trifoi
dulce i suntoare.
Muguri de mesteacn.
Ia cinci grame de muguri, i toarn -le pe partea de sus a unui pahar cu ap clocotit.
Punei un recipient pe aragaz i se aduce la fierbere. Apoi s ia un foc lent i se fierbe
cincisprezece minute. Dup recipientul se nvelete ntr- un prosop cald, i inei aa o
or. Ar trebui s ia un sfert de cana de patru ori pe zi. ncercai s facei acest lucru
nainte de mese.
Porumb.
Recomandat ca artrita si artroza, reumatism bea un decoct sau infuzie, care este fcut
din stigmate de porumb. Ia 1,5 lingurie de materii prime i toarn cu 200 ml. ap
clocotit. Cnd medicamentul sa rcit, acesta poate fi utilizat pentru tratament.
Necesitatea de a bea 1 lingura de 3-4 ori pe zi. ncercai s facei cu 30 de minute
nainte de nceperea mesei.
Rdcina de brusture.
Trebuie de dezgropat rdcini proaspete ale acestei plante. Apoi cltii bine i taie -le in
buci mici. Punei rdcinile ntr-un recipient i se toarn deasupra vodca. Ea trebuie
s acopere rdcinile i s fie chiar cu trei centimetru mai mare dect brusturile.
Acoper capacitatea i trimite -l ntr-un loc ntunecat la infuzat.
inei acolo timp de trei sptmni. Ia ocazional vasul i se agit coninutul. Perfuzia
rezultat este folosit ca un remediu popular pentru poliartrita reumatoid, n calitate de
frecare la locul dureros. De asemenea, trebuie de luat pe cale oral. Ia-o timp de 30
minute nainte de momentul mesei de trei ori pe zi.
Catin.
Ctin (coaja) + fenicul (fruct) + ppdie (rdcinile) + menta (frunze). Aduna -le
mpreun, lund 2 linguri de ctin, i 2 lingurie de restul. Pregtii infuzie. Pentru a
face acest lucru, se toarn o jumtate de litru de ap brut pe plante. Pune pe foc i
ateptai pn la fierbere. Gtii la foc mic timp de cincisprezece minute. Primii cte 2
linguri dimineaa, pe stomacul gol .
Dr. MIRCEA PEIA - specialist medicin complementar i reflexoterapie - Timioara,
tel. 0256/43.18.91, 0747/22.20.24
Pentru nceput, se impune precizarea c alturi de spondilita anchilozant, artrita
Page 987 of 1147
psoriazic, colagenoza sau granulomatoza Wegener, poliartrita reumatoid face parte

din categoria patologiilor reumatice autoimune i presupune o suferin inflamatorie
care se manifest la nivelul diverselor articulaii ale membrelor. Spre deosebire de
artroz, care afecteaz doar sistemul musculo-scheletic, poliartrita reumatoid este o
boal sistemic, cu tendine de simetrie, afectnd, de exemplu, ambele glezne sau
ambele ncheieturi ale minilor, i ducnd la ridigitate ori dureri difuze. Procesul
inflamator determinat de agresiunea unor anticorpi dirijai greit contra propriilor
esuturi sntoase (n mod specific membrana sinovial) poate cuprinde, n ultim
instan, i ligamentele, tendoanele sau muchii. Mai mult, membrana sinovial
inflamat prolifereaz deseori, invadnd i distrugnd osul sau cartilajul, compromind
astfel stabilitatea articular. Mai trebuie menionat i faptul c pe lng multiplele
neplceri pe care le produce (deformri ale esuturilor afectate, dureri mari, rigiditate
articular, oboseal, stri de ru, proeminene - noduli reumatoizi - i tumefieri la
nivelul articulaiilor atacate), poliartrita reumatoid poate genera complicaii i la
nivelul altor organe, traduse prin leziuni ale terminaiilor nervoase, infecii articulare
acute, tulburri pulmonare (pleurezie), cardiace (pericardit), ulceraii ale membrelor i
anemie. Dei poliartrita reumatoid poate fi, uneori, cea mai invalidant form de
artrit, sunt disponibile medicamente foarte eficiente pentru tratamentul acesteia, cu
condiia ca diagnosticarea s se fi fcut ntr-un stadiu precoce. Tratamentele curente
sunt focalizate asupra ameliorrii durerii, reducerii inflamaiei, stoprii sau ncetinirii
distrugerii articulare, preveniei problemelor medicale asociate, cum ar fi afeciunile
cardiace i pulmonare. Fr a intra n amnunte, trebuie menionat c medicamentele
utilizate pentru tratamentul poliartritei reumatoide se mpart n dou categorii: cele
folosite pentru ameliorarea simptomelor i cele destinate controlului afeciunii. Antiinflamatoarele nesteroidiene, incluznd Ibuprofenul, Naproxenul i altele, reprezint
tratamentul primar al durerii i inflamaiei din poliartrita reumatoid. Dac suntei
sensibil la antiinflamatoare nesteroidiene, se pot utiliza derivate de aspirin, numite
salicilai nonacetilai (trisilicat de magneziu, salsalat).
O alt alternativ sunt inhibitorii de COX-2 (ciclooxigenaza), tolerai mai bine la nivel
gastric, sau acetominofenul pentru diminuarea durerii.
Corticosteroizii (prednison) sunt foarte eficieni n ameliorarea durerii i a inflamaiei,
dar nu controleaz evoluia bolii. Acetia trebuie utilizai cu atenie i n cele mai mici
doze eficiente posibile, datorit numeroaselor i potenial gravelor reacii adverse.
Medicamentele care modific afeciunea (hidroxiclorochina, sulfasalazina, minociclina,
methotrexatul etc.) pot reduce simptomele i pot ncetini distrugerea articular.
n sfrit, substanele care modific rspunsul biologic, cum ar fi etanacept i
infliximab, blocheaz aciunea factorului de necroz tumoral, un compus chimic care
joac un rol important n inflamaie i distrugerea tisular. O alt substan biologic ce
modific rspunsul inflamator, numit anakirra (kineret), reduce inflamaia prin
blocarea citokinei numit interleukina-1. Aceste medicamente pot fi foarte eficiente, dar
prin blocarea rspunsului imun, pot conduce spre infecii severe, ca form de reacie
advers.
Cele mai bune remedii naturiste pentru reducerea inflamaiei i micorarea durerii n
zonele afectate sunt, n cazul poliartritei reumatoide, gheara-diavolului, coada-calului
(reduce inflamaia i ajut la refacerea cartilajelor) i scoara de salcie (virtui antiinflamatorii i analgezice dovedite). Suplimentele cu aciune general recomandate n
Page 988 of 1147
poliartrita reumatoid i alte boli reumatice cu substrat autoimun sunt: uleiul de

luminia-nopii (antiinflamator natural, care conine acid gama-linolenic), Seleniul cu
vitamina E (indispensabil n patologiile autoimune), vitamina C (preferabil organic),
calciu i magneziu, vitamina B6 i bromelaina, enzima extras din ananas, cu efecte
antiinflamatorii, indicat dac durerile sunt mai severe.
Dintre uleiurile volatile, cele mai indicate sunt cel de Geraniu, Ghimbir i Ienupr, care
pot fi administrate intern sau utilizate n masaje locale.
Dintre gemoderivate, cel mai indicat n cazul poliartritei reumatoide este extractul din
mldie de vi-de-vie slbatic (se administreaz conform prospectului), analgezic i
antiinflamator folosit n formele hiperalgice cu evoluie rapid, deformri articulare i
scleroza ligamentelor. S auzim numai de bine!
Page 989 of 1147
Ce face apa daca e bauta inainte de a manca si imediat dupa masa!
Page 990 of 1147
Un articol foarte bun.Nu doar despre apa calda dupa mancare,dar si despre atacul de
cord.Chinezii si japonezii beau ceai fierbinte in timpul mesei,nu apa rece. Poate e
timpul sa adoptam obiceiul lor la masa.
Pentru cei carora le place sa bea apa rece,acest articol se adreseaza direct.Este frumos sa
bei un pahar cu apa rece dupa masa,dar apa rece solidifica hrana uleioasa pe care tocmai
ai inghitit-o. Va incetini digestia..Cand aceasta reactioneaza cu acidul,se va rupe si va fi
absorbita de intestine mai repede decat mancarea solida. Trece in intestine si foarte
rapid se transforma in grasime si duce la cancer.Este cel mai bine sa se bea supa
fierbinte sau apa calda dupa mancare.. Simptome comune de atac de cord.....Un
punct serios referitor la atacul de cord - Ar trebui sa stiti ca nu fiecare simptom de
atac de cord este durerea bratului stang. Atentie la dureri intense in zona falcilor. S-ar
putea sa nu aveti niciodata prima durere in piept in timpul atacului de cord.
Nausea(ameteala) si transpiratia intensa sunt tot simptome comune. 60% din cei care au
atac de cord in timpul somnului nu se trezesc. Durerea la falci te poate trezi din somnul
adanc.Sa fim atenti. Cu cat stim mai mult, cu atat avem mai bune sanse de
Page 991 of 1147
supravietuire. Un cardiolog spune ca fiecare care citeste acest mesaj si-l trimite la 10
oameni poate salva cel putin o viata.
CALCULOZA BILIARA
Calculoza biliara, numita si Litiaza biliara, este o afectiune provocata de dezvoltarea
unor calculi biliari (depuneri de colesterol, pigmenti, saruri biliare) in vezica biliara
(Colecist sau "fiere") sau in caile biliare extra sau intrahepatice.
Calculii se formeaza atunci cand exista o cantitate considerabila de colesterol in bila sau
atunci cand vezica biliara nu se goleste in mod normal. Bila contine cca. 96% apa,
restul fiind saruri minerale, colesterol si alte grasimi, iar orice modificare in continutul
de apa sau in evacuare genereaza dupa caz: calculi, icter, infectie, cancer.
Cauze care duc la aparitia Litiazei biliare sunt :
1. proasta nutritie
2. alimentele ce contin conservanti
3. toxicitatea unor medicamente
4. infectiile virale
Din toti acesti factori care duc la epuizarea ficatului, scazandu-i capacitatea de filtrare,
deriva o bila toxica de culoare verde inchis si foarte coroziva.
Simptome date de litiaza biliara se caracterizeaza prin:
- dureri in zona stomacului si in parte superioara dreapta a abdomenului
- zona subcosala dreapta(hipocondru drept)
- spasme
- colici
- greturi, varsaturi
Trebuie evitata alimentatia hipercalorica, cu exces de grasimi si dulciuri pentru a nu se
ajunge la cresterea colesterolului si la depasirea ponderala. Regimul dietetic va exclude
,asadar, alimentele ce produc contractia puternica a veziculei: prajeli, afumaturi,
mezeluri, sosuri, smantana, maioneze, unt, conserve, varza, fasole, alcool, cafea,
ciocolata. Se admit lactatele degresate, fainoase, carne slaba de peste, sau pasare, fructe
si legume.
Unele plante medicinale au proprietatea de a diminua ritmul de depunere a calculilor, in
unele cazuri contribuind, chiar, la eliminarea acestora.
Tratamente naturiste calculoza biliara
Frunze de Menta (Folium Menthae)
Infuzie din 1 lingurita de frunze la o cana de apa; se beau 1-2 cani pe zi.
Macese (Fructus Cynosbati)
Page 992 of 1147
Infuzie din 2 linguri de fructe la 1/2 de litru de apa, cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Radacina de Brusture (Radix Bardanae)
Decoct din 2-4 linguri de radacina la 1 litru de apa; cantitate care se bea in cursul unei
zile.
Flori de Albastrele (Flores Cyani)
Infuzie din 1 ligurita de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Matase de Porumb (Stigmata Maydis)
Infuzie din 2 linguri la o cana de apa; se bea cate 1 ligura la 3 ore.
Amestec din :
- flori de Musetel (Flores Chamomillae)-10g,
- flori de Albastrele (Flores Cyani)-30g,
- frunze de Menta-10g,
- Turita mare (Herba Agrimoniae)-10g,
- Rostopasca (Herba Chelidonii)-10g,
- Macese-15g,
- matase de Porumb-15g.
Infuzie din 1 lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Amestec din:
- ulei volatil de Brad (Oleum Abies albae)-5g,
- ulei volatil de Jneapan (Oleum Pini Montanae)-5g,
- ulei volatil de Menta (Oleum Menthae)-5g,
- ulei de Floare-soarelui-75g
Sub forma de picaturi: de 3 ori pe zi, cate 5 picaturi pe zahar sau in putina apa, inainte
de masa. In cazul colicilor (dureri puternice), se recomanda 30-40 de picaturi deodata.
Alte recomandari si masuri de auto-asistenta
- bea in 3 reprize pe zi, inainte de mesele principale, infuzie de anghinare sau infuzie de
galbenele din 2 lingurite planta la 300 ml apa clocotita
- bea in doze mici pe parcursul unei zile, ceai de radacina de brusture: 2-4 linguri de
radacina la 1 l de apa clocotita
-bea 2-3 cani / zi de infuzie de menta: 10 g la 200 ml de apa; 20 picaturi/zi de tinctura
sau ulei de menta, maresc secretia bilei in cazul tulburarilor hepatice
-2 cani de infuzie din flori de maces - 2 lingurite la o cana de apa clocotita.
Page 993 of 1147
TARHONUL:
o vegetal de sezon Cu mult vreme n urm, slavii au adus tarhonul i pe meleagurile
noastre, din nordul ndeprtat al Asiei. Frunzele sale, foarte aromate, cu gust uor
amrui, amintind de anason, intereseaz, n special datorit coninutului de uleiuri
eterice. Se folosesc att n buctrie, pentru condimentarea ciorbelor i fripturilor, ct i
n scop curativ, ndeosebi pentru tratarea unor afeciuni renale, hepatice i stomacale. n
situaia unui regim hiposodic, aceast plant nlocuiete de minune sarea.
l Leac util n caz de colecistit
Efectele benefice ale tarhonului se pot proba n afeciunile biliare, chiar i cnd acestea
s-au cronicizat i nu mai rspund la tratamentele clasice, un remediu care uureaz
considerabil digestia este urmtorul:
Peste o linguri de frunze uscate (sau dou lingurie de frunze proaspete) se toarn o
can de ap clocotit i se las s se infuzeze 20 de minute. Se strecoar i se bea ceaiul
fierbinte, pe stomacul gol. n colecistit cronic, este mai bun maceratul: n loc de ap
oprit se folosete cea rece, pstrndu-se aceleai cantiti, i se las la temperatura
camerei vreme de patru ore.
l Calmant sigur
pentru migrene
Dou mini de frunze proaspete de tarhon se pun ntr-un borcan i se acoper cu spirt
ndoit cu ap. Se astup i se las la macerat zece zile. Se filtreaz apoi i se pune n
sticlue. La nevoie, se maseaz cu acest preparat ceafa, fruntea i tmplele.
l mprietenii-v cu tarhonul
Tarhonul se prezint sub forma unei tufe, cu o tulpin bine ramificat, pe care se gsesc
frunze lungi, lanceolate. Florile sunt galbene spre violaceu, dispuse n formaiuni
globuloase. Uzual, tarhonul se nmulete prin butai. Pentru obinerea acestora, vara,
cnd tufa este bine dezvoltat, se taie fragmente ramificate de tulpin i se pun ntr-o
ldi care conine un amestec format din pmnt de pdure, mrani i nisip, n
proporie de 4:4:2. Se ine la loc umbros i se ud periodic, fr ns s blteasc. Dup
nrdcinare, toamna, butaii se mut n grdin. Alegei un loc nsorit i ferit de vnt,
cu sol nisipos dar bine legat, cu adaus de ngrmnt organic. Se planteaz pe iruri, la
20 cm distan ntre rsaduri i 50 cm ntre rnduri. Cultura astfel iniiat dureaz apteopt ani. Frunzele se pot recolta pe tot parcursul verii, dup necesiti. Este o vegetal
care trebuie udat destul de des, sistemul su radicular nefiind foarte bine dezvoltat n
profunzime.
Frunzele de tarhon se pot pstra uscate i mrunite, dar cel mai bine puse n oet, cci
i pstreaz aroma, iar zeama scurs se poate folosi pentru salate. Cteva frunze
proaspete, mestecate dimineaa, pe stomacul gol, v protejeaz dinii mpotriva cariilor,
v ntresc gingiile. nghiite apoi, stimuleaz pofta de mncare.
Ca s v convingei s v mprietenii cu aceast plant, ncercai i o reet de ciorb
absolut fabuloas. Avei nevoie de un kilogram de carne de porc afumat, tarhon n oet,
ceap, dou linguri de orez, dou linguri de smntn, un glbenu. Se pun ap, carnea
i ceapa mrunit pe foc mediu. Cnd carnea este aproape fiart, se adaug orezul.
Dup ce boabele se umfl bine, se pune tarhonul tocat, plus o lingur-dou din oet.
Separat, se bate glbenuul cu smntn i se nglobeaz nainte de a lua oala de pe foc.
Page 994 of 1147
l Aliatul stomacului sntos

Leacul care se prepar e extrem de simplu: se oprete o linguri de plant mrunit cu
300 ml ap clocotit. Se acoper vasul pentru zece minute, apoi se strecoar. Se bea
cte o can de ceai dup fiecare mas. De asemenea, ajut foarte mult s presrai pe tot
ce mncai puin tarhon tocat. Este o plant aromat care se gsete n orice plafar i are
un gust nemaipomenit de bun.
Tot din tarhon se poate prepara un lichior foarte util n calmarea colicilor intestinale. Se
face un sirop din 200 g zahr i o jumtate de litru de ap. Dup ce se rcete, se adaug
o jumtate de litru de alcool de 45o n amestec se pune apoi un pumn de frunze i
tulpini de tarhon i se las la macerat 45 de zile. n criz, se consum cte un phrel de
lichior.
l Reducei durerile
de dini
Pentru a v pstra ct mai mult vreme sntatea dinilor i a face ct mai rar vizite la
dentist, se recomand nu s nu mai mncai dulciuri, aa cum v-ai atepta, ci s folosii
o plant absolut extraordinar, pe care cu siguran ai utilizat-o de nenumrate ori pn
acum la aromatizarea a diverse feluri de mncare: tarhonul. n unele sate din Ardeal,
unde aceast vegetal proaspt este consumat dimineaa la prnz i seara, oamenii au
dantura mai viguroas, cci se pare c protejeaz mpotriva apariiei cariilor i tartrului,
ntrind, de asemenea, rdcinile i gingiile. Pentru calmarea durerilor de msele, foarte
bun este urmtorul remediu: o mn de tarhon (cu tot cu rdcini) tocat se pune ntr-un
borcan i se acoper cu oet, se astup i se agit bine (30 de minute). Se scoate apoi
tarhonul, se mestec puin n gur i se ine n locul dureros.
l Adjuvant n tratamentul arteritei
Reuii s v meninei n form datorit maceratului de tarhon, care ajut la
optimizarea circulaiei sanguine, fluidizeaz sngele i mpiedic formarea trombilor.
lat cum se obine acest minunat preparat: Trei mini de frunze de tarhon se taie mrunt,
se pun ntr-un borcan i se acoper cu o jumtate de litru de oet de mere, lsndu-se s
stea astupate vreme de apte zile. n tot acest timp, se recomand agitarea zilnic a
recipientului, pentru uniformizarea preparatului. Se filtreaz i se bea cte un phrel
nainte de fiecare mas. Se pot urma cteva cure de dou-trei sptmni anual.
ncepei totodat s bei ceai de sulfin galben, care ajut la dilatarea vaselor de snge
periferice i mrete permeabilitatea arterelor, nlturnd vasoconstricia. De asemenea,
facei unele modificri n diet, reducnd drastic grsimile de origine animal, sarea,
alcoolul, cafeua i dulciurile.
l Scpai-v copilul
de oxiuri
Un tratament naturist, recomandat din btrni, se dovedete excelent. Trei mini de
tarhon se las, cu o jumtate de litru de ap, de seara pn dimineaa, cnd se filtreaz.
Lichidul se pune deoparte, iar planta rmas se oprete cu nc o jumtate de litru de
ap, dup care se las la rcit i se strecoar. Se combin cele dou extracte, obinnduse un ceai, care se bea n dou reprize: jumtate din cantitate dimineaa, jumtate seara.
Tratamentul se repet zilnic, vreme de dou sptmni. Este valabil pentru ascarizi,
oxiuri i tenie.
Page 995 of 1147
l Un ajutor de nepreuit n caz de dislipidemie

Timp de trei luni de zile, cu un sfert de ceas nainte de fiecare mas, consumai cte
patru frunzulie de tarhon mature, proaspete, pe care le mestecai foarte bine nainte de a
le nghii. Nivelul colesterolului, al trigliceridelor poate fi adus mult mai aproape de cel
normal.
l Cel mai bun antireumatic natural
A vrea s v supunem ateniei n cele ce urmeaz reeta unui preparat care d bune
rezultate n tratarea durerilor reumatice. Aceast boal despre care se spune c nici nu te
omoar, dar nici nu te las s trieti normal face ravagii mai ales n rndul vrstnicilor,
dar nici tinerii nu sunt pe deplin ferii de chinuitoarele dureri, mai ales dac nu s-au ferit
de frig i umezeal i Ie-a intrat boala n oase.
Peste patru pumni de tarhon mrunit se pune un litru de rachiu de drojdie. Se astup
recipientul, se las la macerat o lun, dup care se filtreaz. Se iau n fiecare zi cinci
linguri din acest preparat, diluat n ap. Cu acelai tip de remediu se pot face i frecii pe
locurile dureroase. Efectele sunt extraordinare!
l Regim pentru colita de putrefacie
Tuturor celor care sufer de colit de putrefacie i se confrunt cu neplcutele
simptome de tip balonare, dureri de burt, scaune diareice, constipaie etc. se
recomand s urmeze urmtoarea cur atunci cnd se afl n plin criz. Cu siguran i
vor regsi mult mai rapid sntatea. lat n ce const: Trei zile la rnd nu se mnnc
dect fructe i legume proaspete (eventual foarte puin pine) i se beau supe
condimentate din belug cu tarhon. De asemenea, nainte i dup fiecare mas, se
mestec dou-trei frunze de tarhon proaspt.
l Un preios aliat n lupta cu cancerul
Printre plantele cu dovedit potenial anticancerigen se numr i tarhonul, o vegetal
despre care majoritatea oamenilor tiu c merge de minune n ciorbele acrioare de
cartofi sau fasole. n dietele de cruare, condimentarea cu tarhon proaspt sau uscat a
salatelor i mncrurilor catalizeaz procesul de vindecare. Consumul regulat, dac se
poate zilnic, al acestei plante joac un rol esenial n reducerea incidenei cancerului
gastric i intestinal. Chiar i dac diagnosticul sumbru a fost stabilit, o cur cu suc de
tarhon, adjuvant chimioterapiei, se poate dovedi de ajutor. Trei mini de tarhon
proaspt se dau prin maina de tocat (sau se zdrobesc n mixerul electric, dup ce s-a
adugat puin ap), dup care se storc bine printr-un tifon. Sucul astfel obinut se bea
imediat, de preferat dimineaa, pe stomacul gol. Cura dureaz minimum o lun. Sucul
poate fi conservat vreme de 12 ore la frigider.
Boabele de ovz (Avena sativa) se cur de impuriti i se spal. ntr-un sfert de litru
de ap se toarn o lingur de ovz i se clocotete 7 minute. Se strecoar i se pune o
linguri de miere de albine i un sfert de litru de lapte cldu fiert. In cazul
vegetarienilor se pune lapte de soia.Pentru diabetici nu se pune miere. Se consum n
fiecare diminea, cte o can din aceast butur, cu felii de pine graham, sau pine
neagr prjit. Se administreaz timp de o lun de zile, dup care urmeaz o pauz de o
lun. Tratamentul dureaz 6 luni pe an. Este indicat n meninerea corpului sntos pn
Page 996 of 1147
la adnci btrnei, meninerea "capului limpede" datorit fosforului i pentru o bun

circulaie a sngelui, n special la membrele inferioare.
Broccoli, folosit impotriva cancerului stomacal
08-04-2009
Intr-un studiu recent al cercetatorilor americani, publicat n revista Cancer Prevention
Research, se demonstreaza faptul ca alimentatia zilnica cu broccoli poate sa ofere o
protectie eficienta mpotriva cancerului stomacal. O substanta din broccoli, sulforafan,
poate activa un numar de gene antioxidante si enzime din celulele sistemului imunitar.
Aceeasi substanta stimuleaza producerea n intestine a unor enzime care asigura
protectie mpotriva substantelor inflamatoare care provoaca distrugerea lantului ADN.
Cantitatea zilnica de broccoli, recomandata de cercetatorii de la Scoala de medicina a
Universitatii John Hopkins, este de 70 de grame. Oamenii de stiinta stiu de mult timp ca
sulforafanul actioneaza ca un antibiotic puternic mpotriva Helicobacter pylori, o
bacterie care provoaca gastrita, ulcer si cancer stomacal. n timpul acestui studiu, o
echipa internationala de cercetatori a decis ca jumatate din voluntari sa primeasca o
portie zilnica de plante tinere de broccoli, iar cealalta jumatate a primit lucerna, care nu
contine sulforafan. Cercetatorii au descoperit faptul ca activitatea bacteriei Helibacter
pylori a scazut cu 40% in cazul primei jumatati, n timp ce n grupul voluntarilor care au
primit lucerna nu
s-a nregistrat nici o modificare. Organizatia Mondiala a Sanatatii a clasat Helicobacter
pylori n categoria agentilor cancerigeni. Aceasta bacterie se dezvolta n peretii interni
ai stomacului, iar oamenii de stiinta declara ca ea afecteaza aproape jumatate din
populatia de pe Terra. Bacteria Helicobacter pylori are o forma de tirbuson si a fost
asociata de multa vreme cu ulcerul stomacal. Acesta poate fi tratat, in cele mai multe
cazuri, cu antibiotice
CARMOL
1 CAPACEL SI 5 CAPACELE DE APA CALDA / se pune solutia toata pe o batista si
se aplica pe burta in zona ovarelor. Se tine acolo pana se usuca batista. E de preferat sa
se faca tratamentul seara, inainte de culcare. Pentru probleme genitale si reumatismale.
PETROL
15 zile tratament.
Se pune 100 ml petrol intr/un borcan cu capac si se pune la sterilizat intr/o oala cu apa.
Se lasa apoi la racit.
O lingura de petrol in fiecare dimineata, imediat dupa sculare, inainte de spalare, se tine
in gura 30 de minute, apoi se arunca. In zilele a 5 a, a 10 a si a 15 a zi se inghite petrolul
tinut in gura 30 minute.
Actiune: elimina toate afectiunile din zona capului, gatului, laringe.
Page 997 of 1147
Pt copii> se da in gat cu degetul inmuiat in petrol dimineata, zilnic, 5 zile.

CAUZELE BOLILOR
Prima cauza:
Multe procese care au loc acum in viata sunt indreptate spre eliminarea blocajelor dintre
constiinta si subconstientul omului. Tot ce patrunde in subconstient constituie un ghid al
actiunilor si incepe sa functioneze activ.
Daca cu 100-150 de ani in urma absolutul subconstientului era in principal apanajul
artei, filozofiei, al catorva scoli ezoterice, in prezent acestui proces i s-a raliat medicina.
Logica constiintei umane este orientata catre supravietuirea corpului fizic. Logica
subconstientului, catre pastrarea si dezvoltarea structurilor spirituale. De aceea
incercarile de substituire mecanica a acestora in cele mai multe cazuri duc la disparitia
uneia din aceste doua componente.
Acum subconstientul omului asimileaza murdaria energetica cu o viteza neinchipuita si
nu doar pentru ca unii incearca sa patrunda in el, ci si pentru a ti se bloca
subconstientul.
Sentimentele si trairile negative care patrund in subconstient, nu mai pot fi controlate de
om si intrucat sanatatea fizica este strans legata de subconstient, apar niste dependente
complicate si niste urmari grave.
Cercetarea structurilor karmice demonstreaza, in mod elocvent, la nivelul energetic,
porunca biblica: "Respecta pe tatal tau si pe mama ta ca sa se prelungeasca zilele tale pe
Pamant"
Raporturile fata de mama si tata trebuie sa fie intotdeauna cele respectate. Codul legilor
si regulilor care a existat in societate in toate veacurile proteja impotriva destramarii
celor mai fine structuri ale campurilor oamenilor. Acum toate acestea sunt pierdute.
Relatiile dintre oameni sunt determinate de niste coduri ale campurilor lor. Campul
fiecarui om contine cate un set de programe care determina interrelatiile sale cu lumea
si cu oamenii. Sentimentele de dragoste, ura, suparare pe care le nutresc cei din jur fata
de om corespund cu strictete ce ceea ce-I sadit in karma acestuia. De aceea exista
oamnei care sunt in permanenta jigniti, care sufera traumatisme, care sunt invidiati, etc.
In campul omului sunt continute programe informationale ale atitudinilor fata de le si
programe ale atitudinii acestuia fata de alti oameni. Cand impotriva noastra se
intreprinde ceva neplacut, nu e bine sa raspundem in acelasi fel. Ne putem opune doar
Page 998 of 1147
la nivel fizic, insa la nivelul campului si la nivelul spiritual trebuie sa ne pastram

intotdeauna o atitudine de smerenie, de blandete, sa manifestam iubire fata de oameni li
sa tinem minte ca orice neplacere este cauzata de imperfectiunea noastra. Acest lucru ne
curata karma, ne fereste de boli, ne amelioreaza destinul si sanatatea copiilor.
Irascibilitatea in raporturile cu oamenii, rautatea constituie o tentativa de atac
bioenergetic nu numai asupra unui individ ci si asupra Universului, provocand
deformatii ale structurii campului. "Rugati-va pentru cei ce va blestema si
binecuvantati-i pe cei care va urasc". Aceasta e cea mai puternica aparare impotriva
nenorocirilor, bolilor si a aceea ce numim "deochi".
Foarte multe boli sunt puse in legatura cu faptul ca oamenii nu stiu cat e de periculos ca
in perioadele de puternic avant sufletesc, cand sunt indragostiti, de exemplu, iar nivelul
energetic al omului creste brusc, sa emane ganduri si stari emotionale negative.
Enurezisul nu e o boala, ci primul semnal al unor puternice nereguli ale structurilor
spirituale ale copilului. Este o bomba cu explozie intarziata, care nu e obligatoriu sa se
manifeste sub forma de boala la copil, ci poate aparea si sub forma de soarta nefericita a
copilului, sau de structuri emotionale si psihice deformate.
De aceea, orice sentiment al jignirii care a intrat la o mare adancime, sau de care omul
nu se poate debarasa timp indelungat reprezinta un mare pericol. Oamenii au incercat,
in mod intuitiv, sa dezamorseze aceasta bomba, sa scape de sentimentul de suparare.
Modalitatile au fost plansul, spartul veselei, injuraturile. Atunci cand insa supararea este
tinuta timp indelungat ea devine de cateva ori mai periculoasa si loveste nu doar in cel
care o tine dar si in copii lui. Oamenii sanatosi nu-si permit sa tina suparari. In iudaism
si crestinism exista Duminica Iertarii, cand omul cere iertare pentru toate ofensele si
nedreptatile pe care le-a savarsit cu voie sau fara de voie. Daca acest lucru se face cu
sinceritate, atunci intra in functiune mecanismul caintei si are loc autopurificarea in
subconstient.
Din pacate, sensul caintei este inteles intr-un mod gresit in prezent. Cainta, inainte de
toate, nu este un sir de remuscari sterile. A te cai inseamna a-ti indrepta toate fortele
asupra propriei schimbari si niciodata sa nu-ti mai repeti greselile. In timpul caintei are
loc ruperea lantului de cauze si efecte in care o fapta trage dupa sine pe urmatoarea. In
iudaism cel care se caieste sau in crestinism talharul rastignit pe cruce care se pocaieste
se pot ridica mai sus decat un sfant pentru ca ei au nevoie de eforturi de zeci de ori mai
mari decat un om cu karma curata pentru a trai intreaga viata in sanctitate.
Rudele noastre si chiar animalele domestice depind de noi, iar daca incalcam legile
eticii, acestia pot fi pedepsiti impreuna cu noi.
Constiinta omului e ca o mica rotita ce poate fi rotita prin eforturi nu prea mari inainte
si inapoi. Subconstientul e ca o roata imensa si grea care este greu de pornit, dar si mai
greu de oprit. Stramosii nostri urneau roata subconstientului prin aspiratia catre
Dumnezeu, prin iubire si facere de bine. In ultimii 300 de ani noi traim din inertia
Page 999 of 1147
acestei miscari, fara sa depunem eforturi pentru a o mentine. De aceea acum ne poate
ajuta numai aspiratia constienta si neintrerupta catre armonia lumii, catre Dumnezeu.
Rezervele karmei omenirii sunt epuizate si doar aspiratiile personale ale fiecarui om vor
determina gradul sau de protectie impotriva nenorocirilor.
Cauza a doua:
Exista un mare pacat pe care il poate comite un om in viata: sa ucida iubirea, pentru ca,
inaine de a ucide un om trebuie sa ucizi in tine iubirea fata de acel om. Uciderea
sentimentului de iubire reprezinta terenul pe care prolifereaza multe crime si nenorociri.
Boala poate indeplini diferite functii. Prima este cea de avertizare. A doua este cea de
oprire a activitatii care impiedica dezvoltarea normala a omului iar a treia cea de
eliminare a mecanismelor care permit raspandirea informatiei negative. Nu trebuie sa
uitam ca suntem celulele unui singur organism imens care se cheama omenire care, la
randul lui este o parte a unui sistem unitar, Universul.
In luna a cincea, copilul este intr-o comuniune absoluta cu Dumnezeu si cu Universul.
Deoarece pentru o viata normala omul trebuie sa intre periodic in contact cu Universul,
el se foloseste pentru aceasta de amintirile din luna a cincea, codate in campul sau. Daca
mama sau tatal s-au dezis in acest timp de copil iar in timpul unui scandal intre soti
acest lucru se poate intampla si la nivelul subconstientului, in mod automat copilul
mosteneste nu numai programul propriilor copii dar si al Universului. Celula poarta
programul de distrugere a organismului. Organismul reactioneaza in mod
corespunzator. Blocarea acestui program este posibila numai prin
aspiratia catre Dumnezeu si printr-o mare iubire. Daca omul nu face acest lucru
disparitia familiei este inevitabila.
Copiii au acum capacitati bioenergetice de zeci de ori mai mari decat copii stramosilor
nostri. Insa noi acordam prea putina atentie dezvoltarii lor spirituale concentrandu-ne
mai ales in directia orientarii lor profesionale, asupra bunastarii materiale viitoare a
urmasilor nostri. Pana la nastere, fatul interactioneaza puternic cu lumea inconjuratoare.
Asupra structurii spirituale si a starii lui fizice exercita o puternica influenta structura
spirituala si comportamentul etic al mamei. In luna a cincea, fatul, daca est in
comuniune cu Dumnezeu, primeste de la El o suma de calitati. In lunile 3 si 4 femeia
trece niste incercari. Acestea pot lua cele mai neasteptate forme si de modul in care
acestea sunt trecute depinde caracterul si viata viitorului copil. Orientarea catre valorile
spirituale sa fie mai puternica decat toate celelalte tendinte.
Principala informatie ereditara se transmite nu numai prin intermediul campului. Mama
este indisolubil legata prin camp de copilul ei si de aceea trairile emotive ale mamei se
rasfrang asupra copilului. Daca este vorba de ura, de separare de omul iubit, acest lucru
va insemna o adevarata catastrofa pentru el. Structura negativa a campului femeii
Page 1000 of 1147
determina multe din viitoarele nenorociri ale copilului.

Soarta si caracterul viitorului copil se formeaza in campul inforenergetic al parintilor,
inca inainte de conceptie. In momentul conceptiei, ele deja exista si-i determina viitorul.
De aceea daca parintii au dubii daca sa dea sau nu nastere copilului, are loc un atac
asupra acestro structuri, deformarea lor sau chiar distrugerea lor partiala. Extrem de
negativ se repercuteaza asupra structurilor campului viitorului copil planificarea brutala
a sexului acestuia, dorinta unuia dintre parinti de a avea numai baiat sau numai fata.
Chiar si numai simpla indoiala asupra dorintei de a avea un copil, nemaivorbind de
tentativa de a scapa de el, constituie o demolare a destinului sau, a fericirii si sanatatii
sale, a structurilor de comunicare si solidaritate cu oamenii.
Este foarte important ca in timpul bolii copilului sa cream conditii pentru insanatosirea
lui corecta. Parintii trebuie sa se gandeasca inainte de toate la spiritul copilului si abia
dupa aceea la trupul sau. Din acest motiv indoparea copilului cu medicamente si
mancare nu poate decat sa-i faca un rau. Cu iubirea poti vindeca dar cu atasamentul poti
dor sa faci rau. De aceea in timpul bolii copilului foarte multe depind de
comportamentul, de etica si chiar de regimul alimentar al parintilor. Renuntarea la
carne, alcool, delicatese, supraalimentarea sunt chiar mai importante pentru parinti
decat pentru copii. Orice suparari si reprosuri ale parintilor, unul fata de celalalt car si
fata de lumea din jur, trebuie eliminate. Starea sufleteasca a parintilor este starea
sufletului si trupului copilului. Pentru a-l pazi pe copil de boli si necazuri parintii
trebuie sa inteleaga lucrul cel mai important: copilul trebuie sa fie sanatos sufleteste.
Lipsa dorintei de a invata apare la copil foarte simplu. In timpul sarcinii mama se
debaraseaza de sentimentele fata de sot, de sopii sau fata de lumea din jur. Aceasta duce
la formarea unui program de renegare a campului informational al Universului care
blocheaza capacitatile copilului de a lucra cu informatia. Copilului ii vine greu sa invete
si el refuza sa faca acest lucru. O mama iubitoare care nu-si permite si nu permite
nimanui sa se indoiasca de sentimentul de dragoste si de comuniune cu Divinitatea, va
da nastere unor copii talentati.
Numele dat copilului se intipareste in campul sau bioenergetic si depinde de karma
aceluia al carui nume il poarta. Inainte copiilor li se dadeau nume de sfinti si nu era
deloc intamplator. Karma sacrosanta, pura a sfantului se unea cu cea a copilului
protejandu-l si actionand in favoarea lui. Dandu-i copilului numele unei rude, riscam
deoarece greselile si viciile sale va trebui sa le ispaseasca cel care i-a luat, adica odata
cu numele, si o parte din karma, copilul. De aceea, dandu-i copilului numele unui
muritor, este necesara blocarea partii negative a karmei, rugandu-ne la Dumnezeu in
gand ca in numele copilului sa intre numai ceea ce este luminos, ce aspira spre dragoste,
comuniune, noblete, spre Dumnezeu, in numele acelui om in cinstea caruia ne botezam
copilul.
Multe femei stiu ca sanatatea li se amelioreaza dupa nasterea copiilor. Iubirea pe care o
nutreste mama pentru copil ii innobileaza structurile campului ei ameliorandu-i starea
fizica. Dar mai este o cauza pe care oamenii n-o banuiesc. Mama transfera bolile sale
Page 1001 of 1147
copilului, adica tulburarile sanatatii prin care mama iti ispasesete propria karma, trec in
campul copilului iar acesta incepe sa fie bolnav. Karma se imparte intre copil si mama.
Cum se recunosc deformarile din campul copilului? Copii sufera de alergii, fac des
pneumonii, au probleme cu rinichii.
Nu-i promiteti niciodata copilului ca-i veti cumpara delicatese sau jucarii. Copilul
trebuie sa se gandesca la satisfactii spirituale. Promiteti-i ca-l veti duce la teatru, la
muzeu. Omul viseaza la nivelul unor structuri foarte fine ale campului iar penetrarea in
acele zone a ceea ce este material, pamantesc coboara incredibil de jos omul. Faceti-i
cadouri cand nu se asteapta. Mama care promite copilului diferite lucruri materiale, in
schimbul unor rezultate la invatatura sau a cuminteniei face din el un sclav al carui
stapan va fi lucrul promis. In acest mod ea, fara sa vrea, creeaza un program de nimicire
a tot ceea ce e sfant in favoarea unor avantaje materiale. Aceasta a fost si principala
cauza a disparitiei civilizatiilor precedente.
Omul care iubeste, nutreste asemenea sentimente incat uciderea lor, in altcineva sau in
el, reprezinta o crima imensa. Daca ne luam dupa logica obisnuita, sterilitatea poate fi
eliminata prin interventie chirurgicala. Insa distrugand iubirea, sentimentul contactului
cu Universul, femeia care ucide iubirea in barbatul care o iubeste distruge structurile
spirituale fine atat ale ei, cat si ale barbatului. Copilul nascut in astfel de conditii poate
avea niste structuri deformate ale spiritului. Organismul feminin blocheaza aceasta
posibilitate, refuza sa conceapa un copil care sa fie grav bolnav sa moara sau sa faca rau
altora. Noi consideram in mod obisnuit ca aceasta este o boala si ne luptam cu noi
insine, cu propriul organism care incearca sa ne salveze familia de la pieire. "Boala nu
te lasa sa pacatuiesti" se spune in Biblie.
Cauza miopiei o constituie deformarea structurilor campului la nivelul capului
determinate de sentimentul de ura din structurile stabile ale campului uman. Aceste
structuri nu dispar dupa interventia chirurgicala de indepartare a miopiei ci continua
actiunile distructive la nivelul campului, se transfera asupra acestor organe sau asupra
paramentrilor spirituali ai omului.
Barbatul si femeia care se iubesc isi imbunatatesc karma, se vindeca pe ei si si copii lor.
Cauza a treia:
In viata de zi cu zi ne permitem adeseori sa-i vorbim de rau pe altii, pe noi, sa ne
plangem de soarta. Se dovedeste ca acest obicei are ca urmare distrugerea dintilor.
Cele mai periculoase sunt vorbele rele la adresa parintilor, rudelor, urarea raului
oamenilor apropiati. Cauza paradontozei o reprezinta barfirea tatalui, suprasolicitarea
karmei si alimentatia incorecta. Echilibrarea emotionala si coborarea agresivitatii
subconstiente sunt facilitate de utilizarea regulata, in alimentatie, a verdeturilor.
Prin ce sunt periculoase vorbele si gandurile rele? Cand ne gandim la cineva se creeaza
o punte energetica intre noi si cel la care ne gandim. Are loc un schimb de informatie si
Page 1002 of 1147
de energie. De aceea orice gand rau reprezinta un atac energetic care poate aduce
prejudicii. Chiar si pactul interior cu omul care barfeste poate fi periculos. Barfa,
gandurile urate despre oamnei reprezinta un traumatism aplicat omului impotriva
acestea sunt indreptate si in acelati timp, distrugerea prorpiilor structuri karmice.
Cuantul intensifica orice program. In prezent energetica Pamantului este de asa natura
incat si gandurile rauvoitoare despre un om sunt suficiente pentru a-i produce un rau.
Ne atacam si ne omoram unul pe altul in mod sistematic de multe ori fara sa ne dam
seama de asta. Are loc un proces sub forma de avalansa al autodistugerii fara ca nici
macar sa fie necesara conectarea unor trairi negative. Este suficient potentialul negativ
acumulat pana in prezent de omenire. De aceea acum nu e suficient sa fii bun si sa nu
faci rau nimanui. Subconstientul nostru e intr-atat de deformat, incat nici suportarea
raului nu e o conditie suficienta pentru pastrarea integritatii sufletului si a trupului. In
situatia actuala, principala conditie pentru supravietuire o constituie eforturile
constiente indreptate spre schimbarea propriei persoane. Nu e suficeint sa fii bun,
trebuie sa fii activ de bun. Orice om bun sau normal are sansa de a pieri. "Iubiti-va
dusmanii" este un apel la esenta spirituala a omului de a nu reactiona printr-o lovitura la
un atac energetic.
Omul care-si incepe ziua cu rugaciunea: "Doamne, da rudelor si cunoscutilor mei
sanatate, iar mie rabdare", se va asigura impotriva multor pacate.
Aprecierea negativa a cuiva produce o puternica scadere a energiei. Daca omul barfeste
pe cineva, el ii produce un traumatism persoanei respective, propriului camp si
pierderea energiei. "Nu judecati, ca sa nu fiti judecati caci cu ce masura masurati, cu
aceea vi se va masura".
Traumatismul produs de vorbele urate se poate manifesta nu neaparat la nivelul fizic si
nu neaparat brusc. Poate incepe destramarea structurilor spirituale iar cand apar
nenorocirile, bolile rudelor sau copiilor, omul abia daca iti mai aduce aminte de vorbele
spuse si nu-ti va da seama ca pricina nenorocirilor a fost barfa.
Care este numitorul comun al persoanelor longevive? Alimentatia este diversa,
comportamentul de asemenea. Singurul lucru comun tuturor este bunatatea sufleteasca.
Murim devreme, pentru ca in permanenta ne ruinam sufletul si trupul. Japonezii sunt
poporul cel mai longeviv, dar si cel mai politicos din lume.
Cele mai periculoase vorbe sunt vorbele rele impotriva omului iubit. Gradul de
comuniune la nivelul campului poate fi diferi; intre cei ce se iubesc el atinge cele mai
inalte cote. Sentimentul de iubire il inalta pe om, nivelul energetic al indragostitului este
foarte inalt si de aceea orice influentare negativa a acestuia devine extrem de
periculoasa.
Cand compatimiti pe cineva, nu sunteti de acord cu boala lui, cu nenorocirea lui, va
ganditi doar la la consecinte, uitand de cauzele aparitiei acestora si, prin aceasta,
favorizati destramarea spiritului.
Page 1003 of 1147
Cauza a patra:
Vampirismul energetic este o ocupatie nu tocmai inofensiva. Influentarea oamenilor la
un asemenea nivel al campului este cu mult mai dificila decat ne putem inchipui.
Vampirismul inseamna nu doar furtul unei anumite cantitati de energie, incalcarea
invelisului campului si crearea conditiilor pentru pierderile ulterioare de energie dar si
prejudicierea structurii fine a campului care poate duce la deformarea liniilor karmice
ale destinului, sanatatii, psihicului. Dupa un furt masiv de energie apar devieri psihice.
Omului care incepe sa se foloseasca de energia altuia i se inchid canalele de comunicare
cu Universul iar el este nevoit sa ia din ce in ce mai multa energie. Astfel pot aparea
boli grave si chiar moartea. Inceputul acestui proces sta in egoismul exacerbat
manifestat in ganduri, emotii sau fapte, in neintelegerea unitatii lumii. Aceasta
blocheaza canalele de legatura cu cosmosul si provoaca o cadere energetica. Acest
proces e greu de oprit. El condamna copii "vampirului" la niste boli grave, intrucat
acestia se nasc cu canalele de legatura cu Universul inchise si atunci fie ca sunt supusi
vampirismului, fie ei insisi vor deveni vampiri si vor continua distrugerea propriului
suflet.
Cum procedeaza oamenii care au nevoie de energie? Ei infurie, chinuie victima, cauta
diferite mijloace de a subjuga omul pentru ca a lua de la unul egal tie e complicat. E mai
usor sa iei de la acela pe care l-ai subjugat.
De ce devine omul sadic? Parintii sai au renegat comuniunea cu lumea, au renegat
inaltele sentimente ceea ce a dus la inchiderea completa a canalelor care-i unea cu
Universul. A inceput degradarea si destramarea structurilor campului. Energia nu putea
fi procurata din alta parte decat de la oameni. Daca este vorba de un copil, acesta incepe
sa-si irite mama, s-o necajeasca. Ea incepe sa tipe in permanenta, se infurie si ii cedeaza
energie. Copilul isi bate joc de colegii de joaca, ii jigneste, chinuie animalele, rade si isi
bate joc de cei varstnici in scopul obtinerii energiei. Prin urmare, provocarea de chinuri
fizice si spirituale unui alt om este una din formele de vampirism.
Putini cunosc cat de grava e pedeapsa pentru vampirism si cat de putine sunt sansele de
a iesi din aceasta situatie. Unul din mijloacele spirituale de aparare impotriva unui om
certat cu regulile eticii, care incearca sa fure energie, il constituie rugaciunea pentru ca
aceasta constituie in acelasi timp si un ajutor pentru corectarea deformatiilor structurilor
sale spirituale. "Rugati-va pentru cei ce va blestema si binecuvantati-i pe cei ce va
urasc."
Cauza a cincea:
Cu totii cunoastem zicala: "De morti numai de bine". De ce? Intre lumea fina a mortilor
si lumea noastra fizica sunt posibile contacte iar daca ele apar, acest lucru dauneaza
ambelor lumi.
Page 1004 of 1147
"Sudarea" campurilor unui om viu si ale unui om mort are loc atunci cand sunt incalcate
legile supreme. Religia si obiceiurile de inmormantare la toate popoarele sunt orientate
spre despartirea campurilor celor vii de ale celor morti. Daca omul pastreaza pica celui
decedat, acest lucru se reflecta negativ asupra sa si poate duce la diferite boli, tulburari
psihice, schimbarea caracterului.
Supararea omului inainte sa moara poate duce de asemenea la contopirea campurilor si
probabil de aceea trebuie indeplinita ultima dorinta a celui aflat pe moarte.
Daca pana la nasterea copilului femeia a facut un avort, campul embrionului mort se
poate uni cu campul copilului nascut ulterior iar acesta poate fi bolnavicios, fricos,
obsedat.
Cauza a sasea:
Orice gand legat de sinucidere este extrem de periculos si de distructiv pentru om si
pentru descendentii lui. Starea pe care medicii o numesc "depresiva" este lipsa dorintei
de a trai, uneori ascunsa si care poate provoca multe maladii, poate aduce prejudicii
destinului, caracterului. Care este motivul acestei lipse a dorintei de a trai? In primul
rand este vorba de un program de autodistrugere care se formeaza in campul
bioenergetic daca vreunul din ascendenti a nutrit mult timp ganduri de lipsa a dorintei
de a trai sau a comis tentative de sinucidere. Chiar daca aceste lucruri s-au intamplat cu
3-4 generatii in urma, programul ramane stabil si se transmite ereditar urmasilor. Acest
program poate fi o urmare a lipsei dorintei parintilor de a avea copii.
Campul omului are un sistem defensiv fata de lumea inconjuratoare care este insa total
deschis parintilor. Cele mai mici greseli ale parintilor in timpul sarcinii fata de viitorul
copil creaza in campurile acestuia un program distructiv. Acest program este de lunga
durata pentru ca este conceput de parinti.
Deceptia in legatura cu faptul ca fiica sau fiul e mic si slab, bolnavicios, nemultumirea
legata de sexul copilului, de aspectul sau, de capriciile noului nascut, daca toate acestea
sunt mai puternice decat dragostea pentru el, mai puternice decat constientizarea
faptului ca un copil e un dar divin, atunci trairile negative trec in profunzimea campului
sau in subconstient si declanseaza mecanismul autodistrugerii.
O deceptie puternica a tatalui, chiar si in decursul unei singure zile, pentru faptul ca i sa nascut o fiica si nu un fiu, poate duce, peste ani de zile, la nenumarate tentative de
sinucidere ale fiicei ceea ce se va transmite si urmasilor ei. Programele subconstiente
care se gasesc in campul copiilor trec, o data cu varsta si, in special, la inceputul
maturizarii sexuale in constiinta si astfel incep disensiunile dintre copii si parinti. Cinci
minute de dezicere de copil pot costa ani multi de izolare, reprosuri, suparari, ura.
Omul trebuie sa iubeasca lumea din jur. Daca acest sentiment ii lipseste, in suflet i se
instaleaza o stare de disconfort, de chin spiritual. Omul incearca sa-si suprime aceasta
Page 1005 of 1147
durere spirituala cu orice mijloace. Astfel se ajunge la consumul de droguri, la

alcoolism, la diverse forme de toxicomanie. Adevarata cauza a narcomaniei si
alcoolismului este un nivel scazut al iubirii in sufletul omului. Aceasta stare apare din
cauza unor puternice frustrari, a reprimarii iubirii fata de oameni.
Iubirea inseamna armonie. Trecutul, prezentul, viitorul sunt obiecte ale iubirii. Situatia
care s-a crea acum in lume corespunde nivelului spiritual contemporan al omenirii. Se
cheltuie tot mai multi bani pentru narcotice si pentru lupta impotriva acestora insa fara
succes. Lupta trebuie dusa cu cauza care determina consumul acestora. Iar cauza o
constituie nivelul scazut al iubirii interioare a omenirii. Respingerea iubirii pentru
Dumnezeu si a simtamintelor divine fata de parinti si de copii, fata de sine si de omul
drag, fata de natura nevie si fata de lumea inconjuratoare a devenit ceva obisnuit in
viata noastra. Toate aceste incalcari declanseaza programul de distrugere a iubirii care
are drept rezultat cresterea in cascada a cruzimii pe care n-o poti stinge cu alcool sau
droguri. Pentru a iesi din impas omenirea trebuie sa reinvete sa iubeasca. Totul. Iubirea
este o arta complicata care trebuie invatata printr-un efort permanent.
Dar acum cand mama jigneste prin cuvant, privire, gest, nemaivorbind de faptele
copiilor sai, ea nu intelege ca initiaza in copil un program care peste un an, doi poate sal impinga sub rotile masinii, sau sa-i provoace o boala grava.
Omul s-a obisnuit sa considere ca iubirea este una din trairile sale de care poate dispune
dupa bunul sau plac. Este o conceptie gresita. Iubirea este acel intreg a carei parte
suntem, ea imbratiseaza intreaga lume. Iubirea si viata ni se daruiesc si n-avem nici un
drept sa atentam la ele.
Cauza a saptea:
Multi dintre noi pot da un raspuns corect la intrebarea: "Ce-i aceea hrana?". Hrana
influenteaza in primul rand structurile campului uman. Omul asimileaza hrana prin
prima chakra. Printr-o alimentatie corecta poate fi vindecat un om.
"Si a spus Dumnezeu: iata, v-am dat tot felul de ierburi care imprastie samanta cata se
gaseste pe intreg Pamantul si tot felul de pomi care fac roade si raspandesc samanta sa
va fie de hrana."
In "Baghawat-Gita" se interzice consumarea hranei care a stat mai mult de trei ore dupa
ce a fost gatita pentru ca este o hrana "murdara", fiind buna doar pentru trup in ea
nemaigasindu-se nimic pentru suflet.
In hinduism exista notiunea de "carne necusera". Este vorba despre carnea care contine
sange si ea nu se foloseste in nici un caz la gatit. De ce? Sangele este pastratorul datelor
despre viata corpului fizic, in el sta toata informatia privind bolile, simturile si trairile
emotionale pe care le incearca animalele la taiere.
Page 1006 of 1147
Stramosii nostri erau mult mai destepti decat noi, cand se inchinau inainte de
sacrificarea animalului, cerandu-i iertare pentru faptul ca erau nevoiti sa-l intrebuinteze
ca mancare. In acest fel, ei blocau consecintele negative, pe care noi acum le inghitim
fara sa ne pese.
Se spune ca nu e bine sa citesti in timpul mesei. Mancatul cu cartea sau ziarul in fata, in
fata televizorului, dezbaterile politice si familiale la masa pot traumatiza sufletul omului
pentru ca in timpul mesei informatia trece liber in subconstient. Pe acest fapt este bazat
ritualul impartasaniei, adica punerea in contact cu Dumnezeu. Daca insa, in timpul
impartasirii, preotul se gandeste la treburile sale pamantesti, atunci contactul cu
Divinitatea nu se realizeaza.
In fiecare om exista un suflet, inceputul sacru, ceva omenesc si ceva animalic. In stare
normala trupul trebuie sa primeasca hrana de la suflet, sufletul de la spirit iar spiritul de
la Dumnezeu. Excluderea oricarei din aceste verigi este inadmisibila iar viata bazata
doar pe principiul primitiv al imbuibarii trupului fara a da atentie si celorlalte verigi,
reprezinta calea cea mai sigura spre regres.
DROJDIA DE BERE
Drojdia de bere - recomandata intregii familii
Esti bolnav sau te simti obosit? Un leac la indemina este drojdia de bere. Nu este nici
scumpa si nici greu de gasit. Si este foarte buna nu doar
pentru revigorarea si detoxifierea organismului ci si pentru tratarea a numeroase boli.
Datorita continutului bogat de vitamine si minerale, drojdia de bere mai este folosita in
diete de slabire si in tratamente cosmetice.
100 grame de drojdie de bere contin:
* de 10 ori mai multa vitamina B1 decit piinea integrala;
* de doua ori mai multa vitamina B2 decit ficatul;
* de 10 - 20 de ori mai multa vitamina PP;
* de 10 ori mai multa vitamina B6 decit carnea;
* de 5 - 10 ori mai mult acid pantotenic decit cerealele;
* de 20 de ori mai mult acid folic decit taritele de griu.
Drojdia de bere este recomandata in avitaminozele (lipsa vitaminelor) complexe sau
simple ale grupului B, in afectiuni neurologice si
neuromusculare, precum si in manifestarile nervoase ale alcoolismului. Prin activitatea
sa hepato-protectoare, este indicata si in starile precirotice.
Studiile au aratat ca drojdia de bere este indicata in toate afectiunile intestinale si in
prevenirea accidentelor survenite in urma administrarii de
antibiotice.
Consumul de drojdie de bere regleaza nivelul colesterolului in singe, aduce la valorile
normale tensiunea si favorizeaza activitatea miocardului.
Studii comparative efectuate au aratat ca persoanele cu boli cardiace care consuma
sistematic acest supliment alimentar au cu 30% mai putine
probleme decit cardiacii care nu il consuma.
Page 1007 of 1147
Drojdia de bere contine vitaminele:

* B1 eficienta in combaterea tulburarilor digestive, cardiace, pentru tratarea
depresiilor, nevralgiilor si oboselii;
* B2 utila in combaterea eczemelor, a imbatrinirii pielii;
* B3 implicata in procese ce tin de echilibrarea sistemului nervos ;
* B5 - stimulent natural al glandelor corticosuprarenale, remediu anti-stres, mareste
rezistenta la infectii ;
* B7 - care neutralizeaza colesterolul, fiind indicata in obezitate; previne caderea
parului;
* B8 utila pentru reglarea metabolismului proteinelor si grasimilor;
* B9 - are efect antianemic, ajuta la mentinerea echilibrului hormonal;
* B12 - care actioneaza asupra sistemului nervos, marind puterea de concentrare,
ameliorind cefaleele; contribuie la mentinerea echilibrului
hormonal;
* B15 amelioreaza oxigenarea tisulara, este un remediu minune impotriva imbatrinirii,
ajuta la dezintoxicarea ficatului;
* K - intervine in procesul de coagulare a singelui si contribuie la formarea osoasa, fiind
un factor esential in procesul de mineralizare (fixare a
calciului);
* E mareste rezistenta la infectii si intervine in metabolismul si functiile diferitelor
tesuturi, organe si sisteme (organe de reproducere, glande
endocrine, muschi, sistem nervos), in procesul cresterii si in procesul de coagulare.
SUPLIMENT ALIMENTAR PENTRU INTREAGA FAMILIE
Doza zilnica pentru un adult este de trei lingurite de drojdie de bere, care se
administreaza pe stomacul gol, dimineata, la prinz si seara. La copii,
administrarea de drojdie de bere este foarte importanta pentru stimularea proceselor de
crestere, pentru dezvoltarea psihica si mentala
armonioasa. Doza pentru copiii intre 4 si 8 ani este de o treime din cea pentru adulti, iar
pentru copiii intre 8 si 14 ani este o jumatate din doza
pentru adulti.
Sfaturi utile:
Pentru intarirea sistemului imunitar, se pune intr-o ceasca drojdie de bere cit o nuca si o
cantitate egala de miere, deasupra. Se lasa sa stea 10
minute, apoi se amesteca bine. Se maninca dimineata si seara inainte de mese 4
zile/luna.
ECHINOCOCOZA ( HIDATIDOZA SAU CHISTUL HIDATIC)
-este o afectiune parazitara in care omul este gazda intermediara pentru viermii din
genul Echinococcus.
Omul se infesteaza ingerind oua de Echinicoccus, de obicei din apa sau alimente
contaminate cu resturi fecale provenite de la caini.
De mentionat ca ouale sunt rezistente la uscaciune, supravietiund in praf perioade lungi
de timp.
Din oua ies in tubul digestive larvele care ajung pe cale sangiuna in diverse organe,
Page 1008 of 1147
formand chisturi.
Chisturile se intilnesc de obicei in ficat si la plamani, dar pot aparea in orice tesut,
inclusive in inima, creier sau oase.
Simptomele depind de localizarea si marimea chistului, care poate determina modificari
locale prin presiune. Ruperea chisturilor duce la fenomene alergice severe, pina la soc
anafilactic. Diagnosticul se realizeaza prin explorari imagistice. Tratamentul este
medicamentos si/sau chirurgical - in functie de aprecierea medicului specialist si de
marimea, localizarea si numarul chisturilor.
Tratament naturist
Remediul propus este urmatorul:
- Para Protex (1-1-1 dupa masa, 2-3 luni continuu, intareste imunitatea contra microorganismelor patogene cum ar fi: bacterii, ciuperci, fungi, paraziti, actionand astfel pe
sterilizarea multiplelor focare ce se pot dezvolta prin mijlocirea acestora);
- Garlic Caps (1-1-1 in timpul mesei, 2-3 luni continuu, este supranumit antibioticul
natural; are functie antiseptica potentand impreuna cu PARA PROTEX efectele
distructive microbiene);
- Liver Aid (1-0-1 inainte de masa, 3 luni continuu, este un protector hepatic ce
impiedica degradarea functiei ficatului datorita chisturilor prezente si comprimarii
secundare a tesutului hepatic);
- Noni lichid (1-1-1 linguri inainte de masa, 2-3 luni continuu, poseda efecte complexe:
de intarire a sistemului natural de aparare si vitalizare a organismului in caz de boala,
relaxeaza sistemul nervos central prin efectul antistres, joaca rol si de detoxifiere
hepatica - pt. ca ati avut tratament medicamentos cu mebendazol care desi actioneaza
pt. distrugerea microbiana este hepato-toxic, si nu in ultimul rand Noni administrat
inainte de masa va ajuta la cresterea apetitului alimentar, actionand astfel pe
reechilibrarea greutatii corporale);
- Omega 3 (0-1-1 in timpul mesei, 3 luni continuu, face parte din grasimile protectoare
hepatice - acizi grasi nesaturati - si in acelasi timp este si un bun protector al functiei
pulmonare - mai ales ca ati fost fumator timp de multi ani).
Recomandari pentru un stil de viata SANATOS:
- hidratarea cu lichide 2-2.5 l pe zi este esentiala pentru o buna absorbtie a tratamentului
naturist: de preferat apa, ceaiuri, sucuri naturale si a se evita bauturile carbogazoase si
sucurile cu multe sustante chimice - mai ales cele continand coloranti artificiali, iar
laptele nu este obligatoriu sa-l beti daca nu va face bine si l-ati putea inlocui cu iaurt sau
lapte batut, acestea avand mai multi fementi.
Page 1009 of 1147
- evitati in bucataria proprie mancarurile grele, cu prajeala, rantasuri sau pe cele mult
pregatite prin fierbere, pt. ca sunt daunatoare ficatului; preparati-va in schimb hrana
prin inabusire sau coacere la cuptor - dar nu microunde - ori direct pe gratar.
- evitati conservele, mezelurile, zaharul, fainoasele in exces si cresteti consumul de
fructe, salate, legume proaspete, carne cu proteine inalt calitative - peste, curcan, pui
pentru ca ele aduc un plus de energie usor asimilabila in organismul dvs.
O alta afectiune cu evolutie spre malignizare este chistul hidatic, datorat localizarii in
ficat a embrionului de Taenia echinococcus, parazit preluat de la ciine, pisica, vulpe sau
lup. Parazitul ajunge in intestinul uman, traverseaza peretele intestinal si patrunde in
ficat prin vena porta. Se formeaza un chist cu lichid incolor care mareste volumul
ficatului, cu evolutie lenta spre cancer, intr-un interval de circa 2-4 ani.
Simptomele de manifestare ale cancerului hepatic sint cresterea in volum a ficatului,
senzatia de apasare in zona, paloare icterica si slabire rapida a organismului.
In ultimele decenii au fost consemnate foarte multe cazuri cind tratamentele
fitoterapeutice au dus atit la stoparea bolii cit si la vindecarea ei, uneori cu rezultate
miraculoase. Pentru tratarea acestei boli, prof. dr. Constantin Milica, specialist in
fitoterapie, recomanda utilizarea maceratului din rizomi de obligeana (10 g pulbere la
250 ml alcool de 70 de grade, cu un timp de macerare de 10 zile), din care se iau 6
linguri/zi, la intervale de 1-2 ore. Remediul se amesteca in ceai. La fel de bune sint
infuziile de rostopasca (1/2 lingurita de planta uscata la 200 ml apa clocotita; 1 lingura
la intervale de 3 ore), de pedicuta (2-3 ceaiuri/zi, pe toata durata bolii), din muguri
uscati si macinati de plop negru (1 lingura la 250 ml apa clocotita; 2-3 ceaiuri/zi), ceaiul
de cimisir (decoct din 20 g frunze uscate la 250 ml apa; cercetari recente au dovedit ca
alcaloidul buxenina G are o actiune puternic inhibitoare in dezvoltarea celulelor
canceroase), ceaiul de captalan (decoct din 1 lingurita pulbere rizom la 250 ml apa; 2-3
ceaiuri/zi), sau ceaiul de tataneasa (1 lingurita pulbere din radacini uscate la 250 ml apa,
se fierbe 20-30 de minute si se beau 3-4 ceaiuri/zi, avind actiune antimitotica, datorita
continutului ridicat de alantoina). Tot din tataneasa se poate prepara o tinctura din 40 g
pulbere de radacini la 250 ml alcool de 70 de grade. Se macereaza 7-10 zile, apoi se iau
cite 10-20 de picaturi, de 3 ori/zi, inainte de mese. Pentru ca alcoolul sa nu fie daunator
ficatului, picaturile se amesteca in putin ceai cald.
Nu trebuie uitat viscul - frunze si ramuri tinere recoltate din coroana arborilor de
foioase, conifere sau fructiferi. Se prepara macerat din 2 lingurite frunze uscate si
maruntite la 200 ml apa rece. Se lasa pentru macerare la rece timp de 8 ore, se strecoara
si se beau cite 2 cesti/zi, dintre care una seara, la culcare. Pentru bolnavii de cancer
hepatic se recomanda visc de stejar, iar pentru femei este indicat viscul de mar.
In regimul alimentar specific acestei boli, se poate introduce salata sau sucul proaspat
de nasturas (Nasturtium officinale), in cantitate de 60-150 g/zi, indoit cu apa rece.
Page 1010 of 1147
Florile de salcm, calmantul din farmacia naturii

-----------------------------------------------------------------------Coroana este rar i luminoas, adesea globuloas, format din ramuri spinoase i
frunze compuse, cu 7-19 foliole eliptice, inserate pe un rahis lung. Florile sunt mari,
albe sau uor roze, grupate n raceme cu form de ciorchine, lung de 10-20 cm, cu miros
dulce-parfumat. nflorirea are loc n a doua jumtate a lunii mai i prima parte din iunie.
nainte de nflorire, ciorchinii sunt ndreptai n sus, iar dup nflorire, n jos.
Florile rmn deschise 8-12 zile, iar secreia nectarului ncepe s fie apreciabil din
momentul n care temperatura nopilor depete 14 grade C, mai ales n zone apropiate
de o surs de ap, pentru a contribui la ridicarea umiditii relative a aerului.
n anii foarte favorabili, producia de nectar a unei plantaii de salcm poate atinge
1.100-1.700 de kg de miere la hectar, iar n perioada culesului maxim, coloniile
puternice de albine pot aduna circa 10-12 de kg de nectar pe zi.
Fructele salcmului sunt psti, ca orice specie din familia leguminoaselor, lungi de 510 cm, turtite, brun-rocate, cu 4-10 semine n form de rinichi.
Salcmul, cu denumirea tiinific Robinia pseudoacacia este originar din America de
Nord, de unde s-a rspndit n toat Europa i Asia. n Romnia a fost adus de turci prin
anul 1750, mai nti n sudul rii, de unde s-a rspndit n toat ara, att ca arbore
spontan ct i plantat n liziere masive sau, izolat. Predomin n zonele de cmpie i de
deal, n sudul Olteniei, Muntenia i sudul Moldovei, pe marginea drumurilor i pe lng
aezrile steti. Se remarc printr-o mare capacitate de lstrire i de adaptare
ecologic la condiii climatice foarte variate, cu o bun rezisten, att la gerurile iernii,
ct i la secetele de var.
Avnd o cretere rapid i rdcini puternice, cu o extindere lateral pn la 20 metri,
salcmul poate asigura fixarea terenurilor nisipoase, a dunelor de nisip din Oltenia i
sudul Moldovei, a coastelor erodate i alunecoase i a taluzurilor cu pant mare. De
asemenea, constituie o specie ideal pentru amenajarea perdelelor de protecie, a
parazpezilor (datorit rezisteei la umezeal) i ca material de construcie (arpante la
case, stlpi de gard, araci n vie, material de parchet i n construcii navale), fiind cel
mai puin atacat de carii.
n parcuri i grdini este plantat n scopuri decorative, melifere i medicinale, fiind
preferat de gospodari pentru frumuseea florilor albe i plcut mirositoare i a frunzelor
de culoare verde-crud.
Romnia are 100.000 de hectare de salcm
---------------------------------------------------------------Teritoriul ocupat de salcm n Romnia, att n plantaii masive, n liziere i ca
Page 1011 of 1147
exemplare solitare, ajunge la aprox. 100.000 de hectare.

n scopuri medicinale, florile se recolteaz n faza de maxim dezvoltare, prin strujire
de pe axul principal al inflorescenelor, numai pe vreme bine nsorit i se usuc la
umbr, n straturi subiri, n ncperi bine aerisite sau n podurile caselor acoperite cu
tabl. Prin uscare se obine un randament de 1 kg de flori uscate din 7 kg de flori
proaspete.
Scoara se recolteaz prin jupuire de pe ramurile tinere, la nceputul primverii (martieaprilie), cnd pornete circulaia sevei sau la nceputul toamnei (luna septembrie) i se
usuc la soare.
Coninutul chimic al florilor este foarte divers, cu glicozizi flavonici (robinin,
acaciin), taninuri, glucide, acizi organici (cafeic, clorogenic), mucilagii, ulei volatil.
Florile proaspete conin un ulei eteric complex, care se extrage cu eter de petrol,
obinndu-se concretul, cu un randament de 0,15-0,20 %. Materia prim este folosit
pentru parfumerie, mai mult n Bulgaria, Ungaria i Rusia, avnd la baz un mare
numr de componente aromatice, ca de exemplu pinen, limonen, linalool, citronelol,
geraniol etc. Acestea intr n compoziia unor parfumuri i cosmetice cu not odorant
de tip jasmin, liliac i oriental.
Florile de salcm sunt un bun calmant
-------------------------------------------------------Proprietile terapeutice ale preparatelor din flori de salcm dau posibilitatea
interveniilor n tratarea multor boli, mai ales n afeciunile sistemului nervos i n boli
digestive i pulmonare.
Sunt binecunoscute efectele antitusive, antispasmodice ale tractului respirator,
emoliente ale secreiilor bronice, antiseptice, antinevralgice, calmante, uor sedative
etc.
Efectele vindectoare ale florilor de salcm se exercit la toate persoanele, indiferent de
vrst.
Aciunile asupra sistemului nervos se manifest prin capacitatea de a liniti, de a calma
i de a tonifia organismul aflat n diferite stri nevrotice.
Bune pentru depresivi
-------------------------------
Page 1012 of 1147
Produsele din flori de salcm sunt utilizate n multe afeciuni psihosomatice care apar
drept consecine directe ale unor tensiuni sufleteti:
- stri conflictuale frecvente, cu tendine de agresivitate i criticism exagerat;
- accese de mnie i iritabilitate psihic;
- crampe musculare de natur nervoas;
- epuizare nervoas i a forei fizice i intelectuale, degradnd pn la insomnii, stri de
anxietate i depresie psihic prelungit;
- reacii necontrolate la stri stresante, dureri de cap i migrene pe fond de stres;
- tulburri de memorie, de echilibru i de vz ajungnd, n unele cazuri, la erupii
herpetice pe piele;
- tulburri de apetit, cu lipsa poftei de mncare sau cu foame excesiv, produse de o
stare de gol afectiv, respectiv o lips a hranei sufleteti.
Din experiene ndelungate s-a constatat c aceste afeciuni ale sistemului nervos
dereglat se pot trata prin:
- inhalarea parfumului florilor de salcm, cu efecte linititoare asupra psihicului,
recomandndu-se scurte plimbri prin preajma salcmilor nflorii;
- aromatizarea camerei de lucru i de dormit a bolnavului cu buchete de flori proaspete;
- consumul unei infuzii din flori uscate (1 lingur la 200 ml ap clocotit) luat n 3
reprize pe zi, ntr-o cur de 3 sptmni, nlocuind total apa de but;
- consumul zilnic a unui macerat la rece din flori inute 2-3 zile n miere de albine,
lund cte 3-5 lingurie pe zi;
- tinctur din 20 de grame de flori uscate care se macereaz n 100 de ml de alcool 700,
timp de 10-14 zile, din care se iau zilnic de 2 ori cte 10 picturi.
n tratament extern al bolilor sistemului nervos sunt recomandate bi generale cu
extracte din flori.
Infuzie din flori de salcm pentru arsurile de stomac
-------------------------------------------------------------------------n tratamentul bolilor aparatului digestiv, de mult vreme este cunoscut aciunea
Page 1013 of 1147
benefic a florilor de salcm asupra gastritei hiperacide, mai ales cea aprut pe un fond
de nervozitate, la acest efect contribuind glicozizii flavonici, care acioneaz ca
hipoacidifiani.
Bune efecte se constat n combaterea arsurilor de stomac (pirozis), aprute mai ales
noaptea, cu localizri retrosternale, datorate hiperaciditii. De asemenea, sunt atenuate
durerile n ulcerul gastric i duodenal, n gastralgii hiperclorhidrice, reflux gastroesofagian, indigestii dup mese copioase cu alimente grase, n insuficien hepatic,
crampe abdominale i hernie hiatal. La copii, florile de salcm pot avea efecte benefice
n diareea acid sau vrsturi de lapte, precedate de agitaie.
Tratamentele acestor boli digestive se pot face cu ncredere, folosind o infuzie din
amestec, n pri egale, cu flori de salcm i frunze de dud bogate n carbonat de calciu
cu efecte alcalinizante, de reducere a hiperaciditii gastrice; se ia o linguri din
amestec la 250 de ml de ap clocotit, se infuzeaz acoperit 10-15 minute i se beau
dou ceaiuri pe zi, dup mesele principale, n cure de lung durat.
Ceaiul de salcm combate bolile pulmonare
---------------------------------------------------------------n cursul zilei, n locul apei potabile sau a sucurilor, este recomandat s se consume ap
din flori de salcm (o mn de flori uscate se macereaz la rece, minim 8 ore, ntr-un
litru de ap curat de izvor).
n bolile aparatului respirator, florile de salcm sunt eficiente la combaterea tusei
convulsive i astmatice, rceli, viroze, a rguelii, n infecii acute ale cilor respiratorii,
astm bronic etc.
Tratamentul acestor afeciuni se face cu ceai din flori de salcm care acioneaz
asemntor cu supa de pasre ce s-a dovedit a fi un aliment cu mare valoare nutritiv
dar i cu deosebit eficien n reducerea proceselor inflamatorii, calmarea tusei, a
strnutului i a secreiilor nazale. Este demn de subliniat, c n cazul bolilor pulmonare
nu s se neglijeze consumul ceaiul de salcm, iar ca alimentaie s se consume supe de
pasre, cel puin la o mas pe zi.
Tamponri cu infuzie pe dintele cariat
-----------------------------------------------------Datorit coninutului ridicat n flavone i robinozide, infuzia din flori de salcm
acioneaz cu efecte diuretice, antiinflamatoare, de reducere a coninutului de uree din
snge i de calmare a durerilor reumatice sau a nevralgiilor dentare.
Page 1014 of 1147
n afeciunile dermatologice se folosesc florile uscate i pulverizate care se pun pe rni

provocate de arsuri i pe furuncule sau se aplic prinie (cataplasme) preparate din 3
pri miere de salcm, o parte fin de gru, schimbate la intervale de 10-12 ore.
Tot extern se folosete infuzia din flori pentru splturi vaginale n caz.
Ceaiul din boboci de salcm galben previne apariia cheagurilor de snge
Salcmul japonez, cu denumirea tiinific Sophora japonica este un arbore mai puin
cunoscut n ara noastr, fiind originar din China, Coreea i Japonia.
Are tulpini flexibile , lipsite de spini, flori galben-verzuie, grupate n inflorescene
ramificate. nflorirea este mai trzie, spre var. Acest pom frumos este plantat n parcuri
i grdini cu scopuri ornamentale.
Pentru aplicaii terapeutice se recolteaz bobocii florali, care conin substane glucidice,
mucilagii, pectine i rutozizi cu multiple proprieti n reducerea nivelului de lipide din
snge, dizolvnd plcile de colestrerol din interiorul vaselor sanguine. De asemenea,
mrete rezistena capilarelor fragile, ntrete contraciile inimii i regleaz ritmul
cardiac.
Datorit coninutului ridicat n rutozizi, ceaiul din bobocii florali de salcm galben
inhib agregarea trombocitelor i eritrocitelor, evit formarea cheagurilor de snge, are
efecte antiinflamatoare, prevenind apariia edemelor cardiace i mrete rezistena
peretelui capilar venos.
Prezena cvercetolului din boboci are aciune protectoare asupra capilarelor, dilat
vasele coronariene, prevenind accidentele vasculare, mai ales la persoane cu
hipertensiune arterial, ateroscleroz coronarian, tromboflebite, ulcere varicoase,
hemoptizii, hemoragii retiniene, glaucom, retinopatie diabetic, hemoroizi sngernzi
etc.
Mierea de salcm, singura care nu se zaharisete
-----------------------------------------------------------------------Mierea de salcm constituie un deliciu de neegalat, fiind mult apreciat pentru savoarea
sa, pentru valoarea energetic mare (300 kcal la 100 grame produs) i pentru multiplele
proprieti terapeutice. Faptul c este singurul sortiment de miere care nu se zaharisete,
dect dup foarte mult timp, constituie un avantaj luat n consideraie de ctre
consumatori.
Aroma natural i calitile terapeutice se pstreaz mai bine n mierea din fagure dect
Page 1015 of 1147
n cea centrifugat, ntruct fagurele conine i o anumit cantitate de cear, polen i

propolis, constituind un amestec ideal pentru tratarea multor boli de plmni i inim,
pentru colite i enterocolite, afeciuni de ficat, boli ginecologice, anemie i pentru
meninerea funciilor fiziologice active pn la btrnee. Nu ntmpltor s-a constatat
c apicultorii au o durat de via mai mare cu 8 ani dect restul oamenilor, datorit
unui consum frecvent de miere (mai ales n fagure), i altor produse apicole (polen,
propolis).
Mierea cu nuci, energizant garantat
---------------------------------------------------S-a dovedit c mierea de salcm, diluat n puin ap cald i luat nainte de mese sau
seara nainte de culcare, are efecte deosebite n vindecarea ulcerelor (gastric i
duodenal).
Dac se amestec cu nuci mrunite se realizeaz un produs delicios, cu efecte imediate
n cazuri de oboseal fizic i intelectual, la persoane convalescente, la btrni, la
sportivi i la mame care alpteaz.
Specialitii gastronomi au integrat mierea i florile de salcm n multe preparate
culinare cu efecte linititoare, mai ales n produse de patiserie, dulcea, peltea,
maripan cu migdale, antreuri, gogoi cu aluat de cltite, salate, siropuri etc.
Gru cu miere, stafide, nuci
Ingrediente:
250g gru decorticat sau arpacas, 100g stafide, 150g nuci maruntite, cateva linguri cu
miere dupa gust, coaja rasa (lamaie, portocale), zahar vanilat.
Instructiuni:
1 ) Spalam in mai multe ape reci grul.
2 ) Punem grul intr-o oala mai mare, adaugam apa ca sa acopere grul cam un lat de
palma si fierbem la foc mic, pana s-a fiert grul.
3 ) Dupa ce s-a fiert, adaugam mierea, nucile, stafidele si mirodeniile.
4 ) Dam oala jos de pe foc si o acoperim cu un servet curat, apoi o invelim cu o patura,
sau ceva gros, ca sa-si mentina caldura cat mai mult.
REETA VINULUI PENTRU INIM:
10 tulpini proaspete de ptrunjel, cu frunze cu tot, se pun ntr-un litru de vin natural,
curat, la care se adaug 1-2 linguri de oet curat din vin. Se las totul s fiarb 10
minute la foc mic (atenie, face spum!). Dup aceste 10 minute,se ia de la foc, se mai
adaug 300 grame de miere pur de albine . Vinul fierbinte se filtreaz i se trage, ct
este nc fierbinte, n sticle care au fost cltite cu puin alcool tare. Se astup bine!
Depunerile care se formeaz nu duneaz i pot fi bute i ele fr probleme. Trebuie s
adugm c fiecare poate decide pentru sine dac s fiarb mierea sau nu,eu zic ca
Page 1016 of 1147
mierea nu e bine sa o fierbem.

,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie natural... Numai sa respecti
ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si trebuie sa fiarba, si ea cu restul. Nuti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit vinul tau de patrunjel-miere pentru inima!"
nici slabita
LAPTISORUL DE MATCA
Va simtiti epuizat, in pragul unei depresii sau incercati sa va reveniti dupa o boala
indelungata? Faceti o cura cu laptisor de matca, unul dintre cele mai puternice
energizante naturale. Are atatea efecte pozitive asupra organismului, incat poate fi
considerat pe drept cuvant un adevarat "elixir al tineretii".
Ce este
Laptisorul de matca este o substanta secretata de glandele salivare ale albinelor,
destinata hranirii larvelor in primul stadiu de dezvoltare. El constituie hrana exclusiva a
reginei albinelor, care traieste cinci ani, spre deosebire de albinele lucratoare care
supravietuiesc doar patru luni. Este alcatuit din fructoza, proteine, factori de crestere, 18
aminoacizi si o multitudine de vitamine (mai ales B1 si B5) si minerale. Este o
substanta care creste rezistenta organismului impotriva diversilor factori de stres care il
afecteaza, mentinand echilibrul functionarii normale a tuturor organelor. Actioneaza ca
un "hormon sexual" crescand potenta barbatilor, combatand sterilitatea sau normalizand
menstruatia.
Beneficii
Mai ales persoanele care muncesc intens zece ore pe zi sau au de sustinut examene
importante vor simti imediat imbunatatirea memoriei, a capacitatii de concentrare si
cresterea energiei. Fenomenele atat de neplacute care insotesc instalarea menopauzei
(transpiratii abundente, bufeuri de caldura, ciclu prelungit) aproape dispar dupa o cura
Page 1017 of 1147
de o luna cu laptisor.
Deoarece normalizeaza tensiunea, nu ar trebui sa le lipseasca celor care au risc crescut
de infarct sau accidente cerebrale (obezi, cu colesterolul crescut). Poate cel mai
important beneficiu este intarirea imunitatii, laptisorul avand si o puternica actiune antiinflamatoare.
Utilizare
Cercetatorii afirma ca putem consuma fara pericol un gram de laptisor zilnic, in cazul
unor boli grave fiind recomandate chiar doua grame. Cura dureaza patru-sase
saptamani, iar laptisorul trebuie luat pe stomacul gol, inaintea mesei de dimineata.
Pentru a detecta o posibila alergie, mai ales suferinzii de astm sau cei care fac deseori
eczeme trebuie sa inceapa cura cu un dozaj mic (250 mg zilnic), crescand apoi
progresiv doza. Dupa terminarea curei, faceti o luna pauza, apoi reluati tratamentul pana
va intremati.
LEURDA
1 .Leurda imbunatateste memoria
2 .Leurda cu vin si miere pentru bolile de inima si reumatism
Zonal, aceasta planta are mai multe denumiri, de la ceapa vrajitoarelor pna la usturoi
de padure, ainti sau alin de iunie.
Leurda are mirosul specific usturoiului, de unde si frecventa denumire de ai (usturoi) de
padure, salbatic sau ciorasc. Frunzele sale, de un verde foarte frumos, au o forma
asemanatoare cu frunzele de lacramioare. Cnd nfloreste are o floare alba. Frunzele ies
dintr-un bulb lunguiet. Este deosebit de important sa cunoasteti aspectul leurdei pentru a
nu o confunda cu brndusa de toamna. Deosebirea garantata dintre cele doua plante este
mirosul. Atentie! Cnd culegeti aceasta planta, daca nu miroase a usturoi, renuntati!
Altfel poate fi toxica!
Planta apare primavara timpuriu, imediat dupa ce s-a topit zapada. Creste de preferinta
n luminisurile padurilor de foioase sau de brad, n zonele bogate n humus si n special
umede. Frunzele pot atinge naltimi de pna la 30-40 cm.
Principala proprietate a leurdei este aceea de a curata organismul. De la stomac si
intestine, la ficat si vezica biliara, la vasele sanguine, la sngele nostru n general,
leurda este "detergentul" corpului uman. Este pacat sa nu profitam n fiecare primavara
de virtutile acestei plante, urmnd o cura de 4-6 saptamni.
Page 1018 of 1147
Datorita efectului sau depurativ, planta este foarte utila n combaterea aterosclerozei, n
tratarea hipertensiunii arteriale si n tratamentul majoritatii bolilor de piele. Viermii
intestinali, n special limbricii la copii, mor la scurt timp dupa ce copiilor li se
administreaza leurda proaspata tocata marunt si presarata pe felii de pine cu unt. De
asemenea, leurda proaspat culeasa si tocata marunt se poate presara si pe mncarea de
cartofi, n supe sau sub forma de salata.
n pofida faptului ca planta este, practic, la ndemna tuturor, ea nu este ndeajuns
folosita. n afara proprietatilor vermifuge, leurda previne deranjamentele stomacale,
balonarile, colicile, constipatiile sau starile de indispozitie abdominala.
Persoanele care sufera de hipertensiune arteriala, ameteli, dureri de cap, senzatie de
apasare n ceafa sau agitatie nervoasa este bine sa consume leurda n tot timpul anului:
primavara n stare cruda iar n decursul anului sub forma de esenta.
n cazurile de gripa ori bronsita, leurda ajuta la eliminarea secretiei, usurnd respiratia.
Exista chiar dovezi ca vindeca miraculor si pleureziile. Si n cazul eczemelor nsotite de
mncarimi, o cura cu leurda proaspat culeasa face minuni. Eczema poate disparea n
decurs de o luna.
Cea mai extraordinara calitate a leurdei este, nsa, aceea de a reusi sa influenteze pozitiv
capacitatea de memorare. Un tratament cu esenta proaspata de leurda, cte 15 picaturi
luate de trei ori pe zi n ceai de plante are un efect binefacator asupra memoriei chiar si
n cazurile de pierdere severa a acesteia.
Mod de folosire
n stare cruda, frunzele proaspat culese se spala, se taie marunt si se presara pe si n
alimente ca si patrunjelul verde.
Tinctura: frunzele proaspat culese se taie marunt, se introduc n sticla si se toarna alcool
rafinat de 38-40 de grade, pna ce se acopera nivelul plantelor. Se pune la loc nsorit
timp de doua saptamni. Apoi se strecoara si se pastreaza n sticlute mai mici, de
culoare nchisa. Se iau zilnic, de patru ori cte 15 picaturi n apa sau ceai de plante.
Vin: se pun doi pumni de leurda (frunze taiate marunt) ntr-un litru de vin alb si se pune
la fiert. Dupa ce a dat n clocot se adauga miere,dar mierea nu se fierbe pt.ca mierea la
temperatura de peste 20 de grade isi pierde din vitamine,se bea cte un paharel nainte
de masa. Este recomandat bolnavilor de inima si de rheumatism.
CONTRA CADERII PARULUI
RETETA;ulei de masline,un galbenus ou,ulei de ricin,vit.A.sol Se amesteca si se unge
tot parul inclusiv pielea capului si se acopera cu o punga sau mai bine cu o folie de
celofan sa stea ermetic,apoi se mai pune un prosop(sa stea la caldura)si se tine cel putin
2ore dupa care se spala normal e super!
Page 1019 of 1147
Fetelor, va dau eu un tratament super-extra-nemaipomenit: amestecati un galbenus de

ou cu acelasi volum de ulei de ricin si cu acelasi volum de vitamina A uleioasa (1:1:1).
Maioneza care rezulta aplicati-o la radacina parului si masati bine. Acoperiti capul cu o
folie de plasctic si cu 2 3 prosoape (pt a va incalzi si a va deschide porii) si stati asa
vreo 2 ore.
Spalati normal dand de doua ori cu sampon (se degreseaza perfect).
Faceti asta odata la o saptamana sau doua timp de mai multe luni. Nu va va veni sa
credeti cat de tare se poate regenera parul vostru.
tratamentul e pe baza de alcool alimentar de 70 de grade(1litru) si 6 ardei iuti pe care ii
taiati si ii amestecati cu alcoolul,il lasati vreo 10 zile la macerat apoi il strecurati sil
puneti in sticlute inchise la culoare.
cu lotiunea asta iti dai la radacina parului si stai aproximativ 30 de min apoi de speli,
tratamentul se face o data pe sapt si cam dupa o luna incep sa se vada efectele
sper sa va ajute si pe voi cum m-a ajutat pe mine
TULBURARI DE SOMN
Sosete ude sau bai la picioare cu faina de mustar
Cu cat avem picioarele mai reci, cu atat ne va fi mai greu sa adormim, se arata intr-un
studiu efectuat la Clinica universitara de psihiatrie din Basel. In consecinta, o baie calda
la picioare, pe langa faptul ca ne relaxeaza, combate si tulburarile somnului. Acelasi
rezultat se poate obtine si cu o pereche de sosete ude, leacul traditional al lui Kneipp. La
inceput ele ingusteaza vasele de sange, insa dupa 20-30 de minute le dilata, producand o
senzatie de caldura.
Mod de utilizare:
-Sosete ude - Incalziti-va picioarele intr-un lighean cu apa calda. Inmuiati o pereche de
sosete in apa rece, stoarceti-le si trageti-le in picioare. Mai puneti peste ele si niste
sosete calduroase de lana.
-Baia la picioare cu faina de mustar - Amestecati doua linguri de faina de mustar intr-o
galeata cu apa fierbinte, tineti picioarele in ea cam zece minute si dupa aceea spalati-le
cu apa calda.
Riscuri si efecte secundare: Intrebuintata imprudent, faina de mustar poate provoca
arsuri pe piele. Nu prelungiti baia mai mult de 15 minute, iar daca observati ca pielea sa inrosit, intrerupeti pe loc procedura. Baile cu faina de mustar sunt contraindicate
atunci cand aveti leziuni pe laba piciorului sau pe gambe.
RACEALA
-Ceai din flori de soc
Deja Hipocrate a descris actiunea terapeutica a socului, iar in Evul Mediu, Hildegard
Page 1020 of 1147
von Bingen i-a pretuit si ea puterea tamaduitoare. Medicina naturista cunoaste

numeroase intrebuintari ale socului (respectiv, ale malinului negru). Rezultate bune s-au
obtinut cu ceaiul preparat din flori de soc in tratarea racelilor. Uleiurile eterice continute
in aceste flori au actiune dezinflamatoare si expectoranta.
Mod de utilizare: Se toarna circa 150 mililitri de apa in clocot peste doua lingurite de
flori, se lasa cinci minute sa infuzeze si apoi se strecoara. Se bea de mai multe ori in
cursul zilei. Mai ales in a doua jumatate, se recomanda o cana sau doua, cat mai
fierbinte.
-Supa de gaina
Medicul internist Stephen Rennard si colegii sai de la Nebraska Medical Center au
organizat un experiment in laborator, pentru a verifica daca supa de gaina isi justifica
reputatia de principal leac traditional contra racelii in America. Ei au pregatit o supa
dupa reteta primita de la bunica unuia dintre cercetatori si au urmarit efectul intr-o
eprubeta. Au constatat o reducere a mobilitatii anumitor globule albe din sange, care
sunt responsabile pentru unele simptome ale racelii, cum ar fi inflamarea mucoaselor.
Desigur ca observatiile facute in laborator nu constituie o dovada ca supa ar avea o
actiune similara in organismul uman. Totusi, milioanele de bunici au dreptate - o supa
fierbinte ne face bine cand suntem raciti.
Mod de utilizare: Se pune o gaina in apa rece si se da intr-un clocot, dupa care se lasa sa
fiarba la foc mic minimum doua ore si jumatate. Timpul indelungat de fierbere este o
conditie indispensabila a eficacitatii terapeutice, probabil ca numai in acest mod pot fi
extrase din gaina substantele active. Celelalte ingrediente sunt importante pentru gust,
nu insa si pentru efectul supei. Mancati o farfurie sau doua, cat de fierbinte se poate.
Riscuri si efecte secundare: Atentie cu supa fierbinte, daca va doare gatul.
-Ceai de ceapa
Zeama de ceapa actioneaza impotriva germenilor patogeni ca un antibiotic natural,
datorita aliinei, o substanta care, in contact cu oxigenul, se transforma in alicina.
Reteta: Taiati marunt o ceapa si fierbeti-o aproximativ cinci minute, strecurati fiertura si
lasati-o sa se raceasca pana la temperatura la care o puteti bea. Apoi indulciti ceaiul cu
putina miere si beti-l cu inghitituri mici. Dupa asta, bagati-va in pat si transpirati.
Riscuri si efecte secundare: Ceapa poate reduce glicemia. De aceea, atunci cand
apeleaza la acest remediu, diabeticii trebuie sa-si controleze glicemia si sa-si modifice
corespunzator medicatia antidiabetica, daca este cazul.
AMIGDALITA CU TEMPERATURA
-Compresa rece cu lamaie
Ajuta in amigdalitele cu temperatura, in special la copii.
Mod de utilizare: Se amesteca o lingura de zeama de lamaie intr-un sfert de litru de apa.
Se inmoaie un servet, se preseaza usor pentru a indeparta surplusul de lichid si se aseaza
in jurul gatului. Se lasa sa actioneze cam o ora. Dupa aceea, zona gatului se va tine la
caldura.
Riscuri si efecte secundare: Daca pielea se irita si apar mancarimi, scoateti imediat
compresa.
Page 1021 of 1147
DURERI IN GAT
-Cataplasma cu cartofi
Cataplasmele cu cartofi dezinflameaza si calmeaza durerile.
Mod de utilizare: 500 grame de cartofi se fierb bine in coaja, dupa care se pun intr-un
servet sau un saculet de in si se zdrobesc. Pentru a evita arsurile, se infasoara mai intai
gatul intr-un prosop, iar cartofii se aseaza deasupra. Se lasa sa actioneze pana cand
cartofii s-au racit.
INFECTII URINARE
-Suc de merisor
Dintr-un studiu realizat la Universitatea Oulu din Finlanda, reiese ca sucul de merisor,
baut cu regularitate, reduce cu 50% frecventa infectiilor urinare la femei. Se presupune
ca ar scadea capacitatea bacteriilor de a se fixa in peretele vezicii urinare.
Mod de utilizare: Se ia cate o lingura de suc de merisor, de trei ori pe zi.
TUSE, AFECTIUNI ALE CAILOR RESPIRATORII
-Inhalatii
Inhalatiile cu aburi fierbinti au mai multe efecte benefice. In functie de ceea ce punem
in apa, ele au actiune sudorifica (musetel), antiinflamatoare (musetel, salvie),
expectoranta (cimbru, mirt), bactericida (cimbru, salvie, musetel) sau antispastica la
nivelul bronhiilor (cimbru).
Mod de utilizare: Se pune intr-un castron un pumn de plante uscate, la alegere - flori de
musetel, cimbru, salvie sau mirt -, si se toarna deasupra apa clocotita, dupa care se lasa
cateva minute sa infuzeze. Apoi se acopera capul si castronul cu un prosop mare si se
inspira aburii.
Riscuri si efecte secundare: Atentie la posibilele alergii la plantele medicinale amintite.
Nu se recomanda in timpul graviditatii si in perioada de alaptare, deoarece substantele
continute in aceste plante trec in sange, respectiv in laptele mamei, si de acolo pot
patrunde in organismul copilului, declansand eventuale reactii alergice, perturbari ale
ritmului cardiac si ale respiratiei. Sunt contraindicate pentru copiii mai mici de trei ani.
DURERI ARTICULARE LA GENUNCHI
-Cataplasma cu seminte de schinduf
Intrebuintate extern, semintele de schinduf au actiune antiinflamatoare si analgezica.
Mod de utilizare: 50 grame de seminte de schinduf se fierb cinci minute intr-un sfert de
litru de apa. Se obtine un terci, care se intinde pe o panza de in. Il puteti folosi, dupa
cum doriti, atat fierbinte, cat si rece. Daca simtiti nevoia de caldura - cum se intampla in
cazul artrozei -, puneti cataplasma in jurul genunchiului cat de fierbinte o puteti suporta.
Page 1022 of 1147
Daca insa aveti o senzatie de fierbinteala in genunchi - ca, de pilda, la artrita -, folositi
cataplasma rece. Pentru aceasta, lasati mai intai terciul sa se raceasca la temperatura
camerei, apoi tineti un timp cataplasma in frigider (nu in congelator).
Riscuri si efecte secundare: Indepartati imediat cataplasma, daca vi se irita pielea si apar
mancarimi sau usturimi.
DURERI DE CAP
-Presopunctura cu ulei de menta
Presopunctura face parte din metodele terapeutice ale medicinei traditionale chineze.
Combinata cu intrebuintarea uleiului de menta sau a balsamului aromat, ea poate fi un
mijloc eficace de combatere a durerilor de cap. Studiile au demonstrat ca ambele
remedii, aplicate pe tample si intre sprancene, pot diminua durerile de cap cauzate de
stres.
Mod de utilizare: Ungeti degetele aratatoare si mijlocii cu putin ulei de menta ori
balsam. Apoi masati-va ambele tample cu miscari circulare, apasand usor, timp de unul
pana la cinci minute, dupa care va spalati bine degetele.
Riscuri si efecte secundare: Evitati ca ochii si mucoasele sa vina in contact cu uleiul
eteric. Nu folositi uleiul sau balsamul la sugari si copii mici, deoarece la aceasta varsta
inspirarea vaporilor si a mirosurilor puternice poate declansa stari similare cu cele
astmatice.
NEPLACERI GASTRO-INTESTINALE
Menta are o actiune antispastica asupra tractului gastrointestinal si stimuleaza secretia
de bila.
Mod de utilizare: Turnati cam 150 mililitri de apa clocotita peste o lingura (1,5 grame)
de frunze de menta proaspete sau uscate, lasati sa infuzeze 10-15 minute si strecurati.
Se beau doua-trei cani, repartizate pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Cardiacii sunt sfatuiti sa nu depaseasca in nici un caz
cantitatea indicata, de doua sau trei cani zilnic.
OTITA MEDIE
-Saculet cu ceapa
Remediul se recomanda indeosebi copiilor cu otita medie.
Mod de utilizare: Taiati ceapa marunt, apoi infasurati-o intr-o panza si striviti-o, pana
cand lasa zeama. Puneti saculetul pentru doua-trei ore pe urechea bolnava. Daca
pungulita va fi incalzita putin, efectul va fi si mai puternic.
Riscuri si efecte secundare: Limitati-va la aplicarea externa. Medicii va avertizeaza sa
nu picurati zeama de ceapa direct in ureche.
Page 1023 of 1147
SINUZITA
-Clatirea nasului
Sarea retine apa si ajuta la dezinflamarea mucoaselor nazale. S-a dovedit ca clatirea
nasului cu apa sarata contribuie la prevenirea si tratarea sinuzitei.
Mod de utilizare: Dizolvati 9 grame de sare marina intr-un litru de apa fiarta si clatiti-va
nasul cu ea, de trei-patru ori pe zi. In acelasi timp, beti multe lichide.
Exista un dus special pentru nas, insa clatirea se poate face la fel de bine si cu un pai, in
felul urmator: se introduce paiul intr-o nara, cealalta se inchide, apasand cu degetul,
apoi se trage apa pe nas, de doua-trei ori. Se repeta operatiunea si pe a doua nara. La
primele incercari, se poate intampla ca apa sarata sa patrunda in faringe, ceea ce este
foarte neplacut, insa cu putin exercitiu veti reusi din ce in ce mai bine si, dupa ce veti fi
constatat efectul, nu va vor mai deranja micile necazuri colaterale.
-Cataplasma cu ghimbir, faina de mustar sau hrean
Cataplasmele calde si umede cu ghimbir, faina de mustar sau hrean activeaza circulatia
locala la nivelul sinusurilor si au un efect de eliminare a secretiilor la bolnavii de
sinuzita.
Mod de utilizare: Presarati pe un servetel de hartie un pumn de boabe de mustar
macinate si asezati-l pe un servet de bucatarie. Impaturiti servetul si turnati peste el apa
fierbinte, pana se inmoaie bine. In locul fainii de mustar puteti folosi hrean ori ghimbir
ras. Ungeti-va nasul si obrajii cu o crema, apoi puneti servetul cat mai cald pe zona
nasului, acoperindu-l cu un prosop plusat. Tineti cataplasma pana simtiti ca v-ati
incalzit. O inrosire moderata a pielii nu trebuie sa va alarmeze, ea este chiar de dorit.
Riscuri si efecte secundare: Protejati-va neaparat ochii, eventual acoperindu-i cu
comprese umede. Aplicarea necorespunzatoare a cataplasmei poate provoca arsuri pe
piele. De aceea este bine s-o scoateti dupa cinci sau zece minute.
NEFRITA SI CISTITA
-Ceai de splinuta
Infuzia de splinuta are o actiune antimicrobiana, combate inflamatiile si stimuleaza
functiile renale.
Mod de utilizare: Turnati 150 mililitri de apa clocotita peste 3 pana la 5 grame de
splinuta si lasati sa infuzeze doua minute. Se bea de trei ori pe zi cate o cana.
Riscuri si efecte secundare: In timpul curei nu beti cafea sau ceai negru, fiindca ele va
irita rinichii si vezica urinara.
-Macerat din frunze de strugurii-ursului
Frunzele de strugurii-ursului au actiune antibacteriana, dar sunt mai putin eficiente
atunci cand urina este acida, deoarece arbutina continuta in ele are nevoie de un mediu
alcalin, pentru a se descompune in zahar si hidrochinona, aceasta din urma fiind
substanta bactericida. Va puteti determina gradul de aciditate al urinei cu ajutorul unei
hartii indicatoare de pH. Daca valoarea pH-ului este mai mica de sapte, urina se
considera acida.
Mod de utilizare: Peste o lingurita sau doua de frunze de strugurii-ursului se toarna un
Page 1024 of 1147
sfert de litru de apa si se lasa la macerat intre 12 si 24 de ore. Nu fierbeti, pentru ca

temperatura ridicata face sa treaca in apa tananti si substante aperitiv-amare, care sunt
iritante. Amestecati din cand in cand. La sfarsit, strecurati si incalziti putin. Se beau
doua-trei cani zilnic.
Riscuri si efecte secundare: Iritarea mucoasei gastrice. Nu folositi maceratul mai mult
de o saptamana si maximum de cinci ori pe an. Nu se administreaza in timpul sarcinii si
in perioada de alaptare, nici la copiii sub 12 ani. N-ar trebui sa-l ia nici bolnavii de
inima, deoarece el amplifica actiunea glicozidelor. Acestea sunt substantele active din
medicamentele cu care se trateaza insuficienta cardiaca. Pacientilor respectivi maceratul
le poate provoca aritmii.
GRETURI
-Presopunctura
Stimularea punctului (numit Pericard 6) dintre cele doua tendoane flexoare ale
degetelor, ce pot fi palpate pe antebrat, reduce greturile si senzatiile de voma. Desi nu sa gasit o explicatie medicala, studiile atesta eficacitatea procedurii contra greturilor din
timpul sarcinii, ca si a celor postoperatorii.
Mod de utilizare: Punctul se afla cam la trei degete mai sus de incheietura mainii, pe
partea interioara a antebratului. Gasiti-l si stimulati-l cu o apasare usoara a degetului.
PIELE USCATA
-Baie cu lapte si ulei
Baia curata portiunile de piele aspra, care apoi nu mai ustura si se vindeca mai repede.
Mod de utilizare: Amestecati un litru de lapte cu o cana de ulei alimentar si turnati-le
in apa din cada.
-Ulei de migdale si lamaie
Mod de utilizare: Combinati aproximativ 50 mililitri de ulei de migdale cu o lingurita de
zeama de lamaie. Dupa baie, masati-va cu acest amestec pielea inca umeda.
CONSTIPATIE
-Seminte de patlagina
In Italia, semintele de patlagina sunt tot atat de cunoscute drept remediu impotriva
constipatiei, ca semintele de in la noi. Ele contin mucilagii care, in contact cu apa, isi
maresc mult volumul. Ajunse in intestin, inmoaie materiile fecale si le fac mai
voluminoase.
Mod de utilizare: Inghititi cate o lingurita (cam cinci grame) de seminte de patlagina,
minimum o data si maximum de trei ori pe zi, cu unul sau doua pahare de apa.
Consumati multe lichide pe toata durata zilei.
Riscuri si efecte secundare: Contraindicate copiilor sub 12 ani si persoanelor cu alergie
la semintele de patlagina, celor cu obstructii de tranzit intestinal, precum si cu forme
grave de diabet.
Page 1025 of 1147
MIEREA
- in arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,
locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. grabeste vindecarea si alina
durerile.
- durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
miere.
- bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
- durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. se beau seara, inainte de culcare.
- cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. se consuma
artrita
amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita de
scortisoara pudra. faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
intr-un studiu recent efectuat de universitatea din copenhaga, s-a constatat ca atunci
cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu o
jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o saptamana,
din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in interval de o
luna. majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de miscare
restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
caderea parului
cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
parul.
s-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute..
Page 1026 of 1147
infectii urinare
luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. distruge toti germenii din vezica urinara.
dureri de dinti
faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
colesterol
doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
raceli
cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
infertilitate
medicinele alternative yunani si ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
in china, japonia si orientul indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
un cuplu din maryland (sua) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. cand au aflat despre acest remediu,
mai sus. femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
deranjamente stomacale
mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
Page 1027 of 1147
balonare : in conformitate cu studiile efectuate in india si japonia, s-a descoperit ca

mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea si durerile de
stomac.
boli cardiovasculare
faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. ungeti pe paine sau umpleti clatitele cu
aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste ritmul
cardiac.
in america si canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. mierea si
sistemul imunitar
utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
indi g estie
scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
gripa
un om de stiinta din spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
longevitate
ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
de asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
acnee
formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. aplicati
Page 1028 of 1147
dimineata urmatoare. daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura

infectii ale pielii
eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
cure de slabire
in fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
de asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
cancer
studii recente efectuate in japonia si australia au aratat ca s-au tratat cu succes
pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
tratamentul prescris de oncolog. nu strica!
oboseala
studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
dr. milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate de
lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata zilnic,
dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00 atunci
cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
halena
locuitorii din america de sud:
primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
pierderea auzului
mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
MIEREA CU LAMAIE CALMEAZA DURERILE DE GAT
Page 1029 of 1147
Durerile de gat pot fi indepartate cu ajutorul tratamentului cu miere.

O bautura care stimuleaza secretia de saliva si care contribuie la calmarea gatului uscat
si iritat se obtine adaugand doua lingurite cu miere si sucul unei jumatati de lamaie intrun pahar cu apa fierbinte, afirma cercetatorii americani in volumul "Mancarea si
sanatatea", publicat la Editura Readers Digest. Mierea mai este utila si in unele
probleme respiratorii, fiind eficienta in special la inlaturarea flegmei.
Impreuna cu ceapa, mierea poate trata inclusiv varicele. Pentru a urma o astfel de cura,
aveti nevoie de 600 de ml de suc de ceapa rosie si 300 de grame de miere de salcam sau
fanete. Ceapa, bine maruntita, se stoarce, iar apoi se strecoara cu ajutorul unei site sau al
unui tifon. Compozitia se pune intr-un vas din sticla in care se adauga si mierea.
Amestecati sucul de ceapa cu mierea, iar apoi puneti compozita la frigider deoarece,
daca nu este tinuta la rece, devine toxica. Timp de o luna, luati cate 50 de grame, de trei
ori pe zi, la mesele principale. Faceti o pauza de o luna, iar apoi mai puteti incerca o
data cura. Tratamentul nu este indicat bolnavilor de gastrita hiperacida si celor cu ulcere
de stomac sau duoden.
ARTRITA
Amestecati o parte de miere in doua parti apa calduta si apoi adaugati o lingurita
de scortisoara pudra. Faceti o pasta si masati-o usor in partea de corp care va doare.
Durerea cedeaza in interval de 15 minute, in cele mai multe cazuri.
Pacientii cu artrita isi pot administra zilnic cate o cana de apa fierbinte cu doua
Daca remediul se administreaza cu regularitate, chiar si artrita cronica poate fi
vindecata.
Intr-un studiu recent efectuat de Universitatea din Copenhaga, s-a constatat ca
atunci cand doctorii le-au administrat pacientilor o combinatie de o lingura de miere cu
o jumatate de lingurita de scortisoara pudra inainte de micul dejun, timp de o
saptamana, din 200 de pacienti tratati, 73 de pacienti au scapat complet de dureri in
interval de o luna. Majoritatea acestor pacienti nu puteau merge sau aveau o libertate de
miscare restransa, dar dupa terapie, au inceput sa mearga cu mai putine dureri.
CADEREA PARULUI
Cei care au probleme de caderea parului sau calvitie pot aplica pe par o pasta
parul.
S-a demonstrat ca remediul este eficient si daca se pastreaza timp de 5 minute..
INFECTII URINARE
Page 1030 of 1147
Luati doua linguri de scortisoara pudra si o lingurita de miere intr-un pahar de apa
calduta si beti. Distruge toti germenii din vezica urinara.
DURERI DE DINTI
Faceti o pasta dintr-o lingurita de scortisoara pudra si cinci lingurite de miere si
aplicati pe dintele care doare. Remediul se poate aplica de 3 ori pe zi (zilnic) pana cand
COLESTEROL
Doua linguri de miere si trei lingurite de scortisoara pudra, amestecate cu 450 ml..
Ca si in cazul pacientilor cu artrita, daca remediul se administreaza de 3 ori pe zi,
Conform unei informatii publicate intr-o revista medicala, mierea in stare pura
RACELI
Cei care sufera de raceli normale sau severe ar trebui sa ia o lingura de miere
Acest remediu vindeca majoritatea cazurilor de tuse cronica, raceala si curata
sinusurile.
INFERTILITATE
Medicinele alternative Yunani si Ayurvedica au utilizat mierea timp de mai multe
Daca barbatii impotenti vor lua cu regularitate doua linguri de miere inainte de
In China, Japonia si Orientul Indepartat, femeile sterile, dar si cele care doresc
Femeile sterile pot sa ia un varf de cutit de scortisoara pudra cu o jumatate de
Un cuplu din Maryland (SUA) nu a putut avea copii timp de 14 ani, pierzandu-si
speranta ca vor fi capabili sa procreeze vreodata. Cand au aflat despre acest remediu,
mai sus. Femeia a ramas insarcinata dupa cateva luni si a nascut gemeni la termen.
DERANJAMENTE STOMACALE
Mierea cu scortisoara pudra vindeca durerile de stomac si indeparteaza ulcerele
BALONARE : In conformitate cu studiile efectuate in India si Japonia, s-a
descoperit ca mierea, in combinatie cu scortisoara pudra, ajuta si indeparteaza balonarea
si durerile de stomac.
Page 1031 of 1147
BOLI CARDIOVASCULARE
Faceti o pasta din miere si scortisoara pudra. Ungeti pe paine sau umpleti clatitele
cu aceasta pasta in loc de dulceata sau gem si mancati cu regularitate la micul dejun.
Reduce colesterolul din artere si salveaza pacientul de riscul unui atac de cord.
Pentru cei care au suferit deja un atac de cord, urmati acest remediu zilnic, pentru a
Consumul cu regularitate al produsului de mai sus reduce dispneea si intareste
ritmul cardiac.
In America si Canada , mai multe spitale si-au tratat pacientii cu succes, cand au
descoperit ca arterele si venele isi pierd flexibilitatea si tind sa se astupe. Mierea si
SISTEMUL IMUNITAR
Utilizarea zilnica a scortisoarei pudra intareste sistemul imunitar si protejeaza
Oamenii de stiinta au descoperit ca mierea contine diferite vitamine si fier in
cantitati mari.
Consumul regulat de miere intareste corpusculii celulari ai leucocitelor care combat
INDI G ESTIE
Scortisoara pudra presarata peste 2 linguri de miere administrate inainte de masa,
GRIPA
Un om de stiinta din Spania a demonstrat ca mierea contine un ingredient natural
LONGEVITATE
Ceaiul cu miere si scortisoara, consumat cu regularitate, incetineste efectele
imbatranirii.
Pentru ceai, puneti la fiert 4 linguri de miere, 1 lingura de scortisoara pudra si 3 cani
de apa.
Beti 1/4 de cana, de 3 pana la 4 ori pe zi. Va pastreaza pielea sanatoasa si fina si
De asemenea, creste speranta de viata, va veti simti mult mai tanar(a) !
ACNEE
Formati o pasta din trei linguri de miere si o lingurita de scortisoara pudra. Aplicati
dimineata urmatoare. Daca tratamentul se aplica timp de doua saptamani, va inlatura
INFECTII ALE PIELII
Page 1032 of 1147
Eczemele, herpesul si toate tipurile de infectii ale pielii se vindeca prin aplicarea
CURE DE SLABIRE
In fiecare dimineata pe stomacul gol, cu o jumatate de ora inainte de micul dejun si
Daca se administreaza in mod regulat, acest remediu duce la reducerea greutatii
De asemenea, administrarea cu regularitate a acestui remediu previne depunerea de
CANCER
Studii recente efectuate in Japonia si Australia au aratat ca s-au tratat cu succes
Pacientii diagnosticati cu aceste tipuri de cancer ar trebui sa ia zilnic o lingura de
tratamentul prescris de oncolog. Nu strica!
OBOSEALA
Studii recente au aratat ca continutul de zahar din miere este mai degraba folositor
Persoanele de varsta a treia care consuma miere si scortisoara, in parti egale, au mai
Dr. Milton, care a efectuat studii aprofundate in acest subiect, spune ca o jumatate
de lingura de miere intr-un pahar cu apa, presarat cu pudra de scortisoara consumata
zilnic, dimineata dupa ce ne spalam pe dinti, si din nou dupa amiaza in jurul orei 3.00
atunci cand vioiciunea organismului este in scadere, duce la imbunatatirea vitalitatii
HALENA
Locuitorii din America de Sud:
Primul lucru dimineata, fac gargara cu o lingurita de miere si scortisoara pudra
amestecate in apa fierbinte.. Astfel, respiratia lor isi pastreaza prospetimea pe durata
intregii zile.
PIERDEREA AUZULUI
Mierea cu scortisoara pudra, luate zilnic in cantitati egale duc la refacerea auzului.
Trateaza-te cu miere si scortisoara
Combinatia dintre miere si scortisoara este folosita de secole in medicina orientala.
Scortisoara face parte dintre cele mai cunoscute condimente, iar calitatile mierii de
albine devin din ce in ce mai cunoscute. Aceste ingrediente detin calitati extraordinare
si au fost folosite ca remedii inca din cele mai vechi timpuri.
Page 1033 of 1147
1.Boli de inima. Intinde pe paine miere si presara putina pudra de scortisoara, in locul
gemului. Este recomandat consumul zilnic, la micul dejun. Datorita faptului ca aceasta
combinatie imbunatateste circulatia sanguina si intareste ritmul cardiac, persoanele cu
probleme cardiovasculare au posibilitatea sa previna eventualele probleme apeland cu
incredere la aceasta combinatie.
2. Artrita. Aplica o pasta din cele doua ingrediente (o parte de miere in doua parti de apa
calduta plus 1 lingurita cu pudra de scortisoara) pe locul afectat si maseaza incet.
Expertii de la Universitatea din Copenhaga au efectuat un experiment in care 200 de
persoane afectate de artrita au fost tratate timp de o saptamana cu o cana cu apa
fierbinte amestecata cu o lingura de miere si 1/2 lingurita de scortisoara pudra.
Rezultatele au aratat ca 73 dintre persoanele tratate au scapat complet de dureri in
interval de o luna. Asadar, nu strica sa consumi in fiecare dimineata pe stomacul gol o
cana din acest amestec.
3. Pierderea parului. Amesteca ulei de masline cald cu 1 lingura de miere si 1 lingurita
de scortisoara pudra si intinde-o pe par inainte de baie. Se lasa sa actioneze timp de 1015 minute, dupa care se indeparteaza.
4. Infectii urinare. Pentru a-ti proteja vezica urinara, amesteca intr-un pahar cu apa
calduta 1 lingurita cu miere si 2 linguri cu pudra de scortisoara. Apoi se bea.
5. Dureri de dinti. Aplica de cate ori este nevoie o pasta formata din miere (5 lingurite)
si pudra de scortisoara (1 lingurita) pe dintele afectat.
6. Colesterol. Adauga scortisoara (3 lingurite) si miere (2 linguri) in apa fiarta sau ceai
verde si apoi bea. Specialistii sustin ca nivelul colesterolului "rau" este redus cu pana la
10% intr-un interval scurt de numai 2 ore de la administrarea bauturii. Mai mult, studiile
de specialitate arata ca mierea de albine naturala daca este consumata cu regularitate si
in cantitati mici ne scapa de problemele cu colesterolul. Dar, asta nu inseamna ca
trebuie sa uitam de regimul alimentar pe care trebuie sa-l urmam cu strictete.
7. Raceala. Se bea o cana cu apa calduta, miere (1 lingura) si scortisoara (1/4 lingurita).
Face bine la tuse si curata sinusurile.
8. Indigestie. Se ia o lingura cu miere presarata cu scortisoara inainte de masa pentru a
scapa de aciditate si a accelera procesul de digestie.
9. Longevitate. Consuma regulat ceai cu miere si scortisoara. Se pune la fiert 3 cani cu
apa in care se adauga 4 linguri cu miere si 1 lingura cu scortisoara.
10. Acnee. Aplica o pasta formata din miere (3 linguri) si scortisoara (1 lingurita) pe
cosuri inainte de culcare. Indeparteaza cu apa calduta a doua zi.
11. Obezitate. Pentru a scadea in greutate, fierbe in apa miere (1 lingura) si scortisoara
(1/2 lingurita) si apoi bea acest amestec in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cu o
jumatate de ora inainte de micul dejun.
12. Respiratie urat mirositoare. Gargara cu miere si scortisoara amestecate cu apa
fierbinte.
13. Probleme cu stomacul. Mierea in combinatie cu scortisoara indeparteaza senzatia de
balonare si reduce intensitatea durerilor de stomac.
14. Sistemul imunitar. Datorita continutului de vitamine si fier din mierea de albine
combinata cu scortisoara apara sistemul imunitar de actiunea nociva a radicalilor liberi.
15. Cancer. O serie de studii efectuate recent au demonstrat eficienta acestei combinatii
in tratarea cancerului stomacal si osos. Pe langa tratamentul prescris de oncolog este
indicat sa iei de 3 ori pe zi cate o lingura cu miere de albine presarata cu scortisoara.
Page 1034 of 1147
16. Oboseala. Ca sa eviti starile de epuizare si somnolenta pe care le resimti in cursul

zilei poti sa apelezi la acest remediu excelent si sa constati pe propria piele efectele
revigorante. Amesteca intr-un pahar cu apa o lingura cu miere de albine si presara
putina pudra de scortisoara. Bea un pahar dimineata si unul dupa-amiaza cand te
cuprinde toropeala.
Miere usturoiat
Mierea este cunoscut i pentru proprietile ei ntritoare i de eliminare a oboselii.
Preparai un amestec din trei rdcini de usturoi ntr-un pahar de miere i lsai-l la
macerat n frigider pentru o lun. Luai cte o linguri pe zi.
Metoda de tratament Vermont
Mierea e considerat n America precum eficient mpotriva hipertensiunii, gastritei
hipoacide i oboselii. Iat mai jos un amestec pentru creterea longevitii:
1 lingur oet de mere (se poate folosi i oet obinuit),
1 lingur miere, 2/3 pahar ap
Limonad fierbinte cu miere
Mierea e apreciat n Europa i pentru efectele sale mpotriva insomniei. Amestecul de
mai jos v va face s dormii mai bine dect o butur alcoolic.
2 lingurie suc de lmie,
2 linguri de miere, 1 pahar de ap clocotit
Terapia cu venin de albine
Veninul de albine contine un amestec complex de enzime, proteine si aminoacizi. Este
un lichid limpede si incolor, cu gust dulce si usor amarui. Este solubil in apa, insolubil
in alcool, iar cand vine in contact cu aerul formeaza cristale gri-albe.
Ce contine veninul de albine?
Veninul de albine este hemoragic, fata de veninul de sarpe care este coagulant. El
contine un cocktail de substante precum enzime, proteine, aminoacizi, acizi organici
volatili, lipide, acid formic etc. Efectul acestui complex de chimicale este stimulant
pentru inima si glandele corticosuprarenale si inhibitor pentru sistemul nervos.
Stimuland glandele suprarenale, veninul de albine creste secretia de cortizol si
protejeaza corpul de infectii.
S-au descris trei actiuni ale veninului de albine:
Page 1035 of 1147
Hemolitica distruge globulele rosii din sange;

Hemoragica impiedica formarea cheagurilor;
Neurotoxica blocheaza transmiterea impulsurilor nervoase.
Cum functioneaza terapia cu venin de albine?
Veninul de albine este aplicat in puncte specifice de pe suprafata corpului. Inainte de
primul tratament, pacientii sunt testati pentru o eventuala alergie prin injectarea unei
mici cantitati de venin.
Ce boli pot beneficia de pe urma terapiei cu venin?
Veninul albinelor stimuleaza eliberarea de cortizol fapt ce il face util in tratamentul
bolilor reumatismale, in special a artritei. Poate fi aplicat direct pe piele sau injectat
intramuscular. Rezultatele au aratat o reducere importanta a inflamatiei, a durerii
musculare, a durerii de origine nervoasa si neuromialgiilor.
Mai pot beneficia de pe urma tratamentului cu venin de albine persoanele care sufera de
diferite afectiuni cardiovasculare precum flebitele, endarteritele, hipertensiunea
arteriala.
Rezultate bune s-au obtinut si in tratamentul bolilor neurologice, a bolilor infectioase
oculare sau diferite tulburari endocrine (hipertiroidii, tireotoxicoze). Specialistii sustin
ca veninul de albine este benefic in fibromialgie, sindromul colonului iritabi, depresie.
Contraindicatiile terapiei cu venin de albine:
Aproximativ 2% din populatie prezinta reactii alergice fata de intepaturile de albine si
viespi. Persoanele alergice la veninul albinelor prezinta simptome foarte severe chiar si
dupa o intepatura: inflamatia puternica a zonei intepate, rash cutanat, edeme masive la
locul intepaturii dar si in alte regiuni, varsaturi, confuzie mentala, chiar si dificultati de
respiratie.
Din acest motiv, inainte de a incepe tratamentul cu venin de albine este obligatoriu sa se
testeze sensibilitatea persoanei si prezenta vreunei reactii alergice.
Intre contraindicatiile terapiei cu venin se numara hipersensibilitatea alergica la venin,
tuberculoza, bolile infectioase acute, hepatitele, nefritele, insuficientele cardiace,
diabetul zaharat, sarcina.
Crema de masaj cu levantica si miere
Scumpilor,
Ce ar fi daca v-ati "imbaia" din cand in cand in levantica ? E o idee buna sau nu ?
Aici o reteta super buna de crema frumos mirositoare , foarte delicata pentru piele si
care ingrijeste chiar si pielea sensibila de copii.
Aveti nevoie de :
Page 1036 of 1147
- 10 linguri ulei vegetal de ingrijire ( de germeni de grau, de migdale dulci, de floare

soarelui, de orez, de rapita, de orez, de struguri , de caise, sau de ce vreti voi , inafara de
masline fiindca are un miros prea greu)
- 2 linguri de ceara de albine curata
- 1 lingura mare de miere ( sa nu fie prea lichida)
- 20 stropi ulei de levantica natural
Asa se face:
Puneti ceara si uleiul intr-un vas pe Bain-Marie lasati sa se topeasca, amestecati,
adaugati mierea, amestecati inca o data bine, dati deoparte si amestecati din cand in
cand. Cand s-a racit un pic adaugati uleiul volatil de levantica , amestecati si puneti in
cutiute curate .Lasati sa se raceasca complet . Inchideti cu capacul.
Foarte buna ca o crema de ingrijire de corp sau ca o crema pentru masaj .
Varianta:
In locul uleiului vegetal puteti pune ulei de levantica preagtit in prealabil. Atunci nu va
mai trebuie uleiul volatil.Dar, respectati cantitatile: 2 linguri ceara de albine, 10 linguri
ulei de levantica si o lingura de miere.
Asa se face uleiul de levantica:
Puneti flori si tulpinute de levantica ( uscate si maruntite) intr-un borcan curat. Adaugati
atata ulei vegetal preferat incat plantele sa fie complet acoperite. Inchideti ermetic si
lasati la loc uscat, curat si calduros timp de patru saptamani. Agitati zilnic de mai multe
ori. Cand este gata strecurati prin tifon curat si puneti in sticlute inchise la culoare.
Inchideti ermetic . Se pastreaza apoi la temperatura camerei .
Spor la treaba !
Prostatita
Produse apicole: polen, pastura (polen tratat de albine cu acid lactic, pentru a-l conserva
si pastra pe timpul iernii), propolis mestecat circa 3-5 minute (atentie la alergici, poate
provoca pareze temporare), supozitoare cu propolis. Sunt indicate si masuri foarte
severe de dieta alimentara: trebuie eliminate din consum bauturile, tutunul, cafeaua,
condimentele, preparatele alimentare iritante, sarea in exces, consumul exagerat de
lichide.
Reumatism
Masaje cu produse apicole: miere cu otet de mere, impachetari cu ceara, unguent pe
baza de venin de albine.
Spasmofilie
Se iau 7 oua, de preferinta de la gaini crescute acasa sau cele cu coaja rosie, si se aseaza
intr-un borcan de 0,800 kg. Peste ele se pune zeama de lamaie pana se acopera totul. Se
pune capacul si se lasa 7-8 zile. In acest timp, cu coada unei linguri de lemn se mai
agita usor. Dupa dizolvarea cojilor de oua in zeama de lamaie, se trece lichidul prin
strecuratoare. In final, se strecoara si prin tifon, astfel ca raman doar cateva mici resturi
Page 1037 of 1147
gelatinoase. Lichidul obtinut se amesteca cu un litru de miere de albine naturala. Din

acest amestec se iau trei linguri pe zi. (Tratamentul se face mai ales in lunile
calendaristice care contin in denumire litera R.)
Tuberculoza pulmonara
Inhalatii cu tinctura de propolis 30% pusa in ceai de busuioc, brad, pin sau menta.
Pulverizatii cu tinctura de propolis: 50 de picaturi in 50 g din ceaiul mai sus mentionat.
Crema de propolis: 30 g propolis in 50 g miere de tei sau de munte.
Fagure de miere sau capaceala, mestecate pana la consumarea totala.
Tuse banala
Se fierbe o lamaie la foc moale, timp de 10 minute. Prin fierbere, lamaia se inmoaie,
astfel incat se va obtine din ea o cantitate mai mare de suc si, in acelasi timp, se inmoaie
si coaja. Lamaia se taie in doua si se stoarce bine intr-un pahar. La sucul obtinut se
adauga doua linguri de glicerina (din punct de vedere farmaceutic, doua linguri
echivaleaza cu 30 g). Amestecul se agita bine, apoi paharul se umple cu miere. Daca
avem un acces de tuse in timpul zilei, luam o lingurita de sirop, dupa ce amestecam bine
continutul. Daca suntem treziti noaptea de tuse, luam cate o lingurita de sirop la culcare
si una noaptea, cand ne trezim. Daca suferim de o tuse rebela, luam 6 lingurite de sirop
pe zi si anume: dimineata dupa sculare, inainte de pranz, dupa masa de pranz, la cateva
ceasuri dupa aceasta, apoi la cina si la culcare. Pe masura ce tusea cedeaza, micsoram
numarul dozelor pe zi
Tuse convulsiva
Tinctura de propolis: intr-un pahar mic cu ceai de ienupar se adauga 30 de picaturi de
tinctura de propolis. Se face gargara cat mai mult, apoi se inghite.
Miere de albine de tei: in acelasi tip de ceai se adauga doua linguri de miere la o cana de
0,250 l si se beau doua cani pe zi, cu sorbituri mici. (Atentie! Este contraindicata la
diabetici.)
Capaceala: se mesteca pana la consumarea totala.
Inhalatii cu ceara de albine: inhalatii cu ceai de tei, menta, muguri de brad, busuioc si
marar. Acestea se realizeaza prin asezarea pe o cana de tabla a unei palnii cu gura in jos
si inhalarea aburului degajat.
Arsuri
Se unge partea vatamata cu miere naturala si se acopera cu o bucatica de folie de
plastic, dupa care se pune un bandaj. Tratamentul se face dimineata si seara, pe o
perioada mai lunga. Inaintea fiecarui tratament se spala pielea cu ceai de musetel sau de
tei.
Caderea parului
Page 1038 of 1147
Ceai (decoct) din: mesteacan (frunze, coaja sau seva), tintura, iedera, menta, patlagina si
zeama de lamaie.
Zeama de ceapa si zeama de usturoi amestecate cu miere de albine.
Utilizare: in prima zi, dupa ce se spala parul bine cu apa fierbinte, se maseaza pielea
capului cu ceaiul obtinut circa 10 minute. In a doua zi, se foloseste la masaj a doua
solutie.
De precizat ca masajul trebuie sa fie intens si sa se faca pana se incalzeste pielea
capului. Dupa aceea trebuie invelit capul cu un prosop pana la uscarea parului si
disparitia efectului revulsiv.
Constipatie
In fiecare dimineata, se bea - pe stomacul gol - un pahar de apa calduta statuta (cel putin
24 de ore). Dupa aceea, se mananca un mar ras amestecat cu doua lingurite de miere si
tarate cat cuprinde, pentru ca preparatul sa ramana moale ca o crema. Excludeti din
alimentatie mezelurile, prajelile, conservele, painea alba, zaharul, cafeaua, alcoolul,
tutunul, carnea si branzeturile fermentate. Bazati-va alimentatia pe fructe si legume
proaspete.
In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita de miere cu un pahar de apa
minerala (nu ceai), timp de o saptamana, pana se formeaza obisnuinta. l 1/2 kg de prune
uscate se spala bine si se pun la fiert (ca pentru compot). Dupa ce au fiert, se scot
samburii, iar pulpa rezultata se da prin masina de tocat. Se masoara cu o lingura pulpa si
cate linguri rezulta atatea se pun de miere (la 1/2 kg de prune sunt 8-9 linguri, deci tot
atata miere). Se amesteca totul bine si se pune intr-un borcan de 800 g (care se tine la
frigider). Se ia cate o lingura, de trei ori pe zi, inainte de masa.
Degeraturi
De obicei, cad victime ale acestei afectiuni cei cu proasta circulatie periferica, sau mai
bine zis, cei ce au maini si picioare reci, cei anemici si cei hipotensivi, deci cei care nu
au o irigatie sanguina normala in locurile ce vin in contact cu factorii externi. Reactia
normala a multora dintre noi este aceea de a aduce la caldura pe cel degerat. Acest lucru
este gresit, deoarece poate provoca leziuni care vor trena in timp. Locurile vatamate
trebuie tinute un timp la o temperatura usor peste zero grade; se vor face frictiuni cu
zapada sau lichide reci, aceasta pana cand se va observa o inrosire a pielii, ceea ce
inseamna ca sangele este prezent in tesuturi in cantitate mai mare. Regiunea respectiva
se badajeaza apoi cu tinctura de propolis. Se aplica o compresa cu miere de albine
dizolvata in ceai din coaja de salcie, pelin, frunze de nuc, catina alba sau paducel. Se
mai frictioneaza cu felii de ceapa si zeama de lamaie. Trebuie evitate incaltamintea
stramta, frigul, umezeala.
Angina pectorala
Sirop: ceapa rosie de Fagaras (care contine multa biotina), in amestec cu miere de
albine (de tei sau salcam), suc de lamaie si suc de usturoi. Se lasa la plamadit, intr-un
Page 1039 of 1147
litru de apa fiarta, timp de 2-3 zile, si apoi se consuma cate o lingurita de 3 ori pe zi.
Afectiuni hepatice
In afectiunile hepatice se foloseste siropul de rostopasca. Acest leac reface celulele
hepatice. Se pune sa fiarba un litru de apa - seara la ora 7- si dupa ce da in cateva
clocote, se adauga in el 5 grame de rostopasca maruntita (uscata). Se acopera vasul cu
un capac si se aseaza la cald, intre perne, pana a doua zi dimineata la ora 7. Atunci se
strecoara si se amesteca cu 200 g miere de albine, pana ce se dizolva complet, si se pune
intr-o sticla. Din ora in ora, se ia cate o lingura (de lemn) de sirop, de zece ori pe zi.
Acest tratament se poate repeta doar dupa sase luni.
Afectiuni gripale
Inhalatii cu ceara de albine: se aseaza pe ochiul de aragaz o placa de tabla curata, pe
care, dupa ce s-a infierbantat, se pune cate o bobita de ceara de marimea unui bob de
grau. Se va ridica un firicel de fum, pe care il vom inhala: o inspiratie pe nas si una pe
gura, pana la topire, apoi se repeta inca de cinci ori.
Tinctura de propolis 30%: se pun la radacina limbii doua picaturi, cate una de fiecare
parte.
Gargara: se pun 30 de picaturi de tinctura de propolis in concentratie de 30% intr-un
pahar cu ceai de galbenele sau de musetel. Se face o gargara cat mai profunda si de
durata, apoi se inghite solutia.
In cazuri de nas infundat, rinite etc., se face un amestec in parti egale (cate un varf de
cutit) de galbenele, coada-soricelului si rostopasca. Se opareste o lingurita de plante cu
100 ml apa, apoi se adauga trei picaturi de tinctura de propolis. Se amesteca bine
dilutia, apoi se pune in fiecare nara continutul unei pipete, dar picatura cu picatura, in
asa fel ca operatiunea sa dureze circa 5 minute.
Afectiuni cardiace
Miere de albine (tei si salcam) - 3 lingurite pe zi.
Capaceala (un amestec de miere, ceara si propolis), care trebuie mestecata ca o guma,
chiar dupa ce s-a terminat mierea din ea, deoarece ceara intrata in tractul digestiv are un
puternic rol de lubrifiant al vaselor de sange, ajutand in acelasi timp si la optimizarea
functionarii cordului.
Laptisor de matca in amestec cu miere, care are functii vasodilatatoare - 1 lingurita pe
zi.
Propolisul
Propolisul este compus din rasini vegetale, balsam de diferite compozitii, ceara, uleiuri
eterice, fier, microelemente - cupru, zinc, mangan, cobalt, la care se adauga polen,
flavonoide, secretii ale glandelor salivare ale albinelor. Propolisul este folosit ca
Page 1040 of 1147
biostimulator, care mareste rezistenta fizica si inlatura oboseala.

Datorita proprietatilor sale antivirale, antitoxice si antiinflamatorii, propolisul isi gaseste
tot mai multe utilizari. Este un bun stimulator al refacerii tesuturilor afectate de rani,
taieturi si, mai ales arsuri, degeraturi. Este foarte util in vindecarea ranilor de la armele
de foc, precum si in cicatrizarea operatiilor. Propolisul vindeca mucoasa bucala si este
benefic in sangerarile gingiilor. Balsamul de propolis protejeaza impotriva radiatiilor
Roentgen si de alta natura.
Cum se prepara si la ce foloseste tinctura de propolis
Propolisul poate fi folosit ca atare, ca guma de mestecat (saliva umana fiind una din
putinele substante care il solubilizeaza), sub forma extractului moale de propolis
inglobat in miere, obtinandu-se mierea propolizata si folosit la prepararea diferitelor
unguente. Ce-a mai eficienta metoda de administrare a propolisului ramane, totusi,
tinctura de propolis. Preparare:
La 100 ml alcool de peste 80 de grade se adauga 20 g propolis.
Alcoolul amestecat cu propolis se introduce intr-un vas, se incalzeste la 30-35 grC si se
amesteca bine. Aceasta procedura se repeta zilnic, timp de o saptamaina.
Dupa aceea, se lasa la decantat si se alege lichidul curat.
Folosind acelasi dozaj, procedeul poate fi simplificat.
Singura diferenta este ca, fara incalzire, propolisul se piseaza si se lasa la macerat timp
de 14 zile.
Utilizare tinctura propolis: In urma experientelor clinice si de laborator s-a dovedit ca
tinctura de propolis este folositoare in vindecarea tuturor bolilor interne infectioase (30
picaturi/zi, intr-un pahar cu apa calduta), combaterea tulburarilor de menopauza (10
picaturi pe zi, timp de un an), vindecarea inflamarilor prostatei (30 picaturi/zi),
rinichilor si ficatului (de doua ori pe zi, cate 40 de picaturi; se repeta pina la vindecare),
in tratarea TBC-ului pulmonar (de trei ori/zi cite 30 de picaturi, completate cu inhalatii la 1/4 litru apa fierbinte se adauga 100 picaturi de tinctura - de doua ori pe saptamana),
combaterea enteritelor, parazitozelor intestinale, durerilor de stomac si tratarea ulcerului
gastro-duodenal (40 picaturi puse in 100 ml lapte cald, remediu consumat zilnic, pe
stomacul gol).
La toate afectiunile pielii, in special la bataturi si cheratite, rani vechi, arsuri si micoze,
locurile bolnave se pot vindeca suta la suta prin tamponare cu tinctura de propolis,
aceasta avand actiune cicatrizanta, ajutand la formarea noilor tesuturi.
Pentru prevenirea si tratarea afectiunilor specifice sezonului rece se poate prepara o
bautura din 15-20 g de propolis ras introdus intr-un litru de tuica tare.
Solutia se agita zilnic, iar dupa cateva saptamani se obtine o bautura amaruie, din care
se bea un paharel inainte de culcare. Tinctura de propolis regleaza tensiunea, iar pusa pe
gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.
Laptisorul de matca
Laptisorul de matca se stie ca are un continut de vitamina din grupa B mai ridicat decat
drojdia de bere. Are un rol deosebit in metabolismul celular, in activitatea creierului,
reduce colesterolul din sange, este util in digestie, pentru combaterea insomniei, a
Page 1041 of 1147
anemiei pernicioase si refacerea glandelor cu secretie interna.

Veninul de albine
Un alt produs folosit in medicina este veninul de albine. Virtutile terapeutice ale
veninului de albine sunt cunoscute de foarte multa vreme, chiar din antichitate. Ele au
fost semnalate de crescatorii de albine, care au observat ca articulatiile dureroase
reumatismale deveneau indolore ca urmare a intepaturilor de albine. Astfel s-a
descoperit ca veninul de albine exercita evidente actiuni antireumatice. Acest venin are
in componenta sa acidul formic, clorhidric, ortofosforic, saruri minerale, acizi organici
volatili, un important ferment (fosfataza), unele antibiotice, histamina, hialuronidaza si
aminoacizi bogati in sulf ca metionina si cistina. Acestia din urma stimuleaza secretia
de cortizon de catre glandele suprarenale. De asemenea veninul este bactgericid.
Pentru tratarea reumatismului cu veninul de albine se procedeaza prin:
intepaturi directe de albine;
injectii intradermice cu venin in prealabil purificat si fiolat;
administrarea de apitoxina sub forma de pomada;
administrarea pe calea inoforezei, respectiv pe calea introducerii de venin de albine in
organism cu ajutorul curentului electric continuu;
practicarea acupuncturii cu diverse produse de provenienta apicola.
Este absolut necesar ca tratamentul sa fie facut sub control medical, evaluandu-se
periodic urina pentru a se vedea daca nu au aparut urme de zahar sau albumina. Exista
posibilitatea ca veninul de albine sa produca reactii alergice, eruptii dermice sau soc
anafilactic.
Ceara
Ceara de albine a fost folosita inca in antichitate si tot de atunci i s-au recunoscut
virtutile terapeutice. Si in ziua de azi se foloseste ceara de albine la prepararea unor
unguente si balsamuri. De asemenea, ceara este folosita si in cosmetica.
Acest articol a fost compilat & preluat de pe site-ul Terapii Naturiste.com: Terapii cu
ajutorul mierii, polenului, propolisului, laptisorului de matca, veninului si prin
intermediul cerii.
Un ajutor de prima urgenta: Mierea
- In arsurile cu apa clocotita, pana la sosirea medicului sau spitalizarea accidentatului,
locul vatamat se acopera cu un tifon steril, inmuiat in miere. Grabeste vindecarea si
alina durerile.
- Durerile de gingii ale copiilor mici (sugari), carora nu le ies dintii, dispar cu
miere.
- Bubele dulci se vindeca daca sunt unse cu miere amestecata cu zeama de morcov.
- Buzele crapate si sanii rugosi ai femeilor care alapteaza se vindeca daca sunt tratati cu
Page 1042 of 1147

- Durerile de gat dispar daca sunt tratate cu dude fierte, amestecate apoi cu miere.
- Afectiunile renale se trateaza cu miere, in modul urmator: se taie marunt 300 g ceapa,
Din aceasta compozitie se va bea cate o jumatate de pahar pe zi.
- Pentru durerile reumatismale se amesteca apa de var cu miere si se fac frectii.
- Durerile de cap si migrenele cedeaza mult din intensitate daca se beau ceaiuri de flori
galbene de ciubotica-cucului, indulcite cu miere. Se beau seara, inainte de culcare.
- Cartofii cruzi sunt un bun calmant al durerilor de stomac si de intestine. Se consuma
"" 5. Dureri de dinti. Aplica de cate ori este nevoie o pasta formata din miere (5
lingurite) si pudra de scortisoara (1 lingurita) pe dintele afectat. ""
ultima dat cnd dintele meu m durea i mi vjia capul de durere in contact cu ceva
dulce am crezut c turbez, deci eu nu a incerca( prerea mea, ceilali putei linitii.
( fara suparare )
si cum zicea si un coleg "" Salut, aceste retete sunt garantate, incercate sau fotografia e
suficienta pentru toate conditiile ""
Miere cu morcovi.
In aceasta perioada, dupa ploi, morcovii au crescut destul de bine, si mai trebuie rariti.
Se ia o legatura de morcovi, se dau prin razatoare, si se pun 2 ligurite de miere, eventual
dupa gust. Se consuma imediat. Au un efect miraculos asupra vederii, si nu numai.
Incercati!
Artrita
Impachetari cu parafina:
Impachetarea cu ceara calda este o terapie eficace pentru artrita mainilor. Scufundati
mainile de cateva ori in parafina topita la 126-130 C intr-un vas special. Lasati ceara sa
se intareasca. Acoperiti mainile cu pungi de plastic si servete incalzite timp de 20 de
minute. Curatati ceara punand-o la loc in vas.
Alte terapii :
1. Purtati manusi elastice in fiecare noapte pe mainile care dor sau care sunt intepenite.
2. Folositi o patura electrica in fiecare noapte.
3. Scaderea in greutate, daca aveti nevoie, este benefica. Chiar si o pierdere in greutate
de 2-3 kg poate fi benefica.
4. Petreceti un timp in aer liber. Aceasta va da o stare de bine generala si aveti si niste
beneficii in plan fiziologic.
5. Trebuie respectate orele de somn. Dormiti 6-8 ore.
6. Imbracati-va sa va fie cald si confortabil tinand in plus seama de cum va pot asigura
respectivele haine un mod usor de a le pune pe dumneavoastra si a le scoate.
Page 1043 of 1147
7. Zincul este de obicei in cantitati scazute la pacientii cu artrita. Vitamina C, B6 si E

sunt si ele frecvent in cantitati insuficiente. Trebuie sa se incerce suplimentarea acestor
substante nutritive.
8. Evitati steroizii.
9. Sunt esentiale scaunele zilnice. Luati 2 linguri de seminte de in macinate sau tarate
pentru ajutor. 2 pahare cu apa calda la sculare si cateva exercitii usoare de gimnastica
stimuleaza si ele scaunul.
IMPACHETARI CORPORALE CU NAMOL SAPROPELIC PUR STERILIZAT,
CEARA DE ALBINE, ALGE MARINE, EXTRACT DE ARDEI IUTE
Se recomanda pentru toate tipurile de piele, avnd puternic efect anticelulitic
(proprietati autosofante), de dezintoxicare, tonifiere si rentinerire a tesuturilor
epidermice.
Compozitie: namol sapropelic pur sterilizat, ceara de albine, miere de albine, alge
marine, unt organic de cacao, ulei organic de eucalipt si extract de ardei iute. Se
recomanda pentru reducerea celulitei, revitalizarea si tonifierea pielii, elimina durerile
musculare si retentia de lichide.
Mai intai, se face un peeling corporal pentru a inlatura celulele moarte si pentru a
deschide porii in asa fel incat pielea sa fie receptiva si sa absoarba tratamentele ce
urmeaza a fi aplicate, se aplica serul reducator si namolul marin intr-un strat fin, apoi
zona se infasoara in film osmotic dupa care se introduce clienta in tunel cu infrarosii
no cellulite si se lasa timp de 50 de minute sa actioneze tratamentul, astfel,
ingredientele active patrund in piele. Dupa aceste operatiuni, clienta este rasfatata cu un
masaj efectuat cu Slimming thermo cream- creme termica modelatoare cu extract de
alge marine, iedera, gingko, castane salbatice, ulei de scortisoara si ulei de portocale,
care va stabiliza efectul impachetarii.(5 minute)
Este recomandat tuturor gradelor de celulita, efect de eliminare a apei retinute si a
toxinelor, reducerea vergeturilor precum si prevenirea aparitiei acestora, imbunatatirea
circulatiei sangvine, inclusiv a celei periferice, produs 100% natural, benefic pentru
pielea sensibila.
Stilul tu de via are i el o contribuie major aici aa c i recomandm s consumi
ct mai multe fructe i legume i s bei cel putin 1 litru si jumatate de apa plata pe zi att
in timpul tratamentului ct i dup ncheierea acestuia pentru a pstra rezultatele
obinute.
Sedintele trebuie efectuate intensiv minim de 3 ori/sapatamana, dupa obtinerea
rezultatelor dorite fiind suficienta o sedinta la 10 zile pentru intretinere.
Contraindicatii: sarcina, menstruatie, inflamatii, febra, tumori, sensibilitate la caldura,
epilepsie, boli cardiace, hipertensiune,fragilitate capilara, vase de sange sparte, boli de
Page 1044 of 1147
piele, fragilitate capilar, varice, tromboflebit, persoane care au tije metalice; persoane
care sufera de spasmofilie, cancer, boli genetice, probleme ale tiroidei (in special
hipertiroida).
Tratament naturist pentru dizolvarea pietrelor la rinichi
Ingrediente: 500 ml ulei de masline, 500 g lamai, 500 g miere de albine.
Se foloseste un borcan de 2 kg cu capac.
Preparare: Se toarna in borcan uleiul de masline si mierea. Lamaile intregi se introduc
in apa fierbinte. Se da in clocot 2 min, apoi se scot, se taie felii, se dau prin masina de
tocat, dupa care se adauga in borcan. Se lasa 3 zile la macerat, timp in care se amesteca
de 30, 40 ori pe zi.
Dupa 3 zile se ia dimineata pe stomacul gol, cu 15 min inainte de masa, o lingura din
acest amestec.
Atentie: Se amesteca bine inainte de intrebuintare!
Dupa 6 luni se reface un control medical.
Tratamentul se reia 3 ani la rand, la aceeiasi data, cantitatea de mai sus fiind suficienta
pentru tratamentul pe un an. Apoi se face pauza 3 ani, dupa care se repeta tratamentul.
O analiza de rutina,apoi o veste cutremuratoare:"aveti cancer"...Boala nu alege:bogat
sau sarac...tanar sau batran..
Va prezint mai jos,o reteta pare-se miraculoasa:eu am s-o incerc si va sfatuiesc sa faceti
la fel...(Personaje publice,precum Monica Tatoiu,Cristian Tantareanu,Dumitru
Dragomir au "dovedit" cancerul folosindu-se de aceasta reteta)
*Miere de salcam - 1,5 kg
*Polen - 300 g
*Propolis - 150 g (se tine in congelator si se macina)
*20 de fiole de laptisor de matca (4 g)
*250 ml apa distilata sau ser fiziologic
Ingredientele prezentate mai sus,se pun intr-un borcan de sticla.Se amesteca cu o
lingura de lemn,pana rezulta o pasta,care se lasa la macerat 3 zile.
Se ia cate o lingura de 3 ori/zi,dimineata,la pranz si seara,cu 30 de minute inainte de
masa.
Tratamentul se repeta la 6 luni.
Propolisul, un medicament natural miraculos
Page 1045 of 1147
Propolisul, numit i "clei de albine" sau "penicilin romneasc", este un produs apicol
extrem de preios. Const dintr-un amestec de substane rinoase, lipicioase, cu arom
plcut de rin i balsamuri. Este prelucrat de albinele lucrtoare dup colectarea unor
produse biologice din cel puin 20 de specii de arbori care produc secreii rinoase i
anume din mugurii unor copaci (plop, mesteacn, arin, castan, fag, frasin, pin, brad),
tulpini i ramuri tinere, peiolul frunzelor i scoar (salcie, prun). La aceast materie
rinoas, albina adaug secreiile glandelor salivare care conin enzime, cear i ali
compui biochimici. Att culoarea, ct i aroma i compoziia chimic a propolisului
difer n funcie de speciile vegetale de pe care s-au colectat materiile prime.
Efectele tmduitoare ale propolisului au fost cunoscute nc din cele mai vechi timpuri.
Astzi, compoziia chimic a propolisului este studiat de multe instituii tiinifice, care
caut s explice proprietile sale terapeutice i efectele manifestate ntr-o multitudine
de afeciuni maladive. Datorit componentelor chimice multiple, propolisul este
considerat cel mai preios produs apicol, cu o mare diversitate de aciuni terapeutice:
bactericide, antiseptice, antivirale, antitoxice, antiparazitare, epitelizante, cicatrizante,
antiinflamatoare, diuretice, analgezice, antitumorale, anticanceroase, regeneratoare i
stimulatoare ale sistemului imunitar. Prin aceste proprieti intervine pozitiv n
ameliorarea i vindecarea multor afeciuni.
Un bactericid de excepie
Aciunea bactericid i bacteriostatic a fost dovedit prin culturi pe diferite bacterii
(streptococi, stafilococi, Trichomonas, Klebsiella, Salmonella, Shigella, Proteus,
Candida, Helicobacter pilori). Intervine si n distrugerea unor parazii intestinali
(Giardia). S-a testat sensibilitatea la propolis a circa 80 de microorganisme,
demonstrnd c snt distruse 21 specii de bacterii, 9 specii de ciuperci parazite i 30
tipuri de virusuri. Pentru aceste efecte, propolisul este apreciat ca fiind cel mai puternic
medicament antiinfecios. De remarcat c propolisul i pstreaz nealterat capacitatea
antimicrobian, spre deosebire de antibioticele de sintez fa de care bacteriile
dezvolt o rezisten treptat, ceea ce face necesar introducerea periodic a unor noi
produse.
edine de aerosoli cu tinctur de propolis pentru astmatici
Datorit proprietilor antibacteriene, antitoxice i antiinflamatoare, propolisul s-a
dovedit eficient n cel puin 200 afeciuni. n tratarea bronitei acute, a astmului
infecios i abcesului pulmonar se utilizeaz tinctura de propolis 30 la sut, din care se
iau cte 15-30 picturi, de 3 ori/zi, nainte de mese, ntr-un phrel cu lapte sau ap
cldu, ntr-o cur care dureaz pn la vindecare. n astmul bronic snt deosebit de
benefice edinele de aerosoli cu tinctur de propolis 15 la sut, diluat cu ap n
proporie de 1:1; zilnic, se fac 2 edine cu o durat de 5 minute, ntr-o cur de 15-30 de
zile.
n grip, rceal, guturai, traheit i laringit cronic se utilizeaz tinctura de propolis
20 la sut, cu aciune antiviral (20-30 picturi diluate ntr-un phrel cu ap sau lapte,
Page 1046 of 1147
de 2-3 ori/zi, nainte de mese). Cu aceast tinctur se face gargar, dup care se nghite
sau se fac inhalaii dimineaa i seara.
Efecte deosebite se obin n tratamentul emfizemului pulmonar, pneumonie, silicoz,
tuberculoz pulmonar i extrapulmonar. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut
(30 picturi, de 3 ori/zi), inhalaii de 2 ori/zi sau un extract alcoolic de propolis cu miere
de salcm i macerat de usturoi (125 g cei tocai n 125 ml alcool 90 i macerai timp
de 10-15 zile).
Propolisul reduce colesterolul din snge
S-au constatat efecte remarcabile asupra sistemelor capilare prin reducerea fragilitii i
refacerea elasticitii vaselor sanguine periferice datorit aciunii vasodilatatoare
produs de prezena flavonozidelor naturale. n cardiopatia ischemic i angina
pectoral, cu aritmii i insuficien cardiac, se recomand tinctura de propolis 30 la
sut luat intern, de 2-3 ori/zi, cte 10 picturi, dup mese, timp de 15 zile pe lun.
n tratarea hipertensiunii arteriale i a aterosclerozei, cu reducerea cantitii de
colesterol ru din snge, este eficient tinctura de propolis 20 la sut, n alcool de 80,
din care se iau cte 30 picturi n puin ap, n fiecare diminea, pe nemncate, pn la
completa ameliorare a bolii.
Pine cu propolis pentru tratarea ulcerului
La gastrite hiperacide i ulcere (gastric i duodenal), se pun 30 picturi tinctur de
propolis 20 la sut pe o felie de pine alb i uscat, care se mestec bine n gur i se
nghite pe stomacul gol, de 4 ori/zi, avnd efecte cicatrizante i de reglare a secreiei
sucurilor acide (de aceea nu se consum fr pine).
Efecte favorabile au fost menionate n enterite, colite acute i cronice, steatoz
hepatic, colecistite cronice, hepatit, ciroze, boli virotice ale stomacului i n
stimularea secreiei biliare. Se folosete tinctura de propolis 20 la sut, dimineaa, pe
stomacul gol, cte 30-40 picturi.
n durerile de stomac se iau cte 30 de picturi tinctur n 100 ml lapte cald, dimineaa,
pe stomacul gol. Se poate lua i pulberea de propolis brut, mcinat fin, n doze de 1020 g/zi, cu o or nainte de mese, pn la vindecarea complet.
Efecte bune n afeciunile maligne
n cancerul mamar, genital, hepatic, tiroidian, de colon i n metastazele pulmonare se ia
tinctur de propolis 20-30 la sut, n doz de 30-50 picturi, nainte de mese, de 3-4
ori/zi, ntr-o cur de lung durat. Tratamentul cu propolis are efecte de blocare a
celulelor maligne, mrete capacitatea sistemului imunitar i restabilete echilibrul
organic al bolnavilor de cancer. Tratamentul nltur efectele nefaste ale radioterapiei.
Page 1047 of 1147
n cancerul de piele se aplic o compresa cu tinctur de propolis, care se ine 60 de

minute pe locul afectat, dup care se las pielea la aer timp de 30 minute i se
completeaz cu un strat subire de unguent aplicat pe zona canceroas.
Propolisul acioneaz favorabil n reumatismul acut, artroze, poliartrite reumatoide i
spondilit anchilozant.
Alte indicaii terapeutice
La tratarea prostatitei i adenomului de prostat se suge propolis brut (cte 5 g/zi), timp
de 30 de zile.
n uretrit cronica se utilizeaz tinctura de propolis 20 la sut, 40 picturi de 2 ori/zi, cu
o or nainte de mese.
n tumori vezicale, infecii urinare si tulburri de menopauz se folosete tinctura de
propolis 20 la sut, 10 picturi dimineaa pe nemncate, ntr-o cur de lung durat,
chiar un an de zile.
n vaginite, leucoree, metrite ulceroase, eroziuni cervicale si plgi postoperatorii se
folosete tinctura de propolis 20 la sut, pentru tamponri zilnice, timp de 10-15 zile
consecutiv.
Propolisul este eficient n gingivite purulente i sngernde, stomatit, abcese
paradontale, paradontoz incipient, dureri de dini sau dup extracii, faringoamigdalite, laringite, sinuzite, rinite, otit sclerozant hipoacuziv. Se recomand
propolis brut mestecat, cte 5-20 g/zi, unguent cu propolis n nas, spray-uri, aerosoli i
gargarisme. La otit se aplic tinctura (cte 10 picturi, de 3 ori/zi) n urechea bolnav.
Prezena protozoarului Giardia lamblia i a altor parazii intestinali poate fi tratat cu
tinctur de propolis 30 la sut, timp de 20 de zile, lund cte 30 picturi pe o felie de
pine, de 4 ori/zi, nainte de mese. Dup o pauz de 10 zile se reia tratamentul pentru
alte 20 de zile.
Gua tiroidian endemic se vindec cu propolis brut, 25 g/zi.
Propolisul s-a dovedit un bun stimulator al refacerii esuturilor afectate de rni vechi,
eczeme, abcese, tieturi, arsuri, acnee, couri, degerturi, nepturi de insecte, rni
provocate de arme de foc precum i pentru cicatrizarea operaiilor. Aceste efecte snt
datorate coninutului bogat n flavonoizi. Se fac tamponri locale sau comprese cu
tincturi de propolis, chiar dac produce usturimi, precum i unguent de propolis 20 la
sut n vaselin.
La herpes, furuncule i ulcere varicoase situate pe gamb se pun, zilnic, comprese cu
tinctur de propolis, folosind un tampon de vat sau pulverizare fin n zona ulcerat.
Page 1048 of 1147
La btturi i negi se aplic, sub form de pansament, o bucat de propolis topit la foc
mic, astfel ca dup cteva zile s cad att scoara rnii, ct i rdcina.
n alopecie se fac frecii zilnice cu tinctur urmate de masaje energice cu unguent de
propolis, timp de 10-15 zile.
n tratarea fisurilor anale i hemoroizilor se utilizeaz unguent de propolis cu care se
unge zona respectiv de 2 ori/zi, dimineaa i seara, astfel ca dup dou sptmni s
dispar durerea, mncrimea sau sngerarea.
Tuberculoza pielii se trateaz cu alifie salicilat care conine 50 la sut propolis,
nlocuit treptat cu alifie pur de propolis aplicat sub leucoplast sau hrtie cerat, astfel
ca dup 1-2 luni s aduc vindecarea.
Forme de utilizare ale propolisului
Tinctura de propolis: se pun 20-30 g propolis brut la 100 ml alcool 90, se las la
macerat, n ntuneric, cu agitare zilnic, timp de 7 zile, se strecoar n sticlue de culoare
nchis i se consum cte 30-50 picturi puse pe o felie de pine sau n miere, de 2-4
ori/zi, cu o or nainte de mese. Nu se recomand diluarea cu ap, deoarece anumite
substane din compoziia propolisului precipit n contact cu apa devenind insolubile i
trec prin organism fr nici un efect terapeutic.
Miere propolizat: se combina o linguri de tinctur de propolis cu 3 lingurie de
miere. Se recomand la copii cte jumtate de lingur, de 3 ori/zi pentru ntrirea
sistemului imunitar i pentru combaterea infeciilor respiratorii i intestinale. Adulii
anemici vor lua cte o lingur de 3 ori/zi, ca biostimulator, mrind rezistena fizic,
nlturnd oboseala.
Sirop de propolis: se prepar dintr-o linguri propolis brut mrunit n 250 ml ap care
se fierbe pn cnd lichidul scade la jumtate; se strecoar, se ndulcete cu 2 linguri de
miere i se consum cu mare eficacitate n combaterea tusei (3 lingurie/zi).
Unguent de propolis: peste 50 g untur ncins la foc mic se pun 3 linguri tinctur de
propolis si o bucat de cear de mrimea unei alune; se amestec bine timp de 10
minute, se ia de pe foc i se amestec n continuare pn la ntrire. Preparatul se
pstreaz n frigider i se folosete n tratament extern pentru vindecarea unor rni
uoare, eczeme, arsuri i contuzii.
SANATATE MAXIMA!!!
Retete de tincturi
Tincturile sunt extracte de plante, care se obtin din combinarea lor cu produse alcoolice
de cel putin 60%: alcool rafinat alimentar diluat cu apa, rachiu de fructe sau de secara,
votca. Principiile active din tincturi sunt in concentratie mai mare si isi pastreaza
calitatea terapeutica timp indelungat. Este strict interzis folosirea alcoolului etilic, sau a
Page 1049 of 1147
spirtului medicinal.
Preparatele se pun la soare sau n locuri calde, se scutura zilnic, se lasa vreme de 2-3
saptamni. Cnd sunt gata, se strecoara prin doua bucati de tifon, se preseaza bine
pentru ca sucul sa iasa din plantele macerate, se pastreaza n sticle de culoare nchisa,
nfundate bine cu dop de pluta.
Doza obisnuita: 5 10 picaturi, luate ca atare sau diluate n apa fierbinte sau ceai.
Extern tincturile se folosesc pentru ungerea locurilor bolnave ori sub forma de
cataplasme.
1. TINCTURA DE CIMBRU
- se prepar cu inflorescente culese n soarele amiezii. Se umple o sticl pan la gat, fr
a se ndesa, se toarn rachiu de fructe de 350-400 si se las la macerat la soare timp de
14 zile. Cu aceast tinctur se vor trata, prin frectii, copiii slab dezvoltati dar si bolnavii
de scleroz n plgi multiple.
2. TINCTURA DE COADA CALULUI
- 10 gr de plant se las la macerat cu 50 ml rachiu natural de fructe timp de 14 zile, la
soare sau alt surs de cldur, agitand zilnic. Se pot trata picioarele care transpir
(hiperhidroz plantar), prin frectii. Se recomand si a se bea zilnic, dimineata pe
stomacul gol, 1 ceasc cu ceai de coada calului. Se mai pot face bi la picioare cu ceai
din aceeasi plant. Pe timpul tratamentului se tine o diet cu sucuri de fructe si
zarzavaturi, timp de 2 luni, dimineata se face o clism cu 2 l infuzie cldut de musetel,
se bea zilnic 3x50 ml suc de orz verde, sau sev de mesteacn. Se face o cur cu boabe
de ienupr.
Este recomandat baia vital, timp de 25 minute, o baie de abur a picioarelor, urmat de
dus rece, sau baie alternant de picioare. Pentru persoanele care suport, se face baie
rece la picioare timp de 15 minute, de 2 ori pe zi, n solutie de ap cu otet de mere n
prti egale. Tinctura suedez are efecte benefice, dac se tin tlpile picioarelor ntr-un
vas cu tinctur n cantitate necesar s asigure un contact intim cu toat suprafata
piciorului, timp de 15 minute. Ciorapii si ncltmintea se pudreaz cu oxid de zinc.
3. TINCTURA DE COADA SORICELULUI
- florile culese n soare se introduc, fr a se ndesa, ntr-o sticl, pan la gat, se toarn
deasupra tuic de fructe de 400, se las la macerat 15 zile la soare sau n apropierea unei
surse de cldur. Planta are o influent pozitiv asupra mduvei osoase, stimuleaz
hematopoeza (formarea sangelui), asupra osteoporozei, hemoragiei pulmonare,
cancerului pulmonar.
Page 1050 of 1147
4. TINCTURA DE GALBENELE
- se pune un pumn de flori n 1 l tuic de 400, se las la soare 2 sptmani la macerat,
agitandu-se zilnic. Diluat cu ap fiart, este foarte potrivit la compresele preparate
pentru rni, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ulceratii purulente sau de natur
canceroas, pentru rni deschise din cauza escarelor, pentru umflturi, abcese, pustule.
5. Tinctura de aloe
Are efecte: antimicrobiene, antituberculoase, antitumorale biostimulatoare, cicatrizante,
date de principiile active extrase din frunzele de aloe.
Intern: se folosesc cte 10-30 picaturi, de trei ori pe zi n : boli digestive, tumori.
Extern: se aplica direct pe ulceratii, plagi, arsuri si da rezultate bune n : boli de piele
(tuberculoza cutanata, pielonefrite, lupus eritematos).
Actiuni: Intern: antihelmitic (provoaca eliminarea viermilor intestinali), calmant,
cicatrizant, colagog (stimuleaza contractia veziculei biliare si evacuarea bilei n
intestin), coleretic (mareste si excita secretiile biliare), depurativ, emenagog (provoaca
aparitia fluxului menstrual ntrziat sau suprimat), expectorant, laxativ, regenerant,
stimulent al digestiei, stimulent al imunitatii, tonic general. Extern: antiinfectios,
antiseptic, calmant, cicatrizant, racoritor.
Indicatii: Intern: actiuni digestive si hepatice n general, afte, amenoree, arsuri, cancer
gastric (adjuvant), congestie hepatica, congestii, dureri ale stomacului, gonoree, greata,
hemoroizi, indigestie, iritatii tegumentare, ntepaturi de insecte, riduri, taieturi si alte
leziuni ale pielii, umflaturi.
Tincturi diverse
Alte tincturi (Tinctura de talpa gastei; Tinctura de traista ciobanului; Tinctura de trei
frati patati; Tinctura de valeriana; Tinctura de vasc )
Tincturile
Page 1051 of 1147
TINCTURILE SIMPLE (dintr-o singura planta)
despre acestea?
nepoluate.
medicinala:
Page 1052 of 1147

insecte si serpi.
arsuri), prin tamponari, fara a se pansa locul respectiv. Se mai utilizeaza in boli ORL si
glandulare).
Page 1053 of 1147
TINCTURILE COMPLEXE (din combinatii de plante)

enterocolitele. Pe cale interna se dozeaza cate 8-15 picaturi, de 3 ori
pe zi, dizolvate in "Ceai anticolitic".
care se pune tinctura antigripala si ceaiuri din plante ("Flori de camp" .
Page 1054 of 1147

- Tincturile sunt ambalate in flacoane de 50 ml si costa intre 20.000 si 25.000 lei.
Tinctura de usturoi
Usturoi (Allium sativum)
Pietrele la rinichi (calculii) reprezinta conglomerate alcatuite din cristale ale sarurilor
din urina. Se formeaza ca urmare a precipitarii sarurilor din urina, a unor tulburari de
metabolism, avitaminozei A, hipertiroidismului, sau a infectiilor. Cnd sunt mici,
calculii pot cobor pe ureter, determinnd dureri mari n regiunea lombara, cu iradieri
spre organele genitale sau coapsa.
Mod de preparare:
Peste 2 capatni pisate se toarna un litru de votca. Se lasa 9 zile la soare (se va alege
perioada de dinaintea Lunii noi, deoarece atunci sunt mai frecvente manifestarile
dureroase). Imediat ce ncepe Luna noua se iau cte un paharel dimineata, pe stomacul
gol. Se agita nainte de ntrebuintare.
Actiuni:
Intern: activator al peristaltismului intestinal, antiaterosclerotic, antibacterian,
anticataral, antidiareic, antifungic, antigutos, antireumatic, antiseptic general cu spectru
foarte larg, antiseptic pulmonar, antitrombotic, bradicardizant, carminativ, coleretic,
diuretic, expectorant, febrifug, fluidifiant al secretiilor bronhice, hipoglicemiant,
hipotensiv, scade colesterolul din snge (scade trigliceridele, lipoproteinele, si
fosfolipidele serice), sedativ, tonic cardiac, tonic nervos, tonic vascular, vasodilatator,
vermifug, antispastic. Extern: antibacterian, antifungic, (inhiba dezvoltarea ciupercilor
Page 1055 of 1147
patogene), antiseptic, antiviral, rubeliant,

Indicatii:
Intern: afectiuni renale, aritmie cardiaca (palpitatii), arterioscleroza, astenie, astm,
atonie digestiva, bronsita cronica si acuta, candidoza bucala si a cailor respiratorii,
constipatie atona, dezechilibre endocrine, diaree, dizenterie (adjuvant), edem al
gambelor, enterocolita, guta, hemoroizi, hipercolesterolemie, hipertensiune arteriala,
litiaza renala urica, paraziti intestinali (ascarizi, oxiuri, tenie), parodontoza, pletora,
prevenirea si combaterea bolilor infectioase: difterie (adjuvant), epidemii gripale, febra
tifoida (adjuvant),retentie urinara, reumatism, slabiciune generala, tahicardie, tuse
convulsiva, varice. Extern: afte, bataturi, candidoza vaginala, cresterea parului, infectii
bucale cu candida, ncheieturi umflate sau dureroase, ntepaturi de insecte, negi,
nevralgii, plagi infectate, raguseala, guturai, reumatism, scabie, tuse.
Precautii:
administrarea interna poate produce persoanelor cu sensibilitate gastrica sau hepatica
stari neplacute cum ar fi: inapetenta temporara, indigestie, senzatie de voma.
Contraindicatii:
nu se administreaza intern persoanelor cu cataruri gastrice si intestinale, n simptome
congestive pulmonare (tuse seaca, tuse sanguinolenta, stari febrile), deoarece
accentueaza starea iritarii. Nu se da mamelor care alapteaza pentru ca transmite laptelui
mirosul si gustul de usturoi.
Tinctura de sunatoare
Sunatoare (Hipericum perforatum )
Mod de preparare:
doi pumni de flori culese pe soare se pun ntr-o sticla, dupa care se acopera cu rachiu.
Se lasa trei saptamni la soare, apoi se strecoara si se pune n sticle de culoare nchisa.
Bolile care le vindeca: boli de nervi, inflamatii ale nervilor, nevroze insomnii, slabiciuni
provocate de nervi, hepatita, inflamatii ale colecistului (colecistita).
Posologie:
intern se iau o data pe zi 10-15 picaturi de tinctura de sunatoare ntr-o lingura de apa;
extern tinctura se unge pe locurile dureroase.
Actiuni:
Intern: ajuta la regenerarea celulei hepatice, antianemic, antifebril, antiinflamator,
Page 1056 of 1147
antiseptic urinar, antiseptic, antispastic, astringent, cicatrizant, coleretic, colagog,

diuretic, hepatoprotector, sedativ, vermifug, vulnerar. Extern: analgezic, antiiritativ,
antiseptic, calmant al mncarimilor, cicatrizant, decongestionant.
Indicatii:
Intern: anemie, boli renale cronice (adjuvant), ciroza (adjuvant), colita, convulsii,
cosmaruri, diskinezie biliara, distonie neurovegetativa, dizenterie, dureri de cap,
enterocolita, enurezis, epilepsie, febra intermitenta, flebite, hemoroizi, hepatita,
hidropizie, icter, impotenta, inapetenta, incontinenta urinara, indigestie, inflamatia
vezicii biliare, isterie, junghiuri, leucoree, litiaza biliara, migrene, nevralgii faciale,
pavor nocturn, rectocolita, sciatica, spasme gastrice, stari depresive, tonic uterin n
tulburari menstruale, tulburari psihice si nervoase asociate menopauzei, ulcer, varice.
Extern: arsuri, dermatoze cu mncarimi, prurit n alergii, rani, tenuri iritate n
cosmetica, zona zoster.
Contraindicatii: NU se cunosc.
Vinurile medicinale
Mai putin mediatizate decat tincturile si uleiurile din plante, vinurile medicinale sunt
elixiruri decantate din laboratorul naturii, cu efecte benefice asupra sanatatii si a starii
noastre de spirit. Cu o conditie: sa nu fie confundate cu vinul de masa. Ele
au o prescriptie stricta, la fel ca orice medicament.
Vin de afine
Ingrediente: 500 g afine, 1 l vin rosu.
Mod de preparare: Se varsa afinele intr-un vas, se
adauga doua pahare cu apa si se fierb incet 15 minute.
Se adauga vinul rosu si se prelungeste fierberea inca
15 minute. Se lasa sa se raceasca si se filtreaza.
Varianta:
l Se zdrobesc 500 g afine, se adauga 1 l vin alb, o
lingurita scortisoara pudra, o lingurita de cuisoare
si 100 g miere. Se lasa la macerat 8 zile, se
filtreaza si se pune in sticle.
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antiseptic, bactericid,
dizolvant al acidului uric.
Recomandari: ateroscleroza, constipatie, fermentatie
intestinala, insuficienta biliara, diabet, diaree.
Page 1057 of 1147
Vin de ceapa
Ingrediente: 5 cepe, 1 l vin alb, 100 g miere.
Mod de preparare: Se rad cepele. Se adauga vinul si
mierea. Se lasa la macerat 8 zile, apoi se filtreaza.
Varianta:
l Se paseaza 500 g ceapa la centrifuga. La sucul
obtinut se adauga 150 g zahar. Se amesteca bine si se
filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, stimulent general, tonic
cardiac.
Recomandari: astenie, hidrofizie, tulburari renale.
Vin de coacaze
Ingrediente: 1,5 kg coacaze, 1 l vin rosu, 450 g
zahar.
Mod de preparare: Se preseaza coacazele. Se adauga
vinul si se lasa la macerat 24 de ore la rece. Se
filtreaza printr-o panza fina si se strecoara tot
sucul. Se pune sucul intr-un vas, se adauga zaharul,
se pune la fiert 5 minute, apoi se lasa sa se
raceasca. Se filtreaza din nou, apoi se imbuteliaza.
Alte variante:
l Se pun la macerat 200 g frunze de coacaz, 50 ml
rachiu, 100 g zahar si 1 l vin rosu, timp de 30 de
zile. Se amesteca bine, se filtreaza si se
imbuteliaza.
l Se pun la macerat, timp de o luna: 1 l vin alb, 200
g coacaze, 50 ml rachiu, 100 g zahar. Se filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: antidiareic, antireumatismal, tonic
general.
Recomandari: artrite, hipertensiune, litiaza renala,
menopauza, reumatism.
Vin de grapefruit
Ingrediente: sucul de la doua grapefruituri, 1 l vin
alb, 200 g zahar, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se amesteca ingredientele si se lasa
doua saptamani la rece. Se filtreaza si se
Page 1058 of 1147
imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, drenor digestiv, drenor
hepatic, racoritor, bogat in vitamina C.
Recomandari: anorexie, artrita, dispepsie,
insuficienta biliara.
Vin de ienupar
Ingrediente: 40-50 g bace (fructe) de ienupar, 1 l vin
rosu, 50 ml rachiu.
Mod de preparare: Se sparg bacele si se pun la macerat
o saptamana in amestecul lichid. Se aduce amestecul
usor la fierbere, se lasa sa fiarba cateva minute. Se
lasa in repaus o saptamana inainte de a se filtra. Se
imbuteliaza.
Varianta:
l 60 bace de ienupar, 1 l vin alb si 100 g zahar se
pun la macerat 15 zile. Se lasa in repaus 8 zile
inainte de filtrare. Se adauga 25 ml rachiu, pentru o
mai buna conservare.
inainte de mese.
Proprietati: depurativ, diuretic, stimulent, stomahic.
Recomandari: ateroscleroza, guta, reumatism, tulburari
renale.
Vin de marar
Ingrediente: 50 g seminte marar, 20 g seminte anason,
1 l vin rosu, 100 g zahar, 25 ml rachiu.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele intr-un
vas curat. Se lasa la macerat 10 zile, la loc ferit de
lumina. Se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, galactogen,
stomahic.
Recomandari: aerofagie, astm, tulburari nervoase.
Excelent pentru impotenta: cate 25 ml inainte de
culcare.
Vin de menta
Ingrediente: 500 ml infuzie de menta (25 g menta
Page 1059 of 1147
uscata se infuzeaza timp de 15 minute), 500 ml vin

alb, 20 g miere de albine.
Mod de preparare: Se amesteca toate ingredientele, se
lasa la macerat minimum 40 de zile, apoi se filtreaza.
inainte de mese.
Proprietati: afrodisiac, bactericid, calmant, colagog,
sedativ, stomahic, vermifug.
Recomandari: nervozitate, palpitatii, tulburari
digestive, paraziti intestinali, tulburari nervoase.
Vin de mure
Ingrediente: 1 kg mure, 1 l apa, 300 g zahar.
Mod de preparare: Se varsa apa peste murele usor
zdrobite. Dupa 24 de ore se pune amestecul in
centrifuga si se adauga zaharul la sucul obtinut. Se
lasa la fermentat 10-15 zile. Se filtreaza si se pune
in sticle.
inainte de mese.
Proprietati: indulcitor, hipoglicemiant.
Recomandari: dureri de gat, tulburari intestinale si
gastrice.
Vin de nuci
Ingrediente: 350 g frunze de nuc, 1 l vin rosu, 1
baton scortisoara, 100 g zahar, 25 ml rom.
Mod de preparare: Se pun toate ingredientele la
macerat timp de o luna, se filtreaza si se
imbuteliaza.
Alte variante:
l 25 nuci verzi taiate in patru si 1 l vin rosu se
macereaza timp de 6 saptamani, se filtreaza si se
aduce lichidul la fierbere. Se adauga apoi 50 ml
rachiu si 150 g zahar. Se da in 3-4 clocote, apoi se
lasa la racit. Se filtreaza si se imbuteliaza.
l Se pun la macerat 25 nuci verzi taiate in patru, 1
l vin rosu, 50 ml rachiu si 150 g zahar. Dupa doua
luni se filtreaza si se pune in sticle.
l 1 l vin rosu, 300 g zahar si 8 nuci verzi zdrobite
se pun la macerat, la soare, timp de 6 saptamani. Se
Page 1060 of 1147
amesteca bine in fiecare zi. Se filtreaza.

l Intr-un borcan se pune o portocala taiata rondele.
Se adauga 15 nuci verzi taiate in patru, 1 l vin rosu,
50 ml rachiu, 200 g zahar. Se lasa la macerat doua
luni, apoi se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 50 g frunze de nuc, 20 g grosita
rosie, 1 baton scortisoara, coaja de la o portocala,
200 g zahar. Se lasa la macerat 15 zile, se filtreaza
si se imbuteliaza.
l 30 g frunze de nuc, 100 g grosita rosie, coaja de
la doua portocale, 20 ml rachiu, 1 l vin alb. Se lasa
15 zile la macerat, la soare. Se face un sirop din 100
ml apa si 250 g zahar. Se amesteca si se filtreaza.
Mod de administrare: Cate 50 ml, de trei ori pe zi,
inainte de mese.
Proprietati: astringent, antidiareic, depurativ,
dezinfectant, tonic.
Recomandari: anemie, diaree, eczeme, guta, reumatism.
Vin de patrunjel
Ingrediente: o legatura de patrunjel, 1 l vin alb,
doua lingurite otet de vin, 300 g miere.
Mod de preparare: Peste patrunjel se toarna vinul si
otetul. Se aduce incet la fierbere si se fierb cam 10
minute. Se filtreaza, se adauga mierea si se amesteca.
Se imbuteliaza.
Mod de administrare: 3 lingurite, repartizate de-a
lungul zilei, sunt suficiente. Nu abuzati!
Proprietati: diuretic, expectorant, febrifug,
stimulent.
Recomandari: oboseala, hidrofizie, icter, bronsita,
febra.
Vin de pere
Ingrediente: 500 g pere albe, 1 l vin alb.
Mod de preparare: Se taie perele in rondele fine si se
pun in vinul care fierbe. Se lasa sa fiarba pana ce
volumul scade la jumatate. Se lasa sa se raceasca si
se filtreaza.
Mod de administrare: cate 25 ml dimineata, la sculare.
Proprietati: antiseptic, diuretic, tonic.
Recomandari: celulita, diabet, litiaza renala,
retentie de apa, tulburari renale.
Page 1061 of 1147
Vin de piersici
Ingrediente: 2,5 kg piersici, 4 l vin alb, 1,3 l
coniac, 500 g zahar, 4 migdale amare, 7 g drojdie de
bere uscata.
Mod de preparare: Peste piersicile decojite si taiate
in bucati se pune zaharul si se lasa cateva ore. Se
fierbe amestecul 15 minute. Se varsa intr-un bidon
(dupa ce s-a racit) si se acopera cu vin alb si
coniac. Se adauga drojdia si migdalele. Se lasa 30 de
zile la rece, se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: diuretic, energizant, stomahic.
Recomandari: constipatie, litiaza renala, tulburari
digestive.
Vin de portocale
Ingrediente: o portocala bine spalata, 1 l vin alb, 12
cuisoare, 1 baton scortisoara, 100 g zahar, 50 ml
rachiu.
Mod de preparare: Se pun cuisoarele si portocala
taiata intr-un borcan. Se adauga scortisoara, zaharul
si rachiul. Se acopera cu vin alb si se lasa la
macerat 30 de zile. Se filtreaza si se pune in sticle.
Se foloseste dupa 2-3 luni.
Alte variante:
l Se acopera cu vin alb coaja de la trei portocale
amare, netratate. Se adauga o lingurita cu seminte de
coriandru si 150 g zahar. Se lasa in repaus, la rece,
10 zile. Se filtreaza.
l 1 l vin rosu, 4 portocale taiate bucati si zeama de
la o portocala se lasa la macerat 10 zile. Apoi se
adauga 50 ml rachiu si 120 g zahar. Se amesteca
inainte de filtrare.
l Se amesteca: 1 l vin alb, sucul unei portocale, 3
flori de musetel, un baton de scortisoara, doua
cuisoare, 120 g zahar si 50 ml rachiu. Se filtreaza
dupa 8 zile de macerare.
l Se taie in rondele o portocala si o lamaie. Se
adauga 1 l vin rosu, doua migdale amare sparte, 50 ml
rachiu si 200 g zahar. Se lasa la macerat 40 de zile.
Se filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Page 1062 of 1147
Proprietati: antiinfectios, aperitiv, diuretic,

fluidifiant sangvin, laxativ, tonic general.
Recomandari: anorexie, astenie, dispepsie,
hipervascozitate sangvina, tulburari intestinale.
Vin de prune uscate
Ingrediente: 300 g prune uscate, 1 l vin rosu, 1
pachetel de vanilie, 50 ml rachiu, 120 g zahar.
Mod de preparare: Se pun prunele intr-un borcan. Se
adauga vinul, rachiul, vanilia si zaharul. Se amesteca
bine si se lasa in repaus 3 saptamani.
inainte de mese.
Proprietati: dezintoxicant, diuretic, energizant,
stomahic.
Recomandari: anemie, constipatie, guta, nefrita,
reumatism.
Vin de tarhon
Ingrediente: 30 g frunze proaspete de tarhon, 1 l vin
alb.
Mod de preparare: Se spala frunzele si se usuca bine.
Se acopera cu vin alb si se lasa la macerat 8 zile. Se
filtreaza si se imbuteliaza.
inainte de mese.
Proprietati: aperitiv, carminativ, stimulent, tonic.
Recomandari: balonari, dureri reumatice.
Recomandari
Se utilizeaza numai vase curate, sterilizate cu abur
sau apa fiarta, timp de cel putin 30 de minute, de
cate trei ori. Nu se folosesc vase metalice, in
special cele de aluminiu.
Se folosesc doar ingrediente pentru care nu au fost
utilizate insecticide sau ierbicide.
Fructele care intra in compozitia vinurilor trebuie
sa fie bine coapte si bine spalate. Atentie la
struguri, sa nu aiba acaricide sau sa fie stropiti cu
sulfat de cupru.
Se utilizeaza plante proaspat spalate. In cazul
plantelor uscate, se folosesc doar cele care nu au
fost uscate la soare. Nu se vor folosi plante de pe
Page 1063 of 1147
marginea drumului sau de la vanzatorii ambulanti. Este

periculos.
Vinul se pastreaza in sticle inchise, la temperatura
camerei.
Atentie! Vinurile medicinale nu se consuma in
amestec.
Rachiul folosit la prepararea vinului trebuie sa fie
de minimum 40% alcool.
Rcelile comune sunt cele mai frecvente boli cu care se confrunt un copil. Ele sunt
cauzate de infecii virale ale membranelor mucoase ale nasului i gtului, adesea fiind
afectate i sinusurile. Rcelile obinuite afecteaz n general pofta de mncare, somnul,
activitatea i vitalitatea copilului. De asemenea, micuii tind s fie mai iritabili atunci
cnd sunt rcii.
Remediile salvatoare
Niciun remediu naturist nu poate face ca rceala unui copil, ca i a unui adult, s treac
peste noapte. i n cazul copiilor, rceala dureaz n general n 7-10 zile. Dar ceea ce
pot face remediile naturiste este s-l ajute pe copil s suporte mai uor aceast perioad,
s-i amelioreze simptomele. i, spre deosebire de medicamentele clasice, ele nu au
niciun fel de efecte secundare imediate sau viitoare. n general, aceste remedii ajut la
reducerea febrei i la decongestia cilor nazale, astfel nct copilul s poat mnca fr
greutate.
Busuiocul
Aceast regin a plantelor medicinale este un remediu eficient pentru rcelile celor
mici. Busuiocul este renumit pentru reducerea febrei i a simptomelor rcelilor. Ia o
mn de frunze de busuioc, spal-le i fierbe-le n 3-4 ceti de ap. Din mixtura
rezultat d copilului 3-4 lingurie dimineaa i 3-4 lingurie seara. Tratamentul trebuie
urmat timp de 8 zile, recomandarea fiind aceea de a se prepara mixtura n fiecare zi i
nu pentru toate cele 8 zile deodat. La fel de eficiente sunt i frunzele verzi de busuioc
dac ele pot fi mncate de copil. Mai mult chiar, ele pot avea i rol de prevenie.
Mierea
Copiilor cu vrste ntre 2 i 5 ani li se poate da cte o jumtate de linguri de miere, o
linguri celor cu vrste ntre 6 i 11 ani i 2 lingurie celor mai mari de 12 ani. Mierea
este ns contraindicat copiilor mai mici de un an din cauza riscului crescut de
botulism.
Usturoiul
Are i el o puternic aciune n cazul rcelilor obinuite. Dac face parte din alimentaia
Page 1064 of 1147
curent a copilului, atunci l poate ajuta s in departe de el multe dintre aceste rceli.
Copiilor rcii li se poate face o salb din mai muli cei de usturoi curai, pe care
s o poarte n jurul gtului atunci cnd dorm.
Masajul
Este o modalitate excelent de a-l ajuta pe copilul rcit s doarm bine. De aceea
trebuie fcut chiar nainte ca micuul s se culce. Se maseaz spatele timp de circa 5
minute, apoi pieptul. Efecte foarte bune se obin dac masajul este fcut cu ulei din nuc
de cocos.
Mierea de albine, balsam pentru gt
Sucurile de legume, ceaiurile cldue din plante medicinale, mierea sau produsele
preparate din muguri de brad sunt doar cteva din tratamentele pe care vi le recomand
pentru rgueal. Lipsite de efecte secundare, preparatele naturiste sunt cele mai
indicate pentru a v reda vocea n doar cteva zile.
Remediile naturiste te ajut s i recapei vocea
Mierea de albine
Mierea de albine e un bun calmant i antiseptic, fiind recomandat pentru limpezirea
vocii. De la primele semne de rgueal, este bine s amestecai dou linguri de miere
de tei cu 15-20 de picturi de propolis. Balsamul se bea cu ceai de tei, de patru ori pe
zi. Dup cel mult o sptmn, rgueala va fi complet vindecat.
Migdalele curata sangele de colesterol
Aromate si hranitoare, migdalele reprezinta o sursa naturala de combatere a stresului si
oboselii, jucand un rol important in terapia bolilor de inima. Migdalele contin un
depozit considerabil de vitamine si minerale, dintre care se face remarcat magneziul.
Folosit de organism pentru mentinerea sanatatii oaselor si in eliberarea energiei
musculare, magneziul ajuta la echilibrarea nivelului de calciu si potasiu din organism.
Rezerva de cupru ascunsa in migdale contribuie la sanatatea sistemelor osos, vascular si
nervos.
Fructele migdalului sunt purtatoarele unui continut caloric ridicat, fapt ce le face
recomandabile in sezonul rece deoarece furnizeaza organismului o cantitate valoroasa
de energie. Alungite si dulcege, migdalele dau gust nu doar prajiturilor, ci si sanatatii.
Continutul ridicat in vitamina E, un antioxidant puternic, face migdalele indicate in
tratamentul pielii si parului. Consumand trei migdale pe zi, veti beneficia de efectul
revitalizant pe care il au aceste fructe asupra podoabei capilare afectate de vopsirile
Page 1065 of 1147
repetate. Migdalele duc la scaderea nivelului de colesterol din sange, avand chiar efect
similar cu tratamentul medicamentos in astfel de cazuri. Hipotensivii sunt, de asemenea,
sfatuiti sa consume in medie cinci migdale zilnic pentru a normaliza valoarea tensiunii
arteriale. Fructele coapte, amestecate cu miere, sunt indicate in insomnii, anemii si astm
bronsic. Dat fiind marea putere nutritiva a migdalelor, acestea trebuie consumate cu
moderatie: 6-10 fructe pe zi, de la caz la caz.
Patrunjel
Il stim atat de bine ca aliment, incat ideea ca ar putea fi si medicament ni se pare mai
mult o figura de stil. Ba fiert in supe, ba tocat in salate, s-a banalizat prea tare, ca sa-l
mai poti privi cu respect. Si totusi, va trebui sa reconsideram patrunjelul, acordandu-i
importanta pe care o merita. Putine medicamente din lume se pot compara ca eficienta
cu aceasta leguma, care, corect preparata si administrata, are o actiune terapeutica
extrem de intensa. Atat de intensa, incat laboratoarele unor universitati si firme
farmaceutice prestigioase din lume l-au luat in studiu pentru a-i afla tainele. Iar ceea ce
s-a descoperit despre el merita toata atentia. De aceea, il vom scoate din supa si-l vom
pune acolo unde-i e locul: intre miracolele naturii, care cresc pana si in gradina cu
zarzavat.
Ce folosim de la patrunjel
Totul! Radacina este un excelent remineralizant, stimulent al rinichilor, drenor al
ficatului si antiviral. Frunzele si tulpinile neutralizeaza si ajuta la eliminarea toxinelor
din organism, improspateaza respiratia, dizolva si ajuta la eliminarea pietrelor la rinichi
si la ficat. Fructele (semintele) de patrunjel sunt un puternic tonic digestiv, stimuleaza
puternic glandele sexuale si au efecte afrodiziace uimitor de puternice, combat
alcoolismul. Iata, in continuare, cateva preparate din patrunjel.
Sucul de frunze
Pentru a obtine sucul de patrunjel verde se mixeaza o mana de frunze proaspete, la care
s-au adaugat patru linguri de apa, dupa care se lasa jumatate de ora la macerat, apoi se
filtreaza. Licoarea obtinuta este bine sa se consume imediat sau sa fie pastrata la
frigider, dar nu mai mult de 4 ore. Sucul proaspat obtinut din frunze de patrunjel este un
puternic medicament, care de obicei nu se administreaza singur, ci diluat in putin suc de
radacina de morcov. De regula, se iau de 4 ori pe zi, cate 4-6 linguri de suc de frunze de
patrunjel, diluate in cate un sfert de pahar de suc de morcov.
Sucul de radacina
In functie de mijloacele avute la dispozitie, se poate prepara in doua moduri:
Varianta I - cu storcatorul centrifugal: Este cea mai simpla metoda si presupune sa avem
un storcator de fructe centrifugal (cum se gasesc in comert). Radacinile de patrunjel se
spala bine, eventual frecandu-le cu o perie aspra, dar fara a le razui cu cutitul, intrucat
Page 1066 of 1147
astfel s-ar pierde anumite vitamine si enzime pretioase continute de coaja subtire de la
suprafata. Dupa spalare, se taie bucati, apoi se pun in centrifuga (nu se tin inainte in apa
sau la frigider). Sucul care rezulta se consuma imediat sau se pune intr-o sticla cu dop si
se lasa la racoare. Se bea in maximum 30 de minute de la preparare, diluat in proportia
de 1:3 in suc de morcov.
Varianta Ii - prin tocare urmata de filtrare manuala: Radacinile de patrunjel se spala si se
taie marunt, dupa care se trec prin masina manuala de tocat carne. Pasta astfel obtinuta
se filtreaza printr-un tifon pus in doua, asa incat sucul obtinut in final sa fie cat mai
limpede. Sucul se pune deoparte, iar reziduul rezultat se foloseste in scopuri culinare
sau se arunca. Administrarea se face, de asemenea, la scurta vreme (maximum 30 de
minute) dupa obtinerea sucului.
Pulberea
Se obtine din seminte de patrunjel, prin macinarea cu rasnita electrica de cafea sau prin
sfaramarea in piua (urmata de cernere prin sita pentru faina alba). Dupa macinare,
pulberea se pastreaza la frigider intr-un borcan bine inchis, pentru a nu se evapora
uleiurile volatile. Se administreaza jumatate de lingurita rasa, de 2-3 ori pe zi.
Cataplasma
Radacina de patrunjel se da prin razatoarea fina si apoi se inveleste intr-un tifon. Se
aplica pe locul afectat vreme de 30-60 de minute, dupa care se indeparteaza si se lasa
pielea sa se usuce la aer. De regula, aplicatiile se fac zilnic, vreme de minimum 7 zile.
Boli care se vindeca prin
tratamentul intern cu patrunjel
Hepatita virala - studii recente au aratat ca patrunjelul are un neobisnuit efect de
combatere a virusurilor care ataca ficatul. Se recomanda asadar bolnavilor de hepatita
A, B si C sa faca vreme de 4 saptamani o cura cu suc proaspat de frunze de patrunjel,
cate cincisprezece linguri pe zi, luate de preferinta pe stomacul gol, inainte de masa.
Alcoolism - intr-un litru de apa se pun patru radacini de patrunjel, coaja de la o lamaie
si coaja de la un grepfruit. Se fierbe tot acest amestec pana scade la jumatate, se ia de pe
foc si se adauga doua linguri de seminte de patrunjel. Se lasa acoperit sa se raceasca si
apoi se filtreaza. Se pastreaza la frigider si se ia de patru ori pe zi cate o lingura din
acest preparat, pana la epuizarea intregii cantitati. Acest remediu reduce nevoia de
alcool, inlatura unele sechele hepatice si nervoase ale alcoolismului, dand chiar o
intoleranta la acest drog. Ca paleativ contra intoxicatiei alcoolice acute (betiei) si a
urmarilor ei, se consuma mari cantitati de patrunjel frunze, care se mesteca bine, inainte
de inghitire.
Celulita, acumulare de apa in tesuturi - se face o cura de suc de radacina de patrunjel,
minimum trei saptamani, timp in care se bea un pahar pe zi. Suplimentar, se face un
masaj energic pe zonele afectate cu suc de patrunjel proaspat.
Page 1067 of 1147
Litiaza renala si biliara - se bea de trei ori pe zi, inainte de masa cu 1-2 ore, cate un sfert
de pahar de suc de patrunjel (radacina si frunze), diluat cu trei sferturi de pahar de suc
de morcovi.
Anorexie - cateva frunze de patrunjel mestecate inainte de masa trezesc pofta de
mancare si activeaza digestia, fiind un excelent remediu contra anorexiei. De asemenea,
acest zarzavat combate greata, fiind de un real ajutor celor cu boli grave, care nu pot
manca din cauza starilor de greata persistente.
Halena - patrunjelul verde mestecat indelung da un miros placut respiratiei, actioneaza
ca un dezinfectant excelent asupra cailor respiratorii medii si superioare. Se recomanda
ca tratament celor care sufera de halena, precum si celor cu boli respiratorii cronice.
Infectii recidivante, imunitate slabita - in medicina araba, patrunjelul verde taiat fin,
amestecat cu suc de lamaie, ulei de masline si putin usturoi (eventual cateva felii de
rosii), este folosit ca salata ce se administreaza celor care au boli infectioase recidivante.
Studii recente facute la universitatea din Ankara (Turcia) au pus in evidenta ca acest
remediu culinar facut din patrunjel activeaza puternic sistemul imunitar si, in plus,
combate direct foarte multe specii de bacterii si ciuperci parazite.
Boala canceroasa - salatele cu mult patrunjel si sucul de frunze si radacina de patrunjel
sunt un excelent adjuvant in tratamentul cancerului. Acest zarzavat proaspat mentine
pofta de mancare, activeaza sistemul imunitar, sustinand organismul sa lupte cu boala,
ajuta la restabilirea echilibrului hormonal. In plus, patrunjelul verde combate multe
dintre reactiile adverse ale citostaticelor si ale radioterapiei.
Sterilitate masculina, impotenta - se face un tratament de 40 de zile, timp in care se
administreaza, de patru ori pe zi, cate o jumatate de lingurita de pulbere de seminte de
patrunjel, inainte de masa. Pentru efecte rapide, se ia o doza unica din urmatorul
preparat: doua lingurite de pulbere de patrunjel si un varf de cutit de piper negru se
amesteca bine pana cand se omogenizeaza. Remediul se ia pe stomacul gol. Acelasi
tratament este extrem de eficient contra frigiditatii.
Tratamentul extern cu patrunjel
Hernie - o suta de grame de radacini de patrunjel se fierb vreme de 15 minute intr-o
jumatate de litru de bors. Se scot apoi radacinile, se zdrobesc, se pun intr-un tifon si se
aplica sub forma de cataplasma pe zona afectata. Zeama rezultata in urma fierberii
patrunjelului in bors se bea pe parcursul unei zile.
Inflamatii ale pleoapelor si ale ochilor - se aplica o compresa cu suc de frunze de
patrunjel, care se tine vreme de 20 de minute. Frunzele de patrunjel au efecte
antiinfectioase, antiinflamatoare si regenerative.
Contra inflamatiilor sanilor (la femeile care alapteaza) - se pune pe locul afectat o
Page 1068 of 1147
cataplasma cu frunze si radacini de patrunjel, fierte cateva minute in apa. Aplicatia

dureaza 30 de minute si se repeta zilnic. Cataplasma din frunze de patrunjel proaspete,
nefierte, ajuta la oprirea lactatiei.
Nevralgie - se combina sucul de radacina de patrunjel in proportie egala cu alcool de 70
de grade. Se inmoaie degetul aratator in acest preparat si se ung traseele nervoase
afectate, precum si gingiile.
Precautii:
Sucul de patrunjel (radacina sau frunze) are o actiune terapeutica atat de intensa, incat
nu se foloseste niciodata nediluat, ci doar amestecat cu suc de morcov, cu care se
combina foarte bine.
In doze mai mari de 200 ml la adulti si de 60 de ml la copii, sucul de patrunjel poate da
reactii adverse, cum ar fi hiperexcitabilitate nervoasa, anumite deranjamente digestive.
O doza mai mare de 8 grame de seminte produce vertij, spasme, deranjamente digestive
puternice.
Contraindicatii
Patrunjelul nu va fi utilizat in scopuri terapeutice de catre femeile insarcinate, intrucat
are efecte abortive (produce avortul). Cel mai puternic efect abortiv il au semintele
(cateva grame determina inceperea contractiilor uterine), dar nici efectul similar al
radacinii si mai ales al frunzelor nu este de neglijat .
NUCUL, un dezinfectant urinar de exceptie
Ceaiul de nuc este un remediu excelent in tratarea diabetului zaharat, a infectiilor si
edemelor renale. Are proprietati antiflamatoare, este dezinfectant urinar, antidiareic si
antiseptic gastro-intestinal. Se face o infuzie dintr-o lingura de frunze, la 250 ml apa
clocotita. Se beau doua ceaiuri pe zi. Tinctura de nuci curata stomacul, ficatul, sangele,
combate colita de putrefactie, fiind, de asemenea, un remediu execelent pentru sangele
ingrosat. Mod de preparare: 20 de nuci verzi sunt taiate in sferturi si introduse intr-o
sticla cu gat larg. Se toarna deasupra un litru de rachiu de secara, astfel incat sa acopere
nucile cu doua-trei degete. Sticla, bine inchisa, se lasa intre 4 si 14 saptamani la soare,
apoi continutul se strecoara si se introduce in sticle. Se ia cate o lingurita pe zi.
ORGANE GENITALE
Amenoree secundar; pentru revenirea si reglarea ciclului menstrual se foloseste brnca
ursului, salvie cu rol n funcia ovarian si glbenele.
Anexit si metroanexit; se maseaz cu ulei de brnca ursului tlpile de 2 ori/zi.
Suplimentar se mai maseaz zona bazinului, se pune o pnz si o ptur pentru
meninerea cldurii.
Page 1069 of 1147
Tratamentul anexitei cronice presupune igien local, evitarea frigului, a umezelii si a

bilor reci. Fibroza si endometrioza care se dezvolt pe parcurs conduc la sterilitate
secundar, dureri intense la ciclu, menstre
abundente cu anemie si tulburri ale metabolismului calciului. Se recomand aplicaii
externe cu tre calde local de 2 - 3 ori/zi, intern 2 - 3 linguri de tre fierte cu miere,
pentru a evita constipaia si tratament
oral cu ulei din germeni de gru + Geneston 3/zi. Cruciferos 2/zi, vitamina C 3/zi, Ca +
Mg 3/zi. Tratamentul dureaz 3 luni.
Bolile prostatei ( prostatit);
Prostata este o gland anex a aparatului genital masculin si este compus dintr-un lob
median si 2 laterali. Afeciunile ei apar la 55 -60 de ani, si se datoreaz, tulburrilor
hormonale mpiedicnd eliminarea urinei din cauza ngustrii sau nchiderii totale a
uretrei.
Ceai de ghimpe; se bea cldu cu or de mas, cura este de lung durat, 6 luni se
beau cte 2 cni/zi, apoi 6 luni cte o can/zi, efectele se vor vedea dup 3 - 4
sptmni.
Castanele slbatice; tratarea strilor congestive, tinctur din 20g. castane zdrobite, cu
100 ml. alcool 70, se las la macerat 10 zile. Se iau 2 lingurie/zi de tinctur timp de 21
de zile/ lun. Se pot face si bi de sezut.
Semine de dovleac; o mn de semine se pun la uscat, se piseaz cu coaj cu tot si se
prepar un decoct care trebuie s fiarb 5 min., se beau 2 - 3 cni/zi, timp de 3 zile.
Este bine ca fiecare brbat ncepnd cu vrsta de 40 de ani, s bea, timp de o lun pe an,
ceai din urmtorul amestec: 10g, ienupr, 50g. urzic moart alb, 50g. flori de iarb
neagr, 50g. fumri, 50g. paracherni, se amestec plantele, la 1 litru de ap se pun
5 lingurie, se fierbe 5 sec. se las la infuzat 15 min.
Cancer genital; clisme cu mrul lupului - 1 lingur pulbere mrul lupului, 1 lingur
ttneas, 1 lingura museel, se las la macerat n ap, de seara pn dimineaa, se
strecoar, apoi planta rmas dup filtrare se pune la fiert cu 1 litru de ap, pn cnd
scade la jumtate. Se rceste si se combin cu maceratul se fac splturi. La 3 - 4 zile,
iar clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat s se fac
clism se fac zilnic bai de sezut.
n faz incipient este recomandat produsul Cats Claw de la firma Heritage, sub form
de capsule, 600 ml Cura cu n.praznic, de 6 luni, se ia o linguri. de 4 ori/zi, sublingual,
10 min., dup. care se nghite cu ap.. Tratamentul se poate folosi ca adjuvant n neuplazii
uterine, mamare, pulmonare, intestinale sau cu alte
localiz.ri. Cura cu macerat de Aloe Vera, 1;5 Kg. plant. n vrst. de 3 5 ani, se d. prin
masina de tocat, se amestec. cu 2,5 Kg. miere si 3,5 litri vin rosu
dulce de 18 20 grade. Amestecul se pune ntr-un vas mare de sticl. nchis la culoare,
ntr-un loc r.coros, ferit de lumin., timp de 5 zile. In primele 5 7 zile se ia cte o
lingiri. de 3 ori/zi, nainte de mesele
Page 1070 of 1147
principale. Zilele urm.toare se va ad.uda cte o linguri. n plus, la fiecare doz..

Tratamentul dureaz. 6 s.pt.mni cu o pauz. de 10 zile, apoi se poate repeta. (Peia
Mircea, Timisoara 0256431891 )..
Candidoz; difulcan, 1 comprimat de 1540 mg. pe sptmin, 3 sptmini consecutiv,
respectarea regulilor de igien local cu tratament antimicotic cu ovule clotimazol si
tratarea partenerului n aceelasi fel.
Dophillus +FOS si System Well, imunostimulator, acioneaz. pe cele 7 sisteme de
imunitate ale oraganismului, limfatic, epidemic, circulator, respirator, digestiv si
sistemic.
Fibrom, chist, adenom; tinctur muguri plop negru (vezi cap), 50 pic. 4 ori/zi intern,
extern compres cu tinctur pe tumor 2 ore o dat la 2 zile, dup 1 ora se unge locul cu
crem din muguri de plop negru - 1 pac. Unt se topeste pe foc, se fierbe 10 min., se
desart n alt vas, fr sediment, se adug 1 linguri cear se las la rcit, cnd este
aproape s se nchege se adaug, 4 linguri de extract moale (3 - 4 linguri tinctur se
Tre amestecate cu ap se las 4 ore la macerat, se pun n tifon se pun pe piele n
zona afectat minim 3 ore. Pielea se las s se usuce si se unge cu crem de ttneas
Frigiditate; 1 linguri de tinctur de brnca ursului (Heraclea sphondylium) (mcinarea
inflorescenelor si seminelor cu rsnia electric de cafea, pulberea obinut se pune
ntr-un borcan, care va fi umplut cu alcool de 70, se macereaz 8 - 1o zile). Filtratul se
pstreaz n sticlue nchise la culoare
Cu 20 - 30 min. nainte de actul sexual. Relaxeaz musculatura uterului, mreste
stimularea neuronal care genereaz dorina erotic si ajut la dezinhibarea psihic.
Graviditate : mpotriva greurilor, lichen de piatra pulbere o linguria de 3 ori pe zi.
Hemoragie abundent n timpul cilului menstrual; de urgen se ia o doz unic, de 2
3 lingurie de pulbere de coada calului, dup care se continu 5 zile tratament cu 1 2
lingurie/zi. Planta este un puternic
antihemoragic si permite refacerea rapid, este indicat si n hemoragie intern.
Herpes genital; tinctur. de spnz si tinctur. de m.rul lupului, 3 zile se face tamponare cu
spnz, de 3 ori/zi, l.snd pe zona afectat. un mic tampon cu tinctur. de spnz. Ustur. este
o stare de disconfort, dup. 2 zile apare o secreie purulent. se cur.. si se tamponeaz.
mai departe.
In ziua a 4a se fac tampon.ri cu m.rul lupului, dup. 5 6 zile nu se mai las. tampoane cu
soluie, dar se continu. cu m.rul lupului si se mai unge locul cu ulei de sun.toare, de
rostopasc., sau g.lbenele sau hemorzon, care se aplic. de 2 ori/zi dimineaa si seara.
Impotena, sterilitatea la femei si brbai; 1 linguri de brnca ursului 3 - 4 ori/.zi, pe
stomacul gol cu pahar de ap nainte de mas
Page 1071 of 1147
Eficien mrit dac se ine regim lacto-vegetarian, fr alcool, tutun si cafea.(vezi

frigiditate).(vezi epilepsia)
Se iau 1,5 Kg. elin, 1,5 Kg. morcov, 0,5 Kg. miere, 1,5 Kg. miez de nuc, 1 Kg. mere
ionatane, 2 - 3 lmi, 2 - 3 portocale, 1 sticl vin alb de cas. Toate legumele splate si
curate se dau prin masina de tocat, se amestec apoi se adaug vinul, se
omogenizeaz, se pun n borcane, se pstreaz la frigider, timp de 1 sptmn, la
macerat. Se consum 2 linguri de 3 ori/zi, cu 30 min. naintea mesei, timp de 3
sptmni. Concomitent consumai gru ncolit si vitamina E. Se mai trateaz. cu
succes cu vitamina B6 si zinc.
Insuficien ovarian; 1 lingur miere amestecat cu 1 linguri de brnca ursului
tinctur (vezi fertilitate), se ia nainte de mas de 2 3 ori/zi.(vezi epilepsia)
Mncrimi n zona vaginal si anal; se spal de 2 - 3 ori/zi cu spun lichid de la
Hofigal. Dup fiecare splare se unge cu alifie de ctin.
Menopauza prematur; tratament progresiv cu tinctur de brnca ursului (vezi
frigiditate), se ncepe cu 20 pic. de 3 ori/zi, n prima sptmn, se creste doza cu 10
pic. n fiecare sptmn pn se ajunge la 50 pic., luate de 3 ori n a 4 sptmn. Cura
se face o lun,
cu 10 zile de pauz. Tratamentul se face gradat pentru a preveni fenomenele neplcute
ale relansrii hormonale (bufeuri, nervozitate, sngerri). Cura este eficient cu regim
lacto-vegetarian si cruditi.
Menstruaie dureroas; 30g. rdcin de anason cu 1 litru de ap clocotit, se fierbe 15
min., se ia cte 100 ml. de 3 ori/zi . Infuzie dintr-o linguri de semine de morcov la o
can de ap clocotit.
Nu rmn gravid; vitamina E 1 tb. dimineaa, Electovit 1 tb. seara, timp de 3 luni,
numai 15 zile pe lun restul pauz.
Prostat. hipertrofic.; 50 g. frunze sau fructe de castan se pun ntr-o litru de alcool 50,
se macereaz. timp de 2 s.pt.mni la c.ldur. si ntuneric, agitnd n fiecare zi. Din aceast.
tinctur. se iau 30 40 pic. De 3- 4 ori/zi, timp de 3 4 s.pt.mni.
Prostat. litiazic.; seara se iau smburi de pepene uscai, (smburi negrii de pepene verde
nchis), se zdrobesc si se fierb ntr-un litru de ap., se las. pna dimineaa, cnd se bea
ceaiul pe stomacul gol. Micul
dejun se serveste la 1 or. mai trziu.
Acest ceai se bea timp de 10 zile, se face o pauz. de 10 zile si apoi se repet.. Pietrele se
elimin. sub form. de nisip, f.r. dureri. S.mburii se pot procura de4 la magazinele care
vnd semine. pn. cnd apa scade la jum.tate. Pentru rezolvarea problemelor cu
prostata se sdministreaz. Doze ridicate de zinc, ajut. la formarea insulinei si are un efect
de normalizare a activit.ii prostatei.
Page 1072 of 1147
Post gravidia; frunzele de m.rar proaspete, mestecate zilnic, de femeile care au n.scut
de curnd, sunt un excelent tonic fizic si psihic, stimuleaz. secreia lactic., mbun.t.ind
calitatea laptelui.
Sarcin toxic; reet magistral preparat la farmacie, aqua menta 40g., aqua melisa
40g., aqua cloroformat 40g., novocain 0,50g., sirop eter 150g. Se iau 3 - 4 linguri/zi,
nainte de mase. nainte, de a cobor dimineaa din pat, se consum o bucic de
covrig.
Dup 4 luni si jumtate corpii cetonici care provoac greurile, dispar.
Uretro-prostatit; ceai de ghimpe, granule de polen si supozitoare cu propolis, bi calde
de sezut cu museel.
Virus Papiloma; dac tratamentul alopat nu merge, se poate ncerca cu tinctur de
echinaceea, cu rol antiviral si imunostimulator, 30 40 pic. De 3 ori/zi, diluate n ap.
Suc de ppdie si ptrunjel n pri egale, timp de 6 sptmni. Vitamina C 1000 mg/zi,
sau mute fructe citrice. Papiloma reprezint un risc major n apariia cancerului de col
uterin si endometrial.
PSTURA
Valoarea sa alimentar este de 3 ori mai mare dect cea a polenului, i de 9 ori mai mare
dect a oricrui nlocuitor de polen, pstura avnd o putere antibiotic de 3 ori mai mare
dect cea a polenului. Albinele care n primele 8 zile de la eclozionare consum mult
pstur sunt mai viguroase, putnd atinge o longevitate de pn la 233 de zile, un mare
rol jucndu-l i calitatea polenului consumat.
Extragere
Fagurii cu pstur sunt tiai fii. Poriunile compacte cu pstur sunt rupte n buci de
mrimea unei nuci i sunt trecute printr-o main de tocat carne. Rezult o past
uniform care se mestec cu miere (1 parte pstur + 2 pri miere). Se mestec 10-15
minute iar dup 24 de ore stratul de sus (circa o treime) care const din cear, resturi de
pstur i miere, se racleaz (poate fi folosit primvara - diluat n erbet sau sirop pentru stimularea familiilor de albine). Dedesubt rmne un produs superior la care se
adaug 1% tinctur de propolis, pentru a-i mbunti gustul i valoarea terapeutic.
VINUL PENTRU INIMA
In carticica ,,So heilt Gott" (Asa vindeca Dumnezeu - Medicina Sf. Hildegard
von Bingen ca nou procedeu naturist de leac) de dr. Gottfried Hertzka, aparuta la
editura elvetiana Christiana-Verlag, Stein pe Rin, care n-ar trebui sa lipseasca din
caminul nici unei familii crestine, a fost prezentata printre altele o reteta
extraordinara pentru car-diaci, care da rezultate cu totul neobisnuite.
Page 1073 of 1147
Stareta Hildegard von Bingen a trait cu 800 de ani in urma (1098-1179), a murit
deci la virsta de 81 de ani. Ca asa-numita mistica, il aparea cind era complet
treaza un fel de televizor ceresc in fata ochilor. Asa cum explica si atesta in mod
expres la finele operei vietii sale, toate scfierile sale - tot ce a scris vreodata provin exclusiv din aceste imagini si cuvinte ceresti, toate bolile numite si
medicamentele descrise ii sunt dezvaluite de Dumnezeu.
Papa Eugen al Ill-lea a pus sa fie examinat darul de profetie al lui Hildegard si i-a
recunoscut din punct de vedere bisericesc harul vizionar. Acum, dupa 800 de ani,
au fost recunoscute de catre medicina moderna si revelatiile sale medicale ca
fiind corecte.
Dr. Hertzka, medic de medicina generala cu procedee fitoterapeutice de
vindecare, profesind in Konstanz, la lacul Boden, ne-a pus la dispozitie acum prin
carticica sa ,,So heilt Gott" citeva dintre retetele lui Hildegard.
Reteta ,,vinului pentru inima a dat rezultate foarte bune in toate insuficienlele
cardiace si bolile adevarate de inima si ocupa, dupa cum explica dr. Hertzka, un
spatiu larg in cadrul practicii sale medicale zilnice. Eu insami am dat aceasta
reteta de citeva ori mai departe si reusita a fost surprinzator de buna. Si in
anghina pectorala vinul pentru inima a produs o ameliorare simtitoare.
RETETA VINULUI PENTRU INIMA
10 tulpini proaspete de patrunjel cu frunze cu tot se pun intr-un litru de vin
natural, curat, la care se adauga 1-2 linguri de otet curat din vin. Se lasa totul sa
fiarba 10 minute la foc mic (Atentie, face spuma!). Dupa aceea se mai adauga
300 grame de miere pura de albine si se lasa inca 4 minute sa fiarba usor. Vinul
fierbinte se filtreaza si se trage cit este fierbinte in sticle care au fost clatite cu
putin alcool tare. Se astupa bine! Depunerile care se formeaza nu dauneaza si pot
fi baute si ele fara probleme. - La aceasta reteta as dori sa adaug ca fiecare in
parte poate decide daca sa fiarba mierea sau nu.
Dr. Hertzka afirma: ,,Este totuna ce vin iei, ca e rosu sau alb. Numai sa fie
natural... Numai sa respecti ordinea: Mierea se adauga abia dupa primul fiert si
trebuie sa fiarba, si ea cu restul. Nu-ti fie teama de fierbere... Fierbe-ti linistit
vinul tau de patrunjel-miere pentru inima!"
Mai incolo, dr. Hertzka explica: ,,Daca se intimpla odata sa-ti simti inima, ia o
lingura, doua linguri sau chiar trei linguri pline pe zi, si orice intepaturi la inima
(din cauza schimbarii vremii sau dupa emotii) dispar. Nu trebuie in nici un caz sa
fii ingust in vederi si speriat, fiindca nu poti sa-ti faci nici un rau cu acest vin. Dar
nu numai in cazul durerilor cardiace incipiente, ci si in adevarata insuficienta
cardiaca si alte boli cardiace te vei ajuta adesea in mod considerabil cu acest vin
de patruniel-miere pentru inima, poate chiar te vei insanatost odata.
Pe 21 ianuahe 1980 am primit o scrisoare de la o doamna din landul Salzburg,
scrisoare pe care as dori s-o redau aici. Femeia scrie: ,,Va comunic ca mi-am
preparat vinu pentru inima si ca am putut obtine rezultate uimitoare. Am fost
Page 1074 of 1147
operata acum zece ani. Mi s-a spus ca am o insuficienta cardiaca si deci voi avea
intotdeauna dureri. N-aveau curn sa mi le ia. Asta insemna deci ca trebuia sa ma
invat cu aceasta idee. Dar datorita vinului pentru inima, durerile rnele au disparut
dupa doua luni de tratament. Nu ma mai simt nici slabita."
CUM SA REDUCEM SAREA
Sarea din bucate, desi ofera un gust deosebit, este de cele mai multe ori un pericol
pentru sanatate. Si asta pentru ca, de obicei, nu ne putem da seama cand am
consumat prea multa sare.
Sodiul, principalul ingredient al sarii de bucatarie (in proportie de 40%), duce la
hipertensiune si creste riscul de atac de cord.
Ultimele studii in domeniu arata ca pentru persoanele hipertensive sau in varsta
nu trebuie depasita o doza de 1500 de miligrame de sodiu pe zi (asta inseamna
aproximativ o jumatate de lingurita de sare), arata Miami Herald.
Nu se stie exact cand se depaseste limita, pentru ca unii "pofticiosi" au obiceiul sa
puna sare in mancare chiar daca aceasta a fost adaugata deja in timpul prepararii.
Exista insa cateva metode simple prin care poti scapa de consumul excesiv de
sare:
1. Mai multe fructe si legume, mai putina mancare gatita
Se estimeaza ca 77% din sodiul obtinut de organism este continut de mancarea
gatita. Consumati, deci, mai multe fructe si legume proaspete.
2. Reduceti consumul de mezeluri
Carnea proaspata este intodeauna mai buna decat mezelurile, pentru ca are mai
putin sodiu. Ideal ar fi ca puiul cumparat sa nu fi fost tratat cu solutii care contin
sodiu.
3. Usturoi si ceapa in loc de sare
Atunci cand gatiti, aveti grija sa gustati mancarea si sa nu adaugati sare decat
daca este absolut necesar. Folositi mai multe condimente pentru a da un gust bun
mancarii, in loc sa o sarati.
Ceapa si usturoiul ofera multe alte beneficii sanatatii fara sa duca la problemele
pe care le cauzeaza sarea.
Page 1075 of 1147
POLENUL
contine o serie de substante deosebit de importante pentru organism precum proteine,
aminoacizi liberi (aminoacizi esentiali ca arginina, histidina, leucina, metionina),
diferite glucide, mucilagii, substante grase, vitamine din complexul B, precum i
vitaminele A, D, E, C si saruri minerale, substante hormonale, antibiotice naturale etc.
Recomandari:
Stimuleaza buna dispozitie si are efect euforizant, creste capacitatea de concentrare si
memorare.
Combate astenia, putand fi folosit in convalescenta, stari de epuizare fizica, surmenaj
sau in astenia cronica a batranilor, senilitate, imbatranire prematura.
Ajuta in boli genito-urinare (colibacilozele, tulburarile de prostata, diferite forme de
astenie sexuala), oboseala, reface unghiile fragile, previne caderea parului, vindeca
anumite dermatoze.
Cura de polen este indicata si in hipertensiunea arteriala, fragilitatea vasculara si
capilara si arteroscleroza.
Combate caderea parului si il ajuta sa se regenereze si sa isi recapete aspectul sanatos
Previne rahitismul.
Previne accidentele vasculare cerebrale scazand tensiunea arteriala (la cei cu
hipertensiune) si creste tonusul cerebral, crescand capacitatea de invatare si de
memorare. Totodata combate senzatia de oboseala.
Are actiuni benefice la nivelul sistemului digestiv, imbunatatind digestia si tranzitul
intestinal, combate constipatia dar si diareea.
Contribuie la prevenirea imbatranirii si regleaza dezvoltarea armonioasa a organismului
uman.
Polenul este contraindicat persoanelor care sufera de diabet zaharat, obezitate, au exces
de colesterol si lipide in sange, precum si persoanelor care au alergie la polen.
Remedii naturiste contra racelii
Este incetatenita zicerea ca raceala tratata dureaza 7 zile, iar netratata o saptamana. In
consecinta, tratamentul (fie el naturist sau alopat) are, in principiu, drept scop doar
ameliorarea simptomelor racelii sau gripei. Asta nu inseamna ca trebuie sa ne lasam
prada bolii, sa zacem fara sa facem nimic.
Este indicat sa apelam la un tratament pentru ameliorare, dar si pentru a impiedica
dezvoltarea unor complicatii ce pot deriva dintr-o raceala netratata. Si, bineinteles,
recomandam tratamentul naturist, intrucat acesta nu are efecte secundare si rareori
prezinta contraindicatii.
Veti gasi in acest articol cateva dintre recomandarile eficiente.
Vom incepe cu regimul alimentar.
Page 1076 of 1147
Acesta trebuie sa fie lejer, cu multe lichide sub forma de ceaiuri calde de plante
medicinale (sudorifice ca socul sau teiul si vitaminizante: macese, coacaze sau
catina), 4-6 cani pe zi, legume bogate in vitaminele C si A (morcovi, sfecla rosie, varza,
conopida, patrunjel, spanac, etc ), branza de vaci, iaurt, chefir, etc. Se mananca putin si
des, iar in primele zile ale gripei, bucatele trebuiesc fierte, inabusite sau pasate pentru
protectia intestinului. Se recomanda supe si creme de zarzavat, pireuri de legume,
putina varza murata, compoturi de fructe (facute in casa, nu cumparate din comert,
intrucat acelea contin conservanti). Abia cand va sculati din pat puteti trece la consumul
alimentelor crude, al salatelor si al fructelor (mere, portocale, mandarine, lamai, kiwi,
etc).
De asemenea, se va consuma zilnic hrean si ceapa. Se consuma 2-3 catei de usturoi de
doua trei ori pe zi, intre mese. Usturoiul este un antibiotic natural. Se vor evita
afumaturile, conservele, branzeturile fermentate, grasimile animaliere, condimentele
iuti, fasolea si mazarea uscate si cafeaua.
Usturoiul poate fi folosit si preventiv, in timpul epidemiei de gripa sau atunci cand
simtiti ca raceala va da tarcoale. Pentru a preveni imbolnavirea, mestecati cate o
jumatate de catel de usturoi dimineata, la pranz si seara. Daca raceala v-a prins deja,
zdrobiti cinci catei de usturoi, amestecati-i cu 10 lingurite de miere de albine si luati din
acest preparat cate o lingurita din jumatate in jumatate de ora. In usturoi s-au descoperit
mai mult de douazeci de substante antivirale si antibacteriene, care fac din el cel mai
puternic antigripal cunoscut.
Se stie foarte bine ca supa de pui combate raceala. Misterul eficientei acesteia pare sa fi
fost dezlegat la ultimele teste de laborator care au relevat ca deliciosul aliment reduce la
jumatate procesele inflamatorii cauzate de activitatea celulelor sistemului imunitar, care
fac membranele nasului si faringelui sa produca mucus. Pentru cei care sufera de
raceala, aceasta se traduce prin calmarea tusei, stranutului si reducerea secretiilor
nazale.
Fitoterapia este un alt segment al tratamentului naturist.
Tinctura de propolis, cate o lingurita dimineata si seara, luata cu putin ceai.

Propolisul este si el un antibiotic natural, de un real ajutor in combaterea
virusilor.
O planta deosebit de utila este echinacea care se foloseste sub forma de extract,
tinctura sau comprimate. Este bine ca ea sa fie administrata de la debutul gripei si
pana la ultimul stadiu al ei, de mai multe ori pe zi ca mijloc terapeutic de baza.
Se mai pot utiliza ceaiuri din coaja de salcie (decoct din doua lingurite de planta
la o cana cu apa), busuioc, musetel, cimbrisor, trei frati patati si urzica, acestea
sub forma de infuzii.
Pentru tuse sunt recomandate ceaiuri din cimbru si patlagina sub forma de infuzii
sau scai vanat sub forma de decoct din doua lingurite de planta la o cana cu apa.
Se fac inhalatii cu infuzii de salvie, busuioc, urzica sau galbenele.
Page 1077 of 1147
Gargara cu ceai concentrat de salvie sau cu solutie salina cu sare de mare. Salvia
contine substante desinfectante naturale iar solutia salina intareste capacitatea de
aparare naturala a mucoasei.
Maghiranul - se administreaza sub forma de infuzie: la o cana de apa clocotita se
pun intre o lingurita si jumatate si patru lingurite de pulbere de maghiran; se lasa
vasul acoperit 15-20 de minute, dupa care se strecoara. Indulcit cu miere, ceaiul
se bea intotdeauna fierbinte. La 10-15 minute vom transpira, eliminand din
abundenta toxine, in timp ce sinusurile si caile respiratorii superioare se vor
descongestiona. In faza de coctiune, inainte de declansarea bolii, se bea cate o
cana de ceai la 20-40 de minute, timp de cateva ore. In cazul cand gripa s-a
declansat, ceaiul se va bea numai in afara perioadelor de febra, cu aceeasi
frecventa, timp de o zi.
Busuiocul - administrat tot sub forma de ceai fierbinte cu miere, revitalizeaza
rapid organismul si ne invioreaza, ajutandu-ne de asemenea sa stopam procesul
gripal in orice faza a sa, dar mai ales in faza de debut. Se bea foarte cald,
inghitind lent si lasandu-l sa alunece pe gat, abtinandu-ne sa mancam in timpul
tratamentului. O doza de soc consta in 6-7 cani cu infuzie de busuioc indulcit cu
miere, baute la intervale de 15-30 de minute una de alta. Ceaiul se prepara prin
adaugarea a 1-2 tulpini florifere de busuioc la o cana de apa clocotita si lasarea la
infuzat timp de 15 minute; daca apare febra, se adauga si 1-2 lingurite de menta
la o cana de ceai.
Flori de tei - infuzie din 1-2 lingurite de flori la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe
zi.
Flori si radacina de Ciubotica cucului, se recomanda si in cazul in care afectiunea
este insotita de tuse. Infuzie (din flori) sau decoct (din radacini) din 1 lingurita la
o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Isop - infuzie din 1-2 lingurite de planta la 1 cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi.
Nu doar plantele ca atare pot fi folosite in lupta contra racelii sau gripei, ci si combinatii
ale lor (sub forma de infuzie sau decoct), deseori dovedindu-se mai eficiente (sa ne
amintim de proverbul "unde-s multi puterea creste si dusmanul nu sporeste").
Astfel, se poate apela la:
Infuzie din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu
miere. Se pot folosi:
- Scortisoara 10 g
- Flori de soc 30 g
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
- Radacina de Cerentel 20 g
Infuzie din 2 lingurite de amestec la o cana de apa; se beau 2-3 cani de zi. Se pot folosi:
- Flori de musetel 20 g
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
Page 1078 of 1147
- Sovarv 30 g
- Cimbrisor 10 g
Decoct (prin fierbere 5 minute) din o lingura de amestec la o cana de apa; se beau 2-3
cani pe zi, indulcite cu miere. Se pot folosi:
- Flori de soc 20 g
- Flori de tei 20 g
- Tintaura 10 g
- Papadie 10 g
- Coaja de salcie 20 g
- Conuri de hamei 20 g
Reete naturiste pentru scderea tensiunii arteriale

Suc de usturoi i tinctur de usturoi
a. Suc de usturoi: timp de 30 de zile poi lua 10 picturi de suc de usturoi ntr-un pahar
de ceai sau ap.
b. Tinctura de usturoi cu ment obii din: 40 de cei de usturoi, 100 ml alcool rafinat i
ment (contracareaz mirosul puternic al usturoiului).
Se curat i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine soluia timp de 7 zile la
cald. Se prepar infuzia de ment i i se adaug peste tinctura de usturoi. Iei 10 picturi
de 2-3 ori pe zi, la 30 de minute dup mas, mai ales cnd hipertensiunea se manifest
prin ameeli i slbiciune.
Macerat de usturoi cu miere i propolis
Prim se prepar tinctura de usturoi 60 la sut (600 g de bulbi trecui prin main de
tocat carne la 1 litru alcool de 90-95).
Se las la macerat o sptmn, folosindu-se doar lichidul de dup decantare. Apoi se
prepar tinctura de propolis: la 100 ml alcool de peste 80 se adaug 20 g propolis;
amestecul se introduce ntr-un vas, se nclzete la 30-35C i se amestec bine;
procedura se repet zilnic, timp de o sptmin, dup care, amestecul se las la decantat
i se alege doar lichidul curat.
Se amestec apoi cele trei ingrediente: 62 la sut tinctura de usturoi, 32 la sut miere de
albine (de preferina provenit de la flori de salcm, deoarece conine o mare cantitate
de flavonoide, cu aciune hipotensiva i diuretica) i 6 la sut tinctura de propolis.
n acest macerat se adaug o tinctur 10 la sut din flori i frunze de pducel, talp
gtei i frunze de mesteacn, n pri egale. Adugarea acestei tincturi n preparatul de
baz se face n proporie de 10 la sut.
Remediul obinut se ia sub form de picturi diluate n ceai medicinal sau ap, de 3
ori/zi, cu jumtate de or naintea meselor principale sau ntre mese.
Dup cum se observ, n a 11-a zi de la nceperea curei se administreaz o doz de oc
Page 1079 of 1147
de 25 de picturi, de 3 ori/zi, dup care tratamentul se continu potrivit schemei

primelor 11 zile, timp de 1-2 luni. Dup o pauz de 1-2 luni se poate relu. Acest
tratament este contraindicat n hipotensiunea arterial.
Ceaiuri din pducel, talpa gtei i frunze de vsc
Reet: frunze de vsc (30 g), coada calului (20 g), fructe de pducel (20 g), flori de
coada soricelului (10 g), flori de ment (10 g), flori i frunze de pducel (10 g). Se
prepar infuzie din 1 lingur amestec la o can cu ap i se beau 1-2 cni/zi, n mai
multe reprize, n cure de 2-3 luni.
Talpa gtei are proprietatea de a diminua tensiunea din artere prin reglarea ritmului
cardiac i a presiunii sanguine. Se prepar infuzie din 3 linguri de plant la o can cu
ap i se iau 3-5 linguri/zi. Se poate administra i sub form de tinctur: 20 g plant
macerata, timp de 7-8 zile, n 100 ml alcool de 70. Se iau cte 20-30 de picturi, de 2-3
ori/zi.
Substanele chimice din pducel acioneaz att direct asupra muchiului cardiac,
mrind sau scznd puterea i rat btilor inimii, ct i asupra vaselor de snge,
relaxand arterele sangvine din jurul cordului; indirect, paducelul lrgete vasele de
snge aflate aproape de suprafaa pielii, scznd presiunea arterial.
- iata mai jos cateva remedii rapide si naturale care va vor ajuta sa pastrati sub control
tensiunea arteriala si care sunt utile pentru evitarea capcanelor pentru sanatate, asociate
cu hipertensiunea arteriala netratata
- migdale crude - mancati un pumn de migdale crude in fiecare zi si veti observa ca va
avea loc scaderea semnificativa a tensiunii arteriale. Migdalele crude sunt bogate in
grasimi mononesaturate care s-a dovedit stiintific ca ajuta la scaderea nivelului de
colesterol din sange, reduc inflamatia arteriala si contribuie la scaderea valorilor ridicate
ale tensiunii arteriale.
Chiar daca acestea sunt bogate in grasimi si calorii, migdalele ajuta la scaderea in
greutate, construirea masei musculare si mentinerea unei stari optime de sanatate.
Atunci cand sunt consumate in combinatie cu nucile, de exemplu, se transforma in
unele dintre cele mai puternice alimente cu rol de protectie a sanatatii inimii.
- ardeiul iute - ardeiul iute este un vasodilatator puternic care ajuta la extinderea
vaselor de sange si imbunatateste circulatia sanguina. Acesta scade in mod natural
nivelurile tensiunii arteriale crescute prin acclerarea vitezei circulatiei sangelui.
Amestecati una sau doua lingurite de ardei iute cu putina apa calda sau ceai cu miere si
aloe vera pentru a reduce hipertensiunea arteriala. Daca gustul bauturii este prea picant,
puteti lua capsule de ardei iute.
- apa de nuca de cocos - bogata in potasiu, electroliti si alte elemente nutritive
importante, apa de nuca de cocos s-a demonstrat ca ajuta la mentinerea in limite
normale a tensiunii arteriale. In urma unui studiu s-a confirmat ca apa de nuca de cocos
poate sa scada in mod semnificativ tensiunea arteriala sistolica, dar si pe cea diastolica.
- cacao - bogat in flavonoide si substante nutritive antiinflamatorii, cacao este o alta
arma contra hipertensiunii arteriale. Flavonoidele din cacao au rol adaptogen si
protejeaza corpul impotriva stresului (una dintre cauzele frecvente de hipertensiune
arteriala). In plus, regleaza nivelul hormonului de stres din organism si echilibreaza
Page 1080 of 1147
valorile tensiunii arteriale. In urma a numeroase studii, cercetatorii au constatat ca

flavonoizii din cacao reduc nivelul tensiunii arteriale si protejeaza organismul impotriva
declansarii accidentelor vasculare cerebrale si a bolilor cardiovasculare, care pot fi
rezultatele hipertensiunii arteriale.
- tumericul sau curcuma - unul dintre beneficiile deja cunoscute ale tumericului sau
curcumei este abilitatea sa de a reduce in mod semnificativ inflamatia la nivelul
intregului organism, care este o cauza principala a valorilor ridicate de colesterol si a
tensiunii arteriale ridicate. Prin reducerea inflamatiei, tumericul ajuta la imbunatatirea
functiei cardiovasculare si la mentinerea unui flux sanguin sanatos. Atunci cand este
utilizata alaturi de piper negru, curcuma ajuta la relaxarea vaselor de sange si scade
valorile tensiunii arteriale.
- usturoi - usturoiul este un medicament natural puternic care contribuie la reducerea in
mod normal a valorilor colesterolului si diminueaza tensiunea arteriala. Aceleasi
beneficii se obtin indiferent daca usturoiul este consumat in stare naturala sau sub forma
de suplimente alimentare.
- banana - acest fruct este bogat in potasiu benefic pentru sanatatea inimii. Potasiul
ajuta la scaderea tensiunii arteriale suficient pentru ca riscul aparitiei unui eventual
accident vascular cerebral sa se diminueze cu pana la 38%. Cu ajutorul acestui mineral,
rinichii filtreaza mai mult sodiu, vasele mici de sange se relaxeaza, iar circulatia
sanguina va fi cea adecvata.
- fructele de padure - s-a demonstrat in urma unor studii ca persoanele care au mancat
timp de 8 saptamani fructe de padure in mod constant au inregistrat o scadere a tensiunii
arteriale. Fructele de padure sunt bogate in polifenoli, cum ar fi flavonoizii si anticianii,
contin acid folic, potasiu, vitamina C si fibre. Acestea nu doar ca au calitatea de a
contribui la diminuarea valorilor tensiunii arteriale, ci si ajuta la cresterea nivelului de
colesterol bun din organism. In acest scop, puteti consuma afine, capsune, zmeura, fragi
si merisoare.
- ceai de hibiscus - studii de mare amploare au constatat faptul ca, prin consumul a 3
cesti de ceai de hibiscus pe zi, tensiunea arteriala sistolica scade cu pana la 7 puncte.
Aceste efecte sunt justificate de faptul ca ceaiul de hibiscus contine polifenoli si
flavonoide.
- ciocolata neagra - ciocolata neagra nu este doar gustoasa, ci si utila pentru reducerea
tensiunii arteriale ridicate. Este important sa alegeti ciocolata care contine minim 70%
cacao si sa nu faceti excese. Alaturi de tensiuea arteriala crescuta, ciocolata neagra va
ajuta si la reducerea aterosclerozei si imbunatateste fluxul de sange, fiind indicata
pentru prevenirea atacurilor de cord si pentru imbunatatirea nivelurilor de colesterol.
- sfecla rosie - un pahar de suc de sfecla rosie pe zi impiedica cresterea tensiunii
arteriale. Cercetari limitate au dovedit ca, prin consumul unui pahar de suc de sfecla
rosie, are loc scaderea rapida (dupa doar o ora de la consum) a tensiunii arteriale
crescute. Avantajul ar fi ca acest beneficiu s-ar mentine pe perioada a cel putin 24 de
ore. Cercetatorii considera ca acest beneficiu ar fi rezultatul prezentei nitritilor din
sfecla rosie. O cantitate prea mare de nitriti poate reprezenta un pericol pentru sanatate,
dar sfecla rosie contine si antioxidanti care ajuta la mentinerea nitritilor sub control.
Page 1081 of 1147
Tensiunea arterial ridicat poate fi meninut sub control prin adoptarea unui stil de
via sntos, dar i cu ajutorul unor remedii naturale, dintre care amintim:
ardeiul iute - este un vasodilatator puternic (extinde vasele de snge), ajutnd astfel la
mbuntirea circulaiei sangvine, scznd n mod natural nivelurile tensiunii arteriale
crescute prin accelerarea vitezei de circulaie a sngelui. Este de preferat ca ardeiul iute
s fie consumat n stare natural, n salate, de exemplu, dar dac gustul este prea
puternic putei amesteca dou lingurie de ardei iute cu puin ap sau ceai ndulcit cu
miere de albine n care ai adugat i aloe vera.
usturoiul - scade i el tensiunea arterial, fiind recomandat, drept tratament, maceratul
n alcool de usturoi, n cure de cte 3 luni, timp n care se consum cte 3 lingurie pe
zi. Maceratul n alcool se obine tind mrunt 2 cpni de usturoi, care se adaug ntrun borcan transparent din sticl, de 500g, care conine alcool de 70. Vasul se nchide
ermetic i se las la macerat pn cnd amestecul capt culoarea galben pai, dup care
se filtreaz i se pstreaz n borcan, nchis ermetic. Se poate lua i suc de usturoi, timp
de 30 de zile, cte 10 picturi ntr-un pahar de ceai sau ap. Tinctura de usturoi cu
ment se administreaz de 2-3 ori pe zi, la jumtate de or dup mas, lundu-se cte 10
picturi. Tinctura de usturoi cu ment se obine din 40 de cei de usturoi, 100 ml de
alcool rafinat i ment. Se cur i se piseaz usturoiul, se pune apoi alcoolul i se ine
soluia timp de 7 zile la cald. Se prepar infuzia de ment i se adaug peste tinctura de
usturoi. Dac aceste metode v provoac proble,e putei recurge la capsule cu usturoi,
din care luai 600-1200mg extract de usturoi mparit n 3 doze zilnice.
sfecla roie - sub form de suc, scade valorile tensiunii arteriale la doar o or de la
consum, fiind suficient un singur pahar pe zi, valorile tensiunii meninndu-se pe
parcursul ntregii zile. Se poate consuma i un amestec cintr-un pahar de miere de
albine cu un pahar de suc de sfecl rosie, un pahar de suc de morcov i sucul de la o
lmie. Din acest amestec, se ia cte o lingur, de 2-3 ori pe zi, la o or dup mas.
bananele - conin mult potasiu, element care ajut la scderea tensiunii arteriale,
diminund riscul apariiei unui atac cerebral cu pm la 38%. Cu ajutorul potasiului,
rinichii filtreaz mai mult sodiu, ajutnd vasele mici de snge s se relaxeze, echilibrnd
astfel circulaia sangvin. O singur banan asigur necesarul zilnic de potasiu al
organismului.
stafidele - se consum un pumn de stafide, de 3 ori pe zi, timp de 12 sptmni. Ca i
bananele, stafidele au un coninut ridicat de potasiu, dar i de antioxidani.
migdalele crude - sunt bogate n grsimi mononesaturate, care contribuie la scderea
valorilor tensiunii arteriale ridicate. Se consum cte un pumn pe zi.n combinaie cu
nucile, acestea ajut la protejarea sntii inimii.
Page 1082 of 1147
apa de nuc de cocos - este bogat n potasiu, electrolii, i elemente nutritive

importante, meninnd tensiunea arterial n limitele normale.
cacao - conine o cantitate mare de flavonoide i substane nutritive cu proprieti
antiinflamatorii, fiind o arm veritabil mpotriva hipertensiunii arteriale. Flavonoidele
prezente n cacao au rol adaptogen, protejnd organismul mpotriva stresului (una dintre
cauzele frecvente de hipertensiune arterial), regleaz nivelul hormonului de stres din
organism i echilibreaz valorile tensiunii arteriale, protejnd organismul mpotriva
declanrii accidentelor vasculare cerebrale i a bolilor cardiovasculare.
fructele de pdure - sunt bogate n polifenoli, precum flavonoizii i anticianii, dar i
acid folis, antioxidani, potasiu, vitamina C i fibre i ajut la diminuarea valorilor
tensiunii arteriale i la creterea colesterolului bun n organism. Un consum regulat de
fructe de pdure timp de 8 sptmni v ajut s inei sub control o problem grav de
sntate, ntr-un mod delicios. Putei consuma afine, coacze, cpune, zmeur, fragi,
merioare etc.
aloe vera - frunzele de aloe se in 12 zile n frigider, nvelite ntr-o hrtie (ca un rulou)
astfel nct capetele s rmn libere. Se dau prin maina de tocat ca s se obin o
jumtate de pahar de mas verde. Frunzele tocate se amestec cu 4 lmi tocate cu tot
cu coaj, 1 pahar de miere de albine i 1 pahar de uic. Se consum cte 2 linguri, de 2
ori pe zi. O alt reet recomand ca 1 pahar de miez de nuc i 100 g de aloe s se dea
prin maina de tocat, s se amestece apoi cu 1 pahar de miere de albine i 20 g de
spirulin. Din acest amestec se consum cte o lingur, de 3 ori pe zi, dup mas, timp
de 20-30 de zile.
ceaiul de hibiscus - scade tensiunea arterial cu pn la 7 puncte, dac se consum cte
3 cni pe zi, fapt datorat coninutului de polifenoli i flavonoide.
ciocolata neagr - cea care are minim 70% coninut de cacao, scade tensiunea arterial,
ajut la reducerea arterosclerozei, imbuntete fluxul sangvin, previne atacurile de
cord i mbuntete nivelurile de colesterol.
turmericul - ajut la mbuntirea funciei cardiovasculare i la meninerea unui flux
sangvin sntos. Utilizat alturi de piper negru, ajut la relaxarea vaselor de snge i
scade valorile tensiunii arteriale.
Alte alimente recomandate pentru scderea tensiunii arteriale sunt pepenele galben,
elina, castraveii verzi, portocalele, prunele, kiwi, citricele, roiile, cartofii, soia, uleiul
de msline, cerealele integrale, petele, legumele cu frunze verzi, ceapa, produsele
lactate slabe, nucile, alunele.
Page 1083 of 1147
Hipertensiunea arteriala este un sindrom caracterizat prin cresterea presiunii sistolice

si diastolica peste valorile medii normale admise (normal: intre 10-14 cmHg-maxima si
6-9 cmHg - minima). Cresterea tensiunii arteriale poate avea cauze precise: boli de
rinichi, boli endocrine, unele boli cardiovasculare, etc.
Exista si o asa numita hipertensiune esentiala in care nu gasim o cauza anume, dar in
antecedentele parintilor exista hipertensiunea. Boala se manifesta cu ameteli, dureri de
cap, vajaituri in urechi, tulburari de vedere, iar cu timpul deterioreaza functia unor
organe vitale cum ar fi rinichiul, creierul, miocardul; in aceasta faza apar si simptomele
organelor afectate. Pe langa tratamentul prescris de medic, puteti apela si la fitoterapie.
Iata cateva remedii naturiste pentru scaderea tensiunii:
1. Suc de usturoi
Timp de 30 de zile poti lua 10 picaturi de suc de usturoi intr-un pahar de ceai sau apa.
9 sfaturi pentru a-ti controla tensiunea arteriala
2. Tinctura de usturoi cu menta
Se obtine din 40 de catei de usturoi, 100 ml alcool rafinat si menta (contracareaza
mirosul puternic al usturoiului). Se curata si se piseaza usturoiul, se pune apoi alcoolul
si se tine solutia timp de 7 zile la cald. Se prepara infuzia de menta si si se adauga peste
tinctura de usturoi. Iei 10 picaturi de 2-3 ori pe zi, la 30 de minute dupa masa, mai ales
cand hipertensiunea se manifesta prin ameteli si slabiciune.
Bauturile acidulate cresc riscul de hipertensiune
Polenul de conifere regleaza tensiune arteriala
3. Ceai combinat din paducel, talpa gastei si frunze de vasc
Reteta: frunze de vasc (30 g), coada calului (20 g), fructe de paducel (20 g), flori de
coada soricelului (10 g), flori de menta (10 g), flori si frunze de paducel (10 g). Se
prepara infuzie din 1 lingura amestec la o cana cu apa si se beau 1-2 cani/zi, in mai
multe reprize, in cure de 2-3 luni.
4. Infuzie sau tinctura din talpa gastei
Talpa gastei are proprietatea de a diminua tensiunea din artere prin reglarea ritmului
cardiac si a presiunii sanguine. Se prepara infuzie din 3 linguri de planta la o cana cu
apa si se iau 3-5 linguri/zi. Se poate administra si sub forma de tinctura: 20 g planta
Page 1084 of 1147
macerata, timp de 7-8 zile, in 100 ml alcool de 70. Se iau cite 20-30 de picaturi, de 2-3
ori/zi.
4 bauturi care ajuta la scaderea tensiunii
5. Infuzie sau tinctura din paducel
Substantele chimice din paducel actioneaza atat direct asupra muschiului cardiac,
marind sau scazand puterea si rata batailor inimii, cat si asupra vaselor de sange,
relaxand arterele sangvine din jurul cordului; indirect, paducelul largeste vasele de
sange aflate aproape de suprafata pielii, scazand presiunea arteriala.
Paducelul va scapa de durerile de cap si inima
Infuzie din fructe: peste o lingura de fructe se toarna o cana de apa fierbinte si se lasa la
infuzat zece minute. Ceaiul se bea cand se raceste, cate 2-3 cani pe zi.
Tinctura se face din 6 linguri de frunze si din flori care se pun la macerat intr-un borcan
cu zece linguri de alcool, intr-un loc insorit. Dupa 14 zile se filtreaza. Se iau cate 3
linguri pe zi.
Schinduf
Seminele de schinduf reprezint cel mai eficient remediu pentru scderea tensiunii
arteriale. Pune 1-2 lingurie de semine de schinduf n ap clocotit i las-le la fiert
timp de 2 minute, dup care strecoar-le i f o past din ele. Mnnc o lingur din
aceast past dimineaa pe stomacul gol i n seara nainte de culcare. Pentru rezultate
notabile, ine cura timp de 2-3 luni.
Semine de pepene rou
Un compus numit cucurbocitrin, care este prezent n seminele de pepene rou,
dilat capilarele sanguine, mbuntete funcia renal i reduce nivelul tensiunii
arteriale n cazul artritei. Zdrobete 2 linguri de semine uscate i adug-le ntr-o can
de ap fiart. Dup o or, scoate seminele din can i ia 4 linguri de ap la intervale
regulate.
Piper rou
Acesta este printre cele mai bune remedii naturale pentru hipertensiunea arterial.
Aceasta mbuntete fluxul sanguin prin prevenirea depunerilor pe vasele sanguine.
Page 1085 of 1147
Piperul rou poate fi adugat n supe sau la salatele de legume/fructe. Folosii doar un
vrf de cuit de piper rou, deoarece este foarte picant.
Suc de ceap
Ceapa este un remediu eficient pentru reducerea nivelului ridicat al tensiunii arteriale.
Poi consuma zilnic o ceap crud (de dimensiuni medii), sau poi amesteca 1/2
linguri miere cu 1/2 linguri suc de ceap i consuma acest amestec zilnic, de 2 ori
pe zi. Se poate observa o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale dup aprox. 1-2
sptmni.
Usturoi
Ori de cte ori ai nivelul tensiunii arteriale ridicat, mnnc 1-2 cei de usturoi
zdrobii. Cnd este zdrobit, usturoiul genereaz hidrogen sulfurat, care ajut fluxul
sanguin i scade presiunea asupra inimii. Pentru rezultate mai bune, poi lua 5-6
picturi de suc de usturoi amestecate cu 4 linguri de ap de dou ori pe zi.
Lmie
Lmia este una dintre cele mai bune remedii pentru hipertensiune. Aceasta face ca
vasele de snge s fie moi i flexibile, innd sub control, astfel, tensiunea arterial.
Lmia conine cantiti mari de vitamina B, deci consumul regulat ajut la prevenirea
insuficienei cardiace. Dac ai hipertensiune, atunci trebuie s bei suc proaspt de
lmie de cte ori este posibil. Cea mai bun variant este s-l bei dimineaa, pe
stomacul gol, amestecat cu ap cald. Pentru rezultate excelente, evit adugarea de
sare sau zahr.
Miere
Mierea are un efect calmant asupra vaselor de snge i ajut la reducerea nivelului
tensiune arterial. Este recomandat s consumi zilnic 1-2 linguri de miere, dimineaa,
pe stomacul gol. Pentru rezultate i mai bune, f un amestec dintr-o linguri de miere,
1 linguri de suc de ghimbir, 2 lingurie de semine de chimen i mnnc din acesta
de dou ori pe zi. O alta variant este consumul, pe stomacul gol, de miere amestecat
cu suc de busuioc.
Banane
Banana este unul dintre cele mai bune remedii natural pentru hipertensiunea arterial,
datorit nivelului ridicat de potasiu pe care l conine. Mnnc 1-2 banane pe zi, pentru
a menine tensiunea arterial sub control. Alte alimente similare: spanac, caise uscate,
suc de portocale, stafide, coacze, cartofi dulci la cuptor, dovlecei, i pepene galben.
Page 1086 of 1147
elin
Mnnc elina regulat pentru a vedea o mbuntire a nivelului tensiunii arteriale. De
asemenea, ajut la reducerea hormonilor stresului care contract vasele de snge,
mrind nivelul tensiunii arteriale. Poi mnca o elin pe zi, alturi de un pahar cu ap
plat.
Ap de nuc de cocos
Dac suferi de hipertensiune, este esenial s-i menii corpul foarte bine hidratat. Bea
zilnic 40 ml. de ap/kilocorp (dac ai greutatea de 60 kg., bea 2400 ml.). Pentru
rezultate i mai bune, adaug n dieta ta apa de nuc de cocos i uleiul de nuc de
cocos.
HIPERTENSIUNEA ARTERIALA (HTA)
Prin hipertensiune arteriala se ntelege presiunea prea mare de curgere a sngeluiprin
artere. Hipertensiunea este un efect care se manifesta datorita unor cauze necunoscute
de medicina sau a unor boli (hipertiroidie, boli renale, diabet, boli ale inimii) si este
foarte periculoasa deoarece adesea nu prezinta nici un semn sau simptom alarmant.
Varsta medie de aparitie a HTA este de 45 de ani.
Cresterea tensiunii arteriale are doua mari efecte negative asupra organismului uman:
mbatrnirea vaselor de sange si suprasolicitarea inimii. Cele mai importante
complicatii ale hipertensiunii arteriale sunt: insuficienta cardiaca, angina pectorala si
infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral, insuficienta renala. De asemenea,
hipertensiunea arteriala contribuie la accelerarea procesului de ateroscleroza. Astfel, se
ajunge la ngrosarea vaselor si la frnarea aportului de oxigen n tesuturi.
Descoperirea unei tensiuni crescute nu indica neaparat o hipertensiune arteriala
permanenta. Tensiunea poate creste in imprejurari diverse, cum ar fi efortul
fizic,emotiile, consumul exagerat de lichide, folosirea unor substante (cafea,
energizante) sau altitudinea mare. Valoarea optima pentru HTA este 120/80 mmHg si se
masoara cu un aparat special numit tensiometru. Noile aparate moderne sunt cu citire
automata si cu afisaj digital.
Simptome
Tensiunea arteriala crescuta se manifesta prin:
- ameteli, vertij (senzatie de lipsa de echilibru)
Page 1087 of 1147
- durere de inima sau de cap

- transpiratii
- tulburari de vedere (vedere in ceata, neclara)
- tiuituri in urechi
- respiratie ingreunata
- palpitatii
- oboseala la eforturi tot mai mici
- urinat mult in timpul noptii
- edeme mici la picioare, mai ales seara
Cauze fizice
Medicina nu cunoaste cauza hipertensiunii arteriale, insa daca privim sistemul cardiovascular ca fiind format dintr-o pompa (inima), furtune (vase sanguine) si un filtru
(rinichii), atunci putem descoperi mai usor ce poate determina aparitia unei presiuni
marite: infundarea furtunului sau a filtrului. Deci, in cazul organismului cauza
hipertensiunii arteriale sunt rinichii, al caror randament a scazut sau colesteroluldepus
pe vasele de sange.
Rinichii omului sunt organele cele mai puternic legate de emotii si sunt afectati foarte
tare de suparari si de emotiile negative, indeosebi de cele de durata (tristete,depresie,
deceptii sentimentale, pierderea celor iubiti, singuratate). Cei mai multi oameni incep sa
fac hipertensiune arteriala dupa un deces sau o suparare care tine mai mult timp. In
cazul supararilor cronice, rinichii nu mai pot lucra cum trebuie - se strang de la tristete si reducandu-se capacitatea lor de filtrare creste in mod automat tensiunea din artere.
Si conflictele sau enervarile zilnice duc la hipertensiune arteriala, insa acest lucru este
cauzat nu numai de randamentul slabit al rinichilor ci mai mult de ficat, care are o
functie compensatoare la volumul de sange aflat in circulatie in organism. La enervare
sau emotii puternice, ficatul elibereaza acest sange care se duce in zonele necesare, mai
ales la cap unde se creeaza un afux excesiv (congestie). La un om cu ficatul
sanatos,sangele se retrage repede inapoi in ficat dupa efort sau enervare, pe cand la unul
cu ficatul afectat acest lucru nu se mai petrece in mod rapid.
Alti factori care conduc la cresterea tensiunii arteriale sunt: fumatul, alcoolul,cafeaua,
obezitatea, sedentarismul, stresul, consumul exagerat de sare si ereditatea (rude de
gradul 1 si 2 cu hipertensiune).
Cauze mentale si emotionale
Imaginea care reprezinta o persoana suferind de hipertensiune este cea a unei oale
sub presiune, care fierbe pe foc. In acest caz sunt o persoana care acumuleaza pe o
perioada lunga de timp ganduri si emotii care nu sunt exprimate; sunt de multe ori
hipersensibil si ma controlez greu. Este posibil s m simt n pericol dac mi exprim
adevratele sentimente i acest lucru poate induce o stare de depresie. Furia si starile
mele de contradictie, pentru care inca nu am gasit solutii, ma coplesesc si fierb in
interiorul meu. Am tendinta de a amana lucrurile pe care le am de spus sau de facut, de
teama sau din lipsa de incredere in mine si traiesc o tensiune nervoasa foarte mare. Imi
amplific problemele i culpabilitatea mea va crete i mai mult presunea.
Page 1088 of 1147
Dorina de a controla totul i de a rezolva situaiile din viaa mea, determin creterea
tensiunii, care poate deveni incontrolabil. Triesc o fric profund de a fi respins, m
simt n pericol i sunt tot timpul n alert. A vrea s mi diminuez nivelul de stres.
Hipertensiunea pe care o am i poate avea originea i n frica mea de moarte, contient
sau nu i n dorina mea de a profita la maximum de via, deoarece vreau s mi
realizez ct mai multe dintre obiectivele fixate. Dac nu reuesc s u att de bun ct
mi doresc, att pe plan zic, ct i pe plan intelectual, presiunea i tensiunea vor fi
enorme. Am tendina de a fi hiperactiv, ceea ce m ajut s uit grijile.
Atitudine pozitiva
Trebuie sa evit acumularea care provoac explozia. nv s am ncredere n mine.
Accept faptul c nu mai am nevoie de aceast presiune pentru a m simi viu. M accept
aa cum sunt i recunosc faptul ca sunt o in unic.
Sfaturi Utile
Urmariti sa nu mai consumati medicamente cu betablocheri, care inhiba bataile
normale ale muschiului inimii, reducand randamentul ei natural. Aceste medicamente
duc inevitabil la:
- distrugerea sigura a muschilor inimii si ca urmare la boli cronice de inima
- lipsa de putere si energie
- oboseala cronica
- infectii in sange datorita lipsei de oxigen si de sange proaspat in extremitati
- slabirea sistemului imunitar
- slabirea tuturor organelor (toate organele sunt alimentate si intarite cu sangelepompat
de inima)
- capacitate cerebrala scazuta
Alte medicamente date impreuna cu betablocherii sunt medicamente care
"subtiaza"sangele, adica care altereaza in mod artificial consistenta lui sau medicamente
care dilata arterele. Nici unul dintre aceste medicamente nu elimina cauzele, ci doar
efectele. Insa, daca sunteti intr-o criza, atunci este evident ca sunt necesare
medicamentele, urmand ca apoi sa faceti tot ce puteti ca sa eliminati si cauzele.
In cazul hipertensiunii trebuie tratate cu remedii naturiste atat organele (rinichii si
ficatul) care duc la cresterea ei, dar mai ales cauzele psihice care duc la dereglarea
acestor organe: supararea, depresia, tristetea si enervarea.
Deci, foarte eficiente la vindecarea cauzelor hipertensiunii ar fi remedii care inlatura
depunerile din rinichi, drenoare renale si hepatice, impreuna cu remedii naturale
contra depresiei sau a irascibilitatii ori cele care trezesc voia buna si care
conferaechilibru emotional.
Page 1089 of 1147
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda un regim alimentar ce consta in
reducerea sarii din alimentatie si scaderea greutatii in cazul obezitatii. Vor fi evitate
pranzurile copioase, bauturile alcoolice, cafeaua, grasimile, alimentele care maresc
acidul uric in sange (conserve, carne) si fumatul. Se vor consuma alimente bogate n
potasiu, calciu, magneziu, iod, vitamina C i acizi grai (Omega-3, Omega-6). Aceasta
dieta trebuie asociata cu micare ntre 30 i 60 de minute, de ase ori pe sptmn.
Alimente bogate in potasiu: germeni de grau, fulgi de cartofi, patrunjel, leguminoase (in
special soia), mere, stafide, caise (uscate), piersici (uscate), prune (uscate), fistic,
migdale dulci, castane, smochine, curmale, arahide si drojdie de bere.
Alimente bogate in iod: galbenus de ou (crud), ridiche, brocoli, spanac, ciuperci
champignon, arahide, caju.
Acizi grasi (Omega-3, Omega-6) se gasesc in: ulei de canepa, uleiuri vegetale
extravirgine, seminte, nuci. Acestea scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe
artere.
Se recomanda cura cu suc de telina si morcov (150 ml pe zi), dar si consumul de
telina si morcov sub forma de salata, in cure de 6 saptamani. Acest remediu are si
capacitatea de a reduce colesterolul.
"Daca hipertensiunea este cauzata de o boala renala, dupa trei saptamani de tratament
cu argila, tensiunea revine la parametri normali. Multe persoane aflate in aceasta
situatie, dupa ce au consumat ani de zile medicamente hipotensive, au ajuns dupa
ocura de argila la 13/7, fara sa mai ia nici un medicament." - Mircea Bocan
Flavonoidele din frunzele de Ginkgo-biloba previn ateroscleroza, avand si proprietati
vasodilatatoare si antihipertensive importante.
Se poate face macerat la rece din plante cu efect hipotensor, precum: paducel, talpagastei, coada-calului, tei, vasc, isop, traista-ciobanului, obligeana, macese.
Se pun 2-3 lingurite de amestec de plante in 400 ml apa si se lasa 12 ore la macerat,
apoi se strecoara si se bea in mai multe reprize.
Cure cu tinctura de paducel timp de 3 luni, cu 2 saptamani

de pauza intre cure. Se ia cate o lingurita diluata intr-un sfert de pahar de apa, de 4 ori
pe zi.
Tinctura de paducel se obtine prin macerarea a 10 linguri de planta in 500
ml alcool de 70 de grade, care se tine 2 saptamani, intr-un borcan inchis ermetic. Dupa
Page 1090 of 1147
filtrare, tinctura se pune in sticlute inchise la culoare. Tinctura de paducel se recomanda

si in aritmiile cardiace (palpitatii).
Sub forma de pulbere, administrat 3-4 lingurite pe zi, in cure de o luna, cu 7 zile
pauza intre cure, paducelul scade cu pana la 40% nivelul colesterolului din sange.
Pulberea se obtine prin macinarea florilor uscate. Se administreaza inainte de masa si se
tine sub limba vreme de cateva minute, dupa care se inghite cu apa.
In paralel, se recomanda administrarea ceaiului de paducel, sub forma infuziei
combinate: se macereaza 3-4 lingurite de flori de paducel, intr-o cana de apa, de seara
pana dimineata, dupa care se filtreaza. Planta ramasa se opareste cu inca o cana de apa
si se lasa la racit. In final, se combina cele doua extracte.
In tratarea hipertensiunii arteriale se recomanda o dieta:
HIPOSODATA! ( se recomanda maxim 2g/zi de sare marina neiodata/ sare
grunjoasa)
Bazata pe legume si fructe neprelucrate termic. O dieta VEGETARIANA
singura, poate sa scada cu 20 mmHg valoarea tensiunii arteriale!
Bogata in iod (usturoi, ceapa, praz, nuci, cereale integrale)
Bogata in magneziu (magneziul favorizeaza relaxarea musculaturii netede
arteriale, reducand tensiunea)
Bogata in acizi grasi omega-3 si omega-6 (ulei de peste, uleiuri vegetale
extravirgine, seminte, nuci)- scad colesterolul si impiedica depunerea lui pe
artere.
HIPERTENSIUNEA - Metode de prevenire si vindecare cu remedii pur naturale
Cum o masuram fara tensiometru

Majoritatea oamenilor predispusi la hipertensiune nu au in casa tensiometru (aparat de
masurarea tensiunii arteriale). Dar nici nu e cazul sa-l cumparati daca invatati sa folositi
o metoda mai putin cunoscuta. Pentru masurarea tensiunii, mana stanga se intinde pe o
suprafata plana (pe o masa, de exemplu), cu palma in sus. Se aseaza o linie pe mana, cu
gradatia 0 aflata in dreptul primei bratari (linie circulara ce inconjoara mana) de sub
podul palmei. Cu degetele mainii drepte se deplaseaza un pendul (o ata subtire de cca
20 cm care are atarnata o verigheta sau o alta greutate asemanatoare) de-a lungul liniei,
la 1 cm deasupra ei. Pendulul trebuie sa se roteasca in dreptul cifrelor de pe linie, care
indica minimumul si maximumul tensiunii arteriale.
Page 1091 of 1147
Metode rapide de reglare a hipertensiunii

Presopunctura
Pentru reglarea rapida a tensiunii, degetele mari se introduc in urechi si se apasa foarte
puternic pe tragus, care trebuie masat timp de 2-3 minute.
Se introduc in urechi degetele aratatoare, in asa fel ca varfurile sa fie indreptate inainte
spre coada ochiului. In gropitele care se gasesc dupa tragus se efectueaza diferite
miscari: masaj, vibratii, apasari, rotatii de 60 de ori pe zi.
Comprese cu otet. Se inmoaie un prosop flausat in otet de masa sau otet de mere si
bolnavul sta cu talpile pe el timp de 8-10 minute. Sau se infasoara talpile cu cate un
prosop sub forma de compresa. La expirarea celor 10 minute, se masoara tensiunea. In
acelasi timp, o bucatica de zahar sau o acadea (sau orice altceva dulce), se inmoaie in
miere de albine sau in dulceata, se pune pe limba si se suge timp de 5-7 min. Daca nu
suportati dulciurile, puteti sa mancati o bucata de lamaie cu coaja, dar fara zahar.
Respiratie blocata. Se inspira mult aer si se opreste respiratia pentru cateva secunde,
creand o presiune puternica in piept, ca atunci cand ne desfundam timpanele. Se repeta
de cateva ori.
Tratamente alternative
Bai de lumina. Zilnic, timp de 15 minute, se lumineaza cu lumina verde crestetul
capului. Daca nu aveti bec de culoare verde, puteti folosi un patrat din tesatura de
culoare verde, cu care se acopera crestetul capului, si se foloseste un bec obisnuit. In
acelasi timp, se bea "apa verde". Un pahar de apa se tine pe un suport sau pe un cerc
decupat din hartie de culoare verde, timp de 5-6 ore, la lumina soarelui sau a lampii. Se
beau de 3-4 ori, cate 50 de ml, inainte de masa.
Metoda de vindecare cu iod. Se practica de doua ori pe an: in septembrie, de pe 1 pana
pe 10, si se repeta de pe 21 pana pe 30, si in martie, de pe 1 pana pe 10, si de pe 21 pana
pe 30. Cum se procedeaza: un betisor cu vata in varf se inmoaie in iod si se deseneaza
cercuri sau linii pe diferite zone ale trupului, dupa urmatoarea schema: 1 martie - se
deseneaza un cerc in jurul mainii stangi, imediat sub palma; 2 martie - se deseneaza un
cerc in jurul piciorului drept, imediat deasupra gleznei; 3 martie - aceeasi operatie, la
mana dreapta; 4 martie - aceeasi operatie la piciorul stang; 5 martie - se deseneaza un
cerc in jurul cotului de la mana stanga; 6 martie - un cerc in jurul genunchiului
piciorului drept; 7 martie - un cerc in jurul cotului de la mana dreapta; 8 martie - un cerc
in jurul genunchiului de la piciorul stang; 9 martie - se deseneaza o linie diagonala pe
spate, de la articulatia umarului stang pana la articulatia soldului (coapsei) drepte; 10
martie - o line dreapta de la umarul drept pana la soldul stang.
Reteta cu hrean. Iata o metoda foarte veche pentru reglarea hipertensiunii: cateva
radacini de hrean se spala bine cu periuta si se lasa in apa rece timp de 36 de ore. Se dau
apoi prin razatoarea marunta sau se toaca. In masa obtinuta se adauga atata apa fiarta
cat sa fie la acelasi nivel cu terciul. Se amesteca energic si se stoarce bine. Sucul obtinut
se combina cu suc de morcov rosu si miere de albine. Se pastreaza in frigider, intr-un
Page 1092 of 1147
borcan care se inchide ermetic. Se consuma cate 2 lingurite, cu o ora inainte de masa
sau cu 2-3 ore dupa masa, de 3 ori pe zi, timp de 3 luni.
Reteta cu aloe. Cateva frunze de aloe se tin 12 zile in partea de jos a frigiderului,
invelite intr-o hartie (ca un rulou), astfel incat capetele sa nu fie acoperite. Biostimulate
in acest fel, se dau apoi prin masina de tocat, ca sa se obtina o jumatate de pahar de
masa verde. Se amesteca cu 4 lamai tocate impreuna cu coaja (semintele se arunca), un
pahar de miere de albine si un pahar de tuica. Se consuma cate 2 linguri, de doua ori pe
zi.
Inspiratii cu tinctura de valeriana (odolean). Este o metoda care ajuta la scaderea
tensiunii, eliminarea durerilor de inima, a spasmelor vaselor sanguine din creier, a
insomniei, la imbunatatirea vederii. Inainte de culcare, mirosul picaturilor de valeriana
se inspira pe nas, numarul de inspiratii crescand treptat. In primele zile se face cate o
inspiratie superficiala cu fiecare nara, apoi cate doua inspiratii, crescand numarul pana
la 5-6 inspiratii cu fiecare nara. In primele zile pot aparea dureri de cap, care cu timpul
dispar.
Flori de hamei. Pentru prevenirea cresterii tensiunii care apare seara sau in timpul
noptii, este indicat sa se puna in fata de perna 4-5 flori sau o mana de frunze cu flori de
hamei.
Leac cu usturoi. Dimineata, inghititi un catel de usturoi fara a-l mesteca, si beti apa rece
dupa el. Se procedeaza astfel pana cand tensiunea va scadea.
Castane salbatice. 2-3 castane proaspete se pun in buzunarul stang si din cand in cand se
amesteca cu mana.
Muscate. O frunza de muscata se striveste putin intre degete si se leaga, la ambele
maini, in zona unde se ia pulsul. In scurt timp, tensiunea se va normaliza.
Retete cu alimente
In reglarea tensiunii, in loc de medicamente, se pot folosi cu mult succes si unele
alimente. Stramosii nostrii foloseau faina de porumb (malaiul). Seara, intr-un pahar in
care s-a pus o lingura de faina de porumb, se toarna apa fierbinte (dar nu clocotita), se
acopera paharul si se lasa toata noaptea. Dimineata, imediat dupa trezire, se consuma
doar apa. Periodic se masoara tensiunea.
Dimineata, se consuma 5-7 mieji din samburi de caise.
O lingura de scortisoara se amesteca cu 3 linguri de zahar. Se consuma cate o lingurita,
de 3 ori pe zi, cu o ora inainte de masa, timp de 10 zile, luandu-se periodic tensiunea.
Scortisoara mai poate fi amestecata cu miere de albine sau cu lapte acru.
Faina de hrisca. Hrisca se prajeste intr-o tigaie, pana devine inchisa la culoare, apoi se
da prin rasnita de cafea. Pentru a se controla reactia organismului, prima data se ia
tensiunea si se consuma o lingurita de faina, fara sa se bea nimic. Dupa o ora, se ia din
nou tensiunea. Daca reactia organismului este slaba, puteti consuma cate 2 lingurite
zilnic. Consumul in doze mai mari (2-3 linguri pe zi) duce si la scaderea nivelului
glicemiei (concentratia de zahar in sange), dar tratamentul dureaza ani de zile. Ca
tratament pentru scaderea tensiunii, faina de hrisca se consuma dimineata cu apa sau
ceai, cu o ora inainte de masa.
Page 1093 of 1147
Dude. De trei ori pe zi se recomanda consumarea fructelor de dud, cate 1-2 linguri.
Pentru iarna fructele pot fi congelate.
Fiertura de nuci si miere. 4 nuci, pisate cu coaja cu tot, se amesteca cu cate o lingura de
flori de soc si una de miere de albine. Peste amestecul obtinut se toarna 0,5 l de apa si se
pune la foc mic. Se fierbe 30 de minute, se lasa sa se raceasca si se strecoara. Se bea
cate o lingura de trei ori pe zi, inainte de masa. Dupa consumarea lichidului, se face o
pauza de o luna, dupa care tratamentul se repeta.
Reteta cu cafea. O lingurita plina varf de cafea, o lingurita rasa de acid citric (sare de
lamaie) la 100 ml de apa. Se fierbe amestecul si se bea cald cu inghitituri mici. Nu se
mai bea nimic dupa aceea. Chiar din timpul cand beti va veti simti mai bine. Dupa
tratament, timp de 30 minute, tensiunea se restabileste.
Reteta cu lapte. Laptele proaspat de dimineata se fierbe si se lasa 30 minute sa se

raceasca. In 0,5 l de lapte se adauga 50 g de seminte de marar si se fierbe din nou,
amestecand permanent, pana raman 250 ml de lichid. Se strecoara si se consuma cate o
lingura de 3 ori pe zi, cu 20-30 minute inainte de masa. Se tine neaparat in frigider.
Semintele de marar scad si tensiunea intraoculara.
Secara, pentru stabilizarea tensiunii. Un pahar de secara si 4 pahare de apa se pun pe foc
si se aduc pana la punctul de fierbere. Se lasa lichidul acoperit bine o ora. Se beau cate
10 ml, in timpul zilei, cand ne este sete (in loc de apa).
Sfecla rosie. 1 kg de sfecla rosie se taie in bucati mici, se amesteca, intr-un borcan de 3
l, cu 2 l de apa la temperatura camerei, si se lasa 4-5 zile la macerare. Se bea cate o
jumatate de pahar, de 3-4 ori pe zi.
Leac cu castraveti. Este foarte indicat pentru hipertensivi, ca pe toata perioada cat exista
castraveti proaspeti in piata, sa consume cate 1/4 pahar de suc de castraveti, de 2-3 ori
pe zi. Se poate si amestecat cu miere de albine.
Coaja de cartofi. Inca o metoda, mai putin folosita in zilele noastre, dar cunoscuta de
batrani. Un cartof se sterge bine, dar nu se spala, si se taie o fasie lunga de coaja, care se
leaga pe zona pulsului, in asa fel incat capetele sa aiba o distanta de un cm intre ele. Se
leaga dimineata, cand rasare soarele, si se tine pana seara. Pentru scaderea tensiunii,
femeile leaga coaja pe bratul stang, iar barbatii pe bratul drept.
Remediu cu apa. De cu seara, se pune pe masa un pahar cu apa. Dimineata, dupa trezire,
se maseaza usor pielea capului cu varfurile degetelor si se intinde bine tot corpul cu
cateva miscari de brate. Apoi se ia intr-o mana paharul cu apa, iar in cealalta mana, un
Page 1094 of 1147
pahar gol. Mainile se ridica sus, deasupra capului si se toarna atent apa dintr-un pahar in
altul, de 30 ori. Apa ramasa (care nu s-a varsat) se bea incet, cu inghitituri mici. La
inceput o sa va tremure mainile, dar cu timpul, in pahar o sa ramana tot mai multa apa,
tensiunea scade treptat, dispar durerile de cap si alte manifestari specifice.
Tratamente cu plante
Seminte de marar: 4 linguri de seminte de marar se dau prin rasnita de cafea, se
amesteca cu 21 de lingurite de zahar si se consuma dimineata, pe nemancate, cate o
lingurita, cu apa.
Ceai de zmeura. La 250 ml de apa clocotita, se pun 5-6 frunze de zmeur maruntite, se
acopera bine sau se tin in termos timp de 30 de minute. Frunzele pot fi folosite de 3-4
ori. Se bea de 2 ori pe zi, dimineata si seara, timp de 7 zile. Dupa o pauza de 5-7 zile
tratamentul se repeta.
Frunze de muscata. O lingura de planta se infuzeaza intr-un pahar de apa clocotita, 2030 minute, si se bea cate o lingura, de 4-5 ori pe zi.
Cuisoare. Peste 12 cuisoare (condiment), faramitate, se adauga 9 linguri de apa clocotita
si se lasa 24 de ore. A doua zi se prepara aceeasi doza. Toata cantitatea obtinuta se
consuma in 3 zile, cu 30 de minute inainte de masa, dupa urmatoarea schema: in prima
zi cate 3 linguri, a doua zi cate 2 linguri, iar a treia zi cate o lingura. Cura se repeta de 3
ori, cu o pauza de 3 zile intre cure.
Fenicul. 10 g de seminte de fenicul, amestecate cu un pahar de apa clocotita, se tin intro baie de aburi sau in termos timp de 15 minute, se racesc si se strecoara. Se adauga apa
fiarta pana la 200 de ml si se consuma in timpul zilei. Daca in urma tratamentului sau
din alt motiv, tensiunea a scazut prea mult, puteti obtine cresterea ei, tinand sub limba,
timp de 2-3 minute, o frunza de dafin nu prea mare.
Hipertensiunea arteriala
Majoritatea persoanelor se simt sanatoase in stadiile timpurii ale hipertensiunii,
stare cunoscuta sub denumirea comuna de tensiune arteriala mare. De regula sunt
prezente putine simptome. Lasata nedetectata si netratata tensiunea arteriala mare se
poate transforma in factor cauzal ce contribuie la problemele coronariene, la
imbolnavirea vaselor de sange si la degenerarea rinichilor.
Nivelul exact de la care tensiunea arteriala mare incepe sa fie daunatoare nu este
cunoscut. Comparatiile statistice indica faptul ca bolile vasculare sunt mult mai
frecvente pe masura ce tensiunea arteriala creste.
Tensiunea arteriala mare tinde sa fie mostenita. Reactia la diverse influente fizice si
emotionale poate de asemenea sa duca la ridicarea tensiunii arteriale. Aceste influente
includ regimul alimentar, sportul, expunerea la frig, anxietatea, certurile, sentimentele
de vinovatie sau alte tulburari emotionale. Odata crescuta, tensiunea arteriala poate
ramane la un nivel mare, nesanatos.
Page 1095 of 1147
Este de dorit un nivel scazut al tensiunii arteriale. In general, cu cat sunt mai mici
valorile citite, cu atat mai bine. In caz de soc, totusi, tensiunea arteriala poate scadea
periculos de mult. Se considera a fi normal a avea o tensiune arteriala joasa si un puls
care sa fie suficiente pentru mentinerea circulatiei. Diferenta dintre valorile sistolice si
cele diastolice ( valorile mari si mici inregistrate ) obtinute la masurarea tensiunii este in
media 40 mmHg. Daca aceasta scade sub 10 circulatia sangelui nu se mai poate
mentine.
Masuri de prevenire :
1. Miscarea ajuta vasele de sange sa-si mentina un tonus sanatos. Gimnastica egalizeaza
tensiunile dintre diviziunile autonome si cele somatice ale sistemului nervos si ajuta la
curatarea sangelui de grasimile si zaharurile in exces.
Se recomanda activitati utile cum sunt gradinaritul sau lucrul prin curte, in ritm
moderat, cam o ora in fiecare zi. Un ritm sanatos de miscare poate fi descris ca viguros
dar nu violent. Munca in aer liber este de regula mai benefica decat cea la interior. Chiar
si sentimentul de satisfactie pentru munca bine facuta ajuta la stabilizarea tensiunii
arteriale.
2. Alergati pe loc timp de 6 minute, de 2 ori pe zi pentru scaderea tensiunii arteriale.
3. Incordati muschii, incepand cu cei de la picioare, coapse, spate si mentineti asa timp
de cateva secunde. Relaxati-va treptat. Apoi, incordati muschii abdomenului si
pieptului. Repetati incordarea si relaxarea treptata in zonele indicate pana cand dispare
toata tensiunea. Treceti la brate, gat si cap. Faceti acest exercitiu de doua ori pe zi.
4. Pentru calmare, faceti o plimbare lunga in ritm alert pentru a va consuma surplusul de
energie nervoasa. Concentrati-va asupra frumusetilor naturii, a cerului si copacilor, a
pietrelor si florilor in timp ce mergeti. Stresul vietii poate fi in mare masura eliminat
dand atentia corespunzatoare exercitiilor pe care le faceti, regimului non-stimulativ si
unei filozofii de viata adecvate. Trebuie sa nu fie atata stres in cadrul numarului de ore
de activitate dintr-o zi incat sa poata cauza unei persoane sanatoase o cadere mentala
sau fizica. O plimbare lunga in pas rapid sau gradinaritul in ritm sustinut pot reduce
tensiunea nervoasa.
5. Practicati un exercitiu de respiratie profunda de trei ori pe zi. Exercitiul de respiratie
profunda implica inspiratii foarte profunde tinute pana se numara la 20, expirand si apoi
tinand pana se numara la 10. Acest exercitiu se poate face in timpul condusului.
Repetati de 20-60 de ori.
6. Urmati un regim alimentar non-stimulativ care inseamna bauturi fara cofeina, fara
ciocolata, alcool, condimente si produse fermentate sau vechi. Branza poate si ea
contribui la cresterea tensiunii arteriale. O substanta din branza numita tirasina se
descompune in tiramina, o substanta chimica capabila sa constrictioneze vasele de
sange si sa produca dureri de cap sau tensiune arteriala crescuta.
Mancati putine alimente concentrate si multe alimente asa-zis neconcentrate cum sunt
fructele, legumele si cerealele integrale.
Page 1096 of 1147
Nu consumati mai mult de - 1 lingurita de sare pe zi. Bicarbonatul de sodiu si praful

de copt au si ele un continut ridicat de sodiu. Toate produsele de brutarie care contin
asemenea substante trebuie evitate. Dupa ce a aparut tensiunea arteriala ridicata, sarea,
bicarbonatul de sodiu, praful de copt, majoritatea antacizilor, chiar pasta de dinti si toate
celelalte surse de sodiu se poate sa fie necesar a fi eliminate pana cand tensiunea se
stabilizeaza la un nivel scazut. Sodiul este inclus in multe medicamente care se dau cu
si fara reteta. Sodiul este de asemenea prezent in majoritatea antacizilor.
Grasimile libere favorizeaza si ele tensiunea arteriala ridicata. Intregul sistem
cardiovascular raspunde la prezenta grasimilor mentinand tensiunea mai mare.
Supraponderalitatea poate contribui si ea la o tensiune arteriala mare. Un regim
alimentar modificat sa ajute pierderea in greutate poate fi benefic.
7. Intr-un program de reducere severa a tensiunii arteriale ridicate, incepeti cu o zi de
post urmata de 3 zile in care se mananca numai mere ( crude, piure, uscate sau inghetate
) la fiecare din cele trei mese. S-a constatat ca merele au un efect benefic asupra
tensiunii arteriale. Dupa trei zile de mere, mancati numai fructe si paine din cereale
integrale, fara sare, la micul dejun si legume si paine fara sare la cina in urmatoarele 2
zile. Mancati numai un mar la masa de seara. Sariti peste masa de seara daca sunteti
supraponderal.
8. Este esential sa se dea o atentie deosebita acoperirii corespunzatoare a extremitatilor
pentru a calma sistemul nervos vegetativ si a egaliza circulatia. Pielea rece provoaca o
reactie de alarma in sistemul nervos vegetativ. Tesuturile racite fac ca sangele sa fie
deviat de la extremitati catre interiorul corpului unde organele vitale sunt congestionate
iar functionarea lor se face mai putin eficient. Pastrati-va toata pielea calda, mai putin in
timpul transpirarii active pentru racorire. Aveti grija mai ales de maini si de picioare,de
spatele bratelor si de partile laterale ale coapselor. Purtati numai haine suficient de largi
ca sa se poata misca in sus si in jos liber.
9. O baie scurta si rece a soldurilor este benefica in scaderea tensiunii arteriale la
pacientii care o pot tolera. Pentru primul tratament, incepeti cu o temperatura a apei de
30-32 C. Pacientul trebuie sa stea numai cu coapsele cufundate intr-o cada cu apa timp
de 3-31/2 minute. Reduceti temperatura apei cu aprox.5 grade de fiecare data cand se
face baia pana se realizeaza o temperatura de 18 grade Celsius. Se repeta baia zilnic,
dupa cum e nevoie. Exista o ridicare initiala a tensiunii arteriale de 4-15 puncte cand
incepe baia, dar tensiunea curand dupa aceea va incepe sa scada.
10. O baie neutra de 10-30 de minute la sfarsitul zilei intr-o cada cu apa care nu este
nici calda nici rece ( 34-36 C) s-a dovedit ca are un efect calmant remarcabil si scade
tensiunea arteriala. O baie fierbinte la 40 C timp de 20-30 de minute va creste
invarialbil tensiunea arteriala. Dupa baie, racoriti-va treptat in timp ce stati bine acoperit
in pat. Dupa 30 de minute, cand transpiratia s-a oprit, faceti un dus obisnuit, uscati-va
pielea cu un prosop aspru prin frecare si apoi imbracati haine uscate.
Reete pentru - tensiune mrit
Page 1097 of 1147
* Unul din marile pericole ale caniculei *

Dup cum se tie, hipertensiunea arterial determin ameeli, dureri de cap, zgomote n
urechi, astenie fizic (oboseal) i evoluia spre insuficien cardiac, accidente vasculare cerebrale, hemoragii n fund de ochi etc.
TRATAMENTE CU PLANTE
* 300 g usturoi pisat se amestec cu 500 ml vodc i se las la macerat 14 zile ntr-o
sticl de culoare nchis, la ntuneric i cldur. Apoi, maceratul se filtreaz printr-un
tifon dublu. Se ine ntr-un flacon bine astupat i se ia, de trei ori pe zi, cte o lingur
nainte de mas.
* Timp de 10 zile se ia cte o linguri de trei ori pe zi, cu o or nainte de mas, dintrun amestec de 3 lingurie zahr farin i o linguri de scorioar.
* Timp de 30 de zile se bea dimineaa, pe stomacul gol, o linguri de scorioar
dizolvat ntr-o can de lapte btut.
* Zilnic se bea, cu 15 minute nainte de masa de prnz, cte o jumtate de can de suc
de sfecl.
* Se strivete n mojar cimbru proaspt (flori i frunze de pe 2 rmurele) i se amestec
cu 2 linguri de miere. Se ia de trei ori pe zi, la dou ore dup mas.
Regim alimentar
* Se vor evita alimentele cu multe calorii.
* Micorarea drastic a cantitii de sare de buctrie consumat, iar n perioada de
nrutire a bolii, suprimarea complet a acesteia.
* Eliminarea grsimilor animale i, n orice caz, a crnii de porc i produselor din carne
de porc; de dou ori pe sptmn se va putea consuma o carne uoar, slab: vit, viel,
pui, curcan, pete, miel.
* Limitarea vitaminelor D i K.
* S se consume pine din fin neagr sau tre.
* Este bine ca baza alimentaiei s o constituie legumele crude i fructele (sucuri din
legume, fructe crude, lapte degresat, infuzii slabe de rdcin de cicoare).
* Pentru mbogirea dietei cu magneziu se recomand folosirea trelor, crupelor de
hric i ovz, varz, cartofi, stafide, smochine, caise uscate.
* Nu se vor consuma cafea, ciocolat, buturi alcoolice tari, afumturi, vnat, marinate.
* Mesele vor fi frecvente i reduse cantitativ.
* Vara, fructele uscate se nlocuiesc cu fructe proaspete i se pregtesc diverse alte
salate de sezon.
Bolnavii obezi pot introduce n diet 1-2 zile pe sptmn de regim monoalimentar,
Page 1098 of 1147
cum ar fi:
- zi de lapte - 6 cni de lapte fiert, bute din 2 n 2 ore;
- zi de mere - 150-300 g mere, de cinci ori pe zi;
- zi de pepene rou - 300 g pepene rou, de cinci ori pe zi;
- zi de salat - de 4-5 ori pe zi, cte 200-250 g salat cu ulei;
- zi de iaurt - de 6 ori pe zi, cte 30 g iaurt sau kefir.
BUTURI
Suc proaspt de tomate
Sucul de tomate proaspt este un tonic vascular. Se aleg roiile bine coapte, sntoase,
ntregi. Se ndeprteaz codiele, se spal, se scurg, se trec prin maina de tocat sau storctor. Se bea cte un pahar zilnic, timp ndelungat.
Ceai diuretic din ceap i miere
50 g miere, 200 ml ap, 100 g ceap. Ceapa se cur, se fierbe 5 minute, ntr-un vas
acoperit, la foc moale. Se rcete puin, se stoarce, se strecoar i la lichidul rmas se
adaug mierea. Se amestec bine i se bea cldu, seara la culcare. Este contraindicat
dispepticilor, celor cu ulcer stomacal i duodenal i celor cu gastrite hiperacide.
Butur de dovleac fiert
500 g miez de dovleac, fr semine, se taie bucele i se fierb ntr-un vas emailat, cu
ap ct cuprinde. Dup ce s-a nmuiat dovleacul, se scurge apa i se pstreaz. Dovleacul fiert se pune ntr-un vas i se freac cu lingura de lemn pn ce se face o past
fin, apoi se adaug apa n care a fiert i se amestec pn la omogenizare. Butura rezultat se consum n 2 reprize, dimineaa i seara. Cura dureaz 30 de zile.
n cazul acestei afeciuni v recomand un tratament natural. ncepei cu prepararea prin
maceraie la rece a ceaiului de vsc. Se pun 3 lingurie de plant mrunit ntr-un vas,
peste care se toarn 200 ml ap rece. Se las la macerat 8-10 ore, dup care se strecoar.
n ceaiul astfel obinut (nu se nclzete) amestecm sucul de la o lmie i o linguri
de miere de albine. Se bea dimineaa, la prima or de la trezire, cu nghiituri mici. La
prnz i seara, continuai cu urmtorul preparat: dou cpni de usturoi se cur i se
piseaz bine, dup care se toarn deasupra 500 ml ulei de msline. Sticla se ine la loc
clduros 3 zile, agitndu-se n fiecare zi. Din acest macerat se ia cte o lingur, dup
masa de prnz i sear. Necesarul de lichide este de 1,5-2 l pe zi.
Plantele medicinale nu scad brusc tensiunea arteriala (de aceea ele nu pot inlocui
medicatia hipotensoare), dar nici nu au efecte adverse, si daca sunt administrate in
paralel cu medicamentele, un timp suficient de lung (minimum 6-9 luni), mai ales sub
forma de pulbere si in asociere cu o dieta curativa adecvata, ele isi vor insuma efectele.
Fitoterapia poate influenta ritmul cardiac si vasodilatatia arteriala si capilara, iar atunci
Page 1099 of 1147
cand boala nu are drept cauze leziuni organice (renale) ajuta la reducerea importanta a
dozelor de medicamente (in formele avansate) si chiar le elimina complet (in
hipertensiunile usoare).
Hipertensiunea usoara se vindeca prin fitoterapie

* Talpa-gastei (Leonurus Cardiaca) produce relaxarea vaselor sanguine care
alimenteaza cordul, fiind cunoscut ca un adevarat miracol in terapia bolilor
cardiovasculare. Datorita alcaloizilor si uleiurilor volatile pe care le contine, are actiune
antispasmodica si sedativa. Acum este inflorita si se poate recolta usor de pe marginea
drumurilor, a padurilor si poienilor sau pe langa garduri si terenuri necultivate.
* Paducelul (Crataegus Oxycantha) este un hipotensor bland si eficient, de aceea este
considerat un elixir in bolile cardiovasculare. Diminueaza extrasistolele cardiace, este
vasodilatator coronarian puternic, diuretic bun si calmant al sistemului nervos. Florile
de paducel, asociate cu valeriana, vascul si talpa-gastei isi potenteaza efectul medicinal.
* Vascul (Viscum Album) este cunoscut inca din medicina medievala ca reglator
cardiac. Este un hipotensiv puternic, diuretic usor si calmant. La administrarea
preparatelor de vasc trebuie respectate strict dozele indicate (max 1-2 g/24 h), deoarece
produce intoxicatii in cantitati mari.
* Teiul (Tillia Specie), datorita actiunii sedative, intra in compozitia ceaiului calmant
impotriva tulburarilor cardiace. Scade tensiunea arteriala prin efectul calmant si diuretic
puternic al florilor sale galbene, cu aroma binecunoscuta.
* Coada-calului (Equisetum Arvense) se utilizeaza in asociere cu celelalte plante pentru
efectul diuretic pe care il produce.
* Isopul (Hyssopus Officinalis) scade presiunea sanguina, datorita hesperidinei (o
glicozida flavonica care are efect vasodilatator puternic). Este o planta sfanta, amintita
in psalmii lui David, care favorizeaza eliminarea apei din tesuturi si scade fragilitatea
capilara.
* Anghinarea (Cynara scolymus) scade colesterolul din sange, decongestioneaza ficatul
si vezica biliara si este diuretic. Se foloseste in insuficienta cardiaca si diminueaza
hipertensiunea.
* Patlagina (Platange Lanceolata) este usor hipertensiva, scade colesterolul si, datorita
mucilagiilor, are proprietati emoliente.
* Traista-ciobanului (Capsella Bursae Pastoris) are actiune vasodilatatoare coronariana
si regleaza tensiunea arteriala.
Aceste plante de leac se gasesc usor la Plafar sau in farmacii, simple, sub forma de
tincturi sau pulberi, in diverse formule, si se administreaza conform indicatiilor de pe
prospect. Acasa se pot face si amestecuri de plante cum ar fi:
A: coada-calului 20 g, talpa-gastei 20 g, anghinare 10 g, paducel 20 g, sunatoare 10 g
(administrate sub forma de macerat la rece, lasat timp de 12 ore, 2 lingurite la 400 ml
apa). Se strecoara si se bea a doua zi, in 4 reprize).
B: tei 20 g, vasc 10 g, isop 20 g, patlagina 20 g, traista-ciobanului 10 g (se amesteca si
se administreaza ca la punctul A).
Page 1100 of 1147
Dieta
Urmareste eliminarea factorilor de risc aterosclerotici si a excitantelor mai sus amintite.
Dintre alimentele recomandate zilnic amintim: patrunjel - 30 g, mere - 200 g, varza 100 g, tarate de grau in mancare - 50 g, paine integrala. Doctorul Jean Valnet recomanda
bolnavilor de HTA si fragi, masline, struguri, orez, secara si alge ("Tratamentul bolilor
prin legume, fructe si cereale"). La meniul zilnic, se mai pot adauga: fasole verde pastai,
spanac, sparanghel, ardei gras verde, rosii, usturoi (1-2 catei pe zi, in cure de 10-15
zile), castravete, dovlecei, soia, praz, telina, papadie, porumb, pere, pepene galben,
caise, prune.
Sucuri proaspete (in cure de cate 10 zile/luna) din: 1. mere (300 ml) cu morcov (200 ml)
si apa (300 ml); 2. varza (100 ml) si apa (100 ml); 3. morcov (100 ml) cu portocale (100
ml); 4. castravete (100 ml) cu grapefruit (100 ml) si apa (100 ml); 5. aloe vera (40 ml)
cu (50 ml) apa. Sucurile se beau cu inghitituri mici, dupa apetenta si preferinta
fiecaruia, cel mai bine dimineata.
Alimente interzise: grasimi animale, unt, margarina, smantana, cafea, exces de sare si
condimente.
Relaxarea reduce HTA
Gandurile relaxante pot reduce tensiunea arteriala

Un studiu inedit publicat in prestigioasa revista de medicina interna "The Lancet"
(SUA) arata ca exercitiul yoga de relaxare - Shavasana, practicat 30 minute pe zi, scade
semnificativ valorile TA, fiind cel putin echivalent unei clase importante de
medicamente anti-HTA: inhibitorii simpatici (in care intra spre exemplu clonidina,
alfametil-dopa, rezerpina, alfa si beta-blocantele), dar fara a avea in schimb reactiile
adverse binecunoscute ale acestora. Dintr-un grup de 20 de pacienti hipertensivi, care au
practicat execitiul de relaxare, minimum de 3-4 ori pe saptamana, dupa 3 luni: 9
persoane nu au mai avut nevoie de medicamente, 7 le-au redus cu 60%, iar 4 si-au
pastrat medicatia alopata, dar si-au eliminat totusi migrenele si depresiile. Metoda
utilizeaza si un relaxometru care inregistreaza activitatea sistemului nervos simpatic,
prin 2 electrozi aplicati pe piele. Cand tensiunea creste, se induce la casti o muzica
linistitoare, amintind bolnavului ca trebuie sa se relaxeze. Tehnica: intr-o tinuta lejera,
intinsi pe un pat drept, cu bratele pe langa corp si picioarele putin departate, in modul
cel mai simplu se dau mental comenzi de relaxare corpului, pe segmente, pornind de la
talpile picioarelor si pana in crestetul capului.
Dupa prof. Dr. L. Gherasim, "tehnicile de relaxare bazate pe autosugestie, concentrare
asupra unor ganduri relaxante si exercitii respiratorii pot reduce tensiunea arteriala, in
Page 1101 of 1147
special la indivizii cu stres mental crescut. Succesul tratamentului nefarmacologic

necesita insa aderenta bolnavilor la schimbarea modului de viata, cei mai indisciplinati
bolnavi fiind cei care ar beneficia cel mai mult de el". (Medicina Interna, vol. II, Editura
Medicala).
Presopunctura
Se vor masa timp de 10 minute urmatoarele puncte, in sensul acelor de ceas:
* Mlastina vantului - la coltul insertiei parului de la baza cefei, stanga si dreapta;
* Valea luminoasa - la jumatatea arcadei (boltei), pe interiorul talpii piciorului.
Cura cu hrean si leustean
Se amesteca; o lingura; de radacina; rasa de hrean cu o lingura de miere pna cnd se
obtine o pasta omogena. Acest amestec se nghite n ntregime dimineata, nainte de
micul dejun. Cura se tine 30 de zile si se repeta la fiecare 2 luni. Tratamentul se aplica
de 4 ori pe an, timp de 3 ani.
n paralel, se bea o infuzie de leustean: 2 linguri de frunze uscate la o cana cu apa
clocotita. Se infuzeaza 15 minute si se beau 2 cani pe zi. Mult mai puternica este
tinctura din 20 g frunze si 20 g radacini de leustean, macerate 10 zile n 100 ml alcool
de 70E. Se iau cte 25 de picaturi diluate n jumatate de pahar cu apa, de 3 ori pe zi.
Se mai recomanda infuzii din plante hipotensoare: valeriana, salvie, trei-frati-patati,
traista ciobanului, ghimpe, isop, saschiu mic, pir, sunatoare, sovrv, turita mare, snziene
galbene, lemnul Domnului.
SIROP DIN MIERE I MUGURI DE BRAD
ESTE INDICAT:
Stri gripale, laringite, faringite, afeciuni ale cilor respiratorii
Adunai muguri de brad sau de molid primvara, cnd au o lungime de numai 3-5 cm,
splai-i bine n ap rece i cntrii-i. Peste 1 kg muguri punei 3,5 l ap, acoperii cu
un capac i fierbei la foc potrivit, urmrind ca din momentul nceperii clocotului s
treac 10-15 minute. Dup fierbere, strcurai lichidul prin sit i lsai-l s se decanteze.
Apoi strecurai din nou acelai lichid care s-a decantat a doua oar, prin tifon pus n
dou. Repetai operaia i msurai lichidul rezultat (decoctul). La 1 l lichid punei 1 kg
miere (de tei sau fnea) i 10 g extract moale de propolis. Omogenizai foarte bine,
innd vasul pe plia cald, cu foc foarte mic, pentru ca siropul s se nclzeasc dar fr
s clocoteasc. Se pune n sticle mici, nchise etan. Se pstreaz n cmar, la loc
aerisit.
Tratament: se iau zilnic 3 lingurie (copii) sau 3 linguri (aduli) nainte de mese.
Page 1102 of 1147
2.SIROP DIN MIERE SI MUGURI DE BRAD

ntr-o oal de lut se aaz, n straturi, conuri de brad, muguri de brad i miere. Vasul se
acoper cu un tifon, peste care se pune un prosop mai gros i se bag la ntuneric, ntrun loc rcoros. Dup dou sptmni, preparatul se strecoar, obinndu-se un sirop
gros. Pentru rgueal, se consum zilnic cte patru linguri din acest sirop.
Expresia sntos si verde ca bradul nu este doar o figur de stil. nc din vechime
oamenii cunosteau si foloseau leacurile druite de acest copac
O plimbare printr-o pdure de brad este o adevarat cur de sntate datorit
emanaiilor de eteri ale coniferelor, un minunat leac pentru afeciunile respiratorii. n
trecut, la cptiul bolnavilor se puneau cetini de brad proaspt zdrobite si tot acestea
erau folosite la mbiat, ca remediu pentru bolile de oase sau de piept.
Primavara, din muguri de brad si miere se fcea un sirop binefctor pentru astm,
bronsit astmatiform si tuberculoz. n satele de munte erau folosite rsina de brad si
cea de pin pentru fumigaii, deoarece credina popular spunea c alung boala, necazul
si toate spiritele rele.
Cel mai cunoscut remediu este siropul preparat din muguri de brad sau pin. Are aciune
remineralizant, de stimulare a formrii de esut osos si de fixare a calciului n oase, de
stimulare a eritropoiezei, anti-inflamatorie, antibacterian, antiviral,
imunostimulatorie.
Se recomand n demineralizri si afeciuni osteo-articulare, hipocalcemii usoare,
tulburri neuro-musculare ca urmare a carenei de calciu, tulburri de dezvoltare a
dentiiei, carii dentare de demineralizare, anemie hipocrom, rinite, sinuzite, faringite,
amigdalite, adenoidite. Se administreaz cu precauie n sarcin si n perioada de
alptare.
Reeta nr.1
Mugurii de brad proaspt culesi se spal, se cur de codie si se zdrobesc pe o planset
de lemn cu ajutorul unui toctor. ntr-un borcan mare de sticl se pune un strat gros de
un deget de miere, apoi se adaug un strat subire de ace de brad, dup care un nou strat
de miere. n final, deasupra ultimului strat de ace de brad, se pune un strat mai gros de
dou-trei degete de miere si se nchide borcanul ermetic. Se las acest amestec la
macerat, n cmar, de la dou la patru sptmni, dup care se scoate si se filtreaz
totul. Rezult un sirop parfumat cu efecte tmduitoare deosebite.
Reeta nr.2
Mugurii curai de codie se spal cu ap rece. Se pune ntr-o oal 1 kg de muguri si se
adaug doi litri de ap. Se fierb o or pn cnd se nmoaie bine. Se ia de pe foc oala si
se las s stea acoperit la rece 48 de ore, iar dac este cald numai 24 ore. Sucul se
strecoar rece, prin tifon dublu, asezat pe strecurtoare, presnd bine mugurii. Se
cntreste preparatul si la fiecare litru de suc se adaug cte un kilogram si jumtate de
zahr. Se fierbe pn capt consistena mierii. Se toarn n sticle, se sigileaz si se
Page 1103 of 1147
pstreaz la rece. (foositi zahar ecologic) crud.

Reeta nr. 3
Se zdrobesc 100 g muguri de pin peste care se toarn 100 g de alcool de 60 de grade. Se
las la macerat ntr-un vas acoperit timp de 12 ore, agitnd din cnd n cnd. Se toarn
apoi o jumtate de litru de ap clocotit, iar dup 6 ore se strecoar printr-o pnz deas.
Se adaug 640 de grame de zahr crud si se dizolv la cald pe baia de ap. Se adaug 1 l
de ap fiart si se trage apoi la sticle. Copiii pot lua maximum trei lingurie pe zi, iar
adulii - trei linguri.
Socata" - un elixir natural
Se culeg flori proaspete de soc (Sambucus nigra),
O reet implic 6-12 inflorescene, care se pun ntr-un borcan de sticl i peste care se
toarn 4,5 litri de ap. Se mai adaug o lmie tiat felii i 1 kg de miere de albine. Se
las amestecul la macerat dou zile, apoi timp de nc dou zile se agit cu o lingur de
lemn. Se filtreaz i se trage n sticle, care vor fi bine nfundate. Se pstreaz la rece, n
frigider sau n beci. Se consum cte 3 pahare pe zi, nainte de mas.
Socata are o puternic aciune depurativ, ajutnd la eliminarea surplusului de ap din
esuturi i stimulnd eliminarea toxinelor din organism. Este indicat n combaterea
constipaiei, contra infeciilor urinare sau renale i, n special adulilor, pentru
stimularea suplimentar a digestiei, a proceselor de eliminare, fiind n acelai timp i un
foarte bun tonic general.
Mod de preparare:
Page 1104 of 1147
gargara.
apa rece.
infectia).
Indicatii:
Page 1105 of 1147

Contraindicatii:
nici un fel de reactii nedorite (mncarimi, nrosire, iritatie) se poate folosi cu succes
Apiterapia in bolile hepatice
Dintre toate produsele apicole, de departe se detaseaza ca importanta polenul. In
literatura medicala de specialitate este cel mai des citat remediu si nutrient apicol in
bolile de ficat.
Pe locul doi se situeaza laptisorul de matca (cu efect nutritiv, antiviral si de
stimulare a unei regenerari normale a hepatocitelor).
Pe locul trei este mierea, ca produs apicol cu aport energetic maxim, dar avand si
efecte de tip depurativ (eliminare de toxine) si dupa unele studii recente, efect antiviral.
Propolisul are efect antiviral cert, dar si rol protector al celulelor hepatice, prin
marea lui concentratie in bioflavonoide.
Cum se administreaza produsele apicole?

In primul rand, respectand toate regulile de mai sus. Se pot lua separat, in special
la inceputul tratamentului, pentru a verifica daca sunt bine tolerate, apoi este bine sa se
ia combinat, pentru a obtine mai usor un efect sinergic (de exemplu, produsul
Hercules - contine miere, polen si catina sau produsul Apivitas forte - contine
miere, extract de polen, apilarnil). Se vor respecta dozele recomandate de producator.
Pentru un adult, dozele recomandate sunt in general urmatoarele:
- Miere proaspata (ideal poliflora): aproximativ 30-60 g/zi (interzisa diabeticilor
insulino-dependenti; cu mare atentie, sub control medical, 5-10 g/zi la diabeticii
insulino-independenti).
- Polen (ideal proaspat recoltat, procurat de la apicultorul cel mai apropiat de
Page 1106 of 1147
domiciliul bolnavului, uscat la o temperatura de maxim 35?C): 30-60 g/zi. In absenta

polenului recoltat prin metoda descrisa mai sus, se poate folosi si polenul existent pe
piata, amestecat cu miere si apoi cu iaurt sau amestecat in suc proaspat de fructe si
legume (lamai, portocale, morcovi, sfecla rosie, varza, cirese, fragi, mere, catina,
struguri, banane).
- Laptisor de matca (ideal cel proaspat, cu maxima putere antivirala si
regeneratoare): 1-2 g/zi, obligatoriu sublingual.
- Propolis in forma de extract uscat. Proposept (6-8 tablete/zi); propolis brut
proaspat, direct de la apicultori (3-5 g/zi - se suge, apoi se mesteca inainte de inghitire);
extract alcoolic (tinctura 30%) - 1 picatura la fiecare kilogram de greutate corporala.
Copiii intre 6 si 12 ani pot lua jumatate din doza adultului, iar copiii intre 1 si 5
ani - aproximativ 1/4 din doza adultului. Este foarte bine ca toate produsele apicole (ca
si remediile din plante) sa se tina cat mai mult timp sub limba inainte de inghitire.
Aceasta metoda permite absorbtia anumitor substante, chiar daca in cantitate foarte
mica, totusi extrem de utile pentru functionarea intregului organism, inclusiv a ficatului.
Fitoterapia in bolile hepatice

Exista o gama foarte larga de plante medicinale utile in bolile hepatice, cu actiune
directa in eliminarea sau neutralizarea cauzelor bolii sau cu efect de ajutorare a
functionarii ficatului si a vezicii biliare. Dintre acestea, cele mai importante sunt:
semintele de armurariu (cu actiune antihepatotoxica) - care se vor pisa inainte de
utilizare; anghinarea (efect de ameliorare a functionarii vezicii biliare), rostopasca (efect
favorabil asupra vezicii biliare), cimbrul (foarte bun efect antibacterian), sunatoarea,
sofranul, turita mare, coada-soricelului, sulfina, urzica vie (efect depurativ si
mineralizant), coada-calului (efect mineralizant, antihemoragic), matasea de porumb
(efect diuretic), cerentelul (antihemoragic), pedicuta, anasonul, cicoarea
(antiobstruante).
In hepatita cronica se recomanda urmatoarele plante medicinale: afin (frunze si
fructe), alun (muguri), anghinare, catina, cicoare, levantica, lichen de piatra, radacina si
iarba de papadie (depurativa, diuretica), pin (muguri), pufulita cu flori mici, sulfina,
sunatoare, urzica vie.
In ciroza hepatica se recomanda: catina, pedicuta, pufulita, sulfina, cerentel, traista
ciobanului si coada-calului (antihemoragice).
Este bine de retinut ca numai medicul specializat in terapii complementare este
acela care poate stabili care dintre remediile de mai sus sunt cele mai utile si numai el
poate recomanda doza si modul de administrare cele mai adecvate fiecarui caz in parte.
1. Reteta din patru radacini
Este un remediu care include doua componente inedite: radacina de dud si cea de
maces. Acest tratament ne-a fost semnalat de o cititoare din Brasov, care a asistat la o
vindecare miraculoasa a unui pacient bolnav de ciroza in ultima faza, pacient care
Page 1107 of 1147
fusese pur si simplu trimis acasa sa moara si care cu acest remediu a fost complet
restabilit in cateva luni. De asemenea, cu acest tratament s-a vindecat o cititoare din
Magurele - Prahova, d-na Georgeta Stanciu, de hepatita acuta si psoriazis. Iata reteta:
Mod de preparare: In 3 l de apa se pun la fiert 3 lingurite de radacina de dud
maruntita (Morus alba) si cate 1 lingurita din radacinile urmatoarelor plante: maces
(Rosa canina), pir (Agropurym repens) si urzica vie (Urtica dioica). Se lasa sa fiarba la
foc mediu pana cand mai ramane 1 l de apa, dupa care se da deoparte vasul, se adauga
jumatate de lingurita de iarba de rostopasca si se lasa sa se raceasca, dupa care se
filtreaza.
Administrare: se consuma 1 l de preparat pe stomacul gol, pe parcursul unei zile,
iar a doua zi se face o noua portie (intotdeauna se consuma ceai proaspat). In cazul
ascitei, se face tratament pana abdomenul ajunge la volumul normal, dupa care se face o
pauza de doua saptamani si apoi se reia.
Cateva observatii importante:
- pentru a marunti radacinile de dud si maces - specii arborescente cu radacini
foarte tari, lemnoase
- se recurge la o lama cu care se taie aschii subtiri din radacina, ca si cum am
ascuti un creion.
- radacina de dud este extrem de importanta in ascita (acumularea de lichid in
cavitatea abdominala), ajutand la eliminarea lichidului respectiv prin urina. Din cauza
acestei radacini, cat timp va lua ceaiul, pacientul va urina foarte des, iar la inceputul
tratamentului urina va fi de culoare rosie - simptome normale, care arata ca procesul de
vindecare a inceput.
- pe timpul tratamentului se tine regim sever (fara carne, grasimi, alcool, prajeli) si
se recomanda odihna absoluta la pat in primele doua-trei saptamani.
- dupa vindecare se va relua tratamentul in fiecare an cate una-doua luni.
2. Tratament cu pedicuta, obligeana si cataplasme cu coada-calului

Este un tratament ceva mai complex, care foloseste doua "vedete" ale fitoterapiei:
pedicuta (Lycopodium clavatum) - o planta amara, extrem de eficienta in tratamentul
hepatitei si cirozei - si obligeana (Acorus calamus) - o planta aromatica foarte complexa
ca actiune terapeutica. Tratamentul este eficient in hepatita virala A si B, in ciroza, in
cancerul hepatic, precum si contra hemangioamelor pe ficat. Este important de retinut
ca pedicuta (una dintre cele mai puternice plante anti-alcoolice cunoscute) face cura
extrem de eficienta si pentru persoanele care si-au distrus ficatul prin consumul repetat
de alcool.
Mod de preparare si administrare: Reteta 1 - Ceai de pedicuta: intr-o cana de apa
se pune 1-1 1/2 lingurita de pedicuta maruntita si 2 lingurite de frunza de urzica; se lasa
sa macereze de seara pana dimineata (8-10 ore), dupa care se strecoara, iar maceratul se
pune deoparte. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca o cana de apa fierbinte,
dupa care se lasa sa se raceasca si apoi se filtreaza. Se combina in final cele doua
preparate, obtinandu-se astfel aproximativ 1/2 l (doua cani) de ceai. Se bea o cana
dimineata pe stomacul gol si o cana seara, cu jumatate de ora inainte de masa. In cazul
Page 1108 of 1147
in care este contraindicat aportul de lichide, se foloseste pulberea din aceleasi plante. Se
amesteca 1 lingurita de pulbere de pedicuta cu 2 lingurite de urzica si se administreaza
aceasta cantitate de planta in doua reprize, pe stomacul gol, dimineata si seara.
Reteta 2 - Macerat la rece de obligeana: 1 lingura de radacina maruntita se pune
seara la macerat in 250 ml de apa rece. A doua zi dimineata se strecoara si se beau cate
2 linguri, cu o jumatate de ora inainte si dupa mesele principale, adica de sase ori pe zi.
Reteta 3 - Cataplasme cu coada-calului: 2 pumni de planta se pun intr-o sita,
deasupra unei oale in care se fierbe apa, astfel incat planta sa fie atinsa numai de aburi.
Cand se inmoaie si devine fierbinte, se pune intr-o carpa de bumbac sau tifon, apoi se
aplica pe locul ficatului, acoperind-o cu un prosop si cu un fular de lana. Dupa aceea,
pacientul se va baga in pat unde va sta bine acoperit (daca se poate, toata noaptea).
Important: daca apare o senzatie de disconfort la punerea cataplasmei fierbinti, atunci
planta se va lasa sa se raceasca putin inainte de aplicare.
Un caz concludent
D-na Draganescu Olga din Simeria, judetul Hunedoara, a facut tratamentul cu
aceste plante, cu un succes deosebit in cazul unei boli de ficat la care medicii au ridicat
neputinciosi din umeri. Iata povestea ei, spusa cu propriile-i cuvinte: "In anul 1996, la
doi ani dupa o operatie pe colecist, mi-au aparut pe cei doi lobi ai ficatului doua
hemangioame de marimi diferite (18 si 8 mm). Intr-o luna, am slabit 6 kg si oboseam
foarte tare. Am fost trimisa la Cluj, la un medic care a confirmat diagnosticul,
spunandu-mi ca nu se poate face nimic, ca nu exista tratament pentru asa ceva. Fiind
abonata la revista <<Formula AS>>, am inceput sa caut retete naturiste recomandate
pentru bolile de ficat: hepatita, ciroza. Asa mi-am facut un tratament cu ceai de pedicuta
si de urzica, cu macerat de obligeana si comprese fierbinti de coada-calului, aplicate pe
ficat. Tratamentul acesta l-am tinut trei luni, dublat si de urmatorul regim: multa urda de
vaca, iaurt, paine prajita, foarte putina carne fiarta si foarte multe fructe. In urma acestui
tratament, am mers la control si medicii au fost foarte mirati, constatand ca unul din
hemangioame a disparut, iar celalalt s-a micsorat. Acum, cand va scriu, ma simt foarte
bine. Mi-am facut de curand o ecografie si hematoamele au disparut. Nu vreau sa inchei
aceasta povestire inainte de-a spune ca am mare incredere in revista <<Formula AS>>".
3. Plamadeala de ceapa in tuica

Acest remediu ne-a fost semnalat de d-na Felicia C. din Pitesti, care a asistat la
vindecarea unui coleg bolnav de ciroza, caruia i se mai dadusera maximum trei
saptamani de viata. Fara doar si poate ca este remediul pentru boli de ficat cel mai
contrariant pe care l-am intalnit, deoarece foloseste doua ingrediente neobisnuite: tuica
(alcoolul fiind inamicul nr. 1 al ficatului) si ceapa (care este destul de deranjanta pentru
Page 1109 of 1147
un ficat obosit). Singurul motiv pentru care acest remediu a fost inclus in grupajul de
fata este chiar eficienta sa dovedita. Iata reteta:
Mod de preparare: In 5 litri de tuica (tescovina tare, care se face din boasca de la
struguri) se introduce 1 kg de ceapa de apa (este ceva mai lunguiata, iar la gust este
dulce), taiata marunt, si se lasa la macerat langa o sursa de caldura vreme de 15 zile,
timp in care se agita de doua-trei ori pe zi. Dupa trecerea timpului de macerare,
preparatul capata o culoare galbuie, ca aceea a paiului. Atunci se strecoara, se pune in
sticle de 1 litru bine astupate si se pastreaza la loc racoros si intunecos. Se beau zilnic
30 ml (aproximativ 2 linguri) din acest preparat, dimineata, pe stomacul gol, si se sta 30
de minute culcat pe partea dreapta. Dupa aceea se poate manca (se tine un regim strict
lacto-vegetarian). Se exclud pe timpul tratamentului tigarile, cafeaua, alcoolul,
condimentele, sifonul, sucurile sintetice. Dupa terminarea intregii cantitati de preparat,
numai daca este nevoie, tratamentul se va relua dupa o pauza de 30 de zile.
- pentru ca alcoolul sa nu afecteze ficatul, extrem de solicitat de boala, preparatul
va fi dizolvat in apa (minimum o cana pentru o doza de 2 linguri), ceea ce va face
concentratia de alcool sa ajunga la un prag acceptabil.
- in paralel cu acest tratament pot fi luate si alte remedii.
- cea care ne-a trimis reteta a tinut sa ne precizeze la sfarsitul scrisorii (publicata
in F. AS nr. 351): "Daca aceasta reteta-minune este asociata cu rugaciuni si credinta in
Dumnezeu, insanatosirea va fi mult mai rapida".
4. Rostopasca, pufulita si anghinarea

Acest trio de plante este fara indoiala imbatabil in lupta cu bolile de ficat. Despre
fiecare planta in parte am vorbit in nenumarate randuri in paginile revistei noastre.
Punctam acum doar cateva dintre calitatile lor esentiale: Rostopasca (Chelidonium
majus) este materia prima pentru aproape 20 de medicamente contra bolilor hepatice
produse in Occident (Franta, Elvetia, Germania), fiind recunoscuta pentru proprietatile
sale antivirale (este eficienta in toate tipurile de hepatita A, B, C, D, E), drenoare si
regenerative ale celulei hepatice. Anghinarea (Cinara scolymus), pe langa calitatea sa de
tonic hepatic neintrecut, are darul de a ajuta ficatul sa-si recapete structura normala
(element extrem de important la persoanele cu ciroza in faze avansate). Pufulita
(Epilobium montana, E. hirsutum) este un remediu de mare traditie in medicina
populara romaneasca, extrem de eficient in ciroza si hepatita. Printre terapeutii care
folosesc aceasta planta se numara si d-l ing. Ioan Groza din Arad, care a aflat secretul
utilizarii ei de la un satean din comuna Varciorog, jud. Bihor.
Iata cum se folosesc aceste plante:
Mod de preparare: fiecare planta se macina fin cu rasnita electrica de cafea, dupa
care se cerne prin sita fina pentru faina alba. Anghinarea si pufulita se amesteca in
proportii egale, apoi se ia 1 lingurita din acest amestec, la care se adauga un varf de
cutit (0,25 g) de pulbere de rostopasca. Se iau patru asemenea doze pe zi, pe stomacul
gol. Planta se tine sub limba 10-15 minute, dupa care se inghite cu apa. Tratamentul
Page 1110 of 1147
dureaza minimum 6 luni in hepatita acuta si cronica si 2 ani in ciroza hepatica. In

diskinezie biliara, colecistita, dispepsii se fac cure de cate doua saptamani cu o
saptamana pauza.
- este foarte important ca pulberea de rostopasca sa fie dozata separat, deoarece
are o toxicitate ridicata si amestecata neomogen cu alte pulberi poate produce otraviri
prin supradozare.
- pulberile de plante vor fi date prin sita cu multa grija, deoarece la tratamente de
lunga durata cu plante luate sublingual pot aparea rani in gura, extrem de neplacute, din
cauza actiunii mecanice a bucatilor de planta insuficient macinate.
5. Cura cu aloe
Aloe este o planta cu frunze lunguiete, carnoase, acoperite cu un strat ca de ceara.
Ea poate fi cultivata acasa in ghivece sau poate fi cumparata de la vanzatorii din piete
sau de la florarii, unde se gaseste tot mai frecvent (pretul mediu al unui ghiveci de aloe
matur, in functie de marimea plantei, este de 50.000 - 100.000 lei). De obicei se
folosesc plantele de 3-5 ani, cand au maximum de putere terapeutica. Aloe vera este
extrem de eficienta in tratamentul bolilor de ficat prin cele doua substante active pe care
le secreta: latexul - o substanta cu gust amar, cu efecte tonice hepatice, laxative,
stimulente si gelul - cu un gust neutru, cu proprietati imunostimulatoare, stimulente ale
proceselor de dezintoxicare. Aloe si anghinarea sunt singurele plante din lume
cunoscute pana in prezent care ajuta la refacerea structurii normale a ficatului - element
esential in vindecarea cirozei. De asemenea, cura cu aloe este extrem de eficienta in
vindecarea hepatitelor virale de toate tipurile (A, B, C, D, E), atat in faza cronica, cat si
acuta.
Mod de administrare: se consuma planta cruda, din care se rupe cate o bucata de
frunza de o lungime egala cu dublul distantei degetului aratator, care se consuma pe
stomacul gol - una dimineata si una seara. Frunza se rupe, se spala bine sub jet de apa
rece, apoi se mananca imediat, mestecand foarte bine (de 40 de ori minimum). Frunza
se recolteaza chiar in momentul in care urmeaza sa fie consumata, pentru ca altfel
proprietatile ei se altereaza. Durata minima a tratamentului este de 4 saptamani,
perioada in care avem nevoie de 2-3 exemplare mature (peste 3 ani) de aloe.
Cateva precizari importante
Acest tratament aparent rudimentar pune in valoare extrem de bine aceasta planta
exceptionala care este aloe. Mai ales gelul de aloe, care este extrem de instabil si se
oxideaza imediat dupa preparare, este foarte bine asimilat de organism prin acest mijloc
de administrare. Gelurile de aloe din import, pe langa faptul ca sunt extrem de scumpe
(tratamentul pentru 5 zile ajunge la aproape un milion de lei), contin stabilizatori
sintetici (in special benzoat de sodiu) daunatori sanatatii. Reteta cu aloe macerata in vin
si miere nu este de asemenea recomandata, deoarece in cursul macerarii sunt degradate
foarte multe substante folositoare ale acestei plante. Cura cu aloe poate fi asociata cu
orice alt tratament, naturist sau alopat, neavand nici un fel de contraindicatie, in afara
cazurilor de diaree cronica sau acuta.
Page 1111 of 1147
URZICA VIE
Urzica vie, planta care purific organismul
Urzica este una dintre cele mai vechi plante din flora spontan care crete pretutindeni,
dar care este mult subapreciat de cei ce o calc n picioare Este bine cunoscut faptul c
urzica face parte dintre cele mai valoroase specii medicinale din grdina Domnului,
recomandat n curele alimentare i terapeutice de primvar
Urzica este o plant rspndit aproape pe ntreg Globul terestru, n zonele tropicale i
subtropicale, ajungnd la nlimea de 4 metri, cu o tulpin lemnoas ca orice arbust. n
Romnia, este rspndit pe tot cuprinsul rii, de la cmpie pn n punile alpine,
avnd o mare capacitate de adaptare. Este ntlnit frecvent n rariti i margini de
pdure, terenuri nsorite sau umbrite i pe malurile rurilor. Gsete condiii optime de
cretere n terenurile fertile i umede din jurul locuinelor steti (locuri gunoite,
magazii, ruine, stne, marginea gardurilor).
n scopuri alimentare se recolteaz partea aerian a plantulelor tinere, imediat dup
rsrire, sau numai frunzele adunate cu mnua, prin strujire, pn la nflorire.
Valorificarea se face n stare proaspt n diferite mncruri sau n stare uscat, inute la
umbr, n strat subire, n ncperi bine aerisite, dup care se pstreaz n sculei de
pnz.
n scopuri medicinale se recolteaz plantele n ntregime (frunze, herba, rdcini,
semine), ntruct toate organele vegetale au proprieti terapeutice. Recoltarea se poate
prelungi pn n luna octombrie. Se las s se ofileasc pentru a pierde proprietile
urzicante i apoi se usuc la umbr.
Rdcinile se smulg din sol primvara i toamna, se spal i se usuc la soare sau n
locuri bine aerisite.
Proprietile terapeutice
Sunt rezultatul acestui complex de principii active existente n toate organele plantei:
antianemice, energizante, vitaminizante, mineralizante, depurative (n curarea
sngelui de toxine), tonice, antirahitice; n afeciunile digestive are efecte
hepatoprotectoare, antimicrobiene, gastrosecretoare, antidiareice, antihemoragice,
aperitive, antihelmintice; la nivelul aparatului respirator are proprieti expectorante,
emoliente, antitusive, antiastmatice, antibronitice, antiinflamatoare; pentru sntatea
rinichilor are aciuni diuretice (datorit flavonoidelor) i drenor al excesului de uree,
creatinin i acid uric; n afeciunile cardiovasculare este activator al circulaiei
sngelui, vasoconstrictor i fluidizant al sngelui; n metabolismul general este un bun
Page 1112 of 1147
hipoglicemiant (antidiabetic), anticelulitic, antireumatismal, imunostimulator; n

aplicaii externe prezint aciuni astringente, antiseptice, cicatrizante, epitelizante,
hemostatice, revulsive, lubrefiante, antiseboreice, dezodorizante, insecticide.
Cte o cur de urzici n fiecare primvar
O cur susinut de urzici, luate sub diferite forme, are aciuni favorabile pe o palet
larg de afeciuni maladive: digestive, genitale, renale, pulmonare, cardiovasculare,
reumatismale etc.
n bolile digestive urzica previne i combate: gastritele hiperacide cauzate de abuzul de
tutun i cafea; ulcerele gastrice i duodenale; previne cancerul gastric; stimularea
secreiilor gastrice, pancreatice i intestinale; hepatite, litiaz biliar, ciroz i ascit;
atonia digestiv (indigestii), constipaii uoare (o linguri pulbere de rdcini luat cu
15 minute nainte de mese), diaree rebele sau provocat n caz de tuberculoz,
dizenterie, enterite acute i cronice; combate hemoragiile digestive uoare (se iau 4-6
linguri cu pulbere de frunze uscate pe zi); inhib dezvoltarea unor ageni patogeni
(Shigella, Pasteurella, Staphilococcus) i a paraziilor intestinali.
n bolile genitale are efecte n: prevenirea i combaterea hemoragiilor uterine dup
nateri (urzica asociat cu traista-ciobanului i rchitan), hipermenoree (menstre
abundente i neregulate), dismenoree, leucoree (poala alb tratat cu suc din frunze
proaspete - cte pahar dimineaa i seara, n cure de 10 zile consecutiv), vaginit
atrofic, tulburri de menopauz, sterilitate feminin i masculin (pulbere din semine
de urzici - o linguri de 3 ori pe zi).
Preparatele din urzic au efecte n calculoza renal
n afeciuni renale, preparatele din urzic au eficacitate n: calculoz renal, infecie
renal; retenie urinar, uremie (infuzie din frunze, rdcini de urzic, consumnd un
litru de ceai pe zi n locul apei potabile), reducerea procentului de uree, acid uric i
creatinin; cistite, enurezis (incontinen urinar); prostatit i hiperplazia benign a
prostatei (tinctur - 20 de picturi de 3 ori pe zi n cure de 3-4 sptmni); gut cu
provocarea diurezei datorit prezenei flavonoidelor.
n afeciunile pulmonare intervine eficient pentru: bronite i astm bronic, fluidificarea
secreiilor bronice (datorit mucilagiilor); tuse seac i convulsiv, rceli frecvente,
dureri de piept; pneumonie, ndueli, hemoptizie, tuberculoz (decoct din rdcini i
frunze de urzic cu miere i fagure alb, n cure de 1-2 luni sau pulbere din frunze uscate,
luate cu miere n proporii egale).
n boli cardiovasculare tinctura de urzici este eficient n arterite i ca masaj n zona
inimii.
Page 1113 of 1147
La dereglrile de metabolism (diabet zaharat, obezitate) sunt recomandate cure de 3

sptmni, repetate n cursul anului, folosind amestec de urzici, teci de fasole i frunze
de dud i nuc.
n reumatism degenerativ i gutos, poliartroze, lumbago i sciatic se folosete tinctura
de urzici (cte 20-30 de picturi de 3 ori pe zi), n cur de durat.
Pentru revigorarea organismelor debilitate, anemice, rahitice, convalescente i la
sportivii de performan este recomandat o cur de 4 sptmni cu infuzie din frunze
de urzici (de 2-3 ori pe zi).
Tratamente externe
Preparatele din urzici au efecte deosebit de eficiente n: vindecarea rnilor supurnde,
varice, ulcere varicoase, gangrene, urticarie, psoriazis, eczeme cronice, arsuri,
pecingine, licheni, btturi, unghii friabile i casante, alergii dermatice, tumori i cancer
de piele.
Se fac bi locale cu infuzie concentrat din frunze i rdcini (6-10 linguri la 1 litru ap
clocotit), avnd efecte cicatrizante i epitelizante. Se mai pot aplica frunze proaspete
strivite cu puin sare i cataplasme cu piure din urzici pentru diverse boli de piele,
inclusiv nepturi de albine, viespi i bondari.
n reumatisme, lumbago, poliartroze i sciatic se mai aplic nc tratamentul motenit
de la grecii i latinii antici care consta din flagelri (loviri) repetate de 10-12 ori cu
mnunchiuri de urzici proaspete pe locurile dureroase, avnd efecte puternic revulsive,
analgezice, antiinflamatoare i de activare a circulaiei sngelui. Aceleai proceduri se
aplic n caz de paralizii i apoplexii. Dup flagelare, pacientul nu are voie s vin n
contact cu apa rece i va sta n repaus, bine nvelit. Efectul benefic al urzicrii este
explicat prin eliberare de histamin i serotonin, ambele cu rol n atenuarea senzaiei
de durere.
Urzica reface cartilagiile distruse de osteoporoz
Prin combinare cu tratamente interne, n cure de cteva luni, urzica intervine n
osteoporoz prin capacitatea de refacere a cartilajelor subiate, mai ales la femei, dup
menopauz. Aciunea se datoreaz bogiei plantelor n vitamine i sruri minerale,
ndeosebi n siliciu.
Tratamentele n stomatite, gingivite, amigdalite, afte, infecii bucofaringiene, efectuate
prin gargar i cltirea energic a gurii cu infuzie concentrat din frunze, au efecte
deosebit de bune datorit aciunii antimicrobiene, dezodorizante i cicatrizante.
Datorit bogiei n clorofile, urzica constituie o materie prim foarte valoroas n
Page 1114 of 1147
industria cosmetic i n dermatologie, servind la prepararea de loiuni i creme, cu rol

de stimulare a refacerii esuturilor.
Intr n compoziia pastei de dini, a ampoanelor i n tincturi cu efecte contra cderii
prului, favoriznd refacerea podoabei capilare pierdute. Este foarte valoros decoctul
din 3-5 linguri frunze uscate la un litru de ap, la care se adaug rdcini de urzic i de
brusture, herba de cimbrior, flori de lavand, frunze de mesteacn i nuc, conuri de
hamei, cu adaus a cteva linguri de oet. Se introduce n bi sptmnale pe cap pentru
ntrirea rdcinii prului, degresarea firului gras i pentru combaterea alopeciei,
seboreei i a mtreii.
Acelai amestec se utilizeaz i n prepararea unei tincturi (100 g plant la un litru
alcool 400, care se macereaz timp de 8-14 zile). Se fac masaje la rdcina prului la
intervale de 2-3 zile, pentru activarea creterii, urmate de periaje energice cu o perie
aspr pe pielea capului. n amestec se pot introduce frunze de merior, flori i semine
proaspete de clunai.
Contra mtreii se spal capul de dou ori pe zi cu 250 ml ap n care se adaug 1-2
linguri de tinctur, preparat din 60 g rdcini uscate de urzic i 60 g sovrf la un litru
alcool 900.
Sucul proaspt de urzici, folosit la cltirea prului dup splare, are proprieti
tonifiante asupra firului casant sau decolorat de soare.
Urzica n alimentaie
Datorit coninutului ridicat n substane proteice, vitamine i sruri minerale, urzicile
tinere se folosesc, cu mare succes, n cure alimentare de primvar, timp de minimum o
lun de zile, sub diferite forme de preparate culinare (salate, supe, ciorbe, mncruri cu
carne, piure, pilaf, chiftele cu cartofi, umplutur pentru plcinte, sucuri).
Salatele se prepar numai din urzici, frecate cu sare pentru a nu mai fi vezicante, sau n
asociere cu frunze de ppdie i lptuc (n pri egale), cu puin ulei i zeam de
lmie. Se poate pregti i o salat de urzici cu ou - 150 g frunze urzici proaspete se
spal, se opresc 5 minute, se scurg, se taie mrunt i se amestec cu puin oet de mere
i sare, eventual cu 20 g smntn; se orneaz cu rondele de ou fiert tare. Aceste salate
au efecte miraculoase de primenire a sngelui, prin curire de toxine, revigorarea i
vitaminizarea organismelor anemice i debilitate la ieirea din iarn. Efectul revigorant
este datorat stimulrii proceselor de producere a globulelor roii (hematii), a
leucocitelor i a trombocitelor.
Datorit coninutului ridicat n fier, vitamine i clorofile, urzicile se dovedesc deosebit
de utile n aceste situaii, mai ales n anemiile cu deficit de hemoglobin i de eritrocite.
Dup consumul de urzici apare o senzaie de energie, vitalitate i bun stare fizic i
intelectual.
Page 1115 of 1147
Pulberea din frunze uscate se adaug la sfritul preparrii alimentelor, avnd rol
vitaminizant i mineralizant, mai ales n timpul iernii.
Sucul de frunze are efect diuretic
Sucul de frunze se obine prin presare puternic sau la mixer. Se dilueaz de 5 ori cu
ap i se bea zilnic o cantitate de 100-500 ml, dimineaa pe stomacul gol i cu 30 de
minute nainte de mese, ntr-o cur de 3-4 sptmni. Are efecte diuretice n boli de
rinichi i de vezic urinar, elimin excesul de acid uric din snge i are eficien
evident n hemoragii uterine sau nazale (cte 200 ml nainte de mesele principale),
hemoptizii pulmonare, diabet zaharat (cure prelungite cu cte 500 ml zilnic, fracionat
n reprize), cancere i n prevenirea formrii tumorilor maligne etc.
Sucul poate fi adugat la toate reetele de sucuri prescrise persoanelor anemice i la
femeile cu pierderi mari de snge menstrual.
Siropul de urzic se prepar din suc proaspt, fiert n amestec cu o parte egal de zahr
pn la consistena siropoas.
Maceratul n vin, din 50 g semine de urzic la un litru vin rou, se servete cte o
linguri nainte de mese, fiind un bun fitogeriatric, tonifiant i revigorat la persoanele
n vrst.
Vit B12
nu se gaseste in stare naturala in nici un aliment de origine vegetala.Vestea cea buna
este ca nu nu avem nevoie de cantitati mari deoarece corpul o stocheaza in ficat iar apoi
are loc un fel de circuit inchis cu reabsorbtie.astfel ca daca la un moment dat avem o
rezerva normala(provenienta toate proteinele animale,laptele inclus,plus suplimenti)pot
trece multi ani pana sa fim in deficit.Vit B12 numita si cianocobalamina este sintetizata
de catre bacterii iar absorbirea ei scade cu varsta.La om mecanismul este mai complicat
si chiar daca exista bacterii in colon nu se poate absorbi.Pentru absorbtie trebuie
ingerata pe gura iar apoi in stomac au loc reactii chimice ce ajuta la absorbtie.E
complicat .Dar daca tinem cont de importanta ei problemele pot fi evitate.Deci carente
pot avea doar veganii(vegetarienii stricti) si mai ales copii acestora de aceea mamele
vegane sa ia masuri pt administrarea de suplimenti.Nu este necesara o administrare
zilnica,fiecare caz in parte trebuie discutat cu un bun medic nutritionist.In rest daca nu
sunteti vegani din nastere ,laptele si laptele de soia din comert care este imbogatit cu Vit
B12 ar trbui sa fie deajuns in mentinerea echilibrului de B12.Efectele lipsei de B12 ar fi
amorteala in maini si picioare anemie si depresie.Dar daca comparam efectele pozitive
ale unei diete vegetariene(vase de sange curate,nivel scazut de colesterol,mai putin corp
adipos,tensiune arteriala scazuta etc)cusingurul inconvenient -lipsa Vit B12-cred ca
balanta inclina in favoare acestei diete.Asa este pe pamant nu putem avea chiar totul,si
Page 1116 of 1147
oricum avem posibilitatea de a alege ce credem ca e mai bine pentru noi.Fiecare sa

aleaga dar in cunostinta de cauza
Zaharul invertit mod de preparare
Zaharul tos este toxic pentru organism.
Pentru a fi metabolizat, el este mai intai invertit in interiorul corpului, operatiune care
necesita mult calciu, care se preia din oase, dinti, unghii, par.
Zaharul invertit este inofensiv pentru organism.
Materiale necesare:
- 1 kg. zahar tos;
- 450 ml. apa (de la robinet sau plata);
- o lingurita rasa de sare de lamaie;
- un vas emailat (se interzice folosirea inox-ului sau a aluminiului).
Mod de preparare:
- Se pun toate ingredientele intr-un vas smaltuit, se fierbe totul la foc iute si se
amesteca putin cu o lingura de lemn (nu se foloseste nici un fel de metal).
- Invertirea zaharului dureaza, in total, 10 minute.
- Fierband in clocote, zaharul se transforma intr-o compozitie limpede ca uleiul sau ca
mierea; pe marginea vasului se aduna o spuma pamantie la culoare, care se strange cu
lingura de lemn si se arunca.
- In ultimele 2-3 minute de fierbere, trebuie sa fim atenti ca siropul din vas sa nu se
inchida la culoare; pentru aceasta vom micsora intensitatea focului.
- Cand este gata, zaharul nu mai colecteaza spuma si are consistenta unei smantani mai
subtiri.
- Se lasa la racit putin si cand este caldut inca, se toarna in borcane curate prin doua
straturi de tifon.
- Se foloseste in loc de zahar in ceai, cafea, lapte, prajituri, checuri, cozonac, cu conditia
de a micsora cantitatea de lichid, eventual din albusuri (in cazul prajiturilor).
Articol scris de Prof. Univ. Angela Elena Beju
Afinul si miracolul culorii intense
Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice intestinale, antiseptice,
urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra radiatiilor
ionizante. Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala,
atit frunzele, cit si fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Afinele se
folosesc in diabetul zaharat, complicat cu afectiuni dermatologice
(candidoze, prurigo diabetic, ulceratii trofice), in tulburari circulatorii,
uretrite, stomatite, eczeme, cuperoze.
Afinul sau Vaccinium myrtillus este un semiarbust care creste in zonele de
munte. Frunzele sint mici, cu margini crestate, iar florile, singuratice, au culoare
Page 1117 of 1147
roz, cu petale unite, ca un clopotel. Fructele, niste bobite negre-albastrui,

brumate, ajung la maturitate in luna august, continind un suc negru-violaceu,
dulce-acrisor, care pateaza.
Cind si cum se recolteaza:
De la afin, in scopuri terapeutice se folosesc doar frunzele si fructele, recoltate
separat, in luna august. Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in snopi mici,
in loc aerisit, lipsit de umezeala, apoi se separa de ramuri pastrindu-se in pungi
de hirtie sau in saculete de pinza. Fructele se separa de frunze, dupa cules, prin
scufundarea lor intr-un vas cu apa, apoi se zvinta la soare si se pun la uscat pe
policioare bine aerisite, uscate, fara praf.
Mladitele de afin trateaza bolile de ochi si diverse afectiuni digestive. Iar
frunzele si fructele contin o substanta asemanatoare cu insulina.
Din mladitele recoltate la inceputul primaverii si puse proaspete la macerare in
solutie hidro-glicero-alcoolica se obtine un extract numit gemoderivat. .
Afinele scad glicemia
Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala, atat frunzele, cat si
fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Din frunze se poate face o infuzie
indulcita cu miere sau zaharina, din care se beau zilnic 1-1,5 l. Este buna in caz
de cistita, diabet zaharat si ca protector vascular capilar. De asemenea, decoctul
din frunze ajuta, prin gargara, in afectiuni buco-faringiene. In vindecarea
arsurilor se aplica pe locul bolnav comprese cu frunze.
Afinele - pline de vitamine
Fructele sunt bogate in vitaminele A si C. Sunt utilizate in diaree, enterocolite,
oxiuraza, diabet zaharat, infectii urinare. Se consuma proaspete sau se prepara.
O lingurita si jumatate de fructe zdrobite se pun in 500 ml de apa si se fierb
aproximativ 30 de minute. Se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Pastrare
Fructele de afine se pot macera si la rece: o lingurita si jumatate de fructe
zdrobite se lasa in 400 ml de apa rece, la temperatura camerei, timp de opt ore.
Toata cantitatea de macerat se bea in timpul unei zile, in trei reprize.
Pe larg despre afin si miracolul sau
Afinele au efecte protectoare n ulcerul gastric indus de stres, medicamente,
alcool si chiar fata de ulcerul cronic indus de acidul acetic, stimulnd apararea
Page 1118 of 1147
locala a mucoasei stomacului.

Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1 lingura planta la o cana cu apa), din care
se beau cte 2-3 cani/zi sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de
afine la 0,5 l de apa), care se consuma nefiltrat, mpreuna cu fructele, de 2-3
ori/zi.
De asemenea, decoctul din frunze ajuta prin gargarisme n afectiuni bucofaringiene. Afinele, consumate ca atare sau sub forma de suc, vindeca
stomatitele. Fructele proaspete, pot fi consumate n orice cantitate, att ct
permite organismu
Ceaiurile din frunze (2 lingurite de frunze se oparesc in 500 ml de uncrop, din
care cantitate se bea de trei ori pe zi) in cazurile de diaree, infectii urinare,
uremie. Diabeticii vor bea cite 1-2 ceaiuri pe zi (scade zaharul din singe)
adaugind la frunzele de afin parti egale de pastai de fasole si frunze de dud.
Din fructe uscate se prepara ceaiul antidiareic si antidezinterie cronica: 1-2
lingurite de fruncte se fierb timp de 25-30 de minute in 100 ml de apa, se
filtreaza si se completeaza cu apa fiarta pina la implinirea cantitatii initiale. Se
beau zilnic pina la 300 ml de astfel de ceai. Pentru obtinerea unui efect mai bun
si mai puternic la cantitatea de fructe se mai poate adauga inainte de fierbere 1 g
flori de musetel (romanita), 0,5 g frunze de menta si chiar 0,5 g de coaja de
stejar.
Pe langa infectiile urinare si uremie, ceaiurile din frunze si fructe de afin ajuta
la guta si reumatism.
Afinul este un bacteriostatic, pentru care proprietati se recomanda in
ameliorarea proceselor de fermentatie si putrefactie intestinala. In medicina
populara infuzia din fructe de afin se mai foloseste in tratarea gastritei, aciditatii
scazute a stomacului, calculilor (pietre la rinichi) si in combaterea
metabolismului (schimbul de substante) dereglat. Fiertura si sucul de afin se
mai folosesc in forma de gargara la iflamatiile mucoasei cavitatii bucale,
gingiilor, faringelui si laringelui. Terciul din fructe proaspete in forma de
comprese e bun in cazurile de arsuri, diferite exeme si boli de piele.
Sub forma de infuzie, care se obtine un ceai extraordinar din frunze. Se beau 23 cani pe zi. Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita
taninului. Au activitate antibiotica, modificand favorabil flora patogena
intestinala. Actiunea hipoglicemianta a frunzelor de afin este controversata.
Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in
reumatism, in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.
Fructele prelucrate termic, precum cele din dulceturi, pierd cea mai mare parte
din substantele benefice. Afinele ajuta in cazul tulburarilor de circulatie
encefalica, la diaree, enterocolita de fermentatie. Au aport benefic in cazul
Page 1119 of 1147
oxiurozei, al diabetului si maladiilor asociate acestei boli, al infectiilor urinare,

artritelor, candidozei bucale si digestive, faringitelor, stomatitelor, aftelor,
micozelor, eczemelor sau in tratarea ranilor sangerande. Ceaiul din frunze si
fructe are efect de rehidratare.Frunzele si fructele afinului au o lunga istorie de
uz medicinal. Initial se credea ca inlesnesc nasterea, apoi s-a descoperit ca ajuta
digestia si stopeaza diareea si inflamatiile.
Pana in prezent, rezultatele cele mai bune in tratamentul pancreatitelor si al
diabetului, prin mijloace fitoterapeutice, au fost obtinute asociind extractele
selective din cele mai multe plante sau plantele ca atare, neprelucrate prin
procedee chimice. Aceste plante contin glicozite sterolice si flavonozide. La
unele specii, efectul hipoglicemiant dispare prin prin uscarea plantei la
temperaturi de peste 400C sau prin infuzare. In alte cazuri, efectele
hipoglicemiante depind de starea de maturizare a fructului.
La numerosi pacienti tratati cu extracte de frunze de afin, s-a constatat
reducerea semnificatica a dozelor de insulina necesare zilnic.
Administrarea fructelor de afin are un efect hipoglicemic. In formele usoare de
diabet zaharat, preparatele din afin pot chiar inlocui insulina, mai ales daca se
asociaza si cu alte plante cu actiune hipoglicemianta. Totusi, trebuie retinut ca
substantele active din afin nu dau rezultate satisfacatoare in formele medii sau
severe de diabet, sau in diabetul infantil. Fructele se pot consuma proaspete,
uscate sau congelate, cate 50-100g pe zi, in cure de 2 saptamani pe luna.
Tratamentul se va face intermitent, cu pauze intre serii. Din infuzia preparata
dintr-o lingura de frunze de afin la o cana cu apa se beau 2 cani pe zi timp de 10
zile. Extractul apos, preparat la rece prin macerarea a doua linguri de frunze in
250 ml apa, timp de 6 ore, se bea in cantitate de 2 cani pe zi. Pulberea din fructe
uscate se ia cate jumatate de lingurita, in putina apa, de 3 ori pe zi.
Siropurile se prepara in doua moduri:

Din solutii extractive apoase (infuzii, decocturi, macerate) la care se adauga zahar. La
360 ml. lichid se adauga 640 g zahar. Intrucat zaharul este daunator este preferabil sa se
adauge zahar invertit care se prepara foarte usor.
Reteta de preparare a zaharului invertit: 1 Kg zahar alb, 450 ml de apa si o lingurita
de acid citric sau acid tartric (sare de lamaie). Toate aceste produse se fierb in clocote
mici, timp de 10 minute intr-un vas emailat (se interzice folosirea inoxului sau a
aluminiului).
Page 1120 of 1147
Fierband in clocote, zaharul se transforma intr-o compozitie limpede ca mierea iar pe

marginea vasului se aduna o spuma pamantie la culoare care se strange cu lingura de
lemn si se arunca. In ultimele 2-3 minute se micsoreaza intensitatea focului, pentru ca
siropul sa nu se inchida la culoare. Cand este gata, zaharul nu mai colecteaza spuma si
are consistenta unei smantani mai subtiri.
Se lasa la racit putin si cand este caldut inca, se strecoara prin doua straturi de tifon si se
toarna in borcane curate. Se foloseste atat la ceai, cafea, lapte, siropuri cat si la prajituri
(cu conditia de a micsora cantitatea de lichid sau eventual de albusuri). In loc de zahar
se poate folosi si mierea. De exemplu, pentru un decoct de plante, la 40% lichid, se
adauga 60% miere,
2. Prepararea siropurilor din fructe sau legume proaspete: catina, coacaze negre, gutui,
afine, mure, ceapa, usturoi etc. Pentru siropul de fructe, se storc fructele si se obtine in
prima faza siropul natural de fructe (in care raman neschimbate vitaminele si
mineralele). La acesta se adauga zahar invertit sau miere.
De obicei daca siropul este indulcit cu miere, la o parte concentrat natural se adauga trei
parti miere. La siropul natural nu se adauga coloranti, arome sau conservanti sintetici
pentru ca sunt daunatori sanatatii.
Cateva siropuri preparate in casa:
- Sirop din pin: o mana de ramurele cu muguri si ace de pin, 2 litri de apa minerala
plata, miere naturala. Se taie marunt ramurelele si muguri de pin si se pun la fiert intr-un
vas emailat. Cand compozitia a scazut la jumatate se opreste focul si se lasa la racit 20
de minute. Se strecoara prin tifon dublu si se adauga miere naturala dupa gust. Se
administraza cate 6 lingurite pe zi in tratamentul bronsitelor.
- Sirop din ridichi negre: trei ridichi negre, 400 g miere naturala. Ridichiile de marime
mijlocie se spala bine si se dau prin razatoare. Se pun intr-un vas de portelan si se
amesteca cu mierea. Se acopera si se lasa la macerat timp de 12 ore. Se strecoara prin
tifon dublu si siropul se pun la rece in vase de sticla de culoare inchisa. Se iau 4-6
linguri pe zi. Este indicat in bronsite cronice, afectiuni pulmonare, litiaze biliare. Este
un sirop cu efecte deosebite in tuse rebela.
- Sirop vermifug din usturoi: 500 g de ustsuroi, 1 litru de apa fierbinte, 3 Kg de miere
naturala. Se marunteste usturoiul fin in vas de lemn sau portelan si se opareste cu 1 litru
de apa incalzita la aproximativ 75o C. Se amesteca de mai multe ori cu o lingura de
lemn dupa care se acopera etans vasul si se lasa in repaus timp de 50 de minute. Se
strecoara apoi prin tifon dublu, se adauga mierea, apoi se amesteca pana la
omogenizarea totala. Se consuma dimineata pe stomacul gol 3-4 linguri, pana la
eliminarea tuturor parazitilor.
- Sirop din ceapa si usturoi: 10 cepe mijlocii, o capatana mare de usturoi, 1 litru de
lapte, 250 g miere naturala. Ceapa si usturoiul se maruntesc fin si se pun impreuna cu
laptele la fiert timp de 5 minute. Se strecoara prin tifon, se raceste si apoi se amesteca
Page 1121 of 1147
cu mierea. Se administreaza cate o lingura la doua ore in decursul unei zile. Se foloseste
in tratamentul virozelor respiratorii, in tratamentul tusei in convalescenta.
- Sirop de lamaie cu glicerina: o lamaie, 2 linguri de glicerina, miere. Lamaia se pune
la fiert cu apa la foc domol timp de 10 minute, se taie usor in doua, si se stoarce intr-un
pahar. In sucul obtinut se adauga 2 linguri de glicerina, se agita bine amestecul si se
umple paharul cu miere. Se iau din acest amestec 6 lingurite pe zi in cazul tusei rebele.
Este eficient la toate varstele.
- Sirop din suc de struguri: 1 litru de suc de struguri proaspat rosu sau alb, 10 tulpini de
patrunjel cu tot cu frunze, 2 linguri de otet din vin si 300 g miere de tei. Se pune la fiert
mustul cu patrunjelul taiat fin, timp de 10 minute, la foc domol si fara contact direct cu
flacara. Dupa 10 minute se ia vasul de la sursa de foc, se adauga otetul si mierea
amestecand bine compozitia. Se toarna in sticle si se pastraza la loc intunecos si rece. Se
consuma in scurt timp. Este recomandat in cardiopatie ischemica dureroasa, nevroza
cardiaca si in general in afectiunile inimii.
- Sirop din coacaze negre cu zahar invertit: 1,250 Kg coacaze negre, 1 Kg zahar alb,
450 ml apa si o lingurita de acid citric sau acid tartric - sare de lamaie. Sucul obtinut
din fructele zdrobite se amesteca cu zaharul invertit, se lasa la rece 24 de ore. Se toarna
in sticle de culoare inchisa si se pastreaza la loc intunecos si rece. Este un excelent tonic
in starile de convalescenta si debilitate, cu efecte deosebite in anemii.
- Sirop de patlagina: se fierb acoperit 200 g frunze de patlagina proaspata in 400 ml apa,
la foc mic timp de jumatate de ora.Se lasa sa se raceasca, se strecoara si se adauga 100 g
miere amestecand bine.Se dau 6 lingurite pe zi la copii sau 3-6 linguri pe zi la adulti.
Siropul tine 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile la frigider. Atentie: siropurile sunt
contraindicate diabeticilor.
e Utilizarea solutiilor extractive hidroalcoolice. Sunt forme de utilizare a produselor
vegetale in care plantele sunt macerate intr-un amestec de apa si alcool cu o
concentratie mai mare de alcool in cazul tincturilor si mai redusa in cazul vinurilor
medicinale.
Afinul si miracolul culorii intense Afinele au efecte antidiabetice, antitoxice
intestinale, antiseptice, urinare, vasoprotectoare capilare, protectoare contra
radiatiilor ionizante. Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala,
atit frunzele, cit si fructele de afin au efecte hipoglicemiante. Afinele se folosesc in
diabetul zaharat, complicat cu afectiuni dermatologice (candidoze, prurigo
diabetic, ulceratii trofice), in tulburari circulatorii, uretrite, stomatite, eczeme,
cuperoze.
Afinul sau Vaccinium myrtillus este un semiarbust care creste in zonele de munte.
Frunzele sint mici, cu margini crestate, iar florile, singuratice, au culoare roz, cu petale
Page 1122 of 1147
unite, ca un clopotel. Fructele, niste bobite negre-albastrui, brumate, ajung la maturitate

in luna august, continind un suc negru-violaceu, dulce-acrisor, care pateaza.
Cind si cum se recolteaza:
De la afin, in scopuri terapeutice se folosesc doar frunzele si fructele, recoltate separat,
in luna august. Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in snopi mici, in loc aerisit,
lipsit de umezeala, apoi se separa de ramuri pastrindu-se in pungi de hirtie sau in
saculete de pinza. Fructele se separa de frunze, dupa cules, prin scufundarea lor intr-un
vas cu apa, apoi se zvinta la soare si se pun la uscat pe policioare bine aerisite, uscate,
fara praf.
Mladitele de afin trateaza bolile de ochi si diverse afectiuni digestive. Iar frunzele si
fructele contin o substanta asemanatoare cu insulina.
Din mladitele recoltate la inceputul primaverii si puse proaspete la macerare in solutie
hidro-glicero-alcoolica se obtine un extract numit gemoderivat. .
Afinele scad glicemia
Datorita mirtilinei, care este considerata insulina vegetala, atat frunzele, cat si fructele
de afin au efecte hipoglicemiante. Din frunze se poate face o infuzie indulcita cu miere
sau zaharina, din care se beau zilnic 1-1,5 l. Este buna in caz de cistita, diabet zaharat si
ca protector vascular capilar. De asemenea, decoctul din frunze ajuta, prin gargara, in
afectiuni buco-faringiene. In vindecarea arsurilor se aplica pe locul bolnav comprese cu
frunze.
Afinele - pline de vitamine
Fructele sunt bogate in vitaminele A si C. Sunt utilizate in diaree, enterocolite, oxiuraza,
diabet zaharat, infectii urinare. Se consuma proaspete sau se prepara. O lingurita si
jumatate de fructe zdrobite se pun in 500 ml de apa si se fierb aproximativ 30 de
minute. Se bea in trei reprize, in decursul unei zile.
Pastrare
Fructele de afine se pot macera si la rece: o lingurita si jumatate de fructe zdrobite se
lasa in 400 ml de apa rece, la temperatura camerei, timp de opt ore. Toata cantitatea de
macerat se bea in timpul unei zile, in trei reprize.
Pe larg despre afin si miracolul sau
Afinele au efecte protectoare n ulcerul gastric indus de stres, medicamente, alcool si
chiar fata de ulcerul cronic indus de acidul acetic, stimulnd apararea locala a mucoasei
stomacului.
Page 1123 of 1147
Mod de utilizare: Infuzie din frunze (1 lingura planta la o cana cu apa), din care se beau
cte 2-3 cani/zi sau decoct concentrat din fructe uscate (3 linguri de afine la 0,5 l de
apa), care se consuma nefiltrat, mpreuna cu fructele, de 2-3 ori/zi.
De asemenea, decoctul din frunze ajuta prin gargarisme n afectiuni buco-faringiene.
Afinele, consumate ca atare sau sub forma de suc, vindeca stomatitele. Fructele
proaspete, pot fi consumate n orice cantitate, att ct permite organismu
Ceaiurile din frunze (2 lingurite de frunze se oparesc in 500 ml de uncrop, din care
cantitate se bea de trei ori pe zi) in cazurile de diaree, infectii urinare, uremie. Diabeticii
vor bea cite 1-2 ceaiuri pe zi (scade zaharul din singe) adaugind la frunzele de afin parti
egale de pastai de fasole si frunze de dud.
Din fructe uscate se prepara ceaiul antidiareic si antidezinterie cronica: 1-2 lingurite de
fruncte se fierb timp de 25-30 de minute in 100 ml de apa, se filtreaza si se completeaza
cu apa fiarta pina la implinirea cantitatii initiale. Se beau zilnic pina la 300 ml de astfel
de ceai. Pentru obtinerea unui efect mai bun si mai puternic la cantitatea de fructe se
mai poate adauga inainte de fierbere 1 g flori de musetel (romanita), 0,5 g frunze de
menta si chiar 0,5 g de coaja de stejar.
Pe langa infectiile urinare si uremie, ceaiurile din frunze si fructe de afin ajuta la guta si
reumatism.
Afinul este un bacteriostatic, pentru care proprietati se recomanda in ameliorarea
proceselor de fermentatie si putrefactie intestinala. In medicina populara infuzia din
fructe de afin se mai foloseste in tratarea gastritei, aciditatii scazute a stomacului,
calculilor (pietre la rinichi) si in combaterea metabolismului (schimbul de substante)
dereglat. Fiertura si sucul de afin se mai folosesc in forma de gargara la iflamatiile
mucoasei cavitatii bucale, gingiilor, faringelui si laringelui. Terciul din fructe proaspete
in forma de comprese e bun in cazurile de arsuri, diferite exeme si boli de piele.
Sub forma de infuzie, care se obtine un ceai extraordinar din frunze. Se beau 2-3 cani pe
zi. Frunzele si fructele de afin au proprietati astringente datorita taninului. Au activitate
antibiotica, modificand favorabil flora patogena intestinala. Actiunea hipoglicemianta a
frunzelor de afin este controversata. Frunzele intra in compozitia ceaiului dietetic.
Afinul mai este indicat in infectia urinara, ca antiseptic minor si diuretic, in reumatism,
in guta, in colita de fermentatie sau de putrefactie.
Fructele prelucrate termic, precum cele din dulceturi, pierd cea mai mare parte din
substantele benefice. Afinele ajuta in cazul tulburarilor de circulatie encefalica, la
diaree, enterocolita de fermentatie. Au aport benefic in cazul oxiurozei, al diabetului si
maladiilor asociate acestei boli, al infectiilor urinare, artritelor, candidozei bucale si
digestive, faringitelor, stomatitelor, aftelor, micozelor, eczemelor sau in tratarea ranilor
sangerande. Ceaiul din frunze si fructe are efect de rehidratare.Frunzele si fructele
afinului au o lunga istorie de uz medicinal. Initial se credea ca inlesnesc nasterea, apoi
s-a descoperit ca ajuta digestia si stopeaza diareea si inflamatiile.
Page 1124 of 1147
Pana in prezent, rezultatele cele mai bune in tratamentul pancreatitelor si al diabetului,

prin mijloace fitoterapeutice, au fost obtinute asociind extractele selective din cele mai
multe plante sau plantele ca atare, neprelucrate prin procedee chimice. Aceste plante
contin glicozite sterolice si flavonozide. La unele specii, efectul hipoglicemiant dispare
prin prin uscarea plantei la temperaturi de peste 400C sau prin infuzare. In alte cazuri,
efectele hipoglicemiante depind de starea de maturizare a fructului.
La numerosi pacienti tratati cu extracte de frunze de afin, s-a constatat reducerea
semnificatica a dozelor de insulina necesare zilnic.
Administrarea fructelor de afin are un efect hipoglicemic. In formele usoare de diabet
zaharat, preparatele din afin pot chiar inlocui insulina, mai ales daca se asociaza si cu
alte plante cu actiune hipoglicemianta. Totusi, trebuie retinut ca substantele active din
afin nu dau rezultate satisfacatoare in formele medii sau severe de diabet, sau in
diabetul infantil. Fructele se pot consuma proaspete, uscate sau congelate, cate 50-100g
pe zi, in cure de 2 saptamani pe luna.
Tratamentul se va face intermitent, cu pauze intre serii. Din infuzia preparata dintr-o
lingura de frunze de afin la o cana cu apa se beau 2 cani pe zi timp de 10 zile. Extractul
apos, preparat la rece prin macerarea a doua linguri de frunze in 250 ml apa, timp de 6
ore, se bea in cantitate de 2 cani pe zi. Pulberea din fructe uscate se ia cate jumatate de
lingurita, in putina apa, de 3 ori pe zi
Ceaiul de zmeura - cura de detoxificare completa
Zmeura, dar al naturii, este un fruct ideal. In afara de aroma si placerea pe care o
provoaca papilelor gustative, zmeura este bogata in acid malic, salicilic si fraganic,
putand astfel sa joace rolul de medicament ajutator in toate tipurile de tratamente
medicamentoase sau naturiste ale bolilor microbiene sau virale. In plus, zmeura
are si un efect intens detoxifiant.
Detoxifierea cu cei de zmeura in cazul racelilor
Atat formele microbiene, cat si cele virale, care produc infectii ale cailor respiratorii,
manifestate sub denumirea gnerica de rinite, laringite, faringite, traheite, bronsite,
conduc la o intoxicatie a organismului cu otravuri eliberate de microorganismele
producatoare de boli. Aceste toxine, chiar daca sunt neutralizate de anticorpii produsi de
limfocite, trebuie eliminate pe cale urinara, fecala si prin transpiratie.
Dr. W.L. Wittling, de la Universitatea din Stockholm (Suedia), a remarcat capacitatea
detoxifianta a derivatilor acidului malic, prin combinarea acestora cu toxine eliberate
90% de catre tulpinile de stafilococi aurii, care cauzeaza mai ales forme acute de
amigdalite sau laringo-traheite.
Acelasi doctor constata, in martie 2001, ca acizi asemanatori celui malic si fraganic pot
interactiona cu fragmente ale virusurilor gripale inca toxice, facandu-le mult mai usor
de inghitit de anumite leucocite. In acelasi timp, suedezii au demonstrat ca substante
Page 1125 of 1147
derivate din unele principii regasite in zmeura faciliteaza eliberarea rapida a toxinelor
virale, gripale, pe cale urinara si prin transpiratie. In prezent, cercetatorii biochimisti de
la Stockholm lucreaza la un proiect complex care vizeaza producerea unui medicament
forte bazat pe principiile existente in fructul de zmeura. Inca nu s-a deslusit modul de
actiune a principiilor active din zmeura, dar pana la lansarea acestui produs medicii
suedezi recomanda pentru afectiunile respiratori, numite popular "racelii, 0,7 l de ceai
de zmeura neindulcit, accesibil si diabeticilor insulinodependenti.
Efect pozitiv in bolile pulmonare al ceaiului de zmeura
Pneumoniile, cauzate in cele mai frecvente cazuri de bacterii din genul Pneumococcus,
ca si de alti agenti patogeni care afecteaza tesutul pulmonar, pot fi tratate prin practici
ale medicinei homeopatice, naturiste sau prin bioenergoterapie, necesitand o stricta
respectare a medicatiei indicate de specialist. Dupa insanatosire, trebuie facuta si o
terapie de detoxifiere a organismului. In acest sens, foarte util este onsumul zilnic de
ceai de zmeura, inainte si dupa fiecare masa. Rezultatele obtinute prin aceasta cura sunt
recunoscute chiar si de medicina moderna care refuza, de regula, modelele terapiei
homeopatice.
Cercetatorul danez G.T. Arentweicz a demonstrat, in 1999, ca terapia cu ceai de zmeura
este un tratament profilactic, terapeutic si detoxifiant si in cazul tuberculozelor de orice
tip si in mod special TBC pulmonar.
Ceaiul de zmeura, eficient impotriva "E-urilor din alimente
Cercetatorii sunt de parere ca toxinele cauzate de poluarea chimica a mediului din
anumite zone pot fi anihilate de efectul unor principii ale licorilor de zmeura,
consumate zilnic. In 1994, Elspeth O'Neill descopera ca in zmeura exista 72 de compusi
ai acidului salicilic, care faciliteaza o reactie nervoasa vegetativa (reglatoare), ce
determina o intensa traspiratie a celor ce consuma suc sau ceai de zmeura. Analizele
chimice ale continutului transpiratiei subiectilor studiati au atestat prezenta foarte
abundenta in lichidul sudoral a unor toxine provenite ca urmare a poluarii solului si
aerului. Cercetatorii din Belfast au demonstrat, in 2006, efectul benefic al combinatiilor
acidului salicilic in detoxifierea organismului poluat.
Aceiasi oameni de stiinta sustin ca aditivii de tip "Ei pot fi de 12-14 ori mai usor
metabolizati la nivel hepatic, in cazul unui consum zilnic de ceai concentrat de zmeura.
In Romania, persoanelor care consuma alimente conservate necontrolate li se
recomanda sa consume mai frecvent ceaiuri de zmeura.
Vinul pelin
"Vinul pelin poate fi sec sau uor dulceag, cu gust amrui i aroma foarte placut de
floare de pelin (Artemisia absinthium). n trecut, pentru nsuirile lui igieno-alimentare,
vinul pelin era ncadrat la vinuri medicinale (Coltescu, H.I.,1943).
Page 1126 of 1147
Pentru prepararea acestui produs se folosesc de obicei inflorescene de la plantele de

pelin din zonele sudice, mai aride, unde substanele aromate se acumuleaz ntr-o mai
mare msur. Inflorescentele de pelin se recolteaz n faza de nflorire deplin, se
transport i se usuc cu mare aten n locuri aerisite, dar nu direct la soare. Pentru o
mai bun conservare a constituen aromatici, trebuie s se fac o uscare treptat dar
sigur.
Vinul pelin sec poate fi alb, rou sau roz. Se adaug cantiti de 150-250 g/hl floare de
pelin sau fragmente de inflorescen (plante ntr-un scule de tifon) n mustul n
fermentaie sau n mustuial. Floarea sau inflorescena de pelin, transmit vinului un gust
amrui agreabil i o arom foarte placut. Cercetrile efectuate la SDE a Universitii
din Craiova au evideniat ca, sub raport olfacto-gustativ este mai avantajos s se
foloseasc un amestec format din inflorescene de pelin i mici proporii de tulpini
florifere. Scheletul inflorescenelor contribuie, esenial la conferirea gustului amrui, iar
floarea imprim arom. Durata contactului dintre floarea sau inflorescenele de pelin i
lichid, se stabilete prin degustri repetate. Ea nu va depai ns 5-7 zile dup
terminarea fermentaiei, pentru a evita formarea gustului amar, dur.
Pentru mbunatirea nsuirilor olfactive, fondul aromatizat poate fi complexat cu mici
cantiti de ment, coada oricelului, muetel i sulfin. Pentru intensificarea
caracterului gustativ i n acelai timp a valorii igieno-alimentare se mai adaug felii de
gutui i de mere (0.3-0.5 kg/hl), precum i mcee zdrobite (20-100 g/hl)
(Gheorghi,1987). Viteza de fermentare a mustului trebuie s fie moderat, pentru ca
substanele aromate extrase din plante i din fructe s nu fie antrenate de CO2, care s-ar
elimina violent n atmosfer.
Vinul pelin dulceag se obine din strugurii foarte sntoi, bine copi i lipsii de
substane poluante. Ei se introduc ntregi n czi de lemn. Pe msur ce recipientele se
ncarc cu struguri, se adaug floare de pelin, felii de gutui, de mere i must proaspt,
bogat n glucide, pna la acoperirea complet a strugurilor. Czile se nchid cu capace i
se las s fermenteze ncet, pn primvara, cnd strugurii se scot i se preseaz. Se
obine astfel un vin pelin dulceag, amrui i plcut aromat.
Vinul pelin de mai se prepar din vin n care se introduce un macerat. Pentru un hl de
vin, maceratul este format din 200 g floare de pelin, 50 g floare de pelini, 20 g
smn de coriandru, 20 g cuioare aromate i 50 g rdcini de gentiana. Doza de
macerat se stabilete pe baz de microprobe. Dup ncorporarea maceratului n vin,
amestecul se omogenizeaz bine, apoi se las n repaus mai multe zile pentru sudarea
componenilor. Apoi produsul se limpezete i se mbuteliaz."
In prima faza, cea iritativa, tusea este seaca, fara expectoratie si in acest caz se recomanda ceaiuri
antitusive:
Scai - vanat
Este expectorant si calmant al tusei spastice si convulsive.Este cea mai eficienta planta chiar in caz de
tuse rebela. Se face decoct cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se fierbe 15 minute. Se iau cate
doua, trei linguri de doua, trei ori pe zi.
Page 1127 of 1147

Fructe de Fenicul
Este diuretic, antiseptic, sedativ, carminativ si antiinflamator. Se face infuzie cu o jumatate lingurita
fructe zdrobite la o cana cu apa clocotita. Cantitatea se bea in trei reprize dupa mesele principale.
Lichen de piatra
Este emoilent si calmant al sistemului respirator, antispastic pulmonar, antibiotic, fluidificator al
secretiilor bronsice. Se face decoct cu o lingurita planta la 200 ml apa, se fierbe 5 minute si se
neutralizeaza aciditatea cu un varf de cutit de bicarbonat de sodiu. Se beau 1-2 cani pe zi inainte de
mese.
Flori si fructe de Porumbar
Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Ceaiurile se
indulcesc cu miere de albine.
Se recomanda urmatorul sirop de ceapa: o ceapa mare cruda se taie marunt si se fierbe in jumatate
litru apa pana scade la jumatate. Se adauga miere. Ceapa se poate coace pana se inmoaie ( in loc sa
se fiarba), apoi se zdrobeste si se pune in pahar. Se adauga 100 g miere. La nevoie se mai adauga
putina apa. Siropul se poate pastra 3-4 zile la temperatura camerei sau 7 zile in frigider. Pentru copii
se recomanda 6 lingurite pe zi iar pentru adulti 3-6 linguri pe zi.
Se mai recomanda siropul de praz din decoct concentrat, 200 g praz la 1 litru apa, amestecat cu miere
in cantitate egala.Se iau 4-5 linguri pe zi.
In faza a doua a tusei este nevoie de ceaiuri din plante medicinale cu proprietati expectorante care sa
ajute la fluidificarea si eliminarea secretiilor bronhice.
Flori si radacini de Ciubotica-cucului
Este emoilent, expectorant, antispastic, sedativ, calmant al tusei, fluidifiant al secretiilor bronhice,
cicartizant. Se face infuzie din 1-2 lingurite flori la 200 ml apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi.
Se mai poate folosi decoctul din 1-2 lingurite radacini la 250 ml apa. Se fierbe 10 minute si se beau
doua, trei cani pe zi. In cazul in care se foloseste tinctura de Ciubotica-cucului, se iau 15-20 picaturi pe
zi.
Muguri de Pin
Este antiinflamator, antiseptic, cicatrizant, modificator al secretiilor bronhice. Se prepara infuzie cu
doua lingurite muguri la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai pe zi.
Frunze de Urzica
Este bactericid, antiinflamator, emoilent, expectorant, antiseptic, antialergic, vitaminizant,
remineralizant si echilibrator al sistemului imunitar. Se face infuzie cu o lingurita planta uscata (sau o
lingura de planta proaspata bine maruntita) la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani de ceai
pe zi. Se pot face cure de cate trei saptamani.
Flori si frunze de Nalba mare
Este emoilent , expectorant, antiinflamator si calmant. Se face infuzie cu o lingurita planta la o cana cu
apa clocotita. Se beau doua cani pe zi.
Frunze de Patlagina
Este antiinflamator, emoilent, bactericid, hemostatic si cicatrizant. Se face infuzie cu o lingurita frunze
la o cana cu apa clocotita. Se beau doua, trei cani pe zi sau se administreaza cate o lingura din doua in
doua ore.
Flori de Lumanarica
Are proprietati emoilente, expectorante, antiinflamatoare, calmante si cicatrizante.
Se face infuzie cu o lingurita flori la o cana cu apa clocotita. Se bea treptat in cursul zilei.
Radacini de Iarba mare
Este un tonic general, antibiotic, antiinflamator si expectorant. Se face decoct cu doua lingurite de
radacini la o cana cu apa. Se beau doua, trei cani pe zi. Atentie: nu se administreaza in timpul sarcinii
si nu se depaseste doza indicata.
Cimbrul sau Cimbrisorul
Este calmant, antiviral, antiseptic expectorant si cicatrizant. Se face infuzie cu o lingurita planta la o
cana cu apa clocotita. Se beau doua cani de ceai pe zi.
Page 1128 of 1147

Ceaiurile se indulcesc cu miere. Trebuie remarcat faptul ca mierea si in special cea de tei este
antimicrobiana, antiiflamatoare , calmanta si expectoranta.
Deasemenea Propolisul este antiinflamator, antibiotic si expectorant. Astfel se foloseste tinctura de
propolis (60 g propolis la 200 ml alcool). Se ia de trei ori pe zi cate 15-30 picaturi inainte de masa in
putin lapte cald sau in putin ceai cald de plante medicinale.
Un alt expectorant si antibiotic este usturoiul. Se face o infuzie din usturoi pisat in urmatoarele
cantitati: 15 g pentru copii pana la 2 ani; 25 g pentru copii intre 2 si 5 ani; 40 g pentru copii intre 10
si 12 ani; 60-80 g pentru celelalte varste. Se iau 8-10 lingurite pe zi din apa usturoiata pentru copii
pana la 5 ani, 6-7 linguri pentru copii de 10-12 ani si 8-10 linguri pentru celelelte varste.
Se mai poate folosi siropul de ridiche neagra (ridichea scobita si in ea se pune miere) din care se iau
mai multe lingurite pe zi.
Unul dintre cele mai eficiente siropuri pentru potolirea tusei este dat de urmatoarea reteta: se fierbe o
lamaie 10 minute si se stoarce.Se adauga doua linguri de glicerina.Se amesteca si se umple paharul cu
miere. Se iau maxim 6 lingurite pe zi si anume, dimineata la sculare, inainte de pranz, dupa pranz,
apoi la cateva ore dupa pranz, la cina si seara la culcare.Pe masura ce tusea inceteaza se reduce
cantitatea.Preparatul este eficient atat la adulti cat si la copii.
Sirop de coacaze negre: se fierb 250 g coacaze intr-un litru apa pana scade lichidul la jumatate; se
strecoara si apoi se adauga o cantitate egala de zahar,fierbandu-se din nou pana scade la jumatate.Se
ia cate o lingurita la 2 ore. In loc de coacaze proaspete se poate folosi 100 g coacaze uscate.
Se mai pot folosi: infuzia din 40 g frunze de dafin la un litru de apa sau infuzia din doua lingurite
seminte de gutui la un litru de apa.
Remarca: pentru tuse nu se pun comprese uscate cu sare pe piept caci usuca mucozitatile si nu se mai
elimina.Se pun doar cataplasme cu terci de mamaliga sau se fac inhalatii cu aburi de cartofi fierti.

Intr-un borcan de sticla se pun 350 grame de usturoi zdrobit peste care se toarna 220-250 de grame alcool de 9596, rom sau tarie. Borcanul se inchide ermetic si se pune in frigider timp de 10 zile. In cea de-a 11-a zi se
filtreaza totul cu o strecuratoare foarte fina sau cu tifon. Lichidul obtinut se toarna in acelasi borcan si se pune
inca 2 zile in frigider. Dupa aceasta perioada remediul este gata pentru tratament (picaturile se pot lua cu putin
lapte sau apa inainte de a incepe sa mancam), dupa cum urmeaza:
NUMAR DE PICATURI
ZIUA
MIC-DEJUN
1
1
2
4
3
7
4
10
5
13
6
16
7
12
8
9
9
6
10
3
11
15
12
25
PRANZ
2
5
8
11
14
17
11
8
5
2
25
25
CINA
3
6
9
12
15
18
10
7
4
1
25
25
Se va continua cu cate 25 de picaturi, de 3 ori pe zi, pana la

terminarea intregii cantitati.
Page 1129 of 1147

Usturoiul este cel mai puternic antibiotic natural cunoscut, sub forma de aliment pur. In prezenta sucului sau, germenii de
raceli, gripe si viroze nu au nici o sansa. Descompune flegma, combate infectiile, degajeaza sinusurile, bronhiile si
plamnii. Omoara cei mai oribili microbi - chiar si pe cei ai leprei, gonoreei si cangrenei - n cinci minute fix! n testele de
laborator, acesti germeni au fost aruncati efectiv pe marginea unui platan de cultura! Un miligram de usturoi avea aceeasi
putere cu douazeci si cinci de unitati de penicilina.
Este o planta att de puternica, nct, cnd e frecata' pe picioarele cuiva, intra rapid n snge si poate avea un efect benefic
n plamni. O cataplasma cu usturoi pusa pe talpile picioarelor este foarte buna pentru oprirea tusei si alungarea racelilor.
Se face tocnd ctiva catei de usturoi, amestecndu-i cu putin untdelemn de masline si aplicnd mixtura pe talpi.
Oameni bolnavi de plamni - ajunsi n pragul mortii - suferind de tot felul de maladii respiratorii (astma, emfizem si
oribilele bronsite, alergii si abcese pulmonare) s-au ntremat si au plecat complet vindecati, laudnd aceasta planta
miraculoasa.
In 1948, dupa ani ntregi de cercetari, oamenii de stiinta au confirmat, n sfrsit cu fermitate, "puterea de penicilina" a
usturoiului, izolnd diversele substante din el. Alliina, prima substanta izolata, avea efect contra germenilor care cauzeaza
intoxicatia cu salmonella, dizenteria si contra stafilococilor care provoaca furunculele si ulceratiile purulente ale pielii"
La fel de eficienta era si mpotriva streptococilor, care cauzeaza scarlatina, difteria, erizipelul, inflamarea nvelisului inimii
(febra reumatica). Allicina, un alt ingredient, nfrunta conjunctivita (infectia ochilor), putrefactia (descompunerea mncarii
n alimente si n intestine), febra tifoida, holera si TBC.-ul.
De atunci, n usturoi s-au gasit multe alte substante importante. Germaniul nutritiv, cu efect anticancerigen dovedit, face
parte dintre ele. De fapt, usturoiul este una dintre cele mai bogate surse de germaniu si seleniu organic (vital n prevenirea
bolilor de inima si a multor forme de cancer). Ajoena este o substanta care "dilueaza" sngele, astfel prevenind cheagurile
potential periculoase. Cnd animalele de laborator au fost hranite cu o singura doza din acest ingredient al usturoiului,
cheagurile de snge s-au redus cu suta la suta, timp de douazeci si patru de ore. De asemenea, ajoena actioneaza contra a
doua tipuri de ciuperci: una care e adeseori prezenta n canalul extern al urechii, si o alta care cauzeaza Candida si vaginita.
Usturoiul are peste o suta de compusi ai sulfului cunoscuti. Acesti compusi ai sulfului sunt cei care-i confera usturoiului
puterea sa de a lupta contra bolilor, ajuta la reducerea tensiunii si a nivelului de zahar din snge, alunga astma si bronsita,
mbunatatesc circulatia si functiile inimii, previn cancerul si ajuta organismul sa se debaraseze de toxinele periculoase.
Consumul de usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor arteriale. Testele medicale au aratat ca radacina cu aroma ntepatoare
are "o actiune protectoare foarte semnificativa" n limitarea efectelor coagularii sngelui gras, conform doctorilor Arun
Bordia si H.C. Bansal de la R.N .T. Medical College, Udaipur, India, ntr-un articol din revista medicala britanica The
Lancet, aparut n 29 decembrie 1973, medicii au spus ca sngele a zece pacienti s-a coagulat mai ncet, cnd acestia au
mncat usturoi cu alimente grase, dect atunci cnd le-au mncat fara usturoi. Dupa parerea lor, aceasta nsemna ca
usturoiul putea ncetini acumularea depunerilor de grasime pe peretii arterelor si ajuta la prevenirea colmatarii acestora.
Concret, o suta de grame de unt s-au adaugat la o masa consumata de pacientii testati. Peste trei ore, acestia au prezentat un
nivel mediu al colesterolului de 237,4 miligrame la suta. Cnd, dupa trei ore, mncarii identice i s-a adaugat sucul sau
uleiul extras din cincizeci de grame de usturoi, colesterolul a ajuns doar la 212,7 miligrame la suta. S-a descoperit ca uleiul
de usturoi are si singur acest efect - fie ca e luat ca ulei pur, ca suc de usturoi sau n usturoiul integral. In plus, uleiul de
usturoi a redus nivelul defibrinogen (un factor coagulant din snge). O masa care continea unt a rezultat ntr-un nivel de
fibrogen ajuns la 320,9 miligrame la suta - n trei ore. Cnd n mncare s-a adaugat usturoi, nivelul de fibrogen din snge,
trei ore mai trziu, era de 256,4 miligrame la suta. In ambele cazuri, usturoiul a cobort efectiv nivelurile de colesterol sl
fibrogen sub valorile normale.
Se spune ca sute de medici au gasit usturoiul ca fiind cel mai sigur si mai de nadejde mod de a cobor hipertensiunea.
Nimeni nu stie exact din ce cauza. Unii doctori cred ca usturoiul dilata (deschide) arterele, usurnd presiunea. Altii citeaza
puterea sa de a nlatura infectiile de diverse feluri si, prin urmare, de a reduce tensiunea crescuta. Totusi, e clar ca tensiunea
scade. Medicii raporteaza - n cazuri dupa cazuri - ca simptome ca slabiciunea, ametelile, pulsatiile dureroase ale capului,
tiuitul din urechi, durerile pectorale de tipul anghinei, respiratia scurta, durerile de sale, amortelile sau furnicaturile, dispar
toate, rapid si usor.
De fapt, usturoiul pare sa satisfaca toate cerintele unui agent terapeutic perfect pentru reducerea tensiunii sangvine:
1. Este absolut sigur.
3. Tensiunea sangvina se reduce treptat - ntr-o perioada de timp - fara nici o cadere neasteptata care ar putea soca
organismul!
4. Nu intervine asupra celorlalte medicamente pe care le ia eventual pacientul, sub ngrijirea medicului.
5. In aproape toate cazurile testate, a alungat slabiciunile, ametelile, durerile de cap, tiuiturile din urechi, durerile de piept.
Actualmente, tabletele si capsulele cu usturoi, care se gasesc fara reteta la plafarurile de pretutindeni, sunt folosite pe scara
larga de medici pentru reducerea tensiunii si alungarea simptomelor acesteia.
Page 1130 of 1147

Hipertensiunea este extrem de periculoasa fiindca, n primul rnd, simptomele ei nu sunt ntotdeauna prezente - multi
suferinzi nici macar nu stiu ca o au - si n al doilea rnd, aproape ntotdeauna duce la probleme ale inimii, venelor si
arterelor, sub forma de crize, cheaguri, hemoragii, blocaje renale, atacuri de cord sau chiar moartea subita, daca nu e
controlata.
Totusi, un lucru ar trebui sa fie clar - usturoiul nu este un leac pentru hipertensiune; nu face dect sa coboare tensiunea si
efortul impus inimii, venelor si arterelor, plus alte simptome neplacute, care pot reveni cnd terapia cu usturoi nceteaza.
Oricum, folosirea prelungita a usturoiului a tins, n multe cazuri, sa coboare permanent hipertensiunea!
Folosirea usturoiului a redus nivelul de zahar din sngele diabeticilor. Intr-un caz, un om cu diabet avansat aflase de la
doctori ca era ntr-o situatie fara speranta si a fost trimis sa moara acasa, la vrsta de saizeci de ani. La nouazeci de ani, nca
mai traia, sanatos tun. Incepuse sa mannce o combinatie deusturoi, patrunjel si creson. Nivelul zaharului din snge i-a
cobort de la 200 si ceva la 110. Si a continuat sa foloseasca fericit acest remediu, timp de ani de zile. Usturoiul nu vindeca
diabetul si nu trebuie folosit fara permisiunea medicului. Dar poate fi un mod util de a cobor nivelul zaharului si, astfel, de
a controla boala. Surprinzator si interesant, nsa, este faptul - consemnat de mai multe ori - ca usturoiul poate reduce nivelul
zaharului din snge la diabetici.
UN ALIMENT BIBLIC TESTAT COMPARATIV CU MEDICATIA ANTIDIABETICA
Usturoiul - desi are o actiune putin mai nceata - este la fel de eficient ca tolbutamida (un medicament oral pentru diabetici)
la eliminarea glucozei excesive din snge. Doamna RB., consumatoare de usturoi, spune: "Recent, mi s-a pus diagnosticul
de diabet moderat. Medicul mi-a spus ca, daca nivelul zaharului din snge nu-mi scadea, trebuia sa iau un medicament oral.
Citisem despre modul cum poate usturoiul sa reduca nivelul zaharului din snge, asa ca am nceput imediat sa iau cte o
capsula de usturoi de 0,32 gr., pe lnga vitamine si drojdia de bere, dupa fiecare masa. Rezultatul: zaharul din snge mi-a
revenit la normal si nu mi-a mai fost necesar sau prescris nici un medicament.
Principala valoare a usturoiului n tulburarile hepatice consta n puterea sa de a detoxifia bacteriile putrefactive din intestine
si, astfel, de a ajuta ficatul sa se odihneasca. Este un stimulent dovedit al sucurilor gastrice si ajuta cresterea si vigoarea
circulatiei sangvine prin ficat. Se sustine ca o lingurita de usturoi, n amestec cu o lingura de untdelemn de masline sau ulei
de soia, luata seara, nvioreaza ficatul si l rentinerese att de mult, nct pielea de pe trup va straluci de activitate rennoita.
Utilizatorii spun ca e ntr-adevar o planta miraculoasa.
Daca usturoiul nu e tolerat, cauza consta ntr-o deficienta a organelor digestive - mai ales a ficatului. Un stomac sau un
ficat n stare buna, spune ea, nu se va revolta niciodata mpotriva unui element att de natural si benefic ca usturoiul.
Infectiile urinare pot fi dureroase si handicapante. Doamna S.B.. povesteste cum a folosit usturoiul pentru a combate o
persistenta infectie a vezicii: "Pentru aceia dintre dumneavoastra care sufera de cistita, usturoiul poate fi raspunsul. Dupa
ce m-am mbolnavit de cteva ori, am hotart sa-mi ncerc propriul remediu. Am tocat cte trei catei mari de usturoi, de trei
ori pe zi, i-am pus ntr-o lingurita si i-am nghitit cu apa. Dupa cinci zile, cistita mi-a trecut. Att de simplu (...)."
"Am mai avut cistita o singura data, si usturoiul si-a facut efectul din nou. Poate ca merge si pentru infectiile rinichilor.
Doctorita mea n-a fost deloc surprinsa, ntruct a avut odata un pacient cu cancer la plamni, care a trait mai mult dect se
asteptase ea si mnca usturoi. Medicamentul minune - chiar merge!"
Luat cu regularitate, usturoiul poate vindeca bolile de stomac si intestine, afirma un reputat cercetator si expert n terapia cu
usturoi. Se stie ca allicina din usturoi stimuleaza peretii stomacului si ai intestinelor, pentru a secreta enzime digestive. Dar
usturoiul luat de persoanele suferinde de asemenea afectiuni trebuie sa fie diluat sau amestecat cu alte mncaruri,
precizeaza acelasi expert. Un mod excelent de a atenua efectele usturoiului este acela de a-l gati, sau a-l combina cu ou si
lapte. Totusi, usturoiul nici macar nu e nevoie sa fie mncat. Se poate folosi n cataplasme sau bai pentru picioare si mini,
spre a calma stomacul. Puterile sale de penetrare sunt att de mari, nct e absorbit direct prin piele. Folosit n acest mod,
are o eficacitate declarata de nouazeci si cinci la suta.
Din cele mai vechi timpuri si pna n prezent, usturoiul a fost laudat n ntreaga lume pentru eliminarea gazelor, a
crampelor si a simptomelor de inflamare.
S-au nregistrat rezultate miraculoase, care au fost catalogate si consemnate amanuntit, dupa cum urmeaza: ngreunarea de
dupa masa a fost nlaturata complet n cincisprezece cazuri si usurata partial n sase cazuri din douazeci si cinci - dintr-un
total de 84% eficacitate! Rgielile au disparut complet n treisprezece cazuri, si partial n noua - din douazeci si cinci - la
un total de 88% eficacitate! Flatulenta a disparut complet n douazeci de cazuri din douazeci si cinci - un total de 80%
eficacitate! Colicii cu gaze au disparut complet n treisprezece cazuri si s-au usurat partial n opt - la un total de 84%
eficacitate!. Greturile au disparut complet n sase cazuri din opt - pentru un total de 75% eficacitate! Se raporteaza ca
usturoiul nu aduce numai o usurare temporara, ci eliberarea permanenta de aceste dezordini gastrice. Cercetatorii au ajuns
la concluzia ca usturoiul e un carminativ care poate fi folosit n cazurile de flatulenta si colici, pentru a elimina gazele din
Page 1131 of 1147

stomac si intestine si a diminua crampele dureroase.
CUM SE POATE FOLOSI ACEST ALIMENT BIBLIC PENTRU A CALMA DIGESTIA
Ca uz extern, usturoiul se poate folosi n cataplasme sau bai de picioare si de mini. Intern, usturoiul maruntit poate fi luat
cu miere, nainte sau dupa mese (folositi o jumatate de catel). De asemenea, usturoiul se poate folosi sub forma de tablete
sau capsule.
Un reputat cercetator si expert n terapia cu usturoi declara ca persoanele care sufera de constipatie si pot gasi usurarea
mncnd cu regularitate cantitati moderate de usturoi, amestecate cu ceapa, lapte sau iaurt. Allicina din usturoi, afirma el,
stimuleaza miscarile peristaltice ale peretilor intestinali si, n acest mod, produce mobilitatea scaunului.
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC PENTRU PROBLEMELE NASULUI SI ALE GTULUI
Usturoiul e cunoscut de mult timp ca antiseptic miraculos n cazurile care implica infectii la ochi, urechi, nas si gt. Daca
se ia o bucata de usturoi n gura, la nceputul unei raceli, pe partea dintre dinti si obraz, raceala va disparea n cteva ore
sau cel mult o zi.
De asemenea, usturoiul are efect curativ asupra bolilor cronice ale organelor respiratorii superioare, absorbind toxinele ceea ce e valabil si pentru inflamatiile cronice ale amigdalelor, glandelor salivare si glandelor limfatice nvecinate,
empiemele sinusurilor maxilare, faringitele si laringitele grave si alte boli. De exemplu: aceasta miraculoasa planta
vindecatoare face ca dintii slabiti sa prinda din nou radacini si nlatura tartrul! Are efect curativ asupra cataractei si
inflamarii canalelor lacrimale! Va doare urechea? Infasurati planta n putin tifon si introduceti-o n canalul exterior al
urechii! Va doare capul? Usturoiul e aspirina naturii, dilatnd venele si arterele, pentru a elimina congestia. Stoarceti putin
suc de usturoi ntr-o lingurita de miere (este un vechi remediu al pieilor-rosii!). Stranutati, aveti nasul nfundat sau va
chinuieste alergia? ncercati putin usturoi tocat, nghitit cu apa. Se spune ca, n asemenea cazuri, usturoiul face minuni!
UN LEAC ALIMENTAR BIBLIC ALUNGA IMEDIAT RACELILE SI DURERILE DE GT
Usturoiul actioneaza mai repede dect vitamina C, la vindecarea racelilor. Daca se tine un catel de usturoi n gura, raceala
va disparea n cteva ore, maximum o jumatate de zi. Nu va ustura deloc, daca nu l mestecati. Doar razuiti-l cu dintii, din
cnd n cnd, pentru a elibera cte putin suc. (Daca usturoiul e prea tare, ncercati cu unul dintre verii sai mai blnzi, ca
usturoi-dulce, Alium schoro-doprasum, sau prazul.) n acest mod, o durere de gt se poate opri n cteva minute (merge
chiar si pentru temutele dureri de gt, care sunt simptome ale difteriei!). Am descoperit ca reuseste de fiecare data - si e
mult mai de nadejde dect vitamina C, care poate sa dea rezultate sau nu si, adeseori, nu face dect sa amne inevitabilul.
Usturoiul asigura o vindecare permanenta, nu doar temporara.
Bufeuri? Incercati usturoiul. Depresie? Puneti putin usturoi n salata. Iritabilitatea, anxietatea, greturile, migrenele,
oboseala sau agitatia, balonajul abdominal, umflarea extremitatilor, ametelile, tulburarea vederii, umflarea si sensibilizarea
dureroasa a snilor, crampele, anemia, problemele tiroidiene - toate au fost rezolvate de usturoi sau de substantele pe care
le contine usturoiul. Emenagog dovedit, stimuleaza menstruatia. Este un remediu milenar pentru problemele femeilor.
Astazi, stim ca posibilitatea usturoiului de a mari absorbtia de vitamina B1 n organism poate fi de o valoare extrema
pentru alungarea greturilor matinale, a tensiunilor premenstruale si a multor altor probleme. Medici de renume au constatat
ca usturoiul combate febrele, iritabilitatea, insomnia, palpitatiile, frisoanele, mncarimile, obezitatea, leucoreea, artrita si
multe alte maladii. Desigur, usturoiul se gaseste si sub forma de pudra, pastile sau capsule, la majoritatea plafarurilor si a
farmaciilor specializate n Plante medicinale. Ceaiul se prepara doar amestecnd o lingurita de praf ntr-o ceasca de apa
fierbinte, adaugnd miere dupa gust. Sau o cantitate mica, maruntita ntr-o lingurita de miere, poate fi inghitita cu apa
nainte de mese.
REMEDIUL ALIMENTAR BIBLIC PENTRU EXCRESCENTE DUREROASE SI SPASME LA COLON .
M.V., medic stomatolog, relateaza ca, timp de zece ani, si-a facut tratamente cu raze X si radiu, pentru a eradica niste
excrescente urte ale pielii, care-i tot reapareau, cu toate ca un medic i spusese ca erau benigne. La aplicarea uleiului din
aceasta planta uluitoare, usturoiul - care-i vindecase spasmele la colon - umflaturile dureroase de pe fata i-au disparut
complet. Prima oara a ncercat formula pentru o excrescenta de lnga ochi. A aplicat cu regularitate ulei de usturoi - din
capsule - si n circa o luna umflatura a disparut. A doua oara, a ncercat-o pentru o excrescenta din plantatia parului, care
crestea rapid, atingnd chiar marimea unei monede de zece centi, cnd si-a dat seama prima oara de existenta ei.
Din nou, uleiul de usturoi a vindecat-o, vaznd cu ochii. Aceste excrescente, spune el, erau cauzate de niste arsuri solare
grave, iar radiologul care i le-a diagnosticat l-a sfatuit sa le usuce cu ajutorul alcoolului - pe care l-a ncercat timp de doua,
trei luni, fara succes. "Si sa te mai miri", comenteaza el, "ca ne intereseaza declaratiile despre usturoi si cancer? Chiar daca
nu erau maligne, aceste excrescente s-ar fi putut cu siguranta dezvolte n acel sens, avnd n vedere antecedentele mele
medicale. Si, categoric, nu s-au vindecat pna nu am aplicat usturoiul. Mai mult, erau urte si dureroase. Speram ca aceasta
experienta a noastra sa se dovedeasca utila si pentru altii. Tratamentul e inofensiv si, n cazul nostru, s-a dovedit cum nu se
poate mai benefic.
Page 1132 of 1147

Ani de zile, Sorin V. a suferit n tacere din cauza unui parazit sau fungus pe care-l luase de pe dusumeaua uda a unui
vestiar. Degetele de la picioare i se nrosisera, se cojeau si l dureau. Calciul si talpa erau nasprite de mii de mici perforatii
uscate. Picioarele i se roseau insuportabil si se jena sa se descalte. Avea arsuri, mncarimi si dureri. Cnd toate
medicamentele s-au vadit neputincioase, usturoiul s-a dovedit ca e un leac sigur pentru piciorul pacietului.
Metoda de fata consta n a ntinde putin usturoi proaspat zdrobit peste zona afectata. Va da o senzatie de caldura, timp de
aprox. cinci minute. Trebuie sa ramna pe piele timp de o jumatate de ora. Apoi, piciorul se spala cu apa simpla. Repetati
procedeul o data pe zi, timp de o saptamna si adio afectiune. (Daca pielea arde, luati imediat usturoiul, spalati cu apa si
ncercati din nou mai trziu, cu suc de usturoi diluat n apa, pna gasiti o mixtura care sa nu arda, ntruct excesul de
usturoi poate agrava boala.) Pentru a preveni reaparitia infectiei, fierbeti-va ciorapii.
UN REMEDIU ALIMENTAR BIBLIC PENTRU ARTRITA, REUMATISM SI NEVRAL GIE
Remediile cu usturoi pentru artrita includ folosirea lui ca tonic sau frectii cu ulei vegetal obisnuit n care s-a prajit usturoi.
Se spune ca un tonic simplu, preparat din usturoi maruntit ntr-o lingura de miere, luat la masa pe o perioada de timp, poate
face minuni pentru a alunga durerile si suferintele, mai ales n cazuri de sciatica si guta. Un om de stiinta indian declara ca
uleiul extras din usturoi a avut ntotdeauna mare succes n bolile paralitice si reumatice. Un alt medic afirma ca durerea
partilor reumatice poate fi mult usurata, frecndu-le cu usturoi. "Da rezultate excelente", sustine el. Un alt savant de frunte
si expert n terapia cu usturoi declara ca, luat intern, usturoiul calmeaza rapid durerile reumatice si nevralgiile.
ALOE VERA GEL - VITALIA

gel pudra
Aloe vera apartine familiei Liliaceelor,alaturi de ceapa, usturoi, lalele, crini, etc.
Numele de Aloe provine din limba araba, aloeh insemnand seva cristalina si amara.
Planta de Aloe a fost cunoscuta si utilizata de catre toate marile civilizatii ale Antichitatii.
Cunoscuta in Egip-tul antic drept planta nemuririi, facea parte dintre ofrandele funerare
inmormantate impreuna cu faraonul-zeu pentru a-i vindeca si dupa moarte spiritul si era una din
componentele principale utilizate la imbalsamarea sa.
Vracii triburilor africane agata, din vremuri stravechi, manunchiuri din frunze de Aloe deasupra
intrarilor pentru a indeparta spiritele rele.
Aloe face parte din plantele biblice mentionate in Evanghelia dupa Ioan :Nicodim pregati un
amestec de aloe si smirna pentru a imbalsama trupul lui Isus in vederea ingropaciunii. Acest fapt i-a
adus numele de Eli-xirul din Ierusalem, fiind folosita ulterior de catre Cavalerii Templieri si
diversele ordine masonice pentru men-tinerea tineretii trupului si spiritului.
Planta de Aloe era cunoscuta si folosita si in medicina sacra geto-daca de catre marii preoti in
tratarea unor forme de cancer ale gatului precum si a altor afectiuni.
Dioscoride, unul dintre medicii vestiti ai Eladei utiliza in mod curent in tratamentele sale planta de
aloe pe care de altfel a si mentionat-o in lucrarea sa De Materia Medica ca remediu in afectiunile
ochiului. Alexandru cel Mare folosea Aloe vera, la sfatul mentorului sau Aristotel, in tratarea ranilor
obtinute in lupta.
Vindecatorii vechilor civilizatii amerindiene numeau planta bagheta magica a Paradisului.
Studiile clinice asupra acestei plante sunt extrem de numeroase si complexe, se intind pe perioade
de zeci de ani si au implicat laboratoare, clinici si universitati din intreaga lume.
PREZENTAREA PRODUSULUI:
Gel pudra obtinut din pulpa interioara a frunzelor de Aloe vera, uscat si stabilizat prin metode
naturale. Gelul de aloe este lichidul vascos din interiorul frunzei si nu trebuie confundat cu latexul
galben ALOINA situat imediat sub epiderma frunzei.
Este un produs 100% natural. Nu contine conservanti, zahar, indulcitori sintetici, amelioratori de
gust, aditivi alimentari, coloranti, levuri, soia, gluten .
Page 1133 of 1147

COMPOZITIE CHIMICA:
-lignina
-saponine
-antrachinone (12): -barbaloina, isobarbaloina, antron - C glicozide.
-aloina
-acid aloetic, acid salicilic, acid antranilic, esterii acidului antranilic
-aloe-emodine
-uleiuri volatile:antranol, rezinotanol, artrazen
-hormoni
-auxine
-gibereline
-18 aminoacizi esentiali si neesentiali : leucina, izoleucina, lizina, metionina, fenilalanina, treonina,
valina, acid aspartic, acid glutamic, alanina, arginina, cisteina, glicina, histidina, prolina, hidroxiprolina, serotonina si tirozi-na.
-20 de micro- si oligoelemente: calciu, magneziu, potasiu, fier, sodium, clor, mangan, clor, cupru,
crom, iod, sele-niu, zinc, sulf, sodiu etc.
-vitamine: A, B1, B2, B3, B5, B6, B8, B9, B12, C, D, E, colina.
-monozaharide: celuloze, glucoza, manoza, aldopentoza.
-polizaharide: acemannan, glucomannan
-compusi steroidieni: colesterine, campestrina, beta-sitosterina, lupeol.
-enzime: amilaze, bradichinaze, proteaze, fosfataze alcaline, nucleotidaze, lipaze, celulaze, catalaze,
creatinfosfo-chinaze, carboxipeptidaze.
ACTIUNEA PRODUSULUI:
-tonic general, imbunatateste statusul fizic si psihic
-detoxifiant elimina toxinele stocate in organism, pana la nivel celular
-antioxidant
-stimuleaza regenerarea celulara cresterea tesuturilor normale fiind stimulata de cca. 8 ori.
-efect antipsoriazic
-calmeaza tusea si fluidizeaza expectoratia.
-imunostimulant mareste eficacitatea macrofagelor de cca. 10 ori si stimuleaza, prin lectinele din
compozitie, producerea de limfocite T - killer
-efect antibacterian/ antiviral/ antifungic/ antimicotic/ antihelmitic pe virusul HIV, Herpex simplex,
virusul zonei zoster, Tinea pedis, Tinea ungium, Staphylococcus aureus, Candida albicans,
Corynebacterium xerosis, Streptococcus viridans, Staphylococcus pyogenes, Trichomonas vaginalis,
Salmonella, Shigella.
-antidiareic - astringent, regleaza tranzitul intestinal, regleaza pH-ul intestinal, reface si echilibreaza
flora intes-tinala.
-laxativ bland
-efect sedativ si analgezic
-scade nivelul colesterolului si trigliceridelor, creste nivelul HDL - cholesterol (colesterolul bun)
-hipoglicemiant scade glicemia si stimuleaza secretia de Insulina
-regleaza metabolismul
-antianginos diminueaza intensitatea si frecventa crizelor de angina pectorala
-efect antiinflamator, antireumatic
-efect antitumoral/ antileucemic previne si inhiba dezvoltarea cancerelor, in special a celui pulmonar,
incetines-te inmultirea celulelor tumorale; mucopolizaharidele din compozitia sa stimuleaza
Page 1134 of 1147

producerea de catre macrofa-ge a citochinelor: interferon, interleuchine, prostaglandine, factori de
necroza tumorala, factori de stimulare a cresterii si regenerarii celulelor normale
-intareste gingiile, reduce inflamatiile mucoasei bucale, reduce durerile dentare, impiedica formarea
tartrului den-tar, albeste dantura.
-efect antialergic, antipruriginos
RECOMANDARILE PRODUSULUI IN FITOTERAPIA TRADITIONALA:
-afectiuni ale tubului digestiv si glandelor anexe: gastrite hipo-/ hiperacide, ulcere, colite acute si
cronice, he-patite, insuficienta hepatica pancreatite acute si cronice, constipatii, pirozis, hemoroizi,
indigestii, diaree, cancere ale tubului digestiv/ ficatului sau pancreasului, afectiuni ale mucoasei bucale
- stomatite, infectii bacteriene sau fungice tip candidoze bucale, ciroze hepatice, salmoneloze,
shigelloze, litiaza biliara, colecistopatii, parodontoza,
gingivite, gingivoragii, afte bucale, parazitoze intestinale.

-afectiuni cardiovasculare: varice, angina pectorala, ateroscleroza, cardiopatii ischemice,
hipertensiune arteria-la, accidente vasculare, arteriopatii, infarct miocardic (prevenire/ post-infarct),
flebite, tromboflebite, trombo-ze.etc.
-afectiuni ale aparatului respirator si ORL: tuberculoza, cancere pulmonare, bronsite, astm bronsic,
astm bronsic alergic, tuse, laringite, amigdalite, pneumonii, pleurezii, abcese pulmonare, rinite,
sinuzite, otite, gripa, guturai, viroze respiratorii, etc.
-afectiuni ale aparatului urogenital: infectii urinare - cistite,litiaze renale, candidoze vaginale,
trichomoniaze, menopauza, dismenoree, tulburari menstruale, impotenta, tulburari de dinamica
sexuala, cancere genitale, fibroa-me uterine, chisturi ovariene, cancer mamar, noduli mamari, displazii
mamare, mastoze, adenom de prostata, hi-perplazii de prostata, prostatite, cancere de prostata.
-afectiuni ale sistemului nervos: depresii nervoase, astenie , convulsii, epilepsie, stress, insomnii,
dependenta de alcool/ tutun/ droguri, oboseala, stari de epuizare nervoasa, pareze, hemiplegii, paralizii,
paraplegii, Alzheimer, accidente vasculare cerebrale, Parkinson, meningite, scleroza multipla, scleroza
lateroamiotrofica, cefalee, migre-na.
-afectiuni ale sistemului osteoarticular: traumatisme , fracturi necomplicate, reumatism, artroze,
artrite cronice, osteoporoza, osteodistrofii, guta, entorse, luxatii, contuzii, crampe musculare, febra
musculara, intinderi muscula-re si ligamentare - in administrare interna si locala, demineralizari,
spondilite, spondiloze, lombosciatice, lumbago, tenosinovite.
-afectiuni ale pielii: psoriazis, celulita, arsuri chimice/ solare/ termice, rani superficiale, eritem,
eczeme, dermati-te, seboree, micoze, eruptii cutanate, ulcer crural, prurit, infectii stafilococice si
streptococice ale pielii, acnee, degeraturi, hematoame, eritrasma, pemfigus, perles, riduri, vergeturi,
zgarieturi, cicatrici , herpes, zona zoster, intepaturi de insecte, lupus, vitiligo, ptiriazis verzicolor,
erizipel, escare, panaritiu, furunculoza, rani vechi ce nu se vindeca etc. in administrare interna si
locala.
-afectiuni oculare: infectii bacteriene oculare, cataracta, glaucom, iritatii oculare, conjunctivite,
blefarite, retino-patii cu etiologie diversa, orgelet, keratite.
-afectiuni endocrine: diabet zaharat si complicatiile sale (ulcerul varicos si gangrena), dislipidemii,
obezitate
-leucemii, neoplasme, stari alergice, stari de imunodeficienta, anemii, sclerodermii
-profilaxia imbolnavirilor, in starile de convalescenta dupa boli/ operatii/ nasteri, anorexie
-combate efectele secundare ale citostaticelor si cobaltoterapiei.
-previne si stopeaza procesele de imbatranire fiziologica a organismului.
MOD DE UTILIZARE:
Page 1135 of 1147

-
adulti: 1-2 lingurite gel-pudra X 2 /zi in functie de gravitatea afectiunii - dizolvata intr-un pahar cu
apa, cu 30-60 minute inainte de masa de dimineata respectiv de seara, 21 de zile/luna. In cazurile
foarte grave se poa-te administra si de 3 ori pe zi. Se consuma inghititura cu inghititura.
copiii peste 3 ani: pana la 1 lingurita X 2/zi in functie de gravitatea afectiunii - dizolvata intr-un
pahar cu apa, cu 30-60 minute inainte de masa de dimineata respectiv de seara, 21 de zile/luna. Se
consuma inghi-titura cu inghititura.
ATENTIE!!! Se incepe administrarea progresiv pentru a testa toleranta organismului la gelul de
aloe:
*ziua 1 de lingurita
*ziua 2 1 lingurita, etc. pana cand se ajunge la doza prescrisa pentru afectiunea
respectiva.
In primele zile pot aparea simptome ca: diaree, slabiciune fizica, oboseala nejustificata,
colorarea urinii,simptome ce indica eliminarea masiva de toxine din organism si care vor dispare in
cateva zile.
ATENTIE!!! In cazul tolerantei reduse sau a unei hiperaciditati gastrice, administrarea se poate
face si la 30 minute dupa masa. In cazul celor suferinzi de insomnie, a doua doza se administreaza
la masa de pranz.
ATENTIE!!! Pe toata perioada terapiei cu aloe nu se consuma produse lactate si oua sau produse
ce contin lapte sau oua. Este de preferat ca alimentatia in aceasta perioada sa fie bazata pe fructe si
legume sau prepa-rate din acestea. Se recomanda in aceasta perioada consumul de minim 2 litri
lichide/zi (supe/ sucuri naturale neacidulate/ apa plata sau de izvor sau de fantana sau distilata/
ceai)pentru a stimula procesul de dezintoxi-care al organismului.
Profilactic se recomanda 3 cure/ an de 21 de zile/luna.
CONTRAINDICATII/ PRECAUTII:
- copii peste 3 ani se recomanda consultarea medicului fitoterapeut inainte de administrare, pentru
stabilirea dozei de terapie si a duratei tratamentului.
-este contraindicata persoanelor alergice la Aloe sau plante inrudite cu aceasta: lalele, crini, ceapa,
usturoi
- este contraindicata copiilor cu varsta sub 3 ani si femeilor insarcinate sau care alapteaza.
EFECTE SECUNDARE / REACTII ADVERSE: foarte rare
-tegumentare: dermatite de contact.
POSIBILE INTERACTIUNI CU MEDICAMENTE/ ALTE PLANTE/ TESTE DE LABORATOR:
1.
CU MEDICAMENTE:
- antiaritmice, antidiabetice de sinteza, glicozide cardiace, diuretice de ansa, diuretice tiazidice,
medicamente hipokaliemiante(Digoxina), steroizi sistemici potenteaza actiunea acestora.
2.
3.
CU ALIMENTE:
-nu se cunosc.
CU ALTE PLANTE:
Page 1136 of 1147

a. LEMN DULCE utilizarea simultana poate determina hipopotasemie. nu se recomanda utilizarea
lor simultana.
b. DATURA STRAMONIUM (ciumafaie) - actiunea sa este potentata in cazul abuzului sau utilizarii
timp indelungat a aloei.
4.
CU TESTELE DE LABORATOR:
-potasemia Aloe vera poate determina scaderea valorii potasiului in plasma, la utilizarea pe perioade
lungi de timp.
MOD DE PREZENTARE:
-flacon continand 75g. gel pudra de Aloe vera.
MOD DE DEPOZITARE:
Se pastreaza la adapost de caldura si umiditate. Nu se lasa la indemana copiilor mici.
Din catina am facut sirop ! A fost foarte bun

Cureti catina de pe crengute (grea treaba dar a fost sarcina sotului ) Apoi
le speli si le pui la fiert. Le lasi sa dea citeva clocote pina se moaie fructul
api pasesi si strecori prin sita deasa. Sau daca ai masina de tocat carne cu
dispozitivul acele separator pt. rosii, le dai prin aceea masina de tocat crude.
Dupa care le pui la fiert : la 1 kg pasta , 1 kg de zahar si apa dupa ochi.
Fierbi pina se ingroasa un pic, cam ca nectarul, si apoi il pui fierbinte in
sticle. Astupi sticlele si le lasi invelite intr-o patura pina se racesc!
Pofta buna!!
Sau mai simplu, cumperi sirop de catina de la Plafar( sa scrie pe el "preparat
la rece")
Uleiul merge la toata lumea , extern. Pentru cei mai marisori poate fi conservata si cu
miere (ca un macerat)
Uleiul de catina
Se prepara din fructe proaspete, bine spalate. La 150g fructe proaspete maruntite se
adauga 150ml ulei de floarea soarelui, sau si mai potrivit este uleiul pur, virgin, de
masline. Timp de 3 saptamani se tine vasul la temperatura camerei si se agita de cateva
ori pe zi. Dupa acest interval de timp, se zdrobesc boabele si se pun din nou in ulei. Se
lasa inca doua zile la lumina si in loc calduros si apoi se transfera cu grija in alt vas
partea de deasupra a uleiului care este limpede. Este bine sa se foloseasca vase de sticla.
Borhotul ramas se poate usca si se foloseste la prepararea infuziei vitaminizante.
Uleiul de catina este indicat in prevenirea imbatranirii premature, in boli oncologice, in
tratarea bolilor de piele(extern), a iritatiilor provocate de arsuri, insolatii, expuneri la
substante toxice. Ranile greu vindecabile se acopera cu cataplasme inmuiate in ulei de
Page 1137 of 1147
catina si se observa vindecarea rapida.

Uleiul de catina este tot mai folosit in ultima vreme si pentru producerea unor creme si
preparate cosmetice impotriva imbatranirii pielii si a atenuarii ridurilor.
1. Preparat de catina cu miere:
Ingrediente: 10 linguri catina uscata macinata fin, 10 linguri miere, 10 boabe de ienupar
uscate si macinate fin.
Preparare: Se amesteca ingredientele. Mai puteti adauga miere daca nu va place
consistenta initiala.
Se iau 2 lingurite pe zi, inainte de masa, pana la ora 14 (catina are efect energizant).
2. Catina cu miere:
Ingrediente: 1 kg boabe de catina, 1 kg miere de tei.
Preparare: Intr-un vas ce se inchide ermetic se pun boabele spalate, scurse si strivite cu o
lingura de lemn si mierea. Se acopera si se pune vasul in frigider, pt. 2 saptamani,
amestecand continutul prin rasturnare.
Se iau 2-3 lingurite pe zi din amestec, inainte de micul dejun.
Se poate pastra si uscata. Se usuca boabele la umbra.
COMPLEX DE VITAMINE NATURALE
-se face un amestec din toate ingredientele si se consuma ca atare:
Germeni de grau
3 linguri
Germeni de ovaz
1 lingura
Germeni de secara
2 linguri
Mere - date pe razatoare
1 mar
Banane taiate rondele
1 banana
Nuca macinata
3 linguri
Fulgi de cocos
1 lingura
Miere de albine
1 lingura
Ghee
In bucataria ayurvedica, untul topit trece drept un elixir al vietii si un mijloc de intretinere a ei. Este
mai usor digerabil decat in stare obisnuita sau decat alte grasimi. In Ayurverda, denumirea uzuala a
grasimii pure derivate din unt este Ghee.
Spre deosebire de uleiurile vegetale, Ghee este constituit, in specia,l din acizi grasi saturati. El nu
rancezeste, deci nu se oxideaza ca un-tul,si nu formeaza radicali liberi sub influenta oxigenului din
aer sau in prezenta oxigenului din celule.
Daca este pregatit si utilizat correct, Ghee:
Tonifica organele digestive;
Face ca mancarurile sa fie mai sanatoase;
Intensifica gustul acestora;
Conserva in concentratii optime de vitamine si substante vitale din alimente;
Contine vitamine A,E,niacina si minerale sodiu, calciu, fosfor, magneziu si fier;
Page 1138 of 1147
Are un efect de detoxifiere. El fixeaza substantele toxice liposolubile din organism si contribuie
la eliminarea lor;
Administrat intern, dar si extern, amelioreaza vederea;
Constitue un mijloc de transport ideal pentru vitaminele, mineralele si microelementele
liposolubile ce urmeaza sa fie asimilate de catre organism.
Obtinerea unui Ghee de calitate este simpla , dar necesita timp si atentie.
Deoarece isi pastreaza calitatile multa vreme, puteti sa pregatiti o cantitate mai mare.
Este recomandat, ca atunci cand il preparati pentru prima oara, sa utilizati cantitati mici, pentru a
putea estima timpul de fierbere, care difera de la un aragaz la altul.
Mod de preparare:
500 g de unt de foarte buna calitate (daca este posibil nesarat si fara coloranti) se pune la fiert, pe
flacara medie. De indata ce se formeaza o spuma la suprafata, se reduce flacara la minimum si se
lasa sa clocoteasca in continuare, fara sa acoperiti vasul. Din cand in cand, indepartati spuma.
Sfaraitul care se aude arata ca untul mai contine apa, ce trebuie indepartata prin continuarea fierberii. Altminteri, Ghee nu va fi pur si, dupa un timp, rancezeste. Asadar, lasati untul fluidizat sa fiarba
pana cand nu se mai aude nici un zgomot si apa s-a evaporat. Chiar in momentul in care sfaraitul
inceteaza, trebuie sa luati vasul de pe flacara pentru ca Ghee sa nu se arda.
El trebuie sa fie auriu si sa aiba o aroma de nuca sau floricele de porumb, fara sa devina maroniu.
Pentru o jumatate de kilogram,timpul de fierbere variaza de la aragaz la aragaz, intre 30 si 60 de
minute, pentru doua kilograme este nevoie de doua ore sau chiar mai mult.
Daca dispuneti de un aragaz cu trei trepte de temperatura, cea inferioara este adesea puternica si
Ghee se infierbanta prea repe-de si se arde. In acest caz, este util sa intrerupeti fierberea, din cand in
cand, pentru scurt timp. De asemenea, prin inclinarea usoara a recipientului folosit, puteti verifica,
dupa aspectul sedimentelor adica atunci cand ele devin usor maronii - daca este momentul sa luati
Ghee de pe foc.
Cand este gata, Ghee se strecoara printr-o sita fina de par de cal sau printr-o strecuratoare din
otel inoxidabil acoperita de un tifon des
intr-un vas de sticla sau ceramica si se lasa sa se raceasca si sa se intareasca, neacoperit, intr-un
loc racoros. Se pastreaza acoperit, la rece, dar nu in frigider. Pentru consumul zilnic se pune o
cantitate mai mica intr-un vas sau un borcan cu capac.
Ghee ca leac in farmacia casei

Ghee nu se foloseste numai la gatit. El este si o baza foarte importanta pentru preparatele
ayurvedice din plante.
De asemenea, Ghee poate fi folosit in diferite afectiuni, mai ales atunci cand Pitta este excitata in
exces:
Ca unguent pentru o piele iritata
Ca baie pentru ochii iritati, cu efectele racoritoare si tonifiante si administrat intern, ca remediu
in diferite tulburari de vedere
Ca unguent impotriva uscarii mucoasei nazale
Ca alifie calmanta si tamaduitoare, dupa arsuri;
Ca baza de alifie pentru tratarea herpesului, impreuna cu turmeric, si pentru tratarea acneei
inflamatorii.
Ca unguent in masajul usor si calmant al talpilor, pentru combaterea tulburarilor de somn sau a
nervozitatii.
In curele de slabire, el poate fi administrat inainte de masa, pentru a atenua pofta de mancare.
Page 1139 of 1147
Germenii de grau
Germenii de grau sunt foarte bogati in substante pretioase si vitalizante: produsi fosfatati usor
asimilabili, saruri minerale de fier si de magneziu in doze foarte ridicate, proteine complete continand
toti acizii aminati indispensabili vietii, oligoelemente precum cupru, zinc, magneziu, numeroase
vitamine printre care A, B1, C, E, PP si cantitati insemnate de vitamina C.
Reprezinta un aliment echilibrant, care ar trebui consumat zilnic.
Are efecte terapeutice crescute in reumatism, guta, cancer, artrita avansata, stari depresive, probleme
digestive cu reglarea digestiei, este tonic nervos, stimuleaza nutritia.
Modul de preparare:
Se pun grauntele de grau intr-o farfurie, dupa ce au fost spalate, acoperite cu apa timp de 24 de ore.
Apoi, se scurg complet de apa si se stropesc la 6-8 ore, avand grija sa nu ramana apa deasupra
grauntelor pentru a nu mucegai sau putrezi. Cand graul a incoltit si are germenele de 1-2 mm, poate fi
consumat.
Modul de administrare :
- Adulti: cate 3 linguri/zi, cate una inainte de fiecare masa.
- Copii si batrani: cate 3 lingurite/zi, cate una inainte de fiecare masa.
- Sugari (de la 6 luni la 1 an): o lingurita in 2-3 reprize pe zi.
Graul germinat se mesteca indelung, pana la aparitia gustului dulceag produs de zaharificarea partiala
a amidonului.
Pentru persoanele cu dantura deficitara, graul germinat se piseaza in piulita de lemn si apoi se mesteca
indelung.
Pentru bolnavi, sugari si copii mici, se face un piure in care se adauga putina miere.
IODUL
Confirm cele spuse, referitor la nuci verzi, in miere de albine: Mierea find
higroscopicaa, extrage iodul din nuca si alimenteaza glanda Tiroida cu iod. Toata
cantitatea de sange din organism, trece din 17 in 17 minute prin glanda tiroida, de unde
ia cantitatea necesara de iod, distrugand germinii slabi-- care au putut patrunde in sange
printr-o rana a pielii, prin mucoasa nasului,a gatului sau prin absorbtia hranei inginerate
ajunsa in tubul digestiv. Daca glanda are o secretie de iod normala, dupa fiecare 17
minute germinii devin din ce in ce mai slabi Mierea de albine se foloseste ca conservant
a iodului, (nu ii da voie sa oxideze) si face transportul mai rapid al iodului la nivel
celular.Mierea este un aliment ingerat de albine si organismul uman nu trbuie sa depuna
nici un efort sa o transforme in energie, astfel ajungand la nivel celular in 12 minute,
mai repede decat perfuzia.Mierea la nivel celular face o permiabilitate a membranei
celulei dand posibilitatea circulatiei unei cantitati mai mare de sange, care transporta
mai mult oxigen, mai multe substante minerale etc. De aici si proverbul CAP de
NEAMT -- Mincand 2,8 kg. miere pe cap locuitor, are un creer oxigenat si mineralizat,
care poate sa asimileze si sa creeze ATENTIE ! Iodul se consuma cu picatura. La 75
kg./corp se consuma o picatura, martea si vinerea Peste 80 kg. /corp se consuma 2
picaturi martea si vinerea 1) Astfel se castiga energiea de care avem nevoie pentru
activitatea zilnica. 2) Calmarea organismului si linistirea sistemului nervos 3) Creierul
nostru functioneaza mai bine cand organismul este alimentat cu cantitatea de iod de care
avem nevoie.
PATEU Miezul de nuca se da prin masina de tocat si se amestica cu miere cristalizat,
in asa fel sa fie bine legat miezul Din acest amestec ia nastere un pateu excelent care se
poate face senviciuri, la care se mai pot pune intre feliele de paine si fructe uscate, felii
Page 1140 of 1147
de mar, banane, stafide ,etc. Inafara ca este un bun aliment, are acelasi rol ca
( LUGOL) IODUL.
PANSAMENT GASTRIC NATURAL
INGREDIENTE
Faina din seminte de in
Suc proaspat de lamaie
Apa plata/izvor
CANTITATE
2 linguri
1 lingurita
200 ml
MOD DE PREPARARE:
-se fierbe faina la foc mic timp de 10 minute, amestecand mereu pentru a nu se prinde
de vas.
-se ia vasul de pe foc si se lasa sa se raceasca.
-se amesteca omogen cu sucul prospat de lamaie.
-se administreaza ca atare in ulcere gastroduodenale sau in gastrite.
REMEDII NATURISTE PENTRU GRIPA SI RACEALA

Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie tratata cu foarte
mare grija, pentru a evita complicatiile. In debutul starilor gripale, se bea cite o cana de ceai, din ora in
ora, astfel ca toxinele vor fi eliminate prin transpiratie. In jurul nostru, tot mai multa lume stranuta,
tuseste si se plinge de dureri in git. In timp ce gripa se raspindeste, iar numarul virozelor nu e in
descrestere, nu trebuie sa va mire ca va treziti din senin ca va curge nasul si durerile de cap va chinuie.
Ce e de facut. atunci cind lucrurile nu sint inca grave? Inainte de a da o gramada de bani pe
medicamente, trebuie sa stiti ca o raceala se poate trata si cu leacuri traditionale, cu efecte la fel de
bune.
Cum stim de ce suferim? Mai intii, trebuie sa facem deosebirea intre gripa si guturai, pentru ca
in functie de diagnostic, se aplica un remediu sau altul. Gripa este o boala respiratorie acuta, cu
caracter infecto-contagios. Se raspindeste prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire.
E o afectiune grava putind pune in pericol viata copiilor, a persoanelor slabite si in virsta de peste 65
de ani. Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie tratata cu foarte
mare grija, pentru a evita complicatiile. Debuteaza brusc, cu dureri musculare, febra mare, frisoane,
dureri de cap, tuse uscata si iritativa, pierderea poftei de mincare, inflamarea cailor respiratorii.
Guturaiul este un semn al slabirii sistemului imunitar, fiind o reactie a organismului la atacul unor
virusuri mai putin violenti decit cei care provoaca gripa. Se datoreaza inflamatiei mucoasei nazale si
este favorizat de frig si de umezeala. Se mai numeste si raceala.
Spre deosebire de gripa, simptomele sint mai blinde, doar cu slabiciune generala, pierderea
apetitului, git iritat, stranut, nas infundat. Ceaiurile, inainte de toateTratamentul naturist pentru gripa si
raceala se bazeaza pe efectele tamaduitoare ale ceaiurilor si diferitelor preparate pe baza de plante.
Nimic chimic, totul natural. Asadar, primele indicate sint ceaiurile, dar caldute, nu fierbinti.
Cele mai bune sint infuziile din flori de soc, tei, potbal, busuioc, sunatoare, isop, patlagina,
menta, barba-popii, coada-soricelului, urzica, luminarica, macese si coacaze negre, conuri de hamei si
scoarta de salcie. Efectul acestor ceaiuri este mai mare daca in ele se adauga putina scortisoara si piper
negru (au actiuni puternic antivirotice). In debutul starilor gripale, se bea cite o cana de ceai, din ora in
ora. Toxinele vor fi eliminate prin transpiratie.
Combinatia de miere, lamiie si tei este un remediu sigur contra gripei. Ceaiul de macese
proaspete este bun pentru raceala si gripa, prin continutul ridicat de vitamina C. De altfel, tabletele de
vitamina C sint produse din macese.Leacuri de mestecatPentru guturai, fitoterapia recomanda ceaiuri
Page 1141 of 1147

din flori de tei si de soc, infuzie din flori si decoct din radacina de ciubotica cucului (atunci cind apare
tusea frecventa; se pune o lingurita de planta la o cana cu apa si se beau cite 2-3 cani/zi), infuzie de
isop, decoct din coaja de salcie (2 linguri de coaja uscata si maruntita la o cana cu apa; se iau 3-4
linguri/zi), unguras (infuzie dintr-o lingurita planta la o cana cu apa, 2-3 cani/zi). Salvia actioneaza ca
o aspirina.
Se mai recomanda o infuzie combinata: se iau 12 linguri de cretisoara, trei de musetel, soc si
izma creata, se maruntesc si se amesteca bine. Se iau doua lingurite din amestec si se adauga la o cana
de apa fiarta. Se da deoparte 5 minute. Se beau 2-3 ceaiuri pe zi, daca se poate, neindulcite. In caz de
curgere apoasa a nasului, fara febra, un remediu eficient se obtine dintr-o lingurita de busuioc, una de
salvie, una de scortisoara si 5 cuisoare. Se tin in gura si se mesteca incet. Se iau 2-3 prize pe zi, dupa
masa. Incercati acest remediu si in 2-3 zile, nu veti mai simti nici urma de raceala.
Antibioticul saracului. La primul hapciu, e bine sa beti niste ceai de cimbrisor, care e un
excelent dezinfectant. Inhalatia cu otet mentolat, obtinut prin macerarea frunzelor de menta in otet,
alunga starea proasta produsa de raceala. In popor, se spune ca cimbrul e antibioticul saracului,
deoarece contine un antiseptic natural, thimolul. Ceaiul de cimbru, cit si infuzia de cimbrisor ajuta in
starile de raceala. Cind apare febra, se recomanda ca mincarea sa contina mult usturoi. Bunicii nostri
foloseau compresele pe git si pe piept sau abdomen. O bucata mare de pinza se inmoaie in apa calda,
dar nu fierbinte, se stoarce bine si se aplicaa pe corp. Peste ea se pune o basma (sal) din lina. Gitul este
bine sa fie acoperit cu un fular. Compresa se tine 45-60 minute. Dupa ce se inlatura, bolnavul se
imbraca intr-o bluza uscata din bumbac si ramine in pat, bine invelit, timp de 30-40 minute. Apa
calduta spre rece este suficienta pentru a scadea febra, fara sa socheze organismul, cum se intimpla in
cazul pungii de gheata.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA ACUTA

1. lingurita de otet de mere amestecata cu usturoi ras se adauga la o cana de apa clocotita apoi se
face o inhalatie de 5-10 minute. Procedura trebuie urmata de doua ori pe zi, dimineata, pentru
ca sinusurile sa fie eliberate intreaga zi, si seara, inainte de culcare.
2. se pot pune in nas, in fiecare seara, una sau doua picaturi de miere propolizata. Chiar daca
ustura putin, este foarte eficienta.
3. intr-o cana cu apa se adauga doua lingurite de otet de mere si una cu miere. Preparatul se bea
lent, in fiecare seara.
4. zeama de lamaie reprezinta un antiinflamator si un dezinfectant recunoscut. O picatura de
zeama de lamaie turnata in fiecare nara ajuta la eliberarea sinusurilor.
5. aplicati pe zonele sinusurilor comprese cu apa fierbinte timp de trei minute si comprese reci
pentru 30 de secunde de patru ori pe zi in prima saptamana si o data pe zi dupa aceea.
Tratamentul poate fi repetat pana cand sinuzita este vindecata.
6. faceti regulat exercitii de respiratie profunda. De exemplu, o plimbare zilnica de o ora cu
capul sus, umerii lasati in jos spre spate, in timp ce respirati adanc este foarte indicata si
extrem de eficienta.
7. inhalatiile se pot prepara cu ajutorul esentelor extrase din catina, brad, menta sau sunatoare.
8. De asemenea, pentru spalaturi nazale se pot folosi ceaiuri din urmatoarele plante: coada
soricelului, salvie, frunze de menta, frunze de soc. Dupa preparare, ceaiul se trage pe fiecare
nara.
REMEDII NATURISTE PENTRU SINUZITA CRONICA
1. inainte de culcare se maseaza putin fruntea cu unguent de galbenele, dupa care se pune o
compresa cu bitter suedez.
2. tinctura de propolis da rezultate foarte bune daca se toarna zilnic cateva picaturi in fiecare nara
Page 1142 of 1147

3.
se amesteca un cartof crud ras cu sare grunjoasa si tuica si apoi se pun intr-un tifon care se
asaza pe frunte. Procedeul poate fi repetat de doua-trei ori pe saptamana.
4. se toarna in fiecare nara cate sase picaturi de suc de varza alba proaspata. Tratamentul se aplica
seara, inainte de culcare.
5. in fiecare seara se fac inhalatii cu infuzie de galbenele si se ia cate un centimetru dintr-un baton
de propolis si cate o lingurita de miere
6. inhalatii cu un amestec de picaturi din urmatoarele uleiuri:
brad 10 picaturi
menta - 10 picaturi
catina - 15 picaturi
galbenele 15 picaturi
sunatoare 15 picaturi
Picaturile se pun in 2 litri de apa fierbinte apoi se face inhalatia. Se efectueaza seara, cu o ora
inainte de culcare. Tratamentul tine 12 zile si poate fi repetat la nevoie.
RETETE DE SUCURI DETOXIFIANTE, REMINERALIZANTE,

REVITAMINIZANTE
1.SUC 1 200ml
100G BROCCOLI
100G VARZA CREATA
25G PATRUNJEL
200G MAR
50G TELINA
SE TREC TOATE INGREDIENTELE PRIN STORCATOR.
VALORI NUTRITIVE - 228kcal.
-vit. A 10574 UI
-VIT. C 365 MG
-Se 5,14 mcg
-Zn 1 mg
2.SUC 2 300ml
4 MORCOVI
2 MERE VERZI
SE TREC TOATE INGREDIENTELE PRIN STORCATOR SI SE CONSUMA INTRUN PAHAR MARE.
VALORI NUTRITIVE -280 kcal.
Vit.A 80356 ui
Vit. C- 44 mg
K 1280 mg
3.SUC 3 200ML
90G MORCOVI
50G ARDEI GRAS
25G SPANAC
25G CEAPA
50G TELINA
90G CASTRAVETE
50G ROSII
SARE DE MARE
Page 1143 of 1147
PIPER
SE TREC TOATE INGREDIENTELE PRIN STORCATOR SI SE ADAUGA SARE SI
PIPER DUPA GUST.SE POATE DECORA CU SFERTURI DE ROSII.
-vit. A 28009 UI
-vit. C 105 mg
-Fe 2,41 mg
-K 1065 mg
-Se 2,5 mcg
-Zn 0,8 mg
4.SUC 4 350 ml
PEPENE VERDE 300mg miez
125 mg ZMEURA
SE TAIE MIEZUL IN BUCATI EGALE SI SE TRECE PRIN STORCATOR
IMPREUNA CU ZMEURA.
-vit. A 1330 UI
-vit. C 60 mg
-Fe 1,8 mg
-K 559 mg
-Ca -52 mg
5.SUC 5 -200 ml
250 g merisor
250 g pepene verde/rosu
250 g castravete
SE TAIE MIEZUL PEPENULUI IN BUCATI EGALE SI SE TRECE PRIN
STORCATOR IMPREUNA CU MERISORUL SI CASTRAVETELE CU COAJA.
-vit. A 8475 UI
-vit. C 120 mg
-Fe 4,7 mg
-K 880 mg
-Ca -92,5 mg
6.SUC 6 -200ml
250 g MORCOV
100 g SMOCHINE
1 PORTOCALA CURATATA
2, 5 g GHIMBIR PROSPAT, MARUNTIT
100 g MIEZ BANANA
Se stoarce morcovul, smochinele, portocalele si ghimbirul.Sucul rezultat se da prin
blender impreuna cu banana.
-vit. A 14117 UI
-vit. C 192mg
-vit. B6 0,23 mg
-Mg 559 mg
Page 1144 of 1147
-triptofan -89 mg
7.SUC 7 -200 ml
250 g para
125 g varza
50 g telina
25 g nasturel
Se dau toate ingredientele prin storcator
-vit. C 97 mg
-Mg 48 mg
-K -1129 mg
8.34 PLANTE amestec purificator, remineralizant, revitaminizant, revigorant,
adaptogen, reglator enzimatic:
-COACAZE NEGRE SI ROSII fructe uscate
-COACAZ NEGRU - frunze
-VISINEfructe uscate
-PADUCELfructe uscate
-CATINAfructe uscate
-MACESEfructe uscate
-ANANASfructe uscate
-PAPAYAfructe uscate
-TROSCOT - herba
-CAISEfructe uscate
-CAIS - frunze
-TRIFOI ROSU-herba
-URZICA - frunze
-CRESON - herba
-PIR-radacina
-ASHWAGANDHAherba
-BRANCA URSULUI - herba
-SCHINDUF seminte
-COADA CALULUI herba
-CEAI VERDE frunze
-SOC flori
-MATASE DE PORUMB
-PATLAGINA seminte
-ROCOINA herba
-BRUSTURE/CAPTALAN radacina/frunze
-3 FRATI PATATI - herba
-ANGHINARE -herba
-LIPICIOASA -herba
-PAPADIE -frunze
-ROZMARIN - herba
-LICHEN PIATRA
-SENNA - herba
Page 1145 of 1147
-ECHINACEA herba
-MAGHIRAN - herba
Plantele se amesteca foarte bine si se rasnesc pana se obtine o pulbere f. fina.
Se poate adauga 1lingurita x 2 sau 3/zi intr-un fresh de fructe/legume sau se pot lua cu
miere, cu o ora inante de masa.
Este un amestec foarte complex din plante, menit sa inmoaie materiile toxice din
intestin, sa amplifice peristaltismul (miscarile musculaturii netede din intestin), sa
mobilizeze toxinele depuse in tesuturi pentru a fi eliminate.
Cele 34 plante cuprinse in reteta sunt un adevarat cockteil de sanatate, care ne pot
ajuta extraordinar chiar si in afara curei de purificare a colonului.
Tratamente naturale pentru ingrijirea parului

Iaurtul conditioneaza parul si da stralucire. Umeziti parul, apoi masati delicat pielea
capului distribuind apoi uniform de-a lungul firului de par. Daca aveti un par gras,
aplicati doar la varfuri. Lasati 10-20 de minute sa actioneze, apoi clatiti. Galbenusurile
de ou batute, curata in profunzime parul si ii redau stralucirea. Se aplica in acelasi mod
ca si iaurtul si se clateste mai degraba cu apa calduta decat fierbite. Uleiul caldut reda
sanatatea parului uscat. Se recomanda uleiul de masline, de jojoba sau de cocos.
Dupa ce ati masat bine pielea capului si parul, infasurati parul intr-un prosop care a fost
imbibat in apa fierbinte sau infuzie fierbinte de plante medicinale si apoi stors. Acest
tratament trebuie sa dureze o ora sau chiar mai mult, insa prosopul trebuie sa fie
fierbinte pe tot parcursul lui. La sfarsit se samponeaza parul de doua ori pentru a se
inlatura uleiul si se clateste cu otet de mere sau zeama de lamaie. Aceste tratament este
indicat sa se realizeze o data pe luna.
Nuantarea naturala a parului
Vopsele chimice de par contin amoniac, agenti sintetici de colorare, detergenti, EDTA,
ethanol, arome sintetice, uleiuri minerale si multe alte substante artificiale. Toate
acestea patrund prin pielea capului si ajung in sange. Unele dintre aceste substante se
banuie ca ar fi carcinogene. Insa parul poate fi nuantat si in mod natural, fara a-l supune
unor agenti de degradare. E adevarat, ca aceste substante naturale nu vor face o blonda
dintr-o bruneta, insa totusi ajuta la sanatatea si frumuseatea naturala a parului.
Pentru o culoare subtila folositi plantele sub forma de infuzie sau in cantitati
reduse in amestec cu un sampon natural. Pentru un rezultat pregnant, lasati
infuzia (mai concentrata) pe parul proaspat spalat fara a va mai clati.
Pentru un par negru, se va folosi lavanda, pudra de indigo sau black malva.
Infuzia se lasa sa actioneze 30 de minute, dupa care se clateste. Pentru parul
roscat, incercati macesele, paprika, cafea neagra, flori de Jamaica, hibiscus rosu,
ceai rosu Zinger, galbenele, consenila sau cuisoare. Aplicati infuzia si lasati 15
minute, dupa care clatiti.
Page 1146 of 1147
Daca aveti parul saten inchis, folositi rozmarin, urzica, ghimbir, nuca, cuisoare,
salvie, feriga tanara, cafea, castane, coaja de artar, Sassafras. Infuzia trebuie
lasata sa actioneze 30 de minute, dupa care puteti clati.
Pentru un par saten deschis, incercati musetelul, galbenelele, flori galbene de
maturica, sofran, coaja de portocala sau flori galbene de lumanarica. Se aplica
infuzia timp de 15 minute, dupa care se clateste.
Pentru parul alb se recomanda musetelul, radacina de tataneasa sau "blue malva".
Infuzia se lasa sa actioneze 10 minute. Radacina de rubarba va deschide orice
culoare de par avand un efect si mai evident daca parul este uscat in razele
soarelui. Infuzia trebuie lasata 15 minute, apoi clatit parul.
Planta henna este un tratament ideal pentru par dandu-i o culoare puternica
roscata. Acidul hennatanic, ingredientul activ din aceasta planta, acopera firul de
par ca un strat protector, astfel acesta isi va pastra uleiurile naturale si va deveni
ami stralucitor. Henna insa nu trebuie folosita pe parul alb sau blond, parul care a
fost vopsit cu produse chimice sau parul care a fost tratat cu o solutie de
permanent. Poate fi folosita sub forma de infuzie, sau pentru efect mai dramatic
ca pasta: pudra de henna trebuie amestecata cu apa pana capata o consistenta
cremoasa.
Pentru o culoare mai inchisa, adaugati si o lingurita de cafea, iar pentru o culoare
mai deschisa, adaugati un galbenus de ou si zeama de la o lamaie. In oricare din
situatii adaugati si o lingurita de otet pentru a stimula colorarea parului. Puneti
pasta intr-un recipient emailat si incalziti-o in baie de aburi. Pasta se aplica pe
parul curat si uscat la o temperatura suportabila. Pasta se lasa sa actioneze 10-30
de minute: cu cat va fi lasata mai mult, cu atat culoarea va fi mai puternica (insa
nu poate fi tinuta mai mult de 6 ore).
Infuziile din plante

Infuziile din plante sunt pur si simplu ceaiuri concentrate. Pot fi folosite pentru clatirea
parului, pentru realizarea sampoanelor naturale sau pentru diluarea sampoanelor
cosmetice. Infuziile din plante sunt usor de realizat, tot ceea ce trebuie facut, este
identificarea problemei si alegerea plantelor potrivite.
Pentru un par stralucitor se va folosi: rozmarinul, arnica, urzica, patrunjelul.

Pentru stimularea cresterii parului: urzica, frunzele de piersica, salvia, feriga
tanara, lavanda, busuioc si rozmarin.
Pentru eliminarea matretii: sampoanele cosmetice antimatreata sunt de cele mai
multe ori aspre si irita pielea capului, iar matreata este inlaturata doar temporar.
Scalpul, in schimb va produce mai mult ulei pentru a se proteja.
Pentru a recastiga echilibrul si pentru a inlatura matreata, se pot folosi plante
precum: scoarta de salcie, frunze si radacina de tataneasa, menta, urzica, quassia.
Pentru conditionare si tonifiere: rozmarin, lemongrass, coada calului, salvie,
lavanda, busuioc, coada soricelului, coaja de cires negru, rugina, brusture, urzica,
radacina si samnata de pastarnac.
Pentru par gras: lemongrass, quassia, coaja de lamaie, coaja de salcie, menta,
coada soricelului.
Page 1147 of 1147
Pentru par uscat: ciubotica-cucului, tataneasa, coaja de portocala, salcam, soc,

cuisoare, floare de portocal, brusture, aloe, trifoi.
Pentru curatare: feriga tanara, coada soricelului, aloe, quassia.
Pentru alinare si vindecare: chimen dulce, aloe, musetel.

Tratamente Si Leacuri Naturiste PENTRU TOTI

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Tratamente Si Leacuri Naturiste PENTRU TOTI

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

LEACURI SI RETETE

LEACURI SI RETETE NATURISTE

frunze de morcov 100 g. ntr-un litru de ap se fierb i se face gargar pentru a

intelectual. Se va folosi numai smirna procurat din farmaciile i magazinele

se pun pe ochi comprese cu suc din frunze de ptrunjel, se in 20 30 min.

se badijoneaz limba cu o soluie de 50 g. glicerin simpl, 3 tb stamicin, 2

- Suntoarea este considerat remediul clasic antidepresiv, rednd buna dispoziie

Picurai n fiecare nar o pictur de ulei de ment, de 2/zi. In acelai timp se

Pduchi i ali parazii; 3 - 4 pic ulei de lavanda se amestec cu 1 linguri de

Vrtej n urechi; ceai de vsc, 1 linguri la 250 ml. ap se la s la macerat de

fierte or n 1 litru de ap, pe parcursul unei zile. Ceaiul este recomandat i i

Boli de inim asociate cu hipercolesterolemie; se scot din alimentaie carnea,

poate procura de la tel. 021/668.51.36.

ajut la eliminarea siliciului mineral acumulat n alveolele pulmonare. La

Durere stomac; Almagel i Antacid tablete, au reglat pH - ul stomacului

Ulcer gastroduodenal sau hiperaciditate ; flori de salcm uscate se macereaz 3

Hepatit cu virus C, varice esofagiene; Dr. CIUHRII medicamentele HEPATITOLIZ i

multiple se dezvolt haotic i trece n aparatul urinar producnd cistite. Trebuie

Tinctur de brnca ursului (vezi frigiditate), diluat n pahar cu ap, de 3 - 4

Rceal la rinichi; (vezi anexita i metro. i epilepsia).

. pahar cu 3 - 4 linguri suc de ctin, de 3 - 6 ori/zi. Efecte

Medicamentul Paraprotex, o mixtur de extracte din plante, eficient n

clism la 2 zile, lichidul se ine n intestin 10 min. Dac nu este indicat

Graviditate : mpotriva greurilor, lichen de piatra pulbere o linguria de 3

litru de alcool 50, se macereaz timp de 2 sptmni la cldur i

timp de o sptmn de 3ori/zi.

hirudin, secretat de glandele din gtul lipitorilor. Suplimentar se poate

Infecie la un deget, panariiu; 1 cel de usturoi zdrobit legat cu tifon,

Tromboflebita; alune de pdure dar i frunzele i scoara copacului, se

castan se folosesc intern i extern pentru tratarea hemoroizilor,

Tratament cu Balsam de rozmarin de la Ardes Cosmetici, o crem

se frecioneaz locul afectat.

Degerturi; se aplic ulei de ctin pe locul afectat, att ct absoarbe

Se unge cu Bitter de cel mai bun dup ce se d cu alifie de glbenele.

unt i dulciurile cu cacao

complexul de vitamine B, se consum multe mere ionatane i elin, nu

digestia, uureaz durerile de stomac, vindec gripele, rcelile,

stomacul gol, de 2 - 3 ori/zi.

Coacz negru; pe ling hipotensor este antiaterosclerotic si diuretic,

Testele fcute la Institutul de Medicin Aero-spaial din S.U.A., au dat

cu sindromul premenstrual i cu menopauza.

Crema pentru decolteu, pentru nodulii mamari, asigurnd absoria

adolesceni, femei nsrcinate, fracturi, osteoporoz, se poate folosi i n

Bitter suedez; o . lingur - 1 lingur inainte de fiecare mas, puse n

,a.m.d., pn n ziua a 7-a, cnd se ajunge la 7 lingurie luate toate o

de cataplasme, dup ce au fost mcinate i amestecate cu puin ap i

Vsc; actiune remarcabila in hipertensiunea arteriala, ateroscleroza si

sup o dat pe zi.

Cur de sucuri; pe durata unei zile se poate bea un singur suc,

Reeta cu ap fierbinte; luni, mari, miercuri, de diminea pn seara

FITO Antialcool & antitabac, mpotriva dependenei de alcool i tutun, se

fiart se pune 1 linguri plante, se beau 3 cni/zi cu . or inaintea

Carena de vitamin B5 apare la alcoolici i femeile care iau

- seara pe sn se pun foi de varz zdrobite cu sticla.

prjeli, carne, dulciuri suculente, se pierde n greutate 1 - 3 Kg. pe

Scleroz multipl; tratament cu produse de la Natura Medica (Vasile

formaiunile tumorale (tratament i pentru tumori benigne

Furnici; se pune n calea lor o felie de lmie mucegit, za de cafea

ordinii, care propovduiete simplitatea i cumptarea.

si pe care il puteti gasi cu siguranta si in farmaciile din Canada, cu

Aceste sucuri hranesc organismul si curata ficatul, intestinele, rinichii.

Mrarul este un condiment foarte aromat

Folosit n ngrijirea dentiiei, aceast plant cur n profunzime dinii i gingiile,

Bucuria naturii -Sfaturi naturiste