CILOSCOP DIGITAL TRU Pe a I JASE SIS iNest Vili (Ui) 8) VOLTMETRU CU 3 DIGIT) ear ,O° s- _ @ PREAMPLIFICATOR iN)Cod 4714 ‘ ) 998 000 Ie SUPER PRO g f g PROFESIONAL PRO II pans 5 ~ so ° x ° N & B me z a Cod 9 510 869 000 o zg Z 5 : . a ¢ | . God 9 764 B » 000 lei 5 o pe ra | & ‘echiv. ‘maxima | Lungime | Greutate | Autonomie| Nr. virturitip [Temperatura = ‘W, co) (ony | (o) | (mite) [care se pot mental reglabilé 2 ae et a z = es + a ino] = Be ost a Be an + oe ‘ees te zi oe | eta * oa‘TEHNICA MODERNA SUMAR AMPLIFY Me. JCILOSCOP DIGITAL FENUAU PG -aosses fend AUTOMAT # 2 LOGICE S element de legi revista Conex Cl fumai lor, cu mirif Electronica Pract ce guverneaz& elect folosul constru deviza ¢i dorinta fiecare numar. Conex Club, cu - septembrie 19: admiratie, dar oi. partea cititorilor. Era ceva not sentimente, dar continut diver lZTRU GU 3 D)aTy)..2ay Mbr-o soci structurate pe t In aceas 9¢ Incadreze 9i_ adecvata, cu no Domeniile de b, z4rile, radiocomt gi control urmat au de aprecieri ale Dup& _apariti revista Conex Cl 80h prieteni, iar capeti un sen: nyA Dz = februarie 2000 DIALOG CU CIrlTog ANTENE SHIVLAREA UNE) UG TANTS esssensn PREAMPLIFIGN 25 Aparitia th pe -romanesti ca re gi formare, sionatilor, gi nu pe iment ¢i aplicare th i, aceasta este ei, exprimata in a primului numar a cu interes i d de curiozitate din sugera aceste grafica a unui era ceva nou i unor modific&ri Club trebuia 64 -o sincronizare id e€0, automati- rate de masuraAMPLIFICATOR 75W ‘Un amplificator audio, in structura monofonica, cu mare Capabilitate de curent la iesire se poate realiza cu circuitul Philips. Acesta face parte din ‘integrat TDA1514 produs de categoria Hi-Fi, flind prezent in majoritatea blocurilor electronice din aparatele radio, TV sau alte montaje audio. Caracteristicile in ae cu prelucrare digitala sale tehnice il recomanda a sunetulut (echipamente AUDIO HI-FI ‘otala si functile Standby si Mute, activate de [componente exteme corect montate in circuit. TDA1514 functioneaza fie cu surs& de alimentare diferentiala, simetrica, fie cu sursa asimetrica. ‘Ampificatorul audio prezentat (/igura 1) are urmatoare- le caracteristici tehnice: * Putere de iesire (RMS) Pp: SOW pe o sarcin’ de 40 sau 30W pe o sarcina de 80; * Putere de iesire muzical&: 75W pe o sarcina de 40 ‘sau 45W pe o sarcind de 82; * Sensibilitate la intrare: 285mV/22kQ; + Alimentare: +28V, consum maxim 2A; * Se poate cupla in punte cu un alt amplificator de ‘acelasi tip: 100W/ minim 822. Modul de cuplare in punte a dou& amplificatoare cu ‘TDA1514 este oferit in figura 3, alimentarea se face de lao sursé diferentiala simetrica fat& de masa. Ca integrat beneficiaza de protectie electrica ‘Schema bloc intema a circuitului integrat TDA1514 este prezentata in iar principal sai parametri electrici in fabe/ si diagrama din fig. Banda la -3dB cu THD = -604B este B = 20...25 000Hz, jar rejectia riplului tensiunii de alimentare (SVR) este de 6408. jn functionare normala tensiunea intre pinii 3 si 4 trebuie sé fie cuprinsa intre 6...7,25V, in regim de Muting 2...4,5V, jar in regim de Standby 0...0,9V. Tensiunea minima de alimentare pentru a obtine regim de Standby trebuie s& fie Vp = +5...7V, in ce priveste alegerea radiatorului de caldura, se fac urmatoarele precizéi. Teoretic, puterea maxim disipata pentru P, este: 40w v2 — -1w 2A, ae ow ut , TDATSIAA ze, ~ ef : th ast | : ae Paes fees | tee ~ i Rinne sk _————or februarie 2000AUDIO HEFL Cee % hy _ “aa unde V, = #27,5V, R, = 82. Considerand, de exemplu, © temperatura ambianté de 50°C si o temperatura maxima a jonctiunii de 150°C, rezistenta termicd jonctiune - capsula (ambaza) trebuie sé fie: Deoarece rezistenta termicd a capsulei SOT131A, in care se prezinta TDA1514, este R,, < 1°C/W rezistenta termicd a radiatorului va fi < 4,3°CAN Revenind la schema electricé a ampliicatorului, prezentata in /oura 7, se observa cd acesta dispune de pomire lenta - soft Start - la conectarea tensiunii de alimentare, realizat cu componentele C, si R,. Circuitul intra intai in regim de Standby pentru o scurta perioada, ‘poi in regim de Muting dupa care trece in functionare normala. Astfel, se realizeaza protectia incintelor acus- tice la punerea sub tensiune a montajului si in acelasi timp se elimina si “pocniturile” caracteristice care sunt suparétoare: ‘Grupul Ry - Cs preintampind oscilatile care pot apirea pe iesire, iar absenla lor duce, deseori, la dofectarea lui TDA1814. Amplificarea in tensiune se poate modifica conform relatiei: Aste b R. R. ‘in cazul in care se utilizeazA doua amplificatoar punte modificarea amplificarii trebuie facut identi pentru ambele module. Borna B este utilizaté la cconfiguratia in punte, conform cu figura 2. Condensatoarele electrolitice trebuie s&_ alba tensiunea nominal de lucru mai mare de 35V cu exceptia lui C, la care aceasta trebuie sa fie mai mare de 63. Toate rezistoarele sunt de 0,25W cu exceptia lui Ry care este de 0,5W. Montajul se realizeazi conform cu desenele circuitului imprimat si cel de amplasare a componentelor prezentate in figuiile 5 si 6, ambele date la scara 1:1 februarie 2000 Tabel. Caracteristici electrice limita TDA1514. | Simbot | ce lor 2p eiaae EeEY ATR R YA) 0 UTE VE a A RESURSE MINIME: Re AC EL) me en MPU eo ee Ce SO Ue eI) Rees UCU ee = a6? a. TTT INSTRUMENTE DE MASURA tilizarea PC-utilor in sistemele industriale de Urine sau in laboratoarele de electronica profesionale este de ceva timp realitate. In prezent, firme renumie cauta s& ofere utilizatorilor placi de achiziti de date si software aferent pentru instrumente de masura virtuale din ce in ce mai variate, Transtormarea PC-ului in instrument de masura, respectiv in osciloscop se poate realiza rapid prin utilizarea modului PCS64i pe care il prezentém. Acesta este un osciloscop digital cu memorie utlizabil pe computere compatibile IBM cu afisare pe monitor. Osciloscopul lucreaza sub mediile Windows sau DOS, utlizarea lui fiind simpla, operatiile efectuandu-se ca si cum am lucra cu un osciloscop clasic numai ca pentru setari se utilizeazé mouse-ul. Sub DOS elementele de regiaj apar pe monitor sub forma unor butoane (vezi figurile alaturate) care se pot roti cu mouse-ui, iar sub Windows apar sub forma unei tastaturi usor de manevrat. PCS64i poate fi utilizat fie ca simplu osciloscop cu doua canale, fie ca analizor de spectru (pana la 16MHz) sau fie pentru urmarirea si inregistrarea raspunsutilui in timp (tranzitoriu) ‘a_semnalelor; poate inregistra si compara doua unde pentru o lunga perioada de timp. Conectarea la computer se realizeaza prin portul paralel al imprimantei (LTP1) si are izolare galvanica cu optocuplare Pg ose a 6 e Averrea Analiza se face pe dou’ canale separate cu o rata de esantionare de 32MHz in timp real; cu soft Windows’ aceasta este de 64MHz. Orice und& analizata poate fi memorata pentru utilizarea ei in alte documente sau pentru comparare cu un alt semnal. Salvarea imaginilor se realizeaza in format TIFF. Display-ul osciloscopului, care apare pe monitorul computerului, are o arie larga de vizibili- tate, iar undele sunt afisate cu culori diferite. Pe ecran exist markeri (cursoare mobile) pentru de- terminarea nivelurilor de tensiune - dV, a perioa- delor de timp - dt (sau t/dt), sau decibeli - dB, Deplasarea lor se face simplu'cu mouse-ul. Atunc! And osciloscopul opereaza ca analizor de spectru gridul de pe display se selecteazé pentru afisare liniara sau logaritmicé februarie 2000(1 Impedanta de intrare: 1MQ in paralel cu SOpF; Tensiune maxima la intrare: 100V (CC + CA); Cuplaj a intrare: in CC, CA sau la masa; GAlimentare 9...10V,, 7 800mA, circuit de reincarcare al acumulatorilor; Cis: TT * 2 canale independente; * rata de esantionare: 32MHz (64MHz numai sub Windows); * sensibilitate: 10mV...5V/div; * baza de timp: 100ns...100ms/div; + surs triggerare: CH1, CH2 sau fara; *unctie de pre-triggerare; + memorie: 4kb/canal; * citire valoare efectiva - RMS; + markeri pentru tensiune si frecventa. CAnalizorde specu: “banda de frecventa: 0... 1oMrz; * rata de esantionare: 32MHz; * scala liniara sau logaritmica: * operatie principal: FFT - Transformata Fourier (Fast Fourier Transform) pe CH1 sau CH2; * rezolutie FFT: 2048 Ii * functie ZOOM; + markeri pentru amplitudine si frecventa. Ecrane WINDOWS * capacitate memorare: 9,4 ore/ecran afisare; * salvare si inregistrare automata pentru semnale inregistrate timp de un an (!); * rata de esantionare: maxim 500 esantioane/s, minim 1 esantion/s; + functie ZOOM; * markeri pentru timp si amplitudine. Cy Ontional: uport bateril: BPO; * sonda test: PROBE6OS (2 bucati; *hus&: BAG21x19 * Scope - it - soft optional. Ecrane DOS februarie 2000 5ee oa Automat PENTRU RoTiReE Captatoarelor de imagini impun 0 corelare cat mai exacta intre operator si xecutie, Automatul prezentat satistace aceasta imerdependenta si in plus este fiabil la un bret de cost redus. ing. Ilie Mihdescu ‘antene directive cu castig mare de tipul HB9CV, YAGI sau FOFT. ‘Cum legaturile radio stabilite de radicamatori pot fi pe orice directie, aceasta situatie impune ca antena sa aib& hornul de radiatie orientat pe directia respectiva. Situatia este rezolvata Practic prin montarea antenei pe un sistem mecanic de rotire. Acest sistem de rotire este compus dintr-un motor care actio neaza angrenajele reducdtoare de viteza. Rotirea antenei trebuie se fac pe 360° in aproximativ 30 de secunde. Nu vom prezenta sistemul mecanic de actionare, ci numai Cama in benzile VHF si UHF impun utilizarea unor 6 2ns0552xiev i F a sistemul electronic de comanda electrica a motorului. Referirea se va face la un motor de 24V care este construit pentru stergatoarele de parbriz la auto- ‘camioane $i poate fi procurat foarte sor. Exista si motoare pentru 12V si atunci cand vom folosi astfel de motor numai tensiunea la redresare se schimba in sensul cd se va folosi un transformator care in secundar va debita 2 x 12V. Comanda motorului, care dupa cum se stie este pozitionat pe varful pilonului unde se afl antena, se branseaz& la sistemul electronic printr-un cablu bifilar de tipul celor pentru reteaua electric’. Pe axul de sustinere al antenei si cuplat cu acesta, se monteaza potentiometrul P, (figura 1). La locul operatoruiui, eventual pe harta se monteaz& potentiometrul P. Amplificatorul operational (AO) 741 este folosit intr-o configuratie de comparator cu intrarea neinversoare cuplata la potentialul de referinta. Orice semnal, indiferent de pola- rizare, care va fi aplicat pe intrarea inversoare a AO va provoca aparitia unui semnal sila iesirea acestuia. Daca presupunem c& la iesirea AO apare tensiune pozitiva efectul EBD F210 cabia va fi deschiderea tranzistoarelor T,, Tp $i Ts. Deschiderea tranzistorului TT faciiteaza trecerea unui curent de la 424V, prin motorul M_determi- nandu-i un sens de actionare. Apa- ritfa unui semnal de polaritate negati VA la iesirea amplficatorului operati- onal 741 va conduce la deschiderea tranzistorului To, Curentul care va circula acum prin motor va avea sens opus celui din situatia anterioara si deci si sensul de rotire al axului motorului va fi invers. Aminteam c& potentiometrul P, se afléi montat pe axul antenei, iar la operator se gaseste potentiometrul P. Dand din P,, un potential la intra- rea AO, acesta va debita la iesire un potential care va produce deschi- derea unuia din tranzistoarele T, sau Tg. Motorul va primi alimentare si va actiona mecanismul de rote al antenei. jin acest timp va fi actionat cursorul potentiometrului P, care prin modul de alimentare va trebui s& trimité la AO 0 tensiune de polaritate inversa fn raport cu tensiunea de la P, Cand cele doua tensiuni, de la P, side la P,, sunt egale gi de sens contrar, efectul lor anuleazé semna- lul la iesirea amplficatorului opera- Root 22 8983. oF ° DERE 000 oo) februarie 2000 tional gi motorul nu va mai primi alimentare. Cand sistemul se regleaza, cele doua potentiometre care au variatia liniara a rezistentei, au cursoarele fixate pe punctul median. Pe axul potentiometrului P, se fixeaza un ac indicator care va aréta pe harta orientarea antenei. Antena cu tot sistemul va fila sol pe un mic suport. Se alimenteazé sistemul si se face mica rotire a cursorului P,, iar antena se va roti cu un anumit unghi. Dac motorul antenei primeste mereu alimentare, se decupleazd tensiunea de alimentare si se inver- seazé firele la terminalele potentio- metrului P, Dupa cdteva verificari la sol ale antenei gi totul functioneaza perfect, intreg sistemul poate. fi urcat pe pion. Sensibiltatea sistemului electro- nic se regleaz’ din potentiometrul semireglabil de 100ka. Potentiometrele obisnuite au un tunghi de actionare de 270° dar unele potentiometre, cum ar fi cele bobi- rate au posibilitatea la rotire de 320° Obligatoriu P, si P, trebuie sa fie de acelasi tio. Personal, am folosit acest sistem si la comanda prin cablu a unei camere de luat vederi si rezultatele au fost excelente. Montajul electronic se fixeaz& pe un circuit imprimat conform desenu- lui din figura 3 dar tranzistoarele de putere T, si T, vor fi montate pe un radiator de caldura impreund cu Re, Rag: Ry» Dy $1 Dy ‘Alimentarea simetricd a circuitului 741 este asigurata prin stabilizarea tensiunii principale a redresorului cu dou diode PL12z. ‘Tn locul grupurilor T, - T, si Ts-Ts se poate monta cate un tranzistor T0367. Montat la antend, potentiometrul P, va fi protejat Impotriva intem- perillor.DIGITALA Cirncuite Logice CMOS ing. Croif V. Constantin ircuitele au fost dezvolta firmei america cunoscuta tamil 4000, lansata in| alternativa, Nati circuitele TTL isi puteau extrapola experienta asupra_uqg producétori consacrati s-au stréduit, pentru a raspunde cererii tot mai mari, 8a introduc circuite CMOS ce reali- zeazé functii_mai complexe. Un exemplu este firma Motorola care a adiiugat la seria 4000 seria 4500. Principalele avant ale circuitelor CMOS la zgomot buna, consum de putere edus (0 retea logic’ de 100 port ‘consumé mai putin de 1mW), gama larga a tensiuni de alimentare (3..20V), precum si prezenta, la majoritatea modelelor, a unor etaje buffer pe ‘Semnal aplicat la intrarea porti ptréri si iesiri (situatie in care nta de iesire in starea ON este denté de structura interna a ilie de circuite integrate logice prezinté aspecte care nu pot fi adrul strict al aplicatiei. in jum de putere foarte e circuit logice CMOS Eotabilé si utiizaté in practica este subfamilia 2nsECL care are cele mai optime valori ale vitezei de lucru si puterii consumate pe poarta. Referitor la timpul de propagare (t,) trebuie specificat ca circuitele logice r&spund corect la semnale a caror petioada este: ax (20...50), in Goce: sunt " specificati parametrii Ty, ~ timp de propagare prin poarta la comutarea acesteia de la nivel High la nivel Low - si T, timp de propagare prin poarta la ‘comutarea acesteia de la nivel Low la nivel High; timpul de propagare se determina asttel: Toru + thu 2 Jn figura 1 sunt prezentate grafic afirmatile de mai sus pentru o poarté inversoare. In folle de catalog mai sunt speci- tensiune garantate la SHE (Vermin 8 Voumas) $i niveluri de tensiune permise la" intrarea portlor (Minin $1 Viunge)- Nivelurile de tensiu- ne gatantate la iesire sunt acoperi- toare in raport cu nivelurile permise la intrare; aceasta acoperire este gandita in scopul preintampindrii_influentet zgomotelor. tp Marginea de zgomot - My si M, (vezi figura 2 - in cc. reprezinta diferenta dintre valorile tensiunii garantate pentru starile logice la iesire, ale unui circuit logic care ‘comandai si valoarea tensiunii permise la intrarea unui circuit comandat (de acelasi tip), astfel: Ma = Vouimia = Vidin ML = Vounax * Viunin Valorile permise pot fi determinate din caracteristica de trasfer V,, 1). “Zgomotul nu se cumuleaza de la 0 poarta la alta, fiecare circuit logic, in funetionare corect, atenueaz’ 2g0- motul si lasa sd treacé doar semnalul. Oferim in continuare céteva observatii utile privitoare la regulile de operare pentru un sistem care folose- sie cireuite CMOS. + Nu trebuie inversata polaritatea sursei de alimentare (Vop - Vsg > -0.5V). februarie 2000ELECTRONICA DIGITALA + Se va evita Inserierea de rezis- toare cu sursele de alimentare Vog si Vgsi aparitia tensiunilor tranzitorii pe aceste rezistoare cand se alimenteaza Circuitele pot provoca deschiderea diodelor din refeaua de protectie interna. * Decuplarea sursei de alimentare, prin utiizarea pe fiecare plac& a unui ‘condensator de decuplare cu valori de 0,01...0,1HF. * Toate intrarile trebuie conectate la tun potential bine stabilit. Lasarea unei intra in gol poate forta poarta CMOS. 8 functioneze in regiunea liniard si, astfel, curenti mari vor trece prin dispozitiv * lesitile CMOS nu se vor conecta in configuratia SAU - CABLAT. Se pot uilza pentru aceasta functie portle 3- state (porti logice cu 3 stair la iesire: Low, High gi Z - stare de inalta impedan- 18) sau portile de transmisie. * Sporirea curentului de iesire absor- bit sau debitat se obtine prin legares parale! a porto. (FED “froma |_ Ye gon a oan es roe’ 4 Vorimax a. iis ‘Nou edo fea, vm | Seg 3 ae V, Vitimin pentru Vi, one “ —— av cen | itor penta Nae y Vuumax a le ° L fremide | fesini de Hee lo. perms& eae - pent, + Se va evila o incércare capacitva Din magazinele de specalitate din excesiva a unei iesiri CMOS care fara se pot procura circuite integrate poate provoca disipare mare de putere logice din majoritatea _famililor pe tranzistorul de iesire. prezentate In ‘aot * Comanda circuitelor CMOS cu semnale cu fronturi lente trebuie Sursa Circuit integratate CMOS. evitata. Puterea disipata poate creste Manual de utilizare, Editura Tehnica peste limitele admise, eee 2-15.12) 40%Vpp 40..20 8.16 10 50. oie 3.15(8.18) | 40%V,, | 50..20 3.8 10.90 50 Aso au 407Vo9 36 20 70 3 piper. 2.6 30%Vpp 6 60 10 40LS TTL ieee 2.6 20%Vpp 6 60 108 10LS TTL FaRkeU a 80%Vpp 6 60 108 10LS TTL T5xxN 5 1 10 36 107 10 TADQXXN 2 d 33 3 10° 10 TASOXN. 5 1 3 125 1,9 X 107 10 Bie 5 1 40 45 2X 108 20 Hiks000N 5 1 15 22107 20 FAALSXXXN 2 1 a 50 108 20 DT 5 07 30 5 8X 108 10 HTL 15 4 85 3 3x10" 10 ect i000 | 52 a7 2 125 258X107 70 februarie 2000COZZI OO hash J «\ if CN 3 | IOTOTOOIOON<« ‘ | ™ teain frunte ite sasTRANSCEIVER VHF (II) Peco son ‘Receptorul Una din paitle principale si de 0 importanta deosebita in transceiverul VHF este receptorul care a urmairit s& realizeze functii ce reprezinta de fapt o mare parte din calitatle acestui aparat ( ). Este cunoscut faptul ca prima intrebare pe care 0 punem in legatura cu un aparat de emisie-receptie se referd la sensibilitatea acestuia, caracteristica ce garan- teazé posibilitatea receptionairi unor corespondenti cu puteri modeste. Fara a enumera calitatile electrice pe care trebuie sa le indeplineasca un receptor este sufici- ent s& amintesc c& receptorul descris in continuare este construit cu elemente moderne, prezenta lor atesténd calitatile superioare. Funotia intreagé de receptor o indeplineste ciruitul integrat MC3362P produs de Motorola. Acest circuit primeste la intrarea sa semnal de la antena prin intermediul unui amplificator de RF construit cu tranzis- torul T, de tip BFRO1A. Practic, de la releul de antena, semnalul este condus prin c, si aplicat unui fitru trece band& de tip Cebasev format din trei celule L;, Lo, Ly si condensatoarele aferente. Acest fru are menirea de a opri semnalele nedorite din afara benzii rezervate. Amplificatorul cu BFR91A asiguré un cdstig de aproximativ 120B. Tranzistorului T, i se asigura un curent de colector de 25mA, ca SA nu fie sensibil la intermodulatie. Cuplarea la circuitul MC3362P se face prin interme- diul unui transformator prin inféisurarea L. La terminalul 21 al circuitului C1 (MC3362P) se aplic&d_ semnalul de la sinteza de frecventa (figura 2 - Cyp). in mixer se intéinesc semnalele provenite de la antena cu cel de la sinteza si rezulté semnalul primei 12 La acest transceiver VHF a fost sinteza de frecventa si comanda Asa cum anuntam prezentim receptorul - schema electrica de principiu si cabiajul, student Cristian Tanase, YO3GIV frecvente intermediare cu valoarea de 10,7MHz. Acest semnal este trecut prin fltrul ceramic notat pe shema din figura 5 cu CF,. Tot in acest circuit integrat este si oscilatorul pilotat cu cuart pe frecventa de 10,245MHz, care aplicat unui alt mixer interior circuitului, impreuna cu semnalul IF1 = 10,7MHz, se obtine a doua freoventa intermediar de 455kHz. Semnalul IF2 este filtrat prin fltrul ceramic notat CF,. in continuare, IF2 este limitat in amplitudine si demodulat, la terminalul 13 objinandu-se componenta de audiofrecvent. Aceasta, prin interme- diul condensatorului C,, este preluata corespunzator de la potentiometrul P, si aplicata amplificatorului_ de audiofrecventa construit cu circuitul integrat TBA810. Circuitul integrat 1C1 este prevéizut si cu functia de squelch, adicd s& nu avem componenta de audio frecventa in amplificatorul de AF cand semnalul de la antend este sub o valoare prestabiliti. Aceasta functie este realizata practic prin aplicarea unei tensiuni pe Vedere placa receptor februarie 2000terminalul 10 cu ajutorul potentiometrului P, Situatia determina 0 componenta continua pe terminalul 13 care se aplica pe baza tranzistorului T, printr-un divizor RC. Cand nu existé semnal provenit de la antend, tranzistorul T,, de tip BC171, este deschis si intrarea amplificatorului realizat cu TBA810 este pusd la masa. in felul acesta in difuzor nu se aude nimic. Cand apare semnal de la anten cu o anumita valoare, nivelul electric la terminalul 11 se modifica (se micsoreaza) si T, se blocheaz& permitand trecerea semnalului de audio- frecvent& de la potentiometrul P, In circuitul TBA810. Tot in figura 5, pe schema electrica de principiu a receptorului se observa prezenta tranzistoarelor T., T5 $i T,. Acestea realizea- 24 un multiviorator cu comanda sa, pentru ca atunci cand schimbam canalul de lueru in difuzor s4 avem un avertismenf sonor. Comanda de fa sinteza (figura 3) este aplicata pe baza tranzistorului T,, Alimentarea generalé a circuitului MC362P este asiguraté la valoarea de aproximativ 5V prin grupul T,-D, Pentru functionarea amplificatorului de audiofrecvent nu facem nici un fel de comentarii si amintim doar faptul c& poate fi ‘nlocuit cu orice tip de amplificator de audio- frecventé ce are la baz componente discrete sau integrate Constructorul trebuie s& realizeze bobi- nele din fitrul de intrare si transformatorul toroidal. Toate cele trei bobine din fitru sunt pe 0 carcasa cu diametrul de 5mm preva- zute cu miez feromagnetic pentru VHF de culoare violet. Srma utiizata la bobinaj este CuEm cu diametrul de 0,6 mm, avand toate céte 4 spire, iar L, si L, au prize la spira 0.5, si respectiv 1,5. Bobinele fitrului sunt intro- duse in blindaje electromagnetice. Transformatorul din colectorul tranzisto- rului T, are ca suport un tor de ferit marcat cu punct violet si unde, in primar, se bobineaza o spird cu diametrul 0.7mm, iar in seoundar (L,) sunt 1,7 spire din CuEm 055mm. Este recomandabil utilizarea torurilor de ferité dezafectate din mixerul radiotelefoanelor RTP. Bobina L de la discriminator impreuna cu Cz, formeaza un circuit oscilant pe frecventa de 455kHz. Aici poate fi montat orice transformator IF din radioreceptoare, dar cei care vor sé-! construiasca vor bobina pe un miez de transformator IF-455kHz, un numar de 65 spire cu diametrul de 0,1mm. Cablajul imprimat al radioreceptorului februarie 2000 1 ATE ar 2 ce i 13este prezentat la scara 1:1 in figura 5A, iar amplasarea pieselor pe pléicuta in figura 5B. Aditional, pe suportul cabla- jului receptorului este fixat si releul de ‘comanda al te nsiunilor pentru receptie sau emisie. Dupé realizarea circuitului imprimat, 0 atentie deosebita se va acorda plantatii componentelor, primele fiind montate bobinele fitrului de intrare. Dupa aceasta se injecteaza semnal in fitru si se acorda Ly, pe 145,5MHz, L, pe 145,8MHz, iar L pe 144,5MHz. lesirea amplificatorului de RF este de banda larga. Metoda de acordare a fitrului de intrare rémane la indemanarea si posibiltatile fiecdrui constructor. Se vor monta in continuare pe circu: itul imprimat componentele pasive, tran- zistoarele si circuitul IC2. Se verificé buna functionare a amplit- icatorului de audiofrecventa si regimul static al tranzistoarelor. Daca totul este conform recoman- darilor din catalog se monteaza filtrele si cuartul de 10,245MHz, jin final, cu atentia cuvenité, se fixeaz€ si circuitul integrat MC3362P. Buna functionare a acestui receptor impune utiizarea numai a componen- telor de buna calitate, preferabil cele comercializate de Conex Electronic. in numarul urmator va fi prezentata partea de emisie. ee Sete corns 4 Fata cablaj Fata dispunere componente Unic distribuitor autorizat in ROMANIA al companic) POWER |ATIERIES - 8.0, acumulatoate (bateri) electrice capsulate, fara intretinere, pentru aplicatii generale si speciale, intre 1,2Ah si 2000Ah “UPS + mont, puneri in functiune si seivice * sisteme autonome conexelecironic pune la dispozitia firmelor interésate Relati suplimentare se pot obtine contactind serviciul comercial Tel: 242,22.06 Fax: 242.09.79 februarie 2000CATALOG MOTOROLA MC3362 cest circuit, produs Motorola, Az un receptor complet pentru modulatia de frecventéi (FM) banda ingusta, cu dubla schim- bare de frecventa, recomandat in radiocomunicatile analogice sau digitale, foarte potrivit si radio. amatorismului 50 pF La intrare prezinta o sensibiltate seeeeeaatel | foarte bund, de aproximativ 0,6uV. - Ceram Fier Primul oscilator local utilizeaza un VCO in bucla PLL dar admite si un cuart, Prima freeventa intermediara este de obicei de 10,7MHz care mixaté cu 10,245MHz produce 755kHz ce este demodulata. Mixe- rele din circuit au un castig cuprins intre 18 si 2208. Gireuitul se recomanda pentru frecventa maxima de intrare de 200MHz. Alimentarea se face cu tensiune cuprinsa intre 2 si 6V. 1 Mier no a) nr nt anaroowna [ity LX} a vaicon cont masornme ih] | ()pa.0 me hon (f fc] fn sa veclel |] Lf} man ove Fan trans Hertel fave 100 | =| naves 07 = | Wes 22 | = | eam 690 = Q 72 =F 78 = al = - 14 = kQEe SERVICE|) | ing. Mihai Basolu Defectiuni datorate comportamentului in timp al lipituritor de asamblare componente - cablaj imprimat portant de defectiuni tntr-un aparat electro- Jeasnic in general, si intr-un receptor TV in special, o constituie calitatea slabé a lipiturlor electrice. Fara a intra in amanunte tehnologice, se stie cd daca lipiturle n-au fost facute corect tn procesul de fabricatie al produsului, “rezultatele” (evident, negative) nu vor intarzia s& para‘ in timpul exploatarii aparatului respectiv sau chiar dac& vor intarzia (uneori ani), pana la urma tot vor apéirea! In electronica, o lipitura bund, rezistenta in timp, trebuie s indeplineasca mai multe conditi, tehnice, dintre care, céteva sunt mai importante: =terminalele care se vor lipi, ct si zona circuitului imprimat pe care se fac lipiturile, trebuie sa fle foarte bine curdtate (decapate), uscate si de preferat, chiar precositorite; = la lipire trebuie folosit un aliaj de bund calitate si in special, proportia cositor-plumb sa fie cea adecvata modului de lipire din tehnologia folosita, cat si conditilor ulterioare de utiizare a aparatului respectiv; - lipirea sa se faca intr-o anumité plajé de temperatura (optima), stind c& 0 temperatura mai mare, sau mai mica, va duce automat la scdiderea rezistentei lipituril in timp; = la lipire SA se foloseasca un decapant de buna calitate, care fie S nu lase urme in zona de lipire, fie sa nu actioneze cchimic in timp (sa fie inactiv chimic). Cand aceste conditii nu sunt strict respectate, calitatea lipituri in timp poate s& scadé, ajungandu-se fa “lpituri reci", ‘care se manifesta prin intreruperea intermitenta, sau definitiva ‘a contactului. lipitura corecté este reprezentata in fiou'a 7. in aceasta situatie,aliajul de lipit face contact de buna calitate atat cu folia metalica (cupru) a circuitului imprimat, ct si cu terminalul Ge cablal imprimat folie cupru suprafete de contact, "ali deine | (Ipege SxS 36016 = fl Rye] 16 februarie 2000componentei asamblate prin lipire. Daca din anumite motive, una sau mai multe dintre conditile impuse lipituril, n-au fost indeplinite, se ajunge la situatia din figura 2, in care este reprezentata situatia in care apar zone de contact imperfecte, marcate cu “!", in special pe supra- fata de contact a aliajului de lipit cu terminalul in cazul receptoarelor TV, acest fenomen poate sa apard (si uneori chiar apare!) la punctele de lipire a componentelor de gabarit mare, cu masa caloric mare, care de multe oi lucreaza la temperatura mai ridicata decat cea a mediului. Tipice din acest punct de vedere sunt transformatoarele (de alimentare si de ini), c&t si lipiturle blindajelor si adiatoarelor metalice. Acest tip de defect apare frecvent la receptoarele TV tip Cromatic si Telecolor fabri- cate la “Electronica’ din Bucuresti pana in 1990, Dupa mai multi sau mai putini ani de functionare, la aceste receptoare pare frecvent cam acelasi simptom: “televizorul se intrerupe dupa_un anumit timp de functionare”. Este vorba de o intrerupere totala, ca ‘ntreruperea de la retea, iar timpul de functionare pana se intrerupe este din ce in ce mai scurt, dupa care, televizorul nici nu mai por- neste. Efectuand masuratori in alimen- tator se remarca lipsa uneia sau a mai multe dintre tensiunile de alimentre, acest lucru datorandu-se lipsei tensiunii (impulsurilor) de pe anumite infagurari ale transforma- torului de alimentare in comutatie. De asemenea, este posibil ca televizorul s& pomeasca de la sine, in timpul masurétorilor Acelasi fenomen se poate intampla si cu transformatorul de lini, de la aceste tipuri de televizoa- re, Explicatia defectiunii const toc- mai in comportamentul necores- punzator in timp, al unor lipituri la terminalele transformatorului in comutatie, sau ale transformatoru- tui de fini. in urma analizei facute, rezulta in avet caz, lipiturile unora dintre terminalele transformatoarelor sunt reci (figura 2), in majoritatea cazuri- lor, vinovata find supratata de contact aliaj-terminal, cu mentiunea c in special, terminalele prezinta acum 0 suprafata cu aspect rugos si de culoare mai inchisa. Aceasta constituie un strat izolator, care intrerupe practic contactul elecric dintre terminal si cablaj (traseul respectiv). Pentru a remedia defectul, trebuie refacute lipiturile pe ter nalele transformatorului (transfor- matoarelor), bineinteles dupa ce s-au curatat in prealabil termina- lele. Refacerea lipiturilor trebuie fcuté cu un ciocan de lipit mai puternic, pentru a se obtine 0 topire corespunzéitoare a aliajului, la 0 temperatura la care sd nu conteze masa caloricé a transformatorului. Daca la refacerea lipiturilor nu s-au curatat bine terminalele trans- formatorului, defectul revine, ceea ce confirma existenta peliculei izola- toare, care se reface. Faptul c& acest defect apare atat de frecvent la receptoarele Tele- color si Cromatic (peste 33% dintre defectele acestor televizoare dupa 1992), ne indreptateste sa-l consideraim defect tipic, datorat atat calitatii lipirii componentelor, cat si calitatii acoperirii cu cositor a termi- nalelor transformatoarelor de alimen- tare gi de lini CLF ead Lo ae ag ow 2. pereeses ‘et februarie 2000 7A.armA Auto sistem de avertizare, propunem realizarea unui modul simplu si usor de realizat, ou un minim de compo- nente. Afirmatiile sunt total acoperite daca tinem cont c& montajul este realizat cu un singur circuit integrat cu port logice NAND de tip Trigger Schmitt (CD4093), trei tranzistoare de mica putere, un releu si cdteva compo- nente pasive. El realizeaza functille importante si nece- sare ale unei avertizari de calitate: declangare si armare temporizatd sau deciansare imediata. Datele tehnice ale alarmei sunt: + Intrarea temporizata: 4...85; + Intrare imediata; + Timp de armare: 20...40s; + Timp de alarmare: 40...60s; + lesire de tip releu NUND: 6/250V; + Alimentare: 12V, 10mA consum in stare de veghe. i ce priveste dotarea autoturismului personal cu un Dascrlerea schemel electrice Poarta U1D, condensatoarele C, si C, $i rezistorul Re formeaza circuitul de intarziere la conectare (vezi schema electrica din figura 1). Initial, pinul 13 al por este conectat la masa prin C,, insd dupa o constanta de timp data de grupul RC, potentialul acestui pin trece in 1 $i comuta iesirea in 0. In acest moment alarma este in stare de veghe. Timpul de armare (intarziere) la conectare este: Tarmare = K “Rha Co nde k = {(V,<, T, tip poarta) - este o functie de tensiunea de alimentare, temperatura si pragurile de basculare a portilor si se aproximeaza cu 0,7. La catodul diodei D, este conectat contactul, de supraveghere, normal deschis corespunzétor intréi imediate in stare de alarmare. Daca catodul diodei D, =y 18 februarie 2000a (i este pus la masa tanzistorul Q, se va deschide, gi prin Rip Va incarca rapid condensatorul C, aflat la pinul 8 al portii U1B. Acesta formeaza impreuna cu R,, si Cs un oscilator cu perioada Tosetator =k Fyy * C, respectiv frecventa de coa. 2Hz. Porfile U1D si U1B realizeazé functia SI CABLAT care prin Dg, respectiv Ry, si DZ1 polarizeazi baza tranzistorului Q, care intr in saturatie si contactul normal deschis al releului oscileaza cu aceeasi frecventa de 2Hz, Timpul de alarmare este dat de grupul Re-C;: Toatarmare =" Fg” Cg si este de aproximativ 40 de secunde. La catodul diodei D, se afl conectat contactul corespunzéitor intrérii temporizate in alarmare. Acest contat se monteaza de regulé la usa din fata stanga (usa de acces a soferului). Poarta U1A impreuna cu Q, for- meaza un circuit basculant bistabil de tip RS. Timpul cat alarma este inactiva la inchiderea contactului cores- punzaitor intra temporizate este: Ty =k: Ry Cy si ate valoarea, in cazul de fala, de ova. 6 secunde, timp suficient pentru ca proprietarul sa intre in maginai si s& deconecteze modulul de la sursa de alimentare de la un comutator numai de el stiut, Diodele D,, D; si Dy asigura descarcarea rapida a condensatoarelor aducand alarma in stare iniatialé in timp foarte scurt si gata pentru a fi rearmata. Daca legatura dintre pinii 8 si 9 ai portii UIC se elimina (pinul 9 ramane conectat la pin 8 - U1B), iar pinul 8 se conecteaza la pinul 12 al portii U1D, la lasarea usii deschise alarma functioneaza periodic, cu un ciclu de cca. 60 de secunde altfel, la terminarea celor 40 de secunde, alarma se opreste. wt de uilizare si punere Alarma are prevazute doua intra: Intrarea Tempori- zat (notata IT) la care se poate conecta intrerupatorul de la usa din stanga fata si Intrare Imediata (notata I!) a care se conecteaza intrerupatoarele de la celelatte usi, capota si portbagaj La iesirile notate LD1 si LD2 se pot conecta optional, dou’ LED-uri care afiseaza starea alarmei lesirea de releu ND se inseriaz& cu circuitul de alimentare a unei sirene electronice sau al claxonului de la masind. Montajul se conecteaz la bateria masinii printr-un comutator asouns, stiut doar de proprietarul masini. Din momentul actionarii acestui comutator, in sensul cuplat tensiunii de alimentre, se are la dispozitie cca. 30s, pentru a parasi masina fara ca alarma s& se decianseze. Aceasta stare este semnalizata de LD1. In acest timp nu conteazai starea intrarilor IT sil, ins& vor fi semnalizate de LED-ul LD2. Dupa trecerea celor oca. 30s LED-ul LD1 se stinge, semnalizdnd ca alarma a intrat in starea de veghe. in stare de veghe, orice incercare de a deschide una februarie 2000 din usile supravegheate cu contact conectat la intrarea Il, duce la declansarea imediata a alarmei. Starea de alar- ma este semnalizata si de stingerea si aprinderea LED- ului LD2 cu o frecventa de 2Hz. Daca usa din fata sténga (supravegheat de contac- tul IT) este deschisa se are la dispozitie un timp de 6s pentru a dezactiva alarma de la comutatorul ascuns. Depasirea acestui timp duce de asemenea la declan- sarea releului. Odata declansaté alarma, releul va actiona cu 0 freoventa de 2Hz claxonul, timp de oca. 40s, dupa care intra din nou in starea de veghe. Realizare practicd Montajul se realizeazé pe o plécula de circuit imprimat corodata conform cu desenul din figura 2 ‘Componentele se amplaseazé urméirind desenul prezen- tat in figura 3. Tranzistoarele utilizate sunt de mica putere din seria BC. Toate rezistoarele sunt de 0,25W. Releul utilizat, de tip MILLIONSPOT, are 0 pereche de contacte NI/ND la 6A250V. Pentru intrari si iesiri s-au utilizat conectoare cu surub astfel cd, conectarea la elementele externe se realizeaza gor si se elimina situatia neplacuta care apare n lipsa unui ciocan de lipit portabil Alarma se poate adapta cu succes si la supra vegherea imobilelor; contactul IT se monteaza la usa de intrare, iar contactele Il la celelalte usi sau ferestre. Ca element de avertizare sonori se poate utiliza soneria electromecanica sau o sirena electronica. Fata cablaj Fafa dlspunere componentebile*comm ile communication magazine Intr-o lume in schimbare ... © Trebuie s& stii ce iyi rezerva viitorul; © Trebuie si afli cum evolueazi lumea comunicatillor fara fir; © Trebuie si fin contact cu cei mai importangi cameni din telecomunicati © Trebuie s8 ai acces la cele mai proaspete informatii in domeniul telefoniei mobile. ji a mileniului U1 Revista de comunicati a ay i Cy trea ceer Ts See el Er gp FM, Wide-FM, USB, LSB, CW, and AMI Huge Memory Capacity: roe | Nonna Se. C, Ap. Ultra Compact Size! Pay TeVFax: MN E89' 58 mm x 24 mm x95 mm Mobil: 094.637. 147,094.806.902,094.366.147 Siri ely Hoy union Web: wwwsescoom; Email: sales@reseo.com februarie 2000J REZISTOARE 0,25W DFERTA SPECIAUA [conex electronic}s Oferta valabité doar pentru varie de componente prezentato in tabele| 12-1,5-18-2,7-33-3,9-4,7-5,6-68 - 82-39 + 56 - 180 - 82k - 180k - 270k - 680k - 1M2- 1M5 - 1MB + 2M2 - 2M7 - 3M3 - SM6 - 6M8 - 10M Pret cu amanuntul 200 lei Pret redus 50 lei pentru minim 25 buc&ti / valoare REZISTOARE 0,5W 2-1,5-2,7-3,9-4,7-5,6-6,8-8,2- 12-18-27 ~ 89 - 75 - 750 - 820 - 8k2 - 18k - 33k - 68K - 75k - 82k = 100k - 120k - 180k - 270k - 390k - 560k - 680k - 820k -iM-1M2-1M5- 1MB- 10M - 2M7- 4M7 - 5M6 - 6M& Pret cu amanuntul 400 lei Pret redus 120 lei pentru minim 10 bucati / valoare| REZISTOARE 1W 1,8 - 2,7 - 3,9 - 5,6 - 6,8 - 8,2 - 820 - 5k6 - 6K8 - 82k - 470k - 4M7. Pret cu amanuntul 1 100 lei Pret redus 500 lei pentru minim 5 bucati / valoare REZISTOARE 5W 0,12 -0,15 - 0,18 - 0,27 - 0,39 - 0,47 - 0,56 - 0,68 - 0,82 =1,5- 1,8- 6,8 - 12 - 18-39 - 75-82 - 120-270-390 - 470 - 560 - 680 - 750 - 820 - 2k2 Pret cu amanuntul 3 000 lei Telerardlo 59 Tempel ocr BB. 1SEXC ;Torluna mama de uc 250V (TOOOV panto veaktoare de 7) Pret redus 1 200 lei pentru minim 5 bucait/ valoare| (CONDENSATOARE ELECTROLITICE oe Aaa Be Olen speciale Valoar® | nominala | °°" | cy amanuntul {| Pretredus | Cantitate minima FL M mm) fei) fle pe valoare [buc] 22 100 TET] 1000 400 10 33 100 T1x5. 10007 400 10. 33 160 1ax8 1700) 800 10. 33 350. 16x9, 3.000 1500 10. 22 25 1x5 7000 400 70 22 35. 0x5) 1000 400 10 22 50. tOx4 1000 450 10 22 63 10x6 +100 500 10 22 160 7x10 3200 7.600 40 33 25 0x4, “10007 400 10 33 3s 105, 000 400 40 33 3 12x6 +000 500 to 220 460 | 32x18, 17500. 10500 5 2200 400 [40x25 59.000 35.400 5 TOATE PRETURILE INCLUD TVA, februarie 2000 2VOLTMETRU “nq numarul 1 (septembrie 1999) al | revistel a fost prezentat un volime- tru electronic cu 3 ~ digit, realizat ‘ou circuitulintegrat specializat ICL7107 prezent in marea majoritate a apara- telor de mésurd. Un alt “olasio" este circuitul integrat C520D (echivalent cu CA3162 sau CA3162A) cu care se poate realiza un voltmetru robust, sor de calibrat si utilizat. Afisarea valorii masurate se face pe un afisor cu LED cu anod comun. Schema electrica de principiu a voltmetrului este prezentata in figura 1 si contine trei blocuri principale: convertor A/D (cu C520D), decodor BCD (cu CD4543) si afigor, in cazul de fata model TOTS361 Datele tehnice ale voltmetrului sunt: - Afisaj 3 digit - Conversie A/D cu dubla pantés; - Frecvenja de esantionare: 4Hz; ~ Gama de masuré: 0... 999mV/-S9mV; - Alimentare: +5V/30mA; - Dimensiuni: 60 x 50 x 10mm. Ciruitul integrat C5200 Valoarea masurata este prelu- crati de convertorul analog cigital (A/D) C5200 i este oferita sub cod BCD la patru iesiri multiplexate (vezi figura 3), respectiv pinii 1, 2, 15 si 16. 3 Digit €520D include un convertor tensiune-curent (U/l) sio referinta de curent constant. Zeroul convertorului se realizeaz prin ajustarea semire- glabilului montat la pinii 8 si 9 ai integratului (cursorul la plusul sursei de alimentare). Tensiunea de intrare este convertita, proportional, intr-un curent electric care incarca conden- satorul aflat la pinul 12. Acest con- densator trebuie s& aiba pierderi mmici in dielectric, de preferat se utili zeazéi unul cu poliester si are valoa: tea, specificat, de producator, cca. 0,22pF. La sar itul perioadei de inca februarie 2000c520D care, convertorul U/ este deconectat de la condensator, de blocul de control logic, iar prin C, circuld un curent de polaritate opus (care i descarca liniar) provenit de la refe- rinta de curent de tip banda interzisa (Band Gap Reference). Aceasta este si baza principiulul conversiel A/D ou dubla pant; un numéirétor numara atat pe panta crescatoare a curen- tului de incarcare a unui conden- sator, cat si pe panta descres- ctoare, pana la gasirea valorii de referinta. Astfel, prin compararea celor doua valori gasite se mini zeazi eroarea de masura. Numa- r3torul oferd si semnal de multiplex- 786Hz; pinul 6 este pin de control al frecventei de esantionare. Daca acesta este conectat la un potential de SV freoventa de esantionare este de 96Hz; daca este lasat in gol sau conectat Ja mas aceasta este de Hz, Convertorul A/D C520D poate realiza si functia Hold (memorarea valorii masurate) daca pinul 6 se afla la un potential fix, de 1,2V (obtinut printr-un rezistor de 12k® conectat la sursa de +5V); conversia in acest caz se face cu 4Hz - frecventa de esantionare. Din semireglabilul conectat la pinul 18 se alusteaza castigul ampli- ficatorului de la intrarea convertorului un. Biocul Digit Drive comanda cei trei anozi ai afisorului prin interme- diul unor tranzistoare pnp de mic& putere. in montajul de fata s-au utili- zat tranzistoare BCS57. Caracteristicile electrice ale circu februarie 2000 itului C5200 sunt oferite in tabel. Specificam ca nu trebuie depasite valorile maxim admise, altfel se risca defectarea circuitului integrat. Aceste valori sunt: + Tensiune de alimentare maxim admis pentru o scurta perioada de timp (intre pinii 7 si 14): +7V; GRD Fete cavie ~ Tensiune maxima de intrare fat de masa: +15V; = Temperatura de lipire (maxim 108): 300°C. Circuitul integrat este realizat intr-o capsula tip DIP 16 de plastic (figura 2). Continuare in pagina 32 EBD aispunere componente [ely aareadsesteree, [2] Fuse taDialog cu cititorii Dinca Dragos - Constanta Exist apatale speciale pentru masurat valoarea inductantei unei bobine, dar achizitionarea lor nu se justificd decat pentru utilizarea in laboratoare. sau ateliere, adicé acolo unde este des folosit. Constructorii amatori deduc valoarea unei inductante masurand frecventa de rezonanta a unui circuit realizat cu un condensator cu valoare cunoscuta si bobina respectiva. Din relatia matematica a frecventei de rezo- nanté se deduce apoi valoarea inductantel. Pentru acest scop puteti folosi “Oscilatorul universar" publicat ‘in numarul 2 (pag. 24) al revistei Conex Club. Se poate construi si un montaj mai aparte, cum este cel alaturat. Aici se foloseste un semnal cu freoventa, foarte stabil provenita de la un oscilator cu cuar. Bobina ce urmeaza a fi masurata este cuplata cu un condensator variabil din care se stabileste rezonanta. Rezonanta este pusa in evidenta de un instrument indicator si are loc cénd valoarea indicata este maxima. Aceasta fiinded, la rezonanta, tensiunea la bornele Ciruitului creste functie de valoarea factorului de calitate a citeuitulu Limitele valorilor inductantelor mésurate sunt stabil te de limitele capacitatii condensatorului si de frecventa semnalului aplicat din formula: 1 39,410 4 39,4 sau cre Astfel c&, se foloseste un cuart cu frecventa de 10MHz si un condensator variabil cu limitele de capacitate 10pF si 150pF. Se pot masura inductante ‘ntre limitele 0,16uH si 25uH. Daca freoventa cuartului este de 8MHz si daca tn circuit ramane acelasi condensator variabil se pot maisu- fa bobine cu inductanta cuprinsa intre 0,25...39H in jurul axului condensatorului variabil se traseazé o scald cu valori de inductante. Se poate folosi orice tip de condensator variabil dar gama valorilor masurate va fi diferité de exemplele date. Dobrica Valentin - Craiova Micul aparat de barbierit care poate functiona numai la 220V,. poate fi utiizat gi in conditile cénd dispuneti numai de acumulator auto, Elementul care inlesneste aceasta situalie este un convertor DC/AC (invertor) adic’ se alimenteaza in 24 ‘CONSULTATI TEHNICE ‘curent continu si debiteaza curent alternativ. Va precizez cd de la convertorul care este prezentat puteti obtine o putere de maxim 8W asa ca nu trebuie ‘s8-| folositi si la aparate care consumé peste aceasta putere. Pentru a fi construit se procura un transformator cu douai infésurdri pentru 9V si o Infaisurare pentru 220V. Transformatorul trebuie S& fie dimensionat pentru 10VA. Tranzistoarele au montate radiatoare de caldura. Constructia se face respectand schema electric’. ‘Armasu Cristian - Oradea in montajele din domeniul UHF bobinele sunt ‘nlocuite cu linii in circuitele osoilante. Lungimea acestor linii sunt in general 1/4. Pe linie, in lungimea ei, existé 0 anumita distributie curentului si, bineinteles a impedantei, Fiecare circuit oscilant de acest fel este introdus ‘ntr-0 cutie metalica. Cu mai multe circuite cuplate adecvat se pot construi fltre de RF. Cuplajul intre circuite poate fi prin fante in pere' despartitori, prin elemente capacitive sau_inductiv Corespondenta electrical intre circuitele cu bobine si ircuitele cu linii o prezentaim akiturat. Toate aceste tipuri de cuplaje sunt folosite in practic. februarie 2000CONSULTATH TEHNICE U 9 8 ‘Toma Vasile - Jud. Arges Aria de acoperire a unui emitéitor este determinata de puterea electrica a acestuia si de sistemul radiant al energiei. in aceasta privinta exista reglementail oficiale findca sunt posturi de radiodifuziuni cu aceeasi frecventa, dar care nu se perturba reciproc prin modul cum sunt amplasate geogratic. Posturile de radio care emit cu modulatie de freeven- 1& si sunt situate in perimetrul orasului Bucuresti, pot fi receptionate cu greu la distante de peste 80km. Tolusi acela unde receptia este simiité cu ajutorul unor antene directive si a amplificatoarelor de antend, situafia se poate ameliora Daca la antena pe care 0 folositi si pe care consider c este adeovaté scopului mai adaugati un ampiifi- Ceator, receptia va fi mult mai buna. Nu va mai repet ca exist in comert amplificatoare de bund calitate, fiindc& asta o stiti, dar la solicitarea expresé va publica un amplificator de antend de banda largé care are un cAstig bun de aproximativ 20dB, adica amplific& de 10 ori semnalul si care nu a relaje februarie 2000 dupa ce a fost construit. Acest amplificator acopera gama de unde ultrascurte ‘intre 60MHz si 108MHz. Elementul amplificator este Un tranzistor BF961 sau BF964. Bobinele au urmatoarele date tehnice L, are 18 spire cu diametrul de 3mm din sarma de cupru-email 0,5mm; L, are acelasi numar de spire si aceeasi sarma, dar diamtrul bobinei este 4mm. Bobina L, are 28 de spire cu diametrul de Smm si L, ate 23 de spire cu diametrul de 3mm, ambele cu aceeasi sarma ca si L, Socul RF se construieste pe o bara de ferité cu diametrul de 2mm si lung de mm pe care se bobinea- 28 20 de spire din sarma cu diametrul de 0,amm. Aici poate fi folosit si un soc recuperat din aparate TV. ‘Se recomanda ca cele doud condensatoare C, si Cy 88 fie de tip dise ceramic, dar se pot folosi si conden satoare placheta. Amplificatorul se introduce intr-o cutie metalicé cu dimensiunile 30 x 30 x 16 si piesele se dispun ca in desen. Cutia are un perete despartitor. Materialul din care se face cutia este tabla cositorita. ‘Amplificatorul fiind amplasat pe pilon langa antena, alimentarea sa se face prin cablul coaxial. Tensiunea de alimentare se aplica cablului de lega- tura tot printr-un soc de radiofrecventa, semnalul util fiind aplicat radioreceptorului prin condensatorul de 2,2nF. Socul AF are ca suport tot o bard de ferité cu diametrul de 3mm pe care se bobineaza 3 spire din Arma cu diametrul de 0,2mm. Tensiunea de 12V trebuie sé fie bine filtrata. Cu priceperea de care aminteati, sunt convins c& veti realiza un amplificator dupa dorinta! ing. lie Mihaescu 25tarea fenomenelor fizice de radiatie a cAmpului electromag- netic prin evaluari cantitative mate- matice, cl vom reda numai aspectele calitative ce pot fi puse in evidenté prin masuratori electrice facil. Constructorul amator, cci el ne este interlocutor, trebuie s& aiba in vedere la o antena cativa parametri esentiali, si anume: impedanta ante- nei, frecventa de lucru, diagrama de radiatie, cAstigul si puterea radiata admisd: La acestea, se adauga di- mensiunile antenei, materialul din care este construita'si complexitatea procesului mecanic de realizare. ‘Cunoscand tn mare cate ceva din acesti parametri ne dim seama cat necesita constructia unei antene care Sa aiba calitatile electrice dorite si in acelasi timp daca dimensiunile el nu depasesc spatiul disponibil de am- plasare. Dimensiunile fizice ale antenelor sunt dependente direct de lungimea de unda pe care trebuie s& lucreze, marime legat direct de frecventa: Aici_apare avantajul_constructiei antenelor pentru VHF si UHF care au dimensiuni mici in comparatie cu antenele pentru unde scurte. Cele mai folosite antene in VHF gi UHF sunt antenele verticale pentru implul considerent cé ocupa_un spaliu foarte redus si au diagrama de directivitate omnidirectionala. Aces- deosebite pentru zonele urbane unde nu se pot monta antene ce ocupa spatiu mai mare. Antenele verticale pot avea diverse dimensiuni, care de fapt sunt fractiuni ale lungimii de und pe care se lucreaza si cum banda de 2m Ni: ne vom aventura in prezen- (144...146MHz) este foarte folosita in Romania vom face céteva aprecieri asupra antenelor verticale. Apreci- rile sunt la fel de valabile si pentru cei ce lucreazéi in “rezervatia” CB. Energia radiata de o antend este dependenta de rezistenta de radiatie a antenei si de curentul aplicat la baza antenei W= FR, Lao antend 1/4 rezistenta R, are valoarea de aproximativ 350 si ‘capata valori din ce in ce mai mici daca aceasta lungime scade. Dupa modul cum este fixata antena se tine cont si de rezistenta terenului pe care ‘© montim cu R, si care, evident, va absorbi o parte din energia aplicata antenei si deci, randamentul scade foarte mult: 11 = RP + Fy La o antena fixatd pe caroseria Uunui autoturism, R, are valori foarte mari finda cuplajul se face capacitiv si randamentul este foarte mic. Se estimeaz cA in CB se pierd 5dB, adica puterea radiata este de numai 0,3 din puterea aplicaté de la emitator. Dar la antenele verticale rezis- tenta de radiatie nu apare pur rezistiva, ci sub forma unei impe- dante ce are si un factor reactiv. S-a constatat experimental c& 0 antend ‘4 prezinta o reactant capacitiva ca rezultat a unei capacitati de 15pF. De aici vine necesitatea adaptarii cablu- lui coaxial la antend prin intermdiul unei bobine adica a unei inductante care compenseazé (la rezonanta) efectele capacital Aminteam ca antenele verticale Continuare in pagina 29 februarie 2000SISTEME DE RADIOCOMUNICATHI $I INFORMATICE: APLICATII MOBILE YAESU Te ea * echipamente dedicate pentru Aplicatii Mobi reteaua GSM de harti digitale, aviatie, navigatie, 1 vehicule, Presenter te end Ney OG) Diversitatea produselor MEDIUM, in performanta si pret face ca acestea sa fie adecvate oricaror cerinte profesionale: ™ Data / video proiectoare (Polysilicon LCD Technology, Digital Light Processing); * Rotroproiectoare, display-utl color LCD matrice activa, (SVGA, XGA); * Table de prezentare (Copyboards / Flipeharts) cu sistom de scanare si copiere; * Camere foto digitale, videocamere digitale cu conectare: echipamente PAL, ecrane LCD sau PC; e Lucent Technologies es AGNOR HIGH TECH prolecteaza si realizeaza retele Inteligente pentru transmisil de date, cablari structurate si wireless, mobile computing cu echipamente si suport tehnic LUCENT Technologies si TOSHIBA TOSHIBA wh * soluti radio pentru transmisi ai do date incre LAN-url fa ciatante era intre 200 m8 km; * cladit inteligente / cableri se cae erences, structurate; viteze 185-622 Mbps - 1,2 Gbps: Lucent SYSTIMAX * elamente active Fast Ethernet, ATM DMacnor HIGH TECH - Societate de Comunicatii si Calculatoare Lucretiu Patrascanu 14, Bucuresti Tel: 3405457, 3405458, 3405459 Fax: 3405456 E-mail: office@agnor.roMODURI PS Se vera CONCKelce A PRIN BS @ Abonament pe 12 uni: 10 000 x 12 = 120 000 lei @ Abonament pe 6 luni: 12 000 x 6 = 72 000 lei @ Angajament: plata \unar, ramburs - pretul revistei plus taxe de expediere conexclul conexctué conexelub conexclab conexclub Pee cescccccccccccvccccccccs Revista conexc&cé Claudia Sandu Str. Maica Domnului, nr.48, sector 2, Bucuresti, cod postal 72 223 Pentru oricare din cele 3 moduri este necesaré completarea unuia din taloane (sau copie) si expedierea pe adresa: a, achitat cu maeal postal nr. ima de: 120 000 lei cod postal ... Data.. Dee Cet donee: Ee localitatea cod postal Data... SIGUR $I EFICIENT!Unmare din pagina 26 ‘au diagrama de radiatie omnid rectionald sub forma unui tor. Daca reusim s& alungim acest tor in plan orizontal, reusim ca antena sa aiba si un oarecare castig. Pe noi nu ne intereseazé s& radiem energie in plan vertical fiinde& acolo nu avem corespondent. Din diagrama din figura 1 se observa cA antena 7/4 are castig G = 0, iar optima este antena 5/8). care are un castig de 3dB. ‘Aceste diagrame de radiatie ne conduc sa stabilim distributia c&mpu- lui electromagnetic pe o antena (figura 2). Deci legatura intre cablul coaxial, de cele mai multe ori cu impedanta caracteristica de 502, impune folosi- rea unui element de’ adaptare care poate avea diverse aspecte, de la Cirouitele LC si pana la lini si cabluri, asa cum este ilustrat in figura 3. Aici, iin figura Sf este ilustrata si celebra deja antena pentru VHF numité J - ‘Antena din cauza similitudinii aspec- tului cu litera din alfabet. De fapt, acea linie este un 7/4 in scurt care permite adaptarea cablului asimetric la antena vertical ‘Antena J denumité initial SLIM JIM (slim = sublire) a fost patentatd in Anglia in anul 1924. Interesant este c& aceasté antend permite o CeCe eccevcescecosereseeoesceecereesereceecoes filtru trece sus (FTS) clasic este prezentata in figura 1. Pentru a evita utiizarea unei bobine de valoare mare, care poate produce interferente electromagnetice la fel ca 0 antena este suficient s8 simulam prezenta acesteia cu ajutorul schemei electrice din figura 2. Aceasta este realizata jn principal, cu dou amplificatoare opera- fionale si un condensator C. Generand un curent in punctul LP si masurand caderea de tesiune care rezulta se determina Z, = jwC/ (m1 Gna)» unde g,, este transconductanta inductanta echivalenta a bobinei rezult8: Ly = C / (Gm; Smo): Dac produsul transconductantelor este mult mai mic decat unitatea, valoarea inductantei este mare, greu de realizat fizic. Conden- satorul C, dicteazA valoarea_ inductantei simultane. Panta amplificatoarelor este determinata de_rezistoarele R, si Ry prin se electric’ de principiu a unui impedanta echivalenta a retelei: ampiiicatorului VR, formula yy In final rezuttéfitrul rece sus prezentat in figura 2, ou frecventa de taiere de 3,2kHz, ce are oatenuare de 58,6dB / decada. Rezistenta serie conduce la diminuarea factorului de calitate al bobinei simulate. Atenuarea, la 10Hz este de -80dB. Nota de aplicatie MAXIM februarie 2000 buna adaptare si se monteaz& de multe ori si in’ pozitie orizontalé pentru receptia programelor TV. Referirle de pana acum au fost facute la antenele simple verticale, dar trebuie SA avem in vedere si antenele combinate tot cu poziti- onare verticalé, acestea si unele constructii practice de antene intr-un numér vitor al revistei Oricare ar fi tipul de anten& ce urmeaza a fi folosit, rigiditatea sa mecanica este esentiala flindca orice deplasare inseamna si deplasarea diagramei de radiatie, adicé diminu- area calitatilor electrice care poate duce la disparitia unei legaturi radio. ol 5) co}EC; PREAMPL 23cm, putin folosité acum, ar putea fi mal animata daca vor fi stimulate spectru permit crearea_unor montaje Performante, mai ales in domeniul frecventelor superioare din spectrul de radiocomunicati De curand a aparut tranzistorul MGF1302 (producator MITSHUBISHI ELECTRIC) care este un FET GaAs de zgomot mic recomandat a fi primul etaj din preamplificatoarele ce lucreaza in banda S pana in banda X, dar poate fi folosit si ca oscilator. Factorul de zgomot este de 1,4dB iar castigul de cel putin 11dB la Ne componente electronice IFIGATOR freeventa de 4GHz. Aceste valori sunt putin diminuate la 12GHz - dupéi cum este ilustrat si in ‘abel. Avand la baz acest tranzistor, DL4EBU prezinti in revista Elektor un preampiificator foarte interesant pentru receptia benzii de 23cm. Avand un cdstig mai bun de 35dB, intr-0 banda de frecvente cuprins& intre 1250MHz si 1300MHz cu un maxim la 1285MHz, acest pream- plificator este foarte util pentru Teceptia tuturor tipurilor de emisiuni din aceasti gam& dar noi il REVISTA REVISTELOR recomandim in special radio: amatorilor. Montajul este realizat in tehnicd SMD. Se observa c& semna- lul de la antena este ampiificat de MGF1302 si apoi aplicat fltrului trece banda L-Lo-Ls Cu ajutorul_condensatoarelor semivariabile poate fi favorizaté 0 anumita frecvent. Semnalul post filtru este amplificat apoi de cascada amplificatoarelor notate IC1 - IC2 si care sunt MSAQ685 produse de Hewlett Packard. 13 februarie 2000EZ Detaliu montaj etaj intrare MGF1302 ‘Symbol | Parameter min. | Typ. Venus | Garin 100A oma Vinass | GatelSource 100A + = nae Gate/Source Vag OV 5 10 1 Drain Vos=0V, Vog=3V 30_| 60 Gate/Soureo | Vo,=BV, To~ 100HA 03 cna i a Vss-3V, l= 100m fede (ks 14 | NFnq | Minimal “pel See Toate bobinele sunt construite din sarma de cupru emailat cu diametrul de 0,2mm pentru L, si L, si de 0,8mm pentru L, Lysilg, Astfel, L, are 5 spire cu diametrul de 1mm, L, are 4 spire cu acelasi diametru gi ined o spird pe o perl de ferit. Bobinele L, gi L, au cate 5 spire cu diametrul de 2mm, iar Le are 4 spire pe 0 peria de ferité cu diametrul de 3mm. De remarcat 0 prin mufa k2 se primeste, prin cablul de coborare, tensiune de alimentare cuprinsa intre 12...18V care este aplicaté stabilizatorului 78L06. La iesirea acestuia se obtin 6V care se aplica celor trei etaje. Consumul de curent este de aproximativ 45mA. Bobina L6 este un soc cu inductanta de 10H. Condensatoarele semivariabile Cyo, Cy si Cyp Se monteazéi pe fata 2 a cablajului in desenele alaiturate se pot vedea dispunerea pieselor si dimensiunie liniilor din filtr. Montajul se introduce intr-o cutie 34x74x30mm prevazuté cu mufe BNC de 500. Prelucrere de ing, lie Mindescu dupa revista Elektor REFERINTA DE GED Cove fata fata 2 Cabl Pentru calibrarea aparatelor de mésurd recomandam realizarea referintei de tensiune prezentala in figuia 7 si realizata cu circuitul integrat MAX873A (8). Tensiunea de etalonare furnizata la iesire (+,,) este de 2,5V cu precizie 0,196; ajustarea intre‘limitele 2,495V si 2,505V se realizeaza de la P,. Coeficientul de stabiltate cu temperatura este bun, deriva termicd fiind de 20ppm/1000 ore. Montajul se alimenteazé cu 9V. Condensatoarele de decuplare sunt indis- pensabile, avand rol de a minimiza sursele de brum. Consumul este de 10mA, iar cicuitul integrat este protejat la scurtcircult pe iesire Prelurare de Ing. Croft V. Constantin dpa rela Electronique Pratique februarie 2000 31Urmare din pagina 23 ta pate conexclas Voltmetrul electronic se realizeazA pe o placuta de circuit imprimat simplu i placat pe care se imprima traseul prezentat in figura 4 la scara 1:1. Dupd [ama oe obfinerea circuitului imprimat si efectuarea gaurilor corespunzatoare se trece la | asamblarea placutei conform cu desenul de echipare prezentat in figura 5. Editor ‘Odata montajul asamblat, se trece la verificarea functionarii si calibrare. fr acest sens, se alimenteazé montajul cu tensiune stabilzata de +5V (la pini | Se CONEX ELECTRONIC corespunzatori); pinii de intrare - INH si INL - se scurtcircuiteaza si se regleaza_ | SRL RV, pana cand afigajul indica’ “000” (reglaj de zero). Utiizand o surs& de | ! ienalinelcorinde eek bie StabiG, eefaplicd dupa acest prim rageh a sceeanl J40/8557/1991 pini, o tensiune de 999mV cu respectarea corespunzatoare a polaritati gi se regleaza RV, astfel incdt afigajul s& indice “990”. | Director in cazul in care tensiunea aplicaté depaseste nivelul de 999mV afigajul se | Constantin Mihalache stinge complet. De remarcat cd, voltmetrul poate maisura si tensiuni negative de and la -98mY, iar depasirea acestui nivel provoacd de asemenea stingerea | Director comercial | edrpejultl Victoria lonescu Prin conectarea la masa a pinilor DP, si, respectiv DP, se pot aprinde punctele zecimale ale afigajului. Rezistoarele Ri si R,, servesc la polarizarea corespunzatoare a segmentelor respective. RR, este o relea rezistivé cu rezistoare de 10k, ins& se pot utiliza si | rezistoare normale de 0,25W, aceeasi valoare. | REDACTIA Pentru a extinde domeniul de masura al voltmetrului, semnalul de masurat | se va aplica la pinii INH si INL prin intermedlul unor divizoare de tensiune | Peer oet calibrate si adaptate situatiel. | | Redactori i Groit V. Constantin | Marin Ionescu | Tehnoredactare | Marius Toader : Mares Dumitrache | | Secretariat | Claudia Sandu Gilda Stefan / Adresa redactiei | Str. Maica Domnului, nr. 48, sector 2, Bucuresti Tel: 242.22.08 Fax: 242.09.79 | E-mail:conexel@isp.acorp.ro | L : aa Tiparul | Imprimerie Media Pro | Bucuresti | Colaboratorii vor primi drepturi de autor dependente de valoarea stiintiic’, “ISSN 1454-7708 | practicé si importanta subiectului tratat. ! 32aN TO} 9 \Cy Cerin < sb, ot ees Cititorii care dorese s4-si compieteze colectia rate ‘ppt Primi prin colet postal, cu plata rambars, numerele caré‘le ips@s© solicitand gest Idera in scris, la adresa Str. Maica Domnalai nr. “48, sector Z, Bucuresti sau, delefonicglajtelefon 242.22.06, —eS =< 2SStr. Maica Domnului 48, sector 2, Bucuresti Tel.: 242 2206; Fax: 242 0979 -ACONeX A ciectionic = Componente electronice = - Aparatura de masura si control - Kit-uri si subansamble - Scule si accesorii pentru electronica __- Sisteme de depozitare _ La Gerere produsele comercializate pot fi livrate si prin posta (cu plata ramburs)