PTT TE Viata De Dupa Moarte Gordon Lindsay ot ilicaprrowut 1 »DACA OMUL ODATA MORT AR MAI PUTEA INVIAY Fiecare om care so najte in lumen aceasta are vre- mea Iul do tr8it gi vremea lul de muri, Din olipa cind ‘am tnceput si tril — not tncepem sii murim. Ce se intimpla cind ajunge clipa aceasta la nol, ca la tofi, 91 ‘gufleul nostru se altura muljimel nenumarate « deco- ofilor? Oaro va oontinua cunogtiia si functlonezo in ‘momentul acela? -Oare omul odala mort ar mat putes {nvia?" a tntrebat odat Tov, De atunc!, aceast# intrebare esto puss mereu de oltre orice creaturs umand, ‘Esto o diferent olars Inire om si tntre orice alta creaturd. Existé in el 0 insusire specials. care i di po- Sibilitatea sf gindeases asupra vltorulul, In imp co viafa exist in el, in prozent — ombl in infelepciunea ex su- ‘perioaré, esto creat in aga fe, inelt in mod instinctiv fine font de viltor. EI tie 08 orice alogero pe care o face va intiuienta Intro forms sau alta asupra mersulul viel sal Si de accen — dacd cunogtinja va exista gi dincolo ‘de moarte, — inseamna o& exists un alt vitor de o im- ortanfé covirsitonre, de care trebue si se fini seama, ‘Acest viltor se cheama “Viafs viltoare” (Lumea de spol). Care va fi starea iui pesto 0 suts de ani, peste o mie, este ‘un milion de ani? Acsasta este intrebares care se Dune In “ings Din totdeauna gi-au pus oamenii intrebares : Oare ‘continua si existe cunostinja gl dup’ moarte? Oare este vista gi dincolo de mormint? Sau oare vesicia este mi‘mai somnul nelneetat al lumii? Dac& ultima presupunere este exact — si soarta finala a acelor buni este identica ‘cu ® acelor rai — ar fi bine pentru oameni s4 tragh ‘maximum de folos posibil din viafa presenti — si sd tute viitorul, Nu are nici o valoare munca fara speranfa plijii. Nu are nicl o valoare speranja care niclodats. nu Se va. realiza. Chiar gi apostolul Pavel a spus: “Deck mumal in viafa aceasta ne-am pus nadejdea, atunci suntem cel mai nenorocifi din tojt oamenit... 58 mincim si si bem cst miine vom muri’. (1 Corintent, 15:16, 92). ‘Dar, majoritatea oamenilor, fle ef buni sau ri, nu sunt convingi i moartea este sfirsitul la toate, Instine- tele cele mai adinel Ie spun ci existé ceva dincolo de mormint, Fie intre lumea mesianicd sau nu, credinja in emurirea sufletulul Imbritigeazh omeniren in plenitudl— nea ol. ‘Musulmanl — are raiul mahomedan al Tu, indianul are elmpurile de vindtoare vesnicS, hindusul — Nirvana ‘si aga mal departe, Numai cel mai indaratnici si acet fare au venit fa contact cu invajaturile dure, materialiste, fargumenteazé ch mormintul inseamnd sfirsit. Numai acet ‘aie olor simfuri sunt atinse de picat pot tdimui realita- tea lumii de apo Este natural sf firese Iucru credinta oopitulul tn viata de dupé. moarte. Numai dup ce este strivit in iuresul pacatulul sau se complich in problemele vietil, se Snkbusé orice gind asupra nemuririi sufletulul. Si chiar aga, 0 voce Interioars inci continus s#-i sopteascd c& teste ceva dincolo de aceasta, si in majoritaten cazurilor, ‘1 nu poate si se eschiveze In intregime de vocea con- Sllinfel care il avertizeaai de judecata vltoare, ‘Oare este posibil, deci, ca acel instinct universal al naturii tumane despre vesnic iasufletulul si fie fals? Oare feste posibil e& aceasta chemare interioari la viaja de dincolo de moarte este numal 0 vraj& mincinoasé, 0 ilu- zie batjocoritosre? Fereasci Dumnezeu. Natura insugi ne fnvaji cA tocmal instinctele din impirafia viefil au o logaturd strinsa cu realitates, Po- rumbelul sburator, daci este indepirtat din culbul séu, geste inapoi f8r8 nici o greseais In locul sau de bastind. Si fle ora olt de tirale, noaplea intunecoasé sf depdrtaren aan‘mare, nu-i nimic in aceasta, Instinetul ascuns in corpul Jul milcu} nu-l ingeali. EI 11 conduce cu siguranta acass. Si onre omul nu are o valoare mai mare decit 0 pa- sire? ‘Somonul, care trieste toaté viaja sa in mare este purtat putin’ timp inainte de moarte de catre un instinct ‘eludat spre apele de unde a venit. El igi crocste drum prin talazurile miril furtunoase strind peste cascade cu (© mare grabi, fri si fink cont de mincare sau odihné, ind ce in sfirgit ajunge 1a locul unde a primit viefs. Alct, ‘complectind cercul, el executs sarcina sa pentru exis- ‘tenja spefil. Pind unde se inalta gi diferd omul de pestele somon | ‘are esto posibi, totusi, eli omul care s-a niscut pe lume cu talente indlfatoare in domenii diferite ale viet, eu dragoste, ou credin}S, cu speran{d, cu instinctul ne- ‘muririt sufletului, cu cunoagterea Iui 'D-zeu, va afin ci toate acestea 1 vor dezamigi in vitor? Rereasei. D-zeu! Natura insisi ne invaji cd visa poste avea forme Aiferite cu desivirgire. CA viaja poate izvord chiar gi din moarte. Fluturele obignuit tréiesto primelo etape ale cexistenfel sale incepitoare ca omidé urlts. Dupi indepli- nirea sarcinei sale — fluturele se materializeazi sub forma ‘obignuita gl — deodata — moare. Omul core nu cunoaste, i se pare c& viaja fluturelui a trecut si a dispi- rut pentru totdeauna. Tot co a rimas pare ca un hoit si el zace asemenea unui hoit multe zile fir nici 0 mis- care gi, eu toate acestes, natura face o minune asteptata. Din corpul morfii urite iese un fluture minunat. Nu feste obligat si se tirile pe pamint, igi desfagoaré aripile i zboaré in depirtare. Si ce mare e avantajul omulit fof de future. Apostolul Paul continua s& se foloseascd de exem- plete naturll ca £8 arate cum izvoriste viata din instst ‘moartea. El araté cum simburele de griu a fost sidit in pAmint ca si se plardé, insi natura a facut 0 nous mi- Din simburele care a murit ingropat in pimint t2- Ducneste viafa’ noua, care nu numai cd continu, cf se mireste si se intireste. Ce diferen{a este intre valoaren uunut om faji de valoarea simburelul de griu! Ceeace D-zeu poate s& facd pentru un Iucru mic ca simbureledo griu, fat& indoialé c& poate si tack pentru om — po- doaba creafiel sale. ‘Materialistul argumentessh c& cunostinja omulut - voriigte numal din creierul stu. Cu moartea creierulul — 1 personalitates omului se piordo definitiv. ‘Noile descoperizi in stiinfA ristoarni aceste teori. Creierul nu este insusi omul. EI este numai o unealtd eo se afld in folosinga omului. Cind copilul se schimbs dela perioada copilariel In maturitate, so desvolté crelerul in Iabirintul complicat al oelulelor eenusil, In care se aduni cunostinfelo pe care ‘oml le-a tnviat. Dar gtiinfa nu este omul, Ea este cova adiugat 1a om. Stiinja operatorio a reusit in cazuri rare si Indepir tere pirfl din creierul uman fri si eauzeze moartea, fnsi personalitatea rimine toldeauna. O parte din corp poate fi anihilat. Este posibil disparitia capacitagit de a ‘vorbi, se poate si se anuleze anumite talente din om. Insk omul exist incl. Este o personalitate limitata core exist dincolo de creier. ‘Este natural ca genul uman si doreasca si descopere 0 este dincolo de perdea. Tov, care a expus intrebarea vesnica daci omul odaté mort ar mai putea invia, a spus in cap. 19 — 25, 26: 2k # Dar sti cd riscumpfritorul men este via si ci se va ridica I urmA pe pimint. Chlar daci mi se ‘va nimict plelea gt chiar dack nu vol mai aves carne, vot vedea totusi pe Dumnezeu. ov 19:25, 26) Da, Dumnezeu prin revelagie directs a ardtat ci este ‘visti “dupa moarte, Si toate acestea nu a relevat ca si satisfacd curioritates omulul. ‘Durnnezeu intr-adevir no-a dat toati stiinja ca s-o ‘putem folosi cu injelepciune gi mat presus 0 fra indolals ‘clar ci Dumnezeu doreste oa nol si infelegem ci dack vom trét viaja noastré dupi dorinfa Lui — nu trebule ‘88 ne temem de lumea viltoare. Scopul principal al Re- velajiet Supreme, esto aga dar sé avertizeze pe oameni ci ‘modul viesii lor pe pamintul acesta va avea o influenja, ‘vognicS sl permanent asupra viefli viitoare. De aceoa Jucrul care stabilegte destinul in lumea viitoare trebue‘58 capete atenfia cea mal deosebiti din partes omulul. Si natfel Sncepem eu cercetarea noastri asupra.aceeace 2 desviiuit Dumnezeu omului in ceeace priveste situnfia spiritelor decedate. Vom sprofunds, in urma studiulut Cirfilor Stinte, desvoltarea treptata a sublectulut de citre profefi in decursul vremii, pind cind Ja sfirsitul timpulu fa venit Mesia si a descoperit complect aceasté taind, In capitolele ce vor urma vom privi cu atenfie specialé dee- coperires. aceasta. CAPITOLUL 11 DOVEZI BIBLICE DESPRE VIATA DE DUPA MOARTE In cluda faptulul 08 gtiinta si natura prezints dovent decisive pe indestulate relativ la un anumit fel de visti ups moarte — numai prin revelarea divinitiit vom putea oipata o idele lmitaté tn ceeace priveste nemu- ‘irea sufletului in Iumea de apol. In capitolul acesta vom studia elteva fragmente din Noul Testament oo dovedeso cititorului e& sufletul mesianic exista gi dupti moarte. ‘Vom vedea indeosebi condiiile speciale al virtuogt- or morfi gi vom fi atonfi lg ultimele capitole ce trateaz’ despre moartes rallor. Nu ne vom Tua asupri-ne si interpretim in amé~ nunfime acele fragmente. Scopul nostru este si arétim cf cle ne invafé {6rd nicl o umbri de indoiald oS su- flotele color drepfi, co au plecat din lumen aceasta sunt congtiente, gi in fapt ele au un contact strins cu Mesia im Ral. ‘Vom studia Ia inceput si citeva invéyituri ale lui Tsus ‘Mintuitorul care au o important covirgitoare in. ches- tiunea ce 0 discutém. 1. Omul poate si ucid’ trupul dar nu sufletul.+ Acoasta ©, invijatura Dompului nostru Isus. Exist © mare diferenti intre trup si suflet, Oamenii pot 88 onjoare trupul dar. nu pot. ucide .suftetul. Partea cea mai insomnatd a creafiei umane rémine si dupa: moartea ‘trupului. Isus mu a vazut in moartea trupului motiv: de team’, ins omulul netemator fie, prin neglijenf&, fe prin réscoals; Dumnezeu giseste _necesar si-i distrugé atit trupul ol si sufletul in gheend. 2) Sufletele celor drepfi merg dupit mosrte in ral 3k ok x Isus a raspuns: Adevirat fi spun ci astizt vei fl cu Mine im rai”. (Luca 23/48) Gind Mintultorul a spus aceste cuvinte, atit Lut cit si hofului erucitioat aléturl de i, lo-au mat rimas citeva minute de via, Viala lor s-a epuizat cu repeziciune. In pofida suferinfolor sale, privea tiharul de alaturi cum {sl purta Mintultorul suferinjele crucificdrii, El 11 vedea rugladu-Se pentru chinultorit Lut, gi privindu-L s-a con- vins e Isus este Flul Domnului. Cu modestie cerea dela Domnul si-si aminteascé de El la reintoarcerea in cer in Impérdjia Lui, Isus a auzit strigitele bitrinului si 1 asigurat cé inet Inainte de sfirsitul zilel — va fi cu El im ral. Desigur o& dack ar fi incotat sufletole hofulul si a lui sus eA existe dup moarte — atunel promisiunes cc ined in aceeas zi va fi Isus impreuni cu batrinul in rai, ar fi fost gresita gi ar fi indus in eroare. 3) Dumnezeu nu este un Durnezeu al celor morfi, ci ‘al color vii. +k 4k Dar Diimnezeu nu este un Dumnezeu af celor morfi, ol al éclor vil clei pentru EI tofi sunt vi. lauca 20/38) Saduceii_au fost materialistit cenerafiei lor. Ei nu eredeau in ingerl, in spirite gi in Invieres morjilor. A fost 0 incercare “de a trage pe Mesia de limbi’. AW ereiat o intimplare ipotetica cu. gapte frafi, iar nevasta primului 6-8, viduvit de el, Dup’ Legea Tul Moise, trebuia fratele $4 $2 clsitoreasca cu yiduva si s8 ridice simints fratelui, In poveste creiatd se arita c& tofi fragii au murit ae‘unul dupa altul, si astfel era forfat totdeauna fratele mai tinér si se cisdtoreascd cu viduva. Dact ar fi fost in- vierea morfilor — nevasta cul ar fi fost viduva? Tous le-a rispuns desgolind ignoran{a lor in proble~ ‘mele spirituale, Inainte de toate, a spus El, acel demni de invierea celor drep}i nu se vor cdsitori, ci vor fi ca ingerii cerului. Ca si continue si si le dovedenses gre- ‘seal lor lo-a indreptat Isus argumentele lor eitre che- ‘marea Iu! Dumnezeu etre Moise din mijlocul rugulul aprins, Dumnezeu &-a prezentat ca Dumneceul lui Avraham, Ifhae si Isacov. sus 0 adiugat spunind: “Dumnezeu nu zeul celor morfi, cf al celor vil.” La oe se referea cu aceasta? Numal la un singur lucru, ‘91 anume cf fntr-un anumit loc din univers tritese Avra ham, Ifhae si Taacov pentru: Dumnezeu. 4. — A fi departe de trup inseamni — sproape do Domnul, te Dumne- 4 & * Sunt string din dowd parti: ag dori si ma mut si si fiu impreund cu Hristos, clei ar fi mult mat ine; dar, pentru voi, este mai de trebuinfé si rimin in ‘trup. (Fiipent 1/23, 24) Alci este o invi{aturd desvalulté de apostolul Pavel. In limp ce @ propoviidult-o el deja il slujea pe Domnul ‘de multi ant. Acum era deja “Pavel batrinul-. Puterea lui se impujina din ce in ce mai mult si suferinfa Tol per~ ‘manenti il faces s& aspire a fi impreuna cu Mintuitorul. Si cu toate astea a considerat ca o obligatie si aducd 18 Domnul pe acet care au triit in Filipli, In epistola clitre Filipeni, el a spus ci el este rupt in dou, intre, a se des pir{i din ei gia fi impreund cu Dommul si intre a rimine gt continua cu acela co au inci nevoie de ajutorul Il. Alternativa a doua i se pirea lui, conform felulut stu de @ gindi mai importanté si el s-a intors si a promis Ia Fi- lipeni c& va ramine cu el inc 0 oarecare perioada. apt este ch Pavel a creaut ci in clipa cind va parast corpul el va fi impreuni cu Mesia. Nu ar fi aici un folos {in pirdsirea lumii dack prin aceasta inceteazi existenja lui 51 tot ce era in el dispare in mormint. Fath de aceasta, ol eredea ci plrisind Iumea aceasta ol patrunde in prezenfa Lui Mesia. —9De aceca agtopta momentul cind va pleca din fumes aceasta. 5, — Puternica impresie a lul Pavel cind a fost répit Pind in al tretles cer. dk Xe Cunose un om in Hristos care acum 14 ant ‘a fost rapt pink in al treilea cer (dacd a fost in trup m fstlu; daca a fost fra trup nu stia; Dumnezeu stie.) gi sti ‘ch omul acesta (daci a fost in trup sau fra trup mu stiv Dumnezeu stie) a fost ripit in rai si a auzit cuvinte care ‘nu se pot spune gi pe care mu este ingiduit unui om si te rrosteascd. (Corintent 12/24) Pavel a avut 0 descoperire minunaté ck a fost répit ‘tn rai gi a vieut lucruri minunate pe care nu a indriizait ‘sh Ie deavilule. SI cu toate acestea ceeace a indriznit el si desviiule are mare importanta pentru subiectul nostru. Pavel spune o8 a fost martor la lucruri in momentul cind ‘nu era sigur dac8 era in trup sau nu. Probabil cf Pavel & fost treat In oer c profetul Tlie, ‘Dar Pavel nu crede cf asta s-a intimplat. Im fopt tiinulrea aceasta esto indoielnics (sunt 02 meni care consider’ of Pavel a avut viziunes aceasta cind ‘2 fost lapidat gi a rimas ca mort (Studiazi 2 Corintent 11/25, gi faptole apostolllor 14, 19, 20). Probabil c& Pavel {fost répit i dus in ral afar din corp. Dar nu are impor tanjé dact da sau nu. In invijitura sa arita Pavel cf el ‘a crezut of find in afard de trup, spiritul siu a fost mar- ‘tor Ia lucrurt din cer. Prin asta a stabilit, ch sufletul pArisind trupul, este {ned constient gi capabil si se bucure de binecuvintares Ce- lui. —w—CAPITOLUL 1x BOGATUL SI LAZAR — CE A DESVALUIT ISUS DESPRE VIATA DE DINCOLO DE MOARTE? Dupi cum am vigut — Biblia ne conferd cunostinfe importante despre natura existenfel omulul dupt moarta, destulo ca si arate cf mormintul mu este cel din urmi cu vint. Din invifatura el, invifim of existi o situatie de tranzifie a sufletulul, si c& natura existenfel sufletului in cel timp, depinde de modul viefil lui pe pimint. Am vi zat din Biblie ed este 0 diferenfi tntre cel bun! gi cel rat fn infern, Acum vom vedea ok Mesla indepirteazs valul gi dezviilule ce se intimpla in fopt in infern, cind sufletul pliriseste corpul. Asta o face prin pilda Ini Lazar si a omu- Tui bogat. Povesten bogiitagulul gi a lui Laeir nu este o pilda in Infelesul obignult. Pllda este o analogie intre lucruti co so ‘vad gi lucruri ascunse. Aict avem o invaféturé directa in ‘isi asupra Iucrurilor celor ascunse. Cind sus spune ‘a fost un anumit om bogat, nu putem crede 8 a fost alt ‘cineva, si nu un anumit om bogat. Paptul e& Isus a ales pe bogat sii desorle in fafa noa~ stra starea de neajutorare dup’ moarte, are o Insemni- tate adined. Este demn de subliniat ok bogatul mu este in-, vinult de fAptuirea vreunui picat oarecare. Nu se spune ‘8 este un picitos. In ochil Iumil era socotit fri indo inl un om reusit. Nu se spune cd averea Iui a fost cipi- tatd pe cai nedrepte, si probabil o& mulfi au vizut in bo gitia lul un semn al binefaceril Domnulul. ‘Bogatul avea tot ce lumen putea si-i ofere. Era imbra~ cat in purpura si pietre seumpe si isi putea permite orice pliicere si viaté plicuts. $-a bucurat de celace oamenii nu- ‘mese “viat4 bunt. Defectul decisiv al caraoterulul su a fost oh el a trait exclusiv pentru lumea aceasta, TI triia oa gl cum viata po Tumea aceasta este cova. vesnic. Im aceastii broderie, Isus incrucigeazt| o alt persona~ litate: pe siracul Lazir. Nevolagul acesta zicea Ia usa Dogatulul, boinav, flimind gi imbricat in zdrenje, dornic ‘si miinince firimiturile care cfdeau de la masa bogatulul. -u-El a fost adus acolo nu do cererea bogitasulul, ci sub resiunea marel lui Hipse. El zicea in zdrenfe, in bitais ‘vintului, plin de bube gt trupul lui se inchircea din ce in. ‘ce mai mult. ‘Bogatlil a'vut dessoti ocavia si vada pe stra gi starea acestuia nenoroeité, do efte orf iogea din casa sa, Ce a pri- rit Lazir dela el —- nui ni se spune, Este stiut cd a primit fosrte putin din firimiturile ce Je-a cerut si numal clinii Coragulul # avut faf6 de el o onrecare simpatie si de cite ‘ori treceats pe Hing el li lingeau vinitalele sale. Exist alcl, ou toate astea, o razi luminoast de spe- ‘rang in aceasti imagine tristi. Numele siracului e Lazir —ceeace inseamné — Domnul ajuti. Cergetorul nenoro- cit, plrdsit de oameni sk moaré de foame si suferin}& — agteapti ajutor de dincolo de lumen aceasta. Increderea 88 in Dumnozeu. EI vode ceva dincolo de mormint. La sfirgit moarten vine Ia cersetor gi cu milé {1 eli- bereazd de suferinfe si nenorociri. ‘Si bogitagul moare sie inmormintat. Nu ni se spt ne dack Lair a fost invrednioit cu o inmormintare, In eel mai bun cae a fost 0 “inmormintare de migar’. Dom ‘nul noteaza in mod expres of bogitagul a fost inmormin— ‘at. Piri nicl o Indoialf c& inmormintarea saa fost splon— didi gi coremonioasl gi s-a vorbit mult despre ea in S0- cletatea in care a loouit, Dar, incet, incet s-a uitat de el, cca de orice alt lucru gi trupul siu s-a reintors in férins. Pind aici povestegte Isus despro Intimplirl care nu au ‘mare important pentru subiectul nostru, Importanfa po- vestiril este e& Tsus 0 continu mai departe, dincolo de Toeul in eare biografii umani sunt obligafi si intrerupt po- vestirlle lor. Prin aceasta El ne desviluie oven oe se Intimpl din- ‘colo de partea trecitoare. El ridicé cortina misterioasa morfli, 1 arate of moartea nu sfirgeste viaja atit a bog ‘tagului oft gi a lui Laztr. Spiritele celor doi au trecut ime— iat in anumite regiunt ale lumii de apoi. ‘Mal mult decit atit: ni se spune — si aceasta-i de ma— re importants — ef pe aceste dou regiuni le desparte 0 prépastie sdincé. LAZAR ESTE LUAT DE CATRE INGERI Povestind Tous despre evenimentul morfit tui Laztr, -n-El no arati co so. Sntimpls cu. col drept decedat. In clipa ind sufletul lui Lazir La parisit trupul — ingeri-1-au primi s{ cu multé delicatefe 1-au purtat pind in rai. (Si- ‘nul Iu Avraam, aceasta-1 numirea dati de Isus, rai-ului). Descoperiroa aceasta, c& ingerii depun sufletele in ral, ‘nu surprinde, Biblia spune in mod clar ec ingerii Domnu- ‘tui poposese in jurul celui temator ca si-1 salveze, cAci El ‘va porunc! ingerilor Sai s& te pizeascd in toate caile. tale. 2k ke Gach El va poruncl ingerilor Sai sh te pizea- 08 In toate ctile tale... (@satm 91/1). {sus spune ef Siecare credincios, chiar daci este copil, ‘are un fnger plizitor al siu. kk & Feriti-vl si na defimafi, nici micar-pe unul din acesti micuft cici vi spun ci ingeril lor in ceruri vid ‘pururea fafa Tatilul Meu care este in ceruri. (Matel 18/10). Fie o& ingorul este prezent in orice clipa in viajacre~ Ainciosulus, fle ci nu — esto clar ei In momentul morfit {ul — ingeril sunt prezenfl. Este cunoscut faptul c& -roulfi ‘oament in momentul decesulul lor au mirturisit c& au, ‘vaout ingeri. Este Intr-adevir 0 ideo Incurajatoare aceasta, c& in momentul in caro moartea vine 1a credincios — ‘ingerit sunt prezenjl soolo ca si-i ia sufletul s1 si-1 depuna in siguranja, in locul destinat. Lazir facea parte din pAture de Jos a lumii obisnuite, era numai un cersetor sirman si ‘disprefult, Si cu toate aoestes, nu numai un singur inger, ct cifiva, au fost prezenfi in timpul morfii sale ca scl ducd: ‘sufletul 1a looul consolérit st pict! din sinul tut Avraam. Nimic nti mi se spune despre Ingeril prezenfi in clips moreii celui bogat. Ela trait numal si numai pentru Iu ‘mea aceasta si nimic mu i-a pasat lui de Iumea vittoare. Filnde& el nu a dovedit nici un interes sau pregatire faff de ce era sigur — ci va trebul si vind — nu putea si atepte ca altelneva si-i satisfack nevoile Tui acolo, El nu ‘a Finut seama de sirmanul cersetor care zicea 1a porfile fale, Acum era el Insusi nevoing, fra ca sh aibe pe cineva care si se ingrijeasci de el. Cei ce resping pe Dumnezou chiama presenta diavolilor. Inainte ca Tuda sf-1 fi tradat po Tsus gl si se fi sinu- Beels, satana a intrat tn el (foan 18/27), Dac era impreund uel Ia coborirea in moarte, mi no este cunoscut, dar, dup cum se arats, cheile morfit era tn mina satanei ping clnd: Je dat Isus definitiv in timpul’ edboririt Lui ia ‘moarte. (Apocalips 1/18). Faptul ci diavolil -intovirigesc sufletelo’plérdute In groapa mérfii nu s0 poate stabilil cu siguranga. Sulletul pierdut este dat in stipinirea factorilor ri ale orbectitorilor in intuneric, Tegea de atractie a sufletulul il atrage in jos — spre fospa morfil. — N-are important of sufletul abstract ar putea sf faci — ar putea sf justifice — legea. Ce impor- tant este deci, scumpe ititor, ca gl Lazir, st facl pe “Dumnezeu, ajutorul tu’, inainte de a veni clipa grabits {in care vei fi forjat si plrisostl lumen aceasta. Cit este de important ca ingorit, si nu diavolii si ne conduct spre ral, spro tirimul plicit 51 a speranjel. Dou’ seotoare ale locuinfet morfilor. Biblia face ct- tova alusii indireote asupra loouinfel morjilor. Ea-nu este © singuré unitate, ci, 1scagele celor drepfl si al pAcdtogi- Jor sunt despirfite intre ele. Acum nol invitim c& existé 0 pripastie adincs intre ele: Isus ardtind aceasta ne desviluie ci Lazar gi bogatul nn-aut venit la ncelag loc, in ciuda faptului c& ambele locurt au fost apropiate unul de altul. Bogatul ma venit in sinul Tui Avraam of intr-un alt sector al grospei. Care a fost cauza pentru care bogatul nua fost luat fn rai unde a fost luat Lezir? Sunt citeva motive pentru aceasta: 1) Bogatul a trait numai pentru lumea aceasta 1 nut ‘sa pregitit deloc pentru lumea viltoare. I n-a putut £8 spun: “Dumnezeu e intr-ajutorul meu”, Dumnezeu sjut ‘numai Ia acel oament care cer ajutorul Siu, 2) Omul bogat a respins strightul constingl sale, In cluda faptului ci sirmanul nevolag ices la usa casel sale nu a avut mild do cl. A tmbricat imbricémin- tea cea mai scumpa gi s-a hrinit allnle eu minckrurile cele mai excelente, nua dat atentio nenorocitului oo oxpin do lipsuri ta porfile sale, gol si flimind. 3) Este do presupus ci bogatul aven acces 1a clirfle sfinte ca gl collalfi frafi al sii care ine& trifeso, dar el nit coredea in asta, sau era prea ocupat ea si le dedice atenfia Iu. (Luca 16/31). —un4) Se pare of ofectiv avea o oarecare pricepere in sorieri. El stia co este pocdinfa (Luca 16/30), Insi dup cum se pare, el credea cd Dumneveu va face o anumit minune ca si aduoi pe oameni ta pocdints (Luca 16/31). Isus a spus “deck nu vi poctifi va veti plerde cu tof ‘aldoma tor’, Bogitagul nu s-a intors ou pockinga, sf in situsfia aceasta © murit, gi s venit 1a sdlagul picdtosllor morfi — mu datorita feptulul & este bogst, ci neflind pocttt. ‘Cind bogatul s-a treait cu cunostinja infricositoare o& 1 se aflé in partea rea a gropi el s fiicut un efort desni- ajduind ca 58 fie salvat de altcineva din afard. Strigin- ut pe Avraam pe care a vimut de departe in tovarisia, ul Lankr, el a cerut ca Lazir si-si moaie virful degetulut fin api gi si-i umezeascd limba sa. I n-a cerut si iese din locuinja morfilor. El ne cerut intrarea in rai. 11s stiut of asta nu este posibil. Kl g cerut aumai binele cel mat mic cu putingS. Dar si aceasta nu a cépatat, Avream. ‘+8 ritspuns zicindu 1k Pe ling toate acestea intre nol gl intre vot este 0 pripastie mare, aga ci cei ce ar vrea si treack de aici la voi sau de acolo In noi si nu posts. CEuca 16/28). aus clarifick aceasta aritind ci hotarele gropit mor- lor sunt inchise. Sufletele celor drepfi sl a celor pci tos! nu se amesteci intre ele, Picatul este o boali molip- sitoare, Milioane pe lumea accasta sunt atragi la picat de citre alfil, De aceea a trebuit Dumnezeu sit extermino pe Cansanifi ea si nu ademencasch po Israclifi deo ‘merge po drumurilo lor rele, In lumea viltoare iar au va {i lbortato pentru picktosi ca s& ating’ po alfli si si jus- titice boala picatulul. Ei trebule pugi intr-o singuritate osivirsiti ca si nu atingé pe col drepfi cu faptolo lor corupte, Exist o priipastie adines care desparte stlagul ccelor drepfi de salagul pacdtosilor. Odaté cu moartea :le- ‘care merge Ia locul lui. Cel drepfi ia Iécagul celor arepsi, ‘cal picitosi In silagul celor picitosl. Si astfel se spune c& Tuda a mers “Ia locul destinat lui (Faptele apostolilor 1/25). Totdeauna un gen, o specie atrage pe cineva de ‘ateeas specie. Sufletele picitosilor nu sunt identice cu su- flotele celor drepfi. Dacé ele ar fi trebuit si meargi in =ral, ar: suiferit” acolo suferingt ‘thgfoaitoare, Mai bine pentru ele si meargi cu aceled care sé potrivese cu ele. Exista CONOSHINTA $1 DUPA' MOARTE Sufletul are simfuri paralele cit sirnjutile trupulul. sus 4 desvaluit c& morfii au cunostinja. Mulft au incereat ‘sh dovedeasoé oi povestea lui Lasir gi a bogatulul e numai ‘un exemplu — $i of la ce a spus Isus nu exist nicl o baz {in faptele realitagil. Chiar dacé, povestea @ numal un exemplu (si ea este mult mai mult decit asta) oare se poate spune cA ea ne invafé ce este dup’ moarte? Ins® ‘opusul este exact. Si dack nu este asta cceace ne invatd, putem spune aproape ch nu ne {nvafi absolut nimic. Omul nu este numai trup, el este gi spirit. Asa cum trupul are cinci simfuri, si sufletul are cinct simfuri pa ralelé gi identice. Bogatul in groapa morfii a avut cuno- stings. 1) El a putut st vada. A Pe bind era el loculifa morfilor, in chinars, ‘sha fidieat dohil in ous gi & vit de departe’ye Avram, i pe Lazir in sinul lal. (Luca 16,23). 2) Hi a putut auzi... x El a siiit cuvisitele tui Avram citre et “tiule La rispuns Avrasm, adu-ti aminte ci in viafa ta tu {tai Juat Iucrurile bune, si Lazir si-a luat pe tele rele; acum aici el este iningtiat, iar tu esti chinuit" Pe ling toate acestes intre vol si intre moi este o pripastie mare iar ‘cei ce ar vrea sh treack de aici In voi, sau de acolo Ia nol ‘s4 nia poatd. Si a spus bogatul: “Rogu-te dar pirinte Avra— ame si trimifi pe Lazir in casa tatdlui meu cici am cinel frafi si si le adevereascd aceste lueriti ca si mu vind si et in aceste Jocuri. Avraam a rispuns: “Au pe Moise si pe prooroct si asculte de el’, “Nu, piriite Avraame” a zis el ‘el dack se va diice Ia el cineva din morfi se vor pocat’. Si Avram a rispnus. “Daci nu ascultd pe Moise si pe pro- orocl, nu vor erede nici chiar daci ar invid clieva din, vee 16/25 31). ~ 63) El a putut si vorbeasca. Ei a cerut dela Avraem ca sf trimeatd Ia el pe Lazar. . 4) El a putut si guste. A cerut ca si se pund apa pe vinful limbil 5) Ela putut s& simts. Ei a fost chinuit. 8) A avut memorie, Avraam ta spus lui: “fiule adu-fi aminte c& in viata ta- 7) El sa cfit. Hl a vrut ca Laztr si meargA si cheme po cei cinci frafi al ul care triiesc, Ia pocdinj§. Bogatul era congtient in locuinja mortti sl simfurile lui erau nor ‘male. Cum putes omul bogat si vad, daca ochii sii erau acoperifi de moarte? Cum putea el si guste, si simi sau 58 aud dacé corpul Il era in mormint? Raspunsul ¢ sim- plu, Numal corpul are simfuri fice. Precum spiritul are ‘Simjurt spirituale, Cind omul viseazi in somn— ochii tut, materiall sunt éu desdvirsire inchisi, urechile surde,— dar et ‘vede gl aude. Visul poate fi simtit ca real ea orice experienf corpuli in stare de trezire.Cind omul doarme —ceace ‘vede este real in ceace Il privegte pe el. Ceace spiritul ‘omului vede este Ia fel de real ca ceace vede corpul mu- itor. CAINTA BOGATULUL Pir speranfa in Dumnezeu situajia suflotulut care piraseste lumea este intr-adevir desnidijduité, Nici un trimis din lumea ingerllor nu-1 prezent acolo, ca si ducd ssufletul spre un loc de odihni si pace. Sufletul amar este atras ca de gravitajie de citre atracfia morfli, citre locurt lunde se aflé alte suflete Ia fel de nenorocite, Nici o ali- hare au se afla in acel sector al lumil morjilor, unde zac cei Tai, nu exist mincare, apa, nici un lucru care ar putea 8 bucure sufletul. Si ceace este mai riu dectt asta, nicl © speranja. ‘Bogatul nu sia exprimat nicl o dorinfé de a fugi de acolo. Congtiinja lul in puritateaGan Edenului a, paralizat orice speranji a sa de a patrunde acolo vreodata. 5-8 amintit gi de groapa adincé ce desparte cele dou re- gluni. Nu existé nici un contact din silagul rillor si locul de silisluire a celor drepfi. El cunoptea tigiduirea $1 indiferenta sa fafa de Dom~ —n—-nul care L-a creat, calmul si indiferenta sa fafa do collalft care ou au avut norocul su pe lume, El gl-a creat obicelurt egoiste care I-nu adus 1a locul -acesta ingrozitor. Ce nenorocire! Pierdut! ‘Bogatul avea memorie, EI si-a amintit de acei cinci Arai al sit care mai erau ined in via}. ‘Si el erau firé indolalé “fericiji" in bogafia lor desan- fat8 s1 neinfrinata ca el ‘EL ou mincat $1 au biut si sau bucurat de tot co-t ‘bun i n-au cunoscut ef in flecare 2 se apropie de ora ind vor ajunge 1a acel loc lipsit de speranfé unde se aflé ‘el in prezent. Erau acolo bine injeles multe spirite prietene tn jurul Jui, dar nu era nici o mingiiere si nici o prictenie. Mulft ‘au spus ci dacd vor merge Is groapa mor}ilor vor aves ‘acolo o “societate” mare. Dar nu exist societSfi in groapa, -morfilor. --Agtepta cu fricd si spaimé ta ziua cind primul dintre {raft va pitrunde prin porfile nopfii ca si impart cu el -estinul vesnie. Dack ar putea si impiedice venirea lor ‘acolo! El fa propus lul Avraam ca si-1 trimeata pe Lasiir Ia casa tatilul siu ca si avertizeze pe frafii sii. Acessta a fost corere stearpi, o rug fri speranfa a omului des- niidéjéuit. Totul far folos! Avraam 1-a spus c& dao fra- fil lt nu vor crede in edrile stinte, chiar dact so va scula, ‘un om din lumea morjilor tot au vor erede. (Luca 16/31). Cu asta se termini discusia inceputs intre Avraam $i ‘bogitas. Dar trebue si adiugim un Iueru: ‘Bogatagul acum este un suflet plerdut, inundat st spa lat de cAinj& gi de consolare, Acum el aspiri Ia vestire, acum el crede in intregime Ia vestea edinjel: TE cere dela, ‘Avraam ca si-l trimeati pe Lazir spre a avertlza pe frafii ‘sil. Dar minunea invieril lul Lazir din mor{i, nu sa pu- tut realiza (intr-adeviir — Isus a soulat pe un alt Lagi din lumea morjilor, dar necredinciogil nu s-au pociit. — Toan 11/43). Minunile sunt date numal pentru cel vil. Dea Dom- ‘aul ca obstea-sa si pitrundi in serviciul acesta supra. na~ tural, pentru ca plordutil s8 se pockiasos gi ca camenil st ‘nu meargi in fara fri do speranti a intunericului. a BeSANUL LUI AVRAAM Co deosebire in destinul cergetoruli!‘acelat Lavir inet na intrat in impirijia cerulul cind Isus si-a povestit po vvestea, El era in alt sector al Lumel morfilor. Nu vom. 2i~ ori asupra lul Lazir, pentru ci mal tncolo vom invita: ‘mal multe despre ce se intimpli Sfinfilor de Ia invieres. Mesiei din lumen morfilor. Putem spune numal atit: La- air a fost alinat; ailele euferinfol si a chinurllor lui att trecut pentru totdeauna. Ei era in pace. Nu s mat {limin- sit gl n-a mal fost insetat. El era in societatea Iul Avraam: si Tuturor Sfinfllor. EI trila in Tara Speranfei. ‘VIZIUNI ASUPRA GROAPEI MORTILOR SI ALE GAN EDENULUI Biblia este perfects in intruchiparea el cu tot ce este: logat, cu barele gtlinfelor. ‘Faptele de basi in legiturs cu situatia morjilor cel Aropfi gi cel plodtos! au fost desviluite in intregime. Se ‘prea poate of vom respinge pe spiritualist, care argumen— teazi ef au contacto cu cel morfl, — ea ‘minciuni sata nicl — desviluirl ca acestea mu sunt decit spiritele rele care so arati ca prieteni sau rude — care su murit, a aoe ora co caled poruncile Bibliel in legitura cu cei ce chiams. mortil. (Isai 8/19—20). Si cu toate aceston existi povestirl doveditoare in: {storia obgtilor umane — obsti a camenilor care in fapt sunt moarte, insi admise si se reintoarci pentru a po- vesti povestes. Vom vedes o& Lazr care era mort daja de- atru zile — dar prin poruncile Mesiol a revenit Ia via. -wH— a fost o poveste interesanti. Dac s-ar fi pastrat expe- ‘ienfa lui gi s-ar fi seris asupra ei cArfi ous a spus apostolilor sii ci in diferite ocaaii vor snvia morfit (Matei 10/8), Evenimente ca acestea sau in- timplat in timpul sotivitajil Iul Petru si Pavel CFaptclo Apostolilor 9/40) si de asemeni in toatd istoria obstil. Au fost citeva intimplari de oament ai céror suflete au pari ‘sit temporar lumea gi s-au relntors in corpurile lor. Povestirile lor diferite despre ceace s-a intimplat in ecursul timpului dintre pirdsirea corpului si reintoaroe- yea Ia el este de o potrivire precisi ou ardlarile Bibliei. Exists rapoarte interesante ale oamenilor care au fost ri ‘pif in Rai sau in al ‘Trellea Cer et neputind preciza dact ‘au fost cu trup, fie fara trup — ca apostolul Pavel, (2 Co- rintni 12). ‘Far nfcl o indoialé c& intimplarea cea mat interesant .a fost intimplarea din Umpurile nol a Marietei Davis care timp de nous aile a fost intr-o situatle din care nu a putut {i treaité, gl, in acest timp ea a depus mirturie de viziunt ‘din Rat §1 Gheend, Niel un Tucru nu poate fi mai concret fn teoriea decit limba gi stilul care au avut un caracter inspirat. Povestes el, In timp ce s-a reintors la viata ‘a fost in concordansé armonioasi cu desvaluirile Biblict ‘asupra naturil existenfel omulul de dup’ moarte. Deserle- ea ei desvaluie multe aminunte de mare interes asupra Jucrurilor ce se intimpli dupa ce sufletul uman piraseste trupul. Drama desvaluita este 0 lectie exemplificata serioa— .s8 de care orice om muritor e de dorit si finf seama. in acest capitol vom face un rezumat scurt al povesti- ‘rll Marietei, a ceeace a vazut ea in timpul sederil in afara corpului, timp de noud 2ile, Inaintea viziunii ea a dus 0 Jupti mare pentru cunoasterea picatulul. Dar, probabil, mit ‘9 avut in sufletul ei siguranfa deplin8. Ca reaultat al pi ‘r8siri corpulul, ea a fost martor’, dupa cum a explicat in deserieres el si la stractia Raiulul si a Lumit sufletelor Pierdute, Din aceasta cauzl, ea a fost aleasa si aducdi mar- turle asupra a coace se intmlpla in aceste dous lumi. In afard de vizita in Ral, 1 s-a permis sé patrunda ‘pentru un timp sourt in groapa morfilor gi s& invete unele ‘din seoretele el cole mai intunecoase, Ceace ea povesteste ‘este in concordanja cu ceace Mesia a desviluit in legatura ‘cu Lazir gi bogétagul in. Luca 17, Povestea ol este un a ‘vertisment serlos pentru acel are pigese fra volo pe — 20 —‘drumul care duce la pierzanie, si merg dup plicerile pi ceatului diavolului. Pind ce ei paraseso trupul ef sunt atrast ‘de citre legen de atractle a riului e&tre Groapa Morfii, 1m érafia morfii gl a pierzaniel, ‘VIZIUNI ASUPRA RATULUI SI A IADULUT Gind a périsit spiritul Marietel Davis corpul el, exo ‘veut o lumind tristi (Venus) deasupra ei sub forma tunel stele strilucitoare, Cind s-a apropiat lumina, ea a vazut c& fea era un inger ce se apropia, Trimisul cerese a binecuvin- tat-o gi 8 spus: “Marleta, ai vrut si m8 cunosti. In misii ‘nea mea, mi numese fngerul pcll. Am venit s& te indrum ‘spre locul unde se afl cel de pe pimint, loc in care te afl st tu. Inainte ca ingerul s-o duc sus, i-a fost dat sf pri- veasc pimintul, spre care lumina ingerul: “Timpul mi- ‘board cu repeziciune lipele trecktoare ale existentet si (© generafie urmessi altel generafil in permanenja. ‘Explicindy-{ influenfa morfii asupra omului, a averti- zat ingerul: Despiirfirea spiritului uman de silagul stu migcétor si gubred nu-i schimbé natura Iu. Acei oament ‘cu natura corupta si disprejuité sunt atrasi de citre fac~ ‘tori aseménatorl, si pitrund in regiunile acoperite de noril noptil. In timp ce acel, care, pentru iubirea binelul, aspiri 1g 0 socletate purl, sunt luafl de citre trimigi corostt ci- tre regiunile splendorit $1 stralucirii supreme: ind s-a Snflfat Marieta cu ingerul au ajuns in sfirgit Ja marginile ralului, Si eu pitruns in cimpia in care era pomi fruetiferi. Pasiri cintau si flori parfumate inflorent. ‘Marieta @ putut sh rminé acolo un timp mai mare, dar indrumatorul ei {-a spus e8 nu trebule si zAboveascd. “Mi siunea ta prezent& este si cunogti sifuafia fiulul Domnu- Jui care @ murit”, acesEA INTILNESTE PE MINTUITOR In timp ce ea gl ghidul inaintau au ajuns ta porfile orasulus: péoli, Pitrunzind in el a vizut afn{i gi ingeri cu eapete de aur. Ei au continuat pind ce ingerul a dus-o pe ‘Marieta in prezenfa Domnului. Ingerul prezent sa gribit sii spun’: Acosta este ‘Mintuitorul tu, Pentru tine a suferit cu carnea Tul. Pentru tine a fost chinuit in aferd de orice aprecier!! Cu pu- tere si cutremurare a ingenunchiat Marieta in fafa. Lul. Dar Domnul a ridicat-o si a primit-o in orasul mintuifilor. ‘Dupi aceea a auzit coruri Dumnezolosti gi 1 s-a dat post bilitatea si intfIneasc’ pe unit din iubifil el care au trecut din lume inaintea ei. Ei au vorbit cu ea in Ubertate gi ea ru ¢-a lovit de nici © greutate in infelegerea lor. Dat fiind: “gindires pune in funofiune gindirea’, a a virut of nu exist nicl un Iucru ascuns in cer. Ea a deosebit pe prietenil ef din trecut sl a vaaut ©& ferau suflete vesele spre deosebire de sparifia lor perma— ‘ent ingrijorate pe pamint. ‘Ea mu a vizut virstnici in cor. Marieta a tras con cluziile c& frumusejea si splendoarea din Ral — la care Sa gindit in inchipuirea ei — nu erau exagerate, “Pit sigur’’, a spus ingerul, “cd gindurile cele mat {inalte ale omuldi au ajuns Ia realitalea si la plicerea. ‘viefii in rai, Marietel i s-a dat posibilltatea s& discute ‘cu alfi cetajeni din Rai si totdeauna erau plini de laude tre Mintultor si unul in special cinta: “Unde este moartea. spinul tau? Unde este groapi a morfil, vioto~ ria ta?" Moartea nu are Infepiturs pentru credinclog! gi mor mintul nu are stipinire asupra eredinclosulul in Ral. Si atunci 1 s-a aritat of deasupra peisajului sublim — 0 cruce care se ridici 1 se inalft. Ingerul i-a spus: "Mai intil trebue si sti ci toate cerurile onoreazé crucea. Multimile ingonuncheszi in fafa. 1 $i imprejurul ei le place eliberafilor si se adune”, maEa a invijat si in legituri cu relafile dintro ingert ‘al acel co ou silégiuit pe pimint. Nenumirafi ingeri-pa- Zitort 4 servese gl “nicl o zi, nici un ceas, nici o clips ‘nu treco firé ca muritorul si fie pasit de citro-ingerul ‘eo este numit asupra lui". ‘Deasemeni 1 sa spus Marictel cd timpul celei de a ous veniri a lul Mesia se aprople cu ropeziciune #4 ‘atunci se va realiza ellberarea geniului uman. “Mintuires ‘omului se apropie, si izbucneasci ingeril in cintec c& ned putin s Mintultorul va coboré cu alaiul Iul de ‘Sting’. ‘Ea a fost admonestaté cu delicateje asupra lipsei ef do credinjé din trecut gi i sa spus c& nu exist nici un ‘alt mijloc in afark de Mesia Mintuitor, drumului sit tt ‘este dat si mosteneased aceste silaguri bineouvintate! ‘Dar ea a fost inourajats do cltre ingeri care {-a spus: “Pil eredincioasd in lumina ce fl s-a dat ca In stirgit si te buouri de binecuvintarea Raiulut” Ingerul 2 vorbit spol despre Iintoarcerea lui Mesia, ‘si acel care vor lua parte 1a “aperifia a doua a Omului fare va iesi intro anumith ai si va aduna pe alesit din ele patru vinturl, dintr-un col al pamintulul pint 10 ‘celilalt col al cerului”. (COPIE IN RAT Maricta @ privit si 8 viaut multi copit in Rat si asta ‘pine injeles se potriveste cu Serierile ci Tsus cind a fost ‘pe pimint © lust pe copii miol si t-a binecuvintat spu- ‘hindu-le: “Bi vor avea imparifia cerului*, Scrierile Stinte ‘nu intr tn ominunte cu ceea ce so intimplé ou sufletul eopilulul care moare, dar nol presupunem co sufletul ‘este purtst in siguran}& spre Rai si acolo capita invati— ari gi supraveghere ubitoare -do eitre ingerii plzitori. Ingerul 8 spus: “daoi mu ar fi iesit lumen din drumul ‘puritijit st armoniel, ar fi rlimas pimintul un loc potrivit Pentru sufletele care s-au niscut acum", Pécatul oare & itruns in lume @ atras dupi sine moartea gi coplit owfost deseori victimele ef la fel ca si cel mal in virsta. T a spus Marletel e& flecare copil pe pimint are lun inger pazitor. Scrierile eiteazi: “Ingerii vid totdeauna fafa tatalul mou din Cer” (Mate! 19/10); “Dumnezew su- ravegheazs s! asupra pistrelel care cade pe pimint cu tit mai mult asupra copiilor Domnuluie. In clipa cind ssufletul copilulut mic paraseste corpul, ingerul il aduce cou precautie in Rai. T sa spus ci exist un oras in Ral cu numole “Raiul coplilor’. Pimintul este clidit pe o clmpie infloritoare, ‘cu pisiri identice cu cele de pe pimint, numai ci sunt mai superioare. Raiul din afara Orasulul Piecli seamini foarte mult ‘cu ceeace am putea presupune cd arata Raiul inainte de ‘@ pitrunde pacatul in lume. T sa spus Iul Marleta ci atunei cind ingerul duce copilul spre Gan Eden, ol fl re- Partizeazi dupa postbilitatea lui intelectuala specialé, dupa conditille 1ui speciale si dupa insugirile Tul in casa in care cl ar putea si se potriveasca cel mai bine, Exist oll in Gan Eden, $1 acolo invata copiti tot ce trebule ‘S4 tnve}i pe pamint, dar in Rai el sunt Uberafi de co- rupfia genulul uman decieut. T s-a spus ec, dacd paringit care s!-au pierdut copiti, ar sti citde mare este fericirea copilulul pierdut nu ar fi fost uluiti de suferinfa si tristefe. Dupa ce clevul igi termina invépéturile, i s-a spus Marietel, il tree mai departe in ocuri de invajatura mal inate. ‘Mariela a vizut ci sunt regiuni de viofa in Rai, Anu- mite grupuri avanseazi mat mult din punct de vedere {intelectual $1 spiritual decit altele. Asta se potriveste cu desviluirea Iul Pavel in logituré cu viaja dupi inviere. ‘Mintuitii so deosobesc unli de ceilalfi precum stelele se deosebese unele de colelalte. Si cu toate acestea exista 0 ‘armonie minunaté intre locuitorii Raiulul fird a se lua {in considerajaie gradele lor. 1 s-a spus c& spititele rele ‘au o naturi neindreptats care nu este potrivita cu legile Raiulul. Dac nu ar fi intrat in domeniul Stiat ar {1 fost obligafi sa sufere suferin}i ingrozitoare. De aceea Dumne- zeu in bundtatea Tui nu permite acestor spirite si se ‘amestece in domeniile celor drepfi si o prapastie adinc’ dosparte aceste dou regiuni,MESIA CRUCIFICAUL (CENTRU DE ATRACTIE IN RAr Gind Iss spare in Rai toate activithfile inceteard de indaté gi toate armatele corului se adunf in laude si in mulfumire, In acest timp, copiii care acum au ajuns ta eunostiné se adund s8 vadi pe Mintuitor sl si vene- reve pe eliberatorul lor. Cind a intrebat Marieta daci este cer faré crucificat, 1 sa rispuns: “Crucificatul este per manent in fafa. spiritelor mintulfilor”, Toaté invdjatura 0 face, pe baza acestul,semn binecuvintat de dragostea pentru Mintuitor. Aceasta este obligatia ingerulul indru- itor si invefe spiritele do sub puterea sa despre ma rele adevir al mintuiril prin Tsus ce-a suferit pe cruce. ‘Crucea si jertfa. se primesc in Infelesul lo interior. Toft ingerii privese Ia Mintultor care striluceste din sufletele aoelore asupra crora a imprimat pecetea sa. De aceea, spiritele rele nu,sust ascunse de ochii ingerilor sau & elor drepli a céror naturi reali a fost complectata”. ‘Marita @ vazut ine& multo lucrurl in legstura cit starea gi conditiile din Ratul coplilor. fa a privit aranjarea afhitectonicd superioar& 9 ora~ sgulul principal gi,l-a descris ca o frumusee imposibil de Gofinit, Orasul insugi este impartit in 12 pirjl de cétre tun réu cu api vie care curge pe un traseu soseluit. O duzina de bulevarde impart aceast sosea si astfel este implrfit oragul in 144 pari de diferite mériml. ‘In aceasti descriere a spus Marista: “Tot oragul apare ca 0 gradin& de flori, o pldurice minunati impo- dobita, © galerie de sculptura minunati mare dintr-un ever, un pavaj de o arbitecturi minunats care imparte tolul intr-un peisagiu nconjurétor de o frumuseje ar monic’ acoperita cu un cer de o lumind vesnici*. Fata de globul paminteso, in cer nu exist concurenté. Locul- torli triesc acolo Intr-o dragoste si pace depling. Nu am ‘viaut acolo concurenté, gelozie sau doriné egoisté care a58 domneascd in grupurile de copit. Piecare grup de 1o- atari este unit fn dragostea sfinti si ajungs la un grup mai matur. Fiecare copil mic este cuprins de drs goste sfinté si de dorinja de a avansa in infelepciunes, Domnului si de a corespunde sarcinei sale ca ingerul fuminit si 2 frumusefii. ‘MARIETA COBOARA IN DOMENIUL INTUNERICULUI In aceasta far i se comunicat Marietel c& 1 se va a 0 lecjie serioasi. Deodaté a disparut toata strélucires sf ea 2 coborit in regiunile intunericulul. Ce frick mare & avut cind sa simfit coborind in prapestia adincd. Brau acolo fulgere de pucioasi si stunci, in intimecimes ‘adincd, ea a deosebit “aspecte crude ale pasiunilor ne~ ‘curate’, plutind in foc deasupra el, Be a cfutat edipost Unga insofitorul ef dar, val, a descoperit ob @ singuré! ‘A incercat si se roage, dar nu a reusit si exprime simi. ‘Amintindu-siviafa ei lipsita de sfinfenie, de dinaintea Parisiril pimintulul, ea a strigat: O! numei o singuré ori si flu pe pimint! Pentru o perioada scurts, pentru progitirea sufletului, pentru pregitires rimineril in Tu- moa spiritelor!* Din ce in ce mai mult s-a cufundat in esniidejde, in adincimea intunericulul. Cu repeziciune & escoperit ci acesta este silagul morfilor celor ri ‘Aicl a auzit Mariete, voci, noaptea, Yzbucniri de is, expresii ofensatoore, ocirt s1 batjocurii in ceafe. cizelats 6 Dlesteme ingrozitoare. Nu era acolo pi pentru potolires setet puternice st sngrozitoare Tzvoarele gi robinetele care spareau erau numai 72- amice induceri in eroare din partes inchipuiri. Fructele ce spingurau pe pomi, rodeau miinile celor ce Je culegeau, oath atmosfera dinprejur produces nenorocirt si desnidejde. In timp ce Maricta privea tabloul scela infricositor,e-8 indreplat spre ea un duh ce-o cunostea de pe Pa- mint, Sisbinogul 1 s-a adresat zicindu-t: “Marieta — iar ne-am intlinit, Tu vezi in mine dubul ‘abstract al scelor ce in interiorul lor au tainult exis tonja Mintuitorulul s1 salisluesc alet odata cu terminares ‘voi lor muritoare. ‘Vista mea omencasci s-a Incheiat pe neasteptate st Srfsind Iumea m-am indroptat cu grab fn directia spre ‘care m-ou dus pasiunile mele dominatoare, ‘Am dorit mirefie, veneratle s1 respect — si merg pe turmele mindrlel mole nelogiuite, revoltatoare si fubitoare {do placeri — gi 88 flu in sifuafia a putea face orice fairs a {fi infrinat de ceva — spre un loc in care si nu existe ‘conducere religioast. ‘Cu aceste pasiunt am patruns in lumea duburilor st ma aflu in situafia care se potriveste staril mele inte- sloare. Urmarit de pastunea plicerilor am fost impins spre Iocul pe eare il veei acum, Am fost primit aici cum te-au primit 1 pe tine pentruci imediat au cunoscut in mine pe omul care aparfine loculul acesta, Nu-{i ies in intim- pinare deoarece se cunoaste in tine pasiune opust Pof- telor co stapinese aicl. M-am gfsit Inconjurat de forte: pofticioase eludate si in continu migeare. Am simfit 0 Geviere ciudata a minfii si organcle minjii au fost subju- gate de forje striine, si aceasta subjugare este complecta. M-am adaptat influentelor atrégitoaro din jur si am fincereat si indestuler puternica mea pasiune pentru pli ceri, Am luat-o rama, m-am revoltat, am participat I dansuri furtunoase gi amefitoare, am cules fructele stra luclrii, mi-am satisfaicut sufletul cu strilucirea exterioaré, ‘ou toate accle lucruri care reprezinta pofta pentru ochi si pentru guré, Insi gustul lor a fost foarte riu si o ‘cauzat © durere din co in co mai mare. Si astfel, pastu- nile care domneso aici sunt atit de nenaturale incit eu ‘urise toate luerurile dupa care am tinjit si toate pisce- rile mele sunt chinuitoare Orice lucru aici domneste Supra-mi gi eonduce spiritul meu zpacit 51 alifat. LEGEA ATRACTIET RAULUI ‘Am vicut aici logea atractiel rfulul. Am lucrat- pen n=tru forfe raticitoare si nearmonice si pentru ingelitoriile lor ingrositoare. Orice Tueru la rindul lui ma atrage, Gin- ‘Gul libertafil spiritulut @ murit odata cu voinfa care a murit, in timp ce idea e& et sunt o parte i tn factor in unealta fanteziei pune stipinire pe spiritul meu. Eu ‘sunt inlinfuit de puterea rdulu! si prin ea, eu exist. REZULTATUL LEGI INCALCATE “Marieta, eu simt c& in zadar eu vol incerca sii eseriu situatin mea ingrozitoare. Cite odata intreb: “oare ‘nu exist sperana? si simfurile mele réspund: “cum oF ‘putea fl posibild armonia in complects dezordine?”. Am fost avertizasi de rerultatele drumului nostru flind ined {in corp. Dar am iubit drumul nostru mai mult decit- dru- mul acclora care au inltat sufletele. Am clizut aict. ‘Am eigtigat durerea. Domnul este drept. Domnul este ‘bun. Nu din cauza legii Creatorului suferim noi. “Me- rieta — aceasta este situafia din care cipatim suferints presenta", “Incilearea legii morale, lege co trebuia pa- zit prin armonie si prin sindtate, — ea este factorul principal al suferinfelor noastre’, “Oare tu te cutremuri de aceste privelisti? “Afla, aga dar c& tofi acel care te inconjoaré, sunt numet o treapti exterioaré @ une! st feringt mai adinei’. “Marleta, nict o creaturé bund sau vveself, nu se aflA aici cu nol, totul Induntru este intu- neces. Citeodaté noi indrinim’s& sperim in oliberare, in ‘mintuire amintindu-ne inci de povestea dragostei min tuitoare, si intrebam daci poate dragostea aceasta si pi- trunda in locul acesta intunecos si tenebros?. “Oare vom putea spera a {i eliberafi vreodats de sperante ingeli- toare si de pasiunt oe ae inlinfule ca in lanjuri, pastunt ‘care ard ca foc mistuitor, sl determing impuritafi in Iu- ‘mea asta nenorocita?". Marieta a fost convinsé aproape in intregime de ci- tre privelistele acestea, cuncasterea umanitiii in Groepa ‘morfil, Despre acestea a seris: “Vederea unei singure Gropi —~-‘a morfii @ inchelat tabloul si cind am fost convinsi si feu stiu 8 tot ce am vizut a fost adevirat, m-am inde Pirlat imediat, Duburile acolea leam cunoscut pe p&- mint, Cind le-am vagut — inci le-am cunoseut. O, elt ‘S-au schimbat! Ei erau intruchiparea durerii $1 a cAinil” Yar i s-a algturat ingerul indrumitor gi ia explicat ct- teva lucruri Ia care a fost martoré. Si a adiugat ch tofl facel care dorese pacea vor cunoaste la sfirsit deziluzit in- sgroaitos ‘Dar ingerul {a mai spus, c& si aceia care au Min tultorul, nu vor sta in locul durerii. “Ca orice inima tubi— toare are in cer un cimin progatit si cine va chuta va gsi io Domnul ajutor Ia vreme de nevoie. “Acei pe care fai vieut, se afl inck sub stipinirea unor factori care Je subjued inci corpul. Aga cum acel oe cade dintr-o mare: Snflfime trebue si sufere de durerile rinilor sale, tot aga, cel ce trileste gi moare in pacat, este achitat in parte prin devi, Aceasta este legen existent’. ‘Dupi acela i-a explicat Ingerul, Legea ce stabileste fineotro merge sufletul odat& cu moartea. ‘Dumnezou au trimite omul in Groapa mor{ii cu dragé inim’, dar, odati cu moartea, spiritele continus drumul spre jocul in care ele sunt potrivite. Cel purl, prin na- tura Jor, sunt dusi etre locul pur, in timp ce péictosi, SMrupunindt-se legit picatulul — continud spre locul sn ‘care réul domnegte. Acel care nu se bazeazt pe realitaten ckrfilor sfinte, sunt dusi spre Tocurile in care haosul, st poaptes, domnese in Impérifiile intunericulul, 51 de acolo fa locurile nenorocirilor unde sunt ereafi cet apucati de duhurile rele, unde cel pujin forjele rele Iucreani faré control. Prin indeletnicirea lor cu plicat, ef isi amirise exis tenja mortit si cite odat& pitrund in lumea morjilor, Tt ce asculté de picat gi astfel se nese cu acel care existit {in locul in care domneste si stépineste rBul*, Tn aceasti etopti i s-a permis Marietei intrarea in ‘armonia pura @ Raiului, dincolo de locul unde | s-a Per inis inainte. Ea n-a fost progitita pentru evenimentul facesta. Imediat a simfit cA spiritul ef nu era potrivit Stinjeniei depline sf puritifii cerului, Ea nu putea si fie fn armonie cu legea care domnea acolo, si dup vorbele ci, “natura ei impurh s-a descoperit”. In acele clipe & ‘imfit suferinfe, s1 presupunind c& toate acestea sunt din =‘cauza_maturii et nepotrivite, a crezut of este plerduta ‘irk sobpare, Ingerul s-a intors si a asigurat-o c& Creatorul minu- nat nu a permis rillor si intre in Implréfia Cerurilor. Tn Rai or fi suferinfa lor neincetaté, Sufletul care nu a re- xniscut, mar putea fi in armonie cu puritatea Raiulul si suferinfele lui ar fi in mal mare misurd in Rai declt in Grospa Morfit: “Cu aceasta pofi si-fi dai seama in ‘oarecare misuri asupra Crestorulul minunat co a in- Aluenfat posibilitatea care permite spiritelor cu carac— ter aseminstor gi aspirafii identice si a cfror conducere ‘ostet ingradité si vind in locuri potrivite lor, astfel c& factorit opusi ai binelul si al riulul si fie desparfifi. Si de aici se poate infelege doce, dupa vielunea lui Toan, -BU poate orice necurat si intre in porfile Oragulut Stint". Deasemeni, a declarat ingerul, ci, Dumnezou niciodats ‘Bu va permite, ca copllul unul ‘suflet puriticat si vind sub influenfa magnetics distrugitoare a réulul. “Mariela, -Priveste bunatatea Domnului tn legea existentel, Ce in grositor ar ardta nedreptatea Creatorului cel Drept, dack ‘ar permite unei oarecare legi tenebroase si domneascs asa, es un oarecare din acest! mici si fie atras in mijlocul ‘magnetismului distrugitor al Ydcagulki vinovifiel in pra pastia doliului, Natura lor pliouti si curaté, ar trebul ‘s& se impleteascd sub contactul plicerilor furtunoase si farzitoare a acelora care s-au devotat pini 1a nebunie Pasiunilor nesatis{acute. Intr-adevir, ar fl socotit Dom ‘nul ca nedrept, dact i-ar lipst de apirarea Sa pe cei ein— -stifi, Deasemeni, ar desvilul crusime, dack un oarecare ‘suflet nearmonic si nesfin{it, sr intra, in situajia pre- gents, in domeniul armoniei si stinjeniel, dat fiind cd -suferinfa lor s-ar mari in raport direct cu’gradul luminit sl binelul suprem ce domneste in sAlagurile purilor. Prin aceasta esto arétata infelepciunea si mirofia Domnulul. Nici un suflet care nu este pur cu desivissire nu se poate amesteca cu lumea curafilor gi armoniosilor. I s-a spUis ‘Marictei sé plingS, deoarece nu s-a gisit pe sine intre~ ‘2itd, natura ei cu imparifia cerului. “Cit jertare se afla Ia originea losculut ca si te ‘spell si prin ea si indeplrteai toati murdiria experientel tale. Prin asta vei descoperi ok cu mult binefacere, min- ‘tuirea vino. Si acel, care pe alti cale nu vor putea 56 ‘obfing muljumire deplini sunt eliberaf{ din inchisoarea, —o—ierzaniel, citre locagurile Imparsticl Tetétul. Pentru o~ ‘ceasté binetacere, prosilivesc Sfinfil cerului pe Dumnezeu. Si ai gi noapte nu vor inceta de a cinta imnuri de slavi gl mulfumire cAtre Cel ce f-a mintult*. “Prictene, dacé tu nu al primit inci pe Mintuitor, primegte-1 ea Eliberatorul thu astisi. Atunci, intr-adovir, spiritul tiu, sufletul tau, va merge in Wicagul mintuiilor, flinded atit’de mult a iubit Dumnezeu lumea, ci a dat po singurul Lul Fiu, pentru cé oricine crede in El, si nu lard, ‘of Sh albe viatd vesnicé (Ioan 3/16).LIFE AFTER DEATH - ROMANIAN.