Totalizarea nr.

2
TEMA1:

ACIUNEA FACTORILOR DE MEDIU AMBIANT ASUPRA MICROBILOR.

STERILIZAREA. METABOLISMUL MICROBIAN

1. Aciunea factorilor fizici asupra microorganismelor (cldura, temperaturi joase,

desicare, presiune osmotic, ultrasunet, radia ii)
Activitatea bacteriilor se realizeaza intr-un complex de factori fizici, chimici si biologici. Rezultatul actiunii acestor factori
este in functie de: intensitatea actiunii factorului, timpul de actiune asupra celulei bacteriene, conditiile de mediu nutritiv sau
natural, structura celulei (prezenta capsulei, sporilor) si sensibilitatea bacteriei ca specie sau individ. Deci principalii agenti
fizici care pot actiona asupra microorganismelor sunt temperatura (caldura sau frigul), uscaciunea (desicarea), pH-ul,
presiunea osmotica, radiatiile, ultrasunetele, electricitatea si filtrarea precum am mentionat.
1.Temperatura - Speciile microbiene au, aproape fiecare dintre ele, o temperatura zisa optima si anumite limite sub care
si peste care dezvoltarea este stanjenita. Astfel, din punct de vedere al temperaturii optime bacteriile se clasifica in:

mezofile specii patogene sau conditionat patogene adaptate la o temperatura optima de 37-38C,
temperatura corpului uman, cu limite intre 25-34C/ 10-45C;

psihrofile (criofile) care cuprind microorganismele a caror temperatura optima este intre 15-20C cu limite intre
0 si 20C/ 0-35C;

termofile includ bacteriile de putrefactie a gunoaielor a caror temperatura optima este intre 50-53C cu limitele
intre 50-80C (85C- bacteriile din gheizere).
Bacteriile suporta relativ usor temperaturile joase.Culturile de microorganisme in stare congelata pot fi conservate in
conditii de laborator mai mult de 80 de ani.
Temperaturile joase frineaza procesele de putrefactie si de fermentare.Doar unele specii patogene ( meningocoul,
gonococul etc . ).sint foarte sensibile la temperaturi joase. Microorganisemele termolabile mor destul de repede chiar si la o
refrigerare de scurta durata. La temperaturi joase se produce incetinerea proceselor metabolice, moartea bacteriilor prin
imbatrinere si subalimentare, distrugerea celulelor sub influenta sporirii toxicitatii ionilor.
O influenta nociva exercita asupra microorganismelor temperatura inalta. Majoritatea bacteriilor asporogene mor la
temperatura de 58-60 C in curs de 30-60 min., la 100 C in timp de 2-3 min. Bacteriile siliciufixatoare isi pastreze
viabilitatea chiar dupa o expunere la o temperatura de 160 C . Sporii bacililor si clostriidiilor sunt mai rezistenti decit
formele vegetative.
La baza actiunii bactericide a temperaturilor inalte rezida distrugerea ribozomilor, dezintegrarea structurii tertiare a
proteinelor si membranelor celulare, deteriorarea barierei osmotice. Temperaturile inalte provoaca distrugerea destul de
rapida a numeroase specii de virusuri.
*. Caldura dincolo de limita superioara este nociva, ducand la dezorganizarea reactiilor metabolice prin coagularea
proteinelor (teoria denaturarii si coagularii proteinelor) sau prin acumularea de produsi toxici rezultati in urma proceselor
biochimice (teoria intoxicatiei).
Exista diferente intre modul de actiune a caldurii uscate si a caldurii umede.
Caldura uscata patrunde mai greu prin peretele celulei bacteriene, spre deosebire de caldura umeda. Caldura uscata este
mai putin eficienta necesitand temperaturi de 140C si un timp de expunere intre 5-15 minte (Clostridiile) si 180C si 60
minute (Bacillus anthracis).
Caldura umeda patrunde mai usor, datorita inmuierii peretelui celulelor si cresterea permeabilitatii acestuia. Caldura umeda
are efect bactericid asupra formelor vegetative expuse la 100C timp 2-3 sau 60C timp de 1 ora. Sporii bacterieni sunt
distrusi in 15 la 121C, presiunea de autoclavare variind intre 1,5 atm 2 atm.
In practica medicala, caldura este folosita in procesul de sterilizare a instrumentarului medical si a materialelor folosite in
diagnosticul de laborator.
Sterilizarea se efectueaza prin caldura uscata (flambare si pupinel) si caldura umeda (fierbere, autoclavare si
pasteurizare).
2.Desicarea - Sensibilitatea bacteriilor la deshidratare difera in raport cu specia si chiar tulpina. Microorganismele ca
meningococii, gonococii, treponemele, leptospirele sunt foarte sensibile. Bacilii tuberculozei, stafilococii raman viabili
perioade indelungate de timp. Temperatura scazuta, mediul proteic si lipsa oxigenului protejeaza considerabil microbii fata

de efectele nocive ale deshidratarii. Pe aceste principii se bazeaza liofilizarea (criodesicarea). Metoda consta in congelarea
suspensiei microbiene in mediu protector, uscarea in vid si pastrarea in fiole inchise cu gaz inert. Prin liofilizare se
conserva vaccinurile si tulpinile microbiene de referinta.
Uscarea in aer este insotita de deshidratarea citoplasmei si de denaturarea proteinelor bacteriene.Una din metodele de
conservare a produselor alimentare o constituie sublimarea,adica deshidratarea la temperaturi joase in conditii de vid
profund,care este insotita de vaporizarea apei,de racirea si congelarea rapida. Desicarea in vid la temperatura joasa nu
omoara bacteriile si virsurile.Aceasta metoda de conservare a culturilor e utilizata in producerea vaccinurilor stabile contra
pestei,tuberculozei,tularemiei ,etc.
3. Presiunea osmotica -celulele vegetative tinere sunt mai sensibile decat sporii. In medii hipertone se produce
fenomenul plasmoliza(lichidul paraseste celula cu retractia acesteia), in medii hipotone are loc fenomenul
de turgescenta (marirea diametrului celulei), in mediu izoton bacteriile isi pastreaza forma. Dintre acestea, plasmoliza are
efect letal asupra bacteriilor si fungilor. Isi gaseste aplicatii in conservarea alimentelor (saramurare, pregatire dulceturi,
siropuri).
4. Ultrasunetul - sunt vibratii cu frecventa mai mare decat cea a undelor sonore (peste 1000Hz). Sunt bactericide prin
procesul cavitatiei. Unda ultrasonica, la trecerea prin apa extra si intracelulara, determina o miscare intensa a
protoplastului cu dezagregarea structurilor celulare (spargerea peretelui celular).Mecanismul actiunii bactericide a
ultrasunetului consta in faptul ca in citoplasma bacteriilor din mediul acvatic se formeaza o cavitate, care se umple cu
vapori.
Se utilizeaza la dezinfectia si curatirea instrumentarului stomatologic, chirurgical, la analize chimice determinand separarea
enzimelor celulare.
5.Radiatiile - actioneaza asupra bacteriilor prin mecanisme diverse: producerea de peroxizi in mediu cu efect bactericid
(radiatiile ionizante: X, , , ) si prin efect direct asupra acizilor nucleici celulari ( radiatiile solare, ultraviolete).
Radiatiile ionizante (X, , , , neutroni) au actiune bactericida puternica, fiind purtatoare ale unor energii mai inalte. Ele
produc denaturarea proteinelor si acizilor necleici celulari prin inactivarea ribozomilor, ruperea lanturilor de acizi nucleici, se
produce inactivarea actiunii enzimelor datorita formarii de radicali liberi (OH, H) in apa mediului, formarea de peroxizi (R-OO-R) ce actioneaza ca agenti oxidanti.
In doze mici pot produce mutatii bacteriene (radiatii X) cu modificari morfologice si patogenitate. Se utilizeaza pentru
sterilizarea instrumentelor medicale, medicamentelor, alimentelor.
Radiatiile ultraviolete actioneaza prin absorbtie selectiva la nivelul acizilor nucleici (indeosebi ADN). Activitatea
bactericida este maxima la 260nm.
Acest proces se produce prin expunere la lumina puternica (lungimea de unda 400nm). Se produce clivarea dimerilor de
timidina din molecula de ADN ce favorizeaza reluarea multiplicarii bacteriilor omorate. Se utilizeaza la sterilizarea
incaperilor, boxelor, materialelor plastice, medicamentelor
.6.Electricitatea are actiuni minore asupra bacteriilor, dar poate produce modificari ale mediului (fizico-chimice) cu efecte
secundare bactericide: cresterea temperaturii, eliberarea clorului din compusi, formarea de ozon.
7. Filtrarea se realizeaza prin trecerea unui fluid printr-un corp poros (filtru). In functie de diametrul porilor, filtrarea poate
fi clarifianta sau sterilizanta. O membrana cu porozitatea de 0,22m retine toate bacteriile.

2. Mecanismele de actiune a substantelor chimice asupra microorganismelor (fenolul,

crezolul, colorantii, oxidantii, sarurile metalelor grele , formaldehida, alcoolii )
In functie de structura fizico- chimica a mediului, de concentratie, de durata contactului, de temperatura
substantele chimice exercita o influenta variata asupra microbilor. In doze mici ele se prezinta ca excitanti, pe
cind in concentratii bactericide ele paralizeaza activitatea vitala a bacteriilor. Dupa efectele lor asupra bacteriilor
agentii chimici bactericizi se impart in:
1. Substantele tensioactive sau detergentii au proprietatea de a provoca o reducere brutala
a tensiunii superficiale avind efect de tulburare a bunei functionari a peretelui celular si
membranei citoplasmice. (Ex: acizii grasi, sapunurile,detergenti sintetici-actualmente se
folosesc pe larg .)
2. Fenolul, crezolul si derivatii lor lezeaza peretele celular , apoi proteinele celulei.Unele
substante inhiba functia coenzimei care participa la dehidrogenarea glucozei si a.lactic.

3. Colorantii au capacitatea de a frina cresterea bacteriilor. Au afinitate accentuata pt gruparile

fosforice ale nucleoproteidelor. ( Ex: verde de briliant , rivanolul, acriflavina )
4. Sarurile metalelor grele (plumbului, cuprului,zincului,argintului,mercurului )- coaguleaza
proteinele celulare si rezulta un albuminat de metal si acid liber.O serie de metale ( Argintul
,aurul , Pl ) au efecte oligodinamice, adica capacitati bactericide.Mecanismul de actiune consta
in faptul ca ionii metalelor cu sarcina + sunt adsorbiti de suprafata cu sarcina - a bacteriilor
,modificind permeabiltatea membranei citoplasmice.Ca consecinta se produce dereglarea
nutritiei si multiplicarii bacteriilor si virusurilor.
5. Oxidantii actioneaza asupra grupurilor sulfhidrilice ale proteinelor active. Oxidantii mai
puternici au o actiune nociva si asupra altor grupuri( fenolice,aminice, indolice). Spre ex
Clorul denatureaza dehidrazele, hidrolazele,amilazele si proteazele bacteriene, ca urmare
fiind folosit la dezinfectarea apei, precum si clorura de var, cloramina intrebuintate in scopuri
de dezinfectie . Tinctura de iod provoaca denaturarea grupurilor active de proteine din
citoplasma bacteriana , utilizat pe larg in medicina . In practica chirurgicala iodul este substituit
prin clorhexidina, acesta avind activitate antibacteriana mai inalta asupra bacteriilor G+ si G- .
Permanganatul de potasiu de asemenea poseda caractere oxidative ca si peroxidul de
Hidrogen si alte substante.
6. Formaldehida se foloseste sub forma de solutii de 37-40 % numita formalina.Actiunea ei
antimicrobiana provoaca denaturarea grupurilor aminice ale proteinelor.Omoara atit formele
vegetative cit si sporii.Este folosita pt inactivarea exotoxinelor difteriei si antraxului.
7. Alcoolii -produc o disociere electrolitica, pun in libertate ionii de H + sau actioneaza prin
molecula intreaga, efectul bactericid fiind legat de gradul de disociere de ioni H pe unitatea de
volum.
Fiecare specie se diferentiaza dupa sensibilitatea la actiunea acizilor. Formele vegetative sunt mult mai
sensibile decat sporii. Efect bactericid maxim au: acidul clorhidric, acidul sulfuric, acidul azotic, acidul
sulfocromic. Se folosesc ca dezinfectanti in concentratii de 5%, iar pentru B. Koch de 10%. Alcoolii au o
activitate mai intensa cu cat greutatea moleculara este mai mare. Alcoolul etilic este mai activ decat cel
metilic. Alcoolii sunt bactericizi in concentratii de 50 70%. Efectul sporocid antifungic este redus. Sunt
utilizati pentru aseptizarea tegumentului (dar timpul necesar efectului bactericid este de 5 minute).

3.Notiune de dezinfectie.Substante dezinfectante contemporane utilizate in R.

Moldova.Fierberea .Pasteurizarea.
Dezinfectia - operatie cu rezultat momentan ,permite eliminarea/distrugerea microorganismelor si inactivarea
virusilor, cu exceptia sporilor bacterieni
-actioneaza pe medii inerte , prin mijloace fizice/chimic
- reducerea incarcaturii microbiene pentru materialele sanitare 5logCF
- exista dezinfectanti chimici numiti sterilizanti chimici, care in 6-10 ore sau doar 30 minute au proprietati
sporicide !
Dezinfectant produs utilizat pentru dezinfectia mediilor inerte ; contin cel putin un principiu activ cu proprietati
anti-microbiene - se utilizeaza imperativ dupa o operatie de curatare - se clasifica in:
*dezinfectanti de nivel inalt la o expunere de pana in 30 min. distrug micro- organismele cu exceptia unui
numar mare de spori
*dezinfectanti de nivel scazut distrug majoritatea bacteriilor in stare vegetativa majoritatea virusurilor si a
fungilor intr-o perioada 10 min.
*dezinfectanti de nivel intermediar au actiune cida pentru BK,bacterii vegetative majoritatea virusurilor si a
fungilor intr-o perioada 10 min
CLASE CHIMICE DE 1. SUBSTANTE DEZINFECTANTE

FENOLII -Fenolul si derivatii fenolici (fenoli)

HALOGENII - compusii care elibereaza clor, brom sau iod

Substante chimice care elibereaza clor : Dicloroizocianatul de sodiu;

Hipocloritii

Cloraminele

Iodul si iodoforii : Iodul; Iodoforii

COMPUSI CUATERNARI DE AMONIU : Clorura de Benzalkonium;

Clorura de Didecildimetilamoniu, Cetrimide

CLORHEXIDINA

HEXACHLOROPHENE

TRICLOSAN

ALCOOLII

ALDEHIDE: Formaldehida, Glutaraldehida, Succindialdehida

PEROXIDUL DE HIDROGEN SI COMPUSII IRUDITI

CHLOROXYLENOL

ALTI COMUSI ANITIMICROBIENI (colorantii)

Fierberea - metoda de dezinfectie fizica (in apa la 100oC sau utilizarea aburului de 100oC) permite
distrugerea in 10-20 min a formelor vegetative precum si a formelor sporulate mai putin rezistente la
temperaturi ridicate : utilizata pentru alimente, apa potabila, dezinfectia lenjeriei, tacamurilor si veselei
rezistente la fierbere; dezinfectia prin caldura umeda cu fierul de calcat (distrugerea formelor vegetative in
5-10 min si formelor sporulate in 50 secunde
Pasteurizarea- deasemenea este o metoda de dezinfectie fizica, ce foloseste actiunea combinata a caldurii
umede si frigului pentru conservarea lichidelor alimentare. Incalzirea lichdelor alimentare la t intre 62 si 85
grade distruge formele vegetative, dar nu omoara sporii si nici enterovirusurile. Refrigerarea imediata la 4
grade C completeaza, prin soc termic efectul microbiocid al caldurii si impiedica multiplicarea microorg.
Spre ex laptele la t de 85 grade 8-15 sec
71-74 grade -40-45 sec
62-65 grade 30 min

4. Notiuni de aseptica si antiseptica. Principalele substante antiseptice. Conservarea

chimica. Aplicarea practica.
Asepsie ansamblul de metode prin care se previne contaminarea cu microoganisme sau prin care se
mentine sterilitatea tesuturilor mediilor de cultura medicamentelor injectabile etc.
Antisepsie inlaturarea sau distrugerea formelor vegetative microbiene de pe substraturii vii ex. Tegumente,
mucosae sau din plagi ; cu ajutorul substantelor antiseptic netoxice pt tegument ex : alcool etilic 70 grade ;
tinctura de iod 5 % ; KMnO4 0,1 %; detergent cationici etc .
Antiseptic o substanta care inhiba cresterea si dezvoltarea microorganismelor fara sa le omoare
neaparat.Antisepticele se aplica usual pe suprafata corpului.
Substante antispetice : Alcool etilic (50-70%);

Clorura de benzalkonium; Clorhexidina;

Iod: solutie 1% in etanol 70% ; Povidone iodine : 7,5-10% ; Tinctura de iod 5%; Apa oxigenata: 3%.
Conservarea chimica (agenti chimici)

Substanta

Domeniu de utilizare

Concentratia%

Fenol

Seruri immune, Vaccinuri

0.3-0,5 %

Mertiolat de Sodiu

Seruri immune, preparate

injectabile

0,004-0,02

Feniol +mertiolat

Seruri immune, Colire

0,2+0,005

Benzoat de sodium

Unguente, Emulsii, Alimente

0,2-1

0,002+0,01

Aplicarea
practica:
Substante
chimice
utilizate la
pastrarea

preparatelor.

5.
Noiuni de sterilizare, obiect steril i nesteril.
Sterilizare distrugerea sau ndeprtarea tuturor microorganismelor, inclusiv a sporilor cu ajutorul metodelor
fizice, chimice sau mecanice.
n laboratoarele de microbiologie sterilizarea se obine prin tehnici bazate pe urmtorii ageni:

Cldur uscat:
- nclzirea la rou
- Fierberea
- Incinerarea
- Aer cald
Cldur umed:
- Peste 100oC (autoclavare)
- La sau sub 100oC (tyndalizare)
Filtrare

Sterilizarea chimic prin oxid de etilen nu se practic.

Obiect steril - obiect care a fost prelucrat special i au fost distruse sau ndepartate toate microorganismele
(inclusiv sporii) de pe el i la nsmnare prezint lipsa creterii.
Obiect nesteril - obiect care a intrat n contact cu mediul nconjurator sau cu bolnavul i care la nsmnare
prezint prezena creterii.

6. Metode fizice de sterilizare prin: ardere, vapori sub presiune, aer cald (cldura uscat).
Sterilizarea prin radiaii i ultrasunet.

Sterilizare prin ardere

- nclzirea la rou este indicat pentru firul drept, ansa i spatula de nsmnare.
- Flambarea nfierbntarea obiectului de sterilizat prin trecere repetat n flacr timp de cteva
secunde. Indicat pentru capilarul pipetelor Pasteur, gura eprubetelor i flacoanelor, cotraindict
pentru obiectele mari.
- Incinerarea indicat pentru sterilizarea obiectelor cu unic folosin contaminate prin utilizarea n
laborator.
Sterilizare prin vapori sub presiune
Sterilizare la peste 100 o - n autoclave care realizeaz 115oC la 0,5 atmosfere(mediile de glucide timp
de 15 min.), 121oC la o atmosfer (timp de 15 min mediile de cultur uzuale, vesela de laborator cu
materialul infectat; i 134 oC la 2 atmosfere (timp de 40 min. - materialul i vesela ce conin bacilii
anthraxului, clostridiile botulinice).
Autoclava - un cazan cu perei rezisteni , n care dup nchiderea etan cu un capac masiv, presat cu baloane
sau cu un sistem cabestan , vaporii de ap se comprim la presiunea necesaar sterilizrii.
a. Autoclave cu perete simplu

Indicaii: sterilizarea soluiilor, materialului contaminat din laborator, sticlria pentru culturi de celule i
aparatele de filtrare.
Vaporii provin din apa aflat n cazanul de presiune i ptrund n camera de sterilizare de jos n sus prin
suportul de tabl pe care se aaz obiectele de sterilizat. Un manometru controleaz presiunea din
interiorul cazanului. Are un robinet superior de vapori, un robinet inferior pentru ce permite evacuarea
apei, o supap de siguran pentru evacuarea vaporilor cnd presiunea lor depete limita de
siguran.
Procedura:
1. Se toarn ap n cazan prin incinta de sterilizare.
2. Se aaz pe support obiectele de sterilizat n ambalajele lor (flacoane, eprubete, calojete, cutii).
3. Se nchide etan capacul.
4. Se conecteaz la sursa de cldur.
5. Se deschide robinetul pentru evacuarea aerului.
6. Se nchide robinetul pentru evacuarea aerului.
7. Cnd presiunea ajunge la valoarea aleas, se regleaz sursa de cldur ca s menin aceast
presiune pe toat durata sterilizrii.
8. Se ntrerupe sursa de cldur i se las s se rceasc pn cnd manometrul indic zero
(presiunea atmosferic) apoi se deschide robinetul de vapori apoi capacul.
9. Se las materialele pentru uscare n autoclave deschis.
b. Autoclave cu manta de abur - asigur uscarea rapid i perfect a materialelor sterilizate. Pot fi vertical
sau orizontale.
Indicaii: strelizarea materialelor chirurgicale din bumbac, obiectelor i instrumentelor din cauciuc,
instrumentarului metallic, seringelor cu componente metalice etc. pot fi utliyate i pentru sterilizarea
soluiilor sau a altor matriale din laborator.
Autoclava vertical cu mantade abur. Vaporii de ap provin din rezervorul de ap plasat n partea
inferioar a cazanului de presiune i ptrund n incinta de sterilizare de sus n jos, dup ce au
trecut prin mantaua de abur i au nclzit-o.
Componente: cele de la autoclave cu perete simplu + o plnie de alimentare i o nivel pentru
controlul apei din sursa de vapori, robinete ce unesc aceste piese su sursa de vapori, un ronet
de avacuare a apei i altul a aburului.
Procedura:
1. Se deschid robinetele plniei de alimentare cu ap i ale nivelei.
2. Se toarn ap n rezervor pn la marca indicat pe nivel.
3. Se aaz n incinta de sterilizare materialele n ambalajele lor.
4. Se nchide etan capacul cayanului.
5. Se conecteaz sursa de cldur.
6. Se deschide robinetul pentru evacuarea aerului i se nchid toate celelalte robinete ale aparatului.
Pentru sterilizarea soluiilor etapele 5-9 de la autoclava cu perete simplu.
Pentru sterilizarea materialelor chirurgicale i a seringelor (dup epuizarea timpului de sterilizare):
7. Se ntrerupe sursa e de cldur.
8. Se deschide robinetul de evacuare a aburului.
9. La presiunea =0,5 atm. se deschide robinetul de evacuare a condensului.
10. La presiunea =0 atm. se deschide capacul autoclavei.
11. Se scot casoletele i se nchid orificiile dup ce au fost rcite n autoclave.
Autoclava orizontal cu evacuare gravitaional a aerului poate fi cilindric sau rectangular.
Componente: regulator de presiune, sistem cabestan, valve termostatice (capcane pentru aer
pur), termometru, sistem de vacuum(uscare), sistem de racier (scderea presiunii).
Procedura:
1. Prin admisie de abur, se nclzete mantaua pn la temperature de sterilizare.
2. Se plaseaz n incinta autoclavei materialele de sterilizat i se nchide ua etan.
3. Se dechide accesul vaporilor de ap n incinta de sterilizare cu valve canalului de evacuare a
aerului i condesului deschis.
4. Se urmrete termometrul canalului de evacuare a incintei de sterilizare, cnd atinge to de
sterilizare se marchez timpul de sterilizare.
5. La epuizarea timpului de sterilizare se oprete eccesul vaporilor n incinta de sterilizare.
6. Scderea presiunii prin deschidereavalvei de evacuare. Uscarea prin sistemul de vacuum
7. Deschiderea autoclavei.
Tyndalizare (sterilizare fracionar) pentru substanele care degradeaz i denatureaz uor la t o de
60 o C (serurile, vitaminele). Evit nclzirea de peste 100 o C.
Indicaii: Sterilizarea unor medii de cultur, a alimentelor.

Necesar: Autoclava pentru tyndalizare la 100 o C, n vapori flueni, baie de ap sau de nisip pentru
tyndalizri sub 100 oC.
Procedura: Substanele de sterilizat, n volume mai mici de un litru, se menin 30-60 min, 3-8 zile
consecutive, la temperature impus de compoziia lor. n intervalele dintre nclziri recipientele cu
substane supuse sterilizrii se menin la temperatura camerei pentru germinarea sporilor.
Sterilizare prin aer cald (cldura uscat) n etuv la 160-180o
Indicaii: obiecte de laborator din sticl (eprubete, flacoane, pipete) sau porelan( mojare, pistile), seringi
Luer dinsticl, instrumentar chirurgical, substane grase, pulberi termostabile.
Contraindicaii: soluii apoase, obiecte din cauciuc, seringi, esturi, vat.
Etuva este o incint cilindric sau paralelipidic cu perei dubli, din tabl, termoizolai. Componente:
rezistene electrice, termostat, sistem de ventilaie, rafturi din sit metalic pentru obiectele de steriliyat.
Procedura:
1. Plasarea obictelor de sterilizat ambulate n incint.
2. Se nchide ua aparatului, se deschid orificiile de ventilaiile i se conecteaz la reeaua electric.
3. Se marcheaz timpul de sterilizaredin momentul n care temometrul indic 160-180o
4. Se scot obiectele sterilizate numai dup rcirea aparatului.
Sterilizarea prin radiaii i ultrasunet
Aciune bactericid are radiaia ionizant, i ultrasunetul, care pot fi folosite pentru sterilizarea
produselor alimentare, mediilor de cultur, preparatelor biologice (vaccinuri, seruri .a.) i dezinfecia
obiectelor.

7.Metoda mecanic de sterilizare. Tipurile de filtre i aplicarea practic. Sterilizarea

chimic.
Filtrare trecerea unui fluid printr-un corp poros filtru. Microorganismele fluidului filtrate sunt reinute mecanic
i electrostatic n porii filtrului, se face prin asipraie sau prin presiune pozitiv. Indicaii: sterilizarea aerului, a
unor medii de cultur pentru microbe, a medicamentelor care nu suport nclziri.
Tipuri de filtre:
-

Filtre din porelan

Filtre din pmnt de infuzorii
Filtre Scholl sticl poroas
Filtre Seitz - plci filtrante din azbest
Membrane filtrante din acetat cu poroziti ntre 8 i 0,025 m reine bacteriile.

Sterilizarea chimic cu gaze (oxidul de etilen, beta-propiolactona, formaldehida). Indicaii: sterilizarea

echipamentelor de plastic termosensibil n lab. de microbiologie, cateterelor i componentelor termosensibile
ale endoscoapelor n serviciile de endoscopie; n chirurgie i stomatologie.
Procedura: n incinte etane cu un amestec cu 15% CO2 i oxid de etilen cu concentraie de 450-800 mg/l, la
55-60o i 40% umiditate relativ timp de 2,5-3 ore.

8.Controlul eficienei sterilizrii

Se face prin indicatori:
-

Fizici (manometru, termometru)

Chimici (floare de sulf, acid benzoic, fenacetin, 1,3,5-Tribromfenol, tiouree, sulfametoxipiridazin)
Biologici (tuburi cu fire de bumbac impregnate cu spori bacterieni i uscate). Dup sterilizare se
testeaz viabilitatea sporilor prin nsmnarea pe medii de cultur.

9.Metabolismul microbian .Particularitati.

Metabolismul bacterian reprezint ansamblul de reacii biochimice care au loc n celula vie.
-

Catabolism reacii chimice de descompunere a substanelor complexe n elemente simple, nsoit de

degajarea energiei (metabolism energetic)

Anabolism reacii chimice de sintez a substanelor complexe din elemente simple, necesit energie
(metabolism constructiv, de sintez).

Particularitile metabolismului bacterian:

1. Este un metabolism necompartimentat , toate procesele metabolice se desfoar intr-o singur celul
2. Este foarte flexibil, realizndu-se prin diverse ci metabolice (bacteriile se adapteaz rapid la condiiile
mediului)
3. Este foarte intens (viteza reaciilor este mare)
4. Produsele intermediare din procesele catabolice pot fi utilizate direct n calitate de precursori pentru
reaciile anabolice (amfibolism)
n toate reaciile metabolice intervin catalizatori proteici specifici enzimele.

10.Enzimele bacteriene.Clasificarea. Rolul in fiziologia bacteriilor.

Enzimele bacteriene. Caractere generale:
-

Substane proteice

Active n limite largi de temperaturi (0-65C) i de pH (2-9)

Specificitate de substrat i de aciune (reacioneaz cu un substrat cataliznd un tip de reacie)

Specificitatea este determinat de centrul activ al enzimei, complementar cu receptorul de pe substrat

Nu se modific n cursul reaciei

Clasificarea enzimelor bacteriene:

I.

Constitutive (permanente)

II.

Inductive (adaptive), se sintetizeaz n prezena substratului (ex.: lactaza)

III.

Represive, sinteza lor este inhibat de acumularea n exces a produsului reaciei catalizate
Dup locul de aciune (exoenzime, endoenzime)
Dup tipul reaciei catalizate (oxido-reductaze, hidrolaze, transferaze, liaze, izomeraze, ligaze)
Dup impactul asupra ma/o
-

Enzime metabolice

Enzime de patogenitate, responsabile de modificri patologice ale esuturilor, celulelor ma/o :

hialuronidaza, colagenaza, plasmocoagulaza, hemolizina, fibrinolizina, lecitinaza, proteaze, etc.

Rolul enzimelor in fiziologia bacteriilor

Rol n identificarea i clasificarea bacteriilor (enzimele determin activitatea biochimic specific a

bacteriilor)

Unele substane chimice, antibiotice se combina cu activitatea unor enzime, inhibnd creterea
bacteriilor (tratament)

Determinarea mecanismelor patogenezei infeciilor (unele enzime sunt responsabile de producerea

leziunilor n esutul gazdei)

Aplicarea industrial a enzimelor

11.Nutritia bacteriilor. Tipurile de nutritive si mecanismele transportului nutrientilor in

celula bacteriana.
Nutriia modalitile prin care bacteriile asimileaz din mediu substanele necesare pentru
metabolism.
Modul (tipul) de nutriie la bacterii este absorbtiv.
Nutrieni substane, soluiile crora pot traversa MCP pentru a fi antrenate n metabolismul celulei. Se
obin din alimente prin solvire (sruri minerale, CO2, O2) sau dup o digestie prealabil (proteine,
polizaharide, lipide).

 La bacterii digestia este extracelular (la bacteriile G- i n spaiul periplasmic)

Nutrienii servesc n calitate de material de construcie i surs de energie pentru sinteza compuilor i
meninerea vieii bacteriei.
Transportul transmembranar
1. Difuzie simpl, pasiv (conform gradientului de concentraie, fr consum de energie): O2, CO2, acizi
grai, nutrieni liposolubili
2. Difuzie facilitat (conform gradientului de concentraie) permite transportul transmembranar al
moleculelor mari prin intermediul proteinelor de transport specifice integrate in MCP - permeaze.
3. Transport activ (contra gradientului de concentraie, necesit energie). Particip permeazele i alte
proteine de transport /fixare specifice. Nutrienii nu suport modificri.
4. Translocaie substratul este modificat chimic (ex.: fosforilat) n timpul transportului membranar;
necesit energie
Substanele care au ptruns n citoplasm sunt descompuse de ctre enzimele bacteriene conform
cilor metabolice proprii fiecrei specii bacteriene (ex.: Embden-Meyerhof, Entner-Doudoroff, ciclul
pentozelor, ciclul Krebs, etc). Celula obine energie i precursori care vor fi antrenai n biosintez
(anabolism).
Excreia metaboliilor difuzie, proteine de transport, liza bacteriei
Necesitile nutritive ale bacteriilor
-

Necesiti elementare, de baz: C, H, O, N n cantiti importante; S, P, Fe, Ca, Mg, K n cantiti mici
i urme de Co, Cu, Zn, Mo.
Bacteriile prototrofe sunt capabile a-i realiza integral sinteza metaboliilor eseniali.

- Necesiti specifice. Bacteriile auxotrofe solicit suplimentar compui organici preformai (factori de
cretere), care nu pot fi sintetizai de bacterie (ex.: AA, baze purinice, pirimidinice, vitamine). Prezena lor n
mediul de cultur este indispensabil creterii acestor bacterii.

12. Clasificarea microorganismelor dupa sursele de energie si carbon.Notiune de

microorganisme saprofite si parazite.
Clasificarea bacteriilor dup sursa de carbon
Bacterii autotrofe utilizeaz CO2 ca unic surs de carbon (nepatogene)
Bacterii heterotrofe utilizeaz carbonul din compuii organici (glucide, acizi grai, alcooli, etc)
Notiune de bacterii saprofite si parazite.
-

Bacteriile care utilizeaz materia organic moart sunt saprofite (reciclarea materiei organice)

Bacteriile parazite (obligate, facultative) triesc pe contul organismelor vii, aducndu-le daune

Bacteriile patogene reprezint parazite care afecteaz grav gazda, provocnd maladie sau moarte.

Surse de azot
-

AA sau acizi nucleici

Sruri de amoniu, nitrii, azot atmosferic

Surse de substane minerale:

-

S - din AA, sulfuri, sulfai;

P - din fosfai;

K, Mg, Ca, Na - din sruri minerale;

Zn, Cu, Mn, Mo din ap

Clasificarea bacteriilor dup sursa de energie

Bacterii fototrofe utilizeaz energia solar (fotosinteza)
Bacterii chemotrofe folosesc energia degajat din reaciile chimice de oxido-reducere. Ele necesit
un substrat donor de hidrogen (e- i H+) i un substrat acceptor de hidrogen. n transfer particip
transportori intermediari de electroni (lanul respirator, NAD, NADH, FAD, etc.)
-

Bacteriile chemolitotrofe donorul de H este o substan anorganic

Bacteriile chemoorganotrofe donorul de H este o substan organic (glucoza, lipide...)

Bacteriile patogene sunt chemoorganotrofe.

13. Metabolismul energetic la bacterii chemoorganotrofe. Oxidarea biologica a substratului.

Tipurile oxidarii biologice. Depozitarea si utilizarea energiei.
Bacteriile chemoorganotrofe donorul de H este o substan organic (glucoza, lipide...)
Mecanismele de obinere a energiei la chemoorganotrofe n funcie de acceptorul final de H :
Respiraie aerob. Acceptorul final este oxigenul gazos (agent oxidant extern). Implic lanul respirator
de transport al electronilor asociat MCP. Produs final H2O sau H2O2 .
Respiraie anaerob. Acceptori finali compui anorganici (nitrat, sulfat, S). Transportul de electroni
prin lanul respirator. Produse finale nitritul, amoniacul, sulfura (n prezena O2 H2O2).
Fermentaie. Substratul organic este metabolizat fr intervenia unui agent oxidant extern. Const n
procese de ox-red care realizeaz numai o oxidare parial a substratului, donorul i acceptorul de H+
fiind substane organice. Astfel se ajunge de la un substrat mai redus la o molecul mai oxidat (ex.:
fermentare lactic, fermentare alcoolic, acid mixt, acetoinic, etc). Fermentaia se poate desfura n
prezena O2, dar fr intervenia acestuia.
Conservarea energiei
O parte din energia eliberat se pierde sub form de cldur sau poate fi utilizat direct sub form de
energie electro-chimic (fpm-forta proton motrice) la nivelul MCP (ex.: rotaia flagelilor, transport
transmembranar) sau stocat n compui chimici macroergici bogai n energie: ATP (sintetizat prin
fosforilare oxidativ sau fosforilare la substrat), fosfoenol-piruvat, acetilfosfat i acetil-CoA.
n procesele de respiraie se elimin mai mult energie dect din fermentaie (n glicoliz dintr-un mol de
glucoz - 38 moli ATP, prin fermentaie - 2 moli ATP). n procese de fermentare se formeaz deeuri
rejetate de ctre celul.