Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Altfel spus, „un triunghi” (format din trei puncte considerate simultan) reprezintă un
„întreg” (formă) doar PENTRU „OBSERVATOR”.
Pentru „EU” „triunghiul” nu există. Există doar „punctele” („părţi”), considerate „trei”
„pe rând ”, conform unei definiții.
Când „spui” definiția nu „observi” nimic, nu „identifici”. Și invers!
Fig. 1
„Mărimea” devine apoi „poziție”.
Fig. 2
Așa că a spune că o „formă” se află în „poziții” diferite semnifică de
fapt că ea se află „suprapusă, la diferite metrici (dimensiuni) ale
spațiului”.
Fig. 3
Pe nici un mare om de știință să nu-l fi frapat că poate alege
(și/sau crea prin experiment) „condiții inițiale” quasi identice
„oriunde” și „oricând”, într-un Univers presupus în continuă
transformare de la punct la punct?!
Adică într-un Univers care împiedică manifestarea unor legi
indefinit determinate (eventualele „condiții inițiale” se transformă
SIMULTAN cu fenomenul descris de o eventuală „lege”).
Sau, altfel spus, nici un mare om de știință n-a realizat că un
Univers consecvent cauzal (toate punctele sunt SIMULTAN,
„cauză” și „efect”), nu poate fi caracterizat decât de HAOS
perfect?
NU cred!
***