Insuficienta

respiratorie acuta

Daniela Ionescu, PhD, DEAA

University of Medicine and Pharmacy Iuliu Hatieganu
Cluj-Napoca, Romania

Obiectivele educationale ale cursului

1. S ofere studenilor cunostine de baz despre fiziologia si
fiziopatologia insuficientei respiratorii
2. Sa ofere studentilor cunostintele de baza necesare pentru
diagnosticul insuficientei respiratorii
3. Sa ofere studentilor cunostintele despre primele masuri
de urgenta care trebuie luate in cazul pacientilor cu
insuficienta respiratorie.
Sa ofere studentilor cunostinte generale despre
managementul avansat al I Resp
4. Sa ofere cunoaste principalele moduri si tipuri de
ventilatie

Cuprinsul cursului
Generalitati: clasificare, etiologie
IResp tip I hipoxemica
Iresp tip II hipercapnica
Fiziopatologie
Tablou clinic. Diagnostic
Indicatii terapeutice generale si de urgenta
Indicatii pt suport ventilator
Alegerea unei strategii de ventilatie NIV sau IV
Principalele moduri de ventilatie mecanica- notiuni generale
Mesaje finale- take home messages

Definitii.Generalitati
Insuf resp (IResp) apare cand sist resp nu mai este capabil sa
asigure nevoile metab ale organismului. Aceasta se traduce prin
imposibilitatea mentinerii nivelurilor normale de O2 si CO2
arterial.
Scaderea oxigenarii sangelui arterial = hipoxemie
Cresterea CO2 arterial= hipercapnia
Valorile normale
PaO2 > 80 mmHg (11 kPa),
PaCO2 < 45 mmHg (6.0 kPa).
Clasificarea in tip I sau tip II se face in legatura cu absenta sau
prezenta hipercapniei.

http://en.wikipedia.org/wiki/Respiratory_failure

Definitii.Generalitati

Insuf resp (aer atmosferic,nivelul marii)

Incapacit de a mentine o oxigenare adecvata sau o
eliminare adecvata a CO2
PaO2 <60 mmHg (8 kPa)
PaCO2 >50 mmHg (6,7 kPa)
Regula 50/50
PaO2 <50, PaCO2>50 mmHg = necesit intubatiei la pac
non-cr cu Iresp ac

Clasificare

Tip 1= IR fara hipercapnie

Caract prin dezechilibre V/Q si deficit de oxigenare

PaO2

(< 60 mmHg (8.0 kPa))

PaCO2

VN sau

PA-aO2

http://en.wikipedia.org/wiki/Respiratory_failure

Mecanisme de producere a I Resp tip I

Dezechilibru V/Q
- de tip obstructiv pulm

Sunt
- de tip ocluziv resp

Alterarea schimburilor Perfux / Difux

- afect interstitiale pulm, embolie pulm, S hepato-pulmonar, hipertensiune
pumonara, sunt cardiac dr-stg

FiO2
- altitudine, deconectare resp,invesare conducte

Amestec venos
- debit cardiac scazut, soc

Hipoventilatie alveolara
- parenchim normal dar frecv si amplit mult reduse

 Tip 2= IR cu hipercapnie

PaO2

PaCO2

(>50 mmHg)

PA-aO2

VN

pH

http://en.wikipedia.org/wiki/Respiratory_failure

Mecanisme de producere a I Resp tip II

Central (depresia driver-urului resp central)
De transmisie (afect neurologice)
Fizice (cresterea efortului ventilator)

Cauze potentiale:
Afect neuromusc: S Guillain-Barre, miastenia gravis
Reducerea suprafetei resp
Afect ale cutiei toracice: cifoscoloza, volet costal
Depresie resp: subst,AVC pontin, obezitate extrema, etc
Rezist in caile aeriene: criza de astm bronsic, etc

Etiologia I resp (1)

Afeciuni ale SNC
afec vasculare, tumorale si infectioase (de ex AVC, tumori cerebrale,
etc)
- Intox cu subst deprimante ale resp (de ex opioide, benzodiazepine)
Afeciuni neuromusculare care afecteaz fcia respiratorie: de ex.
distrofie neuromuscular, miastenia gravis, distrofii musc
Afeciuni pulmonare
- afec nsotite de rezist n cile aeriene: astm broic sever
- afec nsotite de compl : bronhopuneumonie, pneumonie masiv,
etc
- unt intrapulmonar : embolie pulmonar,
- tulburri ale difuziunii gazelor : edem pulmonar, fibroz, etc

Etiologia I resp (2)

Afeciuni ale cavitii pleurale i ale cutiei toracice
- pneumo/hidrotorace masiv
- traumatism toracic sever cu fracturi costale multiple (volet)
Transport inadecvat al O2 la esuturi
- anemii severe
- oc
- hemoglobine patologice
- flux tisular regional inadecvat : edem, ocluzie vascular
Utilizare inadecvat/incapacitatea esuturilor de a utiliza
oxigenul
- Intoxicaii: de ex cianuri
- carene tisulare, ca de ex deficit de vitamine

Fiziopatologia IResp
Principalele mec fiziopatologice prin care se produce IResp sunt :
a. FiO2
b- hipoventilatia alveolara
c- alterarea ale raportului ventilatie/perfuzie (V/Q)
d- alterarea ale difuziunii gazelor prin membrana alveolo-capilara

 FiO2
O2 inspirat sub val necesare metab tisular:

Altitudine inalta
Avioane depresurizate
Ascensiune montana

Deconectarea de la sursa de O2 medical

Conectarea la sursa de gaz gresita (de ex. N2O)

Fiziopatologia IResp
B. Hipoventilatia alveolara. Det atat alterarea oxigenarii,
cat si pe cea a eliminarii CO2.
Cele mai importante cauze care det hipoventilatie alveolara, in
ordinea desfasurarii arcului reflex respirator, sunt :
Afect neurologice :
- subst deprimante ale SNC (care deprima implicit ventilatia rprin
intermediul centrilor resp)
- traumatisme ale SNC
- alte tipuri de leziuni ale SNC : infectii, AVC (ischemice sau
hemoragice), hipoxie
- encefalopatii metab (de ex encefalpatia hepatica, etc)

Fiziopatologia IResp
afect ale cailor nervoase de conducere a stimulilor resp:
lez/afect medulare : proc inflam/infectioase, traumat, tumori
lez nervoase: traumat, neuropatii (de ex Guillain Barre, afect
degenerative), afect ale neuronului motor
afect ale placii neuromusc: miastenia gravis, bloc motor rezidual, adm
de curare
afect ale musc resp: miopatii, atrofii musc, malnutritie, deficit de P
(mai ales in TI in cond de nutritie parenterala ), oboseala/epuizare
musc (dupa un efort resp )
afect ale cutiei toracice/parenchimului pulm: compliantei cutiei
toracice (hidro/pneumotorace, etc), colectii pleurale masive, compl
parenchimului pulm (condensari, infarctizari, edem)

Fiziopatologia IResp
C. Alterarea rap ventilatie/perfuzie (V/Q) poate prod IResp atat in
cazul predominantei ventilatiei (V/Q > 1), cat si al perfuziei zonelor fara
ventilatie (V/Q< 1).
Raportul V/Q > 1 = sp mort, V/Q < 1 = sunt intrapulm.
sp mort: - pacientii ventilati mec cu pres compresiunea
capilarelor pulm
- starile patol cu debit cardiac (de ex soc).Absenta irigarii impiedica
schimburile gazoase PaCO2.
Suntul: - sp aerian alveolar este inlocuit cu apa (edem), exudat
inflamator si microbian (pneumonii), sange (hemoragii, contuzii),
atelectazii
- sunt cardiac dr stanga (de ex tetralogie Fallot). Consecinta a irigarii
alveolare fara ventilatie IResp hipoxica.

D. Alterarea ale difuziunii gazelor prin membrana alveolocapilara

cand se modifica str membranei alveolo-capilare in sensul

fibrozarii (fibroza pulm) sau al depunerii de exudat inflamator
edem (Acute Respiratory Distress Syndrome= ARDS).
La nivelul membr alveolo-capilare se mai pot produce hemoragii
sau chiar suprafetei prin distrugerea alveolelor.

Exercitiu

Intrebare
Un astmatic se prezinta in UPU cu
urmatoarele gaze sanguine, PaO2 = 75
PaCO2 = 29 mmHg.
Ne pregatim pt o Insuf resp?

Raspuns
Compensarea fiziol va va da un pacient care nu este disperat pt
suport ventilator, dar care trebuie evaluat clinic complet.Acest ex
va va spune daca pacientul va compensa pana la echilibrare, sau
va obosi si va necesita suport ventilator (invaziv, non-invaziv)
Insuf resp apare cand eforturile de compensare nu mai pot depasi
ca timp si ca ampl afect de baza care a det dec si atunci, PaCO2 va
creste rapid, iar PaO2 va rapid.

Tablou clinic
Include Se si Si bolii de baza care a det IResp (de ex
bronhopneumonia, pancreatita acuta, etc), + semnele det de
consecintele IResp asupra altor aparate si sisteme (de ex se
de activare a SNS det de hipoxie, alterarea starii de
constienta det de hipoxie si/sau hipercapnie).
Boala de baza care constituie etiologia IResp poate fi resp
sau extraresp, situatie in care apar simptome resp det de
incercarea ap respirator de a compensa dezechilibrele
gazoase.

Tablou clinic
Se resp:
tahipneea (>30-35 resp/min) /bradipneea (mai rar, in criza de astm bronsic,
epuizare resp)
tirajul intercostal
utilizarea muschilor respiratori accesori
bataia aripioarelor nazale (cornaj)
alterarea pattern-ului res: resp paradoxala, Cheyne-Stockes, etc
zgomote resp anormale: wheezing, stridor, spasm laringian, etc
ascultatoric: raluri resp, suflu tubar, silentiu respirator, etc
Dispnee/ortopnee
Calea aeriana
Va fi evaluata initial si rapid poate fi cauza princeps a I Resp
Secretii, corpi straini, etc

Semne de stimulare a SN simpatic

tahicardie aritmii
transpiratii
HTA
in cazurile severe (epuizarea SNS) poate apare bradicardie si/sau hTA
Simptome ale SNC
Alterarea starii de constienta: agitatie,
Coma hipoxica si/sau hipercapnica
Alte semne
Cianoza periorala si a extremitatilor
Pozitie caracteristica (semisezand)
Durere toracica sau in alte zone (daca afectiunea princeps este extrapulm)

Anxietate, stare de epuizare resp

aresponsiv, comatos, obnubilat
Paloare sau cianoza tegumentelor
Transpiratii/ roseata tegumentelor la pacientii cu hipercapnie
Pozitie care sa usureze resp: sezand, cu umerii impinsi inainte

Diagnostic
Pulsoximetrie
SaO2;atentie la posibile interferente si dificultati de monitorizare!!!
SaO2 90% =nivel critic, sub 90% PaO2 brusc. De altfel o SaO2 <
90% (la pacienii fr probleme resp) n cond n care se adm
O2,ventilaie non-invaziva/invasiva a pacientului.
Gaze sanguine arteriale- rapid/specific
Obligatoriu! Indica IResp compensate/dec si a altor afect (ex ARDS)
Valorile normale sunt urmatoarele:
pH= 7,35-7,45
PaO2 =11-13 kPa, 75 (80) -100 mmHg
PaCO2= 4,7-6 kPa, 35-45 mmHg
EB = -2 - +2 mmol/L
HCO3 = 22-26 mEq/L

 Poteniale surse de eroare n monitorizarea SaO2 include:

- perfuzie periferic alterat (oc, vasoconstricie)
- fibrilaie atrial (frecvena de pe pulsoximetru nu coincide cu cea
de pe monitorul ECG)
- lac de unghii
- hiperlipemie
- intoxicaia cu CO- carboxihemoglobin- (valori fals ale SpO2
pentru c pulsoximetrul citete HbCO ca pe Hb saturat 90% si 10%
nesaturat cu O2).n aceast situaie se vor folosi CO-oximetre
- frison, micarea pacientului.

Diagnostic

Investigatii specifice
Rx toracic
CT/scintigrafie/angioCT
Ecografie pulmonara (fast)
Ecocardiografie
Spirometrie
Ecografie abdominala

Atentie!!!Insuf resp poate fi urgenta maxima, ce nu

da timp pt investigatii extensive!!!!

Radiografia pulmonara principalele aspecte

ARDS

http://www.google.ro/search?hl=ro&rls=com.microsoft:ro:IESarchBox&rlz=1I7RNTN_enRO378&prmd=imvns&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=LYKJUNmIKPHT4QSn1oDICg&ved=0CBwQsAQ&biw=1280&bih=632&q=chest%20Rx%20photos

 Opacitati pulm stangi

http://www.google.ro/search?hl=ro&rls=com.microsoft:ro:IESarchBox&rlz=1I7RNTN_enRO378&prmd=imvns&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=LYKJUNmIKPHT4QSn1oDICg&ved=0CBwQsAQ&biw=1280&bih=632&q=chest%20Rx%20photos

 Pneumotorace stang

http://www.google.ro/search?hl=ro&rls=com.microsoft:ro:IESarchBox&rlz=1I7RNTN_enRO378&prmd=imvns&tbm=isch&source=univ&sa=X&ei=LYKJUNmIKPHT4QSn1oDICg&ved=0CBwQsAQ&biw=1280&bih=632&q=chest%20Rx%20photos

Ecografia pulmonara

Pneumotorace stng (plmnul drept este normal)

(colecia ef lucr. dr A. Golea cu permisiune)

Condensare pulmonar cu pleurezie parapneumonic

(colecia ef lucr. dr A. Golea cu permisiune)

Pleurezie (colecia ef lucr. dr A. Golea cu

permisiune)

Edem interstitial
(colecia ef lucr. dr A. Golea cu permisiune)

http://www.google.ro/search?q=lung+ultrasound+pneumothorax&hl=ro&tbm=isch&tbo=u&source=univ&sa=X&ei=H_9bUfH_NcfetAaE6YCgAw&ved=0CDIQsAQ&bi
w=1280&bih=718#imgrc=Gv5cXniwMiENMM%3A%3BiKQK1NFjfGsueM%3Bhttp%253A%252F%252Fimaging.birjournals.org%252Fcontent%252F20%252F4%25
2F236%252FF5.large.jpg%3Bhttp%253A%252F%252Fimaging.birjournals.org%252Fcontent%252F20%252F4%252F236%252FF5.expansion.html%3B1280%3B8
20

 Colectii pleurale
Consolidari pulmonare

Se stratosferei, PnTx

Lichtenstein DA. Lung ultrasound in the critically ill. Ann Intensive Care. 2014 Jan
9;4(1):1. doi: 10.1186/2110-5820-4-1.

ARDS= acute respiratory distress syndrome

Definitie
ARDS apare cand fluidele se acumuleaza in sacii alveolari. Fluide
intraalveolare (exudat/transudat) O2 hipoxie tisulara cu
semnele clinice coresp.
Exemple??
ARDS apare caract la pac critici.
Dispneea severa caract poate apare in ore zile de la debutul
afect initiale sau a traumatismului sever.
Mortalitate ridicata.
Riscul de mortalitate cu varsta, si tipul/severitatea afect initiale.
Supravietuitorii se pot recupera integral pulm sau pot ramane cu
sechele pulm (de ex fibroza).

Cauze comune de ARDS

Pneumonia (34%)
Sepsis (27%)
Aspiratia (15%)
Trauma (11%)
Contuzia pulmonara
Fracturi multiple

ARDSnet NEJM 2000:342:1301-8.

Cauze ale ARDS

NEJM 2000;342,18:1334-1349

The Berlin definition of acute respiratory distress syndrome

Aparitie

Intr-o sapt de la o afect clinica stiuta sau

simptome resp noi sau in agravare

Imaginea pe Rx

Opacitati bilat nu pot fi explicate de efuzie,

colaps pulm sau noduli
Insuf resp nu este explicata de Insuf cardiaca
sau hiperperfuzare

Originea edemului

Necesita evaluare obiectiva (e.g.,

echocardiography) pt a exclude edemul
hidrostatic

Oxigenarea
forma usoara

200 mmHg < PaO2/FIO2 300 mmHg cu PEEP

or CPAP 5 cmH2Oc

Moderata

100 mmHg < PaO2/FIO2 200 mmHg cu PEEP

5 cmH2O

Severa

PaO2/FIO2 100 mmHg cu PEEP 5 cmH2O

Tablou clinic
Simptome
se si si variaza cu boala de fond si prezenta concomitenta a unor afect
cardio-resp.
Includ:
Dispnee severa
tahipnee
hTA
Confuzie si oboseala extrema

Diagnostic diferential
EPA pe IVS
Hemoragie alveolara difuza
Pneumonia ac eozinofilica
Pneumonia lupica
Pneumonia ac interstitiala

Pneumonia de hipersensibilitate
Infiltrate leucemice
Edem pulm si pneumonie indusa de
medicamente
Embolie pulm masiva
Sarcoidoa
Fibroza pulm interstitiala

Evolutia ARDS
Faza exudativa
Debut rapid al Iresp la un pacient cu risc pt ARDS
Hipoxemie refractara la O2
Rx Toracic asem EPA cardiogen

Infiltrate bilaterale mai pronuntate in zonele dependente, efuzii pleurale

Infiltratele pot fi asimetrice

Faza proliferativa
Hipoxemie persistenta
Alveolita fibrozanta
sp mort alveolar
complianta pulm
HTP

Obliterarea capilarelor pulm

IC dr

Faza ac examinari radiologice

NEJM 2000;342,18:1334-1349

Faza proliferativa

NEJM 2000;342,18:1334-1349

Managementul IResp

Managementul urgentei imediate (incl resuscitare

Tratamentul bolii de fond care a dus la I Resp

Principii de management

Toti pacientii cu IResp vor fi internati in spital

Atentie ca poate fi necesara RESUSCITAREA IMEDIATA!!!
Atentie la posib epuizarii resp si necesit ventilatiei!!!
Ulterior sau concomitent se va trata cauza subjacenta
Principii obligatorii incluse in tratamentul hipoxemiei:
Va trebui asigurata oxigenarea adecvata, asigurand o PaO2 de >
60 mm Hg sau o SaO2 de peste 90%.
Atentie la pacientii cu BPOC decompensat si oxigenoterapie

Ventilatia mecanica sau non-invaziva adesea necesara

Management. Tratamentul urgentei imediate

Asigurarea/mentinerea caii aeriene (A, B)
Imobilizarea coloanei cervicale in caz de traumatism
Dezobstructie- hiperextensia capului,

pozitionarea comatos

Aspirarea secretiilor
Folosirea dispoztivelor de dezobstructie:

pipa Guedel,
sonda IOT/LMA
Cricotirotomie
traheostomie

Administrare de O2 pt a avea o SaO2 85% (90%) (i.e. 8-9 kPa sau 6070 mmHg)
Canula (rar in Iresp)
Masca faciala cu/fara rezervor
VNIV
IOT si VM sau alte forme de ventilatie

Alegerea strategiei de suport ventilator

Reguli generale
Scop principal- tratament non-invaziv
Ventilatie invaziva acolo unde nu se mai poate non-invaziv si nu se obtine o
oxigenare adecvata

NIV vs. Invaziv

Interventia TI in ventilatia pacientului

Respiratie spontana si O2 terapie

- Canula
- Masca: Venturi, cu rezervor, fara rezervor
- Ap AMBU
Ventilatie non-invaziva: CPAP, BiPAP
Ventilatia invaziva=mecanica

Ventilatie non-invaziva

Definitie: Noninvasive ventilation, CPAP or BiPAP, este o

alternativa la VM invaziva la pacientii acuti si cronici, in spital
si la domiciliu,
Noninvasive ventilation asigura suport ventilator folosing
CRS.
Poate oferi amestec O2/aer in diverse proportii de la un
generator de flux utilizand o interfata.
Asista pacientul in cursul expirului (pres pozitiva) si, functie
de caz, in cursul inspirului.

Venilatia non-invaziva

Principalele indicatii:
exacerbarea BPOC
Edemul pulmonar cardiogen,
Infiltrate pulmonare la pacientii imunocompromisi,
Weaning-ul pacientilor in prealabil intubati
Pacienti cu BPOC dec cu evolutie stabila (incl la domiciliu)
Pac cu OSA (in spital si la domiciliu)
Discutabil in unele forme de IResp hipoxemica (de ex intox
cu deprimante resp, unele forme de ARDS)
intensivecare.hsnet.nsw.gov.au

Ventilatie non-invaziva
NPPV
Descriere pe scurt

CPAP alone or with a pressure or volume supported breath

Pres (suportul presional) este de obicei mai bine tolerata

amelioreaza hipoxemia / hipercapnia via

efortul resp det de auto PEEP

Suplimenteaza un Vt
Relaxeaza musc resp
intoarcerea venoasa & postsarcina VS
Recrutare alveolara
Etc.

mechandz.blogspot.com
idibapsrespiratoryresearch.org
sciencephoto.com

Management. Tratamentul urgentei imediate

Ventilatia invaziva (mecanica)

Indicatiile IOT
Resuscitarea
Imposibilitatea mentinerii caii aeriene la pacientul comatos
Imposibilitatea mentinerii oxigenarii adecvate prin alte
metode (O2 terapie, NIV)
progresiva a CO2 (PaCO2>50mmHg)
Depresia SNC
Soc
Epuizare resp

 Avantajele ventilatiei mecanice

Protejeaza calea aeriana de aspiratie
Corecteaza hipoxia/hipercapnia
Pune muschii respiratori in repaus, evitand epuizarea
respiratorie
Repaus energetic/metabolic, care permite vindecarea afect
de baza pulmonare
Dezavantaje
Weaning dificil uneori
Complicatii legate de VM
Necesita TI si costuri

Complicatii ale ventilatiei mecanice

Infectioase: VAP (ventilator associated pneumonia)
Barotrauma
Dependenta de ventilator. Weaning dificil (sevraj de
ventilator)
Desincronizare de ventilator = stres cu tahicardie, HTA,
aritmii,lupta cu ventilatorul
Atrofii musculare
Sangerari/ iritatii ale caii aeriene
Detubare/ deconectare accidentala cu risc de hipoxie
si/sau stop respirator

medgadget.com
emedicalppt.blogspot.com
percussionaire.com

Moduri de ventilatie mecanica.Principii de ventilatie mecanica

Ventilatie controlata: IPPV, SIMV
Cel mai invaziv (controlat) mod de ventilatie
Medicul seteaza Vt, FR, Pinsp, PEEP, rap I:E, etc pt resp controlate.
Poate fi controlata presiunea sau volumul (pressure sau volume
controlled)
Necesita sedare sau un pacient care resp putin/nu respira (de ex
postresuscitare)
Riscuri/beneficii la fiecare mod de ventilatie
???
Vol-controlled
Press- controlled

Moduri de ventilatie mecanica.

Principii de ventilatie mecanica

Ventilatie asistata-controlata: BIPAP, APRV, Pressure-assisted, etc.

Pacientul prezinta resp spontane, iar un numar dintre ele sunt
controlate de aparat.
Resp spontane sunt de asemenea controlate dar intr-un regim
diferit
Necesita sincronizarea ventilatiei mai mult decat la ventilatia
controlata

Moduri de ventilatie mecanica.Principii de ventilatie

mecanica

Ventilatie spontana: CPAP.Se controleaza pres de la sfarsitul

expir pres inspiratorie.
Detubarea=sevraj de ventilator
Cand remite afectiunea generatoare de I Resp
Pacientul respira spontan eficient si indeplineste anumite
criterii

Tratamentul specific TI al Iresp tip I

Terapiile pt Iresp hipoxemica include:

O2
PEEP
Diuretice
Prone Position
Hipercapnie permisiva
Inversarea Rap inspir/expir
Nitric oxide
ECMO / ECCOR / Partial Liquid Ventilation

Tratamentul bolii de fond care a dus la I Resp

Tratamentul medicamentos

lAntibiotice in pneumonie, epiglotita, traheobronsite

bacteriene
lAnticoagulante/trombolitice in embolia pulmonara
lTratament cardiologic (antiaritmice, inotrope,diuretice etc)
in ICC dec cu IResp consecutiva
lAdrenalina in edemul glotic
lSteroizi, bronhodilatatoare in astm si ARDS;
lFizioterapie, antibiotice, mucolitice, bronhodilatatoae in
bronsita ac sau cr acutizata

Complicatii ale Iresp si ale trat

Pulmonare: embolia pulmonara, fibroza pulmonara,si toate

complicatiile asociate ventilatiei mechanice: barotrauma, VAP, etc.
Cardiovasculare: cord pulmonar, hipotensiune (mai ales in cazul
PEEP mare), debit cardiac, aritmii, pericardita,si infarct
miocardic ac/angina pectorala
Gastrointestinale: haemoragii digestive, ulceratii digestive de stres,
distensie gastrica, ileus, diareea, si chiar pneumoperitoneum.

Complicatii indirecte
Policitemia in special in cazul IResp cr acutizata.
Infectii nosocomiale (in special la internarea in TI):
pneumonia, infectii tract rinar, sepsa indusa de cateter,

Renale: insuf ren ac, dezechilibre HE si AB (de ex adm de diuretice,

acidoza metab/resp, etc).

Nutritionale: malnutritie in cazul adm nutriiei pe sonda gastrica la

pacientul ventilat mecanic prelungit.

Complicatii asociate cu sonda nasogastrica si cu ventilatia

NIV: distensie abdominala, diaree, etc.

Take home messages

IResp trebuie in primul rand diagnosticata corect
Este uneori f dificil sa diagnosticam Iresp si mai ales sa gasim
cauza!!!!!
Atentie la faptul ca pacientul se poate deteriora rapid!!!
Pacientul va trebui monitorizat si tinut sub observatie!
Pacientul cu IResp trebuie internat in spital
Daca este necesar, pacientul trebuie intubat, VM la nevoie si
internat in TI in caz de indicatie
Ca medici trebuie sa fim pregatiti si pentru resuscitarea initiala
si pentru tratamentul ulterior

Take home messages

Atentie la semnele clinice de Iresp
SaO2 ar trebui monitorizata, obtinuta in dinamica, cat mai
rapid cu putinta!
Recoltati cat mai repede gazele sanguine (ex Astrup) si
evaluati situatia
O2 terapie rapid- canula, masca, NIV (la nevoie IOT si VM)
Abord venos rapid obligatoriu
Tratati cat mai rapid cauza daca este posibil! (de ex socul
anafilactic)

Referinte
Ionescu D, Margarit S. Manual de ATI pt asistentii medicali,Ed Iuliu
Hatieganu, Cluj-Napoca 2014
Higgins, D., Guest, J. Acute respiratory failure 1: assessing patients.
Nursing Times 2008; 104: 36, 2425
https://www.mcgill.ca/criticalcare/teaching/files/acute
http://www.aic.cuhk.edu.hk/web8/respfa~1.htm
Ware L. The acute respiratory distress syndrome. NEJM
2000;342,18:1334-1349