Curs de Pregatire Algebra XI 1-Forma Finala

CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
TIBERIU BARTA
TIBERIU BARTA
Cuprins
1. Polinoame cu coeficienti complecsi
1.1. Notiuni introductive
1.2. Impartirea polinoamelor
1.3. Teorema fundamentala a algebrei. Radacinile polinoamelor
1.4. Relatiile lui Viete
1.5. Polinoame simetrice
2. Permutari
3. Ridicarea la putere a unei matrice patratice
3.1. Aplicatii
4. Determinanti
4.1. Determinantul Vandermonde
4.2. Determinant Vandermonde lacunar
4.3. Determinanti circulari
4.4. Aplicatii
5. Ecuatii binome n Mn (C)
5.1. Aplicatii
6. Functii polinomiale de tip determinant
6.1. Aplicatii
7. Vectori si valori proprii
7.1. Aplicatii
8. Rangul unei matrice
8.1. Aplicatii
9. Matrice inversabile
References
3
3
4
6
7
8
10
16
22
28
29
30
32
33
40
42
45
50
55
59
64
66
71
78
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
1. Polinoame cu coeficient
i complecsi
1.1. Notiuni introductive. Fie C[X] multimea sirurilor infinite de numere
complexe f = (a0 , a1 , a2 , ....) si exista n N astfel ncat ai = 0, pentru orice i > n.
Elementele lui C[X] se numesc polinoame
Definitia 1.1. Fie f = (a0 , a1 , a2 , ....) C[X]. Spunem ca f are gradul n si notam
grad(f ) = n daca an 6= 0 si ai = 0, pentru orice i > n.
Daca f = (0, 0, 0, ...), atunci grad(f ) = .
Definitia 1.2. Fie f = (a0 , a1 , a2 , ....), g = (b0 , b1 , b2 , ....) C[X]. Spunem ca f = g
daca si numai daca ai = bi , i N.
Pe multimea C[X] introducem doua operatii:
Fie f = (a0 , a1 , a2 , ....), g = (b0 , b1 , b2 , ...) C[X], atunci:
1. f + g = (a0 + b0 , a1 + b1 , a2 + b2 , ...) C[X];
k
X
2. f g = (c0 , c1 , c2 , ...), unde ck =
ai bki .
i=0
Proprietatile adunarii pe C[X]:

1. Asociativitate: f + (g + h) = (f + g) + h, f, g, h C[X].
2. Comutativitate: f + g = g + f, f, g C[X];
3. Element neutru: f + 0 = 0 + f = f, f C[X], unde 0 = (0, 0, 0, ...).
4. Orice polinom este inversabil la adunare inversul lui fiind f
f + (f ) = (f ) + f = 0, f C[X].
Proprietatile nmultirii pe C[X]:
1. Asociativitate: f (g h) = (f g) + h, f, g, h C[X];
2. Comutativitate: f g = g f, f, g C[X];
3. Element neutru: f 1 = 1 f = f, f C[X], unde 1 = (1, 0, 0, ...);
4. Inmultirea este distributiva fata de adunare; f (g + h) = f g + f h, f, g, h C[X].
Notam cu X = (0, 1, 0, 0, ....).
Observam ca X 2 = (0, 0, 1, 0, 0, ...) si n general X i = (0, 0, ...0, 1, 0, 0...). Cu aceste
| {z }
de i ori
notatii putem scrie

f = (a0 , a1 , a2 , a3 , ...) = (a0 , 0, 0, ...) + (a1 , 0, 0, ...)X + (a2 , 0, 0, ...)X 2 + ...
si cum functia F : C A0 , F (a) = (a, 0, 0, ...), unde A = (a, 0, 0, ...), este o functie
bijectiva, putem identifica elementul (a, 0, 0, ...) cu numarul complex a.
In aceste conditii polinomul f = (a0 , a1 , a2 , ..., an , 0, 0, ...) admite scrierea
f = a0 + a1 X + a2 X 2 + ... + an X n
TIBERIU BARTA
numita si forma algebrica a polinomului f .

Propozitia 1.1. Fie f, g C[X]. Atunci
(1) grad(f + g) max(grad(f ), grad(g));
(2) grad(f g) = grad(f ) + grad(g).
Definitia 1.3. Fie f = an X n + an1 X n1 + ... + a1 X + a0 C[X] si C. Atunci
numarul f () = an n + an1 n1 + ... + a1 + a0 se numeste valoarea polinomului f
n .
Aplicatii:
1. Sa se calculeze f + g daca:
a) f = X 4 + x2 + 1, g = 2x4 3x5 4x + 17;
b) f = iX 3 +iX 2 +(1i)X +1+i, g = (1+2i)X 3 +(1i)X 2 (2+5i)X +34i.
2. Sa se calculeze f g, daca:
a) f = X 2 + 2X + 1, g = X 2;
b) f = iX + 2, g = X 2 2iX + 4.
3. Sa se determine n raport cu parametrul complex m, gradul polinomului f :
a) f = (m2 +3m+2)X 4 +(m3 +2m2 m2)X 3 +(m2 +4m+3)X 2 +(m2 1)X +1;
b) f = (m2 + 1)X 4 + (m4 1)X 2 + 2iX + 1.
3
4. a) Fie polinomul
f = X
6x + 6. Sa se determine valoarea acestui polinom
p
p
3
3
pentru 7 + 41 + 7 41.
b) Fie polinomul
f = Xp4 4x2 + 1. Sa se determine valoarea acestui polinom
p
4
4
pentru 3 2 2 + 3 + 2 2.
1.2. Imp
artirea polinoamelor.
Teorema 1.1. Oricare ar fi f, g C[X], g 6= 0, exista si sunt unice q, r C[X]
astfel ncat
f = gq + r si grad(r) < grad(q)
Teorema 1.2. Restul mpartirii unui polinomului f la X a este f (a).
Teorema 1.3. Fie f, g C[X]. Spunem ca polinomul f divide polinomul g dac
a
exista h C[X] astfel ncat g = f h.
Definitia 1.4. Fie f C[X] cu grad(f ) N si a C. Spunem ca a este radacin
a
a lui f daca f (a) = 0.
Teorema 1.4. (Teorema lui Bezout) Fie f C[X]. Numarul a este radacina a lui
f daca si numai daca (X a)|f .
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
Definitia 1.5. Fie f C[X], grad(f ) N si a C[X]. Spunem ca a este radacina

cu ordin de multiplicitate k pentru f daca (X a)k |f si (X a)k+1 - f
Aplicatii:
1. Sa se determine catul si restul mpartirii polinomului f la g:
a) f = X 4 2X 2 + 3X + 5, g = X 2 X + 1;
b) f = X 4 + 3X 3 5X 2 + 7X 1, g = X 2 + 2x + 3.
2. Folosind schema lui Horner sa se determine catul si restul mpartirii polinomului
f la g daca:
a) f = X 3 5X 2 + 4x + 9, g = X 1;
b) f = 2X 4 + 3X 2 5X + 12, g = X + 1;
c) f = X 3 8, g = X 2.
3. Sa se arate ca polinomul f = X 4 3X 3 + 2X 2 + 4X 4 se divide cu X 1.
4. Sa se determine parametrul real m astfel ncat polinomul f = X 4 +mX 3 +2X 2 8
mpartit la X 2 sa dea restul 4.
5. Sa se determine parametrul real m astfel ncat polinomul f = X 3 + (2m + 1)X 2 +
3X 2 12 mpartit la X + 1 sa dea restul 7.
6. Sa se determine parametrii a, b astfel ncat polinomul f = X 3 + aX 2 + bX + 3
mpartit la X 1 sa dea restul 5 si mpartit la X + 1 sa dea restul 7.
7. Sa se arate ca polinomul (X 2 + X 1)4n+1 X se divide cu X 2 1.
8. Sa se arate ca polinomul (X 2 + X + 1)8n+1 X se divide cu X 2 + 1.
9. Sa se determine a, b C[X] astfel ncat restul mpartirii polinomului
f = X 4 + X 3 + 2X 2 + aX + b la X 2 + 1 sa fie 2X + 3.
10. Sa se determine polinomul de grad 3 care mpartit la X 2 3X da restul 6X 15
si mpartit la X 2 5X + 8 da restul 2X 7.
11. Determinati restul mpartirii polinomului f = X 30 4X 3 + x + 5 la polinomul
X 2 1.
12. Determinati restul mpartirii polinomului f = X 120 + X 4 + 3X 2 + X + 5 la
polinomul:
TIBERIU BARTA
a)
b)
c)
d)
e)
g
g
g
g
g
= X 2 1;
= X 2 + X;
= X 3 X;
= X 2 + X + 1;
= X 3 1.
1.3. Teorema fundamental

a a algebrei. R
ad
acinile polinoamelor.
Teorema 1.5. (Teorema fundamentala a algebrei) Orice polinom f C[X] cu
grad(f ) 1 admite cel putin o radacina complexa.
Observatia 1.1. Daca f C[X] cu grad(f ) = n, n 1 atunci f admite exact n
radacini complexe.
Observatia 1.2. i) Daca f C[X] cu grad(f ) = n,
f = an X n + an1 X n1 + ... + a1 X + a0 si x1 , x2 , ..., xn sunt radacinile lui f ,
atunci
f = an (x x1 )(x x2 ) ... (x xn ).
ii) Daca f, g C[X], max(grad(f ), grad(g)) n si f (x) = g(x), x A, unde
A C cu card{A} n + 1 atunci f = g (f (x) = g(x), x C).
Propozitia 1.2. a) Daca f R[X] si admite radacina z = a + bi, a, b R, b 6= 0,
atunci f admite si radacina z = a bi.
b) Daca f Q[X] si admite ra

dacina z = a + b, a, b Q, b R \ Q, atunci f
admite si radacina z1 = a b.
p
c) Daca f = an X n + an1 X n1 + ... + a1 X + a0 Z[X], p, q Z, (p, q) = 1. Dac
a
q
este radacina a lui f atunci p|a0 si q|an .
Observatia 1.3. 1. Orice polinom cu coeficienti reali are un numar par de rad
acini
complexe.
2. Un polinom cu coeficienti reali de grad impar are cel putin o radacina reala.
Aplicatii
1. Se considera numarul a = 3 i si polinomul f = X 4 4X 2 + 16.

a) Sa se arate ca f (a) = 0.
b) Sa se determine radacinile polinomului f .
c) Sa se arate ca polinomul f este ireductibil n Q[X].
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
2. Sa se arate ca daca f Z[X] si f (0), f (1) sunt numere impare, atunci f nu are
radacini ntregi.
3. Se considera polinoamele f, g Q[X], f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1, cu radacinile
x1 , x2 , x3 , x4 C si g = X 2 1.
a) Sa se determine restul mpartirii lui f la g.
b) Sa se calculeze (1 x1 )(1 x2 )(1 x3 )(1 x4 ).
c) Sa se calculeze g(x1 )g(x2 )g(x3 )g(x4 ).
4. Se considera polinomul f = X 4 7X 3 + 21X 2 + aX + b R[X]. Sa se determine
a, b si sa se rezolve ecuatia f (x) = 0, daca 1 + 2i este radacina a lui f.
5. Sa se determine P C[X] astfel ncat (x 3)P (x) = xP (x 1), x R[X] si
P (3) = 6.
6. Sa se arate ca polinomul f = (X 1)(X 2)(X 3) 1 Z[X] este ireductibil
peste Z.
7. In multimea R[X] se considera polinoamele f = X 4 + X 3 + X 2 + X + 1 si
g = X 2 X 1.
a) Sa se determine catul si restul mpartirii lui f la g.
b) Sa se arate ca daca y este radacina a polinomului g, atunci y 3 = 2y + 1.
c) Sa se demonstreze ca daca y este radacina a polinomului g, atunci f (y) R\Q.
1.4. Relatiile lui Vi
ete. Daca f = an X n + an1 X n1 + ... + a1 X + a0 C[X] si
x1 , x2 , ..., xn sunt radacinile polinomului f atunci avem relatiile:
an1
x1 + x2 + ... + xn =
an
x1 x2 + x1 x3 + ... + xn1 xn = an2

an
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.
...
a
0
x1 x2 x3 ... xn = (1)n .
an
Aplicatii
1. Fie x, y, z C, astfel ncat x + y + z = 0. Sa se demonstreze ca:
x2 + y 2 + z 2 x5 + y 5 + z 5
x7 + y 7 + z 7
=
.
2
5
7
2. Sa se determine radacinile polinomului f = X 4 6X 3 + 18X 2 30X + 25 stiind
ca suma a doua dintre ele este egala cu 4.
TIBERIU BARTA
(
x+y+z =1
3. Sa se rezolve sistemul
, stiind ca x, y, z sunt numere complexe
xyz = 1
de modul egal cu 1.
4. Sa se determine toate numerele reale r, pentru care exista cel putin un triplet
(x, y, z) de numere reale nenule, astfel ncat
x2 y + y 2 z + z 2 x = xy 2 + yz 2 + zx2 = rxyz.
1.5. Polinoame simetrice.
Definitia 1.6. Polinomul f (X1 , X2 , ..., Xn ) C[X1 , X2 , ..., Xn ] se numeste polinom
simetric daca pentru orice permutare Sn avem:
f (X1 , X2 , ..., Xn ) = f (X(1) , X(2) , ..., X(n) ).
Polinoamele s1 , s2 , ..., sn din C[X1 , X2 , ..., Xn ] definite prin:
s1 = X1 + X2 + ... + Xn
s2 = X1 X2 + X1 X3 + ... + Xn1 Xn
.............................................................
sn = X1 X2 ...Xn
se numesc polinoame simetrice fundamentale n nedeterminatele X1 , X2 , ..., Xn .
Definitia 1.7.
Un polinom de forma aX1i1 X2i2 ...Xnin se numeste monom, iar
prin gradul monomului se ntelege suma i1 + i2 + ... + in .
k1 ,k2 ,...,kn
X
Daca f =
ai1 ,i2 ,...,in ai1 ,i2 ,...,in X1i1 X2i2 ...Xnin , atunci gradul polinomului
i1 ,i2 ,...,in =0
, daca f = 0
f se defineste prin: grad(f ) =
.
maximul gradelor termenilor sai daca f 6= 0
Daca toti termenii unui polinom f C[X1 , X2 , ..., Xn ] au acelasi grad, atunci
f se numeste polinom omogen.
Teorema 1.6. (Teorema fundamentala a polinoamelor simetrice) Pentru orice polinom simetric f (X1 , X2 , ..., Xn ) C[X1 , X2 , ..., Xn ] exista un unic polinom
g(X1 , X2 , ..., Xn ) C[X1 , X2 , ..., Xn ] astfel ncat P (X1 , X2 , ..., Xn ) = g(s1 , s2 , ..., sn ).
Exemple:
1. Sa se exprime polinomul f = X14 + X24 + X34 2X12 X22 2X12 X32 2X22 X32 n functie
de polinoamele simetrice fundamentale.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
Solutie: Exponentii termenilor principali ai polinoamelor care vor ramane dupa

eliminarea succesiva a termenilor principali vor fi: (4, 0, 0), (3, 1, 0), (2, 2, 0), (2, 1, 1).
Polinomul f va fi de forma:
f = s41 + as21 s2 + bs22 + cs1 s3 , a, b, c R.
X1 X2 X3 s1 s2 s3
f
1
0
1 2 1
0
0 = 16 + 4a + b
1 1 1 1 1 1 3 = 1 a + b c
0
1 1 0 1 0
0=b
Obtinem a = 4, b = 0, c = 8, de unde f = s41 + 8s1 s3 .
2. Sa se exprime polinomul f = X 3 + Y 3 + Z 3 n functie de polinoamele simetrice

fundamentale.
Solutie: Exponentii termenilor principali ai polinoamelor care vor ramane dupa
eliminarea succesiva a termenilor principali vor fi: (3, 0, 0), (2, 1, 0), (1, 1, 1). Polinomul f va fi de forma:
f = s31 + as1 s2 + bs3 , a, b R.
X Y Z s1 s2 s3
f
1 0 1 2 1
0
2 = 8 + 2a
1 1 1 1 1 1 1 = 1 a b
Obtinem a = 3, b = 3, de unde f = s31 3s1 s2 + 3s3 .
Notam cu Sk = X1k + X2k + ... + Xnk .

Teorema 1.7. (Formulele lui Newton) Pentru orice k 1 au loc formulele
(1)k1 Sk + (1)k2 Sk1 s1 + ... + S1 sk1 = ksk ,
unde sk = 0, pentru k > n.
Aplicatii:
1. Sa se arate ca (X + Y )5 X 5 Y 5 = 5XY (X + Y )(X 2 + XY + Y 2 ).
Demonstratie: Consideram polinomul f (X, Y ) = (X + Y )5 X 5 Y 5 si observam
ca
f (0, Y ) = 0 X|f (X, Y ).
Analog f (X, 0) = 0 Y |f (X, Y ) si f (Y, Y ) = 0 (X + Y )|f (X, Y ). De unde
obtinem ca f (X, Y ) = XY (X + Y )g(X, Y ). Cum f este un polinom simetric
omogen de grad 5, obtinem ca g este un polinom simetric si omogen de grad 2, de
unde obtinem ca f (X, Y ) = XY (X + Y )(aX 2 + bXY + aY 2 ).
10
TIBERIU BARTA
Pentru determinarea lui a, b este suficient sa atribuim valori reale nedeterminatelor. De exemplu:
f (1, 1) = 2(2a + b) 2a + b = 15
f (2, 1) = 6(5a + 2b) 5a + 2b = 35.
Din cele doua relatii obtinem ca a = 5, b = 5 si identitatea este demonstrata.
2. Se dau numerele reale x, y, z, t astfel ncat x + y + z + t = x7 + y 7 + z 7 + t7 = 0.

Sa se arate ca x(x + y)(x + z)(x + t) = 0.
Tabara Nationala de matematica
Demonstratie: Consideram polinomul f = (x+y+z+t)7 x7 y 7 z 7 t7 si scriem
acest polinom n functie de polinoamele simetrice fundamentale. Exponentii
termenilor principali ai polinoame care vor ramane dupa eliminarea succesiva a
termenilor principali vor fi: (6, 1, 0, 0), (5, 2, 0, 0), (5, 1, 1, 0), (4, 3, 0, 0), (4, 2, 1, 0),
(4, 1, 1, 1), (3, 3, 1, 0), (3, 2, 1, 1). polinomul f se scrie de forma:
f = 7s51 s2 + as31 s22 + bs41 s3 + cs1 s32 + +ds21 s2 s3 + es31 s4 + ms22 s3 + gs1 s2 s4 + ps3 s4 .
Cum s1 = 0, este nevoie sa determinam doar m, p.
Fie x = y = z = 1, t = 3, obtinem 288m + 24p = 2184, iar pentru x = 0,
y = z = 1, t = 2, rezulta 18m = 125.
Solutia sistemului este m = 7, p = 7.
Din ipoteza avem ca x7 + y 7 + z 7 = x + y + z + t = 0 7s22 s3 + 7s3 s4 = 0
s3 (s22 s4 ) = 0 s3 = 0 sau s4 = s22 .
x, y, z, t sunt radacinile ecuatiei u4 s1 u3 + s2 u2 s3 u + s4 = 0.
Daca s3 = 0, rezulta ca x, y, z, t sunt solutiile ecuatiei u4 + s2 u2 + s4 = 0, care
sunt de forma u1 , u2 si relatia x(x + y)(x + z)(x + t) = 0 este verificata.
Daca s4 = s22 , din formulele lui Newton obtinem S4 = 2s22 0, deci s2 = 0 si
S4 = 0 x = y = z = t = 0 si relatia x(x+y)(x+z)(x+t) = 0 este verificata.
ri
2. Permuta
Definitia 2.1. O functie bijectiva : {1, 2, 3, ..., n} {1, 2, ..., n} se
permutare de n elemente sau permutare de ordin n. Multimea permutarilor
n se noteaza cu Sn .

1
2
...
n
1 2
Daca Sn notam =
. Permutarea e =
(1) (2) ... (n)
1 2
se numeste permutarea identica de ordin n.
numeste
de ordin
... n
... n
Observatia 2.1. |Sn | = n!.

Definitia 2.2. Fie D = {i1 , i2 , ..., ip } {1, 2, ..., n}. Vom numi ciclu permutarea
cu proprietatile:
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
11
i) (i1 ) = i2 , (i2 ) = i3 , ..., (ip1 ) = ip , (ip ) = i1 ;

ii) daca i
/ D atunci (i) = i.
Multimea D se numeste orbita ciclului . Notam ciclul = (i1 , i2 , ..., ip ). Se numeste
lungime a ciclului numarul de elemente ale multimii D. Un ciclul de lungime 2 se
numeste transpozitie.
Definitia 2.3. Fie , doua cicluri din Sn , iar O , O orbitele lor. Daca orbitele
O , O sunt disjuncte, adica O O = , ciclurile si se numesc disjuncte.
Propozitia 2.1. Daca , Sn sunt cicluri disjuncte, atunci = .
Demonstratie: Fie i {1, 2, ..., n}. Daca n
/ O O , atunci (i) = (i) = i, de
unde ( (i)) = ((i)) = i.
Daca i O \ O , atunci ( (i)) = (i), iar ((i)) = (i)((i)
/ O ). Analog se
trateaza si cazul i O \ O .

Propozitia 2.2. Orice permutare Sn , 6= e, se descompune ca un produs finit
de cicluri disjuncte. Mai mult aceasta descompunere este unica, abstractie facand de
ordinea factorilor.
Pentru a descompune o permutare Sn , diferita de permutarea identica, procedam
astfel:
Consideram i, astfel ncat (i) 6= i.
Consideram elementele distincte i = 0 (i), (i), 2 (i), ..., m1 (i), unde m este
cel mai mic numar natural nenul astfel ncat m (i) = i.
notam
2
m1
= (i, (i), (i), ...,
(i)).
Daca nu exista j, astfel ncat (j) 6= j si j
/ O , atunci = .
Daca exista j {1, 2, .., n} ce nu apare n O , dar pentru care (j) 6= j,
consideram elementele distincte j = 0 (j), (j), 2 (j), ..., k1 (j), unde k este
cel mai mic numar natural nenul astfel ncat k (j) = j.
Dupa un numar finit de pasi ajungem sa epuizam toate elementele distincte
ale permutarii .

1 2 3 4 5 6 7 8
Exemplu: Sa se scrie permutarea =
ca produs de
3 2 6 5 7 1 8 4
cicluri disjuncte.
Solutie: = (1, 3, 6)(4, 5, 7, 8).
Propozitia 2.3. Orice ciclu Sn este un produs de transpozitii.

Demonstratie: Daca = (i0 , i1 , ..., im1 ), atunci = (i0 , im1 )...(i0 , i2 )(i0 , i1 ).
Observatia 2.2. (i, j)(i, j) = e.
Corolar 2.1. Orice permutare din Sn este un produs finit de transpozitii.
12
TIBERIU BARTA
Definitia 2.4. Fie Sn . O pereche (i, j) se numeste inversiune a permutarii

daca i < j si (i) > (j). Numarul de inversiuni a permutarii se noteaza cu m().
Definitia 2.5. Daca Sn este o permutare, definim
Y (j) (i)
.
() =
ji
1i<jn
() se numeste semnul( signatura) permutarii .
Se observa ca orice factor (j) (i), pentru i < j, de la numaratorul produsului
din formula care da () se simplifica cu unul din factorii de la numitor care apare,
eventual, cu semn schimbat. Asadar () = (1)m() .
Definitia 2.6. O permutare se numeste para daca () = 1, adica m() este num
ar
par si se numeste impara daca () = 1, adica m() este numar impar.
Propozitia 2.4. Orice transpozitie este o permutare impara.
Demonstratie: Fie i < j si

1 ... i 1 i i + 1 ... j 1 j j + 1 ... n
(i, j) =
.
1 ... i 1 j i + 1 ... j 1 i j + 1 ... n
Numarul de inversiuni este m() = (j i) + (j i 1) = 2(j i) 1 si deci
((i, j)) = 1.

Propozitia 2.5. (( )) = ()( ), , Sn .
Demonstratie: Deoarece numerele (1), (2), ..., (n) sunt tocmai numerele 1, 2, ..., n
si cum n produsul care-l defineste pe () diferentele de la numitor se pot face si n
alta ordine, rezulta ca:
Y ( (j)) ( (i))
() =
.
(j)
(i)
1i<jn
( (j)) ( (i))
=
j
i
1i<jn
Y ( (j)) ( (i))
Y (j) (i)
= ()( ).
=
(j)
(i)
j
i)
1i<jn
1i<jn
( ) =

Probleme rezolvate:

1 2 3 4 5
1. Se da permutarea =
. Sa se determine permutarile x S5
5 3 1 2 4
pentru care x x = e( e este permutarea identica de ordin 5).
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
13
RMT 1/1991-Aurel Dobosan

Solutie: Ecuatia xx = e este echivalenta cu (x1 )2 = .
Rezolvam ecuatia y 2 = .
Daca y(1) = 1 y(1) = y 2 (1) = 5, contradictie.
Daca y(1) = 2 y(2) = y 2 (1) = 5 y(5) = y 2 (2) = 3
1 2 3
y(3) = y 2 (5) = 4 y(4) = y 2 (3) = 1, am obtinut y =
2 5 4

1 2 3 4 5
x = y 1 , avem x =
.
4 1 5 3 2
y(1) = 3 y(3) = y 2 (1) = 5 y(5) = y 2 (3) = 1 y(1)
contradictie. In mod asemanator se arata ca nu este posibil ca
y(1) = 5.
4 5
1 3

si cum
= y 2 (5) = 2,
y(1) = 4 sau
2. Fie Sn . Sa se arate ca exista k N astfel ncat k = e.

Demonstratie: Fie M = { n |n N } Sn . Deoarece Sn este finita, rezulta ca
M este finita. Obtinem ca exita p > q, p, q N , astfel ncat p = q . Prin
simplificare avem pq = e. Notam p q = k si obtinem k = e.

1 2 3 4 5 6 7 8 9
.
6 4 7 9 8 3 5 1 2
a) Sa se determine cel mai mic numar natural n N astfel ncat n = e.
b) Sa se arate ca ecuatia x2 = nu are solutii reale.
Solutie: a) = (1, 6, 3, 7, 5, 8)(2, 4, 9) si n = (1, 6, 3, 7, 5, 8)n (2, 4, 9)n . Cum pentru unn ciclu de lungime m, cel mai mic numar k pentru care k = e este m,
obtinem ca n = 6.
b) Permutarea este impara, iar x2 este o permutare para, deci ecuatia x2 =
nu are solutii.

4. In multimea permutarilor de ordin n exista transpozitia (i, j), 1 i < j n,
n(n 1)
pentru care avem m((i, j)) =
1. Sa se determine n.
2
GM 11/1985-Irina Stanescu
Demonstratie: m((i, j)) = 2(j i) 1 si de aici obtinem 4(j i) = n(n 1). Din
j i n 1 rezulta ca n 4. Din j i 1 avem ca n(n 1) 4 n 3.
Daca n = 3, obtinem 2(j i) = 3, contradictie.
Daca n = 4, rezulta ca 2(j i) = 6 j i = 3, deci permutarea este (1, 4).

1 2 3 4
. Sa se determine permutarile din S4 astfel
2 1 4 3
ncat = .
14
TIBERIU BARTA
GM 5/1987-Marcel Chirita
Demonstratie: Fie S4 care are proprietatea ca = = (1, 2)(3, 4)1 .

1 2 3 4
(1) (2) (3) (4)
=
2 1 4 3
(2) (1) (4) (3)
de unde deducem {1, 2} = {(1), (2)}, {3, 4} = {(3), (4)} sau {1, 2} = {(3), (4)},
{3, 4} = {(1), (2)}. Se obtin permutarile

1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
,
,
,
,
1 2 3 4
2 1 3 4
2 1 4 3
1 2 4 3

1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
1 2 3 4
,
,
,
.
3 4 1 2
3 4 2 1
4 3 1 2
4 3 2 1
n
X k
. Sa
6. Pentru o permutare a multimii {1, 2, 3, ..., n} se noteaza Sn () =
(k)
k=1
se arate ca Sn () este minima daca este permutarea identica, apoi sa se calculeze
lim Sn ().
n
GM 7-8/1987
Solutie: Fie Sn permutarea pentru care suma este minima.
(j), 1 i < j n, atunci = e. Presupunem ca 6= e,
1 i < j nm astfel ncat (i) > (j). Fie = (i, j), atunci
n
n
X
X
k
k
i
j
i
Sn () Sn ( ) =
=
+
(k) k=1 (k)

(i) (j) (i)
k=1
( j i)((i) (j))
> 0 Sn () > Sn ( ),
(i) (j)
absurd, contrazice alegerea lui , ceea ce implica = e.
1
Folosim inegalitatea 2 k + 1 2 k < , k 1 si obtinem:
k
n
X
2 n+12
k
k=1
Daca (i) <

atunci exitaa
j
=
(j)
n
X
1
= .
si cum lim (2 n + 1 2) = , rezulta
n
k
k=1
n
X
1
, Sn lim Sn () = , Sn .
Sn () Sn (e) =
n
k
k=1
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
15

7. Daca Sn , n 3 este multimea permutarilor de grad n, sa se arate ca nu exista
functii surjective f : Sn Sn , f (x) = xk , k {2, 3, ..., n}.
GM 9/1989-Marcel Chirita, Jenica Cranganu
Demonstratie: Presupunem ca exista k 1, n, astfel ncat f : Sn Sn sa fie
surjectiva. Deoarece Sn este multime finita rezulta ca f este bijectiva.
Consideram ciclul = (1, 2, 3, ..., k), atunci f () = e = f (e), absurd, deci nu
exista astfel de functii.

8. Fie S15 ,

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15
=
.
15 5 14 11 12 8 4 3 9 7 13 2 10 6 1
a) Sa se arate ca exista 1 , 2 , 3 , 4 S15 \ {e} astfel ncat n = 1n 2n 3n 4n .
b) Sa se calculeze 60 .
c) Sa se descompuna n produs de transpozitii.
Concursul anual al rezolvitorilor Gazetei Matematice-1994-St. Alexe
Solutie: a) Descompunem n produs de ciclii disjuncti
= (1, 15)(2, 5, 12)(3, 14, 6, 8)(4, 11, 13, 10, 7) = 1 2 3 4
si cum i j = j i , i, j 1, 4 n = 1n 2n 3n 4n .
b) Avem 12 = 23 = 34 = 45 = e, atunci 60 = (12 )30 (23 )20 (34 )15 (45 )12 = e.
c)
= (1, 15)(2, 12)(2, 5)(3, 8)(3, 6)(3, 14)(4, 7)(4, 10)(4, 13)(4, 11).

9. Fie H Sn , H 6= cu proprietatea ca , H H.
a) e H;
b) daca H 1 H.
Solutie: Daca H se arata imediat (inductie matematica) ca n H, n N .
a) Fie H, atunci exista k N astfel ncat k = e (vezi problema 2) , de unde
rezulta e H.
b) Daca H, fie k N astfel ncat k = e 1 = k1 H.

10. Fie Sn , n 3. Daca x = x, x Sn , atunci = e.

1 2 ... i 1 i i + 1 ... n
Demonstratie: Fie i {1, 2, 3, ..., n} si =
.
2 3 ... i + 1 i i + 2 ... 1
((i)) = ((i)) (i) = ((i))
16
TIBERIU BARTA
si cum se observa ca (k) = k k = i, obtinem ca (i) = i.

(i) = i, i {1, 2, 3, ..., n}, deci = e.
Asadar
11. Fie n N, n 3 si Sn o permutare ce comuta cu permutarile

1 2 3 ... n 1 n
1 2 3 ... n 1 n
si
.
2 1 3 ... n 1 n
2 3 4 ...
n
1
Aratati ca este permutarea identica din Sn .
Concursul interjudetean Academician Radu Miron-Vaslui 2001
tratice
3. Ridicarea la putere a unei matrice pa
Vom prezenta mai multe metode pentru calculul lui An , unde A Mp (C) si
n N .
I. Inductia matematic
a:Dandu-se o matrice A Mp (C), se calculeaza A2 , A3 , A4 ,
se observa o formula pentru An si se demonstreaza cu ajutorul inductiei
matematice formula gasita.
Exemple:

1
a) A =
0
1
b) A = 0
1
S
a se calculeze An , n cazurile:

1
.
1
0 1
1 0.
0 1

1 2
1 3
3
Solutie: a) A =
,A =
.
0 1
0 1

1 n
1 n+1
n
n+1
Presupunem ca A =
si demonstram ca A
=
0 1
0
1

1 n
1 n+1
1 n+1
n+1
n
A
=A A=
=
,
0 1
0
1
0
1

1 n
n
rezulta ca A =
, n 1.
0 1
2
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
2 0 2
4
b) A2 = 0 1 0 , A3 = 0
2 0 2
4
n1
2
Presupunem ca An = 0
2n1
0
1
0
0
1
0
17
4
0.
4
n
2 0 2n
2n1
0 si demonstram ca An+1 = 0 1 0
2n 0 2n
2n1
An+1
2n1 0 2n1
1 0 1
2 0 2n
1
0 0 1 0 = 0 1 0 ,
= An A = 0
n1
n1
2
0 2
1 0
2n 0 2n
n1
2
0 2n1
1
0 , n N.
rezulta ca An = 0
n1
n1
2
0 2

II. Binomul lui Newton.Fie matricea A Mp (C). Se scrie matricea A = B +C,
cu BC=CB si se aplica binomul lui Newton pentru a calcula (B + C)n .
Exemple:

2
a) A =
1
b) A = 0
0
S
a se calculeze An , n cazurile:

1
.
2
1 1
1 1.
0 1

1 0
1 1
1 1
Solutie: a) A =
+
= I2 + B, unde B =
. Se arata ca
0 1
1 1
1 1
B 2 = 2B de unde rezulta B n = 2n1 B, n N .
n
A = (B + C) =
n
X
Cnk I2nk B k
= I2 +
n
X
k=0
n
X
= I2 +
Cnk 2k
k=1
3n 1
1
B = I2 +
B=
2
2
Cnk 2k1 B =
k=1

3n + 1 3n 1
3n 1 3n + 1
18
TIBERIU BARTA
0 1 1
0 0 1
b) Scriem A = I3 +B, unde B = 0 0 1. Calculam B 2 = 0 0 0 , B 3 =
0 0 0
0 0 0
O3 rezulta ca B n = O3 , n 3.
An = (I3 + B)n = Cn0 I3n + Cn1 I3n1 B + Cn2 I3n2 B 2 = I3 + nB +
1 n n(n+1)
2
= 0 1
n
0 0
1
n(n 1) 2
B =
2

III. Metoda sirurilor recurente
0 1 0
Exemplu Sa se calculeze An daca A = 1 0 1
0 1 0
Solutie:
0 2 0
1 0 1
A2 = 0 2 0 , A3 = 2 0 2
0 2 0
1 0 1
an bn an
an+1 bn+1 an+1
Presupunem ca An = bn 2an bn si demonstram ca An+1 = bn+1 2an+1 bn+1
an bn an
an+1 bn+1 an+1
bn 2an bn
an b n an
0 1 0
An+1 = A An = 1 0 1 bn 2an bn = 2an 2bn 2an . Obtinem
an b n an
bn 2an bn
0 1 0
ca an+1 = bn , bn+1 = 2an , ceea ce implica an+1 = 2an1 .
2
Ecuatia caracteristica asociat
na sirului (ann )n1 este r = 2 cu solutiile
r1,2 = 2. Sirul an = c1 ( 2) + c2 ( 2) si cum a1 = 0, a2 = 1 rezulta
( 2)n+1 + ( 2)n+1
( 2)n + ( 2)n
an =
, bn =
.
4
4
IV. Utilizarea teoremei lui Cayley-Hamilton

Propozit
ia 3.1.
(Teorema lui Cayley-Hamilton pentru matrice n M2 (C) )
a b
Fie A =
M2 (C), atunci A2 tr(A)A + det(A)I2 = O2 , unde
c d
tr(A) = a + d(urma matricei A) si det(A) = ad bc (determinantul lui A).
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
Solutie: Se verifica prin calcul.
19
Propozitia 3.2. Daca A M2 (R), exista sirurile (xn )nN , (yn )nN astfel ncat
An = xn A + yn I2 , n N. (A0 = I2 )
Demonstratie:
A0 = I2 = 0 A + 1 I2 , A = 1 A + 0 I2 x0 = 0, y0 = 1, x1 = 1, y1 = 0.
Din Propozitia 3.1 obtinem
A2 = x2 A + y2 I2 , unde x2 = a + d, y2 = bc ad.
Presupunem ca An = xn A + yn I2 si demonstram ca An+1 = xn+1 A + yn+1 I2 .
An+1 = A An = A(xn A + yn I2 ) = xn A2 + yn A = xn (x2 A + y2 I2 ) + yn A =
(
xn+1 = x2 xn + yn
= (x2 xn + yn )A + xn y2 I2
.
yn+1 = y2 xn

1 1
sa se calculeze An .
Exemplu: Daca A =
1 3
n
Solutie: tr(A) = 4, det(A) = 4 si deci A2 = 4A4I
( 2 . Matricea A = xn A+yn I2
xn+1 = 4xn + yn
cu x0 = 0, x1 = 1. Obtinem recurentele:
xn+1 =
yn+1 = 4xn
4xn 4xn1 .
Ecuatia caracteristica asociata sirului (xn )nN este r2 = 4r 4 cu solutiile
r1 = r2 = 2 xn = c1 2n + nc2 2n si din x0 = 0, x1 = 1 obtinem
xn = n2n1 , yn = (1 n)2n .
n1

2
(2 n) n2n1
n
n1
n
A = n2 A + (1 n)2 I2 =
n 2n1
2n (n + 2)

Propozit
ia 3.3. (Teorema
lui Cayley-Hamilton pentru matrice n M3 (C) )

a11 a12 a13
Fie A = a21 a22 a23 M3 (R), atunci A3 tr(A)A2 +S(A)Adet(A)I3 =

a31 a32 a33
O3 , unde tr(A) = a11 + a22 + a33

a11 a12 a11 a13 a22 a23
+
+

S(A) =
a21 a22 a31 a33 a32 a33
si det(A) este determinantul matricei A.
20
TIBERIU BARTA
Solutie: Se verifica prin calcul.
1 0 0
Exemplu: Daca A = 1 0 1 sa se calculeze An .
0 1 0
Solutie:
tr(A) = 1, S(A) = 1, det(A) = 1 A3 = A2 + A I3 .
Demonstram ca exista (xn )n , (yn )n , (zn )n astfel ncat An = xn A2 + yn A + zn I3 .
Avem An+1 = xn A3 +yn A+zn A si daca tinem cont de A3 = A2 +AI3 obtinem
recurentele:
x
=
x
+
y
n
n
n+1
zn = xn1
yn = xn1 + zn1 = xn1 xn2
yn+1 = xn + zn
z
x
n+1 = xn
n+1 = xn + xn1 xn2
Ecuatia caracteristica asociata sirului (xn )n este t3 t2 t + 1 = 0 cu radacinile
t1 = t2 = 1, t3 = 1. Sirul este de forma xn = c1 +nc2 +(1)n c3 si din conditiile
initiale x1 = 0, x2 = 1, x3 = 1 rezulta ca
2(1)n1 + 2
(1)n 2n + 3
(1)n + 2n 1
, yn =
, zn =
.
4
4
4
1
0
0
(1)n1 + 2n + 1 (1)n + 1 (1)n1 + 1
4
2
2
An =
(1)n + 2n 1 (1)n1 + 1 (1)n + 1

4
2
2
xn =

Prezentam o alta metoda pentru calculul lui An ce utilizeaza teorema mpartirii
cu rest pentru polinoame.
V. Utilizarea polinomul
al unei matrice
caracteristic
1 0 0
Exemplu Daca A = 1 0 1 sa se calculeze An .
0 1 0
Solutie: Polinomul caracteristic asociat matricei A este x3 x2 x + 1, cu
radacinile x1 = x2 = 1, x3 = 1.
Din teorema mpartirii cu rest avem ca exista a, b, c R astfel ncat
xn = (x3 x2 x + 1)g(x) + ax2 + bx + c.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
a + b + c = 1
Obtinem sistemul 2a + b = n
a b + c = (1)n
a=
21
cu solutia
(1)n + 2n 1
1 (1)n
(1)n 2n + 3
,b =
,c =
4
2
4
si cum A3 A2 A + I3 = 0 obtinem ca
1
(1)n1 + 2n + 1
n
2
4
A = aA + bA + cI3 =
(1)n + 2n 1
4
0
(1)n + 1
2
(1)n1 + 1
2
(1)n1 + 1
n
(1) + 1
2

VI. Calculul puterilor unei matrice de forma

a b
.
b a
Propozitia3.4. Fie
functia : C M2 (R) definita prin
a b
f (a + bi) =
, a, b R. Sunt adevarate urmatoarele relatii:
b a
(a) f (z1 z2 ) = f (z1 )f (z2 ), z1 , z2 C.
(b) f (z n ) = (f (z))n , z C.
Solutie: Verificare prin calcul.
Rezultatul
de mai sus ne arat
a c
a a ridica la putere o matrice de

a b
forma
este echivalent cu a ridica la putere num
arul complex
b a
z = a + bi.

cos sin
n
Exemplul 1 Sa se calculeze A , daca A =
.
sin cos
Solutie: Fie z = cos + i sin si functia f definita n Propozit
ia3.4, atunci

A=
cos
n
sin
n
f (z), rezulta ca An = f (z n ) = f (cos n + i sin n) =

sin n cos n
22
TIBERIU BARTA
3.1. Aplicatii.

1 1
1. Se da matricea A =
. Sa se calculeze An .
1 1
O.L. Buzau, 2013
Solutie: Fie z = 1 i rezulta ca A = f (z), unde f este definita n Propozitia 3.4.
7n
7n
cos
sin

4
4
n
n
7n
7n
n
n
+ i sin
= 22
A = f ((1 i) ) = f 2 2 cos
4
4
7n
7n
sin
cos
4
4

2 3
2. Se considera matricea A =
3 2
a) Aratati ca pentru orice n natural nenul exista xn , yn Zn astfel ncat
An = xn A + yn I2 .
xn
.
b) Calculati lim
n yn
O.L Gorj, 2013
Solutie: a) Din relatia lui Cayley-Hamilton avem ca A2 = 4A + 5I2 .
Presupunem ca exista xn , yn Z astfel nca An = xn A + yn I2 si aratam ca
exista xn+1 , yn+1 Z astfel ncat An+1 = xn+1 A + yn+1 I2 .
An+1 = An A = xn A2 + yn A = (4xn + yn )A + 5xn I2
(
xn+1 = 4xn + yn Z
de unde obtinem ca
yn+1 = 5xn Z
n
5 (1)n
5n + 5 (1)n
Obtinem ca xn =
, yn =
.
6
6
b)
xn
= 1.
n yn
lim

z v
3. Fie z, v C, z 6= 0 doua numere complexe si matricea X =
M2 (C).
0 z
a) Determinati X n pentru n N .

1 n
n
b) Determinati z, v C pentru care X =
, n N , n 2.
0 1
O.L Harghita, 2013
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
23
0 1
. Observam ca A2 = O2 .
0 0

n
z nvz n1
n
n
n1
X = z I2 + nz vA =
0
zn
(
2k
2k
zn = 1
b) Obtinem ecuatiile
zk = cos
+ i sin
, k = 0, (n 1) si
n1
n
n
vz
=1
yk = zk .

1 1
4. Fie matricea A =
. Calculati An , n N .
1 0
Solutie: a) X = zI2 + vA, unde A =
Solutie: Din teorema lui Cayley-Hamilton avem ca: A2 = A + I2 . Presupunem ca

An = xn A + yn I2 si aratam ca An+1 = xn+1 A + yn+1 I2 .
An+1 = An A = xn A2 + yn A = (xn + yn )A + yn I2 .
(
xn+1 = xn + yn
Rezulta ca avem
. Obtinem ca sirul (xn )n este definit prin
yn+1 = xn
x1 = x2 = 1 si xn+1 = xn + xn1 , rezulta
!n
!n
!n1
!n1
5 1+ 5
5 1 5
5 1+ 5
5 1 5
xn =
, yn =
.
5
2
5
2
5
2
5
2
n
A =
xn+1 xn
xn yn

1 0 0
5. Se considera z C cu proprietatea z 2 + z = 1 si matricea A = z 2 1 0
z z2 1
M3 (C). Calculati An , unde n este un numar natural nenul.
O.L Sibiu, 2013
Solutie:
0 0 0
0 0 0
A = I3 + B, unde B = z 2 0 0 B 2 = 0 0 0 , B 3 = O3 .
z z2 0
z 0 0
24
TIBERIU BARTA
1
0 0
n(n 1) 2 nz 2
1 0 .
B =
An = I3 + nB +
n(n
+
1)
2
z nz 2 1
2
0 1
1
6. Se considera matricea A = 1 1
. Calculati A2013 .
2
0 0 1
1
O.L Vrancea, 2013

Solutie: Polinomul caracteristic asociat matricei A este (x 1)3 . Aplicam teorema
mpartirii cu rest si obtinem ca exista g R[X], a, b, c R astfel ncat
xn = (x 1)3 g + ax2 + bx + c.
a + b + c = 1
Obtinem sistemul 2a + b = n
2a = n(n 1)
a=
n2 3n + 2
n(n 1)
, b = 2nn2 , c =
.
2
2
2n n2
A = aA2 + bA + cI3 = n 1
2
0 0
1

7. Fie A =

cos + sin
2 sin
. Sa se calculeze An , n N.
sin
cos sin
O.L Vrancea, 2013
Solutie: Metoda I. Pentru sin = 0, obtinem A = I2 si deci An = I2 sau

An = (1)n I2 .
Daca sin 6= 0, atunci polinomul caracteristic asociat matricei A este
x2 2x cos + 1, cu radacinile cos i sin . Din teorema mpartirii cu rest
pentru polinoamele xn si x2 2x cos + 1 obtinem ca exista a, b R si f R[X]
astfel ncat
xn = (x2 2x cos + 1)f (x) + ax + b.
Daca n relatia precedenta se nlocuieste x = cos + i sin , obtinem:
a=
sin n
sin(n 1)
,b =
sin
sin
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
25
si cum An = aA + BI2 , rezulta

cos n + sin n
2 sin n
n
A =
.
sin n
cos n sin n
Metoda II. Definim functia f : C M2 (R) prin

a + b 2b
1
2
f (a + bi) =
= aI2 + bB, a, b R, B =
.
b a b
1 1
Vom demonstra ca f (z1 z2 ) = f (z1 ) f (z2 ), de unde se obtine ca
f (z n ) = (f (z))n , n N .
Fie z1 = a + bi, z2 = c + di, a, b, c, d R, atunci:
f (z1 )f (z2 ) = (aI2 + bB)(cI2 + dB) = acI2 + (ad + bc)B + bdB 2
si cum B 2 = I2 avem
f (z1 )f (z2 ) = (ac bd)I2 + (ad + bc)B
f (z1 z2 ) = f (ac bd + i(ad + bc)) = (ac bd)I2 + (ad + bc)B
ceea ce arata ca f (z1 z2 ) = f (z1 )f (z2 ) si deci f (z n ) = (f (z))n .
Matricea A = f (cos + i sin ), rezulta ca
An = f ((cos + i sin )n ) = f (cos n + i sin n)

cos n + sin n
2 sin n
n
A =
.
sin n
cos n sin n
2m 0 m
8. Fie matricea A = 0 m 0 . Calculati An .
0 m m
RMT 1/2013, Neculai Stancu
2 0 1
1 0 1
Solutie: Fie A1 = 0 1 0 = I3 + B, unde B = 0 0 0. Se arata usor ca
0 1 1
0 1 0
1 1 1
2
B = 0 0 0 si B k = B 2 , k 2.
0 0 0
An1
= (I3 + B) =
Cn0 I3
Cn1 B
n
X
k=2
Cnk B 2 .
26
TIBERIU BARTA
Obtinem
n
X
k=0 n
n
A1 =
0
0
n
X
n
X
Cnk
n n
Cnk
2 2 n 1 2n 1

k=1
n
0
= 0
0
0
n
1
1
k=2
n
n
si An = mn An1 .
1
1
1 1
n
9. Se considera matricea A =
2 . Calculati A .
0 0 1
O.L. Focsani-Adjud, 2013
Solutie: Polinomul caracteristic al matricei A este fA = (1 X)3 . Din teorema

mpartirii cu rest obtinem ca exista a, b, c R astfel ncat
X n = (1 X)3 + aX 2 + bX + c.
a+b+c=1
Obtinem sistemul: 2a + b = n
, cu solutia:
2a = n(n 1)
2
n2 3n + 2
n(n 1)
, b = 2n n2 , c =
.
a=
2
2
1 0
n
n2
Obtinem ca An = aA2 + bA + cI3 = n 1 .

2
0 0
1
2011 2012 2013

0 . Sa se calculeze An , unde n N.
10. Fie matricea A = 2013 2011
2012
0
2011
OL Dolj, 2013
a
a+1 a+2
a+2
a
0 . Calculam B n si
Solutie: Consideram matricea B =
a 1
0
a
observa ca daca a = 2011 rezulta B = A.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
27
Polinomul caracteristic al lui B este (X a)3 si exista m, p, r R si g R[X],

astfel ncat
X n = (X a)3 g + mX 2 + pX + r.
2
n
ma + pa + r = a
Obtinem sistemul 2ma + p = nan1
, cu solutia:
2m = n(n 1)an2
n(n 1)
(n2 3n + 2)an
, p = (2n n2 )an1 , r =
.
2
2
Rezulta ca B n = mB 2 + pB + rI3 =
m=

11. Se da multimea de matrice
1x 0
x
0
1
0
|x R
M = A(x) =
x
0 1x
a) Sa se arate ca A(a) A(b) = A(a + b 2ab), a, b R;
b) Sa se calculeze An (x), n N
OL Arad, 2002
1 0 1
0 0 0 , iar B 2 = 2B.
Demonstratie: a) A(x) = I3 + xB, unde B =
1 0 1
A(a)A(b) = (I3 + aB)(I3 + bB) = I3 + (a + b)B + abB 2 = I3 + (a + b 2ab)B.

1
1
1
b) Observam ca a + b 2ab = 2 a
b
+ si se arata, utilizand
2
2 2

n
1
1
n
n1
inductia matematica, ca A (x) = A (2)
+
x
.

2
2
12. Se considera sirul lui Fibonacci (F (n))
nN ,F (0) = 0, F (1) = 1, F (n + 1) = F (n) +
0 1
F (n 1), n 1 si matricea A =
M2 (R).
1 1
a) Sa se arate ca

F (n)
n
n F (n 1)
A = (1)
, n N.
F (n) F (n + 1)
b) Sa se demonstreze relatia:
F (F (n + 1)) = F (F (n) + 1)F (F (n + 1)) + F (F (n))F (F (n + 1) 1), n N.
28
TIBERIU BARTA
Concursul Alexandru Papiu-Ilarian, Vasile Pop, 2012

Demonstratie: a) Inductie matematica.
b)
F (n)
AF (n+2) = AF (n+1)

A
F (F (n + 2) 1) F (F (n + 2))
=
F (F (n + 2)) F (F (n + 2) + 1)

F (F (n + 1) 1) F (F (n + 1))
F (F (n) 1) F (F (n))
.
F (F (n + 1)) F (F (n + 1) + 1)
F (F (n)) F (F (n) + 1)
Identificand termenii de pe pozitia (1, 2) din cele doua matrice se obtine relatia
dorita.
1 0 a
13. Fie A C si matricea A = 0 1 a. Calculati An , n N .
a a 1
GM 1/2012
Solutie:
0 0 1
A = I3 + aB, B = 0 0 1 .
1 1 0
1
1 0
2
B = 1 1 0 , B 3 = O3 ,
0
0 0
n(n 1)a2
n(n 1)a2
na
1 +
2 2
2
2
2 2 2
1
n
0
n(n 1)a
atunci A = Cn I3 +Cn aB+Cn a B = n(n 1)a
na
2
2
na
na
1
4. Determinant
i
Definitia 4.1. Daca A Mn (C), A = (aij ) si Sn este multimea permutarilor de
ordin n, atunci numarul
X
det(A) =
()a1(1) a2(2) ...an(n)
Sn
se numeste determinantul matricei A.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
29
Propozitia 4.1. Daca A Mn (C), atunci:

i) det(A) = det(At );
ii) det(AB) = det(A) det(B);
iii) det(Ak ) = [det(A)]k , k N ;
iv) det(A) = n det(A), C.
4.1. Determinantul Vandermonde. Determinantul Vandermonde se noteaza
cu V (a1 , a2 , ..., an ) si este definit prin

1

1
1

a1
a2 an
2
a22 a2n .
V (a1 , a2 , ..., an ) = a1

n1 n1
a1

a2
an1
n

1 1
= a2 a1 .
Exemplu 1. V (a1 , a2 ) =
a1 a2

1 1 1

Exemplu 2. V (a1 , a2 , a3 ) = a1 a2 a3
a21 a22 a23
Pentru a calcula
inem
acest determinant efectuam L3 a3 L2 si apoi L2 a3 L1 si obt

1
1
1
1
1
1

a2 a3
0 =
a1
a2
a3 = a1 a3
V (a1 , a2 , a3 ) =
a1 (a1 a3 ) a2 (a2 a3 ) 0 a1 (a1 a3 ) a2 (a2 a3 ) 0
= (a3 a2 )(a3 a1 )(a2 a1 ).
Propozitia 4.2.
V (a1 , a2 , ..., an ) =
(aj ai ).
1i<jn
Demonstratie. Efectuand Ln an Ln1 , Ln1 an Ln2 , ..., L2 an L1 , se obtine

1
1
1
1

a1 an
a2 an
an1 an
0

a2 (a2 an ) an1 (an1 an ) 0 .
V (a1 , a2 , ..., an ) = a1 (a1 an )

n2
n2
n2
a1 (a1 an ) a2 (a2 an ) an1 (an1 an ) 0
De unde se obtine relatia de recurenta
V (a1 , a2 , .., an ) = (an a1 )(an a2 )...(an an1 )V (a1 , a2 , ..., an1 ).
30
TIBERIU BARTA
Folosind relatia de recurenta se obtine rezultatul dorit.

Aplicatii:

a2 b 2 c 2

1. Sa se calculeze: c2 a2 b2
ac ab bc

1
1
1

2
a2 b 2 c 2

c 2 a 2

b
2 2 2
a
b
c

2
2
2
2
2
2
Solutie. c a b = a b c a
b
c = a b c V a , b , c

ac ab bc
c
a
b

b
c

a
b c
b a
a c
= a2 b2 c2
= (a2 bc)(b2 ac)(c2 ab).

c a
c b
b a

4.2. Determinant Vandermonde lacunar.
Definitia 4.2. Fie a1 , a2 , , an C, k {1, 2, 3, , n}.
Se numeste determinant Vandermonde lacunar si se noteaza cu Vk (a1 , a2 , ..., an ),
determinantul

1
1
1

a1
a2 an

k1 k1

a2
ak1
Vk (a1 , a2 , ..., an ) = a1
n
ak+1 ak+1 ak+1
2
n
1

n
n
a1
a2 ann
Pentru calculul lui, consideram determinantul V (a1 , a2 , ..., an , x). Din Propozitia 4.2
obtinem egalitatea
n
Y
V (a1 , a2 , ..., an , x) = V (a1 , a2 , ..., an ) (x ak ) =
k=1
= V (a1 , a2 , ..., an )(xn S1 xn1 + S2 xn2 ... + (1)n Sn ),

Sk este suma Viete de ordin k.
Dezvoltand determinantul V (a1 , a2 , ..., an , x) dupa ultima coloana, obtinem

V (a1 , a2 , ..., an , x) = (1)n+2 V0 xV1 + x2 V2 + + (1)n xn Vn
Identificand cele doua forme ale polinomului V (a1 , a2 , ..., an , x) obtinem:
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
31
Propozitia 4.3.
Vk (a1 , a2 , , an ) = V (a1 , a2 , ..., an ) Snk .
Aplicatii:

1 1 1

1. Calculati a b c
a3 b 3 c 3
Solutie: Consider
am

1 1 1 1

a b c x
V (a, b, c, x) = 2 2 2 2 = V (a, b, c)(x a)(x b)(x c)
a3 b 3 c 3 x 3
a b c x
= V (a, b, c)(x3 S1 x2 + S2 x S3 ), unde
S1 = a + b + c, S2 = ab + ac + bc, S3 = abc.
Dezvoltand determinantul dupa ultima coloana, obtinem:
V (a, b, c, x) = x3 V (a, b, c) x2 V2 (a, b, c) + xV1 (a, b, c) V0 (a, b, c).
Identificam cele doua polinoame obtinute si avem
V2 (a, b, c) = V (a, b, c)S1 = (c a)(c b)(b a)(a + b + c)

1 1 1 1

a b c d
2. Sa se calculeze determinantul 3 3 3 3
a4 b 4 c 4 d 4
a b c x
Solutie: Determinantul este V2 (a, b, c, d) si utilizand Propozitia 4.3 obtinem:
V2 (a, b, c, d) = V (a, b, c, d)S2 ,
unde S2 = ab +
ac + ad + bc +
bd + cd.
1 1 1 1

a b c d

Avem deci ca 3 3 3 3 =
a4 b 4 c 4 d 4
a b c x
= (d a)(d b)(d c)(c a)(c b)(b a)(ab + ac + ad + bc + bd + cd)
32
TIBERIU BARTA
4.3. Determinanti circulari.

Definitia 4.3. Fie a1 , a2 , , an C. Se numeste determinant circular al numerelor
a1 , a2 , , an si se noteaza cu C(a1 , a2 , , an ) determinantul

a1 a2 an

a2 a3 a1

C(a1 , a2 , , an ) = a3 a4 a2

an a1 an1

a b c

Exemplu 3. C(a, b, c) = b c a.
c a b
Consideram polinomul f (x) = a1 + a2 x + a3 x2 + + an xn1 si 1 , 2 , , n
radacinile ecuatiei binome z n = 1.
Propozitia 4.4. C(a1 , a2 , , an ) = (1)
Demonstratie:
1
1
1
2
3
n
21
22
23
2n
n(n1)
2
f (1 )f (2 )f (3 ) f (n )

1n1
a1
a2
2n1

3n1
a3

an
nn1
a2
a3
a4
a1
a1 + a2 1 + + an n1
a2 + a3 1 + + a1 1n1
1
a1 + a2 2 + + an n1 a2 + a3 2 + + a1 n1
2
2
=
a2 + a3 n + + a1 nn1
a1 + a2 n + + an n1
n
f (1 ) n1
f (1 ) 1n2 f (1 )
1
f (2 ) n1 f (2 ) n2 f (2 )
2
2
=

n2
f (n ) n1
f
(
)

f
(
)
n
n
n
n
an
a1
a2
=

an1
an + a1 1 + + an1 n1
1
an + a1 2 + + an1 n1
2
=
n1
an + a1 n + + an1 n
1 f (1 )
2 f (2 )

n f (n ).
Trecand la determinanti obtinem:

V (1 , 2 , , n )C(a1 , a2 , , an ) = (1)
de unde obtinem concluzia dorita.
n(n1)
2
f (1 )f (2 ) f (n )V (1 , 2 , , n ),

CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
33
Aplicatii:

a b c

1. Sa se calculeze determinantul b c a.
c a b
1
+
i
3
1
i
3
Solutie: Consideram polinomul f = a+bx+cx2 si 1,
,
solutiile
2
2
3
ecuatiei z = 1, atunci conform propozitiei precedente avem:
!
!
3
3
1
+
i
1
i
C(a, b, c) = (1)3 f (1)f
f
= (a+b+c)(a2 +b2 +c2 abacbc).
2
2

2. Sa se calculeze determinantul C(a, b, c, d).
Solutie: Consideram functia polinomiala f (x) = a + bx + cx2 + dx3 si 1, 1, i, 1
radacinile ecuatiei z 4 = 1.

a b c d

b c d a

c d a b = f (1)f (1)f (i)f (i) =

d a b c
= (a + b + c + d)(a b + c d)[a c + i(b d)][a c i(b d)] =
= (a + b + c + d)(a b + c d)(a2 + b2 + c2 + d2 2ac 2bd).

4.4. Aplicatii.
1. Sa se calculeze determinantii,
punand rezultatele sub forma de produs:
2
2
a2

b
c
2

a) b + c2 c2 + a2 a2 + b2
bc
ac
ab

a+b

b
+
c
c
+
a
2

2
2
2
2
2

b) a + b b + c c + a
a3 + b 3 b 3 + c 3 c 3 + a3
Solut
la linia a doua
ie: a) Adunam prima linia

2
2
a2

a2
b
c
2

b + c2 c2 + a2 a2 + b2 = (a2 +b2 +c2 ) 1

bc
bc
ac
ab
si obtinem

b2 c2
a2 + b 2 + c 2
1 1 =
abc
ac ab

a3 b 3 c 3

a
b
c =

abc abc abc
34
TIBERIU BARTA

a3 b 3 c 3

(a2 + b2 + c2 ) a b c = (a2 + b2 + c2 )V (a, b, c) =
1 1 1
(a2 + b2 + c2 )(b a)(c a)(c
b).
a b c
1 0 1
b) Consideram matricele A = a2 b2 c2 , B = 1 1 0 si
a3 b 3 c 3
0 1 1
a+b
b+c
c+a
2
2
2
2
C = a + b b + c c2 + a2 .
a3 + b 3 b 3 + c 3 c 3 + a3
Cum C = AB, rezulta det(C) = det(A) det(B) = 2abc(b a)(c a)(c b).

2. Sa se arate ca

(x2 + 1)2 (xy + 1)2 (xz + 1)2

(xy + 1)2 (y 2 + 1)2 (yz + 1)2 = 2(y z)2 (z x)2 (x y)2 .

(xz + 1)2 (yz + 1)2 (z 2 + 1)2

1 1 1
1 x x2
(x2 + 1)2 (xy + 1)2 (xz + 1)2
Demonstratie: Observam ca (xy + 1)2 (y 2 + 1)2 (yz + 1)2 = 1 y y 2 2x 2y 2z
x2 y 2 z 2
1 z z2
(xz + 1)2 (yz + 1)2 (z 2 + 1)2
Trecand la determinanti , obtinem produsul a doi determinanti Vandermonde, de
unde rezulta formula ceruta.
3. Sa se arate ca pentru orice x R+ are loc inegalitatea

1
1
1

logx+1 (x2 + x) logx+2 (x2 + 3x + 2) logx+3 (x2 + 5x + 6)

log2x+1 x
log2x+2 (x + 1)
log2x+3 (x + 2)

> 0.

OL. Brasov, 2003

Demonstratie: Deorece logx+1 (x2 + x) = 1 + logx+1 x, logx+2 (x2 + 3x + 2) = 1 +
log2 (x + 1), logx+3 (x2 + 5x + 6) = 1 + logx+3 (x + 2), obtinem un determinant de
tip Vandermonde ce este egal cu
(logx+3 (x + 2) logx+1 x)(logx+3 (x + 2) logx+2 (x + 1))(logx+2 (x + 1) logx+1 x) > 0.
logx+3 (x + 2) logx+2 (x + 1) =
ln2 (x + 2) ln(x + 1)ln(x + 3)

> 0,
ln(x + 2)ln(x + 3)
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
35
2
2
ln(x2 + 4x + 3)
ln(x + 1) + ln(x + 3)
=
<
deoarece ln(x + 1)ln(x + 3) <
2
2
ln2 (x + 2), analog se arata ca logx+2 (x + 1) > logx+1 x si de aici rezulta ca
determinantul este pozitiv.

4. Fie A o matrice cu proprietatea ca suma elementelor de pe fiecare linie si coloana

1
este 1, iar elementele de pe diagonala principala sunt . Sa se arate ca det(A) > 0.
2
O.L Vrancea-Focsani, 2013
1
1
a
a
2
2
1
3a 1
1
Demonstratie: A =
+
, det(A) = 3a2
a
2 a
2
4
2
1
1
a
a
2
2

2
1
1
+
det(A) = 3 a
> 0, a R.
4
16

sin A sin B sin C

5. Fie A, B, C masurile unghiurilor unui triunghi ABC si = sin 2A sin 2B sin 2C .
sin 3A sin 3B sin 3C
Sa se arate ca = 0 4ABC este isoscel.
O.L Galati, 2012
Vasile Pop
Solutie:

sin
A
sin
B
sin
C
L3 2 cos AL1
L3 +L1

sin 2A
sin 2B
sin 2C
=
=

2 sin 2A cos A 2 sin 2B cos B 2 sin 2C cos C

sin A

sin
B
sin
C

L2 2 cos AL1

sin 2B
sin 2C
= sin 2A
=

0

2 sin 2B(cos B cos A) 2 sin 2C(cos C cos A)

sin A

sin
B
sin
C

2 sin B(cos B cos A) 2 sin C(cos C cos A)
= 0
0
2 sin 2B(cos B cos A) 2 sin 2C(cos C cos A)
si obtinem ca = 8 sin A sin B sin C(cos B cos A)(cos C cos A)(cos C cos B)
si atunci = 0 daca si numai daca cos A = cos B sau cos A = cos C sau
cos C = cos B.
36
TIBERIU BARTA
6. Fie M M3 (R+ ) multimea matricelor care au pe diagonala principala toate

elementele egale, iar produsul elementelor de pe fiecare linie este egal cu 1.
a) Dati exemplu de o matrice din M ce nu are toate elementele numere rationale.
b) Demonstrati ca det(A) 0, A M.
OL Cluj, 2013
2
2
1
2

2
Demonstratie: a) A =
.
2
2 1
2
1
2
2
1
a ab b
b) Se arata ca daca A M , atunci exista a, b R+ astfel ncat A =

b a ab .
1
b a
ab

1
1 1
1
1
2
2
3
3
3= a+b+
ab
a +b +
0,
det(A) = a + b +
(ab)3
ab
(ab)2
a b
ceea ce este evident conform inegalitatii x2 + y 2 + z 2 xy + xz + yz, x, y, z R.
a b c
7. Fie A = c a b , unde a, b, c R si a2 + b2 + c2 = 1. Demonstrati ca
b c a
| det(A)| 1.
1 x x
Demonstratie: Notam x = ab + bc + ac, atunci AAt = x 1 x
x x 1
(det A)2 = 1 + 2x3 3x2 = 1 x2 (3 2x).
x = ab + bc + ac a2 + b2 + c2 = 1 si deci (det A)2 1 | det A| 1.
8. a) Sa se arate ca A(A B)B = B(A B)A, pentru orice matrice patratice de

ordinul doi cu urme egale.
b) Calculati determinantul, scriindu-l sub forma de produs:
2

sin a cos2 a sin a cos a

d = sin2 b cos2 b sin b cos b
sin2 c cos2 c sin c cos c
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
37
Concursul interjudetean Memorialul Stefan Dartu-2012

Mihai T
arca
Solutie: a) Notam tr(A) = tr(B) = t, det(A) = a, det(B) = b si obtinem relatiile
A2 = tA aI2 , B 2 = tB bI2 .
(1)
A(A B)B = A2 B AB 2 = (tA aI2 )B A(tB bI2 ) = bA aB
(2)
B(A B)A = BA2 B 2 A = B(tA aI2 ) (tB bI2 )A = bA aB
Din (1), (2) rezulta ca A(A B)B = B(A B)A.

b) Daca sin a 6= 0, sin b 6= 0 si sin c 6= 0 atunci

1 ctg 2 a ctga

d = sin2 a sin2 b sin2 c 1 ctg 2 b ctgb =
1 ctg 2 c ctgc
= sin2 a sin2 b sin2 c(ctgbctga)(ctgcctga)(ctgcctgb) = sin(ab) sin(ca) sin(cb).
Daca sin a = 0 atunci cos2 a = 1 si obtinem d = sin c sin b sin(b c). Analog se
trateaza cazurile sin b = 0, sin c = 0.

9. Demonstrati ca daca A, B, C Mn (R) cu A + B + C = In , atunci
det(AB + C) det(BC + A) det(CA + B) 0.
RMT 1/2013, Aurel Dobosan
Demonstratie: Inmultind relatia A + B + C = In la dreapta cu B obtinem:
AB = B B 2 CB AB + C = (B + C)(In B) AB + C = (B + C)(A + C).
Analog se arata ca: BC + A = (C + A)(B + A) si CA + B = (A + B)(C + B).
Avem
det(AB +C)det(BC +A)det(CA+B) = (det(A+B) det(A+C) det(B +C))2 0.

10. Notam cu H multimea matricelor patratice de ordin n 2, ale caror elemente
sunt numere naturale si cu P multimea matricelor din H cu proprietatea ca suma
elementelor de pe fiecare linie si de pe fiecare coloana este egala cu 1.
a) Aratati ca daca A P , atunci det(A) {1, 1}.
b) Aratati ca daca A1 , A2 , ..., Ap H si A1 A2 ...Ap P , atunci A1 , A2 , ..., Ap H.
OJM 2005
38
TIBERIU BARTA
Demonstratie: a) Daca o matrice este din P , atunci are pe fiecare linie (coloana) un
singur 1, restul elementelor fiind egale cu 0. Pemutand linile matricei A obtinem
In de unde rezulta ca det(A) {1, 1}.
b) Demonstram ca daca A = (aij ), B = (bij ) H si AB = (cij ) P , atunci
A, B P . Intr-adevar din AB P rezulta ca det(A) det(B) 6= 0 si deci pe
fiecare linie (coloana) din A, B avem cel putin un element nenul.
Presupunem ca pe linia i din matricea A avem elementele nenule ail , aip , l, p
{1, 2, ..., n} atunci
cij =
n
X
k=1
aik bkj
n X
n
X
j=1 k=1
aik bkj = 1 1 ail
n
X
j=1
blj + aip
n
X
bpj
j=1
si deci cel putin una dintre coloanele l, respectiv p din B este nula ceea ce este
absurd si deci A are pe fiecare linie un element nenul (1), deci A este din P , analog
se arata ca si B este din P . Prin inductie matematica se demonstreaza afirmatia
de la b).

11. a) Fie x1 , x2 , x3 , y1 , y2 , y3 R, aij = sin(xi yj ), i, j {1, 2, 3}. Sa se arate ca
det(A) = 0.
b) Se considera numerele complexe nenule z1 , z2 , ..., z2n , n 3, astfel ncat |z1 | =
|z2 | = ... = |zn+3 | si argz1 argz2 .. argzn+3 . Consideram numerele
bij = |zi zj+n |, pentru i, j {1, 2, ..., n} si B = (bij ) Mn . Sa se arate ca
det B = 0.
OJM 2004
sin x1 cos x1 0
cos y1 cos y2 cos y3
Demonstratie: a) Fie C = sin x2 cos x2 0 si D = sin y1 sin y2 sin y3 ,
sin x3 cos x3 0
0
0
0
sin(x1 y1 ) sin(x1 y2 ) sin(x1 y3 )

atunci CD = sin(x2 y1 ) sin(x2 y2 ) sin(x3 y2 ) si cum det(C) = 0,


rezulta ca sin(x2 y1 ) sin(x2 y2 ) sin(x3 y2 ) = 0.
b) Notam |zi | = r, i = 1, (n + 3) si arg zi = i , i = 1, 2n, atunci pentru
i, j {1, 2, 3} avem:
q
|zi zn+j | = r|(cos i cos n+j ) + i(sin i sin n+j )| = r 2(1 + cos(i n+j )) =

i n+j

= 2r sin i n+j
= 2r sin

2
2
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
39
si cum toti minorii de ordinul trei formati cu elemente din primele trei coloane
sunt egali cu 0, rezulta ca det(B) = 0.

12. Pentru fiecare n 2, se considera
3
1
1
An =
...
1
matricea An Mn1 (Z),
1 1 ...
1
4 1 ...
1
1 5 ...
1 ,
..
... ... ...
.
1 1 ... n + 1

Dn
n!
si se noteaza cu Dn determinantul acesteia. Studiati marginirea sirului

n2

Dn
si convergenta sirului
.
(n + 1)! n2
Traian Lalescu-2008
Solutie:

3 1 1 ... 1
1 3 1 1 ... 1 1 3 1 1 ... 1

1 4 1 ... 1
1 1 4 1 ... 1 1 1 4 1 ... 1

1 1 5 ... 1
1 1 1 5 ... 1 1 1 1 5 ... 1
Dn =
. +
.. =
. ... ... ... ... ... .. ... ... ... ... ...
... ... ... ... ...
1 1 1 ... n
1 1 1 1 ... n 1 1 1 1 ... n

1 1 1 ... 1 n + 1 1 1 1 ... 1 1 0 0 0 ... 0

2 0 0 ...
0
0

0 3 0 ...
0
0

0 0 4 ...
0
0
=
.. + nDn1 Dn = nDn1 + (n 1)!, D2 = 3.
...
.
... ... ... ...
0 0 0 ... n 1 0

1 1 1 ...
1
1
Dn
Dn1
1
Dn
1 1
1
=
+
= 1 + + + ... +
n!
(n 1)! n
n!
2 3
n

Dn
este nemarginit superior.
n! n2
1 1
1
1 + + + ... +
0C
Dn
1
2 3
n S=
lim
= lim
lim
= 0.
n (n + 1)!
n
n n + 1
n+1

1

1

1
.. =
.
1
n
40
TIBERIU BARTA
5. Ecuat
ii binome n Mn (C)
Definitia 5.1. Ecuatia X n = A (1), unde A Mn (C) se numeste ecuatie
matriceala binoma.
Propozitia 5.1. Daca X este solutie a ecuatiei (1) atunci:

i) AX = XA;
ii) daca det(A) = 0 rezulta ca det(X) = 0.
Demonstratie: i) Cum X n = A, nmultind la dreapta (stanga ) cu X, obtinem
AX = X n+1 , respectiv X n+1 = XA, de unde obtinem AX = XA.
ii) Din X n = A obtinem det(X)n = det(A) si cum det(A) = 0 rezulta det(X) = 0.

O idee n rezolvarea unor astfel de ecuatii este de a determina forma matricei X,
plecand de la faptul ca X comuta cu A.
Probleme rezolvate
2
1. Sa se determine matricea A M2 (R) astfel ncat A =

1 12
.
4 1

1 12
Solutie: Notam B =
. Din AB = BA obtinem ca
4 1
(

a2 3b2 = 1
a 3b
, a, b R si din A2 = B
A =
, cu solutiile
b a
ab = 2

4
3
2 3
,
a = 2, b = 1 si a = , b = . Ecuatia are solutiile: A1 =
1 2
2
3
3
4
2

A2 =
4 3
3 2
0 1 0
2. Sa se determine X M3 (R) astfel ncat X 2 = 0 0 1.
1 0 0
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
41
0 1 0
a b c
Solutie: Din AX = XA, unde A = 0 0 1, rezulta X = c a b .
1 0 0
b c a
a(a + b + c) = 0
0
0 1
2ab + c2 = 1
0
X1,2 = 1 0
X2 = A
2ac + b2 = 0
0 1 0
2bc + a2 = 0

O alta modalitatea de abordare a acestor ecuatii este utilizare teoremei lui CayleyHamilton.
Exemplu

7 5
2
3. Sa se determine X M2 (R) astfel ncat X =
.
15 12

7 5
2
= 9 det X = 3.

Solutie: Din (det X) =
15 12
Din relatia lui Cayley Hamilton avem X 2 = tX dI2 , unde t = tr(X),
d = det X.

7 5
Daca d = 3 obtinem tX 3I2 =
si egaland urmele celor doua matrice
15 12

2 1
2
obtinem t 6 = 19 t = 5 X1,2 =
.
3 3

7 5
Daca d = 3 obtinem tX + 3I2 =
si egaland urmele celor doua
15 12

1
4 5
2
matrice obtinem t + 6 = 19 t = 13 X3,4 =
.

13 15 9
3. Fie A M2 (C), A 6= O2 . Sa se demonstreze ca A2 = O2 daca si numai daca
ecuatia matriceala X 2 = A, X M2 (C) nu are solutii.
Concursul Laurentiu Panaitopol
Laurentiu Panaitopol
Demonstratie: Daca A2 = O2 atunci din det(A) = 0, tr(A) = 0 si din X 2 = O2
obtinem det2 (X) = det(A) = 0, utilizand teorema lui Cayley-Hamilton rezulta
tr(X)X = A, de unde avem prin egalarea urmelor celor doua matrice ca
tr2 X = tr(A) = 0 tr(X) = 0 A = O2 contradictie, deci ecuatia X 2 = A nu
are solutii.
42
TIBERIU BARTA
i 0
0
3. Sa se rezolve n M3 (C) ecuatia X n = 0 0 1 , n 2.
0 1 0
a 0 0
i 0
0
Solutie: Din XA = AX, obtinem X = 0 b c , unde A = 0 0 1.
0 c b
0 1 0
k
k+1
a
0 0
a
0
0
xk+1 yk+1
Presupunem Ak = 0 xk yk si demontram ca Ak+1 = 0
0 yk xk
0
yk+1 xk+1
(
bxk + cyk = xk+1
obtinem recurentele:
. Adunand cele doua relatii avem
cxk + byk = yk+1
xk+1 + yk+1 = (b + c)(xk + yk ) = (b + c)k+1
si scazand cele doua relatii obtinem
(b + c)k (b c)k
(b + c)k + (b c)k
, yk =
.
xk+1 yk+1 = (b c)k+1 xk =
2
2
a = i
Obtinem sistemul (b + c)n = 1 si se determina matricele X cerute.
(b c)n = 1
5.1. Aplicatii.
1. Sa se determine X M2 (R) astfel ncat X 2013 =

6 2
.
21 7
O.L Mehedinti, 2013
Solutie: det(X)
unde rezulta X 2013 = t2012 X, t = tr(X) si obtinem ecuatia
= 0, de
6 2
.
Egaland urmele celor doua matrice obtinem
t2012 X =
21 7

6 2
2013
t
= 1 si deci X =
.

21 7

2013 1
2
2. Fie ecuatia X =
, X M2 (C).
2012 1
a) Sa se rezolve ecuatia.
b) Daca X1,2,3,4 sunt solutiile aceste ecuatii, sa se calculeze
X12013 + X22013 + X32013 + X42013 .
O.L Vrancea-Focsani, 2013
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
43
Solutie: a) (det X)2 = 1 detX = 1.

2
Daca d = 1, rezulta X 2 = tX I2 , t = tr(X)si obtinem
ecuatia t = 2016
1
2014 1
.
t = 2016, de unde avem X1,2 =
2012 2
2016

1
2012 1
Daca d = 1, obtinem ca X3,4 =
.
2012 2012 0
b) Observam ca X2 = X1 si X4 = X3 .
X12013 + X22013 + X32013 + X42013 = X12013 + (X1 )2013 + X32013 + (X3 )2013 = O2 .

3. (O.L. Olt 2013, Gabriela Ionica, Eduard Buzdugan) Se considera matricea
A M2 (R) astfel ncat

2018
7
3
A + 4A + 2013I2 =
.
0
2018
Aratati ca (A I2 )p = O2 , pentru orice p N .
O.L Olt, 2013
Gabriela Ionica, Eduard Buzdugan

2018
7
Solutie: Punand conditia ca A sa comute cu matricea
obtinem ca
0
2018
(

a3 + 4a = 5
a b
A=
si avem sistemul
, cu solutiile a = 1, b = 1 si deci
0 a
3a2 b + 4b = 7

1 1
A=
.
0 1

0 1
A I2 =
, (A I2 )2 = O2 .
0 0
0 1 k
4. Sa se rezolve n Mn (Z) ecuatia: X n X = 0 0 2 , k Z.
0 0 0
OL Arges, 2013
44
TIBERIU BARTA
0 1 k
Solutie: Punand conditia ca X sa comute cu matricea 0 0 2 obtinem ca
0 0 0
n
n1
n1
a b c
a na b na c + n(n 1)an2 b2
.
an
2nan1 b
X = 0 a 2b, rezulta X n = 0
n
0
0
a
0 0 a
n
a a = 0
.
Avem sistemul b(nan1 1) = 1
nan1 c + n(n 1)an2 b2 c = k
0 1 k
Daca n 6= 2 obtinem solutia X = 0 0 2.
0 0
0
0 1 k
1 1 k2
2 .
Daca n = 2 avem solutiile X1 = 0 0 2 si X2 = 0 1

0 0
0
0 0
1
3
5. Rezolvati ecuatia X =

19
30
, X M2 (R).
45 71
OL Brasov, 2013
Solutie: Trecand la determinanti n ecuatia data obtinem ca det(X) = 1 si deci

X 2 = tX I2 , unde t =tr(X).

19
30
3
2
X = (t 1)X tI2 =
egalam urmele celor doua matrice si obtinem
45 71
ecuat
ia t3 3t +
52 = 0, ecuatie ce are ca singura solutie reala pe t = 4 si rezulta
1
2
X=
.

3 5
6. Determinati matricele X M2 (C) cu proprietatea ca X 2 + X = O2 .
Solutie: Conform teoremei lui Cayley-Hamilton avem X 2 tX + dI2 = O2 , unde
t = tr(X), d = det(X) si cum X 2 + X = O2 obtinem ca (t + 1)X = dI2 .
Cazul I. Daca t = 1, atunci
! d = 0 si obtinem matricele

a
b
0 0
2
X = a a
, a, b C, b 6= 0 sau X =
, c C, respectiv
c 1
1 a
b

1 0
X=
, c C.
c 0
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA

Cazul II. t 6= 1 si obtinem ca X = I2 =
d
t+1
45
si rezulta ca 2 + = 0
X = O2 sau X = I2 .
7. Determinati X, Y M2 (R ) astfel ncat X 2003 + Y 2003 = XY = O2 .

OL Brasov, 2003
Solutie: Din X 2003 +Y 2003 = O2 , prin nmultire cu X, rezulta X 2004 +(XY )Y 2002 =
O2 si cum XY = O2 , rezulta X 2004 = O2 si deci X 2 = O2 . Analog se obtine
Y 2 = O2 . De aici, utilizand eventual teorema lui Cayley-Hamilton, obtinem:
!
bc
a
b
c
, Y = ac a , a, b, c R .
X=
a2
c
b
b

8. Consideram matricele A M3,2 (C), B M2,3 (C) astfel ncat BA nu este
matricea nula si exista k 2 astfel ncat (AB)k = O3 . Care sunt numerele
naturale nenule n pentru care ecuatia X n = BA are solutii X M2 (C)?
SGM-februarie/2013-Petru Todor
Solutie: Cum (BA)k+1 = B(AB)k A = O2 det(BA) = 0 si
(BA)n = [tr(BA)]n1 BA, n N , obtinem (tr(BA))k BA = O2 ceea ce implica
tr(BA) = O2 (BA)2 = O2 .
Consideram ecuatia X n = BA (det(X))n = det(BA) = 0 det(X) = 0 si
deci X n = (tr(X))n1 X. Ecuatia devine (tr(X))n1 X = BA si egaland urmele
celor doua matrice obtinem (tr(X))n = 0 tr(X) = 0 si pentru n 2 avem
BA = O2 , contradictie, rezulta n = 1.

6. Funct
ii polinomiale de tip determinant
Expunem o metoda de stabilire a unor proprietati ale determinantilor cu ajutorul
unor functii polinomiale de tipul det(A + xB), unde A, B Mn (C) si x C.
Teorema 6.1. Fie A, B Mn (C). Atunci f (x) = det(A + xB) este un polinom cu
grad(f ) n avand termenul liber det A si coeficientul lui xn este egal cu det B.
Demonstratie: Fie A = (aij )i,j=1,n , B = (bij )i,j=1,n , atunci
f (x) =
X
Sn
()
n
Y
i=1
(ai(i) + xbi(i) ),
46
TIBERIU BARTA
de unde rezulta ca f este un polinom si grad(f ) n, iar coeficientul lui xn este

n
n
X
Y
X
Y
()
bi(i) = det(B), iar termenul liber este
()
ai(i) = det(A).

Sn
i=1
Sn
i=1
Observatia 6.1. Daca A, B M2 (C), atunci exista t C, astfel ncat

f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + tx + det(A), x C.
Observatia 6.2. Daca A, B M2 (C), atunci exista t C, astfel ncat
g(x, y) = det(xA + yB) = x2 det(A) + txy + y 2 det(B), x, y C.
Demonstratie: Avem ca exista t C astfel ncat
f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + xt + det(A), x C.

2

y

y
y
y
2
2
2
=x
det(B) + + det(A)
Consideram g(x, y) = det(xA+yB) = x det A + B = x f
x
x
x2
x
= x2 det(A) + txy + y 2 det(B).

Observatia 6.3. Fie A, B M2 (C) atunci avem relatiile:
tr2 (A) tr(A2 )
i) det(A) =
(unde tr(A) reprezinta urma matricei A);
2
ii) det(A + B) = det(A) + det(B) + tr(A)tr(B) tr(AB).
Demonstratie: i) Utilizand relatia lui Hamilton Cayley avem ca
det(A)I2 = tr(A)A A2 ,
de unde rezulta ca:
2 det(A) = tr2 (A) tr(A2 ).
ii) Din i) avem ca
tr2 (A + B) tr(A + B)2
(tr(A) + tr(B))2 tr(A2 + AB + BA + B 2 )
det(A+B) =
=
=
2
2
tr2 (A) tr(A2 ) + tr2 (B) tr(B 2 ) + 2(tr(A)tr(B) tr(AB))
=
2
det(A + B) = det(A) + det(B) + tr(A)tr(B) tr(AB).

Aplicatii:
1. Daca A, B M2 (C), atunci
det(A + B) + det(A B) = 2(det(A) + det(B)).
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
47
Demonstratie: Din Propozitia 1 obtinem ca

f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + tx + det(A), pentru x = 1, x = 1 se obtine:
f (1) = det(A + B) = det(B) + t + det(A),
f (1) = det(A B) = det(B) t + det(A),
prin nsumare obtinem relatia ceruta.

2. Fie X, Y Mn (R). Demonstrati urmatoarele implicatii:
a) Daca X Y = Y X, atunci det(X 2 + Y 2 ) 0.
b) Daca X + Y = In , atunci det(X 3 + Y 3 ) 0.
O.N.M., 2012, etapa locala Sibiu
Demonstratie: a) Din XY = Y X X 2 + Y 2 = (X + iY )(X iY ).
Consideram polinomul f = det(A + xB) R[X].
det(A2 + B 2 ) = det(A + iB) det(A iB) = f (i)f (i) = f (i)f (i) = |f (i)|2 0.
b) Inmultind relatia X + Y = In la stanga, respectiv la dreapta, cu matricea X,
obtinem: XY = X X 2 = Y X.

2
1
3
3
3
2
2
X + Y = (X + Y )(X XY + Y ) = X Y
+ Y 2.
2 ! 4

2
3
1
+ Y 2 si deoarece matricele
Avem ca det(X 3 + Y 3 ) = det
X Y
2
4
1
3
X Y,
Y comuta la nmultire avem, conform punctului a), det(X 3 +Y 3 ) 0.
2
2
3. Fie A, B M2 (Q) astfel ncat AB = BA, det(A) = 3 si det(A + 3B) = 0. Sa

se calculeze det(A2 + B 2 AB).
O.N.M., 2012, etapa locala Valcea
Demonstratie: Consideram functia polinomiala
f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + tx + 3 Q[X].
f ( 3) = 0 3 det(B) + t 3 + 3 = 0 t = 0, det(B) = 1.
Am obtinut f (x) = x2 + 3.
Fie x1 , x2 radacinile ecuatiei x2 x+1 = 0, rezulta ca x2 x+1 = (xx1 )(xx2 ).
Din relatiile lui Vi`ete avem ca x1 + x2 = 1, x1 x2 = 1. Deoarece AB = BA rezulta
A2 AB + B 2 = (A x1 B)(A x2 B) = f (x1 )f (x2 ).
det(A2 + B 2 AB) = f (x1 )f (x2 ) = (x21 + 3)(x22 + 3) =
= x21 x22 3(x21 + x22 ) + 9 = 13.
48
TIBERIU BARTA

4. Fie A, B M2 (C) astfel ncat tr(AB) = tr(A)tr(B).
a) Demonstrati ca det(A + B) = det(A) + det(B);
b) Demonstrati ca det(xA + yB) + det(yA + xB) = (x2 + y 2 )(det(A) + det(B)),
pentru orice x, y C.
O.N.M., 2012, etapa locala Hunedoara
Demonstratie: a) Este o consecinta imediata a Propozitiei 3.
b) tr(xA)tr(yA) = xytr(AB), iar tr(xAyB) = xytr(AB), este deci respectata
ipoteza de la a). Utilizand a) obtinem:
det(xA + yB) = det(xA) + det(yB) = x2 det(A) + y 2 det(B)
det(yA + xB) = det(yA) + det(xB) = y 2 det(A) + x2 det(B).
Adunand cele doua relatii obtinem:
det(xA + yB) + det(yA + xB) = (x2 + y 2 )(det(A) + det(B)).

5. Fie A, B M2 (R) astfel ncat AB = BA. Sa se arate ca:
3
det(A2 + AB + B 2 ) (det(A) det(B))2 .
4
O.N.M., 2012, etapa locala Arges
Demonstratie: Din Prop. 6.1 avem ca exista t R, astfel ncat
f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + tx + det(A), x C.
Fie x1 , x2 radacinile complexe ale ecuatiei x2 + x + 1 = 0, avem relatiile:
x1 + x2 = 1, x1 x2 = 1 si x2 + x + 1 = (x x1 )(x x2 ).
Cum AB = BA A2 + AB + BA = (A x1 B)(A x2 B), de unde rezulta ca
det(A2 + AB + B 2 ) = f (x1 )f (x2 ).
Avem
det(A2 + AB + B 2 ) = (x21 det(B) tx1 + det(A))(x22 det(B) tx2 + det(A)) =
= t2 x1 x2 t(det(A)+det(B))(x1 +x2 )+det(B)2 +det(A)2 +det(B) det(A)(x21 +x22 ) =
= t2 t(det(A) + det(B)) + det(A)2 det(A) det(B) + det(B)2
3
(det(A) det(B))2 .
4
Ultima inegalitate se obtine determinand punctul de minim al functiei de gradul
doi
g(t) = t2 t(det(A) + det(B)) + det(A)2 det(A) det(B) + det(B)2 .
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
49

6. Fie A M2 (Q) cu proprietatea ca det(A2 2012I2 ) = 0. Sa se arate ca matricea
A este inversabila si A1 = qA, unde q Q.
O.N.M., 2012, etapa locala Mures
Demonstrat
ie:Consideram f (x) = det(A+xI2 ) = x2 +tx+det(A) Q[X]. Avem
f ( 2012)f ( 2012) = 0 t = 0 si det(A) = 2012.

Rezult
a ca f (x) = x2 2012,
de unde obtinem ca
0 = f ( 2012) = det(A + 2012I
2 ).
a b
Consideram matricea A =
. Din det(A + 2012I2 ) = 0 rezulta
c d
1
A.
tr(A) = 0 si din relatia lui Cayley-Hamilton avem A2 = 2012I2 A1 =
2012

7. Fie A, B doua matrice patratice de ordinul n 2 cu elemente numere reale si cu
proprietatea ca A2 + B 2 = On . Sa se arate ca:
a) daca n = 4k, k N, atunci det(AB BA) 0;
b) daca n = 4k + 2, k N, atunci det(AB BA) 0;
c) daca n = 4k + 1sau n = 4k + 2, k N, atunci det(AB BA) = 0.
O.N.M., 2012, etapa locala Dolj
Demonstratie: Consideram polinomul f (x) = det(A + xB) R[X].
(A iB)(A + iB) = A2 + B 2 + i(AB BA) = i(AB BA), de unde obtinem ca
in det(AB BA) = det(A + iB) det(A iB) = f (i)f (i) = |f (i)|2 .
Daca n = 4k det(AB BA) = |f (i)|2 det(AB BA) 0.
Daca n = 4k + 2 det(AB BA) = |f (i)|2 det(AB BA) 0.
Daca n = 4k + 1, n = 4k + 3 rezulta ca i det(AB BA) = |f (i)|2 si cum
det(AB BA), |f (i)|2 R, rezulta det(AB BA) = 0.

8. Fie matricele A, B M2 (R) astfel ncat det(A) = det(B) =
1
det(A + B) 0.
4
Aratati ca det(xA + yB) 0, pentru orice x, y R.

Cand are loc egalitatea?
O.N.M., 2012, etapa locala Dolj
Demonstratie: Consideram f (x) = det(xA + yB), din Propozitia 6.2 avem ca
exista t R astfel ncat f (x, y) = x2 det(A) + txy + y 2 det(B).
50
TIBERIU BARTA
det(A) + t + det(B)
1
,
Folosind ipotezele problemei avem det(A) = det(B) = f (1, 1) =
4
4
rezulta t = 2 det(A).
De unde rezulta f (x, y) = det(A)(x2 + 2xy + y 2 ) = det(A)(x + y)2 0, x, y R.
Obtinem egalitate daca det(A) = 0 sau y = x.

6.1. Aplicatii.
1. Fie A, B M2 (R) astfel ncat det(A2 + B 2 ) = 0. Sa se arate ca
det(A + B) = det(A) + det(B).
O.N.M., 2012, etapa locala Olt
Demonstratie: Consideram f (x) = det(A + xB) = bx2 + mx + a unde
a, b, m R, a = det(A) si b = det(B), atunci:
0 = det(A2 + B 2 ) = det(A + Bi) det(A Bi) = f (i)f (i) = (a b)2 + m2
a = b si m = 0, rezulta ca f (x) = ax2 + a.
det(A + B) = f (1) = b + a = det(A) + det(B).

2. Fie A Mn (Z) astfel ncat det(2In + A) = det(5In + A) = 2012.
a) Daca n 3, demonstrati ca det(kIn + A) 6= 2013, k Z.
b) Daca n = 2, demonstrati ca exista o infinitate de matrice A cu proprietatea
din enunt.
O.N.M., 2012, etapa locala Braila
Demonstratie: a) Fie f (x) = det(A + xIn ), f Z[X]. Din f (2) = f (5) = 2012
rezulta ca exista g Z[X] astfel ncat f (x) = (x 2)(x 5)g(x) + 2012.
Presupunem ca exista k Z astfel ncat f (k) = 2013 si obtinem
(k 2)(k 5)g(k) = 1 k 2, k 5 D1
ceea ce nu este posibil, deorece numerele k 2 si k 5 sunt de paritati diferite.
b) Daca n = 2 avem f (x) = (x 2)(x 5) + 2012 = x2 7x + 2022 si, din relatia
lui Cayley-Hamilton, A verific
din enunt daca tr(A) = 7, det(A) =
a proprietatea
a a2 + 7a 2022
2022. Consideram A =
, a Z si A verifica conditiile
1
7a
cerute.

3. Fie A, B Mn (Z) astfel ncat numerele det(A) si det(A + B) sunt ntregi impare.
Demonstrati ca det(A + kB) 6= 0, pentru orice k numar ntreg.
O.N.M., 2012, etapa locala Salaj
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
51
Demonstratie: Fie f (X) = det(A + XB), atunci f Z[X]. Presupunem ca exista

k Z astfel ncat f (k) = 0, rezulta ca f (X) = (X k)g(X), unde g Z[X].
det(A) = f (0) = kg(0), det(A + B) = f (1) = (1 k)g(1) si cum k, 1 k sunt
de paritati diferite obtinem ca cel putin unul dintre numerele det(A), det(A + B)
este par, contradictie.

4. Fie A M2 (R) cu det A 6= 0, astfel ncat det(A + dA ) = 0. Sa se arate ca
det(A dA ) = 4.
O.J 2001
Demonstratie: Fie f (x) = det(A xI2 ) = x2 tx + d, unde t = tr(A). Din
0 = det[A(A + dA )] = det(A2 + d2 I2 ) = det(A diI2 ) det(A + diI2 ) rezulta
f (di) = 0, rezulta a = 0, d = 1 si f (x) = x2 + 1.
det(A dA ) = det(A A ) = det[(A A )A] = det(A2 I2 ) = f (1)f (1) = 4.

5. Fie A, B, C trei matrice de ordin 3, care au elemente numere reale si care ndeplinesc
conditiile: det(A) = det(B) = det(C) si det(A + iB) = det(C + iA). Aratati ca
det(A + B) = det(C + A).
O.J. 2009
Demonstratie: Notam d = det(A) = det(B) = det(C) si consideram polinoamele
f (x) = det(A + xB) = dx3 + ax2 + bx + d R[X], g(x) = det(C + xA) =
= dx3 + mx2 + nx + d R[X].
Din f (i) = g(i) obtinem m = a, n = b f (x) = g(x), x C, de unde rezulta ca
f (1) = g(1) det(A + B) = det(C + A).

6. Se considera matricele A, B M3 (C) cu A = t A, B =t B. Aratati ca daca
functia polinomiala definita prin f (x) = det(A + xB) are o radacina multipla
atunci det(A + B) = det(B).
O.J. 2010
Demonstratie: Din A = t A prin trecere la determinant obtinem det(A) = 0.
f (x) = det(A + xB) = bx3 + ax2 + cx, unde b = det(B).
f (x) = det(A + xB) = det(A + xB)t = det(A + xB) = f (x) a = 0.
Rezulta ca f (x) = x(bx2 +c) si cum polinomul admite o radacina multipla obtinem
ca c = 0 si f (x) = bx3 det(A + B) = f (1) = b = det(B).

7. Se consider
atile AB = BA, det(A) = 2 si
a matricele A, B M2 (Q) cu4 propriet
2 2
det(A + 2B) = 0. Sa se calculeze det(A + A B + B 4 ).
Aurel Dobosan, G.M. 1/2013
52
TIBERIU BARTA
Solut
m f (x) = det(A + xB) = ax2 + bx + c Q[X], deoarece
ie: Considera
f ( 2) = 0 f ( 2) = 0 f (x) = a(x2 2) si cum 2 = det(A) = f (0) = 2a,
obtinem ca f (x) = 2 x2 .
A4 + A2 B 2 + B 4 = (A2 + B 2 ) A2 B 2 = (A2 AB + B 2 )(A2 + AB + B 2 ) =
= (A x1 B)(A x2 B)(A y1 B)(A y2 B),
unde x1,2 sunt solutiile ecuatiei x2 x + 1 = 0, iar y1,2 sunt solutiile ecuatiei
x2 + x + 1 = 0.
det(A4 + A2 B 2 + B 4 ) = f (x1 )f (x2 )f (y1 )f (y2 ) =
= (3 x1 )(3 x2 )(3 + y1 )(3 + y2 ) = 49.

8. Fie A, B doua matrice patratice de ordinul 3 cu elemente reale, cu proprietatile:
a) det(A + (1)n B) = det(A) + (1)n det(B), n {0, 1};
b) AB = BA.
Sa se arate ca det(A3 + B 3 ) = (det(A) + det(B))3 .
GM 2/2013
Rodica Marinescu, Victor Marinescu
Demonstratie: Fie f (x) = det(A + xB) = bX 3 + mX 2 + nX + a R[X], cu
a = det(A), b = det(B).
(
m+n=0
Din ipoteza avem ca f (1) = a+b si f (1) = ab si obtinem sistemul
mn=0
3
cu solutia m = n = 0, de unde f (x) = bX + a.
det(A3 + B 3 ) = det(A + B) det(A2 AB + B 2 ) =
= det(A + B) det(A 1 B) det(A 2 B) = f (1)f (1 )f (2 ),
unde 1,2 sunt radacinile ecuatiei x2 x + 1 = 0 de unde obtinem ca 31 32 = 1.
det(A3 + B 3 ) = f (1)f (1 )f (2 ) = (a + b)3 .

9. Fie A o matrice patratica de ordinul trei cu elemente numere ntregi. Sa se arate
ca 5 divide determinantul matricei 3A + 2At .
GM 5, 2013
Marian Cucoanesti
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
53
Demonstratie. Consideram polinomul f (x) = det(A + xAt ) =

t
= ax3 + bx2 + cx + a
Z[X], unde
a = det(A)
= det(A ).
2
2
= 35a + 12b + 18c.
det(3A + 2At ) = 27 det A + At = 27f
3
3

3 t
3
t
det(3A + 2A) = 8 det A + A = 8f
= 35a + 18b + 12c.
2
2
si cum det(3A + 2At ) = det(3At + 2A) obtinem ca
2 det(3A + 2At ) = 35a + 12b + 18c + 35a + 18b + 12c = 70a + 30b + 30c
5| det(3At + 2A).

10. Fie A, B M2 (C) doua matrice nenule astfel ncat AB + BA = O2 si
det(A + B) = 0. Sa se arate ca tr(A) = tr(B) = 0.
Demonstratie: Prima conditie din enunt atrage (A + B)2 = A2 + B 2 si (A B)2 =
A2 + B 2 . Deducem de aici ca det(A B) = 0.
Ecuatiile caracteristice pentru A + B si A B sunt:
A2 + B 2 tr(A + B)(A + B) = 0, A2 + B 2 tr(A B)(A B) = 0.
Prin scadere obtinem ca tr(A)B = tr(B)A. Consideram functia f (x) = det(A +
xB) = x2 det(B) + mx + det(A) si avem f (1) = 0, f (1) = 0 si det(A2 + B 2 ) =
f (i)f (i) = 0, deci f are trei radacini, rezulta f (x) = 0, x C det(A) =
det(B) = 0. Am obtiut ca: A2 = tr(A)A, B 2 = tr(B)B si cum A2 + B 2 =
tr(A+B)(A+B), rezulta tr(A)B+tr(B)A = O2 , tinand cont de tr(A)B = tr(A)A
avem 2tr(A)B = O2 tr(A) = 0 si tr(B) = 0.

11. Fie A, B doua matrice singulare de ordin 3 cu elemente ntregi astfel ncat AB =
BA si polinomul cu coeficienti ntregi de tip determinant P (X) = det(A + XB).
a) Sa se arate ca P (i) P (i) = det(A2 + B 2 ), unde i2 = 1.
b) Sa se arate ca A3 + B 3 = (A + B)(A + B)(A + 2 B), unde este o radacina
nereala de ordin trei a unitatii.
c) Stiind ca det(A + B) = det(A2 + B 2 ) = 2 calculati det(A3 + B 3 ).
Concursul de matematica Sperante, Comanesti, 2012
Demonstratie: a)
P (i)P (i) = det[(A + iB)(A iB)] = det(A2 i2 B 2 ) = det(A2 + B 2 ).
b) Cum este o radacina nereala a ecuatiei x3 = 1, rezulta ca 2 + + 1 = 0.
Obtinem ca
(A + B)(A + B)(A + 2 B) = (A + B)(A2 + (2 + )AB + 3 B 2 ) =
54
TIBERIU BARTA
= (A + B)(A2 AB + B 2 ) = A3 + B 3 .
c) Din teorema 6.1 avem ca P (X) = X 3 det(B) + aX 2 + bX + det(A) Z[X] si
cum det(A) = det(B) = 0 rezulta P (X) = aX 2 + bX, a, b Z.
det(A + B) = 2 P (1) = 2 a + b = 2,
iar det(A2 + B 2 ) = 2 P (i)P (i) = 2 a2 + b2 = 2, din aceste relatii obtinem
a = b = 1 si deci P (X) = X 2 + X. Tinand cont de b) avem
det(A3 + B 3 ) = P (1)P ()P (2 ) = 2.

12. Fie A M3 (R), A 6= O3 . Daca exista B M3 (R) inversabila, astfel ncat
AB + BA = O3 , demonstrati ca functia f : R R, f (x) = det(xI3 A) este
impara.
GM 6,7,8/2012-Mihai Piticari, Vladimir Cerbu
Demonstratie: Din AB + BA = O3 obtinem ca A = BAB 1 .
f (x) = det(xI3 A) = det(xI3 + BAB 1 ) = det[B(xI3 A)B 1 ] =
= det(B)f (x) det(B 1 ) = f (x)
de unde rezulta ca f este impara.
13. a) Dati exemplu de matrice A, B M2 (R) astfel ncat AB = BA, A2 = B 2 si

det(A B) 6= 0.
b) Demonstrati ca daca matricele A, B M3 (R) au proprietatile AB = BA,
A3 = B 3 , atunci det(A B) = 0.
Traian Lalescu, 2007-D. Mihet
Demonstratie: a) Matricele A = I2 , B = I2 verifica cerintele de la a), iar det(A
B) = 4 6= 0.
b) Din A3 = B 3 si AB = BA rezulta det(A) = det(B) := a R si
(A B)(A2 + AB + B 2 ) = O3 .
Daca presupunem det(A B) 6= 0 det(A2 + AB + B 2 ) = 0.
Fie f (x) = det(A + xB), atunci f (x) = ax3 + bx2 + cx + a R[X] si o radacina
de ordinul trei a unitatii diferita de 1.
det(A2 + AB + B 2 ) = det(A B) det(A B) = f () f () = 0
si cum f R[X] rezulta ca f () = 0, dar f () = b (b + c) = 0 b = c = 0
si deci f (x) = a(x3 + 1) cu det(A B) = f (1) = 0, contradictie. Rezulta
det(A B) = 0.

14. Fie A, B Mn (R), cu AB = BA. Sa se demonstreze ca daca det(A + B) 0,
atunci det(Ak + B k ) 0, k 1.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
55
Demonstratie:
Daca k = 2m, atunci

det[(Am +iB m )(Am iB m )] = det(Am +iB m )det(Am + iB m ) = | det(Am +iB m )|2 0.
Daca k = 2m + 1, m N , consideram x0 = 1, x1 , x2 , ..., x2m radacinile polinomului X 2m+1 + 1, cu xm+i = xi , i = 1, 2, ..., m.Avem
2m+1
+B
2m+1
m
Y
= (A + B) (A xi B)(A xi B).
i=1
Trecand la determinanti obtinem

2m+1
det(A
+B
2m+1
m
m
Y
Y
) = det(A + B) (A xi B) (A xi B) =
i=1
i=1

2
m

Y

= det(A + B) (A xi B) 0.

i=1
7. Vectori si valori proprii

Fie A Mn (R) o matrice patratica.
Definitia 7.1. Un numar C se numeste valoare proprie a lui A, daca exista un
vector nenul X Mn,1 (C) astfel ncat AX = X.
Definitia 7.2. Multimea tuturor valorilor proprii ale lui A, se numeste spectrul lui
A si se noteaza cu Spec(A).
Vectorul X se numeste vector propriu pentru matricea A corespunzator valorii
proprii .
Definitia 7.3. Polinomul fA C[X], fA (X) = det(A XIn ) se numeste polinom caracteristic asociat matricei A. Ecuatia fA (x) = 0 se numeste ecuatia
caracteristic
a asociata matricei A.
Teorema 7.1. Un numar C este valoare proprie pentru matricea A daca si
numai daca fA () = 0.
56
TIBERIU BARTA
x1
x2
Demonstratie: Existenta vectorului nenul X =

pentru care AX = X este
xn
echivalenta cu conditia ca sistemul
(a11 )x1 + a12 x2 + a13 x3 + + a1n xn = 0
a x + (a )x + a x + + a x = 0
21 1
22
2
23 3
2n n
........................................................................................
an1 x1 + an2 x2 + an3 x3 + + (ann )xn = 0
sa admita solutii nenule, deci fA () = 0
Propozitia 7.1. Daca A Mn (C), C valoare proprie a lui A, iar X Mn1 (C)
este vector propriu corespunzator lui atunci:
a) k este valoare proprie pentru Ak , oricare ar fi k N.
b) P () este valoare proprie pentru P (A), oricare P C[X].
1
c) Daca A este inversabila, atunci 6= 0 si numarul
este valoare proprie pentru
A1 , iar X este vector propriu.

Demonstratie: a) Din AX = X, rezulta ca A2 X = A(AX) = AX = 2 X.
Se demonstreza prin inductie ca An X = n X, n N, de unde obtinem ca k
este valoare proprie a lui Ak , iar X este vector propriu.
b) Daca P (A) = an An + an1 An1 + + a1 A + a0 In , atunci
P (A)X = an n X + an1 n1 X + + a1 X + a0 X = P ()X.
c) Daca = 0 si X este un vector propriu al lui A corespunzator lui 0, atunci
AX = On,1 si nmultind cu A1 obtinem ca X = On,1 ceea ce este absurd, deci
6= 0.
1
1
Din AX = X X = A1 X X = A1 X, de unde rezulta ca
este
valoare proprie a lui A1 .

Teorema 7.2. Daca A Mn (C), atunci
fA (X) = (1)n (X n 1 X n1 + 2 X n2 + (1)n1 n1 X + (1)n n ),
unde k este suma minorilor diagonali de ordin k din matricea A.
1 = trA, n = det A.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
57
Observatia 7.1. 1. Daca A M2 (C) atunci fA (X) = X 2 tr(A)X + det(A).

2. Daca A = (ai,j )i,j=1,3 M3 (C) atunci fA (X) = X 2 + tr(A)X 2 A + det(A),
unde

a11 a12 a11 a13 a22 a23 1

2
2
+
+
=
2 =
(trA)
trA
a21 a22 a31 a33 a32 a33 2
Teorema 7.3. (Teorema lui Cayley-Hamilton) Orice matrice A Mn (C) este
radacina a polinomului sau caracteristic.
Propozitia 7.2. Daca A Mn (C) si 1 , 2 , , n sunt cele n valori proprii asociate matricei A, atunci
tr(A) = 1 + 2 + ... + n , det A = 1 2 ... n .
Demonstratie. Ecuatia caracteristica asociata matricei A este
P (X) = X n 1 X n1 + 2 X n2 + (1)n1 n1 X + (1)n n = 0.
Cum polinomul P are radacinile 1 , 2 , , n si din relatiile lui Vi`ete, obtinem
concluzia dorita.

Definitia 7.4. Fie A, B Mn (C). Spunem ca A, B sunt asemenea daca exista
P Mn (C) inversabila astfel ncat B = P 1 AP .
Propozitia 7.3. Doua matrice asemenea au acelasi polinom caracteristic.
Demonstratie: Fie A, B, P Mn (C), P nesingulara astfel ncat B = P 1 AP .
fB (x) = det(B xIn ) = det(P 1 AP xIn ) = det[P 1 (A xIn )P ] =
= det P 1 det(A xIn ) det(P ) = det(A xIn ) = fA (x).

Propozitia 7.4. Daca A, B sunt doua matrice patratice atunci polinoamele
caracteristice ale matricelor AB si BA coincid.
Demonstratie: Daca una dintre matricele A, B este inversabila atunci AB, BA sunt
asemenea, conform relatiei AB = B 1 (BA)B, deci ele au acelasi polinom
caracteristic.
Daca A, B nu sunt inversabile, consideram A(a) = A aIn , cu a C \ Spec(A).
Atunci matricea A(a) este inversabila de unde rezulta ca fA(a)B = fBA(a) . Cum
fA(a)B = fBA(a) sunt doua polinoame de grad n (unde n este ordinul matricelor A, B)
n a si cele doua polinoame sunt egale pentru orice a C \ Spec(a) rezulta ca sunt
egale pentru orice a C si deci considerand a = 0 obtinem fAB = fBA .

Probleme rezolvate
58
TIBERIU BARTA
1. Fie A Mn (C). Daca An 6= On , atunci Ak 6= On , k N .

Demonstratie: Presupunem ca exista k N astfel ncat Ak = On si o valoare
proparie a lui A, atunci din teorema 7.1 a) obtinem ca k este valoare proprie a
lui Ak = On si deci k = 0. Am obtinut ca singura valoare proprie a lui A este 0
si deci fA (X) = (1)n X n An = On .

2. Fie A Mn (C) o matrice cu proprietatea A2 = 3A 2In . Sa se arate ca exista
p {0, 1, 2, ..., n} astfel ncat det A = 2p .
Demonstratie: Fie o valoare proprie a lui A, atunci este o solutie a ecuatiei
x2 = 3x 2 de unde obtinem {1, 2}. Valorile proprii ale matricei A pot fi
doar 1 sau 2.
Fie {1 , 2 , ..., n } valorile proprii ale lui A si p {0, 1, 2, ..., n} astfel ncat 1 =
2 = ... = p = 2 si p+1 = p+2 = ... = n = 1 det A = 1 2 ... n = 2p .
3. a) Sa se gaseasca o matrice A M3 (C), astfel ncat A2 6= O3 si A3 = O3 .
b) Fie n, p {2, 3}. Sa se arate ca daca exista o functie bijectiva
f : Mn (C) Mp (C) cu proprietatea ca f (XY ) = f (X)f (Y ), atunci n = p.
0 0
0 1 0
2
Solutie: a) Consideram A = 0 0 1 , atunci A = 0 0

0 0
0 0 0
1
b) Presupunem ca n 6= p. Cum functia f
: Mp (C)
proprietate cu functia f , putem considera n = 3 si p = 2.
Fie X M3 (C) cu f (X) = O2 , atunci
O.J. 2002, I. Savu
1
0 si A3 = O3 .
0
Mn (C) are aceeasi
f (O3 ) = f (X O3 ) = f (X)f (O3 ) = O2 f (O3 ) = O2 X = O3 .

Fie A M3 (C) matricea de la a) atunci f (A)2 = f (A2 ) 6= O2 , iar f (A)3 =
f (A3 ) = O2 , fapt ce contrazice rezultatul obtinut n problema 1, absurd.
Rezulta n = p.

4. Fie x > 0 un numar real si A o matrice patratica de ordin 2, care are elementele
reale si verifica relatia det(A2 + xI2 ) = 0. Demonstrati ca det(A2 + A + xI2 ) = x.
O.J. 2006
Demonstratie:
fA (x) = det(A xI2 ) = x2 trA x + det A R[X].
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
59
2
Din 0 = det(A
i xI2 ) det(A2 + i xI2 ), rezulta ca valorile proprii ale matricei
A sunt i x.
trA = i x i x = 0, det A = i x i x = x2 .
Din Teorema lui Cayley-Hamilton rezulta A2 + xI2 = 0.
det(A2 + A + xI2 ) = det(A) = x.

7.1. Aplicatii.
1. Fie A Mn (R). Daca A t A = In , aratati ca:
a) |tr(A)| n;
b) Pentru n impar avem det(A2 In ) = 0.
O.J. 2007
Demonstratie: Fie o valoare proprie a lui A si X un vector propriu asociat lui .
Atunci AX = X, de unde t X t A = t X si conjugand obtinem t X t A = t X.
t X t
A AX = ||2 t X X
si cum t A A = In obtinem ||2 t X X = t X X, dar t X X R || = 1.

a) Fie 1 , 2 , ..., n valorile proprii ale matricei A, atunci:
|trA| = |1 + 2 + ... + n | |1 | + |2 | + ... + |n | = n.
b) Daca n este impar atunci ecuatia caracteristica asociata matricei A admite cel
putin o solutie reala de modul 1, deci 1 sau 1 sunt valori proprii pentru A,
rezulta ca det(A2 In ) = det(A In ) det(A + In ) = fA (1) fA (1) = 0.

2. Fie A o matrice patrata de ordinul 3 cu elemente numere reale. Demonstrati ca:
a) daca f este un polinom cu coeficienti reali care nu are radacini reale atunci
f (A) 6= O3 ;
b) exista un numar natural nenul n astfel ncat (A + A )2n = A2n + (A )2n daca
si numai daca det(A) = 0.
Laurentiu Panaitopol, ONM 2003
Demonstratie: a) Fie 1 , 2 , 3 valorile proprii ale matricei A (radacinile ecuatiei
fA (x) = 0). Cum fA R[X] si grad(f ) = 3, avem ca f admite cel putin o
radacina reala. Presupunem ca 1 R.
Daca f (A) = O3 , atunci f (1 ) = 0 contradictie, f nu are radacini reale, de unde
obtinem ca f (A) 6= O3 .
b) Daca det(A) = 0 atunci AA = A A = O3 si obtinem ca (A+A )2 = A2 +(A )2 .
60
TIBERIU BARTA
Presupunem ca det(A) = d 6= 0 rezulta ca AA = A A = dI3 .Daca nmultim

relatia data cu A2n obtinem:
(A2 + dI3 )2n = A4n + d2n I3 .
Consideram polinomul f = (X + d)2n X 2n d2n , daca f admite radacini reale
(daca admite sunt cel putin doua), atunci si f 0 = 2n [(X + d)2n1 X 2n1 ] admite
radacini reale, ceea ce este fals, rezulta ca f nu admite radacini reale, contradictie
cu f (A2 ) = O3 rezulta det(A) = 0.

3. Se considera numerele reale a, b cu b a2 > 0. Determinati toate matricele
A M2 (R) astfel ncat det(A2 2aA + bI2 ) = 0.
ONM, 2010
Demonstratie: Fie fA R[X] polinomul caracteristic al matricei A.
Radacinile ecuatiei x2 2ax + b = 0 sunt numerele complexe x1,2 = a i b a2 .

Din relatia initiala obtinem ca x1,2 sunt valorile proprii ale matricei A, de unde
obtinem tr(A) = x1 + x2 = 2a, det(A) = x1 x2 = b.
In concluzie toate matricele cu proprietatea din enunt sunt de forma
a+x
y
a2 x 2 b
ax
y
4. a) Fie matricea A M2013 (R), aratati ca (A2 + I2013 )m 6= O2013 , ()m N.

b) Ramane adevarata cerinta de la subpunctul a) n cazul n care A M2013 (R)?
Justificati raspunsul.
Concursul Traian Lalescu, 2013
Demonstratie: a) Fie fA (x) = det(A xIn ) R[X] si deorece grad(fA ) = 2013
rezulta ca f are cel putin o radacina reala. Fie R cu fA () = 0.
Presupunem ca exista m N cu P (A) = (A2 + I2013 )m = O2013 . Din P (A) = O2013
rezulta (2 )2013 = 0, contradictie, deci preupunerea este falsa.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
61
1
2
, atunci B 2 = I2 si matricea
1 1
1
2
0
0 0 0 ... 0
0
1 1 0
0 0 0 ... 0
0
0
1
2 0 0 ... 0
0
0
0 1 1 0 0 ... 0
0 M2014 (R)
A= 0
... ... ... ... ... ... ... ... ...
0
0
0
0 0 0 ... 1
2
0
0
0
0 0 0 ... 1 1
b) Consideram matricea B =
Se observa ca A2 + I2014 = O2014 . Deci cerinta nu se verifica n acest caz.

5. Fie A Mn (C), n 2. Presupunem ca exista numere complexe a, b si k natural
nenul, astfel ncat (A aIn )k = (A2013 bIn )k = On . Care este relatia ntre
numerele a si b?
SGM-februarie, 2013
Petru Todor
Solutie: Fie o valoare proprie a matricei A, atunci din (A aIn )k = On rezulta
ca ( a)k = 0 = a, deci A are pe a ca valoare proprie cu ordinul de
multiplicitate n. Din (A2013 bIn )k = On rezulta (a2013 b)k = 0 b = a2013 .
6. Fie A, B doua matrice patratice de ordin 2013, cu elemente complexe si pentru care
exista numere complexe diferite t1 , t2 , ..., t2014 cu proprietatea (Ati + B)n = O2013
pentru i = 1, 2, ..., 2014. Aratati ca An = B n = O2013 .
SGM-martie, 2013
Catalin Gherghe
Demonstratie: Fie t un numar complex, atunci
(At + B)n = An tn + A1 tn1 + A2 tn2 + ... + An1 t + B n , Ai M2013 (C), i = 1, n 1
De unde obtinem ca (At + B)n = (Pij (t))i,j=1,2013 , Pi,j C[X], grad(Pi,j ) n.
Daca n 2013, atunci din Pij (ti ) = 0, i = 1, 2014 si grad(Pi,j ) 2013
Pi,j = 0 si cum coeficientul dominant al lui Pi,j este elementul de pe linia i coloana
j din An , iar termenul liber este elementul de pe linia i coloana j din B n , rezulta
ca An = B n = O2013 .
Daca n > 2013 rezulta din (Ati + B)n = O2013 ca (Ati + B)2013 = O2013 (vezi
Problema rezolvata 1.) si deci A2013 = B 2013 = O2013 An = B n = O2013 .

7. Fie A M2 (C) cu proprietatea ca det(A2 + A + I2 ) = det(A2 A + I2 ) = 3.
Aratati ca A2 (A2 + I2 ) = 2I2 .
62
TIBERIU BARTA
RMT 1/2013, Marius Perianu

Demonstratie: Fie fA (x) = det(A xI2 ) = x2 tx + d, unde t = tr(A), d =
det(A) si consideram 1,2 radacinile ecuatiei x2 + x + 1 = 0, 1,2 radacinile ecuatiei
x2 x + 1 = 0.
3 = det(A2 + A + I2 ) = det(A 1 I2 )(A 2 I2 ) = fA (1 )fA (2 ),
de unde obtinem relatia (d 1)2 + (d 1)(t + 1) + (t + 1)2 = 3.
3 = det(A2 A + I2 ) = det(A 1 I2 )(A 2 I2 ) = fA (1 )fA (2 )
si rezulta (d 1)2 (d 1)(t 1) + (t 1)2 = 3. Egaland cele doua relatii se obtine
2t(d + 1) = 0, de unde avem t = 0 sau d = 1. Avem solutiile t = 0, d = 1,
t = 0, d = 2 si conform teoremei lui Hamilton-Cayley rezulta A2 I2 = O2 sau
A2 + 2I2 = O2 . In ambele cazuri se verifica usor ca A2 (A2 + I2 ) = 2I2 .

8. a) Sa se arate ca det(I2 + AB) = det(I2 + BA), A, B M2 (C).
b) Fie A M2 (C). Daca exista n N, n 2 astfel ncat An = O2 demonstrati
ca det(I2 + AXA) = 1, X M2 (C).
Concursul Matematica n Bucovina-2012
Mihai Piticari, Vladimir Cerbu
Demonstratie: a) Din propozitia 7.4 rezulta ca fAB (x) = det(ABxI2 ) = det(BA
xI2 ) = fBA (x), x C, rezulta ca fAB (1) = fBA (1)
det(AB + I2 ) = det(BA + I2 ).
b) Daca An = O2 rezulta ca A2 = O2 si atunci
det(I2 + AXA) = det(I2 + AAX) = det(I2 + A2 X) = det(I2 ) = 1.

9. Fie A M3 (R) cu det(A) = 1. Sa se arate ca urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
a) det(A2 A + I3 ) = 0;
b) det(A + I3 ) = 6 si det(A I3 ) = 0.
GM 6,7,8/2013-Lucian Petrescu
Demonstratie: Consideram fA (x) = det(A xI3 ) = x3 + ax2 + bx + 1, cu
a, b R si o radacina a ecuatiei x2 x + 1 = 0, atunci:
C, 3 = 1, 2 = 1.
det(A2 A + I3 ) = 0 fA () = 0 (a + b) + 2 a = 0 a = 2, b = 2.
det(A + I3 ) si det(A I3 ) = 0 fA (1) = 6, fA (1) = 0 a = 2, b = 2.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
63
10. Fie A, B Mn (R) cu proprietatea

ca B 2 = In si A2 = AB +In . Sa se demonstreze
!n
1+ 5
ca det(A)
2
OJM 2007
Demonstratie: Inmultind relatia data la stanga cu A obtinem:
A3 = A2 B + A = (AB + In )B + A = AB 2 + B + A = 2A + B,
de unde rezulta A4 = 2A2 + AB = 3A2 In .
Fie o valoare proprie(a lui A, atunci
este radacina a ecuatiei x4 3x2 + 1 = 0
)
1 5
.
si de aici avem ca
2
1 + 5 1 5 1 + 5 1 5
A are valorile proprii
,
,
,
cu ordinele de multi2
2
2
2
plicitate k1 , k2 , k3 , k4 , unde k1,2,3,4 Z si k1 + k2 + k3 + k4 = n.
Din teorema 7.2 avem ca
!k1 +k4
!k2 +k3
!n
5+1
51
5+1
k2 +k4
det(A) = 1 2 ...n = (1)
.
2
2
2

11. Fie M1 = {A M2 (R)| det(A2 2I2 ) = 0},
M2 = {A M2 (Q)| det(A2 2I2 ) = 0}. Determinati
D1 = {x R|()A M1 , det(A) = x}, D2 = {x R|()A M2 , det(A) = x}.
RMT 1/1996-Dorel Mihet

!
2 0
x
0 , atunci A M1 si det(A) = 2, rezulta
2
D1 = R.
Fie A M2 , atunci A are ca valoare proprie pe 2 si cum elementele lui A sunt

rationale obt
inem
ca valorile proprii ale lui A sunt 2 si

det(A) = 2 2 = 2 D2 = {2}.

Solutie: Fie x R si A =
12. Fie m, n N si A Mn (C) astfel ncat tr(A) = n si Am = In . Sa se arate ca

A = In .
RMT 2/2001-Dorel Mihet
Demonstratie: Fie o valoare proprie a lui A, din Am = In rezulta = 1 si
cum tr(A) = n este suma celor n valori proprii, rezulta ca toate valorile proprii
sunt egale cu 1. Polinomul caracteristic al matricei A este fA (X) = (X 1)n si
64
TIBERIU BARTA
fA (A) = On . Cum cel mai mare divizor comun al polinoamelor fA (X), X m 1

este X 1, exista g, h C[X] astfel ncat
X 1 = fA (X)g(X) + (X m 1)h(X) A In = On .

13. Fie k 2 un numar natural si matricea A Mk (C) cu |tr(A)| > k. Sa se arate
ca functia f : N Mk (C), f (n) = An este o injectiva.
GM 4/2013
Demonstratie: Preupunem ca exista k1 , k2 N , cu k1 < k2 astfel ncat
Ak1 = Ak2 si o valoare proprie a matricei A. Obtinem k1 = k2 = 0 sau
|| = 1. Fie 1 , 2 , ..., k valorile proprii ale matricei A, atunci:
|tr(A)| = |1 + 2 + ... + k | |1 | + |2 | + ... + |k | k,
contradictie, ceea ce demonstreaza ca f este injectiva.
8. Rangul unei matrice

Definitia 8.1. Fie A Mm,n (C) o matrice nenula. Se numeste rangul matricei A
un numar r > 0 avand urmatoarele proprietati:
1. Exista un minor de ordin r al lui A, nenul.
2. Orice minor de ordin mai mare decat r este egal cu 0.
Numarul r se noteaza r = rangA.
Daca A = Om,n atunci rangA = 0.
Observatia 8.1. Daca A Mm,n (C), atunci rangA min{m, n}.
Definitia 8.2. Fie v1 , v2 , ..., vk Rn . Spunem ca {v1 , v2 , ..., vk } sunt liniari independenti
daca si numai daca 1 v1 + 2 v2 + ... + n vn = 0 1 = 2 = ... = n = 0.
Definim urmatoarele numere naturale:
k1 =ordinul maxim al unui minor nenul din matricea A
k2 =numarul coloanelor liniar independente din matricea A.
k3 =numarul liniilor liniar independente din matricea A.
k4 = n def A, unde defectul lui A, notat cu def A, este numarul necunoscutelor
secundare din sistemul omogen

x1
x2
AX = O, X =
.
xn
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
65
Teorema 8.1. Pentru orice matrice A Mm,n (R) numerele naturale k1 , k2 , k3 , k4

sunt egale.
Propozitia 8.1. Fie A Mm,n , B Mn,p atunci rang(AB) min{rangA, rangB}.
Demonstratie: Consideram rangA = k1 , rangB = k2 . Atunci din Teorema 1 obtinem
ca matricea A are k1 linii liniar independente, iar B are k2 coloane liniar
independente.

L1
L2

, B = C1 C2 Cp
A=

Lm
L1 C1 L1 C2 L1 Cp
L2 C1 L2 C2 L2 Cp
.
AB =

Lm C1 mC2 Lm Cp
Daca consideram din matricea produs AB, k1 + 1 linii, vom avea una ce se scrie ca o
combinatie liniara de celelalte k1 si deci rang(AB) k1 , analog rangAB k2 .

Propozitia 8.2. Prin nmultirea unei matrice A Mm,n (C), la stanga, respectiv la
dreapta cu o matrice inversabila, rangul matricei nu se schimba.
Demonstratie: Fie T Mm (C).T inversabila. Din Propozitia 1 avem ca
(3)
rang(T A) rangA
si cum A = T 1 (T A) obtinem ca
(4)
rangA rang(T A).
Din (1), (2) rezulta ca rang(T A) = rangA.

Definitia 8.3. Fie A Mm,n (C) o matrice.
Se numeste transformare elementara de linii:
schimbarea ntre ele a doua linii
nmultirea unei linii cu un numar nenul
adunarea unei linii la alta linie
66
TIBERIU BARTA
Analog definim si transformarile elementare de coloane.

Definitia 8.4. Se numeste matrice elementara de ordin k o matrice obtinuta din Ik
prin efectuarea unei trasformari elementare.
Teorema 8.2. Efectuarea unei transformari elementare pe coloanele matricei
A Mm,n (C) revine la nmultirea matricei A la stanga cu matricea elementara
P Mm (C), corespunzatoare acelei transformari.
Efectuarea unei transformari elementare pe coloanele matricei A Mm,n (C) revine
la nmultirea matricei A la dreapta cu matricea elementara Q Mn (C), corespunzatoare acelei transformari.
Observatia 8.2. Orice matrice elementara este o matrice inversabila.
Teorema 8.3. Doua matrice A, B Mm,n (C) sunt echivalente si notam A B,
daca exista P Mm (C) si Q Mn (C) doua matrice inversabile astfel ncat
A = P BQ.
Teorema 8.4. Matricele A, B Mm,n (C) sunt echivalente daca si numai dac
a ele
au acelasi rang.
Teorema 8.5. Daca A Mm,n (C) si rangA = k, atunci

Ik
0k,nk
A
0mk,k 0mk,nk
8.1. Aplicatii.
1. Fie A Mm,n (C) o matrice de rang k. Sa se arate ca exista doua matrice
B Mm,k (C) si C Mk,n (C) astfel ncat A = BC.

Ik 0
Solutie. rangA = k A = P
Q, unde P, Q sunt matrice inversabile.
0 0

I
I 0
Evident k Ik 0 = k
.
0
0 0

I
A = P k Ik 0 Q = BC,
0

I
unde B = P k , C = Ik 0 Q.
0
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
67
2. Fie A, B Mn (C) doua matrice cu proprietatea rangA + rangB n. Sa se arate

ca exista o matrice inversabila X Mn (C) astfel ncat AXB = O.
Olimpiada Judeteana, 2008

I 0
0 0
Q1 .
Solutie. A = P k
Q, B = P1
0 0
0 Ik1
P, P1 , Q, Q1 fiind matrice
inversabile, rangA = k, rangB = k1 .

Ik 0
0 0
AXB = P
QXP1
Q1
0 0
0 Ik1
Consideram X = Q1 P11 , atunci

Ik 0
0 0
AXB = P
Q1 = 0,
0 0
0 Ik1
deoarece k + k1 < n.

3. Fie A, B Mn (R) de rang r1 , respectiv r2 . Sa se arate ca:
rang(AB) r1 + r2 n.
Demonstratie. Exista matricele inversabile P1 , R1 , P2 , R2 astfel ncat
A = P1 Q1 R1 si B = P2 Q2 R2 ,

Ir1 O
Ir2 O
Q1 =
, Q2 =
.
O O
O O
AB = P1 Q1 R1 P2 Q2 R2 ,
de unde avem ca rang(AB) = rang(Q1 R1 P2 Q2 ).
Matricea Q1 R1 P2 Q2 este matricea obtinuta din matricea inversabila R1 P2 prin
nlocuirea ultimelor n r1 linii si a ultimelor n r2 coloane cu 0. Cum prin
nlocuirea unei linii (coloane) cu 0, rangul scade cu cel mult o unitate, obctinem:
rang(AB) n (n r1 ) (n r2 ) = r1 + r2 n.

4. Fie A Mn (C) o matrice singulara. Demonstrati ca rangul matricei adjuncte A
este 0 sau 1.
Solutie. Daca rangA n 2, atunci cum toti minorii de ordin n 1 sunt egali
cu 0 avem ca A = 0, rezulta ca rang(A ) = 0.
Daca rangA = n 1, atunci din AA = det(A)In se obtine AA = On .
0 = rangOn = rang(AA ) rangA + n 1 n rangA 1.
68
TIBERIU BARTA

5. Fie A o matrice de rang 1 Demonstrati ca det(In + A) = 1 + tr(A). Deduceti ca
are loc relatia:
det(In + A) = n + n1 tr(A).
Solutie. Deoarece rangA = 1 rezulta( Problema 1)
C M1,n(C)
astfel ncat A = BC.
x1
x2

, C = y1 y2 yn , rezulta
Fie B =

xn
x1 y1 x1 y2
x2 y1 x2 y2
A = BC =

xn y1 xn y2

1 + x 1 y1
x1 y 2

x2 y 1
1 + x2 y2
det(In + A) =

xn y 1
xn y 2

1

x1

= x2

xn
0
0
1 + x1 y 1
x 1 y2
x2 y1
1 + x2 y 2
xn y1
xn y2
ca exista B Mn,1 (C),
x1 yn
x2 yn

xn yn

x1 yn
x2 yn
=

xn yn
x1 yn
x2 yn

xn y n + 1
Daca nmultim prima coloana cu y1 , y2 , yn si o adunam la coloana 1, 2, , n

obtinem:

1
y
y
y
1
2
n

x1

1
0

0
1
0 .
det(In + A) = x2

xn
0
0
1
Inmultim linia 2 cu y1 , linia 3 cu y2 ,..., linia n + 1 cu yn si le adunam la prima
linie si obtinem.
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
69

1 + x1 y1 + x2 y2 + xn yn 0
0
0

x1
1
0

x2
0
1 0 = 1 + trA
det(In + A) =

xn
0
0 1
Daca = 0 relatia este evidenta, iar daca 6= 0 avem ca

1
1
n
n
det(In + A) = det In + A = 1 + tr
A
= n + n1 tr(A).

6. Fie A Mn (Z), n > 3 cu det(A) 6= 0, A adjuncta sa si B Mn (Z) matricea
cu toate elementele egale cu 1. Stiind ca det(A + B) = 1 sa se arate ca suma
elementelor matricei A este egala cu 0 sau 2.
Solutie. Observam tr(AB) reprezinta suma elementelor din matricea A.
A este inversabila, rang(AB) = rang(B) = 1.
det(A + B) = 1 det(A(A + B)) = det(A)
det(dIn + AB) = d,
unde d = det(A) si utilizand rezultatul din problema precedenta obtinem ca
dn + dn1 tr(AB) = d dn2 (d + tr(AB)) = 1, d Z,
se obtine ca tr(AB) {0, 2}.
7. Fie m, n numere naturale m, n 2. Consideram matricele

A1 , A2 , ..., Am Mn (R), nu toate nilpotente. Demonstrati ca exista un numar
ntreg k > 0 astfel ncat Ak1 + Ak2 + ... + Akn 6= On .
ONM, 2013
Demonstratie: Notam cu i1 , i2 , ..., in valorile proprii ale matricei A, i = 1, m.
Presupunem prin absurd ca Ak1 + Ak2 + ... + Akn = On , oricare ar fi k 1 .
m X
n
X
k
k
k
kij = 0.
Atunci tr(A1 ) + tr(A2 ) + ... + tr(Am ) = 0 de unde
j=1 i=1
Din relatiile lui Newton, egalitatile
m X
n
X
kij = 0, k 1 implica ij = 0,
j=1 i=1
i = 1, m, j = 1, n. Atunci
Ani
= On , i = 1, m, contradictie.
8. Consideram doua numere ntregi n, p 2 si o matrice patratica A de ordin n, care

are elemente reale si verifica relatia Ap+1 = A.
a) Demonstrati ca rang(A) + rang(In Ap ) = n.
70
TIBERIU BARTA
b) Demonstrati ca daca, n plus, p este prim atunci

rang(In A) = rang(In A2 ) = ... = rang(In Ap1 ).
OJM 2006
Demonstratie: a) Din inegalitatea lui Sylvester avem ca
0 = rang(On ) = rang(A(In Ap )) rang(A) + rang(In Ap ) n
rang(A) + rang(In Ap ) n.
Pe de alta parte,
rang(A) + rang(In Ap ) rang(Ap ) + rang(In Ap ) rang(Ap + In Ap ) = n.
Din cele doua inegalitati obtinem ca rang(A) + rang(In Ap ) = n.
b) Daca m1 |m2 , atunci cum m2 = m1 d rezulta ca
In Am2 = In Am1 d = (In Am1 )(In + Am1 + A2m1 + ... + A(d1)m1 )
rang(In Am1 ) rang(In Am2 ).
Fie k N, 1 k p 1. Observam ca deoarece p este prim, resturile mpartirii
numerelor p+1, 2p+1, ..., kp+1 la k sunt doua cate doua distincte. De aceea, unul
dintre numerele precedente, fie el t = qp + 1, este divizibil cu k. Se demonstreaza
usor ca Amp+1 = A, m N .(Inductie matematica.)
rang(In A) rang(In Ak ) rang(In At ) = rang(In Aqp+1 ) = rang(In A).

9. a) Fie A, B M3 (R) astfel ncat rang(A) > rang(B). Aratati ca
rangA2 rang(B 2 ).
b) Determinati polinoamele neconstante cu coeficienti reali f cu proprietatea ca
pentru orice matrice A, B M3 (R) cu rang(A) > rang(B) are loc relatia
rangf (A) rangf (B).
OJM 2005
Demonstratie: a) Daca rang(A) = 3, atunci rang(A2 ) = 3 si este evident ca
rang(A2 ) rang(B 2 ).
Daca rang(A) = 1, atunci cum rang(B) < 1, rezulta ca B = O2 si afirmatia este
evidenta.
Daca rang(A) = 2, atunci din relatia lui Sylvester avem ca
rang(A2 ) rang(A) + rang(A) 3 = 1
si cum 2 = rang(A) > rang(B) rang(B 2 ), rezulta ca rang(B 2 ) 1 si deci
rang(B 2 ) rang(A2 ).
b) Presupune ca f admite radacina nenula a, atunci f = (x a)g si consideram
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
71
c 0 0 0
0 0 0 0
matricele A = aI4 si B =
0 0 0 0, unde c este un numar real nenul cu
0 0 0 0
f (c) 6= 0, atunci rang(A) = 4 > rang(B) = 1 si rang(f (A)) = 0 < rangf (B),
contradictie.
Daca
f admite rada
cina complexa z = a+bi, a, b R, b 6= 0. Consideram matricea
a b 0 0
b a 0 0
A=
0 0 0 0 si B ca mai sus si avem rang(A) = 2 > rang(B) = 1, iar
0 0 0 0
f (A) = O2 si f (B) 6= O2 , deci rangf (A) < rangf (B), absurd.
n
Am obt
inut ca polinomul
f trebuie
sa fie deforma f = aX , n N. Fie matricele
1 0 0 0
0 0 0 1
0 0 0 0
0 0 1 0
n
A =
0 0 0 0 si B = 0 0 0 0 , rang(A) = 2, rang(B) = 1, A =
0 0 0 0
0 0 0 0
n
O2 , B = B, n 2 de unde rezulta f = aX, a 6= 0.
10. Fie A o matrice patrata de ordin n, cu elemente numere complexe si A matricea

sa adjuncta, Demonstrati ca daca exista un numar natural m 1 astfel ncat
(A )m = On , atunci (A )2 = On .
ONM 2006
Demonstratie: Daca (A )m = On , atunci det(A ) = 0 det(A) = 0 si rezulta
conform problemei 4 ca rang(A ) {0, 1}. Daca rang(A ) = 0 atunci A = On
si evident (A )2 = On .
Daca rang(A ) = 1 si m 3, atunci exista X Mn1 (C) si Y M1n (C) astfel
ncat A = XY . Notand Y X = a C obtinem ca
On = (XY )m = X(Y X)m1 Y = am1 XY = am1 A a = 0
si cum (A )2 = aA (A )2 = On .
9. Matrice inversabile
Definitia 9.1. Fie A Mn (C). Spunem ca A este inversabila(nesingulara) daca
aceste conditii
si numai daca exista B Mn (C) astfel ncat AB = BA = In . In
1
notam B = A .
Propozitia 9.1. Inversa unei matrice A Mn (C) daca exista este unica.
72
TIBERIU BARTA
Demonstratie: Presupunem ca exista A1 , A2 Mn (C) astfel ncat AA1 = A1 A = In

si AA2 = A2 A = In , atunci:
A1 = A1 In = A1 (AA2 ) = (A1 A)A2 = A2 ,
ceea ce demonstreaza unicitatea matricei inverse.
Teorema 9.1. Matricea A Mn (C) este inversabila daca si numai daca det(A) 6= 0.
Propozitia 9.2. Fie A, B Mn (C) doua matrice inversabile si a R atunci:
a) (A1 )1 = A;
b) (At )1 = (A1 )t ;
c) AB este o matrice inversabila si (AB)1 = B 1 A1 ;
1
d) (aA)1 = A1 ;
a
1
1
e) A =
A ;
det(A)
1
f ) det(A1 ) =
;
det(A)
g) rang(A) = n.
Probleme rezolvate
1. Sa se arate ca daca A, B Mn (R), n N, n 2 astfel ncat AB = In , atunci
det(A2 + B 2 + 2A + 2B + 3In ) 0.
OL Bihor, 2013
Demonstratie:
det(A2 ) det(A2 +B 2 +2A+2B+3In ) = det(A4 +2A3 +3A2 +2A+In ) = det(A2 +A+In )2
si deoarece matricea A este inversabila rezulta ca:

2
det(A2 + A + In )
2
2
det(A + B + 2A + 2B + 3In )
0.
det(A)

2. Fie A, B, C matrice patratice de ordinul n, cu elemente reale, astfel ncat
AC = C(B + C) si AB + C 2 = In ,
(a) Aratati ca (A + C)(B C) = In , unde este radacina complexa a unitatii.
(b) Demonstrati ca AB = BA.
GM 5/2012
Demonstratie: a) Stim ca 3 = 1 si 2 + + 1 = 0.
(A + C)(B C) = AB AC + CB 2 C 2 =
= AB AC + CB + ( + 1)C 2 = AB (AC CB C 2 ) + C 2 = In .
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
3. Fie A, B, C Mn (C) cu A inversabila si C (A B) = A

(A B) C = B A1 .
73

B. Sa se arate ca
OL Cluj, 2013
Demonstratie:
C(A B) = A1 B C(A B) A1 B = On C(A B) A1 B + In = In
C(A B) + A1 (A B) = In (C + A1 )(A B) = In .
Am obtinut ca inversa matricei A B este matricea C A1 , de unde rezulta ca
(A B)(C + A1 ) = In (A B)C = BA1 .

4. Fie A, B M2 (R) cu proprietatea ca AB BA = A.
a) Aratati ca A este inversabila.
b) Aratati ca AB n A = O2 pentru orice n 1.
OL Constanta, 2013

a b
t
Demonstratie: a) tr(A) = tr(AB)tr(BA) = 0 si A = A rezulta A =
,
b a
a, b R si atunci det(AB BA) = det(A) = a2 b2 0.
b) Din a) avem ca det(A) = 0 si deci A2 = O2 .Inmultind relatia AB BA = A la
dreapta cu A obtinem ca ABA = O2 .
Presupunem ca AB n A = On si demonstram ca AB n+1 A = On .
Din AB = BA + A nmultind cu B n A din dreapta obtinem ca AB n+1 A =
BAB n A + AB n A = O2 , ceea ce ncheie demonstratia.

2013 1
5. Fie A, B M2 (R) astfel ncat AB =
.
2014 1
Aratati ca BA (BA)1 = 2014I2 .
Supliment GM, martie 2013
Catalin Pana
Demonstratie: Polinomul caracteristic al matricei AB este X 2 2014X 1 si cum
matricele AB si BA au acelasi polinom caracteristic, obtinem ca:
(BA)2 2014(BA) I2 = 0.
(BA)(BA 2014I2 ) = I2 (BA)1 = BA 2014I2 BA (BA)1 = 2014I2 .

6. Daca A Mn (Z), aratati ca matricea 3A + 5In este inversabila.
SGM, mai 2013
74
TIBERIU BARTA
Demonstratie: Consideram fA (x) = det(A xIn ). Din Teorema 7.2 obtinem ca

fA (X) = (1)n (X n 1 X n1 + .. + (1)n1 n1 X + (1)n n ).
Presupunand ca 3A + 5In nuesteinversabila atunci det(3A + 5In ) = 0, echivalent
5
cu 3n det(A + 35 In ) = 0 f
= 0 absurd deoarece 3 nu divide pe (1)n .
3
7. Fie A o matrice neinversabila de ordin n cu elemente numere reale, A adjuncta
matricei A. Aratati ca tr(A ) 6= 1 daca si numai daca matricea In + A este
inversabila.
ONM, 2013
Demonstratie: Deoarece A este neinversabila avem ca rang(A ) {0, 1}(Problema
4 din capitolul Rangul unei matrice). Daca A = On atunci In + A = In si eveident este inversabila si tr(A) = 0 6= 1.
Daca rang(A ) = 1 atunci det(In +A ) = 1+trA(Problema 5 din capitolul Rangul
unei matrice) si este inversabila daca si numai daca tr(A ) 6= 1.

8. Fie matricele de ordin 2 cu elemente reale A si B astfel ncat AB = A2 B 2 (AB)2
si det(B) = 2.
a) Aratati ca matricea A este inversabila.
b) Calculati det(A + 2B) det(B + 2A).
OJM, 2013
Solutie: a) Relatia din ipoteza este echivalenta cu A(AB BA I2 )B = O2 si
cum B este inversabila avem A(AB BA I2 ) = O2 . Presupunem ca matricea
A este inversabila si obtinem ca AB BA = I2 , fals, deoarece tr(AB BA) =
0 6= 2 = tr(I2 ).
b) Consideram functia f (x) = det(A + xB) = x2 det(B) + mx + det(A)
f (x) = 2x2 + mx.

1
1
2
det(A + 2B) det(B + 2A) = f (2) 2 det A + B = f (2) 4f
= 6.
2
2

9. Fie n N si matricele A, B Mn (C) cu proprietatea ca AB 2 = A B.
a) Aratati ca matricea In + B este inversabila.
b) Aratati ca AB = BA.
OJM, 2012
Demonstratie: a)
AB 2 A + B = On A(B 2 In ) + B + In = In [A(B In ) + In ](B + In ) = In .
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
75
Am obtinut ca B + In este inversabila si ca inversa ei este matricea AB A + In .

b)
In = (B + In )(AB A + In ) BAB BA + B + AB A = On
si cum A B = AB 2 obtinem ca
BAB BA + AB AB 2 = On (BA AB)(B In ) = On
si cum B In este inversabila (se arata analog cu a)) obtinem ca
AB BA = On .
10. Se considera matricele A Mm,n (C), B Mn,m (C) unde n m. Se stie ca

rang(AB) = n si (AB)2 = AB.
a) Aratati ca (BA)3 = (BA)2 ;
b) Determinati BA.
OJM, 2011
Solutie: a)
(BA)3 = B(AB)2 A = B(AB)A = (BA)2 .
b) Din AB = (AB)2 = A(BA)A si cum rangul unui termen al unui produs este
mai mare ca rangul produsului obtinem rang(BA) n si deoarece BA Mn (C)
avem ca BA este inversabila. Din (BA)3 = (BA)2 rezulta ca BA = In .

11. Fie matricea inversabila A de ordin trei cu elemente reale si polinomul f (X) =
det(At + XA). Stiind ca polinomul are o radacina complexa nereala, sa se arate
ca toate radacinile sale au modulul egal cu 1.
GM 6,7,8/2012 Cosmin Manea si Petrica Dragos
Demonstrstie:
f (x) = det(At + XA) = aX 3 + bX 2 + cX + a,
unde a = det(A) = det(At ) 6= 0.
t
f (X) = det(A + XA) = det(A + XA ) = X det
1
A + At
X
=X f
1
X

=
= aX 3 + cX 2 + bX + a, de unde rezulta ca b = c si avem

f (X) = (X + 1)[aX 2 + (b a)X + a].
Polinomul admite radacina x1 = 1 si radacinile complexe nereale x2,3 ale ecuatiei
ax2 + (b a)x + a = 0. Avem ca x3 = x1 si cum x2 x3 = 1 |x2 | = |x3 | = 1.
76
TIBERIU BARTA
12. Fie a, b, c
a
0
c
A=
0
b
0
numere
0 b 0
a 0 c
0 a 0
b 0 a
0 c 0
c 0 b
reale strict pozitive si nu toate egale. Sa se arate ca matricea
c 0
0 b
b 0
este inversabila.
0 c
a 0
0 a
OL Bucuresti, 2013
x 0 y 0 z 0
0 x 0 z 0 y
z 0 x 0 y 0
Demonstratie: Cautam o matrice X =
astfel nca
0 y 0 x 0 z
y 0 z 0 x 0
0 z 0 y 0 x
ax + cy + bz = 1
AX = XA = I6 si obtinem sistemul:
bx + ay + cz = 0 . Determinantul
cx + by + az = 0
este d = a3 + b3 + c3 3abc = (a + b + c)(a2 + b2 + c2 ab ac bc) =
(a + b + c)[(a b)2 + (a c)2 + (b c)2 ]
> 0, de unde rezulta ca sistemul admite
2
solutie unica si deci A este inversabila.
13. Fie A o matrice neinversabila de ordin n, n > 1, cu elemente n multimea numerelor

complexe , toate elementele avand modulul egal cu 1.
a) Aratati ca pentru n = 3, doua dintre liniile sau doua dintre coloanele matricei
A sunt proportionale.
b) Ramane adevarata afirmatia de la punctul anterior pentru n = 4?
OJ-2013
Demonstratie: a) Scoatem factor comun de pe fiecare linie primulelement
al sau
1 1 1
. Repetam procedeul de pe fiecare coloana, obtinand o matrice 1 a b , cu
1 c d
a, b, c, d numere complexe de modul 1.
Conditia det(A) = 0 revine la (a1)(d1) = (b1)(c1). Conjugand, obtinem
(a 1)(d 1)
(b 1)(c 1)
=
. Daca (a1)(d1) = 0, atunci (b1)(c1) = 0,
ad
bc
deci doua linii sau doua coloane sunt egale cu (1, 1, 1) si problema este rezolvata.
Daca (a 1)(d 1) = (b 1)(c 1) 6= 0, atunci ad = bc si din (a 1)(d 1) =
(b 1)(c 1) rezulta a + d = b + c rezulta {a, d} = {b, c}. Rezulta ca ultimele
CURS DE PREGATIRE
ALGEBRA
77
doua linii sau ultimele

doua coloane
sunt egale, de unde obtinem cerinta.
1 1 1 1
1 1 i i
b) Matricea A =
1 i 1 i are determinantul nul si are orice doua linii
1 i i 1
(coloane ) neproportionale, deci concluzia nu mai ramane adevarata n cazul
n = 4.

14. Fie a, b, c C astfel ncat 4a + 2b + c 6= 0 si A Mn (C) cu proprietatea ca
aA2 + bA + cIn = On . Aratati ca matricea A 2In este inversabila.
SGM aprilie 2013-Barta Tiberiu
Demonstratie: Fie o valoare proprie a lui A, rezulta ca a2 + b + c = 0 si
din ipoteza avem ca 6= 2. Cum valorile proprii ale matrcei A sunt radacinile
polinomului fA (X) = det(A xIn ) obtinem ca det(A 2In ) 6= 0, ce unde avem
ca A 2In este inversabila.
78
TIBERIU BARTA
References
[1] Vasile Pop, Viorel Lupsor; Matematica pentru grupele de performanta, clasa a XI-a, Dacia
Educational,Cluj Napoca 2004.
[2] Mihai Opincariu, Marius Stroe, Despre matrice si determinanti de ordinul doi,
Gazeta matematic
a, 12, 2011
[3] Cristinel Mortici, O teorem
a de reprezentare a matricelor de rang r si aplicatii ale ei,
Gazeta matematic
a, 7, 8, 2003.
[4] C. N
ast
asescu, C. Nit
a, C. Vraciu, Bazele Algebrei
[5] Vasile Pop, Teoreme si probleme ce caracterizeaza rangul unei matrice, www.ViitoriOlimpici.ro
[6] Colectia Gazeta Matematic
a
[7] R
azvan Gelca, Titu Andreescu, Putnam and Beyond
[8] Marius Burtea, Georgeta Burtea: clasa a XI-a: Elemente de algebra lineara, elemente de analiz
a
matematic
a: Exercitii si probleme-Editura: Carminis Educational-2006
[9] M. Becheanu, C. Nit
a, I. D. Ion, Algebra pentru perfectionarea profesorilor, Editura Didactic
a
si pedagogic
a, Bucuresti-1983
[10] Andreea Schier, Aplicatii ale polinoamelor simetrice la demonstrarea unor identitati, GM
4/2004

Curs de Pregatire Algebra XI 1-Forma Finala

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Curs de Pregatire Algebra XI 1-Forma Finala

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

CURS DE PREGATIRE

Proprietatile adunarii pe C[X]:

notatii putem scrie

numita si forma algebrica a polinomului f .

Definitia 1.5. Fie f C[X], grad(f ) N si a C[X]. Spunem ca a este radacina

1.3. Teorema fundamental

b) Daca f Q[X] si admite ra

1. Se considera numarul a = 3 i si polinomul f = X 4 4X 2 + 16.

x1 x2 + x1 x3 + ... + xn1 xn = an2

Solutie: Exponentii termenilor principali ai polinoamelor care vor ramane dupa

2. Sa se exprime polinomul f = X 3 + Y 3 + Z 3 n functie de polinoamele simetrice

Notam cu Sk = X1k + X2k + ... + Xnk .

2. Se dau numerele reale x, y, z, t astfel ncat x + y + z + t = x7 + y 7 + z 7 + t7 = 0.

Observatia 2.1. |Sn | = n!.

i) (i1 ) = i2 , (i2 ) = i3 , ..., (ip1 ) = ip , (ip ) = i1 ;

Propozitia 2.3. Orice ciclu Sn este un produs de transpozitii.

Definitia 2.4. Fie Sn . O pereche (i, j) se numeste inversiune a permutarii

RMT 1/1991-Aurel Dobosan

2. Fie Sn . Sa se arate ca exista k N astfel ncat k = e.

(k) k=1 (k)

Daca (i) <

si cum se observa ca (k) = k k = i, obtinem ca (i) = i.

11. Fie n N, n 3 si Sn o permutare ce comuta cu permutarile

IV. Utilizarea teoremei lui Cayley-Hamilton

Solutie: Se verifica prin calcul.

lui Cayley-Hamilton pentru matrice n M3 (C) )

Fie A = a21 a22 a23 M3 (R), atunci A3 tr(A)A2 +S(A)Adet(A)I3 =

Solutie: Se verifica prin calcul.

(1)n + 2n 1 (1)n1 + 1 (1)n + 1

Solutie: Din teorema lui Cayley-Hamilton avem ca: A2 = A + I2 . Presupunem ca

O.L Vrancea, 2013

Solutie: Metoda I. Pentru sin = 0, obtinem A = I2 si deci An = I2 sau

si cum An = aA + BI2 , rezulta

RMT 1/2013, Neculai Stancu

Solutie: Polinomul caracteristic al matricei A este fA = (1 X)3 . Din teorema

2011 2012 2013

Polinomul caracteristic al lui B este (X a)3 si exista m, p, r R si g R[X],

Concursul Alexandru Papiu-Ilarian, Vasile Pop, 2012

se numeste determinantul matricei A.

Propozitia 4.1. Daca A Mn (C), atunci:

Demonstratie. Efectuand Ln an Ln1 , Ln1 an Ln2 , ..., L2 an L1 , se obtine

Folosind relatia de recurenta se obtine rezultatul dorit.

= (a2 bc)(b2 ac)(c2 ab).

= V (a1 , a2 , ..., an )(xn S1 xn1 + S2 xn2 ... + (1)n Sn ),

4.3. Determinanti circulari.

f (1 )f (2 )f (3 ) f (n )

Trecand la determinanti obtinem:

f (1 )f (2 ) f (n )V (1 , 2 , , n ),

3. Sa se arate ca pentru orice x R+ are loc inegalitatea

OL. Brasov, 2003

ln2 (x + 2) ln(x + 1)ln(x + 3)

4. Fie A o matrice cu proprietatea ca suma elementelor de pe fiecare linie si coloana

6. Fie M M3 (R+ ) multimea matricelor care au pe diagonala principala toate

b) Se arata ca daca A M , atunci exista a, b R+ astfel ncat A =

8. a) Sa se arate ca A(A B)B = B(A B)A, pentru orice matrice patratice de

Concursul interjudetean Memorialul Stefan Dartu-2012

A(A B)B = A2 B AB 2 = (tA aI2 )B A(tB bI2 ) = bA aB

B(A B)A = BA2 B 2 A = B(tA aI2 ) (tB bI2 )A = bA aB

Din (1), (2) rezulta ca A(A B)B = B(A B)A.

aik bkj = 1 1 ail

sin(x1 y1 ) sin(x1 y2 ) sin(x1 y3 )

matricea An Mn1 (Z),

si se noteaza cu Dn determinantul acesteia. Studiati marginirea sirului

Propozitia 5.1. Daca X este solutie a ecuatiei (1) atunci:

f (1 )f (2 )f (3 ) f (n )

f (1 )f (2 ) f (n )V (1 , 2 , , n ),