Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
-CLAVEL
(ARC.)
VASE AL
- RI
MIRCE5TI
--
(C ITE SI IIVIPRESIUIVIi)
Fi
BUCURESCI
EDITURA DIARULUI L'INDEPENDANCE ROUMAINE"
1890
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
gaeoz Ina
6n/tifa
diaxa/nOza
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
AlAs
0
J. POPESCU 13; JENARIT
AUTO R.
ot Vey_..
VOLlahiliax4.4.44.4411-111X4A'ael
.ANUL -4,90
VASILE ALECSANDRI
MIRCESTI
Un doliti mare a lovit literele romane.
Acela care era personificatia cea mai inalta
a for s'a gins.
In noaptea de 22 August, Alecsandri, bardul
popular roman, i-a dat suflarea'i din urma in
Moldova, la mosia sa Mircesti, din ale carui
pozitil si orizonturi intinse isi luase
www.dacoromanica.ro
Plecat, in seara de 23 August, din Bucuresti, am ajuns la 7 ore dimineata la Mircesti, in Moldova, departe o ora de Roman.
Din pricina furtunii care a tinut toata noap-
si din
causa ca-
10
sunt ingropate subt copaci. Satul prezinta astfel aspectul unel gradini marl.
Trasura apuca pe aleea croita printre ver-
de* Si flori care duce in fata verandel easel uncle marele poet a adormit pentru totd'a-una.
lie surprinzeloare i mai cu seama ca manieri placute. Primitor pentru on -tine, amabil cu toil, de o delicatete nespusa, afara de
asta plin de spirit in vorba, Alexandri era
www.dacoromanica.ro
11
dance Roumaine :
_
Alexandri venise sa petreaca chiar cate-va septaMani in Paris. Tacimul lui era pus in fie-care zi la
masa Doamnei.
Iubesc pe Vasilica din tot sufletul, ne spunea
Doamna ; Printu, barbatul meu, it iubea ca pe un
frate.
Acolo am vezut si am cunoscut pe poet.
Era de 62 ani, insa vorbea tot asa de frumos si tot
12
13
fericire in trecutul acela atat de glorios, atat de departe si uitat din pricina chipului cum intelegem not
azi viata.
Vasile Alexandri a fost, se poate zice, cantul aripat si fericirea omeneasca personificate.
El a avut toate bucuriele, acelea pe cari le
da familia, inteligenta si gloria literara, i,
copil resfatat al soartel, in privinta aceasta,
a vezut aducandu-i-se, in viatal, atatea omagii glorioase, pe carl altii le dobandesc asa
de anevoe chiar dupe moarte numai.
De multa vreme sovaia sanatatea lui Vasile Alexandri, insa numai de un an 11 atinwww.dacoromanica.ro
44
15
www.dacoromanica.ro
46
lexandri. 0 poreclise corabia, fiind-ca taranul este din lemn, convex i pe aci pe Colea
patruns de ape, in vreme de ploae. Poetul
tinea mult la galeria aceasta uncle veneati
nepoteii sei sa se joace.
Sanctuarul poetului este in stanga a Wei;
de cand se aezase in cele doe camere construite mai intil Alexandri nu mai voise sa
le paraseasca. In camera cea mare ig avea
cabinetul de lucru, in cea mica se culca.
Acolo a primit el pe priefinil sei, pe C. Negri, pe Ion Ghika, etc., pe musatiri ; acolo l'a
putut vedea cineva in plina desvoltare a naturei sale aleasa, in scinteirea spiritului set]. ;
insfirit, tot aci, in camera aceasta spoita
cu var, ca si toata casa, in cabinetul acesta
foarte simplu mobilat, fara tablouri nici sta-
47
cea ca chiar data nu i se va vindeca piciorul, tot o s umble. Pentru aceia t i poruncise o carje la Iasi. Si glumea cand se &Idea ca o sa umble ast-fel.
Cate odata insa avea miscall de nerabdare
and vedea ca boala nu'l slabeste.
Bine, zise intro zi, doctoril m'ati asigu-
www.dacoromanica.ro
o
18
a strins crud de gat si-a facut sa horcae pe acela care avea zimbetul aa de dulce Si a Carui voce era un cantec.
Corpul moribondulul II pierduse rezistenta
i cazuse aproape in inertie. Numal spiritul
Poetul, care se nascuse in ziva de 21 Iulie 1821, in Bacati, iar nu in Ia1, cum s'a
zis, murea tocmai o lung dupa ce serbase, la
21. Iulie trecut, la Mirceti, a 69-a aniversara
a nWerel sale.
Coincident& ciudata :
Poetul a murit chiar in locul unde a 1 ucrat aa de mull. Patul pe care *i-a dat suflarea'i din urma se afla tocmai in locul unde
edea biuroul in cabinetul de lucru i care
www.dacoromanica.ro
19
In sat domneste o Were de moarte, si pretutindeni pare a pluti o intristare grea care
creste si mai mult din pricina ploil ce cade
dintr'un cer cu totul posomorit.
Pe urma vine noaptea, umeda, neagra i
plina de tinguirile vintulul.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ttj
II
'I
I
Ah I ce urita deteptare
22
au
aceasta iubita unde lumina de afara se amesteca, posomorita, cu acea palida i trista a
patru faclii marl aprinse.
Acum Alecsandri se odihnete subt oranist, intr'un adeverat pat de flori, acoperit i
inconjurat cu coroane foarte frumoase pe cari
1e au tri-
23
de lauri,
So-
24
poet.
nu'l poate vedea deck prin sticla cosciugului. Cu toate acestea sculptorul se va lua
dupa o bung fotografie, precum a procedat la
facerea frumoasei statua a lui Assaki.
D. Georgescu deseneaza ua foarte frumosa
schita a catafalcului. Nimic nu lipsete : estrada, coroanele, oranistul, fa' chile Si preotul
care, in fund, la capul cociugului cite,te rugaciunile mortilor.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
27
t.'
www.dacoromanica.ro
28
;
1
www.dacoromanica.ro
III
32
acum tl ved intreg, pe coama dealului. Satul are configuratia unui patrat.
In margine, pe stinga, se vede, in jos de
vii, adapostita de pomi roditori 5i de o perdea de plopi, casa parinteasca a poetului.
Inaintand spre dreapta, sunt casele teranilor, aproape nevezute in mijlocul verdetii. Pe urma
vine curtea, casa in care locuia 5i unde a
murit Alecsandri. Alaturi este hanul sail carciuma uncle se string teranii in zilele de duminica Si de serbatoare. In fine, la dreapta,
case 5i pomi. Sus, pe 5es, gara izolata *i pusa,
acolo ca un punt de intrebare, pe linia dreapta
a orizontului ; jos, perdeaua de Weil care inchide regulat patratul.
Vizitiul meu 5i-a umplut luleaua ; trage cu
el. Porumbul n'a legat i a mai dat si nenorocirea peste not ca Dumnezeu a chewww.dacoromanica.ro
ia dupa cum .5tia Dnia-sa, i tovarA."a poetului se pricepea foarte bine la aceasta, find
buns gospodina. Alecsandri se multumea cu
cabinetul de lucru, cu florile Si cu fructele.
Nu sa amesteca in treburile mosii decat cand
era vorba s vie in ajutorul teranilor sau
cu bani sati cu grane, pentru ca sA le uw-
www.dacoromanica.ro
34
sal erte
Atunci m'am gindit la un tablou pe care
l'am vezut in sala de biliard din casa. reposatului. Tabloul acesta, in ulei, lucrat in stilul epocel de un pictor care nu era tocmai
I
4845
ulubitilor mei Ili Pasile si lancu :
SA urmati poyetuirile ce ye insemnez :
a Pe Dumnezeii si pe paring sti nu pilaff !
cEpitropi si ehezapi ez nu ye facets.
Iata ce a trebuif sa vaza Alecsandri, mergand spre lunca, intr'una din acele visiuni a
www.dacoromanica.ro
36
Nu intalni,Si pe Sburatorul ?
www.dacoromanica.ro
37
Cam la vre-o cloud sute de metri din marginea padurii socotind, pe dreapta, este o poiana
38
www.dacoromanica.ro
39
40
care vine ca
Poetul, el, nu este unul dintre acel adormiti. Dupa ce a auzit minunatul Concert, dupa
ce a ascultat armoniile pamenteti, el se uita
41
42
tului, pentru a 'I alina durerea, de cat zimbirea ce o vedea cstralucind dincolo de morment.
43
taraneasca, unde vin sa faca popas caii Si calatoril. Nu departe sa zarete un frumos luwww.dacoromanica.ro
44
infatiarea for brutala d'inaintea entusiasmului i-a poesiel facu sa caza multime de tejari viguro0 sub taiul toporulul.
Poetul de cate orl aducea vorba despre a.
cest
45
ce a cantat-o cu o poesie a5a de duioasa. Vezand locurile cele poetice ml s'a parut ca
gala d'asupra. Pe pajura sunt vulturii romaul cu crucea in plisc, i capete de zimbri
cu o stea d'asupra
Aproape de pod, ved un term care a sapat
46
GIB
www.dacoromanica.ro
IV
48
Femeile, legate la cap cu mara ma, staii in*ate Tanga ulucile grAdinel.
La 10 ore sose*te in caret& P. S. episcopul
Melhisedec din Roman.
Si cu sergentul clece,
Si nu-i era, cleft, nimerui
In pept inima rece.
Voiosi ca soimul cel usor
Ce sboara de pe munte,
Aveam chiar pene la picior,
S'aveam si pene 'n frunte
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
to
cui ar fi trecut prin gand
S'ar fi credut veodata
Ca multi lipsi-vor in curend
Din mindra noastra ceata I
Priviti 1 din nod call eram
Si cu sergentul clece,
Remas'am singur eft_ si am
In piept inima rece
Ali 1
www.dacoromanica.ro
51:
De Plevna blestemata.
t.
A Grivitel reduta,
Balaur crunt ce.ameninta
Cu ghiara-I nevecluta.
I.
'
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
53
54
Pe Turd in risipire,
Ear capitanul admirand
Stindardu 'n filfiire I
r:
www.dacoromanica.ro
55
56
de dorobanti.
persoanele oficiale, D-nul de Coutouly, ministrul Franciei, delegatii Presei, ai diferitelor societati literare, si un public numeros
plin de intristare.
Cerul pare c zimbete poetului. Ploaia a
www.dacoromanica.ro
57
In,tristaki faradic,
Dorn,nilor
Doatrabelo,
www.dacoromanica.ro
58
in care a vezut lumina. Familia lui insa este originara din judetul. Iasi. Va sa zica el apartine acelei
viguroase si nobile generatiuni careia se datoreste renasterea politica si intelectuala a Romaniei, acelei generatiuni care ajunsa la versta de om intre anii 1840
59
www.dacoromanica.ro
-.
60
www.dacoromanica.ro
61
Maica Roma cea 136trana.,
pentru campiile arate cu glonturi si "cu bombe si aruncat fara veste in tr'una din cele mai sangeroase
www.dacoromanica.ro
6q
La 1857, intors in tarn, el fu unul din eel mai arzatori factori al unirei terilor surori, unire pe care
trebuia sa o cante in versuri
. ce in putine zile se anark pe toate buzele si in toate inimile.
La 1858, sub Caimacamia de trel, el fu ministru al
afacerilor streine a Moldova si pentru prima oars,
dupe mult timp, se auzi un limbagiii patriotic si o aparare energica a drepturilor si a intereselor tern'.
La 1859 el a fost intaiul ministru al Afacerilor
streine al Princepelui Cuza. Amic intim al Domnito
rului care a fault unirea si a pus temelia edificiului
care s'a ridicat asa de sus el fu omul lui cel mai de
incredere. In nenumarate randuri trata cu Napoleon al
www.dacoromanica.ro
Represintantul Franciei care ne face onoarea a asista la aceasta trista cermonie, pentru care lucru ii multumesc in numele guvernului, prin acest act de curtenie ne da proba stimei si iubirei de care Alecsandri se
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
ls
sr
65
6l
Luceste peste suflet, in veacul departat.
In .viata !LIT senina, a fost un semi-zeu ;
Prin moarte, bardul terei, Alexandri, e Zeal
Cosciugul e coborit in bolts dupa rugaciunile obinuite. Sterna si crucea dispar subt coroanele- care sent una mai frumoasa de cat
alta. Langa coroanele cele-l'alte, se citeste pe
panglici marl albe sati negre: Carmen Sylva;
Societatea Presei; Seminarul Veniamin din Iasi;
Universita tea din Iasi ; E. Baleanu ; Consiwww.dacoromanica.ro
67
cruce pe fie-care parte a intrarei criptel si ceremonia funebra s'a sftr it.
Locuinta din urma a poetului a fost zidita
www.dacoromanica.ro
68
iubit i admirat se
Familia Si cei earl
due
zica un ultim adio, pe urma pleopa
grea e puss, pentru ca sa fie lipita cosciugului.
Zidarii astupa apoi intrarea criptel, pans cand
69
www.dacoromanica.ro