Nervii

cranieni

 Oculomotor

comun (III)

Trohlear/patetic
Abducens
Paralizii

(IV)

(VI)

internucleare
Paralizii supranucleare

 Paraseste

trunchiul cerebral pe fata

anterioara fiind in strins contact cu stanca
temporala.
Are un traseu de-a lungul sinusului cavernos
superior de nervul trohlear si abducens;
Patrunde in orbita prin partea superioara a
fisurii orbitale.

Componenta motorie somatica:

controlul musculaturii extrinseci a
globului ocular:

Ridicatorul pleoapei superioare,

Drept intern,
Drept superior si inferior,
Oblic inferior.

 Nervii

ciliari scurti - actiune parasimpatica

Controlul musculaturii pupilare (inerveaza
muschii constrictori ai pupilei)

reflex fotomotor si de acomodare

Reflexe

de acomodare (muschii ciliari).

 Ptoza

palpebrala
Strabism divergent
Limitarea miscarii globului ocular
Diplopie
Modificari pupilare: midriaza

 Inerveaza

muschiul oblic superior

Fibrele provin de la nucleul nervului IV de pe partea

OPUSA (se incruciseaza inainte de a iesi din mezencefal)

Determina

rotatia interna si partial abductia

globului ocular.
Paralizia de nerv IV:
Rotatia externa a globului ocular.
Diplopie verticala.
Dificultate in mentinerea privirii in jos si in interior
(frecvent raportata ca dificultate la coboritul scarilor).

 Paralizie de nerv IV stang:

In pozitie intermediara: ochiul

stang
este ascensionat fata de ochiul drept
Privirea spre dreapta: creste
diferenta altitudinala
Privirea spre stanga: diminuarea
diferentei
La inclinarea capului spre dreapta:
asimitria diminua

 Inerveaza

ocular.

muschiul drept extern al globului

Strabism

convergent.

Diplopie

in privirea laterala.

 Sindroamele

Leziuni de arie frontala 8;

Paralizii ale miscarii conjugate orizontale
Paralizia ipsilaterala a privirii laterale si hemiplegie
controlaterala.

Sindromul

Parinaud

Leziune mezencefalica
paralizia conjugata a miscarii pe verticala

Sindromul

Foville:

Balint:

Leziune occipito-parietala bilaterala

Paralixia psihica a privirii

Paralizia adductiei cu
pastrarea reflexului de
convergenta;
Nistagmus monocular
controlateral;
Pozitionarea in abductie
a globului ocular
controlateral.

Poate fi prezenta in
scleroza multipla.

 Fibrele

Gasser.

Se

senzitive au originea in ganglionul

distribuie sub forma a trei brate:

Oftalmica
Maxilara
Mandibulara.

 Componenta

senzitiva asigura inervatia fetei,

mucoasa jugala, limba (termo-algezic),
dintii, pielea scalpului si meningele in 2/3
anterioare.

Componenta

motorie asigura inervatia

muschilor masticatori, milohioidieni si burta
anterioara a digastricului.

Ticul dureros al fetei

Durere paroxistica, unilaterala, severa,

recurenta

Intereseaza de obicei un ram, rareori mai multe

ramuri ale trigemenului.

Debut brusc; intre crize asimptomatic.

Durata scurta

Repetate de mai multe ori pe zi.

Zona trigger care declanseaza durerea la

stimuli mecanici, termici, etc.

Fara modificari obiective de sensibilitate in

teritoriul trigeminal

 Mecanismul

inca necunoscut poate fi datorat

prezentei unor sinapse anormale (efapse), ce
determina un scurt circuit electric, posibil
secundar demielinizarii, sau unor modificari
la nivelul vasa nervorum.
Tratament:
Medicatie orala: antiepileptice (Carbamazepina,
Gabapentin, Pregabalin, Valproat); antidepresive
triciclice (Amitriptilina).
Interventii chirurgicale

 Meningioame,

tumori primare sau

metastatice care intereseaza baza craniului,
leziuni ale sinususului cavernos, schwanoame
te nerv trigemen, etc.
Prezenta de paroxisme dureroase pe un fond
dureros continuu.
Modificari ale examenului clinic (hipoestezie,
disestezie) cu diminuarea reflexului cornean.

 Frecvent

unilaterala.

Hipotonie

si atrofie in teritoriul muschilor

maseteri si temporali.

La

inchiderea gurii mandibula deviaza de

partea afectata.

 Motor
Senzitiv
parasimpatic

 Semne

statice:

Paralizia musculaturii la nivelul hemifaciesului

Comisura bucala mai coborata
Sant nazo-genian mai sters
Ochiul pare mai mare (Semnul Negro)

Semne

dinamice:

Accentuarea asimetriei faciale

Imposibilitatea ocluziei palpebrale
Dificultati in pronuntarea consoanelor labiale
(m, b, p)
Absenta contractiei pielosului gatului.

 Traumatisme
Inflamatorie
Tumoral
Metabolic
Vasculite
Idiopatic

(paralizia Bell)

 Sindromul

lacrimilor de crocodil

Hemispasmul

facial

 Leziunea

la nivelul ganglionului geniculat:

dureri in teritoriul senzitiv (zona RamsayHunt).
Hiperacuzie dureroasa prin afectarea
muschiului stapedius.
Afectarea gustului in 2/3 anterior al limbii (n
coarda timpanului).
Afectarea

la nivelul conductului auditiv

intern se asociaza cu hipoacuzie si vertij
(afectare n VIII).

Corticoterapie prednison 1 mg/kg/zi po, metilprednisolon 250

mg/zi i.v. 3 zile

Acyclovir - 10mg/kg (500mg) 7 zile

Neurotrofice (vitamine din grupul B, acid thioctic,
benfotiamina)
AINS, vasodilatatoare
Lacrimi artificiale

Masaj facial
Fizioterapie

In anumite conditii poate necesita interventii chirurgicale:

Decompresii
Neurorafie
Transpozitii musculare, implantarea de greutati la nivelul pleoapei

Tratamentul hemispasmului: antiepileptice, toxima botulinica

Migrena
Cefaleea

de tensiune

Cefaleea

in ciorchine

Alte

tipuri de cefalee

Crize

repetate de cefalee;

Caracter
Mai

familiar / ereditar;

frecvent la sexul feminin

Debut

frecvent in perioada adolescentei

Aspect

in general normal la explorarile

imagistice

In general sub forma de hemicranie

Durata (netratata) intre 4 72 ore

Caracter pulsatil

Intensitate medie / severa

Insotita de fono- / foto- / osmofobie

Frecvent greata sau/si varsaturi

Accentuata de efortul fizic

Calmata de repaus, intuneric, somn

Prezenta a 3-5 astfel de episoade in antecedente

1.1 Migrena fr aur

1.2 Migrena cu aur

1.2.1 Migrena cu aur tipic

1.2.2 Aura tipic dar fr cefalee de tip migrenos
1.2.3 Aur tipic dar fr cefalee
1.2.4 Migrena hemiplegic familiala
1.2.5 Migrrena hemiplegic sporadic
1.2.6 Migrena basilar

1.3. Sindroame paroxistice prezente in copilrie care constitue n

general precursori ai migrenei
1.3.1 Episoade repetate de voma
1.3.2 Migrena abdominal
1.3.3 Vertijul paroxistic benign al copilului

1.4 Migrena oftalmic

1.5. Complicaii ale migrenei

1.5.1 Migrena cronic

1.5.2 Statusul migrenos
1.5.3 Aur prelungit dar fr infarct
1.5.4 Infarctul migrenos
1.5.5 Crize epileptice declanate de migren

Stadiul de vasoconstricie se pare c nsoete aura

migrenoas.

Dup faza de vasoconstricie urmeaz o faz de

vasodilataie att a vaselor intra- ct i extracraniene.

Vasele meningeale prezint o inervaie senzitiva extrem

de bogat.

Astfel dilatarea acestor vase activeaz sistemul

trigeminal ceea ce declaneaz durerea.

Depresia cortical reprezint o und de depolarizare care

difuzeaz la suprafaa creierului dinspre regiunea
occipital cu o vitez de 3-5 mm/minut.
Debutul este printr-o und de excitaie urmat de o
perioad prelungit de depresie neuronal asociat cu
disfuncii ale metabolismului neuronal i reducerea
regional a fluxului sanguin.

Este focalizat pe disfuncia

sistemului trigemino-vascular.
Activarea terminatiile nervoase ale
nucleului trigeminal cu eliberarea
consecutive de neuropeptide
(neurokinina A, substanta P si
calcitonin G related peptide) la
nivelul terminatiilor axonale din
vecinatatea menigelui sau a vaselor
cerebrale.

Neuropeptidele eliberate de terminatiile

nervoase, determina vasodilataie care
favorizez plasmexodia.

Modificari induse sunt similare inflamaiei

motiv pentru care reacia a fost denumita
inflamatie perivasculara neurogena sterila.

 Modificrile

nivelului plasmatic i
trombocitar al serotoninei n timpul crizei
migrenoase au sugerat c aceasta ar putea fi
implicat n patologia migrenei.
Creterea nivelului plasmatic de serotonin
determin vasoconstricie, n timp ce
scderea acesteia va genera vasodilataie.

 Teoria

integrativ ncearc s reuneasc

variatele teorii ntr-un mechanism
fiziopatologic unitar care s explice apariia
crizelor migrenoase.
Astfel factori ca stresul, lumina puternic,
zgomotul, dilataia arterei carotide pot
active structuri specifice de la nivelul
trunchiului cerebral

 Ciocolata,

branza (in special branza

fermentata cu mucegai), vinul rosu (dar si
alte tipuri de alcool), citricele, strugurii,
prunele
Indulcitorii artificiali; nitratii din alimente,
nitritii,glutamatul de sodiu
Medicamente de exemplu nifedipin,
nitroglicerina, ranitidina, estrogeni
Factori din mediu, efort fizic, stress

 AINS monoterapie sau asocieri

Aspirina, paracetamol in doze mari
Diclofenac, ketorolac, ibuprofen

Triptani:

s.c., oral, spray nazal

Sumatriptan, Eletriptan, Naratriptan

Durate diferite de actiune, eficienta relativ similara
Se administreaza INAINTE sau LA INCEPUTUL crizei
aceasta nu mai apare sau este scurtata
Vasoconstrictoare puternice atentie la coronaropatii

Antiemetice
Derivati
Somn

de ergot

 Daca

exista peste 2 crize pe luna

PREVINE

aparitia crizelor sau scade incidenta acestora

Beta-blocantele
Antiepileptice:
Antagonitii
Medicaia

triciclice

acidul valproic, topiramat

de Ca2+,

antiserotoninergic sau antidepresivele