Active circulante si imbolizate

Activele reprezinta resurse controlate de firma obtinute din beneficii trecute si

de la care se asteapta sa genereze beneficii economice viitoare fie sub forma
intrarilor de numerar (sau echivalente numerar), fie prin reducerea iesirilor de
numerar.
Exista doua tipuri de active:
active circulante (curente)
active imobilizate
Active circulante
Activele circulante (curente) sunt bunuri si valori care participa la un singur
circuit economic, fiind detinute pe termen scurt (mai mic de un an) de catre
societate. Aceasta categorie de active este importanta pentru finantarea curenta
a activitatii unei companii.
Din punct de vedere al structurii, activele circulante se impart
in: stocuri, creante, investitii pe termen scurt, casa si conturi la banci.
Stocurile reprezinta bunurile materiale aflate in proprietatea societatii detinute
cu scopul de a fi vandute (marfuri) sau pentru a fi folosite in procesul de
productie (materii prime, materiale consumabile). In structura acestora sunt
incluse: materiile prime si materialele consumabile (destinate procesului de
productie care se regasesc in produsul final integral sau partial - materii prime sau nu se regasesc de obiecei in produsul final-materialele consumabile);
productia in curs de executie; produsele finite si marfurile (cumparate de
societate in vederea revanzarii); avansuri pentru cumparari de stocuri.
Creantele se mai numesc si valori in curs de decontare si reprezinta valori
economice avansate temporar de societate catre alte persoane fizice sau juridice
pentru care societatea urmeaza sa primeasca un echivalent valoric reprezentat
de o suma de bani sau un serviciu. Acest post bilantier reflecta datoriile asupra
carora societatea are drepturi. Creantele pot fi impartite in: creante comerciale
(fata de clienti); creante in cadrul grupului (intre societatea-mama si filiale);
creante din interese de participare (generate de relatiile dintre societate si alte
societati la care aceasta detine titluri de particpare); creante privind capitalul
subscris si nevarsat (subscrieri de capital social efectuate si nedepuse); alte
creante.
Investitiile termen scurt reprezinta sumele investite de societate cu scopul de a
obtine un castig pe termen scurt (ex: actiuni, obligatiuni, actiuni proprii
rascumparate temporar).
Casa si conturi la banci reprezinta valori sub forma de bani (casa, conturi
curente la banci, avansuri de trezorerie).
Ajustari de valoare privind activele circulante
Aceste cheltuieli reprezinta sume care sunt alocate de companie in urma
constatarii unor scaderi de valoare pentru creante, stocuri sau investitii pe

termen scurt.
Ajustarile in minus (cheltuielile) sunt facute in cazul in care se constata
pierderi din creante si debitori diversi sau se constituie provizioane pentru
deprecierea activelor circulante (daca se constata o valoarea mai mica decat
costul de achizitie).
Ajustarile in plus (veniturile) se constituie atunci cand exista venituri din
creante reactivate si debitori diversi sau reluarea (reversarea) provizioanelor
constituite pentru deprecierea activelor circulante.
Active imobilizate
Activele imobilizate reprezinta bunurile si valorile cu o durata de utilizare mai
mare de un an si care nu se consuma la prima utilizare, acestea fiind impartite in
trei categorii: imobilizari necorporale, imobilizari corporale siimobilizari
financiare.
Imobilizarile necorporale (numite si active intangibile sau nemateriale)
reprezinta active fara suport material (identificabile nemonetar) detinute cu
scopul de a fi utilizate in procesul de productie sau pentru furnizarea de servicii
(ex: brevete, licente, marci). Imobilizarile necorporale cuprind: cheltuieli de
constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, licente, brevete, marci
comerciale, fondul comercial.
Imobilizarile corporale (numite si active tangibile sau fixe) sunt reprezentate
de bunurile cu continut material utilizate de societate in procesul de productie
de bunuri sau prestare de servicii (ex: terenuri si constructii, masini, utilaje,
mijloace de transport etc).
Imobilizarile financiare reprezinta sumele financiare investite de societate pe
termen lung sub forma de titluri si creante, cu scopul de a obtine venituri din
dividende si dobanzi (ex: actiuni, imprumuturi acordate pe termen lung).
Ajustari de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale
Acestea reprezinta o categorie aparte de cheltuieli, care reflecta pierderile de
valoare ale activelor imobilizate, corporale si necorporale, pierderi de valoare
incluse esalonat in Contul de profit si Pierdere pe o durata fixa de timp (ani).
Pentru a fi incluse in categoria imobilizarilor care sunt depreciate/amortizate,
activele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (o valoare minima,
reglementata prin lege si o durata de utilizare minima, de asemenea
reglementata.

Metode de dimensionare a stocurilor

Necesitatea dimensionrii corecte a stocurilor decurge din consecinele lor

asupra desfurrii ciclului de exploatare, asupra nivelului de blocare a
capitalului i asupra costurilor. Nivelul optim al stocului este acela care ine
seama de condiiile reale de aprovizionare, tehnologice, de producie i
comercializare, de reducerea capitalurilor blocate i a costurilor i este orientat
spre accelerarea vitezei de rotaie, spre creterea eficienei economice.
n dimensionarea stocurilor se pot utiliza mai multe metode:

Metoda analitic

Metoda pe elemente

Metoda mixt

Metoda sintetic

Metoda analitic
Se

caracterizeaz

prin

determinarea

stocurilor,

annual

trimestrial, pe fiecare component al elementului de active circulante

urmnd ca n final s se nsumeze. Pentru stabilirea stocului de
materii i materiale avem nevoie de urmtorii factori:
1)

Necesarul fizic i valoric de materii i materiale

(N) ce se determin n funcie de cantitatea de

produse prevzute de a se fabrica i consumul specific;
iar (Nvaloric) reprezint produsul dintre Nfizic i preul
de aprovizionare.
2)

Timpul de imobilizare total al materiilor i materialelor

(Ti) este numrul total de zile n care vor fi stocate

materiile i materialele la depozit
a)

materii prime i materiale

S = N*Tit / 90 sau 360, unde

S - stocul

N - necesarul fizic
Tit = Tsc + Tsig + Tcond
Tit timpul de imbilizare total
Tsc timpul pentru stocul curent denumit i intervalul
mediu ntre aprovizionri
Tsig timpul pentru stocul de siguran, reprezentat
de numrul de zile necesar prevenirii ntreruperii
procesului de producie ca urmare a unor defeciuni n
aprovizionare
Tcond timpul pentru condiionare, cuprinde numrul
de zile necesar efecturii unor operaiuni de pregtire a
materialelor.

b) producia neterminat, cnd producia este

discontinu i nu exist utilaje care paralel i
independent

S = Pcu*D / 90 sau 360,

unde

Pcu producia la cost de uzin

D durata ciclului de fabricaie

Iar cnd producia este contini, n care exist utilaje care lucreaz
paralel i independent, stocul se calculeaz ca:

S = Pcu* D* k / 90 sau 360

k coeficient de corecie, este subunitar i intervine
n relaia de calcul a stocului, mai ales la ntreprinderile
cu producie continu, deoarece cheltuielile nu se
efectueaz n ntregime la nceputul ciclului de
fabricaie, ci ele cresc succesiv i continuu.
Metoda pe elemente
Se caracterizeaz prin determinarea stocurilor pe
elemente de active circulante nu i pe fiecare
component al acestora. n cadrul acestei metode avem 2
procedee principale de calcul a stocurilor i anume:
1. Pe baza timpului de imobilizare pe element
2. Pe baza corelaiei dintre soldurile
elementelor de active circulante

Se = Bce*Tie / 90 sau 360, unde

Se soldul pe elemente de active circulante
Bce baza de calcul pe elemente, care poate fi:

Necesarul de materii i materiale

Producia la pre de cost de uzin (la elementul produciei

neterminate)

Producia la pre de cost complet (la produsele finite)

Tie timpul de imobilizare pe fiecare element

Se = Sal*k
Sal soldul anual pe elemente

k k de cretere sau scdere a produciei n anul de

preveziune fa de anul precedent.

Metoda mixt
Se caracterizeaz prin stabilirea stocurilor anuale pe fiecare
component al elementelor de active circulante (analitic) i a
stocurilor trimestriale numai pe elemente (nu i pe componentele
acestora). Cu alte cuvinte, se combin calculele analitice, ce se fac
annual, cu cele pe elemente, ce se efectuiaz trimestrial.

Metoda mixt (global),

Se caracterizeaz prin stabilirea stocului pe total active circulante,
eventual cu defalcarea acesteia pe elemente. Ea pornete de la
ideea unei legturi directe ntre fondul de rulment, ca surs proprie
de finanare i cifra de afaceri.

STOCURILE I FLUXURILE DIN ACTIVITATEA

NTREPRINDERII

n vederea realizrii obiectului

su de activitate, ntreprinderea i
constituie o structur patrimonial
adecvat, un stoc de capital economic,
fix i circulant, constnd din bunuri
materiale (i imateriale), reunite pentru
realizarea de alte bunuri i/sau servicii.
Este vorba de un flux real de bunuri i
servicii din economie i stocat n
societatea nou nfiinat, compensat de
un flux financiar n sens invers, din
stocul de capitaluri proprii i/sau
mprumutate.
Acest flux real (ca i cel financiar)
nu poate exista dect n urma unei
acumulri prealabile de bunuri, de servicii
(sau de bani), aflate n stoc la anumii
ageni
economici.
Constituirea
imobilizrilor i stocurilor la societatea
nou nfiinat va modifica structura
imobilizrilor i stocurilor la agenii
economici
furnizori
de
elemente
patrimoniale. n general, are loc un flux
real ctre societatea nou i un flux
financiar invers, ctre agenii furnizori.
Acetia din urm schimb imobilizrile i
stocurile lor reale (de maini, utilaje,
cldiri, materii prime etc.) pe imobilizri i
stocuri financiare (drepturi de participaie,
creane, lichiditi), cedate de societatea
nou
nfiinat.
Funcionarea,
n
continuare, a societii va genera, de
asemenea, fluxuri compensatorii reale i
financiare, dar cu preponderen pentru

activitatea de producie, pentru ciclul de

exploatare.
Ciclul
financiar
reprezint
totalitatea operaiilor ce intervin ntre
momentul transformrii monedei, a
lichiditilor proprii sau mprumutate, n
bunuri i servicii, pn n momentul n
care se recupereaz moneda alocat.
Ciclul financiar cuprinde o succesiune de
modificri ale stocurilor reale, datorate
unor fluxuri reale (unor procese de
producie i/sau de comercializare), pn
la forma de stoc de creane clieni care
poate
fi
transformat
n
bani,
recuperndu-se
capitalul
financiar,
avansat iniial i obinnd un surplus
monetar.
n funcie de activele constituite i
de poziia lor n structura de exploatare a
ntreprinderii distingem cicluri financiare
lungi ale capitalurilor fixe i cicluri
financiare
scurte
ale
capitalurilor
circulante. Ciclurile financiare ale
imobilizrilor sunt de mrimi diferite, n
funcie de natura acestora, n funcie de
caracterul
lor
amortizabil
sau
neamortizabil. La actuala structur a
capitalurilor fixe din industria naional,
putem aprecia c durata unui ciclu
financiar este n medie de 20-21 de ani i
c reflect o rotaie lent i o pondere
redus a mainilor i utilajelor active n
totalul capitalului fix. Ciclul financiar al
imobilizrilor se suprapune peste mai

multe cicluri financiare ale capitalurilor

circulante (cicluri de exploatare) i prin
care se recupereaz, de altfel, capitalul
financiar avansat n imobilizri (amortizri
acumulate).
Investirea
n
imobilizri
se
completeaz cu investirea n active
circulante n vederea fructificrii acestuia
n corelaie cu munca i factorii naturali.
n ceea ce privete sectorul industrial,
capitalul poate fi investit n cumprarea
de materii prime, pentru fabricarea i
vinderea de bunuri de pia. n sectorul
de comer, capitalul poate fi investit n
cumprarea de mrfuri en gross, n
scopul revnzrii lor, en detail pe pia.
n prestrile de servicii, capitalul este

Aprovizionare

folosit pentru procurarea de informaii,

pentru ntreinerea echipamentelor de
prestri servicii etc. n vederea servirii
populaiei. n toate aceste situaii, ciclul
financiar este deci mai scurt dect n
cazul imobilizrilor, dar nregistreaz
durate mai mici sau mai mari, n funcie
de caracteristicile ciclului de exploatare:
comercializarea de bunuri, construcii
civile sau agro-industriale etc. Un ciclu de
exploatare ncepe deci cu aprovizionarea
pentru formarea stocurilor i se nchide
cu ncasarea clienilor pentru mrfurile
vndute sau pentru produsele finite
livrate acestora .

Produse finite
ncasri facturi
Stocare Livrare

Credit
furnizor

chelt.
fin.

Ciclul
de fabricaie

Durat
stocaj
Necesarul de finanare a ciclului
de exploatare

Credit
clieni

Necesarul de finanare a ciclului de exploatare

Ciclul de exploatare se prezint
astfel ca o succesiune de stocuri n
diferitele faze ale exploatrii, de mrimi
fizice diferite i de valori cresctoare pe
unitatea de stoc. Valoarea unei uniti de
stoc este cresctoare, pe msura
naintrii n ciclul de exploatare, la
valoarea
iniial
adugndu-se
cheltuielile de stocare i cele de
prelucrare sau de circulaie a acesteia
pn la ncasarea clienilor beneficiari.
Or, procurarea, pstrarea, prelucrarea i
circulaia acestor stocuri genereaz
cheltuieli bneti, care dau coninut
noiunii de nevoi de finanare a
ciclului de exploatare.

diferit
asupra
situaiei
(excedent sau deficit).

n raport cu caracteristicile ciclului

de exploatare, nevoia de finanare a
ciclului de exploatare (NFCE) are impact

Aprovizionare

Exemple:
(1) Dac un comerciant obine
din partea furnizorului su un credit
comercial (credit-furnizor) de 15 zile,
iar mrfurile sale sunt revndute i
ncasate n 10 zile, aceasta determin
derularea ntregii afaceri fr a fi
nevoie de un capital iniial pentru
cumprarea mrfurilor. Comerciantul
dispune, pe durata a 15 zile, de o
trezorerie gratuit echivalent cu
ncasrile pe 5 zile, ce poate fi folosit
pentru alte scopuri pn la data plii
furnizorului.

ncasarea mrfurilor

Plata furnizorului

5 zile trezorerie dispon.

10 zile de stocaj
i vnzare

Operaiuni

Variaia
excedentului
de trezorerie

Trezorerie
0

trezoreriei

10

15 zile

Evoluia trezoreriei n funcie de scadena plilor i ncasrilor

(2) Dac, dimpotriv, ciclul de

producie al unei construcii civile este
de un an i creditul comercial, acordat
de furnizorul de materiale pentru
investiii, este de 90 de zile,
constructorul va avea nevoie de
trezorerie timp de 9 luni, pn la
ncasarea contravalorii construciei
civile. Toate plile, pe durata
construciei (pentru materiale, salarii
etc.) se vor face dintr-o trezorerie
constituit, n prealabil, din capitalul
propriu sau mprumutat de la teri.
Furnizorul de capital poate fi chiar
beneficiarul construciei prin efectuarea
de pli pariale n avans, convenite
printr-un contract de credit comercial
(credit-cumprtor).
ntre aceste dou modaliti
extreme de manifestare a ciclului de
exploatare se situeaz o multitudine de
situaii intermediare ale impactului ciclului
de exploatare i ale scadenei plilor i
ncasrilor asupra trezoreriei.

n concluzie, nevoia de finanare a

ciclului de exploatare va crete odat cu
(1) creterea volumului i duratei
stocurilor, precum i cu (2) creterea
volumului i duratei creanelor asupra
clienilor. Nevoia de finanare va scdea
(chiar pn la degajarea unei trezorerii
disponibile) odat cu (3) creterea
volumului i duratei datoriilor i creditelor
primite de la furnizori.
Altfel spus, fragilitatea sau,
dimpotriv, stabilitatea unei ntreprinderi
depinde de trei factori:

1 - stocurile i intervalul lor de

stocare;
2 - clienii i intervalul lor de
ncasare;
3 - furnizorii i intervalul lor de
plat.

Sinteza aciunii celor trei factori

poate fi surprins prin durata medie de
conversie a numerarului:

Dur. medie
de conversie
a numerarului

Dur. med.
=

de stocare

Dur. med.
+

(n mat. i prod.)

de ncasare

Dur. medie

a creanelor-clieni

Ciclul de producie
de 12 luni
Plata
Cumprri
pt. construcie furnizorilor

Credit cumprtor
acordat de beneficiar

Operaiuni
Trezoreria
Variaia nevoii
de trezorerie

1 lun

9 luni

ncasare final

de achitare
a furnizorilor