Pentru Olivia Lytton, casatoria iminenta cu ducele de Ca cu Fat-Frumos — pare mai degraba un blestem decat Se ee Deacon eetten ntcece ent ttaenes ajuta pe sora ci, Georgiana, mirite cu ducele Pee een nt ten ese cee neta atts tele de vedere... Se tinm at enten ees Cae eee CSS at onic Sons ee Tere decorativa si subgirica Georgiana Lytton ar fio duces potrivita pentru el. Aga ca de ce nu poate inceta si se mai gandeasca la sora ei geamana, durdulia, incapa- anata giintru totul neconventionala Olivia? Hotirit eee ener cee een eee metodic pe Olivia din gandurile lui, lisind logica si PEt eee renee ener Dee Recut ertneeeeenny Chee em eRe ene gan va trebui sa renunge la principiile lui cele mai de pret Pecan eee ce ae Pe ee ee ene Pre ACY ee Mort sale de dragoste s-au aflat in topul New York Times acs ce ee Soee eee G) Ney come Fileqerea perfeprolog A fost odata ca niciodatd, acum nu prea mult timp. {in martie 1812, mai exact)... a fost o fata, destinata sa fie pringest. Dey, daca es fim suta la sua corecti, nu exis- ‘a nici un pring in peisyj, Era inst logodita cu moyteni- torul unui duce si, din punctul de vedere al aristocratiei de mai mick importanga, o diadema era la fel de buna ca gio coroana. Povestea noastra incepe cu acea fata si continu cu © noapte furtunoasi si o serie de teste gi, chiar daca nu exist nici un bob de mazire in acest basm, va garan- tez c& vefi gisi totusi o surpriza in patul fetei: poate o cheie, poate un purice ~ sau poate un marchiz, tot veni vorba. Tn povesti, capacitatea de a simfi un bob de aztre sub saltea este suficienta dovada c& o necunoscutd care soseste in mijlocul unei furtuni, pe timp de noapte este cu adlevarat pringesd. In lumea reals, desigus, e ceva mai complicat. Ca s& se pregiteasca pentru titlul de duces, Miss Olivia Mayfield Lytton tnvatase cate ceva din prac- tic fiecare ramurd a cunoasterii umane. Era pregitité si ia cina cu un rege, sau cu un bufon, sau cu Socrate in persoana, capabila de a purta conversatii dintre cele mai variate, de la opera comica italiana pana la noile masi- nari care se fnvarteau. Dar, la fel cum un singur bob uscat de mazare era suficient pentru a determina autenticitatea printesei, un singur amanunt crucial decidea eligibilicatea Oliviei pentru titlul de duces: era logodité cu mostenitoral due catului Canterwick. ‘Mai putin importante erau amanunte precum faptul c&, la inceputul acestei povesti, Olivia avea douaieci si tei de ani gi era inc’ nemaritat,c& tatal ei nu definea8 Eloisa James nici un titlu de noblefe si cX tindra noastra nu fusese nicicdnd catalogata drept vreo mare frumusefe. Ba chiar dimpotriva. ‘Nimic din toate astea nu conta. capitolul 1 in care facem cunogting& cu o viitoare ducest 4 Clanges Stet, Mayfair fgg tne et Regedinga dlut Lytton, Esq. Cele mai multe logodne iau nastere ca urmare a pneia din doua emotit puternice: lacomie sau dragoste. Insi logodna Oliviei Lytton nu avea la bard nici vreun schimb de bunuriintre aristocrat cu o gindire similara, nici vreo combinafie puternica intre doringa, asemanare sledge ut Cupidon, De fapt, in momentele ei de disperare, vitoarea mireae si ar fi pus probabil logodna ei pe seama unui Blestemn, ~Poate ca pirintii nostri au uitat st cheme vreo ursitoare importanti la Boteaul meu, ti spuse suroril ei, Georgiana. Se intorceau acaat de Ia un bal dat de Concele de Micklethwait, la care Olivia petrecuse o parte generoast timp cu lopodatcal ~Biestemul, continua ea, nu cred cf mai e nevoie 0 spunem, se manifest acu in persoana lui Rupert, viitorul meu sof. Ag prefera sa dorm timp deo suti ani. ~Are gi dormitul avantajele lui, 0 aproba sora borind din easura paring, in ga covel Georgiana nu continu’ acest comentariu pozitiv, ‘cu partea opusi: dormitul avea avantaje.. dar Rupert prea pusine. livin eebui st fact un efor 284i inghitd nodal din gat si s& rimand cateva clipe singura in trasura intuneca- 1, Inainte si fie in stare sii controleze atitudinea si st © urmeze pe sora ei, peiuse dintotdeauna c& aves si fie Ducesa de Canterwick intro buna zi, aga c& nu avea niciEloisa James se simmta at le nefericiti. Cu toate astea, se un goo 5 Si ea compania vitor Inch “ose of sir ci amorgestejumatate din minte. Rai ora de nici un ajutor fapeal c& aproape intreaga sosuente londonest, inclusiv mama el, 0 considera cea soci orocoash dintre tinere. Mama ei ar fi fost ingros- tual tfesl nu surprins’ ~ de gluma proast prin care Siivia asocia logodna ei cu ducele cu'un blestem. Per tru piringii ei, era cit se poate de clar c& ascensiunea Flce lor pe scara social eta o adevarata mand cereasct. ro binecuvantare. Pe seta Domnulull spusese domnul Lytton probabil de cel putin cine! mii de ori de la najterea Oliviei. Dact nu m4 fi dus la Eton. Eta 8 poveste pe care Olivia gi sora ei, Georgiana, 0 ascultasera cu mare placere cand fuseser’ mici. Se ur- au pe genunchit lul papa gil ascultau povestind plin Ge enturiasm cum el ~ om simplu si fara nimic remar- cabil (desi inradit cu un conte dintro ramua a familiet fale precum si cu un episcop #1 cu o marchiza din alta) omnul Lytton ~ se dusese la Eton gi se imprietenise fa catarama cu ducele de Canterwick, caregi moytenise impundtorul tit la frageda varsts de cinct ani. La un moment dat, baleyii fiacusera un juramant scmnat cu singe cum e8 cea mai mare fica a domnului Lytton avea sa devina duces, cisitorinduse cu fiul cel mai mare al ducelui. . ; Domnul Lytton tsi tndeplinise cu entusiasm partea lui din aceasth infelegere, producind au una, ct dou fete dupa un an de clsnicie. Ducele de Canterwick, pe deals parte, produsese un singur fu, si acela dupa vreo cava ani de maria). Dar, in mod evident, un fiu eta su- ficient pentru ingelegerea facut’. Mai important, Alteya So ipl guse cuvantul, asigurindw in mod regulat pe domnul Lytton ct logodna era valabila. rin urmare, mandrii paring a viitoarei ducese facu- ser tote le tea in puting pent ag preva fiica cea fal mare (jai mare cu gapte minute) pentru ttlul pe are avea sl primeascd, fara ss uite la cheltuieli cand ‘yenea vorba de cizelarea vitoarei ducese de Canterwick. Alegerea perfecta n Olivia fusese torturata din clipa tn care parasise petuul de bebelus. Pana la varsta de zece ani, era experta in toate fineturile etichetei, stia torul despre cum se ad- ‘ministreaza un domeniu (inclusiv contabilitate dubla), canta la clavecin gi la spineta, putea saluta in mai multe limbi, inclusiv in latind (ceea ce ‘ar fi folosit céné ar fi vititat vreun episcop, daca nu gi la altceva) gi avea chiar gi cunogtinge de bucitirie franquzeasc8, desi acestea erau mai degraba de natura intelecruala decée practica. Ducesele nu giteau niciodata, doar mincau, ‘Cunogtea de asemenea in amanunt volumul preferat al mamei sale, Oslinda mégulitoare: 0 incursiune comple- td in arta de a deveni o Lady, care fusese scris nici mai ‘mule nici mai pugin decit de Alteja sa, Ducesa vaduva de Sconce, si care era oferitfetelor la tmplinirea virstel de doisprezece ani Ba chiar mama Oliviei citise Oglinda magultoare de atatea ori, incat pasaje din volum incepusera s& se strecoare in conversafile ei asemenea iederii care sufocd un copac. ~Rafinamentul, spusese ea tn dimineata balului Micklethwait, in faja unei felii de paine prajita cu mar- melada, ne este transmis de strdimosii nostri. Se pierde inst repede cand nu este sustinut de virtue. Olivia diduse din cap. Ea una ar fi fost oricand gata s& renunfe la rafinament, Inst o indelungata experienta o invatase c& exprimarea unei astfel de opinii nu facea altceva decat sii dea dureri de cap mamei sale. ~O tdndrd Lady, declarase doamna Lytton tn drum spre balul Micklethwait, nu detesta nimic mai mult decd ise angajeze intro convesayienecwutincioasd cu un preten- dent lipsit de modesti. Olivia stia prea bine c& nu era cazul s8 intrebe ce ar fi {nsemnat o conversafie ,cuviincioast* cu un pretendent lipsit de modestie. Intreaga societatea infelegea cd era Jogodits cu mostenitorul Ducelui de Canterwick si prin urmare pretendengii,lipsii de modestie sau nu, rareori catadicseau si o abordeze.2 Eloisa James La modul general, pastra acest gen de sfat pent wir cn peas a oi st se args fn comer sat lipsite de modestie. Lai vaaut pe Lordul Webbe dansind cu doamna Shotéery? ig Intreba Olivia sora, in timp ce intrau in camera ei. E tulburator felul in care se privese in ochi. “Trebuie s8 spun, societatea englezeasc& pate s& pund tot atiea valoare pe jurimintele de cAsitorie ca gi francezi, fi toata lumea spune cd includerea promisiunii de fide- fitate a transformat jurimintele nupfiale din Franga in adeviratificfiune. | , Olivia! gemu Georgiana. Nu poti si spui aga ceval i nu ai face una ca asta ~ nu? Sia tntebl dachi voi fi vreodata infidels logodnicr ui meu dupa cemi va deveni sof ~ presupunind c& va sosi vreodatt acea 2? ‘Georgiana dadu din cap. Presupun c& nu, spuse Olivia, degi in secret se tre tba uneori daca nu era posibil a rabuineasca intro buna 21h Inale toate regulle socal, fugind la Roma cu tun lacheu, Singura parte a serii in care mam simi bine, continut ea, a fost atune! cind Lordul Pomtinius ‘mia spus o epigrama despre un abare adulterin. “Sh nu tndrdznesti sa 0 repeti it comanda sora ei. Georgiana nu manifestase niciodata nici cea mat rica doringa de a se rlzrati impotriva regulilor societt- fii Le iubea gi eetia ghidanduse dup’ ele. ~A fost odatd un abate adulterin, o necdji Olivia, groso- lan precum... ‘Georgiana fyi duse repede mainile la urechi Nu pot s8 cred c& fia spus aya ceval Tata ar fi furios dact ar fla. ~Lordul Pomtinius era amet, spuse Olivia. In plus, ‘are nouazeci si sase de ani si nu mai gine prea mult la aparenge. Se mai amuz8 doar, din cind in cind. w Nici macar nu are vreun sens. Un abate edul- terin? Cum poate un abate st fie adulterin? Abatii nu se cAs4toresc.. ‘legeren perfocth 8 ~Anunti-ma daca vrei si auzi pin la capat, spuse Olivia, Se termina cu ceva despre calugarige, aga c& pre- supun cd a folosit cuvantul cu larghete. “Aceastd epigrama ~ si felul in care 0 apreciase Oli via ~ viza ditect problema doamnei Lytton in legicurd cu ducesificarea fiicet ei, cum le placea fetelor s8 denu- ‘measca intregul proces. Olivia avea intotdeauna ceva foare das oriclt de eviincioase bar fi fost ints, vocea si manierele. Cu siguranga, putea juca rolul due cesei, inst adevarata Olivia ameninga tntotdeauna si inst Ja suprafara. Iti lipseste acel indefinibil aer de importanga care surorii tale fi iese f2r8 nici un efort, spunea adesea ta tal ei, cu o expresie de abitutt resemnare. Pe scurt, fiica mea, simful umorului la tine tinde 8 alunece In vulgaritate. =Comportamentul tebuie sdi subliniene tntoudeauna enoarea, se amesteca mama ei, citindo pe Ducesa de Sconce. $i Olivia ridica din umerl, Ce hiner fi fost! Ti spusese de nenumfrate otf cu disperare doamna Lytton soqului ei. Ce bine ar fi fost ddac& Georgiana sat fi nascut prim: Pentru ca Olivia nu era singura participant la prosamal de insure al spor Eyton, Oliva jeorgiana strabatusera in tandem lectiile despre com portamentul unei ducese, pentru ca paringii lor, consti- tenfi de nenorocirle care ar putea-o ameninta pe filca lor cea mare - o febra, 0 trisuri in goand, o alunecare dinteun turn ~ avusesera prudenga de agi ducesifica gi cea de a doua fics. Din picate, era evident pentru toata lumea ch Geor- giana reusise st se ridice la nivelul unei ducese, in vreme ce Olivia... Olivia era Olivia. In mod categoric, se putea comporta cu o gratie destvargitd ~ tnsa printre cei apropiagi era sarcastic, mult prea spirituala pentru © adevaraet Lady si citusi de pusin gratioas., =O vedefi cum se uiti la mine daca adue numal vorba despre Oxlinda magulitoore? se plingea doamna Lytton. $i, credetima, incerc doar si o ajut.u Eloisa James Fata asta va fi ducesa intro bun’ 2i, spunea apasat domnul Lytton. Ne va fi recunoscatoare atunci. = Dar ce bine ar fi fos... spunea cu nostalgie doamna Lytton. Draga de Georgiana este atit de... Ei, ar fi o ducest perfects, nu crezi? Cei drept, sora Oliviei invayase de timpuriu 8 sti- ppineasca acea arti delicata de a combina un placut aet de importanga cu o yinuti. modest’ ireprogabila. Dea Tungul anilor, Georgiana dobandise un impresionant numar de trisaturi demne de o ducest: mai multe feluri dea merge, de a vorbi, diferite posturi. =Demnitate, virtte, afabilcate si yinutd, recita iar si iar doamna Lytton, de parc’ ar fi spus 0 poezie pentru copii. Georgiana arunca o privire tn oglinds, verificandugi sinuca demna si expresia binevoitoare, livia to intorcea mamei ei pe acelagi ton: = Debilitate, vanitate, absurditate s.. jineala! Pind la varsta de optsprezece ani, Georgiana arata, vorbea si chiar mirosea (mulumica parfumului frangue zese, adus prin contrabands gi cu mare cheltuiala) ca co ducesa. Cea mai mare parte a timpului, Olivia nugi dadea osteneala. Familia Lytton era fericitt, dare era 0 fericire cu misur’, Era de apreciat faptul ci produsesera o duces autentica, chiar daca respectiva fiicd nu era cea logodita cu mostenitorul ducelui. In timp ce fetele lor cresteau, igi ficusera sperange c& Georgiana va ajunge 0 sorie in- cintitoare pencru un birbat de rang inalt. Din neferici- te, cu timpul incetasera s& mai aminteasca fn vreun fel de ipoteticul sof al celei dea doua fiice a lor. ‘Tristul adevar este ch o fath ducesificatd nu este ceea cegi doresc cei mai multi dintre tineri. In vreme ce vir- tutile Georgianei erau apreciate si liudate de intreaga societate londonezi - mai ales in grupul vaduvelor = ‘mana ei era arareori cautata pentru vreun dans, cu ata mai pufin pentru cisitorie. Domnul si doamna Lytton interpretau in mod dife- rit problema. Dupa parerea Jor, mult iubita lor mezina oon crececesemarm! Aligereaperfecta 8 avea mari sanse de a rimfne tn umbra unei ducese, fara a deveni vreodata sotia cuiva, pentru cd nu avea zestre. Sotii Lytton isi cheltuisera intreaga avere pe lect si meditatori. Acest lucru o lisase pe fiica lor cea mict far nici o sustinere financiara pe piata cisatoriilor. ~Am sacrificat rotul pentru Olivia, spunea adeseori doamna Lytton. Nu pot s4 ingeleg de ce nu este mai re- cunoscitoare. Este cea mai norocoasa fata din Angi ‘Olivia nu se considera catusi de putin norocoast. ~Singurul gind care ma bucura in legatura cu fap- tul ca ma voi marita cu Rupert, ti spuse ea Georgianei, este cd o sii pot face fie zestre. Ii scoase manusile, mugcindule de varf ca s& gi le tragi de pe degete. =Sincera sé fiu, numai gindul la nunta gi e de guns ca ei ma scoatt ‘din ming As putea tolera til = desi nu se poate spune ca este ceea ce mias fi dorit ~ daca nu ar fi atagat de un natardutinealiu cu fay de peste si ochi de sticla! Vorbesti in argou, spuse Georgiana, gi. ~In nici un caz! spuse Olivia, aruncindugi manusile pe pat. Tot ce-am spus a fost inventat de mine si sti gi tu la fel de bine c& Oslinda stanjenitoare spune c& argoul este - citez — un limbaj grosolan, folosit de cei mai jesnici degenerati ai natiunii noastye. Oricat de mult miar plicea sa vid o clasificare a degeneratilor, nu am sperangade a dobandi acest titlu in timpul viewit mele. ~Nar trebui s4 vorbesti aga, spuse Georgiana, agezin- use gratios pe canapeaua din faa gemineului Olivel. Oliviet ti fusese data cea mai mare camer’ din cast, ‘mai mare chiar decat camerele mamei si tatalui lor, aga ch gemenele se ascundeau de obicei de pirintii lor in camera Oliviei. ins mustrarea nu fusese adresati cu vehementa obig- nuitd. Olivia igi privi sora gi se incrunt’. ~A fost chiar aga de urita seara asta, Georgie? Nevird- ul meu de logodnic ma tot luat deo parte gi, dupa cina, nu team mai vazut. ~As fi fost usor de gisit, rispunse Georgiana. ‘Am stat printre vaduve mai toat seara.16 Eloisa James Oh, scumpo! spuse Olivia, asezinduse ling’ sora ei ji stringind-o cu putere in brage, Agteapes numai 58 ajung eu duces’. O sai dau o zestre atat de mare, c toti barbagii din fara asta se vor aseza in genunchi numai cind se vor gindi la tine, Georgiana cea de aur, 95a 0 sii spund. Georgiana nici maar nu 2ambi, aga ct Olivia ti dadu mai departe: Mie imi place s8 stau cu viduvele, Toate au povegti ‘care merita ausite, ca cea despre Lordul Mattersnatch, care a plitit sapte guinee ca si fie batut cu biciul. ‘Sprincenele surorii ei se impreunars. =Stiu, stiu! exclama Olivia inainte ca Georgiana si apuce si vorbeasc. Vulgar, vulgar, vulgar. Cu toate ax tea, mia placut partea despre costumul sorei medicale. Sincer, af trebul sf te bucuri c& nai fost in locul meu, Canterwick sa fayat intreaga seara prin sala de bal, tt rindu-ne pe mine si pe Rupert dup& el. Tot se gudurau tn faa nous, apo cicoeau pe I pate ise duceau saci informeze gi pe ceilalti despre neobisnuitul ghinion al ui LL, obliga ma ia pe mine de neva Intre ele, Olivia si Georgiana il numeau tn. mod obignuuit pe Rupert Forrest G. Blakemore ~ Marchiz de Montsurrey, viitor duce de Canrerwick - ,LL*, ceea ce venea de la lamentabilul logodnic. Ocazional, mai putea fi si ,SS* (Gotul stupid), ,GG* (ginerele gogoman) si = pentru cf fetele vorbeau fluent ati italiana cits france- za - »MM* (,marito* sau ,mari mai bine lips, in functie de limba pe care 0 vorbeau in acel moment). ~Tot ce mai lipsea ca seara asta s4 fie cu desivargire un cogmar, continua Olivia, era si fi avut vreo proble- mi cu rochia, Dact cineva mar fi cleat pe trend si ar fi upto, lasindu-mi fundul expus in faa tntregii adunai, poate c& atunci a fi fost mai umilitd. Cu sigurangs, a5 ft fost mai putin plictisita. Georgiana nu raspunse. Ipi last doar capul pe spate gi rimase cu ochii pironifi in tavan. Parea foarte nefericita. Ar trebui s& privim partea buna, spuse Olivia, tncer ccand un ton mai optimist. LL a dansant cu amindous. ‘Aigerea perfects ” Slava cerutilor cf este in sfirgit suficient de mare cit si poatd participa la un bal! A numitat pagii cu voce tare, zise Georgiana. Sia ‘spus ci rochia ma face sf art ca un norisor pufos. Sunt sigurd ci nu tea surprins si descoperi c& Rupert nu este inzestrat cu talentul de a purta conver- sagiielegante. Dac’ arita cineva ca un norigor pufos, eu eram aceea. Tu aratai ca o vestala. Mult prea demna pentru un norigor. “Demna nu inseamna desirabila, spuse sora ei, tn- torcind capul. ‘Avea ochii plini de lacrimi. =Oh, Georgiana! Olivia 0 cuprinse din nou cu bratele. =Te rog, nu mai plange! Voi fi ducest cat ée cur rind si atunci o sii fac zestre gio s&-ti comand naine atat de frumoase, incét intreaga Londra se va minuna privindute! =Sunt la al cincilea sezon, Olivia. Tu nu ai cum s& Ingelegi ce sencatie ingrotitoare este, avand tn. vedere ca tu nu ai fost niciodata cu adevarat disponibila, Nici tun domn nu mia acordat in seara asta mai mules aten- fie decit in ultimii cinci ani. '=Din cauza rochiei si a zestrel. Aratam amandoua ca nigte fantome, doar c& nu eram transparente. Tu, desi aur, ai fost o fantoma unduitoare, iar eu una solic’. Olivia si Georgiana purtaserd rochii identice, din voal alb de matase, stranse sub sini cu panglit lun tivite cu perle de nisip gi cu franjuri la capete, Acele panglici apareau pe marginile si spatele rochilor, flueu- Find la cea mai mic& adiere. Pe pagina din catalogul lui madame Wellbrook, modelul pause desivargit. Existao lecfie in aceasta poveste,.o lectie tristi. Doar pentru cA panglicile care flurura arats bine pe o domntjoar slabuptdesenatfnteun catalog ne Seamna ca vor arita la fel si cind vor atarna peste coap- sele cuiva, -Team vazut in timp ce dansai, continua Olivia. Aritai ca o prajind sieareags cu panglicile alea care tre- ‘murau fn jurul tu. $i buclle i saltau gi ele,18 Eloisa James Nu conteaza, rispunse sec Georgiana, stergindusi fo lacrima. E din cauza ducesificdri, Olivia. Nimeni nu vyrea 88 se Insoare cul 0 mironosita care se poarti ca 0 vaduva de nouazeci gi cinci de ani. Si = suspind ugor - se pare ci nu sunt in stare sa mi port in alt fel. ‘Nu cred c& vorbeste nimeni in spatele tau, poate doar din invidie. Dar eu sunt subiectul de barfa preferat. Zau aga, ti vad cum igi dau ochii peste cap cand trebuie sa danseze cu mine. In sinea ei, Olivia era de acord c3 programul de duce- sificare le crease multe dezavantaje. Insé o stranse i mai tare in brate pe sora el si spuse: Georgiana, ai o siluet’ minunati, esti dulce ca rea gi faptul cA stii st aranjezi o mast pentru o suta de persoane nu are nici o legitura cu asta. Casitoria este tun contract gi contractele se fac pentru bani. O femeie are nevoie de zestre, altfel nici un barbat nu o va consi- dera o partida bun’ pentru o casatorie. Georgiana igi trase nasul, ceea ce dovedi cit era de suparata, pentru cd, in mod normal, nu ar fi Ingiduit niciodatd un gest atit de lipsit de rafinament. ~Ai o talie asa de subtire, incat pur si simply mor de invidie, adauga Olivia. Bu arat ca un putinei de batut luntul, iat tu esti aga de subfire, c& teap putea prinde Intrun ac, ca pe un inger. Cele mai multe fete de maitat- inclusiv Georgiana ~ erau, intradevar, incredibil de subtirele. Pluteau dintr-o caméri in alta, cu matasurile diafane fopnind pe lings trupurile lor zvelte. Olivia nu era una dintre ele, Era tristul adevar, pu- tregaiul din mijlocul florii ducale, inca o sursi de stres pentru doamna Lytton. Dupa parerea ei, slabiciunea Oliviei pentru exprimari vulgare gi apetitul pentru pai- ne cu unt aveau la bara acelasi defect de caracter. Olivia nu o contrazicea. Nu semeni cu un putinei de unt! spuse cu hotirdre sora ei in timp ce-i mai stergea cateva lacrimi. ~Am auzit ceva interesant in seara asta! strigt Oli- via. Se pate ci Ducele de Sconce vrea si se insoare. Pre- supun c& are nevoie de un mostenitor. Imagineaz’+i, einer ‘Alegerea perfectd » Georgie! Ai putea fi nora celei mai ingepate gi mai ‘Incuiate matroane dintre toate! Crezi ca ducesa citey- te cu voce tare Ja masi din Oglinda Tucdnitilor? Fe tine tear adora. Sincer, cred ca esti de fapt singura femeie din regat care ar fi pe placul ei. ~ Toate vaduvele ma plac, spuse Georgiana, smiorca- induse din nou pe nas. Asta nu inseamna cA ducele se va uita de doua ori la mine. In plus, credeam c& Sconce einsurat. ~Dact ducesa ar fi aprobat bigamia, ar fi mengionat asta in Oglindd. Prin urmare, absenta unei astfel de in- formatii sugereaza ca fiul ei are nevoie de 0 a doua so- tie. In afari de asta, mai am o singuri veste, mai putin interesanta, gi anume ci mama a aflat in aceasta sear despre o dieta pe baza de salata gia hotacat ca trebuie st © incep numaidecat. ~Salata? ~Nu se manancd decat salatd intre orele opt si opt. ~Asta este absurd! Daca vrei si slabesti, nu mai cum- para plicinte atunci cind mama crede cai cumperi panglici. Desi, sincera si fiu, Olivia, eu cred c& ar tre bui s4 mananci orice vrei. Eu una tmi doresc cu dispe- rare si ma marit, dar chiar i aga, ideea de a ma marita cu Rupert ma face sa mananc o placinta. ~Patru plicinte, o corecta Olivia. Cel pusin. In plus, nar conta la nimic daca ai slabi mancdnd salata, continua Georgiana. LL nu are incotro, trebuie si te ia de nevast. Daca giar creste urechi ca de iepure, si tot ar trebui si se insoare cu tine. In vreme ce ni- ‘meni nu se poate gindi serios la ideea de a se cisatori cu mine, indiferent cat de subjire mie talia, Am nevoie de bani ca sa. ca s& fi miuiesc, ‘Vocea fi tremura din nou. Sunt tofi niste caraghiosi fara minte, spuse Olivia, stringindo iar in brage. Nu teau observat inca, dar 0 si te remarce dupa ce Rupert o siti dea o zestre. ~Probabil ci 0 s4 am patruzeci si opt de ani pina si ajungeri voi la altar.20 Eloisa James = Cat despre asta, Rupert vine la noi maineseara, cu tatil Tui, ca si semneze actele de logodna. Si se pare th dupa aceea pleaca direct pe front din Eran, =Pencra Dumnezeu! strigi Georgiana, facind ochi mari. Chiar o si fii ducesi! LL e pe cale si devina SS! ~Logodnicii lamentabili sunt adesea ucisi pe cAmpul de luptt, ii atrase atensia Olivia. Cred c& expresia este yearne de tun", Sora ei rise bruse. =Ai putea micar si te prefaci cd gandul asta te In- tristeaz putin. ~Chiar mat intrista! protest Olivia. Cred. ~Ai avea si motiv. Nu numai ci ai pierde sansa de a fi numit’ ,alteya voastra® Intreaga ta viayd, dar pi- ringii nostri ar sari de pe Podul Battersea findnduse demani. = Nurmi pot imagina ce ar face Mama si Papa daca gisca ce lea promis ouale de aur sar transforma in paté de foie gras pe tarimuti franceze, spuse Olivia, cu uugoara tristefe. = Ce se intimpla daca LL moare inainte si se insoare cu tine! intrebi Georgiana. Oricit ar fi de legala, 0 lor godni nu este o nunti. ~=Presupun cf actele astea fac Intreaga situatie cu ‘mult mai solida. Sunt sigura ca cea mai mare parte a so- cietaqii londoneze este convins’ c& se va stinge de inima rea inainte s& ajungem la altar, din caza aspectului meu general neatrigitor gia fapeului cd nu mandne suficien- a salacs, ~Nu fi ridicolat Esti framoasa, tise Georgiana, Ai cei mai frumogi ochi pe care fam vazut vreodata. Nu pot simi dau seama de ce eu mam ales cu ochiidgtia simpli, cAprui, in timp ce ai thi sunt verzi. O privi cu coada ochiuluis Verdedeschis. Culoarea frunaelor de felin8, ‘mai exact. ~Daca si soldurile mele ar fi ca frunzele de gelind, aunci ag avea de ce sa ma bucur. Esti voluptuoast, insist’ sora ei. Ca o piersica dulce sizemoasa. Alegerea perfect a Nu ma deranjeaz4 c& sunt o piersic’, spuse Olivia. Pacat ci la mods e felina. capitolul 2 in care facem cunostinya cu un duce ‘Conacul Littlebourne Kent Resedinga Ducelui de Sconce In exact acelasi moment in care Olivia si Geor- giana dezbateau cu aprindere tema agricols referitcare Ia meritele relative ale piersicilor si felinei, eroul po- vvestii noastre cu sigurantA nu se comporta ca majo tatea prinsilor din basme. Nu stitea intrun genunchi, nici nu venea calare pe un armisar alb si nu se afla in. preajma nici unui vrej de fasole, Stitea in schimb in biblioteca, lucrand Ia 0 problem’ matematica difi- cila: mai exact, teorema celor patru patrate a lui La- grange. Pentru a ma face mai bine ingeles, daca acest duce ar fi incalnie vreodatd un vrej de fasole de dimen- siuni neobignuite, cu siguranta ar fi generat un salt in cunogtingele botanice timpurii referitoare la cresterea neobignuita a plantelor - dar nu sar fi gindit nicioda- 18 st facd un salt pe amintitul vre}. Ar trebui si fie evident din cele mentionate mai sus ‘ca Ducele de Sconce era genul de barbat oripilat de in- sisi ideea de basme. Nici nu le citea, nici nu se gindea vreodata la ele (Gi cu atit mai pugin nu credea in ele); idea de a juca vreodata un rol intr-unul i sar fi pirut absurda gi ar fi respins de la bun inceput teoria car fi ppututsemana in vreun fel cu printii balai si imbracaji in catifea care se regiseau in astfel de povesti. Tarquin BrookChatfield, Duce de Sconce - cunos- ccut drept Quin printre apropiatii sii, care se ridicau la numarul de exact doi ~ era mai, degraba personajul ne- ‘gativ din povesti, lucru pe care il stia foarte bine.2 Eloisa James ‘Nu ar fi putut spune la ce varstt descoperise cit de puternic se deosebea de un pring din poveste, Poate c& Avusese cinci, sau gapte, sau zece ani ~ insa la un mo- ment dat trebuie saqi fi dat seama c& pirul negru ca ticiunele, cu o suvifa alba deasupra fruntii, nu era nici imaginea' traditionala, nici cea apreciata de sociecate. Poate ca fusese In momentul in care virul lui, Peregrine, il numise un batran ramolit (remarcd ce condusese la 0 regretabil incaierare). ‘Cu toate acestea, nu numai parul tl diferentia de cei- lalyi buiesi. Chiat sila varsea de zece ani, avea ochi aspri, pomefi infricosator de ascutii gi un nas care parea si Sttige aristocrat. La treizeci si doi de ani nu avea in jurul cchilor mai mulke riduri lasate de zimbete si risete de- cet avusese cu doutzeci de ani in urma, gi asta dinteun motiv foarte intemeiat. ‘Nu ridea aproape niciodata. Dar Quin avea totugi un punct esential in care se ‘asemana cu eroul din Prinjesa si bobul de mazdre, fie c& ‘recunostea sau nu: mama lui era cea care ii alegea soyia gi lui pusin fi pasa ce criterii aplica ducesa vaduva in. ceasti misiune, Daca ea hotira ci un bob de mazate sub o saltea ~ san sub cinci saltele - era cheia pentru a igisi sotia cea mai potrvita s& devind viitoarea ducesd, ‘Quin nu avea nimic impotriva, atata timp cit nu trebuia 84 se ocupe personal de toatt afacerea. ‘Acest crucial detlu era Jp fel de real = la fl de ‘eal ~ ca gi pringul fara nume din poveste, la fel de ducefi- cat pe ct era Georgiana de ducesificata. Rareoti vedea 0 usa firé sa treaca prin ea ca si cum ar fi fosta lui. Si, de- ‘leme ce detinea foarte multe usi, ear ft purut orieand apira spunand cA era o presupunere rezonabil8. Privea ‘amenii de sus pentru c& era mai inalt decat majorita- tea. Era prin urmare un lucru firesc, iar aroganja era Greptul stu din nastere. Nu ar fi putut concepe alt mod de ase comporta. Casi fim cinstti,trebuie si spunem c& Quin igi recu- nostea citeva defecte personale. Spre exemplu, rareori inyelegea ce simteau oamenii de Ling’ el. Avea 0 inte- ligenga formidabila si foarte rar il surprindeau tiparele ‘Alegerea perfectd a de gandige ale clr, Dar emoril! i daplcea in mod profund felul in care oamenii pareau st-gi ascanda cemotille, doar pentru ale elibera in rabufniri sgomotoa- se si explozi inlacrimate. ‘Aceasta antipatie fapi de manifestarea sentimentelor 1 determinase s8 se inconjoare cu oameni asemenea lui sia mamei sale: cerebral, care rispundeau la 0 proble- ma formulind un plan, adesea implicind experimente gindite peneru a demonstra o ipotezt enungata. Mai ime ortant acest point ale nu plangeau dack cinera le jemonstra ch ipoteza lor era incorects. Personal era de pirere c& oamenii mu ar fi trebuit st aiba atit de multe emoti, avind in vedere c& sentimen- tele erau de prea putine ori logice i, prin urmare, de nici un folos. Se facuse de rés odata cedand in fayaemo- fiel - si nu se terminase bine. Defap se terminaseingroitor. Simplul gand il impunse cu 0 durere intunecatt tn zona in care presupunea in mare c& se afla inima luis task o igmort dup cum i era obicell, Dac ar faze gistrat de cate ori pe luna, pe saptimana - pe zi - sim- ‘aceasta impunsatura... Nu avea rost si se gindeascd a asta, ‘Un lucru invagase de la mama lui mai presus decat orice, ganume cl era de preferat a emote repretble 4 fie date uieari, $i daca cineva nu putea vita (cum nu. putea el), atunci acest ejec personal trebuia ascuns. Ca si cum simplul gind fa mama lui ar fi aduse lan- gi el, usa bibliotecit se deschise gi valetul lui, Cleese, intona: ~Alkeya sa. =Planurile mele sunt gata, Tarquin, declaré mama lui, inerand imediat dupa ce fusese anungat de Cleese. ‘Era urmata Indeaproape de asistentul ei personal, Steig, gi de servitoarea ei personala, Smithers. Altera sa, ducesa viduva, prefera s& aiba cdteva persoane in urma ei oriunde se ducea, ca si cum ar fi fost un episcep ur- ‘mat de acoliit sti entusiasmagi. Nu era o femeie inal, dar emana o prezenfa atit de puternica inet lisa im: presia de maiestate, cei drept cu ajutorul unet peruciore ‘Eloisa James inalte. De fapt, peruca ei semina remarcabil de mult cu mitra unui episcop. Amandoua atestau convingerea celui care o purta cum ca isi ocup’ locul bine-meritat in univers: gi anume, in varf. ‘Quin era deja in picioare; acum se ridica din spate- Je biroului pentru a struta mina pe care Fo intindea ‘mama lui. ~ Chiat aja? intreba el politicos, Incercand sii amin- teased despre ce anume vorbea. Din fericite, ducesa nu considera cX raspunsurile erau 0 parte obligatorie intro conversatie. Daca ar fi avut de ales, ar fi preferat monologurile, ins& invaase si se adreseze intrun mod ce putea fi clasficat aproape ca interact. ~Am selectat dous tinere, spuse ea acum. Amando- us din familii excelente, nu mai este cazul si 0 spun ‘Una face parte din aristocratie, alta din nica nobilime, dar este recomandata de Ducele de Canterwick. Cred casuntem amindoi de acord ca s8 lutm in consideratie doar aristocratia ar Insemna si manifestim ingrijora- te In aceasta privns, iat fala Sconces are a le emofii. Se ee si Tarquin dadu supus din cap. Invayase de copil c& ingrijorarea ~ la fel ca gi iubirea - era o emoie dispreguita de aristocrati. ~=Amindoua mamele imi cunosc foarte bine lucra- zea, continud mama lui, gi sunt rezonabil de increzttoa- re ca ambele lor fice vor trece seria de teste la care le voi supune, Teste bazate, desigur, pe Oplinda magulitoare. Mam gindit foarte mule la vizita lor, Tarquin, gi va fi tun succes. ‘Quin ingelesese pina acum exact despre ce anume vorbea mama lui: despre urmatoarea lui soyie. Apro- ba atat planul altefei sale cit si increderea ei in reugi 1, Mama lui igi organisa fiecare aspect al vieti - si de cele mai mute ori organiza gi viata lui. In singura ocazie in care cedase spontaneititii ~ un cuvant si un impuls privie acum cu cea mai adanca suspiciune ~ rezulcatul fusese dezastruos. Alegerca perfects Fa De aici si nevoia pentru srmatoarea sotie. O a doua = Vei fi cisitorit pana la toamné, declara mama lui. ~Am cea mai adanca incredere c& acest demers, la fel a tot ceea ce faci, va fi un succes, raspunse el, spundnd doar adevarul Mama lui nici nu clipi. Nici unul din ei nu avea timp de linguseli sau complimente frivole. Asa cum scrise- se mama lui in cartea ei, Oglinda magulitoare ~ care, in mod destul de surprinzitor, se vanduse cu foarte mare succes ~ ,0 adevdratd Lady preferd o dojand bland’ unui compliment extravagant", ‘Nu este nevoie si spunem ci alteta sa ar fi fost extrem de surprinsa daca cineva iar fi adresat vreo dojana, fie ea oricat de blinds, “Dups cei lg ose ae fe der de 0 asemenea poritie, voi fi fericit, spuse ea acum, apoi adauga: La ce lucrezi? ve Pe Quin privi spre birou. =Scriu o luctare despre solutia lui Lagrange laipote- zallui Bachet in legatura cu suma a patru patrate. =Nu miai spus ca Legendre a imbunacigit deja teore- ‘ma lui Lagrange? - ida lui este incomplecs. ~Ah. Urma o pausa de cteva secunde, pol viduva spuse: Voi trimite o invitatie imediati celor doua tinere alese, pentru a ni se altura aici. Dupa ce le voi observa aga cum se cuvinte, voi face o alegere. O alegere nao nala. Nu vei ceda fanteziilor ugoare, Tarquin, Cred ca suntem amandoi de acord ca prima ta cAsatorie a de- monstrat suficient de clar lipsa de ingelepciune 2 unui astfel de comportament. Quin isi_inclina capul - dar nu era intr totul de acord, Casatoria lui nu fusese o decizi¢ ‘ingeleap- ‘G, asta era sigur. Fusese chiar o alegere ingrozitoare din anumite puncte de vedere (faptul c4 Evangeline isi luase un amant incS din primele lunt vorbea de la sine). Totusi...Fy ‘Elisa James =Nu din toate punctele de vedere, spuse el acru, ne- reugind st se stapéneasct. ~Te contrazici singur, remarca mama lui. TCasatoria mea nl a fost 0 greseals din toate punc- tele de vedere, Elgi mama lui traiau tmpreuna destul de confortabil, dar Guin era ct se poate de congtient ci linistea casei depindea de faptul ca, de cele mai multe ori alegea si ‘puna eft mai putina rezistenf8. Totusi, cind era cazul, pltea fla fel de categoric casi vaduva, ~Ei bine, raspunse mama lui, sfredelindud cu privi- rea, din acest punct de vedere fiecare judect dupa cum considera de cuviinga. “Eu sunt singurul care emite judecati cu privire la casnicia mea, spuse rispicat Quin. "Chestiunea este irelevanta, raspunse ducesa, fluru- sind evantaul a i cum ar fi vrut si alunge o insect ‘Wal face tor postbiful st te indrum in aga fel incdes8 nu te erezesti din now in aceeasi situagie neplacuta. Obosese hnumai eind imi adue aminte de toate certurile, de toate suparitile si plansetele. Ai fi zis c& tina fusese crescutt pe sceni. ~ Evangeline. ZUn'nume foarte nepotrivit pentru o Lady, tl tncre- ‘rugse mama sa. In conformitate cu Oglinda mdgulitoae, s& intrerupt pe cineva era un pacat de neiertat Quin aprepe tera Clipe, doar atat cat ticerea din incipere s& devina apast- toare, Apoi spuse: “Evangeline era foarte emotiva. Suferea de sentimen- talism excesiv 1 avea probleme cronice cu nervii Mama lui fi arunca o privire arzitoare. “Sper cA nul ai de gind si m& inseruiesti smu vorbese de rau morti, Tarquin. “Nl este 0 idee rea, spuse el, ludndugi viaga in pro” prille maini. -Hmpf! Totus. tsi exprimase punctul de vedere. Nu avea rimie impotriva sf 0 lase pe mama lui si se ocupe de chestiunea alegerii celei de a doua soyi. Era pe deplin Alegerea perfocrh e constient c& avea nevoie de un mosteni inane le un mostenitor. Dar prima legea si ignore pirerile celorlalti vizavi de aces Ce’ revenim la chesiunea in cauza, deg! sunt sur oh paramerrit pe care rmulat sunt excelenti, am 0 conditie in ceea ce priveste tinerele pe care leai selectat. oe ne tele, fii arent! se uta la asistencul mamei sale, care st age care stitea deja ~Sa nu aiba o predispozitie spre chic i. Mama lat ncn din cape Pe MO =Voi sine cont de parerea ta. Tnsoaree capul. ~Steig, noteaza! La cererea exprest a alte un et upimentar, pent ‘cerita he ctu este excesiv de predispus spre chi ait see nate de ecurc nos ~ Bucierie inocentd, murmurs Steig, serind tn greba. in so imaging dintrodat pe tuys duces cu ler inal, asemenea predecesoa un & sie cee relor sale elisabeta- Numa deranjeast daca e vesela,clari oar mate a, clarifict el. Doar st ~O vol elimina pe oricare dintre candidate daca ti date daca imi va lisa impresia ch igi ingiduie si-gi manifeste buna dis Poritie in mod necorespunzitor,spuse mama lui, 9 uns pes doj veden let rin toi de pet ieie care nu simtea nici o placere in compania lui Dap gia oh ula asta se referea mama lui. In plus, plecase deja. capitolul 3 In care sunt evaluate meritele virginitayii desrabilarigicigtga desuabalares Olivia si Georgiana abia terminasera discutia despre avantajele piersicilor in faga felinei, cind mama lor in- trl in incapere.2B ‘losa James Majoriggtea femeilor trecute de patruzeci de ani isi tngadiie @ cagige o uggardrorunjme a siluetel. Det, pared in semn de repros fag de fica ei cea mare, care re fuza 88 se comporte In mod satisfacator, doamna Lytton minea precum o vrabiufa gi igi indesa fara nici o mila Curbele pe care le avea inten corset cu intarituri din os de balena. In consecinga, arita ca o barzi cu ochii mari ‘gi nelinistifi si cu un mog de pene pe cap. . ‘Georgiana se ridica numaidecat in picioate gi ficu 0 reverent. Bund seara, mama. Ce draguy din partea ta s8 vil sine vezi. "Nu sufi cand fact asta, se amestecd Olivia, ridicain- duse fara tragere de inima si gemind usor. Doamne, ‘cat ma dor picioarele! Rupert ma calcat de cel puyin sase ori. HF Ce anume face, draga mea? intreba doamna Lytton, surprinzind remarca Oliviei in timp ce inchidea uja in urma el. ae = Georgie se face toati numai lapte gi miere pentru tine, spuse Olivia, nu pentru prima oar’. ‘fnctuntarea mamei sale era o combinaie miraculoa- st: reugea sf exprime deegustul fara saqi mugre macar cu ‘un milimecru fruntea. “Dupa cum sora ta stie foarte bine, pelerinajul unet adewirate Lady nu este decat un prilej de a ardta in lume tsenja ni persona} cu adeudrat maiestos, wiDe a area lumi, spuse Olivia, facind un gest vag de rizvrittire. Dacd insigti s& citezi din Oglinda stupiditagii, mam, ai putea micar si o faci corect. . Doamna Lytton 3i Georgiana ignorard amandout acest comentatiu nefolositor. “Ai ardtat minunat in rochia de matase de culoa- rea prunii, spuse Georgiana, trigind un scaun lang’ gemineu si condueindusi mama spre el. Mai ales in timp ce dansai cu Papa. Haina lut se asorta magnific cu rochia ta. Afi auzit El ne va face o visita maine, Alegerea perfects 29 Doamna Lytton rosti pronumele cu atita reverent de parci Rupert ar fi fost o zeitate care binevoia st tres & pragul casei unor simpli muritor ~Am auzit, spuse Olivia, privindugl sora agezind o pernuti la spatele mamei lot. ~MBaine, la ora asta, vei fi ducest, Tremuratul din vocea doamnei Lytton vorbea de lasine. ~Ba nu voi fi, Voi i logodita oficial cu un marchis, care nu inseamna chiar acelag lucru cua fi ducesd, Sune sigued ci-fi amintestic& sunt logodité neoficial de apro- ximativ douazeci si trei de ani. ~Diferenga dintre ingelegerea noastra particulara cu ducele si ceremonia de maine este exact chestiunea des pre care doream sii vorbesc, spuse mama lor. Geor giana, poate cd ar fi mai bine si ne lagi singure, avind in vedere ci nu esti maritacs. Olivia gisi aceastt sugestie surprinzttoare, Doamna Lytton igi flutura genele intrun mod care sugera ci nu se simfea citusi de purin in largul ei, iar Georgiana avea taleneul de a atenua aforismele. De fapt, chiar in clipa in care Georgiana ajurse la ‘usa, mama lor ii facu semn cu mana. Mam rizgindit. Draga mea, poti rimane, Na am F nici o indoiala ca marchizul ii va da o zestre la scurt timp dup’ nunti, asa c4 aceasta informatie sar putea si fie relevanti si pentru tine. O logodnd oficiala este 0 relatie complicata, din punct de vedere legal. Desigur si legile noastre se schimbs... ‘Doamna Lytton arita de pared nu avea nici cea mal mic idee despre ce vorbeste. ~Se pare ci se schimba de lao at la alta. Raman o par- te din legile vechi, vin altele noi. tatal vostru ingelege aceste chestiuni mai bine dectt mine. Avind in vedere interpretarea legala din momentul acesta, logodna voas- tri va avea caracter de obligativitate, cu excepsia cazulut | in care marchizul ar suferi un accident fatal - cand, de- sigur, moartea lui ar face logodna invalida,0 Eloisa James fyi deschise dintro migcare evantaiul si tncepu s& si fluture in fata, ca gi cum nici nu se putea gandi micar la © asemenea tragedie tngrozitoare, =Ceea ce este foarte probabil, spuse Olivia, rispun- 24nd att evantaiului, cat si cuvintelor mamei ei. Avand ‘in vedere ci Rupert are creier cam cat un fangar gi se pare cA pleaca pe cimpul de lupea. =Politeea nu se demodeazd niciodatd, spuse doam- na Lytton, coborindui evantaiul sub’ barbie si ape- land la Oglinda magulitoare. Niciodata s4 nu vorbesti asa despre un nobil. Este adevarat c4, in tragica si- ttatie in care marchizul ar sucomba, logodna nu ar mai avea nici o valoare. Exist Insi o clauza interesan- 12, ce cade sub incidenga unei legi mai vechi, din cite Ingeleg eu. = Clauzi? intreba Olivia, incruntinduse - din neferi cire tocmai cind mama ei se uita la ea. = Nuti umbri fruntea cu expresi de dispres, recta auto- ‘mat doamna Lytton. Se pare ci ducesele rimaneau fii riduri intreaga Jor viaja, cu siguranja pentru ci nu se Incruntau niciodata. = Daca a fi si. Doamna Lytton isi flutura agitatd evantaiul. Sh. Si... ii arunca Oliviei o privire plina de subingeles. = Atunci logodna ar deveni mai mult decat o obliga. sie legal’. Sar transforma intro cisitorie, sub aspectul anumitor legi. Numi amintesc cum i zis tatil vostru, Ceva despre dreptul ,comun', parca. Desi, cum ar putea o lege comund si se aplice nobilimii, eu una nu pot ingelege. ~ Vrei sa spui ca, daca fopai prin cearsaf cu LL o s& ajung marchizi si in cazul in care el moare? intreba Olivia, masindusi degetele de la picioare. Mi se pare foarte improbabil, Evantaial flurura nebuneste. Sunt convinsa ci nui dai seama ce spui, Olivia. Trebuie sa invesi si vorbesti civilizat. Alera pfet a ~Presupun cf legea a fost gindita ca st le proteje 2e pe tinere, o intrerupse Georgiana, inainte ca mama Jor st abordeze in detaliu subieccul exprimarii nerusina- te a Oliviei. Dack infeleg eu corect, mama, spui ef, ta cazul in care marchizul siar pierde stapanirea de sine si ar comite un gest nepotrvit rangului gi poziiei sale sociale, ar fi obliga ‘88 se Insoare cu logodnica promis’, si anume cu Olivia. ~Sincer, nu sunt complet sigurd daca ar fi obliga: s8 se insoare cu Olivia sau daca logodna sar transforma pur si simplu in casdtorie. Dar cel mai important este 4, daca aceasta intimplare sar lisa cu un... cu un reeul tat, copilul ar fi declaratlegitim. Si, daca logodnicul nu ar fi decedat, nu ar mai avea dreptul de a se razgandi. Nu ch marchizul sar putea gandi la aga ceva. ~ Pe scurt, zis sec Olivia, zbenguiala din patil leaga pe ‘marchiz de mine, Mama lor inchise evantaiul dintro migcare gi se ridi- Ain picioare. = Olivia Mayfield Lytton, vulgaritatea ta neincetata este inacceptabila! Cu atit mai inacceprabila cu edt esti ‘© viitoare ducesa. Tine mine, toate privirile vor fi atin- tite asupra ta. ‘Se opri s8 tragi aer in piept. ~ Putem reveni la un subiect mai important? tntreba Olivia, ridicanduse din nou in picioare, fara tragere de inima. Am impresia ca ma instruiesti sa tl seduc pe Rupert, desi nu pot si-mi explic cum de ai neglijat | imi asigurt um preceptor si pentru aceasta deese- ita arts, ~Nu mai porsuporta vulgaritatea ta fara limite! stig doamna Lytton. ‘Apoi, amintindusi ci era mama unei vitoare ducese, Agi drese vocea gi inspira adanc. [_” =Nueeste nevoie de nici un fel de... etduinga. Un bar ‘at - chiar si un gentilom - trebuie doar s& primeasca impresia ct 0 femeie este dornica de intimitate si v... fees nen oe actin de coe sa —32 Eloisa James $i cu aceste cuvinte, doamna Lytton iesi vijelios pe usa, fled macar s& arunce o privire vreuneia dintre fetele ei. ‘Olivia se ageza din nou, Mama ei nu fusese niciodata prea interesata sii manifesteafectiunea mater’, insd era dureros de evident ca, in curind, Olivia nu va mai fea nici un fel de mama ~ doar o doamna de companie iritaté gi iritantd. Acest gind Ii ridicd un nod in git. -Nu vreau si te fac si te simfi stinjenita, spuse Georgiana, agezinduse la rindul ei, dar am impresia & Mama 3i Papa au de gind si te Incuie Intro camera Iimpreuna cu LL. "Ar putea si mute patul matrimonial tn birou. Asa, casi fie siguri ca Rupert ingelege ce are de facut, -Oh, va intelege, spuse Georgiana. Pentru barbati este ceva natural, din céte am inteles. “Dar nu mam gindit niciodata tn felul asta la LL Tu “Nu, raspunse Georgiana, apoi se gindi prey de cite- va clipe. Cel pugin, nu inca. E ca un eels "Nu cred ci s¢ va maturiza prea mult pana mal- neseari. Cajelug nu era o descriere chiar nepotrivita pentru Rupert, avid in vedere implinise optsprezece ani cu doar o'stptamand in urma, Olivia avea sid reproyeze ‘intotdeauna tatalui ei ca se grabise s4 se insoare Inaintea celui, apoi continuase s& procreeze in acelagi ritm. Era obositor s4 fi femeie de douazeci si trei de ani, logodita cu un btiat care abia implinise optsprezece. Mat ales cu unvul care pirea atat de nestiutor. “Tot timpul cit durase cina ujoara de dinaintea balu- tui, Rupert bolborosise intruna despre felul in care glo- ria numelui familiei sale depindea de comportamentul Tui pe campul de lupta - chiar daca toti cei de la mast sfiatc& nu { se va permite niciodata sé ia cu adevarat parte la lupta. Poate cd se ducea el ,la rizboi", dar era Sescendental unui duce. Mai mult,'era un mogtenitor pentru care nu exista rezervi, prin urmare trebuia fe Hi din calea pericolului, Probabil cd avea sa fie trimis Aigeea perfor 2 fn alta fara. Olivia era surprins cd tatal Lui ti ingiduia ui Rupere chiar gi si priseasca fara. i _ ~ Va trebui sf preiei tu conducerea, ti sugera Geor- giana. Sa incepi aga cum ai de gind s& continui. Olivia se afunda si mai mult In canapea. Stiuse, desigur, of va trebui s4 impart& patul cu Rupert la un moment dat. Ins& isi :maginase vag ci evenimentul va avea loc undeva tn incuneric, unde atat ea, et gi Rupert 8 pon ignora ma wor fap te rac un cap mal scund decit ea i considerabil mai slab. Acest lucru nu patea cu putingh daca var fi tezitincuiagi in biblioteca, ~Asta e un avantaj al siluetei tale, continua Geor- giana. Birbatilor le plc femeile cu forme. "= Nag putea spune ca am observat. Poate doar cnd eas - Malcher:, pete nou, cu umerii lati. =Nar rebui site uifi la un lacheu! spuse Geor serimbtnd din nas. * eon ~ Else uta la mine, nu eu la el. Eu doar am remarcat, Stau si ma intreb, de ce nu ne cisitorim chiar acum? } intreba Olivia, rragincusi piciorul sub ea. $tiu cf a tre- uit s& asteptim ca Rupert si implineasca optsprezece ani, deisincen puteam la fl de bine oo facem Inca de dnd era in scutece, Sau: macar cdnd ncepea s& se tind pe picioare. Doar nu se pune problema ct va ajunge F vreodata la maturitate, aga cum este infeles in general acest concept. De ce o logodna si nu o nunti? ~Presupun c& LL nu vrea si se insoare. =De ce nu? Nu spun cA sunt eu cine stie ce partida din punctul asta de vedere. Dar nui poate imagina ci are cum si se susttaga voinfei tatalui sau. Nici nu cred cA arvrea Nu are nici un simbure de rizvratire in el. =Nici un barbat nu vrea si se insoare cu o femeie 3¢ care ia aleso tatal lui. Si, sincer, e valabil si pentru et gindescere la lita, Julieta Fallesbury! Pe cine a ales tatal ei? Tot cemi amintesc este ci a fugit cu un gradinar pe care porecli se BaiatLung. ~ Romeo si Julieta, prostuto! _ ~Shakespeare nti a scris nimic care s& se posta aplica ‘viii mele, spuse Olivia. Sau poate 0 si se descoperecoy Eloisa James veo tragedie pierduth intivulata Mule zgomot_pentns Olivia si bufonul. Rupert nu e Romeo. Nu a manifestat nici cea mai mica intengie de a anula logodna noastr’. in cazul Ssta, presupun cd se simte prea tinar pea tru insuritoare. Vrea sa se bucure pusin de libertate. acura amandoua pret de citeva clipe, incercind stl vada pe Rupert bucurinduse de libertate. ~Greu de imaginat, este? zise Olivia, dupa putin timp. Pur si simplu nul pot vedea pe LL dnd iama prin agternutu ~Nar trebui sti poti imagina pe nimeni in felul asta, spuse incet Georgiana, ~Pastreazii virtutea plictisitoare pentru cei cirora le past de ea, o sfitui Olivia, desi fara rautate. Cresi cd Rupert are micar idee cum merge treaba? ~Poate cf spers ef, dupa ce se va intoarce din Franga, va fi cu vreo casiva centimetri mai inal. ~Oh, credemma, spuse Olivia, cutremurinduse, am cogmaruri in fiecare noapte despre clipa in care vom. pasi impreuna spre altarul din St. Paul, Mama o s& mi oblige s4 port o rochie impopofonat’ cu o grimada de tul, asa c& voi fi de dou ori mai inalta gi de dows ori mai lata decat mirele. Rupert o st aiba langt el pe cayelul ala ridicol, care n-o si facdaltceva decit st atraga atengia cd are o talie mai subyire decit a mea. =O si 0 temperez eu pe mama cind va veni mo- mentul s&-ti aleaga rochia, fi promise Georgiana. Dar rochia ta de mireasa nu are nimic de a face cu seductia de mainesears. -=Nu are de a face? Sincer, cred c& ar tebui st ai grija, Georgie Ai theoput a vorboqe de paca ai cma din ble temata aia de Oglnda chiar si cand suntem singure. =Gandestete la ziua de maine ca la o incercare. Gandeste-te ci esti Hercule, pus s& curete grajdurile lui ~ Prefer s& cura grajduri dectt s& seduc un barbat cu ‘un cap mai scund decit mine si usurel ca un fulg. ~Oferai un pahar de tirie, suger Georgiana. {ti amintesti cat de ingrosita era doica Luddle de barbagit ‘Aligerea perfectd 35 care beau trie? Spunea cA fi transforma in nigte satiri desfranafi. Rupert, satirul desfranatul, spuse Olivia, gindi- toare. fl si vad fopaind prin padure pe copitele lui juctuse. ~Copitele tar putea da un aer distins, Mat ales daca ar avea gi barbiga. Saici au intotdeauna barbige. Rupert at avea o problema aici. Iam spus in sea- ra asta c& fncercarea lui de agi lisa mustayd mi se pare interesantd, dar Lam mingit. Dar nu cumva satiri au si cornite? ~Da, gi cozi =E posibil ~ dar nu sigur - ca 0 coada sti dea lui Rupert un aer de drecuyor, ca si cum ar fi unul din- tte destrabslagii ia despre care se spune ci sau cleat cu jumatare din doamnele din inalta societate. Poa te cA o s8 Incerc s& mil imagines cu aceste imbunststiri mainesears. =O sii te pufneascd risul, o avertizi Georgiana. Nu trebuie si rézi de soful eau in momentele intime. Sar putea stl inhibi. In primul rand, nu ¢ soful meu. In al doilea, cand yine vorba de Rupert, fie rizi, fie te umfls plansul. {In seara asta, in timp ce dansam, Lam intrebat ce parere are tatal stu despre planul lui de a se incununa cu glo- rie pe cdmpul de lupe, si sa oprit in mijlocul sili sia declarat: ,Raga poate ada aripile vuleurului, dar fata for los!* Dupa cate gia ridicat bragul gia lovito atat de tare pe Lady Tunsal, c8 ca dardmat peruca din cap. Am vizut, spuse Georgiana. De unde stiteam eu, mia lasat impresia ci se agita mai mult decat era cazul. Nea ficut dectt st atraga si mai multi acentie. Rupert ia dat irapoi peruca cu incintatorul co ‘mentariu ci nu semana citusi de pugin cu 0 persoana cheald i nu sar fi imaginat niciodat8 cd este, Georgiana dadu dia cap. = Interesant moment pentru ea, fara Indoiala. Totusi, nu Infeleg ce a vrut sf spun cu raja.6 Eloisa James imeni nar ingelege. Viafa alaturi de Rupert va fio serie de momente pline de suspans, pe care voi fi nevo- ita s le interpreter, ~Rara trebuie si fie ducele', spuse Georgiana, inca sgindinduse la ce voise st spun Rupert. lar chestia cu inmuiatul aripilor, ce crea? Sugereaza ca Rupert se vede pe sine ca un vultur. Personal, mie mi se pare ci i sar potrivi mai bine rata. ~Pentru c4 macdne? Cu siguranga, ar fi singurul care ar putea vedea in el un vuleur. Olivia se ridica in picioare gi suna clopofelul. =Cred ea ar fi de datoria mea ~ uite aici exprimare pentru tine, Georgie ~ ar fi de datoria mea si-mi amin- tesc ct am fost invicath si intresin relagiiintime cu un foi in biblioteca tatalui meu maineseard. Si daca asta ‘nu spune totul despre relatia mea cu paringit nostri, nu stiu ce altceva ar face-o mai bine. Georgiana pufni. Olivia isi clatina degetul in fata ei. ~Ai scos un sunet foarte vulgar, draga mea! Foarte, foarte vulgar. capitolul 4 Ce este scris in inima unui birbat (sau a unei femei) A doua 2i seara, Olivia era ayezati pe canapeaua din camera galbend, cu aproximativ dou8 ore inainte si soseasct Ducele de Canterwick gi fiul siu, Rupert. Doamna Lytton se agita intruna, strigindule tor felul de ordine servitorilor. Domaul Lytton era mai predis- pus s4 pajeasca de colocolo in momentele de agita- ie. Isi aranja de atdtea ori esarfa, incét reusi pana la lurid sf o mototoleasct cu desivarsire gi fu nevoit sa se duct si o schimbe. Tack = rapa, duke duce (in Ib. englera) Aligerca perfects a7 ‘Adevairul era c& patingii Olivil se pregatisera pentru acest moment intreaga lor casnicie gi, chiar si aga, nugi puteau crede norocului. Putea citi fn ochii lor c& nu le vvenea si creada. ‘Oare ducele chiar va merge pina la capat cu aceas- 1 cisitorie, pe baza unei promisiuni facute cu ani tn urmd, pe vremea cind era inci la scoala? In sinea lor, ru erau convingi. Demnitate, virtute, afabilitace si ginutd ti gopti mama ‘i, pentru a treia oard in acea seara, “Tatal ei fusese mai direct: Pentru numele lui Dumnezeu, punegi lacat la gura! Olivia didu din cap. Din nou. =Tu chiar nu esti deloc emotionata? suiera mama ei, ayezinduse langi ea. Nu, spuse Olivia. - Asta... asta nu e firesc! Mai c&-mi vine si cred ci nu. vrei si fii ducess. ra evident c& aga ceva era pur si simplu de neconce- put pentru doamna Lytton. =Dupa cum se vede, sunt pe cale st mi logodese oficial cu un barbat pe lings al cirui creier si un gri- unte de nisip ar parea eae Cu siguranya, trebuie ci-mi dorese foarte mult s& fiu ducest, ti atrase aten- tia Olivia. ~Creierul marchizului nu are nici o importang’, spu- se doamna Lytton, incruntinduse, apoi netezindugi numaidecét fruntea cu virful degetelor, in caz c& at fi aparut vreun rid. Vei fi ducesd intro zi, Eu nu mam gindit nici o clips la creierul lui, atunci cand mam ma- "ir cu tail vost, Simpla none nu este demnd de o Lady. ‘Sunt foarte siguri cA tata a dovedit c& poseda un nivel normal de intelizent3, spuse Olivia. Stitea cit putea de nemigcati, pentru ca buclele et tidicol de nenaturale s8 nu se Incurce. : -Domnul Lytton mia facut o vizita. Am dansat, ‘Nu am luat nici o clip& in consideragie inteligenga lui. f Gandesti prea mult, Olivia,38 Eloisa James ~Ceea ce sar putea si nu fie un Iucru ri, avind in. vedere cA femeia care se va marita cu Rupert va trebui si gandeasca pentru doi. ~Imi dai palpitatii! spuse doamna Lytton, tragind agitat aer in piept. Pana gi degetele de la’ picioare miau transpirat. Daci ducele se razgindeste? Tu... nut esti chiar tot ce ai putea fi, Oh, deai putea si nu mai fii atat de spivituala, Olivia! Te asigur c& glumele tale nu sunt amuzante. =Nu o fac special, mam&, spuse Olivia, incepind 84 se enerveze, desi igi promisese c& va fi calma. Pur fisimplu nu cunt intordenuna de acord eu tne Vad lucrurile atfel. < Fac lume deplasate, orice de mule ar place s8 spui altel ~In cazul Asta, cu si Rupert vom fi o pereche de po- mini, spuse Olivia, abia stipinindue si nu explodeze. Tancalaul si deplasatal ~ Veti, exact despre asta vorbeam! 9 acuz’ mama ¢i E nefiresc s8 faci glume intrun astfel de moment, cénd ‘un marchiz este pe cale siti jure credings. livia era calma. Stia foarte bine c& tatal lui Rupert avea si soseasca, la ora stabilita, aducdnd cu el toate do- ‘cumentele necesare pentru a oficializa logodna. Prezen- {a mirelui nu parea sa fie necesara. Ducele de Canterwick era un barbat Inctpayinat, care nu avea nici un interes sii gaseasca fiului sau 0 sofie potrivitt; chuta mai degraba o ingrijitoare. O ingri- jitoare fertila. Nu avea nevoie de bani si zestrea pe care parinfii ei reusisera cu greu si 0 adune ~ mai mult deca respectabila pentru o fata de rangul ei - nu avea nici © importanta. Soldurile si mintea ei il convinsesera pe duce sti sink promisiunea, dup cum fi spusese cu detasata Hiceala in ziua in care implinise cincisprezece ani. Paringii ei dadusera o petrecere in grading pentru fetele lor si, spre enorma surprizi a tuturor, altefa sa li se alaturase. Rupert nu il insorise pentru ch avea doar Uneprezece ani fa acea vreme gi abla renunyase la pane talonii scurti ‘Alegerea perfecta » ~Fiul_meu este un idiot cu geasta seact, tt spusese ducele Oliviei, privindo atit de intens, incat ochii ti iesisera putin din orbite, ‘Avnd in vedere ci parerea ei nu diferea de a ducelui, Olivia considerase cf era cel mai bine si nu rispunds. Tar tu sti asta! spusese barbatul cu vdita satisfac- ie. Tu esti aleasa, fats draga. Ai mince gi ai golduri uternice Purobabil ca tresrise pentru ct ducele adaugase: ~Soldurile tnseamna copii. Sofia mea era slabs ca un bay gi uite cu ce mam ales. Dou lucruri imi doresc de la nora mes, o data solduri si a doua oari minte. Iqi wun fra ocoliguri e4, daca nu leai fi avut pe amdne ous, nag fi dat doi bani pe promisiunea pe care tam facuvo tatalui edu sag fi ctutat pana cénd as ft gisit femeia potrivits. Dar tu esti aleasa! Olivia daduse din cap gi, de atunci, nu se mai indoise niciodata c& avea si se matite cu Rupert intro bund zi Allteya sa, ducele de Canterwick, nu era un om care si petmité unor fleacuri - cum ar fi fost sentimentele els ale ui Rupert - ste in calea une hesitate eel Pe misura ce anii treceau si ducele nugi aducea fiul la altar, desi paringii ed deveneau din ce in ce mai temi- tori, Olivia tor nu se ingrijora. Rupert era un téntalau. cu feasta seacd gi asta nu avea sa se schimbe. nici goldurile ef au aveau si se schimbe. Cand o erisuri_cu blazonul ducelui fu tn sfarsit vvazuta intrind pe Clarges Street, tatal ei ocupa o pori- fie langa umarul drepe al Oliviei, in timp ce mama ei se ajeza Kingi ea, cu profilul spre usa, aranjandusi cu rij fustele. Ducele intra fri sii permits majordomului s& i anunge, Adevarul era cA Ducele de Canterwick nu era genul de barbat care st permita altel persoane ~ deci daci era vorba de un membru al casei regale ~ 58 pigeas- c& inaintea lui. Arata exact a ceea ce era: un om obignuit 88 catalogheze nouazeci si nou la suti din populagia lumii cu termenul de parvenitiinsolenfi.40 Eloisa James © persoana dorati cu un ascutit sim de obser vatie - cum era Olivia - ar fi putut remarca faptul ci, in realitate, nasul ducelui intra primul in incdpere. Era absolut magnific si ar fi putut darama o usa cu el. Dar reusea sl faci sa nu para ridicol. Olivia presupunea ch venea din felul in care igi ginea capul ridicat, cu barbia impinsa in faa. asa impresia cd prezenta lui era singura care arunca lumina asupra persoanelor din jur, desi pana gi Olivia trebuia si admité c& aceasti presupunere era neo- bisnuie de exagerats. ,O Lady nu se deda la noriunt fans arf spus mana ei, citing, free din Oe da imbecililor. Din nefericire, noyiunile fanteziste erau singure- le care pireau sf treact prin mintea Oliviei, chiar si in timp ce faceao reverent cu desire gate 4 adresa ducelui un zimbet plicut balansat intre uimire si respect. " Rupert, pe de alts parte, avea un zimbet ce se situa uundeva inte familiaritate $i respect (a doua parte cu de- sivargire prefacuta). . = Iata-te! spuse Rupert, cu obignuitul sau entuziasm. Olivia fiacu din nou reverenti sii intinse mana. Pentru ci nu fi ajungea decit pand la umar, Rupert nu, trebui s8 se aplece mult ca sii strute manusa. Era trist ef mostenise nasul tatilui sau, dar nu gi personalitatea Aacestuia. In cazul lui, nasul prea ci nu face altceva de- ct s& atrag’ si mai mult atengia asupra gurii. Care atar- nna Intotdeauna deschis, lasind sii se vada dingit de jos, sclipind intro balea de saliva. " Olivia nu era niciodata mai fericita si poarte manugi_ decit atunci cénd primea salueul lui Rupert. Invordeau- na lisa un loc umed pe dosul mainii ei. ~Tatite! repeta el Indreptinduse, cu un zimbet larg pe chip. lacie! lati wan Rupert era predispus spre a face declarayi lipsite de orice semnificat in timp ce era de acord cu afirmatia lui - intradevar, ito! - Olivia recea in registru in mintea ei diferengele dintre Rupert si tatal stu. i ‘Aligerea perfects a ‘Ducele de Canterwick era foarte inteligent. Mai mult decit atit, era nemilos. Ollis ‘junsese fa conclusia, ca cei mai_multi dintre oameni ingaduiau sentimentelor si le influengeze logica. Catnterwick nu facea parte din- fe acest Avand in vedere acest nivel de gindire lucida, era ciudat ca fiul lui se gisea in dezavantaj nu numai cand venea vorba de int gent, dar si in ceea ce privea ex- cesul emoional. Rupert le dadea adeseori emotii celor din jur ca e pe cale si inceapa si cinte, sau, mai ru, s& izbucneasca in lacrimi. Cu siguranga trebuia si te gan- desti de doua ori inainte s& aduci vorba despre o in- morméntare recenti - chiar daca era vorba de o mat indepartata si in etate ~ dact Rupert ocupa locul Tanga tine la masa. =Si iato si pe Lucy! spuse el, chiar si mai entuziasmat. Lucy era o cagelusa foarte mica, nu chiar unul din- tre cele mai aspectuoase exemplare, pe care Rupert ‘© gasise abandonati pe o alee, cu aproximativ un an ity il ol ed cy tidia privina spre Olivia cu o expresie de o- talt adoraie,agitindusl coada subyice cade yobolan, dintro parte in alta, asemenea unui metronom setat pe ‘molto al ~Nu am placinta azi, ii sopti Olivia, aplecinduse ca ‘si ridice una din urechile lungi ale lui Lucy. Lucy avea cele mai bune maniere. [i linse mana Oliviei chiar si in ciuda acestei dezamagiri, apoi o porni dupa Rupert, Acesta tocmai se apleca in fata paringilor ei, pozitie care ii oferea Oliviei o priveliste excelenta asupra nasu- lui sau ca un cartof ia buzei de jos ce atirna asemenea ‘unui pendul. Aceste detalii o facura s4 se gindeasca, nu pentru prima oard, ci se mérita cu genul de om pe care cei din jur si Lar fi dorit invizibil. Sau, daca nu invizibil, cel putin mut. Isi inghiti nodul din git. =Acum, anung& alteqa sa, nu a5 putea avea constiin- ‘impacata daca nu ag fi absolut sigur ci domnisoara -ytton isi doreste aceasta uniune cu fiul meu tot atat de mult pe cat neo dorim noi. O promisiune facut intre2 ‘Elsa James doi baieti de scoalt nu ar trebui sa foryeze o tina per soana st rosteasc’ sfintele juraminte ale cisttoriei. ~Asta iam spuso eu, zise Rupert, cu vizibila satis. factie. Nimeni nu mar’ putea obliga pe mine si ma casitoresc. Este decizia mea, Nu las pe nimeni simi taie aripile, =-Nimeni nu incearcd sii taie nimic! io retezi taicesau. Domnul si doamna Lyton se uitari amandoi la witorl lor ginere, cu aceeglexprsie de alarmare si nedumerire. ~ Fiul meu vrea si spuna ct fgi doreste foarte mult si se insoare cu domnisoara Lytton, dupa ce se va intoarce din serviciul militar, larifica ducele. ‘Genele doamnei Lytton incepurs si se agite frenetic. =Mai inti voi aduce mandrie numelui familiei noas- tre, completa Rupert. Il voi incununa de glorie. Ducele isi drese vocea, aruncindwi priviri strapunga- toare fiului stu, a “Chestiunea, tn acest moment, nu este intentia ta de afi dovedi bravura militar, flule, ci mai degraba daca domnisoarg Lytton doreste ste ytepte pnd ind te vei Intoarce. Saracusa de ea este logodita cu tine de ceva vreme. Chipul iui Rupert se schimonost intro expresi aproape comica de anxietate. PC Trebuie sé cistg lorie de dragul numelui familet noastre, fi spuse el Oliviei. Vreau si spun ci eu sunt tulkimul ramas. Tosi ceilalfi au fost ucigi tn lupea de la Culleron Door. =Culloden Moor! il corecta taral sau. Rascoala iaco- lor. Nigte neghiobi, pana la ulkimul. ~Ingeleg perfect, fi spuse Olivia lui Rupert, stapénin- dugi impulsul de 24 retrage mana dintra lui ‘Acesta continua s4 ‘0 string cu putere. MA voi cisitori cu tine imediat ce ma voi intoarce. Plec in cautarea gloriei, ingelegi. ~ Desigur, reusi & ingaime Olivia, Glorie.. ~Nu trebuie sii faci nici cea mai mica grija in lega- tur cu fiica mea, ti spuse doamna Lytton lui Rupert. ‘Aligerea perfectd .) ‘Teva astepta, fara s& stea m&car o clips la Indoiala. Te va astepta luni intregi, ba chiar ani. Oliviei i se parea cam exagerat dar, evident, nu era fea cea care si aranjeze programul, Daca ar fi fost dupa [paring ei, ar fi pucut si astepte tnca cinci ani pana cand Rupert se intorcea in Anglia, acoperit de glorie ~ sau, ‘mal probabil, de rusne,Ideea ch Rupert ar ft putut lua rte la un razboi era deosebit de infricosttoare: bar- Enrlor cael nu trebuta st se dea pe mang nicl acer un briceag, daramite o arma att de periculoasa precum osabie. ~Ei, haide, doamn® dragi, i se adrest ducele doam- nei Lytton. Nici o mam& nu poate sti cu certitudine ce se ascunde in strafundal inimii fice ei Doamna Lytton deschise gura pentru a contrazice aceasti afirmatie. Fard indoials, considera c& patrunse- se in strafundul inimii Oliviei, unde nu intdlnise nimic altceva decat 0 placa de bron: pe care eraugravate cu- vintele Viitoarea Ducesd de Cancerwick, Insa ducele igi ridicd mana, intr-un gest politicos dar ferm, Apoi se intoarse spre Olivia. Aceasta ficu inci 0 reverenfi perfect calcuaes. ~Voi discuta cu demnigoara Lytton in bibliotect, anunga altefa sa. Intre timp, Rupert - mai ca nu poc- ni din degete ~ povestestei domnului Lytton care este situatia in Franfa. Dragul meu domn, marchizul a stuc diat intreaga chestiune cu adevarata ardoare gi sunt sigur c& te va putea lumina cu privire la gravele pe- cole pe care le ridict dezastrul de pe cealalta parte ‘@ Canalului. Parasira incaperea in suvoiul bolboroselilor lui Ru- pert. Olivia isi permise si ia loc in clipa in care intrara {n biblioteca; ducele rimase in postura sa preferatf, ctu Picioarele depareate gi mfinile In spate, ca gi cum at fl ‘tat la prora unei cortbii. «Affi fost un bun cipitan, observa Olivia, Nasul tar jf fost util cind ar fi treduit s& miroasé vanturile preves- titoare de furtund sau si adulmece bunurile care ince- eau si putrezeasca in cal,a Eloisa James In caz c te temi, draga mea, te asigur ci Rupert nut se va apropia de armul Frangei, o informa altera sa. Olivia dadu din cap. =Ma bucur foarte mult s8 aud asta, Va debarca in Portugalia. In Portugalia? repeta Olivia, gandinduse ci avusese dreptate: intradevar, Rupert era ginut la o ara distanga de campul de lupta. ~Francetii lupe’ tn Spania, nu la foarte mate dis tant, spuse ducele. Dar Rupert va debarca in Portu- galia si acolo o sa ramana. El siar dori st fie alacuri de Wellington, dar pur si simplu nu pot ingidui una caasta. livia tnclina din nou din cap. Ducel elist de pe un picior pe celalale ind Olivia tl vedea manifestind cel mai nesiguranta. Apoi spuse: Este un baiat docil, dupa cum o s& afli, Face in ge- neral ce i se spune, ford prea multa cirteala, A Invagat sit. Poate si si danseze acum. Nu cadrilul,fireste, dar aproape toate celelalte dansuri. Dar, odatf cei intra 0 idee in cap, pur gi simplu refuza sa renunge Ia ea. Si iatd problemas a hotirat cX nu se va cisitori pana cind nu vva obfine gloria militar8. livia nu migca nici macar 0 spranceana. Ins& ducele citi ceva mai subtil pe chipul ei. ~Uimitor, nei asa? Cred cf e vina preceprorilor, care au pierdut mult prea mult timp umplindwi capul cu povesti despre istoria familiei noastre. Primul duce a condus cinci sute de oameni in lupta - si cel mai bun mod de a descrie aceasti inisiativa ar fi drept o epic’ infringere glorioas’. Dar, fireste, imbricim aceastd po- veste in vegminte ceva mai stralucitoare In familia noas- tra. Cel puyin asa au facut neghiobii aia de preceptori. Rupert vrea sa conduc un batalion si s8 se intoarca acas4 incununat de glorie. Olivia incercs dintrodat un sentiment de mila pentru duce, sentiment care, cu siguranga, nu ar fi fost deloc pe placul altefet sale. ima oard semn de Pe ‘Algorea perfects 6 =Nar putea si conduct totusi o unitate ceva mai mic&? sugera ea. Exact la asta mam gindit sl eu, spuse ducele, of tnd. A fost nevoie s& trag ceva sfori, dar va fi cipitanul tunei companii de o suta de oameni. =i ce va face cu ei? i va conduce in lupts, spuse ducele. fn Portugalia, la distanga sigura de orice soldat care ar putea fi tentat sa riposteze. oti de cate ori il scap din ochi, imi fae grij. ia siar fi facut si ea griji, daca ar fi simtit cea mai micd afectiune pentru Rupert. Era exact genul de tanar care sar fi avantat spre moarte sigura. Fireste, nu fiindca ar fi avut tendinte sinucigase. Dar il vedea {n stare si apara in Whitefriars cu o cutiuyi de tabac Incrustata cu perle si cu esarfa prins’ cu un diamant. Moartesigura. Ducele lovi cu bastonul dalele de piatra din fafa gemt- neului, ca si cum ar fi vrut si niveleze suprafata. ~Adevarul este ci ma tem ci Rupert sar putea 8 refuze cAsitoria daca il forfez s& vind acum in fara altarului. Olivia dadu din now din cap. Ducele ii aruncé o privire rapida, apoi lovi din now dala de langi piciorul ‘ui, ~Las putea aduce la biserics, desigur, dar nu mar mira daci ar spune yu" in momentul crucial, chiar dac& ag umple cu martori intreaga catedrala Sf. Paul. Ar explica vesel exact motivele pentru care nu doreste s& rosteasct jurdmintele si ar fi bucuros s le spuna tuturor celor prezenti ci are de gind s8 te ia de sogie dupa ce va obfine... vocea ducelui ced3. (ices militar, ermina Olivia propoctia nor cul lui. Intradevar, ti era foarte mila de duce. Nimeni nu ‘merita si fie uit in felul asta. ~Intocmai. Seauzi o noua bufntura, apoi sunetul inconfundabil delemn crapat.46 Eloisa James Sunt increzStoare c& marchizul se va Intoarce din Partugalia satisfficut de bravura sa, spuse Olivia. $i era adevirar. Cata vreme era cineva lang’ Rut care at desrie margul peun drum de ard crept subju garea vitejeasca a unui inamic (inviaibil), Rupert avea s& se intoarca fericit. ~Sunt sigur c& ai dreptate. Ducele isi ages’ bastonul crapat linga gemineu, apoi lus loc in faa Oliviei. ~Trebuie acum s& discut cu durnneata o chestiune pe care nici un gentleman nu ar trebui si o abordeze cu 0 domnisoar’ ‘= Ceva in legitura cu dreptul comun? intreba Olivia. Ocuta apa pe fruntea ducelui. ~Dreptul comun? Ce legitura ar putea avea asta? = Legea veche si legea noua? Parinyii mei miau expli- cat ceva despre regulile mai noi gi mai véchi referitoare Ia logodne... ~Legea englezeasct este legea englezeasc’ si, din cite stiu eu, dreptul comun nu are nici o legiturd cu logodna. Ducele o privi adanc in ochi. =Femeile nu ar trebui si se amestece tn chestiuni re- feritoare la legi. Desi, presupun c& dumneata va trebui s& te familiarizeti cu ele pentru ct, fereasca Dumnezeu, nu poti lisa pe Rupert si ia hotirari dupa capul lui. Dar o si te invag eu totul despre asta. Imediat dupa ce te vei casitori, vei veni la mosie gi voi incepe s& te instruiesc. Olivia considera o mare victorie din partea ei c& reugi sii stipineasca zimbetul, chiar daca inima fi batea cu putere gi 0 voce fi striga in minte, cuprinsi de panics: Inscruire? Tar lect? "Alteya sa ntvi remarc ticerea. =Va'trebui sa te favay cum si administrezi un ducat, avind in vedere ct Rupert nu poate face fati sarcinii, Dar tu esti suficient de desteapea. Am vizut asta, inci de cind aveai cincisprezece ani. Ov inghiti si dadu din cap. ~Ingeleg. Aligerea perfects a Vocea ti era destul ce slaba, Inst ducele oricum nu oasculta. = Sar putea si nu sti, dar tichul nostru iyi are originea Inqeun foarte vechi ducxescofian, zise el Tn continuare, nu o privea in ochi. Se Intinse, tsi tidicd bastonul crtpat gi gi ager’ pe genunchi, lexaminandud ca si cum sar fi intrebat daca mai me- rita reparat. ‘= Cunose acest aspect, spuse Olivia. In mod evident, duzele nu stia cét de extinse erau cunostingele ei in legatura cu istoria si proprietatile fa- tmiliei Canterwick. Far fi putut spune i cum tl chema pe ptimul nascut al virului siu de gradul tei. $i numele celui deal saptelea copil al respectivului var, cel despre care toatd lumea sia cf fusese ndscut in camera comuna ‘a hanului Capul de Cerb, dupa ce mama lui bause prea rmulta bere. ~Avind in vedere originile noastre scofiene, putem sustine cd in cazul familie’ noastre se aplic& legea scoyia- 1a refrtoare a moyen. Ducele apist in mod intentionat pe genunchi gi bastonul se rupse in dous. Nugi ridicd privirea. =Dact at fi si concepi un copil acum, inainte ca fiul meu s& plece in Poreugalia, acel copil ar fi le- gitim conform legii scoyiene. Totus, vreau 8 fiu edt 'e poate de clar: dumneata nu ai deveni marchiza de- cat abia dupa ce fiul meu sar intoarce si vat cAsatori. ‘Ar exista persoane care s& spund lucruri neplicute des- {pre dumneata, aga cum se intampla in cazul oricaret smei care poarta un copil far8 a se afla sub protectia, mariajului dey, fireste ai trece numaidecat sub pro- tectia mea. | =Da, murmur Olivia. =Nu ‘as da lui Rupert nici un prilej de a refuza sai faca datoria. Mai mult chiar, daca sar tneimpla 58 aiba loc un eveniment fericit, -ay trimite numaidecat (© procura de cisitorie, care’ si poata fi semnatt tn Portugalia. Atata timp cat nu ar exista nici o problema8 Eloisa James cu documentele ~ si nu vad motiv pentru care si existe ~ ai fi marchiz’ tnainte de a se naste copilul. Facu o pauza. ~In eventualitatea tn care Rupert ar pagi ceva inainte sa poeta fi emnate documentele procurt al avea sats facfia de a fi mama unui vitor duce, Olivia se simgi strabacuta de un infiorator impuls de a reproduce un citat memorabil din Oglinda magulitoa- : »Nimic nu este mai de pres decdt onoarea wnei virgine!* fins pastes ticerea, fra a rsca macar st atraga atengia cd eventualul copil ar fi putut fio fata, posibilitate la care ducele nu parea sa se fi gandit. ~Fie cd va rezulta sau nu un copil, ii voi darui partea de mogtenire cuveniti unei vaduve precum gi un mic domeniy al dumitale, continu Canterwick. ~lngeleg, reusi si rosteasca Olivia. Daca infelesese ea bine, ducele tocmai fi oferise un domeniu pentru agi pierde virginitatea tnainte de cast- torie, Era un gind dea dreptul uluitor. ~Am insircinato pe Lady Cecily Bumtrinket 58 te ‘insogeasca la domeniile mele de la fara. Desigus, nu pot sta la Conacul Canterwick decit abia dupa ce va fi sem- ‘ati procura sau pina cind fiul meu se va Intoarce gi va ‘veti cAsatori, Nu ar fi cuviincios, “Lady Cecily Burnrinket?repeta Olivia, Nu as putea s4 raman acasi, pana la indeplinirea unuia dintre aceste evenimente? ~Nu sar cuveni si mai rimai aici. Ducele arunca o privie tn jur, cu doar o umbra de dispret indiferent. ~Dumneata si sora dumitale veri sta pe domeniul Ducelui de Sconce pina cind vom putea rezolva toa- te aspectele legale. Ducesa vaduva intenfiona deja 68 invite o tinara Lady la proprietatea ei de la fara ‘cu scopul de a o evalua in vederea ocuparii positiei de ducess. Am convinseo c& sora dumitale este o can- didaea potrivita. Invtatia ei este un tribut adus parin- Slr vot du cum o vot informa ce de curind pe mama dumitale, ‘Alagerea perfect 9 = Georgiana va fi magulita de increderea care i se ara ‘8, murmurd Olivia. : Taga si trebuie, spuse ducele, Miam permis liberta- tea de a0 informa pe madame Clarcilla, de pe Bond Street, ca tebule sa creeze garderobe noi atit pentru umneata, cit gi pentri sora dumitale, potrivite nou- Tut dunia taut Vor ft gata in dows sfpamny, Vi fnvaa, draga mea, c& noi, ducii, preferam s& rimanem intre nol. Cei drepe, cAutim uneori perechi din exte- og cum se neal fn cazul ctinilor sau al clos, dar referam sf ne sinem companie unul celuilal. ® Mintea Oliviei galopa. Se pirea ci ficea parte inten experiment de imperechere. $i urma s8 stea cu Ducesa de Sconce? Acceast duces care scrisese infior’- toarea Orlindd magulitoare? Tae ce ide tits uit lea, Ave spa cene stufoase ce creat un at intimidant in combinatie ‘cu nasul proeminent. Cu toate acestea, Olivia putea citi atit bundtate, cit si disperare in ochii lui, ‘Nu va faceti griji, spuse ea intrun acces impul- siv, ridicdnduse tn picioare, Eu si Rupert ne vom da, toata straduinga. 2 - =Nu e vina lui, si stit, spuse ducele, Nu respira cand ea nascut si doctor cred ci asta ia afectat creie~ ful, Na este... copii vogtri nul vor mosteni pe sérma- i baiae. + Olivia ficu un pas fa faga gti ud mana ducelui, Pen tru prima oad dupa numeroasele ocazit in care se intl niserd, simfea un atagament sincer fay de el. Dintre toti ‘amenii si toate obligsfile ce veneau odata cu dueatul de Canterwick, soctul ei era printre pusinele de care nu se vemea, " SNe vom da toatl striduinga, repeta ea. $i Rupert va fin siguranta in Portugalia, Sunteti foarte bun c& t ‘ingiduigi sA isi urmeze visul. Sunt sigura ca va fi fericit si eT a oe Angle. Colful gurii ducelui se ridica. ‘ Mama lui siar fi dorit acest lucru. Stiu asta, Miar fi spus ca trebuie si .as s4 creasct si sf devina barbat, oricat de mule miar fi placut sil yin legat de mine.50 Eloisa James Olivia clip. Stia foarte puyine despre duces parin- tii ei fi spuseserd intotdeauna c& este bolnava gi c& tri- jeste izolata. ~Elizabeth a fost a un pas de moarte c’nd la nascut, spuse ducele cu greutate. A supravietuit, dar nu a mai ¢ niciodata la fel. Nu poate si mandnce singuri; nu rma recunoayte. Traieste la tara. ~Si sofia si fiul dumneavoastra au fost afectati cu aceeasi ocazie? spuse Olivia, inainte si aibé timp si se opreasc. =Da, zise ducele. Asta este marea nenorocire. Dar Rupert are o inima buna. Este un suflet devotat ji ve- sel i, dact nu ma gindesc la ce ar fi putut si fie, noi doi ne ingelegem destul de bine. Si, draga mea, fram vorbit despre mintea si despre soldurile tale, tnsi cel mai important este cai fost intotdeauna buna cu el. Nuee usor. Vorbeste mult gi fara noima, dar tu nu ai ris niciodata de el. Olivia i stranse gi mai tare mana. =Promit ca voi fi buna cu el, zise ea si, In acea clip’, se simfi ca gi cum ijirostise jurimintele. Ducele ti adress din nou acel zimbet enigmatic. =Ma duc sa gil trimit. Si pleca. capitolul 5 Evenimente ce nu au nevoie de nici o introducere Rupert avea obiceiul de a intra in orice inctpere cu tun suvoi de salutari rostite din toata inima; odata in- struit in legieura cu modul potriviede a adresa un salut, era evident cf era pentru el o adevarats incéntare si ‘urmeze regulile corespunztoare. Acum insa, intra in bi- biioteca fara nici un cuvant, privirea oprindwise o clips pe chipul Oliviei, apoi alunecnd. Olivia rosti in mintea ei un intreg puhoi de sudal- me la adresa paringilor ei, Uitase ~ din nou - sa ia in consideragie eventuala pirere a lui Rupert in legatura Aegerea perfect 81 ‘cu aceastd poveste. Judecind dupa expresia de pe chipul ui, Olivia si Georgiana avusesera dreptate in presupu- nerea ci Rupert nu primise nici o lectie cu privire la situatia in care se afle in acest moment. Nu mai mult decat primise ea, c& veni vorba. Pe de alta parte, oamenii pareau si se descurce in aceasta privingt de cind lumea. Din fericire, tatal ei pas- tra o sticlé de brandy in biblioteca si Olivia ii intinse lui Rupert un pahar plin ochi, apoi isi turna unul si pentru ea si la naiba cu principiile maici-si cum c4 taria nu era © bautura potriviti pentru o Lady. In continuare fara nici un cuvant, se asezara améndoi pe canapeaua din fata focului. ~Am lasato pe Lucy in sufragerie, spuse el dintroda- 18, Nu mi sa parue ccrect. Olivia dadu din cap. =Se va simti mai bine acolo, -Nu, no s8 se simta bine, zise el. Tata nu o place, Spune cé e buna sa vineze sobolani gi la nimic altceva. a nu vtea s& omoare sobolani. Nici macar nu sie cum. ‘Si nici paringii t&i nu fin la ea. ~Patingii mei nu neau dat niciodata voie s& finem ‘vreun animal de companie, zise Olivia. Dar i plac en, observa Rupert = Asta e motivul pentru care am acceptat. Olivia clipi. Ce! =Sa ma casitorese cu tine. Se pare ci subestimase taria de caracter a lui Rupert. ‘Nugi daduse seama ci ti fusese permis si aiba vreun cuvant de spus in ceea ce priveste alegerea ducesei lui. $i nici nu avusese cea mai vaga idee ca placintele cu carne pe care le pistrase pentru Lucy 0 ajutasera 84 cAgtige proba pentru acest rol. Mai bine lear fi mancat ea! Nu e vorba cé nu te plac, spuse Rupert cu sincerita- te. Te plac. Dar si tu 0 placi pe Lucy, ntti aga? ~Este un cajel dragalas.52 Eloisa James Erau pe teren comun acum. Ea si Rupert petrecusera multe seri in anul care trecuse discutand despre Lucy, ‘Dar Rupert parea sa fi epuizat subiectul Lucy si, oda- ti cu tacerea lui, atmosfera deveni din nou incarcata. =Nu suntem obligagi si o facem, si sti, zise Olivia, dupa o vreme. Eu sunt, spuse el, ludnd o inghigitura edravana de brandy, apoi cutremuranduse. am spus tatei cA 0 50 fac. Ca'0 S8 ma port ca un barbat. Ca sunt barbat. Patea incurcat. Olivia sorbi din brandy si se gandi cat de mult tar fi placut sti arunce gi pe paringii ei si pe duce de pe Podul Battersea. ‘= Cear fi si n-o facem sist le spunem ci am facuto? Si sugera ea. Rupert se intoarse gi o privi pentru prima oard, cu cochii marigi. ~Sa mingim? =Nu foarte tare... Rupert clatin’ din cap. = Eu nu mint. Nue de demnitatea unui gentleman si mint’. Mai bine si fiu barbat. [Lua inca o inghitirura si se cutremuri din now. {In felul lui, Rupert era admirabil, igi spuse Olivia, dandui seama pentru prima oard c¥ ar fi fost un duce exceptional, daca ar fi fost stapin pe facultayile sale mintale. Avea tiria de caracter a tatilui sau si in plus un simg al onoarei care, in mod evident, i lipsea pairin- telui sau. = Ingeleg, spuse ea. = Mai are rost si amanam? se oferi Rupert. Sa sting lumina? =Si cum o st mai vad ce fac? ‘Buna intrebare. ~ Desigur, spuse grabita Olivia. Rupert se ridica i isi puse paharul, acum gol, pe o misufa joasd. = Stiu cum s& intru. Eu intru, tu te dai inapoi. Parea sa se asigure atat pe el, cit si pe ea. -E simplu. Toata lumea zice, ‘Aligerea perfects 3 ~Minunat, spuse Olivia. Dupa o clipa de ezitare, se ridica, apoi se duse in spa- tele canapelei ca sii scoatl desuurile. Apoi se intoarse fn faja gemineului, Intrebinduse daca ar fi trebuit sii dea jos pantofii. sisson i privire rapida aruncata lui Rupert fi dovedi cx el ru avea aceasta intentie. Avea pantalonii cobordfi in. jurul gleznelor. Lua inca o inghigiturd de brandy, mai ‘mare de data asta. ~Poate ci ar fi mai bine si termini paharul, sugerd Rupert. Olivia inghifi pe nerasuflate ce mai rimisese din coniac, apoi se uitd din nou la logodnicul ei. Era usor Imbujorat la faga si ochii lui aveau o sclipire sticloass, Se pare cfs! umpluse din nou paharul, cit timp statuse ‘eu spatele la el. Pana la fund, spuse el cu voce slaba gi gol la randul lui paharul. livia trase adanc ser in piept si puse paharul deo parte. Apoi se intinse pe canapea, isi ridica fustele pang in talie si se pregati. Bun, zise Rupert. Crezi cA ar trebui st-mi pun un genunchi aici, lang’ ccapsa ta? E o perna in drum. Se agitara o vreme cu agezatul pana cind rotul fu cé- tusi de cat in pozitia corect’. "“Vrei si mai bei niste brandy? tntreb’ Rupert. E dureros pentru femei. Asa 2ice tata. —Nu, mulgumese, réspunse Olivia. Din nefericire, brandyaul pe care tl bause deja i se urcase direct la cap gi avea acum o teribila pofta de chi- coteala. [si putea imagina ce ar fi avut de zis mama ei despre asta. Daca vine st plingi,am adus tri bati Rupert nu manifesta nici o doringa teri ‘tinua treaba. =Mulpumesc, spuse din nou Olivia, Intbusindugi alte chicoteli. Eu nu pang niciodata. ~Zau! Eu pling tot timpul, spuse Rupert, clipind des. =Miaduc aminte cum ai plins la petrecerea din gri- dina, cind a cazut vrabia aia din copac.on Eloisa James Chipul lui Rupert se schimonosi amintindu4i de res- pectiva intamplare. ~A fost doar o pastre, se grabi Olivia st adauge. ~Rapida, frumoast..salbatic8, = Vrabia? Rupert parea s fi uitat cu desavargire ce ar fi tre- buit si facd, chiar daca era in genunchi sisi tinea instrumentul in mana. Privirea nui mai era sticloasd, ci concentrata, ~ Am scris 0 poetie, fi spuse. Olivia nu stia cu certitudine, dar era destul de sigu- A ci pozitia in care se giseau momentan nu putea fi foarte eficienta. Ce poezie? Intreba ea, agexindusi capul la loc pe perna. Viaga cu Rupert trebuia s& decurg’ in propriul sau itm. Nu avea nici un rost sa il zoreasca: lute, strilucitoare, spuse el din nou, pastrea cade spre noi. Intunericul se ridica intre ramuti. Olivia se ridiea de pe perna. ~Asta e tot? Rupert dadu din cap, privindo in ochi. ~E foarte frumoasa, Rupert, spuse ea, cu sinceritate. slneunericul se ridica". Imi place. =Intre ramuri, spuse el, dand vehement din cap. ‘Am plans pentru pasirea aia. Tu de ce nui plangi niciodara? ‘Nu mai plansese, nici macar o data, dupa ce tl intl: nise prima oara pe Rupert. Ea avea zece ani, el cinci. Fusese dimineaya in care visurile ei de a se cdsatori cu fatfrumosul din povesti se spulberasera. Chiar dact el nu avea decit cinci ani (si ea doat zece) tsi diduse seama c& ceva nu functiona asa cum trebuie in creierul lui. __ Insi_ mama o certase cAnd fi impartigise aceastt ingrijorare. ~Poate ci marchizul nu este la fel de ager la minte ca tine, spusese doamna Lytton, dar asta e ca si cum tei astepta ca un duce si stie cum trebuie aranjate Alagersa perfec 55 florile. Tu, domnigoars, esti mai isteagh dectt iar prin- de bine. Dar... insistase Olivia, simpind cum ti creste dispe- rarea in piept. Esti cea mai norocoasi fati din lume, spusese ‘mama ‘Convingerea nezdruncinata de pe chipul ei ti inghe- ase cuvintele Oliviei pe buze. Chiat si atigia ani mai tarziu, dupa ce devenise evident c& Rupert avusese noroc of putuse invita gi si vorbeascd, darimite s8 mai si srie gi si citeasc, parerea _mamei ei nu se schimbase citusi de putin. =Poate ci ar trebui si incepi, fi sugera Olivia lui Rupert. rata fncet cu mana in directia generals a zonet tn chestiune. ~Sigur, ise Rupert vitejeste. Sti dam drumul. Sub privirile Oliviei, se legand usor in fat sin spate. ~Un pie cam prea mult brandy, spuse el, dar se lip acolo unde trebuia. ‘Se indoi de la jumatate. Rupert clipi nedumerit. =Nu merge. Treaba asta ar fi trebuit sa fie simpla. Olivia se ridica pe coate. Rupert arita de parci ar fi finur in mana o tulpina de felina uscata. Indoita si ~ desi nimeni nat fi yrut so spund cu voce tare ~ moale. Mai incerci o data? suger ea. =Crezi ca asta e ocul care trebuie? =Da, spuse ea, categoric3. | Rupert inceres din nou, bombanind pentru sine. |B Olivia i asi intrale lui, dandwi abia mai tarziu seama A spunea: ,lnguntru, induntru, induntru*. Chicotelile | ise ridicark din nou in piept, aga csi musca buza / eu putere. {, Bupa o vreme, spuse: Am auzit cf genul asta de treburi nu ies niciodata | della prima tncercare. 4 Rupert nu se uit la ea. Ie stréngea in mand partile \ intime cu o putere ce parea disperat de inconfortabil ~E simply, repeti el. &56 Eloisa James Cred cA trebuie s& fie tare ca sa meargi, risca Olivia. Rupert se uita Ia ea gi clipi. multe despre treaba asta? Nu parea catugt de putin critic, doar curios, = Incerc si eu marea cu degetul, rispunse Olivia, Facu din nou eforturi sti stapéneasca rasul, pentru 8 fu cat pe aci si Intregeascd acest rispuns cu imaginea ‘unui catarg pleostt. ~Credeam cd cea mai importanta este marimea, spu- se Rupert. Cred ca am auzit si eu acelasi lucru, recunoscu Olivia, cu precautie, Rupert se scuturi adravan. ~ Asta e mare. Stiu sigur, ~Minunat! = Dar nu functioneaza. Se ita la ea cu o adanca nefericite in ochi. ~ Inca ceva care nu functioneaza. Olivia se trase In spate $i reugi 88 se ridice in capul caselor. ~Ai spus c4 nu mingi niciodata, Rupert? Ténarul dadu din cap. =O si stim amandot intingi pe canapea, Batu usor cu mina perna de langa ea. ~Apoi le vom spune exact asta, ~Adica... r0 si le spunem? ~Nu ar fi un neadevar. =Nu. ~Le vom spune doar 4 neam culcat impreuna pe canapea, ~Neam culeat impreund, repeta el. As prefera... Eu... Nui spune tatei. Sau altora. Te rog? a livia filua mana ~ cealalta mana. = Noo si le spun niciodaca, Rupert. Niciodat’, Zambecul lui aparu rapid si stralucitor. ‘Mult mai tarziu in acea sear’, Olivia o privea incrun- tatl pe sora ei ‘Algerea perfced 7 Paringii nostri neau cerut, mie gi lui Rupert, si tm- pargim patul fara fi cisitorti: Si noi neam conformat, ‘agi cum am fi fost nigte ogari de prasil. *Nu-e nevoie si faci totul s& pari chiar att de depri- mant. Degi, adaugs Georgiana cu unul dintre rarele sale rimbete, dupa aceasta sear, perspectivele lui Rupert in ‘alitate de ogar de prisli vor fi puse la indoial. ~Daca leai zimbi asa gi barbagilor, George, al avea mai multe cereri in casitorie dectt leai putea face fay. ~Dar zimbese! protesti Georgiana. =Dar zimbetul tau le spune de cele mai multe oti cate gindest la fapeul cd nici unl dintre ei nu se ridica Ja indltimea unui duce, i atrase atentia Olivia. Ai putea Incercas8 le zimbest casi cum arf tori duel, Sora ei didu din cap. = Ingeleg ce spui. In orice cas, nu se cade sai compari viitorul soj cu un ogar de prasia. = Altera sa a fost cea care a facut aceast’ comparatie, P Dupa care mea informat c& ma va risplati pentru treaba din aceasta seard cu 0 mostenire si un domeniu. Un mic domeniu, mi se pare cé.a spus. Nu stiam cat de mult se poate imbogati o usuratica pentru doar o ori sau doua de destrabalare, Olivia! Dar protestul suroril el era lipsit de forta. =Vei beneficia i tu de pe urma depravarii mele, raga mea. Ta cerut lui madame Claricilla si ne faca amindurora o garderoba porivtd cw noul meu status, Sprancenele Georgianei se ridicara = Fructele pacatului. Crede-ma, incep sa privesc feme- ile ujoare dintro cu tonul alea perspectiva. O s8 primim amindoua o garderoba complet noua si voi refuza cate- goric orice rochie alba sau panglicd atarnati. ~Nu esti o usuratica, protests Georgiana. Ai respec tat doringa paringilor tai =Ca veni vorba, am vote si spun cit de tare ma su- para faprul c& mama a petrecut atatia ani insistind c& Viaqa unei Lady ar trebui si aiba In centrul situ pro- tejarea castitapii, doar ca si arunce toate principiile38 Eloisa James pe fereastra in clipa in care a vazut sansa ca ag putea face un copil cu Rupert? Georgiana isi mugci buza pret de cfiteva clipe. Apoi oa aa dreptate, desigur. Paringll noytri ananifest® un entuziasm excesiv in legitura cu aceasta cAsatorie si aga au ficut intotdeauna. - ~Avand in vedere ca bietul Rupert este cel mai tolo- ‘mac ginere cu puting, da. ‘Olivia se rostogoli din nou pe spate. Se simfea epu- inata 5 foarte trista. Cu siguranta,efectul brandy-lui se dusese. Realizase inca de la varsta de zece ani c& viaya ei de femeie maritata avea si fie cu mult diferita de a altora. Nui diduse ins& seama cat de cumplita era totusi realitatea. ‘Simplul gind de a lua micul-dejun alituri de Rupert, daramite ani si ani de mic dejunuri, o aducea in pra- gul disperarii. “Chiat 31 dac& marchizul ar fi avut o minte de ex: ceptie, paringii nostri nu ar fi trebuit si se coboare la (© fapta atit de injositoare ca cea pe care ai descriso, spuse Georgiana. ~Are, intradevar, o minte de excenyie, murmura Olivia. Nu mai gasesti multe mingi ca a lui. Desi scrie feed fare most, din perspec oarecum erat Mair tem <8 intreb, spuse Georgiana, dar de ce era mama atit de suparati dup’ ce au plecat ducele si LL? [i auzeam vocea chiar si din camera mea, asa cA am ezitat o vreme pina am coborit. Si torusi, pare cA totul a mers conform asteptarilor eis locumen- tele de logodna sunt semnate gi, din cite stie ea, ai wutea fi insarcinata cu viitorul duce. Ca si nu mai vor- Bin de Incintarea pe care +a adus-o vestea cd gi eu ay putea deveni ducesa. Oh, zise Olivia. Era din cauza lui Lucy. Numai gandul gi o facu s4 zambeasca. Lucy? | = Careluga lui Rupert, Lucy. Sigur tio amintesti- ‘Alegerea perfect * ~Cinear putea si 0 vite? Nu c& ar fi singurul caine din inalta societate ~ pudelul Lordului Filibert a cist gt nororietae grate funitelor vera ~ dar Lucy exe singurul cu urechile muscate de purici, Esti rea, epuse Olivia, razind. Cred ci mugcatura de coada contribuie mai mult la frumuseyea el ~Poate ca frumuseyea tine de cel care priveste, dar ar trebui ca cineva si fie orb ca s4 0 poata lduda pe Lucy. Are nigte ochi foarte dragalagi,protesta Olivia, $i este adorabil felul in care i se dau urechile peste cap atunci cand alearga. Nu este 0 caracteristicd pe care st o fi considerat vreodata esentiala pentru frumusetea unui caine. Nici mama nu o place. Ba chiar era ingrozitt de gindul c& a5 putea fi vazutd de cineva important, inso- itt de acest caine. Georgiana ridica o sprnceand. =Lucy nu pleaca in Portugalia? Credeam ca Rupert tu se desparte niciodata de ea. ~Este de parere ci ar putea fi periculos, aga cA ma rugat pe mine si am grija de ea in lipsa lui. =Cei mai multi oameni spun asta despre cAmpu- rile de lupts, Si, unde este Lucy? Cu siguranga nu mai era in sufragerie cand am coborat eu. Afi trimiso la grajduri? ~E la bucattie, i se face baie, spuse Olivia. Rupert a cerut si stea cu mine in permanenga. Desigur, mama 8 fost numai lapte si miere in fafa lui, dar a facut 0 riz fm secunda in care sa inchis usa. E'de parere ci Lucy ‘este © companie cat se poate de nepotriviti pentru 0 viitoare ducest. Ceea ce inseamna ca este compania per fect pentru mine, trebuie s& recunosti. ~Lucy nu are un aer aristocratic. Cred ca din cauza oii de sobolan, - ~Sau a corpului prea lung. Parc& ar fi un cfrnat cu fisicare, Dar va mirosi ca 0 aristocrata. Mama a trimis-o. Ducati, st fie imbaiaes in lapee. Georgiana tsi didu ochii peste cap. ~Poate cA lui Lucy o s8 placa laptele, dar ideea este tidicola,0 Eloisa James Mama a mai sugerat si ct nigte panglici sau alte obiecte de infrumusefare at putea‘o face mai potrivits pentru a insogi o Lady. ‘Singurul amanunt care reusise si inveseleasca catugi de cat acca zi lunga 9i ingrozitoare, fusese expresia de pe chipul mamei ei in clipa in care Rupert, cu o lac ma rostogolindu-ise pe obraz, pusese lesa tui Lucy in mina Olivei, ~ Lucy cu fundige pe urechi ~ sau pe coada ~ nu este co imagine placuts, spuse cu fermitate Georgiana. Sti ce o deranjeaza cel mai mule pe mama? Eu cred ‘cA se teme c& toati lumea o va numi pe Lucy corciturd $i c& vor asocia apoi idea cu mine. Fundige pentru Lucy si panglict pentru mine, dact m4 infelegi. =Scoatesi de pe acum asta din minte, Olivia. Poate ‘cd mama se comporti ca si cum ai aduce-o in mod con- stant la exasperare, dar stim amdndoua foarte bine ci, daca vrei s8 joct rolul de ducest ingepati, poy so faci cu mai mule fler dec&t aproape oricine altcineva, =Nu este intotdeauna posibil si ascunzi adevarul, spuse Olivia. Uitée, de exemplu, la biecul Rupert gi vrejul lui de gelina. Cred ci experienta ta din bibliotect a fost neo- bignuita, Toate discuyile pe care leam avut cu femei rmiritate miau creat puternica impresie c& barbayii nu au nevoie de nimic mai mult decat de o femeie si de un nivel moderat de intimitate. In mod clar, Rupert are nevoie de ceva mai mult decat o femeie intinsa pe o canapea. Dar nu sunt sigu- Ta cd experienga cu el poate fi generalizats gi in cazul altor barbati. ~Ce ai spus dupa ce ai iesit din camera? =Nimic. fam promis lui Rupert ci nu voi spune niminui - nu se pune cA tram spus fie. Tatal lui ar fi trebuit sii dea seama ca stindardul nu o sa fluture fn vant, ca s4 ma exprim elegant. pi Rupert tea acuta? [fn cele mai mici amanunte, spuse Olivia, cu 0 scli- pire triumfatoare in ochi. Era un pic cam nesigur pe picioare - cred ci ar fi de preferat si se limiteze la cidru ‘Agere perfect a 1n viltor ~ dar a reusits8 faca o reverenga fara st cada, } apoi si plece fara s4 dea de gol faprul ca, in carul lui ') nici unul dintre cele mai importante organe masculine © nu functioneaz’ cum trebuie. Georgiana ofti: ~Sincer, nu trebuie 88 vorbesti asa. ~ Imi pare rau. Pur si simplu mia seapat. 1 =Glume de genul asta nar trebui i scape niciodata de pe buzele unei Lady. |, _~ Daca incerci si ma dojenesti pentru purtarea mea necuviincioasa, te instiinfez cd nu-mi poti spune nimic Ge s4 nu fi ausic deja in nesfarsive prelegeri din pattea mamei, spuse Olivia. Ajunge cu ‘defecrele mele. Tn toa- (18 discugia enturiasmata despre sansa ta de a devent Y Ducesa de Sconce, mama a pomenit vreodati de Lady Cecily Bumerinket? Ce nume extraordinar, Nu, _=Eibine, dupa cum fia spus mama, Ducesa de Scon- | ce, autoarea Oglinzi mlgulitoare, pare a fi de acord cu sugestia lui Canterwick ca esti o partida pottivits pen- tu fiul ei. lar Lady Cecily, care, din cite am ingeles, este sora viduvei, a fost recrutaté pentru a ne prezenta alteei sale. Singutra parte tneunecata in acest tablou ale inter stralucitor este ci va trebui si o cunoastem pe tmarea arbitra a bunelcuviinge in persoans, pe ducesa § etichetei,p 1 =Inceteaza! Imi pare riu, spuse Olivia, increfindusi_nasul, Incep s& trancinese cind sunt supiratd. Stiu ci e un. { defect, dar nu suport s& plang, Georgie. Prefer sa rid. | _~Eag plange, zise Georgiana, | ind usor de o bucla din parul Oliviei. E de ajuns s8 jinez pe Rupert cu pantalonii in vine si simt lacrimi in ochi, ‘A fost mai rau decat imi inchipuisem. Dar, in ace- i timp, Rupert ese un om atit de bun, sbracupul de el. Chiar ~ chiar are ceva foarte gingas, balatul asta, ~Gisese ci'e minunat ci poti sti apreciezi caliagile! spuse Georgiana, cu ceva mai mult entuziasm decdt ar fost necesar, sa ae ce2 Eloisa James Olivia ti arunca o privire sardonicd. =In orice caz, se grabi Georgiana 8 adauge, presu- pun cé genul Asta de momente intime sunt intordeauna Jenante. Cele mai multe dintre vaduve vorbesc despre astfel de experiente in cei mai disprequitori termeni. ~Dar uitite la Julieta Fallesbury si la Baiat Lung al ei! i atrae atenia| Olivia, Ese evident i nua fugit cu un gradinar peneru talencul lui de a ingrji plantele. ‘tn orice caz, avand in vedere c& Rupert pleacd fa rtzboi maine la prima ori a diminetii, eu, ta si Lucy yom fi duse la fara, pentru a fi prezentate ducelui de Sconce simamel acestuia. ~IncAntatoare perspectiva, spuse Georgiana si o um. ‘bra piru sir coboare peste ochi. De-abia agtept stl vad pe duce dindui ochii peste cap, plictisit din cale-afara de simpla obligatie de a sta lings mine. Olivia o lovi cu degerul . = Trebuie doar sii zimbesti, Georgie. Uita toate re- ulile gi privestel pe duce ca si cum ar fi o persoant Be care al putea sf 0 plac. Cine ste, poate chiar exe! Zambeste ca si cum ai fi un pore gi el troaca plina cu mincare. Promi Georgiana zimbi. capitolul 6 Incepe experimentul matrimonial al altetei sale ‘Mai 1812 Retras tn biroul stu dup cint, Quin era vag constient de faptul ca planul mamei sale fusese pus in migcare. Se auzise mare zarva in holul de la in- trare imediat dupa mas, ceea ce sugera ci sosise cel putin una din posibilele sale viitoare soi gi insogitoa- Tea acesteia ‘Avea 0 cutiocitate rezonabilt visavi de tinerele pe care mama Iui le considerase candidate potrivi fe pentru el. Insi tocmai in acel moment, o cascada Alegerca perfect de chicote rasuna in holul scarilor si patrunse tn bi- oul lui. ‘Tanara care chicotise avea sa pice, cu siguranta, teste- Je mamei sale privitoare la manifestarea bunei dispozi- “ay fe x novinovaa tu nu pw eo lage ‘imp sf mearga 86 o salute. Iyi scoase haina gi esarfa, Je aruncé pe un scaun gi se ager la biroul lu. Lasase deocamdat’ de o parte ecuatiile polinoame ise intorsese la problema luminii. Lumina fusese 0 Enigma constanca in mintea lui inca din copilarie, de Gnd cunoscuse un orb sisi diduse seama c8, pentru dl, lumea era mereu intunecat8. [si intrebase precep- forul dacs asta tnsemna ci lumina existi doar pentru cf avem och; barbatul rdsese in hohote. Nu ingelesese esenfa intrebarii. Pret de citeva clipe, Quin privi pe fereastra biroului stu la intunericul ce se Iisa tot mai adinc afara. Biroul fui era orientat inspre vest gi ferestrele aveau cele mai vechi geamuri din casa, din sticla groasé si neclara, cu ‘© nuanta ujor albastrule. Lui Quin ti pliceau pentra Shera chris fits sie exact de ce, ch sila depinea Haspunsal x pire a ier amin, se explicace la Oxford c& lumina era alcatuita din sticule ce se indreptau toate in aceeasi directie. t lumina patrundea prin sticla veche in panglici si Panglicile nu se comportau asemenea unui rau plu- \-ttor. Parca ar fi fost mai degraba valuri ce se loveau de curbanduse usr, adaptandus la impertec junile stile... +""Tumina venea In valuri, nu inteun guvoi de parti- ‘seule. Era convins de asta, ‘\ Problema era cum 0 dovedeasca. Se ageza din nou la | masa luigi scoase nigte hartii pe care incepuse siqi der- volte conceptul. Lumina se separa in panglici de culori | diferite intrun curcubeu. Dar curcubeiele erau neprac- \ tice si greu de fixat. Avea nevoie de... Cind {gi ridica’ din nou capul, in cast se lisase linigtea si fereastra de langa el se intunecase. Se uita la fa pg) de ctera clipe apo clin din ap, Lamina {i dadea destule batai de cap pentru moment. Absenja I“a Elosa James Juminieao alt chesiune. fn plus, posi ncepuse st loveasca ferestrele - o furtuna de primivard, Apa... apa era formata din particule... Se ridici, ti amortisera picioarele, apoi inlemni tn timp ce se intindea. Ce mama naibii provoca zgomu- tul Asta? Tl ausi din nou, niste bufnituri indepartate, ca gi cum cineva ar fi batut la usa de la intrare. Era prea tarsiu ca sd rispunda vreunul dintre servitorii casei. Cleese cu siguranta se bagase deja in pat gi togi valetii se retrasesera demult in camerele servitorilor, de la al patrulea nivel. Quin lus lampa cu ulei de pe birou! lui si cobort cu ppas iute gi ugor scara masiva de marmura ce ducea spre intrare. Lisi lampa, trase zvorul si deschise usa masiva. Lumina navali - in panglici- din spatele umarului sau tn intuneric, dar nu putea vedea nimic, doar ceva alb gi nedefinit ce'se migca undeva in departare. ~E cineva acolo? strigh el, tindnduse la distanga de apa care se scurgea de pe frontonul de deasupra usii Pata incetosata pe care o zirise prin ploaie se intoarse siveni alergind inspre el, = Oh, slava Domnului ct est nc treat! strigh o feme- ie, Credeam e& nu ma auzit nimeni, Intra tn cercul de lumina ce cidea peste umarul lui, vorbind in continuare, desi el nu o mai asculta, Era, in mod evident, o Lady, dar nu orice Lady. Nu arita ca gi cum ar fi aparfinut acestei lumi, cu atat mai pusin celei de la conacul Litelebourne. Simpla ei imagine ti daduse peste cap simyurile, ca gi cum o sirena a lui Homer ar fi reugits& traverseze atat secolele, cit gi continentele si sosise la usa lui ca sa farmece. Parul negru ti cAdea ud pe umeri, facindui pielea sti para transparenta, ca gi cum ar fi avut propria ei sursi de lumina. Nui putea vedea culoarea ochilor, dar avea gene lungi si ude. ‘Apoi igi dadu brusc seama cd ploaia ti curgea in gi roaie pe umeri si c fata nu avea nici macar o manta. Cu siguranga, era la fel de uda ca o sirena. legerea perfect 6 Intinse bratele gi ridica, trecdind-o peste prag, sco- ‘yindo din ploaie. Tanara scoase un strigit surprins si Incepu s8'spund ceva, inst Quin o 1as8 jos si vorbi, acoperindo: ~Ce Doamne iarta-ma caurai acolo? ~Sa risturnat trasura si nu kam putut gisi pe vizitiu igi nu a rspuns cand lam strigat, spuse ea, tremurind. Lui Quin fi era greu sa se concentreze la ce spunea faa. Parul fi cadea tn panglici de matase uda, agezin- duise negra si stralucitor pe umeri, Rochia tt era Im- bibata de apa gi ise lipea de piele, subliniinduifiecare ‘rotunjime a corpului... gi ce corp! Tirciu igi dadu seama ct ochii ei mijiti dadeau de tngeles c& nu aprecia cétusi de putin examinarea lui, ~Te asigur ca stapnul dumitale nu siar dori si'stai la discugi in usa cu mine, spuse ea ascufit. Quin clipi nedumerit. Credea e& e un servitor? Desi- jgur, nu avea haina gi esarfa, dar chiar si aga, nimeni in viata lui nul luase vreodata drept altceva deedt un duce Isau, inainte de moartea tatlui stu, un viitor duce). Era ‘0 senzatie straniu de eliberatoare. = La discuti? intreba el, descul de timp. Femeia asta uda pana la piele parea afurisit de istea- 4, cu mult mai mule decat deburantele cu ochii goi pe ‘are le tntalnise cind fusese ultima oat la un secon din Londra, Nu sunt... Tanata il intrerupse: =Voi repeta rugimintea. Esti amabil stl chemi pe jordom? Vocea ti suna ca si cum ar fi vorbit printre dintii Inclestati. Quin avea senzatia ch erdieste 0 experiense haluci- anti. Auzise de astfel de lucruri, de momente tn care ‘barbati tsi pierdeau mingile si se trezeau strutindo pe ia vicarului. Fusese intotdeauna de parere ct asemenea impru- ;denje erau dovada unei profunde lipse de inteligents, lar, pentru ci nugi putea pune la indoiala propria capa: itate mintals, se vedea nevoit si revizulascd aceasta6 Eloisa James presupunere. De fapt, era chiar foarte bine ci sirena hu era sofia vicarului, pentru c aproape sigur ar fi sarutato, fara sti pese cétusi de pusin de evlaviosul ei soy, 2 Sant ingheyara, spuse el, remarcand ea ti clinyaneau Nu era de mirare ci paren ca vorbeste printre dinti. Avea nevoie de un foc la care sa se incalzeas- cc. Se aplecd gi 0 ridicd tn brafe, fara si stea o clips pe ginduri. Era uda pana la piele si apa ti uda numaidectt gi lui pantalonii.. ceea ce nu ficu decat sisi dea gi mai acut Seama c& trupul siu era pe aceeasi lungime de unda cu mintea lui, Dacd se simjise amesit doar cand o vizuse, acum c& 0 finea in brafe situatia era cu mult mai rea. Era superba, moale, parfumata, uda... = Lasi-ma jos! Ca gi cum ar vrut s8 sublinieze aceste cuvinte, un la- trat ascuit se auzi de undeva de langa glezna lui. Privi in jos gi vizu un cafel foarte mic si foarte ud, cu un nas extraordinar de lung. Cainele latra din nou, ca si cum ar fidat o porunca extrem de clari, ~Acest animal igi apartine? intreba Quin. =Day spuse vizitatoarea. Lucy este clinele meu. Te rog, lasi-ma jos. -Vino! fi spuse Quin céinelui, apoi adaugi pentru: domnigoara care incepuse si se zbata: Numaidecat. Se indrepti initial spre sufragerie, Inst Ist dadu sea- ma ci ‘ocul fusese cu siguranya stins acolo si avea si mai fie facut abia a doua 2i dimineaga. Dar in camera in care pastra Cleese argintaria era 0 sob pe cirbuni, care putea fi cu uguringa pornits, Gnd te duci?ineebt ea indignata, i clipa tn care schimba directia. Visitiul a ramas in ploaie gi. = Cleese va sosi intro clipa, ti spuse el. Buzele ei erau fascinante: pline si mai rosii decat orice buze pe care le vazuse vreodats. “Se va ocupa el de viziiul tau ~Cine e Cleese? intrebi ea. Si ia stai! Ma duct curva la camerele servitorilor? 7 Alegerea perfect o ~Nusmi spune cf esti una din acele doamne care nu. a trecut niciodata pragul usii unui servitor, spuse el, in- torcinducse in aga fel incat si poata trece prin usd cu in brafe, finand-o apoi cu piciorul ca s& poata veni si nele. Cainele tau seamana mai degraba cu un sobolan de pe malurile Tamisei, adauga el. ‘Camera pe care o cfuta era imediat pe stinga, aga ca deschise usa cu piciorul. ~ Lucy nu seamana cu un gobolan! $i ce importanga are asta? Sunt Miss Olivia Lytton i pretind.. Olivia. li plicea. li privi genele si buzele pl ei aveatto culoare frumoass, un verde-deschis, culoarea mri ~ sau poate culoarea frunzelor primavara? ~Lasi-ma jos, bidaranule! spunea ea nervoass, nu. pentru prima oar’. Nu voia asta. Ba chiar simyea o puternicd aver- siune vizavi de acest gind, ceea ce nuvi stitea cétusi de puyin in fire. In mod obignuit, nu avea sentimen- te puternice in leg’tura cu nimic, mai pugin ecuatiile polinoame. Sau lumina. Dar domnisoara Lytton era rotunda... cu niste rotunjimi foarte. frumoase, toa- te exact acolo unde trebuiau si fie. fi plicea cum 0 simgea in bratele lui. Ti placea indeosebi rotunjimea moale a posteriorului ei. Ca si nu mai vorbim de fap- tul c& avea un miros incéntator de ploaie gio aroma subiila, florala. =livoi spune stapénului dumitale! Tonul ei era cat se poate de ameningator. Ca al unei regine. ‘O agezt cu griji pe canapeaua lui Cleese, apoi arun- ‘cA o lopata de carbuni in vatra si amestecd. Flacarile galbene gignira chiar in timp ce Inchidea usa sobei si facura suficienta lumin& cit ski poata vedea bine faya. Era furioasd, avea ochii. mijigi gi isi finea bratele strinse fa piept, ca si cum ar fi crezut ci avea de gind si se arunce asupra ei. Gand pe care lar fi transformat bucuros tn realitate, Cainele sitise si el pe canapea si stitea acum lipit de domnigoara Lytton. Bestia era doar pugin mai marePy ‘Eloisa James deci o Bible, tsi avea privireaferoce a unui cline fe atac. De fapt, Lucy si domnigoara Lytton semanau intro oarecare masura, desi nu la nas. Oricine ar fi putut sti intotdeauna ce gindeste dom- nigoara Lytton, remarcd Quin, aprinzind lampa pe de tejgheaua lui Cleese. In clipa de fay, ochii ei erau plini le furie. ~Dack nur] chemi tn momentul asta pe stipinul du- mitale, va trebui sii spun si te dea afara. Si fara nici o recomandare! Gainelescoate un trat acu cas sublines acear 18 afirmatie. ‘Quin simi o senzapie ciudata incepand si se ridice 1i piept. Avu nevoie de o secunda pana cand sisi dea seama cd era vorba de ras. =O si ma dai afara? Tinara sari in picioare. =Nu te mai uita asa la mine! Daca ai avea creierul mai mare decie juciria unui sorice, tai da seama ct {am spus ceva foarte important. In acel moment, Quin se surprinse pe sine izbuc- rind in ris. Mama lui nu avea s& aprecieze modul.co- lorat tn care domnigoara Lytton ingelegea sa utilizeze limba englezs. ~Nu-mi pot pierde pozitia. Este a mea din nagtere. = Nici mfcar un servitor a carei familie a fost devotata de mai multe generatii nu poate fi tolerat daca depagey- te limitele bunuluisimy. Aceste cuvinte fi pareau oarecum familiare, pro- babil pentru c& era genul de lucru pe care lar fi spus ‘mama lui, Creau un contrast ciudat cu juctria de orice Nu intdlnise niciodata o Lady care si admita c& era far milliarizath cu astfel de expr Urmanduei instinctul pe care il simyea apasind cu putere in stomac, Quin ficu un pas inspre ea, doar atit cat sii poata simti din now parfumul imbie- tor. Se astepta sto aud’ tipind la el, inst Olivia nu facu asta ~Nu sunt valet, ti spuse el. Alagerea perfect ® Priviile li se tntdlnira. Lumea logicii si a rafiunil ~ Jumea in care Quin tefia cea mai mare parte din timp — Incepu sa se destrame. lar eu egti foarte frumoass, adaug el. Olivia clips. Apot, ca si cum ar fi fost intradevar sotia vicarului iar el barbatul care pierduse dintroda- 1th mingile, Quin se apleca gigi atinse buzele de ale ei. Erau mol, trandafiri, ca 0 tartd cu ameurS. Era un sarut bing, el putin pina cin o tase la pipe ui ‘Trupul parca ti lus foc gi sirutul se schimba, devenind tntunecat si adine, Scoase un geamat ticut sii puse 0 mina pe obraz, inclinindwi capul ca s8 o poatd siruta ) din now... Ti simgi obrazul foarte rece sub atingerea lui. rept spate, cu parere de rau. =Mai bine tias aduce o pacurd. Aceste cuvinte rupser’ firul invizibil care pirea ot le > ine privirile legate. Dintrodata, ochii et se umplura de furie nestapanita, Quin simgi o adinci mulyumire. 1) Putea si citeasc8, de parca ar fi fost o carte. ( ~Presupun ca esti ducele, spuse ea infepatd. fmi dau seama acum c& vorbesti ca un duce, desi ag putea adau- ‘ga c4 nu te comporgi ca unul. =Nu eu sunt cel care a bitut apropouri la anumite ' jucari, fie ele ale unor mici rozitoare sau ale altor ma- mifere. Nu cred cf am mai auzit pe cineva shi zic& aya de pe vremea cind aveam cinci ani. Remarc’ fascinat c&, desi o tent rozalie incepuse ski colorere obraji, tindra igi ridica hotaraea varful “ snasului, Lady Cecily este in continuare afara, in ploaie, la fel 5 flsora ea, De emu imi pe cineva si lesalvere, sine ierulvititiu odata cu ele? E frig si ploua. ‘Avea finuta si tonul une ducese, constat’ Quin, apoi ‘gi dadu seama: Lady Cecily? ~Lady Cecily Bumerinker? Matuga mea? Lady Cecily este afara, in ploaie? “Tn timp ce tanara incepu st-i explice ceva despre tri ‘sura lor si vizitiul disparut, Quin reusi in sfargt s4 iast i din transi. Trase de firele legate de cloporeii din camera” ‘Eloisa James lui Cleese, de la bucttarie side la etajul patra. Ca si fie sigur, deschise usagi strigh cat putu de tare: ~Cleese! Apoi se intoarse spre domnigoara Lytton, Inca mai tremura, cu brayele strinse in continuare la pieptul absolut magnific. Ii duse ména spre buzunarul hai- nei sigi dadu seama cA nu purta haind, nici macar vest. Nu era de mirare ct fusese luat’drept valet. Un gentleman nu se prezenta niciodaté intro finut atat de neglijenti. Pe peree era atirnare mai mute vee gt Quin ua una din ele. ‘Ochii tinerei erau intunecafi st plini de suspiciune, dar accept haina. Nu se mga desta de repede, aya 4 fi arunca haina in jurul umerilor gi o inchise, dei niu: placea sii vada pieptul generos disparand sub stof neagea si aspr’. =Ce'sa intimplad? intrebi el, ~Asta tot Incere sii spun. Am lovit un stilp in ca- patul aleii,spuse ea. Cred cd Lady Cecily este bine, dar fi lovit glemna si o doare o ureche, fiindca sa izbit de Imarginea ferestrei. Eu si sora mea nu. am patit nimic, din fericize, dar nu Lam putut gisi nictieri pe viritiu. Caii par st fe teferi, desi era atit de intuneric, inci nu 5 putea fi pe deplin siguri. Quin igi dadea foarte acut seama cA ceea cegi do- rea cel mai mule in acel moment era sii ia in brate muisafira cea uda gi s& se ayeze cu ea pe genunchii lui. Cel pufin, nu voia st o pariseasci. ‘Gaindul acesta ti provocd un soc. Nu era prima oard cond se simpea aga. Prima oara cind o intilnise pe Evangeline, se sim- pissimbtatde ex, O virus dansind, dei ivese de parca ar fi fost purtata de vant, si capitulase pe Joc, Chiar si acum, dupa atisia ani de dezamagiri si durere, fp1 putea aminti senzajia de uimire pe care O simtise. Dat sig tncepe st manne scalp. Rica 8 capituleze din nou, Ca un iepure innebunit de primava- Tk. exact ceea ce fl avertizase mama lui si nu fact. ‘Mlagerea perfect n ‘Mai mul, vind in vedere vocabularul foarte creativ al domnigoarei Lytton - ca s8 nu mai vorbim de faprul c& permisese unui barbat pe care tl crezuse valet si 0 st tute - era o candidaca la fel de nepotrivita pentru tictul de duces pe cit fusese Evangeline. ‘Daca era un lucru de care si fie sigur pana in maduva caselor, era faptul cX nugi dorea st mai cada vreodats, sub nici o forma, prada farmecelor unei femei. $i nici rnugi dorea sf se fact de ras ludndugi pentru’a doua ‘ard o sofie care s& nu aiba nici un respect pentru juri- mintele casatoriei. Trase adnc aer in piept gi facu un fort pentru a readuce lumea la locul ei Era Ducele de Sconce. Aceasta tandr fusese chemati tn casa lui pentru a deveni o eventuala ducesa gi in mod ct se poate de evident, nu era potrivits pentru pozifia In cauza. Si cu asta bast: Cei drept, sirutul lui impulsiv i sugera cf ar fi trebue it st fact un mai mare efort de agi gisi o amanta. Nu era nul lui sé abordeze in acest fel strainele care apareau ‘uss, indiferent c&t de provocator ar fi fost imbracare. Se ridica in picioare. =Domnigoara Lytton, sper sti ma scuzagi, dar sunt ne- voit sa va parisese momentan, + Desigur, murmura ea. I privea cu o curiozitate usor amuzati. Se inclina. ~Altefa voastra, rispunse ea, stringindugi inci ipa a robabil c& doar i se parea lui ck distinge un ton de ‘ugoara barjocuri in salutul ei. Tesi degraba pe usf, fard nici un alt cuvant. capitolul 7 Necorespunzitoare! Din ce in ce mai mult, cu fiecare clip’ Olivia trase adaine ger in piept in timp ce ducele disparea pe coridor. {yi simqea mintea alunecindui2 Eloisa James concomitent tn cincisprezece directi diferite. Cine ar fi crezut cA simpla lipsa a unei haine putea pune arit de mult in evidenga umerii unui barbat? La inceput, crezise c& ochii ducelui erau negri, apoi si daduse sea- ‘ma ci erau griverzui, Inconjurafi de gene surprinz’tor de lungi. Sio sdrutase. Gandul o facu si-gi ating’ buzele cu de- getele, Primul ei sarut. Se aseza gi Lucy ii sAri in poala, Blana uda a animalului nu mai avea cum sii strce si ‘mai mule rochia, lar cafelusa lui Rupert tremura ingro- itor, aga ci o bagi in haind gi o stranse la piept. ji imaginase ca Rupert avea si o strute cind ar fi {ncercat sii consume logodna. Desi nu astepta cu prea rmulta nerabdare acest lucru, se dovedise ca se ingelase: Rupert nu facuse nici cea mai mic incercare. Se pare 4 tatal lui nu inclusese si sirucul in instrucyiunile lui referitoare la indeplinirea actului conjugal. ‘Dar acest duce o sarutase acum ca gi cum ar fi avut tot dreprul. Ca gi cum el ar fi fost logodnicul ei. Si. fi spusese ca este frumoasd. Olivia stranse mai tare haina in jurul ei gi se gindi la asta. Desigur, nu era prima oara cind i se ficea un compliment. Avea si fie ducesa intro buna 2i si se intimplase ca barbatii so mai flateze din cand in cénd, chiar daca nu cu prea mare entuziasm. ‘Cu toate astea, ducele de Sconce nu avusese catusi de putin habar de viitorul ei tidu atunci cind fi spusese c& este frumoasi. Gandul era ca un cirbune strilucitor {in inima ei, cao scinteie fericics. Mintea ei sari brusc la alt subiect. Nu vazuse nicioda- ta un par ca al lui, Negru ca noaptea — cu excepfia unei suvite albe in fayi - cazindui liber pe umeri. Desigu putea presupune cil ridicase din pat. Cu siguranga, Durta paral leg la spate in timpul Lucy scoase un scheunat si Olivia igi cobori privirea, doar ca sii vada piciorul rozaliu ieyindui de sub fuste. Poate cf asta era motivul pentru care ducele se uitase atat de pitrunsitor la ea. Nu suporta si poarte cor set cind avea de facut drumuri lungi cu trasura ~ dar, ‘Alegerea perfec 7 tn general, nu era niment care sh o vads, tn afarh de soraei. Chiar in clipa in care privea in haina, ca sii dea sea- ‘ma daca si sinii fi erau la fel de vizibili ca gi genunchii, tun barbat de vreté mijlocie intra grabit pe uy, trigin’ dugi livreaua peste umarul drept. =Ce este? intreba el printre gafaieli in clipa in care co vizu. Dumnezeule, dar esti uda leoarca! Tar a inghitit apa podul din sat? = Din sat? repeta ea, clipa In care ti aust vocea, Intreaga lui postura se schimba. [si indrepts spatele si ceva greu de definit fi transforma fiecare trasitura a fetei. Se schimba dintr-un barbat adormit si destul de iritat In majordomul une case importante. ‘Va rog simi acceptati umilele scuze, spuse el in- clinanduse. Eu sunt Cleese, majordomul. Cand vam -vizut in camera pentru argintarie, am presupus... a avut Joc vreun accident? ‘Un valet bagi capul pe usa si altul se vedea imediat in spatele lui, amandoi cu livrelele trase in grab. ~Trasura noastra a intrat intrun stilp, explica a, Lady Cecily Bumtrinket sia lovit glerna. Nu este foar- te grav ranitd, dar vizitiul a fost aruncat de pe capra. ‘Nu am reusit sil gisesc. Lam strigat, dar, cand nu am. primit nici un rispuns, am hotirit impreund cu sora mea ca eu si vin pana la conac, in timp ce ea a ramas ou Lady Cecily. Era epuizat8 si oboseala i se simfea in voce. ~Eu sunt domnigoara Olivia Lytton, continua ea, ‘i, desi nu vreau si o deranjez pe altefa sa, suntem ajteptate. ~Camerele dumneavoastra sunt pregitite, 0 asigur’ majordomul. Dac’ binevoigi s4 ma urmagi, domnigoara Lytton, va voi conduce la etaj, unde va veti putea usca si va veti simpi mai confortabil. Ingeleg cd servitoarea dumneavoastr’ nu va insoteste? ~Mai vin dou trisuri cu servitoarele si cuferele noas- tre, dar se pare ck nu sunt aproape,” ‘Eloisa James ~Foarte probabil si fi riticit drumul pe tntuneric. Se intampla, atunci cdnd un vizitiu vine prima oara la conacul nostru. ‘Alsi valegi aparura la usa si majordomul ti trimise pe fiecare in cate o directie. Apoi, revent la Olivia. = Doamna Snapps, administratoarea casei, va trimite © fata in camera dumneavoastrs, domnigoara Lytton. Ir eu va voi trimite o baie fierbinte gi bauturi, poate gi © gustare usoara, daca doriti. Dar ce se intimpla cu Lady Cecily gi cu sora mea? Intreba Olivia. Nu pot st ma retrag pur gi simplu, fara gigi tn sguran, la adapost.Ca sf nu mai vor ‘bese de vizitiu, care ar putea si zacé mort, prin vreun sang, $i cai = Voi trim Dar sugestia pe care se pregitea si o faci majordomul fu intrerupa de forfots si zarva la intrare. Olivia s&ri in picioare. Lucy cizu pe dusumea, haina ii aluneca de pe ‘umeri si fi vazu privirea lui Cleese coborindu-i sub git, apoi barbatul intoarse brusc capul, ingrozit. O singura privire in jos fu suficienté pentru a4 spune Oliviei c& hainele de pe ea nu o ajutau catugi de putin s8 fgi ascunda sini, Erau perfect conturagi, cu tot cl sfarcuri, de materialul ud. Simtindusi obrajii aprinsi, reusi si recupereze haina, apoi trecu pe ling’ Cleese gi igi in coridorul servitorilor. Lady Cecily statea in mijlocul intrarit, sprijinica dintro parte de duce, care era acum ud pana la pie le, gi de Georgiana din cealalta. Tmaginea de acum a surorii ei era cu mult diferits de cea obignuita, cea ducesificat. Olivia remarc& fira st vrea sa ducele avea niste pometi absolut remarcabili, scogi in evidengd de parul acum ud. Si cA 0 cAmag’ imbibats de apa fi scotea in evident’ pieptul la fel de clar pe cat se intamplase gi in cazul ei. ‘Testtura find i se lipea de umerii musculogi ~ facu un efort sii dezlipeasca privirea. Ce mama naibii ficea, uitindwse in felul asta la barbatul cu care sora ei avea toate sansele s& se cisitoreasca? ligerea perfects a Chiar in acea clipa, usa se inchise tn spatele lui Cleese, care venea in urma ei, si now-sosifii ridica- 14 privirea. =Draga mea Olivia, esti salvatoarea noastra! striga numaidecat Lady Cecily. Sa alergi printey asemenea furtuna! Puteai si te ineci! Desi, desigur, se pare ci ‘moartea prin inecare este una dintre cele mai plicute, {in masura in care poate fi placut aga ceva... SA mori, F vreau sa zic. Cu siguranga, este mult mai bine decat s8 mori spanzurat, Batu usor cu ména pe bragul ducelui. ~Domnigoara Lytton, dumnealui este nepotul meu. Parul lui Lady Cecily arta ca gi cum un stol de vrabii Al transformasera intrun cuib comunitar dat, in afar’ de asta gi de glezna scrintits, nu pairea si fi suferit prea F mule de pe urma accidentului, Olivia ficu o reverenga. ~ Este o onoare si vi reintilnesc,altefa voastra, | ~Asa este, spuse ducele, intorcinduse spre matusa lui. Eu si domnigoara Lytton neam cunoscut deja, dest ‘nu in cele mai oficiale circumstante. Tinuta mea negli- enti a conduso, cum era de ajteptat, la concluzia c& sunt unul dintre servitorii casei. Probabil ca Olivia isi pierduse complet mingile cind ajunsese la aceast8 conclusie. Chiar gi fara hain sau ejarfa, ducele avea un aer de controlatd superioritate ce prea s8 strige de la 0 posta ,aristocrat*, Ba chiar arata uluitor de mule exact aga cum trebuia }si arate un duce. Olivia nu mai vedea nici urma din | arbatul care isbucnise in rés la nefericita ei compara- fi sine crieral ui parle intime ale unui soarece. Jn schimb, arata acum exact ca un personaj de mare [vaza cobort dintrun portret, care o privirea de sus, In- | to maniera desavargit superioars. ‘Asta era. Cu sigurangi suferise un acces de nebu- nie, ars ca apoi s revina la o atitudine potrivita cu sa lm cer scuze pentragreseala feu altejavoasta, spuse ea, coborind intro reverenga adanca.7 ‘Eloisa James 4 -Sunt surprins’ ci nu Hai recunoscut numaidecée, interveni vesela Lady Cecily. Intotdeauna am fost de parere ci cei din familia Sconce pot fi imediat recunos- uti dupa un anumic fel fn care mijesc ochii. Pana si cei miacuji de partea greqitd a agternutului platreazd intro coarecare masurd trasttura asta. ‘Ochii ducelui nu erau mijifi acum, dar erau de ace- ‘eagi amegitoare culoare griverzuie pe care s:o amintea Olivia. $i erau reci, cu o ujoara umbra acuzatoare, Ca si cum ea Lar fi ispitit s8 0 sarute! Ceea ce, cu sigu- anja, nu ficuse. ~Acum ci miati atras atentia, spuse ea, cred c& Inger leg exact ce vreti si spuneyi, Lady Cecily. ‘Georgiana scoate o scurth exclamatie, pe care se grabi s8 0 camufleze intrun tusit, =Ce vrea s& spuna sora'mea, alteya voastra, este ci avejiaerul inconfundabil al familiei Sconce, = Exact asta am zis si eu, spuse Olivia, zambind expre- siei impietrite a ducelui. De acum inainte, voi recunoay te oriunde aceasta privire mijita. ~Sunt fericits& va primesc in casa mea, domnigoara Lytton, spuse ducele, ca i cum ar fi fost sub demnita- tea ui et discure despre asa caracrerinie a fame je Sconce. Olivia avea senzatia ct ignora adeseori asemenea trivial. Sper ca dumneata, Lady Cecily si sora dumitale in- tenfionafi s8 ne onorati cu o vizita cit mai lungl. Mama mea, ducesa vaduva, va fi incintaté s4 va intimpine mai- nedimineags, la fel gi virul meu, Lordul Justin Fiebvre, care ne face o visita inainte de a'se intoarce la Universi- tatea Oxford. ‘Avea o voce foarte adanca, mai adanca decat a tatalui ci li dadea un aer... foarte masculin, igi zise Olivia, ina- inte si se forgeze s8 nu se mai gindeasca la asta, Georgiana o parisi pe Lady Cecily si se duse lings Olivia, apoi o ciupi usor de brat. =Ce este in capul tau del iei peste picior pe duce? fi goptiea. Nu se uits deloc mij Alegerea perfec ” = Vizitiul nostru a fost gisit in gang si nu este cfitusi de putin rinit, spuse Lady Cecily. Si, draga mea, duhnea de la 0 posta a gin. Duhnea! Mare pramatie de om trebuie ci este, dact ea purut imbita in asemenea hal. Daca ar fi fost dupa cl, puteam sa murim acolo, in trasura, si si ne manance vulturii! “Suva manance, desi erayi in trisura? remaret duce- le, Asta at fi fost destul de neobignuit. Mare minune ci nu neam oprit direct in_ du! Saui ca nu neam ciocnie cu trsura postei. Ar fi tre- uit si ne uitim la unghiile lui, inainte si urcim tn trisurd, Stiagi cf orice barbat care are unghia de la degetul mic chiar si putin mai lunga, este fara doar 31 poate betiv? “Ducele asta ma surprins foarte tare, ti gopti Oli via drept rispuns surorii el. A.. 0 si-fi povestesc mat arziu. Sper cA nu ai apucat deja s& spul ceva nepotrivit, gemu Georgiana. =N , ba da, dar o sti spun mai tirziu, Dar tu te simgi bine, Georgie? Cred ci Lady Cecily a cazut peste tine. Daca mai stiteam cinci minute singura in trasura aia cu Lady C. cred c& eram buns de dus la azil, spuse Georgiana in goapts, atit de incet incit Olivia abia daca © pucu aust. i strinse mana. Olivia si Georgiana supravieyui- seri ctlatoriel de cinci zile cu trisura recurgind la jocurile lor din copilarie: pariind de cate ori Lady Ce- cilyaveas& aduca vorba despre ,dragaei prietend* ~ Lady Jersey, una dintre patroanele de la Almack - la fel cum alta dati pariasera pe numérul de citate din Oslinda Magulitoare folosite de mama lor in timpul unei conversatii =Nu gtiam cA exist vreo legitura intre, unghiile unui birbat gi caracterul Siu, fi spuse acum duce lui Lady Cecily. Olivia ‘ar fi purut spune ef mitusa lui punea mare pret pe teorile bizare, in special pe cele legate de diges tie, Ea, personal, nu credea in nici una din ele,B Eloisa James =Oh, este foarte adevirat, il asigur& Lady Cecily pe duce. Presupun ca este primul lucru la care se uita cei de la Bow Street Runners atunci cand aresteazi un rhuficttor. ~Eu am auzit spuninduse intotdeauna ca cel mai intalnit semn este o privire mijit’, observa Olivia. ‘Nar fi putut spune de ce, dar expresia implacabila a ducelui fi crea imboldul de aida peste nas, desi nu ava totus curajul stl priveasc’ si st vada cum receptionase comentariul ei. Asa cf se grabi s8 adauge: Se stie ceva despre trisurile cu servitoarele si cufe- rele noastre? ~Aveam o rochie nous intrunul din cufere, spuse numaidecat Lady Cecily. $i, desi nu ai fost inca intro- dust la curte, draga mea, si, prin urmare, nu stii care este tinuta cuviincioas in aceasta situatie, oricine ar ingelege cA trebuie neaparat smi recuperer minugile cu franjuri. Leam purtat atunci cind Lam cunoscut pe ambasadorul Spaniei care mia facut un mare compli- ‘ment, desi nu am putut inelege ce anume mia spus, pentru ci nu vorbea engleza. Cleese interveni in momentul tn care Lady Cecily se opti sa respire. Nu am reusit inc st aflam nimic despre soarta acestor trisuri, domnigoara Lytton. Miam permis $8 va trimit fiecareia dintre dumneavoastra cite o fata de la noi, care si va ajute pina cind vor sosi servitoarele domniilor voastee. ~Dar eu am nevoie de servitoarea mea! spuse Lady Cecily, abordind de indat’ noul subiect. Harriet este singura care stie si se ocupe de faa mea. Stigi cum se spune, dragele mele... Se uitt la Georgiana si Olivia printre guvigele ude cared atirnau pe faa. =O femeie este in floarea vdrstei la douateci de ami, trecw- 1 la dowdzeci si patru, batrdnd si inaccepeabila la treizec Dragele mele, nu avegi inca douazeci si patru de ani, nui aga? ~Mai avem un an pind si ne trecem, spuse Olivia. Alagerea perfects n =Ma bucur s8 aud asta, comenti gi ducele, in mod arecum neasteptat. Este posibil ca privirea mea mi- itd sA indice un barbat trecut bine de primii bujori ineret livia idicd 0 spranceand, Parca zirea o sclipire in cchii lui... fAcuse acest comentarit aproape cu 0 nuanta de umor. Ce barbat ciudat era. ~Trecut? pufni Lady Cecily. De parca cineva ar putea spune vreodati asta despre tine! Barbatii nu se trec. livia simgi ca se zburleste din nou. = Lady Cecily, intreba ea, de ce nu sar trece si birba- tii, daca li se intampla femeilor? "Oh, se trec gi ei inteun fel, spuse Lady Cecily, refu- znd 38 fie blocata cu o intrebare ce at fi putut fi const derati ca facdind parte din aria ei de expertizs. Mai bine spus, putrezesc. Ceea ce este acelasi lucru, nu? Domnul Bumerinket spunea intotdeauna ¢& un barbat care nt. poate si urce pe cal atunci cind este solicitat, este pur trezit pand la os. (livia igi inabusi un ras, dar, in afara de asta, comen- tariul lui Lady Cecily fu primit in ticere. Olivia fi arun- cho privire ducelui si zari din nou acea sclipire foarte subtila din ochii lui. Avea o infatisare cit se poate de sobra, Insi ceva fi spunea Oliviei cf, cine stie, poate c& ducele ridea in sinea lui. ‘Apoi se mai uit o data si isi schimba parerea. Nici © persoana cu o expresie atat de sigur de sine nu pur tea avea simul umorului. Mai mult, putea presupune cu destul de multa sigurang’ ci fusese crescut con- form principiilor din Oglinda pentre pdunit inexpresivi. Cu siguranga, capacitatea de a rade ti fusese stirpita din radacini. ~ In orice caz, spuse Lady Cecily, reluand conversatia, nepotul meu este cunoscut in tot regatul pentru felul inteligent in care sti s& invarta numerele. Stie chiar mai multe decat un contabil, presupun. Este mai bun decit ‘un contabil, Foarte, foarte istet. ~Este 0 onoare si cunoastem un matematician atat de vestit, spuse Georgiana.80 ‘Eloisa James Olivia privi tn dreapta ei si vizu, cu o ciudaté strain. gete de stomac, c& sora ei ii zimbea ducelui. Desigur, acest barbat nu ar fi interpretat niciodata zimbecul Georgianei drept bunavoing’ - pentru cA nu era. El era duce. Erau perfecti unul pentru celalal. Se simfea abso- luc dezgustata de gindul ca il sarutase ~ chiar daca nu din voia ef ~ pe viitorul ef cumnat. Ducele nu imase indiferent la zambetul Georgianel, aga cum Olivia fusese intotdeauna sigura c4 sar fi in ‘timplat cu orice barbat. Privirea lui se inmuie conside- rabil si spuse: ~ Lady Cecily exagereazt, domnisoara Georgiana, Era aproape uluitor felul in care putea murmura aces- te cuvinte modeste, pastrind totodatt o atitudine atat de mandra. =Nu fiti modest, spuse Olivia, neputanduse sti- i. Contabilitatea este un talent atat de folositor. Si este un mare curaj din partea domniei voastre 8 vi fi urmat visul de a fi contabil, avand in vedere pozitia inalta pe care o ocupati alte Langa ea, Georgiana scoase un geamat incet $i, pro- babil, involuntar. Privitea ducelui se muta de pe chipul Georgianei pe al ei. ~Cei mai multi dintre duci nu reusesc s8 rezolve nici cele mai simple ecuatii, termina ea, adresindui un zimbet ce nu conginea nici o urmé din veneratia surorii ei. ~Daca-mi permiteti, sugerez si ne retragem in camerele pe care Cleese a avut amabilitatea si ni le pre- giteasca, spuse Georgiana, infigindu-i un cot In coas tele Oliviei. ~Intradevar, spuse Olivia, simfinduse usor rusinata. Tar o facuse! In clipa in care Incepeau sa 0 enerveze epatirile flagrante de rafinament, abandona toate invi- faturile de bund-cuviint pe care mama ei muncise att de mult si le ile bage in cap. Daca esti amabil, Cleese, spuse ea, intorcinduse spre majordom. Algerea perfor a Bu nu mf retrag pind nu beau un pahar de lap- te cald sun brandy, anuna Lady Cecily Beau asta th fiecare seart de cand am tmplinieteisprezece ant gi v3 asigue pe toticA a avut o mate influenfa asupra digestei tne, Exist o sumedente de boli pe care ag fi purut 8 le fac, dar de care am scApat pentru cA imi curag stomacul in fiecare sear. = Withers, du lapte cald gi brandy tn camera lui Lady Cecily cat, mai curing posibil, spuse Cleese, Indreptanduce spre sci, Dack aveyi amabilitatea st tna urmafi, doamnelor, va vol conduce la camerele dumneavonstra “Va trebui si m& ajuti, nepoate, spuse Lady Cecily. Asteapta, te rog, pana cénd tinerele ajung in capul seiilon ‘Olivia nu revista <4 se intoarca in momentul in care ea si Georgiana ajunsert in eapul scirlor de mar ‘mura. Simfea furnicaturl in umeri, casi cum... Frese, Te privea! Glumele pe cate ea gi Georgiana le facusert despre satiri i venira dintrodata in minte. Chipul ducelui avea ceva feroce si purernic ce sar fi potivt expresiei ‘unui satir. Avea pometi ascuti rdeau to un fe de putere ascuns& pe care fro putea imagina intra satin (Olivet nui pliceau cdtusi de purin barbigele, dor trebuia st admita cd sar fi potrvitfisionomiei Lui usor exotic Parul incepuse si se ustce gi guviga alba fi ek dea pe frunte. * Ohivial spuse ascutic Georgiana. Olivia clipi 4. ‘intoarse capul. & n Georgiana, desigur, nu siar fi ingiduit un gest atat de necuviincios ca acela de'a se hoa la duce din capul Scatilor Facu in schimb o reverenfa, adresindule ait lucelui cde gt matusit sale un 2amber masurat si binevor tor. Apoi fi arunca surorii ei o noua privire: ae care spunea: Urmeaairmal Se intoarse gi strabatu coridorul in trina lui Cleese. Pentru prima oar in vag e, Olivia incerca un adine regret ef nu ave slueta subyite a surorl el, Georgiana82 Eloisa James arata ata de svelt side cleganta, chiar gi tn costurnul complet ud. Vieme ce ea arta cu siguranga ca o pine bine ceape figurat nteo hand pe, cu fst ud Un luise de picioarcle care nu crau nici pe departe la fel de frumnoase ca ale surori el as =Mavoi sprijini de brayul tau, nepoate, spunea Lady Cecily. In niet un caz nu vreau si fiu dust pe brate la ca un cos de rue! Olivia privi In Tungul holului, intentiontnd st dis part din el inainte ca ducele si utce scérile gi sii poat Nesegrochia ud de spate “Sper cl nu te supert cBfi atrag atenia, Ik spuse Lady Cecily duce, dar paral ea este foarte Hive git: Soful meu avea obiceiul de a purta o plasa pe cap tn ximpol nop, cred ina pal ums in fe Valetul tiu o si gaseasca sie una, nepoate. li voi da instructiunile necesare. Olivia chicot, imaginanduil pe duce purtind o pla sa de par. Arunc o privire peste umir gi... Ochifii se inedlnia. Chipul lui era parca cioplit in granit, nu trada nici oemotie Dat ochii lui. cu ochit era o cu torul alta poveste Paiva det Inca ets! Olivia putea Jura ch sine Dorings. Poate. Olivia aproape cf scurura din cap tn timp ce str bea grabiet coridorul, in urma surorii ei. Fireste ca nu era dorings. Nimeni nu ar fi putut simi aga ceva pentru ea! Era o femeie durdulie, cu dingit prea lungi, fra nt mic excepyional in afard de faptul c& era logodita cu mogtenitorul unui duce. Dorinya! Ce parte din ea ar fi putut stiri doringa unui duce? Intreaga lume i se intindea lui la picioare, putea lua din ea oricesi dorea. La fel cum avea s8 fie sin cazul ei, dupa ce devenea ducest. Alagerea perfect ® capitolul 8 ‘in care sunt definite calitigile unei printese din poveste Olivia se tresia doua #i dimineaga in clipa in care auzi ‘usa dormitorului deschizindu-se. Nu avea nici cea mai vvaga idee cdt era ceasul. Ducesa vaduva era adepta dor- Initoarelor de moda veche, ceea ce insemna ci Olivia ar fi putut a fel de bine s8 doarma intro pegterd. Pind si aerul din jurul ei parea albastru, reflectind matasea Giafand ce atéena in jurul patului. “=Noraht intreba ea, buimacs. Noapte trecuti tarziu, dupa ce se retrasesera ctu to- tii, camerista ei igi ficuse In sfarsit apariqia, teafara i nevatamata. Se dovedise cd trasurile cu bagajele gi servitorii rataserd cu desivarsire intrarea inspre Cona- cul Littlebourne gi facuser’ un ocol de céteva leghe pune fnainte ca vizitiul s8 accepte si se opreasca sist ceara indicagi. “Nu, eu sunt! fi spunse 0 voce vesela, Razele seralucitoare de soare se revarsara pe cuvertura atului tn clipa in care perdelele se dadura la 0 parte, sind sd se vada chipul Georgianei, Olivia scoate un geamat. = Cat este ceasul? =Trecut de unsprezece. Ai ratat micul dejun, dar agebule 98 ma Inset In masa de prins, Ducele va ‘Olivia casc& gi se ridica in capul oaselor, sprijinin- duse de tiblia sculptats a patului. ‘—Dumnezeu stie cd n-ag vrea si pierd ocazia s& mi se vorbeascd din nou de sus! Desi, adevarul fie spus, superioritatea aristocratict nu eta primul lucru carei venea in minte atunci cand se gindea la alteya sa ducele. Nu ii plicea si se trezeasc devreme, dar ar fi facut o exceptie in ziua urmatoare gi at fi coborat la micul dejan daca ar fi crezut ct poate. Fireste, ducele navea si o sirute din nou si, cu si guranfi, nu bar mai fi permis. Foarte probabil c& isi4 Eloisa James pierduse mintile pret de cateva clipe ~ aparuse in fata lui aproape dezbracata. Totusi, trebuia si creada cA fi plicuse ce vazuse. Acest gind o ficu pe Olivia s8 se simts strabacutt de'un val de fercie. Se considerase intotdeauna grast, darel nu paruse si remarce acest amfnunt. Nu o privise a si. cum i sar fi p&rut c& nu iar fi stricat si mai dea jos vreo citeva kilograme - nici micar unul. ~Oh, Olivia! spuse Georgiana, tragind la loc per delele pana in capitul patului, apoi asezindu-se cu 0 uoara sfritur’ la picioarele surorii ei, Nuri aga cA totul este minunat? Nu te ageza pe Lucy! striga Olivia. Georgiana impunse cu degetul ghemorocul pe care abia acum il vizuse sub cuverturs. ~Ii permigi edinelui s& doarma tn patul tu? Am mai auzit de caini care si doarma pe pat si nici asta nu mi sa prut o idee prea stralucta, Sunt sigura c& nu este cAtusi de pusin sanatos. Olivia ridica din umeri. Rupert mia spus ch aga fi place s& doarma si, dupa ‘cum vezi, sa varat direct acolo azi-noapte. E bund si-mi incalzeasc& picioarele, in caz c& am nevoie. ~Ai auzit micar ce tam spus? Nui asa cid minunat? intreba Georgiana. Se agezase intro pozitiecuviincioast pentru o domni- soard, cu mainile impreunate in poala i glemele frumos Incrucigate. Acum Ins, ji trase genunchii la piept gi se agert dea curmerigul patului, Un 2imbee stralucitor ise intinse pe toata fata. ~ Este. este tot ce am visat vreodata! ~Serios? Olivia avea senzatia c& mintea ii inainta cu greu prin- tro mlastina densi. ~E inalt i atat de frumos, spuse Georgiana. $i inte- ligent, Olivia! Un adevarat matematician ~ ceea ce nut este deloc acelagi lucru cu un contabil. (© cuca find ti apairu pe frunte, ‘Alegerea perfecta 8 ~Sincer, trebuie st incerci sé fii mai politicoas8, Dac ‘ajunge s& te antipatizeze si suntem rugate si plecim? ‘Nu voi mai cunoagte niciodata un barbat ca el. -N-o so fac, spuse Olivia automat. Adici, 0 so fac. O sa'ma gudur pe langa el oricat de mule’o sisi doreasca, Fireste ck Georgiana fl plicea pe Sconce. Era pere- chea perfects pentru ea: avea ttlu, sinus inteligenta. Jar Georgiana era desivaryiti, cu mult mai frumoasi deci Olivia. -Nu mam gindit niciodats, spuse visitoare Geor- giana, Nu am crezut niciodati cu adevarat c& exist’ ci- neva pentru mine. Si in tot acest timp, el era aici. Este atat de distns, de stalucitor si ~ chicoti dintrodata- gi arita atdt de bine ieri, ud pan la piele! Olivia dadu din cap. Era foarte adevarat. Buzele Georgianei se curbari intrun zimber necu- viincios, pe care Olivia nu il mai vazuse niciodat’ pe chipul surorii et. ~Este ingrozitor ce spun, Olivia, dar teai uitat cu atentie Ia el, dupa ce a venit din ploaie? ~Nu! mingi Olivia, Phi, avea pantalonii uzi si, oh, Olivia, cred c& acum de ce Julieta Fallesbury ti’ spunea valetului ei Baia Lung. ~Cine esti si ce ai ficut cu sora mea? intrebs Olivia, rizind. Tea lovitla cap aseara, Georgie? Te simi ru? =M& simt cat se poate de bine gi, sincer, sunt mai fericits decat am fost vreodatd. Nu imi fac griji dectt din causa ta, ~A mea! intreba Olivia, incruntinduse. Nu am fost nepoliticoast cu Sconce. Lam tachinat doar putin. Since, ne nu cred ca sat tse gindeae prea mut ia asta, Slava cerurilor c& sora ei nu stia nimic despre strut! Nu, au, mf referla tine qa Rupert! Credem au am pucit st dorm azinopte, Mam tot gigi a ct de ‘minunat este ducele sla felul in care mia zimbit - nua parut plictisitnicio clipa, Olivia, nici macar oclipa -apoi86 ‘Eloisa James mi-am amintit cd tu trebuie s& te mariti cu Rupert si mi sa frant inima, ~Asta e, spuse Olivia, ficdnd eforturi s& vorbeasca pe un ton nepasator. Stii foarte bine ci eu nu m-as potrivi niciodata kinga un barbat ca ducele asta. A muri de por enai! daca Incepe sii expund genul matematic tn faga mea. ~Chiar este un geniu! spuse cu convingere Geor giana. Oricine poate vedea asta. E un geniu si, in acelagi timp, nu pare si fie complet dus cu capul, Uluivoravind in vedere of mama uiascris Olinda Atotputericd. ~Trebuie si incetezi si mai faci glume pe seama cartii viduvei. Daca, din greseala, if scapa una in pre- enya ei? ~ Presupun c& ar supraviegui socului. ~Te rog! o implori Georgiana. Te tog, Olivia! Este sansa mea. Mama a spus cf e foarte sigura cd vaduva intentioneazi s& aleagd o sotie pentru fiul ei. A auzit asta de la una dintre cele mai bune prietene ale lui Ladi Cecily. Nu trebute 8 o insult pe altea sa tn nil un fl, altfel sar putea sa nu ma mai ia in considerarie pentru aceasta onoare. ~ Exclus, spuse Olivia cu convingere. = Vreau... Imi doresc eu adevirats& mi maritcu Scon- ce, spuse Georgiana in soapta. Stiu ca ce spun acum nu este deloc cuviincios pentru 6 Lady, dar este adevirat. Noapte trecut8, cAnd a aparut din intuneric ca s4 ne salveze, mam simgit ca inteun roman, cind apare eroul principal. Apoi a vorbit. Are vocea atit de adancd ~ sigu- 14 gi hotardea ~ incét miam dat seama cd e cu adevarat pringul din povesti. Inelegi ce spun? Da, igi spuse Olivia. Da, ingeleg exact ce spui. Dar nu avea nici un rost si gindeasci asemenea lucruri, daramite sa le mai gi rosteascA cu voce tare. -Mie personal nu miau placut niciodata pringii, spuse ea in schimb. Degi recunose cA par genul de ‘barbagi care sa le permita mamelor sa le aleaga soyile. "Para plitseala, tn I. francesa ‘Alagerea perfectas 87 ‘Asta in cazul in care nu gio aleg personal, pe baza unui test stupid eare implica un obiect de incaljaminte. Daca ducele ar fi un erou adevarat, ar fi aparut cilare pe un cal alb gi nu alergind prin ploaie, ca fiul unui mace- Jar. Toate aceste amfnunte sunt foarte importante cind vine vorba de literatura. Georgiana scoase un geamat. = Lasi glumele o clips, Olivia! Intotdeauna am crezut 4 nu exist’ nici un pring pentru mine. Pur gi simplu nu mil puteam imagina, Dar calul alb? intreba Olivia. Sora ei o lovi cu palma peste brat. Fi serioasa! Ce fncere sti spun este c& vreau at ‘mi mirit cu ducele, [mi doresc acest lucru aga cum nut miam doritnimictntreaga mea vat. ‘Atunci, tl vel aveal spuse Olivia, coborindugi ioarele peste marginea patului Conversafia asta fi crea 0 senzatie ciudaca. Fireste c& zhu putea avea nici o pretentie asupra ducelui, Sarutul re ei nu insemnase nimic. Nimic! Sconce fusese de la bun tnceput ales pentru a fi soful Georgianei. ete la masa de toalets sis impinse pe space cata le par des. =Rochia mea a devenit transparenta din cauza ploit de asears gi aritam ca gi cum as fi fost complet goals. Ar fi trebuit sa vezi privirea ingrozita pe care mi-a arun- cato majordomul. Cand mia alunecat haina, a vizut tot ce era de vazut. Credeam c& 0 si lesine. ~In cazul asta, e un neghiob, spuse cu loialitate Geor- giana. Sunt sigura cara la fel de bine goalA pe cat aragi eubainee pe tine. ae =Mai bine, spuse Olivia, gindinduse. Degi sper ca rochiile cele oi «4 schimbe asta. Nu am comandat nici macar o singur rochie care si mi se strangi sub sini gis mi se umfle apoi peste talie. Croiala asta le avan- tajeazt doar pe femeile care nu au goldurile de aceeasi marime cu sanii, Pe mine ma face si semin cu 0 vacd lapte. 3 ~Boranilor le place aerul bovin, i arate atengia jeorgiana.88 Eloisa James Chiat ef teai lovit la cap! spuse Olivia, rézind, A fost o gluma, Georgie. $i inca una cuviincioasa. Sora ei isi dadu ochii peste cap. =Neas spune. Cu ce te imbraci la mast? E cald afara simancim pe terast. ~Interesant. Nay fi crezut cf viduva ingiduie obice- iuri culinare iesite din tipar. Vezi, Georgie, deja incep sho aprecies. Nu ai incotro, daca va fi soacra mea. Georgiana sari jos din pat. ~Cresi cd este posibil? Camerista mia spus aseard ci Lady Althea Renwitt este si ea aici. Daci ducele a ales deja! Althea este aristocrata. Nu cred c& fio amintesti, nui aga? ~Citusi de pusin. Este una din cérdul care a iesit pe piagh anul asta? =a. Are nigte ochi incineitori, spuse Georgiana, cB zind Intrun scaun. Si un par aga de frumos, de culoarea mierii. Dar este pugin cam... ei bine, prosturd. Nu stiu daca mil pot imagina pe duce impreuna cu ea. =Prostuya, zici? In cazul Asta, n-o sti plact Serio- aitatea sa, =Sunt ferm convinsi ci Althea ar fi incéntatt si devina ducesa chiar dacs Sconce ar fi complet intro ure- che = cum nu este. In regatul asta nu e loc decat pentru un singur duce intro ureche, spuse vesela Olivia. $i acela este deja al meu. Apropo, cum crezi cd se descurca Rupert in Portu- glia? Cred e# a debarcat pans acum, Georgiana igi flueura mana, in semn c& nui facea eri ~Presupun ci este dor de Lucy, altfel sunt sigura ce foarte bine. =Ceea cemmi aminteste c& ar fi cazul sf o chem pe Norah. Este surprinzitor de grew si ai grija de un caine. Parca to timpul trebuie s8iast la plimbare, s3 mandnce sau si fact baie. Olivia! spuse nerabdatoare Georgiana, Nu este ‘momentul si vorbim despre clinele tau, Crezi i ducesa ‘lagerea perfect #9 sa hotarat deja s& 0 aleagt pe Althea? Are un nume po- tivie pentru o ducest. ~Mie mi se pare cA are un nume potrivit pentru un digestiv. Luati Althea pentru intestine relaxate! Lui Lady sea grozav. Georgie, crezi c& Lady Cecily chiar nusi da seama cit de nepotrvie este pentru o fe- meie cu numele de Bumtrincket si vorbeascd in perma- nenta despre digestia ei? ~Numai tu esti in stare st remarci aga ceva! Mie cu sigurant’ nu mia trecut nici o clipa prin cap. ~A observat gi ducele. Am vizut 0 sclipire in ochii lui, care ar fi fost un hohot tn cazul unui barbat care ar fi stiut cum si rada, “Ce vreau eu si spun este ed ducesa viduva va fine cu sigurangi seama gi de origine, alaturi de elegant’. Sper din toatd inima cf nu a ales deja pe Althea. Sau, si mai THU, poate cl Althea ka strait dej interes ducelu, se spetie Georgiana. E foarte dulce... ~ Nu cred, spuse Olivia ridicindui paul, apoi tntin- zinduse dupa cloporel. ~ Nu cresi ci ducesa sia ales deja nora, sau nu cresi cA ducele o place pe Althea. =Nu cred & ducele are idee cu cine 0 s4 se insoare, Nu are inca aerul sta, spuse sec Olivia, ‘Apoi adaugt in mintea ei et probabil ca nu ar fi stru- tat necunoscute in acest caz indiferent eft de transpa- rent lear fi fost imbracimintea. =Ce fel de aer ar fi trebuit s8 aibs, daca ar fi luat asemenea hotarare? ~Mai putin fermecttor. Momentan emand o senzua- licate de baiae rau, ce sugereazA cA ar vrea ca toate feme- ile din jurul lui s4 viseze numai la el. Georgiana se tncrunts. Olivia vorbi inainte ca sora ei si aiba ocazie si o contrazicks ~Parul, Georgie? Lasat liber pe umeri? $i undet era hhaina aseara! Nu ar putea fi mai evident nici daca ar fi unul din acei barbayi care dau tircoale pe la Bath, ba- ginduse in seam’ cu vaduvele cu portofele rotunde.0 ‘Eloisa James Cum pofi s& spui asemenea Iucruri? striga Geor giana. Ducele ar considera un astfel de comportament mule sub demnitatea lui. ~Bine, e undeva pe la jumatate, concise Olivia, ‘Ace parul gi aerul unui baiat rau, dar ti lipsegte calul si pistolul, Desi, daca ar striga Puner! tou pe masd, nu mar mira st le vad pe jumitate dintre debutantele de la Micklethwalt fovindfericte din ciledie. =Lovind din ce? =Cazind pe spate, isi dervolts Olivia ideea, impun- gindo pe sora el. Te tubesc, Georgie, dar esti cam gis- culiga cind vine vorba de glume. ~Stiu, spuse Georgiana stramband din nas. Nu le Ingeleg niciodata. Cel putin nu le ingeleg pe ale tale. ‘Cred cf asta spune mai mute despre simpul meu al umorului decat despre capacitatea ta de a ingelege, 2ise Olivia. Cred c& voi purta rochia violet la pranzul de pe terasi. =Nu crezi ci e pugin cam prea indrizneat’ pentru aceasti ori? Personal, cred ce mai degraba 0 rochie de seara. ~Daca vrei si stii, am cerut si mi se fact acelasi decol- teu la toate rochiile. Am hotarat ca, daca tot nui pot scd- de formele mele infulecind salati, ag face mai bine st Fescorin evidents. Daca batbatlor fe place intradevar aerul de bovina, aga cum ai zis, nseamna ci nu am cum si dau gres. = Eu nu am ce curbe si scot tn evidenta, spuse Geor giana, intorcinduse in aga fel incdts8 se poata vedea in linda. Creti ca ducele e genul de barbat care prefera.o siluett mai generoasa? Olivia credea cu siguranga ci ducele era genul acela de barbat, judecand dupa felul in care privirea i se ineu- nnecase in momencul in care fivizuse rochia uda. Dar nu avea nici un rost si-i spund acest lucru surotii ei. =Mi indoiesc, tise ea cu diplomatie. Este destul de id, nu fi sa parut? Nu cred cf ar fi de acord nici cu el mat mic decolteu, Un comporrament total necores- punzator pentru 0 viitoare ducesa. Georgiana se lumina la faga. ‘Alegerea perfect a ~In cazul asta, o simi pun rochia roe, cu pliuri, Imi place cum se aduna ménecile in triunghiulete. Se auzi o bataie usoara la usa, apoi intra Norah. =Buna dimineaga, {si intampina Olivia camerista, zimbindu i. Sper #8 6 posi da pe Lucy unui valet, ca oi ppoata vizita un petic de iarba, Dar mai inti, trebuie $1 ne pul tot ce sti despre Lady Althea Renwit Nu lua in seama privirea incruntata a Georgianei - Oplinda magulitoare spunea cat se poate de clar ci nu trebuie incurajate relagiile prea apropiate cu servitorii. Apoi adauga: ~Dorim foarte mult s& stim daca reprezinea cu adeva- tat o ameninare pentru Georgie in compettia pentru agisarea marelui duce. ‘Nimic nuvi ficea mai mare placere lui Norah decit st reproduci discugile dintre servitori, care, in general vorbind, aveau tendinga de a fi mult mai colorate decat discutiile purtate de stapanii lor. Privirea ii scdnteia in timp ce inchise usa. ~ Lady Althea gi mama ei au sosit abia ieri-seara, doar cu putin inaintea dumneavoastra, si ducele nu a coborat ale ntimpine, Aga eleva cunoaste abia astizi, in timpul gustarii. Domnigoart Georgiana, trebuie s& adaug ci Florence va agteapta in camera dumneavoastra. E foarte neribdatoare st inceapa s& vv aranjeze, pentru c& servitoarea domnigoarei Althea este foarte mindra de ea. O cheama Agnes, pronunfat ca in francezi, pentru c& vine din Franta. Nu a vor- bit decat despre politesse noaptea trecuta si nimeni nu a ingeles o iotd din ce a zis. Florence ¢ hotarati si 0 faci de rusine prin felul in care o s arate domnigoara Georgiana astazi la pranz. Se opri s& respire. ~Ce plicute si fiu femeie logodita, fara si-mi mai fac ‘riji pentru felul in care arat, spuse Olivia, ridicandu-se si intinzindu-e. Tiam spus, Norah, ci niciodatt nu Se va mai apropia un ondulator de parul meu, da? ‘Norah se aplecs si legs o funda de 2garda lui Lucy. ~Atéta vreme cét doamna Lytton nu crede cA am. ‘avut eu vreo legitura cu aceasti hotirire, domnigoara,2 ‘Eloisa James sunt la fel de ferictt ca si dumneavoasteé s4 renun la Blesepaile alg Incnse. Nici na mal sia de cite ort mianfars degetele. “= Inpcazul asta eu plec, spuse Georgiana. Daf se upri iti arauied v privise Oliviel. Asculeatoare, livia se intoarse spre servitoatea ei. ~Inainte s& pleci, Norah, ai auzit reo barf legata de Althea? Cum este? ~Cleese nu e genul de majordom care s3 incurajeze trincanelile, cum le zice el. Dar camerista domnisoarei Althea a spus cite ceva despre stipana ei, ‘Norah ficu o pauza. ~Degi, desigur, poate ca nar fi bine si repet ce am auzit, avind in vedere ci Agnes pare o femeie ingrozitor de critics. -Norah! spuse Olivia. Nu te prosti acum! Norah se induplecs. ~Agnes nea spus c& stpana ei este mai amefitii ca 0 gaina in ploate. Ce legatura are ploaia cu cit de ameyite sunt gaini le? inereba Georgiana cu un aer absolut perplex. =Se ineaca, domnigoar§ Georgiana, ii explici Norah, {gi ridica ciocurile ca sa vada cerul, tnghit prea mul {4 api, apoi cad din picioare, O curte intreag poate sfargi tn felul asta, pasarile cad una peste alta ca piesele dedomino. =Agadar tragem conclusia ci Althea, Creierdegaind ru {10 poate lua inainte la categoria inteligenta, spuse Olivia, cu o oarecare satisfactie. Norah scoase o mica pufnitura de apreciere. ~Sanuo las pe Florence s& astepte, spuse Georgiana, cu un 2imbet incordat. Mulyumesc, Norah, pentru. ener. Pet'Peniru cd ai turnatinarnicul, complet Olivia, Georgiana iesi repede din incapete, inainte de a fi nevoita s8 aprobe ceva atit de opus buneicuviinge pe care punea foarte mult pref. Norah privi in urma ei. ~Domnisoara Georgiana este perfect’ pentru duce. ‘Aga se spune. Servitorii spun despre el ca are mintea eee some Alegerea perfec 98 brici, dar ct este grozav de mandru. Nu la fel de mule ca mama lui, cared intrece pe toti, dar un gentleman care ‘nu uitd niciodatd cine este, daca infelegeti ce zi Mai uit& uneori, isi spuse Olivia in sinea ei. Barba- tul care 0 cuprinsese in brafe noaptea trecuta nu fusese un duce. ~Mama lui, ducesa vaduva, e si mai si, continua Norah. Toti m-au avertizat ci, daci ma intilnesc cu ea pe coridor, trebuie st fac o reverent’, apoi si ma lipese cu spatele de perete si si-mi cobor privirea in pamine. Daca imi face onoarea de a mi se adresa, trebuie si fac Incl o reverenta inainte de ai rispunde. Olivia pufni, dar gisi et era mule mai bine st nu ‘comenteze. = Uite ce incintath e Lucy si te vadat saNotah se aplect i tase de urechile Tung ale ti oF. ~E ea urata, dar are ceva care te cucereste, = Cresi ed Incearcd sii spund ceva cind iyi linge asa mana? intreba Olivia, ~Simte miros de sunci pe mina mea, Lam ajutat s8 string’ dupa micul dejun. Torstar fl mal binest oo! pint nu murdarete covorul. ~ Alteyei sale qu ti plac deloc animalele, spuse Norah, Indreptinduse firs tragere de inima spre usa. Vaduvei, vreau s8 ri. Se pare ea simpla vedere a urmelor de labe © aduce in pragul lesinului. Nu e ciudat? Daca vede un animal alergind, face o adevarata criss. ~Roatte ciudat, fu de acgrd Olivia ducetur = Si agi auzitce se spune despre prima soyie a ducelui? ina ea zibovind tn usa. ~Stiu ca a avut o sotie, desigur, dar va trebui si-mi dai aminuntele mai tircit. Ukimul lucru pe care mil dorese este si iu nevoits sii explic fetei care face curat de ce miroase aga de neplacut in camera mea. a fost ‘o adevarat’ destrabalati, spuse Norah. = Nu! Olivia nu sil putea imagina pe duce cAsatorit cu 0 femeie uyoatt.4 Eloisa James =Ingrositoare! © femeie cireia ti plicea rit viata, dlaca ma ingelegei, domnigoara, li plicea foarte mult Pleca mereu cu trasura, ba ici, ba colea, gi era insopita dle pat multi barat. “Tnfiorator, spuse Olivia, gindinduse la expresta fn- chit csi ner dé rare ch ave un ser at esumbru, “Cu "adevarat infioritor, spuse Norah, apisind cuvintele. Si. Ts, in ace clips, Lucy gi perdu rabdarea gs scapa pe dusumea. Si astfel respectiva conversatie lua sfarsit. capitolul 9 Jn care facem cunosting’ cu Lordul Justin Fiebvre De dimineaga, n timp ce era imbricat de valetul stu, Quin constata bucuros c4 nebunia care pusese stipanire Be el cu 0 seara inate fusese inlaturata de citeva ore La drept vorbind, de mai mule decat de doar cAteva ore de somn, avind in vedere ci era aproape vremea prinzului Se simfea din nou el Insusi, un barbat care preyuia rayiunea $i intelectul mai presus decit orice altceva. Evident, rebuia si pistrere distana fata de nubila dom- nisoara ‘Lytton. Avea ceva aceasta tAnlird ce reujea si aduct la suprafayd cea mai iragionala parte a firii lui. Ar fi putut merge chiar pind acolo incat si se descrie ca find eazu prada uneldovinge de nespanit O visase chiar gi in timpul, nopti i fusese un gen de vs pe.cre nut mai avusese de ant de ale, Din primele ailele ale c&satoriei lu In vis, intrase intr-o incApere i o gisise pe Olivia, cu spatele la el, citind o carte. Se dusese lang’ ea, cu tot trupul incordat in agteptare, si, fara nici un cuvant, se aplecase asupra ei st incepuse sti mingtie cu degetele fara, gitl.. ‘Alagerea perfect %5 fn timp ce mina tl aluneca pe trupul e, constatase ch nu purea nimic altceva decit un halat subsite. Apoi ig Intorsese faja spre el, simbind, ist tntinsese Braple ca etd tragh mal aproape. Halatul i se deschisese gl Era jenant 04 alba astfel de visurl. $i totusl, era ceva in legatura cu zimbetul domnisoarei Lytton, cu gol- durile ei, chiar gi cu felul in care tl insulta, cared ficea pulsul s& i se accelereze. Dar, dac& un om nu invata din greselile lui, era mai putin inteligent decat orice membru al regnului at al. Pint si animalele invaqau repede sf evite focurile din paduri Se Intoarse tn clipa tn care valetul tase de tivul hainel, apoi se privi tn oplindl. Mama Tul credea cu fermitate ef un duce avea datoria de 2 arita $i de Spee eg Steir ay sae es nea unui aristocrat. Avusese mare noroc ci nu fuse ge acolo s8 il vada in elipa tn care cobordse la parter fara haina. Haina lui fusese lucrata de un croitor parizian care se refugiase tn Londra. Era de culoarea prunelinchise #1 avea'o eroiala rigids, tnsa pastra un inconfundabil der continental, cu nastuti de fildes, $i lisa s8 se Intre- tareascA pe alocuri mAtasea verde cu care erau tivite gulerul sf mangetele. Quin nu plerdea niclodata prea mule timp gindindu-se la felul in care arati, insd era foarte sigur cA nu arata catusi de pugin a contabil. Servitorul lui personal, Waller, fi intinse o esarft apretata. Ridicindusi barbia, Quin incepu 4 o imps tureser naomi ~Domnigoara Lytton a venit insotitt de 0 potaie ca f Day alteta voastrs, spuse Waller, ridicind capul. CCainele sta lings ea in pet manengd, mai putin cand i se » face baia tilnica. A provocat numeroase discugi printre h servitori, avand In vedere ci nu este un animal cu 0 Infatigare cétusi de puyin aristocratic’. ~Seamand cu un obolan, spuse Quin. Cei drept, un sobolan prietenos.96 lisa James =Cu siguranga, este foarte dragtlasa, fu de acord Waller. ~Mamei mele i sa adus la cunostinga? Quin introduse cu grja un ac cu perld gi diamant Intre faldurile cravatei. =Nu, din cate stiu eu, raspunse Waller, oferindui lui Quin o pereche de manusi gio batistd apretats, pot adaugt: Domnul Cleese este de parere cA nu este sarcina dumnealui. Lasul! remarc Quin. Surprinse zimbetul lui Waller in timp ce pardsea IncAperea. ‘Mama lui avea si fie foarte nemulfumits. Nu putea suporta animalele, de nici un fel. Animalele, dupa pa- retea ei, erau niste brute proaste, manate doar de cele ‘mai primitive instincte, incapabile de comportamentul civilizat de care depindea sentimentul ei de ordine. Ducesa nu caldrea niciodacs s fiului ei nu ise permisese s4 aiba vreun animal de companie in copilarie. Quin putea chiar anticipa c& visita domnigoarei Lytton avea st fie una foarte scurta, de indat8 ce viduva afla de pre- zenga cAinelui Ta urma urmei, domnigoara Lytton era tn mod eve dent necorespunsitoare, chiar gi fara a gine cont de potaie. Era mult prea inclinata spre placerile vieyit - sarutul lor fi reveni fulgerator in minte ~ si 0 auzise chicotind cu o seara in urm8. Mai mult chiar, chicoti- se pe seama lui, imaginanduid purtind o boneta pe rimpul nopti. Sora ci, pe de alta parte, parea si fie foarte diferiea. Quin se gindea la domnisoara Georgiana in timp ce cobora scarile. Exclamase oripilata in clipa in care sora iil comparase cu un contabil. area s8 aiba o stapénire de sine incdntatoare, prea genul de femeie de care poti fi intotdeauna sigur cf nu te va face de ras, nici in pu- blic, nici in particular. ‘Nu trebuia decit ssi aminteasca de Evangeline ca si tngeleaga cat de important era pentru o cAsnicie reusita sit pofi conta pe aceasta stapanire de sine, ‘Alegerea perfecta ” Cleese il intampin tn capul scatilor si ti ficu semn nope bibliorect, Pransul se serves rent cu gerne Inspre gradini Quin plsi pe terast prin ule deschace constatind enervat c& inima incepuse deja si-i bata mai repede. Cu siguranta, nu putea fi culburat de ideea de a o vedea pe usuratica domnigoara Lytton! ‘Mai degraba, isi spuse in sinea Tu, incerca un sere timent firese de nelinigte vind in vedere c& urma s& petreach un timp in compania a doua tnere, dinere care tina avea mari sanse de 21 deveni sofie. Un barbat cu 0 istore marital ata de nefeicits, avea tot dreprul 8 se simea nelinisic intro astfel de situate. Fireste, prima persoana pe care o vazu fu Olivia Lytton. Se opti in loc prey de citeva clipe, inlemnit Im usa care dadea spre terasi. Purta o rochie dinteun material foarte mosle, de culoare violet, ce piea st fie facuta din matace sl dantela. Fasii de mBtase i se Infagurau In jurul corpului, Incruciginduise peste sani tnteun mod care ll Imbia s& le desfaca asemenea luni cadou. Avea formele femeilor din picturile lui Rubens, ea si cum ar fi fost una dintre ispititoarele zeige ale vandtori ‘Se apleca in fat, razind, si Quin simti cum ise ridica tun nod in git- Avea prul prin in ace, dar cteva guvite ieadeau pe fy. Er. i cobort privitea. Haina lui strins8 pe trup nu fuse- se croita pentru a ascunde reaci de acest gen. Era doar tun reflex, Ig spuse in sinea lu, pasind, nu foarte con- fortabil, tnapoi in biblioteca. Doringa fizica, isi spuse. Corpul lui era in acord cu acest cuvint care nu parea, torus, suficient de puternic pentru a descrie pasiunea mnistuitoare cae pusese stapanire peel "Au un agomot a picioare gi prvi in jos. Cayelul domnisoarei Lytton statea acolo, ct capyorul lui ciudat ‘inclinat intro parte gi agitindu-si codiga subsire. Quin se asd inten genunchi sscdrpiné cdglul dupa una din trechile pleogtie. Esti cocheta, spuse el Lucy, nui asa?98 Eloisa James Coada animalului baru dintro parte in alta inteun acord evident si Lucy incepu sii lings cu entuziasm mina lui Q Barbatul erase adanc aer in piept se ridied tn picioa- re, Era din nou stipan pe corpul lui. [si puse mAnusile.

También podría gustarte

• Christina Lauren Ticălosul Seducător

  

  Documento214 páginas

  Christina Lauren Ticălosul Seducător

  bubu

  90% (130)
• Eu Si Ducele PDF

  

  Documento193 páginas

  Eu Si Ducele PDF

  deliriumnight

  87% (71)
• 3 Infractiuni Prevazute in Legi Speciale

  

  Documento201 páginas

  3 Infractiuni Prevazute in Legi Speciale

  Maria Bunea

  100% (4)
• • Revistas
  • Podcasts
  • Partituras
• Laura-Lipmann - Te-As Recunoaste Dintr-O Mie PDF

  

  Documento364 páginas

  Laura-Lipmann - Te-As Recunoaste Dintr-O Mie PDF

  maro64

  91% (44)
• Stoica Succesiuni

  

  Documento59 páginas

  Stoica Succesiuni

  AncaDenisa

  100% (2)
• Desfacerea Căsătoriei Prin Divorţ Şi Partajul Bunurilor Comune Ale Soţilor - R.M.trif - 2007

  

  Documento248 páginas

  Desfacerea Căsătoriei Prin Divorţ Şi Partajul Bunurilor Comune Ale Soţilor - R.M.trif - 2007

  Mihaela Furnica

  0% (1)
• Drept Penal - V.Dongoroz - 2000 (Reeditarea Ediţiei Din 1939)

  

  Documento307 páginas

  Drept Penal - V.Dongoroz - 2000 (Reeditarea Ediţiei Din 1939)

  Răzvan Pricop

  87% (15)
• Toader - Noul Cod Penal. Comentarii Pe Articole

  

  Documento705 páginas

  Toader - Noul Cod Penal. Comentarii Pe Articole

  Christina Howard

  95% (19)
• Psihologie Judiciara 1992 - Nicolae Mitrofan

  

  Documento180 páginas

  Psihologie Judiciara 1992 - Nicolae Mitrofan

  ioanasandru

  67% (3)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  De Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (537)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  De Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (98)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  De Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (5794)
• Yes Please

  

  De Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1891)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  De Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (400)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  De Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (588)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  De Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (474)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  De Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  De Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (895)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  De Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (234)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  De Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (838)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  De Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  De Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (266)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  De Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (74)
• Principles: Life and Work

  

  De Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (599)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  De Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (45)
• Fear: Trump in the White House

  

  De Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  De Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (137)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  De Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (345)
• Steve Jobs

  

  De Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (806)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  De Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (2259)
• Bad Feminist: Essays

  

  De Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1016)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  De Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  De Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1713)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  De Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  De Everand

  John Adams

  David McCullough

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  De Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1839)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  De Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  De Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (121)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  De Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (4609)
• Wolf Hall: A Novel

  

  De Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (3811)
• Brooklyn: A Novel

  

  De Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (1937)
• The Woman in Cabin 10

  

  De Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (2322)
• Little Women

  

  De Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  De Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  De Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (2104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  De Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (1103)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  De Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (4200)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  De Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Calificación: 4 de 5 estrellas

  4/5 (821)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  De Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Calificación: 4.5 de 5 estrellas

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  De Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Calificación: 3.5 de 5 estrellas

  3.5/5 (104)