GOLFUL FRANCEZULUI

www.dacoromanica.ro

Versiunea romdneascci a acestei aril este proprie-

tatea Editurii VATRA S. A. R. Orice reproducere, corn-

pilatie sau rezurnat al acestei opere, faro autorizatior

scrisci a Editurii, va fi urnairita" conform legit.

Copyright by Vatra S. A. R., Bucureti.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

GOLFUL
FRANCEZULUI
Traducere : 11LICE IONESCU

AR

V
EDITURA VATRA S. A. R. BUCUREST1
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL 1.

Cand vantul de Rasarit sufla in susul

raului Helford, apele lucioase se tulbura
si valurile mici bat furioase malurile nisi
poase. Ape le marl se sparg de bancurile
de nisip in timpul refluxului, iar batlanti,
chemandu-se unii pe altii, isi fac drum prin
mat, aripile for lasand in urma dara adan-

ca. Deasupra marii inspumate raman numai

pescarusii, plonjand din cand in cand in

cautarea hranei, cu penajul for cafeniu scan-

teind de stropii sarati.

Venind de dincolo de capul Lizard, apele
canalului se rostogolesc urcand din grew
spre gura raului. Talazurile din adancul marl se contopesc cu apele intunecate ale fluviului umflat de ultimele ploi si salciu din
cauza malului, purtand pe el ramuri moarte

si paie, obiecte ciudate, frunze cazute de

timpuriu, pui de pasarele, boboci de floH.

Rada deschisa e pustie, vantul dinspre

Rasarit lngreunand ancorajul si data n'ar fi
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

cele cateva case presarate ici si colo deasupra Helfordului, precum si grupul de bungalowuri in Port Navas
raul ar fi acelas
ca si acuin un veac, timp care lasase putine
amintiri.

In zilele acelea dealurile si vaile st5teau

singure in. minunatia lor, nu erau case s
profaneze campiile aspre si falezele, nici
hornuri cari sa rasbata peste inaltimea crangurilor. Erau cateva casute in catunul Helford, dar ele nu afectau viata raului care apartinea numai pasarilor: corlelor, prigoriilor, pufinilor.
Yachturile nu pluteau purtate de fluviu asa
cum fac ast5.zi,
iar fasia de apa senina,

acolo unde raul, se imparte inspre Constantine si Gweek era linistita si netulburata. Raul era putin cunoscut, numai catorva marinari care-si gaseau acolo un ad5.-

post cand furtunile de sud-vest ii impingeau spre farm din drumul for In susul canalului, dar ei socoteau locul singuratec si aspru, infricosator din cauza linistei; iar cand

vantul se imbuna iarasi, erau veseli sa-si

ridice ancora si s intinda panzele. Catunul
Helford nu atragea pe marinarii debarcati,
;cei cativa locuitori ai bordeelor fiind tristi
Si neospitalieri,
iar eel care a stat multa
vreme deparle de caldura si femei nu prea

vrea sa hoinareasca prin cranguri sau sa

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

se amestece cu batlanii. Aa ca erpuitul

rau ramanea nevizitat, crangurile i dealurile

necalcate i toata ametitoarea frumusete de

miez de vary care-i da Helfordului un farmec ciudat, n'a fost niciodata vazuta i nici
cunoscuta.

As lazi, tacerea e sfaiata de multe voci.

Vaporaele de placere vin i pleaca, lasand

o toads de spuma; yachtsmen-ii se viziteaza reciproc; excursionistul, cu ochiul p1M

de o trumusete nedigerata, cerceteaza apele

scazute cu o plasa de raci in mina. Cateodata, intr'un automobil mic i gafaind, excursionislul urmeaza drumul granjos i noroios care duce drept in afara Helfordului,
uncle is ceaiul impreuna cu tovaraii de ex-

cursie in bucataria de piatra a vechii cladiri ce-a fost data. Navron House. Si-acum

mai are ceva maret in ea. 0 paite din patrulaterul original mai sta i acum, euprin-

zand in el actuala curte a fermei; iar cele

doua coloane care formau data intrarea
in casa, acum ina'buite de iedera i incrustate cu licheni, servesc numai drepl sprijin hambarului modern.
Bucataria fermei, uncle excursionistul 1i

is ceaiul, este o parte din sufrageria Navron-ului, iar inceputul de scars ce se termina acum in zidul de ctu-amida, era scara
care ducea spre balcon. Restul easel trebue
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

sa se fi sfaramat sau a fort daramat, intrucat

cladirea patrata a fermei
dei destul de
alragatoare
are putina asemanare cu Navron de pe vechile stampe, in forma literei

E; iar din. gradina i parcul de altadata

nu mai este astazi nicio urma.

Excursionistul Ii mananch boabele de mazare, iii bea ceaiul i zanabete peisagiului,

neliind nimic de femeia care statuse acolo

in alta yard, data de mult, care privea

printre pomi luciul raului

ca i el acuma
care-si ridica spre cer capul s'o bath'
soarele.

El aude sgomotele obinuite unei ferme,

z'anganitul galetilor, mugetul vitelor, vocile

aspre ale fermierului i fiului sau strigandu-se In curte; dar urechile lui sunt surde
la ecoul timpurilor trecute, cand din lantul
intunecat al pomilor cineva fluera incetior,
cu mainile facute cups la gura, i i se raspundea imediat de cel ghemuit langa zidurile
tacute ale casei; in timp ce deasupra se deschidea o ferestruica i. Dona veghea 1 as-

culta, degetele ei cantau pe pervaz o melodie fat% nume, iar buclele ii mangaiau
obrazul.

Raul ii poarta apele mereu, vantul de

vara uera prin pomi, iar jos pe terenul malos batlanii ateapta refluxul sa caute stridii
pentru hrana, pe cand corlele tipa ascutit.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Barbatii si femeile de alta data sunt uitati,

pietrele de hotar sunt Incrustate cu licheni
si muschi, iar numirile de pe ele indescifrabile.

Acolo unde era porticul dela Navron House

si unde altadata cand batea miezul noptii

statea cu sabia in many un barbat cu fata
zambitoare scaldata in lumina unui opait,
astbzi catch' vitele si uda pamantul.
Primavara, copiii fermierului culeg brebenei si ghiocei pe falezele de deasupra golfului, ghetele for Inglodate d'aramand ramu-

rele uscate si frunze cazute, iar golful insusi, umflat de ploile unei ierni indelungi
pare trist si cenusiu.
Pomii se mai ingramadesc Inca deli si intunecati spre marginea apei, iar muschiul mai
este zemos si verde pe cheiurile unde Dona

facea focul si prin valvatai se uita razand

la amantul ei. Astazi nu mai ancoreaza nicio

oorabie in bazin, catarge nu mai amenint5

cerul, lanturi nu mai zangane, aerul nu mai

are miros de tutun lute si de peste ape

nu mai vine zvon de voci melodioase de

limba straina.
Yachtsman-ul singuratec carp -si lasa vasul in rada libera a Helfordului si se aven-

tureaza in susul raului in caiacul lui, in

vreo noapte de vary plin5. de tipatul lastunilor, ezita cand ajunge la intrarea golfului;
www.dacoromanica.ro

10

DAPHNE DU MAURIER

pentruca i astazi acest san de mare mai

poarta In el ceva de mister 1 vraja. Yachts-

man-ul se oprete aplecat pe vasle, privete in urma, peste umar, la yachtul din
rada, la apele intinse ale raului, is deodata
cunotinta. de tacerea adanca a golfului, de
canalul ingust .i erpult i se simte fara
sa-i dea seama dece
un intrus, un pangaritor. Aventurandu-se mai departe dealungul tarmufui stang al golfului pleschitul ramelor in ape pare prea sgomotos i da un

ecou ciudat venind din pomii de pe tarm.

Mai departe golful se ing,usteaza i mai mull,

iar pomii se ingrilmadesc mai dei spre

marginea apei i simte cum it inlantue vraja,
ceva fascinant, ciudat, o atatare stranie, neInteleasa. deplin.
E singur. $i totui... nu se and nite oapte

pe tarm? Nu se vede o silueta cu catara-

mele pantofilor lucind in lumina lunei 1 cu

un pumnal in mana? $i nu pare A. fie o fe-

meie langa el cu pelerina pe umeri i cu

buclele negre date dupd urechi?... Dar se in-

ala desigur; nu sunt decat umbrele pomilor, iar oaptele nu-s mai mult decat fonetul frunzelor sau falfaitul vreunei pasari.
Yachtsman -u'1

ramane nemicat deodata ;

simte ca nu trebue sa mai Inainteze, fiindu-i

oprit sa viziteze fundul golfului. Aa ca

isi indreapta caiacul spre rada .i vaslind,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULU!

11

sgomotele si soaptele ii yin mai mutt la urechi, se aude par'ca tropait de cal, un strigat, un fluerat slab $i indepartat, un cantec

ciudat si melodios. El isi incordeaza privirea

in intuneric si din masa umbrelor se des-.

prinde, dur i clar, silueta unei corabii, frumoasa si plina de gratie, ceva nascut in alle
vremuri, o corabie fantoma.

Inima lui Incepe sa bath mai tare .i

yachtsmanul se incordeaza la vasle, iar caiacul aluneca sprinten pe apele intunecate,

departe de vraja, departe de ceeace nu apartine acestei lumi, fiindea ceeace el a auzit,
e dincolo de Intelegerea lui.
Ajuns din nou in siguranta corabiei lui, el

priveste inapoi pentru ultima data la intrarea golfului Si vede luna plina, alba si

stralucitoare in toata splendoarea ei de vara,

ridicandu-se deasupra pomilor Si scaldand

golful in lumina ei.

Un lastun ciripeste prin ferigi, un pesle
tasnesle din apa cu un sunet surd, iar corabia se pregateste sa primeasca fluxul.
Yachtsman-ul coboara spre securilatea
confortabila a corabiei lui si frunzarind
printre carti &este in fine ceeace cautase.
Este o harta a Cornwalului, ran desenath
i neexacta, culeasa prin vreo librarie din
Truro. Pergamentul e uzat si ingalbenit, iar
Insemnarile neclare. Scrierea apartine unui
www.dacoromanica.ro

12

DAPHNE DU MAURIER

alt secol. Raul He lford este trasat destul de

bine si tot aStfel catunele Constantine si

Gweek, dar yachtsman-ul nu le is in seamd,
el priveste desprinzandu-se din raul principal

un canal scurt, curgand serpuit spre apus

intr'o vale. Cineva a scrijelat cu litere sterse
acum, o numire: Go lful Francezului".
Yachtsman-ul sta nedumerit catva timp,

apoi ridica din umeri si face harta sul. Adoarme imediat. Ancorajul e linistit. Vantill a incetat si lastunii au tacut. Fluxul creste usor in jurul corabiei, luna lumineaza
raul linistit, soapte matasoase it Invalue pe
corabierul care viseaza, iar trecutul devine
prezent. Un veac uitat se iveste din colb
si panze de paianjen si el paseste in alte
timpuri. Aude sgomotul copitelor galopand

pe drumul spre Navron House, vede usa

cea mare data in laturi si fata alba, impietrita, a servitorului uitandu-se in sus la calaretul cu pelerina. 0 vede pe Dona aparand in capul scarilor, imbracata lute rochie veche, cu un sal in jurul capului,

in

limp ce jos in golfuletul ascuns un barbat

se plimba pe puntea corabiei lui, cu mainile la spate si buzele zambind ciudat. Bucataria fermei dela Navron House este din
nou sufragerie si cineva se fur4eaza pe sari,

cu un culit in in'ana, in timp ce tipatul

de groaza al unui copil se aude de sus,
un scut desprins din zidurile galeriei se
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

13

prabusesle peste barbatul depe scary si doi

pechinezi creti si parfumati se reped chelalaind spre corpul depe parchet.
Intr'o noapte de vary arde un foe pe che-

iurile pustii, iar un barbat si o femee se

privesc

zambese constienti de secretul

tor. In zori, o corabie isi intinde panzele,

soarele stralucesle arzator depe cerul senin
si albastru, iar pescarusii tipa ascutit.
Toate soaptele si ecourile din trecut renasc in mintea cor5bierului adormit, el este
cu ele, o parte din ele: marea, corabia, zidurile dela Navron House, trasura hurducata pe drumurile grunjoase ale Cornwalului, parti din Londra de altadata cu artificialiLatile ei, cu paji puriand faclii aprinse, cu
rasete sensuale de oampni ametiti la coltu-

rile strazilor cu case ruinate si stropite cu

noroi. II vede pc Harry in haina lui de

satin, cu pechinezii dupa el, and buzna in
dorinitorul Donei care-si fixeaza in urechi
cerceii de rubine. 11 vede pe William cu
gura incleslata si fata-i de nepiltruns. In
sfarsit, vede La Mouette ancorata in canalul

ingust si serpuit, vede pomii pans in marginea apelor, aude tipetele corlelor si prigoriilor, si asa intins pe spate si adormit,
el trileste nebunia de dragosle a acelui uitat
miez de vary cand pentru prima data golful a losl un refugiu si un simbol al evadarii din cotidian.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

Ceasornicul bisericii batea jumatate toemai cand diligenta hurduca prin Launceston.
si se opri la han. Surugiul mormai i tova-

rasul lui sari jos si alerga spre capelele

tailor. Surugiul vari cloud degete in gura si
suera. Din han iei imedial un randa frecandu-si somnoros ochii mirati.
Nu-i timp de zabovit; adu imediat apa
i nutret pentru cai, spuse surugiul ridicandu-se de pe capra si intinzandu-se.
Ajutorul lui batea pamantul cu picioarele
sa i le desmorteasca
zambi surugiului.
Bine ca nu. le-au pocnit spinarile Inca;
spuse el incetior, poale ea valoreaza guineele platite de Sir Harry pentru ei.
Surugiul ridica din umeri. Era prea obosit
i lntepenit ca s mai discute. Drumurile erau

blestemate, iar daca rotile s'ar rope i call

ar crapa, va fi raspunziltor el, nu ajutorul

lui. Ei, daca s'ar fi putut sa ealatoreasca

linitil, drumul sa fi durat o saptamana,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

IS

dar nu in graba asta draceascA, sa-ti frangi

gatul, netinand seamy nisi de om, nici de
animal, numai din cauza proastei dispozitii
a stapanei. Slava Domnului ca pentru moment ea adormise in trasuril si era liniste
inauntru. Rugile lui InsA
II inselasera,

fiindca de indata ce randasul se intoarse

purtand cate o galeata cu apA in fiecare
mina, iar caii incepura sa bea cu lacomie,
fereastra diligentei fu deschisa si stapAna
lui se apleca in afarA, ochii magi si clari
Para urma de somn, iar vocea reee si poruncitoare
de care ajunsese sa se teama
in decursul ultimelor zile

comandand ca

totdeauna.

Ce naiba-i intarzierea asta, spuse ea,

n'ai adA'pat caii acum trei ceasuri?
Surugiul isi facu truce cu limba si cobo-

rand de pe capra se apropie de fereastra

deschisa a diligentei.

Caii nu sunt deprinsi cu pasul Asta,

rnylady; uitati ca in ultimele doua zile am
parcurs aproape douA sute de mile. Pe langa
asta, drumurile nu sunt potrivite pentru animale de rasa ca ale dumneavoastrA'..

Prostii, raspunse ea. Cu cat sunt mai

de rasa cu atilt rezistenta e mai mare. De
aici lnainte vei opri caii numai la ordinul
meu. Plateste Ce datorAm aici si sa ne continuam calatoria.
www.dacoromanica.ro

16

DAPHNE DU MAURIER

Omul aproba si se Intoarse cu gura stransa a incapatanare, mormaind Incetisor. Fact'

un semn du capul tovar6sului sau si se

catilr5 la locul lui pe capra. Galetile de apa

flirt' dale in laturi, randasul casca gura

fara sa priceapa, caii aburind mai scormohill ()data pamantul, sforilirA si parasira
satul adorinit luand-o din nou pe drumul
aspru si stricat.
Cu barbia prinsa in maini Dona se uila
prost dispusa pe fereastrA afara. Din fericire copiii mai dormeau Inca, si. chiar Prue,
guvernanta lor, cu gura deschisa si aprinsa

la fatri nu se miscase de doua ore. Biata

Henriette fusese bolnava pentru a patra oarI
ti acum zacea istovita si. paha, cu capul

auriu sprijinil pe umarul guvernantei. Cat

ii semana lui Harry! James nu se miscase
deloc; somnul lui era cu adevaral copilaresc si probabil ca nu se va trezi pand vor
ajunge la deslinatie. Si-apoi, ce contrast ii
astepta! Paturi .urnede, lard 'ndoiald, obloane Inchise, aerul Inchis si muced al indaperilor nefolosite, enervarea servit orilor sur-

prinsi si nemultumiti. Si toate aceslea din

cauza unui impuls ascullat orbeste, a unei
treziri brusce a resentimentului impolriva
superficialitatii vietii ei, impotriva acelor su-

peuri fara sfarsil, a dineurilor, partidelor

de carti, a farselor prostesli, bune pentru un
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

17

licean in vacanta. Resentirhent impotriva

flirtului cu Rockingham, Impotriva lui
Harry insusi, atat de lens, de lasa-ma s5
to las, indeplinindu-si prea bine rolul de sot
perfect cu toleranta lui, cu cascatul lui obisnuit inainte de miezul noptii, cu adoratia lui
adormita si placida. Sentimentul acesta de

nimicnicie crescuse in ea de multe luni,

dandu-i tarcoale din cand in cand ca o dnrere de masele adormita, ca sa trezeasc5

in noaptea de Vineri, mai mult un sentiment
de auto-dispret si exasperare. Si acum se ra-

sucea pe pernele acestei diligente blestemate calatorind spre o casa despre care
nu stia nimic, desi o vazuse data, ducand
cu ea pe cei doi copii mirati si pe guvernanta for revoltata.
Ascultase de un indemn launtric, fireste,
asa cum Meuse intotdeauna In toga viata ei,

dela inceput, urmand o soapta, o sugestie,

ce se iveau de-aiurea i-si r'a'deau de ea
dupa aceia. Se casatorise cu Harry dintr'un
impirls, din cauza rasului lui
lenea lui o
atrasese
i pentruca crezuse ca expresia
ochilor lui albastri vrea s5. spuna mai mult
decat era in fapt. Acuma Isi dadea seama
ca in definitiv... dar toate acestea erau lucruri pe care cineva nu i be marturisete
nici chiar sie-si; si ce folds mai aveau toate
acestea acum cand ce nu trebuia s'a facut
2

www.dacoromanica.ro

18

DAPHNE DU MAURIER

i ea se trezise Cu doi copii maxi, iar luna

viitoare va implini treizeci de aril Nu, bie-

tul Harry nu era de vind, nici viata fara

sells pe care o duseserd, nici escapadele
prosteti, nici prietenii lor, nici flecareala
fard. rost, nici atmosfera Indbuitoare a verii

prea timpurii cazute asupra Londrei prdfuite i noroiului copt, nici fleacurile obscene i uuratece optite urechilor ei de
Rockingham. Numai ea singura era de villa.
Jucase prea indelung un joc nedemn de ea_
Consimtise s fie Dona ceruta de lumea ei:-

o fiinta dragutd, superficial., care se plimba, flecarea i radea acceptand cu o ridica-

tura din umeri lauda i admiratia ca un

omagiu firesc adus frumusetii ei; Dona nein limp

pdsdtoare, insolent., indiferenta,

ce cealalta Dona, ciudata, fantomatica, o

privea cercetdtor i ruinata dintr'o oglinda
Intunecata.
Celalalt eu tia ca viata J-1' are nevoe sd. fie

amara, nedemna,sau Intenuiltata, ci putea

fi nelimitata, imensa, iar aceasta insemna
suferinta i dragoste, pericol, suavitate i
chiar mai mult decal atat, mult mai mult.
Da, dispretul adanc i deplin Ltd de ea In-

sai venise in acea seard de Vineri; iar

acum chiar stand in diligent. i aerul dulceag de lard saldandu-i fata, putea evoca
Incaodath mirosul strazilor Infierbantate riwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

19

dicandu-se din rigolele Londrei, un miros

de sfareala i extenuare care se amestecase

in -mod inexplicabil cu cerul greoi i za-

duful, cu cascatul lui Harry, cu surasul

ascuit al lui Rockingham ca i cum totul ca-

racleriza o lume obosita i muribunda de

care trebuia s scape, s evadeze inainte
ca cerul sa cada peste ea i s'o prinda. Iii
aduse aminle de ceretorul orb" dela un
colt de strada ale carui priviri se aprindeau
la ivirea unei monede, de negustorul ambulant din Haymarket calcand cu pai marunti, cu lava pe cap, strigandu-i marfa cu
o voce ascutita i dezolata i cum impiedicandu-se Ii impratiase continulul tavii, pe
caldaramul plin cu praf. SI, Doamne, sala
aglomerata a teatrului, mirosul greu al cor-

purilor incalzite, rasetele prosteti, societatea din loja regala

Regele insui era
de fata
multimea nerabdatoare de pe
locurile ieftine tropaind i strigand sa se
ridice cortina, in limp ce aruncau spre scena

coji de portocale. Apoi Harry razand din

to miri ce, cum ii era obiceiul, se ametise de

spirilul piesei sau Muse prea mult inainte

de plecare, in orice caz incepuse sa sforae
aezal pe scaunul lui, iar Rockingham profitase de ocazie sa-i alipeasca piciorul de
al ei i sa-i opteasca la ureche. Neobrazarea lui, aerul lui de posesiune, familiaritawww.dacoromanica.ro

20

DAPHNE DU MAURIER

tile lui,

i acestea pentruca intr'un mo-

ment de lene i pe o noapte frumoasd ii

Ingaduise s'o sarute. $i apoi se duseserg.' sg

supeze la Swan" pe care ajunsese sa-1 deteste, neinai amuzand-o deloc sa fie singura

sotie inteo multime de amante. ()data o

atrasese, ii satisfacuse humorul ei ascutit,

sg manance cu Harry in aceste locuri unde
niciun sot nu-i aducea sotia, sa stea in
apropierea demi - mondenelor metropolei,
sg-i vada pe prietenii lui Harry la inceput
scandalizati, mai apoi fascinati, i'n fine infierbantati ca nite colari savarind fapte
interzise. Totui chiar i atunci, dela inceput,
simtise o intepatura de ruine, un sentiment
ciudat de degradare, ca i cum se imbracase
pentru carnaval i hainele nd i se potriveau.

liasul cam naiv al lui Harry i expresia

spaimei lui cand ii spusese: Ai ajuns sa to
vorbeasca lumea in orai sa flecareasca des-

pre tine prin taverne", ii fusese mai mult

un indemn decat o mustrare. Ea dorise sa-1
infurie, sa strige la ea, s'o insulte chiar,

dar el ridicase numai din umeri i rase,

alintand-o in felul lui greoi i stangaciu,

astfel cg. ea 1i dada seama ca nebuniile, ei

nu-1 rg'niserg. *1. ca in. sinea lui el era

foarte multumit ca lumea vorbea despre

sotia lui i ca era admirata, fiinda ii cretea i importanta lui in ochii lor. Diligenta
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

21

se zdruncind trecand peste un sant adanc

si James se misca in soma. Obrazul lui

micut se contracts, gata sd tipe i Dona Ii
puse langd gurd jucAria care-i alunecase
din stransoare; i adormi din nou. Sem Ana
cu Harry cand 1i cerea o confirmare a afectiunei ei si Dona se intreba dece aceasta
caracteristica i se pare atat de miscatoare

i atractiva la James, pe and la Harry i

se 'Area mai mult decat absurda i un izvor

secret de enervare.
Imbrdcandu-se in acea noapte de Vineri

fixandu-si rubinele in urechi sd se potriveascd pandantivului din jurul gatulul, ea asst

amintise cum James apucase pandantivul

1i-1 varase in gull. Gandindu-se la el Dona
zambi pentru sine, iar Harry, in picioare
langd ea, prinse zambetul i crezu cd-i o
chemare. Ce naiba, Dona, spuse el, dece to
uiti la mine in felul Asta? Mai bine sd nu
mergem la teatru, sd-1 lasAm pe Rockingham, sd renuntam la ceilalti i sd ramanem
acasa!"

Bietul Harry, cat de caracteristic pentru el

sa cadd in adoratie pentru un zambet care

nu-i era destinat lui.
Dar esti ridicol, ii spuse ea ferindu-se

sa nu-i atingd umerii goi cu mainile lui

grosolane
aoeia posacd

i
i

imediat gura lui cdpata linia

Incapatanata ce i-o cunostea

www.dacoromanica.ro

22

DAPHNE DU MAURIER

alat de bine. Asa ea pornira la teatru, cum

mai fusesera la altele si alte supeuri de nenum.arate ori, rau dispusi i in dezacord,

terminand o seara Inainte de a o incepe.

Apoi el iii chemase pechinezii: Duke si
Duchess i ei scancira dupa bonboane,

umpland camera cu latratul for ascutit, sarind spre mainile lui.

Ei Duke, ei Duchess, striga el; apporte,
apporte
li le arunca o bonboana toe-

mai in patul ei asa ca ei se agatau de feuverlura li incercau s sara, latrand ingrozitor, in timp ce Dona cu degetele in urechi
li palida de furie d5dea fuga in jos pe sari.
Diligenta se scutura din nou trecand peste
vreun cant al drumului de Zara, iar de data
aceasta se misca guvernanta,
biata Prue
cu fata ei fiesta si naiva, trasa de oboseala,
cat trebue sa-i reproseze stapanei ei aceasta
calatorie, brusca i de neinteles
si Dona
se Intrebil daca lasase sau nu vreun tismar

dezolat in Londra, care. probabil ca o va

Insela si se va casatori cu o alta. Iar viata
lui Prue va fi ruinatasi totul din cauza ei,
a Donei, a capriciilor 1i imaginatiei ei si a

proastei ei dispozitii. Ge va face' biata Prue

la Navron House decal. sa plimbe copiii

prin gradina

1i

sa ofteze dupa strazile Lon-

drei la stile de mile departare. Erau gradini la Navron? Nu-si putea aminti. Parea
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULU!

23

eat de mult de atunci dela prima ei vizita

scurta, imediat dupa casatorie. Desigur ca
erau arbori i un rau, i. o camera lung5
cu ferestre mari, dar uitase data era ceva
mai mult deck atat, pentruca in acel limp
fusese bolnava, atepta venirea pe lume a
Henriettei, iar viata parea ca.' nu se mai ter-

anina cu flacoanele cu saruri, greturile i

-odihna pe sofa. Deodata diligenta trecu pe

Tanga o livada cu meri infloriti i Donei

facandu-i-se foame tia ca trebue sa manance imediat, fart alts zabava, pe marginea
drumului in lumina soarelui, aa ca scoase capul pe fereastra i-i striga surugiului.
Vom opri aici o clips sa mancam. Vino

i ajuta-mi sa intindem paturile langa tufiuri.

Omul se "ilia zapacit inspre ea.

Dar, mylady, pamantul poate sa fie

umed, o sa raciti.

Fleacuri, Thomas, ini -e foame, ne este

foame la toti, trebu8 sa mancam.
El se cobori de pe capra, cu fata roie de
incurcatura, iar tovaraul Iui tui in pumni.

Este un han in Bodwin, mylady, inklrazni surugiul; acolo ati putea manta mai
,00mod 1 chiar sa va odihniti; ar fi mai
potrivit, desigur. Daca ar trece cineva pe
aici i. v'ar vedea pe marginea drumului...
cred ca nu i-ar face placere lui Sir Harry.
www.dacoromanica.ro

24

DAPHNE DU MAURIER

Ge naiba, Thomas, nu poti asculta de

ordin, spuse stapana lui deschizand singura
ua diligentei; i coborand in noroiul drumului li ridicA cu neruinare rochia mai
sus de glezne. Bietul Sir Harry, gandi surugLul, trebue s5. infrunte lucruri d'astea In
fiecare zi". In mai putin de cinci minute ea

ii adunase pe toti pe iarba din marginea

drumului, guvernanta clipind din ochii somnoroi, copiii facand ochi marl de mirare.
$i bem toti bere, spuse Dona, avem In

cowl de sub scaun. Mor sa beau bere acuma. Da, James, o sa-ti dau i tie. Si se
aezA jos cu fustele strAnse sub ea, cu firimi-

turi de mancare pe fata, (land berea duca

peste cap ca o tiganca, varandu-i baetelului in gura sa manance, zambindu-i surugiului tot timpul, ca sA4 arate ca nu-i purta
necaz pentru incapatanarea lui i felul brutal cum a manat diligenta.
Trebue sa beti i voi amandoi, -este
i oamenii
destula pentru toti, spuse ea,
furs obligati s bea cu ea, evitand privirea
guvernantei. Ea socotea, ca i ei dealtfel,
ca toata procedura asta era nefireasca i
dorea sa fie intr'o sail linititl a unui han,.
sa aibA apA calda de spalat pentru ea i
copii.

Uncle ne ducem, Intreba Henriette pentru a douasprezecea oara, uitandu-se nemulwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

25

tumita in jurul ei i tinandu-i rochia stransh sa n'o pateze noroiul. Mai avem de calatorit mult, o sa fim in curand acasa?
Ne ducem spre alta cask spuse Dona_
Una mult mai frumoasa. Veti putea s alergali prin cranguri in toata voia, s5. va mur-

dariti hainele, iar Prue nu va va mai dojeni, pentruca e fara importanta.

Eu nu vreau sa-mi murdaresc hainele,
vreau s ma due acasa, spuse Henriette cu
buzele tremurande i se uita mustrator in
sus la Dona. Apoi, din cauza oboselii, sau
a ciudateniei calatoriei, sau fiindca ieise
din cursul monoton al existentii ei, incepu
sa planga; iar James
"Ana atunci fericit
i linitit
Incepu sa-i tiny isonul.
Of, dragii de ei, puiorii mei scumpi,
spuse Prue strangandu-i in brate,
nu le-a

placut groapa asta murdara i tufiurile

ghimpoase. Iar in glasul ei era atata repro

pentru stapana ei, cauza acestei tulburari,
Inca Dona se ridica Intepata 1 izbi cu piciorul resturile pranzului.
Hai veniti sa ne continuum calatoria,

dar fara lacrimi, pentru numele lui Dumnezeu i eamase in picioare in timp ce guvernanta ingramadea in diligenta copiii i
hrana. Da, era aroma florilor de mar in aer
i miros de mace de muchi i de turba
din mlatinile nu prea departate, iar cu
www.dacoromanica.ro

26

DAPHNE DU MAURIER

-siguranta ca undeva, peste dealurile din depArtare, mirosul umed de mare. Ulla lacri-

mile copiilor, uita tristetea lui Prue, uita

gura ca o pung5. a surugiului, uita pe Harry
-i ochii lui albatri incetoati i triti cand

ea ii anuntase hotarirea ei. ( Dar Dona

draga, ce-am facut, ce ti-am spus, nu tii

oh' to ador?) Ulla toate aceste lucruri, pentrued asat-i libertatea, sa staff acolo o clipA
cu fata in soare 1 vant; iar viata adevArat5

e s5. zambeti i sa fii singur.

Incercase s5.-i explice asta lui Harry, in
acea noapte de Vineri dupA escapada prosteased i caraghioasA dela Hampton Court.
Incercase s5.-i spunA ceeace gandea i simlea: ca farsa ridicolA jucatA contesei nu era
decal o intelegere n.eroada a humorului, o
trAdare a felului ei adevarat de-a fi; ca, in
realitate, ea voia o evadare, o evadare din
ea insai; CA ajunsese la o criza a existentii

ei, la un impas in timp, iar calatoria prin

aceastA criza trebue s'o faca singurA.

Du-te la Navron, data tii neapArat,

spuse el. Voi trimite vorbA imediat sa fac5

pregAtiri pentru tine, sa deschida casa, sa

fie gata servitorii. Dar nu inteleg, totui.
Dece totul aa din senin, dece nu ti-ai exprimat aceastA dorintA niciodatA inainte, de-

ce nu vrei sa yin i eu cu tine?

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

27

Pentruca vreau sa fiu singura, pentrucA starea mea de spirit e astfel ca to -as ine-

buni si pe tine si pe mine, spuse ea.

Nu inteleg, continua el cu privirea posaca gi gura stransa.
Disperata, ea incerca sa-i dea o imagine

a starii ei de spirit:
Iti amintesti de crescatoria de pasaTele a tatii in Hampshire? Pasarelele erau
bine hranite gi puteau sa sboare in jurul

coliviilor. Intr'o zi am dal drunful unui

scatiu care sbura din mina mea drept spre
soare.
Ei

gi ce-i cu asta? spuse el punandu-si

mainile la spate.
Pentruca tot astfel ma simt gi eu. Asemenea scatiului inainte de-a sbura.
Apoi
ea se intoarse zambind in ciuda sinceritatii

-el, fiindca el parea atat de nedumerit2 atat de

tulburat, uitandu-se fix la ea in camasa lui

alba de noapte; apoi el ridica din umeri

$i se urea in pat intorcandu-se cu fata la
perete, sa n'o vada.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

Dona rasuci o clipa ivArul intepenit, care

nu fusese folosit de luni intregi, apoi deschise larg ferestrele sa intre aer proaspat
i lumina soarelui. Camera avea miros de
cavou. 0 raza de soare izbi geamul si imaginea servitorului se oglindi in el. Putea
jura ca zambea, dar cand se Intoarse spre
el era linitit i solemn cum fusese din primal moment al sosirii lor. Era un om slab,
cladit cu economic, cu gura cat un nasture
i un obraz mic i ciudat.
Nu-mi aduc aminte sa to fi vazut and
am fost prima oara aici.
Nu, mylady.

Era un batran, i-am uitat numele

avea reumatism la incheeturi si abea putea
sa umble. Unde-i acuma?
In mormant, mylady.
Ea 1si muscA buzele i se Intoarse din
nou spre fereastra. Omul asta 10 batea joc
de ea?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

29

Atunci 1-ai inlocuit dumneata, spuse ea

peste umar i privind pomii de-afara.

Da, mylady.

Cum to cheama?
William, mylady.
Ea uitase ca cei din Cornish au un mod
ciudat de a vorbi, aproape strain, un accent
curios, cel putin banuia sa. fie Cornish,
iar cand se intoarse sa-1 priveasca din nou,
el avea zambetul acela pe care 11 observase
reflectat in oglinda geamului.

Mi-e teama ca am produs tulburare

mare prin sosirea noastra brusca i deschiderea casei. Firete ca incaperile au fost
inchise mult prea indelung. Pretutindeni e

praf; ma mir ca n'ai bagat de seama.

Ba am vazut, mylady; dar intrucat

dumneavoastra nu veneati niciodata la Navron parea ca nu merita osteneala sa cura-

tim camerele. E greu s ai mandria unei

actiuni care nu-i nici vazuta, nisi apreciata.
In fapt, spuse Dona, amuzata, cum e
stapanul aa-i i servitorul.
raspunse el gray.
Firete, mylady,

Dona se plimba prin camera in sus i'n

jos, atingand cu degetele stofa trista i decolorata a scaunelor. Atinse gravura emineului i se uita in sus la portretele de
pe zid: tatal lui Harry pictat de Vandyke,
ce fata trista avea,
iar miniatura awww.dacoromanica.ro

30

DAPHNE DU MAURIER

ceia era Insusi Harry, facuta In anal casatoriei lor. I,si amintea acum cat de tanar
i maret parea. 0 puse deoparte, constienta
de privirea servitorului,
ce fiinta ciudata
mai era si ehsi apoi Iii reveni,niciodata
nu se lasase dominata de un servitor.
Vezi to rog, spuse ea, ca fiecare camera

sa fie maturata $i praful sters, argintaria

curatata, flori prin catnere, totul la locul
lui, ca 3i cum stapana casei n'ar fi fost
lenesa ci prezenta aici de multa vreme.
Va fi o placere pentru mine, mylady,
spuse el inclinandu-se i parasind camera,
iar Dona, vexata, Iii dadu seama ca -ti batuse joc de ea Inca odata, nu pe fata, dar
In ascuns, In dosul privirii lui.
Esi afara pe pajistea din fata casei. Gradinarii, eel putin, lucrasera. Iarba era tuna
proaspat, gardurile vii aranjate,
poate
ca deabea ieri, in grata, sau alaltaeri, cand
sosise vestea ca stapana lor se Intoarce..
Bietli oameni, ea le Intelegea tembelismul;
ce pacoste trebue s5. le par5. ea, rasturnandu-le cursul linistit al vietii lor, patrunzand
in rutina lor lenesa, tulburandu-1 pe ciudatul William,
era accentul lui inteadevar din Cornish?
gi punand capat dezordinei.

De undeva, din alta parte a casei, prin

fereastra deschisa, se auzi glasul lui Prue
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

31

cerand apa calda pentru copii si plansul

bietul copilas, dec
trebuia sa fie desbracat si Imbracat, in be
sgomotos al lui James,

sa fie Invelit Intr'o patura si lasat sa cloarma

intr'un colt oarecare? Apoi, pasi mai departe printre copaci, amintindu-si ca acolo
jos era raul stralucitor si linistit. SoareleIl mai lumina Inca colorandu-1 cu verde si
auriu si o briza usoara incretea fata apei.
salt
Trebuia sa fie o barca pe undeva,
sa
reaminteasca sa-1 Intrebe pe William!
sa imbarce si sa se lase plutind spre mare.

Absurd, dar ce aventura! Il va lua si pe

James, iar amandoi isi vor Inmuia mainileIn apa, se vor stropi, pestii vor sari din apa
si pasarile vor tipa ascutit. 0, Doamne,

par'ca nu e de crezut sa fi putut pleca, sa

fi evadat, sa fii la cel putin trei Bute de miledeparte de St. James's Street, de Imbracatul

pentru supeu, de Swan si de mirosul din

Haymarket, de zambetul odios al lui .Rockingham si de cascatul lui Harry si privirea lui mustratoare. La sute de mile depar-

taee de Dona pe care o dispretuia, Dona

care din plictiseala sau spirit dracesc,

sau

poate din amandoua ate putin,

ii jucase
farsa aceia prosteasca contesei la Hampton_
Court, cand imbracata cu pantalonii lui Rockingham, cu o pelerina si mascata, Insotita
pe cai de Rockingham si altii, lasandu-1 pewww.dacoromanica.ro

32

DAPHNE DU MAURIER

Harry la Swan (era prea plin de alcool sa-i

dea seama de ce se intampla) facusera pe

talharii de drumul mare, inconjurasera trasura contesei i o silisera sd coboare pe
osea.

Gine. sunteti i ce vreti? strigase biata

batrand tremurand de spaima, in timp ce

Rockingham trebuise sa-i ingroape fata In
coama calului, s-i inabue rasul. Ea, Dona,
facuse pe eful bandei Si strigase cu vocea
puternica i clard:
0 suta de guinee sau viata!,

Iar nenorocita contesa, asezeci de ani

batuti pe muche, cu sotul inmorrnantat de
doudzeci de ani, se scotoci in pang pentru

lire, de teams ca tandrul talhar sd n'o arunce in ant. Gaud Ii inmand banii i se

nita la fata mascata a Donei, colturile gurei

ii tremurau:
Pentru nuinele Domnului, fie-vd mils

de mine, suit atat de Maraud i obosita.

Aa ca Dona, inundatd imediat de un
val de ruine Si degradare, ii inapoid punga
i into arse calul calarind inapoi spre ora,

plina de dispret fata de ea instii, orbitd

de lacrimile umilintei, in timp ce Rockingham o urma de-aproape strigand: Ce dracu
ti-a venit, ce s'a intamplat?" Harry caruia

i se spusese ca aventura va fi numai o

plimbare alare pe lurid la Hampton Court,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

33

se duse acasa sa se culce, cu mersul nesigur, iar in pragul uiii fu intampinat de

solia lui imbracata cu pantalonii celui mai
bun prieten al lui.
a fost vreun bal InasAh, uitasem,
cat, a fost si regele de fata? spuse el uitandu-se prosteste la ea si frecandu-si ochii.
Ei, la naiba, spuse Dona
orice mascarada ar fi fost s'a terminat acum, s'a dus
pentru totdeauna. Plec din Londra!
Iar mai tarziu, sus in dormitor, discutiile
faro sfarsit urmate de o noapte de insomnie,
alte discutii dimineata, Dona refuzand sa-1
primeasca pe Rockingham, apoi cineva ca.Wind spre Navron sa dea de veste, pregatirile de calatorie, calatoria insasi
si in
fine aici in singruratate, tacere si o libertate Inca de necrezut.

Soarele sta sa apund in dosul p-omilor

lasand o slralucire rosiatica pe raul din
vale. Ciorile se ridicara in aer si se gramadira ciorchine pe cuiburile lor. Fumul hornurilor se rasucea in sus in valaluci albastrii. William aprindea luminile in hall.

Manta tarziu,
isi aranja timpul dupa
voe, iar cinele timpurii apartineau, slava
Cerului, trecutului,
cu o pofta si bucurie

noun, stand singura de tot in capul unei

mese lungi, in timp ce William astepta iticut
in spatele scaunului ei.
3

www.dacoromanica.ro

34

DAPHNE DU MAURIER

Ce contrast formau: el, in hainele lui negre, sobre, cu obrazul lui mic i de nepatruns, cu gura cat un nasture;
ea, In

rochie alba, cu pandantivul de rubine in

jurul gatului, cu parul prins dupa urechi,
in bucle la moda.

Lumanari In sfenice inalte strajuiau pe

masa, iar curentul venit dela fereastra deschisa, facand sa tremure flacara, juca urn-

bre pe fetele lor. Inteadevar, se gandea

valetul, stapana mea e frumoasa dar nelinitila i trista. In jurul gurei ei e sapata
nemultumirea i intre sprancene e o linie

de incruntare". El li umplu din nou pa-

harul i compara realitatea din fata lui cu

imaginea ci atarnand pe peretele din dormitor. Abea saptamana trecutrt statu.se el
acolo cu cineva langa el, iar acesta, uitandu-se in sus la porlretul ei spusese glumind:

O vom vedea-o vreodata, William, sau va

ramane deapururi un siinbol, o necunoscuta?" Iar apoi, privind mai de-aproape, adaugase zambind: Ochii sunt mari i foarte
frumo;i, William, dar au i umbre in ei;

iar sub pleoape sunt pete par'ca ar fi pus

cineva un deget murdar".
Sunt struguri? intreba stapana deodata
sfa.5iincl tacerea. Imi plat strugurii negri i
zemoi cu bruma pe ei. Da, mylady", spuse servitorul trezit la realitate,
i-i aduse
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

35

struguri, Mind ciorchinii cu foarfeci de ar-

gint si punandu-i pe o farfurie. Gura fui

ca un nasture, se framanta, gandindu-se la
vestile ce va trebui sa le ducts maine sau
poimaine cand odatd cu fluxul de primayara se intorcea corabia.
William?! spuse ea:
Da, mylady.

Guvernanta imi spune ca servitoarele

sunt noui venite, ca dunmeata ai trimis

dupa ele cand ai auzit de venirea noastra.

Spume e, una vine dela Constantine, cealaltO dela Gweek ai ea chiar bueatarul e nou
venit, c este din Penzance.
Foarte adevarat, mylady.
Care-i cauza, William? Sir Harry si
cu mine am crezut intotdeauna ca Navron
are servitori destui.
Mi s'a parut, mylady,

si rdmane sh
holariti data pp drept sau nu,
ca un servitor lenes era destul pe langa cash. Anul
trecut am locuit aici absolut singur.
Ea se uitA la el peste umdr, continuand
sh mananee struguri.
Slii ca to -as putea concedia pentru asta,
William?
Da, mylady.

$i poate ea asta voi face maine.

Da, mylady.
Continua sd manance strugurii
sh se
www.dacoromanica.ro

36

DAPHNE DU MAURIER

gandeasca, enervala si cam intrigata ea un

servitor putea fi atat de greu de cunoscut.
Stia totusi ca n'are de gand sa-1 concedieze.

Sa presupunem ca nu to dau afara,

William, ce se intampla?
V5 voi servi cu credinta, mylady.

Cum pot fi eu sigura de asta?

Am servit totdeauna cu credinta pe cei
care ii iubesc, mylady.

La acestea ea nu putu raspunde nimic,

gura lui mica fiind rigida ca intotdeauna
si privirea nespunand nimic; dar in inima
ei ea simtea ca de data asta el nu-si batea
foe i ca vorbise adev5rul. S5 iau asta
drept un compliment, William?" spuse ea in

cele din urma, ridicandu-se in picioare de

pe scaunul tras la oparte de el.
el,

Avesta a lost gan.dul meu, mylady" spuse

i ea para'si camera Vara vorba, stand

ca in omul putin la trup, ciudat, en felul

lui de-a fi jumatate curtenitor, jumatate fa-

miliar, iii gasise un aliat, un prieten. .Ea

rase incetisor gandindu-se cat de neintelegator ar privi.el chesliunea: ,,Ce obraznicie,

omul ar trebui biciuit'.

Fireste ca William nu s'a purtat cum Irebuia; sa nu fi locuit singur in casa, sa nu
fie praf pretutindeni i miros de cavou.
5i cu toate acestea ea 1.1 intelegea,
n'ar fi
facut si ea la fel? Poate ca William avea
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

37

o nevasta galcevitoare si viata lui plina de

griji in vreo parte a Cornwalului; poate ca

el dorea o evadare? Se intreba, stand

in salon cu o carte in poala, carte pe care
n'o citea
si uitandu-se la focul aranjat
de el,
data nu cumva printre cearceafuri si cuverturi statuse el mai inainte si
data nu o invidia acuma pentru folosinta
si

camerii.

Ah, luxul acesta minunat al linistei, s

poti trai singura de tot, cu o perina sub
cap si parul inviat de curenlul patruns prin
fereastra deschisa. SA ai siguranta ca ni-

meni nu-ti va tulbura prezenta cu rasul

lui puternic si vocea haraita,

toate acestea apartineau unei alte lumi, o lume cu
pietre prafuite, cu strati mirosind urat, cu
negustorasi ambulant!, taverne, prietenie
falsa si superficialitate. Bietul Harry, proba-

bil ca pe timpul asta cina cu Rockingham

la Swan, jelindu-si soarta, sau juca vreun
jot de carp si bea cam prea mult, tot spu-

nand: Imi tot vorbea de o pasare, ca se

simte ca o pasare,
ce dracu o fi vrut sa
inteleaga?" Iar Rockingham, cu surasul lui
ascutit si rautilcios si cu ochii lui mici cari
intelegeau sau pareau sa inteleaga raspun-

dea: Ma intreb si en
resc!"

si nu ma dumi-

Focul se stinse si camera se racise. Se

www.dacoromanica.ro

38

DAPHNE DU MAURIER

duse sus in dormitorul ei, tre,cand mai Intai

prin camera copiilor sa vada data total 'e

cum trebue. Henriette arata ca o papule
de ceara, cu buclele ei blonde Ineadrandu-i
fata, cu gura catand a nemultumire, in timp
ce James in leaganul lui dormea incruntat,

bucalat si bataios, ca un catelus. Ea li saruta pumnul varandu-1 sub euvert-ura, iar

el deschise un ochi 1i -i zilmbi. Se departa
repede, rusinata de tandretea ei ascunsa fata
era ceva primitiv 1i vrednic de
dispret sa fii atat de emotionata numai pen-

de el;

truca era baiat. Fara Indoiala ca se va ingrasa, va fi lipsit de atractie i va nenoroci

vreo femeie.

Cineva 11 barmia pe William

taiase o
ramura de liliac ai o pusese in camera ei, pe
semineu, sub portretul ei. Umpluse camera
cu un, parfurn ametitor i dulce. Slava Domnului, se &idea ea in timp ce se desbrAca,
ea nu va fi lipait de pechinezi, nici sgomotc
asculite, nici miros de caine, iar patul mare
gi adanc va fi numai al meu. Portretul ei o
privea cu interes. Am inteadevar gura atbst

de ursuza, se gandea ea, acea incruntare

nervoasil? Asa aratam acum case -sapte ani?
Mai anti.
acum tot astfel?
Iii puse peignoarul de matase, alb si rece,
intinse mainile deasupra capului si se aple-

ca prin fereastra. Ramurile se miscau. Jos

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

39

in vale, departe, raul alerga sa intalneasca

fluviul. Isi imagina apa dulce fierband de
ploile primavaralece navalind spre valurile
serrate, ca apoi amestecate si devenind tot
una, sa acopere plaja. Trase perdelele ca
lumina s inunde camera si se intoarse In
pat punand sfesnicul pe masuta de laugh* ea.
Atipita, pe jumatate adormita, privea cum
Luna broda parchetul si se intreba ce par-

fum se amesteca cu cel de liliac, o aroma

mai puternica si intepatoare, ceva at carui
nume li scapa. Ii intepa narile chiar si acuma intorcandu-si capul pe perna. Parea
si villa din sertarul mesei si intinzand bratul trace sertarul si se uita inauntru. Era
o carte si un vas de Omani cu tutun. Fireste ca lutunul mirosise atilt de tare. Ridica

continutul era inchis, tare, thiat

proaspat. Desigur ca William n'a avut indrazneala sa doarma in patul ei, sa stea avasul,

colo intins, .fumarml si privindu -i portretul?

Ar fi prea molt, de neiertal. Tutunul avea

ceva atilt de personal, neasemanator lui William, ca se insela, fireste,
si totusi dach

William locuise aici la Navron, singur, un

an Intreg? Deschise cartea,
atunci era si
cititor?
si fu mai nedumerita decat inainte, cartea flind un volum de poeme franceze ale lid Ronsard, iar pe prima paging
purta initialele
Finisterre", iar
I.B.A.
dedesubt desenat un pescarus.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

Cand se trezi a doua zi, primul ei gand

fu sa trimita dupe William si confruntandu-1 cu vasul de tutun si volumul de poeme,

sa -1 intrebe data nu dormise rau pe noua

lui saltea si dacd nu ducea dorul patului
ei confortabil. Se juca cu aceasta idee, amuzandu-se la imaginea fetei lui de nepatruns,
aprinzandu-se insfarsit, iar gura lui cat un
nasture, strang.andu-se de spaima. Apoi, cand

servitoarea li aduse dejunul, cu inersul ei

greoi impiedicandu-se si inrosindu-se, in

ea se hotari sa asteple inomentul prielnic, sa mai

slangacia ei de fate dela lard',

amine cu cateva zile, intrucat ceva parea s'o

previna ca orice indicare a descoperirii ei

ar fi premature si nelalocul ei.

Asa ca lase vasul cu tutun si cartea in

sertarul mesei de langa patul ei, iar cand
se. cladu jos din pat, se imbraca si cobori,
gasi sufrageria si salonul maturate si curate asa cum ordonase, flori proaspete erau

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

41

prin eamere, ferestrele erau larg deschise

si William insusi lustruia candelabrele 1nalte

de pe perei.
El Intreba imedial dach dormise bine, iar
ea raspunse Da", gandindu-se imediat ca

acum ar fi momentul $i nu se putu impiedica sa nu adauge : si dumneata la fel, sper,

n'ai fost obosit de sosirea noastra",
la
care el In perrnisese sa zambeasca spunand:
sunteti foarte grijulie, mylady. Da; am dormit bine, ca intotdeauna. L-am auzit pedomnisorul James plangand in somn, dar guvernanta 1-a lini1tit imediat. Ali s'a parul ciudat sk and planset de copil in cask, duple o
tacere atat de lunga".
Nu te-a deranjat? spuse ea.
Nu, mylady. Mi-a amintit de copilaria

mea. Eram cel mai mare din treisprezece;

mereu se ivea un altul.
Esti aproape de cask, William?
Nu, mylady,
ti in vocea lui era o
nola noun, de finalitate, casicum ar fi spus:

viata unui servitor e un bun al lui. Nu

to ainesteca ". Ea avu intelegerea sa nu-1 mai

intrebe. Se uita la mainile lui. Erau curate

si de un alb de ceara, nepatate de tutun,

iar fiinta lui toata raspandea un miros de
sapun, total diferit de mirosul de tutun intepalor si negru din vasul de sus.
Poate di 11 nedreptatea, poate vasul era

www.dacoromanica.ro

42

DAPHNE DU MAURIER

acolo de trei ani, dela ultima vizita a lui

Harry la domeniu, child ea nu -1 insotise.

Totusi Harry nu fuma tutun tare. Se Indrepta spre rafturile pline cu randuri de
carpi legate in piele, carti pe care nu le citea
nimeni,
1 lua un volum pe care-1 rasfoia in tiinp ce servitorul continua sa lustruiasca candelabrele.

Esti cetitor, William? intreba ea dedata.

Ati banuit ca nu sunt, mylady, spuse

el, cartile din rafturi fiind prafuite. N'am
umblat niciodata la ele, dar o voiu face
fruline, cand le voiu da jos pe toate si le
voiu curd #a bine de praf.

Dar n'ai nicio pasiune?

Ma intereseaza fluturii de noapte, mylady. Am in camera mea o colectie foarte
frumoasa. Padurile din jurul Navronului
sunt pline de ei.
Dona iei afaril in gradind unde se auzeau
vocile copiilor. Inteadevar, gandea ea, omuletul acesta era tare ciudat, nu stia cum sa-1

descopere si desigur ca, data el 11 citea pe

Ronsard, atunci trebuie sa fi frunzarit si

cartile celclalte, cel putin din curiozitate.
Copiii o chemara incantati la ei, Henriette dansand ca o zana, iar James rota
nesigur pe picioare
rostogolindu-se dupa

ea ca un marinar beat

$i

toti trei se

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

43

plimbara prin chunbrava culegand clopotei

albastri. Printre vendele crud al ierbei, florile se iveau timide albastre; intr'o saptamania sau cloud' vor forma un covor albastru

peste tot, sa tot stai pe el.

Asa trecu prima zi
apoi alta
alta,
Dona sburdand in libertatea ei nou gasita.
Putea acum sa tralasca faro program, fail
sa is hotariri, sa is zilele asa cum veneau, sa
se trezeasca, fie la amiaza, fie la ,case dimi-

neata data asa-i placea,

era tot una,
mancand orieand sub imboldul foamei, culcandu-se cand voia, in miezul zilei sau tarziu

in noapte. Era cuprinsd de o lenevie placuta. Statea intinsa in grading ore intregi
privind fluturii sbenguindu-se in razele soa-

relui, alergandu-se unii pe altii, bucurandu-se de scurta for existents; asculta pasarile foarte ocupate cu viata for casnica printre ramuri, atat de active, de entuziasmate

ca o lanara pereche mandra de primal ei

camin curat ca un pahar lustruit. Soarele
o cuprindea in stralucirea lui calda i nourasi se goneau pe albastrul cerului, iar jos
in vale, dincolo de crang, era 111.11, raul pe

care nu-1 cercetase Inca, fiindca era prea

lenesa, fiindca avea prea mult timp liber.
Dar inter) zi, nu peste multa vreme, intr'o
dimineata in zori se va duce ea si va sta
va
cu picioarele goale in apa scazutit
www.dacoromanica.ro

44

DAPHNE DU MAURIER

lasa apa s'o stropeasca si va mirosi aroma

intepatoare si dulceaga a malului.
Zile le erau stralucitoare si lungi, iar copiii se bronzau ca niste tiganusi. Chiar Henriette incepuse sa-si mai uite manierele de

ora.s si sa alerge cu piciorusele goale prin

iarba, sa se joace de-a capra si sa faca

tumbe pe jos cu James, ca un catelus.

Astfel se jucau intro dupa amiaza, rostogolindu-se pang spre Dona, intinsa pe spate
in iarba, cu rochia ridicata la intamplare,
cu buclele intr'o dezordine nebuneasca (severa si desaprobatoarea Prue era in casa)
si se bombardau cu margarete si caprifoi,
incalzita 5i amecand la urechile Donei
tita de soare veni sunetul sinistru al unor
copite de cai pe aleie, iar, imediat, vuet in
curtea din fata casei si danganitul clopotul-ui. Groaza crescu vazandu-1 pe William

Maintand spre ea pe iarba, urmat de un

strain limit si gros, cu o fata infloritoare
si ochi bulbucati, Cu peruca incretita. si izbindu-si cismele in timpul mersului, cu un

baston cu maciulie de aur.

Lordul Godolphin doreste s va vada,
mylady,

spuse William nepierzandu-si de-

loc cumpatul in fata aparitiei ei atat de dezordonate si disgratioase. Ea sari in picioare

imediat, tragandu-i rochia in jos, aranjandu-i buclele. Intrusul o Infuriase,
iar

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

45

atom se uila tinter la ea, ca incremeniL;

poate era mai bine, asa, va pleca mai curand, gandi ea. Apoi facu o reverenta si-i
spuse: Incantata sa va cunosc", la care el
se incline solemn dar nu raspunse nimic.
Il conduse in cases aruncand o privire fugara in oglinda. 0 margareta ii ramase dupes

urechea stange dar o lases nepasilloare acolo.

Se asezard pe niste scaune tari si se privira In timp ce Lordul Godolphin isi musca
machilia de our a bastonului.
Am aflat ca sunteti la domeniu, spuse el in cele din urma,
si am consideraL

de datoria mea, salt mai curand o placere,

sa va prezint omagiile mete cat mai curand.
Sunt multi ani decand dumneavoastra si
sotul dumneavoastra ati venit sa vizitati
Navronul. In fapt am devenit strAini, data
fmi permiteti sa spun asa. L-am cunoscut

pe Harry foarte bine Cand locuia aid ca

haiat.
Asa?! spuse Dona fascinatil deodata de

tunflatura de langa nasul lui; deabea atunci

o bagase de seama. Bietul om, trebuc c5

era tare nefericit; si apoi isi feri brusc privirea in laturi de frica sa nu observe directia

privirii ei... Da, continua el, pot spune c5

obisnuiam s5.4 socotesc pe Harry printre
cei mai dragi prieteni ai mei. Dar de tend
www.dacoromanica.ro

46

DAPHNE DU MAURIER

s'a casatorit 1-am vazut foarte putin,

ii

petrece vremea la oral ".

Asta-i o mustrare adresata mie, Vara Indoiala, gandi ea; i-apoi, tare: Imi pare rail

ca. Harry nu-i cu mine, sunt singurA cu

copiii".

spuse el, iar ea ,nu rasMare pacat,

pause nimic, -,- ce ar fi putut spune?
Sofia mea m'ar fi Insotil.", continua el

dar nu se simte prea bine in momentul

de lap. Pe scurt..." Se opri incurcat, netiind cum s5. mai continue, iar Dona zambi:

Inteleg foarte bine, i eu am doi oopilai". El se InclinA, continuand s5. ramana

stingherit. Ateptam un motenitor",

spuse el. Firete", spuse Dona, fascinatA
mereu de umflalura aceia de lang5. nas. Cat

de greu lrebue s5.-i fie nevestii lui, cum o

fi indurand? Dar Godolphin se pornise s5.-i
vorbeasca de sotia lui, cat de bucuroasa ar
fi s'o primeascA oricand, ca erau atat de

putini vecini i aa mai departe. cat de

greoi i plictisilor este, gandea Dona; oare

sA nu fie o mijlocie intre solemnitatea i
pompositatea acestuia i superficialitatea vicioasA a lui Rockingham? Aa ar deveni i

Harry data ar locui la Navron? Un cartof

enorm cu ochii ce nu-ti spuneau nimic i
o gurA ca o tAetura Intr'o bucata de seu!
Speram, spuse Godolphin mai dewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

47

parte, c5. Harry va vrea sa ne ajute in necazurile tinutului. Ali auzit de ele, Virg indoiala".
N'arn auzit nimic,

spuse Dona.

Nu? Poate ca sunteti prea retrasa sa

va ajunga tlirite, deli pAlavrageala i svonul

s'au intins pana departe. Am fost tulburati

pradati de pirati, de nu stim ce s. mai
facem. Bunuri in valoare considerabila au
fost pierdute la Penryn dealungul coastei.
Domeniul unuia din vecinii mei a fost jefuit
acum o saptamana, doua".
Vai, ce trist, spuse Dona.

E mai mult decal trist, e insultator,.

spuse Godolphin aprinzandu-se mai mult
In fata bulbucandu-si ochii,
si nimeni
nu stie cum sa -I facem fat5. M'am plans
la Londra i n'am primit niciun rAspuns.
Au trimis, o mina de soldati dela garnizoana din Bristol, dar mai mult strica decat aduc folds. Nu, v5d ca eu i ceilalti mosieri din tinut trebue sa ne strangem laolalta
sa facem fata primejdiei. E mare

pacat ca Harry nu e la Navron, mare

pacat".

Pot face ceva sa va ajut? intreba Dona

infigandu-si unghiile in palma sa-si opreasca zambetul provocat de indignarea lui grozavA casicum ar fi fost ea vinovata de actele
de piraterie.
www.dacoromanica.ro

48

DAPHNE DU MAURIER

My dear lady, spuse el, nu puteti face

nimic decat sa va chemati sotul sl alatu.randu-se prietenilor lui sa-1 infruntam impreuna pe francezul acela blestemat.
Francez?
spuse ea.
Da, asta-i nenorocirea,
spuse el aproape strigand in furia lui; blestematul asta
e un strain spurcat care se pare sa cunoasca

tarmul nostru ca propria lui palmy si o

Merge de partea cealalta in Bretagne inainte

de a putea pune mana pe el. Vasul lui e ca

argintul viu, niciuna din corabiile noastre
de aici nu-1 poate prinde. Se furiseaza in

puterea noptii in porturile noastre, acosteaza in tacere ca un sobolan scarbos ce

este si clispare dimineata odata cu fluxul,
in limp ce ai nostri isi freaca somnorosi
ochii.

Cu alte cuvinie, e Area iscusil pentru

d-voastr5, spuse Dona.
Asa ar fi, madam, dacia vreti sa puneti
astfel chestiunea,
raspunse el de sus, simtindu-se insultal.

Mi-e teama c5' Harry nu-1 va prindc

niciodat5, c mutt prea lenes pentru asta,
..puse ea.

Nu ma gandesc nici un moment ea ar

putea, spuse Godolphin, dar avem nevoe de

creere in actiunea asta, cu cat mai multe

capete cu atat e mai Nine. Trebue sa-1 prinwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

49

dem pe individul asta chiar data asta insemneaza sa ne pierdem tot timpul i banii.

Poate ca nu va dati seama de seriozitatea

situatiei. Aici suntem pradati continuu, iar
femeile dorm cu frica in san pentru viata
lor,
i nu numai pentru viata.
Oh, aa dar astfel de pirat este?! murmura Dona.
Pana acuin n'au fost pierdute vieti ome-

neti i nicio femeie rapita, spuse Godolphin Intepat, dar intrucat individul e francez ne dam seama cu totii ea nu va trece
multa vreme i se va intarnpla ceva Ingrozitor.

spuse Dona ridicanduse In picioare, cuprinsa deodata de rg..s i

Vai,

aa.!?

Indreptandu-se spre fereastra, neputanduli

stapani rasul intrueat gravitatea i solemnitatea lui depaeau marginile suportarii.
Slava Domnului ca el interprets ridicatul
ei in picioare drept un semn de plecare i
se inclina sarutandu-i mana intinsa de ea.
In viitoarele d-voastra mesagii adresate
sotului d-voastra imi place sa cred ca-i veti

reaminti de mine i-i veti arata necazurile

noastre,
spuse el. Iar Dona: Da, firete",

dei era hotarata ca, orice s'ar Intarnpla,

Harry nu trebuia sa ving. la Navron sa se
amestece in chestiunea cu piratii i sa-i tulbure scumpa ei libertate. Dupa ce-i promise
4

www.dacoromanica.ro

50

DAPHNE DU MAURIER

ca va face o vizita sotiei lui i mai utilizase

cateva formalitati, Dona 11 sund pe William,
iar lordul se retrase. Tropotul calului se auzi
din cc in ce mai slab pierzandu-se pe oisea.
Spera ca acesta sii-i fie ultimul oaspete,

fiindca. -nu intra in vederile ei sa stea pe

scaun in mod solemn i sa intretina o conversatie neinsemnata cu un caraghios; i se
'Area mai groaznic deeat un supeu la Swan.

Trebuia sa-1 intiinteze pe William ca io

viitor nu mai era acasa pentru oaspeti. Trebuia s'o scuze in vreun fel: ca -i la pliinbare,

sau doarme, sau e bolnavd, ca a innebunit

chiar, ca e in camaa de forth in camera

ei,
orice era mai bine decal sa mai dea
ochi cu toti Godolphinii tinutului in grandoarea i solemnilatea lor.

Ce greoae la minte trebue sa fie loat5

aceasta nobiliine locala ca sa fie jefuita In

felul acesta; bunurile i marfurile lor luate
in putsxea noptii, Med a fi capabili sa impiedice ceva, fie chiar cu ajutorul soldatilor. cat de inceti i neputincioi! Daca ar
pune un p'andar care sa dea alarma, cu siguranta ca s'ar putea sa -i intinda o cursa
strainului la ancorarea in porturile lor. 0
corabie nu era doard o fantoma, depindea

de vant i flux, iar oamenii faceau i

ei

zgomot, ecoul pailor lor pe cheiuri, vocile

lor rasunand fn aer. In ziva aceia Dona

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Gina devreme, la case,

3i -i

51

comunica lui 'Wil-

liam care sta in picioare in spatele scaunului ei, s inchida usa musafirilor, in viitor.
Vezi, William,
spuse ea
am venit

la Navron s ocolesc oamenii, sa fiu singura. Vreau sa fiu ca o pustnica, atat cat
-voiu sta aici.
Da, mylady,

spuse el. Am fdcut o

gresald dupd ainiaza asta. Nu se va mai

Intampla. VA veti bucura de singuratatea
d-voastra $i veti folosi evadarea" d-voastra.
Evadarea?
Da, mylady,
rdspunse el. Cred ea am
priceput dece sunteti aici. Ati fugit de dum-

neavoastra Insiva din Londra, iar Navron

este sanctuarul d-voastra.

Ea tacu un moment, miratd, putin ingrozild,

iar apoi: Ai o intuitie primejdi-

oasa, William, de unde ti-a venit?"

Ultimul meu stapan, mylady, imi vorbea multe, adeseori; multe din ideile mele
i mull din filosofia mea sunt imprumutate
dela el. Ca si el, practic si eu observarea
oamenilor. $i-mi vine sa cred ca el ar con-

sidera sosirea dumneavoastril aici drept o

evad are.

$i dece 1-ai parasit pe ultimul dumitale

stilphn, William?

Viata lui de acuma, mylady, este de

asa nalurA ca serviciile mele i-ar fi de putin
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

52

folos. Am hotarat impreuna ca

bun in alts parte.
Aa ca ai venit la Navron?

fi mai

Da, mylady.

Si ai trait singur i ai \rang tluturi de

no apte ?

Cum spune mylady!

Atunci se poate ca Navron sa fie un refugiu i pentru dumneata?
Se poate, mylady.

Dar ultimul dumitale stapan ce face?

Calatorete, mylady.

Face voiajuri din loc in loc?

Aa cum spuneti, mylady.
Atunci i el este un evadat", William.
Cei cari calatoresc iii cauta intotdeauna un
refugiu.

Stapanul meu facea adeseori aceasta

constatare, mylady. In fapt, pot spune, ca
viata lui este o evadare" continua.
Ce placut trebue sa-i fie,
spune Dona
curatinduli un mar
not acetia puteni
sa disparein numai din cand in cand i or-cat am pretinde ca suntem liberi, tim totui

ca-i numai pentru o clipa, funded ne sunt

legate i mainile i picioarele.
Foarte adevarat, mylady.

Dar stapanul dumitale,

gaturi de loc?
Niciuna, mylady.
www.dacoromanica.ro

el n'are le-

GOLFUL FRANCEZULUI

53

A vrea sa.-1 intalnesc pe stapanul dumitale, William.

Cred ca aveti multe in comun, my1 ady.

Poate ca intr'o zi, in calatoriile lui, va

trece i pe aici?
Poate,

mylady.

In fapt, 1mi voiu retrage ordinul privitor la oaspeti, William. Dach stapanul du-

mitale ar cere vreodata sa fie prima, nu

voiu simula vreo maladie, nebunie sau alts
afectiune, ci-1 voiu primi.
Foarte bine, mylady.

Ridicandu-se fn picioare i uitandu-se la

el 11 vazu zambind, dar zambetul i se stinse

iinediat cand 1ntalni privirea ei, iar gura

lui se stranse din nou ca o punga. Dona iei
in grading. Aerul era dulceag, bland i cal-

dut, iar departe catre apus soarele broda

cerul cu motive uriase. Se auzeau glasurile

copiilor dui la culcare de Prue. Era numai
bine de plimbare, singura, departe. Luandu-i un sal i punandu-1 pe umeri ea iei
din grading, traversa parcul, dadu peste o
bariera, apoi un camp i o poteca noroioasa

care o duse la un drum de caruta, iar aoesta la o intindere mare de iarba salbatea
si aspra, un tinut plin de burueni care ducea
la faleze 1 mare.
Simti imboldul sa mearga pang la mare,

www.dacoromanica.ro

54

DAPHNE DU MAURIER

nu numai la rau -- iar

soarele scapatand la orizont i seara racola marea deschisa

rindu-se ajunse in cele din urma pe un teren

in panta unde pescaruii tipara furioi la

aparitia ei, fiind timpul clocitului. Lasandu-se sa alunece pe parnantul ierbos i piese uita departe la
tricelele suparatoare
mare.

Deparle, in stanga, era raul: lat i straincitor, logodindu-se cu marea; marea insai,
foarte linitita, cu soarele de apus colorand-o in aramiu i rocat. Sub ea, in jos, valuri mici stropeau stancile. Apunand in spatele Donei soarele facea pe mare o potecit
intinzandu-se pang departe la orizont. Cum
stalea i se uita cu spiritul putin amortit dar
multumita, cu inima impacata, Dona vazu

o pats la orizont, i imediat umbra lua

forma i aparura panzele albe ale unei corabii. Catva timp nu innainta deloc, nesufland nici-o briza pe apa i 'Area sa atarne
acolo departe intre cer i mare, ca o jucarie
pictata. Acum putea vedea puntea superiaril i prora i catargele curioase. Oamenii
de pe ea trebue sa fi avut noroc la pescuit,
pentrucil in jurul corabiei se ingramadeau
nenumilrati pescarui, tipand, rotindu-se i
plonjand in apa. Un tremurat uor de vant

se ivi in larg i Dona vazu cum panzele

prinsera briza i se umflara ca un stomac
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

55

iar pescdruii se ridicara gramadd roind in jurul catargelor.

Apusul prinse corabia dandu-i un colorit
auriu i aa inainta spre farm tdcuta, furiandu-se, lasdnd in urmd o poteca neagra.
Pe Dona o cuprinse un sentiment ciudat,
caicum o many i-ar fi atins inima i o
plin, albe i libere,

voce i-ar fi optit: imi voiu aminti de

asta". 0 presimtire de teamd ciudatd, de

minune, de exaltare, o cuprinse deodatd,
Se intoarse repede zambindu-i fard motiv,
murmurand o melodie i urea dealurile spre
Navron House, sdrincl anturile ca un cop
i tardndu-si fusta prin noroi,
in timp ce
cerul se intuneca, luna incepuse sd rdsard
i vantul de noapte sa sopteasca printre ramurile pomilor inalti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL V.

Dona se gala. Indata dupa Inapoiere, obosita de plimbare si adormi imediat, In ciuda

perdelelor date la o parte si a lunii stralucitoare. Pe la miezul noptii Insi. se trezi,

auzind pasi scartaind pe pietrisul de sub

fereastra ei. Toata casa era cufundata in
somn, iar Dona, alarmata de pasii auziti in
noapte se ridica din pat si se uita prin fe-

reastra in gradind. Nu putu vedea nimic,

si oricine ar fi stat
casa fiind In umbra
acolo jos ar fi putut trece neobservat.
Astepta veghiind,

si deodatd, din braul

de arbori de dincolo de pajiste, se ivi in

lumina lunii un barbat care privi In sus
spre cash. II vdzu ducandu-si mainile facute

cupa la gura si scotand un suerat u.sor.

Imediat se furisa altcineva dinsprecasa umbrita nude se adapostise probabil si tra-

versa repede pajistea spre barbatul dintre

pomi, cu mina ridicata in sewn de prevenire; iar omul acesta era William. Dona se
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

57

apleca Inainte, incadrata de draperii, cu buc-

lele acoperindu-i fata. Respira mai repede

decal de obiceiu si inima ii batea violent
fiindca In ceeace vedea era primejdie,lera o
atatare. Degetele ei tamburinau pervazul cu
o melodic fara name. Cei doi barbati stateau acum in lumina lunii si Dona fl vazu
pe William gesticula'nd cu mainile i ardtand

spre casa; iar ea de teama de a nu fi observata se trase mai Inapoi in umbra. Cei
doi continuara convorbirea, strdinul uitandu-se i el in sus spre casa si imediat ridica
din umeri i intinse bratele in ldturi, casi-

cum problema depasea puterile lui de rezolvare; apoi se retrasera amandoi printre
braul de arbori si disparurd. Dona astepta,
asculta, dar ei nu se mai intoarsera.
Briza racoroasa urnflandu-i cdmasa ei

subtire de noapte o facu A. se infioare,

asa ca se reintoarse spre pat. Dar nu putu

adormi, aceasta noua plecare a lui William
fiind un mister care se cerea lamurit. Daca
1-ar fi vazut plimbandu-se singur printre
copaci, in lumina lunii, nu i-ar fi dat prey
mult de gandit, caci ar fi banuit fie existenta unei femei care-i placea in catunul
Helford de pe rau, fie ca expeditia lui tacuta ar fi putut fi mai nevinovata'. Inca: o
vandtoare de fluturi in miez de noapte. Dar
mersul acesta pe furis, casicum ar fi asteptat

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

58

un semnal, omul acela din intuneric cu mainile cups la gura si sueratul acela usor, cum
si felul cum. William a traversat pajistea cu
acestea erau
mina ridicata a instiintare,

probleme mai grave, fiind prilej de neli-

niste. Se intreba chiar data nu fusese proasta sit alba incredere in William.
Oricine, in afara de ea, 1-ar fi. concediat

chiar din prima seam, afland ce serviciu

Meuse si cum traise singur in casa fara'
sa aiba ordine in aceasta privinta. Chiar
felul lui de-a fi, atat de nepotrivit cu al
servitorilor obisnuiti, aceasta purtare care o
fara Inintriga si o amuza totdeodata,

doiala ca ar fi suparat pe cele mai multe

stapane, pc o Lady Godolphin de pilda.
numai
Harry 1-ar fi dat afara imediat,
ea William s'ar fi purtat cu totul altfel
fats de el; asa, eel putin, simtea ea instinctiv. Iar vasul acela cu tutun si volumul de
era ceva dincolo de puterea ei de
poezii,
intelegere, ceva mistificator, dar dimineata
trebuia sa fats ceva, sa is o hotarare. Fara
s fi hotarit Inca nimic si cu mintea tulburata, ea adormi in cele din urmd, pe cand
lumina cenusie a zorilor piltrundea in camera.

Ziva era fierbinte si strdlucitoare ca si

acea precedents, soarele auriu agatat pe un

cer far(' nouri, and Dona se trezi. Prima

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCF,ZULUI

59

ei miscare fu spre braul de pomi uncle vorbise William cu strainul si disparusera cu

o noapte mai inainte. Asa cum se asteptase
urmele pasilor for Meuse poteca printre dopoteii albastri, poteca lesne de urmat, du-

cand drept spre poteca principals a dumbr5vii, printre pomii deli. Urma catva timp
drumul coborand tot mereu, serpuil, grunjos, greu de urmat si isi dadu deodataseama
ca poteca ducea spre rau, sau mai curand
un brat al lui, fiindca prinse in departare
lucirca apei pe care nu se aslepla s'o afle
atat de aproape. Raul propriu zis cu siguranta ca trebuia sa fie in stanga ei, iar acea-

sta facie de apa peste care da'duse ii era

necunoscuta, era o descoperire. Ezita un
moment, nehotarata dad". sa mearga mai
departe sau nu, iar apoi amintindu-si de
ora inaintata si de copiii cari o vor cauta,
de William chiar, asteptandu-i ordinele,
se intoarse urcand din nou grin padure si
traversa pajistile spre Navron House. Trebuia sa amane plimbarea pentru alts data,
poate pentru mai tarziu, dupa amiaza.
Asa ca se juca cu copiii si apoi ii scrise
lui Harry o scrisoare, groomul urmand sa
piece peste cloud zile sa-i clued vesti la Londra. Statea in salon langa fereastra deschisii

si musca varful penei. Ce putea sa-i scrie

decal ca era fericita in libertatea ei, absurd
www.dacoromanica.ro

60

DAPHNE DU MAURIER

i asta 1-ar fi durut. Bietul

de fericita?
Harry, el nu va Intelege niciodata...

Godolphin prietenul tau din copildrie",

ii stria ea,
mi-a facut o vizitd. L-am
gasit cam solemn i antipatic i nu ya pot
vedea sbenguindu-va prin campii ca baietii

mid. Dar poate ca to nu to sbenguiai ci

stateai pe vreun scaun aurit jucandu-te de-a

Imparatul i supuii". El are o crescatura

de came pe varful nasului; sotia lui ateapta
un baby. Era agitat i tuna in privinta unor

pirati, sau mai bine zis a unui pirat, un

francez, care vine in puterea noptii i-i pradd. casa lui i ale vecinilor lui, dar cu toti
soldatii nu-1 pot ?prinde, ceeace mi se pare

destul de nedibaci din partea lor. Mi-am

propus sa pornesc singura o actiune, cu un
cutit in dinti i cand voiu da peste bandit-

care dupa spusele lui Godolphin e foarte

fioros, un individ care-i macelarete pe bar11 voiu lega
bati 1 le rapete pe femei
cu franghii tari i ti-1 voiu trimite in dar".

Cased. i-i ciocani dintii cu pana. Era

lesne sa scrie o astfel de scrisoare in care

sa is totul in gluma, dar trebuia sa alba

grija sa nu scape vreun cuvant tandru, fiind-

ca Harry ar lua primul cal sa villa la ea;

dar nici prea rece nu trebuia sa fie, fiindca
asta 1-ar 1nfierbanta i tot ar veni.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

61

Distreaza-te cum vrei", continua. ea s

si gandeste-te cum vei arata cand
bei al cincilea pahar, iar data vrei fa curie
primei femei pe care o intalnesti fiindca eu
scrie,

nu to voiu socri cand ne vom vedea din

nou. Copiii sunt sanatosi ti -ti trimit dragostea lor, iar eu iii trimit... tot ce-ai vrea
to " .

Soda to afectuoasa",
Dona.

Indoi scrisoarea
pecetlui. Acuma era
libera din nou t incepu sa reflecteze cum
sa scape de William dupa amiaza asta, fiind-

ca voia sa-1 stie departe cand va porni in

expeditie. La ora 1 mancandu-si pranzul
rece, tia cum trebuia sa procedeze.
spuse ea.
William,
My lady?

Ridica privirea spre el. Nu mai avea nimic din caut5.tura de soim in el, ci era ca
de obiceiu, atent la ordinele ei.
William, spuse ea, as vrea ca dupa
masa s pleci calare la conacul lordului
Godolphin sa-i duci flori sotiei lui care nu-i
tocmai bine.

I se paru ca in privirea lui trecu un fulger de plictiseala,. de refuz momentan, de

e zit are.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

52

Doriti sa duc florile chiar azi, mylady?

Daca vrei, William.

Cred ca groomul n'are nici-o treaha,

mylady.

Vreau ca groomul s'o is pe domnisoara

Henriette si domnisorul James cu guvernanta la un pic-nic cu trasura.

Foarte bine, mylady.
Vei spune gradinarului sa taie flori.
Da, mylady.
Ea nu mai spuse nimic si zambi, ghicind

ca el nu voia sa se duca. Poate ca avea o

alto intalnire cu prietenul sa-u, in padure jos.
Spune-i uneia din servitoare sa-mi facg

patul si sa traga perdelele, ma voiu odihni

dupa amiaza asta
spuse ea iesind din
camera; iar William se Indina fara sa raspunda.

Era si aceasta o siretenie, sa-i adoarma

lui orice banuiala ar putea sa alba, desi
era sigura ca n'avea niciuna. Si astfel, jucandu-si rolul, se, duse sus si se intinse pe
pat. Mai tarziu auzi trasura oprindu-se in
curie si vocile copiilor ciripind atatate de
brusca idee a unui pic-nic, iar apoi trasura
hurducilind pe drum. Dupa caleva clipe auzi
tropolul unui singur cal batand pietrele cal-

daramului. Esi din camera, traversa o sala

spre fereastra ce privea in curte i-1 vazu
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

63

pe William incalecand i plecand cu un

mare buchet de flori in fata lui, pe sea.
0 stratagems plina de succes, gdndi ea,
razand
ca un copil prostut in pragul
unei aventuri. Iii puce o rochie uzata care

putea sa se strice fdra parere de rau, un

batist de matase pe cap si se furisa afar
din propria ei cash. ca un hot.
Urma aceiasi potecd pe care o gasise dimineata, dar de data aceasta se infunda adam in padure fard ezitare. Pasarile erau

din nou active, dupa tacerea for dela amiaza; fluturi tacuti dantuiau si se sbenguiau in aer; albine somnoroase zumzuiau

in aerul fierbinle sburand spre ramurile

de sus ale pomilor. Dhdu din nou peste firul

de apa stralucitoare care o surprinsese dimineata. Pomii se rareau i ajunse la mal;

si-atunci, pentru prima data vazu golfuletul,
linislit 1i netulburat, ocrotit de pomi, ascuns

de privirile oamenilor. Il cercetd mirata,

caci ea nu stiuse de exislenta lui, de aceast5
ramura a raului principal furisandu-se in
domeniul ei, atat de adapostild si ascunsa de
padurea insasi. Era reflux si apa se scurgea

din bancurile indloase. Golful serpuia in

jurul unui grup de pomi si Dona incepu
sa umble dealungul malului uilandu-si de
tinla ei, aceasta nouil descoperire fiind o
bucurie neasteptata. Golful era un isvor de
www.dacoromanica.ro

64

DAPHNE DU MAURIER

vraja, o evadare" noun, mai bunk decal

Nauron House, un Joe de visare i somn, o
Lark a fAgAduintii. Un erete cenuiu i solemn, cu capul afundat in umerii cocarjati,

stAtea in apa putin adanca, iar in spatele

lui un batlan cerceta malul duple stridii. 0
prigorie tip5. ciudat i-i 1u5. sborul in- josul

golfului. Ceva, dar nu ea l'nsai, tulburase

pasArile,
fiindcA i uliul se ridica incel

batanduli greoi aripile i urmA prigoria.

Dona se opri o clipl fiindcA auzise i ea
un sunet, ceva ca sgomotul unuiciocan. Ii
continua drumul i ajunse la o rAsucire a
golfului. Acolo se opri i instinctiv se retrase la adapostul pomilor, pentrucA inaintea ei, acolo uncle golful se lArgea brusc,
era ancorata o corabie; atat de aproape era
ca putea s5. arunce o monedk pe puntea ei.
0 recunoscu imediat. Aceasta era corabia pe
care o vazuse cu o searA mai Inainte pictata la orizont cu rou i auriu de soarele
apunand. Doi oameni atarnau intr'o parte a
ei infundand calti; de aici veneau loviturile
de ciocan auzite. Unde ancorase corabia trebue sA fie apa adanca fiindcA de amandoua
pArtile erau bancuri de mal i refluxul fAcea

bulboace i spumA. Cativa metri departe

de corabie era un chei pe care zriceau scripeti, macarele i odgoane. Se pare cA reparau ceva. 0 barca era trasa Tanga vas dar
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

65

nu era nimeni in ea. In afara de cei doi oameni cari infundau cu calti o parte a cora-

biei, totul era linistit, tacerea adormita a

unei dupa amiezi de vara. Nimeni nu slia,
.gandea Dona, nimeni nu putea spune
numai dacti ar fi coborit direct dela Navron
House asa cum Meuse ea
ca o corabie

era ancorata in acest san de mare ocrotit

de pond si ascuns de rani deschis.
Alt om Iraversa puntea si se apleca peste
bord uilandu-se la camarazii lui. Un om mic

si zarnbilor, ca o maimutica, si care purta

in mina o lauta. Sari pe balustrada, isi

aduna picioarele sub el si incepu sa sune

coardele. Ceilalti doi ridicara privirile spre
el si rasera. El zdrangani nepasator o arie
melodioasa si apoi incepu sa ante; mai intai incelisor, dupa aceia mai tare. Dona
caula sa prinda cuvintele si-si dadu seama
deodala ca omul canta frantuzeste. Inima
incepu sa-i galopeze, mainile se incleiara
si gura i se usca. Intelese deodata ca aici
era ascunzatoarea francezului si asta ii era
corabia. Penlru prima data in viata ei simti
un spasm ciudat de teama.
Trebuia sil reflecleze repede, sa-si faca
un plan, sa foloseasca ceeace aflase. Cal
de evident era totul acuma: golfuletul acela linistit era o ascunzatoare perfecta, atat
de linistita, de indepartata; nimeni n'ar ba5

www.dacoromanica.ro

66

DAPHNE DU MAURIER

nui vreodata. Dar trebuia sa fach ceva, va

trebui sa vorbeasch. cuiva.
Dar trebuia neaparat? Plecand acurna, sa
spund ca a vazut corabia sau sa pretindh ca

nu stie nimic? Sa uite totul, sa nu fie nevoe sa fie implicath; allfel ar insemna sa
se termine cu linistea ei, ar insemna soldati
!Aland padurea, lume sosind, Harry venit
complicatir nesfarsite si Nadin Londra,
vron desfiintal ca loc de refugiu. Nu, nu va
spune nimic. Se va furisa prin padure Inapoi acash, nespunand la nimeni; pastrandu-si vinovath secretul, va Msa jafurile sa
continue. Ce-i pasa ei de Godolphin si prietenii lui caraghiosi, de tinutul care suferea?!

Apoi, cum se intoarse sa dispara printre

pomi, cineva iesi din padure din spatele
ei, ii arunch o hainh peste cap si astfel o
orbi; ii prinse mainile asa ca nu se mai
pulu sbate si ca'zu la picioarele lui, sufocalh, nepulincioasa, stiind eh' era pierduta

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VI.

Primul ei sentiment fu de furie; o furie

oarbd. Cum indrdznea cineva sa se poarte

astfel cu ea, s'o lege ca pe o gaind i s'o

poarte la chei? Fu aruneata brutal in fundul
barcii i cel care o legase lud vaslele i vasli
spre corabie. Omul scoase un tipdt de pescaru 1 strigd ceva
ceeace nu putu inte-

camarazilor lui de pe punte. Ea li

auzi razand, iar cel cu lauta struni o melodie sallareatd. Se liberd din haina in care
o infdurasera i-i ridied privirea spre cel
care o izbise. El li vorbea frantuzete i
radea. Purta in ochi o licarire de veselie,
caicum rapirea ei era un jot, o glumd a
unei dupa amiezi de yard; iar cand ea se
Incrunta la el i se uitd de sus, hotaratd
s fie demi* el se trase inapoi simuland
frica i pretinzand ca tremurd. Dona se intreba ce s'ar Intampla data ar ridica vocea
i ar striga dupa ajutor;
ar auzi-o cineva,
sau ar fi zadarnic?
lege

www.dacoromanica.ro

68

DAPHNE DU MAURIER

Stia totusi ca nu pulea face asta; femeile

ca ea nu tipau, ci asteptau momentul salvarii. Stia sa inoate Si poate ca va fi posibil

mai tarziu, in intuneric, sa coboare de pe

corabie in apa. Ce proasta a fost, gandi
ea, sa zaboveasca acolo, cand stia ca era
corabia francezului. In definitiv merita sa
fie captiva, s5. fie in situatia asta absurd5
i ridico15, eand o retragere pc furis, la
adapostul pomilor, spre Navron House, ar
fi fost atat de usoara. Treccau acum sub
pieptul corabiei, uncle era puntea superioar5

si ferestruicile rotunde, iar numele ei: La

Mouette" era scris cu litere aurii inflorate.
Se Intreba ce o fi insemnand
franceza ci
era atat de cetoasa deodata
dar nu-si
putu aminti.

Barca se opri la scara atarnand Inteo

parte a corabiei i oarnenii de pe punte se

Ingram5dira ranjind sa vada cum se urea,
Reusi sa se urce cu dibacie, nevoind a le

da prilej de ras si sari pe punte refuzand

ajulorul lor.
Incepura sa-i vorbeasca in dialectul for
pe care nu-1 1ntelegea. Trebuia sa fie Breton,
par'ca Godolphin ii spusese ceva

despre corabia care se refugia pe tarmul

opus. Ei continuau sa-i zambeasch i sa
rada in felul for prostesc, ceeace o infuria
fiindca nu se potrivea cu rolul demo ai
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

69

eroic pe care ea ar fi vrul sa-1 joace. Isi

Incrucisa bratele

intoarse privirea dela

ei nespunand nimic. Apoi, primal barbat

reaparu,
se dusese probabil st1-1 instiinteze pe conducatorul tor, capitan-ul acestui
vas fantastic,
facu semn cu capul
sa-1 urmeze.

Era cu totul altfel decal se asteptase ea.

Oamenii acestia erau ca niste copii, incanlati de prezenta ei, zambind si fluerand,
iar ea crezuse ca piratii sunt niste creaturi
fioroase, cu inele in urechi si cutile in dinti.
Corabia era curata,
ea isi imaginase
un vas murdar si spurcat si rau mirositor,

nu era nicio dezordine, vopseaua era

proaspata si vesela, puntea frecala ca pe un

vas de razboi, iar dinteo parte a corabiei,

unde ea banuta ca vietuia echipajul, venea

aroma datatoare de pofta de mancare a

unei supe de zarzaval. Omul o conduse prin-

leo 110. rotaliva, in jos pe caleva trepte si

balm la o use dincolo de care o voce
pofti sa intre. Dona se opri in prag
clipind des din ochi, fiindca soarele patrunzand prin fereastra broda stralucitor captusala de lemn deschis a cabinei. Din nou
se simti prost, dezechilibrata, fiindca. Incaperea nu era deloc gaura intunecoasa ce-si
Inchipuise, plina de slide goale si pumnale,

ci era o camera ca in orice casa: CU

www.dacoromanica.ro

70

DAPHNE DU MAURIER

scaune, o masa lustruita i picturi de pasari. Avea In ea ceva odihnitor, odihnitor

1 totui auster, camera cuiva care se mut-

tumea cu el insui. Cel care o condusese

la cabina se retrase Inchizand ua linitit,
iar omul dela masa lustruita continua s5
scrie neluand in seama intrarea ei. I1 cerceta pe furi, contienta de o brusca sfiiciune i urandu-se Insai din aceasta cauza.
Sfioasa, tocmai ea, Dona, care nu era nici-

odata timida, careia nu-i pasa de nimic i

nimeni. Se intreba cat o s'o mai Vila In picioare acolo; era o mojicie; dar ea nu putea
sa Inceapa vorba. Se gandi deodath la Godolphin cu ochii lui bulbucati i protube-

ranta earnoasa in varful nasului; ce-ar

spune el daca ar putea-o vedea acum singull in cabina teribilului francez, Godolphin

care ducea frica femeilor din tinut.

Francezul continua sa scrie i Dona s
stea in picioare langa u5.. 1i dadu seama
acum ce-1 deosebia de ceilalti barbati. El
purta propriul lui par, ca adevaratii barbati, in. locul perucilor buclate i ridicole,
la moda; iar ea vazu imediat cat de bine
fi venea, cat de imposibil 1-ar fi lui s5. S2
poarte altfel. Cat de concentrat era, cat de
detaat, ca un student pregatinduli examenele. Nici nu s'a ostenit sa -ti ridice capul
In prezenta ei.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

71

Dar, in definitiv, ce lucru important tot

mazgalea el acolo? Ea se aventura un pas,
4:101., mai aproape de masa ca sa poata yedea,
si-si dadu seama ca nu stria deloc,
el desena; fin, cu mare grip', un uliu stand

pe un bane malos asa cum vazuse si ea

cu cateva minute mai inain.te.

Fu Inmarmurita, nu-si putu gasi nici gandul nici cuvintele, caci piratii nu erau ast-

fel, cel putin pirati,i inchipuirii ei. De ce

nu juca el rolul pe care imaginatia ei i-I
dase: a unui individ rau, cu privirea sasie,
murdar, 'injurand grozav, cu mainile unsuroase,
iar nu acest om stand la o mass
lustruita si neluand-o pe ea In seama?
Insfarit el li vorbi incetisor cu un usor
accent strain, dar continua sa-si deseneze
uliul neuitandu-se la ea.
Se pare ca-mispionaicorabia, spuse el.

Ea 'simti imediat o Intepatura de furie:

ea sa spioneze! Doamne, ce acuzare!
Dimpotriva, se pare ca oamenii dumitale mi-au pangarit domeniul.

El se uita in sus si sari in picioare. Era

Walt, mult mai inalt decat isi inchipuise,
In ochii lui negri trecu un fulger de recunoastere si, apoi, zambi usor, discret.
Cele mai umile scuze ale mele, spuse
el, n'as fi crezut ca. Insasi stapana domeniu-

lui sa ma viziteze In persoana.

www.dacoromanica.ro

72

DAPHNE DU MAURIER

El ii oferi un scaun si ea se aseza far5

vorbd. Continua s'o priveasca cu aceiasi licArire de recunoastere in ochi, cu aceiasi
secreta desfatare in privire. Se ldsa pe spate
in scaun, picior peste picior, muscand pana
cu care desemnase.
Din ordinul dumitale am lost prinsa si
adusd aici?
spuse ea; landea ceva lrebuia
A. fie vorbit, iar el ar fi continual s'o cer-

celeze de sus pang jos in felul lui ciudat.

Oamenii mei au ordin s lege pe orieine se a.ventureazd pang la golf,
spuse
el. De obiceiu nu ne lulbura nimeni. Dum-

neata insa ai lost mai cutezdtoare cleat

locuitorii de aici si acum suferi din pricina
asta. Nu esti ranila sau invineita, nu-i asa?
Nu,
raspunse ea scurt.
Alunci deco to plangi?

Nu sunt obisnuita sa fin tratald astfel, spuse ea manioasti iarasi, fiindca o facea sd se simta caraghioasa.
Nu, firesle ca nu, spuse el linistit,
dar nu -ti strica deloc.
Doamne Dumnezeule, ce obraznicie, ce insolenta. Furia ei insa II amuza si el continua
sd balii toba in scaun, sa zambeasca si sa -si
muste pana de desemn.

Ce-ai de gand s faci cu mine?

spuse ea.
Ah, vezi, aici i-aici, raspunse el punand
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

73

jos pana. Trebue sa cercetez regulamentul,

Trase un serlar al mesei sff scoase un volum ale carui pagini incepu sa le intoarca
incet, cu o mare solemnitate.
Despre prizonieri... Metode de capturare... Interogalorii... Detinerea 'or.... Tratarea lor... etc. etc.",
cell el cu glas tare.
Hm,... da,... e totul aici, dar din neferi-

cire aceste note se refers numai la capturarea, detinerea sff tratarea prizonierilor
barbati. Nu m'am ganclit sa stipulez nimic
relativ la femei. 0 mare scapare din vedere
din partea,mea.
Ea se gandi din nou la Godolphin si te-.
merile lui si in ciuda sacaelii ei se trezi zarn-

bind amintindu-si cuvintele lui: avand in

vedere ca individul e francez, e numai o
chestiune de timp sa...".
Vocea lui ii franse linia gandurilor:
Vezi, asa-i mai bine. Nu-ti sta bine
cand esti furioasil. Acum incepi sa arati mai
mult asa cum esti inteadevar.
Ce stiff dumneata despre mine?

El zambi iarasi continuand sa tamburineze scaunul.

Lady St. Columb,

spuse el,
rasfatata Curtii. Lady Doria care bea prin ta-.
verne in tovarasia prielenilor barbatului ei.
Vezi, esti o celebritate.
www.dacoromanica.ro

74

DAPHNE DU MAURIER

Ea se Inrosi ca focul, ranita de ironia

vorbclor lui i dispretul lui linitit.
S'a terminat cu asta acuma, spuse ea,
s'a sfarsit totul.
Vrei sa spui,
pentru moment.
Nu, pentru totdeauna.
El incepu sa fluere incelisor i apropiindu-se de desemn continua sa se joace cu
el facand umbre.
Cand vei fi stat la Navron ceva mai indelungat, te vei plictisi, spuse el,
i te
vei simti din nou chemata de sgomotul i
mirosul Londrei. Iar de capriciul de acuma
iti vei reaminti ca de ceva trecator.
Nu,

spuse ea.

Dar el nu ra'spunse si continua sa. deseneze.

Prinsa de curiozitate ea II supraveghia.

Desena bine, iar ea incepu sa uite ca era
o prizoniera i ca ar putea fi dusmani.
Until statea pe bancurile maloase la
capul golfului,
spuse ea,
1-am vazut
mai adineauri inainte de venirea pe corabie.
Da, raspunse el
e totdeauna acolo in
thnpul refluxului. E unul din terenurile lui

de hrana, desi iii are cuibul mai departe,

spre Gweek, In susul canalului principal.
Ce-ai mai vazut altceva?
Un batlan i o alta pasare; cred ca. era
.0 prigorie.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Da, da, spuse el,

75

trebue sa fi fost

,acolo. Cred ca i-a indepartat ciocanitul.

Da,
spuse ea.
El ii continua flueratul lui farce melodie,

desenand in acela timp; iar ea D. privea

i &idea cat de natural era, simplu i farce

efort, sa stea acolo in cabina, alaturi de

francez pe corabia lui, in timp ce soarele
patrundea prin fereastra i refluxul facea
bulboace in jurul prorei. Era ciudat; ca un
vis, ca ceva ce tiuse intotdeauna ea o sa

se intample, caicum ar fi fost o scen5

dintr'o drama in care avea i ea un rol;
corlina se ridicase acuma i cineva ii op-

tise: hai, pe aici trebue sa intri",

Au inceput ldstunii de noapte s piece,
spuse el,
seara se cuibaresc in dealu-

rile de dincolo de golf. Sunt atat de prudenti ca-i aproape imposibil sa to apropii
,de ei.
Da.

SLR ca golful e refugiul meu,

spuse
el privind-o o clipa i apoi intorcand capul.

Vin aici sa stau degeaba. 5i-apoi, nand

lenea ma cuprinde prea mult am taria sa
ma desprind i sa o pornesc din nou in
larg.

$i sa comiti acte de piraterie contra

celor din tinutul meu.
$i sa comit acte de piraterie contra cewww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

76

for din tinutul dumitale,

spuse el ca un

ecou.

El ispravi desenul, it puse deoparte i

apoi se ridica In picioare intinzand bratele
deasupra capului.
Intr'o zi te vor prinde,
spuse ea.
Intr'o zi... poate; i se duse spre ferestruica uitandu-se afara, cu spatele intors
spre ea.
Vino i te uita,
spuse el, iar ea se

ridica de pe scaun 1 se duse sa stea in

picioare langa el, amfa'ndoi privind in jos

spre apa unde plutea un card mare de pescarui cautand hrana cu ciocurile in apa.
Vin totdeauna cu duzinile aici; se pare
ca afla imediat de intoarcerea noastra. Oamenii mei ii hranesc i eu nu-i pot impiedica. Ca i ei de rau, sunt i eu. Le arunc
totdeauna resturi de mancare de aici dela
fereastra.
El rase, i luand o coaja de
paine, o 'rause i le-o arunca, iar pescaruii sarira asupra ei tipand asc-utit i luptandu-se intre ei.
Poate ca se simt atrai spre not dintr'un sentiment de camaraderie; e greala
mea sa-mi fi botezat corabia: La Mouette"
La Illouette":. Pescaruu1"... da, desigur, cum de uitasem ce insemneaza?1"...
i continuara sh priveasca pescaruii aplecandu-se prin fereastra.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

77

ceeace fac
Ce absurd, reflecta Dona
acum, nu-i ceeace aveam de gaud. Acum cu

siguranta ca a fi fost legata cu franghii

:i aruncata in intunecimea calei, Invinctita
1 zdrobita; cand colo, not aruncam firimi-

turi pescaruilor i am uitat ca trebue sa

ma aral manioasa".
Dece te-ai facut pirat? rupse Dona Cacereu, in cele din urma.
D.ece calareti cai nar5.'vai?

Intre-

ba el.
Din cauza primejdiei, din cauza iutelii

tor, pentruca a putea fi trantita la pamant.

De asla m'am facut i eu pirat.

Da, dar...
Nu existri nici un dar". Totul, in rea-

Male, e foarle simplu; nicio problema intunecata. Nu urasc societatea omeneasca i

n'am simtaminte amare impotriva semenitor mei. Se intampla c5. problemele de piraterie sa ma intereseze, sa se potriveasc5

lnclinatiei mele de gandire. Nu e numai o

chestiune. de brutalitate i cruzime sangeroasil, vezi bine. Organizarea imi rapete
multe ceasuri, in multe zile; fiecare am5nun!.

al unei debarcari trebue sa fie re-

flectat i pregatit. Detest dezordinea sau

vreo metoda de atac stangace. Totul e ca o
problem5." de geometrie, hrana din belug
www.dacoromanica.ro

78

DAPHNE DU MAURIER

pentru creer. $i in afara de asta,... ei bine,

am si eu amuzamentul meu, grauntele de
excitare,
infrangerea semenului meu. E.
ceva foarte atragator, foarte multumitor.
Da,
spuse ea. Da, inteleg acuma_
Nu-i asa eh' esti nedumerita, fiindca
nu m'ai gasit beat pe podea, Inconjurat de
sange
pumnale, de sticle cu alcool si
femei galagioase?
rase el uitandu-se in
jos la ea.
Ea ii intoarse zambetul, dar nu raspunse.
Cineva batu la use si cand francezul

striga: intra", unul din oameni se ivi en

un castron cu mph pe o tavh. Aburul bierbinte se ridica in aer si aroma era placuth.

Omul incepu sa pund masa intinzand o

Path alba de masa pe un colt. Scoase apoi

dintr'un dulapior din perete o sliclh de vin.
Dona se uita. Mirosul supei o tenta
era
foame. Vinul phrea sh fie rece in sticla lui
svelta. Omul se retrase. Ridicand privirea
vazu eh stapanul corhbiei o studia cu privire zambitoare.
Vrei sh iei ceva?

spuse el.

Ea aproba dand din cap; oare el ii citea

gandurile? Aduse alta farfurie ssi lingura ssi
inch un pahar din bufet. Apoi Impinse doul
scaune spre masa. Dona vazu ca era si paine
proaspata, coapta dupd felul francez, cu
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

coaja inchis5 la culoare

79

urme de unt

galben.

Mancard in tacere; apoi el turna vinul

limpede si nu prea dulce. Tot timpul
ea se &idea di' era ca Intr'un vis de care-si
aminlea, ceva linistit, familiar, un vis recurece

gannoscul. Nu-i pentru prima oara",

am mai facut asta mai Inadea Dona,
inte". Si totusi era absurd, el era un strain

pentru ea si WW1 se intampla pentru prima

data. Se intreba cat o fi ceasul. Copia se

vor fi inapoiat dela pic-flit i trebue s5
bata la usa ei, dar nu le va raspunde nimeni. Dar nu-i pasa; ce importanta aveau
lucrurile astea? Continua sa-si bea vinul
uitandu-se la picturile cu pasari, iar din
cand in cand arun.candu-i lui o privire
fugara cand stia ca ti -a in,tors capul dela
ea.

El intinse bratul, lua un vas cu tutun de

$i incepu s sfarme amestecul
in podul palmei. Era tutun taiat scull., inchis la culoare, intepator la aroma. Deodata adevarul i se 1nfatisa cu iuteala de
fulger; viizu vasul cu tutun in dormitorul
ei 5i volumul de poeme frantuzesti cu un

pe un raft

pescarus desenat pe scoarta; 11 vazu pe William alergand spre braul de pomi,

Wil-

liam si stapanul lui care calatorea din be

www.dacoromanica.ro

80

DAPHNE DU MAURIER

in loc, stapanul lui 'in permanenta eautare

a unui refugiu.
Dona se ridica de pe
scaun i se uila fix la el.
Doamne Dumnezeule!
El o privi.
Ce s'a intamplai?
Dumneata, spuse ea,

exclamil ea.

dumneata ai
lasal un vas cu tutun i volumul lui Ronsard in dormitorul meu. Dumneata eti cel
care a dormit in patul meu.
El zthnbi, amuzat de mirarea ei, de confuzia i groaza ei.
Le-am liisat acolo? Uitasem. ,Si William asta,
ce distrat i nepasator sa nu
be observe el.

Pentru dumneata a slat William la

de dragul dumitale
i-a indepartat pe ceilalti servitors. Tot timpul acesta cand not eram in Londra, dumNavron,

spuse ea,

neata ai fost la Navron.

nu tot timpul. Numai din cand in and, cand planurile mele
cereau asta. Si -apoi, vezi, iarna plutete o
atmosfera umeda asupra golfului i era o
sehimbare luxurianta sa gasesc confortul
dorrnitorului duinitale. Intr'un fel, am simtil
Intotdeauna ca nu te-ar suparal
Continua s'o priveasca, mereu cu. aceiai
licarire de amuzare in ochi.
Nu,

spuse el,

$tii ca am stat de vorba cu portretul

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUT

81

dumitale de mai multe ori; si-i spuneam:

My lady, vreti sa cedati patul dumneavoastrA

unui francez ostenit? Si mi se parea c5. te

Inclinai cu grade Mani cladeai voie. Catedata zambeai chiar.
Era foarte rau si neobisnuit, din partea
dumitale;

spuse ea.

*Liu.

Pe langa asta era si primejdios.

Aici era punclul de atractie.
Daca as fi banuit catusi de putin...
Ce-ai fi f5cut?
As fi venit la Navron imedial.
Si-apoi?
As fi lacatuil casa, 1-as fi concediat pe
William si as fi pus un paznic pe domeniu.
Toate acestea?

Da.

Nu te cred.
Dece nu?

Pentruca stand in patul dumitale si

privindu-ti portretul din perete nu te purtai
tot asa.
Cum ma purtam?
Cu totul altfel.
Dar ce faceam?
Mu lte.

Ce, adica?

In primul rand te alaturai echipajului

corabiei, Iti inscriai numele printre ale ace6

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

82

lora credincioi mie. Erai prima 1 ultima

femeie care sd facd asta.
Spunand acestea, el se ridica dela masa,,,
se indreptd spre un sertar i aduse o carte
de bord. 0 deschise i pe prima paging ea
vdzu scris: La Marlette", urmat de un ir
de nume: Edmond Vacquier,... Jules Thomas,... Pierre Blanc,... Luc Dumont i altiir
El lug tocul, 11 inmuid in cerneald i i-1 intinse ei.
Ei bine, ce spui?
Dona lug tocul, it balansd in Juana' o clip&

caicurn ar fi vrut sa cantareasca intrebarea,

i nu tiu data gandul la Harry in
Londra cascand asupra vreunui jot de carti,
sau Godolphin cu ochii lui bulbucati sau
supa bung pe care tocmai o mancase, sau
vinul bout care o incalzise i ametise i o
Meuse nepdsdloare ca un fluture in soar;
sau poate pentrucd el ramasese in picioare
langa ea, o facu sa rada deodala i sd semneze in mijlocul paginei sub numele celorlalti: Dona St. Columb.

Si-acum, spuse el, trebue sa to Inapoiezi; copiii se vor intreba ce ti s'a Intamplat.

0 petrecu afard din cabind, pe punte. Se

aplecd peste bard i striga oamenii.

In primul rand trebue sd fii prezenlaid, spuse el. Si strigd ceva In dialectul
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

83

breton, ceeace ea nu putu intelege Inteo

clipa echipajul se adund uitandu-se In sus

la ea cu curiozitate in priviri.
Le voi spune ca de azi Inainte vei
putea veni la corabie fdra a da parola; esti
libera s vii sa pleci cand vrei. Golful e
al dumitale; corabia e a dumitale; faci parte
dintre noi.

Le vorbi scurt 1i apoi venird unul cate

unul, se inclinard sdrutandu-i mana, iar ea
le zambea. Era atata nebunie, atdta frivolitate in toate acestea, ca un vis insorit. Jos,

pe apd, unul din oameni o astepta lute

bared. Ea sari bara
cobori scara ce atarna lute parte a cord.biei. Francezul n'o
ajuta, ci se Indira peste bard si-o urmarea
cu privirea.
Mai ai de gand sd-1 concediezi pe William si sd pui lacate la Navron House?
o
Intrebd el.
Nu, fireste.
Trebuie
intorc vizita; e o chestiune de politeta.
Desigur.

Care e ora potrivita? Cred ca dupa

amiaza intre trei ai patru, iar dumneata imi
vei oferi o ceased de ceai.

Ea se uita la el, rase si dddu din cap..

Nu, asta e pentru lordul Godolphin si

nobletea. Corsarii nu fac vizite doamnelor
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

84

dupa amiaza. Di vin pe furis, noaptea, bat

la fereastra, iar stapana conacului temaloare

pentru buna ei reputatie cineaza cu ei la

lumina opaitelor.

Cum vrei, spuse el; pe Wane alunci

la 10 seara?
D a.

Noapte bunti.
Noapte bung.

El continua sa se sprijine de bail uitandu-se cum se departeaza barca spre farm.

Soarele scapalase dupa pomi si golful era
in umbra. Apa era linistita. 0 prigorie neVazula tipa ascutit.

Corabia cu calargele ei Inalle si coloritul

ei viu, parea departe, departe, ireala, fantomatica. Dona se intoarse si grabi pasul
spre casa, printre pomi, zambindu-si vino-

vata ca un copil desmierdand un secret

al dui.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VII.

Ajungand acasa 11 gasi pe William Tanga

o fereastra a salonului, pretextand ca aranjeaza camera; dar ea stiu imediat ca o ateptase. Nu voia
spund nimic deocam-

data, ca sd se mai amuze. Intrand in camera Isi arunca balicul de pe cap 1i -i spuse:
William, m'am plimbat i mi-a trecut
durerea de cap.
Se vede, mylady, spuse el privind-o
atent.

M'am plimbat pe langa rau. E atata

linite i racoare acolo. Nu stiam de exislenta golfului mai Inainte. E fermecator ca
o poveste cu zane. Si un bun loc de ascuns,
William, pentru cei dornici de izolare Ca
mine.

Foarte posibil, mylady.

L-ai vazul pe lordul Godolphin?
Domnia-Sa nu era acasa, mylady. L-am

rugal pe servilorul lui sa dea florlle i mesagiul d-voastra doamnei.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

86

Multumesc, William.

Ea se opri un

moment facandu-se ca aseaza crengutele de

iliac in vaza lor,
si-apoie Ah, William,

sa nu uit. Am maine seam pe cineva la

dna% Ora e cam tarzie, la 10 seara".

Foarte bine, mylady. Cati yeti fi?

Numai doi, William. Eu si altcineva,..,
un domn. Domnul va veni pe jos, asa ca
nu-i nevoe ca groomul sa slea sa pazeasc5
calul. $tii sa &esti William?
Ma pricep oarecum, mylady.

Atunci vei avea grip sa-i trimiti pe

servilori s se culce si vei pregati singur
cina pentru mine si oaspete.
Da, mylady.

$i nu-i nevoe sa mentionezi nimanui

aceasta vizita, William.
Nu, mylady.

In fapt, William, cred c5. ma port ingrozitor;

gi

dumneata trebue sa fi con-

Irariat.
Nu, mylady.
Dece nu, William?
Pentruca nimic din ceeace dunmea-

voastra sau stapanul meu ati filcut vreodata, nu m'a putut impresiona in rAu.
Ea izbucni in ras si batu din palme.
Ah, William, solemnule William, atunci

ai tiut tot timpul? Cum de-ai putut afla,

cum de-ai ghicil?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

87

Era ceva in mersul dumneavoastr5

cand ati intrat mai adineauri, care v'a Iradat. $i privirea dumneavoastra, dadi imi
era foarle vie. $i
dati voe sa spun aa,
vazandu-va venind dinspre rau, am f5.cut
o regula de trei simpla i mi-am spus: S'a
Intamplat ce trebuia; s'au intalnit insfarit".
Dece Insfaril", William?
Pentruca, mylady, eu de felul meu sunt

fatalist i am tiut intotdeauna ca mai curand sau mai tarziu intalnirea trebuia sa
alba loc.
Dei eu sunt stapana conacului, casaThrita, respectata 1 mama a doi copii,
iar stapanul dumitale un francez Vara lege
i un corsar?
In ciuda tuturor acestor lucruri, mylady.

Foar le rau din partea mea, William.

Actionez impotriva intereselor tariff mele.
A putea fi inchisa din cauza asta.
Aa este, mylady.

De data asta hisa, el null mai ascunse

zambetul, gura lui cat un nasture se destinse

i Dona tiu ca el nu va mai fi

t5.'cut i

tuisterios, ci prielenul, aliatul ei i ca putea

sa alba incredere nemarginita in el.

Aprobi profesia stapanului dumitale,
William ?

A aproba i dezaproba sunt doua cuwww.dacoromanica.ro

88

DAPHNE DU MAURIER

vinte inexistence in vocabularul meu. Pirateria ii convine stapanului meu,

ai asta-i
tot ceeace are importanta. Corabia lui e regatul lui; vine si pleaca dupa cum ii place
si nu-i nimeni care sa -i comande. El e legea
pentru el.
N'ar fi posibil sa fie liber, sa facd ce-i

place si totusi sa nu fie pirat?

Slapanul meu crede ca nu. Are credinta

eh' acei care duc o viatd normala in lumea

asta a noastra sunt siliti sa capete obiceiuri,
sa trdiasca dupa reguli cari ucid, eventual,
once initiative, orice spontaneitate. Un om
devine un dinle la o rotitd, o parte dintr'un

sistem. Piratul insd, fiind un rebel si un

izgonit, poate sa scape de lume; el n'are
legatirri, nici .prejudecati, nici principii.

In fapt, are timpul necesar sa fie el

Da, mylady.
Dar ideia ea piraleria e o fardelege nu-1
chinueste?

-- El pradd pe cei care pot suporta sa

fie pradati si mull din ceeace la, darueste.

Populatia sdracd din Bretagne trage profit
deseori. Desnodamintele morale nu-1 pri-.
vesc.

BAnuesc ca nu-i casittorit?

Nu, mylady. Casilloria 1i pirateria nu
duc trai bun laolaltil.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

89

Dar data nevestei lui i-ar place inarea?

Femeile asculta de legile naturii, si fac
copii, mylady. far femeile care fac copii au
inclinatie pentru vatra lor; nu le mai place

sa vagabondeze. Asa incat un barbat ire,

bue sa aleaga: sa stea acasa sa se plicti,
seasca, sau sa place si sa duca dorul. In
amandoua cazurile, el e pierdut. Ca a fie
intr'adevar liber, un barbat trebue sa navigheze singur.
Asta-i filozofia stapanului dumitale,
William?
1)a, mylady.
As vrea sa fiu barbat, William: Sa-mi
gasesc corabia si sa plat, sa-mi fiu lege mie
insumi.

Pe cand vorbea se auzi un sirigat puternic dela etaj, urmat de un planset si

glasul dojenitor al lui Prue. Dona dadu

din cap si zambi:- ,,Stapanul dumitale are

clreptate, William, nu suntem decat dintii
unei rolite, mai ales mamele. Numai cor,
sarii sunt liberi"... Si urea sus la copii sa-i
linisteasca si sa le stearga lacrimile. In noap-

tea aceia, stand in pat, intinse mina si lua

de pe masutil volumul de poezii al lui Ronsard si se gandea cat de ciudat era ea francezul statuse si el acolo, cu capul pe perna
ei, cu acelas volum In mama, cu pipa in
gura. Si-1 inchipui punand volumul deo,
www.dacoromanica.ro

90

DAPHNE DU MAUR=

aa cum
parte dupes ce cetise indeajuns
sufland in lumanare ,i
facea ea acum,
apoi intorcandu-se pe o parte ca sa doarma.

Se intreba dacti el o fi dormind acuma,

acolo in cabina lui rdcoroasa i linititd de

pe corabie, cu apa clipocind la prora; sau
poale ca statea intins pe spate, cu mainile
sub cap,
ca ea acuma,
cu ochii des-

chii in intuneric, somnul nevenind, brodand asupra viitorului.

A doua zi dimineata, scotand capul pe
fereastra dormitorului ei i lasand soarele
sa -i scalde fata, vazu un cer senin i stralucitor mdturat de vantul de rasarit. Primul
ei Wand fu pentru corabia din golf. Ii aminti apoi cat de bun era ancorajul acolo in

fundul golfului ocrotit de pomi, incest ei

deabea aveau cunotinta de curentul furios
ce incretea raul prin,cipal, de mugetul valurilor care venind dinspre mare se spargeau
in spume la gura esluarului. Ii aminti de
seara ce sta s vines, de cind,
i incepu s
zambeascd vinovat, ca un conspirator. Instisi ziva 'Area un preludiu, un gust anlicipat al celor ce vor veni. Ei in grading sa
taie flori, dei cele din cases nu erau Inc d
Vetejite. Taiatul florilor era o activilate padnicit, linitindu-i spiritul. Senzatia atingeril

petalelor i a cozilor verzi, apoi aezarea

florilor in co i mai apoi punerea for una
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

91

ate una in vazele umplule de William, ii

.goni nelinistea. $i William era un conspirator. II observase in sufragerie curatind
argintaria si se privira cu intelegere, fiindca ea stia dece lucreaza el cu atala tragere
de inima.
Sa dam Navroriului ce-i al lui, spuse
Dona. Sa scoti toata argintaria si s aprinzi
toate luminile. $1 ne vei servi in serviciul
acela cu marginea trandafirie tinut inchis
pentru banchete". Era atat de amuzant si
.atatator. Scoase serviciul chiar ea si spala
singura farfuriile prafuite. Apoi impodobi
mijlocul mesei cu boboci de trandafiri
proaspat taiati. Cobori odata cu William
in pivnita, lumina cu opaitul sticlele acoperite de o plasa de paianjeni, iar el alese
un vin mull pretuit de stapanul lui. Schimbara zambete, I i vorbira in soapte, iar Dona
simti toata dulcea vinovatie a unui copil
care face ceva ra'u, ceva oprit si se inabuse
de ras, ascuns in spatele parintilor lui.

Ce ne vet servi la masa?

intrebA

Dona.

Fiti linistita, mylady. Nu va voiu dezamagi.

Dona iesi in grading din nou, canland,

cu inima absurd de vesela. Amiaza fierbinte trecu

gi

orele lungi ale dupa amiezei;

luase ceaiul`cu copiii sub dud, apoi veni

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

92

ei se dusera la culcare. Vantul incetase pe la apusul soarelui si prima stea

seara

aparu. Casa era dorninata de tacere, iar

servilorii, crezand-o ostenita ji ca se retrase in dormitor fard sa cineze, se felicitara singuri pentru libertatea data de sta.-

'Ana for si se retrasera Si ei in camerile

lor. Undeva, singur, William pregatea supeul. Dona nu-1 intrebase nimic data in
dormilorul ei se opri in rata garderobului
reflectand asupra rochiei ce urma
imbrace. Alese una de culoarea lamaii, pe care

o mai purlase i alle on $i stia ca-i vine

foarte bine; Isi puse cerceii de rubin
cari apartinusera mamei lui Harry
in.
urechi si un pandantiv de rubine in jurul
gatului.

Nici nu va baga de searna, gandea

ea,

nu-i el omul sa-i pese de haine sau

giuvaeruri,
1i totusi continua sa se imbrace cu multa grija, rasucindu-si buclele pe

asezandu-le dupa urechi.

Auzi deodata ceasornicul grajdului batand
ora 10 si cuprinsa de panica puse pieptenul
deoparte si cobori scara in sufragerie.
degete

Il vazu pe William care aprinsese toate.

luminile asa cum i se spusese, iar argintaria stralueea pe masa lunga. William aseza
felurile de mancare pe bufet ea se dusesesa vada ce pregatise. Zambi: Ah, William,,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

93

acuma stiu dece te-ai dus la Helford dupti

amiaza asta si te-ai intors cu un cos-.
Pe bufet erau crabi pregatiti Si aranjati
.dupa moda francez5., cartofi noui copti in
coaj5, saladA verde stropita cu usturoi si
ridichi roil. Gasise limp sa faca si patiserii:
placinte subtiri umplute cu crema. Intr'un

bol alalural erau fragi proaspeti, primii

fragi ai anului.
William, esti un geniu, ii spuse ea. 'mei se inclina si zambi: Simi fericil ca sunteti multumita, mylady".
Cum aril? Ii va place stapanului dumitale?
intreba ea ra.sucindu-se pe tocuri.
El nu va face niciun comenlariu, mylady, dar nu cred ca infatisarea dumneavoastra ii va fi indiferenta.
Multumesc, William, ii spuse ea gray
si se duse in salon sa-si astepte oaspetele.
Pentru inai multi siguranta William trasese

perdelele, dar ea le dadu in parti lasand

ski intre noaptea de vara. Tocmai atunci

francezul traversa pajistea, o umbra inalta,

intunecata, umbland fara zgomol. Ea vazu
imediat ca el se dase dup5 felul ei de-a fi
i stiind ca va voi sa joace rolul de stapana
cum Ma domeniului, el se imbracase

euse si ea
ca si cum ar fi o receptie.
Raze le lunii luminau ciorapii lui albi si

scanteiau in cataramele de argint ale pantowww.dacoromanica.ro

94

DAPHNE DU MAURIER

filor. Haina lunga i braul erau de culoarea

vinului, iar la gat i manete avea dantela.
Totui null pusese peruca la moda i purta
parul dupa maniera cavalerilor. Dona ii intinse mana; iar de data aceasta
ca orice
oaspete
el se apleca asupra ei atingand-o
uor cu buzele. Apoi se opri in pragul sa-

lonului, langa fereastra inalta i o privi

zambind.
Gina to ateapta, spuse ea .sfioasa Vara.

motiv; dar el nu raspunse nimic i o urma

In sufragerie unde William sta in picioare
In dosul scaunului ei. Oaspetele se opri un

moment, se uita In jurul lui la luminila

orbitoare, la argintaria stralucitoare, la farfuriile lucioase cu bordura trandafirie, iar

apoi se intoarse spre gazda I cu acel

zambet uor ironic pe care ea Invatase sa

i-1 cunoasca:

Credeti ca-i intelept sa puneti atata

tentatie in fata unui pirat?
E vina lui William, raspunse Dona, of
a facia totul.
Nu cred; William n'a pregatit nicioclata
astfel pentru mine mai inainte,
nu-i aa
William? Imi gateai un cotlet, mi-1 serveai

pe o farfurie oarecare i-mi spuneai sa fiu

multumit.

Aa este, spuse William, cu privirea

scanteind In fata-i mica i rotunda.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

95

Dona se aseza. Sfiiciunea ii pierise, pre-

zenta lui William rupand jena dintre ei.

El iii intelegea perfect rolul de maitre d'h8tel, gata sa raspunda iinediat gandului sta.panel lui, acceptand cu un zambet qi o ridicare din umeri zeflemelele stapanului lui.
Crabii erau buni, salada excelenti, placintele
usoare ca aerul, fragii ca nectarul, vinul Vara
cusur.
Eu sunt bucdtar mai bun ca William,

spuse el,
si intr'o zi vei gusta pui de
primilvarh facuti la frigare de mine.
Nu cred; in cabina dumitale ca o celula de pustnic n'au fost niciodata fripti pui,
Bucataria gf filozofia nu duc trai bun.
laolalla.

Dimpotriva, se potrivesc foarte bine,

dar n'o sa frig puii in cabinii. Vom clhdi
un foc din lemne in aer liber, pe tarmurile
golfului 0i voiu frige un pui pentru dumneata acolo. Dar va trebui sa-1 mananci cu
mainile. Si nu va fi lumina de opaite, ci numai a focului.
Si poate ca prigoriile de care-mi vorbeai nu vor tacea,
spuse ea.
Poate!

El li zambi peste masa, iar ea avu dedata imaginea focului ce-1 vor face pe tarm
in apropierea apei, si cum flacari vor pocni
0i suera,..iar aroma puiului fript le va umple
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

96

narile. Va fi tot. atat de concentrat asupra

gatitului, cum a fost eri asupra desenAului acelui uliu ki cum va fi maine absorbil
de planurile lui corsare. Dona observa ca
William ii lasase singuri
masa stinse lumanarile

gi

ridicandu-se dela
preceda in salon.

Fumeaza, data vrei, spuse ea; iar pe

semineu inaintea lui, el recunoscu vasul lui
cu tulun.
0 adevarala gazda!

Ea se aseza, dar el ramase in picioare

langa emineu, umplandu-si pipa i privind

In jurul lui.
To lul e altfel deck iarna; cand veneam

atunci, mobila era imbracala si nu erau

flori. Era ceva sever in aspectul camerii:

spuse el.
Dumneala ai schimbal total,
Toate casele nelocuite sunt ca niste
cavouri.

Da, dar nu vreau sa spun ca. Navron

House ar fi ramas un cavou, data altcineva
ar fi sfasiat
Ea nu raspunse, nefiind sigura ce vroia
el sa spuna.

Un moment domni tacerea intre ei, jar

apoi el .spuse:

In definiliv, ce te-a adus la Navron?

Ea se juca cu ciucurele pernei de sub cap.
Mi -at spus eri ca Lady St. Columb era

vestita, ea ai auzit sporovaindu-se despre

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

97

escapadele ei. Poate ca am obosit sa mai fiu

Lady St. Columb si am dorit sa devin o

.alta.

Cu alte cuvinte, ai vrut sa evadezi?

Tocmai ceeace-mi sptinea William ca
vei zice.
William are experienta. M'a svazut fa-

cand acelas lucru. A fost ()data un om numit Jean-Benoit Aubery care avea domenii
In Bretagne, bani, prieteni, raspunderi, iar
William era servitorul lui. Si stapanul lui
William ostenise de-a mai fi Jean-Benoit Au-

bery, asa ca se facu pirat si construi La

Mouette".

E posibil, inteadevar, sa devii un a1tu1?

Am gasit ca se poate.

Si esti fericit?
Sunt multumit.
Care-i. diferenta?

Intre fericire si multumire? Ei, vezi,

aid m'ai prins. Nu-i prea usor de pus in cuvinte. Multumirea o avem cand spiritul si
trupul lucreaza armonios fall a fi vreo fric-

tiune intru ele. Atat spiritul cat si trupul

sunt in pace. Nu. doresc nimic altceva. Fericirea e mai greu de prins; iti scapa si vine
poate numal data in cursul unei vieti, apropiindu-se de extaz.
Nu-i ceva continuu, ca inultumirea?
Nu, nu-i ceva continuu. Dar, in defini7

www.dacoromanica.ro

98

DAPHNE DU MAURIER

tiv, suet diferite grade de fericire. Mi-aduc

aminte, de pilda, de anume clipe dupa ce
am ajuns pirat. Prima mea actiune impotriva unui vas de comert englez a lost incunu.nata de succes
duceam prada in
port. A fost o clipa bung, bucuroas5., fericia Savarsisem ceeace uni propusesem; implinisem ceva de care nu cram sigur.
Da, spuse ea; da, inteleg asta.
Si au mai lost si alte momente. Place-

rea simtita dupa ce terminasem un desen

cand uitandu-mil la el avea forma voita.
Dar asta-i alt grad de fericire.

E mai usor atunci pentru un barbat,

spuse ea. Barbatul e tin creator; fericirea lui

ii vine din lururile pe care le silvttrseste,

din ceeace creiazil cu inainile lui, cu creerul

lui, prin talentul lui.

Posibil, spuse el, dar nici femeile nu
stau degeaba. Ele fac copii. Asta-i o isprava
mai mare decal. realizarea unui desen sau
plAnuirea unei actiuni.
Asa crezi?
Fireste.
Nu m'am crandit niciodata la asta mai
inainte.
Ai copii, nu-i asa?
Da; doi.

Si nand pentru prima oara i-ai tinut

in brate nu erai constienta de isprava" duwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

99

mitale? Nu ti-ai spus: Am facut i eu ceva".

$1 nu erai aproape de fericire?
Ea se gandi o clipa si-i zambi apoi.
Poate,
spuse ea.
El se Intoarse i incepu s atinga lucrurile
de pe semineu.
Nu trebue sa uiti ca sunt pirat. Iti lasi
comorile depuse cu nepasare. Caseta asta,

de pilda, valoreaza mai mune sute de lire

sterline.

Da, dar eu am incredere in dumneata.

Nu-i intelept.

Ma las cu totul la mila dumitale.

Sunt cunoscut ca nemilos.
El puse caseta la loc i ridica miniatura

lui Harry. 0 studie cateva clipe suerand

incetisor.
Sotul dumitale?
Da.

Nu Mei' niciun comentariu, dar puse mi-

niatura inapoi la locul ei, iar felul in care

facu asta, nespunand nimic despre Harry,
despre miniatura insasi, ii produse Donei
un simtamant ciudat de incurcatura. Simtea
instinctiv cat de putin se gandea el la Harry
pe care trebuie ca-1 considera drept un pro-

stanac; iar ea ar fi vrut ca miniatura s nu

fi fost acolo sau ca Harry sa fi fost altfel
de om.

A fost facuta de multi vreme;

www.dacoromanica.ro

se

DAPHNE DU MAURIER

100

trezi ea spunand, caicum s'ar fi aparat

cu mult inainte de-a ne casatori.
Hm, da,
spuse el. 0 clipa de tacere
i-apoi...

Dar portretul dumilale, din camera de

sus, a fost facut in acela timp?
Da,
sau eel putin tot cam pe atunci.
Curand dupa ce m'ain logodit cu Harry.

Si de and eti casatorita?

De ase ani. Henriette are cinci ani.
Si ce te-a facut sa to casatoreli?
Se uita tinta la el, incurcata o clipa; inlrebarea lui venise pe neateptate. Si-apoi, pen-

truca el vorbise atat de linitit, atat de aezat, caicum ar fi intrebat-o dece prefera un
fel de mancare alluia i nepasandu-i prea
mull de raspuns,
ea li spuse adevarul
nedandu-i seama ca mai inainie vreme n'ar
fi admis asta.

Harry era amuzant, spuse ea; i-mi

plateau ochii lui.

Vorbind, Donei i se 'Area ca vocea ei

venea de departe, caicum n'ar fi fost a ei,
ci a altcuiva.

El nu raspunse. Se departa de rang emineu, se aeza pe un scaun i scoase o

foaie de hartie dintr'un buzunar at hainei.
Dona continua s5. priveasca in fata ei, ganiiindu-se deodata la Harry, la trecutul ei, la
casaloria for la Londra, la marea multime
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

101

de oameni, cum bietul Harry atat de tandr

si ingrozit de rdspunderile ce-1 asteptau Mu-

se prea mult in noaptea nuntii for ca sd

para mai Indraznet, dar reusind numai s a-

?ar6 urt mai mare prostanac. Apoi au calatorit prin Anglia, vizitand prietenii si locuind mereu prin casele altora, intr'o atmosferd incordata. si artificiala. Iar ea
concepand-o pe Henriette aproape imediat
dupa nunta
devenise nervoasti, prost dispusd, asa cum nu era felul ei neobisnuit
cu maladia de orice fel. Imposibilitatea de
a caldri, de a face plimbari lungi, de a face

tot ceeace ar fi vrut o irita si mai mult.

I-ar fi ajutat data ar fi putut sa-i vorbeascd

Iui Harry, sa-i ceard s'o Inteleagd, dar Intelegerea lui", nu insemna nici tdcere, nici
tandrete, nici calm,
ci mai curand o violentd, o veselie fortata, atata agitatie dandu-si osteneala s'o invioreze; si pe deasupra

o risipa de mangaieri cari nu-i ajutau cu

nimic.

Privi in sus la oaspetele ei si vazu ca o

deseneaza.

Te superi? spuse el.

Nu, fireste cd. nu,
rdspunse ea Intrebandu-se cum o fi desendnd-o, in Limp ce-i

urmarea mainile dibace si repezi; dar nu

putu vedea hartia pe care o sprijinea pe
genunchi.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

102

Cum a ajuns William sa fie servitorul

dumitale?
Mania lui era din Bretagne.

dar asla

tiai, nu-i asa?

Nu.

Tatal lui era un fel de mercenar, un

soldat in solda altora, care intr'un fel sau
altul a ajuns in Franta s'a casatorit acolo.
Credeam ca-i din Cornwall.
Cei din Cornwall i Bretagne se aseamana foarte mult. Atat unii, cat i ceilalti,
cunt celti. L-am descoperit pe William alergand, descult
cu pantalonii suflecati, pe
strazile din Quimper. Era intr'o Incurcatura

oarecare din care am reusit s-1 scap

mi-a devenit credincios. Fireste ca englezeste a invdtat dela tatal lui. Cred ca a
locuit multa vreme la Paris inainie de a-I
intalni en din intamplare. N'am patruns
niciodata in povestea vietii lui William. Trecutul lui ii apartine.
$i

dece a refuzat William sa se facti

pirat?
Motivul e foarte prozaic i lipsit de romantism. Are stomacul debil si canalul ce
separd Cornwalul de coasta Bretagne-ului
e prea mult pentru el.
Asa ca li -a facia drum sere Navron
care este cel mai minunat ascunzis pentru
stapanul lui?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

103

Absolut!
Si barbatii din Cornwall suet pradati,

iar femeile traesc cu frica in sax' pentru vie

ile for
dupes cum imi relateaza Lord
Godolphin, mai mult decat pentru vietile lor.
Femeile din Cornwall se lauda.

Asta-i ceeace voiam sa-i spun

si eu

lordului Godolphin.
Dece nu i-ai spus-o?
N'ain avut inima sA-1 ranesc.
Francezii au reputatia ca stmt galanti,

repulatie care n'are nicio baza serioasa.

Suntem mai tirnizi decat ne credeti. Dar,
cite, ti-am terminat portretul.
El ii inmana desenul si se lases mai adanc
in fotoliu, cu mainile in buzunarele hainei.
Dona privi desenul in tacere. Vazu ca figura

care o privea de pe foaia de hartie apartinea unei alte Dona, o Dona pe care nu
vroia s'o admita nici fata de ea insasi. Tra'satmile, ochii, parul, erau neschimbate,

dar expresia ochilor era asemenea aceleia

observale de ea in oglinda uneori, cand era
singura. Era expresia unei dezamagite, a
aceleia care uitandu-se asupra lumii dela
fereastra, o gaseste altfel decat sperase, amara oarecum nedemna.

Nu ma prea lauzi prin acest desen,

spuse ea in cele din urma.

Nu asta era intentia mea.

www.dacoromanica.ro

104

DAPHNE DU MAURIER

M'ai Meat mai batrana decat sunt.

Posibil.

Si totui e ceva sburdalnic in jurul

guril, iar intre sprancene o incruntare. Nu
cred sa -mi placa prea mult.
Nu. Mi-era teama ca nu-ti va place.

Ce pacat ca nu m'am apucat de portre-

tistica in loc de piraterie.

Ea i-1 dada inapoi i el zambi.
Femeilor nu le place sa auda adevaruI
despre ele,
spuse el.
Cui u place?
Dar ea nu mai vroi
sa continue discutia. \rad acuma dece ai

izbanzi ca pirat; te dai cu totul lucrulai

dumitale. Aceiai calitate se intrevede i

in desenurile dumitale. Mergi drept la inima
subiectului tratat.

Poate ca n'am fost nest.. Am prins

i se 0glindea pe fata. Daca te-a mai desenal
odata, cand te vei juca cu copiii, sau pur
subiectul nepregatit, cand sufletul

i simplu and ai trai bucuria de a fi

libera,

atunci desenul ar fi cu total altul.

Atunci ma vei putea acuza ca te flatez.

Chiar atat de schimbatoare sunt?

N'am spus c5. eti schimbatoare. Se
intampla numai ea fata dumitale oglindete ceeace iti trece prin minte; i asta-i
ceeace dorete un artist.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

105

Foar le nedemn din partea artistului.

Cum adichi?

SA copieze o emotie pe socoteala modelului. SA' prindh o grimasa, s'o realizeze

pe hartie, sh ruineze astfel pe posesorul

grimasei.

Posibil. Dar pe de alta parte posesorul

grimasei poate hothri intre a se vedea reflectat pentru prima oara 1 astfel sh se
scape de grimash ca fiMd nedemna,
i
intre a pierde vremea zadarnic.
Vorbind, el rupse desenul intai in doua,
apoi in bucatele.
Hai, spuse el, sh uitam asta. In orice
caz, e de neertat ce-am facut. Erimi-ai spus

eh ti-am incalcat domeniul. E o vina a

mea In multe directii. Pirateria to duce la
obiceiuri urate.
Se ridica i Dona vazu ca are de gaud
sa piece.

Iarta-ma, spuse ea. Am parut poate

cam thinoasa 1 alintata. Adevarul este, eh
uitandu-ria la desenul dumitale mi-era ru-

vine ca pentru prima oara ma vedea altcineva aa cum va vazusem eu adeseori.

Caicum a avea un defect corporal i m'ai

fi desenat goall
Da. Dar presupunilnd ca artistul are
i el un defect asemanator, numai ca e
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

106

mai groaznic, mai trebue modelul_ sa se

simta rusinat?
Vrei s5. spui ca asla ar putea fi o legatura intre ei?
Exact.

El rase din.nou si se intoarse indreptandu-se spre ua.

Cand vant-ul de rasarit incepe sa sufle
asupra coastei, tine vreo cateva zile,
spuse el. Corabia mea e legata de vreme 1
pol sa lenevesc si sa desenez. Poate ca-mi
vei da voe s te mai desenez?
Avand o alter expresie?

Asta trebue sa stii dumneata. Nu uita

ca ti-ai inscris numele in cartea de bord
i cand te va cuprinde dorinta sa-ti faci
evadarea mai totala, golful e obisnuit cu
evadati.

Nu voiu uita.

Stint piisari de privii, peti de pries,

curente de explorat. Toate acestea cunt melode de evadare.

Pe care le-ai gasit de succes?

Da, foarte bune. Multumesc pentru
cina. Noapte band.
Noapte bung.
De data asla francezul nu-i atinse maim,
iesi pe user Vara sa priveasca Inapoi, iar ea

it urmari cu privirea pang disparu printre

pomi, cu. mainile adanc varate in buzunarele hainei.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL VIII.

In cases aerul era iriabuitor, dar din cauza

starii sotiei lui, Lordul Godolphin ordonase
ca ferestrele sa fie inchise i perdelele trase

ca un paravan in rata soarelui. Stralucirea

amiezii de vara ar obosi-o i aerul ar da
o paloare mai evidenta obrajilor ei vestejiti. Intinsa pe sofa i sprijinindu-i spatele
in perne, schimband amabilitati cu prietenii, camera semi obscures zumzuind de fle-

careala i mirosul cald al celor ce mancau

astea toate nu o puteau obosi.
prajituri,
Acestea erau cel putin ideile lordului Godol-

phin i ale sotiei lui in privinta odihnei.

Niciodata, niciodala,

gandea Dona,

nu. ma voiu mai lasa convinsa fie de

dragul lui Harry, fie din obligatie, sa-mi
vizilez vecinii.

Se apleca i simuland ca mangle un eatelu de salon cocoloit la picioarele ei, Ii

dadu prajitura luata la insistentele lui Godolphin. Cu coada ochiului vazu ca actiuwww.dacoromanica.ro

108

DAPHNE DU MAURIER

nea ei fusese observata li, colac peste pupaza, gazda se indrepta spre ea cu o noun
provizie, iar ea trebui sa zambeasca fals dar
stralucitor, sa multumeasca 1i sa vare in

gura o alta bucata, deli buzele o respingeau.

Daca l-ati putea convinge pe Harry

sa lase placerile orasului,
spuse Godolphin,
am putea avea multe adundri de
acestea. 0 adunare mai mare i-ar prejudicia sotiei mele in slarea ei de acuma, dar

cativa prieteni, asa cum suntem azi, nu-i

poate face decal bine. Regret mull ca Harry
nu-i aici.
El se uita in jur satisfacut de ospitalitatea
lui, dar Dona, lancezind pe scaun, mai numara odata cele cincisprezece sau saisprezece persoane din incapere, fiecare obosit

de prezenta celuilalt dupa atatia ani; de-

aceia toti o priveau. cu un interes bolnavicios. ,Doamnele ii studiau rochia, manusile-

ei lungi la'sate in poalii, palaria cu pana

ce-i acoperea obrazul drept. Barbatii o priveau in tacere li numai unul sau doi o
intrebau despre viata la Curie, despre placerile Regelui, casicum simplul fapt al ve-

nirii ei din Londra i-ar fi dat cunostinta

totala asupra vietii si obiceiurilor lui. Dona

ura flecareala numai de dragul flecarelii;

i desi ar fi putut sa le povesteasca multe
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

169

lucruri, daca ar fi vrut

despre artificiaMaple si frivolilatea Londrei, despre curtezanii stalpi ai uilor tavernelor, cantand prea
tare si prea mult,
prefera totusi sa taca

sau sa le spuna cat de mult iubea viata

la Cara.

E mare pacat, 'spuse cineva, ca Navron

e alit de izolat. Trebue ca-1 gasii grozav

de pustiu venind dela oral. Daca am fi

mai aproape de dumneavoastra ne-am putea
intalni mai des.
Ce amabili sunteti,
spuse Dona.

Harry ar aprecia

lt bunele voastre intentii. Dar drumurile spre Navron sunt ingrozitor de stricat3. Mi-a venit foarte greu
s yin pang aici. Apoi, sunt o mama foarte
devotata.
timpul.

Copiii imi rapesc aproape tot

Ea zambi, cu ochii mari si inocenti,

iar in limp ce vorbea ii veni in mince imaginea barcii care o atepta poate la Gweek,
cu unditele ,de pescuit incolacite pe fund, si

a barbatului care lenevea acolo cu haina

aruncata deoparte si manecile suflecate deasupra coatelor.
Gasesc ca dovediti un curaj deosebit,
ofta doamna gazda,
locu.nd acolo sin-.
gura 1 sotul fiMd absent. Eu sunt neli-

nistita daca al meu e plecat pentru cateva

ceasuri in timpul zilei.
www.dacoromanica.ro

110

DAPHNE DU MAURIER

E ceva lesne de inteles in imprejurdrile de fatii, murmurs Dona,

in5busindu-si o dorinta nebund sa rada, sa spund
ceva monstruos,
caci imaginea lady-ei
Godolphin lancezind pe sofaua ei si suferind

pentru lordul ei cu protuberanta, atat de

nenorocit remareabila, pe nas, o impingea
spre un ras nelegiuit.
Sper ca sunteti bine ocrotita'. la Navron,
spuse lordul Godolphin intorcan-

du-se spre ea cu solemnitate. Este atata

nelegiuire si usurinta in zilele noastre. Aveti

servitori in can sa vs puteti Increde?

Desigur!

E bine; alifel, m'as fi bizuit pe vechea

rhea prietenie cu Harry si v'as fi trimis

unul sau doi din oamenii mei.
Va asigur ca nu-i nevoe.

Asa vd place sa credeti. Unii dintre

not insd, au alts parere.
Se uita la cel mai apropiat vecin al lui,
Thomas Eustick, proprietarul unui domeniu
intins de dincolo de Penryn, un om cu buze

subtiri si ochi mici si care o privise pe

Dona tot timpul dintr'un colt al camerii.
Insotit de Robert Penrose traversd camera
spre ei si spuse brusc:
Godolphin v'a povestit ca suntem amenintati dinspre mare!
De un francez care vs stapes mereu..
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Ill

Dar care n'o sa ne mai scape multa

replica Eustick.
Asa? Ati chemat si mai multi soldati
din Bristol?
El se inrosi Si se uita enervat la Godolvreme,

phin.

De data aceasta nu-i vorba de mercenari. Am fost impotriva acestei idei dela
inceput, dar, ca de obiceiu, am lost pus in

inferioritate. Nu, propunem sa avem deaface singuri cu strainul Si cred ca metodele noastre vol' fi eficace.
Numai sa ne unim in numar indestuspuse Godolphin cu amardciune.
i cel mai capabil dintre not sa ia conducerea, spuse Penrose din Tregony.
Tacura, toti trei barbatii privindu-se banuitor. Dintr'un motiv sau altul, atmosfera
devenise Incordata.
lator,

zista,

0 familie neunita strans nu poate remurmura Dona.

Ce-ati spus, va rog? intreba Thomas

Eustick.

Nimic. Mi-am reamintit de ceva din

Bib lie. Dar vorbeati despre pirat. Unul im-

potriva atatora. Va fi prins cu siguranta.

Care e planul dumneavoastra?
E deabea in fasa, madam, si natural
ea nu poate fi 'Inca desvaluit. Dar va histiintez

si-mi vine sa cred ca la asta

www.dacoromanica.ro

112

DAPHNE DU MAURIER

s'a gandit Godolphin, cand v'a intrebat de

va Instiintez
servitorii dumneavoastra,
ca banuim pe cineva din populatia, districtului ca este in solda francezului.
Ma faced sa ma mir.
Fireste ca-i de neertat, iar daca banuelile noastre se confirma vor fi spanzurati
toti ca si el. In fapt, credem ca francezul'
are o ascunzatoare dealungul coastei; i
mai credem ca. sunt locuitori care trebue
sa tie asta, dar iii tin gura.
Draga Lady St. Columb batem mereu
tot tinutul. Dar, dupa cum ati auzit, individul, ca toti francezii, e alunecos ca un
tipar si se pare ca cunoaste coasta noastra
mai bine decat noi. Presupun ca n'ati vazut
nimic suspect in jurul Navronului?
Nimic, pang acum.
Conacul are vedere spre rau, nu-i asa?
0 priveliste foarte frumoasa.

Asa ca ati fi vazut orice vas strein

intr and s au par sind estuarul ?
Cu siguranta.

N'as vrea sa va alarmez, dar, vedeti,

e posibil ca francezul sa fi folosit in trecut Helfordul i poate ca o va face din
nou.
Ma'nspaimantati!

Si trebue sa va. Instiintez ca e un, om

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

113

care ar avea prea putin respect lapa de persoana dumneavoastra.

Vreti sA spunetif ca-i fara scupule?

MA tem c5. da.

Iar oamenii lui suet salbateci i cruzi?

Sunt pirati, madam, iar peste toate i
francezi.

Atunci voiu avea cea mai mare grip

posibila de gospodaria mea. Credeti c5. sun!
i.

canibali? Baetelul meu n'are nici doi

=if

Lady Godolphin scoase un tipat de groazA

1 incepu s-i faca vAne cu. evantaiul. Sotul

ei pocni plictisit din limbh.

Lady St. CoLinitete-td Lucy,

lumb a glumit desigur. VA asigur totui,
spuse el intorcan.du-se spre Dona,
ca
situatia nu trebue luatA in glumA 1 nici tratata cu uurinta. M5 simt raspunzator pentru siguranta locuitorilor acestui tinut; i
Intrucat Harry nu este cu dumneavoastr5
la Navron trebue sa admit ca sunteti inclusa.

Dona se ridica in picioare intinzandu-i

maim. i zambi cu zambetul special folosit
In ocazii grele:

Sunteti foarte bun i nu voiu uita

amabilitatea dumneavoastra; dar va pot asigura ca nu e motiv de nelinite. Daca e

nevoe pot bara. i lacAtui casa. Si cu vecini
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

14

ca dimmeavoastr'a.

phin la Eustick

i se uita dela GodolPenrose,

imi dau

seama ca nimic rau nu mi se poate Intampla. Toti trei imi inspirati atata incredere,
sunteti atat de puternici, a putea spune:
atat de englezi.
incat ma pot bizui pe
dumneavoastrd.

Toti trei se aplecard pe rand asupra mainii ei, iar ea le zambi. Poate, le spuse, ca
francezul a abandonat coastele noastre pentru totdeauna i nu trebue sa va mai ganditi la el".
A vrea sa putem crede asta,
spuse
Eustick
dar ne place sa credem ca am
Inceput sa-1 cunoatem pe ticdlosul asta.
Cu cat e mai linitit, cu atat e mai periculos.

Nu va trece multa vreme i vom mai auzi

de el.

Si, adauga Penrose, va lovi tocmai

unde ne ateptam mai putin, chiar sub
nasurile noastre. Dar va fi ultima lui isprava.

Voiu fi fericit sa-1 pot spanzura, la

apusul soarelui, de cel mai inalt porn din
parcul lui Godolphin, spuse Eustick incetior. Si lava pe toti cei prezenti sa asiste
la ceremonial.

Sir, spuse Dona, sunteti foarle sangeros.

Tot astfel ati fi i dumneavoastra, mawww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

115

dam, daca ati fi Post jefuita de tablouri,

argintarie, porcelanuri,
toate de o considerabila valoare.

Dar ganditi-va cat de bucuros veti fi

inlocuindu-le!

Ma tern ca eu vad situatia in alta

spuse el. Apoi se inclina aprins la
fata si se Indeparta.
Godolphin o insoti pe Dona la trasura.
Remarca dumitale a fost cam nefericita,
ii spuse el. Eustick e in mare lipsa
baneasca.

Sunt vestita prin remarcele mele nefericite.

Fara 'ndoiala ca 'n Londra sunt a-

predate.
Nu cred. Asta a lost una din cauzele
plecarii mele de-acolo.
El o privi fara sa inteleaga i-i ajuta sa
se urce in trasura.
E dibaci vizitiul dumitale?, o Intreba el
privind in sus la William care Linea singur

haturile In many neajutat de vreun valet.

Foarte dibaci, spuse Dona,
i-as Incredinta viata mea.
Are o figura inoapatanata.

Da, dar atat de amuzanta. Si are o

gura adorabila.

Godolphin se intepeni si se departa de

scara trasurii.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

116

In cursul saptamanei acetia trimit

scrisori la ora, spuse el cu raceala; aveti
vreun mesagiu pentru Harry?
Numai ca- sunt bine 1 grozav de fericita.

Imi voiu lua Indra'zneala sa-i scriu

despre nelinitea mea in ce va privete.

Nu va necajiti, va rog.
Socotesc, ca-i de datoria mea. In plus,

prezenta lui Harry in vecinatate ne va fi

de un imens ajutor.
Nu pot trade asta.
Eustick e un Incurca lume, Penrose
e dictatorial, iar eu trebue sa-i impaciuesc
mereu.

i-1 vedeti pe Harry In rolul de mediator?

Il vad pe Harry pierzanda-i vremea

In Londra cand ar trebui salt ingrijeasca
domeniul din Cornwall.
Domeniul a stat i fail Ingrijirea lui
atatia ani de zile.
Asta depaete situatia actuala. Fapt
este ca avem nevoe de orice mans de ajutor
clisponibill Si cand Harry tie ca pirateria
bantue pe coasta...

I-am mentionat situatia asta de mai

"(mite ori.
Da, dar nu en destula energie, banuesc.

Daca Harry s'ar gandi numai o clipa ca

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

117

Navron House e amenintata, bunurile lui

furate, sotia lui In pericol,
cred ca i-ar

veni greu sa stea in oral. Daca a fi eu

In pielea
Dar nu sunteti!

Daca a fi eu in pielea lui, nu v'a fi

Ingdduit niciodata sd cdlatoriti singura incoace, in apus. Se tie ca femeile, Vara sotil
lor, Isi pierd capul.
Numai capul?
Repet: se tie ca -si pierd capul intr'un

moment de criza. Va socoteste destul de

curagioasa acuma, far% Indoiald, dar dacd

ati fi fatl'n fata cu un. corsar, as jura. cS

ati tremura i leina, ca toate semenele
dumneavoastra.

Cu siguranta c'as tremura.

N'am putut vorbi prea multe in prezenta sotiei mele, nerve ei find foarte elkbiti acuma, dar svonuri rele au ajuns la

urechile mele si ale lui Eustick.

Ce fel de svonuri?
Femei... hm,... nenorocite...
Din ce cauza nenorocite?
Taranii sunt ca muti; nu vor sd mar-

turiseasca nimic, dar ni se pare ca unele

femei din catunele invecin.ate au avut de
suferit In mainile acestor ticdlosi blestemati.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

118

N'ar fi mai in elept s cercetati serios

chestiunea?
De ce?

Se poate c'ati afla ca ele n'au suferit

deloc, ci dimpotriva s'au amuzat grozay...
Porneste, to rog, William".

$i Lady St. Columb se apleca din tra-

zambi lordului Godolphin fluturand un la revedere" cu mina inmanusata.

Trilsura sbura pe aleia lunga a conacului, trecand pe langa pannii depe pajisti
cerbii din pare, pang ie,Si afara in drumul
sura

mare. Acolo Dona 10 scoase palaria, 10

facu vant cu ea si uitandu-se in sus la spa-

tele teapan al lui William rase Incetisor.

M'am purtat foarte urat, William.
Asa ma gandeam

1i eu.

Era grozav de cald in casa lordului

Godolphin si doamna lui inchisese toate
ferestrele. $i niciunul din cei prezenti nu
era pe gus:ul meu. Eram gata, gata sa spun

ceva ingrozitor. Era unul numit Euslick

alt individ Penrose. Nu mi-a placut niciunul. In fapt, William, acesli oameni au inceput sa se trezeascrt. S'a vorbit prea mult
de piraterie.
L-am auzit si eu pe lord Godolphin
vorbind, mylady.

Vorbesc de planuri de prindere, de o

unire a for inteun grup puternic, de span-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

119

zuratoare, de cel mai Malt porn. 5i -apoi,

au banueli in privinta raului.
5tiam ca-i numai o chesliune de limp,
mylady.

Crezi ca stapanul dumitale iii da seama de primejdie?

Cred mai curand ca. da,
mylady.
Si lotusi continua sa ancoreze in golf?!
Da, mylady.

Este acolo de aproape o hind. Tot-

deauna sta atat de mult?

Nu, mylady.

Cat dureaza, de obiceiu, vizita lui?

Cinci sau sase zile.
Timpul a trecut atat de repede. Poate
c5. nu Si -a dat seaina ca este de atata vreme.

Poate ca nu.

Stii, William, ca am inceput sa ma

pricep la pasari.
Am bagat de seama, mylady.
Am inceput sa le deosebesc dupd canter, sbor, penaj,
William.
Inteadevar, mylady.
Am devenit 1i experta in undite.
Si asta am observat, mylady.
Stapanul dumitale e un admirabil profesor.
Asa se pare, mylady.

Nu-i asa, William, ca-i ciudat ca Ina-

inte de venirea la Navron m'am gandit

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

120

foarte putin la pasarii cu atat mai ,putin

la pescuit?
Cam ciudat, mylady.
Ba'nuesc ca dorinta de a cunoate aate lucruri a existat in mine intotdeauna,
dar era adormita,
data Intelegi ce vreau
sa spun.
Inteleg foarte bine, mylady.

Nu crezi ca-i greu pentru o femeie

s capete cunotinte despre pasari i pescult, prin ea, Insai?

Aproape imposibil,

mylady.

Un profesor este inteadevar necesar.

Fara 'ndoiala, mylady.
Dar firete c5. profesorul trebue sa fie
atragator.

In primul rand, mylady.

Si sa alba dragoste... sa-i. impartaeasca tiinta elevului sau.
Asta-i dela sine'nteles, mylady.
5i poate ea datorita elevului, profesorul ii perfectioneaza ceeace tie, catig5

ceva care-i lipsea mai inainte. Intr'un fel,

ei invata unul dela celalalt.
Ali exprimat totul intr'o fraza, mylady.

Dragul William, ce bun tovara era el.

Intelegea intotdeauna; era ca un confesor
care niciodata nu condamna sau dezaproba.
Ce poveste ai mai spus la Navron,
William?

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

121

Am spus c5. ramaneti la cina la lord

Godolphin i yeti intlrzia, mylady.
Unde ai sa adaposteti caii?
Totul e aranjat, mylady. Am prieteni
la Gweek.

Carora le vei Inira o alt.5. poveste?

Da, mylady.

Si unde-mi voiu schimba rochia?

M'am gandit cal doamna n'o sa se opuna s'o schimbe dupa un. pom.
La toate to gandeti William. Ai ales
pomul?
Am niers pang acolo incat 1-am insemnat, mylady.
Drumul coti brusc la stanga 1. se gasu-5
din nou langa rau. Luciul apei se in.trezarea

printre copaci. William opri caii, Ii duse

mana la gura i scoase tipatul unui pescA-

ru. De pe malul raului se auzi un altul,

ca un ecou,
i servitorul se lntoarse
spre stapana lui.
VA ateaptil, mylady.
Dona scoase o rochie mai purtata de dupa

perna trasurii i o ha pe brat.

De care pom vorbeal, William?

Cel gros, mylady. Stejarul acela cu
ramuri intinse.
Crezi ca's nebuna, William?
Sa spunem,... nu tocmai sanatoasa, my.1 ady.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

122

E un sentiment atat de stump, Wil-

liam! Es Li fericita 'Ara motiv special, as

spune: ca un fluture.

Exact, mylady.
Ce tii despre obiceiurile fluturiloi?
Dona se intoarse ssi stapanul lui William

era in picioare in fata ei, mainile fiindu-i

ocupate cu inodatul unei indite pe care o
petrecu prin urechea unui carlig 1i taincl
cu dintii capatul liber.
Umbli foarte usor,
spuse ea.
Un obicei datorit unei lungi practici.
Tocmai ii spuneam ceva lui William.

Mi se pare ca despre fluturi. Si ce to

face s Ili atat de sigurd de fericirea lor?
E suficient sa.4 privesti!
Vrei sa spui de felul cum se sbengue
in soare?
Da.

Si simti c'ai face la fel?

Da.

Atunci mai bine sa-ti schimbi rochia.

Nobile doamne care iau ceaiul cu lordul
Godolphin nu stiu nimic despre fluturi. Te
voi astepta in bared. Raul misuna de pesti.
Se intoarse si se duse din nou spre rail;
iar Dona, adapostita dupa stejar, isi scoase
rochia de matase si-si puse cealalta, razand
pentru sine. Buclele, scapate din stransoare,
ii cazura acoperindu-i fata. Cand fu gata, ii

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

123

dada rochia de matase lui William care-i

ascundea fata dupa capetele tailor.
Vom cobori in josul raului, William,
iar dela golf voiu urea spre Navron.
Foarte bine, mylady.
Voiu fi pe aleie imediat dupa ora zece,
William; i ma vei putea duce acasa cu trasura caicum tocmai ne-am fi inapoiat dela
lordul Godolphin.
Da, mylady.
Ce to face sa zambeti?
Nu tiam ca trasaturile fetei mele exprima acest lucru, mylady.
Eti un mincinos. Good bye.
Good bye, mylady.
Dona ii ridica rochia de muslin deasupra
gleznelor, stranse mai tare cordonul in jurul

taliei ca sa tina rochia In sus,

i-apoi
alerga cu picioarele goale, printre pomi,
spre barca ce-o atepta pe rau, sub mal.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IX.

Francezul punea un vierme in unclip...

Se uita In sus zambind:
N'ai prea intarziat.
N'am avut oglinda sa ma intarzie.
Vezi acuma cat de simple devine viata,.

tend lucruri ca oglinzile sunt uitate.

Ea sari in bared langa el.
Lasa-ma pe mine sa aez viermele in
carlig.

El ii dadu undita 1 pun.and mana pe

rame vasli in josul curentului uitandu-se
cum statea ea pe arcul barcii. Se incruntase
concentrate asupra a ceeace facea i viermele micandu-se mereu, isi Intepa dege-

tele cu carligul. Blestema In surdina,

ridicand privirea it vazu razand ironic.

Nu pot i pace, spuse ea suparata,

dece sunt femeile atat de nepricepute la

astfel de lucruri?
Lasa ca it voiu ,aeza eu imediat cene vom departa de curent
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

125

Asta-i altceva; dar eu vreau s'o fac

singura; O. nu ma dau invinsa.
El nu-i raspunse, ci lncepu s fluere Incetisor ca pentru el, nemai privind-o, preocupat de sborul unei pasari deasupra capu-

lui lui. Ea Isi continua lucrul ei si imediat

scoase un strigat de triumf: Am relusit,

uite, am reusit!",
si-i intinse undita s5
vada si el.
ii spuse
Foarte bine, faci progrese,

el odihnindu-se pe vasle si lasand barca

In voia curentului.
Curand el se apleca si luand o piatra de
sub picioarele ei, o legs cu o franghie lung5

si o arunca peste bord ca sa ancoreze. Se

asezara fiecare cu o undita in mans, ea spre
margine, el in mijlocul barcii. Apa era usor
Incretita si refluxul purta cu el mici somoioage de ierburi si frunze vestede. Era o li-

niste deplina. Undita uda din mina Donei

era trasa usor de curent, iar ea, nerabdatoare, tragea din cand in cand undita s
cerceteze carligul, dar viermele era neatins,

in afara de o panglica de plante marine

agitate la capul unditei. O Iasi sa atinga

fundul" ii spuse el. Ea mai rasuci ata my.

ditei data, de doua oH, sa-i tale din lun.gime 1 uitandu-se la el cu coada ochiului,
vazu ca el nu-i critica metoda de pescuit
.1i ca nu se amesteca deloc in ceeace Ikea
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

126

ea, ci continua s5. fie linistit, preocupat de

propriul lui pescuit;
ea lash din nou ata

unditei s5.4 alunece printre degete si Incepu s5.4 studieze linia maxilarului, largimea umerilor, forma mainilor. Probabil ca
desenase ca de obiceiu,

banuia ea,

in

limp ce o asteptase, fiindca sub uneltele

de pescuit era o foae de hartie, mototolita
arum si udata, prezentand desenul unui
lastun luandu-si sborul de pe un bane de
nisip. Isi reaminti de desenul ce-1 Meuse
pentru ea mai deunazi, cat de diferit era
de eel care-1 Meuse pentru prima data
cel pe care-1 rupsese in bucatele
fiindca
noul desen o prinsese razand, aplecata pe

parapetul corabiei si .ascultand until din

cantecele picante ale caraghiosului Pierre
Blanc. Mai apoi francezul prinsese desenul
in cue in cabina lui in lemnul de deasupra
semineului si insemnase data in josul hartiei.

De ce nu-1 rupi ca pe primul?

iI

intrebase ea.

Pentruca asta e felul in care am vrut

s to prind si sa-mi aduc aminte de dumspuse el.

neata,

fiindca aceasta bung dispozitie e

mai potrivita unui membru al echipajului
lui ,,La Marlette"?
i

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Poate,

127

raspunse el, dar nu vroi sa

spuna mai multe...

Si-aeum era aici, langa. ea, uitand de de-

sen, concentrat numai asupra pescuitului,

in limp ce numai la cateva mile departare
cativa barbati planuiau cum sa -1 prind5 i
spanzure. Poate ca in aceasta clipa chiar
oamenii lui Eustick, Penrose i Godolphin
cercetau locuitorii din catunele imprastiate
dealungul coastei.
Ce s'a intamplat?, spuse el linitit rupand cursul gandurilor ei...
Nu mai vrei
sa pescueti?

Ma gandeam la dupa amiaza asta.

Da, tiu, am putut vedea asta pe fata
dumitale. Spune-mi ce s'a mai Intamplat?
N'ar trebui sa mai stai aici. Au inceput
sa banuiasca. Vorbesc toti despre asta, planuind prinderea dumitale.
Nu ma ingrijoreaza asta.
Cred ca e ceva serios. Eustick pare un
tip incapatanat i dur. El nu-i ca Godolphin, un p5.un umflat in pene. Vrea sa to
spanzure de cel mai inalt porn din parcul
lui Godolphin.
Asta-i un compliment, in definitiv.

Vezi, razi de mine acuma. Crezi ca

ma iau dupa flecareli, ca toate femeile.

Dar Ili place, ca tuturor femeilor, s
drarnatizezi faptele.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

128

Si dumneata sa le ignorezi.
Dar ce-ai vrea sa fac?

In primul rand te-a raga sa fii prudent. Eustick spunea ca taranii tiu ca ai
o ascuniatoare.
Foarte posibil.

$i lute zi to va trada unul din ei,

iar golful va fi inconjurat.

Sunt bine pregatit pentru asta.

Cum to -ai pregatit?

Ti-au spus Eustick i Godolphin cum

Ii propun s ma ,prinda?
Nu.

Nici eu nu -ti voiu spune cum imi pro-

pun sa le scap.
Crezi vreun moment ca a putea sa...
dar stint sigur ca
Nu cred nimic,
ai tin peste in carligul -unditei.
MA atati cu tot dinadinsul.

Deloc. Dar data nu vrer sa scoti pe

uscat petele, da-mi mie undita.
Ba vreau sa-1 scot eu.

Bine, atunci trage afara undita.

Ea Incepu sa actioneze Incetior, putin
cam morocanoasa i apoi,
simtind deodata smucitura peteltii in carlig,
Incepu
sa traga mai repede, sfoara uda cazandu-i
In poala rochiei i pe picioarele goale.
Itazand se uita la el peste umar i-i spuse:
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

129

I-aici, iI siml, i-aici la capatul carligului.

spuse el linistit,
Nu atat de repede,
,sh nu-1 scapi. Adu-1 usor, usor, pang la

marginea barcii.
Dar ea nu vru sa -1 asculte. In entuziasmul
ci se ridica in picioare, ata aluneca o clips

inapoi, apoi trase mai puternic ca Ina-

tocmai cand pestele lucios aparu

sbatandu-se aproape de rata apei, sari peste
inte,

si

ata unditei, tasni intr'o parte si dus a fost.

Dona scoase un strigat de clezamagire si
Intoarse privirea plina de repro spre el:
.,L'am pierdut,

spuse ea,

a fugit".

El o privi razand, scuturandu-si pa'rul

cazut pe ochi.
Ai lost prea entuziasta!

Nu m'am putut stapani. Svacnirea aceia la capatul unditei imi placea atat de
mull;
si voiam sa-1 prind mai repede.
Nu-i nimic. 0 sa prinzi altul.
Mi s'a incurcat toga sfoara unditei.
Da-mi-o mie.
pot s'o descurc si singura.
Lasa,

El isi relua undita, iar Dona se apleca sa

adune ghemul de sfoard incurcata al unditei, din poala. Se rasucise si se inodase

de nenumarale on si luptandu-se s'o descurce cu degelele o incurca mai tare decat
inainte. Se uita la el incruntata, iar fran9

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

130

cezul intinse mana fara s o spriveasca

lua undita. Ea crezuse ca o sh rada de ea,

dar el nu spuse nimic; 'iar Dona se lasa

pe spate in arcul barcii i privea cum mainile lui desnodau incurcatele noduri ale unditei ei lungi i ude.
Soarele, departe la apus, arunca panglici
dealungul cerului si petite aurii pe fata apei.
Refluxul ducea apa care facea bulboane pe
laugh. barca. Departe in josul curentului o

corla singurateca pasea in noroi, deodata

se ridica in aer, tipa ascutit i disparu.
Cand o sa facem focul? Intreba Dona_
Cand ne vom prinde" cina.

Si data presupunem ca n'o prindem?

Atunci nu putem face focul.
Continua sa-i priveasca mainile cari tran-

sformau nodurile intr'o sfoara din nou in-

linsa sau incolacita in mod natural, pie

care o arunca in apa din nou,

i-i dadu el
sa tina batul. Ea ii multumi cu vocea slaba,

supusa aproape. Uitandu-se la el vazu ca

ochii-i zambeau ciudat, in felul in care.
ajunsese sa4 cunoasca la el. Si in felul acesta ciudat, iii dadu seama ca zambetul
era pentru ea
desi nu-i spusese nimic,
i se simti cu inima usoara i nespus de
vesela.

Continuara sa pescuiasch, in timp ce o

mierla ascunsa in padurea de pe malul rauwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

131

lui ii fluera cu intreruperi cantecul ei meditativ i duke.

Aa cum stateau ei acolo unul langa altul
i Vara sa rosteasca o vorba, i se paru ca
niciodata nu cunoscuse o linite mai deplind ca pana in acea clipa,
i ca toti
demonii cari se sbateau in ea fail odihna
i se straduiau sl iasa la lumina, se linitisera acum in prezenta lui i a tacerii a-

danci. Se simtea, inteun fel, ca cel cazut

in vraja sub forta unei incantari ciudate,
pentruca senzatia aceasta de pace nelulburata ii era straind ei, care traise 'Dana atunci
in valtoarea sgomotului i agitatiei... $i to-

tui vraja aceasta trezea in ea ecouri pe

cari le recunotea, ca,icum ajunsese intr'un loc pe care-1 cunoscuse intotdeauna
i-1 dorise din adancul fiintei ei, dar '11 pierduse din neglijenta ei proprie, sau din cauza

imprejurarilor sau a senzatiei ei tocite.

Stia ca de linitea aceasta avea nevoe

cand plecase din Londra i venise s'o gaseaca la Navron; i mai tia ca gasise numai
o parte din ea in padure, in rau, in albastrul

cerului; dar plink tqtala, nu devenea decat

cand era cu el,
ca in acel moment,
sau cand el i se furia in gandurile ei. Fie

ca se juca la Navron cu copiii, fie ca ratacea prin gradina sau umplea vazele cu
flori,

in timp ce el era jos in golf, tiinwww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU M WRIER

132

du-1 acolo, sufletul si trupul i se umpleau

de crildura i viath, o senzatie ametitoare

pe care n'o mai cunoscuse mai inainte,.

Suntem atat de legati pentruca amandoi suntem ni5te evadati,",

gandea ea.
I5i reaminti ce-i spusese el in prima sear*
cand cinase la Navron,
cg, asupra for
plutea acela5 blestem.
Vazu deodala ca el tragea afara undita
5i ea se apleca din bared, umitrul ei atinganclu-1 pe al lui i striga entuziasmata:
Ai prins ceva?"
Da,
vrei sit tragi undita?
N'ar fi drept;
e pe5tele dumitale,
dar dorea mult, totu5i. El ii dridu razand
undita, iar ea trace pang la bared pe5tele
cc se sbatea, it scoase din carlig 5i-1 depuse pe fundul barcii uncle mai fricu vren
cateva salturi 5i se incolaci in sfoara unditei. Dona ingenunchie, cu rochia uda si
murdara de noroiul raului, cu buclele cazandu-i pe fata 5i Ina pe5tele in mina.

Nu e gat de mare ca cel pierdut de

mine,

spuse ea.

Desigur ca nu!
rase el.
Dar nu-i a5a. el 1-am prins eu si
scos la uscat cu dibricie?
Da, ai lucrat foarte bine.

1-am

Era Inca ingenunchiatil, crmtand s scoatil

carligul din gura pe5telui.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

233

Oh, bietul de el, moare; 1-am rilnit.

Ce sa fac acuma?
zise ea si-1 privi indurerata. Francezul ingenunchie Tanga ea, lu-

andu-i peslele din many si liberand carligul cu o smucitura. Apoi ii vari doua degete in gura, i-o cased, ii dadu capul pe
spate, asa ca pestele se mai svarcoli un mo-

ment si ramase mort..

spuse ea cu trislete.
Nu vroiai sa fac asta?
Ea nu raspunse, acum ca entuziasmul i
dandu-si seama pentru prima
se racise,
data cal de aproape era el de ea, umerii for
atingandu-se, mina lui Tanga a ei. El zambea iarasi in felul lui ciudat ;;i o lumina
L-ai omorit,

necunoscuta ei pada atunci o inunda, o

diorinta grozava, nerusinata si indrazneata

de a fi mai aproape de ea, cu buzele lui

atingandu-le pe ale ei si mainile sa-i cuprinda mijlocul. Se uita intr'o parte, privind tacula in departare, cuprinsa de o
flacara noun ce crestea in ea si lemandu-se
ca el ar pulea s5. eiLeasca aceasta chemare
in ochii ei si aslfel s'o dispretuiasca asa

cum Harry si Rockingham le delestau pe

femeile de la Swan. Incepu
aranjeze
buclele la local tor, sa-si nelezeasca rochia;
mici gesluri mecaniee cari, simtea
ea, nu -1 puteau insela, dar o protejau oare-

cum rata de goliciunea cului ei. Cand se

www.dacoromanica.ro

134

DAPHNE DU MAURIER.

linisti din nou, ii arunca o privire peste

Wear si vAzu ca el stransese unditele

luase vaslele in mans.

intreba el.
Ti-e foame?
raspunse ea cu vocea nesigura,
Da,

casicum n'ar fi fost a ei.

Atunci vom face focul i vom pregati

spuse el.
Soarele disparuse i umbrele incepura sa
se adune pe apa. Refluxul era puternic, iar
cina,

el impinse barca in canal unde curentul

o prinse ai o purta cu repeziciune in jos.

Dona se ghemui ii arcul barcii, cu picioa.rele sub ea, cu barbia sprijinita in maini,
cerul era mai
Lumina aurie disparuse
palid acuma, in timp ce apa parea mai In-

tunecata ca inainte. In aer plutea miros

de muschi, de verdeata cruda din padure

argaseala amara a clopoteilor-albaslri.

Odata In mijlocul curentului, el se opri sa
iar Dona Intorcandu-si capul
asculte,
spre mal auzi pentru prima oara un ciripit
aspre, dar fascinante
ciudat, note joase
In monotonia for domoala.
spuse el priLaslunul de noapte,
gi

vind-o un moment si apoi uitandu-se in

laturi.

In acea clipa ea-si dadu seama ca el intelesese chemarea de mai 'nainte din ochii
ca n'o dispretuia fiindca si el simtea
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

13S

aceiasi flacara aceiasi dorinta puternica.

Dar, fiind femeie fi barbat, acestea nu erau
chestiuni sa fie exprimate liber unul celui-

lalt; erau amandoi legati de o sfiiciuno

ciudata pana va sosi clipa,

poate maine,
sau poimaine, sau niciadata; nu depindea
de ei.

El vasli in josul apei fara sa scoata o

vorba si ajunsera imediat la intrarea in

golf, unde pomii se ingramadeau la marginea apei. Navigand in canalul ingust ajunserh.' la o poiana In padure unde fusese

()data un chei, iar el se odihni pe vasle

zise:
Aici?
Da,

raspunse ea; iar el impulse botul barcii in malul moale urcara pe tam.
Trase barca in afara fluxului
scotandu-si cutitul, ingenunchie langa apa si

curata pestele, strigand-o peste umar pe

Dona sa faca focul. Ea gasise ramurele us-

cate sub pomi si le rupse pe gen,unchi.

Rochia-i era mototolita

1i

sfasiata

xi,

ra-

zand ca pentru sine, se gandi cat de zapaciti ar fi lordul Godolphin si sotia lui
data ar vedea-a acuma: aratand cab zlatareasa, cu sentimentele primitive ale unei
tiganci si in plus tradatoare a patriei sale.
Ea sprijini lemnele unul de celalalt, asezand pentru foc. Terminand de curatat pe -www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

136

el veni dela marginea apei si Inge-

tele

nunchie aprinzand focul cu amnar si iasca.

Imediat lemnele uscale troznira si se aprinseril cu o flacare din ce in ce mai straluciloare. Printre valvatai ci se priveau razand.

Ai Wait vreodata pee in aer Tiber ?,

o IntrebA'. el.

Ea dildu din cap, iar el curati un locusor

In cenusa sub lemne, puse o piatra turlita
in mijloc si aseza pestele pe ea. Isi sterse
cutitul de pantaloni, apoi se ghemui langa
foc asteptand cateva ,clipe pang ce pestele
lncepu s se rumeneasca. Apoi it intoarse
cu cutitul sa.-1 prinda dogoarea pe toate
partile.

Acolo in golf era mai intuneric decal

pe rau, iar pomii aruncau timbre lungi

pans pe cheiuri. Cerul avea totusi o stralucire caracteristica noptilor de miez de

vara,
scurte si placute ca o soapta. ice
dureaza o clipa si se stinge pentru totdeauna. Dona urmarea miscarile mainilor
lui ocupate cu pestele si se uita la fata lui,
atenlii, la prajit, cu sprancenele putin incruntate din cauza concentrarii si cu pielea
Inrosita de dogoarea focului. Aroma placuta
a hranei le umplu narile si el o privi zam-

bind si fara vorba, iar apoi mai intoarse

odala pestele in billain flacarilor.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

137

Cand socoti ca ,pestele e destul de rumenit, francezul it lua cu cutitul si it puse pe

o frunza. Taia pestele in doua si impinse

o jumatate spre marginea frunzei dandu-i
ei cutilul, iar cealalta jumatate o lua cu
mana si Incepu sa 'parlance razand.
E pricat, spuse Dona infigand cutilul
in peste,
ca n'avem nimic de haul.
Drept raspuns, el se ridicp. in picioare, se

duse spre barca dela marginea apei si se

inLoarse intr'o clipa cu o sticla svelta in
Juana.

Uitasem ed esti deprinsd sa cinezi la

Swan",
spuse el.
Ea nu raspunse imediat, ranita, pe moment, de vorbele lui, dar mai apoi cand el
ii turna yin in paharul ee i-1 adusese, II
intreba:

Ce sill de supeurile mete la Swan?

El isi linse degetele lipicioase dela peste

si si turna yin in pahar.

Lady St. Columb c,ineaza in tete-a-tete
cu clemi-miondenele,

iar mai tarziu pro-

voaca sca.ndaluri pe strazi si drumul mare,

umbla cu pantaloni ca un Mat si se Intoarce acasa cand paznicii de noapte se

due, sa se culce.
Dona Linea paharul in mand far. sa bea
si se uita in jos la apa intunec ata. Ii trecu
deodata prin mince ca el o socotea vulgard,
www.dacoromanica.ro

138

DAPHNE DU MAURIER

obsoena, ca pe. femeile din taverne; iar.

faptul cO acuma stOtea langl el
in aer
liter, in noapte, cu. picioarele incrucipte
sub ea, ca o tiganca,
nu -1 considera,
poate, decat un scurt interludiu lute serie
de escapade; i credea, poate, a.' tot astfel
s'a purtat cu nenumarati altii, cu Rockingham, cu toti prietenil i cunotintele lui
Harry; socotea, poate, ca nu era decat o
Urfa dornica de noui senzatii, lard a avea
macar justificarea saraciei, ca tarfele. Se
intreba dece gandul ca el ar putea crede
asta despre ea ii producea atata suferinta
insuportabila. I se paru ca s'a dus toata
bucuria dulce a noptii. Dori deodata s fie
la Navron, acasa, in. camera ei, cu James
venind spre ea pe picioarele lui grasute i
nesigure, aa ca s5.-1 poatl ridica in brate,
s5.-1 tina straps, s5.-i Ingroape fata in 0,brajiorii lui grasuti i catifelati i sO uite
de aceasta noun i ciudata tortura sufleteasca care-i umplea inima, s uite de aceasta durere i ratacire.
--Ce, nu mai ti-este sete?, spuse el; iar
ea in.torcandu-se spre el cu privirea rata
cita:
Nu, cred c5. nu!,
i tacu din mu,
jucandu-se cu capetele cordonului.
I se paru Donei c5. se destramase multu.mirea de-a fi impreun5. i c5. Intre ei interwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

139

venise o. incordare. Cuvintele lut o ranisera

i el ii dadea seama (IQ asta; i cum se

uitau in foc fara sa vorbeascA, toate gandurile nerostite se ridicara in au- ereiand
o atmosfera de nelinite.
In cele din urma el rupse tacerea cu glasul lui gros i domol.
Cand stateam asta iarna in camera dumitale la Navron i ma uitam la portretul
dumitale, imi creiam in minte o imagine
a mea despre dumneata. Te vedeam pescuind ca in dupa amiaza de azi, sau privind
marea de pe puntea lui La Mouette.
oricum, aa cum mi to inchipuiam nu se
potrivea cu flecarelile servitorilor auzite din

cand in and. Cele dou5. infatiari n'aveau

nimic comun.
Foarte putin intelept din partea dumitale sA-ti formezi imagini despre cineva pe
care nu 1-ai vazut niciodata.
Se poate,
spuse el,
dar nu era
cuminte sa-ti lai portretul singur i nep5.-

zit in dormitorul dumitale, cand pirati ca

mine acostau pe tarmul englez.
Puteai sa-1 intorci cu fata la perete,

sau sa pui altul in locul lui, al adevaratei

Dona St. Columb: facand scandal la Swan,
Imbracand pantalonii prietenilor sotului ci2

calarind in miez de noapte cu. o masa pe

www.dacoromanica.ro

140

DAPHNE DU N1AURIER

fata ca sa 'nsp5imante o batrand singuratecd,

Asia face parte din treculul dumitale?

Din cel mai, recent, inainte de-a evada_
Pfa

mir ca n'ai auzit si de asta printre fle-

cdrelile servitorilor.
El isbucni deodala in ras si inlinzandu-se

spre gramada de lemne din spatele lui,

arunc5 pe roc combuslibil proaspilt, iar fl-

cdrile troznira si se indltard in aer.

Pacat ca nu Le-ai nascut baiat, spuse
el, ai fi descoperit alunci savoarea primejdiei.

In inima dumitale esti o rebeld, ca si

mine, iar faptul ca to -ai imbnIcat cu pantaloni si ai infricosat o femeie batranti a
fost actiunea cea mai apropiata de piraterie, ce ti ,al puLut-o inchipui.
Adevaral, dar dumneata, dupd ce ti-,ai

luat prada sau ai facut acostarea, o pornesti iar in' larg cu senLimentul unei realizari,
pe cand eu
in nenorocita inea
incercare de piraterie,
am fost plina de
urd fata de mine insumi si de un sentiment
de degradare.
pesti.

Esti femeie si ti-e mild sa omori si

Uitandu-se printre valv5tdi la el, it vazu

zambind, de data aceasta, in felul lui ironic;

i se Om ca incordarea dintre ei a trecut,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

141

ca erau din nou ei instii si putu st se

sprijine in cot sit se odihneasca.
Gaud eram baiat, obipuiam sit ma joc
de-a soldatii i A. lupt pentru regele meu.

Dar and cu prilejul unei furtuni fulgera

1 bubuia tunetul, imi ascundeam fata in
poala mamei i-mi vdram degetele in urechi.

Deasemeni, ca sa dau mai mult sens real

jocului de-a soldatii, imi vopseam mainile
dar
cu row pretinzand ca stint ranit,
cand am vazut pentru prima oars singe
la un caine care trAgea sit moart, am fugit
.5i mi s'a facut silt.
tot as am
Ca i mine, spuse ea,
simtiL i eu dupd mascarada aceia.
Da; de asLa ti-am i spus.
i-acum nu-ti mai past de singe. Acum
cti pirat i to bati pentru viata dumitale,

omorand, jefuind i ranind. De tot ceeace

pretindeai numai ca faci i ti-era teams,
acum nu-ti mai past.
Dimpotrivd, mi-e learnt foarte adeseaori.

Da, spuse ea, dar nu in acela ie.

Nu ti-e teams de dumneata. Nu ti-e teams
de-a fi infricoat.

Nu, asta s'a dus pentru

Lotdeauna,

cand am devenit pirat.

Rainurile lungi de pe foc incepurt O. se
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

142

Indoaie i cazura rupandu-se in bucatele.

Flacarile scazura i spuza se inalbise.
Maine, spuse el, trebue sa incep sa
planuesc din nou.
Se uita la el, dar focul nu-1 mai lumina
i rata lui era in umbra.
Vrei sa spui ea trebue sa pled in larg?
Am lenevit prea mult, spuse el; i numai golful e de villa; iar eu i-am dat voe
sa ma stapaneasca. Ei bine, prietenii dumitale Eustick i Godolphin vor trebui sa
se straduiasca din greu. Voiu vedea data -1
voiu putea scoate in larg.
Ai de gaud sa intreprinzi ceva periculos?
Firete.

Vei acosta iarasi pe tarm?

Aa cred.

$i astfel sa riti sa fii prins i poate

omorat?
Da.
Dece,

care-i motivul?

Pentruca trebue sa-mi dovedesc mie

insumi ca am creer mai bun ca al lor. 0
satisfactie a mea.
Dar e un motiv ridicol.
Totui, este motivul meu.

E un egoism, o forma sublima a inchipuirii.

Stiu asta.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

143

Ai face mai bine sa to inapoiezi in Bretagne.

/hal inteiept!
0 sa-ti duct oamenii la nenorocire.
N'o sa le pese.
Iar La Mouette" poate fi vatamata in
loc s fie pasnic ancorata inteun. port de
dincolo de canal.
Lu Mouette n'a fost construita sa zacg
linistita in port.
Mu

Se privira peste ramasitele focului si ochii

lui purtfind o flacare noua in ei o fixara

indelung. In cele din urma se intinse, casca
si spuse:
E pacat, inteadevar, ca.' nu esti baiat;
ai fi putut veni cu mine.
Trebue s fiu neaparat baiat ca sa fac
asta?

Da, pentruca feineile carora le este

frich sa ucida pesti sunt prea delicate si
pretioase pentru corabiile de pirati.
Se uita o clipa la el muscandu-si varful
degetului si apoi spuse:
Crezi asta cu adevarat?
Fara 'ndoiala!
Vrei sa ma Iasi sa yin data ca sa-ti;
dovedesc eh te'nseli?
Vei suferi de rail de mare.
Nu.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER.

444

Iti va fi frig, vei Ii stramiorata." si infricosata.

Nu.

nIa vei ruga s5. te las la thrin tocmai

nand planurile mele se vor realiza cu succes.
Nu.

Ea it privea .dusmanoasa., suparata, iar

el sari deodath in picioare si razand risipi
cu piciorul ultimii taciuni asa ca stralucirea
se stinse
noaptea fu mai neagra.
Pe cal te prinzi ca ri o sh-mi fie greata,
nici frig, nici Erica?
spuse ea.

Depinde de ce ne-am putea oferi.

Cerceii' mei; poti lua cerceii meal de
rubine. Cei purtati cand ai cinat la mine
la Navron.
Inteadevar ca cunt pretiosi. Daca-i
posed ma poi lasa de piraterie. Si ce ceri
dela mine dach. vei castiga prinsoarea?
Stai sa ma gandesc... Tacu un moment,
in picioare langa el, uitandu-se in apa. Cu-

prinsa de o bucurie draceasca spuse: O

bucla din peruca lui Godolphin!"
Vei avea peruca toata! ii spuse el.
Foarle bine,
spuse ea intorcandu-se
atunci nu
gi indreptandu-se sere barca;
-mai e nevoe sh mai discutam. Totul e axanjat. Cand plecam?
Cum am Bata planurile.
Si incepi sh lucrezi de maine?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

145

De maine!

Voiu avea grija sa nu to deranjez. ,Si

eu trebue sh-mi fixez planurile. Va trebui
sh ma imbolnavesc, sa cad la pat in urma
unei maladii febroase asa eh guvernanta si
copiii sh fie tinuti deparle de camera mea.
Numai William ma va servi. $i'n fiecare
zi credinciosul William va duce hran'a si
bautura pacienlei care... care nu va fi acolo.
Esti foarte ingenioash.

Sarird in barch si apucand lopetile el

vasli (lent in susul golfului pang ce scheletul coral3iei se ivi inaintea for in lumina

cenusie. 0 voce de pe corabie ii soma,

el raspunse in bretond si lrecand inainte

duse corabia la debarcader, la caphtul. gol&tut.

Pornira in sus prin padure frira o vorba,

iar cand ajunserh in gradina casei, ceasornicul curtii Witu jumatate. Pe aleie, mai in

jos, William o astepta cu trasura asa ca

putea s'o duch acasa dupes cum planuise.

Sper ca ti-a plhcut dineul cu lord Godolphin, spuse francezul.

Foarte mult.
$i pestele era bine pregatit?
A fost delicios.

0 sa-ti pierzi pofta de mancare cand

vei fi pe mare.
10

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

146

Dimpotriva, aerul marii ma face near

tioasa.

Iti dai seama ca va trebui s'o pornese

dupa vant si flux? Asta va insemna o plecare inainte de ivirea zorilor.
Cel mai potrivit timp.
Poate ca voiu trimile dupa dumneata
fail s to mai Instiintez?
Voiu fi gata.
Isi continuara calea printre pomi si ajungand la aleie vazu trasura astep Vand cu
William in picioare langa cai.
Te las acuma,
spuse el si se opri
o clipa in umbra pomilor uitandu-se in jos
la ea.
Vei veni intfadevar?
spuse ea.
Da,
Isi zambira, constienti de o noun intensitate a sentimentului dintre ei, ceva atatator, casicum viitorul
Inca necunosaut
amandorura
detinea un secret si o fagaduiala. Francezul se intoarse si disparu In

padure, iar Dona iesi in aleie, sub fagii

Inalti stand goi in noaptea de vara, cu ra-

murile miscandu-se usor ca o soapta a

lucrurilor ce stau s via..

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL X.

William scuturandu-i bratul o trezi soptindu-i la ureche: Iertati-ma, mylady, dar

v'a trimis vorbd Monsieur a porneste corabia Intr'un teas ". Dona se ridicd imediat,
orice dorinta de somn pierindu-i.
Multumesc, William; voiu fi gata In
douazeci de minute. Ce ord-i acum?
Patru lara un sfert, mylady.
Dona trase perdelele i vazu ca -era Inca
intuneric. Incepu sa se Embrace in grata,
batandu-i inima de emotie, cu mainile neIndemanatece, simtindu-se tot timpul ca un
copil poznas gata sa facd un lucru oprit.
Trecuserd cinci zile decand cinase cu francezul pe tarmul golfului i nu-1 mai vazuse
de-atunci. 0 voce interioard ii spunea CA
el voia sa nu fie tulburat cand avea de lucru; iar ea 'Asa sa treaca zilele lard sa se
plimbe prin padure spre rau, lard sa-i trimild niciun mesagiu prin William, fiindca

stia ca va trimite dupd ea and va fi pus

www.dacoromanica.ro

148

DAPHNE DU MAURIER

la punct planurile. Prinsoarea nu era rezultatul unei clipe de nebunie,. n5scocita

intr'o noaple de vary si uitata pang dimineata,
ci era o piatra de incercare, o
prob5 a energiei si curajului ei. CateodatA

se gandea la Harry ducandu-si viata lui

In Londra; contin-uand sa calareasca, s5
joace, sa frecventeze tavernele, casele de
joc, partidele de carti Cu. Rockingham;
dar aceste imagini evocate pAreau din alt5
lume, o lume care n'avea nimic C01131111
cu ea. Apartineau unui trecut dus si mort,

in timp ce Harry Insusi devenise un fel

de fantoma, un spectru calcand in alt5
lume. Cealalta Dona murise si ea,
iar
femeia care-i luase locul traia cu mai mult5
intensitate si adancime, (land fiecarui gand
si fiecarei actiuni o noua bogatie de senti-

ment si o apreciere pe jumatate senzual5

micilor lucruri din cari se alcAtuia o zi.

Vara era prin ea insasi o bucurie si o

sarbatoare: culegand flori cu copiii diminetile si ratacind cu ei prin paduri si cam-

pii; in dupa amiezile lungi, lenevind intins5

pe spate sub copaci si mirosind clopoteii

albastri, volbura si ciinbrul. Chiar simplele

acte cotidiane: mancatul, bautul si dormilul deveniser5,

clecand era la Navron
un isvor de bucurie, de linistita voluptate.
Nu, Dona din Londra se dusese pentru
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

149

totdeauna. Sofia care sta intinsa langa sotul

ei in patul larg din St. James's Street, cu

doi pechinezi in cosul for pe parchet, cu
fereastra deschisa sa intre aerul greu ca
plumbul i vocile ragusite ale negustorilor
ambulanti,

acea Dona apartinea unei alte

lumi.

Ceasornicul din curie Mtn ora patru cand

noua Dona, inleo rochie veche, lunges
push' deoparte spre a fi ddruita vreunei jaranci,
cu un sal pe umeri si o legaturich in manes, se furisa pe scara ce cobora
in sufragerie, unde o astepta William eu o
Riche in manes.

Pierre Blanc e afard in pildure, mylady.

Bine, William.

Voiu avea eu grip' de cases in lipsa

dumneavoastril, mylady, i vain vedea ca
Prue srt nu neglijeze copiii.
Am. toata increderea in dumneata, William.

Am de gand sa instiintez personalul,

in dimineata asta, ca nu va simtiti bine,
o stare febroasa; iar de teama unei eventuale molipsiri ati prefera s nu intre in
camera dumneavoastrA nici copiii, nici ser-

vilorii. Toldeodatti mi-ati poruncit sa va

servesc numai eu.
Minunat, William. ySi fata dumitale atat
www.dacoromanica.ro

350

DAPHNE DU MAURIER

de solemna va fi tocmai potrivit6 in astfel

de imprejurari. A putca spune ca eti un
Inelator innascut.
Femeile m'au invatat sa fiu aa, mylady.

Cred ca eti farce inima, William.

Eti sigur c5. Le pot 15.sa singur printre atatea femei fluturatece?

Le voiu fi ca un tala, mylady.

S'o mai dojeneti pe Prue, dac5. vrei,
cand o vei vedea lenevind.
Aa voiu face.
$i sa to mai incrunti la Miss Henriette

data vorbete prea mull

Da, mylady.
$i dae5. domniorul James mai vrea o
portie de capuni...
Sd-i dau, My lady.

Da, William, dar nu and e Prue de

fata; ci mai tarziu, cand e numai cu dumneata, in camarl
Inteleg perfect situatia, mylady.
$i-acum trebue s plec. N'ai vrea sa
poti veni cu mine?
Din nenorocire, mylady, stomacul meu

nu prea se impaca bine cu micarile unei

coralii pe ap5.. Intelege, doamna, ce vreau
s spun?
Cu alte cuvinte, William, ti-e greats
grozav?
www.dacoromanica.ro

,aGOLFUL FRANCEZULUI

151

Doamna a exprimat in mod fericit

gandul meu. In fapt, deoarece discutam

ceasta chestiune, imi iau libertatea s5. va
propun sa luati cu dumneavoastra aceasta

cutiuta cu pastile pe care le-am apreciat

foarte mult in trecut i cari se vor dovedi
de mare ajutor data veti simti vreo senzatie neplacuta.
Eti foarte amabil, William. DA-mi-le,

te rog, i le voiu pune in legaturica. Am

fAcut prinsoare cu staptmul dumitale c5
voilf putea rezista. Crezi c'o s calig?
Depinde la ce vA referiti?
Ca o s5. rezist la balansurile corabiei,

firete. Dar la ce te &ideal?

Va rog s ma iertati, mylady. Imi 11tacise mintea pe la alte lucruri.
Da, cred
ca. veti catiga prinsoarea aceasta.

E singura prinsoare facuta, William.

Inteadevar, mylady!
Se pare ca te'ndoeti, William.

Gaud doi oameni fac o calAtorie, my-

lady, i unul din ei e un barbat ca stapanul meu, iar celalalt o femeie ca dumneavoastra, situatia mi se pare plina de
posibilitati.
Eti cam IndrAznet, William.

VA cer ierlare, mylady.

Si... cam francez in ideile dumitale.
Mama e de villa, mylady.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

152

Uiti ca sunt casatorita de case ani -cu

Sir Harry, ca am doi copii 1i ca voiu implini treizeci de ani tuna viitoare.
Dimpolriva, mylady, tocmai acesle trei

lucruri le-am avul in vedere.

Cu atat mai mult, atunci, sunt indig-

nata. Deschide usa imediat sa ies in gra-

dina.

Da, mylady.

El impinse obloanele si trase la o parte

draperiile grele. Ceva falfai la geam cautand o scapare si cand William deschise

fereastra, tasni in aer un fluture care se

incurcase in faldurile draperiilor.

Altul care cauta sh evadeze, mylady.
Asa e, William.
Dona zambi oprindu-se o clips in prag
i trase pe nas aerul racoros al diminetii.
Privi apoi spre cer si vazu strecurandu-se
primele raze de lumina.
Good-bye, William.
Au revoir, mylady.

Tinand in many legaturica, cu aiul pe

cap, ea traversa pajislea si se mai uita data

inapoi la conturul cenusiu al casei solide

i adormile, cu William stand de sentinels
Tanga usa. Flulurandu-i cu mina un adio,
ea it urma In padure spre corabia piratilor
din golf, pe Pierre Blanc, cu ochii lui vewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

153

seli i cu fata de maimuta negricioasri cu

cercei in urechi.
Intr'un fel, se atepta sa gaseasca zarva,
sgomotul si InvAlmAsala plecArilor, dar tend'

traserh Fang La Mouette" era aceiai to -.

cere obisnuita. Numai tend urcase scara
pe punte i privi in jurul ei iii dadu seama
ca corabia era gata de pornire, cu puntilecurate i toti oamenii la posturile Tor. Unul

dintre oameni veni spre ea si se incline

adanc:

Monsieur va roaga sa va duceti pe

puntea de comanda.

Urea scara spre puntea de sus a pupei

k;i'n acest timp auzi zanganitul lantului deancora, scartaitul scripetelor si sgomotul
oamenilor alergand. Pierre Blanc isi Incepu
cantecu,1 i vocile joase' i dulci ale oame-

nilor se ridicaril In aer, asa eh ea se'n-

toarse si se apleca peste balustrade sa-i priveasca. Sunelul continuu al pasilor Tor, pe
punte, scartaitul scripetilor i cantecul lor

monoton formau un ritm placut, un fel

de poezie plutind in aer,

i totul parea
o parte intrinseca a acelei dimineti proaspete, o parte a aventurii.
Auzi deodata un ordin strigat In spatele.
ei, clar i hotarit,
i-1 vazu pe francez
stand In picioare langa timonierul dela
carma, cu fata vigilenta si incordatd, cu
www.dacoromanica.ro

154

DAPHNE DU MAURIER

mainile la spate. Ardta acum cu totul altfel

,decat tovardul de pe rau, stand Fang ea
in bared i reparandu-i undita i care, mai
tarziu, cu manecile suflecate mai sus de
coate i cu pdrul cazut pe frunte, Meuse
focu] i preparase petele.
Se. simti o intrusa, o femeie netoata ,prin-

tre barbali care aveau de lucru. Aa c5. se

retrase i se sprijini de bard, de unde nu-I
putea incurca iar el continua sd-i strige
comenzile privind tot timpul cerul, apa i
tarmurile canalului.
Venind dinspre dealuri vantul de dimineata umfla p'dnzele marl i corabia luneca
uor 1 fantomaticd pe apa linititd a golfului. Din and in cand, acolo unde canalul
se ingusta mai tare, pomii aproape ca maturau vasul cu ramurile Tor. Francezul statu
tot timpul Tanga timonier indicand cursul
1 supraveghiind malurile collie ale golfului.
Raul principal se deschise larg, deodatd, in

fata for i-acuma vantul venea cu putere

dinspre apus incretind fata apei. Intarnpinand forta apei La Mouette" dansa uor
cu puntile aplecate i 'spuma laptoasa sari
peste prora. Din rdsdrit aparur5 zorile i
cerul era acoperit de o ceata subtire i o
luminozitate prevestitoare de vreme fru-

moasa. In aer plutea o aroma saratd, o

prospetime care yenea dinspre marea des-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

155

chisel de dincolo de estuar, iar and corabia

intra in canalul principal al raului, pescarusii se ridicara sa urmeze corabia.
Oamenii se oprisera din cantat si acum
stateau privind marea, avand toti aerul ca

asleapta ceva; casicum ar fi lenevit prea

multa vreme si se inflacarasera deodala. E-

sind pe gura estuarului corabia intra in

marea agitata, iar valurile maturara iarasi

puntea. Dona simti gustul sarat pe buzele
ei si zambind se uita in sus spre francezul
care-1 lasase singur pe timonier si venise
langa ea. Trebue ca spuma 11 atinsese si pe

el, fiindca avea sare pe buze si parul ud.

Iti place? o intreba el. Iar ea dada din
cap si rase, iar el zambi si privi din nou
marea. Facand asta, Dona se simti cuprinsa
deordata de extaz, de un triumf hotarltor,

fiinda isi dadea seama ca el era al ei si

ca 11 iubea. far asta o, stiuse dela 1nceput

de tol, cand intrase pentru prima oars In

cabina lui si-1 gasise la masa desenand un

uliu. Sau, poate, chiar inainte de asta, cand

vazuse Ia orizont corabia lunecand spre

tarm, ea stiuse ca asta se va intampla, ca
nimic nu putea sa-i stea in tale. Ea era
o parte .a trupului si spiritului lui, isi a-,
partineau unul altuia, alhandol ratacitori,
amandoi evadati", amandoi topiti in aceiasi forma.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XI.

Pe la saple seara Dona iesi pe punte si

conslata ca vasul isi schimbase cursul si
se indrepta din nou spre farm.
La orizont, coasta aparea stearsa ca un
pale de nouri. Fusesera pe mare toala ziva
fara sa intalneasca o alta corabie, iar n
briza puternica ii manase mai bine de douasprezece ceasuri fdcand-o pe La Moue tie

sa topae si. sa danseze par'ca ar fi avut

viata. Dona intelese ca planul era sa stea
deparle de coasta pana'n amurg, iar apoi,
la caderea noptii, sa se furiseze spre farm
sub protectia inlunericului. Toala ziva, asa
dar. nu fusese decal o trecere de vreme,
intrevazand a-se posibilitatea intalnirii unui
vas de comert, care sal cada prada. 0 astfel
de corabie, insa, n'a lost intalnita, iar echipajul inviorat de iesirea in larg avea poftele

biciuile penlru avenlura ce sta sa Irina si

riscul noptii asteptale. Dela primul la altimul pareau posedati de un sentiment de
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

157

ientuziasm, de un spirit dracesc, ca niste

baeti pornind intro aventura temerara.
Dona se apleca peste parapetul puntii
superioare sa-i vada razand, cantand si tinandu-se de farse. Din cand in cand isi
ridicau privirile in directia ei, zambindu-i
galant, adanc constienti de prezenta pe bord

a unei femei care nu navigase cu ei mai

nainte.

Soarele fierbinte, briza dinspre apus, apele albastre,

toate o influentau pe Dona,

ii dadeau un dor ridicol de a fi si ea barhat printre ei, sa traga la franghii, O. se

ratere in, varful catargelor ca sa 'ntinda
panzele sau s =i manuiasea spitele carmei.

Din cand in cand tin val matura puntea

udandu-i fata si mainile si muiandu-i rochia, dar ei nu-i pasa, fiindea soarele ii va
usca repede imbrileamintea, asa ca-si gasi
un locusor uscaL pe punte, in partea opusa
carmei, uncle se aseza- cu picioarele incrucisate, ca o tiganca, cu salul varat in cor-

don si cu vantul sburlindu-i parul. Pe la

amiaza; i se Meuse grozav de foame, iar din

pantecul corabiei se urea aroma de paine

prajita i cafea,
si iinediat 11 vazu pe
Pierre Blanc urcand scara spre pupa, pur-

land o tava in mana.

Ea i-o lua din mana, aproape rusinata de

laeomia ei,
iar el li facu cu chilli cu
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

158

o familiaritate ce-o ram sa rada), 1i /idled

ochii spre cer i-i freed stomacul.
spuse el
Monsieur va veni Indatd,
zambind ca un complice. Iar Dona se gandi
ca toti, ca i William, li socoteau uniti, pe
ei doi, i acceptau aceasta ca inima uwar5
i bucurie, ca pe ceva firesc.

Dona se repezi la bucata de paine ca

o pWtre de prada, tain4u-i o bucata
groasd. Mai era unt, branzd i laptuci. Auzi

un pas in spatele .ei i ridicandu-i pri-

virea 11 vazu pe capitanul lui La Mouette

uilandu-se la ea. Se aeza rang ea i inr

tinse mans dupa paine.
corabia poate avea grip., de ea i sinspuse el,
i oricum, vremea-i
bund i ea 1i va mentine cursul toga ziva,
numai atingand cand i cand carma. Dd-mi
putind cafea.
gurd,

Ea turnd in cloud ceti licoarea fumeganda

i bdurd cu lacomie, privindu -se peste buza
cestilor.

Ce parere ai de corabia mea?

In-

treba el.

Cred ca e vrajita, par'cd n'ar fi cora,,

iar eu ma simt ca nou nascutd.
Ace la efect 1-a avut la Inceput i asupra mea, cand m'am facut pirat. Cum e

bie,

branza?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR A NCEZULUI

l39

Minunatd.

Nu ti-e greatd?
Niciodata nu m'am simtit mai bine ca
acuma.

Mknanca acuma cat poti, pentruca diseara vei avea prea putin timp pentru mancare. Mai vrei patina coaja de paine?
Te rog!

Vantul va tine toatd ziva, dar se va

domoli diseara asa ca trebue sd ne furisAm

pe langd coasta si sd profitam din plin de

reflux. Esti fericita?
Da... Dece ma intrebi?
Pentruca 1 eu sunt fericit. Mai da-mi
to rog cafea.
Oamenii sunt foarte veseli azi,

spuse

ea intinzandu-se dupa calla;

din cauza
noptii ce se anunta sau pentruca sunt din

nou pe mare?

Un amestec din amandoud. i-apoi mai

sunt veseli si din cauza dumitale.

Intrucat i-a impresiona eu?
Esti un stimulent. Vor lucra mai binela noapte din cauza dumitale.
Cum de n'ai avut nicio femeie pe bord
mai inainte?
El zambi cu gura plind de paine 1 branza,

dar nu raspunse.

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

160

Am uitat sa-ti povestesc,

zise ea.

Ce mi-a spus Godolphin mai deunazi.

$1 ce-a spus?

Imi spunea ca prin tinut circula svohuri din pricina oamenilor corabiei dumitale. Spunea ca auzise de cazuri de femei
,.nenorocite ".

Nenorocite! Din ce cauza?

Tocmai asta I -am intrebat si eu. Si,
spre incantarea mea,
mi-a raspuns ca.'

se temea ea unele femei din tinut au avut

de suferit in mainile ticalosilor duinitale:
Ma indoesc at an suferit.
$i eu.
Continua sa-si meslece perinea si branza,

uilandu-se din cand in cand in sus la dichisul panzelor.

0 am en i i mei ni ci od a ta nu fug dup a
femeile voastre; nenorocirea este ca. In general femeile nu vor sa-i lase in pace. calla

banuesc ca La Mouetle" este ancorata in

apropiere de coasia lor, ele isi par5sesccasutele si ratacesc pe dealuri. Chiar credinciosul nostru William are de lucru, in felul
Asia.
dupa cafe aflu.
William e foarte... galic.

Asa suet si eu, asa unt toti oamenii

mei, dar urm,arirea asta to cam incurca uneori.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

161

ca tarancile au
ii spuse ea,
soli foarte morocanoi.
Ar trebui sa-i invete pe sotii for cum
Uiti,

s se poarte.
Taranul englez nu prea se pricepe la
dragoste.

Aa am auzit i eu, dar farce Indoiala

ca poate face progrese data este instruit

de cineva.
Cum poate o femeie sa-1 instruiasca pe
sotul ei in privinta unor lucruri pe care nici
ca nu le tie i n'are nici intuitia necesara?

Dar are instinct!

Instinctul nu e totdeauna suficient.
Atunci imi pare rau pentru tarancile
dumitale.

Francezul se lasa Intr'un cot i IncepU

sa-i pipae buzunarul cautand pipa, iar
Dona it privea cum 1i umplea bulbul cu
tutun negru i iute (care fusese odata in
vasul din dormitorul ei) i cum incepfu
sa fumeze Viand bulbul ascuns in podul
palmei.

Iti spuneam alt5datd,

observa el

uitandu-se In sus la capriorii catargutui

mare,

ca francezii

null merita reputatia

galantd ce-o au. In definitiv, nu se poate

ca de-o parte a canalului sa fim toti stralucitori, iar toti nepriceputii i neghiobii sa

lie de partea d-voastra.

11

www.dacoromanica.ro

162

DAPHNE DU MAURIER

Poate ca ceva din clima noastra engleza ucide imaginatia?

Clima si diferentele rasiale n'au nimic

de-a face en aceasta chestiune. 0 femeie

sau un barbat se naste sau nu cu o inter
legere naturala a acestor lucruri.
Si sa presupunem ea intr'o casatorie
unul dintre parteneri are aceasta Intelegere
iar celalalt nu?

Atunci fara 'ndoiala ea mariajul e

foarte monoton, asa cum cred dealtfel ca

sunt mai toate easatoriile.
Un nouras de fum mangae obrazul Donei, si uitandu-se in sus vazu ea el radea
de ea.
Dece razi? R.Ifitreba.
Pentruca aveai o figura atat de grava,
casicum to gandeai sa scrii un tratat despre
incompatibilitate.

Poate ea voiu face asta la batranete.

Dar ca Lady St. Columb sa-si scrie

tratatul trebue s cunoasca subiectul, asta-i

baza oricarui tratat.
Poate ca am eunostintele necesare...

Se poate sa le ai. Dar ca sa desavarsesti acest studiu cu adevarat, trebue sa

adaugi un cuvant final despre compatibilitate. Dupa cum stii, se Intampla din cand

In cand ca un oxn sa gaseasca o femeie

care sa corespunda si celor mai pretenwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

163

tioase visuri ale lui. $i se inteleg amandoi

perfect in clipele usoare ca Si in clipele

grele.

Dar nu se 'ntampla prea des?

Nu, nu destul de des.

Atunci studiul meu va ram'ane incomplet.

Din nefericire pentru cetitorii dumitale si mai ales pentru dumneata.

Dar sa spunem ca in loc de un cuvant
c-uml
sau doua despre compatibilitate

as putea scrie o
iti place s'o munesti
paging sau doua despre insusirea de-a fi,
mama.
Esti?
Sigur. Intreaba-1 pe William; el tie.

Daca esti o mama atat de excelenta,

ce cauti pe puntea lui La Mouette, cu picioarele stranse sub dumneata, cu parul
fluturat de vant i discutand caracteristicile casatoriei cu un corsar?
De data aceasta era randul Donei sa rada
si ridicand mainile incerca sa-si aranjeze
buclele dezordonate, legandu-le cu o panglica dupa urechi.
Stii ce face acuma Lady St. Columb?
Intreba ea.
A tine mult sa stiu.
Zace In pat doborata de febra i o
raceald la stomac si nu vrea sa primeasca
www.dacoromanica.ro

164

DAPHNE DU MAURIER

pe nimeni in camera ei in afara de William,

credinciosul ei servitor, care-i aduce din
cand in sand struguri, sa-i scada febra.
0 plang pe saraca Lady, mai ales data
stand acolo, se mai trudeste Si asupra incompatibilitatii dintre soli.

Ea e molt prea echilibrata mintal ca

sa faca asta.
Daca Lady St. Columb e atat de echilibrata dece a facut pe talharul de drumul
mare, cand era la Londra, si s'a imbracat
cu pantaloni?
Pentructi era suparata.
Suparata, dece?
Pentruca n'a facut din viata ei ceeace
voise.
Si fiindca n'a reusit, a eautat sa. evadeze:.
Da.

,Si data Lady St. Columb se svarcoleste cuprinsa." de febra acuma, in patul
ei, regretand trecutul,
tine este femeia
care sta. pe punte langa mine?
Un elev marinar (mousse), cel mai
neinsemnat membru al echipajului.

Elevul asta are o pofta de mancare

extraordinara; a mancat toata branza
trei sferturi din paine.
Imi pare rau. Credeam c'ai terminat
Asa si este.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

165

El li zambi si ea privi in Mari ca el s,

nu-i citeascd. In ochi cat de usoard era.
Apoi francezul iii goli pipa pe punte 1i
spuse

Ai vrea sa cal-mesh corabia?

Ea II privi cu ochi scanteetori.
Imi dai voe? N'o sa se scufunde?
1i ridicandu-se in picioare o
El rase,
tidied* 1i pe ea, ducandu-se impreund spre
canna mare 1i -i spuse ceva timonierului.
intrebd Dona.
Ce trebue sa fac?
Apuci mustatile" cu arnandoua maiasa! 'iii corabia neclintita In drumul
nile
asa! N'o Risa s se apiece prea mult,
ei

sa nu to trezesti cu panza cea mare la

catarg. Simti vantul in ceafd?
Da.

Tine-o tot asa, atunci. Si nu lam vantul sa-ti bald spre obrazul din dreapta.
Dona stdlea in picioare langa canna tinand mainile pe spite si dupes un moment
simti cum corabia se ridica $i tangajul vasului alunecand pc creste de valuri. Van-

tul suera printre pa'nze si catarguri, iar

mica panza triunghiulard de deasupra capului ei zumzuia ca o albind, in timp ce
marele capestan se umfla si tragea de frailghii par'ca ar fi avut viatd.

Jos In burta cordbiei oamenii simtisera

schimbarea timonierului si facandu-si semwww.dacoromanica.ro

166

DAPHNE DU MAURIER

aratand-o cu degetul radean $i se strigau in dialectul bretoin. nene Cu coatele

Inteles de ea; iar capitanul, in picioare 15n-

ga ea, cu mainile adanc varate in buzunarele hainei sale lungi, cu buzele tuguiate

a fluerat, cerceta marea cu privirea atintit5. In directia de plutire.

Asa dar,
spuse el in cele din urma,

e ceva pe care elevul meu marinar poate

sa-1 faca din instinct.
Cc anume? intreba Dona cu parul catut pe obraz.
Poate sa conduca o corabie.
Si

se departs razand, lasand-o singurd

cu La Mouette.

0 ors Intreaga ramase Dona la carma,

tot asa de fericita

gandea ea

ca James

cu o jucarie noun; dar, intr'un sfarsit, cu

bratele ostenite, se uita peste umar la timonierul pe care-1 inlocuise si care ra.masese in picioare langa ea privind-o zambitor.
Carmaciul inainta, ii lua roata din 'liana,

iar Dona cobori in cabina capitanului, se

Intinse in culcusul lui gi adormi.
data, deschizand un ochi, it vazu intrand notandu-si niste calcule pe o foaie
de hartie, aplecat deasupra hartilor marine.
Apoi, trebue ca adormise din nou, fiinda
trezindu-se nu mai era nimeni in cabina;
si se scula, se Intinse si se urca din nou
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

167

pe punte, oarecum ruinata ca-i era din

nou foame.

Era apte seara i corabia se indrepta

spre 'Arm, cu francezul la canna. Dona
nu spuse nimic i ramase in picioare langa
el privind linia coastei la orizont.
Francezul striga un ordin oamenilor lui
i ei incepura s se catere imediat pe funii,
punand mana dupa mina, ca nite maimute mladioase, iar apoi Dona vazu panza
cea mare superioara cazand i faAind in
timp ce ei 43 InfAurau in jurul prAjinilor.

Cand o corabie ajunge in limita yederii de pe coasta,

spuse el

panza cea

mare superioara e primul lucre ce poate

fi observat de cei de pe tarm. Mai sunt doug:

ore 'Ana la caderea intunericului i nu

vrem sA fim vazuti.

Ea privi spre coasta departata, cu inima

palpitanda de o *tare eiudata, cuprinsa

ca 1 tot echipajul de un superb spirit de

aventura.
Cred ca ai de gAnd sA intreprinzi ceva
foarte nebunesc i periculos,
spuse ea.

Mi-ai spus ca vrei peruca lui Godolphin

Il privi cu coada ochiului, intrigatA de

sangele lui rece, de vocea lui linititA i
sigura, ca i atunci cand se duceau impreuna sA pescuiasca in ran.
www.dacoromanica.ro

I68

DAPHNE DU MAURIER

Ce-o sa se intample? Ce-ai de gand

srA faci?, intreba ea.

El nu raspunse imediat. Mai striga oamenilor un ordin i o alta panza fu infaurala.

Il cunoti pe Philip Rashleigh?, o inIrebit el dupa o clipa.

L-am auzit pe Harry vorbind des-

pre el.

E casatorit cu sora lui Godolphin, -dar Infine, asta-i Fara importanta. Philip
Rashleigh ateapta o corabie din India, informatie care mi-a survenit prea tarziu, alt fel i-a fi ieit In..Intampinare. Banuesc ca

a ajuns la destinatia ei in cursul ultimelor

cloud zile. Intentionez s'o capturez aa ancorata in port, s pun un echipaj pe bordul
eL i s'o Indrept spre coasta de apus.

Dar data oamenii depe ea sunt mai

nu.meroi ca ai dumitale?

Acesta e un risc pe care-1 am totdeauna. Elementul esential e surpriza, prin care

n'am dat gre niciodata Inca.
Francezul o privi amuzat de Incurcatura
ei i ridicarea din nmeri, caicum ea 11 considera nebun cu adevarat.
Dar ce banueti ca fac, inchizandu-m5

In cabina i pregatind planurile? Crezi c5

ma bizui numai pe noroc? Si-apoi nici oamenii mei nu stau degeaba cand cautam

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

169

odihnd In adapostul golfului. Unii dintre

ei cutreerd tinulul, asa cum ti-a spus i
Godolphin, dar nu cu gandul sa nenoroceased femeile. Ele au un rol minor.
Vorbesc engleza?

Fireste. De asta i-am si ales pentru

misiuni de felul Asta.
La toate to gandesti,
Detest dezorganizarea.

spuse ea.

Coasta se preciza din ce in ce mai mull

intrara curand intr'un golf ospitalier. Departe spre vest ea putu distinge intinderilealbicioase ale plajei devenind din ce in cemai cenusii in puterea intunericultii. Coi

rabia naviga spre nord, indreprandu-se spre

un intunecat intrand in mare, si totusi se

'Area ca nu-i nici-un sOn de mare sau bazin.
care sd ingadue ancorarea.
Stu incotro mergem?, intreba el.
Nu.

El zambi, dar nu rdspunse. Incepu sa

fluere incetisor, in surdind, privind-o in tot
acest limp. In cele din urma ea iii intoarse
privirea dandu-si seama ca ochii o tradau,
ca i pe el; iii vorbeau fArA. cuvinte. Dona
privi peste marea linitita spre coasta,

iar briza de seam Ii aduse mirosul vegetatiei Inedlzite de pe faleze, a muschiului

copacilor, a nisipului infierbantat de soarele de peste zi. $i tiu ca asta-i fericirea,

www.dacoromanica.ro

170

DAPHNE DU MAURIER

=ca asta-i viata pe care Intotdeauna dorise

s'o traiasca. In curand va veni primejdia,
nelinistea luptei reale,
iar dupa toate a.cestea vor fi Impreuna, in lumea for si numai a lor, unde nimic n'avea importanta in
afara de lucrurile dragi ce i le puteau

impartasi, in afard de liniste si pace a-

-danca.

Apoi, Intinzandu-si bratele deasupra capului i privindu-1 zthnbind peste .unar,

Dona li spuse francezului:
Incotro navigam, in definitiv?
Spre Fowey Haven.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XII.

Noaptea era linitita

intunecata ca

smoala. Briza -uoara ce mai era venea din-

spre nord, dar nu se facea simtita la adapostul intrandului in mare. Numai ueratul
uor, cand i cand, printre franghii, i o
uoara ineretitura a fetei linitite a apei mai
dovedeau ca nu mai departe de o mila sau
,clouii, pe coasta, mai dainuia vantul.
La Mouette era ancorata intFun golfulet
in imediata apropiere
atat de aproape
ca puteai asvarli o plated pang pe stand

a falezelor Inane care se proectau nepreeise, ca o umbra, in intuneric. Corabia se

strecurase nesimtita pang la locul sortit,
neauzindu -se nici-o voce, nedandu-se nici-o
comanda. Numai lantul ancorei 15.sate provoca un sunet infundat. Colonia de pesca-

rui cuibariti cu sutele in falezele dominante, se trezi o clipa i deveni nelinitita,

scotand strigate ascutite purtate departe pe
Intinsul apelor,
dar ineetand orice miwww.dacoromanica.ro

172

DAPHNE DU MAURIER

care, pescdruii se domolira i linitea nu

mai fu tulburatd. Dona stdtea sprijinita de
rampa puntii dela pupa privind istmul i
i se .parea ca linitea are ceva magic, ceva
ciudat, caicum s'ar fi apropiat pe nesimtite
de un tinut ai carui locuitori sunt adormiti
prin vrajd, iar pescdruii treziti la apropie-

rea cordbiei ar fi sentinelele puse sa dea

de veste. Ii aminti apoi ca acest tinut i
aceste faleze can ormau o alta parte a
tdrmului ei, trebuia sa fie in noaptea asta
un loc duman. Ea venise in teritoriul inamic, iar ordenii din Fowey Haven
cari
dormeau in paturile lor, In acest moment
erau i ei dumani.

Echipajul lui La Mouette era strans in

pantecul corabiei; Dona ii putea vedea umdr la umar, nemirati i tacuti, i pentru
prima data de cand pornise In aceasta aventura ea simti pirdtura unei presimtiri
rele i o rece infiorare de teamd. In fapt,
ea era Dona St. Columb, sotia unui moier
i baronet englez,
dar din cauza unui
impuls nebunesc se Intovaraia cuun grup
de, bretoni despre can u tia nimic cleat
ca erau pirati scoi din lege, fall scrupule
i periculoi, condui de un barbat care nu-i
spusese niciodata nimic despre el insui i
pe care 11 iubea ridicol, card s. se Intrebe
dece", fapt care
data ar sta sa -1 aprewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

cieze Cu sange rece

173

ar face-o sa roseasca

de rusine. S'ar putea ca planul lui sa dea

grey, ca el si oamenii lui si ea odata cu ei
sa fie prinsi, iar toata banda for sa fie dus5
In fata justitiei; si-atunci idenlitatea ei va
fi repede stabilita, iar Harry adus din Londra. Intrevazu fulger5.tor toata aceasta poveste intinzandu-se in toata Cara i scandalul

ingrozilor ce 1-ar provoca. Un renume de

josnicie murdara ar pluti in jurul ei, prietenii lui Harry ar face glume obscene pe
socoteala ei, iar Harry probabil ca si-ar
sbura creerii i copiilor orfani le-ar fi interzis s5.-i pronunte numele ei, al mamei for
care fugise dupa un pirat francez ca o servitoare dupa un grajdar. Gandurile se goneau in capul ei, in Limp ce privea tAcutul
echipaj de pe La Marlette,
vazand, in
mintea ei, patul ei confortabil dela Navron,
gradina 1ini tita, siguranta i cursul normal
al vietii cu copiii. Si-apoi, ridicand privirea,

vazu ca francezul era in picioare langa ea

si se intreba cat de mult putuse ceti el pe
fata ei.
Vino jos,
spuse el linistit; si ea II
urma supus5., ca un elev care urma s primeasca o pedeapsa dela profesorul lui, In-

trebandu-se ce-i va rAspunde and o va

mustra pentru temerile ei. In cabina era

Intuneric, cele doua luman5ri dand o lumin5

www.dacoromanica.ro

174

DAPHNE DU MAURIER

anemia.' i francezul se aeza pe marginea

mesei i o scrula pe Dona stand In picioare
14 rata lui, cu mainile la spate.

Ti-ai reamintit ca eti Dona St. Cospuse el.

lumb,
Da.

Si stand acolo sus pe punte, ai fi vrut

sa fii acasa in siguranta i sa nu fi dat nicidata ochi cu La Mouette.

Ea nu. raspunse; prima parte a frazei

putea fi adevarata, dar nu Si ultima. TacurA

amandoi, iar Dona se Intreba data toate

fcmeile indragostile erau sfasiate Mire doua

imbolduri: dorinta de a arunca la o parte

modestia i rezerva i astfel sa marturiseasca totul,i hotararea de a ascunde mereu dragostea, de a fi rece, distanta, de a
muri mai degraba decat a admite ceva atat
de personal, atat de intim.
Ar fi vrut sa fie altcineva, sa fluere fara
grije, cu mainile infipte adanc in buzunarele

pantalonilor, sa discute cu capitanul corabiei planurile i posibilitatile noptii ce se

apropia; sau ar fi vrut ca el s5. fie o altfel
de fiinta, cineva de care putin sa-i pese, in
loc sa fie singurul barbat din lume pe care-1
iubea i-1 dorea.

0 cuprinse un fulger de mane, ca ea,

tocmai ea care-i batuse joc de dragoste

i zeflemisise pe sentimentali, sa fie adusa

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

175

in numai cateva saptamani la o degradare i

slabiciune atat de ruinoase. El se ridica de
pe masa si deschizand dulapiorul din perete
scoase o slicla i doua pahare.
spuse el,
Nu e bine niciodata,
sa porneti intr'o aventura cu stomacul gol
i ferry entuziasm, fireste, daca cineva n'are
practica aventurii.

El turner vin intr'un pahar lasandu-1 gol

pe celalall i-1 dadu pe cel plin Donei.
spuse el,
Eu voiu bea mai tarziu,
cand ne vom inapoia.

Ea bags de seamy pentru prima data ca

pe bufetul de langa ua era o tava acoperita
cu un ervet si el se duse si-o aduse la masa.
Era came rece, paine i branza.
Asta-i pentru dumneata, spuse el,
man'anca repede ca n'avem vreme.
El se intoarse catre o harts de pe o masa
alaturata i incepu s'o studieze, iar ea incepu
sa manance i s5. bea, dispretuindu-se pentru

indispozitia ce-o cuprinsese sus pe punte.

Si duper ce mancase putina carne i-i taiase o felie de paine si branza si Muse vinul
ce-1 turnase francezul, Dona simti ca teme-

rile 1 indoelile nu se vor mai reintoarce,

ca toate acestea nu. fusesera, in definitiv,
decat consecinta picioarelor inghetate i stomacului gol, fapt de care el ii (Muse seams
www.dacoromanica.ro

176

DAPHNE DU MAURIER

dela inceput intelegand reaua ei dispozitie,

In felul lui ciudat i incalculabil.
El Se intoarse la sgomotul facut de scau.nul ei cand se ridicase i-i zambi, iar ea ii
Intoarse zambetul si se inrosi vinovata ca
un copil sburdalnic.
Acum e mai bine, nu-i asa?, spuse el.

Da; dar cum de-ai stiut?

Pentruca stapanul Unei corabii are datoria sa tie aceste lucruri,

spuse el
i un elev marinar trebue invAtat cu pirateria mai bland decal restul echipajului meu,
$i-acum, la treaba.
El 'idled harta pe care o studiase, o aseza

pe masa in fata ei

vazu ca era un plan

al Fowey-Haven-ului.

1666 este ancorajul principal, in apele

adanci, opuse orasului,
spuse el punand
degetul pe plan i vasul lui Rashleigh va
fi cam pe-aici, unde sunt ancorate totdeauna
ccrabiile lui, legata de vreo geamandura la
intrarea golfului asta.

0 cruciulita rosie trasatd pe plan indica

geamandura.
Voiu 15.sa pe La Mouetie o parte a echi-

pajului, spuse el,

mane cu ei.

data vrei, poti ra-

Nu, as fi spus da." acum un sfert de

ora, dar acuma nu se mai poate.
Esti sigura de asta?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

177

N'am fost de nimic mai sigura, ca de

asta, in. toata viata mea.

El o privi in lumina palpainda a lumanarii, iar Dona se simti deodata vesela, cu

inima uoara, caicum nu-i pasa de nimic,

absolut de nimic; i chiar data ar fi fost

prini, adui in fata justitiei i spanzurati

de eel mai inalt porn din parcul lui Godolphin, tot i-ar plati pretul, fiindca ar fi con-

secintele aventurii pe care o traisera impreuna pentru prima data.

Vei remarca, ii spuse el, ca la intrarea
In port e un fort bine inarmat, iar pe ambele parti ale canalului sunt doua metereze,
dar acestea nu sunt pazite. Dei Yi cunosc

destul de bine pe oamenii dumitale din

Cornwall i tiu ca trag la somn, nu pot
totui garanta ca fiecare om din fort va
tine ochii inchii de dragul meu. Aa ca
n'arn altceva de facut decat sa ajung acolo
pe uscat.
Se opri i incepu sa fluere incetior, continuand sa studieze planul.
Aici vom ancora, spuse el aratand cu

degetul un bazin mic la o mica sau doua

est de port,
i-mi propun sa debarcam
aici pe plaja asta. De aici o poteca.' abrupt

urea In sus pe faleze i-apoi duce la un

golfulet
cam ca acela dela Helford dar
mai putin fehnecator

la intrarea caruia,
12

www.dacoromanica.ro

178

DAPHNE DU MAURIER

in fata targblui Fowey, vom gasi corabia lui

Rashleigh.

Esti foarte sigur de dumneata,

spuse

Dona.

Altfel n'as putea fi 'pirat. Poti urea

faleze?

Daca imi impruniuti o pereche de pan-

taloni de-ai dumitale as putea urea mai

bine.

La asta ma gandeam si eu, ii spuse el,

aici e o pereche apartinandu-i lui Pierre

Blanc, ii tine pentru sarbatori si spovedanie, asa ca stint destul de curati. Poti sh-i
incerci imediat. Poate sa-ti imprumute si
o eamase, ciorapi si pantofi. De haina n'ai
lievoe; noaptea e prea calda.
Sa-mi tai parul cu foarfecile? 11 intreba ea.
Poate ca atunci ai ardta maimult a elev
marinarr dar as prefera sa fiu prins decal
sa to las sa faci asta, rAspunse el.
Dona nu spuse nimic catva Limp, fiindca
el se uita la ea. Si apoi:
Cand ajungem pe tarmul golfului, cum
patrundem pana la corabie?
SA ajungem la golf mai intai si-atunci
111 voiu spune.
Francezul luA planul, 11 impaturi si-1 a-

runca in dulap za.mbind in felul lui dudes

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

179

Cdt iti trebue sA-ti schimbi hainele?

Cel putin cinci minute, spuse ea.

Te las atunci! Cdnd esti gala vino pe

pante. Ai nevoe de ceva s-ti legi buclele
In sus.
El Erase un sertar, bajbdi o clipa si scoase

cingAtoarea roscatA pe care o purtase In

jurul taliei cand cinase la Navron.
Lady St.' Columb devise tdlhar de drumul mare si saltimbanc pentru a doua oars
in viata ei,
spuse el,
dar de data
aceasta nu va mai fi o batrana pe care s'o
inspaimante.

Apoi iesi din cabina tr5gand usa dupa

et.. Cand Dona 11 gasi, zece minute mai tar-

ziu, el era langa scara ce fusese aruncatA

peste bord. Primul grup acostase in limp
ce al doilea era strans in barca de pe apa.
Se indrepla spre el putin cam nervoasa si
simtindu-se atat de mica si ratacita in pantalonii lui Pierre Blanc, In timp ce pandar acesta era
tofii ii sdrobeau cslcaile,
un secret pe care trebuia sA-1 tins pentru ea.
El o tercets cu privirea
aproba cu

o miscare scurta a capului: O sa meaarga,

numai sa nu vii in bataia luminii lunei". Ea
rase si cobori in bare,/ langa ceilalti. Pierre
Blanc se ghemuise in fundul b5rcii, ca o
maimuta, iar cand o vazu Yi facu cu ochiul

si duse o mans la inima. 0 unda de rds

www.dacoromanica.ro

180

DAPHNE DU MAURIER

strhbatu barca i toti zambira cu admiratie

i o familiaritate ce nu putea ofensa, iar

Dona le intoarse zambetul lasandu-se pe
spate pe scheletul barcii i prinzanduli genunchil cu mainile cu o draga libertate, nemai fiind impiedicata de fuste i panglici.
Capitanul lui La Mouette cobori ultimul,
se aeza laugh Dona, tinand carma, oamenii

se aplecara pe vasle i barca sburh spre

.arm. Dona ii. lash mana sa fach dara in
apa calduta, catifelata i fosforescenth ca o

ploaie de stele i se gandea, zambind, ca

putea juca insfarit rolul unui baiat, rol
atat de mult dorit in copilhria ei and tathl
i fratii ei plecau lasand-o acash cu o papue trantith pe covor alhturi de ea. Prora
bArcii atinse thrmul i primul grup de oameni care atepta pe mal, apucA barca de
amandoua partile i trase barca afard din
apa. Din nou tulburasera peschruii, cateva
perechi ridicandu-se in aer cu tipete asculite i falfait de aripi.
Dona simti prundiul scartaind sub pantofii ei grei i mirosul de iarbh de pe faleze
Si veni in nari. Oamenii se indreptara spre.

poteca ingusth care brazda faleza ca un

arpe i incepura sa urce. Dona stranse
din dinti pentruca urcuul era greu cu pan-

tofii can nu-i se potriveau, dar francezul

veni langh ea, o lua de mana i aa. urcara
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

181

faleza impreuna, ea tinandu-se de el ca un

copil de tatal lui. and se oprird, data, sa
n:ai respire, ea se uita inapoi, peste umdr,
i vazu linia tearsd a lui La Mouette ancorata in bazin, iar sunetul infundat al vaslelor
bdrcii care-i adusese la farm se facea auzit
pang la ei. Peschruii se domoliserd; i

acum, nu mai era niciun sunet in afard

de scartaitul picioarelor oamenilor urcand

poreca 1 clipocitul apei spdland plaja.
Poti merge mai departe?
o intreba
francezul, iar Dona aproba cu o micare a
capului. Strdusoarea mainii lui pe a ei se
iar Dona se infiord i se gandi, fedelta, cu neruinare, ca era prima oard ca o
atinsese i ca era atat de bine sa simta forta
mainii lui. Cand faleza In escaladata, mai
era totui. urcu de suit prin ferigile Inane

pang la genunchi, aa ca el continua s'o

cluea de mand, in timp ce oamenii lui se
impratiard ca un evantaiu, iar Dona nu-i
mai putu numara. El trebue cd-i studiase
harta cu mare grijd Si deasemeni i oamenii lui,
banuia Dona,
fiindcd. In
paii lui i-ai for nu era nicio ezitare, nicio
pauza pentru recunoaterea terenului. Pantofii ei grosolani ii rodeau picioarele 1 la
calcaiul slang Meuse o baica cu apd cat un
galben de mare.

Dupa ce traversard un drum de carute

www.dacoromanica.ro

182

DAPHNE DU MAURIER

care servea drept sosea, incepura sa coboare si, infine, el li dadu drumul mainii si
se departs putin mai inainte urmat de Dona
ca de-o umbra. I se paru Donei ca a prins
o licarire a raului, mult departe, in stanga,
dar In pierdula din nou, asa cum mergeau
ei la ada'postul unui gard viu, coborand prin-

tre ferigi, tufe si maces

dand gust de

miere aerului. Ajunsera insfarsit intr'un desis de pond piperniciti ce se incolaceau pe

marginea apei, de unde se vedea panglica

Ingusta a plajei, golful ce se asternea in

fata for si se largea intr'un port strajuit
de un orasel.
Se asezara la adapostul pomilor si asteptard. Oamenii corabiei se strangeau ,unul
cate unul ca niste umbre ta'cute lunecand
spre ei prin intuneric.
Capitanul lui La Mouette" ii striga usor
pe nume si cand raspunsesera toti pe rand

si el stiu ca sunt stran0 toti, incepu sa le

vorbeasca in bretona, rielnteleasa de Dona.
Le arat'a ceva dincolo de golf, iar Dona vazu
conturul unei corabii ancorata in port. Vasul se balansa sub puterea primelor valuri

ale fluxului. Sus de vintre atarna o lamps

aprinsa,
singurul semn de viata de pe
si din cand in cand venea un
corabie,
scartail de peste ape, corabia batandu-se
de geamandura la care era ancorata. Era
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

183

ceva dezolant in sunetul acesla, ceva jalnic,

casicum corabia fusese abandonata si era

un lucru ratacit;
sunetul veni purtat
de o briza usoara dinspre golf, iar francezul
ridica atent capul si privi spre orasel, se
Incrunta o clipa
Intoarse obrazul impotriva vantului.

Ce s'a intamplat?, intreba Dona in

-scapt5, simtind instinctiv ca ceva nu era
cum ar trebui sa fie,
iar francezul mai
statu o clipa sau doua. Inainte de-a raspunde, adulmecand aerul ca un copoiu.
Vantul bate catre sud-vest,

raspuhse

,e1 scurt.

Dona I i intoarse obrazul in directia vantului gi vazu si ea ca briza care incetase sa

mai sufle in ultimele doudzecisipatru de ore,
venea acuma dinspre mare, in rafale, pur-

tand cu ea un gust sarat

ai

umed. Ea se

gandi la La Mouette ancorat5. In bazinul ei

micut, se gandi la cealalta corabie in golful

din fata lor, se gandi ca singurul for aliat

Actium, era fluxul, fiindca vantul trecuse de

partea dusmanului.
Ce-ai de gand s faci? 11 intreba ea.
Dar francezul nu raspunse, ci se ridica in
picioare si se indrepta spre plaja golfului,
In jos pe stancile alunecoase umeda vege-

tatie marina, iar oamenil it urmara far

www.dacoromanica.ro

184

DAPHNE DU MAURIER

vorba, nitandu-se toti, pe rand, In sus la

cer i spre sud-vest, unde sufla vantul.

Se oprira toti pe plaje, privind spre ta-

cuta corabie ancorata In port. Vantul sufla

impotriva fluxului formand valuri mai marl,
iar sunetul lantului de ancora izbindu-se de
geamandura, crestea din ce in ce mai puternic. Apoi capitanul lui La Mouette se departa cativa pasi
ram semn lui Pierre
Blanc care se duse spre el si ascultandu-si
stapanul, capul lui de maimutit sc balansa

mereu in semn de aprobare 1i intelegere_

and terminara, francezul veni spre Dona
spuse: I-am ordonat lui Pierre Blanc
sa to is inapoi la La Mouette".
Dona isi simti inima batand violent in

piept si se Infiora. Dece", intreba ea, ,;(lece

vrei sa ma due ?" Francezul se uila din nou
in sus spre cer, iar de data aceasta un strop

de ploaie ii cazu pe obraz.

Vremea are de gand sa-si bata joc de
noi,
spuse el. La Mouette este adapostita de Taleze, iar oamenii de pe bordul ei
o vor pregati s'o scoata din bazin. Dumneata

si Pierre Blanc aveti timp sa va intoarceti

i s'o ajungeti inainte de-a porni.
Inteleg,
spuse ea, in ceeace priveste
vremea. Iti va fi greu sa scoti corabia din
bazin. Nu La Mouette, fireste,
vreau s5
spun corabia asta. Vantul
fluxul nu-ti

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

185

mai stau in ajutor. De asta vrei s ma ina-

poiez pe La Mouette, nu-i aa? In caz

ca -i pericol.

Da, spuse el.

Nu ma duc.

El nu raspunse i Dona nu-i putu vedea

expresia fetii, fiindca el se uita spre port.
Dece vrei sa ramai? spuse el in cele
din urma, iar in vocea lin. era ceva care
facu sa-i bata inima Donei, reamintinduli
de seara aceia cand pescuisera pe rau, iar
el pronuntase lastunul de noapte" cu aceiasi dulceata i vibratie in voce.
Un val de nepasare o cuprinse i se gandi:
Ce importantil are? Dece ne tot ascundem,
cand poate vom muri diseara impreuna, sau
i' au fost atatea ce nu le-am facut
maine,
impreuna". Si infigandu-i unghiile in podul

palmclor se uita i ea dincolo de golf i-i

spuse cu caldura: La naiba cu toate proshiile astea; tii foarte bine dece vreau sa
raman".

Ea simti cum el se intoarse s'o priveasca

i-i auzi glasul: Acela motiv ma indeamna
i pe mine s to rog sa pled".
Tacura din nou amandoi, fiecare cautand

cuvinte potrivite, i data ar fi fost ginguri

ar fi fost nevoe sa-i vorbeascd, fiindca
sfiiciunea care fusese o bariera intre ei se
topise caicum n'ar fi fost niciodata. El rase,

www.dacoromanica.ro

186

DAPHNE DU MAURIER

ii lua mina, ii saruta palma 04

spuse:

Ramai, atunci, vom lupta impreuna i tot

.astfel vom fi spanzurati de acelas porn".

0 rasa din nou
facu seinn cu capul

lui Pierre Blanc a carui fata ranjea toga

!Uncial ordinele fusesera schimbate. Picaturile de ploaie se in.desira, norii se adunara

mai compact pe cer, iar vantul de 'sudvest sufla in rafale mai violente dinspre

port.
Dona,
o striga el pe mune pentru
prima oara (atat de simplu, de natural, casicum ar fi facul-o o viata intreaga).
Da, ce este, ce vrei s fac?
Nu-i timp de pierdut, trebue sa scoatem corabia in ape navigabile inainte do
intarirea vantului. Dar mai Intai trebue sa-I

avem pe stapanul ei pe bord.

Ea se uila la el casicum ar fi fost nebun.

Ce vrei sa spui?
(Mild vantul sufla numai peste marea
deschisa, am fi putut scoate corabia afara
din Fowey Haven inainte ca lenetii 5stia
somnorosi de pe tarm sa se fi frecat bine

is ochi. Acum va trebui sa ne straduirn

s'o trecem prin canalul ingust dintre cele

cloud castele intarite. Philip Rashleigh ar

fi mai inofensiv pe bordul corabiei lui, decal

sa trezeasca pe diavolii de pe coasta i sa

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

187

.ne trimita o ghiulea de tun In pantece,

card vom trece pe la fort.
Nu crezi ca sunt masuri disperate?
In ()rice caz nu sunt mai disperate
dee& planul Insusi!

Francezul o privea za.mbind, ca si cum

nimic nu avea importantA si nu-i 'Asa de
nimic.

Frei sa faci ceva cu gust de pericol?

o intreba. el.
Da, spune-mi cc sa fac.

As vrea sa te duci cu Pierre Blanc sa

gasesti o bared_ DacA mergeti putin pe tar-

mul golfului acesta, spre intrarea in port,

yeti ajunge la, cateva cocioabe pe versantul
dealului si la un cheiu. Acolo yeti gasi bArci

priponite. As vrea ca dumneata si Pierre

Blanc sa luati prima bared ce-o gasiti, sa
traversati spre Fowey. Acolo te vei duce
la Philip Rashleigh.
Da, spuse Dona.

Nu vei gresi casa; e langa biserica in

fata cheiurilor, pe care le poti vedea de

.aici; acolo unde vezi lumina aceia.
Da.

A5 vrea sa-i spui ca prezenta lui e

urgent ceruta pe bordul corabiei. Injghebeaza orice poveste Iti trece prin minte si

joaca ce rol vei voi. Dar vezi sa stai in

umbra. In inluneric mai poti fi luata. drepi
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

188

un elev marinar, dar in lumina se vede ca

esti femeie.

Si data refuza sa vina?

N'o s refuze data esti dibace.
5i dacd ma suspecteaza si ma opreste
acolo?

Va avea de-aface cu mine.

Francezul se indreptd spre marginea apei
urmat de oamenii lui. Dona iii (Fain seama
deodata dece niciunul nu purta haina cu el,
dece erau toti in capul gol si gi lucea p n-

tofii prinsi unul de catarama celuilall pe

dupd gat. Se uit5." la corabia din golf sbatandu-se in ancorajul ei, lampa balansandu-se in bataia vantului, in timp ce oamenii

de pe bord dormeau adanc; se gandi

ssi

la cei cari vor navali pe ea, venind din intuneric. Noaptea asta nu va fi scartait de
vasle, nici umbre de barci, ci o mand uda
intinzandu-se din apd sa apuce lantul, urma
uitui picior descult pe prora, cateva umbre
mladioase pc punte, soapte, un .uerat, un
strigat inabusit de-o strangulare.
Ea se cutremura fara motiv sau, poate,
iar francezul, intorpentruch era femeie
candu-se spre ea ii spuse zambind:
Du-te acuma, intoarce-te cu spatele la
not si du-te. Dona it asculta impiedicandu-se de stanci i ierburile marine, isi vazu
de drum cu Pierre Blanc, tinandu-se de cal-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

189

cane ei ca un caine credincios. Nu se uita

Inapoi niciodata, dar tia ca Inotau toti spre

corabie, ca vantul sufla din ce In ce mai

puternic, iar fluxul crestea repede. Isi ridica

obrazul In bataia ploii care cadea mai repede si mai deasti.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIII.

Dona se strecura intr'o bared si Pierre

Blanc pipai dupa vdsle in intuneric. Ploaia
continua sa le bath umerii. Bazinul unde
barcile erau ancorate era agitat si spuma
alba broda treptele cheiului. Dela casutele
de pe versantul dealului nu venea niciun
semn de viata i ei luasera prima barca ce
le cazuse sub mdna, fara dificultate. Pierre
Blanc vdsli spre mijlocul canalului si indata
ce esira din port la marea deschisa simtira
toata forta vdntului, care, laolalta cu fluxul,
ridicau o mare furioasa care patrundea In
barca peste prora.
Ploaia chdea salbatec, ascunz'and dealurile

dupa perdeaua ei. Dona tremura in camasa

ei subtire, simtind o desnadejde in inimA,

si se intreba data nu era vina ei, data nu

ea le adusese ghinion, fiindch se parea c5
asta va fi ultima aventura a lui La Mouette
care nu mai navigase niciodata Inainte cu o
femeie pe bord. Se uita la Pierre Blanc care
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

191'

se incorda la vasle. Zambetul lui pierise i

se uita peste umar la gura portului. Se apropiau de oraelul Fowey, se putea vedea
un grup de case pe Tanga chei i turra
unei biserici ridicandu-se deasupra Tor.
Toata aventura se transformase pared de-

data intr'un vis urat din care nu se mai

trezea, iar micutul Pierre Blanc cu fats
lui de maimuta ii era partener. Se apleca
spre el, iar Pierre Blanc se odihni o clipa
aplecat pe vasle.

Voiu gasi singura casa, spuse ea,

i trebue sal ma atepti In barca langa cheiu.

E singura posibilitate; i data nu sunt inapoi intr'o jumatate de oral trebue sal to duci
la corabie imediat.
El parea sal rasuceasca vorbele Donei in
minte, apoi aproba cu o inclinare a capului,
dar tot nu zambi,
bietul Pierre Blanc
care nu fusese niciodata serios mai 'nainte.
Se parea ca i el era dominat de sentimentul

de desnadejde al acestei aventuri. Trasera

mai aproape de cheiu i lumina lanternei
le lumina fetele. Apa se agita in jurul scarii,
iar Dona se ridica din barca i apuca balustrada cu mina.
Nu uita, Pierre Blanc, ca. nu trebue
sa ma atepti. Acorda-mi numai o jumatate
de oral,
spuse Dona,
i se intoarse
www.dacoromanica.ro

192

DAPHNE DU MAURIER

repede sa nu-i mai vada fata lui ravait5

de nelinite.

Trecu vreo cateva case i ajunse la cea

de Tanga biserica pe versantul dealului. Prin-

tre perdelele trase se vedea lumina la parterre, dar strada insiii era pustie. Dona se
opri sub fereastra, nehotarata, suflandu-i
in pumnii inghetati i i se paru, nu pentru
prima aril, ca planul acesta de a-1 chema
afard pe Philip Rashleigh era cel mai nebunesc din toata actiunea,
fiindca desigur
-c5. trebue s5. se fi culcat i n'o sa se deran-

jeze. Ploaia continua sa cada puternic, iar

Dona nu se simtise niciodata mai singurateed, mai lipsita de ajutor 1 mai nehotarath

fn fata unei actiuni.

Auzi deodatd o ferestruica deasupra capului ei deschizandu-se i se lipi de zi,d.
Auzi pe cineva care-i sprijinea coatele de
pervazul ferestrei i isunetul unei respiratii
adanci, scuturatul cenuii 'dinteo pipes cazand pe umerii ei, un cascat i apoi un. oftat.

Dinauntrul camerii se 'auzi scartaitul unui

scaun, iar cel care micase scaunul probabil ca pusese o intrebare fiindca dela fereastrd se auzi raspunsul dat de o voce cunoscuta Donei.
E un vant grozav dinspre sud-vest, spue pacat ca n'ai ancorat
se Godolphin,

corabia mai inauntrul canalului. Daces vrewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

193

mea o tine tot asa, vor avea de furca maine

cu vasul.

In tacerea care urrna Dona iii putu auzi

anima batand. Ea uitase de Godolphin si
ca era cumnatul lui Philip Rashleigh. Godolphin in casa caruia luase ceaiul cu o
stiptarnana mai 'nainte. Jar acum era la un
cot departare de ea scuturand eenusa pipei
pe umarul ei.
Dona iii aminti de prinsoarea aceia nebuneasca asupra perucii
dada seama
ca francezul trebue sa fi tiut Ca Godolphin
va fi la Philip Rashleigh in Fowey, in noaplea asta,
ca data cu capturarea vasului planuise
sa-i is lui Godolphin peruca.

Cu toata frica si nelinistea ei ea i,i zOmbi,

fiindca, data exista vreo nebunie apoi asta

intrecea; auzi, un om sa-si puny viata

in primejdie de dragul unei peruci carao

ghioase. Gandul acesta o f5cu sa-1 iubeasca

si mai mull, caci pe lOnga calitatile lui de

de care fusese atrasa
el avea si aceasta to

intelegere si tacere,
spre el la inceput

ta1c indiferenta fata de valorile lumii, o

nebunie nestapanita.

Godolphin mai era Inca la fereastra desrhisa, ea putea sa-i auda respiratia greoaie
i cascaturile,
in timp ce cuvintele roslite

de el cu putin mai inainte, privitoare la

13

www.dacoromanica.ro

Y4

DAPHNE DU MAURIER

miscarea vasului mai in susul canalului, ii

mai sunau in minte. 0 ideie incepu s5. se
precizeze in mintea ei, prin care chemarea
stapanului pe bordul corabiei sa pard legilima; apoi cealalta voce dinauntrul camerii
spuse ceva si ferestruica se inchise brusc.
Dona se hotari cu repeziciune, nepasatoare
data va fi prinsa, nebunia noptii acesteia
lrezincl in ea vechea senzatie de incantare
pe care o cunoscuse cu luni in urma, cand
superb indiNrenta fata de barfeli facea galtigie pe strazile Londrei.

Numai ca de data aceasta aventura era

reala, nu o simpla gluma inventata sa goneasca plictiseala cand aerul Londrei era
sufocant si Harry prea pretentios. Se deparla de fereastra Indreptandu-se spre us5
unde, fara ezilare, trase de clopotul care
atarna af ara.

Sunelul fu salutat de latralul prompt al

cainilor, apoi se auzira pasi, zavoare inde-

partate si, spre marea ei consternare, in

fata ei aparu Insusi Godolphin, cu o tort&

In mana, acoperind intrarea cu corpul lui
greoi.

Ce vrei, spuse el suparat; nu stii ca-i

aproape de miezul noptii si toata lumea e
in pat?
Dona se feri inapoi din bataia luminii,
www.dacoromanica.ro

195

GOLFUL FRANCEZULUI

casicum ar fi fost intimidate de primirea

facuta.

E nevoe de Mr. Rashleigh; m'au. trimis ,dupe dansul. Capitanul vrea & porneasca vasul Inainte ca vantul sa se luteteasca.

Cine-i acolo? striga diniluntru Philip

Rashleigh. Si 'n tot acest timp cainii Miran
si se dadeau la picioarele Donei, iar Godolphin ii gonea inapoi.
Mars tu, Ranger; inapoi, Tancred, dia-

vole. Si apoi: Vino inauntru Miele. Ce,

nu poti?"
Nu, domnule, sunt ud pane la piele si
mai bine clack' voiti sa-i spuneti D-lui Rashleigh ca au trimis dela corabie dupe dansul.
Si incepu sa paseasca inapoi, fiindca el
se uita fix la ea, cu sprancenele incruntate
a nedumerire, casicum era ceva in felul ei
de-a fi ce nu putea intelege, ceva neobisnuit,
Vocea enervates a lui Philip Rashleigh se
auzi Inca odata dinauntru.
Cine dracu-i acolo? E baiatul lui Dan

Thomas din Polonan, e tanruml Jim?

Ei, nu to grabi asa tare,

,..spuse

Godolphin punand o many pe umarul Donei,

d-1 Rashleigh vrea sa-ti vorbeasca;
tu esti Jim Thomas?
Da, domnule,
raspunse Dona apucand firul salvator ce-i se oferea,
si siwww.dacoromanica.ro

156

DAPHNE DU MAURIER

tuatia e urgenta, capitanul spune ca e nevoe

ca d-1 Rashleigh sa se cluea imediat pe bord,
nu-i timp de pierdut, corabia e in primejdie.

Lasati-ma sa plec, domnule, mai am 5i o

alta misiune, mama e bolnava gray 5i trebue sa ma duc dupa doctor.
Dar Godolphin continua s'o tind do umar
ai apropie torta de fata ei.
Ce-ai in jurul capului? spuse el. E5ti
bolnav ca maica-ta?
Ce-s prostiile astea? striga Rashleigh
venind in hall. Mama lui Jim Thomas c
In groapa de zece ani. Cine-i acolo? Ce s'a
Intamplat cu corabia?
Dap Dona se libera de mina ce-o Linea
pe umar strigan.du-le peste umar sa grabeasca iiindca vantul se intarea, o lua la
goana in jos spre chei, cu unul din cainii
lui Rashleigh la calcaile ei, in timp cerasete
isterico 1 se ridicau in gatlej.

Se opri in apropiere de chei adapostindu-se in cadrul usii unei case, fiindca langa

cara unde nu era nimeni inainte, statea

acuma cineva cu o lanterna, privind care
intrflrea in port. Dona banui ca cel cu Ianterna e paznicul de noapte al ora5ului care-5i facea rondul i i se parea ca se oprise
acolo pe cheiu dintr'un fel de perversitate.
Ea nu mai 1ndraznea s mai inainteze panO
ce nu va pleca el de-acolo;
orice caz,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

197

trebue ca Pierre Blanc s'a mai departat

cu barca la vederea paznicului de noapte.

Adapostita in cadrul usii casei si muscandu-si unghiile din pricina nelinistii, Dona
urmiirea cum omul continua sh se uite spre
intrarea in golf, caicum vreo miscare acolo

i-ar fi atras atentia. Se simti cuprinsa de

o senzatie de sfarseala, caci, poate ca in
definitiv abordarea vasului n'a decurs con-

form planului si poate ca echipajul La

Mouette-i" continua sa se luple in apa in

frunte cu capilanul lor; sau rezislenta fusese
mai puternica decat ii inchipuisera, iar
acuma se bateau pe puntea vasului lui Rashleigh si tocmai aceste sgomote poate ea le
auzea paznicul de noapte ce-i incorda pri-

virea peste fata apei. Ea nu putea face

nimic sa-i ajute, fiindca ar fi atras balmiala i asupra ei. Stand acolo in prag, auzi

sunet de voci si pasi si de dupa Coltul

stra4ii aparura Rashleigh si Godolphin imbracati cu mantale lungi de ploaie, iar Rashleigh cu o lanterna in mans.
Ei, to de colo,
striga el, si paznicul

se intoarse si se grabi spre el.

Ai vazut un Whelan alergand pe drumul usta? intrebil Rashleigh; iar paznicul
&Au din cap.
N'am vazut pe nimeni; dar e ceva rat'
www.dacoromanica.ro

19B

DAPHNE DU MAURIER

acolo, domnule, se pare ca vasul dumneavoastra s'a smuls din ancora.

Dar ce-i acolo? spuse Rashleigh mergaud spre cheiu, iar Godolphin urmandu-1
deaproape spuse:
Se pare ca n'a mintit flacaul acela.

Dona se ghemui si mai mull in cadrul

usii. Trecura mai departe de ea, in directia

cheiurilor, Vara sa se uitie spre cash. Stdteau

ea spatele la ea, uitandu-se peste bazinul

portului asa cum Meuse i paznicul. P51driile le fluturau in ba'taia vantului iar ploaia

li se scurgea pe obraz.
Uitati, domnule, strigd paznicul,

c'a-

pitanul o porneste, trebue c5. are de gand

sa urce in susul golfului.
Omul 51a e nebun,

strigd Rashleigh,

nu tiu dac5. este o duzind de oameni pe

bord, trei sferturi din echipaj dormind pe
farm. 0 s'o abordeze cat ai clipi din ochi.
Du-te Joe i scoald cativa oameni, trebue
sa dam toti o many de ajutor. Batd-1 Dumnezeu sa -1 bath pe nepricepulul asta de Dan
Thomas, ce Dumnezeu crede ca face.

Iii Buse mainile la gura i striga .peste

port:
Heeeii Merry Fortune, heeeiii!
Iar paznicul traversa cheiul in goan5.' gi
apuca franghia unui clopot de corabie care
Marna langa lanterna gi sunetul rasund puwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

199

ternic i insistent in aer, destul sa trezeasca

pe oricine ar fi dormit in Fowey. Imediat

se deschise o fereastra la o casa mai In

susul strazii i aparu un cap:

Ce to doare, Joe, ti s'a intamplat. ceva?

Rashleigh umbla incoace i incolo, cuprins de-o furie oarba. Striga:

Puneti nadragii ticalosule i is -1 i pe
frati-tu; nu vedeti ca. Merry Fortune e In
voia valurilor in port?

In portalul unei alte case aparu cineva

straduin.du-se sa-i imbrace haina din mers;

un altul veni alergand din josul strazii

i'n tot acest timp clopotul danganea, Rash-

leigh urla furios, iar ploaia i vantul ii

umflau mantaua i balansau lanterna din

mama. Acura aparura lumini la toate ferestrele caselor mai jos de biserica. Voci
strigau i se chemau, aparura oameni ca
din pamant, toti alergand spre cheiu.
Dati-mi o barca,
n'auziti? Dati-mi
o barcal Duceti-ma la corabie, unul din voi,
dar hai data, duceti-ma la corabie! strig5
Rashleigh.

In casuta in portalul careia se ascunsese

Dona se mica cineva, se auzira pai pe
scari, aa ea ea parasi portalul i iei pe
chei. In. 'intunericul i Invalmaeala aceia,
In vantul care uera i torentele de ploaie,
ea era o umbra in plus, uitandu-se spre cowww.dacoromanica.ro

200

DAPHNE DU MAURIER

rabia care Isi 1ntinsese panzele si se in-,

drepta spre mijlocul canalului, cu prora
spre gura portului.
Uitati-vil, c pierduta,

strig5. cineva

curentul o duce spre stand; cei de pe bord

trebue s5. fie nebuni sau morti beti cu totii.

Dece n'o fi intepenind canna si s'o

lase dupa want? striga un. altul.

Uite, a prins-o curentul,

tipa cineva

chiar la urechea Donei.

Curentul e mai puternic cleat vantul;
face ce vrea cu ea.
Cativa din oameni se luptau s5. desprinda
barcile ancorate sub cheiuri, injurand cand
vreun odgon le dildea prea mult de lucru,
iar Rashleigh si Godolphin ii suduiau pentru 1ntarziere.
Cineva si-a filcut de lucru pe-aici Si -a
thiat odgonul cu un cutit,
striga unul
din oameni,; iar Dona avu deodata imaginea

maruntului Pierre Blanc ranjind in intuneric in timp ce clopotul se Mlang5nea si

danganea pe cheiuri.
Sri inoate unul din voi si sa-mi aduca
o bared. 0 s5.-1 talc in picioare pe cel care
ne-a jucat festa asta; 11 voiu spanzura.

Corabia se apropiase mai mull si Dona

putu vedea oamenii cocotati pe trapeze,
panza cea mare fluturfind, iar la canna era
cineva care &idea ordine, cineva cu capul
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

201

lasat pe spate si supraveghiind desfasurarea

panzei
Heeiii! Heeiii! striga Rashleigh, iar
Godolphin isi amesteca strigatele cu ale cumnatului sau.
Fixeaza bara carmei, omule, fixeaz-o
inainte de-a fi prea tarziu.

Dar Merry Fortune isi vedea de drumul

ei: in josul canalului dealungul portului,
despicand fluxul.
E nebun,
striga cineva, = uitati-va

cum se Indreapta spre gura portului.

Corabia putea fi vazuta acuma foarte clar,
cu trei barci pe aceiasi linie legate cu lantul

de ea, cu oamenii din ele impingand cu

toga forta din vasle, cu toale panzele umflate si dansand sub forta rafalelor de vant
venind dinspre dealurile de dincolo de oral.
0 duce spre mare,
striga Rashleigh,
Doamne Dumnezeule, o scoate in larg.
Godolphin se intoarse brusc si ochii lui
bulbucati cazura asupra Donei care se apropiase prea mull de marginea cheiului,
Uite pe baiatul care-i vinovat de toate
astea,
striga el; prindeti-I, puneti mana
pe flacaul asta.

Dona se rasuci cu repeziciune pe suh

bratul unui Miran care o privea Incremenit

si Incepu sit alerge la intamplare, departe

de chei, pe dupa casa lui Rashleigh, dewww.dacoromanica.ro

202

DAPHNE DU MAURIER

parte de biserica i targ, spre adapostul

dealurilor, in timp ce in spatele ei se auzea

tropait de pai i un om strigand: Vino

Inapoi, baiete, vino inapoi; n'auzi?"
La stanga ei se deschidea o poteca intortochiata prihtre ferigi i mace i Dona o
lua pe-acolo impiedicandu-se la tot pasul cu

pantofii ei grosolani. Ploaia ii curgea iroaie pe fata. Apa portului se intrevedea

mai jos i ea putu auzi clipocitul fluxului
izbindu-se de zidul falezei. Singurul ei gaud,

pentru moment, era sa scape de ochii bulbucati 1 cercetatori ai lui Godolphin, fiinda

tia c5. pe Pierre Blanc 11 pierduse, iar

Merry Fortune era ocupata cu propria ei
11105. in port.

Continua sa alerge prin vant i'n intuneric, poteca ducand-o pe versantul dealului spre gura portului. Si-acumta i sje parea

ea mai aude danganitul oribil al clopotului

de pe cheiu, trezind populatia targului; iacuma mai putea vedea fata furioasa a lui
Philip Rashleigh injurand oamenii care se

straduiau s prinda o barca. Poteca incepea s5. coboare i Dona se opri din goana
ei i-i terse ploaia de pe lath. Vazu cum
drumul cobora spre un golfulet langa port
i-apoi erpuia iarai in sus spre fort. Ii
Incorda privirea cautand sa patrunda intunericul i sa vada unde-i Merry Fortune.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

203

Apoi, privind Inapoi vazu o Nrninita cobo-

rand poteca spre ea i auzi scartaitul pailor.

Se arunca la pamant printre ferigi, iar

sand paii se apropiara tnai mult vazu un
barbat cu o lanterna in mana. Umbla repede neuitandu-se nici la dreapta, nici la
stanga, trecu pe laugh' ea, cobori spre golfulet i apoi urma poteca in sus spre fort;
ea putu sd-i vada lumina lanternei cum urea
dealul. Dona intelese ca se ducea spre fort

trimis de Rashleigh sa avertizeze soldatii

de paza acolo. Daca ii trecuse vreo banuiara
prin minte, sau data credea numai ca capitanul lui Merry Fortune 1i pierduse mintile
i ducea corabia la dezastru,
ea nu putea
spune i nici ri'avea importanta. Rezultatul

era acela: cei cari pazeau intrarea In port

vor deschide focul asupra lui. Merry Fortune.

Incepu sa coboare in goana poteca spre

golfulet, dar in loc sa apuce pe urcuul

spre fort
aa cum Meuse omul cu Ianterna
ea o lua la stanga dealungul plajei
alunecand pe stancile ude i plantele marine,
spre gura portului insu4i. Putu vedea acuma

In fapt ceeace studiase pe planul Fowey

Haven-ului. Vazu intrarea Ingusta, fortul,
irul de stanci ieind din golfuletul unde se

gasea acuma i in mintea ei era un singur

www.dacoromanica.ro

204

DAPHNE DU MAURIER

gand: ca trebuia sa ajunga la stancile acelea

inainte ca vasul sa ajunga la gura portului

i sa-1 avertizeze, intfun fel sau altul, pe

francez ca fusese data alarma in fort.
Pentru moment. era adapostita de faleze
si nu mai trebuia sa se lupte cu ploaia
vantul, dar picioarele ii fugeau pe stancile
alunecoase udate de apa fluxului. Cazuse,
iar mainile si barbia ii erau ranile, in limp
ce parul ii cazuse pe fats, liberal. de stransoarea panglicei.
Un pescarus incepu sa ripe ascutit undeva.
Tipatul lui persistent era reprodus de faleze,
iar Dona incepu sa-1 blesteme salbatic gi

zadarnic; i se parea ca fiecare pescarus era

o sentinels ostila ei Si tovarasilor ei, iar
aceasta pasare care se jeluia in intuneric isi
batea joc de ea, strigandu-i ca toate incer-

carile ei de a ajunge la corabie erau zadarnice.

Intr'o clips sau cloud va ajunge la colanul

de stand, putea auzi cum se spargeau valurile de ele. Uit'andu-se inainte o vazu pe
Merry Fortune navigand dealungul portului, despicand valurile. Barcile cari o remor-

casera fusesera ridicale pe punte, iar oamenii cari le manuisera erau adunati intr'o
parte a corabiei,
fiindca, prin minune
par'ca, vantul iii schimbase directia spre
vest, iar Merry Fortune naviga puternic pur-

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

205

tata de reflux spre marea deschisa. Pe apil

erau alte bard acurna, vase mici can ur-

mareau corabia, tar oamenii din ele strigau

Injurau i cu siguranta ca Godolphin si

Rashleigh erau intr'una din ele. Dona 10

iziadu la o parte parul cazut in ochi

rase,

fiindca acuma nu-i mai pasa de furia lui

Rashleigh sau data Godolphin o recunoscuse, intrucat Merry Fortune naviga departe
de ei, voioasa i neptisatoare in vantul de

vara. Pescarusul mai tipa odata, de data

aceasta aproape de ea; se uita in jurul ei
dupa o piatra sa arunce in el, dar, in loc
de asta, vazu o barca venind de dincolo de

stand spre ea, cu Pierre Blanc la \Taste.

Fata lui privea in sus spre falez5 si mai

tipii Inca odata ca un pescarus.

Razand, Dona ridica bratele deasupra capului $i -I striga, tar el trase barca langa ea.

Se urea Tanga el si niciunul nu intreba nimic, tar Pierre Blanc Impinse barca spre
corabie. Singele ii curgea din taietura dela
barbie
hainele u erau muiale, dar Donei
nu-i mai pasa de nimic. Barca sari pe creste
de val ji spuma sarata Ii izbi fata data
cu vantul si ploaia. Vazu un fulger de lumina, bubuilul unui tun si ceva pleschi in

apa la zece metri in fata Tor, dar Pierre

Blanc, ranjind ca o maimuta, vasli inainte

spre mijlocul canalului uncle Merry Fortune
www.dacoromanica.ro

206

DAPHNE DU MAURIER

calca marea spre ei, cu panzele umflate de

vant sa plezneasca.

Un alt fulger de lumina., un alt bubuit

asurzitor si parailul lemnului care se despica. Dar Dona nu mai putu vedea nimic;
stiu numai ca cineva aruncase o franghie
in barca
tragea mai aproape de cora-

bie; apoi fete care radeau, brate care o

ridicau, varlej de apa jos sub ea si o barca

rasturnata inghitita de intuneric.

Francezul era in picioare la canna pe

Merry Fortune i el avea o tactura la barbie,

iar parul ravasit ii acoperise fata si siroae

de apa. curgeau din camase. 0 clipa privirile
zambira. Apoi el spuse:
for se intalnira

Arunca-te pe burta, Dona, o sa traga din

Dona se intinse cu fata in jos pe
nou".
punte, istovita, tremurand, cu dureri in tot
trupul. Dar acum nu-i mai pasa de nimic.
De data aceasta lovitura fu prea scurla..
Economisiti-va praful de pusca baeti",
le striga francezul razand
n'o sa ne
prindeti de randul acesla". Iar Pierre Blanc
cu apa curgandu-i siroaie din haine si tremurand ca un chine se apleca poste para-

pet si le dadu cu tifla. Merry Fortune se

ridica si cobora pe lamele valurilor, cu
panzele pocnind si vintrele troznind. Cineva dirr barcile urmaritoare striga si impusca cu o muscheta.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

20T

Asta-i prietenul dmnitale, Dona. E ochilor bun?

Ea se Earl pang la parapet i vazu barca
conducatoare cu Rashleigh i Godolphin du-

cand o muscheta la umdr.

Uite, e o femeie pe bord, slriga Rashleigh.

Godolphin trase din nou i glontul uerd

pe deasupra capului ei, iar apoi Dona vazu
cum francezul lasti carma in grija lui Pierre
Blanc i razand se apleca peste parapetul
corabiei cu o sabie in mina.
Va salut, domnilor,
strigd el
i
va doresc reintoarcere bung la Fowey; dar

inainte de toate am vrea ceva ca sa ne

amintim de dumneavoastra.
$i intinzand sabia, svarli in apd palaria
lui Godolphin i cu varful sabiei apucd peruca ondulatd a acestuia, ridieand-o trium-

fator in aer. Godolphin, chel ca un nou

ndscut, cu ochii bulbucati in fata-i aprinsd,

cazu in fundul barcii cu muscheta aldturi.
Un nou ropot de ploaie ii ascunse vederii
for i marea milturd din nou puntea arun-

cand-o pe Dona in scurgatori. Cand putu

<A se ridice din nou i sa-i recapete respi-

ratia, forlul era departe in urmd, barcile

nu se mai vedeau, iar francezul cu mans
pe carma lui Merry Fortune ii zOmbi. Peruca lui Godolphin se legdna spanzuratd de
spitele cannel.
www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIV.

Doug corabii navigau in tovarasie, cam

iar
1a trei mile departare una de alta,
vasul conducAtor avea un aer strengarese
cu catargele lui piezise si vopseaua vie, casicum ar fi condus sobrul vas de comert
care 11 urma spre ape neinscrise pe vreo
harta, departe, departe, dincolo de orizont.
Vantul de vara care batuse asupra marii
douazecisipatru de ore Fara oprire, incetase
sa mai sufle, iar cerul era de un albastru

'impede, fara plc de noun Talazurile se

domolisera si ele, lasand o mare linistita

ciudal de nemiscat5., asa ca cele douil

corabii, duse numai de o briza usoara dinspre ford, aproape ca stateau nemiscate,
si

cu panzele alarnand nefolositoare pe vintre.

Biros de bucatarie venea din pantecul lui

Merry Fortune, miros de pui fripti care patrunse in cabina, amestecandu-se cu aerul

saral al marl si caldura soarelui. Dona

,deschise ochii

dildu seama ca corabia

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULLTI

209

juca pe talazurile Allanticului. Greata care o cuprinsese trecuse si-i

era foame mai mull ca oricand. Casca, isi

nu mai salta

si

intinse bratele deasupra capului si zambi fe-

ricita ca nu mai avea rau de mare; si-apoi

injuril* incetisor, folosincl una din injuraturile birjaresli ale lui Harry, fiindca-si aminti ca fiindu-i greata pierduse prinsoarea
asupra perucii. Iii duse mainile la ulechi
sa-si pipa'e cerceii de rubine si astfel iii
dadu seama ca era goala, sub cuvertura,

jar prin cabina nici urma de hainele

ei.

I separu o vesnicie de cand se impleticise

coborand spre cabina In intuneric, muiatil
si-i arunde ploaie, istovila Si bolnava,
case de pe ea catnap, pantalonii si pantofii
grosolani, strecurandu-se la caldura paturilor, doriloare de liniste si somn.
Cineva intrase probabil in cabina fiindca
ferestruica rotunda era larg deschisa, iar
Inainle fusese inchisa din cauza vrernii, iar
hainele ii fusese luate si'n locul for era un
ibric cu apa fierbinte si un prosop.
Se dadu jos din culcusul confortabil unde
statuse a zi si-o noapte si asa goala cum
statea in mijlocul cabinei se gandea ca sta-

panului lui Merry Fortune, oricine ar fi

fost el, ii placea confortul mai mull decal
vigilenta. Pieptanandu-se se uita pe geam
14

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

210

vazu la tribord catargele La Mouette-i

lucind rosii in lumina soarelui. Simti din

si

nou in nari miros de pui fript si auzind

sunet de pasi pe punte in fata cabinei se
cocota iar in pat, tragandu-si pledul pand
sub bd'rbie.

Nu te-ai trezit incd? intreba francezul.

Ea li striga s5. intre,
si se lasa pe perna

cu inima batandu-i nebuneste. El ramase

zambind in pragul usii, cu o tava in mana.
Ali-am pierdut cerceii, dupa alte toate.
spuse ea.
Da, stiu.

De unde stii?
Pentruca am coborat ()data aici sa vad
ce faci i mi-ai aruncat cu o perna In cap,
raspunse el.
trimitandu-ma la naiba,

Dona rase, dand din cap.

Minti, n'ai venit niciodata. N'am vazut
picior de om pe aici.

Erai prea istovita ca sa-ti mai amintesti de asta, dar, ce sa mai discut5m. Ti-e
foame?
Da.

Si mie. Aram gandit sa mancam impreuna.

El incepu sa puna masa, iar Dona ii urmarea miscarile, de sub cuvertura.

Cat e ceasul? intreba ea.
Cam trei dupa amiaza..
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

211

$i ce zi poate sit fie?

Duminec6. Daces prietenul dumitale Go-

dolphin nu gasete un peruchier bun In

Fowey, o sa piarda slujba la biserica.
El se uita in sus spre grinzi, iar ea urmarindu-i privirea vazu nobila perucd atarnata
de un cui deasupra capului ei.
Cand ai pus-o acolo? intreba ea.
Cand ti-a fost greata.
Dona tacu, fiindu-i necaz ca el o vazuse
lute astfel de imprejurare ruinoasa Si nedemnd,
i-i trase pledul mai strain in
jurul ei, uitandu-se la el cum desfacea puiul.
Poll sh mananci o aripa? o intrebd el.
Da,
aprob5 ea, Intrebandu-se cum

o sa se poata ridica; iar cand el se intoarse

sd desfunde vinul ea se Infdura in paturd
pang la umeri.
El aduse pui pe-o farfurie i-o privi de
sus pang jos.
Putem face mai mult decal atat pentru
dumneata,

spuse francezul. Uiti ca Merry

Fortune venea din India,

i ducandu-se
afara o clipa, se aplecd asupra unei cutii

marl de !emu, ii ridica brusc capacul i

scoase un al rou aprins i anriu, cu fraujuri de matase.

Poate ca Godolphin i-1 hdrazise nevestei lui. Mai sunt multe altele, Insd, dacd
vrei.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

212

Se aseza la masa si rupand un picior de

pui incepu sa-1 manance. Ea isi bau vinul
urmarindu-1 cu privirea pe deasupra paharului.

Am fi putut sa urn spanzurati de cel

mai inall porn din parcul lui Godolphin,

spuse Dona.

Am fi fost, data nu s'ar fi schimbat

directia vantului.
$i ce vom face acuma?
Nu fac niciodata planuri Dumineca, ii
spuse el.

Dona continua s manance cu mana asa

cum facea el, iar din corabie se auzi sunetul lautei lui Pierre Blanc si vocile oamenilor cantand usor.
Ai totdeauna noroc asa mare, francezule?

raspunse el aruncand
hartanul pc fereastra si luandu-1 pe ceTotdeauna,

lalalt.

Soarele inundase masa cu lumina lui, lay

marea clipocea usor izbindu-se in coasta coral-del Continuara sa manance constienti

fiecare de prezenta celuilall si de orele cari

se asterneau in fata lor.

Marinarii lui Rashleigh traesc bine,

spuse francezul, poate ca de asta dormeau
toti cand ne-am suit pe vas.
Cali erau?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

213

0 jumatate de duzina, nici mai mull

nici mai putin
Si ce-ati acut cu ei?

I-am legal spate la spate, le-am pus

calus in gura si le-am dat drumul intro

barca. Cred ca au fost culesi de Insusi RashLeigh.

Mama o sa fie iar furioasa?

Nu, s'a terminat.

Ea se lasa pe perna urmarind jocul razelor solare pe grinzi.

Imi pare bine ca am trecut prin pe-

gl agitatie, dar sunt vese1a ca s'a terminat. N'as mai vrea sa mai trebuiasca sti
astept in fata casei lui Rashleigh, sa ma asvund pe cheiuri, sa fug peste dealuri 0115
la mare de credeam ca-mi sare inima din

ricol

piept.

N'ai actionali prea rau pentru un elev

marinai:2

spuse francezul.

El se uita 14 ea, apoi iii intoarse privirea,

jar Dona incepu s5. se joace cu franjurile

salului. Pierre Blanc mai canta din lauta,
cania melodia aceia picania pe care Dona o
auzise and La Mouette ancorase pentru
prima oara la Navron.
Cat o sa stain pe Merry Fortune?
Dar ce, vrei sa to duci acasa?
Nu, deloc, intrebam numai
Francezul se ridica si se duse la fereastrii.
www.dacoromanica.ro

214

DAPHNE DU MAURIER

uitandu-se la La Mouette cum statea aproape' nemiscata, la vreo dou5. mile departare.
Asta-i marea,
spuse francezul. Sau
prea mull vant sau deloc. Sa fi avuL numai

o banita de briza bung si am fi fost acum

la coasta franceza. Poate ca o s ajungem
diseara.

Ramase in picioare, cu mainile adanc varate in buzunarele pantalonilor, cu buzele

tug,uiate suerand melodia cantata de Pierre
Blanc la Multi.

Ce-o sa faci and vanlul va porni sa

sufle?

Voiu naviga pang in raza de vedere

dela coasta, voiu 'Asa o mina de oameni
sa duca Merry Fortune in port., iar not ne
vom reintoarce pe La Mouette.

Dona continua s se joace cu franjurile

Si-apoi uncle ne vom duce? intreba ea.
Inapoi la Helford, fireste. Nu vrei sa-ti
vezi copiii?

Ea nu raspunse. Ii privea parlea dinapoi

a capului i largimea umerilor.
Poate ca lastunul de noapte iii mai
chiama tovarasa, in golf, la miezul noptii,
spuse el. Sa ne ducem s5.-1 gasim; si pe

uliu. Nu-i asa ca n'am terminat desenul

uliului?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZVLUI

215

Nu tiu.

Apoi sunt atatia peti in rau care abea

ateapta sa fie prini.
Cantecul lui Pierre Blanc se stinse i singurul sunet era clipocitul apei izbindu-se de
coasta corabiei. Clopolul de pe Merry For,tuno batu jumatatea, iar eel de pe La
Mouette ii raspunse ca un ecou indepartat.
.Soarele facea sa siraluceasca marea linitita. Pace i linite peste tot.
Francezul se intoarse dela fereastra'. i, tot
fluerand uor acela cantec, veni i se aeza
pe marginea eulcuului langa Dona.
Asta-i clipa fericita a unui pirat, spuse

el. Planul e terminat i executat. Vanatul

e bogat. Privind inapoi iti aduci aminte
numai de clipele bune, lasand la o parte
greuIatile pang la aventura urmatoare. Aa
ca, vantul neincepand sa sufle pana la ca.-derea noptii, pulem face ce ne place.
Dona asculla clipocitul apei.
in
spuse ea,
Am putea iota,
racoarea amurgului, inainte ca soarele sa
dispara cu totul.
Am putea.

Din nou tacere, iar francezul privea reflexele razelor solare in parul ei.
Nu ma voiu putea da jos pana nu mi se
uguca hainele,
spuse Dona.
*tin.
www.dacoromanica.ro

216

DAPHNE DU MAURIER

Trebue sa mai stea mult, afar5. In

soare?
Cred ca cel putin trei ore de -acuin inainte.

Dona ofta si se aseza mai bine pe perm..

N ai putea cobori o barca si sh-1 trimiti pe Pierre Blanc sit-rut aduca rochia
de pe La Mouette?
Doarme acuma. Toti dorm. Nu stial
ea francezilor le place s'a.' leneveascd intre
unu si cinci dupes amiaz5.?

Nu, nu stiam,. spuse Dona.

Ea isi duce mainile la ceafa si inchise
ochii.

In Anglia,
spuse ea,
oamenii nu
dorm niciodata dupes amiaza. Trebue sA fie

un obiceiu caraclerislic concelatenilor dumitale. Dar ce-ai de gaud sa facem pana mi

se usuca hainele?
In Franta, zise el, ti s'ar spune poate

ca e un singur lucru ce 1-am putea face.

Dar si acesta o fi numai un obiceiu caracteristic noun.

Ea nu raspunse. Francezul inlinse mana

si incepu sa desurubeze incetisor cercelul
de rubine din urechea ei stangil.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XV.

Dona

era in picioare

la carma La

i corabia se asternea pe intinsul verzui al marl ce-si arunca din cane]

In and dantela de spuma alba pe bordul,
vasului. Panzele albe inlinse cantau deaMouetle -i

supra capului ei si la urechi ii veneau toate

sunetele pe care ajunsese s le iubeasca:

troznelul marelui catarg, pocnetul oclgoane-

lor intinse, biciuitul vantului in vintre. Iar

de jos se auzeau vocile oamenilor, razand
si chicotind, uitandu-se din cand in cand s5
vada data ea ii observa, dandu-se in spectacol ca nisfe copii, numai s prinda o privire a ei. Soarele fierbinte ii frigea -capul
descoperit, stropi sarati ii aducea vantul pe
buze,
iar puntea infierbantata avea un
miros intepator de caftan, franghie ucla si
apa. sarata. Se gandea ca toate acestea nu
erau decal un moment in viata ei, ca ele
nu vor mai reveni, ca ziva de ieri nu ne mai
apartine, iar cea de maine e o necunoscuta
www.dacoromanica.ro

218

DAPHNE DU MAURIER

ce se va putea arata dusmana. Asta e ziva

cand soanoastra, clipa noastra de viata,
rele, vantul si marea ne apartin, iar oamenii
cantor pe punte. 0 zi care trebue amintit5
si sarbdtorita inereu, fiindca in decursul ei
am trait si iubit si de nimic nu ne 'Asa decat de propria noastra fiinta dela care am

evadat. Se tiita la el intins pe punte, cu

mainile sub cap si pipa in gura. Din cand

in cand isi zambea dormitand in fierbinteala

soarelui, iar ea isi aminti senzatia spatelui

lui alAturi de al ei toata noaptea; si se gandi

cu min'. la toti barbatii si femeile acelea

care nu iubeau cu inima usoard, care erau
reci, sau erau timizi, sau nu participau cu
totul, oameni care credeau ca pasiunea si
tandretea sunt doua lucruri care nu. puteau
salas:ui laolalta, iar nicidecum unul, o splendida contopire, o salbaticie blanda, o tacere
care sa fie o vorbire fara cuvinte. Dragostea
asa cum isi &idea ea seama acuma

era ceva Uhl rusine si fara rezerva, doi

insi cari se poseda fitrA bariere intre ei si

f5r5. mandrie. ()rice i se intampla unuia,
survenea si celuilalt,
toate simtamintele,
toate miscarile, toate senzatiile si gandurile.
Carina La Mouette-i se misca usor in mai-

nile ei si in briza intetita corabia gonea

inainte. Se gandea c5. placerile simple: manwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

219

catul, bautul si dormitul si le impartilseau

cu bucurie si intelegere, fijndca aceiasi fe-

ricire ii invaluia pe amandoi, aceiasi dragoste de viatrt, aceiasi atractie fata de forta
existents in scheletul corabiei, frumusetea
panzelor, gustul mare, puterea vantului biciuindu-le fata.

Deschise ochii i se uitri la ea. Scuturil

pipa de punte si cenusa fu luatil de vant si
imprastiata. Apoi se ridica, se intinse, crisc.4
Lexie si multumit si veni langa ea la earm5
punand mana peste a ei,
si asa riirnaserrl
privind cerul si marea i panzele intinse,
nevorbind nimic.

Coasta Cornwallului era o linie ingusta

la orizont 1i primii pescrtrusi venira srt-i
salute, tipand si rotindu-se in jurul catarmii shall ca vor simti in curand mi-b
rosul dealurilor purLat 'de want spre ei, iar
mai tarziu estuarul Helfordulul
cu apa
aurie de razele soarelui care va apune se
va deschide sa-i primeasca.
Plaja Incalzita toatd ziva de soare va fi
ficrbinte, iar raul bogat i limpede de apa
fluxului. Pe stand vor fi prigorii, iar Yananii ganditori, vor sta intr'un picior pe lang5
baltoace. Mai in susul raului, care golf, vor
gasi un erete nemiscat ca o statueta, dar
aelor, 7

se Va ridica cu largi JAW neauzite de aripa

va dispare peste pomi.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

220

Go lful va 'Area linislit.si tacut, dupa soarele fierbinte si marea agitata. I,Astunul de
noaptc 11i va chema tovarasa asa cum spusese francezul, iar pestii vor tasni in apA.
Vor simti din nou toate aromele miezului
de vara si sunetele ci, asa ca atunci In amurg
cand mergeau sub pomi printre ferigi tinere
muschi.

facem focul si sa ne pregAtim cina

pe marginea golfului ca atunci?, spuse el

citindu-i gandurile.

Da, acolo pe chciu, ca inainte

si
sprijinindu-se de el se utta cum linia ingustrt a coastei se ingrosa si clevenca mai
precisA. Sc gandea la cealallA cina pc care
o pregAtiscra Impreuna, la sfiiala si rezerva

dintre ei atunci, lucruri ce nu mai puteau

reveni, pentruch dragoslea ()data impartasita e cel mai simplu lucru din lume, bumsride intensificandu-se si febra dispArancl.

La Mouette se furisa spre farm asa 'cum

fAcuse in prima seara
care parea acuma

atat de indepartata
cand Dona se afla
pe falezA uitandu-se la ea, cu presimtiri In
suflet. Soarele coborase spre apus si pescarusii ii intampinara salulandu-i. Purtatii
de usorul vant de seard si de fluxul in crestere, corabia plutea usoara si tAcutA in susul
estuarului. In cele cateva zile cat lipsiserA,

pomii capataseril un ton mai inchis de Cuwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

221

loare, verdele dealurilor era mai bogal i

aceiai aroma calda de miez de vara dainuia in aer. Cum La Mouette inainta purtata de flux, o corla se xidic5 uerand i
sbura in susul raului. Vantul sc5zuse cu
totul aa. Ca barcile fury lasate pe apa' i
remorcara corabia spre locul ei secret de
ancorare, tocmai cand primele umbre alt
serii coborara pe ape. Lantul ancorei zornai

surd i corabia mai svacni odata sub puterea fluxului. De undeva se ivi o lebad5
si tovartiul ei, ca doua barcute albe plutind alaturi, urmate de trei boboci pufoi i
cenuii. Pluteau in josul golfuhu, lasand in

urma for o darn ca o corabie. Totul se

liniti pregatindu-se sa primeasca noaptea,

iar din paniecul vasului se urea miros de

bucatarie i murmur scazut de glasuri.
Francezul stand In bared sub scara de
franghie, o chema pe Dona care privea ecru]
Instelat i amandoi coborara pe urma lebedelor, barca sarind uor pe apa.
In. curand focul straluci 1ntr'un lumini.
Gatejele uscate troznira i aruncard scantei.
In noaptea aceia mancara slanina, mustind

i rasucindu-se la prajit, i paine prajit5

la foc. Apucara. slanina cu mana i apoi
'Aura cafea tare i amara dintr'un ibric cu
coada indoita,

iar cand el ii 1u5. pipa i

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

222

tutunul Dona se sprijini de genunchii lui cu

mdinile sub cap.
Toate acestea,
spuse ea uitandu-se
in foe
ar putea fi mereu data am vrea.

iva urmatoare, un an Intreg.

Si nu numai aici, dar i'n alte taxi, pe alte
marl, in tinuluri dupa placul nostru.
Da,
spuse francezul
data am
vrea sa fie aa. Dar Dona St. Columb nu
e Dona elev marinar. Ea apartine unei alte
lumi i cand se va trezi la Navron ii va
aduce aminte ca prin vis de aventura avutd
vilzandu-i de Imbracarnintea ei i gospoSi marine, i

ddrie i copii.

Nu, spuse Dona

ea nu s'a trezit
Inca i mai are Inca febrd, iar visurile ei
sunt atat de dragi cum n'a mai avut niciodata mai Inainte in viata ei.
Dar totui vise, din care se va trezi
dimineata.

Nu, nu. Va fi totdeauna aa. Focul i

Intunericul n.optii i cina gatita de not i
mana to pe inima mea.
Uii, zise francezul
ca femeile sunt
mai primitive ca noi. Le place un timp s5
rdtaceascd, da, sd se joace de-a dragostea,
de-a aventura. 5i-apoi, ca i pasdrile trebue
sa-i cladeascd un cuib. Instinctul e mai
tare ca ele. Pasdrile Ii clddesc cuibul dorit,.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

cald si ocrotitor,
fac puii.

223

se cuibaresc in el sill

Dar puii crest si sboara, iar parintii

pleaca si ei liberi din nou.
El rase privind valvataile focului.
Acesta nu-i un raspuns, Dona scumpa.
Si eu as putea intinde panzele La Mouette-i
si sa plec, sa ma reintorc peste douazeci
de ani; si ce-as gasi in local elevului marinar decat o femeie placida si asezata, cu
visurile ei uitate de mull, iar eu un marinar
muscat de vreme, cu incheeturile Intepenite, cu barba, cu gustul pentru piraterie
picrit in decursul anilor.
Francezul meu prezinta un trist tablou
al viitorului.

Francezul tau e un realist.

Si data as pleca acuma cu tine si s5
nu mai ma reintorc niciodata la Navron?
Cine poate sti? Poate regrete si deziluzii, .privind inapoi la ce-ai lasat.
Niciodata asta, niciodata data sunt alaturi de tine.

Ei bine, poate n'ai regreta. Dar un

cuib tot ti-ai cladi si eu voiu trebui sa navighez iarasi singur si tot nu va fi o aventura pentru tine; fiindca vezi tu, Dona draga,,

pentru o femeie nu poate fi o evadare mai

mult de-o zi si-o noapte.

Nu, ai dreptate, nu-i posibila o evawww.dacoromanica.ro

224

DAPHNE DU MAURIER

dare pentru o femeie. De aceia daca plec

cu tine din nou, voiu fi iarasi un elev marinar luand pentru totdeauna pantalonii lui
Pierre Blanc; i nu vor fi complicatii ale
naturii primitive femenine, inimile i spiritele noastre vor fi linitile, vei pulea cap-

tura corabii si debarca pe tarmuri, iar eu,

umil elev marinar iti voiu pregati cina in
cabina i nu te voiu intreba nimic i nu te
voiu tulbura cu vorba.
$i cat crezi ca vom putea rezisla astfel?

.tat cal ne va place.

Vrei s spui atat cat voiu vrea, ceeace
ar insemna nu numai o noapte i-o zi, Dona
mea dragii, in niciun caz nu numai ziva ce-a
trecut i noaptea asta.

Focul incepu sa scan. i se topi. Apoi

Dona intreba:
Sill ce zi e azi?
Da. Cea mai lunga zi a anului. E miez
de vara.
De aceia, zise ea, la noapte vom dormi

aici, nu pe corabie. Pentrua n o sit mai

vina niciodala pentru not i'n felul asta,
aici pe langa golf.
$tiu, deaceia am adus paturi i a pernA

pentru tine. Nu le-ai vazut in barca?

Se uita la el, dar nu-i putu vedea fata,
fiindca focul se stinsese i era umbra; iar
apoi se ridich fart vorba i se duse spre
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

225

barca intorcandu-se cu paturile si perna in

brale si le asternu in luminis, sub pomi, aproape de apa. Apa se retragea si se vedeau

stmturile de mal. Pomii se infiorara usor

sub actiunea vantului si se linistird. din nou,

Pasarile marine dormeau, iar lastunii de

noapte tacura. Nu era luna, numai cerul
instelat deasupra capetelor for i apele negre
ale golfului Fang ei.
Maine in zori ma due la Navron,
spuse Dona. Inainte sa te trezesti.
D a.

II voiu chema pe William inainte ca

gospoddria sa se trezeascd, voiu vedea dad
copiii sunt bine si data nu-i nevoe'sa raman
ma voiu re'intoarce aici.
5i -apoi?

Nu stiu. Spune tu. Nu-i bine sa plaPlanurile sunt contrazise atat de

nuesti.
des...

Sa spunem ca facem planuri.- Si presupunem ca te inapoiezi s iei mioul dejun

cu mine, iar dupa aceia luam barca 1i coboram rani sa pescuesti, cu mai mull succes
de asta data.
Vom prinde mult peste?
Asta nu pulem hotail acuma. S'o lasam
cand va veni momentul.
Si cand vom 'osteni pescuin.d, vom inota.

La pram cand soarele e mai fierbinte asu15

www.dacoromanica.ro

226

DAPHNE DU MAURIER

pra apei. Iar dupes aceia vom manca si

dormi pe-o plaja mica. lar eretele va veni
sa-1i caute hrana i to vei putea sa-1 desenezi.

Nu, nu voiu mai desena eretele, ci e

timpul sa fac un alt desen al elevului marinar de pe La Mouette.
$i asa va trece o zi, spuse Dona, --i
alta, si-apoi Inca una. $i nu va fi nici trecut, nici viitor, ci numai prezent.
Dar azi, azi e cea mai. lunges zi a anului.
Azi e miez de vara. Ai uitat?

Nu, n'am uitat.

Inainte de-a adormi, Dona se gAndi ca
undeva mai. e o alta Dona, nelinistita. i
singurateca, nestiind nimic de farmecul unei
nopti pe margine de golf, sau de La Mouette

ancorata In bazin, sau de spatele drag lipit

de-al ei. Dar ea apartine trecutului. Ea nu

joaca niciun rol acuma. Si mai e o Dona

a zilei de maine, a viitorului, a celor zece
ani ce se astern Inainte, o Dona pentru care

toate acestea vor fi lucruri de cari sa-si

amintea,sca cu drag. Poate ca atunci vor fi
galgaitul apei acoperind
nitate multe,
bancurile maloase, cerul Intunecat, apa de
cerneala, Infiorarea pomilor, umbrele arun-

cate de arbor], mirosul tare at ferigilor si

muschiului. Chiar i cele rostite vor fi uitate,
dar
atingerea calda i tandra a mainilor,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

227

pacea care ne-am daruit-o unul altuia, linu vor fi uitate

nistea aceasta adanck
niciodata.

Cand se trezi, poinii erau. InvAluiti Intr'o

lumina cenusie si o ceata usoarti plutea pe
apa. Iar lebedele se intorceau in susul golfului ca niste spirite ale zorilor. Cenusa focului era albicioasti. Se uila cum dormea
francezul si se intreba dece barbatii par ca

niste copii cand dorm. Toale tr5.'saturile

aspre se domolesc si devin iarasi baetii
ce-au fost data. Se infiora putin. in rticoarea diminetii si dand la o parte patura
se ridica stand cu picioarele goale pe cenusa

focului si urmari cu privirea lebedele disparand in ceata. Se apleca sa-si ridice pelerina, se inftisura in ea si intoarse spatele
cheiului disptirand printre copaci pe poteca
serpuita ce avea s'o clued la Navron.
Incerca sa prinda firele vietii ei obisnuite.
Copiii in patucurile lor. James in leaganul
lui, cu fata imbujoratti si pumnii inclestati;
Henrielte dormind pe piept ca Intotdeauna,
cu buclele rtivdsite pe pernA; iar Prue, cu
gura deschisk dormind in apropierea lor.
In Limp ce William, credinciosul William,
veghiind asupra casei si mintind de dragul
stapanei si stapa'nului lui.

In curand ceata se va ridica si soarele

va rAsAri de dincolo de rau. $i chiar acuma,
www.dacoromanica.ro

228

DAPHNE DU MAURIER

iesind din padure si dand de pajiste, Dona

vazu lumina diminetii cuprinzand Navronul
Inca adormit, lirustit si oblonit. Traverses
pajistea argintie de rota si incerca.' usa. As-

tepta o clipa si apoi se duse spre curtea

din spatele casei unde dildea fereastra camerei lui William. Poate ea o va auzi data -1

va chema Incetisor. Fereastra era deschisa

si perdeaua data la o parte.

William!

William, esti aici?

Nu se auzi niciun raspuns si atunci Dona
se apleca, ridica o pietricica si-o arunca
induntru. Fata lui William apart' Increme-

nita casicum ar fi vazut o fantoma, duse

un deget la gura si disparu. Ea astepta
cu inima cuprinsa de u.eliniste, Eluded fata

lui era alba si speriata, fata unui om care

nu dormise. 0 fi bolnav James, se gandi ea;
o fi murit. 0 sa-mi spuna ca James e mort.
Apoi it auzi tragand usor zavoarele usii
si usa deschisa putin sa-i faces loc sa treaca.
spuse ea apucandu-1 de brat.
Copiii?

Sunt bolnavi?
El dada din cap, cerandu-i tacere cu un
gest si uitandu-se peste umib- spre scara

ce ducea din hall la etaj.

Intra in casa privind in jurul ei

5i -apoi

Intelese deodata vazand pe un scaun mantaua cenusie, cravasa, dezordinea nouilor

sositi, o palarie aruncata pe mozaic si o a
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

229

doua cravasii langa un pled de calatorie.

A venit Sir Harry, mylady. A sosit cu
putin inainte de-apusul soarelui. Ca tare dela

Londra. Este si lord Rockingham cu el.

Dona nu spuse nhnic, con.tinuand sa priveascA mantaua cenusie de pe seaun. Apoi,
deodatA, se auzi de sus chelalAitul ascutit
al unui pechinez.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVI.

William se mai uita odat5. In susul scarii,

ochii lui midi strMucind in fata panda, dar
Dona dadu din cap tacuta si traversa halkul

in varful degetelor ducandu-se in salon.

William aprinse doua lumanari Si apoi se
opri in fata ei asteptiind-o pe Dona s5.-i
vorbeasca.

Ce explicatie an dal? Dece au venit?

Cred ca Sir Harry era foarle nelinistit
in Londra fara dumneavoastra, iar un cuvant al lordului Rockingham 1-a facut s5. se

hotarasca. Se pare ca lord Rockingham a

intalnit la Whitehall pe o ruda a lordului
Godolphin, care i-a spus ca prezenta lui
Sir Harry in Cornwall e urgent ceruta In
clipa de fata. Asia -i tot ce-am putut afla
din discutia dumnealor in tirnpul cinei, mylady.

Da, zise Dona, casicum nu 1-ar fi

auzit. Da, trebue s fi Post Rockingham ca
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

231

sa-1 convinga pe Harry sa villa. El e prea

lenes.

William ramase nemiscat cu lumanarea

in mana in fata ei.
Ce i-ai spus lui Sir Harry? Cum 1-ai
tinut. departe de camera mea?
Pentru prima oara inflori un ambet pe
fata lui William si-o privi intelegator.

Ca Sir Harry sa fi intrat in camera

dumneavoastra trebuia sa ma fi ucis pe

mine mai intai. De cum au descalecat domnii, le-am explicat ca sunteti in pat de caleva zile doborata de febra. Ca, infin.e, ati

reusit sa adormiti putin si c5. ar fi foarte

daunator pentru sanalatea dumneavoastra
data Sir Harry ar patrunde in camera. Aveati nevoie de o liniste absoluta.
Si-a primit povestea dumitale?
Ca un mielusel, mylady. A injural putin la inceput si m'a suduit c5. n'am trimis
dupa. dumnealui. Dar i-am explicat ca ati
ordonat s nu i se comunice nimic. Apoi
Miss Henriette si domnisorul James i-au
exit in inlampinare si i-au spus aceiasi poveste
c5. sunteti slal311a si obligata. sa
stati in pat.
A venit fireste si Prue
cu o fata plangareata spunand ca nici chiar

pe ea n'ati lasat-o sa va ingrijeasca. Asa

ca, mylady, dupa ce s'au jucat cu copiii,
au cinat si s'au plimbat in jurul casei,
www.dacoromanica.ro

232

DAPHNE DU MAURIER

Sir Harry si lord Rockingham s'au retras

sa se culce. Sir Harry e in camera alba,stra, mylady.
Dona zambi si-i puse o many pe brat.
Credinciosule, n'ai dormit deloc toata
noaptea gandindu-te ce-o sa se iniample
a doua zi. *1 data nu m'as fi reintors?
Fara Indoiala ca as fi luat o hotarire,
mylady, deli problema era cam grea.
$1 lordul Rockingham ce-a spus de
toate astea?
Domnia-Sa parea cam dezamagit, my-

lady, ca nu ati fost jos sa-i primiti; dar

a vorbit foarte putin. Se pare ca i-a lost

trezit interesul ca.nd Prue i-a comunicat lui

Sir Harry ca numai eu trebuia sa va ingrijesc. Am observat ca lord Rockingham

s'a uitat cu curiozitate la mine, mylady,

data a indrazni sa spun
cu o
privire noun.

Asa e, William. Lord Rockingham e

omul care sa banuiasca. Are nasul lung ca
al unui ogar.
Da, mylady.
E ciudat, William, ce fatalitate pluteste
asupra planurilor ce facem. Ma gandeam
sa-mi iau micul dejun cu stapanul dumitale
i apoi sa pescuim, sa Innotam si sa ne pre-

gatim cina sub stele, ca azi noapte; dar

acum s'a terminat totul, s'a spulberat.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

23 3

Dar nu pentru multi vreme, mylady.

Asia nu putem sti. Trebue cu mice

pret sa trimitem vorba la La Mouette, sa
paraseasca golful la primul flux.
Ar fi mai prudent sa asteple pang la
diderea noptii, mylady.
Stapanul dumitale va hotari, fireste.
Ah, William!
Mylady?

Dar Dona dadu din cap si ridica din umeri, spunandu-i cu ochii ceeace nu i-ar
fi putut spune niciodata prin viu grai;
si William o balm usor pe umar casicum
ea ar fi fost Henriette. Gura lui se stranse,
indurerat.
Stitt, mylady. Inte leg. Dar o sa fie bine

din nou. Veti fi tar impreund.

Apoi, fie de oboseala, fie di el o 'pause
protector pe umar, ea simti lacrimile alu-

nec'and pe obraji in jos, dar nu le putu

refine.

to rog, William.
My lady!

Sunt alit de proastil, alai de proastil

1i

slaba. Asa trebue sa fie and ai

atilt de fericia

fost

Va inteleg, mylady.

Fiinddi am lost. atilt de fericiti, William. Era soarele si vantul i marea i atitta
dragoste cum n'a mai lost vreodata.
www.dacoromanica.ro

234

DAPHNE DU MAURIER

Imi pot Inchipui, mylady.

Nu se intampla prea adeseori, nu-i

aa?

Odala la o mie de ani, mylady!

Atunci n'o sa." mai vars lacrimi ca un
copil rasfatat. Fiindca orice s'ar intampla,
not am avut ce trebuia sa avem. Nimeni nu
ne poate rapi acest bun.
am fost atat de

vie cum n'am fost niciodata mai inainte.

Acura ma voiu duce in camera mea sh ma
desbrac i sa ma cult. Mai tarziu vei veni
cu dejunul, William, iar cand voiu fi indestul de pregatita pentru proces" it voiu
vedea pe Harry i voiu afla cat de mult are
de gand sa stea.
Foarte bine, mylady.
trebue sd-i trimiti vorba stapanului
dumitale in golf,
prin orice mijloc.
Da, mylady.
Lumina zilei patrundea In cash prin incu pantofii
tervalele obloanelor i Dona
se furia
In many i pelerina pe umeri
pe scarile pe cari le coborase cu vreo cinci
zile mai inainte, dar i se parea ea de atunci

trecuse un an, o viata de om. Ea asculta

cateva clipe in fata camerei lui Harry de

nude se auzeau sforaiturile cunoscute ei ale

i
lui Duke i Duchess,
pechinezii,

rasuflarea greoaie a lui Harry. Aceste lufaceau parte din cele

eruri, gandi ca,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

235

ce ma enervau odata, cari ma impingeau

s5. fac prostii, dar acum nu mai. au nicio
putere asupra mea, nu mai mil ating, ele
nu mai apartin lumii mete actuale, am rcuit sd evadez.

Se duse in camera ei i inchise usa. Era

racoare inauntru si mirosea dulceag, fiindc5
William pusese lacramioare langil patul ei.

Dadu perdelele la o parte, se desbracil $i

se intinse pe pat punandu-si mainile pe
ochi. Acum, &idea ea, el s'a trezit acolo

jos langa golf si intinzand mina sa m5

caule vede ca am plecat, isi aminteste tot

i zambeste, se intinde si casca, se WEI cum

soarele patrunde printre ramuri. Mai apoi

se va scula gt va adulmeca aerul asa cum
1-am mai vilzut facand, fluerand incctisor
ca pentru el
iii va scarping urechea
stanga i va coborl la rau sa innoate. Va
striga oamenii de pe La Mouette cari spal5
puntea, iar ei vor cobori o scary de Iran-

ghie sa se catere, iar un altul va lansa o

barca s'o aduca pe cealalla cu paturile si
alimentele. Apoi se va duce in cabina si
se va freca tare cu un prosop aspru, uitandu-se in tot acest Limp pe fereastra, iar
Pierre Blanc ii va aduce micul dejun. M5
va astepla puffin, dar apoi va manna singur,
fund infometat. Mai tarziu se va urca pc
punte si va veghea spre poteca dintre
www.dacoromanica.ro

236

pomi.
si se

DAPHNE DU MAURIER

Par'ca-1 vedea cum isi umple pipa

uita in apti, sprijinit de parapetul

pupei. .Si poate ca lebedele se vor inapoia,

iar el le va arunca paine, lene si multumil
de el, cuprins de o caldurd lenevoasa dupti
innotul de dimineata, gandindu-se poate la
pescuitul ce-i atepta, la soarele fierbinte

si la mare. Dona tia cum s'ar uita spre

ea daca ar apare pe poteca dintre pomi,

cum ar zambi nespunand nimic, nemiscan-

du-se de langa parapet, continuand sa arunce paine lebedelor, casicum n'ar fi vazul-o. Dar ce folos

gandi Dona

sti re-

vtid in minte toate acestea cand tolul s'a

terminal, cand nimic din ce-a lost nu va
mai reveni si cand corabia trebue sa plece
inainte de-a fi descoperitti? Eu sunt aici la
Navron. Intinsd pe pat, el acolo jos in
golf,

i nu mai suntem impreund. Jar

Coate cele ce gandesc acum sunt un infern,

iadul care vine odata cu dragostea, iad, a-

gonie si blestem dincolo de puterea mea

de indurare, fiindca asa e dat ca dupti frumusete si dragoste sa vind jale si suferinta.
Ramase asa intinsa pe spate, cu ochii acoperiti de brate, nedormind, pang cand soarele patrunse in camera.
Era trecut de noun cand William veni cu

dejunul si puse lava pe mesuta de langa

pat.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

237

V'ati odihnit, mylady?

Da, William, minti ea, rupand un bob
din ciorchinele adus.

Domnii mananca in sufragerie. Sir

Harry m'a intrebal daca sunteti destul de
bine ca sa-1 primiti.
Da, William, va trebui

vad.

Daca-mi permiteti sa va sugerez mylady, cred ca ar fi mai bine sa trageti putin

perdelele ca sa va fie fata in umbra. Sir

Harry va gasi poate cam ciudat ca aratati
atat de bine.
Arat bine, William?
Suspect de bine, mylady.

Si totusi ma doare capul de nu mai

pot suporta.
Din alte cauze, mylady.
Si am ceareane sub ochi gi sunt foarte,
foarte istovitti.

Asa e, mylady.

Cred ca ar fi mai bine sa parasti

camera, William, inainte de a-ti asvarli in

cap cu ceva.
Prea bine, mylady.
William pima tragand user usa dupa el.
Dona se scula, se span'.
aranja parul.
Apoi urma sfatul lui William si trase perdelete, culcandu-se din nou. In curand se
auzi latratul aseutit al pechinezilor, sunet
www.dacoromanica.ro

238

DAPHNE DU MAURIER

si Harry intra. In camera

urmat de cainii cari latrau incantati si sarira imediat in pat.
Jos, dracilor, jos, n'auziti?! striga el.
Ei Duke, Duchess, nu vedeti ca stapana
voastra e bolnava, licalosilor, veniti aici...
Si, ca de obiceiu, el facea mai multa galilgie decal cainii. Apoi se aseza greoiu pe
de pasi greoi,

pat in locul lor, slergand urmele picioarelor

for cu o batistes parfumata, sufland si pufuind tot timpul.

E al dracului de cald dimineata asta,
spuse el,
mi-e uda camasa de sudoare
deli nu-i nici zece Inca. Cum te simti, mai
bine? Cum ai capatat febra asta blestemata?
Nu ma saruti?
Si. se apleca asupra Donei, sgariindu-i barbia Cu peruca lui buclata, iar degetele lui
stangace o ciupira de obraz.
Nu arati prea bolnava, chiar in lumina
asta, iar eu m'asteptam sa te gasesc pe pragul mortii, dupes cite mi-a spus individul

asta. Ce fel de servitor este? Daces nu-ti

place, sa Stii ca-1 concediez.

spuse Dona
William e o comoara,
eel mai bun servitor pe care 1-am avut
vreodata.
Bine atunci, atat limp cat o sa-ti places,
putin Imi pasa. Asadar ai fost bolnava, eh?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

239

N'ai fi lrebuit sa pled. din Londra. Londra ti-a placul Intotdeauna. Fara tine e tare
trist. Nici-o piesu care sa merite s'o vezi.
Aseara am pierdul o avere la pichet. Am

auzit ca regele are o noun amanta, dar

n'am vazut-o Inca. Vreo actrita probabil.

$th ca i Rockingham e aici i abea ateapt5. sa te vada. El, fire-ar sit fie, mi-a
spus: ,.Hai sa mergem la Navron s5. vedem
ce-i cu Dona". Si iatA-ne aici gasindu-te in
pat, bolnava.
Sun! mull mai bine acum, Harry. Era
ceva trecator.
Imi pare bine auzindu-le vorbind astfel. Cum iti spuneam, arati destul de bine.

Te-ai bronzal, nu-i aa? E,ti neagra ca o

tiganca.

Trebue sa fie din cauza boalei.

5i ochii iti suns mai marl ca inainte.
Din cauza febrei, Harry.
Ciudat5. febra. Trebue sa fie in legatura cu clima de-aici. Vrei sa-ti dau cainii
in pat?
Nu. Lasa-i, te rog.
Ei, Duke, saruta-ti slapana. Duchesss
are o iritatie pe spinare i s'a scarpinat
ce crezi
pang la singe, uite-te la ea,
ca -i de facut? Eu i-am pus nite alifie dar
nu i-a fost de niciun folos. Ah, stai sa-ti
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

240

spun, am ciimptirat un all cal, o iapa, e

jos in grajd. 0 roaita nar'a'vassa. si care alearga destul de repede. Iti dau o mie de
guinee pe ea",
mi-a spus Rockingham
Sa zicem.cinci mu ", ii spusei eu; dar n'am

cilzul de acord. Care va sa zica tot tinutul

impanal cu pirati care pradd, ripest si

violenteazil, cauzand dezastru in .populatie?
De unde ai mai auzit si asta?
e

Rockingham mi-a spus poveslea, la

Londra. Se inlalnise cu varul lui George
Godolphin. Ce mai face Godolphin?
Era cam infuriat cand l'am vazut ultim a ()aril.

Cred si eu. Imi trimisese o scrisoare

la care nu i-am raspuns, iar acum mi se
pare ca." Philip Rashleigh, cumnatul lui, a
pierdut o corabie. II cunosti pe Rashleigh?
Numai din auzite, Harry.

Il vei cunoaste in curand. L-am in-

vitat, ieri in Holston. Erau grozav de.furiosi

si cl si Eustick, care era cu el. Se pare ca

blestematul acela de francez a rapit vasul
din portul Fowey chiar sub nasul lui Rashleigh si Godolphin. Teribila obraznicie, nu-i

asa? Apoi s'a indreptat spre coasta fraucensi fara sa fie urmarit de nicio corabie.
Lie Dumnezeu ce valoare avea vasul, care
tocmai se intorsese din India.
Dece 1-ai invitat pe Rashleigh aici?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

241

Ei bine, in fapt a Post ideia lui Rockingham. Sa intim ji noi parte la urmarirea asla",
zise el
in clefinitiv esti
o autoritate aici in tinul. Si apoi avem si o
distractie".
Distractie?

spuse.Rashleigh.

Sunt

sigur ca. n'ai mai crede astfel daca ai

fi

pierdut o avere ca mine.

Ah, spuse Rockingham,

top sunteti
nisle adormiti, pe-aici. 0 sa-1 prindem noi
pe individ pe urma va yeti amuza si voi.
Asa ca m'am gandit sa tinem a adunare
cu Godolphin si alti doi,
intindem o
cursa francezului et. cand 11 vom fi priris
sa-1 spanzuram undeva. 0 sa ai ce sa razi.
Crezi ca vei izb'andi tu, Harry, acolo
unde altii au dat grey?
Rockingham se va gandi si la asta. El

e cel care trage sforile. Eu stiu ca nu's

bun de nimic, ca, Slava Domnului, nu suet

prea destept. I-asculta Dona, cand ai de

gand sa to scoli?
Cand vei pleca din camera.
Te til Inca la distanta, rezervata, eh? Ce

zici Duke, nu prea ma amuz cu n.evastamea. Ada papucu, baiete, apporte! apporte! "... Si Harry arunca papucul Donei
iar catelul se repezi latrand dupil el $i se
innapoie cu el in bot.
16

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

242

Bine, atunci, plecam; vad ca-ti stain in

drum. Ii voi spune lui Rockingham ca to

scoli. Va fi tot alai de incantat sa to vada
ca un urs caruia i-ar fi crescut coada. Sa-ti
trimit copiii, nu-i asa?
$i ies,i sgomotos din camera, cantand tare

si urmat de caini.
Asa dar Philip,Rashleigh si Eustick au
los! eri la Helston. Trebue ca s'a innapoiat
si Godolphin. Se gandi la figura lui Rashleigh asa cum o vazuse ultima oard, aprinsa
de furie
aminli cum strigase: E o femeie pc bord". far ea, cu buclele inundandu-i fata, rasese 1i -i fluturase cu mana. N'o
va recunoaste, e imposibil. Atunci era in
camase si pantaloni, iar parul si fata erau
ude de ploaie. Se scula si incepu sa se imbrace reflectand tot timpul asupra vestilor
aduse de Harry. Gandul ca Rockingham era

la Navron o irita, fiindca el nu era un

prost. Pe Tanga asta, el apartinea Londrei

cu casele ei de joc, cu stradele obscure,

cu atmosfera supra inc'llziia a St. Jamesului, iar aici la Navron
Navron al ci
el era un intrus care rupea linistea. Seninatatea locului se dusese. Sub fereastra ci,
in gradina, se auzeau rasetele lui Harry si
Rockingham cari. aruncau pietricele cainitor. Se terminase cu izolarea; apartinea trecutului.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

243

Se auzira ciocanituri in use si copiii intrara. Henriette cu o papuse noua adusa de

Harry si James infundandu-si un iepura
in gura. Se repezird la ea cu manutele for
fierbinti si lacomi de sarutari. Prue filcu
o reverenta gi -o intreba de sanatate. Tinandu-i In brate, Dona se gandea ea* undeva e
o femeie careia nu-i pasa nimic de toate
acestea, ci sta intinsa pe puntea unei corabii si rade cu amantul ei, cu gustul sarat
al maxi! pe buze si invaluita in fierbanteala
soarelui.

Papusa mea e mai frumoasa decat

spuse Henriette.
iepurele lui James,
Iar James tot rasucindu-se pe genunchii

Donei si cu obrazul lui plin, sprijinit de

al ei, striga:

Nu, nu! Ba al meu, al meu e mai frumos.

5i scotand iepurasul din gura, it asvarli

In obrazul sorei lui. Si apoi au urmat lacrimi si certuri si dojeni si impacari si
multe, multe sarutari si niste ciocolata si
iar corabia nu
mai era. si nici marea, ci numai Lady St.
Columb cu coafura ei Inaltata deasupra
fruntii, imbracata intr'o rochie de matase
albastra, coborand scara spre grading si
ducand de mama copiii.
Ai rut febra, Dona? spuse Rockinmulta vorbarie si agitatie;

www.dacoromanica.ro

244

DAPHNE DU MAUFLIER

gham inaintand spre ea si sarutandu-i

mana.

In orice caz

adaoga el dandu-se

un pas inapoi s'o priveasca mai bine

o febra care te-a schimbat in bine.
Asta-i spuneam gi eu mai adineauri
in dormitor
ca o tiganca.

zise Harry.

S'a bronzat

Apoi el se apleca i ridica pe umeri copiii

can tipau incantati, iar cainii schieunau in
cor.

Dona se aseza inteun fotoliu pe terasa,

iar Rockingham, In picioare langa ea, se
juca cu dantela mansetelor.
Nu pari prea incantata sa ma vezi,
zise el.

De ce-as fi?
Sunt cateva sa.'ptamani decand nu to -am

vazut. Ai disparut intr'un mod cu totul ciu-

dat, dupa escapada dela Hampton Court.

Banuesc ca i.e -am suparat cu ceva.
Cu nimic.

Se uita la ea cu coada ochiului

ridica

din umeri.

Ce-ai facut aici singura de tot?

Dona casca"., uitandu-se cum copiii se ju-

cau pe pajite cu Harry i cateii.

Am fost foarte fericita aici, singura cu

copiii. Cand am plecat din Londra i-am

spus lui Harry ca voiam sa fiu singura. Sunt
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

245

suparata pe voi amandoi ca mi-ati tulburat

linitea.

Dar not n'am venit numai pentru p15.cere, spuse Rockingham.

Avem si treaba.
Ne propunem s5.-1 prindem pe piratul care

va da atat de mult de lucru tuturor de aid.

Si cum v ganditi sd reuiti asta?
Ramane de vazut. Harry e grozav de
entuziasmat. S'a plictisit s5. tot stea degeaba.

Si apoi, Londra miroase prea urat vara,

chiar i pentru gustul meu. Aerul de tail
ne va face bine la amandoi.

Cat aveti de gand sa stati?

Rand 11 vom prinde pe francez.

Dona rase,
i rupand o margareta din

iarba Incepu sa-i smulga petalele.

S'a inapoiat in Franta,
spuse ea.
Nu cred.
Dece nu?

13izuit pe cele spuse de Eustick ieri.

Posacul acela de Thomas Eustick...
Ce-ti putea spune el?
Ca un vas de pescari din St. Michael's
Mount a raportat ca a vazut ieri in zori o
corabie indreptandu-se spre coasta englezd.
Slaba dovada. Vreun vas comercial venind din streinatate.
Pescarul gra de alter parere.

Dragul meu Rockingham, coasta en-

gleza se Intinde cam mult. Dela Land's End

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

246

pana. la Wight e o bucata bung de supravegheat.

Da, dar francezul lass Wightul sa-i

vada de treaba. Se pare ca din toata coasta

nu-1 intereseaza deal panglica 1ngusta a

Cornwallului. Rashleigh crede ca piratul a
intrat i pe raul He lford, aici.
Trebue c'o face noaptea tend dorm eu.

Se poate. In orice caz nu va mai indrazni multa vreme 0 s. fie foarte, foarte

amuzant sa-i punem bete in roate. Sunt

multe golfulete i intranduri in jurul coastei
de aici?

Fara indoiala. Dar Harry poate sa-ti

spuna mai bine decat mine.

Dupa cite mai aflu, tinutul din jur

e putin locuit. Navron e singura case mare

in tot districtul.
Da, aa cred.
E ideal pentru un faradelege. Aproape
ca a vrea sa 4fiu i eu pirat. $i data a ,ti
ca domeniul e fare protectie masculine i
ca stapana casei ar fi atat de frumoasa Ca
dumneata, Dona, atunci...
Atunci, ce, Rockingham?
Repet, data a fi pirat i a ti toate
aceste lucruri, a fi foarte tentat sa ma reIntorc mereu in district.
Dona mai caste odata i arunca margareta mutilate.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

247

Dar dumneata nu esti pirat, Rockingham drag, dumneata esti numai un stricat
si decadent inembru al aristocratiei, un om
prea bine imbracat si prea iubitor de femei
yi alcool. Asa ca mai bine sa lasam subiectul; m'am cam plictisit.
Dona se ridica In.dreptandu-se spre cash.
Era o vreine,
zise Rockingham

cand nu erai plictisita nici de mine, nici

de conversatia mea.
Te lauzi singur.

Nu ti-amintesti de o seara la Vaux-

hall?

Mi-aduc aminte de multe seri la Vaux-

hall, dar mai ales de una cand din cauza

ca bausem doua pahare de, vin si mi-era
somn tare, dumneata ai avut Indrazneala
s ma sari*, iar en am fost prea lenesa
s protestez. Dupa aceia to -am detestat $i
pe dumneata si pe mine.

Se oprira in rata usii cu geamuri si

cu fata aprinsa
o privi pe Dona.

el,

Ce conversatie incantatoare. Aerul din

Cornish te-a facut cam veninoasa. Sau e

mai curand o urmare a febrei?
Se poate sa fie.
Tot atat de brutala ai fost i cu servitorui acesta ciudat care te-a ingrijit?
Intreaba-1 mai bine pe el.

Te rog sil crezi ca o voiu face. Daca

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

248

a fi in locul lui Harry 1-a Intreba multe

chestiuni, toate de o natura foarte personail.
Cine, cum? Despre ce-i vorba?
interveni Harry afundandu-se intr'un fotoliu
In salon i terganduli fruntea cu o batista
de dantela.
Ce discutati voi?
Vorbeam de servitorul dumitale,
spuse Rockingham. E ciudat ca Dona n'a
dat nimanui altuia voie s'o Ingrijeasca in
timpul boalei!
Da, aa e, pe onoarea mea, arata ca
un drat Impielilat, fara Indoiala. Nu m'a
increde In el p-ea mult, daca a fi in locul
tau, Dona. Ce-ai vazut la el?
E linitit, discret, umbla Eu.a s-1 simti,

ceeace nimeni In casa asta nu poate s5

faca. Deaceia m'am hotarat sa fiu ingrijit5

de el i de nimeni altul.
Trebue sa fie foarte placut pentru un
servitor,
unghiile.

spuse Rockingham lustruinduii

Ei fir'ar sa fie, asta aa e; Rock are

dreptate, vezi tu, Dona. Individul i-o fi
permis anume libertati. Cam riscant din
partea ta. Stand In pat slabs i lipsita de

puteri, iar el tot umbland pe langa tine.

Apoi nu e un lacheu de mult In serviciu.
Stiu foarte putine despre el.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

Aaa,...

249

nu -1 ai de mult in serviciu?

interveni Rockingham.

.Nu Rock, vezi tu, niciodata nu veneam

la Navron, dupa cum stii. Si eu sunt atat
de lenes ca aproape nu stiu cine-mi sunt
servitorii. Ma gandesc s5.-1 concediez.
Nu vei face deloc asta,
spuse

Dona

William va ra.'mane In serviciul meu atat

cat 1mi va face placere.
Bine draga mea, bine, data vrei tu.
Dar nu-i nevoe s5. to superi,
spuse Harry
luand-o pe Duchess pe genunchi si mangalnd-o
desi e cam ciudat sa-1 tot vad
prin dormitorul 'tau. Iata-1, aducand o scrisoare- dela cineva. Arata par'ca ar fi bolnav de febra.
Dona se uita spre usa i-1 vazu. pe William cu un. bilet in mana, cu fata mai palida
ca de obiceiu i cu o lumina stranie In privire.

Ce-i asta?, intreba Harry.

0 scrisoare dela. lord Godolphin, Sir
Harry. Omul care a adus-0 asteapt5 raspuns.

Harry deschise plicul

i-i

arunca apoi

scrisoarea lui Rockingham.

Se aduna copoii. 0 sa ayem cu ce sa

ne amuzam,
rase Harry.
Rockingham ceti zambind
rupse apoi In bucatele.

biletul

www.dacoromanica.ro

i-I

DAPHNE DU MAURIER

250

Ce raspuns ii dai?
Harry examiner spinarea pechinezului,
dandu-i blana intro parte.
Are o alter eczema aici, fire-ar sA fie.
Alifia pe care o folosesc nu-i buna de nimic. Ce spui? Ah, da, rdspuns pentru Godolphin. Spune-i omului, William, ca doamna si cu mine vom fi Incantati sa-1 primim
pe lord Godolphin si ceilalti domni, diseara
la dna.
Foarte bine, domnule,
spuse William.

Ce invitatie a lost asta

spuse Dona
aranjandu-si buclele iri oglinda. Si pe cine
voiu fi IncantatA sa primesc?
Pe George Godolphin, Tommy Eustick,

Philip Rashleigh si alter jumatate de duzina,

raspunse Harry dand cainele jos de
pe genunchi.
Si de data aceasta vom
prinde vulpea, nu-i asa Duchess? $i vom
asista la moartea ei.
Dona nu spuse nimic. Prin oglinda vazu
ca Rockingham o supraveghea.

0 s fie o societate amuzanta. Nu

crezi?

IntrebA Rockingham.
MA indoesc, tiindu-1 pe Harry gazda.
Veti fi toti sub masa Inainte de miezul
noptii.

Dona iesi din camera si inchizAnd usa

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

251

11 chema 'Meet pe William care veni spre

ea, cu privirea tulburara.

Ce s'a Intamplat? Te \rad nelinitit.
Lord Godolphin i prietenii lui nu pot face

nimic; va fi prea tarziu, La Mouette va fi

plecata.

Nu, mylady, nu va fi plecata. Am fost

jos la golf sa-mi avertizez stapanul. $i am
vazul ca vasul a abordat azi dimineata, iar
o Walla eita din apa i-a spart cheresteaua.
Tocmai o reparau and am ajuns acolo. Si
va fi gata abia peste doud'zeciipatru de
ore.
William se deptirta brusc, iar Dona intor-

cand capul 11 yam pe Rockingham in pragul uii, jucandu-se cu dantela manetelor.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVII.

Ziva nu se mai termina. Limbile ceasului

se parea ca nu se grabesc sa se miste, iar

bataile din jumatate In jumatate de ora
aveau un sunet sumbru. Duph amiaza era
atarnand
greoi, ca totdeauna cand furtuna clocoteste
dar nu izbucneste.
Harry se intinsese pe pajiste, cu o batista
pe fata si sforaia tare, cu cei doi catei smor-,
caind alaturi de el. Rockingham statea cu
o carte in mana, dar rareori Yi intorcea paginile; iar cand Dona 11 privea din cand in
cand, ochii lui o cercetau curiosi.
Fireste ca.' nu stia nimic, dar printr'o intuitie primejdioasa, aproape femenina, observase schimbarea pelrecuta in ea si devenise banuitor In privinta saptamanilor petrecule de Dona la Navron, a familiaritatii
Inal3usitoare si cenusie, cerul

ei cu William lacheul, a rezervei ei mai

mult decat obisnuita fata de Harry si el
Insusi,
care, ar fi putut jura, nu era un

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

253

rezultat at plictiselii, ci al unui lucru mai

vital, mai primejdios. Dona era mai tacuta
ca in trecut, nu flecarea, nu-1 mai tachina
pe Harry cum obinuia s'o fats, ci statea
cu ochii pe jumaate Inchii, ca visand i
smulgea fire de iarba. Toate acestea le observa Rockingham i ea tia ca o cerceta,
iar incordarea dintre ei cretea din ce In
ce mai mult.
Se parea ca el era ca o pisica somnoroasa ghemuita sub un porn, care pandea
o pasare cautand sa scape In iarba final a.
Harry fins, nu bap. de seams mimic din
toate acestea.
Dona tia c5. echipajul lucra acum la re-

pararea corabiei. Si-i imagina stand cu pi-

cioarele goale in ape, despuiati pana la

brau, cu sudoarea curgandu-le iroaie pe
spate, iar La Mouette cu rana din pantecul ei expusa, cu cheresteaua cenuie de
mal. Trebue ca i francezul lucra cu ei,
cu fruntea brazdata, cu buzele stranse, cu
privirea aceia concentrate pe care ea ajunsese sib iubeasca i s'o respecte, fiindca

repararea corabiei era o chestiune de via

i de .moarte,
aa cum fusese debarcarea
dela. Fowey
i nu era timp de lenevit
i. visat.
Va trebui, Intr'un fel sau altul, sa. coboare
pang la golf inainte de caderea noptii i sa-1
www.dacoromanica.ro

254

DAPHNE DU MAURIER

roage sa piece cu fluxul urmatOr,

desi
poate 61 La Mouette mai lua Inca apa,
fiindca plasa se strangea in jurul lui i a
mai zabovi Inca o noapte ar putea fi fatal
pentru el si echipajul lui.
Rockingham Ii spusese cd corabia fusese
vaz-utd. Indreptandu-se spre coasts, asa ca
In cele douazeci si patru ore trecute dusmanii trebue sa fi prevazut i pregatit multe.
Au fost pusi
probabil
pandari pe

coastd, iscoade pe dealuri si prin paduri,

iar la noapte se vor stabili la Navron Rashleigh, Godolphin si Eustick cu fel de fel
de planuri In capul tor.
Esti cam ganditoare, Dona,
spuse
Rockingham. Se pare ca febra te-a schimbat; In oral niciodatd nu taceai cinci minute.
Imbatra.'nesc,

raspunse cu glas slab

Dona, mestecand un fir de iarbd

voiu

avea treizeci .de ani peste cateva saptdmani.

Curioasd febra,
raspunse Rock, neluand in seams cuvinlele ci
care cid pacient-ului colorit de tiganca si -i mareste ochii. Nu te-a vazut niciun medic, nu-i asa?
Mi-am fost propriul meu medic.
- Sfatuita si de excelentul William. Are
un accent cam neobisnuit, mai mutt strein.

Toti din Cornish vorbesc asa.

Dar sunt informat ca nu-i de fel din
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

255

Cornish; cel putin asa mi-a spus groomul

azi dimineata in grajd.
Poate ca-i din Devon, atunci. Nu 1-am
intrebat niciodata pe William ck stramosii
lui.

$i se pare ea toata casa era nelocuit5

pane la venirea dumitale. Ciudatul William
a luat pe umerii lui i fare ajutorul altui
servitor, responsabilitatea de-a ingriji de
Navron.

Nu credeam ca-ti plat discutiile cu

grajdarii, Rockingham.
Nu tiai, Dona? Dar asta a Post intot-

deauna cea mai favorite trecere a mea de

vreme. Totdeauna cram informat de servitorii prietenilor mei asupra ultimelor scandaluri din oral. FlecAreala for e intotdeauna
adevarata ki foarte distractive.
5i ce-ai aflat dela randasii din Navron?
Destul ca sa-mi satisfac curiozitatea.
Ce vorbesti!

Sunt informal ca Doamna are o pashine deosebila pentru plimbari lungi in

arsita zilei. Se pare ca li place sa poarte cele

mai vechi rochii si se intoarce cAteodatA

stropita de noroi i cu rochiile muiate de
apa raului.
Foarte adevarat.
Pofta de mancare a Doamnei e foarte
capricioasa. Uneori doarme 'Ana la pranz
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

256

vi atunci cere sa i se aduca micul dejun,

Sau nu gusty nimic dela amiaza pang seara
la zece, iar apoi, cand ceilalti servitori sunt
culcati, credinciosul William ii aduce Gina.

Si asta e adevarat.
Iar deodata, din cea mai robusta s-

natate cade inexplicabil la pat, nu primevte

pc nimeni' din casa
nici chiar pe copiii
ei
fiindca se pare ca-i ceva molipsitor,
devi nu s'a trimis dupa medic,
i de

data aceasta ciudatul William e singura

fiinta admisa sa intre in dormitor.
Mai vtii i altceva, Rockingham?

Numai ca pari sa-ti fi revenit foarte

repede din febra vi ca nu arati nici cea mai
uvoara bucurie vazandu-ti sotul .i pe cel
mai intim prieten al lui.
Harry arunca batista depe fat a, ofta, casca,

se intinse pocnindu-vi oasele vi-vi aranja

peruca.

Dumnezeu tie ca ultima remarca facilia de tine, Rockingham, e foarte adevarata. Dar, Rock baiatule, Dona a fost totdeauna ca un bloc de ghiata; o cunosc eu

bine, nu degeaba sunt casaiorit cu ea de

vase aM de zile! Ale dracului muvte. Ei,

Ducherss, prinde musca! Nu vezi ca-ti chinuete stapanul?

Se ridica In picioare fluturand batista, iar
cainii sarira schieunand. Copiii aparura penwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

257

Iru plimbarea de jumatale de ora inainte

cle culcare.

Trecuse putin de ase cand o ploaie repede Ii goni in cash, iar Harry, Ina. mormaind i cascand, se aeza sa joace pichet
cu Rockingham. Inca trei ore jumatate pfma
la dna i La Mouette e tot ancorAta in golf...

Dona statea la fereastra baland toba cu

degetele in geam. Ploaia continua sa cada
puhoi. Aerul camerei mirosea a inchis, a

dine i parfum raspandit de hainele lui

Harry stropite din belug. Din cand in cand

el izbucnea in ras, razanduli de Rockingham pentru vreo greala comisa la joc. I

sa parea Donei ca de data aceasta limbile
-ceasului se invarlesc prea repede. Incepu
s5. p5seasca in lungul i latul camerii, incapabila s5.-i goneasca presimtirea unei ne.norociri.

reDona noastra pare cam agitala,

march Rockingham privind-o pe deasupra
cartilor poale ca ciudala febra n'a lasat-o
cu tolul.

Dona nu raspunse i se opri din nou

rang fereastra.
rase Harry
Ai mai bun decal valet?
sau ai pieraruncand o carte pe masa
dut din non! Lasa-mi nevasta in pace, Rock,
:i

fii atent la joc. Uite, mai pierzi o lira

17

www.dacoromanica.ro

258

DAPHNE DU MAURIER

sterling. Vino i stai jos Dona, necajeti

cainii cu umbletul tau In sus i'n jos.
Chibitete-1 pe Harry i vezi data trieaza, spuse Rockikgham,
era o vreme

sand ne bateai pe amandoi la pichet.

Dona li privi pe amandoi: Marry vesel
i galagios, aprins la fats de bautura, departe de orice in afara jocului; Rockingham
zeflemitor ca de obiceiu dar pandind-o pe
Dona cu ochii lui inguti de pisica salbateca.

Dona gandi ca ei vor mai sta la joc cel

putin Inca un ceas,
II cunotea ea pe
Harry destul de bine
aa ca se Intoarse
dela fereastra i cascand se Indrepta spre
ua.
/MA voiu Intinde pana la tines,
spuse
ea. Ma doare capul. Atmosfera e Incarcata.
Da-i drumul Rock baiete,
spuse
Harry lasandu-se pe spate In scaun
pa-

riez ca. n'ai nicio cupa in manes. Mareti

miza? Umple-mi paharul, Dona, tot eti In
picioare. Sunt Insetat ca un bivol.
Nu uita, Ii spuse zambind Rockingham,
ca poate o sa avem de lucru Inainte de miezul noplii.

Ei, Doamne, cum o s uit. 0 O. prindem vulpea, nu-i aka? Ce to uiti aa la mine,
frumoaso?
Ma gandeam, Harry, el peste vreo zece

ani o sa arati ca Godolphin.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

259

Ei, asta-i, dar ce-ti veni? George Godolphin, prietenul meu, e prea corpolent. Ce-ai

acolo In fata, un as? Sa te is naiba de trisor, Rock; profiti de oameni nevinovati.

Dona se furise afara din camera i ducandu-se in dorinitorul ei trase de funia

21opotelului care alarna langa semineu. Ca-

teva minute mai tarziu se auzi o bataie In

usa t o servitoare infra In camera.
Trimite-1, te rog, pe William la mine,
spuse Dona.

Imi pare rau, mylady, dar William

nu-i aici. A plecat putin dupd ora child si
nu s'a inapoiat.
Unde s'a dus?
Nu stiu deloc, mylady.
Bine, atunci poti pleca.

Fata pleca, iar Dona se arunca pc pat

cm mainile sub cap. Trebue ca William a

avut aceiasi idee cu ea: s'a dus sa Nada ce
progres s'a facut la repararea corabiei ai
sa-si avertizeze stapanul ca dusmanii vor
supa la Navron la noapte. Dar de ce-o fi
Intarziat atata? A plecat la cinci i acum e
aproape sapte.

Dona Inchise ochii, constienta ca in tdcerea camerii inima Yi Mica tot atat de
violent ca pe coverta La Mouette-i cand astepta sa debarce la Lautic. Iii aduse aminte

cat de patrunsa de frig fusese si cum frica

www.dacoromanica.ro

2t0

DAPHNE DU MAURIER

si nelinislea ii trecusera, and coborase in

cabins si mancase si Muse putin, inflaca-

randu-se din nou pentru aventura. Dar

noaplea asta era diferita. Noaptea asta era

singura, mana ei nu era intea lui si ochii

nu-si vorbeau. Era singura si trebuia s5

joace rolul gazdei fats de dusmani.

Continua sh stea intinsa pe pat. Afar5

ploaia incetase si pasarelele incepurd sa
ante, dar William tot nu venea. Se ridica
ducandu-se spre us si asculta. Se auzea
murmur d'e voci barbalesti din salon; apoi
rasetele lui Harry si Rockingham, din nou
murmur usor, iarasi vocea lui Harry inju-

rand un caine care se scarpina. Dona nu

mai putea astepta. Se infasura line pelerina, cobori in yarful picioarelor in hallul
cel mare, si iesi In grading pe o usa 15.'turalnica.
Iarba era uda ca dupa ploaie, sfropi argintil

straluceau, iar in aer plutea un miros umed

si cald ca o ceata de toamna.

Copacii din padure picurau, iar poteca

serpuita care ducea la golf era plina de
noroi si baltoace. Era intunecos in padure,
soarele ne mai ivindu-se dupa ploaie, iar
frunzisul des si bogat forma un plafon deasupra capului. Dona ajunse la punctul unde
poteca se despartea si cobora in panta repede. Era gala s apuce spre stanga, ca de

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

261

obiceiu, sa coboare spre golf, cand un zgo-

mot o facu sa se opreasca i s atepte o

clips. Era sunetul unei ramuri pocnind sub
apasarea piciorului cuiva micandu-se prin

feriga. Ramase nemirata i uilandu-se pe

deasupra unei ramuri care o ascundea, vazu

la doudzeci de pai departare un o,m cu

spatele rezeinal de an copac i cu o muschela in mans. Sub palaria lui in trei colturi se pulea dislinge profilul, dar Dona
nu-i recunolea fata. Pandea privind spre
golf.

0 picatura de ploaic cazu din porn i

omul Ii scoase palaria

terse fata cu

balista. Se intoarse cu spatele spre Dona

care parasi imedial ascunziul ei i alerga
pe poteca spre casa. 1Tainile ii erau ingherate i se infaura mai bine in pelerinil.
Aa dar aceasta era cauza intarzierii lui
William, care sau a fost prins i-i detinut,
sau se ascunde undeva in padure. Fiindcil
de indalli ce era un pandar trebuia sa fie

i alii; iar cel vazul de mine

Dona,

gandea

nu era din Helford ci aparthiea

lui Godolphin sau Rasleigh sau Eustick. Aa

ea nu pot face nirnic
gan.dea ea
alt-

ceva decal sa rna intorc acasa, In camera

mea, sa ma Imbrac, sa-mi pun cerceii, pan danlivul i bratarile i cu zambetul pe buze

sa cobor in hall i sa ins aez in fruntea

www.dacoromanica.ro

262

DAPHNE DU MAURIER

mesei, cu Godolphin la dreapta i Rasleigh

la stanga, in timp ce oainenii for pandesc

In philtre.

Se grabi pe poteca spre cask picaturi

de ploae continuau sa cads din pomii imbibati. Mierlele tacuserk iar noaptea era
ciudat de linitita.
Cand ajunse la luminiul din fata pajiti-

lor verzi i se uita -spre casa, vazu ca fereastra inalta a salonului era larg deschisd
catre terasa, iar acolo statea Rockingham
cercetand cerul, in timp ce Duke 1 Du-

chess se tineau de calcdile lui. Dona se

trase la adapostul pomilor. Apoi, unul din
catei adulmecd urmele pailor ei pe iarba
udd a pajitei i le urmd dand din coada.
Dona it vazu pe Rockingham cum urmarea
cainele cu privirea, apoi se Mid la fereastra
dormitorului ei i inainta prudent pdind
pe pajite, pang ce urmele ei dispareau in
pd-dure.

Dona se furid mai Inauntrul padurii i-1

auzi pe Rockingham strigand caincle pc

nume: Duchess... Duchess", iar putin mai
is stanga ei auzi cainele smorcaind printre
ferigi. Se Intoarse facandu-i loc printre
pomi spre drumul care ducea in fata casei
i curte unde ajunse Med s fi fost vazuta.
Infra In casa pe ua. principall Din fericire, sufrageria era Inca in Intuneric, hundwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

263

narile nefiind Inca aprinse toate. 0 servitoare ajutata de valetul din Londra al lui
Harry ducea farfurii i. taca'muri. Nici un
semn de William.

Dona se tinu o clipa In umbra i cand

servitorii se retrasera pe ua opusa spre
bucat'arie, ea urea repede scarile spre dormitor.

Cine-i acolo? striga Harry din camera

lui. Dar ea nu raspunse ci se furia in

camera ei, inchizand ua. In curand se auzira paii lui i Dona deabea avu timp sa
arunce pelerina, sa .se intinda pe pat i sa

traga cuvertura pang la genunchi, cand

Harry intra fara sa bata cum ii era obiceiul
imbracat numai in carnae i pantaloni.
Unde dracul s'a dus William? Are cheia

dela pivnita cu vinuri ascunsa undeva i

Thomas m'a cautal in privinta vinului. Imi
spune a William nu-i de gasit nicaeri.
Dona statea intinsa, cu ochii inchii, apoi

se . Intoarse pe-o parte, se uita la Harry,

cased, caicum deabea atunci s'ar fi trezit
din somn.

De unde vrei sa tiu eu unde-i William? Poate ca flecarete cu grajdarii prin

grajd. Dece nu-1 cauta mai bine?
L-am cautat zadarnic; individul a disparut pur i simplu; i iata cum n'avem vin
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

264

tocmai cand Godolphin si ceilalti trebue srt

vind Iti spun, Dona, eu nu-1 mai suport,

'11 concediez, sd

0 sd vind el imediat; e timp destul.

Obrdznicie curala,
mai tuna Harry,
Asia se inlampla toldeauna cu servitorii

cand nu e un stapan. L-ai lasat sd fad' ce

pofteste.

Dimpotriva, face tocmai ce-mi place

mie.

Ei bine, Iti spun ca mie nu-mi place.

Rock are perfecta dreptate: individul are
o familiaritale obraznica. Si Rock nu se insalit in privinta asla niciodald.
Harry ramase in rnijlocul camerii, uitandu-se morocanos la Dona, cu fata aprinsd
i ochii bulbucati,
atiludine in care Dona

recunostea ea era beat si ca in curand va

deveni abuziv.
Ai casligat la pichet? intreba Dona can-

land sa-1 distraga; dar el ridica din umeri

si se duse spre oglinda uitandu-se 1i netezindu-si pungile de sub ochi.
Am castigat eu vreodatd, mai mult de
zece minute cand joc cu Rockingham? Se
terming toldeauna prin pierderea a doudzeci sau treizeci de lire sterline, ceeace Imi
permit cam greu. Ascultd. Dona, ai de gand

s ma Iasi discard s dorm aici?

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

265

Credeam eh' esti folosit la prinderea piratilor?

Ah, cheslia asta se terming pang la

miezul noptii sau curand dupa aceia. Daca
omul nostru se ascunde pe langa rau ash
cum banuesc Godolphin si Eustick

atunci

Ware nicio sansa de scapare. Au fost pusi

pandari pe amandoua malurile raului. De
data aceasta nu va mai scapa din plash.
$i care-i rolul tau?
Eh, eu voiu fi numai spectator i voiu
veni la spanzurare. Si acolo o s mai bem
ceva i o sa ne distram. Dar nu mi-ai raspuns la intrebare, Dona!

Mai bine s'o lasam pentru moment.

Stiind cum esti deobiceiu dupa miezul noptii

nu-i va pasa prea mult data zaci intins,

Sn dormitorul meu sau sub mash in sufragenie.

Asta-i numai pentruca te porti alai

de rau cu mine, Dona. Iti spun ca fuga
asta a to la Navron a fost cam deochiata.;

sa ma lasi pe mine sa bal drumurile in

oras, iar cand yin dupd tine sa ai o febra
oarecare.
Inchide usa Harry. Vreau sa dorm.

SA dormi, sa dormi. Numai la somn

te gandesti. Dela o vreme incoace, stie Dum.

nezeu ca acesta ti-a fost raspunsul in Wale

imprejurarile...
www.dacoromanica.ro

266

DAPHNE DU MAURIER

...Si parasi camera calcand apasat i trantind ua i Dona it auzi oprindu-se un moment in capul scarii strigand la servitorul
cle jos data ticalosul acela de William s'a
lntots sau nu.

Dona se ridica din pat i uitandu-se pe

fereastra 11 vazu pe Rockingham traversand

pajitea, urmat de Duchess.

Incepu sa se Imbrace inset i cu -mare

grije, rasucinduli inelele p5rului negru in
jurul degetelor i aezandu-le apoi dup5
urechi. Ii puse cerceii de rubine i 'n jurul
gatului pandanlivul tot de rubin. Fiindc5
nu trebuie s5. fie nicio asemarlare intre Dona

St. Columb in rochia de matase galbena,

i soiosul
cu inelele i giuvaericalele ei,
elev marinar de pe La Mouette, care, muiat

de ploaie, se afla numai cu cinci zile in

urma sub fereastra lui Philip Rashleigh.
Se privi in oglinda i-apoi se uita la propriul ei portret ce atarna pe perete i vazu

cat de mult se schimbase in scurtul ras-

cum se implinise la
timp dela Navron,
fata, cum disparuse grimasa trista a gurii,
aa
cum ochii cApataser5 ceva deosebit
cum remarcase Rockingham. Tenul de ti,ganca nu-1 putea ascunde, mainile i gatul

fiind i ele arse de soare. Cine pe lumea

ca brongandea ea
asta o va crede
zarea e rezultatul febrei, sau al galbinarii,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

267

poate numai Harry care-i atat de lipsit

de imaginatie; dar in niciun caz Rockingham.

In curand se auzi sunand clopotul grajsuna ca primul dintre oaspeti sosise. Apoi, dupa cateva minute, tropait de
copite, Inca data clinchelul clopotului,
i se auzira voci din sufrageria mare, iar
vocea lui Harry tuna deasupra celorlalte.
Era aproape intunerie. Gradina era invaluita de amurg. Pomii erau linititi. Undeva in padure
sta un
gandea Dona
dului,

pandar cautand sa patrunda cu privirea

pana la golf. Poate ca au venit i altii si

acurna stau toti rezemati cu spatele de pomi,

tacuti, ateptandu-ne pe not sa sfarim cina.

Aici, Eustick se va uita la Godolphin, Go-

dolphin ii va arunca o privire lui Harry,

i toti vor ImHarry lui Rockingham,
pinge scaunele inapoi, Ii vor zambi, vor
pipai manerul sabiilor i vor dispare In
data am fi cu
padure. Ah, gandi Dona,
o sula de ani in urma, a fi pregalita pentru asta, as pune narcotice in vinul lor, sau
mi-a vinde suflelul diavolului 1 i-a vraji,

dar aceste lucruri nu se mai Intampla i

tot ce pot face este sa stau la masa, sa

le zambesc i sa-i indemn sa bea.

Dona deschise ua i sunelul vocilor for
se auzi din sufrageria mare. Era glasul pornwww.dacoromanica.ro

268

DAPHNE DU MAURIER

pos al lui Godolphin si tusea ascutila a lui

Philip Rasleigh i cite o intrebare neteda
i matasoasa a lui Rockingham. Inainte de
coborare, ea se indrepla spre camera copiilor 0-it saruta in somn i dadu la o parte
perdelele ca aerul racoros al noptii sa poala
infra nestanjenit. Apoi, pe tend se indrepla
spre capul seirilor, auzi in urma ei un
sunel slab, casicum cineva
nesigur de
drumul lui in intuneric se impleticea sau
tara prin coridor.
Cine-i acolo? sopli ea; dar nu se auzi
niciun raspuns. Aslepta un moment cuprinsa de o spaima rece, in limp ce glasurile
oaspetilor de jos ajungeau pane la ea. Apoi

sunetul de larare se repela in coridorul

intunecal, se auzi o soapla slaba si un suspin.

Aduse o lumanare din camera copiilor gi

tinand-o ridicala depsupra capului, se uita
in coridorul de unde venea sunetul i-acolo,
ghemuil langa perete, 11 vazu pe William cu
fata palida ca ceara i cu bratul slang atar-

nandu-i nefolositor intro pafle. Ea Ingenunchie langa el, dar o Impinse inapoi,
gura rasucindu-se de suferinta.

Nu ma atingeti, mylady. 0 sit va murdariti rochia. Am singe pe maneca.

William draga, William, esti ranil tare?.

far el dadu din cap si-si prinse umarul

cu mina dreaptil.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

269

0 nimica toala, mylady, Ghinion...

noaplea asta e mai cu ghinion ca toate.
Si slabit de durere inchise ochii; si Dona
stia ca o mintea.
Cum s'a Intamplat? intreba ea.

Inapoindu-ma grin prlure, mylady,

am lost vAzut si somat de unul din oamenii

lordului Godolphin. Am reusit sa scap de

el, dar am primit sgArietura asta.
0 sa vii in camera mea, Iti voiu spala
rana
voiu bandaja,
sopti Dona;'-iar
pentruca el era abea constient, nu mai protest5, ci se resemna s se lase dus dealungul

coridorului spre camera ei.

Odata acolo, o inchise cu cheia
ajulA
sa se urei, in pat. Aduse apa si un prosop
reusi s i curete laietura din umrirul lui
i s'o bandajeze. El intoarse ochii spre ea
mylady, nu trebuia sa faceti asta pentru mine.
Stai 1ini tit. Stai

to odihneste.

Fata lui William mai avea 'Inca paloarea

cadaverica, iar Dona necunoscand nici adancimea ranei, nici ce trebuia sa faces st-i
linisteasca durerile,
se simti deodata neputincioasa si disperata. Trebue ca el sim-

tise, penlruca rosti imediat: Nu va necajiti, mylady. 0 sa ma fac bine. Cel putin
am izbandit in misiunea mea. Am lost la La
Mouette i mi-am vazut stapanur
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

270

I-ai spus? I-ai spus ca Godolphin, Eustick si ceilalti iau cina aid?

Da, mylady; i stapanul a zambit in

spufelul lui ciudat si mi-a zis: Du-te
ne-i stApanei tale ca sunt foarte linittit i ca
La Mouette are nevoe de un elev marinar".
Pe cand William vorbea se .auzird pasi si
ctneva batu la use:
Cine-i acolo? intrebd Dona.
Se auzi vocea unei serviloare, care rdspunse.

Sir Harry trimite vorbd doamnei ca

dumnealui

1f.

domnii asleapta masa.

Spune-i lui Sir Harry s'd inceapa

i aplecandu-se
voiu fi cu ei imediat

deasupra lui William, opti: Dar corabia a.

fort reparatd? Va putea pleca la noapte"

Dar el o privi Med s'o mai recunoasca
apoi inchise ochii. Lesinase. Abea stiind ce

face, Dona it acoperi cu palurile ei i iii

spdla mainile de singe. Apoi se privi in.
oglindd i vkand ca ii pierisera culorile din.

obraji iii intinse ruj pe umerii obrazului.

Il lasa pe William inconstient in camera ei
si cobori scara spre sufragerie. Ca prin vis
auzi scartaitul scaunelor cand oaspetii zdrind-o se ridicard in picioare si-o asteptara.
Dona iii Linea capul sus si pe buze ii ,plutea

un zambet, dar nu vedea nimic: nici stralucirea lumanarilor, nici masa lunga Incarwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

271

card cu farfurii, nici haina de culoarea prunei purtata de Godolphin, nici peruca cenusie a lui Rashleigh, nici pe Eustick

mereu sabia, nici ochii tuturor barbatilor de-acolo care o privira si se inclinara adanc in rata ei in timp ce trecea spre-

locul ei din capul mesei,

ci vedea un
singur om, un barbat pe coverta unei coeabii din golful tacut, spunandu-i adio" in
gand, in limp ce astepta fluxul favorabil
pornirii.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XVIII.

De multi ani de zile nu mai fusese un

banchel in sufrageria mare a Navronului.
Lumanarile luminau oaspetii care stateau
lunar la umar, cite ase deoparte i de alta
a mesei, tar masa insai era splendida cu
argintaria Si porcelanurile i couletele supraincarcate cu fructe. La un capat at mesei
sta stapanul casei, cu ochi albaOri, aprins

la lap, cu peruca blondes putin cam piezi5. i razand putin cam prea tare i
prea mult la fiecare gluma ce circula. La
celalalt capat al mesei gazda ciugulea din
felurile de mancare puse inaintea ei, rece,
imperturbabila, aruncand din cand in cand
priviri oaspetilor din stanga i din dreapta
ei, caicum ei ar fi fost singurele fiinte pc

pamant, caicum ar fi fost a for scara aceia sau i allele chiar, data ei o voiau.
Niciodata inainte
gandea Harry St. Columb
nu flirtase Dona atat de ostentativ

'ca acurna. Daces asta era rezultatul blestewww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

273

matei aceleia de febre, Dumnezeu sa-i tines

pe oaspeti.
Niciodata inaintc
gandea
Rockingham pandind-o pe Dona peste mass

nu fusese Dona mai provocatoare; ce

i-o fi trecand prin minte in clipa aceia
de ce s'o fi plimbat prin padure spre rau
is sapte seara cand el o crezuse intinsa in
pat?
Care vasazica asta e vestita Lady Si. Columb
gandea fiecare oaspele in parte

despre care se barfeste atat de mutt si'n

jurul careia s'a facut atala scandal. Care
is masa cu demimondenele prin tavernele
Londrei, care ctilareste pe desalate strabilland la miezul noptii str5zile Londrei, care
fares indoiala

a dal cate ceva din

ea fiecarui curtezan din St. James's, ca sa

nu mai mentionez pe insasi Majestatea Sa.
La incepul, oaspetii fura banuitori, greoi
la vorba, timizi
dar cand ea le vorbi si
le zam.bi, intrebandu-i de ca.'minurile tor, de
pasiunile idealurile tor, daces sunt sau nu
cas5.'toriti i dandu-le s inteleaga ca fiecare

vorba rostita de ei iii are importanta si

farmecul ei 1i Ca ea ii intelege asa cum

n'au fost vreodata inainte,

atunci se destinsera, se topira.
Sa i is dracu gandea tanarul Penrose
pe toti cari au defaimat-o, Impreuna cu barfeala femeilor de rand.
is

www.dacoromanica.ro

27 4

DAPHNE DU MAURIER

Pe Dumnezeul meu
gandea Eustick
buna nevasta, dar trebue sa tii s'o pastrezi
tinand-o sub lactite i chei, i sa n'o pierzi
niciodata din vedere.
Mai erau de fata Tremayne de dincolo
de Probus
i Carnethick cu peruca rosie,
proprielar al intregei coaste de vest. Primul
n'avea nici nevasta nici ibovnica i o privca oxnut, pe Dona, cu o adoratie melanco-

Rea; iar 'al doilea era insurat dar nevasta

era cu zece ani mai mare ca el,
i cand
Donau arunca o privire peste mask, el se
Intreba, daca va fi posibil s'o vadd mai
tarziu, singura, dupa
Insusi Godolphin, pomposul Godolphin cu
ochii lui bulbucati i nasul ca un cartof, ad-

milea in sinea lui ca nevasta lui Harry e

ferrnecatoare deli, fireste, nu o aproba i

n'ar putea admite ca Lucy s lege prietenie

cu ea; i totusi avea ceva Indraznet In privirea ei, care 11 nelinistea. Philip Rashleigh,

de obiceiu atat de taciturn cu femeile incepu deodata sa-i vorbeasca de copilaria lui
si cat de mult o iubise pe maica-sa pe care
o pierduse la zece ani.
E aproape unsprezece
ganclea Dona
i not Inca mai mancam, bem i flecarimi

iar daca mai pot sa-i tin asa catva timp, ii

dau ragaz 1-ui in golf sa mai astepte creterea fluxului; i chiar daca La Mouette are
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

275

o gaura In burta, reparatiile facute vor tine

si corabia va putea porni.
Ea le facu semn cu privirea servitorilor
si paharele fura umplule din nou si in timp
ce zumzetul vocilor Ii suna in urechi si se
uita zambind la vecinul din stanga,
se
intreba dach William se trezise din lesin,

sau mai zacea inlins pe palul ei, palid ca

moartea, cu ochii inchisi si umarul Ojai
cu singe.

Ar trebui s'avem muzica

spuse

Harry, cu ochii pe jumiltate inchigi

asa
cum obisnuiau bunicii mei, acolo sus pe
galerie, ca in timpul cand batrana regin5
mai trAia. Dece dracu nu mai suet trubaduri acuma? BAnuesc ca au lost toti ucisi de
blestematii de puritani.
E bine fAcut, &idea Dona privindu-1. N'o

sa deranjeze prea mult Inca in seara asta.

Cred ca-i mai bine ca s'a terminat cu
prostii de felul asta,
spuse Eustick Incruntat, ironia relativa la puritani jignindu-1, fiindca tatal lui luptase pentru Parlament.

Se danseaza mult la Curie? intrebA

tanarul Tremayne rosind tot si privind-o
cu nesat.
Ah, da, ar trebui sA vii la Londra and
eu si Harry ne vom Intoarce
voiu gasi
o sotie.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

276

Dar el dadu din cap gangavind un raspuns. James o sa fie de varsta lui peste
Si. pe la
gandi Dona
trei dimineata se va furisa in camera mea

doua'zeci de ani

sa-mi povesteasca ultima aventura, tar toate

acestea vor fi departate i uilate sau poate

ca-mi voiu aminti deodata vazand fata i

privirea pasionala a lui James si poate ca-i
voiu spune cum am tinut doisprezece barbati la masa pand la miezul noptii, astfel

Incat singurul barbat pc care 1-am iubit

vreodata s poata fugi in Franta i departe
de yiata mea pentru totdeauna".

Ce pare ii spunea Rockingham din coltul

gurii lui Harry?
ticaAsa e, la dracu! slriga Harry
losul dumitale de servitor nu s'a Intors Inca,
Dona.

Si batu cu pumnul in masa de sarira pa-

harele In sus, tar Godolphin se incrunta

fiindca ii stropise cu vin cravata de dantela.
5tiu, zambi Dona, dar nu mai are importanta acum. Ne-am descurcat i fail el
destul de bine.
striga Harry
Ce-ai face tu, George,

cu un serhotark sa continue cu furia

vitor care dispare tocmai in noaptea cand
stapanul lui are musafiri?
Fireste ca

1-a

concedia, draga. Harry,

spuse Godolphin.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

2i7

Da-1 afara, adaoga Eustick.

spuse Harry
Totul ar fi cum trebue
sughitand
data blestematul n'ar fi favo-

ritul Donei. Cand a fost bolnavA el putea

intra i iei din camera ei la orice ora din
zi i din noapte. Ai tolera asta George? Are
sotia dumitale vreun servitor care sa se invarteasa prin dormitorul ei?

Firete ca nu, raspunse Godolphin,

Lady Godolphin este acuma inteo stare
boarte delicata a sanatatii i nu poate suferi

pe nimeni in afara de nursa ei i, firete,

pe mine.
Ce incanlalor, spuse Rockingham. Cat

de rural Si emotionant. Lady St. Columb,

dimpotriva, pare sa nu aiba deloc servitoare,

i-i zambi Donei peste masa, ridi-

cand paharul. Cum ti-a placut plimbarea,

Dona? Nu gaseli ca era cam umed prin
padure?
Dona nu raspunse. Godolphin se uita banuitor la ea, fiindca data inteadevar Harry
ii permitea sotiei lui sa se amuze cu servitorii, el o sa ajungh in curand de rasul
tinutului. Ii aminti acum de gestul obraznic
al groomului care condusese trasura in ziva
cand sotia lui Harry luase ceaiul cu ei.
Cum suporta sotia dumitale caldura?

intreba Dona. Ma gandesc la ea atat de

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

278

des! Dar nu putu auzi riispunsul fiindc5

Rashleigh ii vorbea la urechea slang.

A putea sa jur ca to -am mai vazut

spunea el dar chiar dandu-mi
viata tot n'a putea sa-mi ainintesc sand i
inainte,
unde.
Si Philip Rashleigh se uita fix in farfurie

i se Incrunta caicum ar fi vrut sa-i aduc5

aminte in urma concentrarii adanci.
Mai turnati yin d-lui Rashleigh, spuse Dona zambind gratios i Impingand pa-

harul spre el.

Da, i eu simt ca ne-am

fi fost acum
ase ani cand am venit aici ca mireasa.
A putea sa jur ca nu atunci,
dadu

mai intalnit, dar trebue sa

Rashleigh din cap. E ceva in vocea dumitale

pe care 1-am auzil nu de multi vreme.

Dona are efectul asta asupra tuturor
barbatilor,

spuse Rockingham. Dupa ce-o

vad, toti au impresia Ca au cunoscut-o i

mai inainte. 0 sa vezi, draga Rashleigh, ca
n'o sa poti dormi toata noaptea gandindu-te
la asta.
Banuesc ca vorbiti din experienta?
spuse Carnethick; iar Rockingham zambi
i-i aranja dantela manetelor.
Cat de mult '11 ura'sc,
gandi Dona

cu ochii lui de pisica i zambetul lui p1M

de intelesuri. Ar vrea ca toti barbatii dela
masa asta sa creada ca s'a culcat cu mine.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

279

Ati lost vreodata in Fowey? o intreba

Rashleigh.

Dupti tale tiu, nu! raspunse Dona.

Dar Rashleigh dadu din cap cu indoiata.
Ai auzil cum am fost pradat?
Da, inteadevar. Ai mai auzit despre Co.
rabia dumitale de-atunci?
Niciun cuvant, spuse el cu amaraciune.
Trebue ca sta linitila in vreun port francez
fara s am mijloace legale s'o iau de-acolo.

Aa se intampla cand ai o Curie intesata

cu streini i un rege care vorbete mai bine
frantuzete dealt englezete. Totui sper ca

in noaptea asta sa aranjez lucrurile odata

pentru totdeauna.
Dona se ulta in sus la ceasul de deasupra
scarilor. Mai lipseau douazeci de minute
pan a. la miezul noptii.
sSi dumneata lord Godolphin,
spuse
Dona zambind
ai avut de suferit i dum-

n.eata de pe urma pierderii corabiei lui

Rashleigh?

Da doamna, raspunse el intepat.

Dar sper ca n'ati fost ranit?

Din fericire, nu. Ticaloii au fost fericiti sa-si is calcaile la spinare. Ca toti fran-

cezii au preferat sa fuga decal sa ne infrunte in lupta cinstita.

Iar conducatorul for era inteadevar

www.dacoromanica.ro

280

DAPHNE DU MAURIER

atat de salbatec cum m'ati lasat sa cred

ultima data?
De zeci de on mai rau, doamna mea.
Cel mai neruinat, sangeros i dracesc la Infatiare LaMar pe care mi-a fost dat sa.-1
vad. Am auzil ca propria luicorabie ducea
o incarcatura de femei in fiecare calatorie,

majoritatea dintre ele

nenorocitele
rapite din satele noastre. Nu mai e nevoe
sa v spun CA nu i-am relatat nimic din
toate acestea sotiei mele.
Firele ca nu,
murmura Dona ar
putea precipita lucrurile, grabind termen-ul.
Pe bordul lui Merry Fortune era o femeie,
spuse Philip Rashleigh. Am putut-o
vedea pe punle, deasupra mea, cum va vad

i ma vedeti. 0 femeie de moravuri ware,

cu o lap neruinata cum n'am vazut xnulte,

cu o taietura la barbie i parul cazut pe

ochi. Cu siguranta c5. era vreo demimondena

dintr'un port francez.

Si mai era i un baietandru

addoga

un nenorocit de baiat care

a venit sa bata la ua lui Philip. A putea
sa jur ca avea un amestec in chestia asta.
Avea un fel plangaret de-a vorbi 1 o siGodolphin

foarte neplacuta.
Francezii atia suet atat de decazuti
spuse Dona.
N'ar fi reuil s ne scape dac5. n'ar fi
lueta femenina,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

28t

lost vfmlul
spune Rashleigh. 0 rafala
de vant venit dinspre Readymoney le-a umplut panzele. Ai spune ca a fost mana diavolului lvnijloc. George 11 tintise pe tics
los cu muscheta lui, dar 1-a scapat.
Cum se poate asta, mylord?
Am fost dezavantajat o clipa, doamna
mea,
incepu Godolphin aprinzandu-se la
rata; iar Harry, dela celalalt capat al mesei
iii batu genunchii cu mainile gi striga:
Nu-ti fie teams, George; not am auzit
toat5. povestea. Ti-ai pierdut peruca, nu-i
asa? Ticalosul ti-a smuls-o! Toate privirile
se intoarsera imediat spre Godolphin, care

se uita drept la paharul din fata lui.

Nu-i lua in seams, drags lord Godolphin,
zambi Dona
si mai bea puffin.
Ce este, in definiliv, pierderea unei peruci?

Ar fi putut fi altceva mai pretios Si atunci

cc ar fi facut lady Godolphin?
La stanga ei, Carnethick se ineca deodata,
en yin.

Mai era un sfert de ors pang la miezul

nopii, zece minute, cinci minute... iar Cana-

rul Tremayne discuta cu Penrose din Tregonny despre lupta intre cocosi; un barbat
din Bodwin
al carui nume Dona nu si-1
amintea
it izbea pe Rockingham cu degetul in coaste soptindu-i vreo anecdot5. por-

coasa; Carnethick ii arunca ochiade pests

www.dacoromanica.ro

282

DAPHNE DU MAURIER

masa; Philip Rashleigh culegea boabe de

strugure cu mana lui paroasa si ineretita;
iar Harry jumatate intins in fotoliul lui
mangaia cu a many paharul si cu cealalta
catelul de pe genunchi. Uirandu-se la ceas
Eustick sari deodata in picioare si striga
cu vocea tunatoare.
Domnilor, destul ne-am pierdul timpul.

Ati uitat toll ca seara asta ne-am adunat

aici pentru chestiuni grave?
S facu tacere. Tremayne se Inrosi si privi
in jos in farfurie; Carnethick isi sterse gura

cu a batista de dantela si privi drept in

fata. Cineva tusi incurcat, altul tarsal cu. picioarele sub masA i nuinai Harry continua
s z'ambeasca i &Ili mormile cantecul lui
flea melodic, de betiv. Ceasornicul din rata

grajdurilor batu douasprezece. Eustick se

uita cu inteles la Dona, care se ridica In
picioare: Vreti sa plec?" intreba ea.
Fleacuri! strigit Harry deschizand un
ochi. Nevasta-mea sh ramana aici. Fara ea
se sparge tot cheful, ca intotdeauna. In sanatatea to frumoasa mea, chiar dach permiti servitorilor s intre si s iasa din dormilorul tau cand vor.

Harry, timpul de gluma a trecut,

spuse Godolphin si intarcandu-se spre Dona:

Daca n'ati fi aici am putea vorbi mai in

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

283

voe. Asa cum a remarcat Eustick,- am cam

.uitat cu totii de scopul nostru.
Dar fireste ca inteleg spuse Dona
nici nu ma gandesc sa va 'impiedic in vreun fel...
Si tocmai cand se ridicara
faca loc
sa treaca, se auzi clinchetul clopotului eel
mare din. curte.
Cine dracul o fi? cased Harry. Cineva
cu doua ore si jumatate prea tarziu pentru

dna. Mai bine sa desfundam o alta sticla

de vin.

Suntem toti aici si n'asteptam pe nimeni,

spuse Eustick. Ai ceva de spus
Godolphin?

Nu, n'arn mai anuntat pe nimeni altul,

se incrunta Go-dolphin. Aduharea era secreta.

Clopotul sung din nou.

SA' se duca cineva sa deschida usa,

striga Harry. Unde dracul sunt servitorii?

Cainele sari de pe genunchii lui si alerga
latrand spre usa.
Thomas, unde esti, ce faci? ChemA
Harry peste umar. Rockingham se ridica in
picioare, se duse spre usa ce dadea spre
bucatarii si-o deschise.
Ei, cine-i acolo? striga el. Ce, dormiti

toti?... Dar nu se auzi niciun ra'spuns, iar

coridorul era tacut si intunecat.
www.dacoromanica.ro

284

DAPHNE DU MAURIER

Cineva a stins lumanarile, spuse 'el,

In coridor e un intuneric de smoala. Ei,
Thomas!

Ce ordine le-ai dat servitorilor Harry?

intreba lord GoLe-ai spus sa se culce?
dolphin.

Nu, deloc,
raspunse Harry ridicandu-se cam nesigur. Oamenii trebue sa atepte pe undeva prin bucatarie. Mai striga-1
odata Rockingham.

Iti spun ca nu raspunde nimeni i ca

nu-i lumina nicaieri. Chiar bucataria e neacgra ca smoala.

Clopotul rasuna pentru a treia oara qi

Eustick se repezi injurand spre ua, i Incepu sa traga zavoarele.
Trebue sa fie vreunul din oamenii nospuse Rashtri veniti sa dea raportul
leigh
unul din cei pui la panda. Ne-o
fi tradat cineva i-o fi inceput lupta.
Ua fu deschisa in laturi i din pragul ei
Euslick striga afara in intuneric: Cine intreaba de Navron House?"
Jean-Benoit Aubery la dispozitia dumneavoastra domnilor,
se auzi raspunsul

Si in hall intra francezul, cu o sable in

mana i surasul pe buze. Nu to mica Eustick, spuse el,

i voi toti ceilalti stall
unde va gasiti. V'am marcat pe toti. Primut
care se mica va primi un glonte in creeri,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

285

Iar Dona, privind in sus spre galerie,

fl vilzu pe Pierre Blanc cu un pistol in
mand, iar langd el era Edmond Vacquier;
In timp ce langd usa ce da spre buctitArie
statea William, palid si hotardt, cu un brat
atarnandu-i neputincios intr'o parte, iar in
celalalt un pumnal ameninta gain' lui Rockingham.

VA rog, domnilor, sa slati jos

spuse
francezul
si n'o sd \TA retin mult. Cal

despre doamna, o rog sd-mi dea mai intai

.cerceii de rubine fiindca am fricut o prinsoare cu un elev marinar al men.
francezul ramase in picioare in rata ei,
putin aplecat inainte, jucandu-se cu sabia,
In limp ce doisprezece Varbati infricosati'
II priveau cu urd.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XIX.

Pareau sh fie toti morti, stane de piatra

In scaunele for din jurul mesei. Nimeni nu
rosti un cuvant, ci fiecare II cerceta cu pri-

virea pe francez, care statea zambind, cu

mana intinsa dupa bijuterit
Erau cinci impotriva a doisprezece, dar
cei doisprezece cinasera prea bine si sabiile
be erau varate in teach. Eustick mai Linea

mana pe usa, dar Luc Dumont de pe La

Mouette statea langa el cu pistolul indreptat

spre acesta si Eustick inchise incet usa si

puce zavoarele. Pierre Blanc cu tpvarilsul
lui coborara scara si se asezara de o parte
si de alta a incaperii, asa incat oricine ar
fi dus mana la sabie ar fi fost Impuscat,
cum spusese chpitanul lor. Rockingham se
sprijini de zid, uitandu-se la varful pumnalului lui William, Isi umezi buzele cu limba
si nu vorbi. Numai Harry care se afundase
din nou In fotoliul lui privea scena ca aiurit;
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

287

mina care ducea la gura paharul cu yin

ramase la jumatatea drumului.
Dona desurubil cerceii din urechi i-i puse
In palma inlinsa a francezului.
Asta-i tot? intreba ea.

El ar'ata cu sabia spre pandantivul din

jurul gatului.
Nu vreti sa v5. milostiviti i cu asta?
spuse el ridicand o spranceana; elevul meu
marinar m'ar blestema altfel. $i to -as ruga
si pentru bratara de pe brat.
Dona desfacu pandantivul si bratara si i

le puse in pahna rara un euvant si Lira

s5. ambeasca.
Multumesc. Sper ca v'ati revenit dup5
febra avuta?!
dar
rAspunse Dona
Asa credeam

prezenta dumitale aici sunt sigur ca o va

produce din nou.
Ar fi pacat, spuse el gray. A avea mus-

trari de constiinta. Elevul meu marinar su-

feril din cand in cand de febra, dar aerul

marl face minuni pentru el. Ar trebui s5
in.cercati. $i inclinandu-se, puse bijuteriilein buzunar i se intoarse.
Lord Godolphin, mi se pare,
spuse

el oprindu-se in fata acestuia. Cand v'am.

intalnit ultima aril v'am usurat de peruca.
Si. asta din cauza unei prinsori facute. De
data asta poate ca a putea lua ceva mai
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

288

valoros. El Laia cu sabia dela pieptul lui

Godolphin decoratia reprez,entata prinlr'o
slea cu panglick Imi pare rau, dar nici sabia nu v'o pot lasa.
Si teaca lui Godolphin rasuna pe inozaic.

Francezul se inclink i trecu N Philip

R ashleigh.

Buna seara, Sir,

sunteti mai putin
infierbantat decal ullima data, cand ne-am
vazut. Trebue sa va multumesc pentru darul
facul, pentru Merry Fortune;

e un vas

splendid. Pot jura ca n'ati recunoate-o aeuma. Au echipat-o din nou i i-au dat alts
culoare pe deasupra. Sabia dumitale, sir,
data nu to superi. Si ce-ai prin buzunare?
Vine le stateau sa plezneasca pe fruntea
Jul Rashleigh i respiratia ii era lute.
0 sa plate ti to pentru asta, iti jur pe
Dumnezeul mem
Posibil, spuse francezul, dar Intre timp

plat* dumneavoastrk... i el eisturna lirele

sterline ale lui Rashleigh intr'o piing ce-i

atarna la centura.
Meet ficu circuitul mesei Si fiecare oaspete la rand isi pierdu sabia, banii din buzunare, inelele de pe degete i acul de cra-r
vata. Si cum se rotea alene in jurul mesei,
fluerand o melodic, francezul se apleca din
cand In cand i gusta din struguri. far cand
trebui sa-1 atepte pe voluminosul oaspete
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

289

din Bodwin sa se libereze de inelele lui de

pe degetele umflate de guta, el se aeza pe
marginea mesei printre taca'muri i farfurii
i-i turna un pahar de vin dintr'o carafa.

Buna pivnita aveti, Sir Harry. V'a

sfatui sa mai tined vinul ;Isla cel putin un
an. Va crele in calitate. Aveam i eu o jumatate de duzina de slide din felul acesta

in casa mea din Bretagne dar le-am Mut

prea curand, ca un prost.
Blestematule,
bolborosi Harry
.nu cumva...
Nu te necaji, spuse francezul zambind,

a putea avea cheia privintei dela William, data a vrea, dar nu vreau sa te lipsesc de voluplatea de a bea vinul asta pesle
patru, cinci ani.
Se scarping dupa ureche i privi inelul de
pe degetul lui IIarry.
E un smarald foarte frumos,spuse el.
Drept raspuns, Harry i-1 smulse din deget
i -1 arunca in fata francezului, care it prinse
din sbor i-1 tinu in lumina.
N'are ape deloc, ceeace-i destul de rar

'pentru un smarald. Tolmi nu-1 voiu lua.

Gandindu-ma mai bine, cred ca te-am furat
iestul.

Si inclinandu-se inapoie inelul sotului

Donei.

Si-acum, domnilor, mai trebue sa va

19

www.dacoromanica.ro

290

DAPHNE DU MAURIER

cer ceva. E poate cam crud, dar foarle necesar, avand in vedere imprejurarile. Vedeti, eu tin sa ma inapoiez la corabic si n'as
urea ca sit va strangeti oamenii din padure
si sa ma urmariti stricandu-mi planurile. Pe

scurf, va cer sa va scoateti pantalonii si

sa-i incredintuti oamenilor mei aici de fata.

Deasemeni ciorapii si pantofii.

Protestara toti. Eustick mai galagios ca

ceilalti.

Imi pare rAu ca trebue sa insist. Dealtfel noaptea e destul de caldA. EH a lost
miez de vara. Lady SL Columb, vreti s fiti
amabila sa intrati in salon? Poate domnilor
n'o sa le pese sa se desbrace in fata dumneavoastra in public, deli ar dori-o s'o faca
in particular.
Si francezul deschise usa faclindu-i loc
Donei sa treaca si privind peste ,umeri spre
cei din jurul mesei, striga:
Nu va dau mai mull de cinci minute.
Pierre Blanc, Jules, Luc, William, vegheati-i

bine pe domnii astia si in Jimp ce ei se vor

desbraca, eu voiu discuta cu doamna.

El o urma in salon si inchise usa.

Si tie, iubitul meu elev, marinar, sa-ti
fac la fel? zise francezul aruncand sabia pe
un scaun si.deschizand bratele.
Dona se Muse spre el
puse mainile
pc umeri.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

294

Dece esti alit de nepasator, de nerusinat i nelegiuit? Nu stii ca p5durea si

dealurile sunt intesate de pandari?
Ba da!
De cc ai venit atunci?
Pentrucit in tot ceeace intreprind, de
obiceiu izbandesc in ceeace e mai riscat.
Pc langa asta, nu to -am s5rutat de douilzeci

si paint de ore... Se apleca si luandu-i fata

in maini o silruta.
Ce-ai crezut cand ai vazut ca nu viu la
breakfast?
N'am prea avul timp sa ma gandesc
fiindca am fost trezit imediat dupa ra'saritul

soarclui, de Pierre Blanc care mi-a spus

c5. La Mouette a abordat si is ap5.. Poti s-ti
imaginezi C3 ne-am chinuit cu corabia. Mai

tarziu, cand cram uzi pang la piele si lucram la ea, a venit si William cu vestile
tale.

Dar atunci nu stiai ce se planuia pentru noaptea asta.

Nu, dar am avut o banuiala. Unul din
oamenii mei a vazut un ins pe plaja mai in
susul raului si pe un altul pe deal. Si am
Inteles ca trebuie sa castigam timp. Dar n'au

descoperit-o pe La Mouette. Pazeau raul

ci padurea, dar n'au coborat 'Ana la golf.
$i-apoi a venit William a doua oars?
Da, Intre cinci si sase seara. M'a awww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

292

vertizat in privinta adunarii dela Navron i

a.tunci m'am hottirat ce trebuia sa fac. Firete ca i-am spus lui, dar rana primiU la
intciarcere, 1-a impiedicat.
Tot timpul supeului m'am gandit la el,
cum zacea snit i leinat pe paint meu.
Da, dar a reuit totui sa se tame pang

la fereastra s ne lase inhuntru, aa cum

plarmisem. Apropos, servitorii sunt inchii
in camas, legati spate la spate aa cum am

facut cu echipajul de pe M'rry Fortune.

Vrei inapoi podoabele?

Francezul iii pipai buzunarul, dar Dona

dadu din cap.
Mai bine tine-le, sa-ti aminteasca de
mine.

El nu spuse nimic, dar privi pe deasupra

ei i-i mangaie buclele.
Daca total merge bine, La Nouette va
porni in dou'A. ore. Gaura din pantecul ei e

destul de grava, dar trebue sa tinti pang

va atinge coasta franceza.
Cum e vremea?

Vantul e bun i constant. 0 s atin-

gem Bretagne in optesprezece ore sau mai

putin.

Dona Ikea, -jar el continua sa"-i mangae

parul.

Nu mai am elev marinar. Nu eunoti

vreun flacau care sa porneasca cu mine?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

293

Ea se uita la el, dar francezul nu mai

zambea; se departa de ea si-si lua sabia.
Mi-e teama ea va trebui sa ti-1 iau pe
William. $i-a jucat rolul lui la Navron. Te-a
servit bine, nu-i asa?
Foarte bine.

Daca n'ar fi fost rana primita seara

asta dela omul lui Eustick, 1-as fi la'sat. Dar

astfel, va fi recunoscut, iar Eustick 11 va

spanzura fiira mild. Pe langa asta, cu greu
imi vine sa cred ca. 1-ar servi pe sotul dumitale.

El privi in jurul camerii si ochii i

se

oprira o clipa pe portretul lui Harry. Apoi

se duse spre fereastra, dadu perdelele la o
parte si deschise larg fereastra.
Iti amintesti de prima seara cand am
cinal Impreuna? Cand, dupa aceia, to uitai
in foc si eu ti-am facut portretul? Nu-i asa
ca erai foarle suparata pe mine?
Nu, nu eram supiirata, ci numai rusinala ca ai ghicit prea mult.
Sa-ti spun ceva: n'ai sa fli niciodata un
bun pescar. Esti prea nerabdator, tragi undita prea repede intotdeauna.
Cineva batu la use si francezul raspunse:
Da. Au facut domnii ce-am ordonat?"
Da, monsieur, raspunse William faril
sa deschida usa.
Atunci spune-i lui Pierre Blanc sa le
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

294

lege mainile la spate i

duca sus in

dormitoare. Astfel n'o s ne deranjeze vreo

(lona ore, tocmai timpul de care am nevoe.
Foarte bine, monsieur.
i, asculta William.
Monsieur?

Cum stai cu bratul?

Pupil cam dureros, monsieur, dar nu-i
prea serios.
E bine atunci, fiindca a vrea s'o iei pe
doamna cu trasura la vreo trei mile de aici,
la Coverack i acolo sa atepti ordinelernele,
Am inteles, monsieur.

Dona se uita la el inmarmurita, iar francezul se opri in fata ei cu sabia in mana.

Ce-ai de gand sa faci? intreba ea.
El adasta o clipa inainte de-a raspunde.
Nu mai zambea i privirea-i era intunecata:

Ti-aduci aminte ce-am vorbit ultima

noapte cand am fost langa golf?
Da.
Si-am cazut de-acord ca era iinposibil

fentru o femeie sd evadeze" mai mull deun teas sau o zi?

Da.

Azi dimineata c'dnd lucram pe corabie

i William mi-a adus vestea ca nu mai eti
singura, mi-am dat seama ca pretextul nostru incetase de =a exista, iar golful nu mai

era sanctuarul nostru. De azi inainte La

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

295

Mouette va strabate alte ape i -1i va gasi

alte ascunzisuri. Si, desi va fi libera

oame-

nil de pe ea vor fi liberi, stapanul ei va

ramane prizonier.
Ce vrei sa spui? spuse Dona.
Vreau sa spun ca.' sunt legat de tine,

cum si tu esti legata de mine. Am stiut

asta dela ineeputul inceputurilor. Cand veneam aici asta iarna. i stateam intins in dory

mitorul tau cu mainile sub cap si priveam

tristul Lau portret de pe perete, zambeam

spuneam: Ea... si nu alta!"

$i -am

asteptat: nefaand nimic, fiindca stiarn ca

va veni i clipa noastra.
$i -apoi?
Si

tu, draga mea, Dona, tu nepasatoare

indiferenta, tu atat de nelnduratoare fats

de iluzii, tu Wand pe baiatul cu prietenii

sotului tau in Londra,
chiar $i tu simteai ca undeva

tie Dumnezeu in ce tara

si sub ce aspect
era cineva care facea
parte din trupul i spiritul tau si ca fara
acel cineva erai piercluta ca un fulg in hataia vantului.

Dona se apropie de el 5i -i puse mainile

pe ochi.
Tot ceeace simti
spuse ea o simt
i eu. Fiecare gand, fiecare dorinta, fiecare
schimbare in dispozitie. Dar e prea tarziu,
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

296

ml mai putem face nimic. Ai spus-o

to

dealtfel.

Ti-am spus asta azi noapte, cand n'ayearn griji, and eram 1mpreuna i dimineata era Inca departe. In astfel de clipe
un om 10 poate permite sa dea din umeri
In privinta viitorului, pentruca mai tine prezentul Inca in mana gi cruzimea gandurilor

se adauga
Intr'un fel cam disperat, e
drept
la voluptatea clipei. Si cand un
barbat face dragoste, draga mea Dona, el se

debaraseaza si de povara dragostei si de

el Insusi.

Da, stiu asta. Am stiul-o intotdeauna.

Dar nu orice femeie intelege.
E drept; nu orice femeie.
Scoase bratara din buzunar i o prinse
de mana ei.
Si astfel
continua. el
cand ma
trezii dimineata i vazui golful invaluit in

ceata, iar to nu mai erai langa mine, Ina

trezii la realitate. Mi-am dat seama atunci
ca nici pentru mine nu era nicio scapare.
Ca am devenit ca un prizonier In lanturi i
ca Inchisoarea era adanca.
Ea Ii lua mana i-o puse pe obrazul ei:

Si asa ai lucrat toata ziva pe coraspuse Dona

i te-ai straduit i
ai asudat i te-ai Incruntat concentrat asubie,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

297

pra munch .tale, $i -apoi, apoi cand ai terminat,

ce raspuns ti-ai dat?

El intoarse privirea dela ea, uitandu-se

spre fereastra deschisa.
Raspunsul meu,
spuse el rar, a lost

acelasi. Ca to esti Dona St. Columb sotia

unui baronet englez, mama a doi copii,
iar eu un francez fAra lege, un .jefuitor
al tarii tale, un dusman al prietenilor tai,
Daces, Braga Dona, e vreun raspuns de dat,

e datoria ta, nu a mea.

El se duse Inca odata spre fereastra si-o
privi pe Dona peste lunar.

De asla i-am spur lui William sa te

duca aproape de Coverack

spuse el
ca sa te poti hotari ce vrei sa faci. Daces
eu cu Pierre Blanc si ceilalti ne reinloarcem cu bine pe corabie prin cordonul de
pandari din padure si pornim fares Intarziere, data cu fluxul, vom putea fi in fata
Coverackului inainte de rasaritul soarelui.
Voiu lasa o barer, sa-mi transmiti raspuir-

Daces nu va fi niciun semn .de La

Mouette cand se va crapa de ziva, sa stiff
ca s'a intamplat ceva rau cu planul meu,
Tar Godolphin va avea infine multumirea
sa.l spanzure pe mull uratul francez de
sul.

eel mai inalt porn din pareul lui.

Zambi si esi pe terasa.
Dona scumpa, te-arn iubit in toate imwww.dacoromanica.ro

298

DAPHNE DU MAURIER

prejurilrile. Dar mai ales cand pe bordul

Marry Fortune-i, te-ai aruncat pe punte,
Imbracata cu pantalonii Jul Pierre Blanc,
cu sange pe fats si ploala iti curgea iroaie
din camasa. Te-am privit atunci si-am ras,
tocmai cand un glonte iti trecea pe deasupra
capului.

Francezul se intoarse si disparu in intuneric.

Dona ramase nemiscata, lasand clipele sa

se scurga. Ca cineva trezit din vis la reali-

tate, Isi dadu seama in cele din urma ca

era singura, casa tacuta si ca Linea in many
cerceiisipandantivul. Un curent de aer facu
sit palpaie flacifra lumanarilor si Dona, abia

tiind ce face, inchise si zavorl fereastra

si apoi deschise usa ce da in sufragerie.
Pe mass mai zaceau farfuriile, cosuletele
umplute varf cu fructe, argintaria si paharele de clestar. Scaunele erau lmpinse
lnapoi casicurn oaspetii se ridicasera dela
cina for si se retrasera; totul parea ca un
tablou de natura moarta pictat de un amator, in care mancarea, vinul varsat si
fructele erau lipsite de viatti. si realitate.
Cei doi pechinezi erau covrigati pe podea
si Duchess ridicandu-si botul, o privi pe
Dona si scanci usor. Unul din oamenii de
pe La Mouette incercase sa stings luma-

narile in grabs, fiindca trei din ele mai

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

299

ardeau Inca; ceara picua pe parchet Si

lumina for era sinistra i ciudatA.
Una din ele se stinsese acuma si lumina
celorlalte doua palpaia dansAnd umbre pe
pereti. Oamenii de pe La Mouette Iii terminasera lucrul for i plecaserA. Se furisau
acuma prin paduri spre corabia din golf si

stapanul for era cu ei, cu sabia in mana.

Ceasornicul grajdului batu odata; o not5
inaltA i subtire ca ecoul unui clopotel. Sus
In dormitoare, desbracati i cu mainile legate, oaspetii Navronului zaceau neputinciosi i furiosi pe podea. Toti in afarti de
Harry, care probabil CA adormise Intins pe
spate si sforilia cu gura deschisa i peruca
lute parte,- fiindcA nicio nenorocire din
Fume n'ar fi ,impiedicat pe un St. Columb
sA doarmA cand mancase bine. Probabil cA

William iii ingrijea rana in camera lui

Dona se mustra c5.-1 uilase. Asa c5. se in-

toarse spre scara cea mare si puse mana

pe balustrada, cand un sunet venind de pe

galerie o facu sA ridice capul. i -acolo sus
11 Aram pe Rockingham, cu privirea crud:a',
cu o adanca taietml pe obraz i cu un cutit
In mana.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XX.

I se part." Donei o vesnicie cat a stat el

nemiscat in capul scarii, uilanfiu-se la ea.
Apoi incepu sa coboare in.cet, neluandu-si
i3rivirea dela ea, iar Dona se dadu inapoi,
alinse masa si se aseza pe un scaun, pandindu-1. Era numai in cilmase si pantaloni,
si ea vazu ca avea camasa si cutitul din
many plin de sange. Intelese ce s'a intamplat. Undeva, in coridorul intunecat, un om

zacea ranit de moarte, sau poate chiar

morl. Se pulea sa fie cineva din echipajul
La Mouettei, sau chiar William. Lupta avusese loc in tacere si intuneric, in timp
ce ea era singura in salon, visand cu rubinele in mina. liamase in picioare la piciorul scarii, lot nerostind o vorba, apoi se
aseza pe scaunul lui Harry si tot privind-o.
rnereu cu ochid lui de pisica salbateca, puse

cu ilul pe o farfurie din fata lui.

Cand vorbi in cele din urma, sunetul familiar al vocii lui parea ciudat in contrast
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

301

cu infatisarea lui schimbata, fiindca omul

dial fata ei nu mai era acelas Rockingham
care glumea cu ea in Londra, sau calarise
alaturi de ea la Hampton Court i pe care-1
detesta ca fiMd degenerat desfranat. 0mul din fata ei avea ceva rece si dracesc,
era de-aici inainte dusmanul ei, dorind s'o
vada suferind.
\Rid
spuse el
ea ai reca'patat bijuteriile.

Ea dada din umeri far5 sa r5spunda,

fiindca nu inleresa ceeace ghicise el. Singurul Inere care conta era sa afle ce plan
avea el in cap si cum intentiona sa actioneze.

$i ce i-ai dal in schimbul

Dona incepu sail aseze cerceii in urechi,
privindu-1 peste brat in tot acest limp. Apoi,

pentruca incepuse sa urasca privirea lui,

chiar, sa se teama de ea, ii spuse:
Al devenit serios dinteodata, Rockingham. A fi crezut ca gluma din seara asta

le-a distrat destul de bine.

Ai dreplate. M a amuzat destul. Faptul

ca doisprezece barbati pot fi dezarmati ti

desbracati inteun time atat de scurf de cativa glumeti, are o curioasa asemanare cu

farsele ce obisnuiam s le facem not la

namplon Court. Dar ca Dona St. Columb

ar putea O. se uite la seful glinnetilor in
felul in care a facut-o
si care inu. poate
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

302

Insemna deck un singur lucru

asta nu putea sa ma amuze.

nu!...

Dona isi sprijini coatele de masts si-si

prinse barbia in cupa mainilor.
Si mai departe?
Am lute les fulgerator multe din cele

cele ce ma uimisera dela venirea mea

aici. Servilorul
al francezului.

dumitale,

un spion

Prietenia dintre voi,

ffindea stiai ca e spion. Si plimbarile dumitale, ratacirile acelea prin padure, privirea aceia ferita pe care n'o avusesi niciodata Inainte, privire ce cauta sa-1 ocoleascA

pe Harry, pe mine,

dar nu si pe omul

pe care 1-am vazut seara asta...

Vocea lui deveni mai scazuld, abea un

soptit si lot timpul o privea cu ura.

Ei bine, spuse el, poti nega?
Nu neg nimic!
El lint cutitul si incepu sa sgarae dungi

cu el in leinnul mesei, casicum ar fi fost

distrat.

Stiff ca ai putea fi Inchisa din cauza

asla si poate ca si spanzurata, data s'ar

afla adevarul?

Dona ridica incaodata din urneri si nu

raspunse.

Un final nu prea placut pentru Dona

St. Columb. N'ai fost niciodata Inauntrul
vreunei inchisori, nu-i asa? N'ai mirosit
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

303

niciodata putoarea aceia calda, n'ai gustat

niciodata painea tare, neagra i mucegaitk
sau sa bei apa cu verzeala de broate. Siapoi sa simti cum franghia se strange in
jurul gatului tau i te inabue... Cum ti-ar
place, Dona?
Bietul meu Rockingham! Imi pot inchipui aceste lucruri mai bine decat le poti
descrie tu. Ce-ai de gand? Sa ma InspAimanti? N'o sa reueti.

Am crezut ca-i bine sa te previn de

ce s'ar pulea Intampla.
$i toate acestea, spuse Dona, pentruc5
lord Rockingham Ii inchipuie ca i-am zambit piratului card mi-a cerut bijuternle.
Spune povestea asta lui Godolphin, Rashvor
leigh, Eustick i chiar lui Harry

rade toti de tine, ca." eti nebun.

fiindc5 francezul e deSe poale,

parte pe mare i dumneata comod5. la Na-

vron House. Dar sa presupunem ca francezul dumitale n'ar fi pe marile Indepartate, sa presupunem c'ar fi prins i legat
1 adus in fata dumitale i ca not ne-am
amuza putin cu el cum se obinuia sa se
amuze cu. prizonierii acuin o suta de ani
i

dumneata, Dona, sa fii spectatoare..

Par'ca-mi vine sa cred ca te-ai trada.

Inca data i-1 Inchipui, Dona, aa cum.
inchipuise in dupa amiaza trecuta:
www.dacoromanica.ro

304

DAPHNE DU MAURIER

pisica ascunsa in iarba inalta si tinand 110r,

Trioale, o pasarica in labele ei. Isi aminti

ca toldeauna banuise la el o cruzime si o
rautale rece si chibzuita, care nu erau aparente din cauza usurintit secolului in care
traiau.

Iti place sa faci pe tragicul, spuse

ea, dar a trecut vremea scaunului de tortura si a sicriului dintat inauntru. Noi nu
ne mai ardem erelicii pe rug.

Poate Ca ereticii nu, dar piratii sunt

spanzurati sau trasi pe roata, iar complicii
lor sufera aceiasi soarta.
Foar Le bine,atunci, deoarece ma consi-

deri o complice, fa ceeace doresti. Du-te

sus si dezleaga pe musafirii mei de scara
asta Trezeste-I pe Harry din somnul lui
de betiv. Aduna servitorii. Adu cai, adu
soldati si arme. $i-apoi card ii vei fi prins
pe piratul dumitale ne puteti spanzura unul
Tanga allul, de acelasi porn.
El nu raspunse. 0 privea fix, peste masa,
balansand cutitul in man&

Da, ai suferi asta, si ai fi mandra si

voioasa, nu-i asa? Nu ti-ar pasa, daca ai
4nuri acuma pentruca ai avut, infine, tot
ceeace ti-ai dorit toata viata. Nu-i adevarat?
Dona ii suporta privirea si rase.
Da, e adevarat.
Rockingham se facu si mai palid, iar prin
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

305

contrast, taietura de pe faLa-i paru si mai

rosie.

Cand te ganclesti c'a fi putut fi eu a-

cela; as fi putut fi eu.

Asia niciodat5.; pol sa jur. Pentru nimic in lame.

Daca n'ai fi plecat din Londra, data

n'ai fi venit la Navron, a fi fost eu. Da,
eu, fie ca ar fi fost din plictiseala, din lene,
dar eu
din indiferenla, chiar din desgust,
as fi fosL.

Nu, Rockingham... niciodal5.!

El se ridica Meet de pe scaun, balansand cutitul din mina, izbi cu piciorul c5.Lelul dela picioarele lui si-si sufleca manecile deasupra coatelor.
Se ritlica si ea, prinzand bratele scaunului, iar lumina opaca a celor dourt lum5.nari proecta umbre palpainde pe fetele lor.
Ce este, Rockingham?
Atunci zambi el pentru prima oard, im-

pinse inapoi scaunul si puse o mana pe

coltul mesei.
Cred c te voiu ucide.

Intr. clipa ea ii arunca un pahar cu vin

de la indemand drept in fats, ceeace-1 orbi
pentru cateva secunde, iar paharul se spar-

se in bucati pe podea. El fanda spre ea,

dar Dona '11 evittl si apucand unul din scau-

nele grele din preajma-i ii arunca spre el,

20

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

306

un picior atingandu-i umarul. De durere el

respira mai repede; ridica cutitul deasupra
umarului, tinti o clipa si-1 arunca drept spre
gatlejul Donei. Lama cutitului atinse pandantivul rupandu-I in do-aa, li ciupi putin
pielea si ramase printre facdurile -rochiei.
Canto s-1 apuce, ingrozita, dar inainte de
a putea pune mana pe el, Rockingham era

asupra ei rasucindu-i o mana la spate si

astupandu-i gura. Simti cum cade pe spate

pe masa, cum argintaria si farfuriile cad

pe, jos, iar undeva sub ea era cutitul pe
care el voia sa-1 gaseasca. Calnii latrau ata-

tati, crezand ca. e vreun nou joc destinat

sa-i amuze.

Sarira pe el, sgariindu-1 cu labele, asa ca

fu shit sa se intoarca un moment si sd-i

goneasca cu piciorul, slabind astfel presiu-

nea mainei pe gura ei.

Dona ii musch adanc palma si-1 lovi cu
pumnul stang in ochi. Walla care-i rasucea
bratul .ei la spate se deselesta si cu aman-

doua libere o apuca de gat apasandu-i cu

degetele marl pe beregata.
Dona se 1nabusea. Mana ei dreapta se
straduia sa apuce cutitul si cand degetele
11 dibuira, stranse bine manerul 1 lovi In
sus, in subsuoara lui. Simti cum carnea parale desfacandu-se sub forta otelului si san-

gele cald curgandu-i imbelsugat pe maul.

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

307

El gemu surd i lung, myna cdzu inert

dealungul corpului, praluindu-se pe masa
printre pahare. Dona 11 Impinse intr'o parte
i se 'idled in picioare, cu genunchii tremu-

rand i cu cainii latrand innebuniti la picioarele ei. Rockingham se Ural, apnea o

carafa de argint de pe mass cu myna ramasa liberd i i-ar fi zdrobit fata i dOborat-o la pdmant dar tocmai cand se mica
spre ea, ultima lumanare palpai stinganduse i ramaserd in intuneric.
Dona pipai marginea mesei cu mainile Si

o inconjurd departandu-se de el pe care-I

auzea bajbaind in intunericul saki cautandro
i impiedicandu-se de scaunele ce-i stateau In

tale. Ea iii Ikea drum spre scars, putdnd

vedea o razd palidd de lumina la o fereastra

a galeriei; ajunse la scary i incepu s'o

urce urmatd de ca'teii can lAtrau. De unde-

va de sus se auzeau strigate i urlete 1

Mai de pumni in ue, dar totul i se parea
Donei confuz, ca un vis fdra legnurd cu

lupta ei. Plangand cu suspine se uitd peste

umar inapoi 1-1 vdzu pe Rockingham la
piciorul scarii,

dar nu mai statea in pi-

cioare, ci urea spre ea In patru labe" cai

cdteii de Maga. ea. Dona ajunse la capul
scarii; tipetele i urletele erau mai puternice.' Se auzeau vocile lui Godolphin i-a
lui Harry, in limp ce latratul cainilor se awww.dacoromanica.ro

308

DAPHNE DU MAURIER

diloga vacarmului si dinspre camera copii-

Isar se auzi tipaul ascutit si insp6imantat

al unui copil trezit din somn.
Frica ii trecu si o cuprinse o furie reeef
care-i dadu hotarare Si calm. Cateva raze
ale lunii strabbitura norii, patrunsera prinlr'o ferestruica si luminara un scut atarnand pe perete, vreun trofeu al unui stramos St. Columb. Dona '11 smulse dela locul

lui din perete, iar greutatea lui o dadu In

genunchi. Rockingham inainta. Ii putea yeclea spatele sprijinindu-se de balustradil
cand se oprea s respire, se auzea harjaitul

m'ainilor pe trepte si respiratia greoaic.

Gaud ajunse la o turnanta a scarii, se ridicil

in picioare si intoarse capul cautand-o in

intuneric. Atunci ii aruna Dona din toa.1.a
puterea scutul drept in fats, iar el se cla.'tina si Chzu roslogolindu-se pe trepte, prabusindu-se pe mozaicul sufrageriei cu scutul peste el. Cainii se repeziril jos dup5. el,
atatati si latrand, mirosindu-i corpul care
eacea pe podea. Dona ramase nemiscata,
o mare durere cuprinzandu-i tamplele,
goala de orice shntamanl. Strigatele lui James Ii.mai sunau inc. in urechi si pe aproape se auzira pasi, voci strigand nelinistite

si paraitul lemnului critpat. Poate a. era

.Harry, sau Eustick, sau Godolphin devasland usa dormitorului unde fusesera incuiati
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

309

5i i se paru ea lucrurile astea erau lipsite de

importanta fiindea era prea istovita ca sa-i
mai pese de ceva.
Voia sa se intinda acolo jos in intuneric

si sa doarma cu fata in palme

aminti
ca undeva dealungul aceslui pasaj era camera ei, patul ei, unde se putea refugia sa

fie uitata. Undeva in golf era o corabie

numita La .11fouette, iar barbatul iubit de

ea statea acuma la earma, scotand vasul

pe marea libera. Ii promisese sa-i dea ras-

punsul sand se va face ziva si sa -1 astepte

pe limba aceia de nisip ca inainta in mare.
William, credinciosul William, o va duce la
el si vor sti ei sa-si gaseasca drum in intu-

neric; iar cand vor ajunge acolo la bazin

li se va trimite o barca de pe corabie asa
cum spusese el. Se gandi la coasta Bretagne -i asa cum o vazuse aurie in rasaritul

soarelui, cu slancile ca aprinse, la fel cu

armul Davon-ului. Valurile se spargeau ur-

land pe plaje si spuma find era aruneata

ca o ceata pang pe faleze, aroma sarata amestecandu-se cu respiratia prtmantului si
ierbei infierbantate.

Undeva era o casa pe care n'o vazuse

niciodata, dar el ar vrea s'o clued acolo si
va putea pipai cu mainile ei peretii cenusii.
Voia sa doarma si sa viseze aceste lucruri,
sa nu-si mai aduca aminte de lumanarile
www.dacoromanica.ro

310

DAPHNE DU MAURIER

palpainde din sufragerie, de paharele sparte

1 scaunele distruse si de fata lui Rockingham cand cutilul ei ii intrase in carne. Voia
sa doarma. i deodata i se paru ca nu se
mai tine in picioare, ca se rostogoleste pe

scarf ca Rockingham, simti o vajaiala

Jana in urechi

o cuprinse Intunericul...

Mull mai tarziu venira, o ridicara

i o

dusera. Cineva ii uda fata i gatul si-i puse

perne sub cap. Se auzeau multe voci mai
departate, voci barbatesti i du-tevino-ul
pasilor grei; tropot de cai se auzea pe pa-

vajul curtii. data Dona auzi ceasornicul

grajdului biltand trei. Ceva in dosul mintii
ei

ii soptea usor: O sa ma astepte pe

limba aceia de nisip, far eu zac aici neputandu-ma misca si duce la el"; si incerca
sa se ridice din pat dar n'avea putere. Era
Inca Intuneric cand auzi afara rapaitul usor
al ploii. Apoi trebue c'a adormit din nou,
somnul greu i adanc al celor istoviti, fiindca deschizand dui era 'namiaza mare, per-

delele erau toate Intr'o parte si Harry In

genunchi langa patul ei ii mangaia parul
cu mainile lui nedibace.
Esti allright, Dona? Ti-e mai bine,
to simti tare?
Ea-1 privi fara sa Inteleaga, durerea surda
din dosul ochilor persistAnd Inca. Se gandi
cat de ridicol era ca el s5. stea In genunchi
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

311

acolo, prosteste; si Dona se simti rusinata

ca el facea asta.
Rock a murit. L-am gasit mort acolo

pe podea, cu gatul frant. Rock, cel mai

bun prieten pe care 1-am avut vreodata.

Si lacrimile ii curgeau in josul obrajilor,

jar Dona continua A. se uite fix la el.

Stii ca el ti-a salvat viata; trebue ca
s'a luptat cu blestematul acela cu o singura
mama, singur in intuneric, in timp ce to
fugeai sus sa ne avertizezi. Frumoasa mea
scumpa al dulce!
Ea nu-1 mai asculta ci se ridica In. capul
oaselor privind cum razele soarelui patruncleau prin fereastra.

Ge ora este? De card a rasarit soa-

rele?

Soarele? Dar bine Braga, e aproape

de pranz. $i ce-i cu asta? Ai de ;gaud sa
te odihnesti, nu-i asa? Trebue, dupa tot
ce-ai suferit azi noapte!
Ea iii acoperi ochii cu mainile i Incerca
sa gandeasca. Era amiaza; corabia trebue sa

fi pornit in larg fiindca nu mai putea s'o

astepte In lumina zilei. Ea zacuse dormind
pe pat, in timp ce barca tra'sese spre limba

de nisip i nu gasise pe nimeni.

Incearca s te odihnesti, dragostea mea.
Incearca s uiti noaptea asta blestemata.

Iii jur ca n'o sa mai beau. Eu sunt vinowww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

312

vat, trebuia sa fi oprit tot cheful. Dar ne

vom razbuna, iti promit.
Ce vrei sa spui? Ce tot vorbesti?
Cum, pe francez. Pe diavolul care 1-a
ucis pe Rock si to -ar fi ucis 1i pe tine.
Corabia cu tot echipajul a plecal, dar 1avem
pe seful lor, pe piratul blestemat.
Ea continua sa -1 priveasca fara sa inteleaga bine. ametita, casieum ar fi lovit-o,
iar el, vazandu4 ochii tulburi incepu sa-i
mangaie iarayi parul, sa-i sarute degetele
murmurand: ,,Fetita mea dulce, ce noapte
grozava, ce iad",
$i-apoi uitandu-se la ea mai bine, se afiindca disperaprinse la fats, nelinistil,
rea din ochii ei era o umbra noua, ceva ce
el nu putea sa inteleaga, si-i spuse incurcat,

ca un baiat timid si stangaci: Nu-i asa

Dona ca piratul, francezul acela, nu te-a

maltratat?"

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXI.

Doud zile venira si plecara. Zile ;Cara ore

i minute, zile in cari Dona se Imbraca;

manta, se plimba in gradink posedata tot
timpul de un simtamant ciudat de ireal,

casicum nu ea ar fi fost aceia care 'se

misca, ci o alta femeie, ale carei cuvinte nu

le intelegea. Minlea7i era lipsita de ganduri,

easicum o parte a fiintei ei mai dormea

Inca. Aceasta amorteala se Intinse dela creel.

la trup, asa ca nu mai simtia fierbinteala

soarelui sau o boare de vant.
Odata copiii alergara s'o salute si James
i se catara pe genunchi, iar Henriette dansand si topaind canta:

Piratul a fost priiiins, piratul- a foft

priiins. Va fi spanzurat, va fi spanzuratl"

Dona observa fata paltda si ravasita a lid
Prue si facand un efort 10 aminti ca moartea palrunsese la Nauron House si ca chiar
in acest moment Rockingham zacea In bisericuta Intunecata asteptandu-si inmorman.www.dacoromanica.ro

314

DAPHNE DU MAURIER

tarea. Tristetea InvAluise zilele si-i amintea

Donei de Duminicile capilariei ei cand puritanii interziceau dansul. Vicarul bisericii din
Helston veni s'o condolieza pentru moartea

unui prieten atat de bun. Harry statea tot

timpul langd ea, s-uflandu-si nasul si vorbind in soaptit (asa cum nu obisnuia mai
inainte).

Era umil si doritor sd places si o tot intreba mereu dacd are nevoe de ceva, de
pelerind, de un pled pe genunchi; iar card

ea dAdu din cap dorind sd fie lasatil In

pace, ca sd poata sta numai cu ganduriTle

ei, el incepu sh-i declare din nou ca o ilubeste mult si stl-i promitd ca nu va mai,
bea niciodatd, Lindca nwnai si numai din
cauza chefului s'au lasat prinsi in curses,

iar Rockingham ar mai fi fost si azi in

viata daces el, Harry, n'ar fi fost atat de
nephsator si tranday.
M. las si de joc; Ili jur ca nu ma voiu
mai atinge de vreo carte. Voiu vinde casa
din Londra si ne vom muta in Hampshire,
Dona, sd locuim aproape de fostul tau camin, acolo unde ne-:am intalnit. Am putea
pleca indata ce se termina si se ldrnureste
chestiunea asta. Ah, daca am putea pune
mains si pe servitorul acela spion si sa-i
spanzuram pe amandoi deodatd! Doamne,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

315

card ma gandesc la pericolul in care to

anai avand incredere in individul acela.
*i Harry reincepu saisi sufle nasul, (rand
din cap. Unul din pechinezi se apropie de
ea gudurandu-se i-i linse mainile. Iii a-.

mirth deodata de latratul furios i chelalaitul noptii trecute i opacitatea mintii ei

se lumina ca un fulger, devenind lucida,
grozav de treaza. Farce motiv, inima incepu

sa-i bata mai violent, iar Harry, casa, tot

ce-to inconjura lu,a o forma defhaita. Harry

ii vorbea si Dona stia ca fiecare cuvant

rostit de el e important, ca nu trebuia

sa scape nimic, filndca trebuia sa pregateasca planurile i timpul era valoros.

Bietul Rock, trebue ca 1-a dibacit pe

servitor dela inceput. Am gasit semne de

lupta in camera lui Si o (lard de sange

-ducand dealungul coridorului apoi se oprea
brusc i n'am mai dat de urma omului. Se

pare ca a sters-o Si s'a alaturat celorlalti

ticalosi de pe corabie,
desi ma cam in,doiesc. Trebue ca au folosit de multe on
golful ca ascunzatoare. Pe legea mea, Dona,

.data am fi tiut!...
In cele din urma Dona vorbi, iar vocea
ei suna ciudat chiar propriilor ei urechi,
cuvintele fiind alese cu grije, ca o lectie in-

vatata pe dinafara.
Cum a fost prins?
www.dacoromanica.ro

316

DAPHNE DU MAURIER

Frei sa spui blestematul de francez?

Ei bine,... uite, Dona, not speram ca to sa
ne poi spune ceva fiindca to ai lost cu el
la inceput in salon, nu-,i asa? Nu stiu deee,
Dona, dar pareai atat de ciudata si ametia
i i-am spus lui
rand to -am intrebat,
Eustick si celorlalti ca ai 'recut prin prea
multe si ca, poate, n'ai s ne spui nimic.
Mi-2 dat inapoi, cerceii hi s'a dus.
Bine, atunci, data asta-1 tot! Dar tre-

bue ca el s'a mai intors si a incercat sa

se urce pe scara dupes tine. Poate ca nu-ti

amintesti ca ai lesinat sus pe coridorul care
duce la dormitorul tau. In once caz, Rock
trebue sa-1 fi vazot si intelegiind ce urnarea blestematul s'a incins o lu,ptfa
pentru
salvarea to Dona; sa-ti amintesti mereu de
asta in care prietenul meu drag si-La pierdut viata.

Dona astepta o clipa, uitandu-se cum

mina lui Harry mangaia spinarea cainelui.
spuse ea uiandu-tse peste
$'apoi?
pajiste.
Cena mai urmat ii datoram tot lui Rock.

A lost planul lui dela inceput, sugerat lui

Eustick si George Godolphin and ne-am
Intalnit la Helston; sa punem pandari pe
plaid i barcile gata pregatite; si data se
ascunde vreo corabie in golf o s'o capturam

and urea odata cu fluxul. In loc sa capwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

317

turam corabia, am pus mana pe capilan.

Si rase tragand cainele de urechi si gadiJandu-i spinarea.
Da, Duchess, am prins conducatorul
nu-i
i -1 vom spanzura pentru piraterie,
asa? Si oamenii vor dormi iarasi linistiti in
paturile lor.
Dona se auzi spunand cu o voce limped
si taioasa.
A lost ranit undeva? Nu'nteleg.

Ranil? Doamne pazeste, nu. 0 sa fie

panzurat fara o sgarietura pe el, ca sa

simta mai bine cum e. Din cauza pacatoseniei lui a intarziat aici impreuna cu alti
trei ticalosi si se indreptau spre un punt
mai jos de Helford ca sa intalneasea vasul
for in mijlocul -curentului. Trebue ca a spus
restului echipajului s i pregateasca vasul. de

,drum Inca de cand era aici. Side Dumne-mu cum an facut, dar au reusit manevra.
Cand Eustick si ceilalti s'au dus la locul
inteles, corabia era in mijlocul cursului,
cativa membri inotau spre ea, in afara de
-capitanul for care, race ca o lama de otel,
se lupta pe plaje cu doi din oamenii nostri
in timp ce oamenii lui scapau. Le tot striga
ceva in dialectul for blestemat pe cand ei
inotau spre corabie. Desi bareile noastre

fusesera lasate in apk totusi a fost pre:

larziu sa-i mai prindem pe talhari sau cowww.dacoromanica.ro

318

DAPHNE DU MAURIER

rabia lor, care purtata de valtoarea fluxului rostogolindu-se sub ea si de un vant

bun in coasta, se dephrta, in timp ce francezul
dupes spusele lui Eustick
o priyea cum se indeparteazh si radea.
Pe cand Harry vorbea i se parea Donei ca.
vedea locul unde raul, latindu-se, intlineste
rnarea i putea auzi vantul pocnind in capestanul La Mouette-i iar aceasta plecare

nu era deck o repetire a multora altele

dinainte; numai ca de data aceasta navigau

fares capitanul lor, singuri. Pierre Blanc,
Edmon Vacquier si ceilalti 1-au. lasat acolo
pe plaje fiindca el le-a cerut asta, iar Dona
ghicea vorbele pe care trebue sh be fi rostit
lor stand acolo si infruntandu-si dusmanii

in timp ce ei inotau spre corabie. Iii salvase corabia

schpase echipajul; iar acum, in ce inchisoare s'o fi afland, creerul

lui liber si calm trebue ca planuia vreo

noun metoda de evadare. Dona Y i &Mu_
seama eh nu mai- era ametita sau infrico-

sata, fiindca felul cum el _a fost prins a

ucis orice fried. in ea.
Unde 1-au dus apoi? intrebh ea ridicandu-se S aruncand pledul pus de Harry
In jurul umerilor ei.
E pAzit bine de George Godolphin si
apoi, cand peste vreo'dou5. zile va veni 0
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

319

escorts, II vor transports la Exeter sau Bristol.

Si-apoi?

Ei, Dona, o s-1 spanzure; in afara de

cazul cand George si Eustick si noi cei-

lalti Ii vom scuti pe soldatii Majestatii Sale

de deranj si-1 vom spanzura aici Sambat5

la pranz, ca o favoare pentru populatie.

Intrara in easA si Dona se opri chiar pe
locul de unde el ii spusese adio.
Ar fi legal procedeul?
Poate,ca nu, dar Majestatea Sa n'o s5

se supere pe noi pentru o nimica toga.

Asa dar
e putin time
gandi Dona
de pierdut si multe de facut. Isi aminti
de cele ce obisnuia francezul sa-i spunk
incerearea cea mai primejdioasa era cea
mai izbanditoare. Era un sfat pe care si-1

repeta mereu in orele urmatoare, fiinda

nici o situatie nub i s'a parut mai disperata,,

mai desnadajduita ca a lui in acea clips.

Asa-i ea ti-ai revenit? o intreba Harry,
inlantuind-o cu bratul. Cred ca lovitura pri-

mita prin moartea lui Rock te-a facut s5

pari atat de ciudata aceste doua zile, nu-i
asa?

Poate. Nu tiu si nu-mi pass. Acum

sunt iarasi bine. Nu-i nevoe sa fii nelinistit.
Vreau s to vAd sanatoasa. Asta-i tot

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

320

ce ma intereseaza: sa to vad sanaloasa

Tericita.

Se uita la ea cu ochii albastri, plini de

&Aula sa-i apuce mana.
kimila adoratie
$i apoi o sa ne ducem la Hampshire,

u -i asa? spuse el.

Da, Harry, da, o sa ne ducem la

Hampshire.

Si se aseza pc un taburel in fata semineului unde nu ardea focul fiind vara. si

'se uita acolo unde ar fi fost flacarile. Tar
Harry, uitand Ca Navron e in doliu, inrdepu sa strige: Ei, Duke, ei Duchess, apporte, apporte!"
Trebuia neaparal sa -1 vada pe Godolphin
i sa-i vorbeasca ca sa-1 convingil sa-i acorde o intrevedere singura cu prizonienul.
Restul nu era prea greu, fiindch Godolphin
era un prost vanitos. Tn timpul inlrevederii

o sa-i strecoare un pumnal sau un pistol

si-atat
data -1i va pulea procura unul

deocam.data, fiindca meloda de evadare nu

-sta la alegerea ei. Manca in tacere cu Harry,
In salon, cu fereastra deschisai apoi Dona

aired indata In camera ei spunand ca-i istovita; el nu spusese nimic si o lsa sa

piece singura.

Cand se intinse in pat desbracata, cu

minlea preocupata de vizila la Godolphin

si la desfasurarea lucrurilor, auzi o usoara
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

321

batae in usa. Desigur ca nu-i Harry, gandi

ea; Ikea avea azi o atitudine-penitents ". Se

auzi baland din nou, clanta se misca si

intra Prue in camase de noapte, cu o lumanare in mans si Dona vazu indata c5
ochii ii erau rosii si umflati de plans.
Ce este? spuse Dona sarind din pat.

James?
sopti Prue,
copiii
Nu, mylady,
numai ca am sa v spun
dorm. Numai

ceva, mylady. $i incepu sa planga din nou

frecandu-si ochii cu mana.
Intra si inchide usa. Ce s'a intamplat
de plangi? Ai spart ceva? Spune-mi, ca nu
to cert.

Fata continua sa planga si privi in jurul

ci, casicum i-ar fi lost teams s5. nu fie
Harry acolo si sopti printre lacrimi.
E vorba de William, mylady, am facut
ceva ce nu trebuia.
o fi
gandi Dona,
Oh, Doamne,
lost sedusa de William in timp ce eu eram
pe Ea Marlette si acum el fiind plecat ei

ii e rusine si se teme sa n'aiba un copil

Nu-ti fie teams Prue,

i s'o dau afara.
nu voiu fi suparata. Ce-i cu William? Poti
sa-mi spui, eu to voiu intelege.
A fost totdeauna atat de bun si atent
cu mine si copiii cat ati fost bolnava. Mai
mult nu se putea face pentru noi. Si dup5
21

www.dacoromanica.ro

322

DAPHNE DU MAURIER

ce copiii adormeau, venea sa stea cu mine

si'n limp ce eu coseam, el imi povestea

despre tarile pe care le vizitase,

si era
foarte placut.
Cred si eu. Milar fi placut si mie.
N'as fi crezut niciodata
incepu ea
sa planga cu sughituri
ca avea ceva co-

mun cu strainii sau piratii aceia teribili

despre care am auzil. Nu era deloc brutal
cu mine in purtarea lui.
Banuesc ca nu...

Si stiu ca am gresit, mylady, ca nu

i-am spus lui Sir Harry si domnilor celorlalti, cand era vacarmul acela grozav de -a
fost ucis bielul lord Rockingham si ei au
sparl usile dormilorului, dar n'am avut inima sa-I tradez, mylady. N'am putut s'o fac.
Daca se descopera voiu fi biciuita si trimisa la inchisoare, dar el mi-a spus sa va
instiintez, mice s'ar intampla.
Si Prue ramase frangandu-si mainile si
cu lacrimile curgandu-i pe obraz.
Prue, ce tot vrei sA spui?
Numai ea 1-am ascuns pe William in
camera copiilor, cand 1-am gasit noaptea

asta zdeand pe coridor, cu o taietura la

brat si o alta in moalele capului. Mi-a
spus atunci ca Sir Harry si domnii cei-

lalti 1-ar ucide data 1-ar gasi, ca francezul

pirat era stapanul lui si ca fusese o lupta

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

323

la Navron. Aa ca in loc sa-1 tradez, mylady, i-am spAlat 1 legat ranile Si i-am

aranjat un pat pe jos langa copii. Dupg

micul dejun, cand domnii II cautau pe el
i ceilalji piraji, i-am dat drumul afara
pe o ue laterals i nu tie nimeni in afara
de dumneavoastra i cu mine.

Ii sufla nasul cu putere in balista i

se pregatea pentru un nou acces de plans,
cand Dona ii zambi i-o batu pe umar.
E allright,- Prue. Eti o fats bung. i
credincioasa ca-mi spui toate acestea, i
voiu pastra secretul. sSi mie imi place Wil-

liam i a fi foarte suparata data a ti

ca are ceva de suferit. Dar spune-mi,
unde e William acuma?

Cand s'a trezit a spus ceva de Coverack, mylady, i a intrebat de dumnea-

voastra; iar cand i-am spus ea sunteji in

pat istovita i impresionata de uciderea lor-

dului Rockingham a slat sa se gandeasca

o clips, apoi dupa ce i-am spalat i bandajat din nou ranile, mi-a spus ca are la
Gweek prieteni care-1 vor adaposti i n'o
sa-1 tradeze i ea e de gasifacolo data aveti
ceva sa-i comunicati.
La Gweek? Foarte bine, Prue. Acuma,
vreau sa te duci inapoi la culcare, sa nu te

mai gandeti la asta i s nu mai spui niwww.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

324

manui, nici chiar mie. Lucreaza ca i paha

acum, ingrijete copiii i iubete-i.

Da, mylady. $i Prue facu o reverenta,

gata, gata, sa planga din nou i parasi camera.
Dona zambi singura, fiindca William cre-

dinciosul era de gasit, aliatul 1 prielenul

ei, iar salvarea stapanului lui devenise un
lucru posibil.
Aa adormi, cu mintea mai linilita ca
'nainte, iar and se trezi vazu ca cerul plumburiu devenise din nou albastru, ca norii
plecasera;
iar in aerul de miez de vara

plutea o caldura i o stralucire ce apartineau zilelor cand

nepastiloare i yeajita
se dusese la pescuit in golf.

In limp ce se imbraca ii facea planurile, iar dupa micul dejun trimise dup5
Harry s villa la ea. Iii revenise din reaua
lui dispozitie i intrand In camera 1i che-

ma cainii cu voce tare, multumit de el ca

de obiceiu, i o saruta pe ceafa pe Dona
care se uit.a in oglinda.

Harry, a vrea sa faci ceva pentru

mine.

Orice pe lumea asta. Dar ce este?

A vrea sa pleci din Navron i s'o iei

pe Prue i copiii cu tine.

Fata lui se destinse i-o privi aiurit.

Dar tu, dece nu vrei sa vii cu noi?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

325

VA voiu urma i eu, maine.

El incepu sa umble in lungul i'n latul

camera.

Imi inchipuiam ca o srt putem cardtori impreuna and se va termina chestiunea asta. Dupa toate probabilitatile, maine
11 vor spanzura. Ma gandearn sa ma duc
azi sa-I va'd pe Godolphin i Eustick in
privinta aceasta. Vrei s5.4 vezi spanzurat,
nu-i aa? Poate eh' vom aranja totul pentru ora noua dimineata i dupa aceia vom
porni la drum.
Ai vazut vreodata cum se spanzura
un om?

Ei, n'o fi mare lucru. Dar de data

asta e altceva, Dona. Blestematul I-a ucis

pe Rock i te-ar fi omorat i pe tine. Vrei
s5. spui c n'ai nici o dorint5. de razbunare?

Ea nu raspunse i el nu-i putea vedea

Cala, fiind cu spatele intors la ea.

George Godolphin o s cread5. eine tie
ce despre mine, disparand fax% vreun cuvant
de explicatie.
0 s5.-1 lamuresc eu. Am de gilnd sa -i
fac o vizita dupd amiaza asta, dupa pleca-

rea ta.

Vrei sa spui ca a putea porni la drum

luand nura i copiii, f5xa tine, lasandu-te
aci singurA cu o many de servitori, jumatate tampiti?
www.dacoromanica.ro

326

DAPHNE DU MAURIER

Intocmai, Harry!

*i dacd, iau traSura pentru copii, iar

cum o sa calatoresti
eu merg calare,
tu. maine?
Voiu lua diligenta din Helston.
Si sa ne intalnim la Okehampton,
seara?

Sa ne intalnim seara la Okehampton.

Harry rdmase in picioare uitandu-se bozumflat pe fereastrd.' in grading.

Sa fiu al dracului Dona dacd te voiu

Intelege vreodata.

Nu, Harry; dar n'are importanta.

Ba are; fiindca face din viata noastra
a amandorura un iad.
Se uita la el, cum statea la fereastra, cu
mainile la spate.
Crezi inteadevar asta? intreba ea.
El ridicd din umeri.

Ei, la naiba. Nu mai stiu ce sa mai

cred. Stiu numai ca as da totul pe lumea

asta sa te fac fericita, dar toata porcaria

e ca nu stiu cum; si to tii mai mult la

unghia mica a lui James decat la mine.

Ce sa faca omul 'carid nevasta nu-1 iubeste,

deck sa bea si sa joace cArti? Ai vrea

sa-mi spui?
Ea ramase langa el o clipa .i -i puse mana
pe umar.
Peste trei saptamani voiu avea treizeci
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

327

de ani. Poate ca imbatranind voiu deveni

si mai inteleapta.
Eu nu te vreau mai inteleapta. Te vreau
asa cum esti.

Ea nu raspunse, ci se juca cu manoca

rochiei.

Iti amintesti
continua. el
ca inainte de venirea la Navron ai spus niste fleacuri, cum ca te siinti ca o'pasare in colivie?

N'am putut intelege nimic atunci si nici

acum -nu-i dau de cap sau coada. Parea
ceva enigmatic, stii. As vrea sa stiu la ce
te gandeai.

Nu te mai obosi cu asta,

spuse

Dona batandu-1 usurel pe obraz

pentruca scatiul si-a gasit drumul spre cer. $iacum, Harry, spune-mi: ai O. faci ce tiam spus?
Da, asa cred; dar te avertizez ca numi place si voiu trage la han in Okehampton sa te astept acolo. N'o sa.-ti amani calatoria, nu-i asa?
Nu, n'o voiu amana-a.

El cobori O. faca pregatirile necesare

pentru plecare, iar Dona o chemape Prue
i-o instiinta de noua schimbare a planurilor. Imediat se deslantui un vacarm si
o harababura ingrozitoare. Incurelarea geamantanelor, impachetarea hranei si haineJor de calatorie. Copiii alergau peste tot inwww.dacoromanica.ro

328

DAPHNE DU MAURIER

cantati de atata agitatie i de perspectival

unei schimbAri.
Nu le pasd ca, pleacd din Navron, gandi
peste o lung se vor juca pe camDona;

piile din Hampshire i Cornwall-ul va fi

uitat. Copiii uita atat de repede locurile;
iar fetele i mai repede.
La unu mancard toti came rece. Henriette dansa in jurul mesei ca o zany entuziasmatd ca va calari pe langd trasura. James, aezat in poala Danei, se straduia sdi pima picioarele pe masa i and Dona
fi dAdu voie, se uitA in jurul lui cu un aer
de triumf, iar ea ii sdruld obrdjorul gras
i-1 stranse mai tare la piept. Harry se molipsi de entuziasm dela copii i incepu s
le povesteasch despre Hampshire, unde pro-

babil a se vor duce pentru restul verii.

Tu, Henriette, vei avea un pony, iar
James va avea Si el unul, dar mai tarziu,
and va fi mai mare.
incepu sA arunce buc.Ati de came pe
jos cainilor, iar copiii bdturd din palme i
strigard.

Trasura fu trasa la scary i se varard

induntru data cu pachete, paturi, perne,

courile pentru cei doi caini,
in limp ce
calul lui Harry mesteca zdbaluca i scarmAna pdmantul cu copitele.
Trebue sd ma impaci cu George Gowww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

329

dolphin,
spuse Harry aplecandu-se spry
Dona i eravaandu-i cismele,
el nu va
lntelege uor plecarea mea in felul asta.
Las' pe mine, voiu ti eu ce sa -i spun.

Inca nu inteleg dece nu vrei sa vii en

noi, dar sa Lii ca to ateptam maine seara

la Okehampton. Cand vom trece azi prin

Helston Iti voiu comanda diligenta pentra
maine.

Multumesc, Harry.
El continua sa biciuiasca cismele.
Stai cuminte, brutA; nu vrei, eh? spusecalului. Si apoi se adresa Donei.
Cred eh Inca mai ai febra aceia bles-

temata i nu vrei sa spui.

Nu, n'arn febra.
Ochii Iti sunt atat de ciudati; mi s'au
parut schiinbati din prima clips child te-

am vazut zacand in pat in dormitor; acuma

sunt iarai altfel. SA fiu al dracului daca.
inteleg ceva.

Ti-am spus azi dimineata cA imbatranese, cA peste trei saptAmani voiu Implini
treizeci de ani. Ceeace vezi in ochi e varsta.
Las'o Incolo ca nu-i asta. Cred ca sunt
un caraghios greu de cap i va trebui sa -mi
petrec restul zilelor mele intrebandu-ma ce
Dumnezeu ti s'a intamplat.
Cred c'o vei face, Harry.
Apoi, fAcu sewn cu biciura, Ii rAsuci
www.dacoromanica.ro

330

DAPHNE DU MAURIER

calul de vreo cateva on i-o porni in pas

uor pe drum, urmat linitit de trasura cu
cei doi copii zambind dela fereastra i faand bezele, 'Ana ce Intoarsera dupa colt
i n'o mai puturA vedea.
Dona se plimbA prin sufragerie i grA(Una. I se 'Area ca Navron House a capital
deja o aparentA ciudata, pustie, caicum

zidurile ei vechi ar fi tiut ca in curand

mobila va fi acoperita de aparatoarele de
praf, obloanele lasate, uile zavorate i nu
va mai rarnane acolo decat intunecimea ei

secreta: fall raze de soare, fara voci, rasete, numai amintirea facuta a lucrurilor
care trecuser5..

Aid, sub pomul Asta, statuse ea IntinsA

pe spate i privise fluturii, cand Godolphin
o vizitase surprinzand-o cu buclele in dezordine i cu flori dupa urechi. $i in dumbrava fuseserA clopotei albatri, iar acum
se trecusera, iar feriga, tAnAra atunci, cres-cuse acum Ona la brau i era de un verde
inchis. Atata prospetime repede venitA i
repede trecuta. $tia ca e ultima oara &And
privete toate acestea, fiindca nu va mai
veni niciodata la Navron. Ceva din ea va

ramane insa acolo deapururi: o fugh In

varful picioarelor spre golf, atingerea cu
maina a unui porn, forma trupului ei in

iarba mAtasoasa. $i poate ca intr'o zi, dup5

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

331

multi ani, cineva va rataci pe acolo i va

ti sa asculte tacerea, aa. cum Meuse i ea,

i va prinde o oapta de vis, visurile ei

inteun miez de vara -Cu soare fierbinte i
cer albicios.
Reed din gradina i4 chema pe baiatul

de grajd ordonandu4 sa prinda carlanul

din poiana i sa4 ineueze, fiindca se va
duce calare.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXII.

Ajungand la Gweek, Dona se Buse direct

la o cAsuta aproape ascunsa in padure, cam
la o surd de metri de sosea,.unde instinctul
ii spunea ca trebue sa fie locul cautat. Tre-

cand data pe acolo mai inainte, vazuse

in pragul casei o femeie tanara si draguta
pe care William
manand tra'sura
a

salutase cu biciul.
Dona zambi amintindu-si de ceeace spill,
nea Godolphin: svonuri despre femei desnadajduite",
si gandindu-se cum fata se

aprinsese la LP cand William o salutase

inclinandu-se galant, nestiind eh' stapana lui
II observase.

Casuta parea parasita si Dona descalecand si batand la use se intreba dad. nu

cumva gresise. Auzi apoi miF,,care in pete,cul

de grading din' spatele casei si observa o

fusta dispg,rand pe o use care se Inchise
brusc, iar zavoarele fura trase. Dona btu
incetisor, dar neobtinand r5spuns chemA:
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

333

Nu-ti fie teams. Sunt Lady St. Columb

din Navron".
Peste cateva clipe zavoarele furl trase
usa deschisa, iar pe prag statea insusi William cu fata aprinsa a tinerei femei aratandu-se pe dupa umarul lui.

o privi el fix si cu gura

eontorsionata. Se temu un moment sa nu
My lady,

lzbucneasch in plans. Apoi se indrepta

tinu usa larg deschisa.
Fugi sus, Grace,
doamna vrea sa-mi vorbeasca Intre patru
()chi.

Fata it asculta si Dona 11 preceda pe

William in bucatarioarh.' si se aseza pe vatra

joasa, uitandu-se la el. Purta Inca bratul

drept in esarfa si capul ii era bandajal,

dar era acelasi William stand in fata ei

casigum ar fi asteptat ordinele pentru dna.

Prue mi-a dat mesagiul dumitale, William.

Dar pentruca el continua sa ramana teapan, fara expresie, Dona 1i zambi intelegator. El spuse umil, cu ochii plecati.
Ce Ara ,pot spune, mylady? Al fi murit
pentru dumneavoastra Idnoaptea aceia, dar
In loc d'asta am zacut ca un copil bolnav
pe podeaua camera copiilor.
N'ai putut face altceva. Erai slabit ssi
lesinat in urma pierderii de sange si prizonierul dumitale s'a dovedit prea lute
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

334

siret. Dar n'am venit sa vorbim despre

asta, William.

0 clips, privirile for se intalnira, dar

Dona dada din cap.

Nu-i nevoe sa 'n.trebi, fiindea tiu ceal urea. Sunt bine, puternica, n.evatamata i
ce s'a intamplat in noaptea aceia nu to privete. A trecut totul i s'a lam-urit. Intelegi?'
Da, mylady,
data insistati!

Sir Harry cu Prue i copiii au plecat.

din Navron chiar azi dupa amiaza. Singurul
lucru important acuma este sa-1 ajutam pestapanul dumitale. 5tii ce s'a intamplat?
Stiu, mylady, ca vasul a avut norocul

s scape cu tot echipajul in siguranta pe

bord, dar ca stapanul meu zace in paza
lordului Godolphin.

Si e vreme putina, William, fiindca.

lordul 1 tovaraii lui pot sa aplice legea
cu mainile Tor, facand ce le place,
fa'ra
sa mai atepte escorta dela Bristol. Poate
ca avem numai cateva ore i deaceia trebue sa lucram noaptea asta.
Il sili sa stea jos pe un taburet rang&
vatra i-i arata pistolul ascuns in rochie 1
cutitul.

Pistolul e incarcat. Plecand de aici ma

due 4a Godolphin i, inteun fel sau altul,,
voiu reui sa capat voe s intru in foior.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

335

Nu va fi prea greu, fiindca. Jordul e cam

prost.
5i -apoi, mylady?

Apoi, da-mi voe sa presupun ea stapanul dumitale are un plan pregatit i vom
actions pebazalui. El ii va da seama de dis-

perata importanta a timpului i va vrea

poate s'avem cai gata care s6 atepte la o

ors ce CO vom hotari.

Asta nu-i imposibil, mylady. Sunt multe

mijloace i metode de a procura 'cai.

Cred, William.
ranara femeie care-mi da ospitalitate...
E ineantatoare, William.
Mylady, e prea buns... Tanara.' femeie
care-mi da ospitalitate S3 va dovedi de mare

ajutor in chestiunea tailor, as c l'asati

total in seama mea.
Si pe tandra femeie, cum am lasat-o 1

pe Prue, eand am plecat cu stapanul dumitale.

Mylady, va declar in modul cel mai

solemn a nu m'am atins de-un fir de par
din capul lui Prue.
Probabil ca nu, William; in orice car
n'o sa discutarn asla. Prima micare a jocului ai inteles-o deci. Dupa vizita la lord.
Godolphin ma voiu intoarce aici sa-ti spun
ce-am aranjat.
Foarte bine, mylady.
www.dacoromanica.ro

336

DAPHNE DU MAURIER

El ii deschise ua, iar Dona se opri o

clips i-i zambi, inainte de a pai in gradina prea intesata de vegetatie,
0 sa. izbandim, William. In trei zile
sau mai putin o sa vezi falezele din Bretagne. 0 sa-ti placa sa simti aroma Frantei
din nou, nu-i aa?
5i el ar fi vrut s'o intrebe ceva, dar Dona

cohort poteca repede spre calul priponil

de craca unui arbore. Acuma se simtea din
nou tare i hotarata, fiindca era nevoe de
ea 1 tristetea ciudata care o cuprinsese in
gradina Navronului se dusese. Totul apartinea trecutului. Ca larea repede, carlanul robust galopand dealungul campiei noroioase
i In curand ajunse la portile parcului do-

meniului lui Godolphin. In departare se

vedea linia cenuie a easel 1 turnul cu zi-cluH puternice ale foiorului care facea
parte din conac. In turn era o despicatura
ingusta, la jumatatea drumului intre metereze 1 sol i Dona trecand pe sub feeds-

truica simti inima batandu-i violent cuprinsa de o brusca emotie: asta trebue siS
fie inchisoarea lui 1 trebue eh el a auzit
tropotul calului ei i s'a urcat spre deschizatura s'o vada.
Un servitor ii iei 'inainte alergand, uitandu-se mirat la ea, intrebandu-se
gantlea ea = ce-o fi cantand Lady St. Columb
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

337

In puterea aritei, calarind un carlan de

lark singurA, neinsotitA de sotul sau vreun
servitor al ei.

Intra in hallul cel lung, intreband dacA

lordul ar vrea s'o primeasca i'n timp ce
atepta se uita pe fereastra afar in pare
i vazu, mai izolat de tovardii lui, un porn

Snail, mult mai inalt decal. ceilalti, iar pe

una din ramurile lui era un om cu un fierastrau strigAnd ceva unui grup de oameni
de dedesubt.
Ea se intoarse, cuprinsa de groaza i In-'
fiorandu-se i-apoi auzi pai traversand hal-

lul ci lord Godolphin lnaintAnd spre ea cu

fata cam tulburata.
Scuzele mele umile, madam,
spuse
el sarutandu-i mana
mi-e teama ca v'am
fA.cut sa ateptati, dar adevarul este ca vizita dumneavoastra e cam inoportuna
suntem toll cam nelinjctiti, in fapt nevastlmea e in chinuri i ateptam medicul.
DragA lord Godolphin trebue s ma

ierti, dad. a fi tiut n'ac fi indraznit sA

to deranjez. Dar aduc un mesagiu din par-

tea lui Harry c1 scuzele lui.

0 incurca.'turA in Londra a necesitat ple-

carea lui imediata, azi la pranz cu copiii

Harry a plecat la Londra? Dar era

bine stabilit ca trebuie s'a vina maine. Ju22

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

338

matate din populatia tinutului va fi adunata aici pentru acest eveniment. Oamenii
pregatesc pomul, dupa cum vezi. Si Harry
Linea atat de mult sa-1 vada spanzurat pe
francez.

Te roaga foarte mult sa-1 ierti, dar

chestiunea era presanta. Majestatea Sa Insasi, creel, e ainestecata aid.

Fireste, madam, in lumina acestor circumstante Inteleg. Dar e pacat; mare pacat.
Ocazia asta e atat de neobisnuita. Un triumf.

Si se pare ca o sa putem celebra si un alt

eveniment in acelasi timp.
Tusi plin de auto-respect si importanta
si apoi auzind sgomot de trasura se uita
spre fereastra.
Trebue s5 fie medicul; stint sigur ca
o s5 ma iertati o clips.
Fireste, lord Godolphin.

Dona zambi

si infra in salonas, aranjandu,si planurile,

In limp oe sunet de pasi grei, voci si murmure veneau pans la urechile ei.
E atat de agitat gandi ea ca daca

i-am lua din nou peruca, n'ar bap de

seamti.

Pasii si vocile disp5.rura pe larga scars

si Dona, uitandu-se pe fereastra, vazu ca
nu erau paznici nici pe aleie, nici in afara
foisorului; trebue sai fie Inauntru. Dupa

Cinci minute Godolphin se rebtoarse si mai

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

339

aprins la fall si 'mai preocupat decat Inainte.

Doctorul e cu sotia mea acuma si e

de parere ca nu va surveni nimic "Ana

noaptea asta. E ceva neobisnuit, Inteadeval.,

si eu care credeath ca once minut e...
Asteapta. pang vei fi tats de vreo doul-

sprezece on si apoi poate vei intelege ca

pruncii sunt creaturi lenese si le place s
Intarzie venirea for pe lame.
Drags. lord Godolphin, as vrea sa te distrag dela aceste ganduri. Sunt sigur ca, sotia
dumitale nu-i in primejdie.
Acolo e Inchis francezul?
Da, doamna,
sill petrece timpul,
asa pretind paznicii lui
desenand pitsari

pe o bucata de hartie. Trebue sa fie nebun, fail indoiala.

Fireste.

Felicitarile din tot tinutul curg. Ma

pot lauda ca le merit. $titi, eu 1-am dezarmat pe ticalos.
Ce curaj ati avut!

E drept ca el mi-a dat sabia in maul,

dar mie mi-a dat-o.

Cand voiu fi data viitoare la St. Ja-

mes's o sa fac din asta o poveste extraordinary la Curte, lord Godolphin. Majestatea
Sa va fi foarte impresionatia de felul cum
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

340

al condus lucrurile. In fapt, ati fost geniul

intregei chesliuni.
Ma flatati, Doamna!

Nu, inteadevar. $i Harry ar fi de a-

ceiasi parere cu mine, sunt sigura.

sa am un suvenir dela francez

vrea
sa -i arat
A

Majestatii Sale. Crezi, avand in vedere ca-i

desenator, ca imi va da unul din desenele

sale?

Gel mai usor lucru din lume. Sunt toale

impeastiate prin celula.

Slava Cerului, am uitat atat de malt

noaptea aceia ingrozitoare

ofta Dona

'Meat nu-mi pot aminti infatisarea lui, in

afara de faptul ca era foarle inalt, negru,
fioros i inspaimantator de urat.
Va cam inselati, doamna. Eu nu I-a
descrie tocmai asa. Nu-i atat de mare ca
i ca toti francezii,
mine, de exemplu,
are o Cala mai mult isteata, decat urata.
Ge pacat ca nu-1 pot vedea i astfel
s-1 descriu in mod exact Majestatii Sale!
Cum, nu veniti aici maine?

Vai, nu. Ma duc sa-1 ajung pe Harry

si copiii.

Cred ca ati putea sa aruncati o privire

asupra blestematului in celula. Dar dupa
cite am inteles dela Harry,, dupg, tragedia
din noaptea caeia abia puteati suferi sa
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

311

mai vorbiti de omul Asta

pe scurt, v'a
inspaimantat at'at de mult Incat...
Azi, lord Godolphin, e altceva deck In
acea noapte. Va am aldturi sa ma protejati i franoezul e nearmat. A vrea sa-1
descriu Majestatii Sale pe vestitul corsar

prins i trimis la moarte de cel mai credincios supus al sal' din Cornwall.
Veti putea, doamna, yeti putea. Cand
ma gandesc ce-ati avut de Indurat in mainile lui, l-a spanzura bucuros de Inca trei

ori. Cred ca agitatia i alarma in jurul acestei chestiuni a precipital sarcina sotiei
mele.

Foarte probabil,

spuse Dona gray,

i vazand ca el ar mai fi vorbit despre

asta i s'ar fi afundat In amanunte domestice cunoscule de ea mai bine decat de el,

adaoga: sa mergem acuma, cat timp medicul e cu sotia dumitale". Inainte de a putea

protesta, ea iei afara din salon In hall i

de-acolo afara, fortandu-1 s'o Insoteasca. Tot

timpul se uita lordul la feresirele de sus.

Biata Lucy, numai dacA a fi putut
s'o scutesc de acest calvar.

Trebuia s to gandeti la asta acuma

noua luni, lord Godolphin.
El o privi Incurcat i Incepu sa murmure

ca toata viata Iii dorise i sperase sa aiba

un fiu i motenitor.
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

342

Pe care sunt sigura ca-1 vei avea chiar

dace la inceput vor fi zece fiice.

Ajunsera la foisor, cu inicuta lui intrare
din piatra, unde staleau doi oameni in.armati

cu muschele, iar un altul pe o banal' in

fata unei mese.
I-am promis lui Lady St. Columb ca -1

poate vedea pe prizonier,

spuse Godolphin, iar omul dela masa o privi i ranji.

Maine pe vremea asta nu va mai fi

bun de vizite de cucoane.

Godolphin rase sgomotos.

Adevarat, de aceia i Doamna a venit
astazi.
Paznicul

ii conduse in sus pe stramta

scara de piatra, alegandu-si o cheie de pe

lant,
iar Dona se garldea ca nu-i de cat
o singura use, o singura seal* iar oamenii
de jos mereu de paza. Cheia se intoarse
In broasca i inima ei incepu larasi sa bate
nebuneste, ridicol, ca intotdeauna cand era
In preajma sa-1 vada. Temnicerul deschise
larg usa si Dona intra urmata de Godolphin; apoi temnicerul se retrase incuind
usa in urma lor. Francezul statea la o masa,
asa cum 11 vazuse pentru prima. data, avand

pe Tata aceiasi expresie concentrate ca .i

atunci, preocupat numai de ceea ce lucra,
negandindu-se la altceva. Scos din sarite
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULU1

343

de indiferenta prizonierului, lord Godolphin

btu cu pumnul In masa si striga:

Nu poti s te scoli in picioare cand
viu eu?
Dona stia ca indiferenta lui nu era teairala, fiindca era atat de concentrat asupra
desenului lui ca nu deosebise pasul lui Godolphin de al temnicerului. El impinse desenul 'Mtn) parte
era o prigorie sburand

peste un estuar catre marea libera

i,
apoi, o vazu, dar nu fact' niciun semn de
recunoastere. Se ridich si se inclind in tacere.

Lady St. Columb

spuse Godolphin

e desamagita ca nu poate sa te vada spanzurat maine 1i doreste sa is unul din desenele dumitale cu ea in Londra, astfel ca
Majestatea Sa sa aibd un suvenir dela cel
mai mare raufa.'ca:tor care a bantuit vreodat5

pe supusii Sai credinciosi.

Lady St. Columb e binevenita,

spuse

prizonierul. Neavand ce face in ultimele

zile, ii pot oferi o colectie bogata. Care-i
pasarea dumneavoastra favorita, doamna
mea?

desi nu pot sti niciodata precis, dar cred c5. e un lastun de noapte.
Regret ca nu va pot oferi un lastun,
spuse francezul frunzarind hartiile de pe
masa, Vedeti, cand am auzit unul ultima
Asia,

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

344

oars, eram atat de adancit in alts ocupatie

ca nu 1-am observat atat de clar cat ar fi
trebuit.

Wei sa spui
interveni Godolphin
ca. erai atat de ocupat cu pradarea bunurilor

unui prieten al meu, pentru placerea dumitale personals, ca nu to mai gandeai la

altceva.

My lord, spuse inclinandu-se capitanul

La Mouette-i, n'am auzit niciodata ocupatia

in chestiune atat de delicat descrisa.

Dona intorcea desenele de pe masa.
Aici este un pescarus, dar cred ca nu-i
bine penajul.
Desenul e nelerminat, doamna. Apoi,
aced pescarus i-a pierdut o pana in sbor.

Daca titi ceva despre aceasta specie, va!

veti aminti ca ei foarte rar se aventureazA
departe pe mare. Acest pescarus, de pilda,
este nuinai la zece mile departe de coasts
in aceasta clipd.
Fara. Indoiala, spuse Dona, ca noaptea

asla se va reintoarce la farm salt caute

pana pierduta.
Doamna cunoaste foarte putin ornitologia, spuse lord Godolphin. Eu unul n'am
auzit niciodata ca pescarusii sau alte pA.sAri
sa-si culeaga penele.

Cand eram fetita aveam o saltea de

pene i mi-amintesc ca dupa catva timp s'a
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

345

rupt si o pang sburand pe fereastra dormitorului meu cazu in grading. Dar firesto

ca fereastra era mare, nu ca deschizatura

care lumineaza celula asta.

Ah, fireste,
raspunse lordul, putin
Inmarmurit, privind-o cu indoiala, Intreban-

du-se data nu mai are febra fiindca parea,

usurateca la minte.
Nu ieseau i pe sub usa? intreba prizonierul.

Asia nu-mi pot aminti, dar cred ca

unei pene i-ar fi foarle greu -sa treat'
pe sub o
afar' numai data are ajutor,
ai

ca un curent de aer, stiff, sa spunem produs

de Impuscatura unui pistol. Iata o codobatura; ma intreb data -i va place Majestatii

Sale. My lord, mi se pare ca and voci pe

drum? Nu cumva pleaca medicul?
Lord Godolphin plesni din lim' plictisit
si privi spre usa.

Dar ar fi trebuit sa ma intrebe mai

intai, inainte de plecare. Sunleti sigura ca
aji auzit rotile trasurii? Eu sunt putin cam
surd.

De nimic nu-s mai sigura.

Lord Godolphin se indrepta spre use si
blitu cu pumnul.
Ei, deschide usa imediat.
Pasul temnicerului se auzi urcand seara,

ingusta Inlr'o clip' Dona scoase pistolul

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

344

cutitul din haina de calarie si le puse pe

masa, iar francezul le acopert cu un teanc
de desene. Temnicerul descuil usa si Godolphin se intoarse spre Dona.
V'ati ales desenul, doamna?
E foarte greu. Nu ma pot hotari intre
pescarus i codobatura. Nu ma asteptati,

mylord, trebue sa stiti ca femeile nu se

pot hotari niciodata. 0 sa v5. urmez i eu

pests o clipa, sau doua.
Trebue neapih-at sa -1 vad pe medic,
asa ca o sa. ma scuzati. Ramai aici cu
omuna ii spuse el paznicului, parasind
celula.

Temnicerul incuie usa Inca data i ramase sprijinindu-se de ea, cu bratele incrucisate

zambindu-i Donei intelegator.

0 s avem cloud serbari maine, mylady.

Sper, ca de dragul vostru, va fi un

bdiat, asta insemnand mai multa bere pentru voi.

Nu sunt eu singura cauza a agitatiei?

Intreba prizonierul.

Paznicul rase si lam semn cu capul spre

ferestruica.

Maine pe la pranz vei fi uitat; to vei

balangani de uh copac in timp ee toti ceilalti vom bea in sanatatea viitorului lord
Godolphin.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

347

E trist ca nici eu, nici prizonierul nu

vom fi aid sa bem In sanatatea fiului

zambi Dona; i scotand

punga din buzunar o arunca temnicerului.
motenitorului

Ma prind ca o s'o facem acuma decat sa

fii de garda acolo jos, ceas dupd ceas. Ce-ai

zice data am bea toti trei acuma in timp ce
lordul e cu medicul?
Temnicerul ranji i-i facu francezului cu
ochiul.

Daca-i aa, n'o sa fie pentru prima

data ca beau bere Inaintea unei executii
capitale. Dar sa va spun un lucru, eu n'am
vazul Inca un francez spanzurat. Mi s'a spus
ca ei mor mai repede ca noi, fiindca oasele
.gatului for sunt mai delicate,
i mai facand data cu ochiul, descuie ua i-i striga
ajutorul.
Adu trei pahare i o cana cu bere.
In Limp ce el era tutors, Dona 11 Intreba

pc francez cu privirea i buzele lui se micard fara sgomot.

La. noapte la unsprezece.
Dona opti:
William i cu mine.

Temnicerul se Intoarse:
-- Daca no prinde lordul, ma is dracul.
Te voiu scapa eu. Asta-i o glumii care
o sa-i placa Majestatii Sale cand Il voiu
vedea la Curte. Cum to cheama?
Zachariah Smith,. mylady.
www.dacoromanica.ro

348

DAPHNE DU MAURIER

Foarte bine atunci, Zachariah. Daca

ai vreo neplacere in urma acestui lucru,
voiu pleda personal cazul dumitale in fata
regelui.

Temnicerul rase si ajutorul lui tocmai venind cu berea, inchise usa si luand tava o
duse la masa.
SA traiti ani multi, mylady, o- punga
plina si paid bung mie, iar dumitale, sir,

o moarte cat mai ward.

Turna berea in pahare si Dona ciocnind

cu temnicerul spuse:
Traiasca viitorul lord Godolphin.
Francez-ul ridica paharul si-i zambi Donei,
SA. nu bem si'n sanatatea Lady-ei Go-

dolphin care suferd in clipa de fata?

Si a doctorului, adAoga Dona, caruia
trebuie sa-i fie foarte cald.
Band, o ideie ii strabatu mintea si uitandu-se la francez simti inslinctiv ca acelas.
gand ii venise si lui, fiindca se uita la ea.
Esti casatorit, Zachariah Smith?
Temnicerul rase.

De cloud oH. Tata a patrusprezece

copii.

Atunci intelegi ce trebue sa sufere lordul in acest moment. Dar cu un doctor atat

de iscusit ca Dr. Williams e putin caz de

neliniste. Cred ca-1 cunosti bine pe doctor,
nu-i asa?
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

349

Nu, my lady. Eu sunt din Nord, nu

cunt din Helston.
Doctor Williams, e un ins mic si nos-

tim, cu o fata rotunda si solemna, cu o

.gura cat un nasture. Am auzit spunandu-se

ca nimeni ca el nu cunoaste la here.

Atunci e mare pacat,
spuse ternnicerul punand jos paharul
ca nu bea
cu not acuma. Poate o va face mai tarziu,
and va termina cu munca lui si-I va fi
facut tata pe lord Godolphin.
Ceeace n'o sa se intample inainte de
miezul noptii,
ce spui Zachariah Smith,
clumneata care eti tata a patrusprezece
copii?

In general, miezul noptii c ora obinuita. Toti cei noun baeti ai mei s'au nascut
,sand ceasul bittea douasprezece.
Foarte bine, atunci,
spuse Dona
scum '11 voiu vedea pe Dr. Williams ii voiu
spune ca in cinstea acestui eveniment, Za-

chariah Smith, care se poate lauda cu mai

mult de-o duzina, va fi fericit sa poata bea

un pahar cu here cu el, inainte de a se

duce sa-si faca datoria pentru noapte.

Zachariah, iti vei aduce aminte de
seara asta tot restul vietii dumitale, spuse
prizonierul.
Temnicerul reaseza paharele pe tava.

Daca lord Godolphin are un fiu, va

www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

350

fi atata bucurie In tot domeniul ca o s5

uitarn de spanzurarea dumitale de Maine.

Dona lua desenul cu pescaruul de pe
masa.

Mi-am ales desenul, Zachariah i a

cobori ()data cu dumneata decat sa to mai
vada cu tava lord Godolphin, i vom lasa
prizonierul cu pana i pasarile lui. La revedere, francezule, i deie Domnul sa dispari maine tot atal de uor ca un fulg din
saltea.

Prizonierul se Inclina.
Totul va depinde de cantitatea de here
pe care temnicerul meu o va bea diseara cu
Dr. Williams.

Trebue sa aiba cap tare sa ma poata

spuse paznicul descuind ua i
facandu-i loc Donei s iasa.
La revedere, Lady St. Columb, zise
infrange

francezul.

Dona ramase o clipa uitandu-se la el,

dandu-i seama c5. planul ce-1 aveau in minte

era cel mai riscant i nebunesc din cele

Incercate vreodata i dad. nu izbandeau
alta ansa de succes nu va imai fi,

fiind-

ca maine va atarna de pomul din pare.

Francezul zambi uor, ca pentru el, i ei

i se paru ca zambetul it definea absolut,
era In acel zarnbet toata personalitatea lui;
era ceeace iubise In el la Inceput i va adora
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

351

Intoldeauna. Purta prin el imaginea La Mou-

ette-i, a soarelui, a vantului in largul marii

totdeodata, umbrele intunecate ale golfului, focul de pe term qi linistea adanca.
Esi din celula fares sa se mai uite la el, cu

capul sus si desemnul in mania,

gan-

dindu-se:

Nu va sti niciodata cand 1-am iubit

mai mull.

Il urma pe temnicer in josul scarii in-

guste, cu inima grea, cu corpul ostenit brusc-

de slabiciunea indoelilor. Temnicerul puse

tava pe trepte si ranji.

Are singe rece, nu-i asa, pentru .un

om pe pragul mortii? Se spune ca francezii

n'au sentimente!
Dona isi mai gasi un zambet.
Esti un om cumsecade, Zachariah, si

&le Domnul sa poti bea multe pahare cu

bere in viitor si cateva la noapte. Nu voiu
uita sa-i spun doctorului sa-ti faces o vizita.
Aminteste-ti: un ,om martini, cu o gura cat
un nasture.

Dar un gatlej cat un put. Foarte bine

mylady, voiu avea grija sa-si stingy setea;
dar nicio vorba lordului.
Niciun cuvant, Zachariah. Dona esi
din temnita intunecata In lumina soarelui.
si-1 gasi pe Godolphin care venea s'o Intalneasca.
www.dacoromanica.ro

352

DAPHNE DU MAURIER

V'ati Inse lat,

spuse el stergandu-si
fruntea,
n'a plecat trasura i doclorul

e inch la nevasta-mea. La mina urmci s'a

hotarat sa ramana aici pentru moment Intruedt e rau bielei Lucy. V'au amagit. urechile, Lady St. Columb.

$i eu v'am trimis acasa fara molly.

Ah, drawl lord Godolphin, femeile sunt alai
de proasle! Iata desemnul pescarusului.Crecleti ca-i va place Alajestatii Sale?

Puteti cunoasle gustul Lui mai bine

decal mine, sau cel putin asa. cred. L-ati
gasil pe pirat alai de fioros cum via asteptati?
Inchisoarea 1-a mai domolit, mylord,

sau poate nu Inchisoarea, ci consliinta ca

nu-i posibilitate de evadare din temnita du-

mitale. Cand s'a uitat la dumneata mi s'a

parul ca-si dadea searna sa fi gasit, in cele
din urma, o minle mai sireala si mai bine
organizata decal a lui.
Serios, v'a fa'cul impresia asta? Ciudat, uneori craleam locmai contrariul. Dar
cu strainii ustia nu sib niciodala ce gandesc;
sunt jumatate femei.
Foarte adevaral, mylord.

Ramasera in rata treptelor casei si era

acolo trasura doctorului 5i un servitor tinand carlanul Donei.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

353

0 sa luati, desigur, ceva racoritor inainte de plecare?

Nu. Am slat prea mull si-asa, fiindcil
am multe de facut inainte de calatoria de
maine. Toale cele bune sotiei dumilale, cand

va pulea sa le primeasca, i sper ca inainte

(le aderea noptii s va daruiasca un 1110t enitor.

Asta e in mainile Atotpulernicului.

Dar foarte curand va fi in mainile dibace ale meditului. Good bye.
Ii flutura cu mainy gi porni carlanul in

buestru. In dreptul temnitei lrase darlogii

gi

uilandu-se in sus hi deschizatura din zid,

fluera o frantura dinlr'o melodie cantata

de Pierre Blanc la lauta. De sus azu lin,
lin, ca un fulg de zapada, o pang aruncatil
spre ea, rupla dintr'o pang de scris. 0

prinse nepasatoare dacii e sau nu varut5

de Godolphin, fluturd un la revedere" cu
mana gi iesi in drumul mare, razand, cu
pana la paldrie,

23

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXIII.

Dona se apleca pe fereastra dormitorului

ei din Navron, si privind spre cer vrtzu secera de our a lunii noui ridiandu-se dup5.
pomii intunecati.
gandi ea; si mai
Asta aduce noroc,

astepta o clipa privind gradina invaluita

in umbre si respirand parfumul greu si
dulce al magnoliei care se cAt6ra pe zidul
de sub fereastra ei. Aceste lucruri trebuesc
tinute in inima si amintite, ca i tol ceeac
fiindca nu le
a lost frumos .i a trecut,
va mai revedea niciodata.
Camera avea aparenta de parasita, ca tot
cu geamantanele incurelate
restul casei,
pe parchet si cu hainele impaturite si impachetate de servitori conform instructiu-

nilor. and se Intorsese dupa amiath tarziu, infierbantata si prafuit il. dela calarie si
groomul ii luase carlanul de darlogi in curte,.
gasi pe hangiul din Helston a.stepttind-oo
s-i vorbeasca.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

356

Sir Harry mi-a spus ea vreti sa in-

chiriati o diligentd, maine, sa-1 urmati la

Okehampton.
Adevarat.

am venit sa va comunic ca trdsura

e libera si va fi aid maine la pranz.
Multumesc... $i se uitd spre pomii din
aleie si dumbrava care ducea la golf fiindca

pentru ea tot ceeace spunea el era ireal,

viitorul neavand nimic comun cu ea. La-

sandu-1 si intrand In casa, hangiul se uitd

aiurit dupa ea, scarpinandu-se in cap, pentrued i se parea ca-i somnambula si nu
credea ca sa fi inteles tot ceeace i-a spus.

Se duse in camera coptaor 1 se uila la

paturile legate si scandarile goale, fiindca

covoarele fusesera ridicate. Perdelele erau
trase i aerul fierbinte i inchis. Sub unul
din paturi zAcea bratul unui iepuras pe care
i

James it supsese si-1 smulsese apoi inteun

acces de furie. Dona 11 ridica si-1 rdsuci in
man:A. Era ceva dezolant in el, ca o relicva
a timpurilor trecute. Nu-1 putea lasa sa zacd
acolo pe podea, asa ca deschise dulapul eel
mare din colt si-1 arunca acolo, inchizand
usa. Apoi pdrdsi camera si nu se mai Inapoie.

La apte i se aduse cina .pe o tava si

maned foarte putin, nefiindu-i foame. Dadu
Ordine servitorului sa n'o mai deranjeze in
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

255

si sa n'o de-.
timpul serii, fiMd obositA,
stepte dimineata Eluded va dormi mai mull
inainle de osteneala calatoriei.

Gaud fu singura, deslega bocceaua dat5

de William and se reintorsese dela lord

Godolphin. ZAmbind, trase afara ciorapii

aspri, pantalonii rosi si camasa peticita dar
de culoare vie. Isi aminti de privirea lui
incurcata and i le daduse: astea sunt cele
mai bune pe care le are Grace, mylady, apartin fralelui ei".
Sunt foarte bune, William; nici Pierre
Blanc n'ar fi facut mai mull.
Trebuia sa joace din nou rolul unui halal.,
pentru ultima oarA, si sa renunte la imbra-

aminlea de

ferneie penti-u cel

putin 0

noapte.

Voiu putea alerga mai bine astfel si

voiu putea calari pe desalate cum facearn
and cram copilO.
Dupa cum promisese, el gasise cai si trebuia s'o astepte cu ei pe drumul dela Navron
la Gweek dupii ora noua.

Nu trebuie s uiti, William, ca esti

medic iar eu groomul dumitale si ar fi mai

bine sa renunti la mylady" $i sa ma chemi
Torn.

El o privi incurcat.
Mylady, buzele mete vor rosti greu
cm Intul.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANcEZULTJI

35?

Ea rase si-i spuSe ca medicii nu trebue

sa -fie niciodala incurcati, mai ales card au

adus pe 'fume fii si mostenitori. i-acum se

imbraca cu hainele fldcaului, care-i veneau
foarle bine, chiar si pantofii, nu ca sabotii
grosolani ai lui Pierre Blanc. Avea si um

batic sa-1 puie in jurul capului si o curea

pentru mipoe. Se privi in oglinda, cu buclele ei negre ascunse, cu pielea bronzatd
ca o tiganca. Se gandi ca e din nou elev
marinar, iar Dona St. Columb doarme si
viseaza.

Ascultd la usa cainerci ci; totul era linistil; servitorii in camerele lor. Isi filcu
curaj pentru cobordrea scarilor marl in sufragerie, o incercare de care se lemea mai
mult, in intuneric, cu lumandrile stinse si.
cu minlea inundate de amintirea lui Rockin-

gham lupilal acolo cu cutitul in mane. Se

gandi ca era mai bine s5. inchidh ochii si
sa pipae druinul prin galeric .spre scari;
fiindce astfel nu va vedea nici sculul garnand pe zid si nici searile. Asa cobori,
cu mainile inlinse inainte sl cu ochii bine
inchisi. Inima-i billea violent si i se parea
ca Rockingham o mai aslepta in coltul cel
mai intunecal al hallului. Se repezi la use
cuprinsa de o panica brusca, trase zd.'voarele

si alergd in intunericul de afard spre signranta si linistea aleii. data liberate de case,
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

358

nu -i mai era frica, aerul era dulce pi cald

pi pietrisul scartaia sub picioare, in Limp
ce sus pe cerul palid luna noun stralucea
ca o secere.
Mergea repede, hainele baetesti dandu-i
libertate .miscarilor pi incepu sa se inveseleasca fluerand unul din cantecele lui Pierre
Blanc. Se gandi la el, cu'fata-i de maimut5
vese1a pi dinti albi, asleptand acum pe puntea La Mouette-i undeva in mijlocul canalului, sa-i vina stapanul lasat in urma.
La cotilura drumului vazu o umbra Inainland spre ea. Era William cu caii, iar cu
el era un flacau, fratele lui Grace, probabil;
pi stapanul hainelor purtate de ea.
William lasa baiatul cu caii pi veni spre
ea. 0 cuprinse rasul vazand Ca imprumutase

un rand de haine negre, ciorapi albi pi o

peruca ondulata si de culoare inchisa.
A fost baiat sau fata, Dr. Williams?
intreba ea; iar William o privi incurcat, nu
tocmai fericit de rolul pc care urma sa-1
joace: fiindcA el urma sa fie un gentleman,

iar ea, baiatul lui de grajd; pi i se parea

ciudat tocmai lui, neimpresionat de nicio
ciudatenie.

Ce stie?

opti ea aratand spre

flacau.

Nimic, mylady; numai ca eu sunt un

prieten al lui Grace, ca sent deghizat, pi
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FR ANCEZULUI

359

ca dumneavoastra sunteli un tovaras care

ma ajuta4i sa scap.

Atunci Tom voiu fi

$i

Torn voiu ra.-

mane.

Continua sa fluere melodia lui Pierre

Blanc

spre incurcatura lui William

gi

ducandu-se spre unul din cai sari in sea,

ii zambi flacaului, vari pintenii In coastele
calului gi porni in buestru inaintea lor, razandu-le peste umar. Cand ajunsera la zidul
domeniului lui Godolphin descalecara ai. lasara baiatul cu caii la adapostul pomilor.
Ea si William parcursera pe jos jumatate
de mild pana la poarta parcului, asa cum
aranjasera de cu seara.
Era Intuneric de-abinelea $i. prirnele stele
se ivira pe cer. Nu-si vorbira deloc, fiindca
totul fusese planuit ai aranjat in prealabil.

Se simteau ca niste actori ce urmau 'sa

apara pe scena pentru prima ark in fata
unui public ostil. Portile erau inchise asa
ca ocolira putin, sarira zidul parcului gi
se furisara spre aleie la adapostul pomilor.
In deparLare se vedea casa cu. ferestrele de
sus luminate.
Fiul gi mostenitorul intarzie,
sopti

Dona. II prececla pe William spre casa ai

acolo, la intrarea in grajduri, vazu trasura
doctorului trasa pe pavaj, iar vizitiul ai un
baiat de grajd al lui Godolphin jucau carp
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

360

pe un scaun rasturnal la lumina unui felinar. Se auzea murmurul vocilor for

i rasete.

Dona se inapoie la William, care slalea

langa aleie cu fata lui alba si mica, micsorata si mai mull de peruca i palaria imprumulate. De sub haina ii iesea patul pis-

tolului, iar gura ii era stransa; o linie de

holarare.

iar el ali gala? intreba Dona,

proba dand din cap i o urma pe aleie
spre temnita. Un moment fu cuprinsa de
aseo presimtire rea, dandu-si seama ca
e lipsit poate de inmenea altor actori

credere in rolul lui si se va impiedica la

vorba; iar lot jocul ar fi pierdut din cauza
neiscusintei lui William, de care depindeau

alat de multe. Stand in fata usei inchise a

foisorului, Dona se uila la William *i-1 vazu

zambind penlru prima data in seara aceia,

iar ochii ii licareau in fata-i rotunda. Increderea in el ii reinvie stilt ca o sa izbandeasca.

Inlr'o clipa devenise medicul" .i 'Aland

la usa foisorului, el striga cu vocea plina
un ton vocal neobisnuit la William, asa
cum It cunoscuse ea la Navron:
E aici unul Zachariah Smith? Poate
Dr. Williams din Helslon sa stea de vorba
cu eI?

Dona auzi un raspuns slrigat dinauntru,

www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

361

peste o clipa usa fu impinsa in laturi si in

prag aparu prietenul ei, temnicerul, far5
haind din pricina caldurii, cu manecile suflecate deasupra coatelor si ranjind cu gura
pang la urechi.

Asa dar doamna n'a uitat de faga-

eluiala? Well, veniti inauntru domnule; fiti

bine venit, Ca avem destula bere va spun,
sa botezam pruncul si pe dumneavoastra pe
deasupra. A lost baiat?
Precum spui, prietene; un baiat fain,
leit lord Godolphin.

William isi freed mainile casicum ar fi

lost satisfacut si-1 urma pe temnicer in5untru lasand usa intredeschisa. Lipita de zidul

foisorului Dona li putu auzi miscandu-se,

ciocnind paharele sip rasul paznicului.

Sunt talc a patrusprezece copii, sir,.

si va pot spune ca meseria o cunosc tot atat
de bine ca dumneavoastra. Ce greutate avea
copilul?
atarna... ,staff,
spune William,
s \rad,
si Dona inghiti inabusindu-se de.
ras si-1 inchipui pe William stand incruntat,
Ah,

ramas perplex, nestiutor ca un copil in privinta acestor chestiuni.

Cam vreo doua kilograme, cred, deli
nu-mi amintesc exact greutatea.:.

Se auzi un fluerat de mirare a temnice-

rului si rasul ajutorului lui.

www.dacoromanica.ro

362

DAPHNE DU MAURIER

Si asta numiti un prune voinic? Sa

Ima is dracul, sir, dar pruncul nu va trai.
C'and s'a nascut praslea al men balanta arata cind kilograme jumatate i .arata cat
o farama de om.
Cat am spus,
doua? Am ,gre,it, firete. Voiam sa spun, apte. Ei, da, acum
imi amintesc: atarna, apte jumatate, aproape opt kilograme.
Temnicerul uera iarai.
Domnul $a va deie sanatate, domnule,

dar asta-i ceva neobinuit. Trebue sa va

Ingrijiti mai mull de mama decat de prune.
E bine doamna?
Foarte bine; i bine dispusa. Cand am
,plecat tocmai discuta cu lordul ce nume sa-i
deie baiatului.
Atunci e o femeie mai curagioasa deck a fi banuit. Mi se pare ca meritati trei
pahare dupa munca asta. Sa aduci pe lume
un prune de opt kilograme e o munca grea.
Noroc dumitale i pruncului i doamnei care

a baut cu not aici in seara asta, fiindca,

data nu ma Inel, face cat donazeci de lady
Godolphin.

Tacura un moment 1 se auzi numai cioc-

nitul paharelor. Apoi un oftat al temnicerului i un plescait din limba.

Sunt sigur ca in Franta nu se fabrica
bunatall d'astea; pe-acolo gaseti numai struwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

363

guri, broaste, meld si alte fleacuri. Mai adi-

neauri i-am dus un pahar din asta prizo-

n'o sa ma credeti domnule, dar e grozav de calm pentru un condamnat la moarte. A inghitit berea dintr'o
sorbitura si m'a batut razand pe umar.
interAsa's astia de sange strain,
veni al doilea paznic. Toti sunt la fel: fraucezii, spaniolii si olandezii si toti ceilal ;.
Se gandesc numai la femei si bautura; iar
nierului de sus,

nand nu te pazesti iti vary pumnalul in

spate.

$i ce credeti c5. face in ultima zi a

vietii lui? continua Zachariah. Acoperafoile

de hartie cu desemnuri de pasari

fumand

st5

zambindu-si. Ati crede ca a trimis

dupa vreun preot, ca toti sunt doara papistasi; acum te prada si te ucide si apoi

se spovedeste in fata crucifixului. Dar nu

francezul nostru; par'cl el ar fi propria lui
lege. Mai luati un pahar, domnule doctor?
Cu placere, prietene,

spuse William.

Dona auzi sunetul berei turnata in pahar

i se intreba, pentru prima card, cat de tare
era capul lui William si daca era intelept s5
accepte cu atata amabilitate invitatia tern nicerului.
William tusi tare i uscat; un semnal pen-

tru Dona.
M'ar interesa s5.-1 vad i eu pe omul
www.dacoromanica.ro

364

DAPHNE DU MAURIER

asta, dupa toate cate am auzit despre el,

Trebue sa fie foarte disperat. Tinutul o
sa scape de el in curand. Banuesc ca doarme, data poate s doarma cineva in ultima
noapte a vietii lui.

Sa doarma? A Mut doua pahare cu

bere i spunea ca o sa mi le platiti dumneavoastra; i dach treceti pe aici inainte
de miezul noptii ar vrea sa bea i cu dumneavoastra in sanatatea fiului molenitor.
Temnicerul rase i adaoga cu vocea scazuta.

Stiti ca nu-i permis domnule. Dar cand

un om e in pragul mortil, chiar data e Iran-

cez, mai inchidem ochii. Nu le poti dori

raul, nu-i aa?
Dona nu pulu auzi raspunsul lui WI Hiatt,
dar prinse sunetul monedelor i calcatura
pailor. Temnicerul rase din nou i spuse:
Multumesc, domnule. Sunteti un ade-

varht gentleman; i cand nevasta-mea va

atepta din nou un prune ma voiu gandi
la dumneavoastra.
Acura pulea auzi cum urcau scarile spre
camera de sus,
i-i infipse unghiile in
palme, inghitind in sec. Pe,ntruca era clipa

de care se temea mai mull, cand o neatentie putea produce dezastrul, card putea fi
recunoscut i totul ar fi pierdut. Atepta
pang cand socoti ca au ajuns la celula de
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

165

sus si apropiindu-se de usa asculta sunetul

vocilor for si rasucitul cheii in broasca.

Apoi, cand auzi clampanitul greu al usii

In urma lor, se aventura 'Ana la intrarea
in foisor, patrunse inauntru si-i vazu pe
cei doi paznici ramasi, cu spatele spre ea.
Unul statea 'pe banca sprijinit de zid si
casca, desmortindu-si oasele; celiilall era in

picioare si se uita in susul scarilor.

Lumina era slaba, venind dela un singur
felinar spanzurat de-o grinda. Tinandu-se
in umbra usii, Dona ciocani si intreba: Dr.
Williams e inauntru?" La sunetul glasului
ei oamenii se inloarsera, iar unul din ei
intreba: Dar ce vrei cu el?"
Au trimis dupa el dela conac. Ii este
rau Doamnei.

Nu-i de mirare. dand nastere unui

prune de opt kilograme. Bine baiatule, las'

'ca -i spun eu.

Incepu sa urce scarile strigand:

Zachariah, au nevoe de doctor la conac!

Dona 11 pandi cum urea scarile si batu

la usa ce]ulei. Apoi inchise cu piciorul usa

dela intrare trantind-o, trase zavoarele si

lash grilajul.

Paznicul se ridica de pe bailed si striga:

Ei, ce dracu faci acolo?
Intre ei era masa si cum el se indrepta
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

366

spre Dona, ea se lases cu toata greutatea,

pe masd care se prabui pe podea tragand
paznicul in cddere. Imediat se auzi un stri-

gat indbuit In susul scarii .i o loviturd.

Dona puse mana pe carafa cu bere de langd
ea i-o arunca in felinar stingandu-l. Paz-

nicul de pe podea se straduia sd iasd de

i-1 chema pe Zachariah cu vocea
ridicata, blestemand i agitandu-se in in-

sub masd

tuneric.
Il auzi pe francez strigand-o de pe scara..
Eti acolo, Dona?
Da,
rdspunse ea gafaind i pe juma-

tate arnetita de ras, emotie i frica.

El sari peste balustrada scarii i gasindu-1

pe paznic in intuneric, Dona ii auzi luptandu-se la. piciorul scarii. Francezul se folosi de patul pistolului i se auzi o loviturg

surda. Apoi ii ceru Donei o batistes s'o

foloseasca drept calu 1 Dona ii dadu baticul de pe cap.
Intr'o clipa terming. Apoi ii auzi departandu-se de ea i urcand scara in intuneric,
spre celula de sus.

L-ai prins bine, William? spuse el,

.i in camera de sus se auzi un geamdt stran-

gulat, apoi ceva greu tarat pe podea. Il

auzi pe bietul om cu caluul In gurd, de
langa ea, gafaind lipsit de aier,
i tot
timpul sunetul acela de corp greu tarait,
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

367

In camera de deasupra. Simti brusc o dorinta nebund de ras, o Incordare vecina

cu isteria,
dadu seama ca de nu se
reline nu va mai putea opri galgaitul rasului, care va creste mereu, umpland foisorul de tipete.
Apoi francezul ii striga de sus.
Deschide usa Dona si vezi dac5 drumul e liber.
Isi gasi pe pipdite drumul prin intuneric, trace zdvoarele grele ale usii si se uitit
afard. Din directia casei se auzi sgomot de
roll si pe aleie, spre temnita, inainta teasura medicului; putu auzi vizitiul pocnind
din bici si indemnandu-si calul.
Se intoarse sd-i avertizeze, dar francezul era deja langd ea,
si uitandu-se in
sus la el vazu ca ochii-i straluceau de acelasi ras nepdsator pe care-1 vazuse cand
ii smulsese lui Godolphin peruca de pe cap.
Ei Doamne, infine pleacd si medicul.

Francezul esi afara in capul gol si cu

mana ridicatd.
Ce faci? sopti Dona. Esti nebun?

Dar el rase neluand-o in seama.

Vizitiul opri calul la intrarea in foisor
si fata lunga si smeadd a medicului se ivi
la fereastra trasurii.
Cine esti si ce vrei? intreba el cu.
voce cantAreata.
www.dacoromanica.ro

368

DAPHNE DU MAURIER

Francezul puse mina pe marginea ferestrei $i zambi.

I-ai dat lordului un moslenitor? E multumit de pruncul lui?

Sa ma is naiba,

injura ,medicul.

Sunt doua fete gemene,

ti-as fi recunoseator dach ai lua mainile de pe gearn
i m'ai lasa sa tree, fiindcil tot ceeace doresc acum e o dna bung apoi patul care
m'asteapta..

Ah, da, dar mai intai o sa ne plimbi

cu trasura dumitale, nu-i asa?
Intr'o elipa francezul it tranti jos de-a
berbeleacul pe vizitiu
lua locul.
Suie-te langil. mine, Dona. Vora mina
cum n'am mai manal vreodata.
Dona fileu asa cum i se spusese, cutre-

murata de rasete. Imediat aparu si William, cu ciudata lui haina neagrh, lard peruch 1i phlarie, tranlind usa foisorului in
urma lui, cu .un pistol in. mama pe care -1
tintea spre' rata inspaimantalului medic.
strigh franIntra inhuntru William
'cezul
dach
ti-a
mai
ramas
bere da-i
si

doctorului un pahar, fiindca stie Mrinezeu a.' a avul mai mult de lucru ca not

In noaptea asta.
TrAsura gonea in galopul calului pe aleie
i ajunsera la portile inchise ale parcului.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

369

Un cap adorinit apAru la o fereastra a cabanei.

Deschide larg portile. Stapanul tau are

doll& gemene, doctorul vrea sa cineze, 'iar

eu cu elevul nieu marinar am bAut seara

asta bere sa ne ajunga pe treizeci de ani.

Portile fura date in laturi de portarul

care se uita la ei cu gura cAscata, nepricepand nimic, in timp ce dinduntruj teasurii se auzeau protestele medicului.
Incotro trebue sa ne ducem, William?
striga francezul, gi acesta scoase capul pe
fereastra trasurii:
Ne asteapta caii cam la o mila de aici,
nisieu, dar not trebue sa ne ducem la Porthleven pe coastA.
pass,

Ne ducem la pierzanie, dar nu-mi

ra'spunse el punand un brat in

Nu tii CA
jurul Donei gi saruland-o.
asta-i ultima mea noaple pe lumea asta ei
ca maine voiu fi spanzurat?
in galopul nebun al calului, cu praful
ridicandu-se nouri in urma rotilor, trasura
svacni pe drumul grunjos.

24

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL XXIV.

Aventura se terminase; i-oclata cu ea, raseteIe i nebuniile. Indarat, undeva pe o-

sea, zacea rAsturnata in an o trasura i

un cal fara haturi i capastru patea linitit. Un medic umbla pe drumul de Cara

dornic sali gaseasca cina a5teptata. Pe o

podea de inchisoare zaceau legati i cu calu in gura trei gardieni.

Toate acestea fAceau parte din seara care
trecuse i n'aveau nimic comun cu noaptea
ce se aternuse mai neagrA ca totdeauna.
Era mult dupa miezul noptii. Stele le, Reareau ca nite bolduri luminoase lnfipte intr'o pernita i secera lunei apusese.
In picioare Tanga calul ei Dona privea la-

cul despartit de mare printr'un bane malt

nisipos. In timp ce valurile marii se spArgeau pe tarm, lacul insui era linitit. Nicio

adiere de vant nu se simtea i cu tot intunericul de smoala, cerul avea limpezimea

ci radierea ciudata caracteristica verii. Din
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

371

cand In cand un val ceva mai mare razbatea pana la limba de nisip despartitoare
i- atunci lacul se infiora de suspinele marii, iar oglinda apei ducea o unda uoara
ce disparea in trestiile gingae. Din cand
In and se auzea sgomot de pasari, carditul
ascutit al unui cocoar ascuns printre trestii, oaptele i faaitul i mirarile furiw
ale tuturor lucrurilor acelea ciudate, farA
nume, cari se ivesc noaptea i traesc o frautura de viata i respira numai o clipA.

Dincolo de padure i deal se mternea

satul Porthteven, unde erau priponite de

0 William 10
privi stapanul i-apoi se uita peste deal.
Ar fi bine, m'sieu, daca m'a duce acheiuri barci de pescuit,

cuma Inainte s5. se crape de ziva i sa gdsesc o bared. 0 voiu aduce-o la farm aici i

vom putea porni la rasaritul soarelui.

Crezi ca vei putea gasi o bared?
Da m'sieu, trebue sa fie o barca Ila
intrarea In port. 'Am cercetat eu, Inainte de
plecarea din Gweek.
William este strabatator,
spuse

Dona. Nu uita nimic. Gratie lui nu va fi

nici o executie capitala maine,
ci numai o barca plutind spre largul marii.
Francezul se uita la servitorul lui, acesta
la Dona care statea,pe marginea lacului,
i deodata el se departa pe limba de nisip
www.dacoromanica.ro

372

spre deal;

DAPHNE DU MAURIER

o fiinta ciudatil. Imbracatil. 'lu-

te() haina neagra lunga. Disparu In intuneric si ramasera singuri. Caii pasteau iarba
de pe marginea laCului si boturile for moi

rontaiau domol. Pomii din padure se infibrara si soptira ceva, apoi se linistira
Langil lac era o groapa cu nisip albicios
si acolo facurd focul. Limbile de flacare
tasnira imediat in aer si crengile uscate troznira.
Francezul Ingenunchie aproape de foc si
valvataile ii luminary fata, gat-ul si mainile.
Iti amintesti,
spuse Dona
ca-mi

vorbeai odata de pui la frigare?

Da, dar noaplea asla n'am pui si n'am
frigare si elevul meu marinar trebuie sa
se multumeasca cu paine pr.ajitd.
Se Incrunla concentral asupra lucrului lui
si din cauza dogoarei focului isi sterse fruntea brobonita cu maneca camasii, si Dona

stiu ca aceasta imagine a lui nu va fi pierduta niciodatd: focul, lacul, cerul presarat
cu gamaliile stelelor, marea spargandu-si
valurile de farm.

Dupa ce mancara si cand focul se domolise lasand in aer mirosul acru al fumului, francezul rosti:
Asa dar, Dona mea scunipa, te-ai lupwww.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

373

tat cu un barbat care a ramas mort pe mozaic la Navron House.

De uncle ai tiut?
Fiindca am fost acuzat de crima,
si-atunci mi-am amintit de tovarasul tau
dela Hampton Court, de fata lui plina de
ura -,and 1-am pradal de inele si am stiut
ce s'a intamplat, Dona mea, cand to -am
lasat in noaptea aceia.
Ea iii prinse genunchii cu mainile si
privi spre lac.
Cand ne duceam amandoi la pescuit,
ti-amintesti ca nu puteam scoate singura
carligul unditei? Dar ce-am fa'cut atunci
noaptea a fost altceva. (La inceput mi-a fost

teama, apoi in'am suparat i furioasa am

luat scutul din perete, vi... a murit.
Ce te-a infuriat?

Ea se gandi o clipa incercand sa-si a-

rninleasca.

James s'a trezit si a tipat.

Francezul nu spuse nimic. Se aseza ca si
Duna, cu genunchii prinsi in palme i uitandu-se la lac.
Asa dar James 's'a trezit si-a tipat. Iar

tu, Dona, si cu mine ne intalnim pe mar

ginca lacului Loe in loc de Coverack, iar
raspunsul tau este la fel cu al meu.
El arunca o pietricica in lac si se formil
o unda care se intinse pe fata apei si se
www.dacoromanica.ro

DAPHNE DU MAURIER

374

stinse caicum n'ar fi existal. Apoi se intinse

pe spate in nisip i intinzand maim dupa

ea, veni i se intinse langa el.
Cred ca Lady St. Columb nu va may
hoinari pe strdzile Londrei, fiinded i-a haul

cupa ei de aventura.
va
zise Dona
Lady St. Columb
deveni o respectabila femeie care va zambi
musafirilor, populatiei tinutului, servitorii intr'o zi va tine nepotii pe gelor,
nunchi i le va spune povestea evadarii unui
corsar.

Si ce se va intampla cu elevul mari-

nar?

Elevul marinar va veghea cdteodat5

noaptea, mucandu-i perna, smulganduli
unghiile i-apoi va adormi, probabil, i va
visa din nou.
Lacul se aternea oglinda neagrd. i netul-

burata la picioare i din spatele for venea

tunetul valurilor spargandu-se de tarmul
Inalt.

In Bretagne e o casa unde a locuit

odata un bdrbat numit Jean-Benoit Aubery.

Poate cd md vont duce acolo iarai i voiu

acoperi peretii golai, dela podea pand'n

tavan, cu desemne de pasari i portrete ale
elevului marinar. Dar anii trecand, portretele se vor estompa i vor ajunge de nerecunoscut.
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

375

In. ce parte din. Bretagne iii are casa

Jean-Benoit Aubery?
care Insemneazd,
In Finistere,
sfdritul prun'antului.
Dona dragd,
I se part]. Donei ca putea vedea falezele
aspre i putea auzi marea spargandu-se de

stanci i tipetele pescaruilor. $tia cum soarele muca uneori falezele vetejind iarba,
Insetand-o i uscand-o. $tia cum bdtea vantul dinspre vest aducand Iceata i ploaie.
E acolo o stanca dantelatd care inain-

teaza in Atlantic i o numim Pointe du

Raz. E toatA ziva i toatA noaptea maturatd

de vantul de apus i nu poate crete niciun

pom i niciun fir de iarba. $i dincolo de

ea, in mare, se intalnesc cloud curente ma-

rine i din unirea for iese o yalloare nApraznica, spuma apei care fierbe ridi 'candu-se la cincizeci de picioare in aer.
Din mijlocul lacului se ridica un van!
cam rece; stelele se impanzira deodatd In
ceatd; era ora noptii cand totul e tacut i
linitit, nicio micare de pasdre sau animal,
niciun fadit de trestii ci numai mugetul
valurilor.

Crezi ca La Mouette te-ateapta i-o

vei putea gAsi maine?
Da.

$i to vei ;urea pe bordul ei

www.dacoromanica.ro

3i

vei fi

DAPHNE DU MAURIER

376

din nou stapanul ei i vei tine carma In

many i vei simti puntea sub picioare?
Da.'

Iar William, William cdruia nu-i place

marea se va imbolnavi
sa vrea sd se
Inapoieze la Navron!
Nu. William va simti spuma saratd pe
buze i vantul in par, iar inainte de caderea
noptii
data briza va fi continua
va

vedea din nou uscatul

Incalzith de soare,

va mirosi iarba

iar asta va fi Bretagne;

vi... acas6.

8tatea, ca si el, pe spate, cu mainile sub

cap. Cerul se schimbase putin, capatase o
paloare prevestitoare a zorilor gi vantuletul
se mai intense.
MA. intreb
vorbi francezul
de
card oare a uitat omenirea cum sA.' trdiascd,

sd iubeasca si sd fie fericita?! Trebue ca

data si-odata, a fost un lac ca acesta In
viata fiecarui bArbat.
Poate ca a fost o femeie,

si ea i-a
spus barbatului s cladeasca o cas'a din
trestie

una din lemn, i dupa aoeia

una din pialra; si venira alti barbati si

alte femei tin curand nu mai fury nici
lacuri, nici dealuri, nimic decAt casute de
pjatra toate la fel.
Dar to i cu mine avem lacul nostru
www.dacoromanica.ro

GOLFUL FRANCEZULUI

37

i dealurile noastre, numai pentru noaptea

avem numai trei ore pang la rasaritul soarelui.
Cand ziva se ivi, li se pare :ca poarta
cu ea o claritate rece i o luminozitate necunoscuta mai 'nainte. Cerul era dur i stralucitor
iar lacul se lntindea /a picioarele
for ca o tava de argint. Se ridicara din nisip
si francezul se scalds in apa rece ca aceia
a nordului inghetat. Pasarile Incepura imedial sd-i dreaga glasurile prin paduri, iar
francezul iesi din lac, se imbraca si se duce
spre plaja, unde fluxul era mai malt. Cam
aster i

la o sula de metri era ancorata o barca

de pescari
mele lungi

cand William ii vazu, trase ravasli spre ei.

Ramasera pe plaja asteptand barca si dei

data, la orizontul indepartat, Dona vazu

panza alba a unei corabii care se Indrepta
spre farm. Vasul se preciza din ce in ce, i
se vedea forma, catargele rosii i panzele
uinflate.

La Mouette se intorcea sa-si is stapanul;

iar cand el se urea in barca

manevra

micuta panza a singurului catarg, i se paru

Donei ca acea clips facea parte din o alta,
de mult, cand statuse pe faleza i privise
marea. La orizont corabia plutea ca un simbol al evadarii" si'n lumina diminetii purta
www.dacoromanica.ro

378

DAPHNE DU MAURIER

ceva k.nidat in ea, casicum n'ar fi aparut

odata cu lumina zilei, ci ar fi apartinut unui
alt veac si unei alte lumi.

PArea o corabie pictata, pe marea albicioasa si linistita. Nisipul era rece si Dona
se infiora. Un val ii span.' picioarele goale
si se retrase. Apoi rasari soarele din mare,
ca un glob de foc dur si rosu.

www.dacoromanica.ro

A paruta In

ED1TURA VATRA S. A. 12.

in luna Ockomvne 1943

Tiparul Cartea de Aur" S. A. R.

Bucure*ti, Lucaci 35, R. C. 339/935.

www.dacoromanica.ro