Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
MI Curs1
MI Curs1
INFECTIOASA
Boala sarutului
Boala studentilor
Febra glandulara
Definitie
Boala infectioasa produsa de virusul Epstein- Barr
(EBV)
termenul de mononucleoza infectioasa - Sprunt si Evans in
1921
virusul EBV izolat de la un pacient cu limfom Burkitt
se caracterizeaza prin
- febra, faringita, limfadenopatie
leucocitoza cu limfomonocitoza
limfocite atipice
-
Epidemiologie
raspandire universala
la adolescenti si adulti tineri (15-25 ani)
> 90% din adulti (35-40 ani) au anticorpi protectori
anti
EBV
rezervor = strict uman : 75-90% din pacientii
seropozitivi HIV sau cu alte cauze de imunodepresie
excreta virusul EBV prin secretiile oro-faringiene
infectii acute aparente sau inaparente
contagiozitate: 2-3 saptamini incepe din ultimile 34 zile ale perioadei de incubatie
transmitere prin :
secretii oro-faringiene(contact intim, sarut)
transfuzii, transplante
Etiologie
Virusul Epstein-Barr (EBV)
- gama herpesvirus
miez ADN liniar dublu-catenar
nucleocapsida icosaedrica
anvelopa virala glicoproteine
asociat cu:
carcinomul nazofaringian
limfom Burkitt
b. Hodgkin cu celularitate
mixta
limfom cu celule B la pacientii
cu infectie HIV
- 2 tipuri EBV nu sunt distinse
prin teste serologice
conventionale
Patogenie (1)
Infecteaza epiteliul orofaringian si glandele
salivare
rec.CD21= angina
Replicare + viremie + infecteaza limfocitele B
Proliferarea limfocitelor B infectate +
limfocite T reactive
= activarea policlonala limfocite B
= inversare raport LT CD8 - LT CD4 ~
Hodgkin
= hipertrofia tesutului glandular : adenopatie
+limfocitoza
Deficit LT proliferare LB
Patogenie (2)
Faza acuta
1/1000 limfocite B infectate in sangele periferic
Activare policlonala LB = produc anticorpi heterofili
Proliferare reactiva LT = inversare CD4/CD8,
LTS, LTC, NK
IFN - marker nespecific de activare LT
Faza cronica
1/1000.000 limfocite B infectate in sangele periferic
Replicare virala mult redusa in LB
LB infectate exprima pe suprafata EBNA
LTC specifice anti EBNA distrug celulele infectate
Este exprimata gena BCRF1 omolog IL10 = inhiba
sinteza IFN
Manifestari clinice
Copii mici = asimptomatici, faringita usoara tonsilita
PERIOADA INCUBATIE : 4 - 6 saptamini
PRODROM: 2 saptamini: stare de rau, astenie, mialgii
PER. DE STARE: FEBRA sapt 1-2
ANGINA (50% din cazuri
pseudomembr.)
ADENOPATIE
SPLENOMEGALIE s 3
HEPATOMEGALIE
RASH MORBILIFORM rar spontan, frecvent dupa
administrare de ampicilina, mai frecvent pe brate si trunchi
ENANTEM la limita intre palatul dur si
moale
EDEM PALPEBRAL
Adenopatia
primele 2 saptamini
ggl. laterocervicali
uneori generalizata
ggl.
mariti de
volum
sensibili
simetrici
neaderenti
Adenopatie laterocervicala
Angina pseudomembranoasa
primele 2 saptamini
hipertrofie tesut
amigdalian cu
exsudat abundent
angina pseudomembranoasa
Angina pseudo-membranoasa
din MNI
Probe biologice
Leucocitoza 10.000 20.000 /mmc
s 2-3
Limfomonocitoza cu > 10%
limfocite
atipice: celule albastre
limfocite mari, citoplasma
abundenta,
vacuole, nc tendinta la lobulare,
cromatina densa
cel mai frecvent LT CD8+ reactive
Afectare hepatica
TGP + FAL
uneori hiperbilirubinemie
Raspunsul in anticorpi in
infectia cu EBV
IgG
anti
VCA
anti
EA-D
anti
EA-R
anti
EBNA
+
-
+
+
+
-
Infectie
vindecata
Reactivare
prin
imunosupresi
e
++
Limfom
Burkitt
++
+
++
MI acuta
Convalescent
a
Complicatii (1)
1. Complicatii SNC: la copii in primele1-2 saptamini
Clinic = MENINGITA-ENCEFALITA, evolutie benigna
cefalee, ataxie cerebeloasa, rar hemiplegie acuta, psihoza
Alte asocieri: paralizie n.VII, sd. Guillain-Barre,
mielita acuta transversa, nevrita acuta perif.
2. Ruptura splenica: 0,5%, mai barbati care fac efort fizic
durere abdominala iradiata in umarul stg
3. Obstructia CRS
hipertrofia t.limfoid, inflamatie + edem epiglotic
Complicatii (2)
4. Complicatii hematologice
Anemie hemolitica autoimuna: 2% din cazuri MI in s1
test Coombs pozitiv cu anticorpi la rece (anti Ag-i
eritrocitar)
rar evolutie fulminanta: anemie grava, Hb urie + icter
Sinteza Ac nespecifici: factor reumatoid, Ac AN,
Ac anti fb musculara neteda, Ac antitrombocitari,
crioglobuline
Trombocitopenie, Purpura Tpenica
5. Suprainfectii bacteriene
Faringita streptococica: 10% din MI, dupa vindecarea
faringitei MI
Tratament
Masuri nespecifice de sustinere: odihna, analgezie,
antitermice,
AINS, se evita eforturile fizice
Corticoterapie - fara beneficiu in formele necomplicate risc
suprainfectii
- previne obstructia CRS in caz de hipertrofie amigdaliana
severa
- anemia hemolitica autoimuna, trombocitopenia severa
- afectare severa SNC, cardiaca
Splenectomie : de urgenta in ruptura de splina
Antibioterapie: in cazuri confirmate de faringita bacteriana
supraadaugata
In studiu: IFN,
LT specifice antiEBV,
vaccin anti EBV
Dg. diferental MI
Infectie acuta CMV
MI heterofil negative, varsta, faringita,
splenomegalia, limfadenopatia
Toxoplasmoza
Infectia HIV
HHV6
Hepatite
R. hipersensibilitate la medicamente
Rubeola
Limfocitoza infectioasa acuta
Limfom
Leucemia