PARTEA A CINCEA Controlul compasului la bord Determinarea completa a deviatiilor compasului magnetic. Controlul corectiel compasutuiDETERMINAREA COMPLETA 25 A DEVIATIILOR COMPASULUI MAGNETIC. CONTROLUL CORECTIEI COMPASULUI §1 Considerafii introductive. Pregatirea navei pentru determinarea deviafiilor Asa cum s-a aratat la capitolele 3 si 4, elementul de baza in navigatie este deter- minarea directiilor fn orizontul adevarat, a drumului pentru deplasarea navei in sigu- ran{a spre punctul de destinatie si a relevmentelor, folosite la rezolvarea problemelor de poziie in navigatia costiera. Utilizarea compasului magnetic pentru determinarea directiilor adevarate impune cunoasterea deviatiilor. Compensarea reduce deviatiile magnetice, ins4 nu le anuleaz&. De aceea, dup’ compensarea compasului magnetic se procedeaza la deter- minarea deviatiilor rémase; m&rimile deviatiilor determinate se inscriu in tabela de deviagii pentru drumurile compas de la 0° — 350°, din 10° in 10°, folosita in navi- gatie pentru convertirea drumurilor gi relevmentelor. Deviatiile unui compas magnetic variazd ins& functie de latitudinea magnetica, la inc&rcarea unor marfuri cu propriet&ti magnetice, dupa efectuarea unor reparatii la corpul navei etc. (vezi cap. 3, § 4, pet. 4); de aceea, operatiunea de determinare com- pleta a deviatiilor se impune de fiecare dat4 cand observatiile de control aratA ci valo- rile acestora difera cu mai mult de + 0°.5 fafa de cele inscrise in tabela de deviatii. fn principiu, deviafiile se determind prin efectuarea unei giratii complete cu nava gi folosirea unui procedeu care s4 permit& stabilirea valorii deviatiilor in dru- murile compas din 10° in 10°; aceste procedee pot fi grupate astfel: 1 - Procedee de determinare a deviayiilor prin compararea relevmentelor, care folosesc relatia de calcul (3-27): 5=Rm- Re. Dintr-o pozitie cunoscutd, se determina relevmentul Ra 1a un obiect departat sau azimutul unui astru; Ra se converteste in Rm folosind relatia (3-23): Rm - Ra — d. Pe timpul giratiei, din 10° in 10°, se m&soar4 relevmentul compas Rc la obiect sau astru; deviatiile se calculeaza din relagia (3-27). Din rfndul acestor procedee de determinare a deviatiilor, in practica navigafiei se folosesc indeosebi urmatoarele: —cu un obiect departat de azimut cunoscut; ~ cu un obiect depirtat de azimut necunoscut; — cu observafii la Soare. 2 - Procedee de determinare a deviafiilor prin compararea drumurilor, care aplic& relatia de calcul (3-27'): 3=Dm-Dce. 599Pe timpul giratici, din 10° in 10°, se citeste simultan Dg, drumul la girocompas cu D’c, drumul la un compas magnetic cu deviatii cunoscute si Dc, la compasul magnetic ale carui deviatii trebuie determinate. Dg sau D’c se converteste in drum adcvarat Da folosind relafiile: Da=Dg+Ag (relatia 4-22); Da = D'c +8 +d sau Da = D'c + Ac (relatia 3-21). Da se converteste apoi in drum magnetic Dm prin relatia (3-19): Dm = Da - din Dm si De se calculeaz apoi deviatiile. fn practica navigatiei, procedeele folosite pentru determinarea deviafiilor prin compararea drumurilor sunt: ~ cu girocompasul; acesta este procedeul care se aplica cel mai frecvent la bor- dul navelor maritime comerciale; = cu un compas magnetic ale cérui deviatii sunt cunoscute. La bordul navelor maritime comerciale determinarea deviatiilor se efectueaza de c&tre ofiterii de punte, sub conducerea comandantului navei. Determinarea deviatiilor compasurilor magnetice de la bord s cutata in urmatoarele situatii: ~ dupa compensare, pentru determinarea deviajiilor rimase; — dupa lucriri de reparatii la corp, pe doc sau in stare de plutire, de o amploare si o tehnologie care si faca posibila schimbarea magnetismului navei, deci a devi- atiilor; dupa incirctri sau descirciri (totale sau partiale) de mirfuri cu proprietiti magnetice (minereu de fier, laminate de ofel, fonta etc.); —dup& operatiuni de incircare sau descircare efectuate cu macarale electro- magnetice; —de fiecare dati cand pe timpul navigatiei se constat& cd deviatiile au o dife- renj4 mai mare de 0°.5 fay de valorile inscrise in tabela de deviafii (ca urmare a variatici magnetismului navei in timp, schimbarii apreciabile a latitudinii magnetice etc,). Determinarea deviatiilor trebuie sa asigure o precizie in limitele de + 0°.5. At&t precizia indicatiilor compasurilor magnetice, cat si ale girocompasului, trebuie verificatd ins’ pe timpul navigatiei; operatiunea este cunoscuté sub denu- mirea de controlul corecfiei compasului. Controlul corectiei compasului se efectueaz’ prin compararea relevmentelor, folosind relatiile: Ac = Ra ~ Re (relatia 3-28), pentru compasul magnetic. Valoarea deviatiei se stabileste din relatia (3-18): 8 = Ac - d; m&rimea deviatici astfel determinat& pentru drumul in care se navigd se compara cu valoarea deviatiei din tabeld. Ag = Ra - Rg (relatia 4-23), pentru compasul giroscopic. Controlul corectiei compasului se eectueaza prin urmatoarele procedee: — cu aliniamente; prin determinarea punctului navei cu observatii costiere independente de compas; ~ cu observatii astronomice. In afara acestor controale prin observatii, erorile grosiere ale girocompasului care apar accidental, ca urmare a unor defectiei de functionare, de naturd electricd sau mecanicd, se verificd prin compararea continud a indicayiilor compasului giroscopic cu ale celui magnetic. 600 impune a fi exe-Determinarea deviatiilor se executd in conditii hidrometeorologice favorabile; pentru navele de tonaj mediu, de exemplu, se recomanda ca intensitatea vantului si Cand deviafiile se determina printr-un procedeu care foloseste compararea relevmentelor, este necesar ca vizibilitatea sa fie buna. Daca determinarea deviatiilor se impune a fi executata in conditii de vizibilitate limitata sau pe timpul noptii, situatie destul de frecventa in practica exploatarii navelor maritime comerciale, se foloseste procedeul prin compararea drumurilor dupa indicafiile girocompasului. Obfinerea unor rezultate bune in determinarea deviatiilor este conditio- nata de luarea a o serie de masuri la bord, menite sd asigure influente normale ale magnetismului navei asupra compasurilor magnetice, in condifii de navi- gafie: ~nava si fie incircata astfel ca s4 prezinte o asietd normala gi s4 nu aiba inclinari transversale; —instalatiile mobile de la bord, ca bigi, macarale, gruie, scdri de bord, capace spiraie compartiment masini etc., s4 fie amarate in pozitiile lor de mare. Aceeasi méasura se ia cu manevrele curente ale instalajiei de incircare (balansine, sérme de siguranta, lanquri etc.); ~ se verific& starea compasurilor magnetice (fixarea magnefilor, a corectorilor etc.) si se indeparteaza obiectele aflate accidental langa acestea, care ar putea si aiba © influenja magnetic’. Mai existA si alte procedee pentru determinarea deviafiilor compasurilor magnetice, decat cele menfionate in acest capitol; cele tratate aici apreciez ins ca sunt cele care s-au dovedit mai utile in rezolvarea acestei probleme in practica navigatici. §2 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin compararea relevmentelor 1 Cu un obiect departat de azimut cunoscut Procedcul sc aplici fn conditii de vizibilitate bund. Nava, pregatiti pentru determinarea deviajiilor, se plaseazi la o distanf& suficient& fati de obiect (aga cum se arati mai jos) si se determina pozitia cu precizie, printr-o metoda inde- pendent& de compas (cu unghiuri orizontale, prin sistemul Decca, cu distanfe), folosind o hart la scari mare. Se scoate din hart relevmentul adevarat Ra la obiect, fafa de pozitia determinati, care se transformi in relevment magnetic Rm (relafia 3-23): Rm-Ra-d. Se executd doua giratii, cAte una in fiecare bord, cat mai regulate si cu vitezi redusa; felul manevrei trebuie si aibi in vedere ca erorile de antrenare a rozei gi histerezis magnetic (vezi cap. 3, § 5, pct. 4) sd fie cat mai mici, egale si de semne contrarii, pentru cele dou’ giratii. OiPentru executarea observajiilor necesare, se asiguri un observator la alidad’, Pentru mdsurarea relevmentelor prova Rp la obiect si cate doi la fiecare compas magnetic: unul pentoa doilea pentru inscrierea relevmentelor prova si a drumurilor compas in foaia de observasii. Foile de observasii pentru girajia tribord si babord se pregdtesc din timp, in forma prezentat’ mai jos. Observatiile incep dup& ce nava a intrat intr-o giratie regulat& (dupa circa 60° de la inifierea giratiei). Observatiile constau din masurarea Rp la obiect, din 10° in 10°, si citirea simultani a De, la fiecare compas magnetic. Operatia este condusa de cltre observatorul de Ja alidad. El fixeazi alidada pe cercul azimutal, din 10° in 10°, functie de sensul giratiei; anunj& Rp care urmeazi (,urmeazl... grade!"), ,atentie!* — cand obicctul se apropie de directia relevmentului gi ,,stop!“, in momentul relevarii. La ,stop!, primul observator de la compas citeste De, la precizie de 0°.5; al doilea, inscrie Rp si Dc in foaia de observatii. Dup terminarea celor doua giratii si completarea foilor de observafii, se procedeazi la calcularea deviatiilor din relatiile: Re = Rp + De si = Rm— Re. Deviafiile astfel calculate se inscriu pentru fiecare girajie in parte, ca ordonate, intr-un grafic (fig. 25-1), tn care pe axa absciselor sunt trecute drumurile compas, din 10° in 10°; se unesc varfurile ordonatelor, elimindnd cu atensie punctele determinate de eventualele observatii eronate, astfel ca curba si aib& o variajie ct mai apropiati de o armonic’ si se objin in acest mod curbele de deviasii pentru giraria la tribord si babord (fig. 25-1). Diferengele de ordonate (de deviatii) ale celor dou& curbe sunt determinate de suma erorilor de antrenare a rozei si histerezis magnetic. Dac& cele dou’ giratii au fusi cxccuiaic cu avccayi vied yi avciayi ungiti de card, cruiiic yirajici fa tai sunt egale gi de semn contrar cu cele ale girafiei 1a babord. Trasind curba medie a deviatiilor, se elimin’ efectul celor dou’ erori. Se procedeaz4 apoi la intocmirea tabelei de deviafii pentru drumurile compas din 10° in 10°, reprezentate de ordonatele curbei medi (fig. 25-1). Din valorile Dec si 3 din tabela de deviayii ve calculeazi drumurile magnetice Dm corespunzitoare, prin relajia (3-20): Dm = DC + 8; tabela de deviasii, astfel intocmit’, pe care se noteaza compasul c&ruia apartine, data gi procedeul folosit, se afiseaz4 in camera de navigatie pentru efectuarea convertirilor de drumuri si relevmente. Precizia deviatiilor astfel determinate este afectati de eroarea de paralaxd sub care se vede raza de girafie a navei din obiectul observat. Considerdnd ci deviafiile se determina prin executarea a dou girafii opuse, se poate demonstra c& eroarea maxima se menfine in limitele de + 0°.5, daci nava se depirteaz& de obiect la o distant’, in mile marine, egal cu cel putin o dati diametrul giratici, in hectometri (ex.: diametrul giratiei = 6 hm; nava trebuie si se depirteze de obiect la distanta de cel putin 6 Mm). De asemenea, eroarea devine minim& dac& relevmentele prova incep si se misoare cfnd obiectul se vede la travers (Td. sau Bd.); in acelasi moment se recomanda s& se faci si observatiile (independente de compas) pentru determinarea pozitiei navei, folosita la calcularea relevmentului magnetic Rm. Exemplul 1. in ziua de 15 februarie 1973, in punctul @ = 37°15’.8 N; A= 8°40'.8 E, la bordul m/n BUCURESTI se executi determinarea deviajiilor compasului 602etalon, prin efectuarea a doua girafii si relevarea farului Galitona. Punctul navei a fost determinat prin procedeul unghiurilor orizontale; din acest punct farul Galitona se afld in Ra = 35°.2; dig73 = — 3°.2. Partial, valorile obscrvafiilor sunt trecut in foile de observatii pentru girafia la tribord si babord. FOAIA DE OBSERVATIL Giratia la tribord . Giratia la babord Rp Rm 3 Rp Rm : +De -Re +De -Re a = 310° ae: — = +3°.0 [= ~ -3°.0 5.5 35.5 91S 415 20 38.5 320 38.5 42.5 -2.5 16 36 81 41 10 38.5 330 38.5 +2.5 -15 26 36 70 40 0 38.5 340 38.5 — +2.0 -10 36.5 | 36.5 59.5 | 39.5 350 38.5 350 38.5 +15 0 47 37 48.5 38.5 340 38.5 405 360 38.5 05 58 38 39 38 330 38.5 10 38.5 05 p—_} -"° 4} 410 69 39 27.5 31.5 320 38.5 20 38.5 -1.5 peer perenne cs eee 80 40 17 37 310 38.5 = 30 38.5 a -2.0 +20 90.5 6.5, 36.5 etc. Cu deviafiile astfel calculate pe foile de observafii, se traseazd curbele de deviajii pentru girajia la tribord si babord (fig. 25-1); in raport cu cele dou’ curbe, se traseazi curba medie a devlatiilor.© 0 0 Girajia ta Td. © © © Giratia ta Bd Curba medie 0 deviatilor Fig. 25-1 Se scot deviajiile pentru drumurile compas, din 10° in 10°, reprezentate de ordonatele curbei medii si se intocmeste rabela de deviasii TABELA DE DEVIATIL —m/n BUCURESTI — Locul' (@ = 37°15’.8 N; A = 8°40'.8 E) ‘Compas etalon ~ Observatiile la Galitona 1309 1073 De 6 Dm De 5 Dm 0 $2.5 2.5 180 2.0 178.0 10 +24 12.4 190) =12 188.8 20 423 22.3 200 0.6 199.4 30 +18 31.8 210 0 210.0 40 +11 ald 220 40.5 220.5 35U 40.4 50.4 230 | +10 hint: 60 0.4 59.6 240 | 414 2414 70 1.2 68.8 250 +16 251.6 80 -17 78.3 260 +2.0 268.0 9023 87.7 270 +23 272.3 100 ~3.0 97.0 280 +25 282.5 110 3.4 106.6 290 42.7 292.7 120 3.8 116.2 300 42.9 302.9 130 4.0 126.0 310 +3.0 313.0 140 3.8 1362) 320 43.2 323.2 150 3.6 146.2 330 +3.2 333.2 160 3.3 156.2 340 43.0 343.0 170 2.6 167.4 350 42.8 352.82. Cu un obiect departat de azimut necunoscut Expresia de ,,azimut necunoscut folositi pentru denumirea acestui procedeu trebuie injeleasé in sensul ci relevmentul magnetic utilizat pentru calculul deviafiilor este cunoscut cu aproximatie. Aproximatia in stabilirea relevmentului poate s& fie cauzata de lipsa unor repere favorabile pentru determinarea precisi a pozitiei navei, prin metode independente de compas, scara harjii prea mica etc. Procedeul de urmat privind executarea observatiilor, calculul deviatiilor pe foile de observafii, trasarea curbelor de deviafii etc. este identic cu cel indicat mai sus 1a metoda ,,cu un obiect departat de azimut cunoscut"; in acest caz ins, dup’ trasarea curbei medii a deviatiilor, axa absciselor trebuie deplasaté paralela cu ea insdsi, in sens pozitiv sau negativ, cu o valoare egald cu eroarea ,,a“ in relevmentul magnetic, asifel ca suma deviafiilor pozitive sa fie egald cu suma deviatiilor negative. Eroarea in relevmentul magnetic a este dat& de raportul dintre suma algebricd a deviatiilor, citre numarul lor, sau cu o aproximatie ce satisface rezolvarea practic a problemei: +6. By. +B yg tByy +8, Brag + 8p +8515 13st Sig 8 ‘Axa absciselor (,drumurilor compas") se deplaseaz paralel cu ea insisi, cu valoare i in sensul erorii in relevment a, astfel calculati; deviatiile determinate de curba medie se scot in raport cu axa deplasata. fn cazul in care compasul are un coeficient A (vezi cap. 3, §4 si relatia 3-9), cantitatea € cu care se deplaseaz axa absciselor, paralel cu ea insisi, este dati de expresia algebric&: a €=a-A. 3. Cu observafii la Soare Operatia se exccuti cind indltimca Soarclui este mick (< 30°), astfcl ca masurarea relevmentelor si se poata efectua cu usurinta gi precizie. Giratia navei se inijiazd cand Soarele este vizut in apropicrea traversului, cu sensul spre astru. Masurarea relevmentelor se incepe cand Soarele este vazut in Rp = 0°, dupa ce nava a imtrat intr-o girafie uniforma; se masoara relevmentele prova Ja Soare, din 10° in 10°, si simultan se citeste drumul compas (Ia toate compasurile magnetice de la bord.). in momentul primei gi ultimei observatii, se citeste yi ora cronometrulyi. Pentru inscrierea observajiilor si calculul deviatiilor, se recomanda folosirea urmatoarei foi de observatii: FOAIA DE OBSERVATII PENTRU GIRATIA LA TRIBORD (BABORD) ‘Numar de Ora 2 1] Az magnetic ordine ‘cronometra Lda Each Raines (Az,) [ t | 0 uo” 35° 350° 605Dupa efectuarea celor 36 observatii (din Rp = 0° pani in Rp = 350°)* si completarea foilor de observatii, deviatiile se determina astfel: — se calculeaza azimutul Soarelui pentru momentul primei observatii Az yi al ultimei observafii Az3s, din orele citite la cronometru in aceste. momente si coordonatele pozitiei navei; AA b. e 2. e | Fig. 25-2 Ne observotie’ ~se calculeaz& azimutul magnetic Az,.o pentru momentul primei observatii functie de declinatia magnetic, din relatia: Aino = Azo - 4; —se intocmeste graficul variafiei azimutului Soarelui (fig. 25-2) pentru intervalul de timp al observatiilor. Intocmirea acestui grafic are la baz4 accepjiunea c& pentru durata relativ redus& a girafiei, variatia azimutului este proportionala cu timpul gi c& momentele observatiilor sunt separate de un interval de timp constant. Pe axa absciselor se trec momentele celor 36 observafii, indicate prin numarul lor de ordine, de la 0 la 35*, separate de o m&rime grafic4 constanta. Din punctul 35, corespunzator ultimei observatii (in Rp = 350°), se ridicd ordonata egal cu variatia azimutului AAz fn intervalul de timp dintre prima si ultima observatie: AAz = Az3s — Az. Se uneste apoi originea cu varful ordonatei AAz, ridicat’ prin punctul corespunzator ultimei observatii si se obtine curba variatiei azimutului; se calculeazi deviatiile din foaia de observajii pentru fiecare observatic in parte, din relatia: 8=Az,—Re Azimutul magnetic Az, pentru momentul unei osbservali oarecare se obfine ficfnd soma a2: nl cresterea azimutului, reprezentat in grafic prin “ordonata momentului observatiei respective; de exemplu, azimutul magnetic Azpis, pentru observatia a 18-a, cand Soarele a fost relevat in Rp = 180°, se obtine din relatia: Azmis = Aimo + AAZig unde AZ;, este cresterea azimutului pentru observatia considerata, scoasa din grafic. Dupé calcularea complet a deviatiilor pe foaia de observatii, se traseazi curba deviajiilor si se intocmeste tabela de deviafii, in modul aratat mai sus la punctul 1. * Se recomandi numerotarea observatiilor de la zero, pentru a se asigura corespondentatintre numérul de ordine si Rp in care s-a relevat Soarele; de exemplu, observatia a 18-a s-a executat in Rp = 180°. 606Este un procedeu care d& rezultate bune in practica navigatiei, fiind precis si comod de executat. Dat find distan{a enorma la Soare, marimea curbei de giratie nu este conditionath; se recomand’ deci ca giratia sX se mentind uniformd, din motivele aritate mai sus si s{ se execute cu un unghi de crm cat mai mic, pentru ca erorile de antrenare a rozei si histerezis magnetic si se mentin& in limite neglijabile. In aceste condifii, determinarea deviatiilor se executA printr-o singur& girafie, reali- zAndu-se astfel economie de timp. Pentru precizia operatiei, de foarte mare importantd este felul in care se executd misurarea relevmentelor prova la Soare. Vizarea direct prin geamurile colorate ale alidadei sau folosirea oglinzii pentru relevare prezint& dificult4i yi multiple surse de erori. Practica a dovedit urmatorul procedeu ca foarte precis si comod: ~se monteaz& pe cercul azimutal o alidadi simpli, cu fir reticular, care se orienteazA succesiv pe gradatiile de relevmente prova multiplu de 10°. pe masur ce nava gireazi; —momentul misurarii relevmentului prova la Soare (multiplu de 10), pentru care alidada este dinainte orientat{, este indicat de trecerea umbrei firului reticular pe centrul pivotului de rotire a alidadei. in navigatia la larg, dacd nava nu este dotati cu girocompas. acesta este unicul procedeu care poate fi aplicat pentru determinarea completa a deviatiilor compasu- rilor magnetice de la bord. §3 Procedee pentru determinarea deviatiilor prin compararea drumurilor 1 Cu girocompasul Girajia navei se exeeutl k Operafia de determinare a devi jrocompasului; pe timpul giratiei, din 10° in 10° drum girocompas, se citesc simultan drumurile compas Dc la compasurile magnetice de la bord, care se inscriu in foaia de observatii. NaNO Nm ae Fig. 52-3 Deviafiile magnetice se calculeazi astfel (fig. 25-3): -sc calculcazi drumurilc adevaratc Da corespunzitoare drumurilor girocompas: Da = Dg + Ag (relafia 4-22); ~se calculeaz4 drumurile magnetice Dm corespunzatoare drumurilor adevarate: Dm=Da-d; 607—se calculeazd deviatiile, pe foaia de observatie, pentru drumurile compas De citite: 8 = Dm - De. Exemplul 2. 23 mai 1973. Pe timpul girafiei la tribord s-au facut urmatoarele citiri: ~ la girocompas-~ — 1a compasul etalon Corectia girocompasului Ag = + 0°.5; djs73 = -2°.2. Foaia de observafii pentru girafia la tribord Girosommns | De 4 pm | Gams | 3 Dg Ag De 30%. | 025] 2085: 29.2 322.7 3105 +1°.2 40 [405 | 405 29.2 42.7 42 40.7 etc. etc. Se traseaz’i apoi curba deviajiilor si se intocmeste tabela de deviatii, in modul indicat mai sus la § 1, punctul 1 Daca girayia se executi lent si uniform, aga cum s-a arditat, erorile de antrenare a rozei gi histerezis magnetic sunt neglijabile, astfel ci determinarea deviatiilor se efectueaza printr-o singura giratie. Aplicarea acestui procedeu nu este conditionata de vizibilitate, de zi sau noapte, fapt deosebit de important mai ales la navele maritime de transport, la care necesitatea determinarii deviatiilor apare mai frecvent, ca urmare a operafiunilor de ‘incircare/descircare de marfuri cu proprietfi magnetice, iar plectirile din port sunt impuse la ore si in conditii de observatie variate. Este un procedeu precis si comod, care se recomanda a se aplica cu prioritate la navele dotate cu girocompas. Aplicarea lui este conditionatd insé de cunoasterea corectiei girocompasului Ag, care se determina in modul indicat mai jos, la § 4. 2 Cu un compas magnetic ale carui deviatii sunt cunoscute Pe timpul giratiei, din 10° in 10°, se citeste simultan drumul compas D’c, la compasul cu deviafii cunoscute si Dc, la compasul ale c&rui deviaii trebuie determinate. Se calculeazi drumurile magnetice corespunzitoare drumurilor compas D’c, folosind relajia: Dm = D’c + 8. Deviajiile se calculeaza din relajia: 8 = Dm ~ De. Exemplul 3. in timpul girajiei la tribord s-au citit simultan: la compasul magnetic cu deviatii cunoscute (compas etalon)... D’e, = = 60° (5 = +1°.5) etc; la compasul magnetic ale carui deviafii trebuie determinate (compasul de drum)... De = 66° 608Foaia de observatii (girafia la tribord) ~ von | i i etaion Compas de drum Compas om pa De 8 De 3 oor | +25 | oles 66° 4.5 etc. ql etc: Se traseazi apoi curba deviajiilor gi se intocmeste tabela de deviatii in modul indicat mai sus la §2, p. 1. Procedeul se aplic& la navele care nu sunt dotate cu girocompas situafiile cnd la unul din compasurile de la bord sau in apropierea lui lucrifri capabile si-i modifice deviayiile. indeosebi in wu efectuat §4 Controlul corectiei compasului Prin controlul corectiei compasurilor magnetice, etalon si de drum, sc injelege activitatea curent& a ofiferului de cart, in navigatie, de a determina corectia Ac a acestora, in drumurile urmate de nava. Controlul corectiei girocompasului Ag se efectueazii la intervale mai mari, cind litatea aplicdrii unor procedee precise; controlul curent al girocompasului in navigatie se efectucazd prin compararea continua a indicatiilor acestuia cu cele ale compasului magnetic, de catre timonier gi verificarea de catre ofiterul de cart, dupa fiecare schimbare de drum. 1 Cu un aliniament Este un procedeu precis, care se recomanda a fi aplicat cu prioritate, indeosebi pentru controlul corectiei girocompasulyi. Se procedeaza astfel: ~ in momentul in care nava ,,taie“ aliniamentul, se masoara relevmentul compas Rg sau Re la unul din obiectele acestuia. fn cazul controlului corectiei compasului magnetic, simultan se citeste si drumul compas. Momentul ,,t4ierii“ aliniamentului se controleazd de c&tre un observator cu binvclul; — se stabileste relevmentul adevarat Ra determinat de aliniament; ~ corectia giroscopului Ag = Ra — Rg; — corectia compasului magnetic Ac se obfine astfel: se calculeazi Rm = Ra - d si apoi 5 = Rm — Rc; aceasta reprezint& deviatia compasului pentru Dc in care se afla nava in momentul ,,tdierii* aliniamentului. Exemplul 4. in ziua de 23 aprilie 1973, la trecerea navei prin aliniamentul farurilor Constanja, orientat in Ra = 270°.6, se masoari simultan urmitoarele relevmente: — la girocompas (cu corector automat ,,Delta‘) ... Rg = 271°.3; — la compasul magnetic etalon... Re = 268°.5 in De = 35°; d 973 = + 3°.5. Se cer corecfiile celor dous compasuri. 8Rezolvare: Girocompas Compas eaion Ag=-0°.7=A =1°.4 pentru De = 35° Deviatia compasului magnetic se calculeaz4 pentru comparare cu cea conjinut& in tabela de deviasii, in drumul compas respectiv. 2 Prin determinarea punctului navei cu o metoda independenta de compas In navigatia costier’, odat{ cu executarea observatiilor pentru determinarea pozitiei navei printr-o metoda independenta de compas (cu unghiuri orizontale, distanje) se masoard simultan si un relevment compas Re la un obiect. Din punctul determinat se scoate din hartd relevmentul adevarat Ra la obiect, din care se calculeazi corectia compasului: Ac = Ra - Rc; si apoi deviatia: & = Ac - d. 3 Prin procedee astronomice Corectia compasului se obtine astfel: ~ se m&soari relevmentul compas Re sau/si Rg 1a astru; —se calculeaz& azimutul astrului Az pentru momentul observatiei, metoda de calcul si elementele necesare fiind functie de astrul observat; —se calculeazi corectia compasului: Ac = Ra — Re si 8 = Ac — d, in cazul compasului magnetic; Ag = Ra — Rg, in cazul girocompasului. Procedeele astronomice folosite cel mai frecvent pentru controlul corectiei compasului sunt urmitoarele: —cu un astru oarecare, la 0 inaltime care s4 nu depaseasc& 30°. Azimutul se calculeaza din @, 8 si P, in modul aritat la capitolul 15, §3, la precizie de 0°.1; pentru objinerea elementelor de calcul, in momentul masurarii Rc si/sau Rg la astru, se iau urmatoarele date: ora cronometrului (necesar calculului unghiului la pol P) si citirea la loch (pentru determinarea punctului estimat). fn practica navigatiei, acest procideu isi guseste aplicarea indeosebi prin observatii 1a Soare; —cu Soarele, in momentul rasdritului sau apusului vizibil. Relevmentul compas se m&soarS in momentul cind bordul inferior al Soarelui tangenteazi linia orizontului vizibil, la ristrit sau apus. Aplicarea procedeului este conditionatt de vizibilitate bund pe directia rasdritului sau apusului; dacd aceastd conditie este satisficut’, misurarea relevmentului compas se poate face cu precizie, prin vizarea directa a Soarelui. Calculul azimutului se face in modul indicat la capitolul 25, § 4; 610— cu Steaua Polard, Azimutul se calculeazi comod in modul indicat la capitolul 25, § 5. Procedeul este aplicabil numai in emisfera terestra nordic’, la latitudini cuprinse intre 0° si 40°N. La latitudini supcrioare acestora, misurarea relevmentului devine dificil’ si lipsita de precizie, datorit& inaljimii mari a Stelei Polare. Exemplul 5. {n ziua de 9 noiembrie 1973 in punctul @ = 43°0S’N; 2 = 29° 06'E, ora cronometrului A = 8°41"44" se masoara la Soare: — la compasul etalon... Re = 154° ... De = 165°: ~ la girocompas .. Rg = 160°.5 = dy = + 3°.5. Se cere corectia celor doud compasuri. Rezolvare: - A=8"41"44° +(Tm-A)=~- 10 24 Tm = 8°31"20" din 9.11. 9.11 pt. Tm = 8". Ta = 304°02'.4 §=S16°S1'.1 (d=0.7) Var. pt. Alm= 317 2u". Ata=_/ 00. a= va ‘v9.11 pt. Tim = 8°31"20". Ta=311 52.4 8=S16°S1'.5 +4=429 06.0 .40°5: PE = 19°01'.6 b—Calculul azimutului cig Z= tg 5 cos @ cosec P~ sin @ ctg P= (-x) +(-y) 9.48148 9.86354 83446 46221 29667 Z=N 159°.6E Az= 159°.6 ¢~ Compas etalon 4d ~Girocompas Az= 159°.6 Rg = 160. Ag= 0°.9 +2°.1 pt. De. = 165°