Documentos de Académico
Documentos de Profesional
Documentos de Cultura
Revista 2 Phoenix
Revista 2 Phoenix
s Ll-ma_ r
D INTRODUCERE
CUVANTUL
PRE$EDI
NTELUI
NATTONAL
E CoMTTETUL
DECONDUCERE
VA TNFORMEAZA
eRoBLEME
ALEpRoFEStEt
iN orze,trrREA
IRE$EDINTtLoR
COMITETELOR
DE CONDUCEREA FILIALELOR
eiHourAlrunln
ORGANIZAREA
PROFESIILOR
A RUBRICAPRACTICIANULUI
DISTRIBUIREA
SUMELORCATRECREDITORI
tr RUBRICA
ANATISTULUI
NOUA REGLEMENTARE
A PROCEDURII
REORGANIZARII
JUDICIARE
SI FALIMENTULUI
STRATEGIA
FtRMET-coMpoNrNrA
FUNDAMENTATA
A prANuLUt
DEREoRGANtzARE
JUDtcIARA
D JURISPRUDENTA
COtvttnrerA
25
DECtZil
ALECURII|
DEAPEL
C
N OPINIA SPECIATISTUTUI
APRECIERI
REFERITOARE
LAPRECIZARILE
PRIVIND
REFLECTAREA
pRtvtND
iN coNrneruTATE
A pRrNcrpALELoR
opERATruNt
FUZIuNEA,
gtLTCHTDAREA
DTZOLVAREA
:t
I
a
Colegiul
direcior
A P E L
NiculoeBdlon,Mihoi Dimonie,
Consilier
stiinfi[ic
conf.dr. RoduBufqn
Colegiul
de redoclie
AlexonidruFrumosu,
Adino Apostol,
Adriqn Cibchirdel
DTP& tioorreolizotlo
Grupul de pres6 Rom6nio
I
I
199.488de cazuli de falirnent,respectivcu 5,97omai
multedecAtin anul2000.
Cele mai putinecazuri au fost in Irlanda (a58) Si
Iatf,-ne ajungi qi in fatraultirnului num[r din acest
Spania(560)iar celemai multein Germania(49.600)
an al revisteinoastretrimestriale!
qi Marea Britanie (48.337) respectiv tocmai in
economiilecare se constituiein motorul economic
Nu puteminsd vorbi despreun bilanf de sfArqitde
european.
an acum cdnd editdm acestultim numdr din sirnplul
in
Prin comparafie,in Romdniaau fost declanqate
motiv c[ suntemabia in luna octombrre2002.
baza Legi 64 aproxirnativ35.000 de proceduriin
Voi incerca totuqi s[ arunc o plivire asupra
ultimii 5 ani,deci,statisticvorbind,o medieanualdde
trecutuluidar qi a viitorului apropiatdin perspectiva
cca. 7.000 de proceduri,ceea ce ne-ar plasa, prin
profesieinoastreprin prismaevoluEiilorintemedar gi
comparafie,la un nivel similar cu Belgia spre
exteme.
exemplu.
qi irnpactulpozitiv al
in mod evidentrecunoa$terea
Nu trebuie insd s[ neglijdm faptul cd economia
profesieinoastreasupramersuluieconomieirom6negti
ronrAneasc5se afld incd in faza de restructurare,
este,$i mai alesva fi, putemic influenlatde evolutria
rea$ezare
cu fagasprepiagd,respectivsprecerere,iar
procesuluide integrareeuropeand
a RomAniei.
proces
la
acest
conducein mod inevitabil,dar sdndtos,
Nu am trccut inc[ definitl de fazain caremai sunt
reorgemizareasau falimentul multor intreprinderi
unele voci locale care contestir.utiiitatea qi rolul neadaptate
noilor reguli.
pozitiv al profesiei noastrevdz6nd in lichidator
in contextulintegrdrii economiceglobale,dar in
"terminatorul"qi "groparul"intreprinderilorca qi cdnd primul rdnd europene, operatiunile economice
intreprinderile,fie ele cu capitalde stat sauprivat ar transfrontaliele
s-aumultiplicatexponenfial,vehiculul
puteafi fdr[ exceplievegnice.
principal constituindu-linvestigiilestrdinesub toate
Exist[ incd gi tenta{iastatului sub diverselesale aspectelelor directe, strategice,de portofoliu,
fonne institulionalede a controladilect sau indirect financiareprin fuziuni, achizigiisauprivatiz[ri.
declanqarea,
derulareasau terrninareaproceduriide
Iatd de ce, in sfArqit,in data de 3L mai 2002 a
faliment aflatd sub controlul legal al puterii intrat in vigoare Reglementarea Consiliului
judecdtoregti.
Uniunii Europene nr. L34612000cu privire la
UNPRL-uI,dupdcum $titi, a reacfionatcu energie procedurilede faliment.
fagdde acestefenomeneqi, chiardacirnu intotdeauna ln rnodevident,RomAnia,in drumul sduireversibil
cu succes,aceastanu trebuie sd ne neliniqteascirspreintegrareeuropeand,va trebui la un moment dat
deoareceavemun "aliat" qi acestaestechiar plocesui sI adopte aceastd reglementare binein(eles cu
de integrare europeandin care aceleaqiautoritd;i modificdrilesauaddusfuile
carevor fi existdndlaacea
romAnegtisuntpe deplin angajate!
dat5.
Conform statisticilor europene,in 17 teri din
Scopul'acesteireglementdrieste, pe de o parte,
reciproc[ a procedurilorde insolvenl[
Europade Vestin cursul anului 2001 s-auinregistrat recunoa$terea
Phoenix, otombrie-decembrie2
;
I
Comitetul
de conducere vd informeozd
v
Comitetul
{
I
c
5
t
:
de conducere vd informeqzd
ol de conducere vd informeozd
primirea comisionuluicaresi acoperecheltuielileefectuate cu cale acesteasuntabordate.Aceastaimpuneo activitate
qi sI le aducdprofitul rneritat.Ideeacreditirii procedur.iide continudin domeniu,practic o supraspecializare.
Pe acest
talirnent nu ar fi auit de ingrijordtoaredacdar existade la considercnts-a manit-estatnemulgumireain legdturd cu
bun inceput certitudineaprirnirii comisionuluiprestabilit. practicaunor tribunalede a numi judecdtori-sindicipe toti
Au fost menfionate situafii in care activitatea de judecdtoriiseclieicomerciale.
lichidare a fost susfinuti in prirna ei fazi. din realizirile
Una din problernelede interes general a constituit-o
obfinute de lichidator din lucrdrile de consultanti problemaonorariilor qi a comisioanelorpracticate.Nu este
economico-financiard.
cazul de a face aici o analizda diversitif,i practicii in acest
in unelecazuri.printr-unconsensla nivelul filialei, cei domeniu, revista noasfi5 rdrndnAnddeschisdprezentfuii
care au in derularelichidareaunor societdgicornercialecu opiniilor celorinteresafi.
patrimoniu corespunzdtor,acceptdsd preia qi cazurileunor
Men{iondrn, cu titlu irformativ, faptul cd Uniunea a
falimente in care debitorul nu mai are patrimoniu sau are susfinutincd de la infiilrlare, practicareaunui onorariulunar
unul greu valorificabil. Sigur cI nu putemsusfinecd aceasta caresdcorespundd
la doudsalariimedii pe econornie,ceea
ar fi solufia ideald intr-o economie concurenfiald,dar ce nu excludesitua(iaacceptfuiiunor onorarii mai mici, dar
oricum esteprefelabil5fatd de situafiain carelichidatori cu nici a unora mai mari (spre exemplu,de cca 10 milioane
zeci de lucrdri de anvergurl refuzdpreluarealichiddrii unor lei).
societ5ficomercialefdrl patrirnoniu.
In ceea ce priveqtecomisioanelepracticate,limitele
Sunt qi situa{ii in care creditorii stabilescun anumit uzualeale acestorasuntdestulde largi, situdndu-se
intre 5
nivel al onorariuluilichidatorului,nivel pe carejudecdtorul- qi I5Vo,ceeace nu excludeqi in acestcaz situaleain afara
sindic nu-l acceptd.De cele mai multe ori insd, onorariile acestorlirnite.spreexempluchiat20Vo.
sunt mici, mai alesin cazul in care acestease acordddin
Sunt de menfionat qi cazurile in care se acordd qi un
fbndul de lichidare constituit conlbnn legii.
avansde 10-30 rnilioanelei, la incepereaprocedurii.cu
Mai mul{i vorbitori s-aureferit la concurenfaexistentd restituireain momentulinceperiiincaslrilor.
iutre lichidatori, la cazurileir careunii dintre ace$tiaincep
Este remarcabild colabora-reaintre conducerile unor
intervenlii de numire chiar inainte de declanqarea filiale qi ale unor tribunalein scopul urmdririi constituirii
procedurii de reorganizarejudiciard saufhlirnent.
fottduluide lichidareqi a moduluide utilizzue,evitdndu-se
In acelaqicontexts-a vorbit qi despreposibilelesitua{ii astf-elsituaEiicareau permis ca sulnedin fondul mengionat
conflictualeintre membrii Uniunii, care ar trebui discutate s[ fie alocate lichidirrii unor societdfi comerciale cu
in cadrul unor arbitraje interne. in legdturl cu acestea, patrirnoniu.
opinia general5este ci membrii Uniunii. chia,rdacd au
Pe linia colaboririi cu judecdtorii-sindicise situeazdgi
interese profesionale colnune, sunt in concurenfd inifiativa unei filiale de a prezentatribunalului o listi cu
perrnanentd,condiqia esen[iali fiind insd ca aceastd rnembrii Uniunii care qi-au declarat disponibilifateade a
concurenf"isd fie uansparentdgi loiall. Desigur cI, la prirni lucrdri de lichidale,frrd consultareprealabild,demers
rcalizareaacestuideziderat,un rol irnportant,pe careinsd a cdruirezolvareesteincd in aqteptare.
nu il vom detaliaaici. il au judecitorii-sindici.
Relatareaaspectelorde mai sus a incercat sI evite
Majoritateafilialelor au apreciatutilitateaintf,hririlor exemplilicdrilecu nume de persoanesau filiale. intruidt
organizatecu participaieajudecltorilor-sindici,deqi la practicaincl eterogeniin domeniu,faceposibildregdsirea
unele filiale conducerileacestoraau intf,lniri fiecvente in aceloraqi
fenornene
in rnairnultelocuri.
cadrulcdlorase discutiiatdt cazurigeneralecdt gi cazurile
S-aincercatastfel o prezenta_re
a problemelordiscutate,
concreteale unor dosareftr lucru.
czue sd reflecte cAt rnai corect atmosfera de lucru a
Fbrd excepfie,intdlnirile cu judecitorii-sindici sunt reuniunii, fdld a transformarelatareaintr-un proces-verbal
necsareqi utile in clarificalea problemelorcornplexeale de qedingS.
activitifii de reorganizareqi lichidare. nefiind necesa_r
ca
In incheierealucrf ilor, pre$gdinteleUniunii a fdcut o
pentru aceastasd se asigurein mod obligatoriu qi un cafuu prezentare succintd a preocuplrii pentru extinderea
festiv.
utilizdrii site-ului UNPRL, precum qi cu privire la
Acolo unde acesteintilniri s-au realizat,au putut fi contributia qi rolul filialelor la editarea publicafiei
solufionate o serie de problerne,at0t in folosul deruldrii .,PHOENIX-revista
de insolven15".
al cdrei prirn numir a
procedurii,cdt qi in cel al mernbrilorUniunii. Avern in fost distribuit participanEilorla intdlnire. irnpreuni cu
vederc printre altele evitareacazurilor de numire ale unor ,,Ghidul filialelor", editat de Secretariatulgeneral al
administratori judiciari sau lichidatori, necuprinEiin Urfunii.
Tabloul Uniunii, deci carenu suntmernbriai UNpRL gi nu
Rezultatele
reuniuniivor puteafi apreciatein timp, prin
indeplinesc astfel condiliile Le-uii m.50512002privind mdsurilece vor fi intreprinse,atet de CornitetulNaEionalde
organizareaactivit5lii de practician in reorganizue gi Conducere,
cdt gi de Comitetelede conducercale filialelor
lichidare,reglemenlrtl incd din 31 august1999prin OG Uniunii.
7911999.
Practicajudiciard in domeniu este lbafie variatd. fapt
*) Consemtrtreaapar{ine Secretsriatuluigeneral,ctl
care se reflectd qi in diversitateaproblernelorcu ca-rese
confruntdmernbrii Uniunii. Sigur ci aceastasedatoreazdin
Urtilutii.
primul rnd particularitdEilorflec[rei spete,dar qi priceperii
Phoenix, octombrie-decembri e 2OO2
I
Uniunea Profesiilor Liberale din Romdnia ne_a pus la
Regrupafi in ordine profesionale, membrii organizafiilor
dispozifie un material cu caracterdocrunentarreferitor la siste_ profesionale
lucreazd pe l6ngd persoane tizice, infieprinderi
mul profesional din Quebec - Canada, unul dinfe cele mai
sau institufii. Ei se regdsesc in sectoare strategice precum
bine articulate qi mai eficiente sistetneprofesionale din lume.
sdnltatea, relafiile umane, amenajbri, $tiinte, drept,
Acest sistem a fost instihrit in anul 1974 printr_o lege
adninisfalie gi afaceri.
adoptat{ de Adunarea Nafionald a stahrlui euebec, crmoscutd
sub denurnireade codul profesiilor.
2. Legislalia profesionald
in virtutea acestei tegi, statut infiinfeazd ordine profesionale, cdrora le incredinfeaz5mandatul de a proteja cetdfenii cu
Sistemul profesional este condus printr-o tege cadru, legi
privire la anumite activitd{i care comportd riscuri de preju_
qi regulamenteleat-erente.
speciale
diciere a integritdfii fizice, psihice qi patrirnoniale.Valoareade
Codul
profesiilor estelegea cadm a sistemului profesional.
bazd. a sistemului profesional din euebec este datf, de
Codul fixeazd ca obiectiv principal al sistemului protectia
competenta profesionald a membrilor ordinelor prof'esionale,
care include, pe lAngtr ansamblul cunogtin{elor gi abilitdfilor cetdfenilor, descrie mecanismele care sel.vesc la protqarea
cerute de exercitarea unor activitdti specifice qi dirnensiunile cetdfenilor qi instituie principalii factori ai sistemului
elice qi deontologice pe care acesteactivitdfi le presupun.
profesionalprezentatmai sus.
Titludle profesionale, cue au printre altele qi rolul de a
Legile speciale statueazd ordinele profesionale de
informa cetdfeanulcu privire la natura serviciilor ot-eritede un exercitareexclusivd a prof'esieiqi prevdd dispozifii
care le surt
anurnit ordin profesional, pot fi purtate numai de c5tre proprii. in prezent, existd 25 de legi
specialepentru tot atatea
membrii acestui ordin.
profesii cu exercitare exclusiv5.
Cornponentele sistemului profesional din euebec sunt
unn[toarele:
3, Nogiuneade protecfie a cetifenilor
a) Ordinele profesionale, care au primit din partea statului
un mandat de reglernentare gi supraveghere a activitdfilor.
Av6nd ca rnisiune principald protecfia cetdfenilor, sisternul
profesionale din domeniul respectiv.
profesional are la bazd cerinEele qi valorile societdfii din
Existd doud tipru'i de profesii Ei anurne profesii cu titlu
rezervatin num{r de2l gi profesii cu titlu rezervatqi exercitare Quebec, exprimate prin drepturile fundamentale inscrise in
"Cartea drepturilor gi libertdfilor cettrfenilordin euebec,':
exclusivtr in numdr de 25.
b) Consiliut interprof-esional, organism similar Uniunii
3.1. Riscurile de prejudiciu
Profesiilor Liberale din RornAnia care asi_eur.d
prornovarea
ulitar[ a problemelor de interes comun pentru tofi membrii
Noliunea de proteclie a cetdfenilor este bazattrpe riscurile
ordinelor profesionale, formular-ea de avize cu privire la
proiectele de lege sau de regulamente vizAnd sistemul de lrrejudiciu care presupun exercitareaanumitor activitlfi ce
profesional, elaborarea orientdrilor strategice ale acesfuia, pot aduce atingere integdtdfii fizice, psihice qi pafimoniale a
numirea membrilor Oficiului prot'esiilor, ernitereade avize cu cetf,{enilor, precum 6i confidengialitdfii qi vielii private.
privire la infiinfarea unui nou ordin profesional sau integrar.ea Atingerea poate s[ fie directd sau indirectd.
in consiliu interprofesional a rurui ordin.
Printre situafiile car.e reprezintd riscur.i de prejudiciu
c) Oficiul profesiilor din Ouebec,organisrnguvemanental, menIiondm:
avdnd rolul de a supravegheamodul in care ordinele prof'esio_
- insuficien(a sau incapacitateade a infelege o informafie;
nale igi aduc la indeplinire mandatul penhl car.eau fost create,
- un sfat inadecvatin vederealuilji unei decizii;
de a conffola competenfa gi etica profesionalX a membrilor
- o interven(ie sau o prcstafie inadecvatd;
ordinelor qi de a verifica situalia financiar.Xa acestora.
- neintrelegericare pot sI apard in rela{ia dintre persoane
d) Tribunalul profesiilor care este sesizat cu apeluri
care intrefin raportuli comerciale sau profesionale;
impotriva hotdr6rilor cornitetului de disciplind qi a amunitor- un conflict de interese, o fraudd sau o detunare
de
decizii ale Biroului Ordinului, in special cu privire la dreptul
fonduri;
de exercitale a profesiei.
- insolvabilitateaunui debitor;
e) Ministrll resironsabil cu arlicar.ea legii prof.esiilor,
- un produs sau o lucrare defechroastrsau care nu conferd.
nunit prin decret, funcfie care este indeplinitil de cdtre minis_
trul justifiei. El r[spunde in fafa Aduntrr.iiNa(ionale a starului siguranfS.
Quebec cu privire la funclionarea gi evolufia iisternului prot-e3.2 Exclusit itatea exercitdtriiprofesiei
sional. Are, de asemenea,competenfade a prczentaproiecte de
lege sau de regulament carevizeazd,sisternulprotesional.
Atat in Codul profesiilor cdt 5i in legile speciale se gdsegte
o listd cu titluri prot'esionale ca_resunt rezervate numai
membrilor ordinelor profesionale. Aceasta inseamnd c[ o
Sistemul profesional din euebec mundrd in prezent peste persoanAcare nu estemernbru al unui ordin nu poate sd poarte
278.000 de rnembrii, reprezentAnd aproximativ gvc din vreunul dintre aceste titluri
sau sd lase sI se creadd cd este
populafia activl din acest stat.
tnernbm al acestui ordin, atribuindu-qi un titlu sau o abrevier.e
ffi
Conf.dr. RoduBufon
Timigooro
- Inq. SperontoMunteonu
utrecrcr -
IJernard Soinne,
Pri cew oterh o useCoop e rs
"I.a repartitiotxott l4 mission intpossible" Monogement Consultonts
Revue(franccise)desprocedurescollectives
Romonio
nr.311991
q
f
ti
e 2OO2
(urmaredinpagina ll 1
Rubricoonolisrului
ov. $tefonDinu
-,
9r
Phoenix, octombrie-decembrie
l-"*-
2OO2
Rubricoonolistului
(urmaredin.paginaI 3)
declangarea ;rrocedurii pentr.u d.atoriile neconterciale ale
comerciantuluicurn sunt crean{elefiscale.salarialesau civile.
In vechea reglementare, creditor.ii titulari ci unor crL-anle
necomelciale nu, puteau solicita deschidereapt.oceciutiiirnpotr.iva
In ceea ce priveqte insi numilea de citre adunareacreditorilor a
debitorului lor. dar veneaula masa credali ulterior acestuirnornent adrninistratorului/lichidatorului,
aceasti decizie se va lua de
procedural, prin participarea la distribuir-ile cle sume ficute in unna
vaiorifi cirii averii debitorului
2. Organele care aplici proccdur.a
2.a, Instan!ele judecitor.cqti
Noll reglernentarea legii irnpune,ca o condilie de validitate a
misurilor luate in caclruladunirii creditorilor.ca or.icechestiunece
unneazi a se discumin cadrul gedinleisi fie cuprinsi in ordinea de
zi
Art. 131alin. 2 preveciein rroclexpresnulitateamisurilor clispuse
in aclunluea creciitolilor in r.aport de aspecte neclezviluiti in
convocare.cu excepfia cazului in care la qeclin{iparticipa titular.ii
tutulor creantelor.
Aceste prevederi nu fac clecdt si ingreuneze activitatea
pmcticianuluiin lichidare,ca qi cea cuprinsdin art. 131alin.5. care
Forrnulalea textului de lege cste cdt se ljoate cle laconicii. irnpuneobligativitateaparticipirii la qcdin{eleadunirii creditoriior.a
nedefinindsitua(iileextlaordinaie,cau1ace se rel'eri nurnrirulextrem unui grelier desemnatde judecitorul sindic, in condiliile in care
de_mare de cleditori, sar.cinaaprc-cieriiacestor.aspecterevenincl actrvrtateaacestoraesfeoricum incircatd de nurnir.ulur.iasde dosiue
clcin.tlnlrr.
judecdtoruluisindic, de la caz la Caz.
Este evident ci accstedispozilii au lbst emise de per.soanedin
afara c:elor care lucreazh efectiv in acest dorreniu in calitate c1e
praclicieni gi care nu cunosc pr.oblerreleadministrativecu care se
conliunti in prezentinstanqele.
fiincl absolutnpccsarca la adoptarea
in viitor a textelorde lege sirfie consultaliEi repr.ezentanfi
ai tlnlunii
Nafionale a Placticienilor in Reorganizareqi Liihidar.e din Rornania.
Phoenix, octombrie-decembri
e 2OO2
corespunzdtoare.pentt
u consetn,(treaLor,' ( art. Ig lit el ) in conditiile
in care situalia_bunurilor d.arqi a obligagiilor debitorului in vederea
realizdrii tabelului creditorilor se intocmesc in acesr moment
procedural.
2.f. Lichidatorul
3. Ccrerile introductive
Cererea debitorului
2.e. Administratorul
E"
FATIMENTULUI
IN PROCEDURA
rlmasd se va distribui asocia[ilor(acfionarilor)
I Delimitareacheltuielilor
care-qi vor inregistra creanlelein ordinea de
in vederea stabilirii sumei de distribuit,
confbnnprevederilorart. 106al. 1, pct. I, trebuie
prioritatedela art. 108pct.916.
- TVA se datoreazdasupmsumelorrezultate
identificate "cheltuielile necesare pentru
din vdnzarea bunurilor debitorului numai in
3.1.2 Tabel de crean{ecuprinzdnddoar conservareaqi administrareaacestor bunuri",
mdsura in care sunt indeplinite cunulativ creditffi garanta[i
adicl a bunurilorafectateunor creantegarantate.
conditiileca sociotatea
si fi beneficiat.la achizilia
Pentru delimitarea cheltuielilor aferente
aceluibun de deductibilitatea
TVA, iar societatea
Ipotezaconfomrcireia intregulpatrimoniual bunurilor imobile calculele sunt laborioaseqi
s[ fi fost Ia aceadati pl[titoarede TVA;
necesit[parcurgerca
umritoareloretape:
- degiadministraliafiscalda calculatin mod debitomluiestegaran(atgi la masacredal[vor fi
- continualea(inerii contabilitltii de
1.
creditorii garanta(ieste rnai degrabl
numai
constantmajordri qi penalitili asupracrean{elor
vom utiliza pentrua aprofunda gestiunea debitorului,existenti Ia deschiderea
bugetarc nlscute dupi deschidereaprocedurii. teorcticd,insi o
procedurii,sauimplementarea
unei astfelde conaceastdpracticl nu are in opinia noastrdsuport anurniteaspectece apar qi in cazurilein care tabilitili dacdeanu a existatanterior.Cu ajutorul
creditorii
garanta[i
persoane
sunt
distincte,
in
legallr; in prezent s-a trccut pe scar[ mare la
acestuisistem(in esenli sirnplu)sepot identifica
calculareade major[ri qi penaliti[i de intAziere concurenfIcu creditoriichirografari.
in specialcoscosturilepe "locuri generatoare"
Ipotezaconcunuluiintre creditorii garanta{i
chiar qi asuprasumelorinscrisela masacredalii,
turile clasificate de reguld, drept "cheltuieli
care
va
prezentati
pct.
cei
chirografari,
fi
la
omitdndu-se
cu bunl $tiinti, cI aceast[posibilitate ,.i
indirecte"qi care reprezint[,de fapt, cheltuielile
estereglementatidoar par{ial (pdn[ la inceperea 3.1.3., necesitl delimitareaveniturilor qi
gi administrarea bunurilordin avede conservare
falimentului)qi doar pntru proceduriledeschise cheltuieliloi aferentefieclmi bun garantatin
readebitomlui,cunl suntcheltuielilecu paza,imsubregimulmodificatprin O.G.nr. 3812002
parte, pentlu a le trata sepalatde veniturile qi
poziteleqi taxelepe clldiri qi terenuri,repara{iile
Explica(ia "prcmov[rii" crcantelor statului cheltuielile bunurilor din care se vor pliti
urgente,cheltuielile cu apa qi energia (pentru
(bugetare)de Ia prioritateaprcvlzuti de art 108 creditorii chirografari;ori aceastirproblemi se
iluminat), etc.. salariile personaluluiangajat,
pct. 4 la ceaprevdzutdde art. 108pct. I constlin pune qi in ipotezaexisten[eidoar a creditorilor
etc.
onorariileadrninistratomlui,4ichidatomlui,
aceeac[ obliga[iilecdtrebugetulde statconstituie gar':rnta[i
- pemoanediferile- penh-ua sedistdbui
pot
cu
destul[
Aceste
cheltuieli
se
identifica
cheltuieli penhu debitoareasupusirproce:durii sur.nele
intre aceqtia.
generat.fie direct
precizie
pe
imobilele
care
le-au
care,fiind "auxiliare"principalului ce reprezintl
A
O priml chestiune prealabill o din facturilefumizomlui,fie pe bazaunor"chei de
- vor avea.
qi adnrinistrare
cheltuielide conservare
constituieclelimitareaveniturilor qi cheltuielilor repafiizarc"cum ar fi salariiledirecte,materialele
evident aceeaEinaturi (ex: inpozitele asupra
concretizate
in incasiri qi pli{i aferentefiecirui directe,costuridirectetotale,etc..si carenu pot h
salariilor,impozitulpe clidiri etc)
bun garanhtin pafie,rcspectivbunudlorgamntate .schimbatein cursulaceluiagian. in cazulin carc
I Noliunea de "cheltuieli necesarepentm
in favoareaunor crcdittxi diferiti.
debitoarenu a utilizat astfelde criterii
societatea
qi administrarea
conseruarea
bunurilordin averea
pot
propune
se
uneleadecvatesausepot repartiza
debitorului" trebuie interpretatl in sensul
cheltuielile funcfie de anunite caracteristici
I Dclinritarcaveniturilor
includerii tuturor cheltuielilor efectrate ulterior
De rcgull, dificult[1ileapardin umf,toarele tehniceal irnobilelor/activelor.
care sd he reledeschideriiprocedurii,deoarece,cum procedura
vante, cum ar fi: suprafafa,volumul. puterea
se desfiEoarlsubcontroluljudecltomlui-sindicqi situalii:
- se vinde un tercncu cliidire,sau se face o instalatl.etc.
al creditorilor, debitoarea va putea efectua
2. - estimareanivelului cheltuielilorde convinzare
in bloc (art. 101), iar cumpfiitorul
exclusiv cheltuielile necesare; no[iunile de
pentruactivele(imobilele)
"conservare
qi adnrinistrare"
primescqi acesterun pldte$teun pre[ global,in considerarea
intregului servarer;i adnrinistrare
senslarg, careincludecheltuielilede funcfionare, bloc, h'rri a indica defalcareape conponente.in ciue nu au lbst niciodatdinchise (oprite), frind
operare (de produc(ie),etc in mlsura in care aceastl ipotez[, defalcareapreplui vinzlrii pe vtndute in stare de func{ionare.in acest scop,
acesteasunt ocazionatede continuareaactivitfiii componente afectate lrnor
creditori pentrur separadin totalulcheltuielilorinregistrate
(in perioadade observatie,in reorganizaresau ipotecari/gajiqti
pe acel activ doarpe cele de conservarese pqate
diferili sepoateface:
chiarin faliment).Mai mult decdtatAt,considerim
- propor{ionalcu valorile stabilitede cltre utiliza prin extrapolarenivelul cheltuielilorde la
c[ debitomlaflat in falimentnu poatefi tratatca evaluatori(expe{i) in rapoarlelede evaluare un obiectiv similar trecut in conservare,dacl
un comerciantaflat in activitatenormal[. eI frind
intocrnitein vedereavinzfuii; un argument caracteristiciletehnicefrziceale acestorapemrit
dizolvat gi existind numai pentru efectuarea
lor.
-8.
rcdutabilimpotriva acesteisoh4ii se eviden[iazI cornnamrea
opera{iunilorde lichidarea activului gi de platda
in vederearealizlrii distribuirii. sc va
cind cumpiritolul cumpfu'lo afacere,preluliiind
pasivului.
constituiun tabel isitualiede colocareiT)
cu
pliitit in considerarea
prcfitudlol viitoareestimate,
Precizlm cI in caz de laliment,logic estesi
umritoareleinfonnalii:
liirl legiturl cu valoareaactivelor ce compun
secontabilizeze
doarcrean[ecefie,nu qi cheltuieli
- Denurilr'ea
credilorului;
carenu se vor concretizannpl[{i, cum ar fr spre respectivulansamblu/bloc;
- Bazaiegall a crean{ei(contractde credit) qi
- propor[ional cu valorile inscrise in
exemplu amortizarca mijloacelor fixe
a garanliei(contractde ipoteci saugaj);
contabilitate;
(imobilizirilor).
- Mfuinrea creanlei admisf, pe tabelul
- plin extmgerea,din ansamblu,a bunurilor
B.
Dupd acoperireacategorieide crean{e
creanlelordreptcreanfigarantatiqi carenu poate
gi afectarea
1or
de la arl. 108.pct.lva urrnaacoperireacrean{elor carcauvalor-idepialI recunoscute,
fi nai mare decdtvaloareagamntieiinscrisein
intregului
provdzutela ar1. 108 pct. 2 pdnl la pct. f. in cu un discountin considerarea
favoareacreditorului,rezultatl din contractulde
aceastl ordine, fie c[ au existat pe tabelul
Delinritareavenituriloresteinsl necesara se gaj sauipoteci; diferen{adintre valoareatotal[ a
definitiv, provenind dinaintea deschiderii face in anumite cazuri rnai in detaiiu: spre crean[eirespectiruluicreditorgi valoareatotal[ a
procedurii(art.108pct.3, pct.4. pct.6, pct.8) lie exernplu.s-a vdndut un irnobil (hall industriagaranliei admise se trece din chiar monentul
c[ s-aun[scut ulterior deschideriiprocedurii(ar1. lfl+terrn)iar ipotecapriveqtedoarhala saudoaro
intocmirii tabelului de crean{e in categotia
108pct.2,pct.5, pct.7).in cazulincaresumele prrredin rceastl.lerenulsauo panea acestuia
creanfelor chirografare.deci cu prioritatea
de distribuitsevor epuizala o anumiti caregorie. care a fost inscris intr-o carte funciari. terenul
prevdzutdde arf.108pct.8.In consecin[I,textul
creditorii admigiin aceacalegorievor h plitili
Iiind intins pe 2 sru mri multe ci4i funcire pct.2 al al(l)din ad.106 se citeqtein sensul
propor{ional cu creanta fieciruia, confonu
diferite.in acrst caz = r:cmrandi a seutiliza un "creanlele garantateale creditorilor", Ei nu
prevederilorar1.110.
calcul propo4ional cu raportul supralele "creanlelecreditorilorgarantaji"adicl crean{ele
Dac[ insl totalul veniturilor din lichidare
ipotecata/suprafalitotald sau alte r-ancteristici totaledar nu nraimult decit nivelul garan{iei.
dep[gegtedatoriile (crean{ele)inregistrate,suma
- kelul oblinutdin vAnzare;
tehnice/fizicealebunuluivindut
(urmaredin pagina12)
\
.'
1
I
z
2OO2
I
I
B
C
nlll iei
800.000
L 1.200.000 r00.000 800.000 300.000
1.500.0001.200,000 100.000 r.i00.000
400.000
r.000.000
| 1.0.50.000 r00.000 950.000
50.000
(trmaretlinpaginal5)
Phoenix, octombrie-decembri
e 2OO2
l
II
:,
c
t
Rubricoonolistului
poate face nurnai dac.{ debitorul a respecrat tcrrnenul pentru
depunereadeclara{iei de intenlie de reorganizare.
Sancliunea nerespectirii acestor terrneneeste, potrivit art. 59
alin.5 modificat, deciderea pirr{ilor clin cireptul de a rnai pr.opuneun
plan de reorganizare.
8. Falimcntul
in privin(a categoliilor clecleclitori ca:'evoteazi planul se rernarcl
o infla[ie a acestora,de la trei categoriicale existauin r-eglernentarea
La f-elca in cadruldispoziliilol legii inaintede rnoclificale,in lipsa
anterioar'5,ajungdndu-sela nu mai pulin de opt categorii. Este unui plan confirrnatsauin cazul nerespectdliiacestuiasejudecdtoluladevirat cd vor fi pufine cazurile in care clebitoru]va avea loatc sinclic clispuneprin incheiele ffecerea la plocedura falirnentului. C]a
categoriile de creditori dar chizu.qi aqa nurniu.ulcategoriilor este un aspect pozitiv se Lernalc:i armonizarea dispoziliilor Iegii
nr.64l1995 cu legea nr.31/1990, in privinfa stipul5rii exprese a
destul de mare qi nejustilicat.
De altfel, principala ra{iune a irnpir{ili crerlitoriior pc c:ategorii faptului ci, in incheierea prin cale se dispune trecerea Ia plocedula
este dati de faptul cd, aviind in vedere modurile dilbiite de realizare a falirnentuluiseva plonunta qi dizolvareasocietS{ii.
crean{eiinh'e anumili creclitori, aceqtiavol avea inter.esediver-gentein
privin[a planului. Prin irnpir{irea pe categoriise incercao ccliilibr.are
Astfel. se va uniforrniza practica instan{elor judecltoleEti in
a poziliilor dif'clitelor categor.iide creditori.
accasti problem5;avdndin vedereci in reglementaleaanterioari nu
se shbilea exprespronun{areadizolvirii odati cu declanqarea
ploceAvdnd in vedere aceasta. reglementalea anter.ioari r.Ispunclea durii de faliment solufiile instanfelor erau dit'erite de Ia o instan{5 Ia
destul de bine acestorLrerinte,irnpir(irea actualSllincl ulrarJa unui alta sau chiar in cadrul aceleiaqiinstan(ede Ia un.judecitor-sindicla
exces de zel nejustificar.
altul
Daci lucrurile nu erau suticient de complicate, dispoziliile
referitoare
Ia situaliile in careplanul se consideri acceptatreu$escsi
'le
complice suficient.in primul rf,nd punctdrnlaptul c-I alin.8 al art.
67 stabileEteci ,,ttu este nccesarS" votarea planului de citre
categoriileclecreanfecare nu sunt defavori:rate.
Acestease consideftj
cd au accept:rtplanul lbri a-l rnai vota
Mai departe.alt.68 alin.l prevecieci un plan va Ii confilrnatdacir
cel pu[in doui categorii dintre cele previzute la ar.t.67alin.-5accepti
planul. cu condilia ca cel pufin una sd fie del'avorizatl.AIin.2 al art.68
lblosegtedin nou drr-ptciiteliu de dcterminarea tratamentuluicorect
qi echitabil. raportarea la .,sr.uno
printitti in cnz dc.fcrlitnent"
in concliliileart.68,nu se rnai in{eleger.afiunea
votirii planului cle
ctitle categoliiiear'5tatela alin.6 al ar.t.67.atdtatirnp cdt ar.t.68nu ihce
leferile dccit la categoliileprevrizureln alin.5. Cu altc cuvint.'.
indif'elentde cum voteaz.lan-rbelecategor.iicle creanfeprevrizutede
alin.6, planul va fi conhrmat nurnai clacl esle r.ealizaticonclitiaca
Rubricoonolistului
pentru care a fost solicitati inscriereala rnasacredali potrivit art 58r
qi a art.772 (in func{ie cle raportarea naq;tcriiacestola la deschidelea
procequrll).
Ca gi in cazul creditorilor ce de[in creanteanterioaredeschidelii
procedurii notifica[i de citre adrninistrctor/.judecitor,qi creditoli ale
c.lror crean{e s-au niscut ulterior deschiderii procedulii gi care sunt
notitica[i in conformitatecu art.772.vor fi declzuqiclin dreptulile lor
in cazul in care nu forrnuleazi declara{ie de creanli in tennenul
indicat de citre lichidator in notificare.
Phoenix, oe
brie-deeemhrie20O2
-.1
l t o e n uz o r l e
9 to
nisirofie
ilor- Bucuregti
Phoenix, o<tombrie-decembrie2OO2
firmei qi care, Ia r6ndul lor, pot af'ecta per.formanfele preEulde vAnzarescdzut. In consecinld,coshrl redus al
organizafiei.Aceste grupuri sunt: consrxnatorii,angajalii, produsului reprezintdo premisd a avantajului competitiv
proprietariiqi rnanagerii,acfionarii,funizorii. distribuitorii, munai in mlsura in care acestaeste translatatin pre{ru.i
de
comunitatea
local5.
vtnzaresclzute.
Formulareastrategieit'irmeiintr-o opticl orientatipe eticd
Opfiuneaprivind premiseleavantajuluicompetitiv. probaqi responsabilitd{isociale poate anplifica profitul prin bil cd reprezintlcearnai evidentdmodalitateprin carefirma
ahagereacelor mai buni oarneniqi cregterea
nivelului lor de incearcdsd se diferentiezede competitori.Beneficiileoferite
angajarein realizareaobiectivelor,satisfacerea
- pref scdzut,calitateina]td,servicede calitate
cerinEelor
con- consumatorilor
sunatorilorqi irnbundt5firea
irnaginiiqi reputalieiorganizaqiei. qi la nomentul oportun$.a.- , care prezinti interespentru
In aceastdconcepfie,firma igi stabile$teobiectiveatat in ace$tia,
suntdif'erenliate
decelealeconcuren{ilor
firmei qi difidomeniul financiar qi comercial,cat $i in domeniulsocial. cil de reprodusde cdtreace$tia,reprezintdpremiseimportalte
Obiectivelefinanciareqi comercialese pot referi la: creqterea pentruobfinereaunui avantajcompetitivasupraconcuren{ilor.
profitului, cre$terea
cotei de piall, irnbundti(ir.ea
Aqadar',
planuldereoryanizare
judiciar.Iffebuies[ evalueze
calitd{iiproduselor qi serviciilor, reducereacosturilor de produc[ie qi strategiaexistentia finnei subraportulobiectivelorstrategice,
comercializare,cre$tereaproductivitifii muncii, cre$terea a sfereiproduselorgi a pie{elor,a sistemuluide activitdfil;i a
abilit5{iide a concurape pieleleinterna{ionale.
Obiectiveleso- premiseloravantajuluicompetitiv.Aceste componenteale
ciale expriml intenliafirmei de a cre$tesatisfacliazngajafilor sh'ategiei
seevalueaziin func{iedecerinfelemediuluiarnbiant
ptin creqterea
nivelului salariilor,imbunltlfirea condi{iilorde extem qi a condiliilor interne ale flnnei, care constituie
muncdqi satisfacerea
suportulmetodologicpenhuformulareastrategiei.
altor nevoiale factoruluiunan.
Sferaproduselorgi a piefelor
Sf'eraproduselorqi a pieEelorrepr.ezint5
cea de a doua
Opliunile strategiceale firmei, concretizatein sf'era
componentia strategiei.Fonnulareaproduselorqi a pielelor
esteo modalitatede a obfineun avantajcompetitiv.De exen- produselor.
a serviciilorqi a piefelor,in sistemulactivitdfilor$i
plu, finna poatesd seconcentreze
pe o niql undecompetitorii in premiseleavantajuluicompetitiv.sefundament
eazhpe baza
suntmai slabi.Pentrudefinileasfereiproduselorqi a piefelor analizeiSWOT. AnalizaSWOT vizeazd,evaluareamediului
se recomanddca f,rnnasi segnentezepia{a qi sd dehneascd extemin careopereazd
firma,precrunqi a mediuluiintern.
Obiectivul
produsele
analizei
mediului
caresevdndin fiecaresegment.
extemconstl in identificarea
Segrnentarea
pie{ii
oportunitdtilor
qi
pericolelor
a
se poateface dupdmai rnultecritelii; un criteriuimpor-tant
strategice
ale mediuluiin care
il
opereazd
tinna.
La
rcprezintdveniturile consurnatorilor.
acest
nivel
al
analizei
se recomandd
Totodat5,se recomzurdd
a treinivelealemediuluiambiant:indusfiiain care
identificareafactorilorcheiede succespentrufiecaresegrnent, exarninarea
opereazdfirma. mediul nafional qi mediul internagional.
satisfrcAndcerinlelespeciliceale fiecdreiniqe.
Analizaindustrieieviden(iazd
pozigiacompetitivda fir.meiin
raport
cu
concuentii
acesteia- concurenfii existenli, noi
Sisternulactivitdtilor
conc.ulenfi
carepot intrain cadrulindustrieiqi concurenqii
care
Cea de a fteia conponentdmajor'da strategieiconsti in labricl produsesubstihribile-, hrnizorii gi consurnatorii.
sistemuldeactivitbfipe carefinna intenlioneazd
sl le cleruleze. Analiza rnediului na{ional gi interna{ional constl in
De exemplu,se fabricl toatecomponentele
ului produssauo examinareafactorilor economici,sociali,politici, legislativi,
parte dintre acestease procurd din alara finnei? Opflunea tehnologici,detnograficigi ecologicicarepot afectafinna.
Obiectivulanalizeimediuluiintem constl in identificarea
fitmei are un impact rnajor asuprastrucfuriicostudlor$i a
punctelor
forteEia punctelorslabealefinnei.Analizamediului
flexibilitd{ii acesteia.De exemplu,deciziafir-meiClrryslerde
intem
vizeazd
evaluarearesulselorfirmei, a capabilitdgilor
a-Ei procura o palte din cornponentedin afal5 a generat
acesteiaqi a sistemuluide activitlfi - cercetare-dezvoltare,
cre$terea
flexibilitdfii gi reducerea
cosfurilorfixe. Opgiunea aprovizionare,
logistic5,rnarketing,vlnzfu| rcsurseumane,
privind sistemulde activitdfipoateasiguradif-erenlierea
finnei financiar'-contabile,
management- incorporatein lantul
in raport cu competitoriiacesteiaEi un avzurtajcolnpetitiv
creatorde valoare.
asupraacestora.
Spreexemplu,in indushiaincdlEdmintei
sport,
Prin combina,rea
oportunitS{ilor,pericolelor (aneninf5finnele Nike, Reebockqi Adidas gi-au dezvoltatabilitlti in rilor), punctelorforte qi a celorslabeseformuleazl
alternative
designqi marketing,bazdndu-se
pe contractar.ea
activitifilor de strategicecare asigru'[supravieluireaEi prosperitateafirmei
producfie qi disfribufie, in vedereaobfinerii unui avantaj intr-un mediu a-rnbiantna(ionalqi internalionaldeosebitde
competitivasupraconcuren
dinarnic.
filor.
in concluzie,redlesarea
unei finne in situafiade reorganizzuejudr^ciard
Premisele
irnpune.de reguld,schimbdrimajorein strategia
avantajuluicompetitiv
firrnei. In consecin(d,strategiareprezintdo componentd
judiciard.
Premisele avantajului competitiv, cea de-a parra rnalorda planuluide reorganizare
componentd
a strategiei,reprezintdavantajele
fundarnentale
pe
care firma iqi propune sd le ot-ereclienEilor.prenrisele
-)swoT
- punctetare
strenght
avantajuluicompetitiv n'ebuiesd operezecu elernentecare
rrickness = puncteslabe
prezintdimportantdpentmcliengi.De exemplu.clienlii nu sunt
oportunities= oPortunit5ti
interesa{iin costul tedus al produselor;ei sunt irteresatiin
= posibile riscru'r
threat
Phoenix, octombrie-decembri
e 2OO2
Prol'.unil',dr.Ion Turcu
Necunoaqterea
acestuiaspectlegal a condusla greqitafonnularea
cererii.creditorului qi la greqita hotlrire a judeJirtorului-sindicde
deschiderea procedur.iicare a viciat in acelaqimod qi egall misur.tiqi
hotirAreade inchiderea procedurii.
RII
Din cxprcsia "prirtcipalele atribulii ale jutlecdtorului_sintlic',clirt
re-tul u't-..10 ttl Legii nr. 61r1995 rezultd cttr.cterul exemplificativttl
enunrcrdrii atr ibu1i i l.or.
Phoenix, octombrie.decembrie2
E
61t12e5.
S-a incercatvlinzareaacestuibun la mai multelicitalii, riuirrezultat,
deqis-a ajunsla o reducerede prel de 50% irli cleevaluare.
crcdit
^ Pin extrusnlcF depusrtrdosarulcauzeire2urtrcii creditoarea
lJank nu esteun creditoripotecar,aqaincdt nu are lln privilcgiu tisupra
imobilului - sediuadrninisirntiv.
Daci i s-aratribuiirnobilulin conturclat.riei.a'fi er'datedispoziliile
legale p'ivind criteriile de clish'ibuirea p.e{ul.i, cunosciincr
ci existii
declarafia cre3nli din parteaDir.eclieiGeneralea Finanlclorcareeste
{e.
cleditol privilegiatla nivelul sumeicle3.382.924.(r35
lui.
Irnpotlivaacesteisentin{ea declarattecurscrediforul.
In consecinlit.
recursulestenefondat,ur.mdndsirfie respinsconlbrrn
art. 312 alin. I Cod pr.ocedurlcivili.
DI]SCHIDTITEA I'ROCEDURII. CEREREA bNEOTTONUIUT.
OIJI,IGATIA DEIJITORULUI DU A DEPUNE ACTEI,E.
NIJINDITPI..INIItI!.APLICAT{IlA A}IUNZII. RIDICAREA
AC'I'EI,ORDE CATRD POI,ITIE
oplicttreanntenziipre\)dzlilede art.3l alin.2 al
_ Estc nejusli.ficotti
Le,qii nr.6111995. in situalia in ccrrescfctic tlcn,atla.cu proccs_t,crbctl,
cd
ilctcle ccrute au.fr,tstritlicate dc polilie Si ttu se ncti a.fliila.tlebitor.
Curtca de apel Cluj, seclia comerciald:ii de contenciosadministrativ,
tlecizianr.436 tlin 29 mai 2001
A,
pRrNRErrnRrRE
LAART.
18Sr
ll$IplI_EA4rRrBUTrrLoR
_
NU LA ART.
59
Odat5 cu trecerea la economia de pial[. activitatea societ[!ilor e]ementelorde iicliv fictiv, qi datorii.
Valoareaintrinsecii (V.I.) reprezintl activul net corijat albrent unei
comerciales-a diversificat foarte mult. In consecinfi,pe ling[ opera[iile
generatede realizareaobiecnrluide activitate,in via{a intreprinderilorqi- ac[iuni. Activul ne1colijlt reprezinti activul net contabil corectat(+ /-)
au flcut apariliaqi o seriede activitillicomplexegeneliltede constituirea cu plusurilesarninusurilede valoarelatente.
grupurilor, fuziunea, divizarea, dizolvarea qi lichidLrrea societililor
comerciale.
V.I. = Actirul nct corijirt / Nr. de irc(iuni ce conrpun capitalul
in acestecondilii, aparilia unol reglementiri caresirprecizezeaspec- social
tele contabileale unor asemenea
activitl1ini separedestulde norrna]d.
Astfel, in anul 1998, apar prirnele (de fapt, ;i singurele)precizirri
Reglementirrilecontabiledin lara noastrl r'eferitoarela fuziune nu fac
privind reflectareain contabilitatea principaleloropera[iunigeneratede nici o relerire 1anoliunile de activ net contabil. activ net coriiat. valoue
fuziunea,dizolvareaqi lichidareasocieti(ilorcolnerciale.
maternaticicontabilda unei ac{iuniqi valoareintrinsecdale gnei acliuni
Delapt,acesteconceptesuntinlocuitecunoliuniledeactivnetcontabil
. Laaproape5_anid^elaapari{iaacestorprecizlri,urmXtoareaintrebare
ni se pare destul de fireasc,l:cdt de complete,corectegi aclualesunt qi valiareacgntabil.ii unei acliuni.ceeace nu ni separecorect in plus,
acestea?
in exempleleprezentate,
atunii cand se determindvaioareacontabilSa
ac{iunilor societililor care fuzioneirzi, nu se face nici o relbrile qi Ia
In prinrul rAnd, trebuie sI rnen[ion5mcd acestepreciz"t'i sunt posibilitatenexisten{eiunor elernentede activ fictiv.
incomplete deoarece nu fac nici o referie la operalia de divizare a
De asemenea.in exempleleprezentatela fuziune nu se face nici o
juridiceale operaliilorde divizare
societdlilorcomerciale,deEiaspectele
relerire la posibilitateadetenninldi raportului de schilnb prin negociere.
sunt precizatein Legea societililor comercialer.
care presupune o compara{ie rnulticriteriall a societ5lilor cale
De asernenea,in ceea ce pliveqte fuziunea societri[ilorcomercitrle, fuzioneaz;i.
sunt prezentatesitua{iile cele rnai sirnple, respectiv Iuziunile prin
Pentrucontabilizarea
opera{iilorde fuziunela absorbantqi absorbit
absorb[iegi contopile(rgunile)a doudsocietiliintre carcnu existl nici o se utilizeazl qi contuli extrabilanliere,respectiv 89l "Bilanl de
deoarece deschidere"qi U92 "Bilan{ de inchidere".De fapt, acesredoud conturi
legiturl de participafie.lnsi, realittrtea
estemult mai cornplc'xii.
intre societd[ipot sd existe diferite legirturlde capital In consecinlii, suntutilizatepentlupr:eluareri
gi trnnsrniterea
activelorsi datoriilorde la
trebuiesir o societate
monogratiacontabilI,prezentatiiin O.M.F. 1223112.06.191)8,
la a1ta,ceeace nu estecorect,deoalece"operaliilede fuziune
fie completati cu precizfi referitoarela divizare qi la ulrnlloarele situalii
sunt trlnsl'elrte in tcritoriulextrapalrimonirlitfitii"l.
de fuziune:
- lirziuneaprin absorblie,in situaliain care societatea
absorlrantii
in cel de al trcilea rdnd, trebuierernarcatfaptulcI in ultimii doi ani
defineacliunila sociehteaabsorbitl;
- fuziunea prin absorblie,in situa[iain care societrteaabsorbitl au apirrutdil'eritereglernenthricirrevizeazl armonizareacontabilitllii din
{aranoastrdcu referenlialulcontabil interna(ionalqi directivelecontabile
deIine ac[iuni la societateaabsorl'rantd;
- fuziuneaprin absorblie,in situalia in care societirlilece fuzioneazd europcne.
AsGl, trebuiementionateReglementirilecontabilearmonizatecu
de[inparticipa{iiuna la cealalth(lelin participa(iireciproce);
- fuziuneaprin contopire.in situaliain careunadintresocietdlilecare Dircctivaa IV-a Cornunitf,!ilolEconorniceEuropeneqi cu Standardele
contabilesirnplificate,
InternaIionalede Contabilitate)Ei R-eglementdrile
fuzioneazdde!ineparticipalii la cealalti;
- fuziunea prin contopire,in sinra{iain care societilile care fuzio- annonizatecu dilectivele europeneb.Apliculea trcestorregletnentlri are
neazi delin participaliiunala cealaltl(de1inparticipaliireciproce)
consecinlesemnificativeasupracontabilizitriioperafiilorsiitranzacliilor,
evaluirii.prezent[riiqi intocmilii sinraliilorfinanciare,etc.
in cel de al doilga rind, in conlinutulacestorpreciziidse remirrcir
Dacii {inemcont de acesterspecte.puternapreciaci teglementirile
in contabi]itatetr acnraie privind rellectarea in contabilitate a principalelor operaliuni
cAtevainadverlen[e.In ceeace priveqteinregistrarea
operatiilor ocazionatede lichidarea unei societlli, acesteasunt privinclluziunea,dizolvareaEilichidareasocietSlilorcomerciaie,Precum
activitl{ii ar li asiguratl Astfel. qi retrageleaqi/sau excludereaunot asocia{i din cadlul societililor
contabilizateca qi curn oontinuitatea
rezultatul lichidlrii este determinat prin prelulrea veniturilor qi cornerciale,
publicatein 1998.suntdejadesuete.
cheltuielilorgenera
te de lichidarede cltre contul l 2 l "Profit gi pierdere".
In incheiere.consiclerlmci trcestereglementdritrelruie s[ lie
Dupd pirerea noastri, ar ii mai corect.lo cornpletarea planului de conturi completlte,corectateqi actualizateCu cit rnairepede,cu atdtmai bine
Eleneratcu conhrri de cheltuieli, venituri gi rezultate ctrre s.l reilecte
specificul operaIiilor de lichidare.
Bibliografic:
In cazul luziunii, o etapi importrrntl o constitujedctertninruea
Niculae Fcleagi, Ion Ionalcu - Tratat de contabilitatefinanciar.i, Vol I qi II,
raportuluide schirnb.Raportulde schimbeste "nurniu'ulde ac(iun.iale Editur a Economicl, Bucureqti, 1998;
societdliice beneficitrzlde aportudla cared5/daudleplul o ac{iunesau
I-iliana Malciu - Contabilitate aprofundat.{, Editura Econonrici, Bucureqti,
2000:
maimulteacliunirle societlliicareapolteazi"l.
In placticl detenninarearaportului de schimb se porite realiza atit
+ + * - OM.F. m. 1223, pentru aprobarea Precizdrilor privind reflectarea in
prin evaluarea aporturilor, cAt qi pe bazl de negociere. Pentlu
contabilitate a principalclor operaliuni privind fuztunea, dizolvaea qi lichidarea
detenninarealaportului de schirnbprin evaluareatrporrurilorh'ebuiesi se societi(ilor comerciale, precum qi letragerea qi/sau excluderea unor asociali din
detelrnine valoarea rnatematici contabili (VM C ) stttt valoatcir cadrll societirlilor comerciale.
intrinsecd(V.I) a ac{iunilol societililor ctrreI'uzioneazi
Valoareamatemaficd
contabilhexprirnl activulnet contabil(A.N.C.)
I o.Nf.F.. n. l2l.-1.din l2 iunie 1998.pentru aprobareaPrecizirilor privind reflectareain
aferentunei ac{iuni.
contabilitatea principalelor opeta(uni privind fuziunea, dizolvarea qi lichiclrrreasocietililor
V.M.C. = Activul net contabil(A.N.C,/ Nr, de rrc!iunice conrpun
capitalul social
La rindul sdu,activulnet contabilse lnate calcula:
de activfictiv
i) tie ca diferenlSintrecapitalurileproprii qi clcrnentele
(de exemplu, cheltLrielilede constituire.prilnele privincl rambursarer
obligaIiunilor,etc);
ii; fie ca diferenli intre activul real. oblinut plin elirninarea
I
I
I
t
Aceasti modalitate de suspendar.ecreeazhun regim preferential
institutiilor publice qi impticit defavorizeazdtoate ce-lelaltecategorii
de creditori care se vid in imposibilitatea realizarii crean{elorlor-deqi
sunt indeplinite toate condigiile prevazute de lege pentlu aplicarea ii
efectuareaprocedurilor.
ultim5-r^ef9fr9 ne permitern si facem asupra aplicirii in timp a
^ .O
Ordonan[ei 3812C[2,intrucAt formularea texiului'de lege va da
-aplicabil
nagte.re,cu siguran{5, la controver.sepr.ivind regirnul
cererilor depuseanterior punerii in aplicaie u prezentei ordonanle.
, Potrivit art. IV alin. I, ,"Proceclurilecleschiselttuta la clotnintriu.ii
i7 yiggare a prezentei ordonfln{e vor continuo sci adninistrote
fie
$i
lichidate confornt pret,ederilor- legule in t,i'goare qnterioore
nodificdrilor Ei cotnplerdriLor aduse Legii nr.6411995 prin prezcnto
ordonantd".
P9r a
dupl
.
14n!rario, se infelege ci procedurile ce se vor <leschicle
data.intririi in. vigoare a ordonanfei (care este 2.0g.2002),vor fi
administratesub imperiul noii legi moclificate completate.
Ei
(7O,672)
Elve[a
Linieaerimi
Cmpanie
de cdifqate
MaaBritmb
Apdatua
camicd qi de bucitirie
Frmta
- agricultud
en-gros
Piese auto
AOM-AirLiber
Linieaerimd
Retail: apmtud
Ems t Brinlarrmn
emic6
HmitexWerke
Kinowelt
11,530
2,AO
21,000
(2,O9r)
Linie aerianl
Scietate
(72,ffio)
3,05 1
AG
Elvelia
r962
Mtrea Britmb
r,678
Frmja
t,280
-7,m
Germania
870
4,000
Germania
447
2,arJo
Gqmania
300
350
2n
Germania
Atag Group NV
Cazuri
530
21.1
Italia
r,u9
Mtrea
Britanie
2L4
Maea
Britanie
212
941
208
1,800
191
446
smitare
Tuim
172
600
Telecomnicalii
167
1,165
I Aparatma
casnic d qi de buc5tarie
in Europa
de ineventa
in peri@da
195
Olmda
- 2O0t
de @zuri
1996
1gJ7
1S8
1999
2000
2001
96197
97198
98/S9
Austria
6 610
6 400
7 -319
4.934
9.006
8.a76
- 3.2
221
Belgia
7,400
7,700
6,925
7,150
6,991
41
Danemarca
1.900
1.aoo
1.aoo
1.586
6,791
'l,732
14 4
-10 1
4,300
3,611
3,136
3,080
2,908
FEnta
64.900
61.064
55.OOO
4'1.186
37.449
36,216
Germania
3'l,471
33,400
33,947
33,470
41,74O
49,600
61
Marea
40,ooo
37,ooo
'l
,300
37,500
46,900
47,404
44,337
-75
a71
694
636
6ao
-54
550
686
815
344
454
-64
14,760
15,000
15,200
-62
Finlanda
Britaie
Grecia
1,380
lrlanda
590
'15,866
Italia
14,474
15,OOO
139
32
0a
-5 0
119
92
- 1 4
- 5 6
-251
-9'l
-o2
n4
14
25.1
-33.O -20.3
I 1
- 1.4
29
147
20
-84
69
- 5/ 8
33 1
247
1a.a
08
- 1 6
1 6
-O5
2AA
95
260
373
425
423
545
597
5,577
5,547
5,031
3,920
3,726
-221
-49
49.1
3,aoo
3,300
3,347
3,342
3,576
-o1
70
0.5
5a3
621
743
999
1,308
Spari a
1, 4 3 2
1, 1 3 5
496
6n
6e
Sued a
12,200
11 , O O O
9,200
7,261
Elvetia
10,200
9,190
8,850
8,490
19tJ,925
190,714
Olanda
Portuga lia
Total
204,582
1UJe.
752
16
99/OO oo/ol
1,385
65
261
276
309
5-9
-211
308
-29
-70
7,301
560 -207
4,012 -98
-164
8,300
a.145
184,460
199,488
-21 1
06
-99
-3.7
- 4 1
- 2 2
-4-6
-4.1
- 3.4
2.3
9_7
- ' l I
5.9
Cazuri
Msrufactura
Belgia
Gonstructii
8.1
Gornert
14.1
52.5
Serwicii
25.3
Danernarca
12-9
15.9
31 .2
40.o
Finl anda
15.4
20.5
33.2
30.5
F ranta
1 3.5
19.6
29.4
37.5
Germania
11.2
27.3
20.6
41.O
Marea Britanie
33.4
10.5
22.3
33. a
Olanda
13,2
15.6
32.3
34.9
Norveqb
13-2
11.2
42.1
33.6
Portugalia
4O-O
11.5
35.9
12.6
3.2
16.2
24.7
51.9
Suedia