29 OCT. 260%
BucuRESTI
Doha J
Pr. prof. dr. Ene Braniste
LITURGICA GENERALA
I
TIPARITA CU BINECUVANTAREA
PREA SFINTITULUI DR. CASIAN CRACIUN
EPISCOPUL DUNARII DE JOS
EDITIA All-A INGRUITA
DE PR. EUGEN DRAGOI
EDITURA EPISCOPIEI DUNARI DE JOS.
GALATI, 2002CALAUZA LITURGICA A UNUI MAGISTRU DESAVARSIT
Mai inaintea deschiderit unui manual, precum cel de fajd, adresat studenilor teologi pentru a
cunoaste sistematic, spre a aprofunda apoi concret, in viata lor spirituald, personal sau comunitard,
realitatea prezenfei lui Dumnezeu in luine prin slujirea Sa in Bisericd, este fireasca o subliniere.
Evidentiorea prezenjei Fiului lui Dumnezeu intrupat, a Méntuitorului lisus Hristos plin de Dubul Sfant,
din marea iubire a Tatdlui pentru rascumpararea omului din piicat si readucered sa in starea de fu al
‘ui Dummezeu, cai: ,Dumnezeu aga a jubit lumea, inodt pe Fiul Sku Cel Unul-Nascut L-a dat, ca
oricine crede in EI sd mu piard, ci si aiba viata vesnica"* (loan 3, 16).
Insa, prezenta Mantuitorului in lume se poate identifica in mod concret, personal si direct, prin
‘Sfainta Euharistie, in cadrul Sfintei Liturghii, cand péinea si vinul, ofrandele noastre, prin invocarea
Sfantului Duh de catre slujitor, in rugdciunea comund cu poporul din bisericé, se prefac in Insugi
Trupul si Insusi Séngele Domnului, Care ni se dau,spre iertarea pécatelor si spre viata de veci". dar
431 ,Spre arderea tuturor spinilor pacatului si,,spre vindecarea celor ¢inci simjuri, spre a patrunde in
Sangele nostra ,mireasina" Séngelui Sau ,de viati détator", ,medicamentll nemturirii". , alimentul
viefii vesnice", cum denumese Sfinfii its ig Buber Ngisi hraneste, dar ne si ajutd sa
crestem duhovniceste, conlinudrll ail tiecsullnethserat al desaversiril,cdci Dommul euharistic ne
‘cheamd sa ne impartasim din vidja'Sa, card primim Sféntul Sdu Trup si Sfantul Sau Sting.
Astfel, cominicarea lui Dumnezeu cu nol, crestir "a Parinte creator si proniator al lumii, nu se
rezumd doar la descoperiri necesare ale voii gi invéfaturii Sale, ci se araté concret, viu si personal,
Brin Sfanta Treime Care ni Se dezvalluie desivarsit, trupeste, in Fiul si continud duhovniceste prin
lucrarea tainica sfintitoare a Sfantului Duh. Comunicarea prin rugiiciune, prin contemplare si prin
nevoinfé, devine treptat apropierea lui Dumnezeu, prin Hristos, de noi, iar cildura prezenfei Sale
sfinftoare, prin lucrarea harului Duhului Sfant, ne oferd euharistic pe Cel ce S-a itrupat si S-a facut
om ,,ca sé-l indumnezeiascd pe om" (Sf. Athanasie cel Mare)
Forma de comunicare personald cu Dumnezeu, Cel in Treime slavit, dar prezent trupeste pe pamant
prin Fiul si prin lucrarea harica a Sféintului Duh, se cheamé ciminecare, adicd prezenta Dommului
euharistic in noi, ca astfel sa formam comunitatea, adicé Biserica, Biserica este intemeiaté de Hristos
‘Re Cruce, intéritd prin Inviere, consolidata prin pogordrea Sféintului Duh, ,,Care pretutindenea este $1
e toate le plineste™. .
_ Inima acestel realitayi prin care se revarsé ,,singele harie“tn tot trupul Bisevicii, format din tofi
Crestinii si care are drept cap pe Hristos, este Sfanta Liturghie. In sens largit, Liturghia éste viaja lui
Hristos in Duhul Sfént revarrsati in viata noastrd pimanteand, spre pregustarea celei vesnice, caci ne
impértasim ,,spre viaja de veci". :
. Din aceastd realitate se naste credinga si prind contur formele ei de manifestare Lex orandi - Lex
credendi “care reprezinté, asadar; revarsarea fireasca in Bisericd prin harul Sfantului Duk a'darurilor
credinjei si concretefea viefuirii noastre dupa poruncile si dupa invafcitura lui Hristos. Viaja in Hristos,
adicd viefuirea tn crestinism, prin Bisericd, a realititilor mai presus de lume, participarea noastrd la
bucuriile impardjiei lui Dummezeu, cu anticipare, ined din aceasta lume, imprima sens viet de aici si
Produce schimbarea din interior a omului lumesc si deciirut, in duhoynicese si ridicat deasupra patimilor,
ilor $i a neputinfelor sale, Chiar $i atunci cnd acestea persist, din dumnezeiascd pedagogic,
le Biologice ale viefi, ele sunt asumate spiritual si trdite ca forme de asceza si ca trepte spre
desavarsire,
Cele prezentate pe scurt confirma inceputul lucrdril dumnezeiesti in lume a Domnulul, prin Biserica
‘Sa, iar cei ce primesc in ,ogorul persoanei lor ,,sdménja" de Sus rodesc inca de aici, de pe pamant6 LITURGICA GENERALA
#1 roada lor duhowiceasca inseannd ,dragostea, bucuria, pacea, indelungd-ribdarea, bundtatea,
Jacerea de bine, eredinja, bléndefea, infranarea, curdjia “cic ,,dacd tréim in Dubul ty Duel ag si
umblim" stind o& ,cei ce sunt a iui Tisus Hristos si-au ristignittrupul impreund eu atimile si cu
poftele" (Gal. 5, 22-25). 5
Sfinta Liturghie ne cheamd si ne oferim si pe not ingine, adic Intreaga persoand, spre sfintenie,
pre not ingine i unlipealfi". Ca toata viafanoastra s-o oferim, ca un dar, Celui de la Care vine tourh
darea cea bund $i tot darul desavarsit (lacob I, 7),
An schimb, Doma! ne fortifid prin Sfinta Euharisti, iar noi ne rugdm ca aceasta sa ne fie ,spre
bucurie, spre sintate si spre veselie’ spre, iertarea picatelor si spre viaya de veci", spre sederea
deca dreapta slavei Sale" (rugaciunea a 1V-a de mulpumire dupa Sfinta Impirtésanie)
redga noastrd miscare-dinspre noi insine edtre Hrists-Domnul, Cel ce ne intinde mina Sa gi
REL aratii pe Tataliubitor si pe Duhulsfingitor sine apropie de sementi nostri pentru care ne rug in
‘Santa Liturghi, are in centru Sfénta Euhariste care devine usurare de unul din cele mai grele oharacola
incalea desavarsirii, egoismul,
Jatt cum Prea Sfainta Treime lucreazé in om, in lume si-n creajie, spre a des&varsi cea ce éste
Zeimplint si decdzut, adwedndu-le pe toate la starea dé normaltat,, ime foarte" cum lea apezed
Dumnezeu, la inceput, tn rai
Asfel, ceea ce numim noi spiritualitat, iar efectul ei spiritualizare sau inbundtdjire,inaintare
duhovniceaseds adicd indumnezeirea omului, devine realitate simtita, trditd si experimentabila,
‘Sant, cdci Biserica este corabia credinciosilor, céldtori pe marea involburata & acerlet viefi, spre
atingerea timanului lin si nefmviforat al mantuiri. Ca si dintr-o ,féntind”, toi, ca oarectnd [femeia
samarineanca, scoatem apa cea vie cu care Dommul ne roureazd si ne astémpéird setea dupa absolut.
Biserica, plind de credinciosi doritori de urcus duhovnicesc, ct slujitorit intreolalt, tn mod special in
timpul Sfntei Liturghi, dar si in timpul celorlalte Sfinte Taine, este asemenea stejaralui de la Mamivri,
sub coroana eéiruia este asezata masa pregatité de Avraam gi de Sara, unde vine Prea. Santa Treime sa
ine inbie la partdsia agapicd cereased si la comuniunea intre fray adevarayi in aceeasi creding’, dar si
in tréirea aceleiasi viefi innoite. De aici, cuvintele, rugaciunile si gesturile liturgice devin, in biserica
Jocas, »pdine" pentru rinte, suflet si inima si,,scaré" spre cer, pe care éoboard Dumnese intre net gi
in noi, iar noi uredim la El. .
Stujitorul, sacerdotul, liturghisitorul este purtétorul rugéciunilor fratilor sai crestini, dupé cum
Hristos-Domnul este purtétorul dorinfelor noastre de mantuire cdtre Tata, prin impreund-lucrarea
Duhulut Sfint. Arhiereul Hristos, ,Bpiscopul sufletelornoastie( Petru 2,25), incredingeaza arhiereului
plimintese misinea dea ardta, de a invaja si confirma invidtura Evangheliei, ca i aceea dea aduce
darurile noastre, pdinea $1 vinul, spre a le preface Prea Sfanta Treime, prin invocare th carl Sfintei
Liturghii, in Trupul si Séngele Domnului Hristos. Astfel, asa cum El S-a Intrupat spre a indumnezei
omenescul luat din Sfinta Fecioara Maria, Nasedtoarea de Dumnezeu, ne indunineceieste $i pe noi
prin puterea harului, cu ajutorul Sd prezent ewharistc in noi. lata transpusd in viaga Biseriit primare,
Yigha cea now, exemplard, pentru crestini si slujitoriibisericest in Biserica, pan la sférsitul veacurilor:
Ci venerabila voastra preojime, vrednicd de Dumnezeu, este aga de unita cu episcopul, preciim coardele
‘cu chitara. De aceea e céntat Hristos in unirea voastra si-n armonioasa voastra dragoste. Fiecare din
vol, deci, sd figi un cor; sin armonia intelegerti dintre voi ludnd in unire melodia lui Dumnezeu, si
cdntafi prin lisus Hristos, cu un glas, Tatéilui, ca $a va audé si sd va cunoased rin faptele bune ce le
facefi: 0d suntefi midulare ale Fiului Sau, Va este dar de folos s4 fii intro unire fara prihand, penina
“ca sd avefi pururea parte si de Dumnezeu" (Sf, Ignaite, Cave efeseni, 1, 1 PSB, p. 158-159).
Tot Sf Ignatie, ucenicul Sf Ioan Evanghelistul, continuatorul litrghisirii apostolice primite din
Porunca Domnului si predate prin succestune, tot din harul si trimiterea Mantuitoralui, ne araté cfCALAUZA LITURGICA A UNUI MAGISTRU DESAVARSIT 7
‘Sfanta Euharistie se sdivargeste in comunitatea credinciosilor, de episcop si de preotime, , frangand 0
péine, care este leacul nemuririi si doctorie pentru a nu muri, cia trai vesnic in lisus Hristos” (Ibidem.,
XX, 1, p.164): .
‘Si mai precis, Sf Ignatie ne transmite, din timpul postapostolic, invatatura Bisericii lasatd cle
Hristos pentru totdeauna, ca asifel adunafi laolalta pentru Sfénta Liturghie si pentru celelalte Sfinte
Taine, si vedem, si mai evidenta, legdtura haricd dintre slujitor $i Prea Sfénta Treime. , Va indemn s&
vA stréiduiti sd le facefi pe toate in unire cu Dumnezeu, avand intaistitdtor pe episcop care este, liturgic
i mu numai, in locul lui Dumnezeu, pe preoti care (de asemenea, liturgic $i nu numai) sunt in locul
soborului Apostolilor si pe diaconii care-mi sunt asa de dragi, céirora lis-a incredinfat slujirea lui Hisus
Hristos Care mai inainte de veci era la Tatil si la sférsit S-a aratat... Sa nu fie nimic intre voi care sé
vii poatd dezbina, ci unifi-va cu episcopul si cu intdistatatorii vostri, potrivit chipului si invafiturii
celei nestricacioase (Idem, Catre Magnezieni, VZ, I p. 106).
In acest infeles comunitar, teandric, dumnezeiese si omenese, stujirea este 0 mérturie a cerului de
pe pamént in sfintul tocas, unde cuvintele, rugile, imnurile liturgice, gesturile si misedrile devin cdi de
acces spre Sfanta Treime Care, in Sfinta Liturghie, comunicd cel mai concludent de la persoand la
ersoand, bucurdnds-i pe unii de alfii, cum observa gi invafé parintele Staniloae,
Dar, slyjirea noastré mui doar o repetare la nesférsit, rituald, a unei rnduieli prestabilite-de
Bisericd numai, ci trebuie sd fie neaparat o conformare totald cu invafatura revelata si pecetluité de
‘Sfintii Paringi asistati de Sfantul Duh, $i in acelasi timp, prin viata noastrd, ou adevaérat pilduitoare gi
Jertfelnica, pnd la identificarea cu Hristos Domnul si Arhiereul Vegnic al tuturor. Doar asa atingem
‘mdsurile evlaviei si traim spre a transpune in viafaé masura slujirii Apostolului: ,Nu mai triiesc eu, ci
Hristos traieste in mine"(Gal. 2, 20).
Cu siguranja, intr-o asemenea stare duhovniceascd $i credinciosii vor inainta spre Hristos si vor
vorbi cu El in rugdciuni, se vor atinge de icoana Sa $i chiar ft vor primi, prin preoti, intreg, in Sfanta
Impartasanie, caci ,unde sunt doi sau trei adunafi in numele Meu, acolo sunt si Eu (Matei.18, 20).
Tofi suntem invitati ca prin nevoingd sf participdim, duhovniceste, la viata comuunitaré, odci aceasta
este calea ardtatd de Hristos pentru méntuire in Bisericd. Avansdim de la cuveint si vorba la fapta si de
Ja mumele de crestin la realitatea crestineasca in concretul ei, adica la dragostea eliberatoare de ego-
ism, de pacat fi de moarte. Fara despatimire, fara curdfire de patimi, de la copildrie la maturitate,
Sari primirea dumnezeiescului har, ca incepiturd a viel crestine si férd parcurgerea etapelor aritate
de Hristos in Biserica Sa, care-i vie si autenticd in ,,una sfantd, soborniceascd si apostoleased:
Bisericd", nu ne vom bucura de darul comuniunii $i al dumnezeiestit iubiri, ,care nu cade niciodat’*
(1 Cor. 13,8).
Chiar si cei ce trupeste ne-au parasit din lumea noastra, prin Invierea Méntuitorului, inviazd in
rugiciunile, in jertfele liturgice ale dragostei noastre de comuniune duhovniceascd cu ei, dorindu-Le,
ajuténdu-i si ceréndu-le de la Dumnezeu fericirea eterna. Aceasta este lucrarea Sfintei Treimi in Bisericd,
rin sfinpipii slujitori, purtétorii harului Sfantului Duh; in acest chip plin de bucurie, in comuniunea
tuturor se zideste Trupul lui Hristos, ale Carui médulare suntem, in parte,
Vazdnd astfel lucrarea Bisericii, ne invafd insdgi constiinfa noastrd sé ne aldturdim si cu propriile
eforturi, luminati si ajutati de haral Sfantului Duk, sa sporim in credinta si mai cu osebire in fapta céa
luminoasé a iubirit de Dumnezeu si de aproapele. Ctici ultima treaptd pe care trebuie sd dorim sd
ajungem $i sd ne nevoim ritmic s-o atingem, pe scara virtufilor, in toatd viafa noastra, este iubirea,
»cici Dumnezeu este iubire“ (1 Loan 4,8). Dragostea este rtspunsul lui Dumnezeu, al Fiului Sau pe
Cruce, la toate pacatele si relele din lume, iar fnvierea Sa este chemare la invierea zilnicd a viefii
noastre amorfite in patimi.
Aceasté succintd prezentare se dovedeste a fi numai o smeritd incitare a tinerilor teologi, a preofimii
$4 acrestinilor nostri, sd patrund singuri in Casa Tatalui cerese de pe pamént, Biserica, unde-i asteapts
bucuriile care yla inima omului nu s-au suit“(I Cor 2, 9).8 LITURGICA GENERALA
Acest urcus-invitafietrebuie ascultat de mici si, mai ales, in colilebisericest, seminare gi faculti
de teologie, Acolo unde It ascultim -L urmeim pe Méntuitorul, Teologul si Arhiereul, lavdjatorul $1
‘Sfintitorul nostru, fi descoperim si in slujirea de Conducdtor al ‘nostra, al tuturor, pe cardrile mantuirii
noastre #1 @ poporului. Dacd ne oprim doar la a invaja din tratate si evocdm viefuirea duhovniceased
81 sfértéaaltora simu adiugim si pe cealalta, pe cea propre, vom transmitesfaturi care nu conving,
nu incdlzese inimasi nu ajutd nimeinul in procesul de innoire a viet
Jn acest ultim $i autentic infeles, avem nevoie de calauze care sd ne fie magistri sfinfitori in urcugul
catre Hristo’.
Beneficiem, iata, in mod providential, deo asfel de cdiliuzd liturgical, prezentul manual universitar,
{a cea deca treia edifie de Liturgicd general8, acum apdrut in doud volume. Este un tratat amplu, solid
{in confinutteologic, cuprinzator, echilibrat si explicit asupra aspectelor slyjirii in Biserica Ortodoxd,
e temelia nezdruncinatd a invafcturii méntuitoare si in stricta conformitate cu viaja duhovniceased
sacramentald transmisa de Sfinit Paringi si experiata in ,,una sféntd, soborniceasca si apostoleasca
Biserica", de la inceputuri si pana in actualitate.
Cum este si fresc, expunerea este facut intr-o forma ingrijitd, didacticd, accestbild tnvajaceilor,
Sormatoare celor ce doresc a se impértasi de dumnezeiescul har al preofiei $i redactatd intr-o limba
inmiresmata literar; abundénd tn date si mérturii biblice, patristice si ascetico-mistice. Toate insa sunt
apezate Inir-un crescendo istoric, cdici Biserica a crescut o datd cu inaintarea filor ei in cuntoastere,
cunoastere pe care ed a sfintit-o netncetat si-a indreptat-d spre vesnicie, dupd cum chiar cultul in sine
a cunoscut'0 extensie in special in forme si nu in fondul mistic comun teologic, apostolic gi patristic,
cack confinutul credingei creste yi el ca si framéntatura prin puterea aluatului. Asemenea unei pdini
rumene, manualul de Liturgicd generald ne invita s2-l procurim, s@-! consumdm isa crestem asifel si
noi, gustiind fild dupa fila din bogatia hranei pline de vitamine a insandtosirit $i cresterii noastre
duhovnicesti in humea noastré atat de secularizat
Dupéo introducere in liturgicd, stiinga slufirii sfingitoare, cuital, actyl slujitor, ocupd un ioc aparte
atdt din perspectiva teologicd, cat si istoried, pentru ca apoi sd se dezvolte capitolul referitor la persoanele
liturgice, slyjitorit sfrgifi, rolul lor in actul mantuitor comunitar .
Timpul liturgic este prezent in toata complexitatea andlizei rolului sd pentru méntuirea lumii:
Sfintirea timpului pentru indreptarea nostra, sarbitorile, momentele salvarii noastre in corabia méntuiri
si, evident, sfintele locasuri sunt analizate cu minufiozitate atdt din perspectiva teologicd, cat si
arheologicd, istoried si artisticd, pind la descoperirea vilului de pe niantia'sacrd a sféntului locas,
Pictura. Nu este neglijata nici arhitectura sacrd, partea vizutd-a idirii, dupa modelul divin al
ayecimantului de rugdciune. Obiectele liturgice, valoarea cuvantului, ca dar al Cuvéntulvi intrupat
Hristos si al imnografiei sacre, précum si actul liturgic in sine intregesc expunerea dumnezeiestilor
‘randuieliliturgice pentru mantuirea noastra.
Intreaga prezentare a temeiurilor slujirit in Biserica in manualul de Liturgicd generalé se doreste
si este o invitafie la concretizarea invafaturii $i viefii bisericesti spre initierea viitorilor, ‘preofi, dar si
a credinciosilor in Tainele dummezeiesti: Este, de fapt, constructia unei frumoase rame aurite, in
cadrul céreia sta Hristos Dommul, Arhiereul Vesnic, ca intr-o icoand bizantind, primind din sfintele
Sale mdini si binecuvantdnd un slujitor de reald vocagie, un dascdil desavarsit, integru pand in cele
‘mai mici detalii ale viefii, un om bland ca un miel si un crestin cu viata jerefelnicd, regretatul pr. prof
de Ene Braniste, liturgistul si magistrul atdtor generayii de arhierei, profesori de teologie, preofi si
credinciosi din Biserica noastrd si mu numai, dace ne géndim si a ucenicti sai din alte {ari ortodoxe
si neortodoxe.
Cu edt rece timpul, cu atét se adevereste valoarea dascélului nostru, care toaté viafa a lucrat, sa
rugat sine-a inchinat-o noua, celor ce-l identificdim cu statura sa de ascet sobru si solemn, dar si blajin
in acelagi timp, cu o finutd preofeasca si didactica iconi
impartasibila si altora.
asezatii pe o tréire Iduntricd profunda si,CALAUZA LITURGICA A UNUI MAGISTRU DESAVARSIT 9
Tratatele, studiile, manualele i celelalte lucréri ale sale, unele dintre ele diortosite, in parte, mai
tarziu, ca si in cazul de fafa, de regretata sa sofie, prof. Ecaterina Braniste, sunt un tezaur cu valoare
de patrimoniu sacru liturgic si 0 invitafie deschisd de a Ie folosi continuy, céci iata cum magistrul
continua misiunea sa, prin opera sa, cditre generafiile mai tinere dornice gi ele, mai ales, de modele.
Parintele Braniste mu dispare prin deces, ci este viu prin fidelitatea sa fata de Hristos $i fata de Bisericd.
Opera lui este urmasa legitimd, cdici nu a avut descendenti biologici, dar are, iatd, fii spirituali
pretutindeni. Are mereu studenti. Le vorbeste mereu, ca si now, la vremea noastra, ca si Prea Sfinpitului
Laurent, prefafatorul ediiei a-I1-a, profesor de liturgica si ucenic, ca i iubitului su urmas la catedra
de Liturgicd, pr. prof. dr. Nicolae Necula, ca o succesiune testamentara sacra, astézi decan ca $i parintele
altidata!
Niciodati mu ne-a citit din vreun curs. Dar din oralitatea expunerii exacte, credincioase gi
mobilizatoare, se putea reface cursul in cele mai mici amdnunte. Acesta este profesorul! Acesta este
modelul! Acesta este si scopul reeditérii manualului-sdu, Sd-1 readucé vorbindu-ne $i acum, ca gi
‘atunci, insa fare vocea sa caldé si blandd, Sd-l asculte elevii si studentii actuali litarghisind, oficiind
din cer, iar la catedrele de liturgicé ale facultailor noastre de teologie, sa-i audé si éxpunered, prin
vocea profesorilor, ucenici ai sai, Ucenicii-profesori $i prieteni preocupati de atingerea masurilor
maestrului, Studenfii vor face mereu referire la el; astfel, vor fi si ei gata sd asculte chemaréa lui
Hristos de transferare a invijtiturii si mai ales a viefii liturgice in inimd side acolo.cu Hristos la altar.
Cu tofii ne vom aduna in Bisericd, cu lumea noastrd, asa Cum suntem si cum este, spre a deveni ceea ce
trebuie sé fim. Sa fim cregtini cu viata crestineascii!
Deosebite mulfumiri Prea Fericitului Parinte Patriarh Teoctist pentru a fi incuviinjat publicarea
acestui manual in Editura Episcopiei Dundrii de Jos.
Aceleasi mulfumiri domnului inginer Gheorghité Braniste, fratele si mostenitorul legal al parintelui,
care ne-a oferit manualul spre editare. :
De asemenea, Editurii eparhiale, tuturor truditorilor si sustindforilor publicdrit,
Cinstire Editurii Polirom pentru ajutor si conditiile grafice de excepfie, precum si tuturor celor ce
ne-au prilejuit mangdterea sfainta de a-I readuce printre noi pe newitatul nostra dascél, pr prof. dr. Ene
Braniste.
+ Casian,
Episcopul Dundrii de JosNOTA EDITURIT
Actuala edie se precintd sensibil diferita foga de cea de a doua, publicatd, in anul 1993, de
Editura Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romdne, intrucat apare sub o structuré
editoriala siredacjionala optimizat, fara afecta fondul lucrdri, dar ficdnd-o ascesibila xg Precentare
$i informatie cititorilor mileniului al treilea.
Yolunul masix, de aproape 800 de pagini, al precedentet edit afostdivicat dupa conginut, Astfel,
corpul cirtil care se ocupa cw Arta bisericeasca a devenit un volum de-sine-stdtdton, tar celelalie
capitole sau consttuit in prinul volum al edrf. Prin aceasta, uilizarea lucrarl devine mat facta
peniru studi teologilo, dar $l pentraciitoritinteresapi de domeniul vast si important al disciplinei
Liturgica, in general.
‘S-au corectaterorile de tipar, greyelile de colationare side date (mengioniri cronologice eronate,
denumiri incoreete sau incomplete de localitfi, persoane $i publica etc).
Tentle biblice inserate in corpul celor dowd volume au fost citate dupa ultima edifie a Sfintei
Scriptui (Bucuresti, 1994); apd cu qprobarea Sfntului Sinodyis-au completa si corectatrimiterd,
permite din cltatele care mu precisausursa bibliog Ttodata, in intreaga lucrare afostuniformisatd
redarea citatelor.
Triniterile la Cursul de Liturgicd special&, frecvent intdlite pe parcursul lecturi, le-am eliminat,
Jmervcdt acest curs a fost tipdrit in anal 1980 si reeditat in aml 2002 sub ttl Liturgica speciala,
‘S-au transferatreferirle bibliogrfice asezate tntre paranteze i conpul textului propria, fie in
notele de la subsol, fe in bibliografia de la finalul fiectrui capitol, dupd oar, Across intervengie,
Precum §! adthigirea de cdtre autorul insusi a unor note bibliografice ulterioare finalizdritcapitolulu,
‘pe care lea inscris cu bis sau ter ort eu asterisc, au postulat renumerotarea notelor, dar gi renunfarea
{a unele dintre ele, itrucdt fie erau redundante in iconomia cari, fle nu erau de natura 44 clarifice
ideile exprimate, sau faiceau referire la cu totul alte aspecte,
Pentru a nu frange cursivitatealecturil sia ofer cititorlor textul asa cum la géndit autorul, soa
‘eeurs la addugarea intre paranteze crept [..] anotelor si explicayilorredactiei, care se referd indeosebt
4a: menjionarea traducerilor de dup 1984, in limba roménd, a lucrdrilor eitate in originalul saw
editile strdine, consulate si inserise de autor; aducerea laz a informasilor care se oprecn la acelasi