CAPITOLUL Vi: SOLUTH. Definifie. Dizolvarea substanfclor. Solubilitatea substantelor, Cristalohidrayi Concentratia solutilor. Teste de evaluare CAPITOLUL VII: STAREA GAZOASA. LEGILE GAZELOR Paramettii care caracterizeaza starea gazoasi gi relaiile dintre ef Legea lui Avogadro Determinares masei moleculare gi a densitiii gazeloe Amestecuri de substante gaznase Teste de evaluare CAPITOLUL Vii: ELECTROCHIMIE Reactii redox * Element galvanic Corozivme Blectrolies Teste de evatuare CAPITOLUL IX: TERMOCHIMIE Caldure de react Legea tui Hess Caldura de dizolvare si de neutralizare Combustibili: Valoarea energetic a alimentelor Teste de evaluare CAPITOLUL X: ECHILIBRUL CHIMIC Rese ireversibile gi reversible Legea actunii maselor Principia lui Le Chatetier Aplicatii ale legii actiunii maselor 1) Echilibre in sisteme omogene Bazoase ‘eaofi fra varata numérului de moli Reaeficu variatia mumarutui de moli 2) Echilibre in sisteme omogene ichide Produsul ionic al apei Echilibre in solide aczi; constants de acidtate Echilibre in sufi de baze; constanta de baziitate 3) Echilibre in sisteme eterogene Eckilibre cu formare de combinatii complexe Eckilibre de precipitare Teste de evaluare CAPITOLUL Xk: RASPUNSURI SI REZOLVARI SCHEME PROGRAM propuse spre rezolvare BIBLIOGRAFIE 155 136 157 158 158 158 159 167 196 207 : CAPITOLUL T yFIUNT INTRODUCTIVE IN STUDIUL CHIMIEI “Pit precum o stea, avinnd propria ta lege si propria ta traiectorie.” oe . Ton Cantacuzino mice. Fenomene fizice si chimice ' : si cgo sila cae oe on ox siiol compl, stostual i etiilor substanfelor chimice, i Epiipa comporitie, substantele chimice se impart in: g2)substanfe simple: -metale: ° -nemetale; ae Eb) substante compuse: -anorganice: acizi, baze, oxizi, stiruris -organice: lipide, glucide, proteine; sformrile care se produc fn naturd se mumese fenomene : Engmenle ice sunt transform de stare ide form ale compris, fink E schimbarea compozitiei substanfelor din care provin. Exemple: femoral do fist (opie, soiifewe, condonare, veporane, sunt transformarile prin care substanfele se transform’ 12 substanfe cu compozitie si proprietifi noi. Exemple: fotosinteza, arderea -are comporitia bine detemminata; -prezinta aceleasi proprictii in aceleasi conditii, -nu isi modificé compozifia prin fenomene fizice; *” caceeasi compozitie $i aceleasi proprictiti in toat masa sa; -substenele componente mu reacfionen inte cle; -substanfele componente se pot separa prin procedee frie; 2) eterogen: -compozitia si proprictfile nu sunt constante in diferite puncte , ‘ale sistemnulAmestecuri de substanfe intélnite in visfa cotidiana sunt: aerul, apele ‘minerale, tinctura de iod, aliajele, laptele, produsele farmaceutice gi cosmetice, alimentele. Solutiile sunt amestecuri omogene aleatuite din dowd seu mai multe substanfe, O solufie este formata din cel putin 2 componenfi: ‘solvent (dizolvant): componentul in cantitatea cea mai mare (cel mai ‘uzual solvent este apa); ‘+ solvat (dizolvat, substanta dizolvati) : componentul in cantitatea cea mai mica. de statea de agtegare a dizolvantului, soluile pot fi: + gazoase: acrul, ceafa, furnul; © lichide; apa mineral, saramura, sucurile; * solide: aliajele. Pentru solutii formate din doi componenfi, concentratia procentual de mast se calouleazt astfel: F ele doui litere din denumirea elementului chimic: Ca, Cu, Ar, He, Ba, a trai o alt ited din denuirea clementului chime: Ag, Me, Z, BSF Cs, Sn, Sb; Fee din denumirea in limba latina a clementului chimic: N, Na, K, Hg Holul chimic are o dubli semnificatie: calitativi — reprezint& un anumit clement chimic; canttativé — reprezinti conventional la scar atomic, un atom al felementului chimic respectiv sau un mol de atomi, la scara ‘macroscopicd. ' ' atomic’ este mumérul care araté de edte ori masa unui atom este mai mare 12a parte din masa atomului: "$C In func! Finul periodic al elementelor. Legea periodicitiit Ministul rus D. I. Mendeleev a aranjat clementele chimice in functie de 74100 © Fete fizce si chimice ale acestora, intr-un tabel numit sistemul periodic concentrafie procentualA (%); a= masa de solvat (mg, g, kg) ‘m,=masa de solufie (mg, g, ke). Deci, concentratia in provente de mask reprezinti masa de dizolvat (g) continuti in 100g soluie. » giruriorizontale — perioade - care cuprind atomii elementelor ce primesc $- electronil distinctiv pe acelagi strat; is, coloane verticale ~ grupe — care cuprind atomii elementelor ce au acclasi "numa de electroni pe ultinnul strat. Atom. Element chimic. Simbol chimic Heégca care a stat la baza clasificirii clementclor chimice este legea Cea mai mica particula dintr-o substant&, care poate exista si poate fi studiat& Periodicititii: “proprietitile fizice gi chimice ale elementelor sc repetii in mod independent, se numeste atom. Caracterstiile atomului “mast si dimensiumi foarte mici -invizibl si neutru din punct de vedere electric; -indivizibil prin procedee chimice gi fizice obignuite; in continu’ miscare; -are structura complex: 1. nucleu - confine nucleoni: - protoni p* neutron n°; 2. invelig electronic: - confine electroni rice atom este caracterizat de: * numérul atomic Z : mumérul protonilor din mucleu (sarcina nucleara); ‘¢ num&rul de masa A : numairal nucleonilor. Element chimic: totaitatea atomilor cu acelasi numir atomic Z, Notarea prescurtata a elementelor chimice se realizeazi cu ajutorul simbolului chimie.Acesta poate fi ‘© prima literé din denumirea elementului chimie: H, 8, C, 1, F, 0, B; i. Covalengai. Blectrovalent marea unci configurafii stabile (octet sau dublet ) pe ultimul strat al unui BE procese de ionizare realizate prin transfer de electroni intre atomi ou actere chimice diferite, formlndu-se compusi ionici (legaturi ionice ); ere in comun de electroni, cénd fiecare atom capt configuratie stabil filenta reprezints capacitatea atomilor de a se combina cu alfi atomi cu Bare de substanfe chimice. Valenta este numeric egalé cu num&rul de - numéirul grupei); lementele din grupa a VIlI-a principal sunt zerovalente (inerte din punct+ clementele din grupele I-VIIT secundare pot avea valenje variabile: de exemplu Fe (II si IID); Cu (I si 1), Ag (1), Zn (11); Covalenfa: valenfa cgala cu numarul de electroni pusi in comun de ua atom, Blectrovalenga: valenfa egala cu numirul de electroni cedafi sau acceptafi de un atom. Molecule. Compusiionici, Formule chimice Molecule este cea mai micit particula materialA dintr-o substan{& care poate! cxista in stare liber gi care in aceleasi condi are toate proprietaile substan; respective, Existii molecule: © formate din atomi idemtici: He, Nz, O2, Fx, Pa Sei formate din atomi diferifi: HCI, HBr, H:0, NH, CH. Compusii ionici sunt substanfe alcituite din ioni pozitivi si ioni negativis Ne*CI, K"(OHY. Formula chimic& este notarea prescurtata a unei substanfe, cu ajutorul sinibolurilor chimice gi al indicitor numerici. Formula chimicé a unei substanfe are dubli semnificatie: + calitativs — reprezinti natura substanfei, preciznd tipul atomilor componenti; ‘* cantitativa — la scara microscopic reprezinti o molecu =a scara macroscopic’ reprezint un mol de molecule. Formula chimic& a unei substante se stabileste cu ajutorul valenfei atomilor sau gnupétilor de atomi care compun substanta: Xa" Yn" in care: sulfur aciee sulfit acid (bisulfi) sulfat acid 1 ‘carbonat-acid (bicarbonat) fosfat diacid fosfit diacid hipoclorit clorit clorat perclorat ccarbonat sulfit sulfat 0 ‘osfat acid Tosfit acid fosfat ii Riiijeroase Sibsiange au si denumiri uauale, de exemplar AgNO; (piatra ‘NHACI (tipirig), KCl (silvin8), CaCOs (piatra de var, calcar), CaO (var etc. stoechiometrice pe baza formulei chimice ‘molard (molecular8) a unei substanfe reprezintt numiirul care araté de fei masa unei substante este mai mare decat a 12-a parte din masa atomului asa moleculari se calculeazi prin insumarea maselor atomice ale © X51: atomi sau grupiri de atomi; © m-valenfa lui X devine indice pentru Y; * n—valenfa lui ¥ devine indice pentru X. Exemple: ‘Oxid de potasiu : K'0"— K,0; Sulfura de aluminiu: APS" —'ALSs; Hidroxid de magneziu: Mg"(OH)'— Mg(OF)s, ‘Carbonat de bariu: Ba!\(CO3)" — BaCOs ( indicii se simplifie& prin 2) ; Sulfit acid de sodiu : Na'(HSO)' — NaH1SO; ( indicele 1 nu se mai serie), Cele mai frecvente grupiti de atomi (radical) sunt: Grupare de ato Denumire Valent (radical ) (ony hidroxil [ono,)" azotat (NO, azotit (cNy" cianwi ‘Myso= Ane + Aci = 23 + 35,5 =58,5 g/mol; Mazo =2-Au + Ao = 2-1 + 16 = 18 g/mol; Moxos , 4 g/mol; m= mast; M= masa moleculara. Unitifi de misuri kg £ kamol molraportul de masa (gravimetric): combing clementele care alcituiese substanta * compozitia procentuala: fectirui clement in 100 parti (img, g, Kg) subetama. clementelor componente ale unei substanfe chimice ects * muse unui element confinutt intr-o masa (cantitate) dath Sareind de lueru : Completati urmatoarea schem program : Core grame ce carbon § segtsescing nel ‘ubstangar Denuminee substanfet Formula Brecentua| Rezolvare : din raportul atomic se scrie formula chimica CO; raportul de masa: & 12 _ 12 _ 3 0 2:16 ~ 32° 3° enumirea substanfei: dioxid de carbon; formula procentualé: M cord deenbon = 12+ 32-= 44 8 / mol 49.8003 ronal? & Conn. 32. 20 100 BecersnseninenPhonnrrrrrne PR P= 27,27 %C P2=72,72%O L001 snnenrnnnnd 2 BC Amol x ypusit: Se considera substanta numité azotat de caleiu . Se cere: Pri propust: ula chimic&s reprezinttraportu cantitaiv tn care 7 entuala; repreinté cota de pasticizare (procen Sa ‘grame de azot se gisesc in 3 moli substanta? ivare: 10;)! + Ca(NOs)2; | srl atomic Ca:N:O=1:2:6; i imice: urminiu denumireasubstanfi chimice:oxid de alu formula procentuala: 52,94 % Al si 47,05 % O; rt atomic AL 3 ‘apt demmast Al: 0= 54:48 27:24=9:8 BReacfii chimice. Keuatii chimice b MoO Reacfia chimici este fenomenul prin care substanfele numite reactangi, 4 punericatalitice: 2K CIO; -—> 2KCI + 30at transform in substanfe noi, numite produsi de reactie. M0 Reprezentarea prin simboluri si formule a unei resctii chimice se numegi 240. —> 2H,0 *0xt ‘ecuatie chimica Be jin de inlocuire (substitutie):reactia in care atomul unui clement poate Eeuatia chimick are dou semnificati $F atomii altui element dints-o substanfa compusi: A+ BC — AC+ B ‘© calitativa: - reprezinta natura reactautilor gia produsilor de reactie; Fe +CuSO,— Cul + FeSO + cantitativa 2.Na+2H:0 — 2NaOH + Hot 1a scar moleculara: reprezinté numérul si raportul moleculelor; Ca-42H,0 — Ca(OH). + Hat = Ia scaré macroscopic&: reprezint{ numdcul gi raportul moleculelor dif Mg +2HCI— MgC + Het fiecare mol de substant 4 2AL+3 H2SOs— Al(SO3)s +3 Hat intr-o reacfie chimicd, masa total a reactanfilor este egal cu masa totaly 2K+2HNO;—2KNO;+Ft produsilor dé reactie (Iegea conserviirii masei substanfelor in reactiile chimice); Rescfia de dubli tnlocuire (schimb): reactia intre 2 substante compuse Intr-o reacjie chimicd, numarul atomitor de acelagi fel se conserva (princpii imba inte ele unele elemente: AB + CD + AD + CB care std la baza egalirii ecuatiilor chimice). HCI ++ NaOH —> NaCl +#120 4 NaCl + AgNOs —» AgCl| + NaNO Tipuri de reactii chimice : 4 FeCl; +3 NaQH — Fe(OH)s| +3 NaCl 1. Reaefia de combinare: reactia dintre 2 sau mai multe substanfe simple sa 4 BaCl; + NarSO, —> BaSO,] +2.NaCl compuse cu formarea unui singur produs de react. q C+ O2— COnt 2C + O; + 2C0t feaitule stoechiometrice pe baza ecuafiei chimice 2Mg + 02> 2Mg0 2H +02 ~+ 2H:0 hlele stocchiometrice pe baza ecuafiei chimice se efectueazA infnd cont Hy + Ch, + 2HCI C20 + H20 —+ Ca(OH)» ‘NE + HCI NH.CL (CO2 + HO w= HCO; ‘SO2-+ HzO ==H2S0s S03 + HO + H,SOs 2, Reaefia de descompunere: reactia in urma cdreia dint-o substanf compu Bea: ‘mg-masa pura in doi sau mai multi produsi de reacte. m=mesa impur’, o, 20g magnezin cu 10% impuritati reactioneaza cu o solutie de acid a (Cite grame de clorura de magneziu se obtin? - ice: CaCOs + e.Cite gra wgneziu se obj os oe ae 10% impuritiji > 90% puritate (NHy):COs > 2H f+ CO: 1 +20 CuCOs + Cud + COrt ve fase x 2.NaNOs — 2. NaNO2 +02 t Mg + 2HCL > MgCh + Hats x=71,25 65 Exzul reactiilor chimice care au loc in solutie, pe ecuatia chimica se B24 cu masa de substanti dizolvatt (m,); Jt: cite grame de oxid de calciu reacfioneazi cu 600g solutie acid Eck concentrate 24,5%? sleet -descompuneri electrolitice: 2H;0 > Dat + Ost 2NaCl ——> 2Na+ Chit 4 15zolvare: A,B, C : formulele chimice ale substanjelor = Fore Eee a coefiienf stoechiomeirl ol coum 147g H,SO, masa molecular a substanjei A. eat conte volumen) x | ae aA + DBO eC GO + FeSO, CaSO, + HO; x= 84.8 C20 fit, ° en _ id ie ol a ©) pe ecuatia chimica se pot calcula volumele substantelor gazoase, misurate z mol im) condi normale de temperatura si presiune (1 atmosfera si 0°C); = "mamot em nl) 1 mol din orice substan gazoast ocup in condifi normale un volum egal & 22,4 dm (volum molar). ‘Unitaifi de masura pentru volum gi relatia intre ele: 1m? 4g carbonat de amoniu se descompun termic.Ce volum de armoniac Bi; moli de apa se obfi - v : . + 2Nh + HO Exemplu: ce volum de gaz (c.n. ) se obfine in reactia a 27g alumni pur (NHY:COs ee Hi solutie de FICI? soli de H 224-24 119 gu? Nii ems a v BAL + HCL 2alcy + itp 1:24 0.25 moti 20, 3:22,4-27 ? He (ex. 297 33,6 dm Hh (om) ©) in cazul reactilor chimice care nu au loc cu randament cantitativ (100%), cuafia chimicai se lucreazi numai cu mase teoretice. Randamentall 1) se ali numai la produsii de reactic; = 2-100 _my=masa obfinuta practic; m,= masa tortict calla pe ecu Exemplu: 40g carbonat de caleiu se descompun termic.Cate grame de oxid d calciu se obgin dact randamentul descompunerii este 80%? Rezolvar ” my ACOs + CaO +COsts am, _ 80-224 ee 17,928 C20 100 100 eS f) pe ecuatia chimicd se poate lucra simultan cu masa, cantitate, volum miisuri BUCEAVA in conditi normale (substangé gazousi) Qt 16 7‘TEST 1: INTRODUCERE iN STUDIUL CHIMIEI 1) Este adevarati afirm: 4) experimentele chimice se pot realiza sila bibliotecds ») laboratorul de chimie este o sali de clas obisnuict; ©) ora de chimie se desfigoara in laboratorul de chimie, dotat corespunzatos mobilier, reactivi, ustensle si vase de laborator 2) in laboratorul de chimie: a) este obligatorie purtarea halatului de protecfie; ») experimentcle se realizeaza cu cantitiji mari de reactivi chimaei; ©) substangele periculoase rezulate din experimente se arunck la chiwveta 3) Reprezinti un corp: 8) apa; ») caiemt; 6) sulfa 4) Reprezinti o substan(z: 2) emul, ») catedra; ©) apa. 5) Reprezinti un material: 8) ckrimidas omogen in orice punct din ») cimentul; ©) oxigenul. 6) Este o substan solidi: ) metanul; pumai amestecuri omogene seria: i, masele plastice, sticla; 1, apa, aerul;, fedicinal, ofetul, aerul a) dioxidal de carbon; b)zaharul, culele substanfelor care se amestecX sunt de dimensiuni foarte ¢) calearul. Pot fi observate cu ochiul liber sat eu ajutorul microseopulul, 8) Este un fenomen fizic: Pee a) arderea gazului metan; b) ruginirea unui cui de fier; ©) dizolvarea zahiirului, 9) Este un fenomen chimic: 2) aparitia curcubeului dupa ploaie; +b) inghetarea apei la 0° C; ©) ofetirea vinului.TEST 3: SOLUTI ‘TEST 4: SOLUTIL 1) Solutia este: Per ahar Berzelius eu 400 em” apa (paps 1g/ml) se dizolvi 0,1 moli ) un compus chimic lichi Paiiia obtinut are concentrati 'b) un amestec omogen de 2 sau mai multe substante; ee b) 1.44%; 7%. ©) o substanti. 2) Dizolvarea este un fenomen: a) chimic; 7 ; eee ©) nso de moda pope chimics — veeinteat ee eentine Tape i. ©) fize ir : 3) Sarea de bucitiirie este solubild in: olutia obfinut, este adevaraté variant a) ulei; { ) praf de creta; — Whe fm c 1% se amesteck cu ie 4) Cocentrafia procentualt de masit a unel solufii se calculeazi cu form Pee ee eee cama a) c= mg-100/ m,s b) e= m,100/ ma ©) c= my/100- m, 8) Prin dizolvarea a 20 g zahir tn 200 g api se obfine o solutie _ sprints silufie HCI de coneentrafie 2% se mai adaugit 10 g HCL Ce ¥) 2% ©) 9,08%, 6) 400 g solutie sare de buciitirie de concentratie 25% confine: 8) 100 g sare 51300 g apa, b) mase egale de solvat si solvent; €) 100 g solvent si 300 g solvat. 7) Raportul de masd solvat / solvent in cazul a 0,2 kg soluti concentrafic 10% este: a) 1/10; b)1/9; ©) 20/200. 3 8) Se amesteci 600 g solufie sare de concentrafie 20% cu 100 ml ap& (Pg {m. Care est concentrafa slap! objinute? calclulul eu solufie de H,SO, -au degajat 33,6 1 gaz, masurat 2) 30% este masa solutici de H:SO, de concentratie ©) 15%. renctie? 9) 0,5 kg saramur de concentratic 40% se supune fierberii pani concentrafia ajunge Ia 50%, Catt apiis-a evaporat? _ Eee raportul molar solvat:solvent intr-o solut pico Geoaeentragia c= 21%? a 3225 b) 2: 26,33; 6) 13,166 : 1. de HNO; eu masa 2TEST 5: STRUCTURA ATOMULUI 1) Atomul este cea mai mic particuli materiali: a) divizibila prin procedee chimice; ») divizibita prin distilare; ©) care nu poate fi fragmentata prin procedee chimice sau fizice obisnuite, 2) Din punet de vedere electric, atomul este: a) neutrus b) pozitiv; ©) negativ. 3) Intr-un atom de caleiu (Z= 20, A= 40): ) numiirul neutronilor = numarul protonilor, ) numnirul electronilor = numtrul neutronilor; ©) numirul electronilor = numral protonilor = num&rul neutronitor. 4) Atomul este aleztuit din: a) nucleus ) nucleu si tnvelis electroi ©) invelis electronic. 5) in nucteul atomilor se gisese nucleonii, adicd urmitoarele particu a) electroni si neutroni b) protoni si clectronis ) neutroni si protoni 6) Electronii alcituiese invelisul electronic al atomului si au said lectriei a) negativas b) pozitiva; ©) neutra, 7) Numirul atomie Z se defineste e 8) numérul electronilor din inveligul electronic; ) mumarul protonilor din nucleu; ©) numa! neutronitor din nucleu, 8) Numirul de masi se noteazii eu A si reprezintit: ) num@rul electronilor unui atom: ) numarul protonitor si electronilor dintr-un atom; ¢) suma numérului de protoni si neutroni din nucteul atornulai 9) Atomul de aluminiu (Z= 13, A= 27) confine: a) 13 neutroni gi 14 electroni; )13 protoni si 14 electroni;, ©) 13 protoni, 13 electtoni si 14 neutronTEST 7: STRUCTURA ATOMULUL. ISTEMUL PERIODIC AL ELEMENTELOR MASA ATOMICA. MOL {it periodicitatii este: ; a i montlor chive se fepets in mod period, n funefe de 1 intre mumercle atomice a dot atomi existh relies 2, a cages A oles si chimice ale elementelor chimice se repeti periodic, in 8) Casi Be; sn jementelor chimice variaz in functic de numirul atomic Z. » <) Cl 3) Atomil care au structuri stable de octet sau dublet pe ultimut apartin serie: j a) Xe,'Ar, He, Kr; clemente eu proprietii ») Ne, Ar, Xe, 6) Ne, Ag, He, Kr »)identie; «) aseminstoare 4) Unitaten atomicd de mass (ua, m) reprerinti: 8) a 12-aparte din masa atomului C (226, A= 12 ) a6-a parte din masa atomului C (Z= 6, A= 12); a5 €) masa atomului C (Z= 6, A~ 12); : 5) Masa atonnied relativi a unui element chile reprezinta: a) numa de nucteoni din atomul elemental chimie respectiv; ») mumirul care arati de c&te ori este mai mare masa atomtului clemestM chimic decit unitatea stomicd de mesis ¢) suma maselor particulelor elemeatare componente ale atorilor el respectiv, 6) Un mol de atomi confine: a) cantitatea i grame egal cu numarul atomic Z dintr-un elements ) masa in grame dint-un element egal cu numdrulelectrnilor din at respect, ©) masa’ in grame dintr-un element numeric egal cu masa atomic canttatea care confine un numir de 6,023+10" atom. 7) Cit atomi se gisese im 2 moli Ca? a) 12,046: 107; b) 12,046 10; ¢) 6,023. 10 8) Citi atomi de cupru se gisese intr-o monedi cu masa de 3 grame (A MF ckimice din aceeasi grup au acelag amar de stratar electronic 2 cirui atom are configuratia clectronict K7L’ se a) 2,82: 10; il chimic al tc figurati: b) 2,82: 103; ©) 6,023: 10°, 9) X grame zine (A= 65 ) confin 24,092: 10° atomi, X are valoarea: a) 390; b) 130; *) 260. Bis chimice oxigen, fluor, neon, se gisese: sgrupa a II-a principal; 3-3, grupa a Il-a principals; , grupa metalelor alcaline, enilor, perioada a 2-a; principalé, perioada a -a secundara, perioada a 2-2. 25 24‘TEST 9: VALENTA. COVALENTA. ELECTROVALEN A TA. ELECTROVALENTA 41) Valenta reprezinti fmentului chimie oxigen (Z; = 8) fi realizeuzi, in cursul a) capacitatea de combinare a atomilor unui element chimic cu atonifil Bermice, configuratic stabil de octet pe ultimul strat pri celemente chimice; ‘ 2 elecironi in stratul de valenfa sau punerea in comun a doi ») numnrul straturitor electronice ale atomutui unui element chimic; sul de valenfi cu afi atom, identici sau diferits ‘¢) numérul electronilor de pe ultinl strat al atomilor elementelor chimicy jelectroni de pe ultimul strat; 2) Electronii de pe ultimul strat (strat de valenfi) care contrib jun de electroni cu atom identici sau diferi formarea legiturilor chimice dintre atomi se numese: ntului chimic potasin (Z= 19) are valenfa, electrovalenta, a) electroni periferici; _b) eleetroni superiori;_) electroni de valé™ i 3) Covalenfa reprezinti: bbb OL 4,0. a) valenta egalé cu numarul de electroni cedati de un atom; 4 iminiu, AI, confine: ») num de electroni acceptati de un atom; ©) valesfa egalé cu numarul de electroni pusi in comun de un atom, in realizarii configuratiei stabite de dublet sau octet pe ultimul strat 4) Electrovalenta reprezint 4) sumfirul de electroni pusi in comun de un atom; ») valenta egal cu numérul de electroni cedati sau acceptafi de un scopul realizatii configuratiei stabile de dublet sau octet pe ultimul stra; ©) numérul de electroni de pe ultiml strat al unui atom, 2) potasiul are valenta I; ») metalele alcalino — pimdntoase sunt monovalente; oo. ©) carbonul si siiciul au valenfa IL F care are configuratia electronic K'L* apart mie situat in sistemul periodic hi egali cu diferenta (8-numarul grupel). Este adeviraté afirmatia: 4, grupa metalelor alealino - pmantoase; a) halogenii sunt divalenti; -a, rupa a Ila pricipalty b) bromul are valenta I, fosforul este divalent; ‘a, grupa a VI-a principal . ) azotul este trivalent, oxigenul este divalent, clorul este monovalent. confine elemente chimice ai eiror atomi isi realizeazi, in 7) Elementele chimice situate in grupele secundare ale sistemului pel au valente variabile, Este adevirati varianta: ) cuprul are valengele II si II b) ferul are valentle Il gi II, cuprul are valenfele I si II, zincul are valenta fi 6) staniul are valenfele I si 8) Elementele chimice ai ciror atomi au in stratul de valenfi trei el au valenta: a) variabila; bvs om. 4 9), Valen{a elementului chimie al eirui atom are configuratia elect KLM este: a) VIL; ») zeros omL(CULE STOECHIOMETRICE PE BAZA ae FORMULE! CHIMICE FORMULE CHIMICE GAL 1) Cuprinde formutele chimice ale unor molecule aleituite identi seria: a) HF, H,Ne,Ox; _b) Ps, Na,Ha,O35—_€) COs, Bra, SXe, 2) Despre substanfa numiti oxid de calein este adevirati vars raspuns: 5 i ‘in oxidul ferie este: 4) are formula chimic& CaO; b) confine ioni Ca $i O°; 6) are formula chimick Cag0s. 3) Formula chimicd K,S0, corespunde substanfei chimice numiti a) sulftré de potasin; »)sulfit de potasiu; ) sulfat de potasiu 4) Formulele chimice ale substanfelor binare aledtuite din clor si din elementele chimice sodiu, hidragen si respectiv aluminiu, sunts a) NaCl, HCI, AIC b) NaCl, HCI, AIC; ©) NaCl, HCI, ACh, 5) Stiind eX oxigenul este constant divalent, identifica seria corecti contine formulele chimice ale substanfelor alcituite din oxigen 31 4M urmitoarelor clemente, a ciror valenfi este indicat’ in dreapta s Ns) cat 8) Naz0, N20s, $03, ClOxs b)NaO, NzOs, $205, ChOx, €) Na, N.03, 80s, C10, 6) Substanele ‘numite sulfurd ferict si sulfurd feroasi an fori ice: a) FenSs, FeSs; d) FerSs, Fe ©) FexSs, FexS 7) Contine formulele chimice ale unor molecule aleit 2) NaOH, HCO, Ns Baul procentual de metal in carbonatul de bariu este: ) NH, H,0, CO2, HNO, ©) O:, 20s, NO, NE 8) Formulele chimice KOH, Mg(NO;)s, CuO corespund substarf numite: a) hidroxid de potasiu, azolat de mangan, oxid de cuprus b) hidroxid de potasiu, azotat de magneziu, oxid cupros; 6) hidroxid de potasi, azotat de magaezit,oxid cupric. 9) Denumirea uzuali a clorarii de amoniu este fipirig iar formula chi a) NACI; by NHCI; es dioxidului de carbon est 28 9TEST 13: CALCULE STOECHIOMETRICE PE BAz; ‘TEST 14: REACTI CHIMICE FORMULEI CHIMICE - sunt: = 10 mote ice ale substantelor; 0) 4 moli si 68 pe care le suferd substanfele chimice, simple sau compuse, cu ©) 3 moli $68 g. stanfe noi. , jimice reprezin 2) 4 g sul se gisese in “x” g sulfat de sodiu si “y” g acid sulfuros, chim . : pentru “x” si “y” sunt ‘unei reac{ii chimice cu ajutorul formulelor chimice, i ficiengilor stoechiometrcis oy 8 ftps de ile REACTANT — PRODUSL 31773 511025 ] fiansformarifizice sau chimice cu ajutorul simbolurilor, 3) Un tonfinut procentual de 65,3 % oxigen se giseste in substanfele Buaeice Pot avet loc: a) acid sulfuric si acid fosforie; eee ) acid sulfuros gi acid fosforie; Perio 9 oumpu ©) acid sulfuric si acid fosforos. si eat ‘ho fick 4) Referitor la substanfa chimick numitk hidroxid de magneng ee eee adevirati varianta: Sea 1,341 ) M~38 g/mol, confine 3,44 % hidrogen; eae ») prezintéraportul de mast Mg: 0: H= 12: 16: pict chimice dintre bidrogen $1 oxige : ©) confine 50,17 % oxigen. 5) Formula chimici si denumirea substanfei care are raportul d €:0=3:4 sunt: 8) COs, trioxid de carbon; 6) COn, dioxid de carbon ; ©) CO, monoxid de carbon. 6) Piatra iadului este denumirea popular a azotatului de argint. R de masi si procentul de azot din aceasti substanti sunt: 4) $3:6:23 514,11 % b) 64: 8:22 51642% 0) 57: 7:24 G1 8.23 %. 7) Oxidul sulfutui care confine 40 % § are formula chimiei: 2) $0; b) 80>: ) SOs, : 8) O substanté chimick are raportul de masi H: P: 0 =3 ee grame de hidrogen se gisese in 2,5 moli din aceasta substan Ho + ont. ats B uafia unei reactii de substitufie: 5. 9) Un oxid contine 46,67 % azot. in ef 2)25; 0) 5: 005. moli de oxid se gisese 80 g o1iggBAZA : E STOECHIOMETRICE PE ©) C+ 28,0 ~ Ca(OH) + Hot - : MICE 'AMESTECURI DE SUBSTANTE TEST 15: CALCULE STOECHIOMETRICE PE Bag : aledtuit din 80 grame hidroxid de sodiu si 168 ECUATULOR CHIMICE Pili ce Comiporitia in procente de masi, respectiv de 1) Legea conservitrii masei substantelor se enunfi astfel: stiy 32,25 %, 67,74 %j a) masa totald a reactantilor este egala cu masa totalA a produsilor dere 4 rete 2 15.96% b) suma maselor substanfelor intrate intr-o reactie este intotdeauna nf ee tin 40 %, 60 %e . cat masa produsilor de reactie datorittpierderilor; vetecide enlcin $i oxid de calcu dezvolti in reactia eu 0 «) suma maselor reactantlor este mai mic& dest suma masetor prodigl pmetsvarie un volum de gaz egal cu 3396 a (en). fn reacie. ‘ iderat, este adevirati varianta: 2) Reacfia carbonatului de calei jul sulfurie are loc cu efe Fe so 9 Cad i procente de mash, datorifi degajarii unui gaz. Cati moli de gaz se degaji dack react as 200 grate carbooat de eae? ie Eisi 75 WC procentemolare tee 2) 20; 7 ut solufie de acid clorhidrie a 18/4 gram 3) Cite grame de cloruré de amoniu se pot obfine printre ten ert dg calla si magneziu rez "x" moll gaz. combinare din 7 moli NE? eae 3) 749; b) 374.55 ee 02, ©) 0,02. 4) Ce volum de oxigen (c.n.) se degajii la electroliza 2 36 gran} ee de baze KOH si Ca(OH)s cu un confinut Lanse ee 3 Biientru fiecare bazi se neutralizeazt cu “a” grame solutie a) 22.4 ms 6) 22,4 dm’; pi Prtratie 10 %. Valoarea lui “ a” este: 5) Caleulati masa de sodiu care dezyolt& in reactia cu apa 33,6 lit (en): a) 69 mg; b) 34,5 g; ios ©) Cati molt precipitat alb rezulté In tratarea AgNOs cu 730 grame HCI de concentratie 10 % ? 4 a) 2 moli; b) 0,2 kmoli; ©) 20 moli. 7) Ce volum de gaz (c.n.) se degaji la tratarea a 200 grame Zn de pitt 65 % cua solutie de HCI? Fi compozitia unui amestec de substanfe gazoase care nu himic intre cle, este adevirati varianta: ol sem =% vo ' ; 144m (en) amestec gazos de CO 31 COs prin ap de : Miia: 100 kg precipiat alb. Referitor Ia amestecul gazos este a) 44,8 ms Pe b) 44,8 cm’, ©) 44,8 dm’, 8) La barbotarea CO; in solutic limpede de var stins, solutia se tull snety con Catculati masa de precipitat rezultat din 67,2 m* CO; (en): BCO #28 cepacia ed cn im’ gaz. (c.n.). Compozitia pr ») 300 ke; ©) 30 kg. ; £82,5 % Cu, 5 % impuriti; 9) Prin descompunerea termieS a 320 grame carbonat de amoniu ct shee sNinaak impuritifi se obtin “x” moli apa. Valoarea lui “x” este: 4% Cu, 5 % impuritai a3; b)6; 09. : 338) Un amestec echimolecular de Nat ee 1 de NaCl 51 KBr are un continut prog _ a) 12,95 %; q b) 32,95 %, CAPITOLUL MT _ £) 39,31 %, SIMPLE CU UTILIZARI PRACTICE a a pmbezitia in procente de mask a afl in raport molar 1 2 es 2) 20 % Zn0 si 80% Mg0; “Vittorul este suma pasilor pe care facet, incusiv a 2) 25 % ZnO gi 75% MgO; celor mici, ignorati sau luati in ras.” ©) 50,31 % ZnO $i 49.68 % MgO, : =o unui amestec de ZnO i My of pil principal al soarclui, stelelor, nebuloaselor, andit compus din Univers; fe | FMgs2110Sagome tet | p_ 2Na+2H,0 2 NaOH + Hot 2) actinnea unor acizi asupra metaletor active 2Zn+2HCI—> ZnCh + Hot Mg + H:SO, ~> MgSO, + Hat let 24,0) > Det + Oxt itn solubil in apa; gaz bun conducdtor de caldura;+ 2.C0y CuO +E; + Cu + H,0; Cu~utlizat la confectionarea coal AS ronnaso. NiO + Ha — Ni-+H0; Ni-utilizat drept catalizator i n prezenfa oxigenului: Os+3h—+2Fe} +310, Fe —ulilizat in metalurgie ee case atin ea Utiliziri: Ey Hcl + £01 CoC +20 + obfinerea metalelor (Fe, Cu, Ni, C1); * objinerea unor ingrisiminte chimice, a benzinelor, margarinei; aj © sinteza industrial a HCI, NHs, HINOs; . fea metanuilui: CHa + 2 O2 > CO2 + 2 Ge eee ‘+ umplerea baloanclor meteorologice. fate mare de caldur8, motiv pentru care metanul e: omibustibil) ‘OXIGENUL : Stare naturala: ssinteza unor acizi (acid azotic, acid sulfuric); © cel mai raspandit element de pe Pam&nt ‘in medicina; _ se giiseste sub forma de O2 in aer (20 % in volume) sau sub thierea si sudarea meta! lr : * 0z0n O5 in straturile superioare ale atmosferei; albireabarte' sia fesitorilor; * sub forma de compusi anorganici (api, oxizi, azotafi, carbonad ‘utelii pentru scafandri, aviator, mineris organici (glucide, grisimi, proteine); q fabricarea ojelului si a fontei Obfinere: = * in laborator: 1) 2 HO, —> 2,0 +0) f MnO % _ ‘t i a: die si grafit si sub z Berd se giiseste in 2 forme cristaline: diamant si gr eee! garbon amorf ~ cixbunii; fe i Pe tientul de baz in compusii organici; 3)2Hg0 + 2Hg +02 t A de compasi anorganici: (CO:, calear etc.) * in industrie: electroliza apei acidulate: 2 1,0 ———> 2H ¢ +40 Diamant Grafit ety tat id eial solid estan Proprietii fee: a ee oii scam mie (Tn sca TT '* gaz incolor, inodor, insipid si pofin solubil in apa; tui Mohs) Mobs), ‘+ mai gren decit aerul, se poate culege in vase care se fin cu gura if zgérie metalcle Iasi urme pe hérties mu conduce carental | bun conduettor, Proprietii chimice: eeccracadea 1. reacfia cu metale: Tasolubl in tof solvengiz) insolobil fa toll solvent fi Fan ener g PRCT pes FFE 2A1+3O2-+2 ALOs imice: : 3 Fe +2 O2~+ Fes0x ygenul conduce, in diferite conditi, la hidrocarburi: Observatie: 00" Fe;Oj numit oxid feroferic este un oxid mixt alc&tuit din FeO- ‘Fe20s. +2H2 — CH, (metan) 2. reacfia cu nemetale: $+O2— $02 t x C+O:3 Oot senul: 300.3000" Hn oxigen insuficient:. © 2C +02 2COT N+ 0: === 2NOT Ein oxigen in exces: C+ Oz + CO 37 363.reactiacuapa: fe Fe cu valenfS variabils (Fe, Cx) formeaz& cloruri fn care A HO) + C —» CO + Ha (acest amestec gazos se numeste ger df fi superioat ! A.reactiacuCOz: C + CO, + 2COt 3.Ch +2 FeCl; 5. reacfia cu oxizi metalici:, 2Cu0+C —+COz + 2CuL 2 Fe0s +3 C+ 3 C0; +6 Fe} 6. reactia cu acizii, Ia cald: 2 HaSO4 + C— CO21+2.S02 t +2 19 4 HINO; +3 C3. C021 +4NO 4428 8 Utilize faBr—> 2 NaCl + Bra © diamantul este folosit pentru confectionarea bijuteriilor, se formeazi apa de elor: metalelor, a zocilor dure, pentru gravarea sticleis * cirbunii sunt folositi drept combustibi stanfe comput pesca NaBr, eliberdnd bromul, lichid brun rogeat, eu. Basie: a incendiilor: ‘CLORUL. fire 4 Cl, + CCl, +4 HCL Stare-naturali: ‘+ in stare liberd se gaseste in cantitati foarte reduse in guzele vulodt : + sub forma de compusi se giseste sub form de NaCl fn ziciram fior substanfe organice clorurate; sare, dar si dizolvatd in apa mBrilor gi a oceaneler, ‘apei potabile; : Obfinere: icloruri de vinil, a unor medicamente, fimgicide; {in laborator: 1) reactia unor oxizi si siruri cu acid closhidre: idului azotics Mn02 +4 HCl—» MnCh +Ch t +2 H.0 2KMn0, +8 HCl 2KCI+2 MnCl + Ch} +4 K.CnO; + 14 HCI 2 KCI +2 CrCly +3 Cht +74 KCIO; +6 HCI + KCI+3 Ct +3 H20 in industrie: 2) electrotiza NaCl in stare de topiturk: etcotin BP sub forms de zAcamant; 2NaCl ype >2Na+ Cht Fie combinalii anorganice ca sulfuri: (FeS;-piritd, PbS-galent, 3) electroliza NaCl in solutie: RPr\fati (CaSOy-2 H20 — ghips). tect 2NaCl+2 H,0 >2NaOH + Hat + Ci lizat, galben sfirdimicios la lovire; Proprictii fizice: 2 api, solubil in CS; ‘© gaz galben verzui, cu miros caracteristic, iritant si sufocant; a mai mare ca apa (2 g/cm’); I | are densitate mai mare ca acral; ridicatl devine plastic. © foarte solubil in apa, cind se formeazi apa de clor (ct | decoloranta si dezinfectanta); Proprictiti chimice: 1. reacfia cu Ho: Ha + Ch +2 HCL 2. reacjia cu metalele se aplicd fn laborator dar si in industrie la oi iis +S = H,S} (gaz urit mizositor, toxic) clorurilor metalice: Blele conduce Ia obfinerea sulfurilor: 2Na+Ch—2NaCl Fe+S—+FeS Mg +Ch—>MgCh Zn+S—+ ZnS 2Al+3 Ch+2 AlCl 2Ag+S— Ags 38: 2 AL+3 Ch +2 AIC * 2AL+3S—> AS 2Al+3 02+2 AhOs 2AL+6HCL— 2 AICL +3 Hat 2 Al+3 HsSO;— Ale (S002 +3 Hat wat de HINOs, motiv pentru care acesta se depozites7 in Fe ransportt in cisteme de alumi. obfinerea acidului sulfurie; rafinarea petrolului; obfinerea coloranfilor , a prafului de pusca, a unor medicament vulcanizarea cauciucului; azorut Stare naturals * in stare libera se gaseste in aer (80 % in volume); * sub forma de combinatii anorganice (azotati, azotii) si (proteine). 7 _ * in industrie se obfine prin distlarea fractionat a acrului lichid; * ii laborator se obtine prin descompunerea unor azoturi metalic PropHeeg ee : iajelor (exemplu: dualuminiu Al-Cu~Si-Mg - Mn); ‘© gaz incolor, inodor, insipid; il alt& tensiune, fubricarea cisternelor © foarte putin solubil in apa; 7 - Masuie aaincvasie Feria, all, tubur, vase de bucltrie, siz tn Proprietiti chimice: i. ve 2AL+H:0p > ALOs +3 HT 2AL+3 CuSOy—> 3 Cu | + Ala('SOs) > 2.Al-+Fe,0s 2 Fe+ ALO; AAL+3 CO, > 3 C+2 ALOs 1. reactia cu Hy : carl, 500°C Ni. +3H 2.NHs tos piriti —FeSas siderit—FeCOs;, 2, reactia cu O2 : senoso00 Ne+ 0; —=—==2NO Utilize: + obfinerea amoniaculu, acidului azote; + sinteza medicamentelor, explozibilior. jensitate 7,8 ke / dm"; ALUMINIUL de caldurd si electricitate, maleabil gi ductil; Stare natural ‘* cel mai abundent metal din scoarfa terested (7,5 % ‘* se giseste sub forma de compusi: bauxitl, eriolit, topaz, alumini Obfinere: ia industrie se obfine prin electroliza topiturii de lO. in criolit (NaAIF®) care are rotul de a reduce temperatura de topire a ALOW Proprietififizice: * solid, alb —argintin, moale; densitate scazuti, metal usor; bun conducitor de cildura si electrcitate; maleabil si ductl. Fe+2HCI— FeCh +H t e+ HySO4— FeSO, + Ha t Fe +2 HNO; — Fe(NO3)2 + Hat a4. Fe reactioneazit cu sirurile metalelor mai slab electropozitive decal Fe CuSO, —+ Cu | + FeSO 1 Utilizai + inmetalurgic I obfinerea foutei (2,55 % C) sia ofetulu oO; * confectionarea sérmei, tablei, conductelor, cistemelor pentru af si sulfuric concentrati ‘© industria constructoare de masini. CUPRUL Stare maturali: sub formi de combinati: Cus - calcozina, @ calegpirita, oxizi, carbonati. Obfinere: in industrie se obfine prin electroliza sirurilor solubile (Cui Proprietafi fizice: ‘© metal arimiu rosiatic, densitate 8,96 kg /dm’, duritate 3 in see ‘bun conducdtor de caldurs gi electricitate; se poate alia usor cu metalele Zn, Sn, Ni, forménd respect slam, bronz, constantan; ‘+ maleabil, se lamineaza foarte ugor. Proprietii chimi 1 reac i ig in’ THE AIR... © ~ cu acid sulfuric concentrat reactioneazi la cald: Cu +2 HzS04 + CuSO, +802 ¢ +2120 ~ cu acid azotic concentrat reactioneaza la rece: 3.Cu+8 HNOs— 3 Cu(NOs)2+2NO f +410 Observatie: ‘NO se oxideaza in prezenja O> din aer la hipoazotiti: 2 NO + O.~+ 2 ~ cu HCI reactioneazi numai in prezenta Oo din aer: Cu+2HCL+102—+ CuCl, + H:0 2, reaofia cu nemctalele conduce la siruri ale Cu divalent: Cut Ch CuCh Cut Cus 2Cu+ O22 C0 3. Cureacfioneaza cu siruri ale metalelor situate dupa el in seria de ac Cu +2 AgNOs — Cu(NOs)2 +2.Ag | obfinerea conductorilor si cablurilor electrice * confectionarea vaselor de arama, monezilor, robinetilor, statiTEST 17: HIDROGENUL ‘TEST 18: OXIGENUL (4 in nucleu 8 protoni si 8 neutroni iar in ‘oni, Numarul atomic Z si numarul de masi A 1 Atomul de hidrogen Hare Z = 1 si A= 1. Numarat pa Figen prezi clementare din acest atom corespunde variantel : Beg clectr a)ley 1p’, 1n% b) Le, Opt In’ 2) 8, 16; 8,8. / ; Siete Ecotee stomotst © ete KIL pe baa sbi 2) Configuratia electronicd a atomului de hidrogen (Z = 1) este: #fhj chimic oxigen in sistemul periodie: ax; WK KL, 3) Hidrogenul se giseyte in naturi sub form Ubert tn soal buloase, dar si sub form i : ee ane cee itt ia ou 2) HAO, si : Ha moleculard in aer (20 % in volume) sau sul hast ate pain acid fost Fe aeoare ale atmosteci. Formlele chime ale celor 4) O metoda de obfinere a Hy in laborator este descompunerea e : sialon sam a apei acidulate. Ce volum de Hz (¢. n.) se objine din 4 moli pe 020i Ox: oak iO le Tandameatal renclel exten =80 96200 ane Om 4 mol ‘apel oxigenate cid se formeazi si O; este o reacte d 2) 71,68 ém' by 89.61 ©) 71,68 em 5) Acceasi cantitate de sodin metalic pur s¢ trateazi eu api, OL» 2HAO+ Oats Solufe de acid sulfuric in exces. Din care react rezultt um voll Bre, 71,04 0rt; ip ain enbek rent sel acl void pS Hh tt Oats ' 0) inant rent rent ssa voli (en) se btine prin deseompuncres termi ©) din reacfia sodiului cu solufia de acid sulfuric. ct ree 6) Referitor la proprietitile fizice ale Hz, este adevaratd varianta:4 ee ace a ne ) gnz incolor, inodor, insipid, bun conductor de cildur, foarte putin soli Ce ee ce: dedt aeru, pofinsolubil fs pe, fapt ) gaz albistrui, solubil in apa, inodor; or, insipid, mai greu de , ©) gaz. galben verzi,inflamabil,inodor si insipid a vii subaevatice; 2 Hogan ai cu facet pain lomo defn iain reactiei corespunzitoare este: hor, micos pl2cu, mai sor Ae * ‘metalele, oxigenul formeazi oxizi metalici, Formulel de calciu, aluminiu si fier (IT) sunt: 92+ Lo, 0; b) 2H +20 24,0; ©) 2h +O; + 2H,0. 8) Acidul clorhidrie rezultat prin sintezk din 2,5 moli Hi si Gil a+0:—>b corespunziitoare de Cl, se barboteazi intr-un litru api (paps = 1 gif : D+HO <= HCOs concentratie procentuali are solufia de acid clorhidrie obtinuti? a) 18,25 % b) 15,43 %5, ©) 8,36 %. 9) Calculati masa de Fe obtinut Ia reducerea a 360 grame Fe,0s eu impurititi daci Ia purificare se pierde 5 % din metal: 8) 200,475 9; b) 220.5 gs 6) 252g, culitercle a sib sunt: co B)CsICO; —c) Csi Or. fifirsa. de SO; obtinuti prin sintezd din S si 448 m° O2 (emn.) de b)1024kg; 1024 g.TEST 20: CLORUL TEST 19: CARBONUL 7) confine: 1) Atomul de C are numirul atomic Z=6 $i numirul de nfl ‘Compozitia nucleara este: a a) 6 € si 6 n° b) 6p' si6 es ©) 12 mucteoni: 6 p* i mic clor (Z= 17) este: 2) Stiind eX sarcina nucleari a atomului de C este (+ 6M Te ee configurafia electroniei este: h Bitipald, perioada a 3-a; aL ») LM; OR, = eee e ba rurafiei nul 2), afta ist jcipal, perioada a 2-2. : 3) Pe bara configura dea emu 2, aa posita nse Mia respectiv eletrovalenia pentru atomli clementalui a) grupa a TV-a secundari, perioada a 2-0; ») grupa a IV-a principals, perioada a 2-a; ©) grupa a Il-a prineipala, perioada a 2-a 4) Carbonul se giseste in natura, in stare liber sub fori : . it modificatii cristaline si sub formi de carbon amorf— eiirbuneles peer (on) 0 obtine In clectrliza tu foptturk « S85 Be modificatiieristaline su : a) antract gi grafit; ») lignt si diamant; ©) diamant si graft 5) Referitor la grafit, este adeviratit varianta: 8) bun conducttor de caldurd si electricitate, last ume pe harti, dif scara Mohs, retea cristalin& hexagonalA straificati; -— a ge Gd Hodor, insipid, cu densitatea mai mare ca aerul. aon ) solubil in solventi organici si fn ap, punct de topi lor dintr-um amestec echimolecular de NaCl si MgCh est hirti. : 6) La 1100 °C, in prezenta Ni, earbonul reactioneazi cu H, fornilg b) 69,38 %; 2 ro ). Ce-volum de mofan, misurat fm cond normale, ce obi Se ee eee toni de cirbune ce confine 80 % carbon? ten an nen Te CL, CuCl a) 1498,33 dm’; ) 1493,33m’;_c) 1898,33 cm? b) FeCls, CuxChs Oe ne 7) in sehema de reaeti 3a+ Carbon +b} +2d t +2: oral se prepara din clorat de potasiu si ack . d +120 = H,SO; substanfele notate cu literele a, b sid sunt: 8) HeS04, CO, $033) Ha804, CO:, SOs; c) HsS0s, COs, 8) in prezenfa vaporitor de api, earbonul incandescent form: i D161, 3,3; api. Calculafi volumul gazului de api, masurat in condifi obfinut din 200 kg ciirbune eu un confinut de 75 % carbon: a) 560m’; 'b) 560 dm’; ©) 2801, 9) Cite motecule de CO; rezultd la trataren la eald a 24 grame cu o solutie de acid azotic? 8) 0,4 6,023 - 10%; b) 6,023 - 10°; ©) 1,2046 - 10”. MMfrprictitile fizice ale clorului este adevaratt varianta: aaa cu miros caracteristic iritant si sufocant, densitate mai b HCl > ¢ KCI + d Ch f + € HO. Coeficie ¢) 1,6, 1, 1,3. 46TEST 21: SULFUL ‘TEST 22: AZOTUL imi ia =14) contin: 1) Elementul chimie sulf reprezinti: . ul chimie azot (Z=7, A ono 2) totalitateastomilr de sul din Univers ayy 76,7 p14 c) Tey 14 p's 7a" » toalitatea atomilor din naturd care au numaul atomic Z = 16, Be tcnik atm de aot «) elemental chimic alcatuit numai din atomi de sult KLM } - 2) Stabilifi pozitia in sistemul periodic a clementului chimie sui gt oe objine prin distlares fraction a | vedere configurafia lectronicd a atomuli de sulf KLM", fazot eare se obfine din S00 m* (en) a) grupa a VI-a principal, perioada a 3-a; rorent vale ») grupa oxigennlai, perioada a 6-2; | 5B; : ©) grupa a Vi-a secundarii, perioada a 6-a. BOM prictile fzice ale Ny, este adeviratd varian 3) Compozitia nuclearit a atomului de sulf (Z= 16, A = 32) este jasipid, solubil in apa; a) 16 protoni, 32 neutror ros, insipid, foarte pufin solubil fn ap, cu densitate mai ») 16 protoni, 16 neutroni ¢) 16 protoni, 16 electroni. 4) Sulful prezinti valent variabilA in compusii pe care fi formes ‘ 2NE3 +3 Br = 7+ 6HBr VE. in trioxidul de sulf si fn acidul sulfuric, sulful are valent: at+3 Hs = al byIV; ‘ he eae 5) Referitor In proprietiile fizice ale sulfuh denumirea substanfei chimice notat8 eu litera “e” sunt: solubili in disulfurd de carbon; ») solid alb, solubil fn api si in CS., cristalin; S 44 schema b) 10,6 %; £) 12,28 %. oa epee sem) ena din 600 (en) prin nt tN 2b+0; = 2e c+ H.0—> H,S0, Formulele chimice ale substanfelor notate cu literele a,b sic sunti a) SO, SO;, SOs; b) $:0, SOs, SOs; 9S, 7) in prezenfa vaporilor de suff, hidrogenul se combini eu‘ formeazi un gaz urat mirositor, toxic, numi a) acid sulfhidric sau hidrogen sulfurat HS; ») acid sulfonic HS2; ©) acid sulfuros H:S0a. Compozitia amestecului in procente molare este: 2) 60%Fesi40% Zn; b) 40% Fe si60.% Zn; «) 20% Fe 9) Sulful se giseste in organismul uman in compozitia pr organismul unui adult eu masa de 75 kg? inci 0 anumita cantitate de baz alcalini. Metalul alealin este: a) 5 6,023 - 10°, ¥)6,023- 10"; d)K; LiTEST 23: ALUMINIUL 1) Elemental chimic aluminiu reprezinti totalitatea atomilor care au: a) numa de mast. A=27; ) mumiir atomic Z, ) masa atomicd A 2) Atomul de aluminiu confine in nucleu 13 p* si 14 n° iar if electronic 13 e. Numirul atomic Z si numirul de masi A pentrill chimic aluminia, sunt respect a) 13,27; b) 14,27; 0) 13,14, 3) Pe baza configuratiei electronice a atomului de alumini, stabiq {n sistemul periodie si valenfa elementului chimic alumini ) grupa a Ill-a secundara, perioada a 3-a, valenga Ill; ») grupa a IIl-a principals, perioada a 3-a, valenfa II; ©) grupa elementetor alcaline, perioada a 3-a, valenia TL. 4) Referitor la proprietiile fizice ale aluminiului, este adevirata im 1) metal greu, alb argintiv, se dizolva in topitura altor metale formindlt +b) metal alb argintiu, bun conducdtor de cilduri gi electrcitate, mosh si ductil; ©) metal cenusiu, ri conducitor de caldura si electticitate, nu se@ topitura altor metale, 5) Aluminiul reactioneazi cu acizii formand siruri $i Hz, cu except a) HSOs; b) HC; ©) HNOs, 6) 54 grame aluminiu eu 10 % impuritifi reacfioneaza cu solutie acid clorhidric de concentratie 18,25 %. Valoarea lui “<” a) 1080; ») 540; ©) 1200. 7) Duraluminiul este un aliaj folosit in industria aeronautict, da maj ugor decat ofelul, cu densitate mai mick si duritate m: luminiul. Acest aliaj se obtine prin alierea aluminiuh mangan si: a) Fe; b) Ag; ©) Mg 8) Se considera schema de reactii: 2,0 et, 4Al43b—2¢ Substanfa notati cu litera “d” are un confinut procentual de alumi : 6) 20,22%; 7, 9) Eeuatia reactiei chimice care sti Ia baza sudirii sinelor de call prin aluminotermie, corespunde variant 4 a)2 Al+Fe,03 +2 Fe + AlOs; b)2 Al+3 CuO > ALO +3 Cu; ©) 2AL+3 Zn0 — AlOs +3 Zn, ‘TEST 24: FIERUL FPP sir reprezinta: de fier din natu; Bi din naturt care au numcul atomi Z = 26, feat din naturi care au numdrul de masi A = 56. i electronice a atomului de fier, elemental chimic fier 11 si IL, Fierul prezintt valenfa IL in compusii din | EFeCh, FeaSs. ; ‘n seoarfa Pamfntului sub forma de siruri, una dintre ‘ormula chimied a acestei siri, cu raportul de masi Fe t by FeCOss ©) FeCOs. . Fbogat in CO>, fierul este ataeat de O; forménd rugina, chimic Fe(OH). Confinutul procentual de fier in b) 56,21 % ©) 68,34 %. prietifilefizice ale flerului, este adeviratit varianta: tu, insolubil in apa; Tuciu metalic caracteristie, bun conductor de caldura si i si ductil, cu proprietiti magnetice cu conductibilitate electricd sctzuti, insolubil in apa sau Fe,03 +32 2a+3b 2at3Ch—2e : a+2HCl—>d+Eht hemi notate cu literele c si d sunt respecti b) FeCh si FeChs; ©) FeCl gi FexChs. b) oxid feroferie FeO; _) oxidferos FeO. i, se piseste 0 coloand cu masa de 6 tone care, desi are 0 15 secole, nu a fost atacati de ruging. Miracolul i 99,72 % fier si 0,28 % earbon, fark 4ii!atomi de Fe contine coloana? 1b) 12,046 - 10°; ©) 643,49 107%. 51TEST 25: CUPRUL 1) Atomul de cupru (Z,= 2: 8) 29 p" si35 n°. 2) 29p" si 29e; ©) 29 p* 51 64 08, 2) Referitor la proprietititefirice ale cuprulai,este adevirati vil §) metal arimin rosiatic, bun conducdtor de ellen si electricitaei ductil; q }) metal gre, albargitiy, usr stabi a topitura altor metales © metal ranzitionalceausi, slab conductior de edd siclecticitdl + ‘Ureche Dragos, clasaa Villa B 2) Cupral se poate alia usor eu fiecare din urmitoarele metale: Ni formiind respectiv aliajele: a) bronz, arama, ofel; b)alami, bronz, constant ©) duratuminia, arama, font, CuO + Hs a + M0 ee nee ae i n¢ru substanga notatd cu litera “b” in schem este: Cu cu 4 % impurititi care reactioneaz’ cu o solufie le azote pentru a forma 3,61 (en ) ae i int, in timp, i lutie de avotat de argint, in timp aces ccceeuee ionului Cu, iar argintul din Tecob Daniel, class a VilLa A 53fn cu apa: CO2 + HO — HCO; cArtrOnur i C20 +0 — Ca(OH) ( stingerea varutui) BP a oxiziloracizi cu bazele: ©0; +2 NaOH — Na,COs + H,0 CO} + Ca(OH), + CaCO | + H20 oxizilor bazici ou acizii: Ca0 +2 HCI > CaCle + #20 CuO +H;80, > CuSO, 1,0 OxIZI Definifie: oxizii sunt compusi binari ai oxigenului eu alte ele metale sau nemetale. Formula general: E05; E~element chimic, n — valenta elementului E; Clasificare: it substanfe compuse alcatuite din atomi de hidrogen si + oxizi nemetalici (acizi): COs, $02, SOs, Pass, alii acizi sunt atomi sau grupari de atomi care se pistreazi + oxizi metalici (baziei): MgO, Na,O, CaO; Observatie: in reactie cu apa, oxizii nemetalici formeazd acizi (cu et siNO) iar oxizii metalici formeaza baze. Obtinere: 1. reactii de combinare intre Oo si diferite elemente (metale sau nemettty 2Mg+O2—>2MgO $+02—+ SO» Ha +S HS 2Ca+0;>2Ca0 lor acizi cu apa: SO + HzO > H:S0, 2, descompunerea termic’ a unor siruri care contin oxigen: f CO; + H,0 = HCO 6 P:0s +H,0 + 2 HsPO, fe CaCO; G20+ 60st (NEL),CO; 4 2NHS t+ CO; 1 +40 3, deshidratarea aizior si bazelor: te CulOH, + Cu0+ 1,0 2Fe(OH)s + Fes0s FSO; <» SO: +H;0 HCOs <= COp+ 4, reacfia carbonailor cu acizi - tumesol: rosu. ‘CaCOs +2 HCL CaCh + CO t+ HO = fenolftaleini: incolor Proprietifi fizice: + a temperatura obisnuits, oxizii metalici sunt solizi iar cei neme gazosis Boncentrati majortatea sunt incolori HO este rogu, CrsOs este verdes Be; HPO. HNO; HCL HSOs CO, este gaz incolor, inodor, insipid. ‘cregte tiria acizilor 54 352. reactia acizilor eu Seria de activitate (reactivitate): tuetalele depinde de cara cterul electropoztiy ordonexct metalele in fu unctie de caracter BER: spoase de NaCl: reste caracterulelectropozitiv seo nates Hsin serie, substituie Ha din aie ; Zn +2HC\— ZnCl + Hh f 2K +2 HNO; 2KNO; +H ¢ ' Mg +8380, ~+ MgSO, +H. f BF bile cu baze sokbile: Metaelepasve, situate dupt Hy in serie, mu substtie Hy din acizi: ‘aH —» CulOH)s | + NasSOx (u+ 2 HsSOs— CuSO, +803 7 +2420 NKOH — Fo(OH)s | +3 KCI 3.00 + 8 HNOs ~ 3 CUNO). +2 NOT-+4 10 Au i Pt (metale nobile) nu pot fi alacate de ais, BF. solide, diferit colorate; sac aabtsvat de HINO, moti pentru cre se transport in cists Hine sunt albe, opace, solubile in apa (dizolvare si Se pistreazi in vase de aluminiu, higroscopice; 3. reactiaacizitor eu oxizi bazici | CuO +2 HEI Cuch, + H,0 : | Ca0+H,80,— CaSO, + Hs $F dicatorilor: -fenolaleink: rosa earmin | “ reactia cu bazele(neuralizare) conduc la sin i aps + tumesol : albastru saza este mai NaOH + HCI NaCl + 10 indicatoraui este cu att mai intensd cu ct baza es | Cu(OH) + #480, —~ Cus, +2 #0 {eeasi concentrate). KOH + HNO; + KNO; + H,0 50 a oe 5. reacfa eu stu 2 NeCl-+H:80,~+ NaySO, +2 HCL : CaCO, +2 HCI— CaCl +140 + C0: f ge: 2» CaCOs $+ H20 ABNO3 +HCI~ AgCi | + HNO, icon eco seca CuSO. + 2HCI— Cuch +HSey reste titia bazelor 2NaOH + CO; + Na;COs + #0 iri: Sfneutralizare): + HCL KCI+ HO * obfinerea_medicamentelor, Ingrigamintelor chimice, |. ‘2. HINOs —+ Ca(NOs)2 + 2 H0. : rane ne explain, artis B jolubile cu saruri solubile: + gravarea metalelor, Alc, + 30H > AKO, {+3 Hf concentrate de baze alcaline cu unele metale: 7 ae RS 2M 20 NaOH SAZE 4 \OH + 3 Hs0 — NefAI(OH) + 3 Definite: bazele (hidroxiai) s _ : ‘metal si grupati hidroxil (OH) Formula general: ‘M(OH), Clasificare: baze solubile: NaOH, KOH, Ca(OH); baze insolubile: Cu(OH);, Fe(OH):, Fe(OH)s, AI(OH);; unt substanje compuse care confin +M~ metal :n—valenga metaluluiMt 4 a mits artificial sia stpunusilor;: OXIZL SARURI ‘TEST 26: OX! Definite: sdrurile sunt substanfe comy radical acd, Chsificare: * siruri neutre: halogenuri (cloruri, bromusi, ioduri, ty carbonat, azo, sulfa, fst, zat, fos, sully, es metale, nem * sinuri acide: sulfuri acide, sulfti aczi, carbonali eit i oe sulffi acizi (bisulft), fosfafi mono- gi disczi ete; Obtinere: 1. reactia de neutralizare: SO, + Mg(OH); ~> MgSO, +2 80 08; 2, reactia acizilor cu metale, oxizi metalic, sdturi: tare aclu soos couse: SOs + FO > HSO6 Ca+2HCI— CaCl, + Hf ra near un acid conform ecustie: SOs Ha» H:SOs Zn0 + HaSO; — ZnSO, + HO ‘Tormeard prin combinarea O: cu S, Mg, Cu $i 2 NaCl + HzSO4 —+ NagSOs +2 HCL ie eoerivge corespunzitoare variant 3. reacfia bazelor eu oxizi aizi 4 fplele chim C02 + Ca(OH) — CaCOs | + #20 SO; +2 NaOH + NasSOs + 1,0 4. reactii de dubla inlocuire intre doua strut }, COs, ‘ goat aunt metal ale NaCl-+ AENOs —» AgCI | + NaNO, posto ee use aledtuite din atomi pinari al oxigenului cu: smote, nemetale sau senimetae, ‘alin renefioneazi cu o solufic de Identificafi carbonatul alcalin si Proprietifi fizice: substanfe solide, cristalizate, incolore sau de culoare albi {4 Sunt colorate (CuSO, este albastru, FeSO, este verde); ‘majoritatea sarurilor sunt solubile in apa; oy solujtile de struri conduc curentul electric. ‘remulti la reducerea a 32,2 grame amestec echimol: ©) G1 cumetale: ee sia de recanoastere a COs; i de var constituie reac Fe-+ CuSO, — Cu | + FeSO, oe eee 2. reactia cu baze solubile Zn$04 +2 NaOH > Zn(OH)2 | + NaSOs 3. reactia cu acizi: aCOs {3 CaCOs | +0. BaCOs + H:S0,— BaSO, | +C01+10 4 C+0,—at 4 descompunerea tenn a unor sirur: a+2NaOH — b+H,0 b+2HCI— 2NaCl+ HO +84 corespunzitoare literelor a sib co NaHCO es si NaxCOs; ts Utiliza: PNAHCOs — NesCOs + CO 1 + HO sae hy eigen ‘al unui amestec gazos de COs si SO2 ny ray ‘molar 1; 2 este: + constructii, medicind, objinerea sticlei, agriculturds sport > ee oe ©) 27,1 %. * rafinarea cuprutui, obfinerea sodei caustice gi a produselor clorg : CaCOs + C20 +002 t 59TEST 27: ACIZI ») substanfe compuse din dowt nemetale, dintre care unul ©) substante compuse 2) Confine formu ©) acid sulthidric. 4) Solutiile de acizi coloreazi turnesotul in: ») galben portocaliu; ©) rosu. 5) Este adevitrati varianta: ) HyCOs este un acid mai slab decat H3S0, sau HNOs; b) F.COs este ia unei reacfii de neutr: a) BaCOs + HySO,—> BaSO, | + CO2 t + Hy 5) HO + Ch > 2HC1+ L051 ©) 2 NaOH + HySO, > NagSO, +2 10, 7) Se considera schema de react Hht+as2b b+ AgNOs — Agct 2¢+ Ca(OH): > d+, Substanfa notati cu litera “d” are un confinut procentual de a 8) 27,45 %; b) 17,07 %; ©)21,03% 8) 19,6 grame amestec echimolar de baze NaOH neutralizeazii folosind 438 grame solufie HCl. Concentratia sol este: a) 5%; b) 10%; 9) 14 grame oxid al unui metal divalent reacfioneazé total vitriol de concentrate 25%, Oxidul are formula chimiei TEST 28 : BAZ) definese astfel: compuse, care confin ioni reprezint |, KOH, Fe(OH)», Zn(OH)2 » Z(OH)2, Al(OH); incolore, conducitoare de ¢ ‘olorate, insolubile in apa de iu de puritate 90 % ren b)2 me formulele ‘ide solufie de acid fosfor KOH de conTEST 29: SARURI 1) Seria care confine formulele chimice ale unor siruri neutre’ variantel: a) NaCl, MgCO;, Als(S0y)s, NaNOz, Fela; b) Ca(NO,)2, KHSOs, Cu(OH)s, HSOs, KsS0g ©) NaHSO,, KMn0s, CuCl, Fez05, NHiNOs. 2) Carbonatul acid al unui metal alcatin cont chimicd a acestei substante este: a) Mg(HCO3)>; b) NaHICOs; ©) KHCOs, 3) Denumirile sirurilor care au formulele chimice Ca(HSo} corespund variantei: a) gulfat acid de calciu si cloruré de fier; ») Sulfat acid de calciu si clorura de fier (TID; ¢) hidrogenosulfat de calciu si clorurs feroasa. 4) Se consideri schema de reacfii:, CaCO; > bt +a b+NaOH +e a+ 80, d+ 130 Formulele chimice ale substanfelor notate cu literele a, b, ¢ variantei: a) CaO, COs, NazCOs, Ca(HSO.)x; b) CaO, CO, NaxCOs, CaSO; ©) CaO, COs, NaHCOs, CaSOs. 8) 300 kg piatri de var de puritate 90 % se descompune teri bazic rezultat este amestecat cu 400 kg api. Calculati concent rezultat 8) 36,24 %; b) 27,43 %; ) 20,01 % 6) O plicufi de fier se introduce intr-o sotutie de CuSO,, Dupi Ha scoate plicuta din solutie, se spall, se usucd si se cantireste, cong ‘cd masa ef a crescut eu 0,2 grame. Masa cuprului depus pe plicult 8) 0,2 8 dy 14 g: ©) 156 g. 7) Intr- 0 eprubetii ce confine 3 mi solutie AgNOs se adaugi-3 HCl. Ce se observa? a) aparifia unui precipitat bran roseat; b) nu se observa nimic; ©) aparitia unui precipitat alb, insolubil in apé, solubil in NHb. 8) Solufia care confine NaCl, MgCl: si HO in raport molar‘ procentul masic de clor: a) 31%; b) 18,6 %; ©) 62%. 9) O solutie de NaCl cu concentratia 0,86 % se foloseste in medicingy 2) antinflamator, b) ser fiziologie; 6) analgezic. 0 TEST 30 ;CAPITULATIV DE EVALUARE A. OSTINTELOR DIN GIMNAZIU Rime: . : *cale feat pe timpul veri; ol ‘a substanfei cu denumirea azotat de caleiu este: ‘Ca + COs 1. lele chimice ale unor baze seria: ipuritifi reactioneazi cu o solutie de HCI de 1%, Este adevarata variant: ide HCI necesarl reactiei este 13,14 kgs ; ddegajat, masurat in conditii normale, este de 4,032 ms i sare.