Y a aR iC i - BREV DE MATEMATGEBRA PENTRU GIMNAZTU—BREVIAR DE NO! I, REGULT SI FORMULE. | | AUB={x/xeAsauxe B} AQ SDs card A=|.\-mr. de elemente din A | ee + 4 card A=card (A\ B)+ card (ANB) | |e eels Ac Ps AO B= oadlh cna beeen | | A\Betr/xe asive BY QED OB cardAuB)=card (A\.B)+ card (AcvB)+card (B\A) | [AxB={@b)/ae Asibe BY AcBo(Vas A=ae B); A=Bes ACBSBCA Serferea numerelor naturale in baza zece ‘Teorema impartiri cu rest a numerelor naturale Fle yd, 1y-ntgr0) € {011,2,3,4,5,6,7,8,9} 4, #0. D=1-C+R, cu 0S R c& (O}. bee. lultima cifrd a numirului este para: abe | 2 ce (0,2.4,6,8) |.Un numar natural este divizibil eu 3 daca si numai dacd suma|*Un numar natural este divizibil eu 28 daca si numai daca nu- ieee ene ee Ne aes Oped PONTE Sy s/4 mira format din ultimele doua cifre ale sae se dive eu 25 -Un numar natural este divizibil eu 4 daca si numai dacs abe } 25 e be 25> (b.e)e {(0.0),(2,5),(5.0).(7.5)}- alae ns eco Sua eee timele dous cifre ale numarului sunt 0: abe : 100 b = 0,c =0. labc | 4 em be : Lien stetlencuetiler dae si numai daca —_|-Un numar natural se divide ew 10° daca si numai daca ultimele lultima cifré a numarului este 0 sau 5: abe : See ce(0,5}. [sale peifre sunt 0: G.4,..d,4, 110" € 4,=0,...a, =0,p (a+b+e) labedef 11e>(f+d+b)—(e+e+a) 11, Proprietat ale relate de dv izibilitate lal aia Ota. Woe said Sibid = (a+h)d, VabdeN I”, Va,d.n, peN,n>p laibsibiaa=b, VabeN sibid=(a-D)'d, Va,b,deN Eb, aic si be) =1>a(be), Va,b,ceN baib si bic=aic, VabceN sidid >(m-a+p-b)id, VabdmpeN — o(b:c)=lsi (a-b)ic>aic, VabceN baid => (n-a)'d.Vad.neN d si bid >(m-a~p-b):d. Vasi,dmpeN ab) d-n,b=d-m, (nxm)=1Va,beN| ‘Namaruf natural se fmparte la numerele prime in orine erescaae pnt end aver una dntre vavantele umiare a) Numarul se imparte exact la unul dintre numerele prime verificate, situatie in care numrul este compus. Exemplu: 231:2=115.rest l: 231:3=77 => 231 divizibil prin 3, deci 231 este numir compus. }) Ordinea dintre impartitor gi cat se schimba (cdtul devine mai mic sau egal cu impartitorul), situajie in care numgiral este prim. Exemplu: 23:2=11, rest 1; 23:3=7, rest 2; 23:54, rest 3, citul a devenit mai mic decdt impartitorul = 23 este numa prim. Nr. prime in ordine ereseatoare: 2; 3; 5; 7; 11; 13: 17; 19: 23: 29; 31s 37; 41: 43: 47; 53: 59; 61: 67: 71: 73: 79; 83: 87,89,97oo ‘Cel mai mare divizor comun - c.m.m.d.c. si cel mai mic multiplu comun - cmam.m.c, * Cel mai mare divizor comun al dowd numere, (a, b), se * Cel mai mic multiplu comun al dou numere, [a, 6}, se calculeaza inmultind o singurd data factorii primi comuni calculeaza inmultind 0 singurd data factorii primi comuni si ai’ descompunerii, la puterea cea mai mica. ‘necomuni ai descompunerii, la puterea cea mai mare. sa,be N,(a,b) = a,b prime intre ele sa, be N= (a,b)-la,b)=a-b +Fie ne N cu descompunerea in factori primi n= aptaft-...-ap'. Atunei n are (p) +1)-(p2 +1). py +1) divizori. (24,60) -[24:60] = 24-609 12-120=24: 60 ¢=> 1440 = 1440. 24 are (3+1):(1+1)=8 divizori 60 ate (2+1)-(141) (+ 1)=12 divizorixm, meN eae eer rocentul RRR eT 2 ractilor: : ae p%=2; p% din ana OTE Adunarea si scAderea frachilor: Keoneenra tia unei solutii bs te abyss Oar: lo = masa subsiantei supraunitare: 1 (a>b); ) Salenteminerreertn| Introducerea intregilorin fractie: a oe eg manen ye [Probabilitatea unui eveniment A eee eeacerromen ry =e |pcay =r £azurilr favorabile Fie a,c, r, KEN, Clasificarea tract mon [mn] nr. cazurilor posibile hom| Scaraunei hati £27, unde a=nctr (an=c, rest r) non Taree Frac ireductibile: * ireductibila daca (a.b)=I ee ee b a lungimea reala {ritiul unui aliag Lp => asa metalului prefios M, ‘masa aliajului a a Simplificarea fractiilor: —— unde xla, rb} on panes eee 2 oe Daca x=(ab)=> pie ireductibila 2 Sir de rapoarte egale hum. Gate, 4 bh b, bth, 2, Marimi direct proportionale (a r.zhdpfabc} = FE Proporfi HReahede Rt; neR-{0.)} Propriotateafundamentald a proportiel =; «a iain Proportii derivate cu aceeasi termeni: =“ <= bed Proportidcrivate cu termeni difriti ae Jaca en ae ain_cin. Marimi invers proportionale b Paya pm (sy cJip(abd a5 =2 =F abe su {abc} >x-a=y-b=2-c=H} nx actiile ordinare se transform in fractii zecimale tmparyindu-se numgiratorul la numitor.Se pot obtine trei tipuri de fractii zecimale: 1. fractie zecimal finita 2. fractie zecimala periodica simpli 3. fractie zecimala periodicd mixta 19 4. 19 19 19 19 sang (72); == 19:1151,72... 6(3); = =19 30 = 0,63... Be Saa8 = De orate 190 180 ‘ansTormarea [rach imale in Traci ordinare Fractii zecimale finite Fractii zecimale periodice simple Fractii zecimale periodice mixte ka = eo _ kaa, = dekEN, | kyG@ay.0,)=k sundekEN, | iaa,.<, = a ana, = inde ke Ga,0,) uu OB) =k eA He Ntate wa meire : ie ad 4, cifre unde KEN, 1, PEN, ,.4,.04yy BDysnb, cite cal i Ost Bx 12,152 !215" _ 243 543345 17 |p. 9 595) -515-5 S10" _51° 17, 10020 ABE) aaa 99 9 3 [Dbservatie: La o fractie zecimald se pot aduga oricite zerouri dupa ultima zocimal, fra sii se modifice valoarea: 18,6=18,60= 18, 600=. | Adunarealscderea a doua fractii zecimale ‘impartirea unei fractii zecimale la un numar natural 18,6:4=4,65) 'Doul fractii zecimale se adund/scad asezdindu-se 23,54 +] O fractie zecimala se imparte la un numar natural ca & “una sub cealalt4 astfel fneat virgula sa fie sub virguli. 15,8 si.cand nu ar avea virgula, punandu-se virgula la rezultat ‘Virgula rezultatului se aseaz& sub virgulele termenilor. 39,34 | c’nd se coboara prima zecimala. Daca restul impartirii ae linnulirea a dou’ fractii zecimale 1,42. €3t diferit de 0, se continu’ coborind zerouri. aa [Doud fracfit zecimle se nmalteseca sicind nu ar _5,8 | Impifirea unui numa cuo fractie zcimal_ lavea virguld, iar la rezultat se pune virgula astfel_ 7136 | La impartinea unui numér cu o fractie 2ecimalA se muti virgula spre dreapta, lincats& fie atitea zecimale cate au factoriiimpreund 710 _ | Iadeimpirtt si impanitor, cu atitea poziti cate zecimale are impanitoru. {inmulfirea unei fractii zecimale cu 10" 8,236 | 1,86:0,4=18.6:4=465 9:0,15=90):0115 =900: 15=60 Pentru a inmulfi o fractie zecimala cu 10" =10...0, Imparfirea unei fractii zecimale cu 10" se muta virgula spre dreapta cu n poziti re Pentru a imparti o fractie zecimalii cu 10" , se muta virgula 15,372-1 00 =1537,2; 4,5:1000= 4,500 -1009=4500,0=4500| spre stanga cum pozifil.1507,32:1.00 =15,0732: 1,42 :1000=0,00142| = ina i Ea pi 180 rt at i zRegul de calcul cu putert Reguli de calcul cu puteri in N aS, la-b-O:(e-f-8 lunde eta, f1b, gle Ex: (2°.3?-5):(2°-3 =@:2)-B:F).F = (bs f)-(c:8)s (aie) (b:f)(c:2), | a eae avb=Va-b, b20 4 ee a en retraces Pentrua>b>0 denon iH CE mie lay F daci'm este numa par, Va 20 d'ia'=a"",WaeN, mn, mneN || Nab=Va-Vb, a.b20 b#0, c>0 (a"y' =a", WaeN, mneN fi-t 3h abz0.b20 eB a™” =a? unde p =n" ae j Poe De>O bee Atenyie! in general: (a")” a" Seoul fa oe Baky ams Va*-b =|al" wi o20 2 a . be>0, be 0? nu are sens; 0" =0, n #0 Va? -b =|a|-Vb, b= 0 fare , fa vatvb = 3 2 Pentrua>0sib>0=> Vath +Ja+vi =va=b* Ja-Vb. ‘Compararea puteriior 1) n>maeN\{O,l} >a" >a" 2)a>b20, neN\{O} a" 3B" 3ab,mneNa 997 <1003. sof |-Dact numerele au acelasi_numar de cifre, se compar Imerelor de la stnga spre dreapta pand céind dou cifte sunt dife- rite. Este mai mare numdiul cate are cifra mai mare. IEx: 18345 si 18329, 1=1; 8=8; 3=3; 4>2= 18345 >18329 Se Sei |-Doud numere naturale sunt egale dac’ au aceleasicifre in aceeasi lordine. 'b) Compararea fractiilor zecimale pozitive |-Cand se compari doua fractii zecimale pozitive, este mai mare lcea care are partea intreaga' mai mare. lex: 0,323 si 1,003 ; 0<1 => 0,323< 1,003; tere rele nu- pre dreapta pang cand doud dintre acestea sunt diferite. Este mai Imare fractia care are zecimala mai mare. Hex: 82,145 9i 82,1395; 82=82; I=1; 4>3— 82,145 > 82,1395 |Atentie! Numérul de zecimale nu conteaza la compararea fractilo | Dous fracti zecimale pozitive sunt egale daca au aceeasi parte fintreaga si aceeasi parte zecimala lc) Compararea fractiilor ordinare pozitive |Comparand dows a ‘ordinare pozitive, se pot intalni situaiil: 3 5 Ippon +0: 2>£e2 arc ex: So rers>s y b 2 23 ln) Pentrua,be#0: 2>Zerbterdcs ee 48 by Peni 8.420: £>Sesad >be; ex i537 523-8, |4) Pentru bya #0: = 5 d adq=c; ex: 2=362.9236 69 |-Daca parle intregi sunt egal, se compara zecimalele dela sting} Ey: ‘a numerelor ) Compararea numerelor intregi 1) Daca a,b¢ Z,a,520 atunci se compara ca numerele naturale: 2) Dact a,be Z,a<0,b 20=>a0=-15.<8 3) Daca a,be Z,a,b <0 => (a|b); ex.|-11] >|-8 => -11<-8) e)Compararea numerelor rationale -Dack numerele rationale (fracti zecimale/ordinare) sunt poritive se aplicd una din regulile descrise lab sau lac. Cand se compara un numir rational negativ si unul strict pozitiv, este rai mare intotdeauna eel strict pozitiv: mn Q,m<0.n>O=>.n>m. Ex; ~§,25<0 $i 32 >0=5 -5,25< 1,32: +Cand se compara dou numere rationale negative, este mai mare cel care are modula mai mie: mne Q,m,n <0=> (m>n =| |-20,18 => -23,6 <-20,18 £) Compararea numerelor reale | -Dacd numerele reale sunt rationale se aplicd regulile anterioare -Compararea a doi radicali 1) Va -7V5 <3} 4) -avb <-cvld € avb >eVd, Va,b,c,d € Q, Ex: ~5y3 si -3V2 ; Sv3 > V2. = -5V3 <-3V2 +Compararea fraciilor zecimale irationale Cand se compari doud fractiizecimale irationale, se aplici regulile de la fractile zecimale rationale Ex: m, (2,8) = Media aritmeticd ponderatt a numerelor x,y ew ponderile py py EDHY'Py 1 ieee Pe+Py Media aritmetica ponderata a numerelor x,t... lcu ponderile py Py, --P, Pay Pg 1, (% By tot tn Pay Pay toot Pay 15420 _35 342 Pr, ()ssenhy Pos Pry 5:3410:2 342 Ex: m,, (5,10:3.2) 5 a x,|Ex: m, (2,8) = ¥2-8 = VI6 =4 Media a numerelor zm. (x.y) = Vay Media armonied a numerelor x,y: 14()) F 2 B JEx: m, (2.8) 7175 2asene oe ErepEC EG YS, y) Sm, (% y) Smart, y). |intre oricare doi termenii are loc egalitatea doar daci.x= y. Ex: min(2,8) <1 (2,8) ,), Va,b,ceR, a#0 Daca a >0=0>5 *Dacd a=0,b#0=>0-x+b +Dacd a=1 si b=0 atunci: x Sc <= § =(-o,c]; 120. S =[c,+00} x< 04 S=(-~,c); x>0@ S=(c,400) 0eb=0> Dacia #0, be R, ax+b=0e ao e 4 Seerarse- ee ae setose{} Dusha>0: av+bseesarse-bhacr xs ess (= @ @ Ecuatii de forma ax+hy= DackacOrarthSeesarse-blia x2 eos- a a cm by c-a) } Inecuatii de forma Ixl0> 42x, ym eR unde x,,.x) reprezint’ rdacinile ecuatiei| - =bi VN TL <0 <2 x(arth)=0e : Jax? +bx-+e nu se poate descompune [dacd a>0 atunci ax® +hx+c>0 Vre R [dack a<0 atunci ax? +hx+e<0 Vee R le ~osmaxeb=0) ¢>(x=Dsavx } MM. A<0>%,.€ T. Metoda grafica Sisteme de ecuati 3. Metoda reducerii ne cer aO 2. Metoda substitu Se fnmutyese convenabil una sau amandoud Jayx+b,y =e, (dy), ay? +b; #0 Dintr-o ecuatie a sistemutui se exprima _fecvatilesistemuluiastfel inet prin adunarea " es = lo necunoscuta cu ajutorul celeilalte. [sau scaderea ecuafiilor membru cu membru, EL oy PAOD M GW |iae4 y=5-2r luna dintre necunoseute si se reducd, x= aya5~ [x43 (2: s.94) SS=HAGy yd} [OT3Y sae 2a ener rg yea [Se inlocuieste in ecuafia rimasa gi se obi 1) y ‘co ecuatie cu o necunoscuta care se rezalva.| ~ = 2x 4 [Se rezolva ecuatia cu o necunoscuti obtinutd. ep x+15-6x=5 “| jo Id, Od, =@ (d,ld,) => 7} 2 «SD { y ny Md = 290, =a:hb hey =5-2 ee aahy Ke fo 3 Sygate aw iin substitutia fEcutd inlocuim valoarea _|se inlocuieste valoarea objinuta in una dintre| 4 |eisita si determindm cealalté necunoscut8. lecuati gi se calculeazA cealalti necunoscutl 4 || 1 #0,xe x=2 * Set eee 3 > S=120) fit eo[i Posten)istemul de axe ortogonal xOy JOx—axaabsciselor C09) MF mijlocul segmentului AB => xy loy—axa ordonatelor NOY») ‘ou 30) i = ae J Wea lungimea segmentului AB= (x—x,)'+(95—y5) E,Fe Ox=>Es,.0), Fls;,0) > EF =|s,—%4| s roy “NPE Oy=>NO,yy), PCO») =P NPS| yq—abscisa punctului A |y,—ordonata punctu =a [Definitic: Fie A si B doud muljimi nevide. Se numeste functie f definit’ pe multimea A cu valori in multimea B 0 asociere intre ‘mulfimile A si B care face ca ficerui element x= A si i corespund’uzsingur element ve B. avem A — domeniul de definitie. B — codomentul. f(x) = [Definitie: Down funetii f:A— B, ¢:C — D sunt egale daca: A=C, B=D si fx) = g(),Vxe A. | Definitie: Multimea G, =((x,y)/xe A,y = f(x)] se numeste graficul functiel /. Obs: Apartenenta unui punct la graficul unet funetii: Mf(x,y)€G, © (xe A siy= fine B) ” Definitie: Multimea Imf ={f(x)/.ve A} cB se numeste imaginea funcfiei. [Definitic: /:R > B. f(x) =ax+b. abe % se numeste functie liniara. [Reprezentarea grafic’ a unei functii liniare este o dreapta (ig.1 sau fig. 2). legea de eorespondent’ [Atentie! tA +B, F(x) =ax+b, A={%jsvum%,} este restrictia unei functi inisre7 4 2g ine si reprezentarea graficd contine doar punciele A(x, fU4,))..A, (4,4) ig.3). fig. fig.2 fig.3 P:R BR flxsysarth PROB f(x) =axtb; Ay. yy Bp. G, Intersectia eu axa Ox Aen aC See G, NOx= A(x,0) > y= f()=0=> » b b Fis = axth=05 x=-2> A209) Bly YEG, = LU) = y, Intersectia eu axa Oy oT Sy aa faxy+ _, 8 gisese necunoseutele a sib peer (Oe bone lax, +0 = yp se inlocuiese in f(x) = ax+b PRIOR fCosacth: ROR, gidscrtd Fie ACx,..y,). Buty. Yp)e Clea y= feo v=x, | {Se determina functa liniard fa carui grafic contine punctele Asi B. GG, =A => = f=809 = ; a - , yea) y= f(xy) | [Se vettica conditia Cy. Ne G, € fO.)= Ye SA.B.C coliniar| Unitati de misuri 1, Lungime 10, 10, 10 10, 10, Bx: 300 em = 300:10: 10 m = 300:10"m = 3m; 10 10 10 io 1) 2. km = 2-10-10-10 m = 2-103 m= 2000m. 10} 10 Ex: “10% i 10" 10 Lar = Idam*= 100m"; 1 ha (00 ari = 10000 m* 3. Volum_ : 10" 10" “107 ‘io 10" 0% 2.em* = 2-10° mm? = 2000 mm? a 4, Capacitate 1 Ex: 17 1=17:10dal =1,7 dal “10 1,5 kl =1,5-1000 5001 5. Masa = cS Ex: 21 dg = 21:10" dag = 0,21 dag 4 “10 2,3 ke =2,3 1000 g = 2300 ¢ 6. Timp ' secunda (s) siptiména: are 7 zile saa minutul (min): | min Tuna: are 28,29,30 sau 31 zile ee Eee secolul: are 100 ani ora (h): 1h = 60 min = 3600s anul: are 12 luni, 365 zile sau 366 zile (an bisect) Sinan 4 ht (anul este bisect dacd numérul anului se divide cu 4) ziua: 1 zi Elaborat de prof. Ionescu Sorin, redactare Roman Rozalia loana. Comenai: S.C. SCRISRO S.R.L,, tel. 0756227778 Pret recomandat 5 lei 6R.R.R. Raport-raport-raportEp ene Triunghiul a, Triunghiul oarecare b. Triunghiul echilateral had) = rk B)= ms) = OP Preatbee Br eno bok a-b-sinu? ZN us) Seas ae 2 Formula lui Heron: = VP(p=al(p- Pp 0), ‘Dreptunghiul AE P= AB+BC+CD+DA AB=2R -diametru 4, Patrulaterul inseriptibil BCD inscriptibil ¢ m(ABC) +m(ADC) = 180" | ABCD inscriptibil <> Di fe ool |= CAB= BDC <> ADB= BCA > ABD = DCA Poem on oe cues "Teoreme referitoare Ia cere Cereal anata anand ; ‘Unghiuri raportate la un cere |O-panctl de intersectie al mediatoarelor| 1, AB=BC (aD I=18C) (fo VY) |pmAOB=mAB) m ANB mB) 2. ABIICD & AD=BC (Cat i _ B a Ny : (OE rat * [OE LDC Cereul inseris intr-un triunghi eee de intersectie al bisec toarelor <> [DM] =[MC} 4,0P LAD ON LBC } [AD] =(BC} [oP] =[0N)|Elaborat de prof. nescu Sorin. Redactare Roman loana. Comenzi: §.C. SCRISRO S.ALL,, tel. 0756 227778 Pref racomandat 4 lel