Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Chimie Curs 7

    Cargado por

    Irina Spunky
    5 vistas5 páginas
    curs

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    5 vistas5 páginas

    Chimie Curs 7

    Cargado por

    Irina Spunky
    curs

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 5
    Na x CURS 7 6. STAREA METALICA. LEGATURA METALICA RN Metalele se deosebesc de celelaite elemente printr-o serie de propristati comune, iar intre ele se aliferentiaza tn funcie de propitaie lor speciice evidentiale prin poziig acestora In sistemul periodic. [reite, ‘Manifestarea_unor propritat| speciice s1 deosebite de propretaflé substanjelor tn care predomind legatura ionicé sau covalenta, sugereazé existenta in metale a unei fegaturi chimice de un lip speciai, numita iegatura metalic’ Tinand seama de caracterul electropozitiv al elementelor metalice, nu se poate admite formarea iegaturiior ionice intre atomii de acolagi fel. De asemenea, forfele de coeziune in metale sunt ‘mull prea mari pentru a fi alibuite fortelor van der Waals. Ramane deci exisienta unei noi forme de fegatura, tegatura metalic Asupra legaturii metalice s-au emis mai multe teorii, care au evoluat parale! cu concepiille asupra structuril alomulul $i a iegatuni chimice in general 6.1. Explicarea legaturii metalice prin teoria gazuiui de eiectroni O teorie emis de D.Drude (1900) considera ca electronii periferici se comporta ca un gaz de electroni, avand 0 migcare dezordonaté ca si moleculele unui gaz. Gazul de electroni difuzeazé prin Teteaua cristaling 2 metalului, ale carei noduri sunt formate din “resturile” de atomi, respectiv din ioni pozitvi. Interactiunea dintre ion pozitivi si gazul electronic ar constitu legétura metalice. Forieie de legaturé se manifesta in toate directile, deci fegatura nu este diriata Modelu! gazului electronic a permis explicarea calitativa a unor proprietati caracteristice ale metaletor. Astfet, prezenta ionilor pozitivi in cristalul meialulul detemnina densitatea, duritatea, tenacitatea, reactivitate: fectroniior liberi determina tuciul, opacitatea, conductibititatea electrica gi termica. Electronii mobili nu parasesc reteaua metalica, datorita barierei de potential care inconjoara aceasté relea si care respinge electronii ajunsi ia suprafata metalulul compact. Ei pot parasi insd etalul cénd se apica un potential mare; asa se explicd formarea razelor catodice. Existenta electronilor liberi in metale poate explica si conductibiitatea termica foarte mare a metalelor. Pe baza conceptiei gazului electronic, Drude (1902) e dedus teoretic legea Wiedermann- Franz si a dat o explicatie calitativa pentru fenomenele termoelectrice. Lé sdermann-Franz_ (1853) spune ca raportul dintre conductibilitatea termica si conductibilitatea electrica este aproximativ ni penifu toate metaieie. Teoria gazului de electroni este ins in contradicfie cu unele date experimentale. Prezenta gazului electronic ar trebui s@ determine o crestere a conductibilitatii electrice odata cu cresterea temperaturi; in reatitale se observa o variatie inversa. La 0 K, unele metale nu mai opun rezistenta treceri curentului; ele devin supraconductibile,jDe asemenea, conform regulli Dulong si Petit, céldura atomica a metalelor este egalé cu 3R (aproximativ 25 J.atom-g’' grad"), valoare verificata experimental, Daca electronii mobili din metale s-ar comporta ca un gaz monatomic, alunci conform teoriei cinetice a gazelor, un surplus de 3/2 R s-ar adduga la cdldura atomica a metalelor. Prin ceasté contributie, caidura atomica a metalelor ar trebui s2 fie 9/2 R (adica 37,4 J-atom-g” grad), Electronii liberi nu influenteaza deci capacitatea calorica a metalelor. 8.2. Explicarea jegaturii metalice prin teoria benzilor de energie (teoria orbitaiilor molecular) Sommerfeld, F- Bloch, E: Fermi, au interpretat formarea legaturi metalice prin teoria orbitallor molecular. Dupa aceasta conceptie, exista o diferenta intre distributia efectronitor intr-un atom izotat al unui metal si distributia electroniior in cristalul de metal Atomii izoiafi al unui metal, intre care nu se produc interactiuni, au nivelele enorgetice distinete, iar ocuparea lor cu electroni se face in ordinea crescéndé a eneraiilor lor. respectand regulile lui Hund 1 principiul excluziunil al tui Paul. in metalul compact, atomii sunt apropiati intre ei, astfel incat orbitali nivelelor energetice exterioare se pot combina dand nastere 1a orbitali molecular delocalizati, extinsi_pe intreaga retea aristaiind, Se stie c& numérul orbitallor moléculari este identic cu numarul orbitaltor atomici din care ‘mrprovenit. La un numa foarte mare de atomi apropiati — cazul metelului compact ~ rezulta un numér tol asa de mare de_orbitali moleculari delocalizati care formeaza o banda de energie. Astfel, din N orbital atomici rezulta N orbitali rholeculari care vor aleatui o banda de energie a orbitalilor molecular delocalizat. Dintr-un numa de N orbitali molecular, N/2 vor fi orbitali moleculan de legatura (O.M.L.), de energie mai joasa si N/2 vor constitui banda orbitallor moleculari de antilegatura (OMA) de energie mai inalta, Be —~stomiciy La metalele din grupete principale orbital atomici, (2 (ty Ap Mae } 4 ke: wreduchtyyre dy of / d UBC. newee, 7 fe Metab ph +f Mo! Peg a speci) gee ca pag Cen, in stomuttber, eeasiyen (A fertccotes Baye H; Up toe gnergettc ppate contine maximuii dé electroni. Hun enstgfac © ~ | cu 9 banda de energie formata din ator dn iy metal continand un numar foarte mare de ater, fnivele, conform principiuiul tui Paul, nu pot exsta mai mult de 2N sree area aS UE | Fig. 6.1. Banda de energie a orbitalior delocalizati intr-un metal *. Latimea uneibenzi de “Energie depinde de posibilitatea contopinii orbitalior atomici ; aceasta apropal Ge hae oeoeae tonal cu. stants ge la nuclesle_atomice, Electron nivel nero propial! de nucleele atorilor constituent Dractic aceeasl energio ca cei din atomiizolat. Se impun deci doua conditi pentru formares bens 3, Existenta unui numa foarte mare de atomi care participd la legaturds "2. Nivelele energetice de valenta care se inttepatrund safe foarte apropate \ Infuncte de stucturacistainé @ metaluu,atomil pot veni in contl ses un anumit num 1 Gealteal Aste in sructura efanalf cubjod cu itener contrat, atom vin tn contac ava oan Feet noes igcare diecte-aPM dsponibil cate un orbital pent delocalzare, Deci, pentru cole Sate Greeti flecare atom participa cu patru orbital a delocalzare. N atom vor pune la cisposife atv oho ~Stomig nergetic orbitalldr moleculan, sunt orbitals sip. ar la Ziionale orbital ds gi 4 ne referim la formatea benzilor de energie 3 ocuparea Tor et elceToni pentru un metal Heal S| anume. la sodiu (ig. 6.2). Atomul izolat de sodiu are configurafia 1s'2s'29'38 3p°. Tn cristalul alcalin si anume la sodiy Ge sodiu, orbital interion, complet ocupati, 15°25*2p° nu participa la formarea legaturii. Orbitalii 3s si 2F find @propiati energetic vor forma tranda de energie. N atomi de sodiu al unui enstal dispun de 4nd orbital! atomici pentru delocalizare, 1 orbital 3s si 3 orbitai 3p de la fiecare atom, din care feouta aN: orbial molecular, consttuind banda de energie a orbitalilor molecular de legatura s1 antlegatura, Din Cel pairu ortitaliatomici, numai orbitalul 3s este ocupat cu un singur electron. Deci N atomi vor avea N din_cei doi orbital inda_de energie ocupaté cu electron? réprézintS banda de mai potriviti pentru formarea_ - Valeri. Restul de % din banda de eneroie_neocupaté cu electron, stare Tundementale arctic de_conductionmate sau banda de conductie. La aplicarea unui camp exterior, slectroni tee cupaté in banda d (Foe NCS Spe TS ate Lk aun ep ete, So hil Pohex Meet BY ze Be pan Rit tae oy, Cataled?™ i, aoliaseahe — be coudechya awoana, sues neg by | anh te onesie PudaveD 2 € anon, | +] | hanes contucse Ae N ano. VEZ Te sant det 6 Fig. 6.2. Banda de energie $i ocuparea ei cu electroni pentru sodtul metalic ,_ 0 structuré compacta atom giung in contact dupa sase direct, deci gase orbital atomici vor fi implicatiin delocalizare: un orbital s, orbital p $12 orbilall d do la fiecare alom. La.un metal bivalent cu o siructurd compacts, flecare atom are in stratul de valenta o pereche de electroni, deci Natori vor avea N perechi de électroni care vor ocupa o treime din banda de energie a orbitalilor moleculari de legétura, doua treimi din aceasta banda constituind portiunea de conductie. Uy 6.3) Cw. TA ar 6 B\ Raportul dintre’ portiunea otupata

    También podría gustarte