Notiuni introductive In ultimul secol, omul prin activitatile antropice, - pe de-o parte, a extras din mediu o cantitate foarte mare de resurse greu regenerabile saracind mediul iar, - pe de alta parte, a cedat mediului produse improprii, adeseori toxice si nereciclabile, reducdnd capacitatea mediului de a se mentine intr-un echilibru necesar supravie{uirii speciilor si reducdnd semnificativ capacitatea de supravieuire a speciei umane Inca din a doua jumatate a secolului XX-lea se vorbeste tot mai mult de pericolul aparitiei unei crize ecologice si de necesitatea imperativa a protectiei mediului Studiile stiintifice intreprinse, intens mediatizate si popularizate, au oferit informatii despre consecintele efectului de sera, gaurii din stratul de ozon, disparitia padurilor, poluarii apelor de suprafafa, ploii acide, disparitiei speciilor ete. Problernatica mediului inconjurator a cdpatat o dimensiune planetara, nofiunile referitoare la aspectele de mediu au patruns in toate domeniile vietii societatii umane, in domeniul viefii economice, sociale, politice, legislative, in educatie, cultura Definitia si componentele mediului inconjurator Mediu! inconjurator reprezinté totalitatea elementelor naturale si antropice, evenimentelor si energillor, care se gasesc intr-o permanenta si interactiune si care determina mentinerea echilibrului ecologic al planetei reo? hr Mediu inconjurator Capital natural / Mi CN. | | Sisteme socio- + | Economice L_sse | Pentru a desemna, intr-o forma genera, suportul material al dezvoltarii sistemelor socio-economice s-a introdus conceptul de capital natural, care reprezinta totalitatea sistemelor ecologice naturale, seminaturale si antropizate ale unei tari, regiuni, etc., care asigura functia de productie si dezvoltare a sistemelor socio-economice.Tabelul 1.1. Structura capitalului natural (dupa Vadineanu) 1. Sisteme 1.1 Ecosisteme si complexe Ecosisteme marine si oceanice, sistemul abisal, testa’ | doccansteme cartes ocenrce | pantrte Sirera cota logue rete soured naturales 172 Eooaseme seamplve ge | Lac, bifid, rl pale dete zone nundabe waastone seston connate | tet, ptn slave. satma comic, {3 Ecoektome georpiem | Eoornere aren ape pk de: egnonse ds cccae care fcosee toptale econ econ stare te Spd, Seer 2. Sisteme 2.1 Agrosisteme | zai scolaioe | 77 Pirin irene 23 Fee oles 7A Fon sem 75 Leer de cums 7 Bone ede ariele Principalele elemente ale rediului inconjurator sunt: aerul, apa, solul si organismele. Aceste elemente sunt repartizate sub forma unor inveliguri concentrice - geosfere (atmosfera, hidrosfera, litosfera, biosfera), ce se afla intr- © strnsa interdependenta Definitia si domeniile protectiei mediului inconjurator Protecfia mediului, ca ramura a ecologiei aplicate, reprezintai totalitatea actiunilor intreprinse de om pentru pastrarea echilibrului ecologic local si global, pentru mentinerea si ameliorarea calitatii factorilor naturali, dezvoltarea valorilor materiale si spirituale, in scopul asiguréirii condifilor de viata si de munca Activitatile de protectia mediului sunt structurate in sase domenii principale de activitate, si anume: - activitati legislative; - activitati administrative- institutionale: - activit&ti educative- informative; - activitati economico - tehnologice; - activitati sociale; - activitati de cooperare internationalaTabelul 1.2. Principalele domenii, activitat si insttutii ct (dupa Rojanschi, Bran, Diaconu) plicatii in protectia mediului Domeniul Activitatea institatia TLegisiary | Legi cadre: Tegi specifice Parlament Hovirit de Guvern: Ordonante Guvern Ordine: Decizii Normative Ministere Tnstructiuni Standarde Insitute de speciahiiate Institute de Standardizare Admimswativ | Infiinareaamoritani centrale d teritoriu institutional — | mediu cu structurs administranve in ie | Parlament Tnfiimtarea une: inspect de medi f nivel centrai si jocal ja | Gaver de mediu fa fiecare Minister Economic Organizaren de Direct sau Servicn | Guvem r referinta) Organizarea de instinte de | Ministere specialitate (cercetare, laboratoare de Organizarea_Retelet Monitoning Global Nationale de|Mimsteral Medial 91 organismele implicate aniilor protejate Infiinyarea $1 organizarea zonelor si] Guvern Dormer Activiraten T Tswana Raucaus — [Taltimarea de youl. secur Teun] format — | de speciahitate toperatori. specialigt | meciutu | in protwetia Miniterl Pducaicr Introduceren in programa gcolart sip universitar’. ka woate spevialitagle. 31 | 1 umor discipline de veok Ministeral Educaqier Raminiviravin locals Ministerele de resort mediulis i Organizarea de_senums sumtilice. | Instn Go” specinlitare simpovioane, conferinte. oo Instiup: de invatimsn: tematic de proweut medial | Organizani | Deralaven de programe de wilorm: impheares | de protes conshientiz pepukiies in Presi, Radio Velevasitine Biserics insututn locale 92 medial: ganvzatis Tianomic | Promowsea” anor mecanisme | Parlams cholo panckire penta asigurares de | Gatvern fondurs pent protecuia mediuhu, Taborarei x wi tehnologss eur Ste de eerceure Agent economic Tntreprinder Ae ‘enone Dezvoltares wner noi oh oP mdusiril acess de protect medihue Promovare aonamalor a leconstrecte eeologica i ronels | deteriorate ea de programe TISISECr ‘meuiul. seansportalDomeniul Activitatea I Institutia 5. Social Anchete sociale de specialitate ‘Organzauil neguvernamentale Institutii de specialitate Anwenarea populatier in Iuaren] Organizaqii deciziilor ce afecteazi_ mediul | neguvernamentale inconjurator Administratia ocala. Ministere Dezvoltarea simtulur civic 9] Organizani implicarea populatiei in manifestarea | neguvernamentale. drepturilor si obligatiilor pentru un | Organisme locale mediu sinatos Antrenarea populatiel in manifestiri | Organizath de genul: Ziua Mondiala a Api. iwernamentale Luna Padurii, Saptimana curateniei. | Organisme locale ete © Cooperare | Semmarea si ratificarea de watate. | Parlament intemationala | convent, intelegeri. _protocoale | Guvern regionale si globale Organizarea i participarea_ a | Guvern acuiviti’ comune de monitoring. | Ministere de resort cercetare. ete Participarea la congrese, | Insutute de specialitate simpovioane w asigurarea | Ministere schimbului de informa Necesitatea protectiei mediutui Semnalele de alarma asupra influentei nefaste pe care activitatile umane le au asupra mediului inconjurator au inceput s4 apara inca de la inceputul secolului al XIX-lea cAnd au luat fiint& societafile pentru protectia animalelor, elaborandu-se chiar © "Declaratie a drepturilor animalelor" De la protectia animalelor la protectia naturii a fost numai un pas, unii filozofi ecologisti precum Aldo Leopold, Michel Seres, Hans Jonas, Arne Naess cer ca nu numai omul si animalele, dar intreaga biosferd, chiar ecosferd, sA poaté avea calitatea de subiect de drept, putandu-se astfe! vorbi de crime impotriva naturii sau ecosferei, asa cum se vorbeste de crime impotriva umanitatti. Cel mai puternic semnal de alarm a fost cel emis de "Clubul de la Roma" in 1972 in celebra carte "Limitele cresteri’, care a luat in considerare urmatorii cinci factori care conditioneaz& modul de evolutie a speciei umane 1. Cresterea populatiei globului; Cresterea nevoii de hrana; Cresterea industrializarii Descresterea resurselor; ORON Cresterea poluairii1. Cresterea populatiei globului reprezinta o realitate si in acelasi timp un element de ingrijorare pentru viitor. Cregterea exponential a efectivului speciei umane este ilustrata in figura 1.1. In aceasta figura se arata evolutia numarului de locuitori ai planetei in perioada 1800-2010 precum si prognoza pentru 2100. Fig. 1.1. Populatia planetei pe parcursul = ~anilor 1800 - 2100 conform unor statistici : stabilite de UN 2004 projections (ipso wkeds rghet/Popusis sn Studiile de prognoza efectuate asupra dinamicii efectivului speciei umane arata ca aceasta va continua sa creasca atingand in anul 2030, dupa unele scenarii, cca de 7,9 miliarde locuitori, iar dupa alte prognoze poate s& ajunga la 11,5 miliarde locuitori, ceea ce ar insemna dublarea populatiei din 1990. 2. Cresterea nevoii de hrana Productia agricola actuala realizata de pe cele 1,5 miliarde ha teren agricol (care reprezinté 40% din suprafafa uscatului) poate sd hraneascd cca. 6 miliarde de locuitori, deci pana cca. in anul 2020. Chiar prin dublarea sau triplarea productiei agricole datorité agrotehnologiilor mai performante aceasta ar mai putea hrani populatia pana in anul 2050. Dar, din nefericire prin actiunile nocive ale omului asupra terenurilor agricole, este de asteptat sd ducd la reducerea supratetei terenurilor agricole in viitor. 3. Cresterea industrializarii Cresterea exponential a efectivului speciei umane a determinat accelerarea procesului de industrializare (chiar daca sunt mari diferente intre {rile sarace si cele bogate) nu numai prin extinderea lui la scar spatiala ci si prin marirea cantitatilor de resurse extrase din mediul natural. Cresterea exponential a populatiei a constituit un stimul permanent pentru a susfine cercetarea si dezvoltarea tehnologica pentru a asigura o largire a fluxulurilor materiale si energetice necesare sustinerii acestei populatii dar si pentru cresterea nivelului de trai si de confort al oamenilor.4, Descresterea resurselor Din 1900 pana in 1970 productia mondiala de metale a crescut de 10,5 ori iar cea de combustibil de 11,3 ori si se aflé in continua crestere. S-a calculat c& pana la milocul secolului XX! rezervele cunoscute de cupru, zinc, argint, staniu, crom si altele, ca de altfe! si cele de petrol si gaze se vor epuiza Exist insd diverse posibile solutii de contracarare, mai apropiate sau mai departate ca realizare: exploatarea minereurile sarace nefolosite inca, zacdmintele submarine, zacdmintele foarte profunde, dar care datorité accesibilitatii foarte scazute vor avea un cost foarte mare. 5. Cresterea poluarii Poldarea antropicd a apdrut odata cu dezvoltarea primelor agezari umane. Initial produsele poluante erau putine, de natura organica si usor biodegradabile, ins pe masura cresterii efectivului populatiei, a dezvoltarii gradului de civilizatie poluantii s- au diversificat si s-au inmultit cantitativ, prin cantitatile si caracteristicile lor depasind capacitatea de neutralizure a mediului Conceptu! de “Dezvoltare durabila in fata marelui pericol de deteriorare a mediului si de periclitare a supravietuirii speciei umane, ONU a creat o comisie menita s& elaboreze un studiu care sa analizeze situafia actuala si s4 propuna masuri pentru viitor. Rezultatul, cunoscut sub numele de "Raportul Bruntdland” din 1987 a enuntat un nou concept, pe cel de "Dezvoltare durabila” "Dezvoltarea durabila este dezvoltarea care vine in intémpinarea necesitatilor prezentului, far a compromite capacitatea, abilitatea generatillor viitoare de a-si satisface necesitatle lor" (comisia Bruntland, 1987). Aceasta inseamna ca generatia actuala trebuie sA consume doar atfat cat sé nu afecteze drepturile generatiilor viitoare, ceea ce nu inseamna o limitare drastic a dezvoltarii societafii in ansamblu. Aceasta inseamna o diminuare a industrriei, o diminuare a exploatarii resurselor neregenerabile dar si a celor regeneralbile, o mai mare protejare a naturii, astfel ca si generafille viitoare sa beneficieze de aceleasi drepturi ca si noi O definitie mai plastica si mult mai sugestiva care s-a dat dezvoltarii durabile este: "dezvoltarea durabilé inseamna sa folosim resursele nelimitate ale inteligentei omenesti in loc de a utiliza resursele limitate ale naturii’.Fundamental pentru conceptul de dezvoltare durabila este ne cesitatea integrarii obiectivelor economice cu cele ecologice. Dezvoltarea durabila are ca obiectiv general gasirea optimului in interactiunea dintre problemele economice, tehnologice, ambientale si umane. Cerinfele minime pentru realizarea dezvoltarii durabile includ urmatoarele: + controlul evolutiei demografice astfel ca in urmatorii 30 - 50 de ani populatia globului sa nu creasca cu mai mult de 70 — 100% fata de nivelul actual, efectivul maxim s& fie sub 11 miliarde locuitori; + perfectionarea continua a organizarii sociale si institutionale pentru a asigura cadrul implementari strategiilor dezvoltarii durabile; + restructurarea si redimensionarea cresterii economice, avand in vedere o distributie mai echitabilé a resurselor si accentuarea laturilor calitative ale productiei; + eliminarea saraciei in conditiile satisfacerii nevoilor esentiale pentru loc de munca, hrand, apa, locuinfa, sanatate pentru fiecare locuitor al planetei; + conservarea si sporirea resurselor naturale, intretinerea diversitaii ecosistemelor, supravegherea impactului activitatilor economice arsupra mediului. Strategia Uniunii privind Dezvoltarea Durabild La nivelul Uniunii Europene probabil cel mai important document in acest domeniu este Strategia privind Dezvoltarea Durabila (SDD), un document ambitios, cu o viziune pe termen lung, care s-a dezvoltat plecdnd de la contextul internafional mai larg al procesului de la Rio Aceasta Strategie este un document in permanenta evolutie, find supus unui proces de revizuire si evaluare permanent. In iunie 2001, Consiliul European de la Goteborg, Suedia, discuté documentul propus de Comisie cu titlul O Europa sustenabild pentru a lume mai buna: O strategie europeané privind dezvoltarea durabila. Este adoptata astfel prima SDD, cu scopul declarat de a permite Uniunii sa ating crestere economica, 0 coeziune social mai mare precum gi un mediu inconjurdtor mai bun. Aspectele principale pe care Stategia se axeaza sunt schimbari_climatice, sanatate publica, sdracie gi excluziune sociala, imbatrdnirea populatiei, mobilitate si transport precum si managementul resurselor naturale. Strategia a fost completaté cu o dimensiune extema (internationala) in februarie 2002 de catre Consiliul European de la Barcelona, ingloband preocupari abordate in cadrul Sumitului de la Johannesburg din 2002 SDD a adaugat o a treia dimensiune, cea privind mediul inconjurator, Strategiei de la Lisabona din 23-24 martie 2000 avand ca obiectiv locuri de munca mai numeroase si cregterea economic pana in 2010 inicunwn anrcdetpluseresinera_3_TM_Sretegia_ ope 2020 ohSDD in forma revizuita a fost adoptata de catre Consiliul European din iunie 2008. Aceastd strategie care acoperd toate politicile Uniunii identifica gapte domenii de acfiune majore, multe dintre acestea fiind in stransai legaturd cu mediul inconjurator: * schimbari de clima si energie bio; « transport durabil; * consum $i productie sustenabile; * conservarea si managementul resurselor naturale; © snatate public: * incluziune social, demografie si migratie; sdracie la nivel mondial. Pe langa aceste domenii, Strategia revizuita cuprinde patru arii orizontale: « educatie; « cercetare si dezvoltare; « instrument financiar; * comunicare si monitorizare mai atenta a SDD insasi Jn octombrie 2007 Comisia a dat publicitati' primul raport privind progresul SDD. Raportul concluzioneaz c& atat Uniunea cat si statele membre au inregistrat succese in implementarea multor unor cadre de politici publice vizand dezvoltarea durabila. In iulie 2009 Comisia a dat publicitatii al doilea raport de progres. Se arata ca in ultimii ani Uniunea a adus dezvoltarea durabila intr-o categorie larga a polticilor sale. in special, Uniunea se pozitioneaza pe un loc fruntas in lupta impotriva schimbérilor climatice si promovarea unei economil care genereaza un nivel scazut de emisiiPrincipalele riscuri de mediu In ultimul secol au avut loc diferite schimbari de mediu, unele dintre acestea capatand chiar o dimensiune amenintétoare pentru omenire. Impactul activitafii umane asupra mediului poate avea intindere: - localas - regional; - global Dintre fenomenele ce au o intindere la nivel planetar se mentioneaza: > schimbarea climei, = reducerea stratului de ozon, > pierderile de teren arabil si de fertilitate, > desertificarea, > disparitia padurilor, > poluarea, + disparitia speciilor, ~ acumularea de mari cantitati de deseuri Schimbarea climei Arderea combustilor fosili gi alte activitati, in special transportul (terestru, maritim, aerian) produc mari cantitati de CO, si de alte substanfe cum ar fi: metanul, oxidul de carbon, oxizii de azot, hidrocarburi nearse. Desi dioxidul de carbon si apa care rezulta din procesul de ardere nu au actiune toxica, cresterea concentratiei de CO, in atmosferd duce la accentuarea efectului de sera Tabelul 2.1. Principalele gaze cauzatoare ale efectului de sera si contributia lor la producerea acestui fenomen Gaze care produc efectul de sers Ponderea lor la efectul de 60, 60% Metanul 15% ‘Substanjele clorofluorocarbonate (CFC) 17-20% ‘Ozonul troposteric 8% (Oni de azot L 4-8% Efectul de sera este un fenomen natural datorat absorb —_fiei caldurii radiate de catre gazele cu efect de sera din atmosfera, fapt ce duce in mod normal la mentinerea unei temperaturi medii constante a Terrei, Fara efectul de sera, Pamédntul ar avea o temperatura medie de -18 grade Celsius, fala de valoarea actuala de +15 grade Celsius.1 Rasa slat cae roverseant Simao 2. Ute seu absorb in Tropoters 3 Unde soe eect razor, inspape 4. Unde soe absrote de Pamot 5 Rad perce reectate de Pama 6. Radial puternice orice de Part 7. Unde an ese Ge Pana 1 Aber rou la ive aor Racaya remiss dn spas prtee Parr 11, Absorb pe reece afte in “Trpodter (ins caren, Goons de aur +2 Cahora pera in spss 13 Ciaure Wansmas sore Part Fig. 2.1. Prezentarea schematic’ a efectului de sera A. Soare D - Efectul de sera global 8 -Pamant ETropostera C Efectul de sera natural F — Lita superioaré @ Troposterei Acumularea de CO,, eliberat cu prea mult usurint& in atrnosfera, creeazé 0 paturd ce impiedicd caldura radiata de Pamédnt s se mai disipeze in spatiu ceea ce duce la incalzirea climei Ca urmare a efectului de sera se estimeaz& o cre —_stere a ternperaturii medii globale cu 1,5 — 4,5 grade Celsius in urmatorii 100 de ani, daca nu se actioneaza in sensul reducerii emisiilor. Consecinfele cele mai importante ale schimbarii climei globale sunt > Ridicarea nivelului Oceanului Planetar — prin topirea ghefii din calotele glaciare > Schimbarea zonelor climatice ale Terrei (Fig. 2.2) - extinderea zonelor aride ale Terrei spre nord cu 400 - 800 km, in regiunile subtropicale dens populate; - reducerea zonelor boreale si extinderea padurilor pana aproape de zonele arctice Zona climatica Clase de vegetatie + Propontia_ Proporta % a Proporta Proport “Tandea Pawile = -°* ' Savana Stepa 24 Actuals “Buble Co, Saal” Dablare CO. Fig, 2.2, Consecinfele dublani concentratiei de CO, asupra climatului si vegetatieh> SAnatatea omului Valurile de caldura maresc riscul atacurilor de inima sia altor afectiuni, temperaturile din regiunile calde ar putea deveni de nesuportat provocand un exod al populatilor acestora. Odata cu modificarea zonelor climatice insectele purtatoare de microbi ar putea migra c&tre poli réspandind o serie de boli in tari care nu sunt pregatite sd faca fata unor astfel de epidemii > Hrana omului Recoltele agricole vor avea de suferit fie datorita cAlduri lor excesive, fie datorita inundatiilor sau altor fenomene, starile de calamitate in agriculturd fiind mai freevente. » Efecte "bumerang" Cantitai imense de metan inghefat, de sub ocean gi sub scoarfa, pot fi eliberate in atmosfer pe masura ce Antartica se incalzeste. Aceste emisii ar provoca o incailzire a paméntului mai rapid, metanul fiind un gaz cu efect de sera Protocolul de la Kyoto privind Schimbarile climatice semnat in Japonia, in dec.1997, reprezinta un acord semnat de 161 de {ari privind controlul emisiei de gaze cu efect de sera. + Acordul prevede, pentru {arile industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% in perioada 2008-2012 in comparalie cu cele din 1990 + Pentru a intra in vigoare, trebuia sa fie ratificat de cel pufin 55 de natiuni care produc 55% din emisiile globale. Aceast& conditie a fost indeplinitA in oct.2004 prin ratificarea protocolului de catre Rusia. + Tatile ce nu au ratificat Protocolul sunt: Australia, Luxemburg, Monaco si Statele Unite, ce sunt responsabile pentru 36, 1% din totalul emisiilor globale cu efect de sera. + Statele reunite la Conventia Natiunilor Unite privind schimbarile climatice, in decembrie 2012, la Doha, au hotarat prelungirea pana in 2020 a Protocolului de la Kyoto. Reducerea stratului de ozon Ozonul, O, este o substanta toxicd pentru om, chiar in concentratii mici, in schimb ozonul din stratosfera constituie un ecran ce protejeazai biosfera de radiatile solare ultraviolete vatamatoare (Fig. 2.3). Tenmosters i Mezopauza | Mezoster : Statopauzs | Stratosfers i f ‘Tropopauz i Fig, 2.3. Pozitionarea stratului de ozon in atmosfersReducerea stratului de ozon s-a dovedit a fi provocata de cresterea in atmosfera a concentrafiei unor substanfe straine de compozitia normala a atmosferei, sau a unor substante prezente in mod normal in atmosfera precum: © cresterea concentratiei in atmosfera a CFC - urilor (cloroflorocarburilor sau freoni) sia halonilor (bromfluorocarburilor). CFC-unile sunt substante industriale, aproape exclusiv arifciale, fabricate pentru prima oara jn anii '30. Aceste substanje se folosesc ca agenti propulsori pentru aerosoli si ca agenti de fBcire In frigidere si in aparatele de aer conditionat, ca agenti de expandare in producerea materialelor izolatoare si pentru ambalare, precum si ca agenti de curajare, Halonii, substante chimice halogenate elibereaza in atmosfera atomi de brom care sunt de 10-100 ori mai agresivi decat clorul din freoni, se intrebuinteaza indeosebi la extinctoarele de incendi. e oxizii de azot rezultati in diverse procese antropice distrug ozonul stratosferic aproximandu-se c& dublarea concentratiei lor ar duce la sc&derea concentratiei ozonului cu 18%. © vaporii de apa elimina {i in urma arderii combustibililor in zborurile aviatice din stratosferd distrug ozonul, aproximandu-se ca dublarea umiditatii stratosferei va duce la sc&derea concentratiei ozonului cu 1%. In anii ‘80 s-a constatat prezenta deasupra Antarcticii a unei gauri in stratul de ozon care a dus la dublarea cantitatii de radiatii UV la suprafata solului. Gaura de ozon observata deasupra Antarcticii este un caz extrem de reducere a stratului de ozon, atingand 0 diminuare de 55% in octombrie1987 si in anii 1989-1993. in stratosfera joasa (intre 13 si 21 km inaltime), ,,pierderea” a fost aproape completa , atingaind 95% Exista serioase motive de ingrijorare c& ar putea avea loc o reducere considerabila a grosimii stratului de ozon si in emisfera nordicé, deasupra unor zone dens populate din Eurasia si din America de Nord (Fig. 2.4). Hidrocarburi clorurate Dimimsares canis de ‘zon dap 1987 in) a = Fig. 2.4. Alectarea stratului de ozon In oiferite zone ale TerreiSolutia pentru reducerea gaurii din stratul de ozon este oprirea producerii CFC - urilor (cloro - floro - carburilor) si a altor cateva substante periculoase. Prin Protocolul de la Montreal (1987) asupra Refacerii Stratului de Ozon s-a convenit c solutia ce trebuie adoptata este oprirea producerii si folosirii unor serii de substante chimice ce distrug stratul de ozon, permifand proceselor naturale din stratosfera sa inlature excesul de clor si brom si s& refaca stratul de ozon Revizuit la Londra, in 1990, Protocolul prevede reducerea la zero, pana in anul 2000, a producerii si utilizarii CFC - urilor complet halogenate, a celor mai importanti trei haloni gi a tetractrolurii de carbon (CCI,), iar pentru metilcloroform (CH,CCI,) se prevede o reducere cu 100% pana in 2005. Aprecierea oamenilor de stiinté este cA prin respectarea in totalitate a Protocolului de la Montreal stratul de ozon se va reface probabil pana in anul 2050. In tara noastré Comitetul National pentru Protectia Stratului de Ozon, infiintat la 17 aprilie 1995 si Secretariatul tehnic pentru protecfia stratului de ozon, infiintat in noiembrie 1997, au rolul de a controla si implementa aplicarea prevederilor Protocolului de la Montreal Pierderile de teren arabil si de fertilitate Cresterea populatiei si implicit a nevoii de hrand a facut ca necesitatea extinderii terenurilor arabile si a fertiltatii acestora s& devind tot mai imperios necesara, dar de multe ori, in mod paradoxal, aceste deziderate au evoluat in sens negativ prin pierdera lor. Sunt nenumarate exemplele prin care se poate ilustra ac fiunea pagubitoare a omului asupra terenurilor fertile, aceste actiuni putand fi impartite in: actiuni directe si actiuni indirecte. > Actiuni directe - Exploatarea agricola excesiva practicata in vederea maririi productiei agricole a dus ia scdderea fertilitatii solului. Oamenii, prin cultrile intensive, au aruncat cantitai mari de ingrasaminte chimice si pesticide care s-au dovedit nefaste pentru echilibrul planetei. S-a estimat ca in ultimii 40 de ani aproximativ 1/3 din suprafaja de teren arabil a fost deteriorata prin supraexploatarea solurilor (eroziune, salinizare, baltire) ca urmare a practicéirii agriculturii intensive si a suprapasunatului - Gospodarirea nejudicioaa a apelor necesare culturilor agricole a dus la saraturarea solului. Folosirea sistemelor de irigatie fara o drenare corespunzatoare duce la efecte foarte periculoase pentru agricultura prin salificarea solului - Constructiile hidrotehnice (baraje transversale si longitudinale) de-a lungul raurilor si fluvillor, prin care suprafefe intinse din luncile inundate periodic de apele fluvillor sunt protejate, fac ca dupa cétiva ani sdrurile aflate in sol sa iasa la suprafafa, solul se saratureaz si devine nefertil, acolo unde nu se iau masuri adecvate.- Deseurile industriale si municipale prin cantitatile mari care se acumuleaza an de an scot din circuitul productiv suprafefe importante de terenuri, sau indirect pot contribui la poluarea fizica si chimica a terenurilor invecinate - Extinderea oraselor cu toate facilitatile ce duc la un grad de confort si civilizatie ridicat, a platformelor industriale, de multe ori pe terenuri cu un potential productiv ridicat, a facut s& se manifeste din ce in ce mai acut criza terenurilor productive > Acfiuni si fenomene indirecte Dintre fenomenele indirecte care duc la pierderi de teren arabil si de fertilitate cel mai acut este fenomenul de desertificare. De-a tungul timpulu! datorits suprafetetor agricole Tncercat transformarea paclurlor, pasunilor si savanelor existente in culturi agricole, care s& contriouie te satisfacerea nevollor de hrané a populatici existemte, Oatorita secetei gi vanturior culturle nu au rezistat find acoperite de nisip, find transformate In scurt time in deget. Dupa uni cercetatori, Sahara ar fi un desert antropic, cauzele deserficéri find suoraexpioatarea mai ales prin suprapasunat sia fertlitai scaizute a celor existente oamenii au in ultimele decenii se inregistreaz4, in anumite regiuni, 0 agravare a secetei si a procesului de desertificare, concretizata prin transformarea zonelor aride in desert, a celor semi-aride in zone aride, iar a celor uscat sub-umede in zone semi-aride sau aride. Si in sud-estul {arii noastre se inregistreazi extinderea zonelor afectate de fenomene de seceta, asociate cu un proces de aridizare si cu manifestari de inceput de desertificare Conventia Nafiunilor Unite pentru Combaterea Desertificari, 1994-1995, semnata de un numar de 114 state si de Uniunea Europeand raspunde nevoii urgente de stopare a acestei evolutii negative. Disparitia paduritor Daca la inceputul secolului Vill suprafata impadurita a Terrei era mai mult de 50% din suprafata uscatului, la sfarsitul secolului XX aceasta reprezinté cca. 30%, Scaderea drastica a suprafefelor impadurite s-a produs atat datorita actiunilor umane directe, cat si celor indirecte. Cele mai grav afectate sunt padurile tropicale, considerate un adevarat plaman al Terrei, care ca urmare a supraexploatarii si a substituirii lor cu terenurile agricole, se reduc cu o raté anualé de cca. 17 milioane ha/an. Declinul padurilor tropicale este considerat ca fiind una din principalele cauze ale cresterii concentratiei de CO, din atmosfera si ale schimbarilor climatice globale, care vor duce la cresterea temperaturii medii a a Terrei, Daca acest ritm al exploatarii se va mentine in continuare se va ajunge la o completa disparitie a padurilor tropicale in urmatorii 100 de ani La actiunile directe asupra padurii se mai adauga si cele indirecte, care duc la uscarea padurilor datorité secetei, poludrii atmosferei, precipitatiilor. S-a demonstrat clar efectul vatamator asupra plantelor al * confinutului ridicat in apa de precipitatii a ionilor de SO,, NOs, F; + prezentei simultane in atmosfera a SO,, NO, si O, care creeaza situafii critice; * aportului ridicat de sulfati prin depunerile umede; + ploilor alcaline, care au un pH mai mare de 7,5; = ploilor acide, care au un pH sub 6,5.Ploile acide. Ploaia acida este un termen folosit pentru a descrie consecintele poluarii atmosferei, in principal cu oxizi de sulf (ce provin in general de la termocentralele ce ard combustibili fosil) si oxizi de azot (ce provin in cea mai mare parte din trafic) (Fig. 2.5). Oxizii de sulf si oxizii de azot printr-un sir de reactii chimice suferite se transforma in acizi, care sunt adusi pe sol, ape, vegetatie prin intermediul precipitatiitor: ploaie acida, ninsoare acid’, grindina acida, ceata acid =~ Centrale eleeice Industrie Activitate menayere Trafic 3 $0; 19821965 NO, [o> Fig. 2.6. Ponderea activitatilor antropice in producerea emisillor generatoare de plot acide Ozonul 0, si radical hidroxil OH” sunt Dioxidul de sulf se combina cu apa din atmosfera si se transforma in acid sulfuros H,SO;, care este oxidat in troposfera de cétre ozon O, gi de catre peroxidul de oxigen H,O,, in SO, care se dizolva in apa formand acidul sulfuric H,SO,, SO, +H;O -> H,SO, oxidanti foarte putemici, care oxideaza oxizii de azot NO, transformandu-i in acid azotos HNO, si acid azotic HNO; NO+O, > NO, +0, 2NO, +H, > HNO, + HNO NO, + OH > HNO, H,SO,+0,> H,SO, +0, NO+NO, +H,0 > 2HNO, Precipitatiile in majoritatea regiunilor sunt in mod natural acide, pH-ul normal al ploii este 5,6. Ins in ultimul timp in foarte multe zone europene au fost inregistrate ploi cu pH-ul mult mai scazut, recordul de aciditate a fost inregistrat in 1974, in Scotia ca fiind de 2,4 La noi in taré, cea mai mica valoare a mediei ponderate a pH-ului, inregistrata in 1998, de 3,89 pentru zona de N-V a {ari Efectele daunatoare ale ploilor acide se resimt fie direct asupra organismelor, cat si indirect asupra biotopilor, cele mai afectate elemente ale mediului inconjurator a fost sunt: + plantele si in particular padurile; + solul, prin cresterea aciditatii totale solul isi pierde fertiltatea; + apele, prin modificarea chimismului apelor sunt afectate procesele chimice si biologice, ceea ce duce in final la scdderea capacitatii de autoepurare a apelor respective si la scdderea diversitatii specifice; + cladirile - degradarea monumentelor istorice.Disparitia speciilor In prezent pe planeta noastra sunt cunoscute peste 1,7 milioane de specii de plante si animale. Datorita actiunii directe sau indirecte pe care activitatile antropice le au asupra mediului, in ziua de azi nu exist ecosisteme in care omul s& nu fi adus 0 modificare sau chiar 0 deteriorare a fragilului echilibru dintre vietuitoare si mediul lor natural Jn secolul trecut au disparut definitiv de pe planeta noastré 25 de specii de mamifere si 75 de specii de pasar, iar la ora actuala sunt in mare pericol 200 de speci’ de mamitere si 345 de specii de pasari , care dacd nu sunt salvate prin adoptarea de masuti in acest sens vor mai putea fi vazute doar in muzee In ritmul in care se merge, si dacd nu se iau masuri directe gi indirecte de protectie se estimeaza ca la sfarsitul acestui secol flora va fi mai sracd cu 25000 de specii, iar fauna cu 600 de specii, aceasta ducdnd la o diminuare in proportie de 40% a vietuitoarelor planetei. Acumularea deseurilor Prin activitatile sale diversificate omul creeaza bunuri si servicii indispensabile civilizafiei actuale aruncand inapoi in mediul inconjurator produsele si materialele nefolositoare cunoscute sub numele de deseuri. Pe pamant se acumuleazé munfi de deseuri: deseuri menajere, materiale sterile din exploatari miniere sau alte industri, zgura din siderurgie, deseuri chimice periculoase, spitalicesti sau radioactive ete. © comparatie a fluxurilor de energie, resurse si degeuri intrate si iesite din activitatile sistemului socio-economic (SSE) la inceputul secolului al XX-lea si la sfarsitul secolului al XX-lea (Fig. 2.6.), araté cA odata cu cresterea numericd a populatiei au crescut atat fluxurile de resurse energetice si materii prime ce intra in SSE (2) cat si fluxurile de energie si de degeuri ce rezulta din SSE (3). Reciclarea si reutilizarea degeurilor (4 ) continua sa ramana nesemnificativa, ceea ce in mod evident conduce la acumularea deseurilor. Fig, 2.6. Evolufia intranlor si esirilor unui SSE la Tnceputal $i Ta STargitul Secolului al XX-1eaPoluarea Dintre fenomenele negative cauzate de impactul activitatilor antropice asupra mediului inconjurator se apreciazé cA poluarea este fenomenul raspunzator in cea mai mare masur de deteriorarea si chiar periclitarea vietii biologice pe Terra. Poluarea reprezinta procesul de modificare a factorilor de mediu, abiotici i biotici, ca urmare a eliberarii in mediu a substantelor poluante de tipul deseurilor, rezultate in diferite sectoare ale activitatii umane. Deversarea in atmosferd, in ap si pe sol a unor cantitafi tot mai mari de substante nocive, ca rezultat a unor tehnologii "agresive” si a unui comportament ‘ingust pe plan economic, in afara efectelor imediate ce se manifesta asupra biosferei, are drept consecinta limitarea caracterului functional al unor ecosisteme acvatice si terestre, si in ultima instant afectarea grav a suportului dezvoltarii societatii umane. Dezvoltarea industriei si a productiei de energie a facut sA creascé frecventa poluarii cu substante chimice gi radioactive. Au aparut elemente poluante noi precum: degeurile greu biodegradablle, deseurile radioactive, pesticidele etc Existé mai multe criterii de clasificare a poluairi: a) Dupa marimea ariei de réspandire a poluantului 1. Poluarea punctuald, ce se manifesta pe o suprafafa redusd, de exemplu in jurul uzinelor, exploatarilor miniere, in jurul oraselor, etc; 2, Poluarea regional, ce se manifesta pe o suprafafa mai extinsa, de exemplu poluarea unui fluviu, a unei mari, impurificarea apelor freatice cu nitriti, ploile acide, etc; 3. Poluarea globala, ce se manifesta la nivelul planetei, ca exemple sunt emisiile de CO,, ce duc la intensificare efectului de ser sau emisiile de freoni, ce duc la reducerea stratului de ozon. +) Dupé provenienta agentilor poluanti 1. Poluarea naturala, ce se datoreazé unor fenomene fizice, climatice, geologice, hidrologice, biologice natural. Dintre aceste fenomene naturale care duc la poluarea mediului amintim: eruptiile vuleanice, furtunile de praf, apele subteranea aide sau saline, dezechilibrarea ionica a atmosferei etc; 2. Poluarea antropica, ce se datoreaza actiunilor directe si indirecte pe care omul le are asupra principalelor componente ale mediului natural: apa, aerul, solul si organismele.c) Dupa sursa agentilor poluanti 1. Poluarea domestica produsa cuprinde pe lang degeurile ce rezulta direct din activitatea fiziologica si degeurile rezultate din activitatile casnice; 2. Poluarea municipalé produs de aglomerdrile urbane prin diversele activitati realizate in scopul cresterii standardului de viata al locuitorilor, 3. Poluarea industrialé produsa de fabrici, uzine, combinate, etc., ce realizeazd o serie de activitati in scopul asigurarii de bunuti si servicii necesare societati; 4, Poluarea agricola produsa ca urmare a activitatilor de cultivare a terenurilor si de crestere a animalelor. d) Dupé natura agentilor poluanti 1. Poluarea chimica datorata substantelor chimice toxice si periculoase; 2, Poluarea fizicd, ce poate fi de trei feluri: radioactiva, termica, sonora; 3. Poluarea biologicé, datoraté germenilor patogeni de provenienté umana sau animalé. e) Dupé natura factorilor de medi poluati 1. Poluarea aerului; 2. Poluarea apei; 3. Poluarea solului; 4. Poluarea factorilor biologici. 10Protectia atmosierei Atmosfera reprezinta inveligul gazos al planetei cu o grosime ce ajunge pana la cca. 500 km, este formata in proportie de 96% din volumul total din aer, restul de 4% find apa in stare de vapori ‘Aerul atmosferic este format dintr-un amestec de cca. zece gaze din care: - AzerYk... reprezinta F487 ~ QXIGEML 2 Vo = restul de 1% 1! constituie argonul, dioxidul de carbon, heliu, neon, urme de dioxid de sulf, amoniac, monoxid de carbon si ozon. Aerul atmosferic este caracterizat prin anumiti parametri fizico-chimici precum: densitatea, umidlitatea, presiunea, temperatura, etc., a cor valoare variaza foarte mult in timp si spatiu Atmosfera are o serie de functii care fac posibila existenta vietii pe Pamant. Dintre acestea, principalele functii sunt: « Reglarea temperaturii ja suprafata Pamantului, # Reglarea lumini solare la suprafata Pamantulu Filtrarea radiatiilor solare. Ozonui refine o mare parte din radiatiile ultraviolete, iar dioxidul de carbon si vaporii de apa o parte din radiatille infrarosii; e Sursa de oxigen necesar respiratiei plantelor si animatelor: * Realizarea circuitului apei Poluarea atmosferei Poluarea atmosferei poate fi cauzataé de modificarea propor _illor normale ale constituientilor naturali ai atmosferei, fie datorita introducerii in atmosfera a unor compusi straini, care se dovedesc a fi toxici sau periculosi. Substantele poluante din atmosfera se gasesc in principal sub urmatoarele forme: » O92 » PAATICULE south Se bred id > AEROSOL. Poluantii atmosferici ajung in atmosfera in principal ca urmare a poluarii antropice, dar si ca rezultat al unor fenomene naturale. Din punct de vedere al poluarii atmosferei sunt interesante mai ales primele doud straturi ale ei, adic troposfera (de la 0 pana la 8 sau 16 km) si stratosfera (pana la 35 km). Substanfele eliminate in atmosfera pot avea un efect poluator direct, sau prin combinarea lor in atmosfera cu alte componente normale sau artificiale, pot avea un efect poluator indirect.Tabelul 3.1. Principalele surse de poluare ale atmosferei si poluanti caracterstici Originea sursei_| Tipul sursei Poluanti specifici ‘Surse naturale | omul si animalele (CO,, virusi plantele ‘fungi, polen, substanje organice si anorganice solul viruyi, pulber apa, ‘aerosol cu sulfayi, clorur ‘materi organice in descompunere | CH,, H,S, NH,, ete vuleanil ‘cenusa, compusi de sulf, NO,, CO, radioactivitate terestr’ radionuclzi de Ra®, Ra? radioactivitate cosmica radionuclzi de 1Be, *Cl, “C3, 2Na descarcarile electrice ‘ozon furtuni de praf pulber terestre ‘Surse antropice | arderea combustibillor (COx, NOx, SOx, N,O, pulberi, compusi fosil In surse fixe organic volatili (COV) traficul ‘COx, NOx, N20, pulberi, COV, Pb petrochimie ‘COV.NOx, SOx metalurgie feroasa pulberi cu Fe, SOx, NOx. COV ‘metalurgie neferoasd pulberi cu metale grele, SOx, NOx ‘materiale construct pulberi, COx, NOx, SOx, F ‘rigotehnie, cosmetics Clorofiorocarburi, haloni, tetraciorura de | carbon, metilcloroform agricultura’ NH, NOx, CH,, pesticide } Principalii poluanti atmosferici 1. Monoxidul de carbon este cel mai larg raspandit si cel mai abundent dintre toti poluantii atmosferici. in mod normal acest gaz se gaseste in atmosfera intr-o concentratie extrem de redusa de cca. 0,1-0,2 ppm. Datorita activité tii umane, in special datorité motoarelor cu ardere interna a automobilelor, in atmosfera marilor orase concentratia acestui gaz a ajuns la 140 ppm sau chiar pana la 200-300 ppm. Monoxidul de carbon are un efect toxic asupra organismelor deoarece se combina cu hemoglobina impiedicand alimentarea tesuturilor cu oxigen, ceea ce duce la intoxicatia cu oxid de carbon, care are drept urmari: dureri de cap, ameteli, oboseala, tulburri de vedere, irascibilitate, palpitafii, voma, legin, com sau chiar moartea 2. Dioxidul de carbon este un component normal al atmosferei, aflandu-se actualmente intr-o concentratie de 325 ppm S-a constatat cd in ultimele decenii cresterea medie a CO, din atmosfera este de cca. 2 ppm/an, ceea ce reprezinta o crestere de cca. 2% pe deceniu Desi nu este un gaz toxic, CO, este periculos prin faptul c& acumularea unor cantitati mari in atmosfera nu mai permite energiei radiate de Pamant sd se disipeze in cosmos, ci este reflectaté inapoi pe Pamént cu efecte grave asupra schimbarii climei planetei.3. Oxizii de azot se numara printre componentele normale ale atmosferei_, dar concentrafia lor a crescut foarte mult ca urmare a arderilor combustibililor fosili (crbuni, pacuré, gaze) la temperaturi inalte si mai ales in urma_ funcfionarii motoarelor cu explozie NO, - ul are 0 remanenta mica in atmosfera, de cca. 3 zile, timp in care se poate transforma in acid azotos sau acid azotic sau in diverse tipuri de nitrati care sunt adusi la nivelu! solului sub forma de ploaie, zapada sau particule solide , depuneri care sunt cunoscute sub numele de ploi acide cu efecte ddunatoare asupra mediului 4. Oxizii sufului, dioxidul si trioxidul de sulf sunt prezenti in atmosfera in mod normal in cantitati foarte mici de cca. 0,2 ppm. Generarea SO,-ului in atmosfera rezulta in principal din arderea combustibililor fosili, in principal a carbunelui in termocentralele electrice Actualmente, concentratia acestui gaz este depasita in toate orasele europene, in atmosferd existdnd valori locale care ajung la cca. 2 ppm Atat oxizii de azot cat si cei de sulf pot forma particule foarte fine (aerosol) de nitrati, de acizi care patrund in profunzimea cailor respiratorii provocdnd grave afectiuni pulmonare: bronsite cronice si acute, emfizem pulmonar, astm bronsic. 5. Hidrogenul sulfurat este prezent in mod normal in atmosfera. Concentratia normala a acestui gaz foarte toxic este de 2 ppm, iar concentratia maxima admisibila este de cca. 15 ppm. Cantitati importante de hidrogen sulfurat rezulté din unele activitai industriale. 6. Compusii organici volatili (COV) sunt substante care in mod normal nu sunt prezente in atmosfera, ci provin in cea mai mare parte din arderea incompleté a produselor petroliere, precum si din industria chimica. Principalele surse antropice de emisie a COV-urilor sunt: transportul auto, producerea vopselelor si a solventilor, stocarea hidrocarburilor. Hidrocarburile sunt urat mirositoare, iritante si au efecte cancerigene. Printre cei mai periculosi compusi organici volatili se numara: aldehidele, dintre care acroleina este cel mai intdlnit, benz-a-pyrenul, compusii aromatici heterociclici (carbazol, acridina). 7. Peroxiacinitratii (PAN) se formeaza in atmosfera terestra poluata atunci cand in aer exist oxizi de azot si aldehide, care reacjioneaz& sub influenta radiatiei luminoase. PAN sunt considerafi a fi importanti poluanti ai oragelor moderne. 8. Ozonul este un component normal al atrnosferei, ins& la suprafata solului concentratia sa este foarte redusa, valoarea maxima find prezenta in stratosfera la 18 - 25 km altitudine. Ozonul se formeaza prin reactia hidrocarburilor din atmosfera cu oxizii de azot. Ozonul este un gaz foarte toxic. Cantitatea de ozon, chiar in zonele rurale, s-a dublat si se apropie de concentratia toxic pentru multe specii de vietuitoare.9. Florocarburile (FC) si cloroflorocarburile (CFC). Prezenta in stratosfera a acestor substante provoaca distrugerea ozonului din ecranul de protectie impotriva radiatilor ultraviolete. FC si CFC sunt derivafi halogenafi ai fluorului, bromului provenifi din diferite procese: fabricarea frigiderelor si a aparatelor de aer condifionat, obtinerea polistirenului expandat si a spumelor poliuretanice, obfinerea soiventilor, arderea maselor plastic etc. 10. Metalele grele sunt elemente naturale ale litosferei, ce au o densitate mai mare de 4,6 gicm? si care pot ajunge in atmosfera in urma activitatilor de extractie miniera, procesare metalurgic’, producere de energie in centralele termice, etc. Metalele toxice care predomina in mediul inconjurator sunt: plumbul, cadmiul si mercurul, Plumbul apare ca poluant in atmosfera terestrd din 1924, an in care in benzinele auto s-a addugat tetraetilul de plumb pentru cresterea cifrei octanice. Acest metal este toxic sub toate formele Particulele mai mari de plumb se sedimenteaza repede, pe cand cele de sub 1 mm se menfin in aer sub forma de aerosoli si ajung in organism pe caile respiratori. Plumbul inhalat este absorbit de organism in proportie de 40 — 50%, este depozitat in oase sau alte organe si are un efect toxic asupra séngelui, sist. nervos central, etc. Formele de intoxicatii (peste 80 119/100 mi de sange) se manifesta predominant cu tulburari nervoase. Intoxicatia cu plumb se numeste saturnism si poate avea efect letal dupa o expunere indelungata 11. Particulele solide din atmosfera, produse ca urmare a activitatii umane, sunt datorate in cea mai mare parte procesului de ardere incompleta a combustibililor, in special carbune si lemn. In plus, alte activitati raspunzatoare sunt: motoarele automobilelor, industria extractiva, industria materialelor de construcfii, industria metalurgica si siderurgica. in functie de dimensiunile lor, particulele solide se pot clasifica in trei categorit a) pulberi sedimentabile, cu diametru mediu de cca. 20 um ce se localizeaza la altitudini de 3000 m si se depun pe sol in jurul surselor de emisie; b) pulberi semifine, ce sunt foarte putin sau deloc sedimentabile, cu diametru intre 0,1 - 2,5 um sunt aduse la sol datorita precipitafillor sau forfelor electrostatice ce fac s8 se uneasca intre ele; c) pulberi nesedimentabile, cu dimensiuni inframicroscopice, care au un diametru mediu de cca. 300 A. jin fig. 3.1 se prezinté schematic modul in care metalele si gazele influenteaza ‘sanatatea omului.| sae — Zine ‘Phun ® Mercur | | ced , nll . Fons Phat if [ Bertin So Arsenic J Arsenic Plumb — f | Crom (OF) “Geasini ~ Hidrocarbus clorwate @ Ese EB, Eves pay pla Crom = metal gs ‘Niche (carbonil) = compus din metale zele fo Organe aa CO= gez nosiv Fig. 3.1. Schemé privind modul de influenté a metalelor $i gazele nocive asupra organismului uman Principalele activitati raspunzatoare de poluarea atmosferei Principalele activitati raspunzatoare de poluarea atmosfericd sunt: Produc. ERED EVERGE: - TRIMS PORT VAIKE. Emisiile generate de transporturi sunt in crestere, in timp ce altele sunt in scddere (Fig. 3.2) 5589 Emisille de gaze cu ce we ALTE SecTonee (egole de ererey® ) efect de sera in UE au ce aor sc&zut cu maimultde az 17% din 1990 oe hes evree S-a Inregistrat 0 35 wm Ag RicuLTURA scadere puternica in oa rid . _o 2008, din cauza crizei H FaockSe Cn dusTRIA economice . BTRawsPeRTy Aa’ + Motivele pentru scéiderea pe termen oe Faaaicane si lung includ o utiizare a cows TRucTI i mai eficienta a energiei BrrausTR pao sitreceres la 1990 de Ewencie omar ee Fig. 2.2. Enisite de gaze cu efct de sors dup8 sectond de ‘scazute de carbon activitate, UE-27, in milioane de tone echivalent CO, ‘Sure: Agena Europeand de Me, (cou date rine e210)Activitatile cu impact energetic constituie sursa majora a emisiilor (Fig. 3.3) Industia de preturare =" a Tansporus MH Sectowe tit pat Mai mult de trei 20% sferturi din emisille de gaze cu efect de sera ale UE provin sows nine de la producerea ver ea ee de energie prin ardere In pod. de energie a Din 1990, au avut 3% ee toc reduceri majore de emisil in dee industria de te sectoare gat 0 prelucrare si free) 79% construct Fig. 3.3. Emisite de gaze ou efect de seré functe de sector de actvitato, 2009, in % Sut: Agana European de Mes, (col dtr one toct210) Metode de combatere a poluarii atmosferei Combaterea poluarii generate de producerea energiei in domeniul energiei omenirea a trecut de la lemn la carbune, de la cdrbune la petrol, existand indicii ca in prezent se pregateste o a treia tranzitie. Lumea pare a fi in pragul unei noi ere, cea a tehnologiilor avansate si a surselor noi de energie si combustibili Termocentrale echipate cu instalatii de epurare Praful sau cenusa zburdtoare, ce confine combustibil nears, cenusa, reactanti, picaturi fine de lichid, poate fi refinut prin utilizarea unor instalatii cum ar fi: camere de linistire, cicloane, filtre din diferite materiale, filtre electrostatice, scrubere etc. Gazele de ardere trebuie epurate, in special pentru eliminarea bioxidului de sulf si a oxizilor de azot. Pentru evitarea formarii oxizilor de azot in atmosferé exist doud cai a) impiedicarea formérii acestora prin utilizarea arzétoarelor de NOx scézut, care functioneazd pe principiul distribuirii aerului secundar de combustie in jurul jetului de combustibil; b) retinerea celor deja formati prin utilizarea de instalatii ce folosesc diferite metode, grupate in doud categorii: procedee uscate (reducerea cataliticd selectiva $i reducerea necataltica selectiva - retin numai NOx) si procedee umede - se retin atat NOx cat si SOx. Diminuarea cantitatilor de oxizi de sulf din gazele de ardere se poate face mai eficient, dupa combustie, prin desulfurarea gazelor de ardere. Procedeul umed este cel mai réspAndit, randamentul de desulfurare fiind de 95 - 99%Tehnologii noi In comparatie cu sistemele de producere a energiei folosite in prezent, noile tehnologii promit o reducere substantiala a emisiei de poluanti. Cele mai curate sisteme de producere a energiei sunt Tu.RBiNELe ov SidY.,..c.0%8MAT....... care ard gaze naturale genereaza cu 50% pana la 99% mai putini poluanti decat cei generati prin arderea carbunelui TuR@in6sE..DEAIYATE dim ME RONAO ‘asemanatoare cu cele cu care sunt echipate avioanele tip Boeing, aceste pot contribui la reducerea poluarii cu inca 20 - 90%. Celulele de combustibil, unitati de transformare a combustibilului in curent electric pe cale chimica, au principiul asemanator cu cel al bateriilor. Combustibilu! folosit fiind gazele natural sau alti cornbustibili mai curati, emisia de bioxid de sulf si zgura este zero. In plus, fiind foarte compacte si nefacand zgomot ele pot fi instalate direct in birouri, fabrici si locuinte. Teaminer z VE SISTE. MELE, Ee7evetTMCE. reprezinté cea mai noua forma de utilizare a energie solare. Energia luminii solare este convertita direct in electricitate, negenerand nici un fel de poluare. La ora actuala costurile energiei obtinute astfel sunt mai mari faté de cele ale energiei obtinute pe baza de cArbune, petrol sau gaze naturale. Energia nucleara este 0 sursa de energie foarte controversata, fiind considerata de catre o parte din specialisti ca sursa curataé de energie, iar de alta parte ca o sursa poluatoare si, in plus, foarte riscanta. Eve Roi. HidRauricr. reprezinta cea mai folosita sursa de energie regenerabila ‘Tabelul 3.2, Evolutia productiei mondiale si a consumului de energie, In perioade 1996-2005 (Suras: Ensgy Scena Development Anais WEG Poly 02050, Pbane Wd Ene Counc, London, 2007) aT ‘Rata wedie a] oe J stracmea | ee caput protect | ar [oe [remem oe | ome . inl | Teer PRS RE Pe | Baw TS] BE | ae] a} oF Toes | x08 wi | ne | wararale | | | | | | : sce erp me | ae we | | | on | t rowenta | | | Biomass) 3278 85 a v isa wee Tete] T | | cotanays |= | °. a | 1 we} | | | | eas aT | aes cr bt a * 1 EJ = exajoule gi reprezinta 10° JCombaterea poluarii generate de autovehicule Definitia transportului curat, adoptat de Programul pentru Mediu al Natiunilor Unite ar fi "continua aplicare a unei strategi de mediu integrate si preventive pentru transport, in vederea cresterii eficientei si reducerii riscurilor de poluare”’ Jn anul 1988 numérut total al autovehiculelor afiate Tn folosinta in intreaga lume se ridica la 400 milioane, in 1989, numarul total, inclusiv cele folosite comercial se ridica la 500 milioane, iar in anul 2012 a fost de peste 600 milioane, Pan in anul 2035, numarul masinilor care vor eircul pe gosele in toaté lumea va ajunge la 1,7 miliarde, arata un studiu al International Energy Agency, citat de CNBC Problema “Transport - Energie - Mediu" s-a dovedit a fi o problema complex cate nu poate fi rezolvata numai prin soluti tehnice, ea avand si dimensiuni politice. Principalele ci de combatere a poluarii generate de autovehicule sunt: + RewunTaass Lh. BE /2w8, €Y.%BExcluderea plumbului din benzina a adus de fapt pe piaté o noua generatie, mai curata, de combustibili, care contin cu 90% mai putin benzen si alte componente toxice + UTIELD..cATAL!2ATORILER permite reducerea emisiilor de hidrocarburi volatile si de monoxid de carbon cu aproximativ 90%, iar pe cea de oxizi de azot cu 40%. + SuTROD: VEMIC WLELON 1A ¢ereprezinta o etapa superioara din procesul de apdrare impotriva poluaiii rutiere, emisii zero. + Introducerea de noi motoare $i de noi combustibil. + Masuri de control ale transportului = restrict gi limitaile de traffig ze fard automobile - deplasarea pe biciclet’ - modemizarea si eficientizarea sistemului de transport in comun. Echipamente de purificare a aerului jn functie de principiul de functionare, echipamentele de epurare sunt: Use ¢TE. + UMESE Echipamente care lucreazé pe principii uscate de epurare Aceste echipamente sunt destinate retinerii poluantilor solizi. in cazul utilizarii principiilor chimice de epurare se pot retine si poluanti gazosi prin fenomene de adsorbtie Clasificarea echipamentelor care lucreaza in mediu uscat - echipamente care functioneaza pe principiul .. 3&8 MER TAR (HP ACT See Fm /ERTI CE NWTAIFUGRL - echipamente care functioneaza pe principit - echipamente care functioneaza pe principiul - echipamente care functioneaza prin RETIVEREA MOXELOR pel im FL TROMTE ELECTROSTATICE Ne EpuRaRe - echipamente care folosese principiiEchipamente care functioneaza pe principiul sedimentaril Aceste echipamente sunt destinate retinerii poluantilor solizi de dimensiuni peste 100 ym. In figura 3.4 sunt prezentate cteva echipamente care lucreaza pe acest principiu de epurare. Diente vanes ae camere de dunes cu Uslitmescones decennee detocoare Fig. 3.4. Echipamente care lucreazé pe principiul epurdri prin sedimentare Echipamente care lucreaza pe principiile de impact soc si inertie in figura 3.5 sunt prezentate cateva variante ale acestor echipamente. [ eee U se Camera de depunere cu sicane Fig. 3.5. Schemele de funcfionare {2 unor instalati functionand pe principit de impact, $oc $i inerfie ‘Scheme de funcionare a puNecaptorulEchipamente care funotioneaza pe principiul centrifugal de epurare Aceste echipamente sunt dintre cele mai utilizate in practica industriala, Ele sunt destinate refinerii particulelor solide cu dimensiuni de peste 10 ym. in figura 3.6 sunt prezentate cateva din cele mai utilizate echipamente care lucreaz pe acest principiu de epurare. by x TI ‘Seva cau oe caste oad ee ee! vege fete variante de muti Foros aon ee conn Diterite vanante de mutcicloane Flr qurensacoronaa Frazee poset aes Fig. 3.6. Echipamente functionand pe principiul centrifugal de epurare Echipamente de epurare care functioneazé pe principiul fitraril Aceste echipamente au cea mai larga réspandire in utilizarea lor la retinerea particulelor solide din gaze. Ele sunt destinate refinerii particulelor de dimensiuni peste 1 ym, in funcfie de finetea de filtrare a materialelor utilizate ca medii de retinere a particulelor. Cele mai utilizate echipamente folosite in mod industrial din familia acestor tipuri de epuratoare sunt filtrele cu saci (sau maneci). In figura 3.7 este prezentat schematic un astfel de epurator. Avantajul utilizarii acestor echipamente consta in posibilitatile de automatizare a procesului de curatire si reutilizare a materialelor recuperate in urma procesului de epurare. Tabelul 3.3. Caracteristcile unor materiale folosite Ia fitrele tubulere en fa ining SRE 130. eae zr Fats ome FE. a fee a eae mS OEE FE = ‘+= Sola sonpaenies Posose uridine 2 Saku nsonenp soar itempermrd ine 3 Eetponene ene piirupre oraeeabie Nis ole pani ine rud {om nnou soe Foesherass inane Fig. 3.7. Schema unui ftru cu saciEpuratoarele electrostatice Aceste epuratoare au luat 0 tot mai mare raspandire in ultima perioada in industrie. RaspAndirea lor s-a datorat imbunatatirii proceselor de retinere ca urmare a cunoasterii mai aprofundate a fenomenelor de ionizare a gazelor si metodelor de curatare a electrozilor de depunere. In figura 3.8 sunt prezentate cateva echipamente care folosesc acest principiu de epurare Lf l Epurator electrostatic cu pact eee ret _ Epurator electrostatic tubular ae eset pom nberes satya Sica Fig. 3.8. Epuratoare elactrostatice Epurator electrostatic eu onizre prealabild Epuratoarele umede Echipamentele de epurare care lucreaza in medii umede se pot clasifica: -Echipamente STOTICe DE EeORPRE | -Echipamente DiMAMICE Say SEPRAATO ARE dima MICE Avantajul acestor echipamente il reprezinta posibilitatea de retinere in bune conditii si a poluantilor afiati in stare gazoasa sau lichida de agregare. Echipamente statice de epurare Aceste echipamente folosesc pentru retinere medii umede realizate prin pulverizarea de lichide sau prin creare unor perdele peliculare. Fenomenele de retinere se datoreaz& proceselor de inmuiere, inglobare, reactii chimice, adsorbtie si absorbtie, aderenta, etc. in figura 3.9 sunt prezentate cateva epuratoare umede statice ce utilizeaza pulverizatoare pentru obtinerea mediului umed. = Epurator umed eu coloand de ump ‘Scrubere gi cicloane cu pulverizare de lichide Fig. 3.9. Epuratoare statice umede M1Epuratoare umede dinamice Caracteristic acestor tipuri de epuratoare este crearea unei suprapresiuni care va deforma lichidul absorbitor la trecerea fluidului purtator prin zona de retinere sau zona activa de lucru. In figura 3.10 sunt prezentate cateva epuratoare care lucreaza pe acest principiu de epurare. Epuratoarele umede cu tub Venturi (Fig. 3.11) Aceste instalafii reprezinté 0 combinatie de echipamente umede si unele componente ale unor instalatii de epurare cu echipamente uscate. Procesul de umectare si conglomerare conduce la cresterea greutatii particulelor si deci implicit la refinerea mai ugoara a acestora in epuratorul propriu zis Epurater Oelde Epurator Asco Fig. 3.10. Epuratoare umede dinamice Fig. 3.11. Instalatie cu tub Venturi Poluarea fonica. Combaterea zgomotului si a vibratiilor © forma specifica de poluare a atmosferei este cea datoraté zgomotelor si vibratillor. Zgomotul in industrie si metode de combatere a lui Zgomotul are o aciune daunatoare asupra organismului uman, astfel cd pentru a asigura conditii normale de lucru este necesara stabilirea unor nivele limita ale zgomotului Tabelul 3.4, Limitele maxime admise pentru zgomot la locurile de munc& cu solictare neuropsihica si psihosenzoriala crescuta gi deosebit ‘Complexitatea muncii | Locul de munca Nivelul admis de zgomot [4B] Locuri de munca cu 1. Laboratoare de incercari sau depanari, solicitare neuropsinied si | 2. Cabine de supraveghere a proceselor tehnologice. 7 psihosenzoriala crescuta ‘Locuri de munca cu 2. Cabine de comanda si control (ex. dispecerat solcitare neuropsinica si | energetic, dispecerat mijloace de transport rutier, 60 psinosenzorialé deosebita | _feroviar, naval) 3. Laboratoare pentru masurari, cercetare, proiectare; 4, Birouri Incaperi cu Calculatoare, 12Principial, combaterea zgomotului reprezinté problema de sistem care este un ansamblu format din: sursa, cdile (mediul) de propagare a energiei acustice si receptor (Fig. 3.12) Fagor several Fig. 3.12. Schema unui sistem acustic industrial: sursd, calle (mediul) de propagare a energiei acustice si receptor Solufiile generale de combatere a zgomotului trebuie s& vizeze cele trei componente, astfel se deosebesc in ordinea lor de aplicare metodele tehnice de combatere a zgomotului - la sursa (carcase fonoizolante, tratament fonoabsorbant a incaperilor): ~ pe caile de propagare (ecrane fonoizolante, atenuatoare de zgomot); - la receptor (cabine fonoizolante, mijloace tehnice de protectie individuale). Combaterea vibratiilor Vibratille constituie un pericol pentru sandtatea factorului uman dar si un factor care conduce la deteriorarea si proasta functionare a echipamentelor industriale Protectia impotriva vibratiilor si gocurilor se realizeaza in principal cu ajutorul urmatoarelor materiale si dispozitive: Vibroizolatorii, sunt elemente elastice ce fac posibila migcarea vibratorie prin deformarea lor si implicit izolarea antivibratorie. Din punct de vedere al aspectului exterior se deosebesc doua grupe de astfel de elemente elastice care se ageaz4 sub masini: - Placi si covoare din pluta, pasla, cauciuc, feseturi presate, zidarie, beton sau beton armat, care se ageaza de obicei sub intregul ansamblu; - Elemente discrete realizate din arouri de ofel, cauciuc, materiale sintetice, piloti, stalpi din ofel sau beton armat. Amortizoarele reprezinta construc tii mecanice care se utilizeaza pentru a disipa ct mai rapid energia vibratillor sau a socurilor. Acestea pot fi grupate in trei categorii - amortizoare cu fiecare in strat fluid (amortizoare hidraulice); - amortizoare cu frecare coulombiang - amortizoare cu pierderi prin curenti turbionariMasuri si mijioace tehnice de protectie impotriva radiatiilor ionizante Realizarea unei protectii corespunzatoare impotriva radiatillor ionizante se face prin: - masuri de supraveghere; ~ masuri organizatorice si administrative: > masuri tehnice. 1. Masurile de supraveghere se executa in scopul de a controla modul in care se respecta normele de radioprotectie, dar si pentru a depista si inlatura cauzele unor eventuale accidente nucleare. Controlul_dozimetric urmare ste masurarea nivelului expunerii la iradiere a operatorilor de la locurile de munca Controlul dozimetric utilizeaza: - filme fotografice (sub forma aga numitelor fotodozimetre individuale); - substante termo sau radiofoto-luminescente; -mici camere de ionizare (stilodozimetre) cu citire direda sau indirecta. Controlul radiometric vizeaz& masurarea nivelului de iradiere sau de contaminare la locurile de munca, a incrperilor de lucru, utilajelor, echipamentelor, zonei etc. Un astfel de control permite descoperirea cat mai rapid a defectelor de ecranare (ce duc la scapari de radiafii), scurgerilor sau dispersarilor de substante radioactive determinate de unele cauze obiective sau de nerespectarea normelor de protectie impotriva iradierii. In acest scop, se utllizeaza indicatoare avertizoare de radia __ ie, radiometre, debitmetre, réentgenometre etc. 2, Masurile organizatorice si administrative, vizeaza: - realizarea planurilor de urgenta in vederea reducerii la minimum a probabilitatii de aparitie a unor incidente sau accidente nucleare si limitarea consecintelor acestora {in conformitate cu posibiltatile tehnice actuale; - decontaminarea fizica si chimic a obiectelor sau persoanelor; - eliminarea deseurilor radioactive; - evidenta surselor de radiatii, a degeurilor radioactive si a supravegherii dozimetrice; - reducerea duratei de expunere; - marirea distan fei de lucru fata de sursa radioactiva (nivelul dozei scade cu pétratul distantei); - protectia individua a operatorilor, - instruirea personalului expus profesional = zonarea spatiului disponibil (cladiri, incperi) pentru a separa zonele de risc mai ridicat de cele cu risc mai scazut;3. Masurile tehnice preventive se iau inca din faza de proiectare sau de amenajare a cladirilor, la fabricarea utilajelor, la stabilirea proceselor tehnologice. Una din cele mai importante masuri preventive in problema protectiei populatiei contra radiatillor vizeaz securitatea instalatiilor nucleare si in special a centralelor electronucleare care reprezinta (inafara exploziilor nucleare) sursele cele mai intense de radiafii. Studiul securitatii incepe in acest caz cu problemele de amplasare care se analizeazA in cele mai mici detalii inainte de a se intocmi proiectul de executie al unui astfel de obiectiv. Principalele masuri tehnice de protec fie colectiva care se aplicd in scop preventiv ‘sunt: 1. reglementarea transportului produselor si a degeurilor radioactive; 2. reglementarea circuitului apelor de alimentare si uzate, a fluxului de materiale etc.; 3. dotarea inc&perilor cu instalatii de ventilare si fitrare a aerului; 4. ecranarea surselor de iradiere - principala masura tehnica de protedie colectiva. 15Soiul. Degradarea si poluarea fui Definitia solului si functiile lui Solul este definit ca stratul de la suprafata scoarfei terestre. Este format din particule minerale, materii organice, apa, aer si organisme vii. Este un sistem foarte dinamic, care indeplineste multe funcfii si este vital pentru desfasurarea activitafilor umane si pentru supravietuirea ecosistemelor. Ca interfata intre pémant, aer si apa, solul este o resursd neregenerabila care indeplineste mai multe functii vitale, dintre care enumeram: Praducenon.de aby + depen brea, it ot WO maa umer sbest » Esk. ornae..de biel iverrt Be hdarbee 1 2ptet 9 york - Saver zg thal ar leeds Mate. ct @ayrens + Este ouxas Fe, prume In toate situatiile, solul este un sistem heterogen (insusirile variazA in masa solului) (Fig. 4.1) si trifazic (faza solida, lichida si gazoasa) (Fig. 4.2) Proporfille mentionate in schema din figura 4.2 sunt ideale. in realitate ele se schimba mult de la un sol la altul, iar in acelasi sol de la un orizont la altul Fig, 4.2. Schema aleatuini solutui Fig. 4.1. Secfiune printr-un profil de sol / Luvisolsud de Ontario et Québec (eithtne ay 9 catiscanfmapestentrdox hmPrincipalele proprieta ~Textura sau alcatuirea granulometric a solului indicé proporfia in care diferite fractiuni granulometrice intra in alcdtuirea solului (argila, praf, nisip, pietris, bolovanis). ~Structura solului reprezinta proprietatea acestuia de a se desface in agregate (fragmente) de diferite forme si marimi, a 0 anumita umiditate, sub actiunea unei forte moderate, ~Densitatea aparenta a solului, p, Reprezinta raportul dintre masa solului complet uscat si volumul total de prob recoltata in structura natural. Aceasta proprietate da informatii despre starea de afanare sau compactare a unui sol. Densitatea aparent& medie a solului: 1,3 g/cm’, ~Densitatea solului, p,, reprezinté numai densitatea parti solide a solului. Valoarea medie 2 densitatii solului este de 2,65 g/cm®. ~Porozitatea solului, reprezinta totalitatea spa fillor libere dintre agregate si din interiorul agregatelor de sol. Porozitatea influenteaza viteza de infitratie a fluidelor si capacitatea de inmagazinare a acestora in sol. -Permeabilitatea este proprietatea solurilor de a permite circulatia fluidelor printre golurile Particulelor solide. Retinerea lichidelor in sol_reprezinta o proprietate complexé a solului , datorata forfelor de adsorbtie, fortelor capilare si presiunii osmotice. Temperatura solului depinde atat de structure mecanica, cat si de natura si compozitia chimica a solului ~ pH-ul solului indica valoarea aciditatii sau alcalinitatii solului. pH-ul variaza in cazul solurilor de la 3,5 (extrem acid) pana la 11 (extrem alcalin) -Activitatea biologica a solului este determinata de fauna si microorganismele din sol Factorii pedogenetici Formarea solului este conditionaté de actiunea complexa a factorilor pedogenetici care actioneaza intre partea superioaré a zonei de contact dintre litosfera cu biosfera, atmosfera si hidrosfera. Rolul principal in formarea invelisului de sol il au urmatorii factori pedogenetici » Roc “CLIN Soe -—— = Rene nn, 7 = Veceraria sr tage eves T | LP Finest = Ape, Freeree® 3/876 UES 7 we + PUL gi | | + err FAT ee, Aan Re ered ress Fe Som | Fig. 4.3. Schema privind rolul factorilor pedogenetic in formarea solulu Acesti factori sunt in stransa interdependena si au declansat procesele de pedogeneza ‘care au condus la formarea invelisului de sol. Solul nu se poate forma si nu poate evolua in cazul in care unul din acesti factori nu actioneaza in procesul de pedogenezaPrin activitatile omului, geneza si evolutia solului este direct influentata si, pe masura trecerii timpului — solul, corp natural - incepe sa capete caracteristicile unui produs al activitatii omului ca de exemplu: - formarea psamosolurilor prin fixarea nisipurilor mobile; - modificarea aproape completa a profilului de sol sau amestecare a orizonturilor, prin executarea ardturilor adanci; - formarea solurilor turboase prin desecarea — drenarea turbaiillor, - modificarile survenite in procesul de solificare ca urmare a luarii solului in cultura prin defrigarea padurilor si destelenirea pajistilor. Interventia omului poate avea atat efecte benefice cat si negative: « Interventia omului are efect pozitiv conducand la sporirea fertilitétii solului - aratul sau desfundatul solului determina amestecarea orizonturi_ lor de la suprafaté si afanarea lor; se intensificl , astfel, activitatea biologica, se ‘imbunatateste regimul aero-hidric: - aplicarea substantelor fertilizante minerale si organice conduce la ‘imbunatatirea regimului de nutritie al plantelor, - prin amendare se corecteazi reac ile extreme ale solului, care sunt nefavorabile cresterii si dezvoltarii plantelor; - prin irigare, in zonele aride se imbunatateste regimul hidric al solului si se asigura necesarul de elemente nutritive pentru plantele cultivate; « In unele cazuri, efectele pozitive ale interventiei omului sunt insofite si de efecte negative - prin irigare se asigura necesarul de apa pentru plante favorizeazA si sdraturarea secundara a solului (irigarea cu apa mineralizata sau in conditille unei adancimi reduse a apei freatice); - folosirea pesticidelor , pe langa distrugerea buruienilor si daunatorilor, determina si moartea altor organisme, reducand activitatea biologic din sot dar uneori se © Uneori, intervenfia omului este total negativa conducand la sc&derea fertiitatii solului - lucrari agrotehnice necorespunzatoare (araturi din deal in vale etc); - desfeleniti nerationale, respectiv pe terenuri cu pante prea mari; - despaduriri nerafionale (totale sau pe suprafete prea mari) ma peticada datorita industrializarii mari suprafele de soluri sunt mai mult sau mai putin procese de degradare, in care solurile pot suferi o a pronuntata si o contaminare cu metale grele seu substane chimice provenite din emi industriaie. Extractille de petrol pot produce poluari ale solului cu petrol sau apa sa toate ca solul este considerat un sistem depoluator. care actioneaza ca un filtru biologic acitates sa de depoluare este limitata. De asemenes, suprafe|e insemnate sunt scoase din icol pentru exploatari miniere de supratata, construstii, drumun etc. care modifica ecosistemul zonalSolurile sunt diferite ! Peisajele sunt diverse si in interiorul lor solurile sunt diferite. Repartitia solurilor nu este intémplatoare, identificarea lor a debutat acum 125 ani prin intermediul lucrarilor marelui pedolog rus Vasili Dokuchaev (1846-1903). Pentru prima data s-a demonstrat c& solurile se formeaza si sunt dispuse in functie de tipul de roca, climat, relief, organisme vii, la care se mai adauga si functia timp, adica “varsta peisajelor’ Zs a Sa eo a Fig. 4.4. Sol profund, fertl pe o structura Fig. 4.5. Sol profund, argilos, sarac in elemente nutritive. Punerea stabila, bogat in materie organica, Este Iu’ in valoarea, va necesita un aport costisitor de elemente nutritive. favorabil culturilor agricole. Poate fi utilizat in alte scopuri: de ex. in productia de caramizi, Situatia fondului funciar al Romaniei Tabelul 4.1. Repartitia terenurilor pe categori de folosinge in anul 2012 Tabelul 4.2. Repattilia terenurilor agricole pe tipuri de folosinta in anul 2012 Fig. 4.6 Evolutia supr agricole in perioada 1999-2006In Romania revin 0,65 ha teren agricol si 0,41 ha teren arabil pe cap de locuitor, situandu-ne pe primele locuri in Europa din acest punct de vedere. Terenurile agricole din tara noastra sunt grupate pe clase de calitate (I ... Vi) Terenurile de Casa | sunt de calitate foarte buna si cuprind suprafete arabile lipsite de orice rerstrictii sau fenomene de degradare, cu soluri profunde si cu textura buna, situate pe pante sub 5%. » Terenurile de Casa Il sunt de calitate buna si grupeazd suprafete pe care procesele de degradare se manifesta slab/foarte slab, sau sunt pe pante de 5-10%. Terenurile de Casa Ill sunt de calitate mijlocie si grupeaza suprafetele in care fenomenele de degradare au o actiune mijlocie, sau sunt situate pe pante de 10-15%. Terenurile de Casa IV sunt de calitate slab pe care procesele de degradare se manifesta puternic, sau au pante de 15-25%. ~ Terenurile de Casa V sunt de foarte slaba calitate pe care procesele de degradare se manifesta foarte puternic, sau sunt situate pe pante de peste 25%. + Terenurile de Casa VI sunt cele care au devenit neproductive, cum sunt: rapele, ravenele, alunecarile fra vegetatie, depozitele de deseuri, straturile de nisip si pietris “crud depuse de torenti Tebelul 4.3, Incadrarea terenurlor agricole in clase de calitate, dupa nota de bonitare, pe fara, in anul 2012 seats ea E rer | Folosinga | lasat Clasa a tite Casa vs Clasa a V2 | mafic tera secs FTF ainveaad Thefieah tent haleomtowal | taSodn wa ieee es | aos SRST] | Se0760387 7) Suarsan 67 | Wse2877 22238 1525 arseeoa2/ | 27) | teuzesasa/ | asiz7e 22m | wee Fig. 4.7. Incadrares terenurlor agricole in clase de caiitate, dupa nota de bonitare pe fara (% din total folosin{&), in anul 2012Forme de degradare si poluare a solurilor Pentru fara noastra principalele forme de degradare a solurilor sunt: Feo 2iV NEG... 37 ScuRee Rice SE coL « MUM ECARCLE...BETEREW o Sane 2OREA, ALEAU WE 2AREA SO ACrOLFEREA Soc UR(LOR © compactarea stratului accesibil rédacinilor plantelor; 0 Excave Rit EAE TEREW Poluarea solurilor, in funcfie de natura ei, imbraca trei forme distincte: ... - poluare termica ( cu ape sau afluenti calzi sau reci ); - poluare radioactiva ; - poluarea cu materiale minerale sau organice in suspensie; © vccscssses ! = poluarea cu Substanfe minerale (acizi, baze si saruri, cloruri, nitrafi, metale grele, sdruri radioactive etc); - poluarea cu substante organice naturale si sintetice. © vccccsssee != POluare Cu germeni patogeni (microorganisme, virusi si bacteri) Dupa modul de raspandire, poluarea solurilor poate fi Powers Fo, . . 5 ‘a , datorita deversarii si depozitarii necontrolate a unor substanfe poluatoare, precum si exploatiri defectoase a instalatilor de extractie a apelor subterane; LIN (84 se manifesta de-a lungul soselelor, cdilor ferate, cursurilor de apa. canalelor de evacuare a apelor uzate, etc; DIFWER... rezulta in urma aplicarii ingrasAmintelor si produselor fitosanitare, prin poluarea masiva a atmosferei etc Dupé actiunea in timp a poluarii, ea poate avea caracter: © PERN AMEWS.. (ex. prin administrarea inadecvaté a ingrasamintelor si prin depozitarea necontrolata a unor deseuri), o {ci DEWRAL...(ex. prin spargerea unei conducte de transport a hidrocarburilor, rastumarea unei cisterne etc.) tile care genereaza poluarea solurilor, pot fi identificate in functie de activit patru forme principale de poluare: © poluare DOMESTICS © poluare KDUSTRIOLA ® poluare poluare prin.Degradarea si poluarea solurilor in Romania Prin inventarierea executata de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie in colaborare cu 37 de Oficii de Studii Pedologice si Agrochimice, in anii 1994-1998, pentru 41 judete, s-a constatat ca pe circa 12 milioane ha de terenuri agricole, din care pe aproximativ 7,5 milioane ha de teren arabil, calitatea solului este afectata intr-o masura mai mica sau mai mare de una sau mai multe restrictii (Tabelul 4.4) Tabelul 4.4. Suprafata terenurilor agricole afectate de factorilimitativi ai capacitati productive Suprafara afectata Denumirea factorulul (cha) ‘Total [Arabi Seca 7.1001 Exoes period de umigiate 1h S01 3.781 Eroziunea soluiu prin apd 8.300) 200) ‘Alunecan de teren 702 Eroziunea solu pan vEat 378 a ‘Schelelexcesiv dela supraTaja SOlUUI 300 Ea ‘Saralurarea solu, din care 614 cu alcalintaterdicata 225 7 Compaciares secundara a soll Gators luerarlor —necoreepunaaioare alga piuguu) 6500 | 6.500 ‘Compaclares pamara a solu 2060 | 2.0667 Formarea crustel 2.300 | 2.300, Reezerva mica-extom Ge nica de humus 1a S01 7485 | 4525 ‘Aciitate pulernicd 5: moderals Baad 1.867 ‘sigurarea aba gfoarieslaba cu Tosior mobi 6.330) 3.401 ‘Asigufaea slaba soar slaba cu potaslu mobT 787 312 ‘Asiguraea slaba cu azol 3.10 | 3.081 Garente de micioelements ng 500 1500) Polareafisco-chimica s chunicd solu, din cave 900 = polusrea cu substanie purate de vant 353 = distrugerea solu prin diverse excavai 24 “Acoperrea terenuli cu deseur srexicuur said 8 Seceta se poate manifesta pe circa 7,1 milioane ha, din care si pe cea mai mare parte a celor 3,2 milioane ha amenajate anterior cu lucrari de irigatie Jin 2006 - 2007 au fost inregistrate ca fiind afectate de secetd 5.787.720 ha. Dupa datele MA.D.R. si din Anuarele statistice ale Romaniei reiese 0 crestere a suprafefelor irigate in intervalul 1980 - 1995, dupa care s-a inregistrat un declin puternic, ajungandu-se ca in 2006, sa fie irigate doar 335.707 ha. Excesul periodic de umiditate in sol afecteaza circa 3,8 milicane ha, din care mare parte din perimetrele cu lucrari de desecare-drenaj, care nu functioneazé cu eficienta scontata Periodic sunt inundate o serie de perimetre din areale cu lucrari de indiguire vechi sau ineficiente, neintretinute, inregistrandu-se pagube importante prin distrugerea gospodariilor, culturilor agricole, septelului, a cailor de comunicatie si pierderi de vieti omenestiEroziunea hidricé este prezenta in diferite grade pe 6,3 milioane ha, din care circa 2,3 milioane amenajate cu lucrari antierozionale, in prezent degradate puternic in cea mai mare parte; aceasta impreuna cu alunecarile de teren (circa 0,7 milicane ha) provoaca pierderi de sol de pana la 41,5 vha.an Pie aca Fig. 4.9. Alunecare de fren in commana Poionle eid. Maramures (2009) Eroziunea eoliand se manifesta pe aproape 0,4 milioane ha, cu pericol de extindere, cunosc&ndu-se ca in ultimii ani s-au defrigat unele paduri si perdele de protectie din zone cu soluri nisipoase, susceptibile acestui proces de degradare. Solurile respective au volum edafic mic, capacitate de refinere a apei redusé si sufera de pe urma secetei, avand fertiitate scazuta Starea agrochimica, analizaté pe 66% din fondul agricol, prezinta urmatoarele caracteristici nefavorabile * aciditate puternica si moderaté a solului pe circa 3,4 mil. ha teren agricol si alcalinitate moderatd-puternica pe circa 0,2 mil. ha teren agricol ~ se mentioneaza c& in 2007 s-a executat amendarea calcaroasa doar pe 19.222 ha, folosind in medie 4,58 t materiale! ha; = asigurare slaba pana la foarte slaba a solului cu fosfor mobil, pe circa 6,3 mil. ha teren agricol; asigurare slaba a solului cu potasiu mobil, pe circa 0,8 mil. ha teren agricol; asigurarea slaba a solului cu azot, pe aproximativ 5,1 mil. ha teren agricol; » asigurarea extrem de mica pana la mic a solului cu humus pe aproape 7,5 mil. ha teren agricol; > carenfe de microelemente pe suprafefe insemnate, mai ales carente de zinc, puternic resimfite la cultura porumbului pe circa 1,5 mil. haPoluarea fizico-chimica $i chimicd a solului afecteaza circa 0,9 mil. ha; efecte agresive deosebit de puternice asupra solului produce poluarea cu metale grele (mai ales Cu, Pb, Zn, Cd) si dioxid de sulf, identificata in special in zonele critice Baia Mare, Ziatna, Copsa Mica Desi, in ultimii ani, 0 serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea, poluarea solului se menfine ridicata in zonele puternic afectate. Calitatea solurilor este afectata in diferite grade de poluarea produsa de diferite activitati industriale, asa cum rezulta din datele obfinute prin inventarierea partiala efectuata in anii 2004 - 2007 (Tabelul 4.5), Gradul de poluare a fost apreciat pe 5 clase, fie in functie de procentul de reducere a recoltei din punct de vedere cantitativ si/sau calitativ fata de productia obtinuta pe solul nepoluat, fie prin depasirea in diferite proportii a pragurilor stabilite de legislatia in vigoare In tabelul 4.5 se prezinta evidenta suprafefelor afectate de trei categoril de poluare: poluare industriala $i agricolé; poluarea solurilor prin alte procese naturale si/sau antropice. Formele de poluare industriala si agricola sunt evidentiate prin codurile 1 - 9 si 17-20. Tabelul 4.5. Situatia generala a solurilor din Roménia, afectate de diferite forme de poluare ‘Suprafaa Ta] sl aradul do afore cod | Forma de poluare T mode: | puter] foane mal sian] Mader | puters | feare | excesiv]| Towa OF | Pohare pan ua ce excavare a (expoatr miners 22, balastere carer, 2} 16{ 255] 518} 20640) 2aaae st) E_|Pousre 6s deponi, Fale, Sain de Secantare, deport de ston dla fot, zar| es] ° 236] 520] 5773/69 eponte de aurosie ete TS] Degeurgrencuun enorganie (REE materi organice. cus metal, eB, sof an] zor sso] asa] sci, baze}, de a industri nclusvinaustia erecta) OF |Poluare cu subatange purate de er ncrocarbui,eiend, eid ce su cons, | 215737| ge4se| 29436| 18030] 1615] 964348 ftyorur ons de azot_compusi cu plumb) S| Patare cu mtr edioacive BE Bel es (05 [Pole cu deyeun« reziousn operon Se ineusina almerara, ugar ae nds x] w]e st] zor] aaa] ‘OF | Potvarea Gu eeqeu esau aBncOey foresters sr|__65| 90] 642] 06] 1.40) D5 |Pouarea a2 dsj anirate Zaes| $03] 36a] 285] «ea ] a7 (os Patuares en dejecu amano 35] | 733] a "1 ] Pouares ev pestide TEE] 650] aaa 77] er] 2076) 76 [ Paivarea & apen patagen!coriainan a va} err] "| Potarea cu spe sae ce seria ‘si| 457} aoa] 208] 352] Rasa evo) 2) Powarea opal dee Brace, VOTRDOT prebcare a73| 208 s|__25|__7s1 TOTAL GENERAL [_2aasss] T0417] S490) —zot30] Sa360] ato.reTInventarul siturilor contaminate Siturile industriale contaminate reprezinta acele suprafete de teren care in urma activitatilor industriale au fost abandonate sau sunt utilizate sub capacitatea lor si au probleme reale sau presupuse de contaminare. Conform prevederilor cuprinse in Art. 9, alin (2), al HG. nr. 1408/2007 privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului, Agentia National pentru Protectia Mediului a realizat inventarul national preliminar al siturilor posibil contaminate. Acest inventar s-a realizat pe baza raspunsurilor primite la chestionarele prevazute ‘in Anexele nr. 1 si 2 ale Hotardrii mai sus mentionate. Aceste chestionare au fost transmise operatorilor economici si autoritatilor locale, de catre Agentiile Judefene pentru Protectia Mediului, respectiv de Agentiile Regionale pentru Protectia Mediului In urma centralizarii raspunsurilor primite, completate cu datele existente in evidentele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, a fost realizata lista siturilor potential contaminate, a cror distribute, pe regiuni, este prezentata in tabelul 4.6 si figura 4.10 Tabelul 4.8, Situatia siturlor potential contaminate, pe regiuni ‘Sar potengial contaminate Way REGIUNEA/ ARPM. Nerd Ea BACAU, 2 Sua Est GAL Sud . Muntena / PITESTT Sad VEST Citena CRAIOVA [——SvestTIMISOARA, ‘Mere vest CLUJ NAPOCA 7 cenin SI6iU r 255 [e Beiest- Mey BUCUREST i TOTAL i 3.806) “igen Haye Sera Pea Ne umd sau potental contaminate fe eslunes 1 Regunea? Repunes 2 Repunes 4 Repunes S Replunea Regiunea 7 Resiynes@ Nordes! Sugest | Sua- SuaVest- Vest NerdVect_ Cony Sucuresh inensa ~Otenia tor Figura 4.10, Distnbutia siturlor potential contaminate, pe regiuni 10| [Eewosesones accesses lay Joven o |Besmouen [Berna mee wea Agena NapoRoe Figura 4.11. Distributia siturlor potential contaminate pe domenii de actvitate Jn urma analizei raspunsurilor la chestionare si a documentalilor depuse de titular de activtatidetindtorii de terenur, pentru obtinerea actelor de reglementare, au fost identificate siturle contaminate, Identificarea siturilor contaminate s-a realizat in conformitate cu prevederile Ordinului MA.P.P.M. nr. 76/1997 pentru aprobarea Reglementéni privind evaluarea poluéini medlulul, pe baza datelor analitice referitoare le contaminarea atmosferel, a pei de suprafata si a celei subterane, precum gi a solulu, prezentate in rapoartele la Bilanturile de Mediu de nivel I Datele centralizate la nivel national sunt prezentate in tabelul 4.7 Tote 7 Stuaja stro containate, pe eu REGUNERTARE A —_ Ne retNecesitatea reabilitarii siturilor industriale contaminate si avantajele acesteia Reabilitarea siturilor industriale contaminate reprezinté o necesitate stringenta pentru Roménia. Pe ldnga rezolvarea problemelor de mediu, reabilitarea siturilor industriale poate avea avantaje pentru comunitatile locale si intreprinderi: Se pot stabili noi intreprinderi in acel loc; Se creeaza noi locuri de munca; Pot fi construite noi locuinte; Suprafetele neutilizate pot fi amenajate; Imaginea zonei se schimba in mod pozitiv; Creste calitatea vietii locuitorilor. 12iplina: PROTECTIA MEDIULUI $I A CALITATH APE! Cursul § Procedee de depoluare a solului si a apelor subterane > Clasificarea procedeelor de depoluare a solurilor si a apelor subterane |. in functie de principiile tehnice de depoluare: « Procedee Y#CE. : imobilizarea fizic’ a poluantilor sau extragerea poluantului din mediul pe care il contamineaza; * Procedee CHIME: distrugerea, separarea, neutralizarea sau transformarea poluantilor in urma unor reactii chimice specifice; © Procedee TERMICE. : extractia, distrugerea sau imobilizarea poluantilor prin supunerea materialului contaminat la temperaturi inalte; « Procedee Bi04261CE- se bazeaza, in principal, pe degradarea poluantilor prin activitatea microorganismelor (bacterii, ciuperci etc) U1. In functie de locul de aplicare (Fig. 5.1): « Procedee aplicabile “IW S70": efectuarea lucrarilor de depoluare direct in mediul poluat, fara a se apela la lucrari de evacuare; * Procedee aplicabile Jiy.AFAR.A.SIT-0LUE excavarea solului, sedimentelor, transportul gi tratarea intr-un centru de tratare # Procedee AP.(c4Bi¢£.pe5'"- excavarea solului/ apelor poluate si tratarea lor pe sit. « lzolare : impiedicarea fimitarea miarairii poluantilor. = Ape susTeRaivi: IRATARE im AEana STrvtUr (sAU Ex SiTU) TRarare pe sii Teratawe TH SITU "laa? 2. T2orare a a! Exceed Fig. 5.1. Schema difentelor procedee de depoluare functie de locul de aplicare» Procedee utilizate in mod curent in tabelul 5.1 se prezinta o sintez& a procedeelor utilizate in prezent. abel 6.1, Sinteza procedeelor utlizate in mod curent Proceden mate Exit sau pest “Procedee tage |= Ventlares zane nesturate ~ Sora ‘prmevecuores | Exacta In gual fat + Spllare co aed poker * Barboares ns sr re eat) + Pomparessvates + Pommaeslecromarea 1 Exemvares st Procedee face |= Inara qv capeulé years ~Tncapslarea pe st elminares deyeurior in conte de prnsopares | “teclarea vera | sepoziare pol + Sioparea sav wolarea hirautes + Soidtearealsabicares 1 Soldtearea/stabitzares nat Prosedee cimea | Spline naa ~Transiomares in coe exracia Simic "Oxaarea chin ts + Oniarea pireoucorea Procede trmce |= Viricares | -insneares| + Desortain sts = Dasari termics “iarea ‘rosadee bilgi |» Blosepradaea mais Gamal “Boreacor + Bioverting Bople + Biosparing Compostores “rnoremetieres + Lana farming *Atenonres sails contol ‘Atee + Pere react sau de watare * Elesrremedire “Taures emlor +c nati je Spas sow -Foboetaes ib apoace sass" Soest (eens roe» Boreas ode er) Ontos Seperte pn need ‘Presb cope foolavs Scares - Fives | Tretres emisior “Ads pe ctune Asia spre) Condens smostence ‘Incnetaes: Ondses cates Feb-oidees~Mracee one ‘RedurestmclBaacen “ete de cosrre » Procedee de depoluare in situ + Ventilarea zonei nesaturate (ventingul) Ventingul costa in extragerea Compusilor Organici Volatili (COV) prin DEpasSuRiIaRen..2ove.i NES#URAFig. 5.2) Ventingul este o tehnica testata, intens comercializata si aplicata, Compusii volatili deversati in sol se evapora pana la saturarea porilor. Prin venting se produce o reinnoire a aerului poluat din pori, prin depresurizarea la nivelul fiecdrui punct de extractie. Aceastd reinnoire a aerului are ca efect modificarea echilibrelor chimice intre diferitele faze prezente (aer, apa, sol). Astfel, in timpul trecerii sale prin zona contaminataé, aerul se “incarca" cu substante contaminante. Vaporii sunt recuperati prin punctele de extractie si apoi tratati la suprafaté. Ventingul se aplicd la compu sii suficient de volatili, pentru a putea fi extrasi sub forma gazoasé, si la solurile nisipo-lutoase pana la cele pietroase. Ventingul este o tehnica foarte utilizata, mai ales la reabilitarea siturilor petroliere sau petrochimice. Se aplicé in mod curent si poate fi aplicat& la urmatorii compusi chimici: compusi halogenati volatili si semivolatili, compusi nehalogenati volatili si semivolatilSistemul de venting este constituit din * puturi de extractie verticale sau Inwpare cise" Unite de rire orizontale (numite drenaje de comprecce Deze (HAT ASEM) gar ose aan | ~ oak + puturi de injectie verticale sau | ovizontale; nee yt ene + 0 relea de extractie care permite crearea unei relatii intre punctele de extractie si pompa de vid cu presiune care variaza intre 0 si 300 mbar; + un separator de condens sau dezumidificator ; + 0 unitate de extractie; + o unitate de tratare a gazului (coloana de spalare, torta, unitatea de oxidare cataliticé sau unitatea de absorbtie-tr general cu cérbune activ si biofity). Fig. 5.2. Schema de principe sistemului de venting Eficacitate/Performante in conditii optime, randamentul £2476. J¢r23/..42%Randament poate fi sensibil afectat de eterogenitatea mediului, prezenta materiei organice si a poluantilor semivolati Avantaje, inconveniente $i factori limitatori Avantajele venting-ului: + tehnicd testata care a demonstrat o mare fiabilitate si rezultate semnificative, + competitiva in ce priveste costul si performanta, * aplicarea genereaza putine perturbairi ale solului, + se poate aplica sub cladiri (foraje orizontale) si in cazul poluarilor la adancimi mari. Inconvenientele si factoriilimitatori: + eterogenitatea solului de la suprafaté poate interfera asupra eficacitatii tratamentului, + permeabilitatea redusd a solului (<105 m/s), * solul care contine argila si o cantitate crescutd de materie organic’ provoacd o mare adsorbtie a poluantilor pe matricea solida, fapt ce diminueaza randamentul de epurare, Costuri si timp necesar Costurile de tratare sunt in medie de 20€/t (15-50€/t) la 4 — 8 luni, Timpul necesar este de la 4 la 18 luni+ Barbotarea in situ (sparging) (sau injectie si aerarea in situ) Spargingul are la baza acela si principiu ca si ventingul, dar 4PL/C4#E9 SE FACE 1H. 2owa SATURATA.cl.¢4C/L4R4. De asemenea, aerul injectat in panza freatica (si nu in zona nesaturaté ca la venting) va favoriza volatilizarea poluantilor care vor fi extrasi si tratati pe sit. Spargingul este adesea cuplat cu ventingul. Procedeul este intens utilizat in Franta de aproximativ 15 ani. Spargingul const in injectarea unui gaz (de cele mai multe ori aer) sub presiune sub partea superioara a panzei freatice. Aerul care se propaga prin zona saturata si urea c&tre suprafata creeaz4 canale de aer care intra in contact cu poluantii dizolvati sau adsorbiti, ceea ce permite volatilizarea acestora. Aerul se incarc& astfel cu poluanti si este evacuat prin puturi de extractie pozitionate alternativ cu puturile de injectie catre sistemul de tratare a gazelor (venting). Aceasta tehnic& permite, de asemenea, tratarea zonei capilare. Asociat cu ventingul, acest procedeu permite si tratarea zonei nesaturate (Fig. 5.3). Fig. 5.3. Schema de principiu a barbotdri cuplaté cu venting Aplicabilitate Spargingul permite tratarea compusilor organici volatili si semivolatili (halogenati sau nehalogenati) in soluri permeabile si omogene. Este deosebit de adaptat pentru tratarea zonei capilare a panzei freatice. Este utilizat frecvent pentru a trata solventii clorurati si hidrocarburile petroliere volatile (benzina, pacura, kerosen, etc.). Totusi este putin recomandat pentru tratarea poluantilor foarte solubili (alcool, cetone, etc.)+ Pomparea si tratarea Pompatea si tratarea const in extragerea apelor subterane poluate si tratarea pe sit inainte de deversare (sau eliminarea in centre acreditate), Pomparea $i tratarea permite extragerea din zona saturata si capilara a poluantilor organici sau minerali in faz& dizolvaté, si dirjarea c&tre puncte de extractie in vederea tratarii (Fig. 5.4). Se creeaz& astfel o fnclinare in unul sau mai multe puncte ale panzei freatice (cresterea gradientului hidraulic). Aceasta tehnica trateazé mai degraba pana de poluare decét sursa de poluare. Este deci indicat s4 se trateze in prealabil sursa de poluare, dacd este posibil Alegerea punctului de deversare este foarte important Dupa tratare, deversarea va putea avea loc: * inretelele de apa uzata, * retelele de apa pluviala, pele de suprafata, * panza freatica (reinjectare) Aplicabilitate Pomparea si tratarea se aplicd la poluantii organici si minerali, indiferent daca sunt jn forma liber sau dizolvati: compusi organici (semi-) volatili, compusi halogenati organici (semi-) volatili, PCB-uri, unele metale/metaloide. Fig. 5.4. Schema de principiu ‘8 pompari si trata Fig. 5.5 Influenta pompari asupra vitezei de curgere a apei subteraneEficacitate/Performante Randamentul poate atinge 50-60 %, depinzAnd de contextul hidrogeologic (permeabiltate, eterogenitate, etc.), de poluanti (solubili sau hidrofobi) Avantajele pomparii $i tratarit + Tehnicd testata care permite o implementare relativ simpla si rapida,, + Permite tratarea fazei dizolvate relativ eficient (In special a poluantilor solubili) + Aplicarea genereaza putine perturbari ale solului, + Se poate aplica sub cladiri, * Constituie unul din rarele procedee prin care se pot trata DNAPL, + Procedeul permite stoparea migrarii poluantilor (blocare hidraulica), Inconvenientele $i factorii limitatori: + Fard tratarea sursei de poluare, durata de depoluare este relativ lunga; + In cazul acviferelor cu permeabilitate mare, debitele de tratat sunt adesea importante. Este deci foarte important s& se optimizeze numarul si modul de amplasare a punctelor de extractie, Pentru a face acest lucru, modelarea poate fi un instrument pretios. + Eficacitatea este limitata in cazul acviferului cu permeabilitate redus&(10 m/s), + Eficacitatea este limitata la poluantii hidrofobi. Costuri si timp necesar Costurile de realizare sunt in medie de 3500€/put (2000-6000€/put) Durata relativ indelungata pentru compusii putin solubili (uneori mai multi ani). Atunci cand produsele sunt mai solubile, durata de tratare este mai redusa. + Izolarea prin acoperire si etanseizare Izolarea este o tehnicd de blocare a migrarii poluantilor din sol si apele subterane care consta in inchiderea fizica a mediului contaminat prin intermediul unui sistem etans de protectie. Etangarea se aplica functie de situatia specifica in care se gaseste zona poluata si poate fi realizat in diferite moduri; = {2obARER ( ACO. 44, SUPRA FATA = Franssees. pain. lvcnrbere Lat compe em PANY PN CHPBERE PARTIRLA SIDE UO, cg ADE, SUBTE RANE S/N Atowle >lzolarea la suprafata (Fig. 5.6) se face prin amplasarea unui sistem de izolare de suprafatéipermeabil sau semipermeabil pentru a impiedica (sau limita) percolarea apei de ploaie prin zona nesaturata, apoi infiltrarea apei poluate catre apele subterane si de suprafata. Sat de scoperire Fig. 56. Schema izoléni de suprafaté Aplicabilitate La aproape toate tipurile de poluare (COV, COHV, PCB, HAP, metale/metaloide)Strat de suprafats ‘Sol vegetal ‘Sol vegetaligecsinietic(prevenires ‘enomenuli de erozune) Pretis = Materie de pavare,betonbturinos J se spome, A seine HE eg Strat de protectie. + Acoperire pentru prevenirea contactulul direct, ingerarea si antrenarea pulberlot Material locale (60, rambiee gi oreo eS Se ganeon - eats Inteuzirile aimaiere) [— vee gc Strat de drenaj : — solrouae ‘Svucturssimeld sau composi (neagresv fae 3 chime Tas de + Acoperire pentru prevenirea urcart poluantilor at oe etansetate) ren " es “Nisp sau pies + Ry natural (visi foarte fr) sou geotext fant “Cecio care ae capactate dublt Ge rare $i crenare Strat de etangeizare ‘aris compact “Geomemarand “Geocomp bento “Seorenbvand la compact | cote ma “Georemtrana + geosonporttenone | “Geocompost benonse arate 0 geonorbran supe geomemirand it Fig. 5:7. Exemple de izolare | Sol polut x comps volt de suprafats + Acoperire pentru colectarea emanatilor de gaz Eficacitate/Performante Acoperirile sunt foarte eficiente si nu permit deloc sau doar foarte putin scApari catre exterior Avantajele acestui tip de tratare sunt + Procedeul permite acoperirea unui numar foarte mare de poluanti, + Este deosebit de bine adaptat pentru volumele mari de poluare cu compusi anorganici, chiar micsti, + Este competitivita privind costurile si performanta pentru volumele importante si compusii recalcitranti, Inconvenientele si factoriilimitatori sunt : + Poluarea nu se distruge si ramane pe loc. + Este necesard o monitorizare pe termen foarte lung, + Este necesara intretinerea acoperirii pentru a ne asigura de rezistenta in timp si buna sa functionare (daune la acoperire produse de inghet/dezghet, tasare diferential&, trecerea utilajelor, uscare, atacul rozatoarelor, vegetatie, etc), + Avand In vedere faptul c& lucrarile nu au decat cel mult cateva zeci de ani, este dificil sa se dovedeasca longevitatea acoperirii pe termen lung Costuri si termene de realizare Costurile de tratare sunt variabile: intre 30-60 E/m?, media fiind 45 E/m? Un depozit de deseuri (sau un sol poluat) de 1 — 2 ha poate fi tratat prin remodelare, drenare, acoperire cu o cuvertura si etanseizare in cateva luni» Etansarea prin inchidere lateral completa Aceasté tehnica este aplicaté in special in cazul subterane poluate nu este considerabilé, cum ar fi, spre exemplu, depozitele de degeuri spalate de apele de precipitatii, asa cum se prezint& in figura 5.8. in astfel de cazuri, rolul ecranelor este de a inchide curentul de apa subteran in limitele zonei poluate i de a stopa extinderea ariei acesteia. in care marimea zonei LM Fig. 5.8. Vedere In plan $/ In sectiune @ unui sistem de inchidere laterala completa + Izolarea / blocarea hidraulica Blocarea hidraulicé a migrarii poluantilor se aplicd provizoriu, in regim de urgent, cand poluantii au atins panza freaticd si amenint& s& se deplaseze spre sursele de apa potabild sau apele de suprafata. Stoparea migrdrii poluantilor, prin blocare hidraulic’, se face prin instalarea unor puturi sau sonde de pompare cu priza ‘sub nivelul zonei contaminate, si evacuarea apei in exterior (Fig. 5.9) Blocarea hidraulicé activa consta in a opri sau reduce pana de poluare prin pompare, blocand sau inversand curgerea naturala a apei subterane (Fig. 5.10) | ee on ge erie Fig. §.8. Schema blocari hidraulicé @ migréini polwantilor Fig. §.10. Exemplu de blocare hidraulic8 activ’Avantajele acestui tip de tratare sunt + Tehnicd testata, « Implementare relativ simpla si rapida, + Se poate aplica la numerosi poluanti, + Genereazé o perturbare redusa a solului, + Poate fi aplicata sub cladiri, + Procedeul permite stoparea migr&rii poluantilor, Inconvenientele si factorillimitatori sunt : + Poluarea nu este distrusa, ci ram&ne pe loc: nu se realizeaza nicio actiune asupra volumului si toxicitatii poluantilor. Se limiteaza transferul poluairil; + Este necesara 0 monitorizare pe termen foarte lung ; + Pomparea apei este o tehnica a cArei duraté se poate extinde pe mai multi ani; acest lucru este datorat faptului c& sursa de poluare nu este tratata, pomparea nu face decat sé trateze efectele. + In acviferele de mare permeabilitate, volumul tratat si implicit costurile de functionare sunt semnificative; Costuri $i termene de realizare Costurile acoperirii hidraulice active depind de adancimea si numarul de puturi, de debit, de timpul de pompare necesar si de filiera de tratare Media pretului este de 12 €/m® pompati (intre 2 si 40 m® pompati) ¢ Stabilizarea/solidificarea in situ Stabilizarea este un procedeu fizico -chimic ce const& in imobilizarea sub o forma mai putin solubila si/sau mai putin toxica a poluantilor, reducandu-se riscul de migrare. Prin stabilizare/solidificare se reduc: * transferurile agentilor exteriori (oxigen, apa, aciditate...) spre solul poluat; « transferurile poluantilor potential mobilizabili spre exterior, * fenomenele de oxidare (cazul sulfurilor, ca exemplu); * mobilitatea elementelor in sdnul matricei Cei mai folosifi agenti de solidificare si stabilizare sunt: cimentul, piatra de var, varul ars, cenusa, diferitele amestecuri ale acestor materiale si diferitiianti organic. Tabelul 5.2. Date privind aplicarea solidificani si stabilizani in c&teva situatii reprezentative ‘Ne. | Tipul de poluant ‘Starea fzich a | Agentul de tratare utltzat (lant) | Cantitatea de ant en. ‘mediulul poluat + [ancecane Sal ste man eT 2 | eucrm Naat Covet 20%. 3 [Pace Deve sen) | ment ey Vaiss 18% ame | Pres pare Nana ‘Gmertngeenie 30%, 5 | Dereur sepa PaaS | Namal Puen went erga eat se CaO | Vara 15-20% | Sepa eace, Pow ‘aol tacos) | Var puberuscale 153% C00 pur (e8otprn dame wea 7 | Setsawrat peau ey Tawar pings ox pavotre, POS, AS 2 |e Sarene Con areas 1520s cnet Sungesene © | Peston gma onans_| Nir arabia) | Cimen Pubetwecta marediaie | VonebIS = 153 (amet+ Spilarea in situ Acest procedeu consta in spalarea solului prin injectie de apa (si agenti mobilizatori in solutie) in amonte sau in dreptul sursei de poluare. Ulterior, apa poluaté este pompaté, trataté la suprafaté si apoi evacuaté in refelele de apa uzata/apa pluvialé, in apa de suprafaté sau in unele cazurireinjectaté in panza freatica Infiltrarea poate fi realizaté pornind de la t rangee, puturi verticale, drenaje orizontale, sistem de stropit sau iazuri de suprafaté. Extractia se face prin puturi verticale sau drenaje orizontale pozitionate in asa fel incat s8 preia toat& poluarea, Aplicabilitate Spalarea in situ vizeaz__ tn principal poluantii organici (hidrocarburi, solventi clorurati, HAP, PCB, explozivi), etc. De asemenea, poate fi utilizata la metalele nevolatile. Aceasta tehnica se aplicé. in principal la tipurile de sol relativ permeabile (de la nisipo-lutoase la pietris) si omogene, in zona saturata si nesaturata. Eficacitate/Performante: randamentul este 50 - 80%. Avantajele acestei tehnici sunt + mare usurinta de aplicare pe solul permeabil (sol nisipos) si omogen; + se aplicd la contaminantii ce pot fi solubilizati de agentul mobilizator. Fig. 511. Schema de principiu a spalari ‘soluluin sity Inconvenientele si factori imitatori sunt + transfer de contaminanti in apele subterane, cu posibilitatea de deplasare a poluari¢ + generarea unui volum important de apa uzata de tratat; + posibila alterare a proprietatilor chimice, fizice si biologice ale solului, fapt ce poate antrena introducerea compusilor mai toxici in sol; + Timp indelungat de tratare (mai multe trimestre pana la cAtiva ani), Costuri: Costul variaza intre 20 - 120 €/t, media fiind de 55 €it. 10+ Biodegradarea intensificata Biodegradarea intensificata in situ necesité adaugarea unor compusi specifici in sol sau in apele subterane, pentru a crea conditii favorabile activitatii microorganismelor responsabile de biodegradarea poluantilor. Este frecvent utilizata pentru depoluarea siturilor poluate cu: ‘hidrocarburi de la volatile la semi-volatile biodegradable, precum si solventi clorurati. Este in curs de dezvoltare avansata in ce priveste compusii mai recalcitranti (HAP-uri, etc.) In caz de degradare aeroba, oxigenul poate fi adus sub forma gazoasa (prin pomparea aerului, prin adaugarea de oxigen pur, etc.), sub forma lichida (peroxid de hidrogen H,O,) sau solida (peroxid de magneziu ~ MgO,) (Fig. 5.12, 5.13) Compusii eliberatori de oxigen (« Oxygen Release Compound » - ORC), ca MgO,, permit eliberarea lenté a oxigenului si prezinté avantajul de a crea conditii mai remanente. Fig. 5.13. Schema de principiu « biodegradéni in sit intensifcate, care utlizeazé oxigen pur in sit intensifcate, care utiizeazé ORC + Fitoremedierea prin fitoextractie Principiul fitoextractiei este prezentat schematizat in figura 5.14 Recottarea §tratarea Cutt’ de vegetate | tolerante $1 biomase’ vegetale iperacumulstoare concentrate in metale ee ee Transfers! metalelor din ‘0! spre partie aeriane ale vegetalelor Epuizaree Tractelbiodlsponibie Fig. 5.14. Schema de principi a Moextractiei > Fitoextractia utilizeaz&_ speci vegetale salbatice hipertolerante _si/sau hiperacumulatoare capabile de a extrage metalele toxice din orizonturile de suprafata ale solurilor si de a le acumula in partile lor aeriene. Vila calaminais(panselcalaminare) Thlaspiapestre Fig. 516. Exemple de plante metalofite u> Procedee de depoluare ex-situ sau pe sit ¢ Spalarea cu apa Spélarea cu apa este un procedeu frecvent utilizat , dupa sortarea granulometrica Poluantii adsorbiti pe particulele fine, separati in prealabil de particulele grosiere, sunt transferati in faz4 apoasa (sau solutie de extractie). Aceasta solutie poluaté este ulterior tratata Pentru a creste transferul poluantilor din particulele fine In apa, se utlizeaza frecvent adaosul de agenti de chelatizare, ajustarea pH-ului, adaosul de surfactanti (vorbim astfel de extractie chimica), memset (nt od Fig. 5.16. Schema de principiu a spailani ex sity Aplicabilitate Spélarea ex situ se aplica in principal la solurile eterogene, in scopul de a concentra fractiunile cele mai fine, de obicei, cele mai poluate. Se aplica in principal la solurile care contin hidrocarburi petroliere, SCOV, SCOHV, COHV, COV, pesticide, metale/metaloide, radionucleide. Eficacitate/Performante Pot fi obtinute randamente epuratorii de ordinul a 95 %, in conditii optime. Avantajele spalérii ex-situ + este un procedeu testat si permite tratarea unei mare numar de poluanti * procedeul poate fi adaptat cu usurint& pentru orice granulometrie; + este unul din putinele procedee care permit tratarea poluantilor minerali sau micsti; + aceasta tehnica este mai putin costisitoare fata de incinerare; + randamentul epurator este mai ridicat decat cel de la spalarea in situ Inconvenientele si factori limitatori sunt + nu permite distrugerea poluantilor, + procedeul nu este rentabil din punct de vedere economic pentru cantitati mici; * utilizarea apei (la care se adauga agenti mobilizatori ) necesita un proces de tratare care genereaza costuri suplimentare si o monitorizare tehnicd ce nu trebuie neglijate; Costuri si termene de realizare Exist unitafi de tratare care pot trata fara dificultate 20 th. Costurile de tratare variazd de la 35 la 100 €/t, media find de 50 €ftExemple de instalatii de spdlare a solurilor > Instalatia de spalare Eimco -Wemco (Fig. [75] 5.17) pentru decontaminarea solului de 3 hidrocarburi Dupa parcurgerea opera tillor specifice de spalare (clasare volumetric’ si hidraulica, atrifie, desecare) si a operatiei de flotatie, solul decontaminat este ingrosat prin hidrociclonare iar apoi fitrat cu ajutorul unui fittru plan rotativ Tulbureala bogaté. in poluanti este colectata din diversele puncte ale instalatiei intr-un decantor radial, echipat cu un separator de hidrocarburi. Slamul ingrogat de la baza decantorului este fitrat cu ajutorul unui fitru cu banda. Se obtine astfe! concentratul final de poluanti care poate fi depozitat in siguranta, inertat, biodegradat, incinerat etc. a coment Fig. 517. Schema instaljei Eimco- Wemco de spalare ' solunior contaminate > Adesea, pentru eliminarea poluanticr din solurle puternic poluate se procedeaza la tratarea acestora in instalafii complexe, prin: spélare, extragere a metalelor, tratare biologicé, tratare @ cefluentiior gazosi (Fig. 5.18) | Fr] = 1 ™, ' ' V] aseiie | iL) | : 1 “ 1 Pasir ! 1 [oeme} Sel sree i 1 ' | Sea 7 to i ee (tee | iT t it 1 st Re ' boy Saaee (ate l ' to ; mons || gammy reeset EE ol Fig. 5.18 Schema cuprinzénd secventele procesului complex de depoluare @ solunior’sedimenteior inr-o uzind pile, prin spélare - extragerea metalelor-tratare biologics 13,+ incapsularea pe sit si eliminarea in centre de depozitare a deseurilor (in engleza: infilling, landfill) Izolarea ex-situ a solurilor poluate se poate face in patru modur + Izolarea cu 0 acoperire si etanseizarea (prin izolarea suprafetei); + Izolarea vertical, + Incapsularea sau « Inmorméntarea » pe sit sau intr-o alveola; + Eliminarea intr-un centru de depozitare deseurilor din afara sitului in acest curs se va trata penultima tehnic. Spre deosebire de izolarea verticala si acoperire, aceasta tehnica necesita excavarea integrala a solului poluat. Incapsularea pe sit consta in izolarea totala a solului poluat intr-o alveola (Fig. 5.19), pentru a limita: - infitratiile de precipitatii si migratia lateral si de adancime a poluantilor din apele subterane; - migratia pe verticala a gazelor. Acoperirea celulelor trebuie sa fie de tip strat multiplu mpermeabil. Peretii si fundul celulelor trebuie sa aiba o etangeitate maxima si sa permita recuperarea apei (Fig. 5.20). Satay. an (sil tet rt motes Ceo Fig. 5.19, Schema incapsuli pe sit Fig. 5.20. Exempl de strat de pe fund! Incapsuli In cazul a solurilor poluate cu compusi volatili sau al solurilor care pot genera ‘compusi volatili (In faza de biodegradare), ar trebui sA se amplaseze un sistem de drenare a gazelor. Materialele utilizate si amplasarea acestora sunt similare cu cele din sistemul de acoperire (materiale argiloase compactate, geomembrana, geocompazit bentonitic) De asemenea, se utilizeaza aceeasi altemanté de straturi (strat de suprafata, strat de protectie, strat de drenaj, strat de impermeabilizare, strat de fundatie) in functie de configuratie. Procedeul necesita o monitorizare pe termen lung, pentru urmarirea eficientei lucrarilor efectuate.¢Incinerarea Incinerarea este una din cele mai vechi tehnici de tratare. Principiul sau se bazeazi pe combustia aeroba (in prezenta aerului), intr-un cuptor in care temperaturile sunt ridicate (870 - 1200 °C). Incinerarea se face in unitati fixe sau semimobile (pentru tratari pe sit, in cazul santierelor mari) In general, incinerarea este are loc in doud faze (Fig. 5.21) +1 in prima camera poluantii organici sunt desorbiti si volatilizati (temp. > 400 °C), *Il- in a doua camera de combustie poluantii organici sunt distrusi (temp. > 1 000 °C). Fig. 6.21. Schema de princilu a incineré Aplicabilitate Incinerarea este folosita pentru numerosi poluanti organici in cantitati foarte concentrate (uneori de ordinul mai multor procente), hidrocarburi petroliere (benzina, motorina, kerosen, etc.) fractiuni mai grele de hidrocarburi, solventi clorurati, uleiuri, PCB, pesticide, dioxine/furani, HAP, compusi explozivi. Cu exceptia compusilor radioactivi, toti poluantii pot fi tratati prin incinerare. Eficacitate/Performante Randamentul este din cele mai ridicate (> 99,99% pentru hidrocarburile petroliere) Avantajele incinerérii sunt + permite distrugerea poluantilor, » permite tratarea mai multor poluanti, inclusiv a compusilor semi-volatili si putin volatili, » permite tratarea solurilor foarte poluate; + permite tratarea anumitor metale “care pot fi volatilizate”, cum ar fi zincul, cadmiul, plumbul, etc., « tehnicd eficienta chiar si la solurile argiloase si eterogene, Inconvenientele si factoni limitatori sunt + presupune un consum foarte ridicat de energie si este una din cele mai scumpe de pe piata, + effuentii gazosi trebuie sa fie tratati prin tehnici avansate si costisitoare, + cenuga, uneori puternic contaminata mai ales cu metale/metaloide, trebuie eliminata ‘intr-un centru de depozitare a deseurilor ultime, Costuri $i termene de realizare Durata tratari in unit. de desorbtie este de la cdteva minute la céteva zeci de minute Costurile de tratare in centre fixe variaza de la 190 €/t la 1050 €/t, media fiind 280 €/t 15Ca exemplu, se prezinta instalatia ZUBLIN (Fig. 5.22) de tratare a solurilor contaminate In urma activitatii unei cocserii din Dortmund/Germania. instalatia cuprinde: "© unitate de preparare granulometricd (marunfire si clasare volumetrica), care permite reducerea granulometriei soluiui sub 30-40 mm; "un cuptor de uscare cu tambur rotativ destinat elimindirii apei interstitiale din solul contaminat, prin utilizarea unor temperaturi de 200 + 600°C; ‘+ un cuptor de incinerare, in care solul contaminat este supus unei temperaturi de cca. 1200°C; * ounitate de epurare a gazelor, formata din patru etaje: despréfuire cu cicloane si fltre; postcombustie; absorbtie uscaté in filtre cu saci si microfiltrare. (eran manana SE Ta] [55 soe tei po se S_y Fia, 5 22. Schema une’ instalati ZUBLIN de incinerare @ solurior contaminate Solul s-a prezentat sub forma unui aleurit in amestec cu argild, nisip, pietris gi bolovnig cu 0 umiditate de 15 + 30 %. In total au fost decontaminate termic 224 tone de sol poluat cu: - hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), ~ hidrocarburi aromatice (benzen, toluen, xilen, naftalind), - fenoli, - cianuri gi - metale grele, Prin incinerarea solului, concentratia de poluanti in sol a sc&zut dup cum se remarca in tabelul 5.3. S-au obtinut, astfel, rezultate remarcabile privind eliminarea poluantilor din solul contaminat in conditile respectarii normelor de calitate impuse pentru aerul atmosferic. Tabelul 5.3, Rezultatele decontemin8ri solului prin incinerare intro instalajie ZUBLIN Poluant ‘Concentratia de poluanii in sol [maikg sol) ‘Inainte de incinerare | __Dupa incinerare Fenolt 200, <08 ‘Compusialfatics 3546 <4 ‘Comps! aromatic! Benzen 120 Toluen 140 99,9 Xilen 250, Hidrocarburi 3160 <0,t > 59,8 alifatice policicice Mercur 153 <0 > 99.4 Gianur 564 <05 > 99,99 16¢ Desorbfia termica Desorbtia termica const in aplicarea de caldur& pentru a extrage prin volatilizare poluantii volatili si semi-volatili din solul excavat. Solul excavat este introdus intr-un cuptor pentru a fi incalzit pana la temperaturi medii cuprinse intre 90 si 560 °C (aceste temperaturi sunt mai mici decét cele de la incinerare) (Fig. 5.23) Solurile depoluate, spre deosebire de incinerare, nu sunt distruse pana la stadiul de cenusé, dar pastreazé o buna parte a proprietatilor fizice (mai ales proprieté file structurante care permit suportarea unei eventuale activitati biologice) si pot fi incorporate, daca este cazul, altor materiale sau ingropate. Fig, 5.23. Schema de principlu a tratini soluriior poluate prin desorblie termi’ Aplicabilitate Desorbtia termic& este folosita pentru numerosi poluanti organici (volatili, serni- volatili sau cu volatilitate scazuta): hidrocarburi petroliere (benzina, motorina, kerosen, etc.) fractiuni mai grele de hidrocarburi, solventi clorurati, uleiuri, PCB-uri, pesticide, dioxine/furani, HAP. Eficacitate/Performante Randamentul este ridicat (>95 - 98% pentru hidrocarburile petroliere). Avantajele desorbtiei termice sunt + permite tratarea a numerosi poluanti, compusii semi-volatili si cu volatilitate redusa, + permite tratarea solurilor foarte poluate, concentratiile totale de hidrocarburi trebuie totusi sa mana, in general, mai mici de 50 000 mg/kg, + este foarte eficienta chiar si la solurile argiloase si eterogene, + este o tehnica rapida, + este mai ieftina fata de incinerare, + este posibila tratarea pe sit datorita unitatilor mobile. Inconvenientele si factoriilimitatori sunt + desorbtia termica nu permite distrugerea poluantilor, + emisille atmosferice necesita o tratare avansata si costisitoare, * costurile de producere a temperaturii (costuri de exploatare) sunt adesea mari si sunt de multe ori un obstacol pentru punerea in aplicare a acestui procedeu, + solurile cu umiditatea >20% trebuie s& fie tratate in prealabil prin incdizire, Costuri $i termene de realizare Timpul de tratare variaza de la cateva minute la céteva zeci de minute Costurile de tratare tn centre fixe sunt de ordinul a 60 - 110 €/t, media fiind de 75 €/t. 7Un exemplu de aplicare pe sit a desorbtiei termice este depoluarea sitului aferent unei vechi cocserii, in 2003, efectuata de firma franceza DEEP GREEN (Fig. 5.24) [www.ademe fr} + Solul a fost poluat pe o suprafatd de 1,3 ha gio adincime de 4 m cu HAP, cianuri hidrocarburi-total (HCT), * Depoluarea s-a efectuat pe durata a 6 luni, traténdu-se 24 000 tone de sol prin utilizarea tunel instalatii mobile de desorbtie termica cu capacitatea de tratare de 24 tone/h Fig, 5.24. Depoluarea solulu prin desorbie termicé pe sit efectuatd de firma DEEP GREEN. ;contamingii solulu! prin desorbtie termica pe sit fe ae HAP 35000 82 99.97 Giana 500. 03 90,90 Her 49500 2 ioe Un alt exemplu de aplicare pe sit a desorbtiei termice (Aut. de mediu nr.6/12.07.2010- elib.de NPM) este utlizarea in tard de catre SC VIVIANI SALUBRITATE din Siobozia a Unitatii Mobile Termice de Desorbtie Tarmac/ SUA pentru tratarea namolurilor/solurilor poluate cu hidrocarburi (www.tarmacine.com) (Fig. 5.25). Fig. 5.25. Vederea de ansamblu a instalatiei de desorope termica TARMAC/ SUA Siturile pentru care conditile de amplasare au fost stabilite si s-a demarat procesul de tratare sunt: — - Judetul Bihor — localitatea Suplacu de Barcau (61360 m*) - Judetul Prahova — localitatea Boldesti ~ Scaieni (46860 m*) - Judetul Bacau — localitatea Moinesti (39675 m®) 18(Cupior rota (22 m chamois x 1 mlungime) ‘Renter = combust (acure) ‘Tempera oe iesre pen Sol cupinse rire 550- 600°C Fig. §26. Componentele | = instalatie’ Tarmac(15-35 th} crea soul Talat ranspotor au mele Rai ov ap8 pulvezata (2 m=) CnidbtorTemp de luery 850-£70°C necesara losdarea Nsrocarbunlerpetrotere (TP) “Arzstar-combustial (pacurs) + Metoda “biopile” Metoda “biopile’ const in tratarea biologic’ a solurilor excavate plasate in gramad, pe sit sau in afara sitului, cu asigurarea unui control a parametrilor cum sunt: concentraia in oxigen, umiditatea solului, confinutul in nutrienti minerali si in microorganisme. Dupa excavare, solul contaminat este depus pe o suprafa{é impermeabila usor in panté si este acoperit cu o membrana care refine gazele in interiorul incintei “biopile” (Fig. 5.27). Gramezile de sol cele mai voluminoase pot atinge cateva sutede = m® (lungimea de cativa zeci de metri, latimea de cafiva metri (< 10 m) si indltimea de cativa metri (< 4+5 m)). Indltimea lor este limitata pentru a se evita problemele de tasare a solului, care pot interveni in timp, si care ar putea crea disfunctionalitati in distributia fluxurilor gazoase Depezi tampon intermediar [Soceee sama]. Panitu soul ovat Nusont J. Oxigen ‘Omogenizare Umisticare Tratares Biodogradare [7 ann ae a Fig. 5.27. Schema de principlu a metodei ‘biopile” 19Inainte de depunera solului contaminat in gramada acesta poate fi amestecat cu substante nutritive si microorganisme necesare procesului de decontaminare. Completarea necesarului de nutrimente si microorganisme se poate face si in timpul procesului de decontaminare. Pentru aerarea gramezii este prevazut un sistem de conducte perforate, instalate la baza gramezil intr-un strat de pietrig permeabil. Deasupra gramezii, sub membrana impermeabila, este instalat un dispozitiv de aspersiune pentru umectarea solului si pentru administrarea nutrimentelor si a microorganismelor. Exploatarea metodei ‘biopile” necesita urmarirea si reglarea parametrilor: pH, temperatura, umiditatea, continutul in poluanti a gazelor evacuate etc. Aplicabilitate Se aplica la soluri poluate cu produse petroliere , cum ar fi motorina, pacura, kerosenul. COHV, SCOV, pesticidele. Unele fractiuni grele de petrol (HAP, uleiuri organice, etc.) pot, de asemenea, sé fie tratate in anumite conditii, cu randamente epuratorii mai reduse. “\ Tratarea prin metoda “biopile” se aplica de preferinta la poluari cu valori mai mici de 15-20 000 mg/kg HCT pentru produsele petroliere ‘clasice" Metoda “biopile” este utilizaté pe scara larga pentru depoluarile pe sit In afara sitului tratarea se face in biocentre (centre de tratare biologica). De ex, in Franta exista un numar de aproximativ douazeci de astfel de centre. Eficacitate/Performante Randamentul acestui procedeu variaza mult in functie de conditile de mediu; poate atinge mai mult de 90 % daca timpul de tratare este suficient de indelungat. Avantajele metodei “biopile” sunt : + tehnica testata si rezultate foarte bune, + procedeu distructiv, + permite tratarea solurilor eterogene si usor biodegradabile, * permite un control mai bun al parametrilor implicati in procesul de biodegradare (oxigenare, umiditate, nutrienti, temperatura, densitatea populatiei microbiene etc.), fata de tratarea in situ (si, prin urmare, randamente de depoluare mai bune), + competitivitate privind costul si performanta, * se poate aplica la numerosi poluanti, * permite imbunatatirea calitatilor solului (mai ales cantitatea de materie organicd) Inconvenientele si factori imitatori sunt + eterogenitatea solului poate afecta eficacitatea tratari, * procentul de materie find din sol este un factor limitator, + necesita o sortare prealabild; trebuie excluse dimensiunile de peste 60 mm, + umiditatea trebuie sa fie mentinuté in jurul a 40 - 60 % din capacitatea de retentie, + raportul de carbon/azot/fosfat/potasiu trebuie sa fie mentinut in jur de 100/1/1/1, + emisiile atmosferice necesita uneori o tratare a aerului (cost suplimentar), + concentratii ridicate de metale/metaloide sunt incompatibile cu acest procedeu, + temperaturile sc&zute scad considerabil eficacitatea procesului de tratare Costuri $i termene de realizare Costurile variaza intre 30-70 €/t, media find de 40 €/t la tratarea pe sit, si Intre 40-80 €/t cu o medie de 50 €ft, atunci cdnd tratarea se face In afara sitului Timpul necesar de tratare variaza de la cteva saptamani la cAteva luni (18-24 luni). 20Un exemplu de aplicare pe sit a metodei “biopile" este decontaminarea unui sit poluat cu hidrocarburi aromatice policiclice - aferent unei cocserii vechi (fig. 5.28). Poluarea s-a produs pe o suprafata de 1,5 hectare si o adancime de 4 - 6 metri. Concentratia initial medie in HAP a fost de 4.800 mg/kg (concentrafii maxde 10.000 mg/kg. Decontaminarea a fost efectuata de BIOGENIE EUROPE SARLFranta in 2002-2003, Rezultate obfinute: Cantitatea de sol tratata -11.000 tone. Durata tratarii -1 an. Nivelul ‘2) vederea de ansamblu error de decontaminare 2 situ! Fig, §.28. Decontaminarea unui sit prin metoda “biopile” efectuati de BIOGENIE EUROPE SARL Depoluarea solurilor poluate cu hidrocarburi (= 80 %) si hidrocarburi aromatice policiclice (HAP) (= 20 %) etc, provenind in principal de la diverse situri industriale, statii service, santiere imobiliare precum si din diferite zone poluate accidental, se face in centre de tratare (Fig. 5.29, 5.30). Durata tratarii variaza intre 6 si 8 luni (sau chiar 1 an). —— Fig. 5.28. Vederea unui centry de tratare a solurilor din Montreal/Canada prin metoda “biopile” Fig. 5.30. Schema organizaril unui centru de tratare biologice ‘@ solurilor SITA FO ~ Jeandelaincourt /FrantaBiosfera. Protectia biosferei Pamantul a luat nastere acum aproape 5 miliarde de ani sub actiunea modelatoare a forfelor de naturé cosmica $i teluricd (energia solara, gravitatia, cldura intend). Acum aproape 3 milarde de ani a aparut viata, mai intai sub forma unor substante organice micromoleculare, din combinarea crora s-au format substantele organice macromoleculare Aparitia bacteriilor autotrofe fotostinetizante a constituit 0 etapé esentialé in evolutia biosferei, contribuind la schimbarea majora a condifillor de mediu ale planetei prin imbogatirea atmosferei cu oxigenul rezultat in procesul de fotosintezé, ceea ce a avut drept consecinta final evolutia si diversificarea formelor de viata. Acum 1,5 miliarde de ani viata pe Terra s-a diversificat, lund cele mai variate forme si avand o pondere numericd considerabila, astfel cd ea a inceput sd se constituie ca un nou agent modelator al suprafetei terestre. in urma cu 200 milioane de ani a aparut omul care, datorité capacitatii sale de a rafiona si a actiona in scopul propriilor sale interese, a inceput s4-si pund amprenta pe mecanismele Terrei, devenind un nou agent modelaty- reusind s& modifice structurile naturale in mai putin de doua sute de ani, Componentele biosferei Biosfera este definita ca fiind totalitatea organismelor vii ce se gasesc pe planeta Pamant. Ea se caracterizeaza printr-o mare diversitate a organismelor: cca. 300.000 specii de plante si cca. 1.385.000 speci de animale. Natura vie inconuratoare este impartita in trei grupe functionale: © producatorii, reprezentati de plantele verzi, bacterile fotosintetizante si chemosintetizante, sunt capabili sé producd substanfe organice pornind de la substante anorganice; ® consumatorii, reprezentati de toate formele regnului animal, sunt capabili de transformarea substantelor organice consumate in substante organice proprii; © reducatoni, reprezentati de bacterii si ciuperci, sunt capabili sa descompuna substantele organice provenite de la plante si animale in substante minerale. Prin participarea celor trei grupe functionale de organisme are loc circulatia materiei in ecosistem, realizandu-se aga numitul ciclu biogeochimic insofit de circulatia energiei, asa numitul flux energetic. Unitatea de baz strucurala si functional a biosferei este reprezentaté de ecosistem, Ecosistemul reprezinta un ansamblu de factori abitioticsi biotici, afiati in permanant interactiune si care are drept rezultat final realizarea unei anumite producfii biologice. Ecosistemul este format dintr-o parte vie biocenoza, care se gaseste pe un anumit teritoriu biotop, care prezinté anumite conditii de viata, relative uniforme.Pe Terra exista o mare diversitate de ecosisteme. Clasificarea ecosistemelor se poate face a) in functie de mediul de viata: - ecosisteme marine; - ecosisteme de apa dulce; - ecosisteme terestre, b) functie de prezenta sau absenta influentei omului - evosisteme naturale - ecosisteme modificate; - ecosisteme amenajate. Eoosistemele naturale sunt reprezentate de acele eosisteme in care influenta umana direct si indirecd nu este sesizabild. Pratic, astfel de ecosisteme neexplorate de c&tre om sunt foarte putine, deoarce impactul uman indirect a ajuns s acopere intreaga planeta Ecosistemele modificate reprezinté majoritatatea ecosistemelor de pe Pamant si sunt reprezentate de ecosistemele naturale, spontane care au suferit o influenta antropica, in cea mai mare parte, indirect. Evosistemele amenajate reprezinta acele ecosisteme controlate si dirijate de om, care nu se supun proceselor naturale de autotregiare si sunt formate in principal din ecosisteme agricole, ecosisteme forestiere, ecosisteme lacustre si marine pentru acvacultura, ecosisteme urbane Cauzele disparitiei speciilor Cresterea populatiei umane si intensificarea activitatilor sale a dus la intensificarea disparitiei speciilor, pundnd in pericol genofondul biosferei Un exemplu edificator este evolutia disparifiei vertebratelor: din cele 311 specii de animale disparute inc& din timpuri istorice, un numar de 257 speci (82,6 %) au disparut in ultimele trei secole, iar un numar de peste 3000 de specii, din care peste 1000 specii de vertebrate, sunt in pericol de dispariie. Cauzele care duc la scdderea diversita fii genofondului sunt multiple, ele nu actioneaza separat, ci mai mult sau mai putin simultan si adesori sinergic. Activitatile umane care prezintid un impact negativ asupra biosferei se pot grupa in doua mari categorii: - activitati cu impact direct; - activit&ti cu impact indirect. Cele mai vulnerabile animale la schimbarile de mediu sunt ma miferele gi pasirile, specii cu un rol important de contro! al intregii structuri trofice. S-a calculat ca din totalul speciilor de animale disparute, mamiferele si pasarile reprezint aproape 90 % din speciile disparute complet de pe suprafata Terrei si cca. 80 % din cele amenintate pe vitor cu disparitia La noi in tara a disparut bourul si sunt ameninfate cu disparitia rasul, capra neagra, zAganul, vulturul pleguv, dropia, cocogul de mesteacan, sturionii etc.Activitati cu impact direct asupra biosferei Supraexpioatarea bioresurselor Suprapagunatul determina distrugerea covorului vegetal, diferitele tipuri_ de ecosisteme terestre avand anumite limite de susfinere a unei anumite presiuni animale. Astiel, in cmpia americana (prerie) capacitatea limita a pasunatului este de 11000 kg vite/km?, in c4mpia argentiniana (pampas) capacitatea limita este de 4000 kg vite/km?, in timp ce savana africana are 0 capacitate de 3500 kg vite/km?. Dacd sunt depasite aceste limite, vegetatia dispare treptat iar suprafetele respective sunt supuse procesului de dezgolire si de erodare a solului. jn zonele aride si semiaride problemele sunt si mai grave, deoarece in aceste zone suprafefele inierbate sunt si asa deficitare, iar presiunea sporita pe aceste suprafe te duce la fenomenul de desertificare si de inaintare a desertului spre regiunile fertile. Supraexploatarea padurilor. P&durile reprezinté att un factor determinant in mentinerea echilibrului climatic si hidrologic al planetei ct si habitatul pentru o mare varietate de specii de plante si animale. Suprafata p&durilor umede ecuatoriale s-a redus de la 600 milioane ha la numai 900 milioane ha fapt ce afecteaza nu numai echilibrele ecologice locale, ci si starea de echilibru a intregii planete. in Africa péidurile tropicale s-au redus cu doua treimi, locul lor fiind luat de plantatille de cafea. In Europa, reducerea supafetei impadurite, datorita tdierilor masive din ultimul secol, a fost de la 9 milioane ha, la 6,3 milioane ha, din care 5,5% sunt afectate de poluare si daunatori ‘Supraexploatarea faunei. Disparitia unor specii de animale sau scdderea numarului acestora pana la un nivel alarmant se datoreazé mai ales supraexploatérii acestora prin vanditoare si pescuit. Pradarea naturii sélbatice. Colectarea speciilor de flora si fauna salbaticd de pe teritoriul Roméniei, a devenit in ultimii ani tot mai intensa, in cea mai mare parte cantitatile recoltate find valorificate pe piata externa. Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse , incepand din anul 1997, a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare, capturare si achizitionare a plantelor si animalelor din flora si fauna sdlbatica, in scopul comercializarii pe piata externa in conformitate cu procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international.Introducerea de noi specii Patruderea unei specii noi intr-un ecosistem presupune un proces de influent& reciproca intre specie si biocenoza. Specia nou introdusa este supusa unui proces de rtansformare sub actiunea factorilor abiotici si biotici, iar biocenoza in care a reusit sa se instaleze 0 noua specie se poate modifica si ea. Interventia omului in acest proces de extindere a arealului ecologic al difleritelor specii vegelale si animale este o activitate destul de veche (ex. aducerea viermilor de matase din China in Europa de c&tre Marco Polo). In ultimele secole, datorita perfectionarii miloacelor de transport si a intensificarii schimburilor intre zone geografice indepartate introducerea de specii noi in diferite ecosisteme a luat 0 mare amploare, in unele cazuri cu urmari_nedorite si pagubitoare atat din punct de vedere economic cat si pentru ecosistemele in care au patruns. Exemple de introduceri neintentionate de specii noi ¢ Tantarul anofel (Anophelus gambiensis) purtator al agentului malariei a patruns din Africa in ‘America pe cale navala, Gandacul de Colorado (Deptinotarsa decemiineata) originar din America a fost adus In secolul 17 in Europa odata cu cartoful, producand mari pagube cuiturilor. « Bizamul rozator (Ondrata zibetica) specific Americil de Nord a fost adus accidental in Cehia {in 1905 de unde s-a raspandit pe arele mari, din 1939 fiind semnalat gi la noi In lunca si delta Dunari. + Melcul (Rapana thomasiana) a patruns in anii ‘50 in Marea Neagrd find adus din marile Japoniei de navele oceanice. + Scoica (Mya arenaria) a fost semnalata pe litoralul romanesc al Marii Negre In 1969, ea find adus& de navele oceanice din Marea Nordului Exemple de introducer intentionate de speci noi in tara noastré: * P&stravul curcubeu (Salmo gairdner' irideus) originar din Califomia a fost introdus in mai multe ape curgétoare din fara noastr. Desi in pastravarii a fost crescut cu succes, in mediul natural nu s-a dezvoltat cu succes. + Fantanelul (Salvelinus fontinalis fontinalis) un salmonid din America de Nord a fost introdus si s-a aclimatizat in céteva rauri din Banat. + Speciile chinezesti de sanger (Hypophthalmichthys molitrix), novac (Aristichthys nobilis), cosas (Ctenopharyngodon idella) au fost aduse in anii 1960 -1962 In crescatorii in scopul ultiliz8ri lor in piscicultura intensiva. D in crescatorii unele exemplare au ajuns in apele naturale, unde acum sAngerul, novacul si cosagul se reproduc in mod natural, + Sfuful italian (Arundo donax), ce prezina un procent de celulozé ridicat, s-a Incercat s8 se introduca In ecosistemele din deltd, ins fra succes, + Plopul canadian, euroamerican (Populus interamerica) ce prezinté o crestere rapida a masei lemnoase a fost introdus de-a lungul intregii lunci a Dunarii cat si in Delta Dunarii inlocuind perdelele de sélcii autohtone. Daca din punct de vedere econonic avantajele sunt evidente, din punct de vedere ecologic aceste schimbari au dus la pierderea diversitatii biologice, care era cu mult mai mare in padurlle de sdilcii fata de cele de plop.Activitati cu impact indirect asupra biosferei Modificarea habitatelor acvatice Constructiie hidrotehnice realizate de-a lungul cursurilor de ap& (acumulari de ap& potabili, aductiuni de apa, desecari, amenajari pentru irigatii, producerea de energie, navigatie, controlul inundatiilor, desecarea terenurilor, etc.) au produs mari modificari ecosistemelor acvatice respective precum si a celor limitrofe. Barajele transvevsale. Un exemplu il constituie construirea pe fluviul Nil a barajului de la ‘Assuan, lipsit de prevedere ecologic din partea celor care |-au proiectat. Acest baraj a modificat echilibrul din Delta Nilului si din zona de varsare in Marea Mediteran& (datorita retentiel aluviunilor si sedimentelor s-a produs: o s&racire a solului agricol fertilizat anual de marile inundati ale fiuviului, sdracirea pescériei din Marea Mediterana de la gurile fluviului, 0 putermic& erodare a t&rmului marin). Indiguirile laterale. Dunarea pe teritoriul romanesc are o lungime de 1075 km gi avea in trecut pe o suprafata inundabila de circa 880.000 ha, din care Lunca Dunarii reprezenta 463.000 ha, iar Delta Dunarii restul de 417.000 ha. Aceste regiuni inundabile au fost supuse, mai ales in perioada 1965 - 1978, unei campanii de indiguire masivé care a afectat mai mult de 60 % din lunca inundabila Extracfille de pietris si nisip din apele curgatoare. Extractile de material aluvionar dintr- un rau cauzeaza In zona respectiva importante dezechilibre biologice ale ecosistemului datorita in special modificdrilor aduse substratului, adancimii gi vitezei apei. Princpalele doua cauze ale dezechilibrelor biologice manifestate in urma acestor activitati sunt Modificarea regimului hidrologic natural ca urmare a modificéri_ i sectiunilor longitudinale si transversale, a ad&ncirii patului albiei minore . Ca urmari, se mentioneaza: reducerea florei, a faunei de nevertebrate si a populatilor piscicole din rau. ‘Supraincércarea apei cu sedimente in suspensie, Poluarea Poluarea apelor, a atmosferei a solului afecteaz& in diferite moduri organismele vegetale si animale existand o gama variaté de manifestari, de la mortalitati in masa a unor populatii, la diminuarea diversitatii ecosistemelor, la schimbarea_structurii populatillor, la micsorarea productivitatii ecosistemelor, pana la modificari morfologice, fiziologice si genetice ale organismelor supuse poluarii Acumularea substanlelor poluante in corpul diferitelor organisme vegetale sau animale este un fenomen cunoscut sub denumirea de bioacumulare. Acumularea poluantilor in corpul organismelor este proportional cu concentratia lor in mediu, dar si in functie de timpul de expunere. Exemplu care araté cum evolueazé rata de acumulare amercur —_ului, a c&rui concentratie in ap& este sub concentratia maxima admisibila, in schimb in organismele acvatice ale lantului trofic din acest mediu concentrafia are o crestere exponentiala spre verigile finale ale lantului alimentar: Acumularea substantelor poluante in organismele acvatice si terestre, care servesc direct sau indirect ca hrana omului si animalelor, poate produce o serie de imbolnaviri grupa aparte de substan fe pentru care s-a evidentiat circulatia si acumularea in toate organismele lanturilor trofice ale agrosisternelor sunt pesticidele. Utilizarea indelungata a acestor substante si acumularea lor in sol perturba functiile acestuia si, jn plus, ajunse la consumatorii umani constituie un factor de risc in aparitia canceruluiExtinderea agriculturii Prin trecerea omului de la indeletnicirea de culegator si vanaitor la cea de agricultor, ecosistemele naturale si-au restrans tot mai mult suprafefele fiind inlocuite cu cele agricole. In general, padurile au fost cele care au fost treptat inlocuite cu terenurile cultivate. De exemplu, in perioada existentei statului dac aproximativ 70% din teritoriul {aril noastre era ocupat de paduri, iar astazi suprafata impadurita este de cca. 27%. Reduceri si mai insemnate au avut loc in multe ale zone ale Terrei: Extremul Orient, Peninsula Arabica, regiunea mediteraneana, regiunea tropicala, Mexic, etc. Acolo unde defrisarile s-au produs in condifiile unui climat cald si uscat a avut loc urmatoarea succesiune ecologica: arabil oziu! dese gare sepa Defrigarea pAdurilor s-a soldat cu anihilarea covorului vegetal natural, ducdnd la eliminarea a nenumarate speci de plante si a intregii faune de nevertebrate si vertebrate asociate acestui covor. Pe de alt parte, dezvoltarea agriculturii superintensive implica alte riscuri ecologice prin sporirea cantitatilor de ingragaminte si pesticide, prin introducerea unor seminte selectionate a cdror risc genetic si ecologic nu este intotdeauna usor de prevazut si controlat. Urbanizarea Urbanizarea a cunoscut in ultimul secol un ritm foarte intens de desfasurare (Tabelul 6.1.), schimbarile habitatelor naturale, care se petrec in procesul de urbanizare, fiind foarte profunde. Tabelul 6.1. Evolutia urbanizari la nivel global z Anu [2 Populaia S 4 1925, 20 2 1975 40 Ls 2025 65 Dezvoltarea oraselor implica o serie intreaga de lucrari, fundatii, canale subterane, sosele, cai ferate, aeroporturi, suprafete pavate, etc ., care duc la o avansata artificializare a peisajelor care afecteaz& populatillor de plante si animale in multe moduri.Consecintele disparitiei speciilor Dintre consecintele negative ale dispritiei specillor dou prezinté o mai mare importantai 1. Dezechilibrarea structurii si functillor unor ecosisteme, cu implicatii si asupra altor speci conexate direct sau indirect. in cadrul unui ecosistem nici o specie nu traieste izolat, ci este prinsa intr-o retea de relatii de diferite naturi (relatii trofice, de reproducere, de migratie, de aparare etc.) Un organism depinde direct de celelalte organisme cu care se hraneste, de aceea scaderea sau disparitia unei speci atrage dupa sine si deteriorarea stari si altor specii cu care se afla in legatura directa sau indirecta. 2. Pierderea unor structuri genetice care ar putea constitui in viitor surse de gene pentru obfinerea unor organisme adaptate diferitelor necesitati. Odata cu disparitia unei speci, dispare si un bagaj genetic care nu va mai putea fi refacut ou toate descoperirile gi tehnicile avansate ale ingineriei genetice. Dac la un moment dat 0 specie nu prezinté 0 importanté economica deosebita, este posibil ca in viitor s& prezinte interes pentru ingineria genetica, pentru industrie, pentru agricultura. Scopul conservarii biodiversita {ii este pentru utilitatea actuala si potentiala a speciilor existente. Protectia biosferei Protejarea biodiversitatii populatiilor naturale © populatie pentru a se menfine intr-un ecosistem trebuie sé dispund de un habitat potrivit, s& aibé acces la sursele de hrana gi prin caracteristicile sale (structura, dinamic4, adaptari, inmulfire, migrafii etc) s& faca fat& consumatorilor si variatilor factorilor abiotici. Prima problema pe care o ridica protejarea populdillor naturale este cea a spatiului necesar pentru a mentine o populatie periclitata. De asemenea, se impun a se lua masurile necesare pentru a nu fi puse in pericol unele populati Dupa locul unde se realizeaz activita ile de protejare a unei populatii periclitate exist doua variante de conservare’ 1. Conservare in situ, prin protejarea populatilor periclitate chiar in locurile lor de viata, prin ocrotirea ecosistemelor in care sunt integrate; 2. Conservare ex situ, prin protejarea populattilor periclitate in gr&dini botanice, gadini zoologice, parcuri, ferme, colectii de seminte etc. De preferat este prima varianta , dar in cazul in care ecosistemele de bastind ale unor populafii au disparut sau s-au modificat profund se recurge la cea de-a doua varianté:Categonii de arii protejate Conceptul de zona protejata are mai multe aspece —, in functie de specificul biogeografic al fiecdrei fri. Conform clasificarii efectuate de UICN (Uniunea Internationala pentru Conservarea Naturii) in noiembrie 1990, exist 10 categoii de arii protejate necesare gestionarii naturale a resurselor unei ari. 1. Rezervatille stintifice sau rezervatile naturale integrate sunt ecosisteme cu specii de plante si animale de o important& deosebité sau cu o mare diversitate biologic& si (sau) geologica in care este interzis& orice interventie, cu exceptia interventilleo stiinfifice si a supravegheri Exemple de astfel de arii protejate de la noi din fara: Cetatea Istria - Grindul Saiele (850, jud. Constanta), Muntii Bucegi — Abruptul Prahovean (3748 ha, jud. Prahova), Pestera Muierii (19 ha, Jud. Gor). 2. Parcurile nationale sunt teritorii sau intinderi mari cu peisaje sau ecosisteme reprezentative, de important nationala sau intemationala atat din punct de vedere stiintific cat si educativ, recreatic, social. Sunt interzise activitaile umane, admitandu- se doar turismul ecologic si cultural, terapiile naturiste, cercetarea stiinfifica, pasunatul rational In fara noastré exista: Parcul National din Muntii Ceahlau, Parcul National Cheile Bicazului - Lacul Rosu; Parcul National Cheile Nerei — Beusnita; Parcul National Muntii Semenic - Cheile Caragului; Paroul National Piatra Craiului; Parcul National din Muntii Coziei; Parcul National din Muntii Apuseni; Parcul National din Muntii Calimani, Parcul National din Bucegi - Leaota; Parcul National Cetatile Dacice: Cioclovina si Grddistea Muncelului 3. Rezervatille naturale pentru conservarea naturii sunt suprafele de uscat sau apa in care sunt conservate ecosisteme cu valoare biogeograficd deosebita (botanice, zoologice, paleontologice, forestiere, hidrologice, speologice, geologice, geomorfologice, complexe). In Romania, functie de specificul lor au fost grupate in sase tipuri de rezervatii * rezervatfi complexe (un numar de 57), se gasesc in aproape toate judetele: Cheile R&metui (Alba), Masivul lezer -P&pu ga (Arges), Defileul Crisul Repede, Cetatile Ponorului (Bihor), Muntii Coziei (Valcea), Masivul Bucegi (Prahova), Masivul Piatra Craiului (Brasov) etc © rezervatiifloristice gi forestiere (cca.205) se gaisesc in toate judetele. © rezervatii faunistice, care ocrotesc specii rare sau endemice, se gasesc foarte multe in special in cadrul Rezervatiei Biosferei Delta Dunari: insula Popina, Periteagca-Gura Portitei-Bisericuta, Sf. Gheorghe-Palade, etc © rezervatille geologice si geomorfologtce (cca.37), cele mai renumite fiind: VArful Omu, Babele si ,Sfinxul (Prahova), Vulcanii noroiosi de la Paclele Mari si Paclele Mici (Buzdu), Lacul fara fund Ocna Sibiului (Sibiu) etc © rezervatiie speologice (27), cele mai renumite find: complexul carstic Scarigoara; Pestera Muierii; Pestera Polovraci, etc. © rezervatiile paleontologice (cca.37) ce ocrotesc ramasifele fosile ale florei si faunei4. Monumente ale naturiisuntentité {i naturale de importanté nationala, reprezentate prin specii de plante si animale rare si amenintate cu disparitia, arbori seculari, formatiuni geologice, geomorfologice si paleontologice cu valoare estetica, stiinfificd si cultural educativa. 5. Peisaje marine si terestre protejate sunt zone care nu prezinta valoare stiintific& deosebita, prezint& in schimb valoare estertic’ deosebité, constituindu-se in locuri de importanté national pentru odihna (Padurea de Arama si P&durea de Argint — jud. Neamt, Taul fra fund de Bagu —jud.Alba, Muntele Tampa — jud. Brasov. 6. Rezervafii de resurse naturale sunt regiuni putin cunoscute stintific, neexploatate economic care au fost create in scopul asigurarii cu materii prime, energie a generatilor viitoare. 7. Regiuni biologice naturale sau Rezervafii antropologice sunt arii relativ intinse de ecosisteme naturale si colectivitati umane, in care activitatea umana nu a fost contaminata de tehnologiile modeme, desfésurandu-se in armonie cu natura. Im 8. Regiuni naturale amenajate pentru ufilizéri multiple sunt teritorii intinse exploatate pe principiile dezvoltarii durabile, astfel incat sa se asigure pe termen lung productivitatea globala a teritoriului considerat. : 9. Situri naturale ale patrimoniului mondial sunt entita {i de importanta international cu ecosisteme unice sau situri culturale care au o valoare universala exceptionala (in 1990 existau 85 de astfel de situri. 10. Rezervafii ale biosferei sunt regiuni de valoare internationala, protejate in scopul asigurarii perpetuarii viefii pe pamant in condifii optime, pentru continuitatea ciclurilor bieogeochimice din ecosisteme, pentru regenerarea resurselor naturale, perpetuarea vietuitoarelor si dezvoltarea nestanjenita a comunitatilor umane. {in anul 1999 existau in lume cca. 300 de teritorii incadrate in aceasta categorie In tara noastra extsta trei rezervatii ale biosferei: Rezervatia Biosferei Delta Dunfirii. in anu! 1990 a fost acordat acest titlu unei supratete de 590.000 ha de pe teritorille judetelor Tulcea si Constanta, care cuprinde Delta Dunarii si alte zone adiacente. Rezervatia Biosferei Muntii Retezat ce cuprinde o suprafata de 54.400 ha (ju. Hunedoara) Rezervatia Biosferei Muntii Rodnei, ce cuprinde o suprafaté de 56.700 ha (ud.Maramures)In conformitate cu categoriile de management IUCN ale arilor naturale protejate in Romania, conform raportarii EIONET — CDDA exist un numar de: + 44 arii naturale protejate de interes national incadrate tn categoria |; + 13 arii naturale protejate de interes national incadrate in categoria Il; + 206 arii naturale protejate de interes national incadrate in categoria Ill; + 699 arii naturale protejate de interes national incadrate in categoria IV; + 18 arii naturale protejate de interes national incadrate in categoria V. ‘Tabelul 6.2, Supratata arilor naturale protejate la nivel national -2012 10 [ata ei ease potie cro Sepia area ge z ce} Pare nora S ere ‘onan ae RE Pee ala aera nase = same. Pare nur = ro et de protec Spel ovenate SFRL Te sesaraz ‘ur earl coma = oa Razer oe Bose 7 asi) Zone onede de mporun Reape Ea NAA 2 ous)Protejarea biodiversitatii populatillor naturale obfinute de om in scopul obtinerii unor producti vegetale si animale din ce in ce mai mari, o preocupare coonstanta a oamenilor a fost imbunatatirea continua a calitatilor productive a speciilor de cultura. Problema care se pune este conservarea cat mai nealterata a diversitatii speciilor cultivate cat si a speciilor sélbatice din care au evoluat. Ameliorarea plantelor si animalelor s-a realizat empiric de 10.000-15.000 de ani si pe 0 baza stiintific& de aproape un secol. Prin intermediul unor noi metode de biologie molecularé s_-a reusit modificarea genetica a plantelor si animalelor, prin includerea unor gene transferate de la un alt organism (transgeneza), in scopul de a le conferi noi insusiri, astfel incat s& raspunda necesitatilor crescnde ale omului si totodaté modificarii conditillor de mediu Atat pentru plante ct si pentru animale se recomanda elaborarea unor masuri de incurajare a pastrarii diversitatii soiurilor gi raseler locale. Speciile si populatille locale, adaptate istoirc si economic in diferite zone sunt definatoare de gene rezistente la factori ecologici diferiti si pot contribui ca sursa si resurs& natural pentru ameliorare. De exemplu, rasele de bovine si ovine din tara noastré sunt foarte performante in condifiile ecologice din spatiul carpatin - Ocrotirea naturii in Romania Romania este o fara cu o diversitate biologica ridicaté, exprimata atat la nivel de ecosisteme, cat si la nivelde specii (Tabelul 6.3 si 6.4) Tabelul 6.3. Principalele tipuri de habitate in Romania Principalele tipuri de habitate Nomar Habitate de coasta 13 Zone umede 89 Pajisti 196 Paduri 206 Mlagtini I 34 Stancarivnisipuri 90 Agricole 133 Tabelul 6.4. Diversitatea florei si faunei din Romania Flori Fauna Fipul de specii ‘Numiral de speci Toral — 3700 Monumente ale natal 23 Specii periclitate 39) Flora Specii vulnerabile 177 Speci rare T 1355, | Specii endemice 37 I Speci subendemice 71 Total 33803 Nevertebrate 33085 Vertebrate 717 Amfibieni— t 20 Fauna Reptile 30 Pesti 191 Pasari 56a Mamifere 102In RomAnia au fost desemnate un numar de 584 arii naturale protejate, in conformitate cu normele UICN si pe baza studillor efectuate de Academia Romana. Acestea acopera o suprafaté de 1.140.590 ha, reprezentand 4,8 % din teritoriul national. Din aceasta suprafa{a, 580.000 ha o reprezinta Rezervatia Biosferei Deltei Dunarii Aceasta zona de importanta internationala are un triplu statut: « Rezervatie a Biosferei; « Sit Ramsar (zond umeda de de importanta internationala_in special ca habitat al pasarilor de apa); Sit al Patrimonului Mondial Natural si Cultural in cadrul programului “Omul si Biosfera" (MAB) desfagurat sub egida UNESCO. Delta Dunérri este una din cele mai intinse si, totodatd, cea mai bine conservata zona umed& din Europa. Pe teritoriul Deltei Dunarii se gaiseste cea mai intinsa zona compacta de stuf de pe glob. Pe teritoriul rezervatiei au fost inventariate un numar de aproximativ 5200 specii de plante si animale. In Rom&nia se deruleazat o serie de programe de ocrotire a naturii cu sprijin international: + crearea ‘Rejelei Ecologice NATURA 2000", ce este o retea europeana de zone naturale protejate pentru speci salbatice si habitate naturale de interes comunitar; = elaborarea planurilor de managament si construire a structurilor administrative pentru parcurile nationale; + proiecte de stabilirea si implementarea planurilor de management integrat pentru conservarea unor specii si a unor zone protejate, cu sprijinul Uniunii Europene; « reconstructia ecologic’ a unor zone inundalbile din bazinul hidrografic al Dunarii; + amenajarea zonelor carstice din cuprinsul Parcului Natural Muntii Apuseri. 12PROTECTIA MEDIULU! S! A CALITATH Deseurile si impactui lor asupra mediului. Gestionarea deseurilor Tipuri de deseuri > Deseuri municipale Deseurile municipale reprezinta totalitatea deseurilor generate in mediul urban si rural din gospod&ri, instituti, unitati comerciale, unit&ti economice (deseuri menajere si asimilabile), deseuri stradale colectate din spafi publice, str&zi, parcuri, spatii verzi, precum si deseuri din constructii si demolari colectate de operatorii de salubrizare. Colectarea deseurilor municipale este responsabilitatea municipalitatilor, care isi pot realiza aceste atributi fie direct (prin serviciile de specialitate din cadrul Consililor Locale), fie indirect (prin delegarea acestei responsabilitati pe baz de contract, catre firme specializate si autorizate pentru desfasurarea servicilor de salubrizare) Evolutia cantitatilor de deseuri municipale generate si colectate, in perioada 2006 - 2011 este prezentatd in figura 7.1, iar compozitia procentuala a deseurilor municipale in Romania, pentru anul 2011, este prezentatd In figura 7.2. Depozitarea deseurilor municipale se realizeaz4 atat pe depozite conforme (27, la nivelul anului 2010), ct si pe depozitele neconforme care pot continua operarea, respectiv sisteaz activitatea, conform perioadelor de tranzitie aprobate de UE (pana la 16 iulie 2017). Fig. 7.1. Cantitatea de degeuri municipale generate $i colectate, In perioada 2006 -2011 (mil tone) ‘tenia hmeanis Fig. 7.2. Compozifia procentuala medie a deseurilor ‘municipale in anul 2011 Fig. 7.3. Evolutia gradului de conectare la serviciul de salubnitate in perioada 2006-2011» Deseuri industriale jin cursul anului 2011, cantitatea de degeuri generate de industria extractiva, energetica si prelucratoare a fost de cca. 213 milioane tone, din care, cea mai mare parte (peste 90%) sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit). Degeurile nepericuloase generate pe principalele activitati economice, cu exceptia industriei extractive, in perioada 2006 -2011, sunt prezentate in tabelul 7.1. Tabel 7.1. Degeurile nepericuloase generate in perioada 2006 ~ 201 1(mii tone) ‘Aciwtteaeconomici | 2006 | 2007 | 2008 | 2008 Indus pation | 6p6q35 | Tasso | —saavase| 778074 | Pred anspor seimrtaiacererse | sorssses| seaesso| rosssz| esosas| sasez| sar cr oe sues | sssesse | rosssz| euosas) sose2) ote pana | | | | | ‘Captarea, tatarea 3 22082 | 1 aaas | 7 2312 cravat | aaomz| sae] _0se| saa | tan - ‘ae ca [casee| avn | seems | anaes] on? TOTAL [ase22073| seasize| ie2ence | i4cs620 | isaenae| ia7oaoe SSA SOE RO Pe NO Deseurile periculoase, generate in anul 2011, in cantitate de 419.300 tone, au reprezentat circa 0,2% din totalul deseurilor generate (inclusiv deseuri din industria extractiva) Responsabilitatea gestionarii de seurilor industriale revine operatorilor economici generatori. Acestia au asigurat gestionarea deseurilor conform prevederilor actelor de reglementare pe care le detin, prin valorificare (reciclare si coincinerare) sau eliminare (depozitare gi incinerare). > Deseuri generate de activitati medicale La sfarsitul anului 2012 a fost aprobat, emis si publicat Ordinul MS nr. 1226/2012 pentru aprobarea Normelor tehnice privind gestionarea deseurilor rezultate din activitati medicale si a Metodologiei de culegere a datelor pentru baza nationala de date a deseurilor rezultate din activitati medicale. Anul 2013 este practic primul an de implementare a noii legislatii in domeniul gestionarii deseurilor medicale. Toate unitatile sanitare publice si private raportoare realizeaza separarea si colectarea pe categorii a deseurilor generate. Unitatile sanitare colecteazA deseurile rezultate din activitatea medicala in recipiente corespunzatoare, in proportie de 100%. Evolutia cantitatilor de degeuri medicale periculoase este prezentata in tabelul 7.2 Tabelul 7.2. Evolutia cantitatiior de degeuri medicale periculoase, 2007 — 2010 (Sursa: Institutul de Sinétate Public& Bucurest)) Tratarea si eliminarea final a degeurilor medicale periculoase se realizeaza prin sterilizare termica (in instalatii aparfinand unitatilor medicale sau in instalatii care presteazi servicii pentru terti) si prin incinerare (In instalafii pentru incinerarea deseurilor industriale periculoase).> Deseuri de echipamente electrice si electronice (DEEE) Principalele obiective ale H.G. nr. 1037/2010 privind degeurile de echipamente electrice $i electronice (DEEE) sunt: - prevenires aperije! deseurior de echipamente electrice si lectronice si reulizaree, reciolarea si alte forme de valoriicare a acestor puri de deseur, pentru a reduce, in cea mai mare mésur8, canttatea de deseuri eliminate; = imbun&trea performantei de mediu a tuturor operatorior imple in calu de viafé al EEE (producdton. istrbuitor si consumaton) si in mod special a agentior economic! direct implicaf in traterea deseunlor de ‘chipamenta elecrce g electronice. Au obtinut Licenta de operare in vederea colectérii, reutilizarii, reciclarii si valorificarii DEEE urmatoarele asociatii ECO TIC; ROREC; RECOLAMP; ENVIRON; CCR LOGISTICS SYSTEMS RO S.R.L.; ECOPOINT; ECOMOLD; ECO LIGHTING COLLECT. Tabelul 7.3. Distributia pe categorii a DEEE colectate [aa a f [wuss] tus] came) enas DEEE colectate sunt tratate atat vse) en mam) es) In Romania, cat si in alte state | [ons] owes] sac] membre UE. 1 vm| fae in| sen esse) Astfel: In anul 2011 au fost |—258| tratate 100% din DEEE colectate, precum si o parte din DEEE aflate in stoc la inceputul anului (date estimative) > Deseuri de ambalaje Din datele furnizate de A .N.P.M. rezult& cA in anul 2009 cantitatea totala de ambalale introdusé pe piat& a fost de 998.690 tone (Tabelul 7.4 si Fig. 7.4). Tabelul 7.4. Structura ambalajelor introduse pe piafa in anul 2009 (Sursa: Agent Nafonalé pentru Protecfa Mediu) ora D toed | enna a Tam ee 'p® plafa, pe tipuri de material, in perioada 2004 ~ 2009 (Sursa: Agenfa Nafionalé pent Protscfia Mec) Se considera cé intreaga cantitate de ambalaje introdusa pe piatd devine deseu. In anul 2009 a fost valorificata o cantitate total de 466.780 tone de degeuri de ambalaje, din care 404.200 tone au fost reciclate. Raportat la intreaga cantitate de ambalaje introdusd pe piafa in anul 2009, procentul total de valorificare a fost de 46,74%, iar procentul de reciciare a fost de 40,47%.» Degeuri de baterii $i acumulatori (B&A) Principalele obiective ale HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor $i al degeurilor de baterii $i acumulatori sunt: ® stabilirea cerintelor privind introducerea pe piat& a baterilor $i acumulatorilor si a unor reguli specifice privind colectarea, tratarea, reciclarea si eliminarea deseurilor de baterii $i acumulatori,. + imbunatétirea performantelor de mediu ale baterior $i acumulatorilor, respectiv ale producaitorilor, distribuitorilor $i utilzatorilor finali $i in special ale operatorilor direct implicati in tratarea $i reciclarea deseurilor de baterii $i acumulatori. In perioada 2009-2012, a fost colectata o cantitate de 249.862,85 tone B&A. Distributia acesteia pe ani si pe categorii este prezentata in tabelul de mai jos. Tabel 7.5. Cantitéti de B&A colectate Tip de deper de | Cantitatecolectatd | Canta colecttl | Coane ical] caitate lec] baterleacumudatod* | 2009 (one). 2010 tone} 2013 tone) zo feoel | Portable 512 was Sage 1930 S108 Auto 3 Wises 7a200.85 7705.23 Bese0.35 Tingusaled 2.36 7896,08 18852 25435 ‘sa Ae nl pars Pere esr ‘Tratarea_deseurilor de _B&A. In conformitate cu prevederile legale in vigoare, tratarea degeurilor de B&A trebuie sa se realizeze prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile. Incepand cu anul 2012, operatorii economici care executa activtati de reciclare a baterillor $i acurnulatorlor trebuie sd se asigure ca se realizeaza: = reciclarea a 65% din greutatea medie a baterillor si acumulatorilor cu plumb acid, inclusiv reciclarea confinutului de plumb la cel mal inalt rivel care este fezabil tehnic; + reciclarea a 75% din greutatea medie a baterillor si acumulatorilor cu nichel-cadmiu, inclusiv reciclarea cconfinutului de cadmiu la cel mai inait nivel care este fezabil tehnic; ~ reciclarea a 50% din greutatea medie a celorialte deseuri de baterii gi acumulatori > Uleiuri uzate Cf. H.G. nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, producatorii si importatorii de uleiuri, sunt obligati s& asigure organizarea sist. de gestionare a uleiurilor uzate. jn anul 2011 raportarea privind gestionarea uleiurilor uzate la nivel national @ implicat un numér total de 3823 de operatori economici din care in functie de tipul de activitate: - 187 de operatori economici care au introdus pe piata uleiuri proaspete ; - 1716 operatori economici generatori de uleiuri uzate; - 1139 de service-uri autorizate pentru schimbul de consumabile (schimbul de ulel si a filtrelor de ulei) generatori de uleiuri uzate; - 96 de operator! economici autorizati pentru colectarea uleiurilor uzate; - 612 de statii de distributie a produselor petroliere care au colectat uleiuri uzate de la persoane fizice; - 7 operatori economici valorificatori prin coincinerare a uleiurilor uzate in cuptoarele de ‘iment prevazute cu coincinerare de deseuri; - 21 operatori economici valorificatori de uleiuri uzate prin alte operatii de valorificare, = 38 operatori economici valorificatori prin combustie a uleiurilor uzate in centrale termice autorizate In conformitate cu prevederile Anexei 1 a H.G. nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor cu modificarile si completairile ulterioare, precum si a si a Ordinului nr.462/1993; ~ 7 operatori economici eliminatori de uleiuri uzate autorizati pentru incinerarea deseurilor. —-Cantitatee-totalé-de-uleiuri proaspete introdusé pe pie —{&-in-enul 2011-12 nivel national 2 fost de — cca 60733 tone. Cantitatea total de ulei uzat colectaté _, valorificata si eliminat&, in anul 2011, a fost de cca 20587 tone. Modalitafile de valorificare/eliminare au fost urmatoarele: - reutilizare: 245 t; - valorificare prin coincinerare: 421 t; -valorifcare prin alte modalité {i decat coincinerare sau regenerare (de ex. obfinerea unui combustbil CLU): 16480 t: - valorificare prin combustie in centrale termice: 281 t; - eliminare prin incinerare: 119 t.> Vehicule scoase din uz (VSU) Operatorii economici implicati in implementarea Directivei 2000/53/CE, transpus& in legislatia nationala prin H.G. nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, cu modificdrile si comple-tarile ulterioare, sunt: producatorii, distribuitorii, colectorii, companiile de asigurari, precum si operatorii care au ca obiect de activitate tratarea, recuperarea, reciclarea vehiculelor scoase din uz. Incepand cu data de 1 ianuarie 2007, operatoril economici sunt obligati s& asigure, realizarea urmatoarelor obiective, luand in considerare masa medie la gol: - reutilizarea si valorificarea a cel putin 75% din masa medie pe vehicul si an, a vehiculelor fabricate inainte de 1 ianuarie 1980; - reutiizarea si valorificarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul si an, a vehiculelor fabricate dupa 1 ianuarie 1980; - reutiizarea gi reciclarea a 70% din masa medie pe vehicul i an, a vehiculelor fabricate Inainte de 1 ianuarie 1980; reutilizarea gi reciclarea a 80% din masa medie pe vehicul si an, a vehiculelor fabricate incepand cu data de 1 ianuarie 1980. Incepand cu 1 ianuarie 2015, operatorii economici sunt obligati sé asigure realizarea urmétoarelor obiective, luand in considerare masa medie la gol: - reutilizarea si valorificarea a cel putin 95% din masa medie pe vehicul si an, pentru toate vehioulele scoase din uz; - reutiizarea si reciclarea a cel putin 85% din masa medie pe vehicul si an, pentru toate vehiculele scoase din uz Numérul total de vehicule scoase din uz, colectate si pentru care au fost emise certificate de distrugere, in anul 2011, a fost de 124.299 unitati. In anul 2011 au fost tratate 128.839 unitafi Obiectivele realizate in anu! 2011, pentru VSU intrate in procesul de tratare, au fost: - reutilizarea si valorificarea: 86,80%; - reutilizarea si reciclarea: 82,90%; > Gestionarea $i controlul bifenillor policlorurati si ale altor compusi similari Bifenilii policlorurati si compusii similari sunt supusi unui regim specific de gestionare si control, stabilit prin legislatia in vigoare. In anul 2005, au fost inventariate echipamentele cu confinut de PCB/PCT (transformatoare si condensatoare). In 2010 au fost predate spre eliminare 35.776 condensatoare si 79. transformatoare. La sfarsitul anului 2009, in Romania, existau trei instalatii autorizate pentru eliminarea echipamentelor cu continut de PCB/PCT: + PRO AIR CLEAN Timisoara — incinerare, + IF TEHNOLOGII Cluj incinerare si + SETCAR Braila— tratare fizico-chimica gi biologicas ‘Avand in vedere capacititile de tratare existente in Romania, o mare parte a echipamentelor cu continut de PCB/PCT este transportata spre a fieliminaté in instalafii autorizate din alte state membre, transferul acestora realizandu-se cu respectarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European $i al Consiliului privind transferurile de degeuri.Impactul deseurilor asupra mediului Extractia de materii prime si nivelul redus de prelucrare sunt asociate cu mari presiuni asupra mediului de la contaminarea aerului, solului si apei pana la distrugerea peisajului si constituie o amenintare la adresa biodiversitati Impactul asupra mediului este luat in considerare de-a lungul intregului ciclu de viata al produselor si serviciilor. Ciclul de viaté al produselor, de la extractia resurselor la productie si consum, pana la eliminarea deseurilor este reprezentat in figura 7.5. Fig. 75. Ciol de viajl de la extract la produetie, consum si deseuri Deseurile genereazi numeroase impacturi asupra mediului, inclusiv poluarea aerului, a apelor de suprafata, a solului si a apei freatice. Depozitele de degeuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri oréisenesti i industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: + modificari de peisaj si disconfort vizual; + poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; + poluarea solului si modificarea fertilitatii solurilor si a compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate. Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de degeuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de “dezvoltare durabila’, se intinde pe durata a cel putin doud generatii, daca se insumeazi perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), ‘Inchidere si postmonitorizare (30 ani dupa inchidere). Un aspect negativ este acela cA multe materiale reciclabile gi utile sunt depozitate impreun& re chimic si biologic, recuperarea fiind dificil. Pana in anii '70, gestionarea degeurilor era bazat& pe depozitare. Cu timpul au ‘inceput sa fie propuse, analizate si adoptate diferite strategii care aveau in vedere obtinerea beneficillor economice.Gestionarea deseurilor Gestionarea degeurilor ridic& probleme foarte complexe, care necesita intreprinderea actiunilor coordonate de la nivel local la cel regional, colaborarea societafi civile cu autoritatile locale, cu repre-zentantii guvernului si de asemenea colaborarea intre state De-a lungul timpului, pentru a proteja sanatatea populatiei, s-au introdus diferite sisteme de gestionare a degeurilor. In anii '70~80 ai secolului trecut, principalul obiectiv al acestor sisteme a fost controlarea emisiilor atmosferice si a deversarilor in apele de suprafaté si freatice. In ultimii ani, accentul s-a pus din ce in ce mai mult pe valorificarea degeurilor ca resurse. Principiile generale ale gestionrii deseurilor sunt concentrate in aga-numita sierarhie a gestionarii degeurilor” (Fg. 7.6). Principalele prioritafi sunt prevenirea productiei de deseuri si reducerea nocivitatii lor. Cand nu se poate realiza nici una nici alta, degeurile trebuie reutilizate, reciclate sau folosite ca sursi de energie (prin incinerare). In ultima instanta, degeurile trebuie eliminate in condiii de siguranta. optiunes Prevenire rs cetes ‘ea mai mare Pregatire veutilizare Reciclare Alte operatiuni de valorificare Optiunea Eliminare cu prioritatea ‘cea mai mica Fig. 7.8. lerarhia optiunilor de gestionare a degeurilor » Prevenirea aparitiei degeurilor Prevenirea productiei de deseuri este o prioritate de varf in ierarhia gestion&rii lor, dar rezultatele in acest sens nu au fost tocmai satisfaicdtoare pana acum. De regula, cresterea activitatii economice inseamna o sporire a generarii de deseuri, si cum cresterea economica este principalul scop al politcilor peste tot in Europa, adeseori sunt greu de gasit instrumentele acceptabile din punct de vedere politic care s& limiteze efectiv productia de degeuri Obiectivele prevenirii degeurilor sunt: * reducerea emisillor; + reducerea continutului de substante periculoase in fluxurile de materiale; * cresterea eficientei utilizarii resurselor.In prezent, la nivel national au fost initiate programe ce se inscriu in directia prevenirii sau reducerii generarii degeurilor (ex. Planul de actiune pentru tehnologii de mediu — ETAP, ce transpune Planul de actiune lansat de Comisia Europeana in 2004). > Pregatirea pentru reutilizare Prin operatii de verificare, curatare, sau valorificare prin care produsele sau componentele produselor care au devenit degeuri sunt pregatite pentru a fi reutiizate, fara alte operatiuni de pretratare > Reciclarea deseurilor Cuprinde operatiile de valorificare prin care materialele sunt transformate in produse, materii prime sau substante, fiind folosite In acelasi scop pentru care au fost concepute sau in alt scop. Exista numeroase directive ale UE si poltici nationale prin care s- au fixau obiectivele de atins pentru reciclare si recuperare pentru a se limita cantitatea de deseuri care se trimite la depozitele de deseuri. In prezent, aceste masuri Incep s& dea rezultate. » Alte operatiuni de valorificare, cum ar fi valorificarea energetic Obtinerea energiei din deseuri (Waste to Energy - WtE) presupune arderea deseurilor gi utilizeazé continutul energetic al degeurilor pentru producerea energiei electrice sau a obtinerii de caldura si electricitate. Coincinerarea - operatie de ardere a deseurilor cu scopul principal de generare a energiei sau a unor produse materiale. Avantaje: Existenta deja a instalatiilor de co- incinerare (in fabricile de ciment), ceea ce reduce costurile de investitii necesare instalatilor noi de incinerare; Coincinerarea in fabricile de ciment nu genereaza cenusa, aceasta find inglobata in clincher (material de baz& pentru producerea cimentului). » Eliminarea degeurior (in principal prin depozitare) Din punct de vedere ecologic, depozitarea este cea mai putin recomandabila opfiune din ierarhia gestionarii degeurilor. Cu toate acestea, ea continua sa fie cea mai rspAndité metoda de eliminare a degeurilor in unele f&r, printre care si Roménia, jn ciuda faptului c& prezint& cele mai multe efecte negative asupra mediului si a s&natatii populatiei Pana acum, la noi in tara in strategia politic s-a pus accentul pe dezvoltarea economic’, ls&nd problemele legate de mediu (impactul degeurilor asupra mediului, in cazul de fat), pe 0 pozitie inferioara. Gestionarea deseurilor reprezinté una din problemele cu care se confrunta Romania, in prezent, Abordarea integraté in gestionarea degeurilor se refera la activitatile de: + colectare, + transport, + tratare, + valorificare si Responsabilitatea pentru activitatile de gestionare a degeurilor revine generatorilor acestora, conform principiului ,poluatorul plateste”, sau, dup& caz, producatorilor, conform principiului ,responsabilitatea producaitorului”.Colectarea selectivasi reciclarea degeurilor Implementarea colectarii selective sa preconizat sa fie abordata in trei etape, astfel: * 2004-2006: experimentare (proiecte pilot), constientizare populatiei; + 2007-2017: extinderea colectarii selective la nivel national; » 2017-2022: implementarea in zone mai dificile (locuinte colective, mediu rural). Incepand cu anul 2007, colectarea selectivl a inceput si se extinda la nivelul localitafilor. Astfel, in 2010, colectarea selectiva era implementaté in 698 de localita. Se constata o crestere a cantitatii de deseuri colectate selectiv (hartie, carton, sticla, metale, materiale plastice), dup& cum se observa in graficul din figura 7.7. rii selective in perioada 2008 2010 roe a _snaens | | es | soiao 2p -- | | ‘000 oon . | ° : | Fig. 7.7. Evolutia colectari selective, in perioada 2004 ~ 2009 Planificarea gestionarii deseurilor Planificarea gestionarii deseurilor este obligatorie in UE (conform directivei cadru - Directiva 2008/98/CE privind deseurile) si se utilizeaz4 deja cu rezultate bune. Conform cerintelor legislatiei Uniunii Europene, documentele strategice nationale de gestionare a degeurilor, cuprind doud componente principale si anume: * Strategia Nafionala de Gestionare a Degeurilor - este cadrul care stabileste obiectivele Roméniel in domeniul gestionarii degeurilor; * Planul National de Gestionare a Degseurilor — reprezinta planul de implementare a strategiei si confine detalii referitoare la actiunile ce trebuie intreprinse pentru indeplinirea obiectivelor strategiei, la modul de desf&surare a acestor actiuni, inclusiv termene si responsabilitat. Strategia National si Planul National de Gestionare a Deseurilor au fost publicate in anul 2004, cu trei ani inainte de aderarea Romaniei la Uniunea Europeand. La sfarsitul anului 2006, au fost elaborate Planurile Regionale de Gestionare a Degeurilor (PRGD), de Agentiile Regionale pentru Protecfia Mediului, in colaborare cu reprezentantii autoritatilor de mediu de la nivel local si ai autoritatilor administratiei publice locale si judetene. Detalierea, la nivel de judet, a m&surilor si actiunilor cuprinse in PRGD se face prin planurile judetene de gestionare a deseurilor.Gestionarea deseurilor periculoase din deseurile menajere Gestionarea degeurilor periculoase este reglementaté de numeroase acte legislative atat la nivel european cat gi la nivel national. Principalul document legislativ la nivel european referitor la deseurile periculoase din deseuri menajere este: » Directiva 2008/98/CE. Principalul obiectiv al Directive Cadru 2008/98/CE privind degeurile este reducerea la minimum a efectelor negative ale generArii si gestionarii degeurilor asupra sanatatii populatiei si a mediului. Cadrul legislativ national cuprinde o serie de acte normative, se mentioneaza: - H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor gi pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile inclusiv deseurile periculoase - H.G. 1470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a degeurilor 2004, modif.si compl. prin H.G. nr. 358/11,04.2007; - H.G. 349/2005 privind depozitarea degeurilor, - H.G. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, modificata gi completata prin H.G. nr.268/2005; - Ordinul Ministrului Mediului si Gospodaririi Apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor modificat de Ordin nr. 1230 din 30 noiembrie 2005; - H.G. 1132/18.09.2008 privind regimul baterilor gi acumulatorilor gi al degeurilor de bateri! gi acumulatori; -H.G. 1037/13.10.2010 privind deseurile de echipamente electrice gi electronice; = H.G, 235/07.03.2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; - H.G. 1061/2008 privind transportul deseurilor periculoase gi nepericuloase pe teritoriul Romaniei. Degeurile periculoase generate in cantitati mici pot fi grupate in trei categorii, si anume: > categoria | — degeuri toxice gi chimicale; + categoria |! — ambalaje sub presiune si alte deseuri asemanatoare acestora; categoria II - deseuri inflamabile sau cu confinut de solventi. Categoria | (Fig. 7.8) + Bateri uzate (mai putin baterile cu itty colectate separat) + Condensator’ i at tipuri de degeuri cu continut de PCB-ur: + Echipamente impregnate cu grésimi si ulelur,fitre de ulei ambalaje metalce cu continut de uleiuri; + Agent de spalare si de curatare; + Medicamente expirate; + Bai de developare: + Bai de fxare; + Pesticide, insecticide si substanfe pentru conservarea lemnului, inclusiv ambalgjele acestora: + Fosfafj i insecticide pe baz’ de fosfati, inlusiv ambalajele lor; + Acizi gi degeuri corosive (solide si lichide); + Acizi oxidati + Bazi ‘Depeunichide cuconprar as amonEC — + Intértor si alte degeuri cu continut de peroxiz, + Intaritor gi alte degeuri cu continut de izocianai + Resturi de substanfe chimice de laborator; + Degeuri cu continut de hipociort + Mercur gi degeuri cu confinut de mercur _ : sree ceeeancats Fig. 7.8. Turi de deseur periculoase din categoria | 10Categoria Il (Fig. 7.9) + Ambalaje sub presiune (doze spray), cartuge de gaz; * Stingatoare de incendiu portabile; + Baterii cu liu colectate separat | Fig. 7.9. Tipuri de deseur periculoase din categoria I! Categoria Ill (Fig. 7.10): + Lacuri si vopsele uzate (care nu sunt intrite); * Solvenfi, amestec de solventi gi diluanti far& confinut de halogeni: * Solventi, amestec de solvent gi dliluanfi cu contnut de halogeni; * Grasimi si cearé; * Cleiur gi adezivi * Uleiuri gi emus. 4 Fig. 7.10. Tipuri de degeuri periculcase din categoria Il Situatia actuala din Romania. In prezent, in Romania nu se realizeaz4 colectarea separaté a degeurilor municipale periculoase ci ele sunt colectate gi eliminate ‘impreuna cu cele menajere. Eliminarea se realizeazA prin depozitare. Generatorii degeurilor municipale periculoase sunt, in principal: - gospodariile populdiei; - institutille publice; - intreprinderile mici i mijlocii (comert, ateliere de reparatii, activitati artizanale); Nu exist& date referitoare la generarea si gestionarea deseurilor periculoase din degeurile menajere la nivel national. La nivel european, indicele de generare este de 2,5 kg/locuitor/an in mediul urban si 1,5 kgflocuitor/an in mediul rural. Pe baza acestor indicatori de generare a fost realizaté o estimare privind generarea deseurilor periculoase din deseuri menajere gi asimilabile in Romania, detaliata in Fig. 7.11 ‘none 2009 7011 2012 2013 2014 2015 Fig.7.11. Estimarea cantitiilor de deseuri pericuioase din deseuri menajere generate, 2008 - 2015 ulExemple de bune practici in managementul deseurilor periculoase din degeuri menajere: Pentru a asigura realizarea unui progres real in gestionarea deseurilor periculoase sunt necesare o serie de actiuni: ~ Imbundtatirea calitatii datelor si a fluxului de informatii; - Imbunatatirea comportamentului faté de problematica gestiondrii deseurilor periculoase din degeuri menajere a factorilor cheie implicati (populatie, autoritati locale, agenti economici); - Dezvoltarea de inifiative pentru prevenirea si minimizarea producerii de degeuri periculoase; - Organizarea sistemului de colectare separata a deeurilor municipale periculoase; - Asigurarea valorificarii_, respectiv a tratarii degeurilor periculoase inaintea eliminarii, fr& a pune in pericol sanatatea umana si fara a utiliza procedee sau metode care ar putea dauna mediului. = Modelul norvegian in gestionarea deseurilor periculoase din degeuri menajere Un sistem simplu si eficient de management a deseurilor periculoase municipale, un model de "buna practicé’, ce aplic8 toate actiunile mentionate anterior, este cel implementat in oragul Stavanger din Norvegia, Exist trei sisteme diferite pentru colectarea de seurilor periculoase menajere in Stavanger: 1) sistemul cutiei rosi; 2) plasarea unor containere pentru colectarea degeurilor periculoase tn cadrul sediului a doua unitati de pompieri; 3) colectarea la stafia de reciclare. Fig. 7.12. Sistemul ,cutiel rosii” Fig. 7.13. Statie de reciclare, Stavanger Deseurile de echipamente electrice si electronice sunt returnate la magazine (In care se vand produse similare) si la statia de colectare/reciclare. istemul_,cutiei_rosii” colectarea_deseurilor periculoase se fac In ~colectaril, cetajeariul trébuie-s&-piaseze-cutia-rosie-in-aceaiagi-punct-de-coiectare-stabilit-Prin- intermediu! unei unitafi mobile cu personal calificat, cutile sunt golite si returnate proprietarilor. In anul 2009, au fost colectate urmatoarele cantitti de degeuri periculoase: = 18 tone prin sistemul ,cutiei rosi; - 25 tone prin unitatea de pompieri; - 219 tone la stafia de recictare, Deseurile periculoase anorganice sunt transportate la compania privata "NOAH" din Novegia, unde degeul este neutralizat si depozitat. Degeul periculos organic este incinerat la o fabricd de ciment. 12Sistemul de colectare separata a deseuriior periculoase din degeuri menajere in municipiul Medias, jud. Sibiu Prin proiectul ,,Parteneriat pentru un mediu curat, reducerea degeurilor i dezvoltare durabila in Regiunea 7 Centru” — finantat prin Programul Norvegian de Cooperare pentru Crestere Economica si Dezvoltare Durabilé s-au pus bazele Sistemului de gestionare a deseurilor municipale periculoase ce va fi implementat in Medias. Este primul astfel de sistem in tara si poate reprezenta un model de urmat, cu beneficii insemnate pentru mediu. Proiectul prevede: 1. Amenajarea unei hale pentru preluarea si stocarea temporara a degeurilor periculoase: - amenajare platforma betonaté cu suprafa_ ta de 800 m?; - constructie hala metalica, dimensiuni L = 12 m,!= 8m, 2. Achizitionarea de utilaje si echipamente tehnologice: - containere si recipiente speciale de colectare (17buc.); - centre mobile de preluare (2 buc.); - magina de transport (1 buc.). Fig. 7. 14. Utila $i echipamente pentru colectarea deseurilor periculoase Sunt luate in considerare urmatoarele opfiuni de colectare a degeurilor periculoase: 1. Colectarea din fata imobilului (la case, cu ocazia campanilor de colectare) - DEEE Fig. 7.16. Centru mobil de colectare a degeunlor penculoase 3. Colectarea la stafia de preluare si stocare temporaré a deseurilor periculoase (permanent) (Fig. 7.17) Beneficiari sistemului sunt persoane fizice gi juridice. Tarifele sunt: Fig. 7.17. State de prelvare si stocare 1. Pentru perscanefizice -colectarea se va face gratuit temporaré a deseurior periculoase 2. Pentru persoane juriice —fanful va fistabilt in functic de Canttatee, compozija si costurile de eliminare $i neutraizare. 13Depozitarea degeurilor menajere Cadrul legislativ. Pentru depozitele de degeuri cele mai relevante prevederi sunt ‘stabilite prin: > Directiva nr. 1999/31/EC privind depozitarea deseurilor; Transpunere - Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea degeurilor; - Hotérarea Guvernului nr. 1292/2010 pentru modificarea si completarea Hot&rarii Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea degeurilor; ® Decizia Consiliului 2003/33/CE stabilind criteriile si procedurile pentru acceptarea degeurilor la depozite; Transpunere - Ordin M.M.G.A. nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si a procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista national de deseuri acceptate in fiecare clas de depozit de deseuri; > Ordinul ministrului mediului si gospod&ririi apelor nr.757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea degeurilor. Prin actele normative sus mentionate sunt stabilite cerintele legale atat pentru desfasurarea activitiiii de depozitare a degeutilor, cat si pentru realizarea, exploatarea, monitorizarea, inchiderea gi urmarirea postinchidere a depozitelor. Cerinte generale la amplasarea unui depozit Depozitele de deseuri menajere sunt cuprinse in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase fiind clasificate ca depozite clasa b. Cerintele generale pentru amplasarea depozitelor de degeuri sunt stabilite prin ‘Anexa nr. 2 aHotararii Guvernului nr . 349/2005 cu modificarile si completarile ulterioare, in acord cu dispozifille Anexei | din Directiva 1999/31/CEE. Amplasarea unui depozit de deseuri se face finandu-se seama de planurile de urbanism general si de planurile de urbanism zonal. Se interzice amplasarea depozitelor de deseuri in urméitoarele zone: - zone carstice sau zone cu roci fisurate, foarte permeabile pentru apa; - zone inundabile sau zone supuse vitturilor, - arii naturale protejate si zone de protectie a patrimoniului natural si cultural; = zone de protectie a surselor de apa potabild, zone cu izvoare de apa mineral sau termala cu scop terapeutic; - In excavatti din care nu este posibilé evacuarea levigatului prin c&dere libera in conductele de evacuare plasate in afara zonei de depozitare > zone portuare, zone libere. a Distanfe minime de amplasare fata de anumite repere se stabilesc pentru fiecare caz pe baza concentrafilor de poluanti in atmosfera, estimate in cadrul unor studii de evaluare a impactului asupra mediului si sinatati.Impermeabilizarea depozitelor de degeuri nepericuloase In vederea protectiei solului si a apei subterane si de suprafata, baza, taluzurile interioare ale digurilor de protectie si acoperigul depozitelor trebuie impermeabilizate. Cerinfele impuse terenului de fundare si impermeabilizérii bazei depozitului sunt precizate in cadrul Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004, cu modificarile si completérrile ulterioare. Astel, trebuie avute in vedere prescriptille referitoare la: Proprietafile fizice ale terenului de fundare: - Omogenitatea terenului de fundare, - Capacitatea portanta si stabilitatea terenului de fundare ~ Pozitia panzei freatice in amplasamentul depozitului, Chimismul terenului de fundare: - Continutul de carbonati pentru materialul argilos din barierele geologice, - Continutul de materii organice pentru materialul argilos din bariera geologic’, Cerintele de ordin biologic: - masuri de protec fie a barierelor construite, impotriva eventualelor degradari produse de actiunea radaicinilor plantelor, animalelor si microorganismelor, © Mineralogia terenului de fundare. Bariera geologica. Este creat de condi ile geologice si hidrogeologice de sub si din vecinatatea unui depozit si trebuie sa confere o capacitate suficienta de atenuare gi prevenire a unui potential risc ecologic pentru sol si apa subterana Bariera geologic a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface urmatoarele conditi: - permeabilitatea K < 1,0 x 10° m/s; - grosimea = 1m Acolo unde bariera geologica nu satisface in mod natural conditile mentionate anterior, ea poate fi completata in mod artificial si int&rit& prin alte mijloace. O bariera geologic’ construit& nu trebuie s& fie mai subire de 0,5 m. Impermeabilizarea artificial. in afara barierei geologice descrise anterior depozitul trebuie sa fie prevazut cu o impermeabilizare artificial care indeplineste cerintele de rezistent& fizico-chimicé si de stabilitate in timp, corespunzatoare condi fillor de etansare cerute. Pentru depozitele de degeuri nepericuloase sunt stabilite urmatoarele cerinte: - Impermeabilizare artificial’ necesara; - Strat drenant > 0,5 m: necesar. Bariera construita trebuie s&indeplineasca cel putin cerinfele de mai jos: ~ Grosime geomembranaé PEHD: 2,0 mm; - Permeabilitate strat: 10° m/s; - Grosime strat: 2 0,5 m. 1SVariantele acceptate de impermeabilizare a bazei pentru depozitele de deseuri nepericuloase (clasa b) conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor sunt prezentate in fgurile 7.18 si 7.19. Fig. 7.18. Varianta 1 de impermeabilizare a bazei pentru depozitele de degeuri nepericuloase (clasa b) Fig. 7.19. Varianta 2 de impermeabilizare a bazei pentru depozitele de deseuri nepericuloase (olasa b) Controlul si protectia factorilor de medi Controlul apei si gestiunea levigatului, In corelatie cu caracteristicile depozitului si cu condifile meteo se vor lua m&surile corespunzatoare pentru: - controlul cantit&ii de apa din precipitatiile care p&trund in corpul depozitului; - prevenirea patrunderii apei de suprafaa si/sau subterane in deseurile depozitate; - colectarea apei contaminate si a levigatului; - epurarea apei contaminate gi a levigatului colectat din depozit. Epurarea levigatului se realizeaz in dous tipuri de instalatii, si anume: - instalatie de epurare proprie depozitului, care s& permit evacuarea levigatului direct in receptorul natural, cu respectarea legislatiei in domeniu; - instalatie de preepurare a levigatului pentru a fi evacuat intr-o statie de epurare a apelor uzate orasenesti, cu respectarea prevederilor actelor de reglementare emise de autoritatea competent de gospodirirea apelor si de operatorul de servicii publice. Controlul gazului de depozit. Principalul scop al degazarii la depozitele care accept deseuri biodegradabile este de a preveni emisia de gaz in atmosfera datorit& Sistemul de colectare si evacuare a gazelor de fermentare const din conducte, puturi, drenuri, dispozitive de colectare ce conduc la instalatii de prelucrare/ valorificare. 16