DESPRE EPURARE - STATII DE EPURARE

Primele statii de epurare au aparut in Anglia n secolul XIX. Initial s-au realizat canalizari,
care au rezolvat problema epidemiilor hidrice, dar au facut din Tamisa un ru mort ce degaja
miros pestilential, incat in geamurile parlamentului au trebuit atarnate carpe imbibate cu clorura
de calciu. Abia atunci s-a trecut la realizarea de statii de epurare. Tot in Anglia s-au pus bazele
monitoringului pentru statii epurare. Parametrul "consum biochimic de oxigen" CBO5 a fost
introdus in 1898 - temperatura de 20 C, timp de rezidenta n rau 5 zile, tip de poluare
predominanta fiind cea fecaloid-menajera si a devenit foarte important pentru proiectare unei
statii de epurare.
In SUA, in 1984 existau 15438 de statii epurare care deserveau o populatie de 172 mil.
locuitori, adica 73,1%. Procentul de epurare a apelor din statii de epurare din punct de vedere al
incarcarii organice masurate prin CBO5 a fost de 84% iar din punct de vedere al suspensiilor de
86,3%. Pentru anul 2005 se prevede atingerea unui nivel de 16980 de statii epurare care sa
deserveasca 243 mil. locuitori, adica 86,6% . Procentul de epurare a apelorin statii epurare din
punct de vedere al incarcarii organice masurate prin CBO 5 e planificat sa atinga 89,9% iar din
punct de vedere al suspensiilor de 88,9%.
In SUA tot mai putine ape din statii epurare se descarca din nou n emisar, acestea se
infiltreaza in sol sau se utilizeaza pentru irigatii, n industrie, pentru recreere (lacuri), pentru
piscicultura, si chiar ca sursa de apa potabila, dupa descarcare in lacuri sau injectare in sol sau
chiar direct, dar cu supunere la preepurare avansata. De exemplu in SUA se utilizeaza ape uzate
la prepararea de apa potabila n orase ca Palo Alto, Denver, El Paso si chiar Washington DC .
Aceasta solutie e destul de scumpa, dar totusi mai ieftina decat desalinizarea apei marine de
exemplu, de aceea tehnologia reciclarii apei din statii epurare se raspandeste si in tari arabe si
africane.
Epurarea reprezinta procesul complex de retinere si neutralizare a substantelor
daunatoare dizolvate, in suspensie sau coloidale prezente in apele uzate industriale sau menajere
in statii epurare. Principalul scop este de a imbunatatii calitatea acestor ape pentru a putea fi
deversate in emisar fara a prejudicia flora sau fauna. Dupa ce apa este epurata in statii de epurare
ea poate fi chiar refolosita in anumite domenii sau procese tehnologice.
Epurarea apelor uzate poate fi in functie de caracteristicile apei si de cerintele evacuarii in
emisar mai mult sau mai putin complexa astfel avand statii epurare simple mecano-biologice sau
statii epurare complexe. Apele uzate cu caracter predominant anorganic vor fi tratate in statii de
epurare numai prin mijloace fizico-chimice de retinere si neutralizare: sedimentare, neutralizare,
precipitare, coagulare, floculare, adsorbtie pe carbune activ, schimb ionic. Apele uzate cu un
caracter predominant organic sunt epurate intr-o statie de epurare prin procedee fizico-chimicobiologice.
Epurarea apelor uzate in statii de epurare se imparte in :
retinerea sau neutralizarea substantelor nocive;
prelucrarea substantelor rezultate din prima operatiune denumite namoluri.

Progresele realizate in ultimile decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit la
constructia unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice.
Epurarea apelor in statii de epurare se urmareste prin determinari inainte si dupa intrarea in
statie:
reactia pH;
suspensii solide fixe si volatile;
CBO 5 consumul biochimic de oxigen la cinci zile, in mg/l, necesar pentru oxidarea
biochimica a materiilor organice la o temperatura de 20C si in conditii de intuneric;
CCO consum chimic de oxigen, in mg/l, pentru oxidarea sarurilor minerale oxidabile si a
substantelor organice, bazat pe bicromat sau permanganat de potasiu; intre cei doi indicatori
exista urmatoarele corelatii CCO=CBO 21, CCO=1,46 CBO 5, iar pentru prezenta in apa a
substantelor organice nebiodegradabile CCO > CBO21;
prezenta azotului intalnit sub forma de amoniac liber, azot organic, azotati si azotiti;
prezenta microorganismelor, care sunt de diverse tipuri, unele contribuind procesul de epurare,
iar altele ce produc boli si infectii la oameni si animale; prezenta acestora conduce la necesitatea
dezinfectarii apei la iesirea din statia de epurare.
Epurarea apei in statii de epurare se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta
primara, treapta secundara si treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare dintr-o
statie de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade, functie de proces si de starea ei initiala,
precum si namoluri.
Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta de terenuri disponibile
pentru statii de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei de
protectie sanitara in jurul statiei de epurare, obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar,
distanta fata de emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate
in fiecare proces de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea
asigurarii statiei de epurare cu personal calificat.
In functie de volumul de apa epurata zilnic si de natura apelor se poate opta din punct de
vedere economic si constructiv pentru rezervoare din diferite materiale sau bazine din beton.

Tipuri de instalatii de epurare:

- separatoare de grasimi - reducerea grasimilor - sunt utilizate in general de restaurante, fast
food-uri, cantine, carmangerii inainte de deversarea in canalizare sau in statie de epurare;

- separatoare de hidrocarburi; - reducerea uleiurilor si hidrocarburilor - sunt utilizate in service

auto si in parcari;
- statie epurare ape menajere individuale;
- statie epurare ape menajere pentru comunitati; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- statii epurare ape industriale; - statii de epurare conventionale sau SBR;
- sisteme recirculare apa spalatorii auto.
Unele din procesele care au loc intr-o asemenea instalatie pot fi accelerate prin dozarea
controlata de spori bacterieni, nutrienti, neutralizanti etc.
TABEL TIPURI STATII EPURARE
Tip Statie
Epurare

Statie
Epurare
KSM 06

Statie
Epurare
KSM 12

Statie
Epurare
KSM 25

Loc. echiv

2-6

7 - 12

13 - 25

Statie
Statie
Statie
Epurare Epurare Epurare
KSM 50 KSM 70 KSM 100
26 - 50

51 - 70

71 - 100

Statie
Epurare
KSM 130
101- 130

Statie
Epurare
KSM 150

Statie
Epurare
KSM 200

Statie
Epurare
KSM 250

Statie
Epurare
KSM 300

Statie
Epurare
KSM 350

Statie
Epurare
KSM 400

Statie
Epurare
KSM 450

131-150

151-200

201-250

251 - 300

301 - 350

351 - 400

401- 450

Statie epurare polipropilena

Statiile KSM 06 - 450 sunt statii epurare realizate integral din rezervoare de polipropilena.
O statie epurare cu un debit mai mare de 60 de mc/zi din punct de vedere economic este mult
mai avntajos sa se realizeze pe infrastructura din beton.

Statie epurare pe infrastructura din beton

Principalele operatii dintr-o statie epurare sunt: sedimentarea, mixarea,
nitrificarea/denitrificarea, sedimentarea finala, dezinfectia si tratarea namolurilor.

aerarea,

Pentru mai multe informatii vizitati pagina dedicata statie epurare comunitati mari .

STATII DE EPURARE PENTRU COMUNITATI MARI

Progresele realizate in ultimele decenii in domeniul epurarii apelor uzate au dus nemijlocit
la constructia unor statii de epurare mai judicios concepute si in special mai economice. In
comparatie cu celelalte tehnologii de prelucrare a materialelor, epurarea apelor uzate impune
adoptarea unor procese deosebite, cu o eficienta ridicata.
Statiile de epurare pentru comunitati mari se realizeaza in general datorita dimensiunilor
foarte mari din beton. Deversarea din cauza debitelor mari se face in receptor natural, ceea ce
impune atingerea unor valori mici ale principalilor parametrii de evacuare.

Statie epurare comunitati mari

Epurarea apei se realizeaza in mai multe trepte si anume: treapta primara, treapta secundara si
treapta tertiara. Ca produsi finali ai procesului de epurare rezulta: apa purificata in diferite grade
in functie de proces si de starea ei initiala, precum si namoluri.

Schema de epurare se alege pe baza unor calcule tehnico-economice comparative intre mai
multe variante facute prin considerarea mai multor factori ca: existenta unor terenuri disponibile
pentru statia de epurare sau economic inapte pentru alte folosinte, posibilitatea asigurarii zonei
de protectie sanitara, obligativitatea asigurarii gradului de epurare necesar, distanta fata de
emisarul in care se deverseaza apele purificate, cantitatile de namoluri rezultate in fiecare proces
de epurare si posibilitatile de depozitare sau de distrugere a lor, posibilitatea asigurarii statiei de
epurare cu personal calificat.

In oricare proiect al unei statii de epurare a apei uzate, primul pas este determinarea
trasaturilor caracteristicilor influentului de apa uzata si apoi a cerintelor de descarcare in efluent
pentru sistemul propus. Acesti parametrii includ debitul, CBO 5 , TSS, pH, alcalinitatea,
temperatura apei uzate, TKN, amoniac-nitrogenul(NH 3 -N) si fosforul total(TP).