ACADEMIA NAVALA

MIRCEA CEL BATRAN

Proiect la disciplina Meteorologie si Oceanografie

Marea Adriatica

Indrumator :
Autor: Cpt.Cdor.Dr. Dinu Atodiresei
Radu Costel
Grupa 4122

CUPRINS
1. Consideratii generale
- Natura si forma coastelor
- Adancimi si natura fundului
2. Factori mecanici
- Vanturile
- Presiunea si fronturile atmosferice
- Curentii
- Mareele si valurile
3. Factorii fizici
- Temperatura
- Fenomene de ceata
4. Factorii chimici
- Regimul salinitatii
- Poluarea
5. Particularitati ale florei si faunei

1.Consideratii generale

Marea Adriatic este un corp de ap care separ Peninsula Italic de

Peninsula Balcanic, si sistemul de Muni Apenini de Alpii Dinarici i

zonele adiacente. Marea Adriatic este un bra de nord-vest catre sud-est al

Mrii Mediterane.
Cele mai mari porturi la Marea Adriatic sunt: Trieste, Veneia,
Ravenna, Ancona, Bari (n Italia), Rijeka, Zadar, Dubrovnik (n Croaia),
Durrs (n Albania).
Coasta de vest este italiana, n timp ce coasta de est ruleaza de-a
lungul tarilor Slovenia (47 km), Croaia (5,835 km), Bosnia i Heregovina
(26 km), Muntenegru (294 km), i Albania (295 km). Ruri majore ce se
varsa in Marea Adriatic sunt Reno, Po, Adige / Etsch, Brenta, Piave, Soa /
Isonzo, Zrmanja, Krka, Cetina, Neretva, i Drinul (Drini).
Exist un contrast izbitor ntre cele dou maluri. Coasta italian, este
relativ dreapta i continu, fr insule, n timp ce coasta croat este plina de
insule mari i mici, n general, n form alungit i paralel cu rmul
continental. Multe strmtori sinuoase formeaza admisii ntre insulele
similare cu cele ale fiordurilor norvegiene , iar de aici rezulta o coast foarte
complicata.
Adncimile marii lng malurile sale poart o strns relaie de
geografie fizic cu coastele adiacente. Oriunde coastele sunt ridicate i
muntoase, adancimile mrii din apropiere sunt considerabile, ca i n cazul
zonelor Istria i Dalmaia apartinand Sloveniei i Croaiei. n locurile n care
rmurile sunt joase i nisipoase se gsesc, nivelul marii este superficial, ca
i n apropierea Veneiei sau, mai la sud, n apropierea deltei rului Po
italian. n general vorbind de-a lungul coastei italiene adancimea apei este
mica. Locul de adncime maxim al Mrii Adriatice este situat la sud de
zona central, adncimea medie este de 444 metri.
Marea Adriatica are dou tipuri de soluri destul de speciale, greu de
specificat ntr-o clasificare riguroas, dar foarte comune n Marea
Mediteran, i anume, sol cu sedimente de admisie-derivate i sol cu
sedimente modificate de caldura de pe fundul mrii propriu-zis. n
general, fundul mrii este alcatuit din namol i nisip galben, care conin
fragmente de scoici, moluste fosili, i corali.

2. Factorii mecanici

Vnturile predominante din zon sunt Bora, un vant puternic care

sufla nord-est de munii din apropiere n mare, i un vnt din sud-est numit
Sirocco, care este mai puin suprtoar din punct de vedere al navigaiei. n
timpul celor ase luni de iarn, Bora (Vnt puternic , anticiclonic, uscat i
rece, care bate iarna dinspre munte spre mare) alterneaza cu Sirocco(Vnt
puternic, uscat i fierbinte), cu sau fr un interval de cteva zile de calm.
Marea Adriatica este o regiune favorizata, cu perioade lungi de vreme
frumoasa si linistita si comparativ perioade scurte de vreme cu furtuni si
disconfort. Vara peste tot este cald si placut, si cu cateva exceptii, briza marii
previne ca regiunile de coasta sa devina prea fierbinti. Ploile in principal iau
forma unor furtuni cu ploi torentiale de scurta durata , care trec repede, astfel
incat exista mult soare chiar si in timpul iernii. Vizibilitatea este in cea mai
mare parte a timpului buna.
Valorile medii lunare ale presiunii in zona se afla intre 1011 si
1023mb(768,3-767,3mmHg) de-a lungul intregului an. In partea de vest a
Sardiniei valoarea medie a presiunii este de 1011mb(758,3mmHg) in luna
aprilie si valoarea maxima 1016(762,1mmHg) din lunile august pana in luna
Octombrie.
Mareele de pe Marea Adriatic, care au fost intens studiate, tind s
urmeze un model complicat, sunt zdrobitoare n regiunea de sud i par a fi
legate de cele ale Mrii Ionice.
Gama mareelor este de aproximativ trei metri, n contrast cu cea din
Marea Mediteran care este in jur de 0.27 metri. Curentii de suprafata sunt
influenati n principal de vanturile de nord, ajungand la o vitez de patru
mile pe or.

3. Factorii fizici

Temperaturile n straturile de suprafata ajung la 75-77 F (24-25 C)

pe parcursul lunii august, i minim, aproximativ 50 F (10 C), deobicei in
lunile ianuarie i februarie. n nordul Adriaticii, temperaturile la gurile de
varsare ale raurilor sunt chiar mai mici, deoarece apele sunt rcite de topirea
gheii i zpezii. La adncimi mai mari (270-320 de metri), temperaturile
maxime fluctueaz n jurul valorii de 57 F (14 C), n timp ce
temperaturile minime sunt aproximativ 52 F (11 C).
Din 365 de zile , aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer senin
renumit pentru Marea Mediterana. Masele de aer rece, transportate de
vanturile de la nord sau din zona insulelor Azore , in contact cu aerul cald al
Mediteranei produc ceturi, mai ales in bazinul vestic si in apropierea coastei
Italiei. Fenomenul este mai frecvent in sezonul rece.
4. Factorii chimici
Valoarea salinitatii ramane constanta de-a lungul anului, ea avand
valori cumprinse intre 37,5 38,5 . Cea mai mica valoare se intalneste in
partea de W a marii, iar cea mai ridicata valoare in partea de E. Valorile
medii anuale cuprinse intre 37,75 si 38,00 parti pe mie sunt intalnite in
centrul marii.
Poluarea din aceasta regiune a fost extrem de mare in ultimii ani.
Programul Natiunilor Unite pentru Mediu a estimat ca 650 milioane tone de
reziduuri, 129 mii tone de ulei mineral, 60.000 tone de mercur, 3800 tone de
plumb si 36000 tone de fosfati sunt deversate in Marea Mediterana in fiecare
an , de aici venind si o mare parte din poluarea din Marea Adriatica.
Marea Adriatica este de asemenea afectata de moloz marin. Un studiu
realizat in 1994 asupra fundului marii cu ajutorul plaselor in jurul coastelor a
raportat o concentratie medie mare de moloz, o medie de 1935 elemente pe
km patrat , din care resturile de plastic reprezentau 76% ( 94% au fost pungi
de plastic ).

5. Particularitati ale florei si faunei

Marea Adriatic, ca si Marea Mediteran, n general, este deficitara n

forme de via, coninutul de nutrieni, cum este indicat de valoarea de
fosfai i nitrai, este extrem de redus. Trei domenii principale ale vieii
marine pot fi totui recunoscute. n zona de nord a Marii Adriatice, racirea
semnificativa a iernii i o salinitate redusa reduc in continuare viaa marin
tipic mediterana. n zona de mijloc, viaa este mult mai bogat dect mai
departe spre nord, n timp ce zona de sud are formele sale proprii distinctive
de viata.
Numrul speciilor de peti din Marea Adriatic s-a redus evident fa
de cel de acum 10, 20 sau 30 de ani, avertizeaz experii.
In apele transparente ale Mrii Adriatice triesc molute, crustacee,
crabi, paguri pustnici, stele de mare, arici de mare, midii, stridii, sepii i
caracatie. n apropierea rmurilor Croaiei pot fi ntlnite peste o sut de
specii de peti, cel mai adesea macroul, sardelele, bibanul-de-mare, lipanul
i anghila-de-mare. n anumite locuri pot fi vzute uneori i grupuri de
delfini.Fauna subacvatic a Mrii Adriatice se remarc prin diversitatea sa
ieit din comun i este extrem de atractiv pentru toi pasionaii de
scufundri.

Bibliografie:
- http://www.britannica.com/EBchecked/topic/6550/Adriatic-Sea
- http://www.scribd.com/doc/54264860/Flora-%C5%9Fi-fauna-dinMediterana