Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Allan Pease - Limbajul Trupului

    Cargado por

    SearchAndFind
    979 vistas113 páginas
    Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Ceea ce oamenii rostesc diferă adesea foarte mult de ceea ce ei simt sau gândesc.

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Ceea ce oamenii rostesc diferă adesea foarte mult de ceea ce ei simt sau gândesc.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    979 vistas113 páginas

    Allan Pease - Limbajul Trupului

    Cargado por

    SearchAndFind
    Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor. Ceea ce oamenii rostesc diferă adesea foarte mult de ceea ce ei simt sau gândesc.

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 113
    ‘Cum pot fl cite gandurile altora din gesturile lor LIMBAJUL TRUPULUI Cum pot fi citite gandurile altora din gesturile lor Ceea ce oamenii rostese diferé adesea foarte mult de cea ce ei simt sau gandesc Autorul acestei cdrti de mare succes, ALLAN PEASE, este expert international in domeniul comunicarii non-verbale. Lucririle, filmele $i casetele sale sunt cunoscute si utilizate pe toate continentele lumii de tofi cei interesati in intelegerea si insusirea comunicdrii fara cuvinte. Citind LIMBAJUL TRUPULUI veti afla: indueere in eroare care sunt gesturile prin care se exprima atractia sexual ‘+ cum puteti deprinde secretele reusi ‘+ cum puteti cultiva buna intelegere cu altit + cum puteti duce negocieri finalizate cu succes * cum puteti descoperi dacit cineva minte. in afact Bucuresti teVTax 231 3026 ISBN 973-95969-6-7 LIMBAJUL TRUPULUI ‘Cum pot fi ci 182 ilustratii Traducerea de Alexandru Szabo pa rlcogee fed print sa__ osu Editura POLIMARK Bucuresti ALLAN PEASE PSINOLOGIA VIETH COTIDIENE Coleetic coordonati de Alexandru Szabo Coperta: Silvia Muntenescu Traducere realizata dupa volumut BODY LANGUAGE — How to rd others” thoughts bother gestures, Sheldon Press, London. 1992. Elia aka © Allan Pease 1981 Prima edi: 1981, Camel Publis Company, Nonh Sydney, Australia Toate depturilerezevate. Nici un fragment din aceasth carte nu poste fi repro sa transmis sub iio ord $i pri nici un fel de mijloace — electonice, mecance, Inclusivfoocopiere sau nvepsstrare, fr perinisinea i seri din partes editor ‘© peru versiunca in iba romina aura POLIMARK, Bucuresti 1993 Editi spies 1999 Tehnoredactare computeriztt: Sanda Stroeseu ISBN 973.95969-6-7 0 i v vl vu van 1% x xt xu xi xiv xv xv xvi xvilt Cuprins Introducere Precizari privind injelegerca t Teritorii si zone Gesturi ficute cu palma Gesturi ale mainii si brapului Diferite gesturi cu mana adusé la fad Brajul ca barierd de protectie Piciorul ca barieri de protectie Alle gesturi larg raspindite ‘Semmnale ale ochilor Gesturi si semmale de curtenire Tigarete,tigati de foi, pipe si ochelari Gestutit itoriale si ale posedrii Copier si imagini-oglinda Statura si statutul social Indicatori Birouri, mese si aranjamente de agezare Jocuri de puter rezumam cele afirmate pind acum Bibliografie selectiva za INTRODUCERE Despre “limbgjul wupulu” am aust penta prima dat fn 1971 Ta un seminar ema Incpot sm neeseze lat de mul, net votam sale nal multe despre ea. Confereniiarul-ne-a vorbit despre unele cece efectuate de profesorul Ray Birdwhistell dela Universitatea din Louisville, care au ariat ch prin sesturi, fnutd, pocile a. trapull si prin distena mentinutd se realizench 0" canttaie mal mare de Comunic interaane, deci pe orice alt cae, Lcram pe atunci, de mal mul ani, n domenitl constant anageriale si am paricipat la 0 serie de CUSUM itensive legate de metocl eiciente de desacee, dt la nictunul din este curs nu s-a amit nimie despre Aspectele st implicatile non-verbule ale Intlnitior petonale dec Cercetirile pe care Je-am tnreprins ay ardtat ot dispunem de pute informatit utile despre limbajol irupuls Tn cartel bblioteior $i universiilr pot fr tanive studi pe sceasi tem, Ua cele mai multe dine cle sunt doar compile sic unor presupuneri teoretice Tormulate Ue autor ips aproape tual de experienglpracicd In privinis contactor culls perseane. Naf prin abeasta Cl acmenea lef sunt a ALLAN PEASE in immo ote 8 me ttt ae ea care i ‘Aceasti carte nu poate fi considerati ca reprezentind fol sll ats aly tae Bn 8 Limbajal ropa ‘i este de a} ajuta pe cititor sf patrunda tn problematica comunicrit tre cameni Th ful acesta 51 ajungl si fneleags mai bine pea i, fn consecina, f pe sine Insusi. Este mai ugoard convieiurea. ci Evenimente al eiror mod de functionare fl cunoastem: lipsa tneleger,ignoranfastlmese team pl superstiie ne fac sf fim mai obstructions fat de alp. Omitologal ‘ludiazd plsrile nu pentru a fe vana gi ale psa, apo, a trofee. Tt astfel,cunogtinjele giscusinys objinae In ‘omental comunicarit nor verbale Tac ea fecare mnie {ev all persoand sf dovind un eveniment palplant. Ina! acca care 0 vam ca an manval vor utlzabil pentru oameni de afaceri si diferiti manageri, ar, tn detursulcelor zece ani de cercetare adnate 8 ‘atclor, materialuls-aextins att de mult, et ea poate fi folosits de orice cititor, indiferent de: vocajia, sau ponilia in societate, care doreste sf ineleagt mai bine Unul din cele mai complexe evenimente ale viel Inillnirea personals cu un at semen al si Allan Pease CAPITOLUL 1 PRECIZARI PRIVIND INTELEGEREA TEMEI Apropiindusne de sfaritul secolului XX, suntem ‘martorii aparifici unui now tip de om de stint, cel din domeniul comunicdrilor non-verbate. Tot asa cum ornitologul se delecteazt observind pasirile $1 comportamentul lor, specialistul Ta comunietri non- verbale urmireste cu pasiune semnele si semnalele non- verbale ale fiinfelor umane. El le supune observatici Peste tot unde indivizi intri tn interrelatii — fn tiny Indepliniti indatorinilor sociale, pe pla, la televizor, in birouri. El este un cercettior al comportamentului uman, ‘i doreste si cunoasci modul cum procedeaz ceilalti ‘oameni, pentru a alla astfel cit mai multe despre el Tnsusi i despre posbilitiile tmbundiini rear sale eu cial oameni. Este aproape incredibil ein decursul evolusiei umane de mai bine de un milion de ani, aspectele non-verbale ale comuniciii au ineeput si fie stadiate mai intens abia {nm anii ‘60, jar publicil a luat cunostinla de existenta acestora numai fa 1970, 0 dati cu aparvia eA lui Julius Fast despre limbajul trupului. Ea a fost un rezumat al ‘muncii depuse pan atunci de savangii behaviorist fn domeniul comunicarii non-verbale, dar multi dintre Semenit nostri nu au aflat nici astivi de exislen{a n ALLAN PEASE. Vimbajutruputu si cu alt mai puin de importanta socga in vis or. ae Cheplin 9 uli al actor a mali mot au fost pone Tolosn cu Indemanarea cemunicSinon- Ternien aceasta a fost pe atunch singura. metod Uaponis.secranufl, Ferre actor era contrat bun separ pnmsura tn cre t2butea st wlieze gesture Si semate ale pul pentru a comunica eficient Eis mul votbitacevent popular, ar aspctelor non- Seta le jsut it 0 acordat mai pla stn, mull SEs Aiud mut au tat fn anonima, umf = Sirs bane dspon ili verbal Fndomenial stuiulu de specialitate a fimbsjlst troputuheea mal Importanil irae apr ante de SER SOE a fost cara lui Charles Darwin, pan Ta Tapa The Expression of the Bnotions tn Man and Animal expemareacmoilr lam ¢aaimae). Baa ‘Biitan fol eeund asupeastudilor modeme consacrate xprenie foil imbajalu opal i general, mule ar eile observa li Darwin ind validate de cre erection modern din tntesga lume. De alunc efstton au observa nrepitataproape un milion SE semne gi semnale non-verbale. Dups coostaaea [ul $iset Mebrabian, din oulel mesajelor,aproximaty 71a GVEumt verbte (numa cuvint) 8 a su sunt vocale Gidelueind tonaaten voc, ifleiunea 9 alte sunete (Utara), jar 5 la sul sunt mesaje non-verbale Brotcaorl Ray Birdwhstell a facut estima simile ta privinjs canttajt comunicpilor non-vebale ne PemnentDuplaprecene sale, 0 persoand bishit, dea fangul nel aile. vorbegte efectiv timp de zece sau tageczecs minute iar propoaitie obignilsdureaz tn Jurde dout secunde s jamBtae. Ca gi Mebrabian, el Eonsideri fn conversaile tn doi, componentl verbal ste sub. 35 la sutk, comunicirile.non-verbale reprezetind pete 65a su Fi imibjo trap Majoritatea cercettorilr sunt fn general de acord cu constatarea potrivitclreia comunicarea verbal este uliza cu precidere petra vansmitre informatio, n timp ce call non-verbal est folost pntryexprimarea alitudini interpersonal af fn anumiteeazun, pentru a {nlocut mesajele verbale, Be exemplu,o femere poate arunea o paivire “ucigagi” unui bivbat,comunictng fn Fetal acest un mesa) eats poate deci, fra a desehide ne Thiferent de nivel cultura, cuvntele si misc se leap ine elu atta previa tnd, dupa opin loi Birdwhistell, Un om bine antrenst poate precza ce migeare face o anit persoand prin simpla cular a oui acesteia. In mod similar, Bitdwhistelexpicd ince fel se poate stabil care esie limba maternd a unei personne, observnd dear gestril sale. ‘Mull accept cu gre fapl ed, din punct de vedere bilo, emul ete tu un anima Homo sapiens eat ‘specie 2 pimatclor,o maim eu coral neacopert de Bilt, care 4 deprins mersul pe dou prciore pare un freler dezvoltat, capa de gandire. a pale speci, 9 ‘ol suntem dominati de Teptbiologice, care ne contro= Jeaza actiunile great, imbajultrupolui si geste. Dar, wimitor, amul este rareor!constent de faptl cl migéile gi gesturle sale pot transmite o anumitt povest, in imp ce Voce sa poate spune cv tol altoeva. PERSPICACITATE, INTUITIE SI PRESIMTIRE Din punct de vedere practic, de fiecare dat cfind Spunem despre cineva c& este “perspicace” sau are intuifie” ne referim la capacitatea sa de a citi semnalele ‘non-verbale ale altor persoane side a le compara cu cele verbale. Cu alte cuvinte, end spunem c& “presimim” B ALLAN PEASE sau “simyim" ef cineva ne-a mingit, de fapt remarcim ef fimbajultrupului sdu si cuvintele Fostite de ace! ins nu sunt fn concordan. Este ceea ce oralorit numese simul ‘auditoriului sau raportul cu un grup de oameni. De exemplu, dact publicul Incepe si stea cu spatele rezemat de scaun, cu birbia fn piept si mAinile incrucisate, un. ‘ator "perspicace” va simfi sau presim{i cl spuscle sale nu au efectul scontat, El va deveni constient ef trebuie si ‘bordeze altfel tema dact doreste si capteze auditoriul, Dimpotriva, cel care este lipsit de aceastd “perspicacitate” va gafa in continuare, mentindndu-se in indiferenta publiculu. 'Femeile sunt in general mai perspicace decat barba si acest fapt justified ceea ce de obicei numim “intuitié Feminina”. Femeile au abilitatea innscutd dea colectiona: 1 descifra semnalele non-verbale si de a observa cu uf) Sehi atent detaliile marunte, De aceea, pulini sof fi pot minfi nevestele, fr si fie descoperiti, ta timp ce majoritatea femeilor pot cu usurintd trage pe sfoard baba, ir ca acestia SH realizeze ce s-a intmplat “Aceast!intuifie devine deosebit de evident la femeile care au erescut copii. In primit ani, mama realizeaza ‘comunicarea cu copilul mai ales pe’cale non-verbal ‘Goeasia este cauza pentru care de cele mai multe ori femcile devin negocialoare mai perspicace decd birbati, SEMNALE INNASCUTE, GENETICE, DEPRINSE $1 SPECIFICE UNOR CULTURI ‘Nenumarate cercetiri si discupii au loc pentru a stabil ‘dack semnalele non-verbale sunt Tnniscute, insusite, transferate genetic sau dobandite pe alt cale. S-au adunat dovezi din observarea nevizitorilor si/sau a surzilor, care nu pot deprinde semnalcle non-verbale pe cele vizali sau auditiva, din analiza comportamentult 4 Limbajul ropa este propria diferitlor cul, prec yi din suierea Serine minke ~ ue st le eee iedcn ec micrconc Peete carctirteccted moni pena sario Hecktela dn sss extogor: Ds exemple pal Seer eaten ftw oe corse Ic es sug, sormalind corecum, cca se indocu su fgencich Savanl german EibCCibefldt a constaat ch Segre sertucas ccoplicratices crt p url cae Oo sh oapat papa lel agli Hnseunnd cl ete an peat tndseu. Sting expres fecal le anor indivi dn int Slt foe ders, fBeaiht Frais Sexccsca'ea ist paar Sprint anumitor Ide! se ur Darwin despre gestae findscue El au constat cl, penta exgermarea toile, i caru cee curio oll accoug timich de Baca, ceca cera dus a cocliia elses fest ain od cr se toe ind Inert role fe pet, care dn cle rear tara ice Majoriatea oumenior ni pot ropunde ly acca ‘Intrebare inainte de a incerca practic acest gest. In timp ce tna din mic om conforabil, eel se fre Comet nopotiva, Este lnpede chai avem dea face cu'un get Bonu ere nu poe scum “Despre uncle ges se dcull The dick sunt tnt alta, devennd ate ai, Sn Imestenite De excl majorite rater nde hina Dignan reap a nea or cele ar mae fem: procedezl inven Cnd un at ws polngd © femeie pe o sad aglomertth de regu e mentee co ‘Ll pea em in aca sa, nae trpal de Bae ara insta pon et ome Sh? Ee acai ecient eas ont inst mod coment obser an! com proce 1s ALLAN PEASE. ‘Multe din comportamentele noastre non-verbal de bazi le-am deprins si injelesul multor migcdni si gestur teste determinat din punct de vedere cultural. S& arunctim, ‘Scum. privire asupra acestor aspecte ale limbajului trupului ATEVA GESTURI DE BAZA ‘SLORIGINEA LOR Majoritatea gesturilor de baz ale comunicirii sunt aceleasi In intreaga lume. Cind oamenii sunt fericiiy zambese; cind sunt tristi sau supirati, se incrunth sau Gevin posaci. A incuviinja dand din cap inseamnd, ‘aproape in mod universal, “da” sau o aprobare. Este una din formele inclintri capului si pare a fi un fnnaseut, ulilizat gi de oamenii nevazstori si sur Clatinatt capului ttr-o parte si alta pentru a indica nu’ sal o negare este, de asemenca, universal si s© prea poste aie un gest deprins media ups nage. Cand Eugarul se saturit de lapte incepe si-si clatine capul Ia stings sla dreapta pentru a indeparta sinii mamet. Cand: Copilagul a mincat deja suficient, intoarce capul fntr-o parte $1 alta pentru a-s impiedica pring si-i mai dea de fndncare gi, astfel, invafi repede si utilizeze gestul ‘ldtinatulut capului pentru exprimarea dezaprobirit sau a atitudinii sale neg ‘Originea evolutiv’ a unor gesturi poate fi urmaritl png in trecutul nostru animal, primitiv. Serignetul Gintitor provine din actul ataculul teste folosit si asia {de omul modern, Sub forma ranjetului sau a altor gesturi stile, chiar dacd acesta nu mai atacd eu ding. Zmbetul 2 fost inifial un gest de avertizare, tn timp ce astizi este asociat nor gesturi de exprimare a bucuic Ridicatul din umeri este, de asemenea, un bun ‘exemplu de gest universal, care se utilizeazA pentru a 16 Limbajo ropa ‘semnala cdo persoand nu stie sau nu tnjelege despre ce se vorbeste. Este un gest compus, alcituit din tre pari principale: palmele deschise, umerii ridicati gi Sprlincenele tiljate ‘Figura . Gest ridictr din ume tena Sather spindle — geil “ne” "spine — geal inc, pel degeu mare a ALLAN PEASE Gestul “inet” sau “OK” ‘Acest gest a fost poptlarzat, fn Statele Unite ale ‘Amp fe nceputul socolului al X1Xclea, probabil de saree tire in acea vreme au facut o mod din a uliza Patale pentru prescurtarea raze Uzuale. Exist multe en dere prvind semnficianiieor “OX”, Dap parte inloculese expresia “all correct” (tot este rine): care putea fi sctist im mod grsit “ll korrect dup aijis cle ar marca opusul Tui "knock-out", adie CD. Mesiionim 310 al teorie care susine Sniiae sunt abreviae fialoculut de fe "Old Kinde Al unui presedin american din scol arxiXlea, care tiiizataceste iil ca slogan In campae nia sa electoral. NU vom afla. probabil niciodats care i acest explcai ese oreet, dar cert este hell” repent litera "0" fn semnul i Figura. “Toul este OK” Sensul lui "OK" este identic In tate file vorbitoare de limba englezS, si, desi acest sens s-a rispandit in fntreaga Europa i Asie, in anumite locuri originea $i sensul gestului sunt diferite, In Franta, de exempt gestul “inelului” semnificd gi “zero” sau “nimic Japonia poate insemna “bani”; tn uncle titi mediterancene este un semn pentru gauri si adesca se uilizeaz’ pentru indicarea homosexualitii 18 imbajl erupatut Pentru cei care cilitorese fn strfinitate regula cea mai sigurd este $4 se supund principiulut ind te afi la ‘Roma, comporti-te asa cum se comporti cei din Roma’. Tin felt acesta vom putea evita posible situatitneplicute Gestul degetulul mare ridicat In Marea Britanie, Australia si Noua Zeclandi gestul degetului mare rid ‘obice! jet are tei fnjclesuri i folosesc, de autostopisti cind dorese st fie pri itt teu Yehieul este un semn de OK: var tun cand det mae este diet brine, ef devine wn scmn dein tnd on sens ordinar, becom Figura3. Gestal desert mare rida In uncte tr, cum este Grecia, acest ges inseamnt cova trivial si ne putem ichipui dilema oot a stopist australian utilizing acest semn prinire. greet ind un vation numa de Ha unu la cnc, el folosete acest gest pont “in ar dlegel ator va ft "dor, ins timp ce majoritatea austalienilor, american lor Siengletior indick numa Fumu cu degeulartitors numarul "dor" cu cel de mijloc. In acest caz degetal mare va reprezentanumsal Degetul mare este utilizat, in combinaie eu allte gesturi, si ca seminal Puteni si superior’ sau 19 ALLAN PEASE. n situate end cineva vca st ne mbrobodease. att Tesi re lus analiza wile dees age Imaceste context specific. ‘Semnul “V" Figura. “To bag.” ‘Acest semn este rispindit fn Intreaga Australie, Nowa ‘Zeelanda si Marea Britanic si semnificd ceva trivial, Winston Churchill I-a popularizat ca semn al vietoriei timpul celui de-al doilea rizboi mondial, numai ed, i versiunea sa, palma arata spre tnafard, pe cdnd palma {ntoarsa spre Yorbitor reprezintd varianta insultStoare,_ obsecend. Totusi, in cea mai mare parte a Europei $1) ‘ersiunea cu palma spre interior inseamnd “victoric”, af ‘cl un englez care utilizeaza acest semn in sens de “T-9) bag...” va ului, probabil, pe interlocutorul stu, 20 Limbaju rupli se-va treba lace victories. gindi are englerul. Acest Semnal Inseamn’ $i num “doi” in multe locuri din Europa; dact europeanul insult este barman, drept Fispuns el poate ofer englezului sau austalianului dowd halbe de bere. ‘Acesie exemple arati ci inerpretarca gresitl a estuilor poate provoca consecinfe nepldctie’ gi ci au bug ht conser mel cla a Ccamenilrtnante de a age concur pripte dis imal Pee ee peters oe De act ae wr exemple specific, analiza noasid va avea in vedere, cu Priontate,o anumitd zon8 cultural! se va refer, n eneral, ls oament albiaduli, din class mijloce,cescul fn Australia, Nowa-Zeelands, Marea Brant, America de Nord nate fcur unde ealea este pnp it GRUPURI DE GESTURI paces noi blu! lor. Ree ‘ecare gest este asemenea unui cuvant, iar un cuvéint fe sna a Caen 21 ALLAN PEASE, sentimentele si atitudinile persoanei tn cauzi, SPerapicace” este acel om care poate citi “propoziile” non-verbale si le poate confrunta cu precizic eu ee Figura 5 aratt grupul de estat comune ncicand. Svaluae ered. Cel mal important este gestul Ita spite pe obra Cadegetl ante idea fm tip ce um alt degel Dvoperh tec mare. sprijind arbi Dovedi i plus ci acest teultior 2 priveste fy toa etc pe vores circle agezale sins nut peste alu celal Brat pus de-a curmez pe pier (porte delenbis Vay precum 5 capa Tain Tsate oe fm Jos (ostitate) Aceast ros pote non-verbal at fia cova de genul uml yea S Gesu ncind "No-mi place ce spun Oo men usu de aord cu Concordanta Daca dvs., In calitate de orator, [ati intreba aseultrul inst n Figura ce pee ae despre rostite de dvs. si el ar rispunde ci nu este de acord fle, atunci semnalele sale non-verbale ar fi i oncordan{ cu propozitile sale verbale. Dimpotrivls) 2 Limba! ropa acl ar spune of a fost tncintat de ceca ce dvs. ati firmat, et ar ming, deoarece cuvintle si geste sale ar {iin discordanta. Cercetarca aratl cd semnalele non. Yerbele au o important de cin ori mai mare decit cele Yerba, ar end cele doud sunt in discordanioameni Se bizuie pe mesajul non-verbal, conjnutul verbal putdnd Si nu fie lat fn considerate. Vedem adesea politicieni de rang tnalt stind la pupitrul vorbitonlor, cu brafele stransTncrucisate pe ie (posite defensi cu bsbia lisa nj (povitic ried sau ostila), In timp ce Tncearex sh impresioncze Auditoriul spundnd cit de receptivi si deschi Sunt ei fat de dette tinenlor. Se stiduiese ss conving’ publicul de fenerocitatea lor, de conceptia lor umanisth sn acelai timp, aplicd loviiuniaspre 8 rapide de carate pupitrulu Sigmund Freud a observat o dati c8, in timp ce 0 pacintl vorbea elogios despre mana ch od ‘nconstient ‘ot trigea tn sus $n jos verighta de deget. Freud cunostea semnificajia acest. gest inconstient siinu-s-a Iisat surprins alunci. cand le de matiaj au apr la suprafats ‘Observarea gruputilor de gestun sa concordant sau discordanei dine aspctele verbal cele non-vertale ale comunicritreprezin cheia interpret covecte 3 fimbajturtuputu “tee terre corete Gesturi in context Pe lang obser varea_grupurilor de gesturi sia concordant dntrevortire si misctrle wapulu, wate tulle vor ft considerate fn context Tea spa Dac, de exempt, cneva sil agecat la un cap de inc autumn ¥ piace ut trans unle stale i cubs IS In jos, nto figuroust lar, dupa toate probabiliile el nu a tual aeeasi 2B [ALLAN PEASE. ae ai i et aca itn sa repeal orn onda p carat ea ee icemerae fi cho en aaa esata face situatie. i a oa cose Sonex ear aclo ud vai poib, eee c peta ead Alfi factori care influenteazi interpretarea Un om care pracict 0 strangere de man aumita page mort prota va ft acura ef ar un earacte lat thhlinea scebiel opinil rasplndite va (1 analizatl In Tabitotalrefertor fa tchnicfe stringerilor de mand. In Schimb, Jaca acel om sufert de ari la ini, cu ‘Sfgurana cl va tntinde mdna tn manira “peste mest Putra evita durerea caurai de osiringereputemic de fring. De asemenca arti, miziiel,chiruri of ‘ct cae efectucart munct delicate eu mime lor, prefers fa general sin intind’ mana, sar dacd totus sunt bligat 58 0 acl, vor folost meloda “pestelut mort pent a pote mamile act inet oars o ais nepovit sau prea str se poate fauimpla sn fem stare fac unele ecu acest sta poate feta liar imbajlut Repulul Aceste cazur se refert lao mica pate dine Gaeni dar este important de ual In consideare ce Snume efecte pot avea uncle restric izice sau diferite incapact astra migciilor noes. Limbajl rapa Rang $i autoritate Cercetrle efecuate tn domes! ings au ardtat cl exist olegiturd direct te gradu de stat socal de insure prestgin ale une persoane # ogiia vecablarllt Cutecvine cu ct mai ss se alt © person pe scar vei sociale sis de managementscu auit mai bin eugeste sl comune rn cuvinte fra Ceres refentoare Ia comunicnic non-verbal a evident exitena une! corel ine dispniaitatc de Vorbire(oagajl de cwvinte dein) al une pesoane g humaral de gexuripe cae i utlizeact pentru tarsi texajUlsfur AceataInsearnd cl rangl social, Int tea prestigl nei peroane aa nuen diet aspea humirutu de gst sau Je migei le trpul ulate Persoana aflatt pe treapa cea mai de sus a lear sociale sau de conducere se bazead, In principal, pe ‘ocabulanl su boa, n timp ce una at putin luca Sau necalifcatd se vasprijiny, penta ansmiterea intentitor sale, mai ml pe ester dect pe cuvit Majriatca exemplcior din acca carte se refed la atti din clasa milo, dar rimane ca o regu general consatarea ptt iia cu et ng cneva ma usp seara social-economies, alt va utllza mal pune gest si mised ale uupul Rapiditaea unor gests evidena lor tn oi lora este th legiturd gu varsta individu, De exemplar act un copl de ciel ani spuneo minciun pinion 3 acoperd de hdd gura cu © mn su cu amandoul (Figura 6). Gesalacopeciit guritslenearS print Privinia comitet mineoniAsest gest vf liza 9 in Continue, in deeursulTniregi veh, modifcdndirse doar viteraaplieiIi. Cand mint un adolescent it Tiied i el mana gurl ca copil de cnc an, dar. Ine de acoperrea braseds gun, Jegtce vor mdnghia soe buna (Figure) 25 ALLAN PEASE. Figura 6. Copal spune ‘minclund Figura. Adolescentul ‘pune 0 minus Figura ® Adult spune ‘omincuna Ccestulacopertigurit devine si mai rafinat a dul Cand adultal mint, ereieral sda df ordin mint Si Scope gura pentru a stops cuvinile mininense, ca in cazal Copilulu si al adolescentuli, dar, tm ulima Clip mina sa va alunoca mai depute pe Tah 5 va allnge tusul (Figura 8), Aces gest nu eae aleva deel varianta fanaa gestlui de acopenre a pr folot in copiine Sr exemplifin fap eo data cu imblranivesomuls fnulte dn gestae sale devin mi rafinate sma pun Mialbite. Aceastainseamnd cd este mull mat ie {tet estonfe unut om de cinezet de an, deci ale unula mult maint. 26 Limbajot uputa FALSIFICAREA LIMBAJULUI TRUPULUL Se pune adesa intebare: “Este posbl falificarea limbajutor trupulut nostru?” Réspunsul la aceasth Inirebare este. In general, "au", datos lipset de concordant care probabil apare inte utara principe Telor gestur, a microsemmaeloe tropuli si cwvintle rostit Palma deschisd, de. cxempl, este asociatt Sine ar anc cn exo ie palm dese "mest In mp ce spune o miciund,micropesue Eien trideara. Pupitle sale se conractcal, una din Sprincene se ridica sa colful pur se smuceste yl acete sémnale conirazie getul palmel deschise 9 zimbetul sincer. Drepturmat, cel care rocepeazd toate acete Sema tena 8 nu de cezaecelorauate Se pare ci mintea umant posed un mecanism de semnalizare a ero, eae indi avare™ atc cd pl mesteo serie de mesaje non-verbale nconcordante. Ne indinim fst seu az end, sperania odin unor avaniaje, se falsified eu bund sin imbajeltupul, St Tim, de exemplu, concursunie Miss World saa Miss Univers, la cate flecare concurenth uslizeazd miget corporate grjuliinsuste pentru a crea impresia de orate sincentate El sunt punctate deere jar dupa gradu tn care pot transmite aceste sermnale: Dar chiar § et mai pricepuli dine noi os flat lime bajal trp numa pentru oseurttpenoad de timp: in cele din urma trupul ¥aemite acele semnale care sui

    También podría gustarte