Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Curs Otr

    Cargado por

    Lorin Columb
    77 vistas21 páginas
    odontoterapie restauratoare

    Título original

    Curs otr

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    odontoterapie restauratoare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    77 vistas21 páginas

    Curs Otr

    Cargado por

    Lorin Columb
    odontoterapie restauratoare

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 21
    Asist. Dr. Elena-Cristina Marcov, an IV, 2014 ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE-CURS LEZIUNI DENTARE Leziunile dentare pot fi - leziuni dentare - leziuni dentare carioase: Leziuni dentare necarioase Se clasifica in: 1. distrofii dentare; 2. leziuni generate de uzura dentari; 3. diseromiis 4, traumatisme dentare; 5. modificiri de pozitie. 1. Distrofii dentare - Primare (actiunea factorilor de perturbare are loc in perioada de formare): - cicatriciale sau stabile : - modificdri de numar : - anodontii; - dinfi supranumerari, - modificiri de dimensiune : - mierodonti - macrodo - modificdri de forma; - modificdri de structura. + amelogeneza imperfect: - dentinogeneza imperfecta - odontodisplazia regionala. - Secundare (legitura cu perioada de formare este dificil de demonstrat, iar modificirile apar la distanti de momentul eruptiei, dinfii avand aspect normal la tia pe arcadi): caria de biberon, caria rampant, sindromul Dubreuil Chambardel. Cauzele distrofiilor sunt genetice sau de mediu (cu actiune generali sau local). Distrofii dentare primare cicatriciale sau stabile a Modificari de numar: 1. Anodontia poate fi partiala si totala. Etiopatogenie: + absenfa formérii mugurilor dentari; = lipsa dezvoitarii embrionare a mugureiui dentar + atrofia mugurejui dentar Anodontia parfiala Afecteazi ambele dentifi, in special pe cea permanenta, cu frecventa mai mare {(susfin majoritatea autorilor) la maxilar, © Dinfii cei mai afectati sunt: incisivul lateral superior, mol superiori, premolarii IT inferiori, etc @ Poate fi: simetrici/asimetrica, cu/ffrd persistenta corespondentului temporar, cu spafiu pastrat/modificat consecutiv migrdrilor dentare, de minte inferior si 2. Dintii supranumerari Etiopatogenie: = mai multe teorfi: teoria celei de-a treia dentitii, teoria mugurilor adamantini ‘multipli, teoria diviziunii mugurelui dentar, etc © Dinjii supranumerari sunt, frecvent, mai mici, cu forme atipice, frecvent in oropozitie, pot fi erupti sau frecvent inclusi # Incluzia poate fi insotita de anumite semne clinice: modificari de pozitie ale unor inti, bombari ale crestelor alveolare, persistenta dintilor temporari © Dintele supranumerar cel mai freevent este MEZIODENSUL care apare doar la maxilar, are coroané conica, poate fi erupt sau inclus provocand incluzia sau malpozitii ale incisivilor superiori, poate erupe inaintea, impreuna sau dupa dinfii permanent = Modificari de dimensiune: - microdontie, - macrodontie. = Modificadri de forma: ~ dens in dente (unii autori ii incadreaz& la dinfi supranumerari); ~ dens evaginatus (unii autori il considera cuspid suplimentar); = dinte geminat; - dinte fuzionat (este rezultatul unirii a doi dinfi vecini la nivel smalfului si dentinei, iar numérul dinfilor este redus); -dinte cu cuspid suplimentar: -tuberculul tui Carabelli (pe fata oralé a molarului de 6 ani maxilar), -tuberculul lui Bolk (pe fata vestibular’ a molarului de 12 ani mandibuiar); ~tuberculul lui Zukerkandel (pe fata vestibular’ a molarului secund temporar); ~tuberculul sixtum (pe fata oralé a molarului de 6 ani mandibular), talon cusp (forma de ghiard, are un com pulpar, la nivelul incisivului lateral superior), - dinte din taurodontism (molar cu aspect clinic normal dar cu camera pulparé anormal de lungé fd constrictia de la nivelul jonctiunii smalt-cement si ridacini scurte); = dinte dilacerat (prezint4 angulare anormala). a Modificari de structura: ~ ale smaitului; ~ ale dentinei, Modificarile de structura pot fi generate de factori de mediu cu = actiune generali: ~ actiune local Leziunile pot fi ~ hipoplazia (afectare a matricei organice); ~ hipomineralizari (afectare a mineralizarii) > Modificirile de structuri generate de factori de mediu cu actiune generali afecteazA simultan smalful gi dentina. Ele existi pe dinti la eruptie ca leziuni stabile, neevolutive, ca sanfuri sau geode dispuse in siruri paralele cu marginea incizala sau ocluzal’, cu dispunere simetricd pe dinti omologi Intereseazi mai ales dintii permanenti, Printre cauzele de mediu cu actiune generala se inscrie si ingerarea in exces de fluor in primi 8 ani de viat& care are drept rezultat aparitia fluorozei Fluoroza dentara este o tulburare a dezvoltirii smaltului datorate excesului de fluor din singe in primii 8 ani de viata. Factorii favorizanti pot fi factorii de mediu si factorii individuali (genetici, biologici, social, Gravitatea fluorozei este direct proportionala cu nivelul fluorului din sange care, la randul siu, este direct proportional cu cantitatea de fluor ingerata: ~ din apa de baut, alimente (sare fluorizata, ceai negru, peste); - din produsele fluorurate (ca parte a managementului cariei dentare). in zonele geografice cu apa de biut cu concentratie de peste 0,6 mg/l nu este indicat& administrarea suplimentelor cu fluor. Mecanism de producere: Concentrajia mare de fluor din singe in timpul formarii smalfului determin’ ~ afectarea activititii ameloblastilor de producere a matricei organice cu formare de smalt poros (cresterea dimensiunii spatiilor intercristaline care vor fi umplute cu apa si proteine), = _afectarea procesului de maturare preeruptiva cu formare de smalt hipomeralizat (excesul de fluor intrerupe mineralizarea cu retentia excesiva a proteinelor in smalt). Rezultatul total al acestui proces este formarea unui smalt poros hipomineralizat acoperit la exterior de un strat subfire de smait hipermineralizat. Aspectele clinice sunt variate ‘in functie de cantitatea de fluor ingerata. Aceste aspecte pot fi 1. modificari de culoare (diseromii); 2. modificari ale reliefului smaitului 1, Modificarile de culoare (discromii) sunt: = pete albe, opace (apar ca urmare a prezentei smaltului poros generate primar, preeruptiv de afectarea mecanismuiui de formare a smaitului); + pete brune sau negre (apar ca urmare a pigmentérii extrinseci a supratetei de smalt poros denivelat rezultat secundar, posteruptiv consecutiv microtraumatismelor). 2. Modificarile reliefului smaltului se prezinté ca geode sau sanfuri pe suprafata dintilor si sunt generate secundar, posteruptiy ca urmare a microtraumatismelor. Grupurile cele mai afectate sunt cele care au intervalul de maturare de lunga durat& (dupa unii autori), Ordinea afectirii este (in ordine descrescdtoare)(dup& uni autori) + premolari; + molari de 12 ani; -incisivi maxilari; + canini: + molari de 6 ani; - incisivi mandibulari Forme nice: -simpli (forma usoara): slab& colorafie gilbuie sau brund, asociati cu linii fine transversale sau mici zone albe-opace, fara defecte de suprafata (smalt neted); in cazul petelor, acestea sunt frecvent localizate in apropierea marginii incizale (aspect de dinte ,acoperit de zipada”) -opacd (forma moderaté): pete galben-gri-brune, asociate cu zone albe-opace, iar suprafafa smalfului este neregulat, -cu porozititi (forma severa): aspecte din forma opact mai accentuate, dinfii prezint& gi smalf poros, friabil (se poate desprinde parcelar de pe dentina subiacentd). Tratamentul leziunilor produse de fluorozi se realizeazi diferit in functie de forma clinica, > Modificdrile de structura generate de factori de mediu cu actiune locali_ (ex traumatisme) afecteaz simultan smalful gi dentina, au aspecte variate si nu apar la dinfii omologi Distrofii dentare primare evolutive sau active Anomaliile de structuri ale smaltului care au cauze genetice se numesc amelogeneze imperfecte. Intereseaz ambele dentifii, leziunile nu exist pe dinti !a eruptie dar evolueaza rapid posteruptiv, pe toti dintii. Zonele afectate sunt alb-opace la gilbui cu suprafatd lucioasé (forma hipoplazicd) sau caieniu-ugoasa (forma hipocaicifiata). Anomaliile de structur} ale dentinei de cauzi genetici sunt dentinogenezele imperfecte. Dintii pot avea cuiori de la aibastru-cenusiu deschis la brun inchis 2. Leziuni de uzura Prin pierdere lent, progresiva, de substanj& duré dentari la nivelul suprafefelor expuse in mediul bucal cu sau fir participare functional Poate fi o consecinfé fireasc’ a evolutiei fiziologice (in timp) sau provocati de o serie de cauze patologice A. Leziuni datorate eroziunii acide Datorat’ factorilor exogeni ~ prin diet (aport alimentar) acidul citric, acetic, carbonic (afectarea vestibular a dingilor frontali maxilari, incizala a frontalilor); ~ prin activitati profesionale - mediu cu concentratie mare de acizi (afectarea vestibulo-incizalé a dintilor frontali superiori); ~ prin utilizarea unor substante medicamentoase (vit.C, aspirina efervescent’, medicatie acida in hipoclorhidrie). Datoraté factorilor endogeni: prin regurgitatie gastric’ (cauza: acidul clorhidric de provenienfa gastric’ - prin regurgitatie, reflux gastric cronic, vomismente cronice repetate). Apar frecvent in afectiuni digestive, afectiuni neuro-psihice (“anorexia nervosa", “bulimia nervosa"), alcoolism cronic, etc. Se produce afectarea fetelor orale ale dintilor maxilari superiori, fetelor ocluzale si vestibulare ale dintilor laterali inferiori. B. Leziuni datorate atritiei Atritia are drept consecintS wzura fiziologicH a suprafejelor datorita contactelor dento~ dentare directe, fara interpozitie alimentara in masticatie Poate fi incizal®/octuzal’; ~ Interproximala. Depinde de: ~ intensitatea fortelor exercitate - de calitatea structurilor dure dentare - de durata actiunii in cauza Atritia ocluzala si/sau incizala Implicd zone de uzurd ("fatete") cu suprafatd aplatizaté sau usor adanciti, circumscrise de margini bine definite fajetele corespund cu exactitate unora similare, situate pe suprafetele de contact (dento—dentare) cu dintii antagonisti Leziuni datorate abraziunii Abraziunea genereazi uzuri patologica prin frictiunea oricdrui corp exogen exercitats asupra suprafetelor dintilor implicati in migcarile de incizie, triturare, apucare (prindere) ori tinere a unor obiecte (sunt incluse si manoperele de igienizare orala prin periaj dentar). Poate fi - vestibulara; ~ incizal&/ocluzala. Abraziunea vestibular 1, Leziuni discoidale sau lenticulare (in "farfurie") Leziuni discoidale sau lenticulare (in "farfurie") sunt excavari extinse in suprafata (dincolo de limitele zonei cervicale respective, implic& semnificativ fata vestibulara) i cu profunzime mai redusi, descriind un plangeu concav relativ uniform. Sunt generate, frecvent, de periaj dentar efectuat incorect (tehnica, frecventé, etc.) 2. Leziuni cuneiforme ( formi de"V") Leziunile cuneiforme sunt sanfuri cu orientare mezio-distalé, localizate in special la nivel cervical vestibular, cu lrgime mai redusi gi mai bine delimitata gi cu adfncime mai marcat®, realizand o incizur§ cu fund ascutt, relativ net, generate de trauma ocluzali. Abraziunea incizali/ocluzali Abraziunea incizali/ocluzala are cauze patologice si poate fi ~ generalizat& (bruxism); ~ sectoriala: in dreptul a 2-3 dinti antagonisti datorité apuctiri, tinerii sau sectionirii unor obiecte (activitate profesionala, de divertisment, ticuri, etc.); + localizata pe anumiti dinti cu aspect de fatete de abraziune ca urmare a interferentelor si contactelor premature in dinamica si statica mandibulara. 3. Discromii dentare Discromiile dentare sunt modificarile de culoare ale dintilor. Discromiile se pot produce: - prin modificarea structuri si/sau grosimii structurii dure dentare - prin penetrarea $i depozitarea in structura durd dentard a diferitilor pigmenti - prin depunerea de substante colorante pe dinti Modificarile pot apirea preeruptiv/posteruptiv. Moditicarile pot ti congenitale sau dobandite Discromiile pot aparea consecutiv: A. Modificiri de grosime sau structurd a dintilor: - inainte de formarea dintelui: anomalii de dezvoltare - dupa formarea dintelui = depuneri de dentina secundara (discromii de senescent) - depuneri de dentin’ terfiar§ (discromii consecutive traumatismelor) -necrozi pulpar& (culoare gri sau bruni a dintilor) - hemoragie pulpard consecutiv traumatismelor dentare (discromie prin degradarea hemoglobinei in hematoidina si hemosiderind, cu penetrarea pigmentilor in tubulii dentinari) = rezorbjie intern a dentinei cu prezenfa fesutului de granulaie (pulpit cronica {nchisé — granulom intern Pallazzi)(o colorare in roz.a smalfului (“pink spot”); Tratament Pentru discromiile aparute inainte de formarea dintelui ~ restaurari coronare directe cu materiale fizionomice; - — fatete; - coroane de invelis. Pentru discromiile aparute dupa formarea dintelui: - albire prin diferite tehnici Penetrarea si depozitarea in structura dura dentara a diferitilor pigmenti - Congenitale Coloratie verzuie- icter neonatal, incompatibilitate Rh maternofetalé, rubeola, toxoplasmoza, etc. Colorafie alb-albastruie- cardiopatia cianogend la copil; Coloratie rosie sau roz~ porfiria eritropoietica congenitala. - Dobandite 1, Substante medicamentoase administrate sistemic Tetraciclina 2. Substante medicamentoase utilizate in tratamentele dentare 1, Discromia tetracielis Gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de: ~doza de antibiotic administrata (din tuna a 4a iupani la 7 ani}; ~

    También podría gustarte