FIZIOPATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI

RESPIRATOR

SPIROMET
RIA
Pancu Daniel
Patru Ana Maria
Revenco Rodica

CONTINUTUL LUCRARII :

APARATUL RESPIRATOR NOTIUNI GENERALE

EXPLORAREA FUNCTIONALA A APARATULUI
RESPIRATOR
SPIROMETRIA

APARATUL RESPIRATOR NOTIUNI GENERALE

Respiratia este functia prin care se asigura continuu si adecvat, atat aportul de oxigen
din aerul atmosferic pana la nivelul celulelor care il utilizeaza, cat si circulatia in sens
invers a dioxidului de carbon, produs al metabolismului celular. Totalitatea organelor
care contribuie la realizarea schimburilor gazoase, din aerul atmosferic si organism,
constituie aparatul respirator.

Componentele aparatului respirator sunt: cavitatea

nazala, faringele, laringele, traheea, bronhiile principale,
caile pulmonare si plamanii.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI

Respiratia reprezinta schimbul de O2 si CO2 dintre organism si mediul extern.

Acest schimb se desfasoara in 3 etape :
-etapa pulmonara (respiratie externa)
-etapa sanguina ( transportul gazelor)
-etapa tisulara ( respiratia interna)
Respiratia pulmonara (externa)
Respiratia externa este consecinta unor procese mecanice (mecanica respiratiei)
si fizico-chimice (schimbul de gaze la nivelul plamanilor).
Inspiratia reprezinta actul prin care aerul atmosferic patrunde in plamani si
datorita scaderii presiunii intrapulmonare sub nivelul presiunii atmosferice.
Expiratia reprezinta actul prin care aerul paraseste plamanii. Ea are un caracter
predominant pasiv si se datoreaza incetarii contractiei muschilor inspiratori.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI (continuare)

Etapa sanguina Transportul O2 si CO2 prin sange

Transportul O2 se face de la plamani la tesuturi.
In plamani O2 difuzeaza din aerul alveolar unde presiunea sa partiala este 100 mmHg
in sangele venos unde pO2 este 40 mmHg.
Formele de transport ale O2 sunt : dizolvat fizic in plasma si legat chimic sub forma de
oxihemoglobina (HbO2).
Transportul CO2 se face de la tesuturi la plamani.
Bioxidul de carbon difuzeaza din tesuturi unde pCO2 este 45 mmHg spre sangele
arterial unde pCO2 este 40 mmHg.
Formele de transport ale CO2 sunt :
- dizolvat fizic in plasma sub forma de acid carbonic,
- legat chimic sub forma de bicarbonat de Na in plasma,
- legat chimic in proportii variabile de proteinele splasmatice ,
de Hb si Ca bicarbonat de K in eritrocite.

FIZIOLOGIA RESPIRATIEI (continuare)

Etapa tisulara Respiratia Interna

Reprezinta respiratia propriu-zisa a celulelor corpului. Acest proces consta in esenta
in reactii de oxido-reducere in cursul carora hidrogenul se cumbina cu oxigenul
rezultand H2O.
Respiratia celulara se desfasoara la nivelul mitocondriilor unde sunt cantonate
numeroase enzime care asigura desfasurarea succesiva a reactiilor de oxidare, fapt ce
permite eliberarea in trepte a energiei chimice a substantelor arse.

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR

FUNCIA VENTILATORIE
VENTILAIA = procesul prin care alveolele se umplu cu aer proaspt prin succesiunea
inspiraie-expiraie.
EXPLORAREA FUNCIEI VENTILATORII
1. Volumele pulmonare statice
2. Volumele pulmonare dinamice
3. Testele bronhomotorii
4. Debitele ventilatorii instantanee maxime
1.VOLUMELE PULMONARE STATICE

Capacitatea vital cu componentele sale (CV)

Volumul inspirator de rezerv (VIR)

Volumul curent (VT)
Volumul expirator de rezerv (VER)
Capacitatea rezidual funcional (CRF)
Volumul rezidual (VR)
Capacitatea pulmonar total (CPT)

EXPLORARI FUNCTIONALE ALE APARATULUI RESPIRATOR (continuare)

SPIROMETRIA
Def: Examen care serveste la masurarea volumelor si debitelor pulmonare.
Indicatii: diagnosticarea diverselor afectiuni cronice ale bronhiilor si ale plamanului (astm,
BPOC (Bronhopneumopatia cronica obstructiva), pneumopatie interstitiala, emfizem),
pentru a evalua gravitatea lor si pentru a le urmari evolutia.
Volumele de aer continute in plamani la diferite momente ale respiratiei sunt masurate
fiind corelate cu debitele de aer inspirate sau expirate, pentru a trasa un grafic denumit curba
debit-volum; se poate masura capacitatea vitala fortata (volumul total de aer expirat dupa o
inspiratie profunda), precum si V.E.M.S.(volumul expirator maxim pe secunda: volumul de
aer expirat in cursul primei secunde de expiratie fortata care urmeaza unei inspiratii
profunde). Adaugarea la spirometru a unui circuit complementar care utilizeaza heliul
permite sa se calculeze capacitatea pulmonara totala (volumul maxim pe care il pot contine
plamanii).
Rezultate: sindromul obstructiv (debite anormal de mici),
sindromul restrictiv (volume anormal de mici)
sindromul mixt (asocierea celor doua perturbatii).

SPIROMETRIA (continuare)
GHID DE REALIZARE CORECT A SPIROMETRIEI

Situaii care interfereaz cu testarea funciei pulmonare

-Durerea toracic sau abdominal de orice cauz.
-Durerea oral sau facial exacerbat de piesa bucal.
-Incontinena de efort.
-Starea confuziv sau demena.

Activiti care ar trebui s fie evitate nainte de testarea funciei pulmonare

-Fumatul cu cel puin 1 or nainte de testare.
-Consumul de alcool cu cel puin 4 ore nainte de testare.
-Realizarea de efort fizic important cu cel puin 30 minute nainte de testare.
-Purtarea de haine care mpiedic expansiunea toracelui/abdomenului.
-Consumul unei mese importante cu cel puin 2 ore nainte de testare.

Determinarea se face in urmatoarele conditii :

- dimineaa, pe nemncate,
- pacientul nu are voie s fumeze cu cel puin o or nainte de investigaie,
Subiectului, dup ce i se aplic o clem nazal este cuplat la spirometru i lsat s
respire normal timp de 1 min apoi este solicitat s execute un inspir maxim urmat de
un expir ct mai lent i mai complet posibil

SPIROMETRIA (continuare)
1.VOLUMELE PULMONARE STATICE
volumul curent (VT = tidal volume) = volumul de aer vehiculat n cursul respiraiei de repaus.
capacitatea vital (CV) = volumul expulzat din plmni n cursul expirului maxim.
volumul inspirator de rezerv (VIR) = volumul de aer care poate fi introdus suplimentar n plmn, de
la sfritul unui inspir de repaus.
volumul expirator de rezerv (VER) = volumul de aer care poate fi expulzat suplimentar din plmn, de
la sfritul unui expir de repaus

SPIROMETRIA (continuare)
Se ia n considerare cea mai mare valoare a volumului pulmonar msurat obinut dup trei determinri = valoarea
actual sau real a pacientului (exprimat n litri sau mililitri)
Se prefer exprimarea procentual a valorii reale fa de valoarea ideal a volumului pulmonar msurat.
Valoare teoretic, calculat cu ajutorul unor formule de regresie n funcie de ras, sex, vrst i nlime.

CV
valori normale: CV = 80-120% din CV ideal
CV = SINDROM RESTRICTIV
Spirograma normala

SPIROMETRIA (continuare)
2.VOLUMELE PULMONARE DINAMICE

Se face pe expirograma forat obinut cu ajutorul spirometrului in aceleai condiii ca la

determinarea CV
Se efectueaz un inspir maxim dup care se expir cu toat fora i rapiditatea posibil ntreaga
capacitate vital (expir maxim forat)

volumul de aer expulzat din plmni n prima secund a expiraiei maxime forate care
urmeaz unui inspir maxim = volumul expirator maxim pe secund (VEMS)

valori normale:
VEMS = 80-120% din VEMS ideal
VEMS = SINDROM RESTRICTIV
SINDROM OBSTRUCTIV

SPIROMETRIA (continuare)
2.VOLUMELE PULMONARE DINAMICE
Se prefer exprimarea procentual a VEMS-ului din CV
Indice de permeabilitate bronic (IPB) = indice Tiffneau
VEMS
IPB =

X 100

CV
valoare normal = 70%
IPB = SINDROM OBSTRUCTIV
Ventilaia maxim
Def: performana maxim a pompei toraco-pulmonar i implicit capacitatea de adaptare la effort.
Volumul maxim de aer care poate fi ventilat ntr-un minut.
V max. ind = VEMS x 30
V max. ind. cu mai mult de 20% din valoarea ideal este patologic

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

DISFUNCIE VENTILATORIE RESTRICTIV

CV
IPB normal sau
VEMS i V max. ind
cauze:

tuberculoz pulmonar, alte

pneumopatii interstiiale difuze
fibrozante
cifoscolioze, obezitate

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

DISFUNCIE VENTILATORIE OBSTRUCTIV

CV normal
IPB
VEMS i V max. ind
cauze:

astmul bronic
BPCO (bronita cronic, emfizemul
pulmonar)

PATOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

DISFUNCIE VENTILATORIE MIXT

CV
IPB
VEMS i V max. ind (sub 30% val.
teoretice)
diagnostic CERT: CPT
cauze:

TBC pulmonar asociat cu

bronit cronic

3.TESTELE BRONHOMOTORII

Sunt utilizate frecvent n clinic

Apreciaz efectul bronhomotor indus de diferite substane administrate sub form de aerosoli
pe baza modificrilor VEMS
TESTE BRONHOCONSTRICTOARE
de provocare a obstruciei
efectuate cu acetilcolin, methacolin, histamin sau diveri alergeni la indivizii asimptomatici
la care suspectm anamnestic un astm bronic , testul este semnificativ dac VEMS scade cu mai
mult de 15 - 20%
TESTE BRONHODILATATOARE
efectuate cu medicamente -adrenergice cu aciune rapid sau cu parasimpaticolitice inhalatorii
la pacienii cu sindrom obstructiv deja constituit
fie n scop diagnostic (evidenierea originii spastice a obstruciei)
fie n scop terapeutic (eficacitatea medicaiei)
testul este semnificativ dac VEMS crete cu mai mult de 10 -15%

4.DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIME

Se poate face cu ajutorul buclei flux-volum determinat cu ajutorul spirometrelor
prevzute cu traductor de flux
Inregistrarea se face n cursul unui ciclu respirator maxim i forat

inspiraie maxim - ct mai rapid posibil

expiraie maxim - ct mai rapid posibil

Bucla flux-volum - analiza grafic a fluxului de aer generat n funcie de volumul

de aer mobilizat.

Debitul expirator maxim instantaneu de

vrf (PEFR)
Valoarea cea mai mare a fluxului atins
n cursul expiraiei forate.
PEFR cu mai mult de 35% fa de
valoarea de referin apare n
sindromul obstructiv dar i n cel
restrictiv.

4.DEBITELE VENTILATORII INSTANTANEE MAXIME

Monitorizarea astmului bronic cu ajutorul peak-flowmetrelor prezint 3 zone numite
astmatozone:
Zona verde valoare ntre 80 - 100 % din valoarea a PEFR, sau din valoarea maxim a pacientului.
Zona galben valoarea ntre 50 - 80 % din valoarea teoretic a PEFR, sau din valoarea maxim a
pacientului.
Zona roie o valoare sub 50 % din valoarea teoretic a PEFR, sau din valoarea maxim a pacientului.

utilizare foarte simpl automonitorizarea

pacientului astmatic

VA MULTUMIM!!!