Scribd Logo
Cargar

¡Te damos la bienvenida a Scribd!

  • Revista ASTO Mic

    Cargado por

    arkangell86
    12 vistas32 páginas
    asto

    Derechos de autor

    © © All Rights Reserved

    Formatos disponibles

    PDF o lea en línea desde Scribd

    ¿Le pareció útil este documento?

    ¿Este contenido es inapropiado?

    Denunciar este documento
    asto

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    12 vistas32 páginas

    Revista ASTO Mic

    Cargado por

    arkangell86
    asto

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Descargue como PDF o lea en línea desde Scribd
    Marcar por contenido inapropiado
    de 32
    ia ( ane * % 2M Vs eas \\ ih NW S SS i asto.ftoub.ro Ti 4 >) S "> a” ON Vee Dy 6 ! Petes EA Banca ye ai r Feveeyivicos Atm utc Sc ae Ze Pye ae aa mBU ar wre RYE revista as@Fiatiei noastre apare multi dintre studentii facultatii ae! TaD clit oe rd aeact a pan st a SC sas PEE ene ue Nos a ted LS . ~ la EDITORIAL eNee arcs ACTIVITATI ASTO ee Maree ac SCHITA Ochi la PL Seenviaeci Uae Maes CORESPONDENT ete UU Ty CRONICI Imparat $i Sfant, Constantin Cel Mare BISERICA IN CONTEXTUL POLITIC INTERNATIONAL Diplomatia ecleziastica gl EL Serer FILM Lets cea Rea A ohana LY oar ny A Pieces 1605. 1 RECENZII Ue Nocera crc} 4 en Lt ee ar rer PX eattiscaaal Beers Toan Valahul 2 OMUL DE LANGA NOI ovis) v2 SOCIAL TVG aren carts v3 pot a Bad PONE ae Ce Vaal 26 REDESCOPERIREA BUCURESTILOR Teaver it ae v4 TEHNICI ARTISTICE DES ier ue acca Aparitia acestei publicatii s-a realizat cu sprijinul financiar al Domnului Lazar DO Ce er ecm OL alea cn lane ET} Con i (0) 1 0 oR ROA nnUC On RINDI ASTO EDITORIAL M{ASTO EDITORIAL Cu ajutorul lui Dumnezeu, revista asociatiei noastre apare si anul acesta. Ne bucuram foarte mult cd am reusit sa gasim solutii pentru ca dorinta si speranta noastra sd se concretizeze, iar acest proiect frumos sa nu se piarda. Viata studenteasca este plina de evenimente pe care fiecare dintre noi le trateaza cu mai multa sau mai putina seriozitate. Din pacate, nu toti stim sa profitam de aceasta perioadd. Sunt momente in care auzim sau vedem studenti ai facultatii noastre foarte dezamagiti de ceea ce gasesc in aceasta institutie. Multi nu au nici macar sentimentul de apartenenta fata de cadrul care ii formeaza. Din nefericire, am observat la colegii mei si mentalitatea mostenita din perioada comunista, aceea cd facultatea ,,nu este a mea, ci este a noastra, prin urmare nu am nici un motiv smi intereseze ceea ce se intampla in ea si cu ea”. Aceasta este si cauza pentru care putini studenti s-au interesat de ce Revista ASTO nu a mai aparut in primul semestru. Dar iata cd ne intoarcem cu forte noi si proaspete. Echipa redactionala este intr-o perpetua schimbare, deoarece include atat studenti din ani terminali, dar si tineri care abia au pasit in aceasta facultate. Ne dorim in continuare ca aceasta revista s4 ramana produsul unor studenti pentru studenti, de aceea ne strduim ca subiectele tratate sa fie de actualitate side un real folos pentru cititorii sai. Suntem la inceput de drum, dar va ramane pentru totdeauna o dorinta a noastra ca revista sa se dezvolte calitativ, pastrand totodata mostenirea colegilor nostri mai mari, mai precis, mottoul revistei »Publicatie in care cultura si credinta se intalnesc”. Prin efortul nostru dorim sa fim marturisitori ai credintei ortodoxe si ai culturii romanesti. Noi credem ca fiecare student din facultatea noastra trebuie sa isi asume aceste valori din ce in ce mai mult. Sunt multe lucruri pe care noi, ca studenti, trebuie sa le invatam, dar sunt si multe lucruri pe trebuie sa le spunem. Revista ASTO va ramane intodeauna o sansa pentru fiecare student din Facultatea de Teologie Ortodoxa ,,Justinian Patriarhul” din Bucuresti de a se implica in viata studenteasca, contribuind la imbunatatirea calitatii acesteia. Deaconu Petru, Presedinte Asociatia Studentilor Teologi Ortodocsi NR. 2 (20) TUNIE 2013 3 ASTO MERGEM MAI DEPARTE: CO ea ale Innuméarul trecut al acesei reviste am incercat ACTIVITATI ASTO. REVISTA scotin evidenta faptul ca ASTO continua sa se fundamenteze pe proiectele demarate de generatiile anterioare, dar n-ar fi suficient si nici corect doar sane asumam meritele altora, asa cde de datoria noastra sa ducem traditia mai departe, cu idei si actiuninot. Activitatea noastri e ceea ce ne defineste, iar rezultatele modestelor noastre strani sunt cele care ar trebui sa ji convinga pe cititorii nostri ca efortul de a fi studentiimplicati activin societatesiin viata facultati nue in zadar. Tocmai de aceea, numir de numér, fird s8 ne ‘incerce mandria, consemnam aici roadele muncii in chips, in speranta cé tot mai multi studenti se vor simti ‘ncurajatis spund:,Vreausieu!” in primul rand, ASTO a organizat pe data de 10 aprilie 2013, cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, la sediul nou al Bibliotecit Nationale Romane, concertul caritabil ,Pasi spre lumina invierii”, organizat cu prilejul apropierii sarbatorilor pascale. Cantecele religioase au fost interpretate de citre Corul Facultati de Teologie ,Justinian Patriarhul”, Corul ,,Tronos” al Patriarhiei Romane si Corala ,,Nicolae Lungu”, apartinand totPatriarhiei Romine. Aproximativ 1000 de persoane au participat la acest eveniment, potrvitestimarlior noastr, iar suma colectaté jn urma donatilor ficute de acestia a fost in valoare de 8.000 RON. Banil au fost transformatiin bunuri care aufost donate AsezimAntului Social ,,Patriarhul Justinian Marina’, prin intermediul Asociatiei ,Diaconia” a Patriarhiei Romane. Membrii asociatiel au inmanat, personal cadourile copiilor, impartasind unii altora clipe de bucurie. ‘poi, in perioada 4-5 aprilie @ avut loc ,Térgul Educatiei”, eveniment anual, care-si propune sa prezinte elevilor de liceu si nu numai oferta educational 2 faculttilor din cadrul Universitit din Bucuresti. Aceasts actiune are loc in cadrul Facultatii de Drept, iar facultatea noastri a fost reprezentaté si in acest an de voluntari ASTO, la care s-a adaugat si Pr. Prof. Dr. Stefan Buchiu, decanul facultatii noastre, care ne-a onorat cu prezenta sa ‘nmijlocul studentilor aflatila acest eveniment. Tin data de 15 aprile a fost semnat si un protocol de colaborare intre Penitenciarul Slobozia si Asociatia Studentilor Teologi Ortodocsi, avind binecuvantarea Preasfinfitului Vincenti, Episcopul Sloboziei si Calsrasilor, sub pstorirea caruia se afld persoanele aflate in aceasta institute, Prin acest protocol de colaborare ne propunem 3 organizim cit maides in cadrul penitenciarului actvitti de catehizare a persoanelor private de libertate, dar sialte ASOCIATIA STUDENTILOR TEOLOGI ORTODOCSI tipuride actiuni misionare sieducativ-religioase VA invitém in continuare sé ne contactati pe Facebook, pe site-ul www.asto.ftoub.com, telefonic sau personal pentru a puneimpreuns bazele unor proiecte de vitor! Cu ocazia sarbatorilor din jurul praznicului Nasteri Domnului a avut loc concertul caritabil marca ASTO, aflat la a doua editie, ,0ups datini, colindim!”. Cu prilejul acestui concert, sustinut cu binecuvantarea Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, a fost colectata o suma de bani pe care participantii au donat-o si care a fost transformat3 in bunuri, acestea find daruite unor mame $i copiilor acestora, pe care Asociatia Diaconia a Patriarhiei Romane ii areingri ‘in prezent exist’ numeroase proiecte pe cale de a fi puse in aplicare, dar care vor deveni vizibile la momentul potrivt. Acestea sunt, pe scurt,realizrile Asociatiel Studentilor Teologi Ortodocsi, pe care am incercat sa le expun pentrua trezi interesul cititorilor spre a ni se alétura, pentru a deveni aléturi de noi misionari in cadrul societ3tii prin intermediul activtatilor pe care le destasurdm si pe care nadajduim ca le vom desfasura si pe vitor. Tncheiem aceste randuri cu un indemn la participare activ la care v8 invit pe toti. S8 incercém impreuna $8 construim ceva trainic pentru prestigiul acestei facultati, dar si pentru a ne dezvolta ca oameni, si ne dezvoltim latura misionars, pentru c& putem face acest ucru inc& din studentie in cadrul societatii moderne in care traim. Nu putem reusi decit impreuns, iar pentru acest lucru avem nevoie de ajutorul dumneavoastri, al tuturor, de aceea vi invitm sd va alaturati noua, asa cum mentionam anterior, chiar si printr-o idee sau printr-o propunere, orice contributie find foarte importants, putand da nastere pe viitor la o actiune frumoasé prin care putem s&-i ajutam si pecei dinjurul nostru VA asteptim s8 ne trecefi pragul sediului, s& accesati site-ul asociatiei la adresa www.asto.ftoub.ro si sé nu uitém c& toate marilerealizari au pornit dela simple dei OCHII DE JAD Coborandalene trept lui. Privea ingandurat. To' ciudate se auzeau pre' schimbase. Doar elera altul. Sositrenul sn imbuizeala creat, se prinse si el ca ntr-un joc al copiliriel. Se prinse de prima bar3 de langS uss si stitea acolo, Intampinand valul de oameni cu mult curaj. Parul lui negru strlucea in lumina artificial, capul, cu ochit agers vic, se pleca sor pe spate din cdnd in cind, ingreunat de problemele care-i ficuserd mici”umbre” sub genele jucduse. Pe scaunele de ling’ el, oameni cu fete somnoroase stiteau Inghesuiti gata s ripasteze daca cineva-aratinge. Cineva de lings el motSia $i spriinea capul de el. incerc& s& se trags mai intr-o parte, dar era aglomeratie si nu reusi nimic altceva decat si primeasca céteva priviri urate pentru inghesuiala lu. Dar nu vzu aceasta si mai ncercd o data s4 se fereasc3 de cel care dormea, probabil rapus de oboseala schimbului de noapte, cici ochil birbatuluierau adénciti in orbite. O voce durs i apostrof& pentru Tneercarea luidea lisa barbatul s3 mai doarms: -Nuveriundeteimpingi? Tandculntoarse capulalenespre vocea riutScioass. Ce privestiagala mine? continu aceeasivoce. ‘Atunei pl rtrase capul, si is& barbia in piept si oft8 prelung. ‘poi ridicd sor privirea si serutd multimea. intr-un capat se auzea tn scancet de copil.Oare cine se plimba la ora asta cu un copil asa ‘mic? gandea in sinea lu. §, ca sicum mama -arflauzitintrebarea, primi sirdspuns: -Numaiplénge, pulule! Acum ajungem |a doamna doctor. 0 s8 te faci bine imediat si, dacd esti cuminte, 08 primestl so jucarie. Copilul continua saplénga, dar parca matincet. Undeva, mai aproape de el, doi Btran vorbeau despre cele ce urmausé le cumpere de lapiat3. Unul din eiscoase un puma de monede si le numara Ingindurat, vizdnd cum 0 s8 se ducé si tltimilesale cezerve pana cind va primi,,marea' luipensie In fat lui, un grup de tineri ametit de aburi alcoolulu vorbea 2gomotos, acoperind si trincdnitul trenulul Erau imbrcat) dup ultimele cerinfe ale mode’, venind probabil din cluburi, unde cheltuiseré atét de mult, int acum erau nevoli si mearg acas cu metroul. Unul dintre ei, cu 0 creasté verde ce-i delimita bine capul, vorbes cu atata ardoare despre cucerirea ficuté in club si despre ce reusise $8 facé dupa aceea. © bitrnicd se revolt ‘mpotriva limbajului tandrului, dar nu primi decst un ,ve2iti de treaba ta, mamaie, c& nu mai suntem pe vremea tal”. BStranica nu ‘mai rdspunse nimic, dar tindrul nostru, parcé trezit de neobrizarea celordin grup, réspunsein locul Separecébunulsimt nutine pasul cu vremurilenoastre! Ceidin grup priviré cludat spre el s unul intre ei spuse: -$-atrezitvocea moralitai! Cella tovardsailulizbucrirStn rs degluma bund spusd de prietenul or. ‘Se auzi numele statiei care urma, avind peronul pe partes Unde se aflatandrul. Aicise pare 3 urmau si coboare petrecdret Jn momentul tn care grupul se apropia de us3, doi dintre ei se Impiedicaré in mod voit de el, spundndu-:,Scuze, moralistule, dar stal in calea noli generatil”. “Inteligenta tine pasul cu moda", se scHITA ‘le spre metrou, se asezi tul in jurul tui parea desprins dintr-o lume noua. Sunete tutindeni. Dar era aceeasi lume dintotdeauna. Nimic nuse MEASTO lalocul unde usile vor fiin dreptul ‘auriovoce apostrofandu. in urma grupului urcard cSteva persoane, care Mlovtd,cBci el stitea la locul lui, lang usd. Aceasta localizare a lui stanjent cSlatori care abia urcaser3, Uniimurmuraser3 vorbe neplécute, pe care, totus, le auzl. Din nou, primi cu indiferentd cuvintele ruticioase. fj duse gangitor o mand peste pul capulu, parcd in ‘ncercarea de a alunga un gdnd nepotrvit. Ceva din interiorul lui volasa secerte cutoat lumea, dar asta nui state in fire, Sangelei clocotea, pulsind cu putere in vene. Simfea cum ménis era gata sa cerupi. Avea pumnilinclesta}.O brizi de aer patrunse printreusisi-1 loviin fata, darin loc si- supere mat ru, parcéfocul din else topea, ‘Auzea un eSintee cludat, soptit de usile vagonului ce se loveau la fiecare trecere prin dreptul unor coloane. Suierul brizelor tinea isonul acelui cintec, alituind o melodie pe care doar el o putea Intelege ‘nte-un col, aproape deel, dous fete Il priveaussusoteau, cBci chipul lui video traiele interioare. Se amuzau de faptul c& luase apsrarea batranel s- Infruntase pe petrecdreti. Una dintre ele sopticelelaltecé e drigut, dar pare putin ciudat. ‘Toropit de aerul rece, auzi acea remarca si privi spre ele. Cei care aurisera mica lor conversatie privird spre tanér, asteptand replica acestuia, insd tot cea ce vizu toatl lumea erau acei ochide unverde pal, care priveau cétre tinere, Dar parcé privrea luitrecea dincolo de bariera trupurilor, cSutand s& vad& inlauntrul lor. Pe buzele sale apiru un zAmbet crud. Lumea se mira de infatigarea balatului. Un fior le trecu prin suflet vizind acei ochi calzi cum scald un zimbet crud, nenatural. Un glas de femeie spuse malin soaptd ci of putin bolnay. Aceste vorbe il patrunsera in minte si ddureau, Fata lu) Incepu si tremure putin, dint se inclestaserd 51 dogetele se strinseser intro incordare surda. Numai anuntul urmétoarei sta acu s& se mailinigteasc8. Din intémplare, cele ddous tinere coborau siele acl. Tandrul se pregsteas8 coboare se Cand trenul se opritnstatie, scoase dintr-un buzunar unbaston alo extensibil ise adress fetelor: ‘Ma ajutatisi9e mine si cobor, domnisoarelor? Jn acel moment, toat8 lumes técu, isdnd capul in jos, rusinati de cole gandite despre el. Fetele nu stau ce s8facd. El Tntinse un brat sprelocul unde pina malinainte stteau ele. Una, avnd cura, 103, cde mand s-lajuti si coboare. Vru si se scuze pentru cele spuse mal devreme, dar elo oprispunandu = Nuenevoie site scur! Dincolo de vorbsria asta nevinovat se ascunde un suflet bun. Al gril, ns, laprieteni ce te inconjoars! Multumescfrumos, fetelorsi0zibuna sd aveti! SiseindepirtS de ele, verificind cu bastonul cele ce erautn faa ul lesi afar sisimgiorazd de soare cumilincaleese faa. Acum nu mai ‘avea acea fat scildat8 de furie. Era de un alb inspsimantator. Un fior I ficu 88 tresar8. Simtea din nou c3 nu mal apartine acestel lumi, care pan mai deundzi ji scildase privirea cu toate ale ei ‘Acum rim&nea amintirea. lar speranta de a mai schimba ceva fi rsiriintr-uncoltigorde nim! NR. 2 (20) TUNIE 2013 3 ASTO INTERVIU INTERVIU REVISTA SPORTUL IN VIATA DUHOVNICEASCA Leen UE OLIN in ultima vreme am obsevat cA multi dintre studentii facultatii noastre sunt preocupati de competitile sportive, in special de fotbal. Gandindu-ma ca si mie imi place acest sport si ca de multe ori nu trece nici o zi in care sanu aud informatii legate de fotbal, am hotarat ca impreuna cu llie Leonte, student la Facultatea de Teologie ,Dumitru Staniloae " din Iasi, foarte bun prieten, sa ne intalnim cu domnul dar si Alexandru Tudor, pentru a-i adresa cateva intrebari. Domnia sa este cunoscut pe plan national si intemational drept unul dintre cei mai buni arbitri romani siaavut amabilitatea sa ne raspunda la intrebarile pe care i le-am adresat. P: Stiind c& sunteti foarte apropiat de Biserica, ne putefi spune ce loc ocupa sportul in viata dumneavoastra duhovniceasca? T: Ele se cam impletesc, dupa cum gandesc eu. In amandou’ trebuie sa incerci sa faci performanta, pentru amandou’ trebuie s& lupi. Asadar, sunt trepte sitrepte. In prima instant&, sportul este folositor pentru c te educa si te disciplineaz’. Apoi, poti si-1 duci la alt nivel, poti s& iti estompezi slabiciunile. Ins cred c& cel mai bine este si urmezi_sfatul unui parinte, care mi-a spus: ytu le-ai zis s8 facd sport, c& e folositor pentru copii, dar nu era mai bine dacé le spuneal si faci metanii dimineata?”. Pentru mine, sportul este o scard, este drumul pe care incerc s& urc in viata duhovniceasca, P: Afi intémpinat probleme pentru faptul ca facefi cruce la inceputul sau in timpul unui meci? T: Bineinteles, chiar si din partea superiorilor, care mi-au interis si fac semnulSfintei Cruci. in situatia asta, mi-am intrebat duhovnicul ce si fac, iar acesta mi-a zis sé mArturisesc credinta ortodoxa oriunde as fi. Astfel, eu fac acest lueru ca o ascultae, iar cind ma ducla meci, m& duc ca la 0 ascultare, ia binecuvintare de la parintele duhovnic. Mise pare un lucru firesc, intrucat atunci cand te ducila ascultare esti siajutat de Dumnezeu P: Nuati avut probleme din partea superioril pentru cd afi continuat sd facefi semnul Sfintei Cruci? ASOCIATIA STUDENTILOR TEOLOGI ORTODOCSI T: Poate s8 fie un risc foarte mare, pentru c& dac& nu ii ascul, nu te iubesc. Dar nu este important faptul ca ei nu teiubescdin acest motiy, intrucat teiubeste Dumnezeu. je gandeam la viata de sportiv sine intrebam daca un sportiv poate sé find un post alimentar? Dar unul duhovnicesc? T:Pentru mine, postulalimentar este un ajutor. Darnu cred cd acesta poate fi considerat post. Putem si spunem ci postesti cu adevirat atunci cand te abtil de la patimi, dela ceart8 sau de la alte pacate. Dar in momentul in care te duci pe stadion trebule si fli constient c& sportul este generator de emotii si acestea nu sunt intotdeauna bune. Stadionul este un cazan cu patimi, asa gandesceu. P: Un teolog care merge pe stadion poate fi afectat de atmosferade acolo? T: Tl imprastie. Asa cred eu, Poate este foarte avansat duhovniceste, poate reuseste si se concentreze si si gseasc’ numai ce este bun, Dar este foarte greu sé faci asta, eu, la nivelul meu, nu reusesc, M-a intrebat odata un pirinte daca eu pot si ma rog acolo, i-am zis c’ nu pot, iar el m-a sfétuit si m3 rog dup ce plec de acolo. Ins3 pe teren .g8sesti si oameni de foarte mare calitate, De exemplu, un jucdtor de Liga | m-a surprins cand mi-a cerut sa stau de vorbi cu el la sférsitul jocului si cind m-a intrebat dacd in timpul meciului pot sé fac rugéciunea mintii. M-a surprins total. Lam sfétuit s& meargé si ia binecuvantare de la duhovnic $i apol si incerce. $i de fiecare dat cand ma vid cuel, indiferent de pierde, castiga, gresesc eu, greseste el, ASTO ‘mi zice : ,Slava lui Durmnezeu pentru toate!”. Lucruri ca acestea ma surprind total si arata cd sunt si sportivi de alt nivel duhovnicesc, dar care sunt discret P: Le recomandafi studentilor, in special studentilor teologi, s& mearga pe stadion, la meciuri de fotbal? T; S8 fact sport, si se ducd la competitii de calitate! Personal, dacd as putea, in loc s8 m8 duc la meciuri, m-as duce le Sfantul Munte, dar nu este aga usor, trebule s8 mai simuncesti, Una este sa te duciin pregustarea raiului sialta este si te duci pe un stadion. Poti sé faci sport dacé vrei sé ‘ti ascuti vointa, si cred ca este folositor intr-o anumita masuri, este folositor atata timp cat te ajuta sa devii mai bun, ins cdnd se transforma intr-o patima se intoarce ‘impotrivata. P: Afi spus c& stadionul este un loc in care te nelinistesti, cum controlati dumneavoastré acest lucru, cum reusiti sa va detasafi, sA nu vA Lasafi afectat? T-In primul rand, eu nu ma duc pe stadion ca microbist, ca profesionist. In al doilea rand, este foarte greu si nu te lasi afectat, mediul de acolo este foarte coroziv. Mé las in Ana lui Dumnezeu, Aceasta este cea mai bund solutie, dupa parerea mea, s asta este si solutia pe care am primit. © de la duhovnie, Dacd faci asta, esti protejat. Eu am ‘momente in foarte multe meciur in care simt cum Maica Domnului pune acopersimant peste stadion. P: Tinand cont de autoritatea pe care o aveti pe teren, au existat momente in care, fiind sub influenta unei emofii, afi luat altd decizie decat ceacorecta? T: Faci acest Iucru destul de des, In sensul tn care exist’ momente cand decizia regulamentara este una, dar simti cc trebuie si facialtceva. De exemplu, am avut osituatie la un meci, in Giulesti c&nd, conform regulamentului, ar fi trebuit s8 opresc jocul datorita punerii in pericol a integrit’tii corporale a unui portar. Se arunca cu obiecte in el. Ins& observatorul si comandantul dispozitivului de Jandarmi se rugau foarte tare de mine s8 nu opresc jocul Nu aminfeles de ce, in prima instant§, si mis-a parut c& fac ceva impotriva regulamentului. Dar nu am oprit jocul. La sfarsitul acestuia, am infeles. Dup’ 40 de minute de le terminarea jocului, unul dintre conducatori, alb la fat’, @ venit la mine sia mi-a zis: ,Acum am scpat”. Acesta era foarte speriat deoarece suporterii sparseser un plexiglass si toti2000 se aruncau unii peste altilin stadion si cddeau. Aceste persoane nu erau constiente de ceea ce faceau. Dacd as iintrerupt jocul, acestia ar fi iesit afara, unde se intalneau si vl dati seama ce se intampla. Asadar, decizia mea a fost una neregulamentar§, ins, din punctul de vedere al jandarmeriei, dar sipentru siguranta social, 2 fost 0 hotarare bund. Am fost sfétuit de un parinte INTERVIU MEASTO duhovnic cain momentul in carenu stiu ce decizie sd iau, s& ma rog. Si am momente in care iau decizii pe care nu le simt, sunt chestiuni care contrazic ratiunea, Ins cand mi uit la inregistarea jocului imi dau seama cd a fost o decizie buna. P: Daca ne uitam la sportivii de astazi, vedem cd mulfi dintre acestianu au viafd crestina. T: Depinde la ce sportivi ne uitiim. Exist’ sportivi care jocd la Manchester United si care la inceputul jocului isi indreapta privirea c&tre cer sau se pun in genunchi la mijlocul terenului, dar sunt si jucdtori ai aceleiasi echipe care nu au nicio legatura cu crestinismul. Deci, sunt ‘oamenisioameni. Incd un exemplu pozitiv este Leo Messi, care la fiecare gol is ridicd mainile spre cer. Asadar, putem lua exemplele negative, insd este bine si fim atenti si la celelalte. P: Am vazut cd afi fost premiat drept arbitrul numarul 1 din Romania ca numér de jocuri la activ. Ce aduce acest lucru in viata dumneavoastra? T: Asta iti da o anumita stabilitate si responsabilitate. in momentul in care esti privit ca un model, trebuie s8 fii un model. Dar este foarte greu sé faci acest lucru, deoarece este greu si controlezi toate lucrurile, trebuie s8 fiiatentla tot ceea ce faci atunci cand esti privitca un model, P: Orice profesionist, orice om care se dedicd unui lucru trebuie s sacrifice un alt aspect al ietii sale. Dumneavoastré cum va raportati la acestdrealitate? T: Daca vrei sé realizezi ceva in viatd, trebuie ca acel lucru 8 fie facut in spiritul celor scrise in Legenda lui Manole, adic& dac& vrei s& faci ceva trebuie s& faci jertfS si iese. Daca nu te jertfesti, nu reelizezi nimic. Pentru mine este foarte simplu, este ca o regula de trei simpla. Dac pui suflet, iese, dac3 nu pui suflet, nu iese. Asa este sicu orice lucru sau sacrificiu pe care il faci. Nu este o alt3 solutie decat s8 lupti. Ce cdutam noi in viata aceasta? Confort? Lupta este singurul drum pe careil aver. Luptaeste viat’ si viata este olupts, P: Transmitefi, dacd vrefi, un mesaj studentilor teologi! T: Sd se bucure de ceea ce au! Pentru ci citesc revista arat sunt intr-o elitd si atunci elita trebuie s& se bucure de statutul ei ss pund in valoare ceea ce are. Va mulftumim foarte mult! Cumare placere! NR. 2 (20) TUNIE 2013 3 ASTO CORESPONDENT REVISTA PROGRAMUL ERASMUS O PROVOCARE IN TREND Maria Catanescu, student anul 3, Pastorala Programul Erasmus mi-a demonstrat cA a pleca cu o bursa de studiu in strainate este un vis realizabil. Am optat pentru Danemarca intrucat cunosteam performanta modelului scandinav de protectie sociala, astfel mi- am ales sa studiez asistenta sociala intr-o tara ce exceleaza in acest domeniu. in cadrul modulului Social Pedagogy urmat la VIA University College din Arhus am acumulat cunostinte teoretice si aptitudini practice valoroase. tf babes 1) =| 0) Primul contact cu facultatea s-a dovedit a fi unul extrem de cald si prietenos, asta datorité profesorilor care ne-au intimpinat. Cadrul informal, cafeaua, ceaiul si painea cu unt care insotesc fiecare moment de respiro la danezine-au intimpinat si pe noi in prima zi de facultate Nouisprezece student internationali fiecare cu propriul background cultural si educational, ne-am intalnit in prima zi din intro week pentru a ne cunoaste. Am ascultat cu interes prezentarea fiecdruia. Chiar dacd unii erau vziil emotionati sau altii vorbeau limba engleza intr-un mod mai dificil de perceput, totusiam reusit si aflim céte ceva despre fiecare. In acest fel a inceput legstura noastra de colegialitate sprietenie Potrivit unui studiu ELI (European Lifelong Learning Indicatiors)realizat in 2010, Danemarca are cel mai bine structurat si competitiv sistem de invpamant din Europa ‘invatémantul danez promoveaza desfiintarea distantei sociale dintre profesor si student. Profesor accentueazs ideea cd ei sunt doar moderatorii procesului de ‘invatamént, iar fluxul de cunostinte si informatii circulé reciproc intre ei si studenti. De asemenea, competitivitatea invstam&ntului danez este dovedita side orientarea practic’ a studillor. De exemplu, 0 persoan’ care urmeazi integral studille de licenta in Danemarca face practic’ trei semestre din sase; astfel, la sfarsitul ciclului, absolventul va fi experimentat o gamé variat de locuri de munca si are deja abilitatile de baza in domeniu, pe lang suportul teoretic dobndit la cursuri. $i eu m-am bucurat de o interesanta experienta practic’, intrucat timp de 3 siptimani mi-am efectuat internship-ul in cadrul unei Instituli socio-medicale pentru copiicu dizabilitati severe, iin ceea ce priveste viata extrascolar’, pot spune c& aceasta a fost extrem de efervescent’. Faptul ci eram ASOCIATIA STUDENTILOR TEOLOGI ORTODOCSI ‘inconjurata constant de persoane provenind din culturi din cele mai diverse a fost o provocare, dar si o ocazie dea afla permanent cite ceva inedit Dacé din tot ce am povestit pan’ acum Danemarca pare a fi un tirém al fgduintei, ei bine, din anumite privinfe nu este deloc asa in primul rind, punctul cel mai slab pe care am remarcat in Danemarca este absenta oricarui reper spiritual. Desi luterani declarati in proportie de 79%, biserica lor nationala nu are initiative privind chestiurile sensible, astfel cB practici precum cdsétoria ‘intre homosexuali, consumul excesiv de alcool si droguri sau eutanasia sunt tolerate prin faptul cS nu existS misuri prohibitive, Mai mult ins8, Danemarca, cea mai veche monarhie din Europa devine si prima tara care legalizeaza cisitorile intre persoane de acclasi sex, acest lucru intimplindu-se nu mai tarziu de anul 1989, Revenirea in tard a fost cea mai dura parte a experientei Erasmus, chiar dac¥ intlnirea cu oamenii si locurile dragi mie au constituit momente minunate. Obisnuit’ cu locurile unde se respect regulile s unde este natural s8 nu deranjezi, jignesti, afectezi pe cei din jur in vreun fel, am fost cuprinsi de 0 senzatie ciudat’ de disconfort si nostalgie e&nd m-am regésit In mijlocul unor situatii nu tocmai placute, unde bunul simt si disciplina se regasesc intro misurd infims. Cu toate acestea, curdnd m-am readaptat mediului de provenienta, ténjind, ins8, dupa locurilein care grija pentru om este la mare cinste. i aan 2022 CRONICI iMPARAT SI SFANT, CONSTANTIN CEL MARE” MEASTO Constantin cel Mare (306-337), imparat al crestinilor, s-a nascut, dupa marturiile istoricilor (Eusebiu de Cezareea, Socrate si Sozomen), la sfarsitul lunii februarie a anului 273, traind 64 de ani, adica dublul perioadei domniei sale. Constantin a avut norocul unor paringi buni si pare sa fi mostenit cele mai bune calititi ale fiecdruia — calitati necesare unui om care urmeazi si ajungi la conducerea statului roman, confruntat cu numeroasele momente de crizain secolulal|il-lea(p. 32). Elena, mama lui Constantin, provenea dintr-o familie umilg, din nordul Bithyniei (Turcia de astazi), find o simpla hangit’ (stabularia). Tat8l viitorului imparat sfant a fost Flavius Constantius, originar din Illyricum (parte rasSritean’ a centurii imperiale de provincii, aflate la sud de regiunea Dunsrii Centrale), Buvernator al provinciei Dalmatia, apoi ales Caesarin Apus dupa douazeci de ani de la nasterea fiului sau. Importanta functiei sale la determinat s8-si pardseascé sotia sifiul, de rigini mai putin nobile, pentru a se casatori cu fica lui Augustus, imparatul principal Timp de doisprezece ani, Constantin este pregitit de cStre tatal sdu, de la distanta, in vederea successiunii imperiale. In toata aceasta perioada, mama sa, Elena, i-a rimas aldturi, nedorind sa se mai recasdtoreasca, dedicdndu-se in intregime unicului séu fiu, Drept reali multumire, peste ani, cand va ajunge ‘impirat, Constantin, 0 va numi Augusta (imparateasa a lumii romane). De numele ei este legat celebrul pelerinaj la Locurile Sfinte, construirea a numeroase edificii crestine, ca si impresionantele danii facute locuitorilor din acele regiuni Dealul Golgota, ‘impreund cu Mormantul Mantuitorului fuseser’ ocupate de temple pagane in timpul imparatului Hadrian (117: 138), raménénd astfel pana in vremea lui Constantin cel Mare. Acesta trimite scrisori Episcopului Macarie al lerusalimului, n care Tl anunté cu privire la hotdrarea sade a distruge templele pagane si de a descoperi Sfantul Mormant: Nu am grija mai mare decat cum si impodobesc mai bine acel loc sfant pe care, sub cilauzire divind, l-am scos de sub greutatea urias& a venerdrii pagdne; un loc care fusese considerat sfant de la inceput de catre Dumnezeu ‘nsusi, dar care acum apare chiar mai sfant, cicia adus la lumin& dovada claré aPatimilor Mantuitorulul. (Eusebiude Cezareea, Vita Constantin’). intregul complex crestin, inceput in vestul parti centrale a orasului, ,vine dinspre Poarta Damascului, dinspre zidul de nord spre Muntele Sion in zona de sud- vest. lerusalimului.A fost construitin opt ani (327-335) i s-a bucurat de laude atat din partea istorcilor, cat si din partea pelerinilor. Deosebit de impresionat de frumusejea locului, Eusebiu de Cezareea firma in Vita Constantini, un important iavor istoric, de altfel, cs... poate spune cd era al doilea si noul lerusalim despre care vorbeau cuvintele profetilor. Reformele imparatului Constantin cel Mare, realizate jn aproape toate domeniile Vietii sociale, ca o continuare fireascd ale celor date de catre Diocletian (284- 305), au ramas bine cunoscute de-a lungul istoriei. Astfel, din punct de vedere politic, succesiunea la tron cu mai multi imparati va fi norma in Antichitatea tarzie (p. 244), reusind si se pistreze peste veacuri, pana in vremurile moderne, prin intermediul farilor din Rusia si al regilor de drept divin din ‘intreaga Europa. De asemenea, a reusit si organizeze mult mai ficient serviciul militar, separand fortele de frontier’ de cele mobile, coordonand operatiunile militare ale celor ints Constans si Constantius al IHlea, fili mpratului, au continuat dezvoltarea economiei inceputé de tatal lor, prin emiterea monedelor fin desenate. Cele de aur erau folosite pentru tranzactile majore, iar cele din bronz NR. 2 (20) TUNIE 2013 MASTO pentru schimburi cotidiene. Nu este neglijat8 nici sfera cultural-eligioasd, in anul 336 sarbitorindu-se Nasterea Domnuluilisus Hristos, n locul rtualurilor de pan atunci,, dedicate lui Saturn siSol. PSrerile istoricilor cu privire la viata si activitatea ‘imparatului sunt impértite. in timp ce unii apreciazs Uimitoarele sale reforme, fri a ignora vreo victorie politics sau religioas& a lui, alti ti condamna lungul drum, pe care a avut de parcurs spre Adevir si executarea ‘numerosilor adversari politic, chiar din interiorul familiei, sale (uciderea propriului sdu cumnat, Liciniu, sia fiului su, Crispus). Cert este ci, desi influentat de religia tatdlui siu multi ani, folosindu-se de mult tact, Constantin a fost capabil nu numai s& proclame o religie cresting a intregului stat, ci si si i devina adept al acesteia (cu toate ci a primit botezul abia pe patul de moarte), {nsé far’ ao impune absolut niciunei persoane, propovaduind libertatea credintei. De asemenea, contributia sa tm cadrul Primului Sinod Ecumenic de la Niceea (325), convocat chiar de el, nu poate fi negata de nimeni de-a lungul intregului curs istoric. Stabilirea datei Pastilor, redactarea primelor articole din Crez, legalizarea Duminicii drept 2i de rugaciune oficial’, inlesnirea transmiterii Noului Testament, mutarea capitalei la Constantinopol (inaugurata la 11 mai 330), construirea a nenumarate edificicrestine pe intreaga {ntindere a imperiului pot fi asociate cu personalitatea impresionanta a ‘impératului Constantin, Abil strateg militar, a adaptat o parte din reformele lui Diocletian pentru a-si consolida politica interna si extern’, pentru a putea tine piept atacurilor neasteptate, uneori, chiar din partea supusilor si. Datorit8 actiunilor sale majore de protectie a Bisericil, dar sia structurii statului, de necontestat, -a fost preluat numele de catre successorii sii. Astfel, cei care fi urmau la tron, desfésurdnd o activitate pretuité peste veacuri, primeau apelativul de noul Constantin. De asemenea, sotiilor lor implicate le era atribuit uneori numele denoua Elena. Constantin a manifestat o profund3 admiratie fata de ASOCIATIA STUDENTILOR TEOLOGI ORTODOCSI CRONICI REVISTA trimiterea si propovéiduirea Sfintilor Apostoli, de totala lor dSruire, de misiunea lor de neinlocuit. Elji numeste intr-o, predic’ proprie: cei mai buni cameni ai timpurilor lor (p. 239), Putem afirma c& isi dorea cu siguranta s& continue opera lor, fécdndu-si din aceasta un scop al vieti. mparatul porunceste s8 fie construit un edificiu de-a dreptul impresionant in capital, cu hramul Sfintilor Apostoli, cu doringa de a le mentine vie amintirea, situat pe colina cea mai inalt3, in mijlocul unei piete publice, avand o arhitecturd deosebitd, strélucitor decoraté, De fapt, alesese acest loc cu géndul la propria moarte,

    También podría gustarte