Analizatorul Kinestezic

ION LIVIA; MORARIU RAMONA; NICORICI

ANDREEA; SORESCU MATEI; STOICAN
AUREL; SINGUREANU FILIPA.
CLASA XI G

Introducere
Analiza fina si coordonarea miscarilor necesita o

permanenta informare a sistemului nervos central

asupra pozitiei spatiale a corpului, a segmentelor
sale si, in mod special, asupra gradului de contractie
a muschilor, informatii furnizate de analizatorul
kinestezic.

Structura analizatorului kinestezic

Creierul reuseste sa coordoneze miscarile voluntare printr-

un reglaj central diferentiat, in care informatiile emise de

receptorii vestibulari si de receptorii musculari ajung la
centrii nervosi care coordoneaza tonusul, postura, gesturile
in raport cu intentia. Printr-un sistem de feed-back,
comanda este controlata clipa de clipa prin efectul produs.
Miscarea este rezultatul actiunii de ansamblu a organului
de simt kinestezic, format din milioane de receptori
microscopici, denumiti proprioceptori, dispusi in milioane
de fascicule musculare, tendoane, articulatii si ligamente.

Proprioceptori

Pg. 45.

Segmentul periferic
Este reprezentat de receptori specifici, numiti

proprioceptori si sunt de mai multe tipuri:

Terminatii nervoase libere-se afla in toata grosimea
capsulei articulare; receptioneaza stimuli durerosi
Organe tendinoase Golgi-situate in zona de jonctiune
dintre muschi si tendoane; sunt formati dintr-o retea de
fibre nervoase prevazute cu terminatii butonale (dendrite
ale neuronilor din ganglioni spinali) si sunt stimulati de
contractia musculara. Monitorizeaza continuu tensiunea
produsa in tendoane si ajuta la prevenirea contractiei
musculare excesive sau a alungirii exagerate a muschiului.

Localizarea corpusculilor golgi

Segmentul periferic
Corpusculii Vater Pacini-dispusi in tendoane,

capsule articulare, ligamente si periost; sunt sensibili

la miscari si modificari de presiune
Corpusculii Ruffini- localizati in stratul superficial al
capsulei articulare; receptioneaza pozitia si miscarile
din articulatii
Fusurile neuromusculare- se gasesc printre fibrele
musculare, receptionand viteza si gradul de intindere
al muschiului.

Fusurile neuromusculare
Sunt formate din 5-10 fibre musculare striate cu

structura modificata (fibre intrafusale), invelite intro capsula conjunctiva si dispuse paralel printre
fibrele musculare propriu-zise (fibre extrafusale)
O fibra musculara intrafusala prezinta o portiune
centrala voluminoasa, cu mai multi nuclei,
necontractila si doua extremitati striate, contractile,
care se prinde de tendoane.
Fusurile au inervatie senzitiva si motorie.

Fusul neuromuscular

Inervatia senzitiva
Este formata din:
Terminatii primare spiralate (dendrite ale neuronilor

senzitivi din ganglionul spinal), situate in zona

centrala a fibrei intrafusale;
Tereminatii secundare, numite fibre in buchet,
situate la extremitatile zonei centrale, de o parte si de
alta a terminatiilor spiralate.

Inervatia motorie
Se afla la nivelul capetelor contractile ale fibrei

intrafusale
Este reprezentata de fibre nervoase cu originea in
neuronii motori gamma de la nivelul coarnelor
anterioare ale maduvei, motoneuronii alfa fiind
distribuiti fibrelor extrafusale.

Functionarea fusului neuromuscular

Fusul neuromuscular receptioneaza viteza si gradul de intindere a

muschiului si informeaza sistemul nervos central in vederea elaborarii

raspunsului corespunzator.
Axonii motoneuronilor gamma determina contractia capetelor fusului
neuromuscular, ceea ce duce la intinderea zonei centrale. Astfel, duce la
stimularea fibrelor senzitive si secundare. Impulsurile de la aceste terminatii
ajung la motoneuronii alfa, care vor determina contractia fibrelor extrafusale.
In mod obisnuit, contractia este declansata prin impulsuri care vin
concomitent prin motoneuronii alfa si gamma.
Fibrele aferente spiralate au viteza mare de conducere a impulsului nervos,
fiind stimulate de modificari ale lungimii muschiului si de viteza cu care se
produc aceste modificari.
Fibrele in buchet au viteza de conducere mai mica si sunt stimulate doar de
modificare lungimii muschiului.
Fusul neuromuscular este singurul receptor care se adapteaza si nu oboseste.

Functionarea fusului neuromuscular

Pg. 46.

Segmentul intermediar

Este reprezentat de doua cai ale sensibilitatii

proprioceptive:
Constiente-caile spino-bulbare; pentru simtul pozitiei si
al miscarii in spatiu
Inconstiente-caile spinocerebeloase; pentru activitatea
reflexa de contractei tonica a muschilor (simtul
tonusului muscular)
Impulsurile aferente de la proprioceptorii musculoarticulari se transmit prin fibre nervoase senzitive pana
la maduva, apoi spre centrii superiori, prin intermediul
celor doua cai.

Segmentul central
Este situat in zona senzitivo-motorie (parieto-frontala),

unde are loc analiza informatiilor aduse pe caile

sensibilitatii proprioceptive constiente si transformarea
lor in senzatii si actiunii motorii tonice corective.
Alaturi de analizatorul vizual, cutanat si vestibular,
analizatorul kinestezic regleaza activitatea reflexa pentru
mentinerea echilibrului si coordonarea miscarilor.
Analizatorul kinestezic informeaza permanent sistemul
central nervos despre pozitia corpului in spatiu si despre
gradul de contractie a muschilor.