101... MONTAJE ELECTRONICE < ilie mihaescu & sergiu flori¢a ELECTRONICECUVINT Electronica — cuvint cu rezonanje vaste in lume pineste un domeniu care strabate aproape tot ce e I progres si dezvollare tncepind cu viata privald a 0 trecind prin marile industri pind la zborurile cos Daca, pint acum, un indice al gradului de dezvol economicd tl constituie consumul de ofel pe cap de locui este foarte probabil ca o cifra care sa reprezinte ,consumt de electronica st aibd aceeasi valoare de apreciere. In fara noastrd, electronica joaca un rol de frunte si ct ramuré industriald se situeazd prioritar in domeniul de virf al dezvoltarii, tntrunind sufragiile unanime privind i ile materiale si pregdtirea de cadre. De alifel, in afirmérii plenare a revolufiei tehni tuluror ramurilor economice ‘sint marcate de prezenfa electronicii ca instrument de investigare si cercetare, aulomatizare a procesului de pro- ducfie, de protecfie si avertizare, de ridicare a randamentului instalafiilor de producfie si chiar de conducere direct a proceselor tehnologice. Evident, aceasta conduce la re- considerdtri privind formarea tinerilor specialisti astfel tnett deprinderile profesionale sd-si gdseasca locul tned din primii ani de scoald, alaturi de cunostintele teoretice. Adresindu-se tineretului, tovartisul Nicolae Ceausescu tl indeamnd cu o grija pdrinteasca de la Tribuna Congresu- lui al X-lea al Uniunii Tineretului Comunist: ,,...trebuie si-{i insusesti permanent tot ce a creat mai bun omenirea in domeniul stiinjei, al cunoasterii, si stapinesti la perfectie cunostintele tehnice si stiintifice cele mai moderne, si poli actiona cu rezultate cit mai bune intr- unul din sectoarele vietii economico-sociale 4 colectia cristal 4fens, cartea de fald este racordati la procesul fmplu al educafiei tineretului prin muncé si pen- %, proces tn care, in mod firese, materialul docu- jupio pondere importanté. Suita de scheme elec~ jrezentate, in marea lor majoritate rod al unei jate experienfe practice, tsi propune si stimulece linerilor pentru. exercifiul practic. in general yi instrucliile electronice inspecial. Sint infétisate, la unele scheme mai simple tn componen{a, in pentru acei tineri care sint in faza de yalfabet ic", reusita functionald a montajului contribuind area cunostin{elor insusite. Gradul sporil de difi- fe al altor montaje aduce in fafa constructorilor tori utilizarea unor componente si tehnici moderne, L ce slimuleaza gindirea tehnica constituind, poate, chiar e de creatie ale viitorului specialist. Capitolele lucrdrii sint deci esalonate dupa crileriile nintite sau care se pot deslusi pe parcurs. Astfel, in apitolul I sint prezentate diferite alimentatoare consi- dertndu-se ca orice constructor trebuie sd-si procure mai tnlti sursa energie la care st branseze montajele experi- mentale. Capitolul II cuprinde schemele unor aparate de mdsura si control ca: voltmetre electronice, generatoare de qudioradiofrecven{it, frecvenimetre, generatoare de bare TV, verificator pentru cristale de cuar] elc., adicd aparale necesare construirii si regldrii montajelor electronice. In capitolele urmatoare sint prezentate si comentate, pen- tru mai mullé usurinfa in realizarea lor, amplificatoare de audio si radiofrecven{a, mixere, amplificaloare de antend, receptoare simple cit si receptoare speciale pentru gama undelor scurle, oscilaloare, emifatoare etc. Lucrarea se incheie cu infafisarea unor montaje electronice moderne cumsint, de pildd, traductoarele cll si unele miniaulomati- sari care nu reprezinta doar un simplu divertisment, ci au multiple aplicafii practice. In incheiere, dorim succes tuluror tinerilor care vor trece la realizarea acestor montaje iar pentru elapa wrmd- toare, construcfii dupa scheme proprit. AUTORIL 4 colectia cristal 4 Marea majoritate a montajelor electronice ew zitive semiconductoare prezentate in lucrarea sint alimentate la tensiuni pind la 24 V si cure nu depigese 1 A. Din acest motiv si sursele de ali tare au parametrii incadrati in aceste limite. In praetied, se intilnese urmatoarele tipuri rept zentative de surse: — on tensiune fix’, — cu tensiune reglabil: — in trepte; — continun, prevazute cu: — protectie la supracurent; — protectie la seurteircuit. De asemenea, sursele pot si debiteze o tensiune stabilizata fafa de variatiile de refea si fata de curentul absorbit de sareina (in limite prestabilite). Sursele de alimentare cu tensiune fixi se utilizeazi, in general, pentru inedrcarea acumulatoarelor sau alimentarea mon- tajelor finite cum ar fi radioreceptoare, amplificatoare de audiofrecventa, dispozitive electronice, Pentru inedrcarea acumulatoarelor pastila de 1,25 V tip uscat, se pot folosi schemele clectronice din figurile 1 si 2. Aceste montaje folosese pentru coborirea tensiunii fie un transformator de sonerie fie un condensator. Se stie ef orice condensator prezint&i o anume reac~ tanta in funefie de freevenfa curentului ce trece prin el: 4 colectia cristalshema de principiu a unui redresor freeventa in Hz (in cazul alimenti retea, [=50 Hz); — capacitatea condensatorului in pF. tabelul 1 sint indicate reactantele capacitive pen- citeva valori uzuale de condensatoare, iar in tabelul sint indicate tensiunile de iesire in functie de capaci- a condensatorului utilizat, de la ‘Tabetal 1 ‘Tabelul 2 Cur} cy Cur] | uv) | (0,001 32M oa zie O01 320 k 02 6 of wk 05 ° 10 a0 06 2 aye nooo cor ome 2eINGOO1 Fig, 2. Schema wz0v de principiu a redresorului ard trans- 8 : formator 4 colectia cristal 4 Curentul maxim admis printr-un co! dat de relatia i 2 [4] in care: U_— tensiunea eficace in voll X, — reactanta capacitiva in Q. Se va avea in vedere ca sii nu se depaseasca absorbit de consumator (in eazul acumulatoj va lua in considerare 1/10 I, acumulator). Facem mentiunea cd un transformator de poate debita un curent de 0,8—1 A. In cazul in dorese alte valori de tensiune sau curent decit ct transformatorului de sonerie, se poate calcula w tip de transformator cunoscind in prealabil tens! si curentul din secundar U, si I,, astfel: 1 — Se determina puterea din secundarul tr formatorului PW] ULV] xLfA]- Intrucit randamentul transformatorului este de cca 80%, se va lua in considerare o putere real’ P=1,2P,. 2 — Sectiunea miezului se calculeazi cu formula: $=1,2V12 P, [em"],— iar numirul de spire in secundar este dat cu suficienta precizie de formula: n,=554U,, iar in primar: 1 n,=502 Uy. 3 — Diametrul conductorului se stabileste finind seama de recomandarea c& se admite o densitate de 2 Ajmm’, 4 — Curentul in -inffigurarea primard este: PIW] WET, 2 Taw L ] % 4 colectia cristal 4Fig. 3. Tensiunea este apoi redresata cu diode semiconduc- toare, tensiune care dup’ redresare va fi filtrata eu condensatoare electrolitice ale cdror valori sint, de re- guli, cuprinse intre 1000 si 4700 pF. In cazul in care se solicit o valoare anume a tensiunii stabilizate, se va utiliza montajul din figura 3 in care, dupa ce tensiunea este redresata si filtrata, se aplic& pe colectorul unui tranzistor npn (2 N 3055, BD 136 sau GD 508) a carui stare de conductie este in functie de tensiunea de polarizare a bazei sale. Tensiunea din baza este stabilizaté cu 0 diodi Zener (caracteristica sa fiind in funetie de valoarea tensiunii de iesire) care, in general, admite un curent mai mare decit curentul de baz al tranzistorului. In acest. fel, in emitorul tranzistorului se va obfine o tensiune stabilizat& in functie de caracteristica diodei Zener. In tabelul ane- xat figurii 3 sint indicate si valorile rezistentei R, si tipul diodei in functie de tensitmea de iesire. Reamintim ca in funcfie de tensiunea de polarizare a bazei tranzistorului de putere se poate obtine o tensiune variabila la ieyire U,. Montajul din figura 4 aplica 19 acest principiu astfel ei pe baza tranzistorului pnp 4 colectia cristal 4 Fig, 4, Schema redresorului cu tensiune (ASZ 18, EFT 250, OC 26) se aplic’ o tensiune vai obtinuté din emitorul tranzistorului prp (BC 327; 124), Tranzistorului T, i se poate modifica tens de polarizare a bazei printr-un divizor potentiom (P=10 kQ). Butonul potentiometrului va indicind valoarea tensiunii de iesire. In cazul in care se doreste ca tensiunea obtinutd si fie si stabilizata, atunci tensiunea de polarizare a bazei tranzistoarelor T; si T, (fig. 5) va fi stabilizata cu doua diode Zener (DZ 312 sau PL 12 Z) legate in serie. SFT 20 SFr 212 oc 26 Fig, 5. Schema redresorului cu tensiune reglabild si stabilizati 11 4 colectia cristal 4