Codul Divin Al Vietii - Kazuo Murakami

CoDUr DrvrN Ar VrrTrr
Timpdemulliani,caracteristicile
genetice
caresetransmit
delao
generalie
laaltaaufostconsiderate
imutabile:
,Nupolifacenimicin
direclia
asta,
esteereditar'i
erafraza
repetata
lafeldedescao montro.
Darstudiirecente
aratdcamediulinconjur5tor
giallifactoriexterni
influenleazd
modulin caregenele
funclioneaza.
in afaridefactorii
flzicigichimici,
dejacunoscu!i,
Dr.Kazuo
Murakami
neoferdo nouaperspectivi:
modulin caregAndim
poateactiva
geneinactive
gidezactiva
geneactive.Totodata,
factorii
mentali
(cum
negativi(de
pozitivi
exemplu
stresul)gi
ar
5iemolionali- auo mareinfluenti
fi bucuria,
gispiritualitatea)
recunoStinla
in activarea
genelor
giin a transforma
saudezactivarea
astfel
personalitatea
giinfali5area
umana.
in bazanoilordescoperiri
gia propriilor
autorul
observalii,
5tiinlifice
cdrliiCoduldivinol vie,tiine
invalicumsi netrezimaptitudinile
latente
laoricevarstS.
Cum?Dr.Murakami
susline
ci o atitudine
gi
pozitiv;poateactiva
genelenecesare
pentrua aducesuccesul
pecele
fericirea
in vialanoastrd,
in acelagi
timpdelactiv6ndu-le
genetic;"negative.
proces,,g6ndire
o
abordare
Elnumegte
acest
gtiintifici
lui9ia
princultivarea
a controlul
entuziasmu
ui genelor,
inspiratiei.
PDF compression, OCR, web optimization using a watermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
CODULDIVIN
AL VTBTII
)
Descoperitalenteascunse,
inscrise
in propriul ADN
Dr. KazuoMurakami
Traducere:Ruxandra Comga
CupnrNs
PnrrnlA 7
lNrnoouceRx15
I
DnscmnensA
MIsTERULUT
vrrln 29
n
Cuu se NEAcrrvAMcsNrrr 5l
m
Atmuonqte
TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT

TNFLUEMAcrNrLE 77
TV
Lrcln DEvrATAorNrenoneron105
v
Mnecorrrn TTeARULUT
vrElrr125
VI
lMsrNeREe
$Trrv;Ercu orum-rr153
P nE FATA
Cihe cititori
in octombfie 2004, am fost invitat sd particip
impreun6 cu al.ti noud oameni de gtiinld gi
vizionari la
dintre budism gi qtiin!6", o
"Dialogul
reuniune bienald gdzduitd de sfinfia sa, Dalai
Lama, la rezidenla din Dharmsala, India. Dalai
Lama citise despre cercetarea mea cu privire la
modul in care rflsul influenlnazl, genele gi a fost
deosebit de interesat de ea. Actorul Richard Gere,
care a fost invitat la reuniune, a manifestat un
mare interes fafi de prezentarea mea. Aceastd
c-artecuprinde aproape tot ce s-a discutat la reuniunea respectivd.
Cercetarea in domeniul gtiinlelor naturii
avanseazd intr-un ritm uimitor, depd$ind chiar
agteptdrile celor care lucreazd in domeniu.
Genomul uman a fost complet decodificat doar cu
cdliva ani in urmd. Acum dispunem de mijloacele
gi de abilitdfile necesare pentru a descifra tiparul
I
C o o u l , D r v r r , {e l V l n l l l
PnnrnlA
corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd

descifrarea codului genetic va rezolva misterul
vielii, a devenit din ce in ce mai evident ci viala
nu e atAt de simpld.
t ehier
. Din cdte am observat din

studiile efectuate qi din propria mea experienfd,
pare si stimuleze
genele pozitive gi si deblocheze potenlialul unei
persoane. $i mai uimitor insd este faptul cd.
poate fi generat de
plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in

domeniul gtiintelor naturii de pesf.e.nafuuZ9*c_i_de
ani, din care
_:bdic-at
eer.c$sii-genetice.
acestei cdrti este de a
transmite insp-Latig_g!*p_riza g.i uimirea pe care
le.am resimlit atdt ca urmare a confinutului, cdt gi
a procesului acestei cercetdri gi de a vd impdrtdgi
cum putefi aplica unele dintre aceste descoperiri
in viata de zi cu zi
Existd doud chestiuni pe care doresc in mod
special sd vi le comunic. prima este degcoperirea
e-clle
oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii

lipsa inclinaliei spre spor! pe pdrinfi? EtdevE.rt
c
a influenfeazd. caracteristicile gi abi_
litdfile individuale. Dar, degi aceste trdsdturi se
transmit genetic,
e.
?te
gulat, de exemplu,
."1";
cggdUcJa-igb_UnalalreA_Jgnucului*mfipcul-sr$ia
sannta.tii gi, in acelagi timp, dgzeeUyeaalgenete
nociv-e.
poate declangagi el
.Un
experiment recent pe care l-am pus in practicd gi
pe care il voi descrie pe larg putin mai t0rziu, a
ardtatcexa$rlre-drrse-in-Eodse-qutfjsatly-niv-elul
dedrlsoaa-gl gg4geJa .di_abetiq-i*dupamas6. An
identificat apoi genele,,gpecificecare sunt activate
po4tc, gti_q4l_q.!iVg.g3 *9-"89!9-*. Dacd
vom invdta cum sd activdm genele pozitive gi sd le
dezactivim pe cele negative, am putea dispune de
posibilitdli infinite pentru a spori potenlialul
uman.
Oea de'a doua chestiune prezentatd in aceastd
carte o reprezinti
dgqprc--ceea* -ce-.
- facqqi
iu-csnjoar.d. Sjslsmul--enzunetjelh-ormonal
gene.le-qorelatecare provoacd hipertensiunea constituie preocuparea mea de o viafd. $i totugi, tn
ciuda aproape unui secol de cercetdri intense efectuate de numerogi oameni de gtiinf6 capabili,
mare parte chiar qi din acest subiect rdmdne
necunoscutd.
i' este un -lqister , uimitor.
9
Conul DlvrN ll
PREFATA
Vrpru
Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi

ceva foarte simplu, d.pr+pr nacatpsingura flinte
qmana nU ar put
n
a_hp_r_ggl_ilpl.-$_r--,"?
sis_temulul nerves automat,
tpelglq4gEde--4qastre-.viJale.inclu siv re spiralia gi
circulalia sangvind, I
penrru a ne
menline in viafd
sau freo
_neastri. Qeqg!_g.
_4-gastre
controleazi acestesisteme vitale gi, in acest scop,
. Cdnd una dintre
ele incepe sd funcf,oneze,o alta rispunde oprindu-gi
activitatea sau, dimpotrivd, lucrAnd qi mai intens,
armonizdnd gi reglAnd sistemul ca pe un tot
unitar.
o
r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident,

_qu.l_oLcqt_ -sub
iul_-in-fjpile zrm_a_l
rrUmcle*.de-celrrl5.
Natura noastrd umand ne impinge si cdutdm
sd cunoagtem necunoscutul gi si incercim sd
inlelegem neinfelesul. ,Ce e nou?" e refrenul constant al omului de gtiin!6, demonstrdnd cd destinul gtiinlei este de a evolua. Atdta timp cdt curiozitatea noastrd fundamentald nu se va schimba,
gtiinla va continua sE progreseze. N-oi. date Si
descoperiri, mai ales in gtiinlele naturii, au efecte
imediate, conducdnd la o noud tehnologie, la
tehnici imbundtdlite de reproducfie in cregterea
animalelor sau la crearea de noi medicamente.
Drept
""-:"
;
iil
pasguL-di4-purArnteloplsre.
trebuie sd se afle in spatele armoniei
lumii noastre.
de
pglttrtl g -decgdc--acest-concept; ca-om
de gtiin!6, am ales sd-l numesc
m6re!". Desi
"Ceva
_e__g!el4e__pe-reep-qt
.cu slmturjle
Lq4stre, l
ii,
tic e un lucru cu adevdrat miraqi
culos;
totugi gi
Ua.qgl.-eg_e__chiar.-"fulLuke
. $tim ca
cggg!'
gi.tplq$i
,
lentul a mii de cirfi,
e_ pgllfAt_in
10
interiorul
rjlglne-p-e.Etf !rtotdgqunaosabie-c,u-doutrtii$rui.
'Chestiunea
centrald in dezbaterea cu privire
la slgnarca--maJri
nu e tehnologia, ci mai
degrabd
.@ebui
sd
creezi o eopie fizied e prosi-:mergpm?
u?
prrei persoane doer npntru cF .trei acest
gi
posibil
tehnologia fac
lucrul respectiv,
$tiinfa
dar oamenii sunt cei care decid daci sd-l pund in
practicd sau nu gi
. N,er-tlebsr sa-fin
Sege q+t+ti=m=c4
a!A!-dear-osa-uti.
_lata,ipc-lusiv
"_gi nu
a noastr6,
11
PnnrnTA
Conul Drvrx al Vrnrrr

"ulnane.
fgq_qgqra-lenatural,
cliar
dase aQel lucru
este
pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea

este insuficientd dacd e bazald.exclusivpe eticd.
lrdim nucslgjld pulefi! noaqlr,esarla_apqgleloa
p_y1t-t_srq,tia
cf-+elde_g1ghg
a nenumdr"j"
ti"ii
"tit noasc?I9_g$f.9trr-r.pe
in viata
a noastri. AdsgtAn_d
trd
pentru
pqteq. sd ne activdm gennle,.inacti,ve
gi
si lisim cale liberd unui mod de a trdi nou gi
minunat.
Ca fondator al Institutului pentru studiul
rqlatiei--p-in-t-e'geni,rcalizez
e sd
dgvsdeesce
-,q[-Je1-i-q{9e._!u9g13g,
r$S[ie,*resastln$a
p9! agtiya
. Rezultatul experimentului cu
privire la rds menfionat mai deweme reprezintd
iacercetdrii
Bnlg*l*Bggpjr*e__dp_g.q_pge.g_re.Evoluf
noastre ar putea oferi o explicafie pentru ade
virurile pe care ni le.autransmis Buddhagi lisus,
descrisein termenii mccanis-D0ulutgeA_e.tlg
dg qctiYflre/4%:+guv're.
Daci ag fi indrdznit sa spun cu _d_o-udzeci
de
pot-activa".genele,
ani in urmd cd
_t-9
91ie
..-c-n.
"gc_g-ag!ges.te-",ne$tiintificd,
o_a_pp,ni
{p1.ns4nr: .dp
de qtiinfd .care impdrlagesc opinia-mee".su.
la
puterea.,mintii..a*--crnscut.
De fapt, sgy44!n
t2
a" .ef.9cJ11,qgp6
e;p-e-f-1tr94te pentl-g-- a
!n cqle f-e,lgr{lerbllqepi-infls!4!elege
,la
cd mi,ntea nu -are legltud'cu bunislarca fwicd. Pdni cdnd o vom face, va fi dificil sd
numai prin metodele qtiinlifice
elimindm
conventionale. Ca oameni de gtiinld gi parte a unei
comunitdti internafionale, trebuie sd depunem
mai mult efort qi sd sacrificdm mai multe resurse
in lumea in care trdim
pentru qhrdiereleintii.
astdzi intdlnim multe probleme fdrd solulii uqoare.
$1
reciproc, dacd
, cre*g-qig qQ-m-pleieze
dorim sE gdsim rispunsurile. Sper ca lucrarea de
fatd va fi utild in aceasti privinta.
in efortul meu de a infelege, am avut norocul
de a intdlni numerogi oameni minunafi. ii sunt
mai ales indatorat doamnei doctor Reona Ezaki,
laureatd a premiului Nobel gi fostd directoare a
Universitdfii Tsukuba; gi doctorului Hisateru
Mitsuda, profesor emerit al Universitd.tii Kyoto 9i
mentorul meu de o viati, pentru sfaturile lor dea
lufrgul multor ani. Profit de aceastd ocazie pentru
a-mi exprima din inimd recunoqtinfa.
AS dori sd mu$umesc sfintiei sale, Dalai
Lama, pentru aprobarea cercetdrii mele. Vreau, de
asemenea,sd-mi exprim aprecierea sincer6 fald de
Richard Cohn 9i Cynthia Black de la editura
Beyond Words Publishing, Inc., 9i traducitoarei
Cathy Hirano pentru asistenla acordatd la publi13
Coour,Drvrlrel Vrnrrr
carea acestei cdrfi. Versiuneajaponezd s-a vdndut
in peste 200.000 de exemplare$i a$tept cu nerdb_
dare reactia cititorilor de limbile englezd qi
romdnd fald de ideile pe care le voi prezenta.
INTRoDUCERE
Dr. Kazuo Murakani
Noile descoperiri din domeniul care evolueazd atdt de rapid al geneticii au atras atenlia
Iumii intregi. Dezvoltarea legumelor modificate
genetic a ridicat intrebiri cu privire la cAt de
sdndtoase sunt aceste produse pentru consum,
iar nagterea unei oi qi a altor mamifere clonate a
generat controverse despre posibilitatea clonelor
umane identice.
Avem o noliune preconceputd referitoare la
ce sunt ,genele", dar de fapt cunoagtem foarte
puline lucruri despre ele. Doar cu cdteva zeci de
ani in urmi, termenul de ereditate era aproape
sinonim cu soartd sau destin. Caracteristicile
transmise de la o generafie la alta erau socotite
imutabile. Cuvintele: ,,E ereditar; nu se poate
face nimic" exprimau inutilitatea luptei impotriva inevitabilului. Oamenii
de exemplu, cd un copil ndscut de pdrinfi dotali cu talent
muzical va fi binecuvdntat cu aptitudini
t4
15
PDF compression, OCR, web optimization using atl{lwatermarked evaluation copy of CVISION PDFCompressor
Ir.rtnoDUcERE
ColuL DIvIN el Vtnltt
muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli

diabetici ar prezenta un mai mare risc de a dezvolta boala. Similar, se considera cd acei copii cu
pdrinli supraponderali vor deveni obezi gi cei cu
pdrinfi care suferiserd de cancer vor muri probabil de aceeagiboald. Asemenea lucruri continud
incd sd fie socotite ca linAnd de soartd.
Desigur, ab.:litatea -po.ate-*fi dezvofta6 cu
mare efsrt gi efectele genelor nocive pot fi reduse
printr-un control strict, dar pAnd acum a fost
dificil de combdtut pdrerea cuiva care insista cd
o trdsdturi particulard, indiferent daci este bund
sau rea, este,ereditard". Qerc-e-tirilq_ggloetice
e*insA--aLsondus la desceperiri eXifaor{lnare. Deoarece genetica este studiul vielii
insdgi, fiecare noud descoperire este extraordinard, dar aceasta ne afecteaz[. direct. Experimentele mele qi ale altor oameni de qtiinld au
i p_o-!
demonstrat cd
-qdg!_-i-r-r-carefuncti-qa.ea.aA-gen,e..l-e-!-oastre. Mai exact, gtim acum_Lq-gepplA_Eglyg_Lqt_fi
qsliyele.
CAnd vorbesc de medirt sau de-"S-tim-uli
etierni, oamenii tind sd gdndeascd in termeni
fizici,
c. Efectele
psihologici
stimulilor
sau ale traumei asupra
genelor noastre - cu alte cuvinte,
- au atras atenfia gi vor continua si o atragd qi in viitor.
e din l,qp"g din jurul
16
_cone:iuni. Un goc
4g-s-tr
sever, de exemplu, poate determina pdrul unei
persoane sd albeascdintr-o singurd zi. Sau, dimpotrivd, un pacient bolnav de cancer in fazd terminald informat cd mai are doar cdteva luni de
trdit poate trdi gase luni, un an sau chiar mult
mai mulfi. Cineva care nu a fumat niciodatd o
ligard in viala lui se poate imbolnivi de cancer
pulmonar, iar altcineva care a fumat o suti de
ligdri pe zi poate fi cdt se poate de sdnitos. Degi
consumul de sare in exces poate determina
hipertensiunea, o persoand cdreia ii place sd
mdnAnce sdrat poate s[ aibd tensiune sangvind
normali.
$tim, de asemenea,cE persoanele pot manifesta in condilii extreme o putere supraomeneascE sau cd actul de a se indr6gosti poate
transforma un student slab intr-unu] silitor care
brusc exceleazdla studii. Aceste lucruri se intdmpla tot timpul gi oamenii au g6sit numeroase
motive diferite pentru a le explica. De fapt, toate
..fengme_uesrrnr dircet_.lngale de*Uqqd_Ul"
in
,&rliltsqegzeslJgzultalgl*se
poateschimha
lui.
Vedem acest potenlial peste tot in jurul nostru, degi e posibil sd nu-l recunoaqtem ca ceea ce
exemplu cd
i3-_f"Uap!ie
unui_cancer se poqtellqhiqoba
l, dacd el e convins
L7
ItrnoDUcERE
Cooul, DIvtN lr' Vrnltt
joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor

Iingvistice din creier. IUedierca-Ior este necesard
penf.rrr ridieercn obiectelnr, cdntatulla pian sau
efectuarea oricdrei alte activitifi. Faptul cd nu
devenim porci sau vaci cdnd mdncdm carne de
porc sau de vita se datoreazd, de asemenea,
genelor.
in
prosesul-vietii--dq-zi-q-zi-desal-i$r-iuugr:qeeza
Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea

ce
mea este cd e
in
viitorul
genelor vor fi clarificate
apropiat.
N" e nevoie insd sd aqteptdm cu mdinile
incruciqate venirea acestui moment' Dacd
prin
imbuntrtdlirea calitdlii vielii se poate realiza
cunoaqtere, ar trebui sd profitdm de aceasta
acum. Am scris cartea de fa!6 cu acest scop in
minte - de a vd impdrtigi informatiile utile 9i
fascinante pe care le-am aflat din studiul meu
asupra genelor.
Minunea codului genetic
m4oritatea oahenilsl.
O alti trdsiturd fascinantd este cd, in ciuda
faptului cd se bazeaz6.pe aceleagi principii de
operare,
asiguri faptul ci
. Prin
urmare, c6snicia unei femei frumoase cu un bdrbat genial nu va garanta nagterea unui geniu cu
un fizic atrdgdtor. O actrili superbi se zvonea
cdndva cd il ceruse in cdsdtorie pe George
Berriard Shaw pentru cd voia un copil cu frumuselea ei gi inteligenta lui. Dramaturgul, binecunoscut pentru spiritul lui sarcastic, i-a
rdspuns:
dacd avem un copil cu mintea ta gi
"$i
frumusefea mea?"
Ali putea, de asemenea, si privili lucrurile in
dde
posihitiiifi.
i Ldrd functionarea geF-eJgr-noastle' care
18
ti.
Dar mai existd $i un alt aspect al problemei

care intrigd oamenii de gtiinfn ca mine.
19
InrnooucERE
Conul Dlvlt'l el Vlnllt
gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi

dar asta
ili", cu siguranld crea codul genetic,
irrseamnecd eI s-a ndscut pur 9i simplu in mod
spontan? in fond, "ingredientele" necesare
vietii abunddin natur6.
tatul purei intamnliri'
adev6rat,
Dac[a'eest-luctu tu ar fi
ar--trehui-se-p-o-ql3-qi- se
atdta timp
@jn."Jnod'seantan
.ai toate pdrfile sale componente se afld
adunate in acelagi loc. $tim ci acest lucru nu
-!g-!ie
se int0mpl6.
i
- o fortd care transni, am numit-o 'Ceva
S-au ficut progrese semnificative in domeniul gtiinfelor naturii care ne permit si

descoperim misterele viefii, unul cdte unul' $!
totugi
jucdm in acest procegca viata sd se-nascd gi,
. Llniqu!rol p_e*care_
il
Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg

_bgza
atent,-nodelaie- ale i.
"ff
Problema clonirii
Unele persoane pot intreba: oDar ce e cu
clonarea?". Tehnologia geneticd a ajuns la punctul in care putem crea copii pure ale animalelor
superioare. Am produs deja clone de oi gi de
maimufe gi embrioni umani au fost deja clonafi
in laborator. Nagterea lui Dolly, prima oaie
clonatd, a constituit intr-adevdr un moment
extrem de important. Ea a-fos-L_repyodusd
fdrd
ajutorul unui berbec
_a_glan*dei
reFrodrrcitonre,
extrasd la
4flmafe,
int6mplare dintr-o oaie adultd. Pj-n-ilatrrnci, ss
eonsidera ci acest h' r' eareimtoosibil.
e
ale_s3,l
+ {sbi _origr+$.
rriilor noastre extraordinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd

uitim niciodatd cd ne dator[m viefile minunatelor forte ale naturii. Multe persoane
are clonarea reugitd a animalelor superioare pentru gtiinfele naturii?
obtinut"d-".
eacorpuluiunei
2l
Conul Drvrr.r
el Vrnlll
Pj5gatt". De exemplu, o celuli a corpului lui
Shigeo Nagashima, jucit<ir de baseball qi
antrenor celebru, ar putea fi folositd pentru a
e
crea rsglllplt-i-Udlyi{i4entlci
f4c.
in general, ovulele fertilizate au capacitatea
de a se transforma intr-un individ. Aceasta
inseamnd cd diviziunea celulari va conduce Ia un
organism independent. i4u.acelagi mod,
de:-eBl-o-rjcealtE--parle$r*de-ac--e-e-aunb-staqplantet-in--pAment se va transforma intr-o plantd.
ehire de Plante ins6,
tulfi4le*a *drvizrunrr--s9lulAr9. Prin
urmare, s-a presupus cd, deqi organismele inferioare cum ar fi broaqtele ar putea fi clonate, nu
ar fi niciodatd posibilE clonarea animalelor.
O-erqe.qri--d*e-.q!u+tlsS--di&r-eUtieato
odall se -c-e\+i-le
ls*stalea l.or
dintr-o celuld a glandei

Dolly a fost
""""aU
mamare extrasi dintr-o oaie femel6.
$r,
e. in
in mod normal,
-celulei, care contine ADN-uI, a
acest caz,
fostextras,plAsatiu-i-u!-eriglul-eqlU]Slgrulg-gei
oidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsurogat. P,qiI ap-ligarqa

stipqlibr.externi cum ar fi
InTnoDUCERE
qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,

diyizfunea--celulard in mod repetat, exact ca un
ovul fertilizat.
in timp ce o broascd sau un $oarececlonat ar
fi fost mai dificil de apreciat de noi, clonarea
reugitd a unei oi a demonstrat
I de a
aplica aceastd tehnologie la oameni. in cazul
oamenilor, c
a inseamnd ci putem produce
un copil din genele a doi bdrbafi. inseamni, de
asemenea,cd o femeie de carierd care nu vrea si
se chinuie cu o sarcind ar putea totuqi sd aibi un
copil al ei.
c,
posibile.
asemenealucruri sunt acum
fdri precum Marea Britanie, Germania gi
Danemarca au prevdzut aceastdposibilitate qi au
stabilit legi care au interzis aplicarea tehnologiei
clonirii la oameni. Numeroase alte naliuni
tefuzd sd finanleze cercetarea in domeniul
clondrii umane. Dorinla de a implementa aceste
Iimitdri e naturali, pentru ci, odatd ce o asemenea tehnologie a fost creati, este dificil de linut
in frdu.
sd
erzici sau _L_c-heltuorlcjlgl

leg
ie_lilqr*implicate.
in acelagi timp, dezbaterea cu privire la
clonare suferd din cauz,a*1f,q91-4for4ge-ryii.
Deqi
clona unei broagte pare sd fie exact acest lucru -
Cooul,Drvlu el VrnTrr
o copie identicd - chiar dacd arn putea si producem
in mod satisfdc6tor o clond pe baza genelor unei
persoane,
nu gr,.dpyeni niciodatd*"e-saqie
Hilter,
de exemplu, a*.deyenit-omul
i&*qtic6. Adolf
cauzd
cd
a
din
era
care
elep-c-ut
rioada.-de-tilop" specificd. Dacd
s-ar fi ndscut intr-un timp gi un loc diferit, ar fi dus
cu siguranld o via!6 foarte diferitd. Dpsijdentipd
, o clond a lui Hitler ar
deveni la maturitate cgugplQ!-difgrite din punct de
vedere al personalitdfii.
Activati gene benefrce
genetici'
prin
"gfndirea
ne
*j$.e". Cu alte cuvinte,
poate imbolndvi sau, dimpotrivd, ne poate ajuta sd
ne vindec{m. Aceasta este, dupd pdrerea mea,
exact situalia in care intervin genele.
Modul nostru de a gdndi influenleazi felul in
a fiind
care funclioneazd genele noastre,
e. Ilaii""oameni de
fie
gtiin!6 chiar cred cd genetranoasf,re.$i-nodulin care
ele funclioneazd determind fericirea noastrd in
fl.este
viat6.
pre-d*eletmi@re.
Genele care
guverneazd fericirea existLlaient in fiecare din noi
gi aqteaptddoar sd fie activate. Ce trebuie sd facem
noi este si le activdm qi sd le punem la treabd
intr-un mod care sd fie in avantajul vieflor noastre.
IntnolucERE
Din cdte se poate vedea,

, de fapt;
cunoaste
in
acest
mo
Cu alte
cuvinte,
6 majoritatea genelor noastre
sgnt-.i+ac-tive. Faptul cd
ggnele sa poataiatora-faptul'i
ci foarte multe
gene sunLinactive. U-rele
e
pot reactiona puternic
Cum putem atunci determina genele noastre
si functioneze intr-un mod care sd ne facd fericifi? Rdspunsul este sd trdim din plin fiecare zi
nhordprp entrr-iasti p vietii conducela succesgi
activeaz[. genele care ne permit si triim fericirea. Viafia-e- u+oard- cdnd pi,elrilm_o-atitudine
;i sunten-4lini .de .-en_tuaiasm-gi--vitalitate. Numesc acest mod de a trdi
cu
"viaf6
genele activate" sau
genetic6". Aceastd
"gdndire
activeaz[. genele pozitive gi le
dezactiveaz[ pe cele negative.
gg.9g!-"Luptu,
pozitivd"
dar conceptul popular de
"gdndire
legdturd cu acest principiu. Numeroase persoane care au schimbat cursul istoriei
au manifestat o atitudine pozitivd.
Am observat, de asemenea, cd numeroqi
oameni de qtiinld japonezi care nu repurtau succese in Japonia, brusc au inflorit gi au realizat
Cooul DrvlN.e.lVrnrrr
lucruri importante dupd ce s-au mutat in Statele
Unite. in acest caz, schimbarea de mediu pare sd
fi activat genele lor pozitive. Ca gi ei, gi eu am
cAgtigat incredere gi am pus bazele carierei mele
cAnd m-am mutat in Statele Unite in primii ani
. Acolo-_no:ap
de munci
transformat--dintr=un--ile-c.uuacc,ul.=-Ledi,ocru
intr-un-on -de-qtiin$6- de succes.- Mutarea intr-o
lard striind, desigur, nu schimbd genele unei persoane gi unii oameni suslin cd schimbarea s-a
datorat doar noului mediu. in-paexpuaere4 la un
tor
noumediu
qare ctiveazd gene pasive. America este o lard
in care
singuratic" prosperd. Ca gi in cazul
"lupul
japonezului Hideo Nomo, plecarea in America a
activat genele multor japonezi care acasd nu se
,incadrau in comunitate". Muncind cu o atitudine pozitivi intr-un mediu nou, ei incep si aibi
rezultate pozitive. $i cdnd o fac, realizirile lor
sunt recunoscute gi primesc aprecieri. Opusul
este, de asemenea, valabil. Oamenii de gtiinld
care se considerd ratafi au rezultate slabe. Nu
md pot impiedica sd nu am sentimentul ci genele
Ior agteaptd doar si fie activate.
orde-e negativ viata. Din punctul de vedere al
genelor, acest lucru este nociv. ,Nu ar trebui sd
mindnc atdt",,Nu trebuie s5 beau atdt", "Ar tresd reduc ralia
bui sd md las de fumat",
"Trebuie
de sare",
trebui sd sldbesc' gi ,Ar trebui si
"Ar
26
InrnoDUcERE
li
mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de a

gAndi care nu acfioneazd pentru a activa genele
benefice. Cu alte cuvinte, deqi confinutul lor este
corect pentru majoritatea dintre noi, c*oJlvi4eerga
e nise aplicd -noui personal poate cavza
Q
un stres inutil, care la rdndul s6u ar putea avea
un impact negativ asupra genelor noastre.
s
. Nu-eris6-nicio-dovad6-clard,
de
exemplu, cd un procent de grdsime corporald de
peste 25o/oe nociv pentru toatd lumea. Degi se
considerd cd fumatul determind cancerul pulmonar, un mare numdr de fumitori inrdili nu fac
aceastd boald. Dacd se va aprofunda cercetarea
asupra modului in care genele pot fi influenfate,
poate am avea o imagine mai clar6. in final,
"ce
e bun pentru mine" depinde de la individ la individ. Aceasta poate suna extrem, dar dacd vi
place cu adevdrat sd fumali gi nu-i deranjati pe
alfii, poate cd nu e nevoie sd renunlali la figdri.
Dacd vd place un anumit tip de bduturd, bucura!i-vi de ea. Dacd aveli poftd de un anumit tip de
mdncare, mdncafi-o. Atdta timp cdt nu vd imbolnhvegte, vd putefi bucura de ea. Important e sd
dezactivali cdt mai multe gene nocive qi sd acti
vafi in schimb gene pozitive, fdcdnduJe sd
lucreze pentru dumneavoastrd. Solulia pentru a
face acest lucru este modul in care gdnditi.
Numesc aceastd atitudine gilndire geneticd
gi am ajuns sd cred, ca urmare a studiilor gi
27
Coout DIvttt el VlnrIt
experientei mele, cd ea constituie un mod efi'genele

qideavd
cient de a vd influenla
imbunitdti viata.
lr
I
D pSCIF RAREA
MISTERULUI VIETII
lnpbgerea celulelor qi a genelor

Pentru a infelege cum vd puteti influenla
genele, sd incepem prin a analiza
dintre
prin urmare, c-hiar gi

i. Qpersoand care cdntdreqte gaizeci
g4lzeci
de kilograme este alcituitd diu_ap_roxi.Eq_*aJiy
dgJnUp,ane..-de--p.,elule.
Numai acest numdr e de
neimaginat, dar Si 4qa1_curglnzd-t_qrestp faptul cd
_998trn9__qqglesql__99n9,_p"U_gfleva
cxcep.tii.
Qor.pul este alcituit din numeroase pdrfi
diferite care aratd gi functioneazl foarte diferit.
Pard-urryhiile-sr-pielea
qu aibi preamulte
in comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule

28
Coour, DrvrN el VInTtt
DnsclrnnnnA MTSTERULU
v rTE T r r
care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba

mai mult, genele care determind funclionarea acestor celule sunt, de asemenea,identice.
Iatd o simpld explica$iea structurii celulare. fn
acoperit de
se4Jrul fiecdrei celule existd
sunt
o membrand (a se vedea Figura 1).
u. Dac[ ali reveni de la existenla
ali descoperi cd aliilg*ep-uJ qa o
Ia
origini,
actuald
udcacetuld (un ovul""fertilizat). O celuld fertilizatd
se-divide indoua""doud-in."patru, patru in opt, opt
pg-!grin gaisprezeceqi aga mai departe.
se--di&incep sd
clusd-aqesfui -p-Lepes,
sF
devin mAini,
se
rrnele
specializeze
rentieze $i
altele picioare gi altele creier sau ficat.

$e-dividd in uterul matern timp de noud luni pAni
cdnd, in momentul naqterii, un bebeluq ajunge si
aibd aproximativ trei trilioane de celule.
D-esigur,
5 c.snJinua_$*dup.a
Aceea, dar subiectul care ne intereseazd pe noi
honudeic-(ADN), substanla pe care o numim
ADN-ul este alcituit din
e, sugrgflclp
molecule
avdnd
ale
nume
cdror
sunt abre
Ag-estora
viate sub forma amtnu-lit-ere.:A-T, _-C-'
_$ g. Acesta
gi
este
se considerd ci el
ceh'le-qglane confine
litere.
e depind--literalesemenea
de
tit
!q-e=nJe
in AT)N-rrlnostru.
Faptul cd informa[ia continuti intr-o unicd
gend este identici cu cea conlinutd in fiecare din
'cele peste qaizeci de trilioane de celule individuale
din corpurile noastre inseamnd cd
a crea o alti fiinti rrrnpnfi. i
"apare_qi-nttebare
ns4iord. Dacd fiecare celuld din corpul uman
qautine*irlfarmatiite-necesare-rrietii,
p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil

Figura 1
Structuracelulard
30
{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld
ca o celu]S a pdrului
"
i;i-ii
fi;""fufe
31
Conul DtvtN el VIelll
D u s c r r n n n n A M I s T E R U L UvII E T I T
a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot

g,cpuflq9-uu--set,conqp-letde
aga cum
date, ea posedd inerent acest potenfial.
' Se considerd cd gcnele din celulele
e sau li-sa-aciiY-*
unghiilor
ce
in
timp
t.qa.tecelelalte pqsi,starea-de-,ung;bie",
bjlitdti
e-rr- f,sst** dezaatiy.ate.-".sau--oprite'
J-q pgrgurs*1il-pro-qesului
dg-d|{i-ziune. celulard, dintr-un ovul fertrlizat,
e
qel$efe +oastre eilne.
tgimecanism,
rggpe-elA-fdrilbaterc-acestq
reguli.
Mecanisnul de a(:tiv8r e/ dezacfiv are

e din fiecare nucleu celular depoziteazd
o mare cantitate de informatii, inclusiv. instrrreti-
se referd la aceste instructiuni ca

e. Cdnd sunt activate sau
genele,
care-SaLinxQgp-e. pa
dezactivate
uryunqdr?I!g[e sun!controleazd
g+Lp- pcdqade-.de--tinn. Cele care
cregterea sanilor sau a pilozit5lii faciale la pubertate sunt un bun exemplu. Cdnd copiii ajung in
a
aceastd stare, gg4.
in
sfleu
se
-shre
bgryqsnda gi care inainte
rezultat,
bdielii
Drept
pgsivd QguJ-apumactivate.
devin mai masculini, iar fetele mai feminine.

$-ec_onqidertrcd-at6t
. Mulfi
oameni de gtiin{d
terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,

in timp ce
se concentreazdasupra !qedului in care
influenleazd eeqgle.
-.de
estedoar o rpnte-i, dgf.-e_u
vjlf
cred cd ea va fi con rmati
numareo
ipotez6.. Cu aproximativ pahuzeci de.ani il urmd,
Frangois Jacob gi Jacques Monod, doi oameni de
$tiintd care lucrau la institutul Pasteur din Paris,
func$ie"-fu4rf.e qsenlnd+oar.e unui
asemenea mecanism in trmpul unui experiment
asupra E. eok, o bacterie care de obicei existd in
intestine.
Bacteriile E. coU se hrdnesc in principal cu glucoz[. Cdnd atAt lactoza, cdt gi glggg4a sunt
prezente,
o alee in mod exclusiv pegea
din:rma
e:rperimen! bacteriile nu au
reactionat deloc la lactozl cdnd Ii s-a oferit impre
und cu glucoza. in urmdtoarea etap6,.li-.ea-oferit
doarlactosd. La furceput bacteriile nu s-au hdnit
deloc, dar la scurt timp, au inceput sd consume lactozd gi sd se inmulteasci.
D n s c r r n e n n A M I s T E R U L UvIr E T r r
Coour,DrvrNal Vrnrrr
plante, animale sau fiinte umane Fr

. I.hitatea*.de hazd a
tuturor fiinlelor vii este
; SUaIedetermind
funcfia celulei; gi re"r.rgleopereazf pebaza principiilor
Agea.st?r_qo-nstituie.
toate
Unui om care nu este expert in domeniu, acest

lucru i se poate pdrea evident, dar pentru un om
de qtiin!6 este o revelafie. Prin experimentul lor,
Jacob qi Monod au sperat sd determine daci-ahili-Jacto-za se*dob6n
dlrLac-e-baqter-i*ile-iaee-B-sEprimeasci-Iacto,z5*sau
. Dupd multe invesdegaesie pre"enti de ta in
tigafii, au ajuns la concluzia cd
. Cu alte cuvinte, !ac!e1!ile
adeaproE**c-oLp
duce enzime care descompun lactoza (lactazd).
Cdnd glucoza era disponibild, gena producitoare
de enzimi era dezactivatd, dar cdnd numai lactoza
era disponibilE qi bacteria trebuia si o digere penitru a supraviefui, gena era activatd.
re_
si
e"pUternicLfatd de animale cum ar
fi. cdinj_ga1f.J-isici.Deoarece totul a iworilt ini-tial
din aceeagisursi,
Aceasti informalie a ajutat ulterior oamenii de
gtiin!6 sd rezolve multe din misterele vietii. Am
reugit chiar sd decodificem4Bnetre umane. Aceasta,
la rAndul siu, a condus gi la alte descoperiri
nd
cr_$si.d_egr-,qbil
Aceasta
a
reprezentat
o
descoperire
-atu$-gtpasi.yil.
extraordinard in ceea ce priveqte infelegerea
noastrd referitoare Ia gene.
Ce cod se aflfr inscrig in genele noastre?
Iati o prezentare generald a modului in care
funclioneazd genelenoastre. Bogifia de informalii
confinuti de gene este codificati in ADN-ul din
celulele noastre, la propriu, gi nu la figurat.
urmd, a fost
Ag-auqxi4ativ-cincizeclde-ani-in
fdcuti e descopqrire extrern_de.jmBpr--tant6:
Aceasta inseamnd cd totul - fie spori de mucegai, bacterii E. coli,
, e.sjg._dgpg!r!gl*-E_5pi
'
lqngrme.
D-ac-am-pu-tpalaia-un fir cu diametrul de un
milimetru in o sutd de bucifi, ar rezulta fire at6t
de delicate, iuc6Lsar- sfirama h_o-adier-de-xdnt,
ar-f,i_de o_suta_de__qfi*m_Ar--gto=F
$
dec-at-a-spfualtr"deADN.Pentru a putea inlelege cdt
de mjnusculeste, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se

35
Coour,Dtvrr.lel Vlnln
DnsctrnentA MTsTERULU
v IE T r r
dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri

n9-as-trle_.es!e
-i4finitezimal de mic6.
Permitefi-mi sd mai menfionez cdteva fapte
pertine nte. C+e&le constituie .$ngftfu glii, elementul-cheie care face posibild transmiterea viefii de la
o generalie la alta, qi cglule*lereprezintd unitatea
de bazi a tuturor lucrurilor vii. Dupd cum se poate
d un lan!
observa din Figura Z, ADDl-d_are_la
csns.t"i-trritedintr-o
lung, alp.[hr-it'"din
i.
cgnqb,inatie-complexd--de"."qh
in mod caracteristic, cele doud catene formeazd o
a care
s:liraln eliptic5--orientati
spre
seamdnd cu o.-scari numit6-"dublu -helix. Aceste
catene
e la distanle regulate
alcdtuitedr-n"patru.,su-bsJ.anlhe-.chirnicp.
din orice organism
coresestg.ilrggflse
punzdnd
scdrii pe baza a patru ,,Iitere
"treptelor"
qi
chimice" A, T, C G, numite
-Ade
patru
Cele
baze
.$Lglgnfge.
e
adenina cu timina gi citozina cu
guanina - gi aceste perechi se aldturd celor doud
catene de fosfafi pentru a forma dublul helix.
Acesta este ADN-ul sau genele noastre. I
c-qx$inuti-*in pne, cunoscutd drept informa$ie
geneticd, este echivalenti cu
gi, dacd ar fi printatd sub
forma unei cdrti, a"-"@e,
fiecare*pu "o.-mie. de,.pagini.
figura2
Structura
genei(ADN)
ADN-ul reprezintd combinalia a
patru baze- adenind,timind,citozind
9i guanind- plus doud catenealcdtuite din zaharurigi fosfali.
Adenina se combind cu timina 9i
citozinacu guaninaform6nd perechi
de bazd- ,,treptele"scdriiin spirald,
cunoscutdsub denumireade ADN.
Adenint
F - fogfat
Z = zehtu (dezoxiribozd)
Faptul cd
unui organism viu atAt de
complexprecum fiinla umand este*dete;rmirratdje
peL{rlleze_.p$pr-ce
este-ximitoaxe.$i mai uimitor estefaptul cd
tgra gexeticrl_de]sz,[a tuturor organismelor,de la
cei mai minusculi microbi la animale exbremde
36
Coout DlvrN ll
VtnTtr
DnsctrnenpA MTsTERULU
v rTE T r r
complexe, egle--id-e-niici.De fapt,
element structural, qi se gdsegte gi
r. Organismele unicelulare, cum ar fi bacteria E. CoIi, fianctioneazd pe baza aceloragi principii de baz6.ca gi fiinlele umane, care sunt alcituite din peste qaizeci de trilioane de celule. CeI mai
a
uimitor din toate e insd faPtul cd
uqjsJascopicn-a.ADN-ului c
noastrd. Cu alte cuvinte,
in-f-o*rmatieB-e"netici.
Diagrama de decodificare a ADN-ului
pemite identificarea Proteinelor
Cdnd am inceput studiul genelor, am fost intro
stare de uimire permanentd. Indiferent care aspect
al ADN-ului il analizam, erarn surprins de natura
. Cun e posibil, m-am intrebat
i
asemeneaintreb6ri.
? Reflectam mereu la
a fost descoperiti
gi de atunci cercetarea orientatd in direclia
descifrdrii misterelor vielii a*avansatatAt..derapid,
incdt acum putsnq*-desodifica tiparul inscris in
ADN - codul genetic al bacteriilor, animalelor gi
chiar al oamenilor'
Dar ce este mai exact acest cod qism -il-putem
_inlprerr$5 c
c94gt_i_t14g--qttfl*drltr-e--99le--Ear"-i4lsr!4$qsub
stanle- dlo- -g-oJp-{-89!tru' Nu este numai un
38
P-roteinele sunt alcdtuite din

i
. Trpt[de-proteine creat de
pinde de c
aceqti aminoacizi.
combind in ,cuvinte" formate din trei litere.
Deoarece adenina (A) este complementard intot
deauna cu timina (T) Si citozina (C) cu guanina (G)
- chiar dacd uneori trec de la AT la TA sau CG la
GC - ne referim la
numai dupi prima
"cuvinte"
literd a perechii. iu"gqy*Aatul' _fopqgt__dinlf-ei
ilea
LtereATG, de exemplu,
qr_q__qllrcilqa_ft"eptele scirii. P_ebaza
di.agramei--de--decodificare.rlin figsl'a 3, a.eeasti
e din combinatiilc delazd alcdtuite din trei litere rezultate prin aranjarea lui A, T,
C qi G este cunoscuti sub denumirea dq cod
89rPjic.
Cele patru baze A, T, C qi G sunt precum alfabetul gi cei trei aminoacizi rezultali formali din
trei litere sunt precum cuvintele dintr-un dicfionar.
stutandni, de exemplu, este exprimat
sub forma ,,cuvdntului" GAA sau GAG. P_tin dia&rama din Figura 3, putem decodifica teoretic
lu-fgxna#aapletica a fiecdrei creaturi vii.
39
C o n u l D l v r r . ra l V t o l I t
D n s c l r n e n o A M I s T E R U L UvTT E T I I
Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-ydci

celula.-vr-eas6"l,aea"9-9*vi,s-e-..dlrceacolq;.dgg-c-bul.e
iqcepp*sEimplemeuteaesarcina exact 4qe_gqlg,"g
i:qydtat.
o reprezinti genele sau ADN-ul,
Figura3
Diagramade decodificarea ADN-ului
ii - informalia geneticd.
Dar o carte este doar o carte. Indiferent cAt de
delicioasd e refeta prezentatd, nu ne poate potoli
foamea. D*ae,f,
nu apliri- releta pentru u p"Lp*u'
acel fel de mAncare, rdm6.ne o imagine dintro
carte. Aici intervins hrrf,.it4xrrlARN.ul rle fransfel
(acidul ribonucleic). ARN-ul de transfer se duce
la
ADN,
a inscrisd acolo printr-un
pr-o_qe
s cunoscut sub formd dg_"transgteJe
]5i:9g_
lizpazq__pfgtqine pe.*baaa acestei copii folosind
asin-o_apizii- ca ingrediente. Apoi p_r:qteineleirnde_
pli:qea.c--nlxncfl
-g-efulei.
Genele care regleazd mecaniemul
de astivare/dezachvarc
Pentru a inlelege -o"anismul*.,de.,'-a_eti_
vare/dezactivare, trebuie mai int6i sd cunoaEteli
reluUnnns$anfuLproteinelnr. Proteinele reprezintd
a fieearei_p1_e_4luri
vii.
liald a alimentatiei
noastre, sunt clasificate in-_dpnenful_Sliinlei
ggtrifiei ca unul dintre gqrgBl$den.ti impreund
. Care este relafia
fenilelanini
fenilplanind
leucind
leucind
valini
velind
valind
valind
(start)
O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din cele

patru baze (T, C, A $i G) specificd un
"minoacid.
40
I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele de

construclie gi mobila - tot ce are o formd definibild - sunt alcdtuite din proteine. ftas_!4qile umplu
eoluril.g,*din1.re"_.
-materialele..-de. - construclie Si
peteig4z.a_ctrucjwa.Qgrhqhrdqe'tiioferdgrle*r$a,
exact ca gi
4l
Cooul, DIvll,t lt
VteTtI
,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar

dacd avem o rezervd de'energie qi gaze qi
materialul izolator necesar pentru a umple
golurile, numai acestea nu alcdtuiesc o cas6. Mai
intdi avem nevoie de pietrele pentru fundalie 9i de
bdrnele pentru stdlpii de rezisten$6, tavan, podea
gi materialele pentru ziduri. Proteinele au acest
rol. Ele -nu alcituiesc doar strrrctaua."podelele 9i
perefii-caser"--ei+i apara'hua, cum ar f-i aspiratorul
qi magina de spdlat, ca qi vasele de gitit,
ustensilele de bucdtdrie qi farfuriile.
s6 pro_
I-ner-qdieu!-elefolosite pentru
d,fglr qi
. O;ganismele noasa le produce sunt
tiuuri de-aminqacizi.
!"
sunt cunos. fue&te.a-opt
i. CPPPqz-itia34L+ocute drept
de exemplu, este
vitd,
acidi
de-porc.sau
diferitd de cea uman6. De aceea trebuie mai intdi
sd descompunem carnea de porc sau viti cqnsumatd Ln-aminoacizi gi apoi-sEi-reconstituim in
Froteinele necesare'4eatru *a-"'alcdtui oasele,
m-g$-chjr..-.-epi-dgurragi-o-rgauele,pebazainstrucliue noastre
nilor date de genele noastre.
imporsgqr.eje,.de-mem.,en-e-a,
tenls
a
P-rgteinele constituie o-parie-.-impontanti
mecanismului de activate/dezactivare. Pentru a
ilustra cum functioneazd acest mecanism, astfel
42
DnsctrnennA MTsTERULU
v rTE T r r
incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el in

cazul-;eactivariigenelorinactive,
voi apela din nou
la experimentul prezentat anterior cu bacterii
E. cok gi lactozd condus de Jacob gi Monod. Figura
4 prezint1 modificarea care s-a produs cAnd bacteriile E. coli au trecut de la consumul de glucozd
la cel de lactozd. Partea superioard a figurii (A)
arati bacteria cdnd aceasta se hrdnegte cu glucozi.
Cdnd glucoza este prezenti,
oare
speciald (represor) p_lodusdde
rcgle_t_qare
este atagatd de partea din gend care incepe sd
citeascd informalia geneticd (operator),
din-cplS.-de.aeel
punef,.Cu alte cuvingqaacste-dezaeJivatS*
te,
Acest lucru ssfs gimilar modului in care c[rfile
sunt linute in unele librdrii invelite in folie de plastic pentru a impiedica cumpdrdtorii sd le citeascd
iaainte de a le cumpdra. Chiar dacd gdsili cartea
pe care o cdutafi, nu puteli sd o citi,ti decdt dac6
indepdrtali folia de plastic. Cartea e acolo, dar nu
puteli sd o citi,ti, exact ca qi instructiunile de
descompunerea lactozei in genele bacteriei prezentate mai sus. Dar__cand_glucgza nu mai este
ilisponibild 9i bacteriile sunt silite sd digere lactozil.
penttu.a-ob$ine.:rutrie-ugi,
*s!__!qq{ifigi_a$a
cum-esf.e-ilushallr
a_fieurii CB),
sE -c_iteasci-inforaqaEa._inlB), repre
sorul se combind cu lactoza, astfel inc6t nu
mai inhibd operatorul, ingdduindu-i sd inceapd
producerea de lactazd. in analogia noastrd cu
43
Coout DIvrN .ll, VtnTtt

Figura'4
Mecanismulgenetic de activare/dezactivare
DISPONIBII.A
A" GLUCOZA
+o*ort_l
ADN
Bepresorul este atagat

de operator,
impiedicdnd sinteza
ARN-ului de transfer
genetic sd produci lactaz6.
ARI{ de
fi'ensf|l'
I
Y
-11
t to
librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pe

carte, astfel incdt sd poatd fi cititd, gi gena e acum
activatd.
Cu alte cuvinte, degi
cqqt&te.rast4_de_._infomafii,
qglt_u4gg&.
geni pre
ducltoare de
Iaqtozl
r|&r
geDI
reglatoale
proteint
D o s c t r n l n e A M I s T E R U L UvIr E T r I
zime, care sunt

ectivrtatea qelubn.
In acelaqi tirnp ins4 lmqpiedici
u$UepA^r-ateleqbqC
gi de aceea gegedsjenii au inceput sd-l numeascd
E $rerimentul cu glucozVlacIOM.
ropnesor (factor inhibitor)
m_qd_l+-e".TeLt_age_sst[fi
mctie.
B. I,ACIOZADISPOI{IBtr,I"
GLUCOZAABSEMA
geni pc
ducltoare de
gsnf
44
Pentru a erplica acest

'fenomen, Jacob gi Monod au propus
gACIdstd
produc proteine, ca gi
care inhibd sau dezinhibi gena. Aceastd
- ipotezd Ma-gr-_!e._eur-pgcut6
q__QpgryS". Jacob $i
Monod impreund cu Andr M. Lwoff au primit pre
ept
recunoa$tere pentru realizarea lor gtiinfificd.
Mu$umitd descoperirii lor, cu totii suntem mai
aproape de analizarea potenfialului genelor $i, in
cazul activitdlii mele, de modul in care putem
45
Cooul, DIvIN Rl VInllI
activa genele benefice pentru a le face sd lucreze in

folosul nostru.
RB4ii chimice care ffr lrrdqcge.Eaneatin
frinta noasffi
Multe persoane au-im.presia eronatd ci genele
sunt doar hansmise de Ia pdrinte la copil 9i nu au
mare legdturi cu viala cotidiand. Acest lucru nu este
deloc adevirat.
a viefii noasfue gi, dacd sar oPri
db
ToLce-se+ehece in corPul noshu e
Ar putea pdrea neinspirat sd
Lge-cFil9-t-_-c-huqi9e.
descriem viala ca o reac$iechimic6, dar din punct de
vedere gtiinfific, acest lucru este corect. Un bun
cd pe care
exemplu il constituie
oamenii o manifestd uneori ia momente de crj.z6.
Sunt sigur cd aF auzit de persoane care au fost irr
stare sd ridice obiecte imFosibil de grele in caz de
urgenld, cum ar fr un accident sau un incendiu.
4.eare-ssle-n-mpdqogqal-eap.abilsdridicecel
mult cincizeci de kilo8Eame vg..ndiqa brusc o sutd.
ea.atribuieaceastaqruZgl.ql-R-9.*pladpe.
Etslstin cd orice este posibil, dacd fJ doregti suficient de mult.
penfuu a face posibil acest lucru, nrr putem fape
nimic, indiferent cdt de mult neam dori.
,
lglgq4g-q99lq-qs-c-sqs+4e!-pr-qduda-dsar
a ridica
suficiente-dQ*energe-penhu
egntitaE-
D n s c t r n . n n n AM I S T E R U L UvII E T I I
qincizeci de kilograme
lorsd producd
de douF ori mai mul-td energie. De fapt, fiecare pro
ces al viet'i este rezultatul reacfiilor chimice care au
drept scop s[.
. Aceasta
inseamnd ,,a hdi".
a substanfelor chimice pro
fuc$ucactilchinice^ Din punct de vedere biochimic,
aceste reacfii sunt teoretig similare celor care constihrie procesul pe care il numim viatd. Existd insd o
ta-orezulbm.ulne-shrsi-e,,,,,,,,,,,,,,,,e.1e-dbbo"uana-chimicd.
Reae&iilechinrice din aceastadin urma pot avea
temperaturd, presiune, aciditate, alcalinitate ridicatd.
parte, se produc intr-rtn tt'editt foerf.elormella-tempel0tUfa -A-o-rpulur,
Ueorune.-uo.mal54iin*stare-neu. Degi nu _gUDt
Ua.
-gpegifice pentru a asigura desfdqurarea in bune
deri cd duce la cregterea hipertensiunii. De fap! nu

realizeaz\ acest lucru singurd, ci produce hormonul
angiotensind, care cregte tensiunea. Asffel, confoo
leazd cu adevirat hipertensiunea cu ajutorul unui
47
D n s c l r n a n p A M I s T E R U L UvIT E T I I
ConulDtvtxnl VroTIt
hormon subordonat care actioneazdin locul siu.
gelule.--sesgine.
suratd.
F-act cq e.incuietoare $i cheia ei, substanla

e leagd orice enzime Ert'e*redelerqipate enzima A intrd in relaf,e cu a, enzima B cu b g.a.m.d.
Enzimele pot si-gi aleagdsubstanfa partcner6
qi prin aceasta este posibil ca rnii de
reacfii chimice sb aibi loc simultan in fiecare celuld.
. Sd pre
O altd hdsdturd a enzimelor e
supunem, de exemplu, cd o celuli hebuie si producd
o anumiti substan!5. Daea,deia poseda materialele,
e face posibild producerea sub
prezenfa-unel
stanfei necesare
de-@-!r-nnod- normal. Anidonul singur va
rdm6ne amidon gi dupd un an, transformandu+e
doar heptat. $i totu$i c6nd este ingerat,
uJneroase-Iee$ii4hirnice,in doar- cdterza'ore*penlru
tg-hP--s-eSe
ar6.
Une-lepersoanLau falsajrqpEesteca, dupd ce corpurile noastre ajung la maturitate, nt. au loc prea
multe schimbdri. ln fond dupd ce incetdm sd mai
cregtem,inal$imea qi greutatea noastrd rdmAn de obi'
r,
cei destul de constante.
.rnui_qt$i_se
dezinte
Lit. cw-s
-ffi*uUq*ie*,s4ngelui
ge*e
saote sute de.nliliarde p.g+i
IlFlqeip-en@a$-hlazuitegre,e@i
din rinichi, ficat gi inimd

cu o vitezd nem6este cunoscutsub denumireade
$l elg loc ilult mai rapid decAtneam
gi dezintegrareag__b.c_p
r cu
viteza firlgerului ej4teriqd
r.
, cu puterile lor aproapemagice,sunt
Prin urmare,
putcql_conin
mod
indirect exzimele.
dintre lucrurile
{o-a
rquaeuloase-care-se
inffindd iujur.ul:noskrt.
determinate-de, care la rdndul lor determind
c9l-e-96-su$innffestluru.
Doudexempleimi vin acumin minte. Cdnderam
.student,nige-celWdri__hdi$ti plini de viafd care
urmau o pregdtire ascetici riguroasd obignuiausd
coboaredin adipostul lor din munF in fiecarenoapte
eF peheacdin disfuictelep. cenl qi se intorceau in
zori siqi indeplineascdindatoririle. Unii aveau o
asemeneaenergie incdt puteau rezista asffel mai
multe zile la r6nd. norinf' de e peheeeera suficientd ca sd-iimpiedices6 simti weo urmd de oboseald
irnziua urmdtoare.i" ecelasi*mgd,unii.asistenti din
laboratorul meu aalJetargici gi nu rdspundniciunui
indemn din parteamea de a munci mai cu spor.Dar
48
Colul,
DIvIt'l el
VIoTII
cdnd.sunt.ne-,calesd faci p-descoperire de renume

giunge in
internagional in cercetarea lor qi .aee-as!a-.
f6rd sd se
centrul atenflei, vqL mrrnci-Loatg"-no-aptea
pldng6.
, nu se mai simt
obosiS, degi nu beneficiazi de suficient sorln.
Cdnd trebuie si ne htelnim cu cineva pe care nu
dorim sd-l vedem, ne simsm picioarele ca plumbul qi
ns mi$cdm fdrd elan sau chiar ne oprim. Pe de altd
parte, cdnd suntem pe punctul de a ne intalni cu cine
va care chiar ne place qi wem s6-l vedem, ne simfm
picioarele atAt de ugoare, incdt nm putea aproape si
zburdm.
ar fi impo
Aepste-menifpstdxi-f-iziq-e*
e diferite, a
sibile fdri acf,unea mai multor
e.
de
producf,e
controlatd
este
c5ror vitezd de
Prin urmare, aceste fenornene hebuie sd fie cauzate
gi de mecanismul genetic de pornire/oprire.
Sd luim
peste noapte ca urmare a unei traume psihologice.
lagul. O asemenea schimbare bruscd qi &amatici
e care-regi'eaza-ctp$terea
trebuie sd insemne cd
cauzeazdU_pq-p-d49ryq4
. Geneleinlluenfeazd evident multe
din fenomenele fizice zilnice.
in urmitorul capitof v66 anqliza mai atent
alestini noaqtrepsihicegi vom identifrca uooduri prin care ne putem influenfa pozitiv
genele.
il
Cuu
SA NE ACTIVAM
GENE LE
Rolul gdndirii pozitive in hezirea la viafi a

genelor benefice
Evident, este mai bine ca unele gene sd fie activate, in timp ce altele e de preferat sd fie dezactivate. in mod ideal, genele nocive ar trebui
dezactivate qi cele benefice activate.
a
p-ogitivd, duf5 pnrerea.rrlea, reprezinti o solulie
importantd.
Conceptele de gAndire pozitivd gi negativd
sunt acum atdt de familiare, incdt fraza,,gdndegte
pozitiv" a devenit parte a vocabularului nostru zilnic. in viald insd se intdmpld atdt lucruri bune,
cdt gi rele. Nu e intotdeauna ugor sd menfii o atitudine pozitivd cdnd lucrurile merg prost gi unii
oameni se pot chiar intreba de ce se pune atAt
accentul pe aceasta. Pentru a ldmuri diferenfa
dintre cele dou6, sd compardm gdndirea pozitivd
51
Cuu sA un acrrvArr,r
GENELE
Coour, DIvIN el VtrltI
gi cea negativi din punctul de vedere al entropiei.

Ce se intdmpli cAnd'addugati o picdturd de
cerneald intro gdleatd cu ap6? Cerneala incepe
imediat si se disperseze. De ce nu se adund in
schimb intr-un loc? Acest fenomen are implicalii
mergejn JnOdnatrtral insfre de-olcgnsiderd.-c-E
saniuar.e*;i-degradarc.Acest fapt este cunoscut ca
. Departe de a se rezulqea
d este
ma numai Ia cernealE,
recunoscutd ca oregulS--genffal[ care se aplica
sunlulqu-matedelejn-1nfxe$rl-edu. Deoarece
te_m,--d-e--"aggn_e_uga,
, suntem
..
suDUglin-nod-autom-at-asesLe-iIeSr.D-is-tnouqene.
tul nagterii,
U-nicul motiv posibil de conceput pentru aceasta
este e;f,sten{a.4Eoelor din noi care in mod natural gravite azd cdtre dezorganizare.
q4rlq'qzq
capacitate maximd,
it--^-sd--normd-inp-e,, le noastrelucreazdpentru a ne menline in via!6 9i pentru a irnpi.gdiaa
i
entrgpia--erescendd. Cu alte cuvinte,
p_oate_$_-vdz_utcg preluareq prgceselor cgle*in mod
p-atulalgravite-a-z*4"
cdtr:e,-uoarte".si-deuadare
Ii
Acest fenomen este
oriealareajorgdtre-odine,
cunoscut ca reducerea entropiei. De exe-plu, un
dicfionar are un rol specific. Dar dacd am rupe

toate paginile gi le-am imprdgtia prin incdpere?
Volumul total de material care alcdtuiegte cartea
nu a scdzut, dar nu mai servegte funcfia unui'
dicfionar. Aga se manifesti entropia. Dar dacd afi
aduna toate paginile gi v-ati chinui sd le lipifi la
loc, dicfionarul ar reveni la starea originard.
Aceasta este reducerea entropiei.
e gi cnzimele produse-la co'nanda lor
jo.acd uLrol
ei.
Qind 6fi11sflrn-narne de nore, de exemplu, pI]
tpfng este mai intdi d
i
qgmnonenfi gi acegtia sunt apoi recombinati in
proteina umand de enzime sub comanda genelor.
-_o*Igdqggre__A_qi.
intimp c
Daci aplicim principiul_entrcpiei asupra cong4adi'e _pozitivd gi negativd, este
potrivit si socotim cA Senftgg_pgel{y4 conduce
.la reducerea entropiei, iar gOndirea negativd la
cregterea ei. Vefi afla de ce, in studiul legat de
influenfa rdsului asupra diabetului, ce va fi
- prezentat in capitolul urmdtor. Daci gAndirea
pozitivd conduce la reducerea entropiei, aga cum
propria mea experienfd m-a fdcut s6 cred, atunci
alegerea de a gdndi pozitiv sau negativ este complet diferitd de cea legatd de ce vom m6nca dulce sau condimentat. ln cel de-al doilea caz, e
doar o chestiune de gust gi nu are un impact
major. Atdt timp c6t nu facem excese, putem sd
53
Conul DrvrN el VtnTII
Cuu sA tp acrlvAnr cENELE
mdncdm gi hrinitor, gi gustos. iLceea -ceprivegte

sendirca-ne$tivi insd, optiurea pe care o alegem
va avea cu siguranld
. E evident care
s
timp ce gauairca-regativd
va acqg-Lqt
,in
a
nt pe care l-am pus in practici in

lh-exp
qggl-_2003 a condus la dovezi gtiinlifice care au
sugerat impactul benefic al gdndirii pozitive
asupra genelor. Pe baza faptului ci genele sunt
activate sau dezactivate de factori fizici sau
ju-activ.ar ea sau
sg_Dl-de=*agemsnea- inopll.=c.agi
dcaaciiva-reagenelor. Mai exact,
,
cum ar fi
e, pe cdnd fast-qrii negnfivi, cum ar
fia
- codurile genelor
Fto.peazd- sau d_ezactiveazd
ben_efice.
Pentru a-mi verifica ipoteza, ne-am reunit
forlele cu gigantul din domeniul industriei de
divertisment din Japonia, Yoshimoto Kogyo Co.
(un indice al
p--e-ntru a- stu"dia
emo$iei-pozitive) asupra evlrtesiei,geLelor. Ne-am
i in care rdsul
concetrat in special asupra
in-flt4gUt_e_e_z_6
de-.ghrcozd din sAnge la per-4jy.p-!ul2. in studiul nostru, am
tipul
soanele cu diabet de
mdsurat glicemia subiectilor care nu mdncaserd,
54
dupd care au ascultat fie o lecturd lipsitd de haz,

fie au urmirit un spectacol de comedie Ia televizor. Apoi li s-a servit masa, dupd care li s-a testat
glicemia dupd masd (postprandiald). in primul'
experiment, ce-i*car.a_urmiriseri_lectura_prezentau o cre$tere cu r2g mg/dr a nivelului de
gliq_q_pie,pe cdnd cqi"ao cregtere-de-numai 77 mg/dl.
Am repetat experimentul qi, din nou, cei care se
uitaserd la spectacolul de divertisment prezentau
o cregtere semnificativ mai redusd a glucozei in
sdnge decdt ceilalli.
RAsul, dupd cum a ardtat studiul, are-ln_efoct
henefic asupra nivelului de glucozd din s6nge.
de-pcoperitci
l. in prus, o-ggnd pe care am
identificaLo ca fiind activatd de r6s, ggg+_Iê-cJpepzimei-adenilet eielazd, care joaci un rol impor'tant i
l98..-glisemiei. Acest rezultat s-ar
putea dovedi util in menlinerea adecvati a nivelului glicemiei la diabetici. na" rmplfcalllle au foqt
- qqb-si-mari' n"*"
o"iffie
igwdit-se
u
emotia pozitivd
Bengt_ic.Aceste descoperiri au fost publicate in
jurnalul ,ingrijirea diabetului" din mai 2008 gi in
jurnalul
gi psihosomatica" din 2006
"Psihoterapia
gi au fost prezentate de Reuters in toatd lumea.
55
Cutrl sA tu acttvAu cENELE
Cooul, DrvtN el VrnTIl
Cend vezi asPectul Pozitiv

Dovezi anecdotice indicd, de asemenea,efectele tangibile ale unei stdri mentale pozitive sau
negative.
, o$a cum am
e face
menfionat anterior,
oapte,
sd
albeasci-p-este--n
ca-tolpanil-noetru
pai pulte
care in uqqd nJgf!qd-eI-Jqgc.9!-l,ta
aecide ani. Dar ce lucruri uimitoare s-ar putea
face dacd am putea folosi aceeagi gend-jntno
dirceli-e-.-pozitiv6?Problema, desigur, este cum.
care sd ne faci
atunci e-lo$c ca. opusul,
--activeze-.,gnnde
- pozitive.
foarie'".Jericiti,, "-si
Deoarece genele noastre lucreazd in fiecare
minut, in fiecare secundd fdri odihni,
nqgll.de-bucurie. Secretul constd io u
"*""r"
gAndirea".pozitivd.
Trebuie sd aplicim mai mult gAndirea pozitivtr in timpul-pe*ioadelonditicile*+Ldureroase,
pentru cd atunci ea este cu adevdrat necesard. E
mult mai ugor s6 gdndim pozitiv cdnd lucrurile
c6nr!- ne co-nfruJstdlq !u-!-eitua$ie
. De fapt, probabil cd nici mdcar nu avem
nevoie sd ne preocupdm de gdndirea pozitivi
cdnd lucrurile merg bine.
Vorbind din experienfi personald, oamenii de
qtiinfi se confruntd adesea cu situalii dificile in
timpul proiectelor lungi de cercetare. Nu e
56
neobiqnuit
Ei* te_la$L_rcple$it. de-_seniimenle

&-ep-c"Si"aenutinti. Ideea e sd cdutdm rnorrlrrrlds
a--evita sd ne lisdm descurajali in asemenea
momente'
. imi
6 are dou6
reamintesc cd
. Sd ludm de exemplu,
tr-eti---asupra
: vd impiedicd s6
lucrafi gi conduce la dificultdli financiare. in acelagi timp insi, pggrJ.g*
pezitive, de exemplu vd ajuti sg apreciafii_perspanele specinle din
vielg*dumne.avoastrd sau v,a-a:fgrA tim_p p entru a
vd g0ndi la lucruri la care nu afi putut reflecta
din caruza unui program de lucru incdrcat.
Probabil cd afi auzit cel pulin cdteva pgpg!11i
despre cum o maladie gravd a schimbat viaia
de a-avea-incredere.-gi de a fi
Trebuie sd vedeli
planul mai larg gi sd vd dafi silinfa s6 sesizati
lahrra-partivi a tot ceea ce se intdmpld in propria via!6.
acest lucru vi se pare imposibil, r4gpunsul--d-Ir-qq9gy9.4stra-refle-ctae
. giiinta folosegte gdndirea rafionald. Deoarece gtiinla a avansat at0t de_dranqeli.p,
o_amrcniisro-g&isnuit sd incerce s6 ralionalize?e
Dt
Cooul Drvrn el Vrnrrr
Cuu sA NE AcrrvAM cENELE
Mintea are o influenfi ertraordinari asupra

individului
. G-64drr_ea--_.sliintifisdse bazeaz6, pe_ poz!-
Puterea g6ndirii
monstratd atunci eanr
tant p6nd la un anumit punct, dar nu totul din

aceastdlume e rafional.
Ceenele reprezintd cel mai bun exemplu.
lor sunt pdrli ale unei lumi
microscopice, iWiZrbil-C-c:l- ochiul liher. in plus,
aflate in corpul nostru,
gi
gtiinld
Oamenii
de
.E
!i-p.
posibil ca genele rdmase sd conlind istoria
evolufiei noastre sau sd depoziteze potenfialul
zvoltdrii viitoare
. Eu cred cd
v
reli-onatului, pgtem percepe
trebuie sd pitrundem intr-o lume irafionald, ci,
c4rutlu.5.n-decizii,
m acele aspecte
care nu--Lot fi explimte prin cqn as
conAceastE
d.
abordare ne*p-oate ajuta sd _ab-tgr_eUg_
totald,
im_aginea
chiar dacd pufin neclard. qA[dg9g_-*trozitivd
constituie
din modurile de a ajunge la o
asemeneaperspectivi.
pozitive este adesea de-
!e. pxistn
-__
un rlucru e clar:
joacd un rol indispensabil.
Dacd, de exempl
octor ii spune unui pacient
cd suferd de cancer,chiar gi o persoand
foarte sta_
bild emofional s
denrimafli. pAnd de
curdnd, doctorii din Japonia obignuiau
sd nu le
spund pacien!ilor cd suferd de cancer,
in parte
pentru cd metodele de tratament
nu erau incd
dezvoltate, dar gi pentru cd pacienlii
gdseau in
mod evident o asemenea informalie
traumatizan_
td.
ConsimtiynA-+,,1
i-
^r.-^^r:-ay
dqv-enjt---n-o^rma,
nu doar a"to"iie faptului cd
metodelede tratament au avansatmult,
ci si nen_
ca negtiinlificd pdrerea cd mintea

conduce
linSe
funclionarea genelor gi autovindecarea,
din cauza
pozitivismului legie pe care se
bazeazdcercetarea
qtiinfificd. insd in acelagi timp,
aceastd pirere nu
poate fi socotitd falsd, a@,Aq,tg_
a$-gg o poate-dovedi. i;@
m*ulte_.rcge[_It_lstoria
$tiintei. i; plus,filt;
[t-rgr-qrigare gtim cejgafl.lenefig_e in viata noas_

trd cotidiand, cum ar fi efectele
nq_q.ditafiiei.sau
58
59
Cooul, DlvIl
ll
Cuu sA r.lpecrrvAu GENELE
VInTtI
$tii&tific.
ale.*-ugasiunii,
Cnnceltul-aulsvrnd6pdriia existat din we
muri strivechi. Id-eea-este---ce- se vindeci
singur, dar un alt mod de a exprima acest lucru,
g;:doneaz-acorpului sE se
cr-ed--eu*
este previ?ql-cu
vr;rdece. Cu alte cuvinte,
t. Nu se Poate
intdmpla nimic in interiorul corpului, decdt dacd
nu e deiainssds-iagene. Din fericire pentru noi,
existd nenumdrate opliuni din care genele noastre pot alege; marele procent din fiecare gend
care nu este folosit deline posibilitatea de
autovindecare. Prin urmare, ceea ce este exprimat in prezent de genele noastre nu este definitiv. Genele benefice se pot activa 9i cele nocive se
pot dezactiva.
Cu tofii avem gene care pot cauza potenlial
boala qi, in acelagi timp, gene care o pot suprima.
c,gt---detelm-:i4d canS-au
cancerul; cdnd coexistE,
cerul,
La fel e 9i cu celelalte afecliuni.
nentlnghilihr:rt.
Dar, in mpmentul in. care acest"-echilibru

-estelulbJuat, boala incepe sd se imprdgtie rapid in corp.
Cancerule dificil de tratat din cauza
*tactod care il cauzeazd.PjnA_Ce'
c-orp,im-pgipait-ya--gg,q care determini cancerul s-a activat in interiorul dumneavoastrdgi

incepe sd producd celule cancerigene.Imediat ce
responsabil-L&nbu
s-eintdmpld"acestlucru,
.inhiharea*s-i-"elininarea unor asemeneacelule
pe gd lucrgze, p-eltindndu::va-senitogi. Corpul
ir-rcq
dumneavoastrdse afld intr-o stare de echilibru.
g_urdnd,
,de mediq, se considerau
a fi declangatori, incluiiv alimentatia, fumatul,
consumul de apd poluatd gi aditivii chimici din alimente, care erau toate socotite ,periculoase".
Degi aceste substanfe pot intr-adevdr prezenta
riscuri, @
a ardtat clar ci
r variazd"..semnificatiude-fao_persoen i la
alta. Aceasta se datoreazd cel mai probabil unicitdlii combinafiei genetice a fiecdrui individ.
Am concluzionat ca urmare a studiului meu
cd motivul pentru care oamenii care nu au fumat
niciodatd nici micar o gigard se imbolndvesc
totugi de cancer pulmonar, il constituie faptul ci
poartd in ei genele care determini cancerul. CAnd
acest factor se combind cu cei de mediu la care
'toatd lumea este expusd in mod egal, determind
accelerarea funcfiei de generare a cancerului.
Dpsi-nl
acest mecanism, el conduce prohehil la declangarea multor
boli.
u reprezintd o variabild crucial6 in menfinerea dezactivatd,a genelor nocive.
Chiar dacd doud persoane ar avea exact aceleagi
gene - gemeni identici - gi unul s-ar imbolndvi,
celdlalt e posibil sd nu o facd, deoarecefiecare a
fost expus unor factori de mediu diferifi. La o
60
61
Asnectulimportant este
. Qe$i-nupute"^m
care au loc in
identif-.ipap-r-B9tic
Conul DtvItt el VlnlIl
, genele care determind boala

sunt dezactivate, dar pot fi activate la un moment
dat. O-amenii,de-*$iinta,facin prezent progrese fur
care srrnt corelate cu
bolile.,uzuale,cum ar fi cele de inimi qi cancerul pulmonar. Aprofunddnd cercetdrile, vqnq putQaprg4-ice
qi
mai exactin-viitq
cum.si le dp-êtivxTn.Cend o vom putea face, sunt
sigur cd impactul factorilor de mediu asupra acestui
mecanism de activare/dezactivare va fi mai bine
inleles.
minte si cgrp, dar mulF iau in calcullumai,mediul
- cum ar fi aerul, zgomotul qi polu9-:Sernsau{izic
e
area apelor - ca ,,factori de mediu".
cal
separatd de mediu.
intr-un interviu, Strggg_-Ngg

, despre care voi vorbi
mai pe larg in Capitolul 6, a explicat aceastd idee
cazul fiinlelor umane,
dupd cum urmeaz6:
"itr
de a fi fericit sau sdndtos provine din mi,nJe.
Osgjp"n+I9!_p!g5rr.pune cE un anume tip de mediu
este ideal, dar de fapt orice mediu pe care un individ it percepe ca fiind bun este benefic, deoarece
mediul gi proceselevi{ii individului interaclioneazd
reciproc. Nu existd un mediu absolut bun sau abse
lut rdu." Subscriu din toatd inima la aceastdopinie.
62
Curr,rsA Nn ectlvArr,r cENELE
are.-o*gdn_q-Le_4$lp
infl u__e
ra
4ta _9t5-ke
iu-diudului. Dupd cum a spus Nozawa, boala,

egecul la un examen sau pierderea locului de
munc6, atunci c-Ond
V pot
fgauno$tin!5. Aceste experien{e ne
ajutd sd aprofunddm infelegerea vielii gi s6 fim
mai inlelegdtori la suferinla altor persoane. Ne
pot chiar d.a ocazia sd ne schimbdm in sens pozitiv viitorul. Ca qi mine, probabil cd afi trecut prin
momente cAnd credeali c6 ali eguat in indepli_
nirea unui scop, dar s-a dovedit de fapt cd nu ali
equat deloc. Sunt convins din proprie experienld
cd ce a afirmat Nozawa este adevdrat: starea de a
fi fericit sau sdnitos provine din minte.
Existd un mod de a dezactiva genele nocive qi
de a le activa pe cele bune care este accesibil
tuturor, indiferent de mediu sau condifii:
. E imposibil de negat cd
atitudinea mentald, atAt pozitivd,, cdt gi negativd,
are un efect major asupra sdn6t6!ii. Bdnuiesc c6
interacliunea dintre minte gi corp este chiar mai
puternicd decAt s-a considerat pdn[ acum. Degi
relalia dintre gene qi acgiuneapsihologicd rdmdne
neclard, genele delin cheia inlelegerii mecanismului de vindecare naturald a corpului.
63
Copul, DIvIN el VTnTII
Genele noastre acfioneazi inainte

ca noi si gindin
Existd un alt aspect pe care aS dori s6-l
menlionez in privinla procesului de gdndire
uman. Majoritatea persoanelor cred cd cel mai
important rol in controlarea actiunii il are creielucru, precum
$rnt resnonsehilp- de"-a-gegt
$Lgegele care ordoneazi celulelor. Funclionarea
a conlinut6 in
creierului depinde decelulele creierului. ip--acect--sens, sen-ele acfio4e3-aa"9a*p-LlqcLpdldJa4gu-dq"gsntrolalcorpului.
Dacd este posibil pentru noi sd controldm mecanismul de activare/dezactivare al genelor, atunci
trebuie sd ne cunoagtem mult mai bine genele. Ar
trebui sd fim atenli la mesajele pe care le trimitem acestora. Near putea fi chiar util sd vorME bucur sE
bim cu genele noastre astfel:
"Hei!
vdd cd sunteti intr-o formi atdt de buni astdzi.
Faceli o treabd excelentd." Deoareceoricum purtdm un dialog constant cu noi ingine, nu e riu sd
dirijdm gdndurile pozitive inspre gene.
FErd a ne da mdcar seama, suntem angajafi
intr-o conversalie continud cu noi ingine. Cdnd
suntem ingrijorafi, urmdm un scenariu scris
dintr-o perspectivd negativd. Pe de altE parte,
cdnd iegim afard intr-o dimineald insoritE, este
foarte posibil sd exclam6m: ,Ce zi minunati! Md
simt excelent!" in acel momenf celulele noastre au
de cdqtigat. Nu trebuie sd inregistrim mai intdi
Curvr
sA No ecrtvAuGENELE
vizual risdritul gi sd agteptdm ca mintea noastrd
sd trimitd aceastd informalie la restul corpului.
Imediat ce i
d
yremea
la
4lacutA"-gi.-s-unt activate.
De$i-celulele resp,etEiusfuuptiuni date de creier,
inaceJa+Ltimpel
e
e. Acesta este un aspect imFortant ce tre
buie luat in calcul in privinla mecanismului de activareldezactivare.
in realitate, cu tofii trecem prin perioade in
vielile noastre cdnd nu suntem sdndtogi sau nu
deborddm de energie. Poate vE confruntagi cu
probleme la serviciu sau avefi dificultdti in relafiile cu a$ii. in asemeneamomente, e greu sd nu fiti
deprimafi. Cum vd putegi impiedica sd vd simflti
deprimafi cdnd se lntAmpld acest lucru? Apeldnd la
acele gene care vd dau energie. intelepciunea acumulatd in viata vi poate ardta cum sd facefi acest
lucru. O metodd pe care o recomand din proprie
experienld egte de a vd l6sa inspirafi. Daci nu vd
inspiri nimic in clipa de fa{5, amintiti-vd de un
moment cdnd afi fost profund emofionafi.
_ Inspirafia reprezintd o combinafie de bucurie
gi entuziasm pldcut. Oamenii de gtiinfa o resimt
puternic cdnd tocmai au terminat un proiect de
cercetare. iggArtarea si.-hucurja pe care le trdiesc
cdnd termin de scris o lucrare bund sunt
neprefuite. Mi s-a intdmplat chiar sd dorm o
noapte intreagi cu un manuscris proaspdt
terrninat in brafe.
64
Conul DtvIN nl Vtnrtt
Un alt lucru care md inspird este cercetarea

mea legatd de gene. Aceasta inseamnd sd fiu
implicat in mecanismul viefii qi martor adeseaal
minunilor sale, ceea ce constituie o experienfd
profund emofionanti.
Cred c[ atunci cAnd suntem inspirafi, gpngJe
rroastre .nu- glr4t 'grie-ntate intr=o-direc$ie, negativd.
Sunt sigur ci am destule gene nocive, dar cdnd
sunt migcat qi inspirat, aceste gene sunt dezactivate gi in locul lor sunt activate unele benefice.
i
Pute$i soQot"iaces-tlucr:u*jsluitle-sa
pot
om"de-gtiin$d,dar cdnd md simt inspirat,
simli
starea de bine cum mi se imprigtie in corp pAni la
celule.
Nu ..toti--o"aue-nii sunt- inspixa$L de- aceleaqi
lucruri. Unii pot fi inspirali de urmarea pasiunii in
cariera lor, petrecerea timpului cu copiii sau
triirea emoliei alpinismului, bucuria gridinirituIui sau a artei creative. Ceva care nu reugegte sd
migte o persoand poate migca profund o alta. De
exemplu, permitefi-mi sd vi-l prezint pe Ko
Hirasawa, unul din mentorii mei qi fost director al
Universitdlii Kyoto. Pe wemea cdnd eram student
Hirasawa mi-a spus o povestepe care nu am uitat o
niciodatS. Cdnd a devenit membru al departamentului medical de la Universitatea Kyoto, Hirasawa
studia at6t de mult, incdt dormea cel mult patru
ore pe noapte, in stilul lui Napoleon. Drept
urmare, a suferit o depresie severd gi a trebuit sd
se intoarcd in oragul natal ca sd-qirevind. intro zi,
Currr sA r,lp RcttvAtvr cENELE
cdnd se plimba printr-un cAmp inzdpezit, a-auzit o

vgc.Qqare recita
"Testamenfutll{eiligeastiidter" in
germand, o declara-lieseirca_d"eBeetbpyen La__vArsta de.ds_gqz9p-i-$l_.qp!
de;14i. Student insetat de'
cunoagtere,Hirasawa citise biografia lui Beethoven
in limba germand in original cdnd urma studiile
medicale.
Qaud*B-ecfure_nigilie-c-duse-af
l-uul,s*egdndise
sd se sinucidi gi ajunsese pAnd la punctul in care
gi-a scris testamentul. DrLa__o*lunga-dezbatere
, se deeisesein cele din urmd si trdiasc[.
ggast$dter"c-a-spxprpSte-ahOifririllui.Beethoven
mdrturisise in acesta:
md voi insdndtogi,
"Poate
poate nu;
... Silit_si devin qn_flgSof
dgi4.Ja-cel dc-ald mrhzoei Siontulea an de viata... O,
nu e ugor gi, pentru un artist, e mult mai dificil
decAt pentru oricine altcineva."
I:au iab--it,peHirasawa ca un fulg|9r.,
s Lu inssamni nimic! B"e*qth-oyen
, uu hAB-dicap_falg!le_qtru.un
nu Atn_q+_Bar--qlalent,dippuade
_m*g4ciarr.
ealrp-nolmal,
sdnillog-aSa.cd,
d
U!!
-nnde^ng.
Le voi ardta tuturor cd pot sd trec peste
asta!" Hirasawa a fost profund migcat gi, in acel
moment, newoza lui a fost vindecat5. Halucinafiile
vizuale qi auditive frecvente de care suferise dupd
cddereain depresie au dispdrut. Ce ar fi putut vindeca instantaneu o asemenea afec$iune gravi?
C*reiled emo$a prafunde pe care a trdiLo a activat
67
Cooul, Dlvttt al VtnltI
CUM sA NE AcTIvAM GENELE
acele gene care determind vindecarea gi vitalitatea.

Experienla lui ne poate inspira qi pe noi.
aduce lacrimi in ochi, fiaiologic, genele noastre

fac si se intdmple acest lucru, ceea ce indici
modul in care minr.es influenleazd genele. E pl6cut sd fii migcat pdnd la lacrimi gi, chiar cdnd
Cheia tinerefii gi a longevitifii

Existd o metodi de a interac$iona cu genele,
pe care v-o recomand cu cdldurd, pentru a avea o
viafd cdt mai lung6: sd vd simtili profund migcafi
gi inspirali in mod begulat.
Pentru a trdi, trebuie s[ eliberdm zilnic
diverse substanfe din corp, sub formd de urind,
fecale, transpiratie gi mucus. Trebuie, de aseme'
nea, sd ne tundem pdrul gi sd ne tdiem unghiile
in mod regulat. Fdrd excrefie qi secrefiie, nu am
putea supravielui o singur6 zi. Poate ali observat
cd tqate*substan$ele enumerate- mai sus au o
traedturi".-comunfujnediat
ce..,sunt eliminate,
devia degeuri.
in-iqf.erior, nu le soco
tim in mod deosebit de murdare, dar, in momentul in care pdrisesc corpul nostru, n
r
impure. i
nfd
Lgqrimile sunt qi -ele. unde$eu .eliminat de
cefp,. .dar^-nimeni-" nu--le-".prive$te_ cu" .-aceeaqi
aye$iune*câ-pe-celelalte. IJnii socotesc lacrimile
nu ca pe un degeu, ci-:nai-degrahi en pe un fl.uid
cgrp-oJal_derivat de -le. creier. TeologUl. Tetsuo
trezegte-empjia.
Cel mai adesea, oamenii pldng atunci cdnd

sunt profund migcagi. DcSi_cmotia_puternici ne
berare--extraordina+5 care ne permite sd ne

simtim ugurafi. Starea de bine este o indicafie,
cred eu, ci genele noastre au fost activate. Multe
p-gr oanejn vArstd menfioneazd.
n
d1-gBf-cbeiea longevit[tii_lor. Acelagi lucru este
valabil pentru oamenii care
ecdt
vrsta lor. @de
ne poate face
sd ducem o viafd mai lungd gi sd rdmdnem tineri
gi, iardgi, genele noastre trebuie sd fie implicate.
pAnS*le lacllai,
Urifreat-a [i-;r1r
mente.
Pentru a duce o viafd lungd, completd, recomand

urmarea unor activitdti gi formarea unor relafii
care sd inspire emo{ie sincer6, din addncul inimii.
-
Ce nu e trecut in genele noastre nu este

posibil
Unii oameni suslin cd potenfialul uman e
infinit. Ei cred cd, dacd o persoani igi dd suficient de mult silinfa, poate deveni orice. Alfii
insistd cd, tot aga cum un mormoloc trebuie sd
devind broasci, limitele noastre sunt predeterminate de la nagtere. Aceste puncte de vedere opuse
69
Cooul,Drvlr,lel VrnTrr
au determinat adeseadispute acerbe. De fapt, nu
putem face nimic daid nu e deja programat in
genele noastre. ia.acest serrp,p-at*engia_Iul.li
capacitaiea um-anf,s-@e.
Daca.-prezentiu dintr-o-d
tpFsxfrrri invjdac6, de exemplu, devenim
zibile- pinl-aiunci,
brusc mai harnici, mai ambiliogi sau mai pagnici
- aceasta reprezintd doar a
ri
e care--nu ie$iserl inci--Ia-iveal5. Fie s-a
apdsat pe ,,intrerupdtorul" genetic al acestor abilit6!i pentru a le porni, fie abilitili precum lenea
sau dorinla de pldceri au fost dezactivate dintr-un
anumit motiv. Capacitatea unei persoane este
inscrisd in intregime in genele sale.
Dar nu trebuie sd uitdm cd numai 5 sau cel
mult 10 7odin genele intregului genom uman sau
set de informalii genetice se considerd cd sunt
active in orice moment, in timp ce restul sunt
inactive. Cu_alte_cuvjnte, 4e$ijieoom.uklinliecale
inforpa!-ii genetice- codificatp cu-literele-A-A_C $i G,
a - majorrtat_e__
a ge_srslor-_Fg,*suo_t
folosifu:.
Agadar, deqi am spus cd potenlialul uman este

limitat,
tat"
de in-t-erpr.e$Ate4_g-_qqygnJlonald. In primul rdnd, peq!ru_9-{t!e__g;{_igta-intoU
dp-auna-o-posi.bilitate. itr acest.sens, punctul de
vedere cd po*t-eltidul uman .esten elirni tat.ru este
gtse$it.Indiferent ce considerd creierul nostru cd
e posibil, chiar este posibil gi orice lucru la care
CutvtsA tn êcrrvAu
cENELE
nu ne gdndim se afl[ atdt in afara posibilului, cdt
gi a imposibilului. Avionul, de exemplu, a fost
inventat pentru ci cineva gi-a spus: ,,Vreau si
'
zbor ca o pasdre." Degi, Stun$ific-vorblL4_p9lqntialulm.an estelisitat, nutrehuie*s_a_fjm afecta.$i
pentru cd
de-acffetilinif.axe
sA
i
epEqe+tc--eu*mult-orice.-n=orr
Putea--hagina.
in acest moment, limita-umand pentru cursa
de o sutd de metri la Olimpiadi se afl6 Ia un pic
sub zece secunde. Pe baza opiniei cd potenlialul
uman este nelimitat, acest record e posibil sd fie
redus la opt secunde,gapte sau chiar mai putine.
Omul modern este comparativ mai inalt decdt
strimogii sdi. Dacd indlfimea umani continud si
creasci gradual, in viitorul indepdrtat, unii oamenii ar putea ajunge la trei sau chiar cinci
metri. Personal inse
c -c-d*4gqste
lucruri
Acest lucru i-ar putea face pe unii oameni sd

se intrebe: ,infeleg cd nu pot sd fac nimic, decdt
dacd e inscris in genele mele. Dar nu ar trebui sd
pot sd alerg o sutd de metri in zece secunde?$i
in genele mele trebuie sd fie inscris acest lucru."
Nu putem spune cu siguranfd ci motivul pentru
care majoritatea dintre noi nu pot alerga la fel de
repede ca gi Carl Lewis e din cauzd cd ne lipseqte
abilitatea. Poate cd este doar pasivd pentru cd
genele relevante sunt dezactivate. Vdnali de un
7L
Cooul DtvtN el VtoTIt
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
leu sau de o panter6, oricare dintre noi ar putea

stribate o sutd de metri in zece secunde ca
e
reactie-la--starea-de-crizd. D.a
i.limitelp a ceeace
vii,
este inseris in genele lol.
in povestirea chinezd Cdldtorie sprc SoareApune, personajul Songoku, un cdlug6r, este
provocat de Buddha si scape din palma sa.
Stribate distanfe mari gi infige in pdmdnt cinci
stOlpi de lemn in linuturi diferite, pentru a dovedi unde a fost, descoperi@otul
fusese doer o ilrtzie. Nu fdcuse decdt sd insemneze cele cinci degete ale mAinii lui Buddha.
Songoku a manifestat puteri fantastice, dar totugi
ele nu au depdgit puterea lui Buddha. in acelagi
mod, noi putem manifesta abilitdti fantastice noi,
dar ele nu depdgescceea ce se afl6 deja inscris in
genele noastre, agteptdnd sd fie descoperit.
Genele noastre pot face chiar posibile acele
lucruri pe care le credem imposibile.
Miracolele se intdmpld. Majoritatea miracolelor implicd realizarea a ceva ce oamenii
socoteau imposibil. trlgi din funct de wederls
le.sunLo-Berte a prggapqUlui.
Benetic,
Talentul poate inflori la orice vdreti

Existd trei-"factgri implicati in activarea
genelor:
. Cred ci
dintre acestea trei, genele sunt probabil factorul
cel mai pufin infeles. Multi oameni cred cd trisdturile moqtenite nu se schimbd niciodatd. Dacd nu
sunt buni la matematici sau gtiinti, igi invinuiesc
imediat pdrinfii pentru lipsa inclinaliei respective. in mod simliar, pdrinlii renunfd la orice
agteptiri fali de copiii lor, crezdnd cd e inutil. E
adevirat cd inteligenta $i talentul sportiv sunt
corelate cu genele. Elgaceesta rru insesmni g[
este enmFlet lipsit dt'aeeste-calitd$LJle
fost irrrn sctivete. in caz conexist6,
putea
explica existenfa geniului? Un
trar, cum am
geniu e cineva ale cdrui gene, moqtenite de la generaliile anterioare, sunf.*bursr-activate
-qA--relru_-plgduee*-de-pb-i-cei-so-pii
ti ca intelieentd loate -fi-din*canza-cd

intrerWFtorul geneft
a $i-apoi-o
generaSi,ela-alta.
dez,actrueaziude-Ia-o"
ca genele noastre si confind nu doar
amintirile gi abilitifile trecute de la o generafie la
alta,
ale intregului proces--evolufonar
mrrltor miliarde de
se
d+a
lr'ngtrH
c4re i.ttnde
ani. Faptul ci embrionul uman in ti-pul gestafiei
prcsecrl-rle-pvolufie- in uter .p-u9.9!-e

a?6 cd
genele
continutd
in
este
e-ccasJA.jnformafie
primei celule. Ppten$dril-b!-regu".-râseqmang_se
afld in genelefiec6rui individ. De aceeapdrinfii
72
73
Cuu sA NE AcrrvAM GENELE
Cooul, DrvtN ar, VInTtl
cu calitdli deosebite nu 4r trebui sd fie dezamdgili

cAnd copilul lor nu le manifestd. O performanld
mediocrd inseamnd pur qi simplu c6. genele
copilului nu sunt inci activate. Nu se poate ;ti
cdnd ceva anume le va stimula talentele.
. Clt--eahva-xcep+ii,
e pe,-c-41e
-le-e.veji la-ed-olasqg!$A-su4!-eeeleqgi
de-""qqt-{e--flr-_yQlste
ryIn-941-Ll-yl
sgntem. O,riceeste posibil at6t timp cA
m
d
plind de pasiune pentru a
face lucrul respectiv.
care std
implinirea
sa este
Ui
.loi
Nu e niciodatd prea deweme sd incepeli si vd
. Prin educalie prenatald
uruq-a$ilor
rd. Prin urmare, puten--presupune
tttencd genele nu imbdtrdnesc, cel "pu{in-n.u-Junda
!al. Dacd duceti o via{d obiqnuitd, genele voastre
forse vor schimba foarte pufin. Deqi
talidqlgida, in cea mai mare parte ele rimdn stapentru a vd

bile.
&Ayqbg+otentinlq].
Am auzit persoane cafe dddeau-vine_ge_nlru
glAblgiunea_fizrca- a-copiilor--lor sau p_qnl-rue$ec.gaile acestora pe faptul c
se n6scuserd
fineri :ru
c, cp+iilniscutlde-pirinti
voltr.'in.Eqd-qgtqlqelS_Upegq.ri_c.e]orniscutide
de ani.
Pgrir4rla c-lrc-ize-ci
' igqd!--a*
niciun mod, de1-glUggg!_-i-nsa .o mogtenire
-qT,4qa.
m-areatd.
infeleg ca
lucruri c
deoarece ele
sunt considerate ddundtoare pentru fetus.
Ar trebui totodatd si nu uitdm cd
. Un tatd e posibil sd
fi fost bun Ia matematicd, dar aceastanu inseamnd in mod automat cd gi copilul sdu va excela la
aceeagi materie. Existd nenumdrate exemple de
artigti niscufi din familii care nu au prezentat
niciun semn prealabil de inclinalie artistici.
Copiii ndscufi de pdrinli cu coeficient de
inteligenld ridicat nu au in mod automat o
inteligenld superioard. De fapt, cel mai adesea,
aceqti copii au un coeficient de inteligentd mai
redus, i
laftnjr_eu_un
ar1-m4i multe
de- a - avea--un -coefi eipnt .de _inte--l-ige4Jd
$Bnse-.to
nl Vrnlrr
Coour,Drvrr.r
superior. Nu stim de ce-dgt_
- ge
upa,r-r_q
._effi" pr.ogamate "cu-noientialul-cre gterii
atunci ar purta gi
@ii,
potenfialul opus, de reducere nelimitatd a
abilitdfii. Deoareceaceasta ar pune in pericol
supraviefuirea rasei umane, s,e-_pare.
ci.-natwa
pent-ru a impiedica
fac.e-.g,,giustare-.anrtomat[,.,
aeeasta.$g9d-Is$Udi__e.g"te_diy-.g.Ieitstea.Nuconteazd dacd oamenii cu coeficient de inteligenfd
ridicat se cisdtorescintre ei gi nici nu e mai pufin
avantajos pentru oamenii mai pu$in degtepfi sd
facd aceasta. [ddel9lr;[-.-.*de_
ie,
pplgnglalul este _aqe_lagi.
OriciL-e
Tot -c-e-.treb.sip-pi,feee e--.gaiure$e. cum-sa-si

activeze genele.
ilI
ATITUDINEA INTERIoARA
$I MEDIUL iN CARE TRAIM
NE POT INFLUENTA
GENELE
Un nou nediu poate acfiiona drept

catalizator
ingdduifi-mi sd irncep acest capitol prin a vd
ardta cum o schimbare de mediu mi-a activat
genele. Cu peste treizeci de ani in urmd, sm venit
in Statele Unite pentru a lucra ca asistent cercet6tor la o universitate. Tocmai terminasem facultatea gi eram inarmat cu o recomandare de la
Hisateru Mitsuda, unul din profesorii mei. Acei
zece ani in America m-au transformat intr-un om
de gtiinld adevdrat.
Cine gtie ce ag fi devenit dacd ag fi r{mas tn
Japonia? Nu cred cd ag fi repurtat succese in
domeniul gtiintei. Ca student, petreceam mai mult
timp distrdndu-md decdt ducdndu-mdla ore. Toatd
energia gi entuziasmul meu erau rezervate acelor
activitdti comune cu studentele de la o universitate
76
Coour, DlvrN el VtnlII
de fete, cum ar fi alpinismul, petrecerile $i cercurile de lecturd qi md indepdrtasem de prietenii

care erau preocupati doar sd invefe. Desigur cd
notele mele aveau de suferit.
Peste mai multi ani, cAnd rezultatele
cercetdrilor mele au inceput sd apard pentru prima
datd in presd, foqtii mei colegi au fost uimili cE
eram acela$i Kazuo Murakami pe care il
cunoscuserd cAndva. L-a-feuniunile de clasd,_$fs.tin
injqtdeaun4 9d e_qSU-1$*c_ql"care
lr\an sc_himbatcel
nai mult dintre ei.
Sistemul de ._inralament universitar. din
Japonia a coastihrit-o- parte. a problemei. Universitdlile erau ca niqte tlrnuri de filde$, indiferente
fa!6 de ce se i1l6mpla in lumea exterioard.
Insistenla lor indrdzneald cd erau prea ocupate cu
,investigarea adevdrului" pdrea impresionantd,
dar, sincer vorbind, era doar o scuzd pentru a nu
face nimic. La universitate, era posibil sd faci exact
acest lucru. Unii profesori se ldudau cd cercetarea
lor avea sd fie apreciatd la adevdrata sa valoare
doar un secol mai tdrziu. Cum se puteau agtepta ca
cineva sd aprecieze o asemeneamuncd?
jepg-qpZg.-rqsgeglgg,
semelhiy_ersi-t4!.'il.e_
niciodatd sd viseze cd gi-ar putea depdgi profesorii
in grad. Aceleagiuniversitdti sunt acum acuzate de
supunerea lor oarbd fa!6 de convenfii, de filosofia
lor de
cu orice pre!' qi de abordarea birocra"pace
ticd orientatd doar spre autoconservare. Acestea
78
A r r r u o r n r R & u e o r u r , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
erau insd caracteristici inerente pe wemea cdnd

eram eu student.l
in acea perioadd, profesorii erau plasali in vdrful ierarhiei universitare, urmali de profesorii asistenfi, de lectori, de asistenlii cercetdtori qi, in
final, de studenfi. Chiar dacd aveai capacitatea
necesard, era - gi incd mai este - dificil sd ajungi
in vArf. Multi asistenli cercetdtori, tineri aspiranfi,
gdsescsistemul nu doar nepldcut, ci gi atdt de lipsit de orice perspectivd de viitor, incdt pleacd in
strdinitate qi determind o
a creierelor"
"migrafie
din Japonia.
in ceeace mE privegte,deja md resemnasemsd
devin asistent cercetdtor. $tiam cd mi-ar fi fost
aproape imposibil sd avansezin postul de profesor.
in fond, nu eram genul de student care sd generez
mari aqteptdri din partea cuiva. Dar credeam cd va
trebui sd md mu$umesc sd rdmdn pentru tot restul
1 iaponia a ficut pagi imfortanfi in rezolvarea aceetor
defecte ale
sistemului sdu academic. Alianta de Cercetare Avansatd Teukuba
(494D' fo.rnqin
il4ie-Xlga, promoveazi cercetarea interdisciplinard prin cglabofareadinhe.grr&r4indurfrie
$i edlcqtie - inainte
distinct separate. Og+e_rrij de_Sbjgh. _s.qpl_
f esr.utati di n f nq$ ln m ga,
nJL dper*din --Jepsura. Proiectele de cercetare ale ACAT eunt
reevaluate dupd o perioadd de timp anume de o a treia parte obiectivd, Numeroase universitdfi au adoptat mdsurile ACAT gi, in plus,
renunfd la sistemul pe baza cdruia toatd lumea prirneEte acelagi
salariu, indiferent daci muncesc din greu eau doar dorm ia laborator. Cei cane grim:9c burse -gurt din ce in ce mai mult selectafi pe
baza perforrnanfei. Drept urmare, universitdlile atrag gi pEstreazd
acun mai multi studenti.
79
Cooul, DIvIt el VteTIt
vielii intr-un post inferior. Din fericire, mi s-a

oferit ocazia de a plech in America. Deqi aceasta
este o societate foarte competitivd in comparalie
cu Japonia, mi se potrivea perfect gi m-am
transformat intr-un om ambi$ios.
Dupd cum am aflat de la gena producdtoare de
enzime care a fost activatd in momentul in care
bacteriilor E. cok li s-a dat sd consume doar lactozd, aaumite gene"-inactive pot fi trezite-la "viafd
atunpi cdnd".glrnLexpus,eunui mediu.nou- Ele au
inceput si aclioneze imediat, ca gi cum ar fi agtepacelagifenomen se
tat doar aceasti ocazie.
gi
aplica
oamenilor. Un nou stimul intr-un mediu
nou poate determina transformdri brugte. Japone
zii spun adesea:
atitudinea qi dd-ti si"Schimbd-ti
lin!a". Aceastd schimbare de atitudine vd poate
trezila viafi gene pe care nici nu qtiati cd le avefi.
in .pazul meu, un,,np.g."mediu.
-ia*Qccident mi-a
schimlat viziunea as,upra.arseeateJ,o-ate.fi-socotit
gi -pmfesor. Am fost suruB ad,e-_v,Af-a!,se_r-a-et!J.ar
prins sd vdd cAt de mult igi dddeau silinta profe
sorii. Munceau gi studiau de dimineatd pand
noaptea din proprie initiativd. Se duceau acasd la
cind, dar nu era un fapt neobignuit sd revini la
muncd mai tdrziu in aceeagi seard. Exact ca gi
patronul unei mici companii, dacd profesorul nu
demonstreazd dorinla de a munci sau de a-gi croi
drum pentru a ajunge in vArf, studenfii igi pierd
credinfa giJ abandoneazd,.
Profesorii a-ericani se opresc adesea pentru
Arltuoltne
& u o o l u l , p o r I N F L U E N T AG E N E L E
a-i intreba pe cei din cercetare: ,,Cemai e nou?" in

cercetarea qtiinfificd trebuie sd te socotegti noro.
cos dacd descoperi ceva nou chiar gi o dati pe an.
Profesorii universitari sunt congtienli de aceasta.'
Dar tot fac acelagi tur in fiecare zi, aproape
obsedant. Uneori, profesorul pune aceastd intre
bare la prAnz gi apoi revine seara gi intreabd:
"Ce
mai e nou in seara asta?". O schimbare survenitd
intr-un limp atdt de scurt este foarte improbabild,
dar profesorii din noul meu mediu erau obsedafi sd
se menfin[ la curent cu u]timele informafii.
Erau- uimit de vilalitglea gi entuziasmul lor
pgnbn.,c-ercetare.CurAnd mi:g_Uq--4.9!
peemainqd cd
aoeatL -dEruire-este-"ueceg@
$tiintifiee. Qhier-6i. postul unui
cdgtigdtor- al n"emidui_ Nobel _nq__eete.*.sieur.
Premiul ofurF pregtigiu numai pentnr-_cAtiva-ani.
Dee.n*ms_pl9g3gl*Lqtr_s--4y"rg-"_c_gg!i_g31gr-"preqi-ului,,.veifi-uilits_e_lgltgg$lilt_nglia.Comitetele
de oferire a burselor de cercetare, ai cdror membri
sunt adeseaprofesori tineri sau profesori asistenfi,
te informeazd. ffuE ocoliguri cd trebuie sd renungi
la cercetarea ta. Ca gi in lumea luptdtorilor de
sumo, at0ta timp cdt cAqtigi, continui sd urci in
grad, dar chiar gi un Yokozuna care detine locul de
onoare din vdrful ierarhiei va fi silit sd se retragd
atunci cdnd va incepe sd piardd. Oricine care nu
produce rezultate dupd un premiu notabil ca cel
Nobel e uitat, ceea ce dovedeqtecdt de acerbd este
ge"'petitia.
81
Coour, Dtvlt
nl, VInul
Daci sistemul este dificil pentru profesori, in

mod evident el e qi mai dificil pentru cei cu grad
inferior, cum ar fi asistenlii cercetdtori. in acest
post, daci nu realizezi nimic notabil in trei ani, nu
ai dreptul sd te pldngi cand egti concediat. Multe
persoane din jurul meu gi-au pierdut locul de
muncd in perioada in care md aflam eu acolo.
o
A,qeesta
".qhqfdare,.reergae$g!1y-?."_p-e,u!rs-
societate competitivi, este de nes_qn_c-9put._la

-q,univ.ersitate japonezd. Daci un laureat al premiului
Nobel din Japonia gi-ar exprima interesul intr-un
anume proiect de cercetare, nimeni nu ar indrdzni
sd spund nu. Iar un profesor care nu reugegte sd
producd o cercetare remarcabild nu ar fi concediat. Marea stim6 acordatd laurealilor la premiul
Nobel in Japonia probabil ci se datoreazd numdrului lor redus. EJirH n3^mai,op_tincomparalie cu cei
doud sute -dg laurea"ti lg pre4qlul_Nobel americani.
Dar sunt convins cd dife*4e;r"p_
e
ei_ prov"ineSi- din--dif-r-pn&1.e..
fundamentale ale
A t r r u l l N n R & u p o r u l , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E
privegte, inlepenit cum fusesem in lumea academicd japonezd amorlitd, totul in America mi- se
n[rea nou qi revigorant, fdcdndu-md sd simt cd
merita sd muncesc.
Faptul ci aveam ocazia de a lucra aldturi de
laureafi ai premiului Nobel md stimula. in Japonia,
nu sunt doar foarte pufini, dar fac parte gi dintro
clasi separati. in Statele Unite sunt numerogi gi
poli intra in contact cu ei, ceeace inseamni ci studenlii pot sd-gi imagineze fdri prea mare efort cd
vor ajunge gi ei la acel nivel intr-o zi. De fapt, sce
pul tuturor este de a cdgtigapremiul Nobel, in timp
ce majoritatea studenlilor japonezi nici nu-qi pot
imagina sd facd acest lucru. Munca alEturi de laureali la acest premiu ne permite sd ne dim seama
cd, degi prezinti numeroase calitdli admirabile,
sunt tot oameni, exact ca gi noi. Aceasta ne
deschide ochii asupra posibilitdfilir; incepem sd
credem cd gi noi putem face ce au realizat ei. Acest
mediu, care ii determind pe oameni s6-qi dea
seama de potenlialul lor, mi s-a pirut foarte productiv.
conduce studenlii ca un lord feudal gi tinerii asistenti cercetdtori care vor sd fie avansafi trebuie sd
iijure supunere. Spre deosebire de acesta, dacd un
profesor din America pare slab gi nesigur, studenfii lui, departe de a-i fi loiali, il abandoneazd
rapid de teamd cd nu vor ajunge sd avanseze.Cele
doud sisteme sunt evident foarte diferite.
Desigur,
nui
slgt-epnlexhem {-e--p_qpp_9[!iv.
Dar ln ceea ce mi
Cregterea se produce prin rni$care

Am aflat din experienld c6, ttglrpi qard_,ejgpgr
Efr-un impas, mefit5 si fii indrnznet $i si-ti schimbi
. in cazul fiinlelor umane, &ryglt_erye'r"
produce prin mi$eers. O--scbilqbare drqstiei s
mediului gi expunerea la lucruri noi poate crea
ocazia perfectd pentru activarea celulelor pasive.
82
83
C o o u t D t v t x r c , LV t n T I l
Probabil cd afi auzit de studenli care devin responsabili in momentul in eare se mutd la cdmin, in
ciuda faptului cE nu fdceau niciodatd nimic Ai nu
studiau acas6.Desigur, uneori gi opusul e adevdrat,
dar in-- gengqd._.0-ag9p+itind -qe_*ggeg9,3r.-**si
avanseze,mai{eggbd {_e-qet_
.gdinvohreze.
Multi studenfi americani i$i incep studiile
superioare la o universitate, iar masteratul gi doctoratul le continud la universitdti diferite. Aceasta
le permite sd ia contact cu mult mai mulfi profe
sori. Deqi continuitatea poate fi o problemi, au
avantajul migcdrii. in plw, o datd le.Sap-te.aui,prr
fesorii din Statele Unite-au-un. anjiher._Llse- oferd
pdvilesrlll-.{9a"p6-risi-univerqtt_e!-ea,_completgide
a- face, .orice-.vor. Aceastd experienfi este foarte
semnificativd gi le oferd ocazia de a se revigora.
Maiori!-at'ea, Fr-afesorilor".petrec. anul,r-esp.ectiv in
dti tari, deseoperind o cultrud complet diferitS.
Cei mg!_mul-Jiqmelicam al".esEuropa. Aceste universitdli le acordd profesorilor ocaziade a evada de
la locul de muncd gi de a descoperi noi idei gi
subiecte de cercetare.
P_e+,t-rU*IttSllpu_-tone_gqv4,_aq-e_q!_-!!p.,de
q9.9.
de_plas
-i-a gdu-s-premi..ul*Nob e! p entru fisi ologie
qip"*m;1{!9pd. Tonegawa s-a mutat mai intdi din
Japonia in Statele Unite pentru a-gi face studiile
postlicenld in biologie moleculard. Acolo a inceput
sd excelezecu adevdrat in domeniul sdu. Ulterior, a
petrecut mai mu$i ani ln Europa, unde a legf implicat intro cercetare epocal6, gi a revenit apoi in
Arttunrure
& u B o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
Statele Unite pentru a lansa un nou proiect de cercetare, primind premiul Nobel ca recunoagtere a
realizdrilor sale.
Fdri asemenea ocazii, e dificil sd ne ldsim
inspirafi de idei noi. V.ilrecom.a"nd,"ea*renun$Alila
Tubnn@nEge
de
-ygLe. -as_
ofcriLabe*leculr_$Ldti oalqeni. Dacd rdmdnefi in

acelagiloc gi facefi aceeaqimuncd fdrd a vd schimba mediul sau oamenii cu care interacfionafi,..!_otul
s-e_"Ee-r_$tup_.-gtatic,inclusiv_pua.ctul_dumneavla$rd
de vedere. Dacd rimdneli in acelagimediu fdrd a vd
simfiweodatdincomod,qU-ygJi._eq-p4f !9_Erc1p1!e!6
viaea_d9_db"9glg_Cp_gg-eqt-e_f
imite.Eli-berafi-vdregulat de vechile obiceiuri pentru a vi reimprospita gi
a vi simfi invigo_ref _- p"g_p_les
-uerqtal gi fizic.
O schimbare de mediu vd poate permite sd
vedefi lucruri noi gi poate sd devind furceputul unei
noi viefi. lntAlnirea mea cu enzima renin6, care a
devenit opera vie!,ii mele, a fost rezultatul unei
asemeneaschimbdri. in acel moment, postul meu
la facultatea Centrului medical al Universitdfii
Vanderbilt din Nashville, Tennesssee,era in pericol.
Nu produsesem niciun rezultat remarcabil in cercetare gi lecturile mele nu erau apreciate de studengi
din cauza englezei slabe de care dispuneam.
Economia Statelor Unite, care tocmai igi reveneau
dupd dezashul din Vietnam, era in recesiune gi, ca
urmare, performanfa profesorilor strdini, cum
eram $i eu, era judecatd mai aspru decdt cea a
americanilor.
84
C o r u r ,D t v r Ne l V r n T r r
D_oc_t9g_$!qnley
Cohen, un profesor destul de
excentric, a lucrat intr-o vreme aproape de laboratorul meu. Zece ani mai tdrziu, a primit premiul
Nobel, dar cdnd l-am intdlnit prima dat6, nu mi-a
trecut prin minte nicio clipd cd avea sd devind un
om de gtiinld cu renume internalional. Spre deosebire de majoritatea laurea{ilor la premiul Nobel ale
cdror laboratoare abundd de activitate gi atrag
tineri cercetdtori, Cohen avea numai doi.asip-tenti
cercetEtori +i,Iaboratorul.siu-._era.cel. mai, mic .gi
maiprapadjt-diruinhegul.,_c-enJlunedicalCu--s_iguran!6 cd r-ru_al6te__de-lpr__ca
un pa.Sibil edstigdtor al
premiului Nobel. in plus, in acel mediu modest,
conducea o cercetare asupra hormonilor de
cregtere la goareci. Ignordnd cele mai avansate
echipamente, se baza pe cele mai primitive, invechite metode, injectdnd qoarecii cu substanle specifice gi observdnd rezultatele. Deqi se lduda cd
reugise sd extragi gi sd purifice hormonul de
cregtere din glandele salivare, tindea sd se pldngd
mult gi, in acea vreme, il consideram un bdtrdn
neinteresant.
gi a
iglte. ai.-a nirydli-tlC *=-14-q-:tf1-l.qhgrgtor
gca
Qrqlamat:,Cred -am*Spgt. !qql9__{egg_qp.9rire.
Aeesthprlan-n4lr-c-o$iry-o_l_9?-re1|ggE!91g?,ciare
-ce"
g! -911..-t9as111gpa.
legatru-a,
De
nu..md ajufi la
aceastd cercetare?" Deoarecenu obtinusem niciun
rezultat remarcabil in studiul meu, nu am socotit
cd eram in poziFa de a-l refuza, aqa cd am petrecut
urm6torul an studiind dacd acest hormon de
Arrtuolxne
& u e o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
cregtere gi cel care creqtea tensiunea erau acelagi.

Ce am descoperit dupd un an a fost ci profesorul
Cohen fdcuse o gregeald.in ciuda faptului ci-susfingge-.p4"-e"xh-a-ctul-siuqle-.pur,,qan$B-e-a.-d.fapto
nlgtu;1rng-aa unei alte substante - en-ai4qg_Ienigd,
care ee.te socotit-d _a-._f_i
factorul^ principal in
hlp_e-rtensiune.
Qr-atie..ap.estei.cer.cetdri, am inceput sd studiez
enzima renind gi aqg_de.yerrit
ulterioq
care a
dSgpifral
. Dacd nu
qi daci el nu ar
"l;g;__fi-inlnit g! 4sista! pe_."_Qolen
fi fdcut aceastd gregeald, viata mea ar fi fost foarte
diferitS. Poate ciutam in mod incongtient sd-mi
schimb mediul de cercetare din cauza anxietdtii cu
privire la viitor. Spun ,il mod inconqtient",
deoarece dacd aq fi decis irn mod congtient sd-mi
schimb subiectul de cercetare, cu siguranld cd ag fi
alescevadif erit.Mei!fl'1_z.iue--_m_-*dlet_sa_n0qig4tgtea
oggn{-g-r- de-Stiiotd evita-s-eri.,fld -se-'-.acupede
cqqc_etiy_il|UgAgg.de.id9_nJfjp.areaadevirateinahu.i
riscurdtnr .implieate.
a enzimei renind._din_cauzaToate eforturile anterioare ale unor onmeni de
$tiinfd binecunoscufi de a purifica renina, care fuseserd duse pe parcursul mai multor zeci de ani,
equas_erdgi,--ca urmare, q4gpa av-.e.
g __o_prcgg!q_.r_e
p*gtqfi" in lendul oqm_gnil914p g!ii.:rta. Cercetarea
acestui subiect era socotitd tabu. Cum nu md
puteam cu siguranfd agtepta sd oblin rezultate
acolo unde numerogi mari oameni de $tiinta
equaserddeja, daci mi s-ar fi dat ocazia, ag fi ales
Copur, DIvIU el VtBTlt
un subiect care oferea rezultate mai promitdtoare.

Dupd ce am inceput studiul, mai multe persoane m-au sfdtuit sd renunf un subiect pe care il
voi aborda mai tdrziu. E clar insi cd prin asistarea
lui Cohen mi-am schimbat mediul de cercetare 9i
rezultatul a fost o noud viat6. Dacd nu l-ag fi intAl'
nit, fie aq fi fost concediat, fie m-agfi intors invins
in Japonia din ,proprie iniliativd cu coada intre
picioare. $i, dacd m-ag fi intors in Japonia in acel
moment, cu siguranld cd ag fi renunlat la cercetare
gi mi-ag fi g6sit altd ocupafie.
Infomafia
poate schimba viafa
!9 lelgd 9_c![*b".aree,
gn a{ -fa_c_1,9__gaTg*y4_
Susfinerea faptului ci informalia este importantd

poate pdrea ceva banal in societatea informafio
nali actuald, dar eu md refer la raf.qrsatia-obtinutd-dir-e*cl_priu-go@6,
o sursd
adeseatrecutd cu vederea.
Iqfs111q_etiq_
l$_Jp.g:g[fup!- este de doud
tipuri:
e din sursebine stabilite,
recunoscute, gi c
din surse personale.
iu_ce_z$-rgrgg(q$1g[i1pj-fice, c
este
d. E simFlu de obfinut. Trebuie doar
si te intdlnegti cg pgJs-aanedif_erite in afara locului de munc6. Cea mai comund formd de colectare
a iBformafiilor
La un pahar de vin,
poti incepe sd povestegti despre tipul de cercetare
in care egti implicat in prezent. Cealaltd persoand,
Arlruotunl
& u n o t u l , p o r I N F L U E N T Ac E N E L E
drept rispuns, i$i poate impdrtaqi cu ce se ocupi

ea sau ceilal,ti. Acest tip de schimb de informafii
este important nu doar in domeniul cercetdrii, ci
indiferent de aspirafiile in carierd gi de intereseld
voastre.
Informalia este cruciali pentru succesul
cercetdrii qtiinlifice. Dir e+p_gf1q.-ab_gea-.cu,cdt
o._m-d-"de+tiialdest_q_pgg_-cgpg$il*sg-atLva-depune
ind
mai*mHlt-efort
informntii neput'tca
igue. Un profesor japonez
cu care am lucrat excela in acest domeniu. Trdise
in Statele Unite timp de treizeci de ani qi rezultatele cercetdrilor sale erau impresionante.
ci nu, m6naq -iîndq+4 cdU.d-par-lfgr3a
la
re-un i ruri -3l6iqtu dentil or $i onrnenil or'-^de^-gtiinfe.
CAnd l-am intrebat de ce, mi-a rdspuns: ,Cqqq pot
sa-rndndnc?Qgf--p-gl_eeSl_fieqineva-aici-pecqrenu
ocazia sdJ intAln19sc."int0lnirea cdt mai multor oameni era mult
mai importantd decdt mdncarea.
Am fost odatd Ia un seminar unde tofi participantii au stat la acelagi hotel tinp de mai multe
zile. Erau prezenti cam o sutd de studenfi. Degi
profesorii au primit camere individuale, ag-gJ_lre
fqsqf pnnme n-deeis sE impartd camera cu mai
multiabsolventipentrucdise.p"fpre.e,"eg!.f-,el-g-qq?ia
Ha_awi-pelgqlg-_tr:qerrlsr-$i-de- a-]ega- prieteaii.
Atdt de dornic era si obiinn info-r-patii. impdrfirea
aceleiagi camere timp de o sdptdmAnd ar fi putut
constitui inceputul unor prietenii importante gi
88
Conul Dlvltt el VInTII
relelele personale extinse stabilite in acest mod

puteau fi utile pentru colectarea informaliilor. ..9
-jn&,{Ag,.9!ie,sus[inea el, putea schimba
uatA_qlgip_ers_,eane.P4atecd-.ayeadlgp-late.
Existi numeroase m-oduri dife-rite de a
Unele persoane
agd*Ua.lrf0rpatii.
gdsesc mersul regulat la biserici, sinagog[ sau
templu un moment oportun de a face schimb de
informa{ii gi de a afla noutd,ti. Indiferent ce inte
rese qi pasiuni ali avea, daci sunteli activi intr-o
comunitate de oameni cu aceleagipreocupiri sau
intr-o organizalie profesionald, aveli ocaziade a vE
stimula genele gi de a vd trezi potenfialul.
SAtt*plul.j1i4_9_{In1gtiiprinrelagii-pers.onalevi
p_qaleschimba viafa. Nu ldsali aceste ocazii sd
treacd pe ldngi dumneavoastrd.
Valoarea cooperdrii
Ug_alt aspect ul o$.foSdiu care contribuie la
activarea genelor benefice il reprezinti faptul cd
Atunci cdnd gtiu cd vor
lgjfLca-este-rIspl[titd.
primi inapoi ce au investit, oamenii sunt motivali
si lucreze mai mult.
Competi$ia are loc in fiecare parte a societdlii
umane gi, din experienla mea, 9919c!{rile-__q!_iipfif icp".spup,Lrlure"_q__Lupta_-cg4slpnl{-pe+Flfaimi.
Pentru oamenii de qtiin!6, ocazia de a-gi vedea
numele pe buzele tuturor apare atunci cdnd li se
publicd o lucrare. NundrUl de]gg-fe-r_i_p|-mjrU! ln
cg^9.9
sunJ publicate, ca-sireadia-Ia-_ele, determind
90
A r r r u o l N n e & u r o r u r , p o r T N F L U E N TG
AE N E L E
valoarea unui om de gtiinfa. Deqi numele fiecdrei

persoane implicate in cercetare este menlionat in
lucrarea publicati, pJirnul _a_f-e*
g1q41m6,
lyal.g_arga
deoarece realizirile prezentate ii sunt atribuite .
persoanei respective. Prin urmare, apar adesea
conflicte cu privire la cine ar trebui mentionat
p"iqul.
, -e*p99&--r1.94 4u*fie
rec-urrosc_gte,_re_a[Zalile*r4or_Jersoane,i4*giuda
efo,rJur-ilor-dep-use, doar pentru cd se---.afl.
6 _{n-ql j os
gelisti.Daca-asesjh_ef-g_gS_i+tgm-pl+r-egulst,individul se descurajeazd,iar o persoand entuziastd gi
capabild poate chiar decide sd renunle. in orice
caz,Iaboratorul nu va mai produce rezultate pozitive.
Acesta,esie. modll eonvention-al
_de pplrqre,
dar eu nu-l aplic in laboratorul meu. in schimb,
persoana care a muncit cel mai mult aici pentru
cercetarea respectivi va fi trecutd prima pe lista
'de nume, in ciuda experienfei de care dispirne, a
realizirilor de pdnd acum sau a gradului. Ultimul
nume este cel al liderului grupului de cercetare.
_ Liderii de grup sunt de obicei profesori asistengi
sau lectori. Dacd numele liderului de grup a apirut
la finalul listei timp de patru sau cinci ani consecutivi, abilitatea sa de lider va fi recunoscutd printro
promovare. Cu alte cuvinte, in cazul nostru, rezultatele prezentate intr-o lucrare apar$in persoanei
care a muncit cel mai mult gi liderului de grup care
va fi promovat dupi patru sau cinci ani. in acest
91
^nlVrolrr
Coour,Drvrr.r
sistem, toli gtiu cd eforturile lor vor fi rdspldtite.
Poate vi intrebafi dacd profesorul are weun
me._1,r!.,
el fiind" ppctic". conducdtorul. Dacd laboratorul meu produce in mod regulat rezultate exce
lente gi cercet[tori talenta$i prin acest sistem, re
putafia laboratorului nostru va cregte. Ca profesor,
acestea vor fi considerate realizdrile mele. Prin
acest sistem, toati lumea are de cdgtigat.
Cq?}ui*de*persoane ...cu-.funcfiij*-Ele-conducere
cI9,_pfqfita_de-per''mea114pii..s_9.!o$qqg!_il-p1"lor
porexig![-*!t -orice- domeniu.
l+*rep*isqcd gi cel nedreptdlit poate face
4-S-tg..{e
lucru
acelagi
cdnd ajunge la conducere. Dar, in
final*tpeiE-hrmea--are"de--pretdut.D*tu__p-wr-c-t*de
vg{e-1e'genetic, e ca qi cum liderul ar dezactiva
genele pozitive ale membrilor cu funclii inferioare,
una cdte una, pdni cdnd, in cele din urmd, intre
gul grup igi pierde motivalia - gi liderul.e-cel-care
ttg}Ulg_s{. poarte*eeponsabilitatea-pentru-sl6birea
orAnizatiei.
P*rinlre diyerc*e-l*e_.rgl_ud
pe care le indeplinifi: la
serviciu, in familie sau in couunitate, probabil cd
eer*snJigl"un -bu4 _-lider.E
exist6=unele car"e*v6-..
pd_nu_
iEqnart_a-4ie.*!9_g_q9!spr
. Cqnd
re;nlizalile_qi___geF_trfl
g_p-F!l--!filpyaluate,puteli
simliclarcumno:dsl_gupdulscade.4eqp-ldtirea
muncii adevdrate gi a faptelor bune gi_m_eutiu_e--rea
.qpfui.tu}Ulcooperdrii constituie cele mai bune
moduri de a asigura buna functionare a oricirui
A r r r u D r N E A & n r r o l u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
grup. in plus, puteli beneficia qi dumneavourt"e du

pe urma geuelor activate ale celor din jur.
hacticarea actului de oa da fdri
a agtepta ninic in schimb' este un mod
efrcient de a vd activa genele
Majoritatea persoanelor cred c6. ,a da qi a
primi ceva in schimb" constituie baza tuturor
relaliilor umane gi e adevirat cd relagiile personale
gi de afaceri cele mai reugite se bazeazd pe acest
principiu. il socotesc similar acelui concept care
conduce la pietate filiald sau obligafie gi responsabilitate sociald.
de altd
am des,e
Iara a
t. Dacd wefi sd vd activafi genele, aceastd
atitudine este mult mai eficientd.
Cand dafi in schimbul a ceva, agteptafi si
primiti acel lucru. Dar daci vi ganditr la ce
urmeaz6 sd primifi, in general nu ave$ide ce sd vd
.entuziasmafi; e doar un rezultat natural, ca atunci
cdnd obfineti un bilet de tren, odatd ce afi achitat
contravaloarea lui.
ies_tgdgcisd
a!a
Celmai -tipic exemFlu il constituie relafie din-
p4 esy-e_&I1-e*9
jlg_4lltlq1g qg"hipb.Nu aEteaptd
o rdsplati in mod congtient gi totugi cdgtiga mulfumire gi fericire prin acfiunile ei. Agesie_flelrtinenJe
93
Cooul, Dlvrr.l el Vrnlll
A r r r u o r N n e & u B o r u L p o r T N F L U E N TGAE N E L E
&. bqgUll-"-si -iaspirelie ii activeazd la r6ndul lor

genelebenefice.
i de qtiintd din Anerica, potenliali
Iaureali ai premiului Nobel, iu-rp_art3ggqc
..!g[qror
sunt seqelo_.qigi extrag
Qgeace $Liu, in timp
cg,q!ilit_ate_infprmatiide la ceilalgi.Ambii au relultate excelente in munc6, d
6 de obic_el_Lu-reu$esc_-sa."atraga_noitesufse.
ii se
q4qai
ut
.Eis"trAng:r0n_d"Urrl.S-cleg_c_$1_!gdezvoltdgi
c!_e-e?_zi
o_,,ta?ilie". Aceasta devine o sursd de putere, ca atunci cdnd comuniti!ile etnice gi familiile
se reunesc pentru a schimba noutdfi.
ia__g-q_ce!d-q;f3S!_iiq,tif
igegq4l_9.-qrporane,numai
e posibil c4 un singur geniu, bazdndu-seexclusiv pe
inspiralie qi muncd ambifioasd, sd obfind rezultate
semnificative. i. pfez-euJ.se aplicd cercetdrile co,
alcdtuite din mai
mqne, qu.egHpe*-.D-t4p-eJ:.qgse
multe sau chiar zeci de persoane care se ocupd de
acelagi subiect. Studiul organismelor vii ne aratd
un lucru: capul nu e cea mai importantd parte a
corpului. De fap!,_ n-11,,,,,,,,,,,,,,,
e41q!q=
o" ierarhie, denarece
Degi existd multe
de-a-eanfuse,g-o-"SLnir"eu
consider
gdsit
cd am
sistemul ideal prin
!ie,
cercetarea.mea"gnneticd, cercetare care mi-a ardtat
qIgAIr*$i-Uqqr_-ales
celule,
minunat
-S
g
petlrg
viu. e pot
.e.al 4Ug-u4-o-rge!+sm
hLgELuJ-"
invdla multe lucruri din acest exemplu gi pot fi

aplicate in modul in care interacfiondm in via!6.
Penhnr a vd activa puterea, plasafi-vi intro
situafie difrcili
Dupd cum a ardtat sxsmplul anterior, usedlUlSi
pot contribui la activarea
aiihrdinea.-gohivitd
genelor benefice gi vi pot permite sd vd folosili
intregul potenfial.
n
pe4t1u_A_-l-fplgFl-lrgbuis_ge_fi4*p11$t_iatrosituatie
dif-iOe. Un goarece incollit va ataca o pisicd:
posedi in mod inerent puterea de a riposta. Eu
personal aq prefera si md plasez singur intro situafie dificild decOt sd fiu incoltjt de altcineva.
Consider c[ cel mai bun mod de a face acest lucru
e-*_de*-a:mi--pljd*dfgpe!{'. Cu alte cuvinte, dacd
weli sd vE atingeli scopul, trebuie sd investili in el.
Din aceast6.cauz6.,ii sfdtuiesc adeseape studenlii
absolvenli qi echipa:
economiile in
"Investifi-vd
cercetare in primii trei ani, chiar dacd trebuie sE
vd convingeli familia si vd permitd acest lucru. in
trei ani, vefi incepe sd culegefi roadele.' in final,
p9.1p-e;ye-rgn!a
invinge intotdeauna. Aproape in
fiecare caz, investirea tuturor banilor in cercetare
timp de trei ani dd roade gi, dacd nu,firurtrlipseqte
abiliJat-eanecesard,fie-noraqul nu a fost de partea
dumneavoastrd. Dar in cazurile intdlnite de mine,
aproape intotdeauna procedeul a dat roade $i, in
momentul respectiv, fondurile au apdrut qi ele.
94
Coour, DtvlN el VIpTtt
{qo-ie-q!-eJecare- p.rodu_crezultate atrag bani gi,

invers, Iipsa de rezultate conduce la absenla
fgndurilor.
Un profesor pe care il respect foarte mult mi-a
relatat cdndva aceastd povestire cu privire la
ob.tinerea unui imprumut: cdnd i-a comunicat
directorului bancii ci intenliona sd foloseascdfondurile pentru cqpcetare, acesta i-a.spus cd era
p;1ina persoand-care v.enise pentr--u.a,imprumuta
b_ani peatrll -cgrgeJarggi nu pentru a construi o
casd sau a pldti pentru educafia copiilor. Acest pre
fesor nu dispunea de garanlii, dar directorul bdncii
i-a imprumutat banii chiar gi aga, cu condifia sd-gi
facd o asigurare pe via$a.
E foarte neobignuit sd imprumu-ti bani fdrd
garanfii, dar hotdrdrea profesorului a pdrut sd-l
impresioneze pe directorul bdncii gi acesta i-a propus o asigurare pe viati drept garanfie, degi era o
opliune riscantd. Profesorul a imprumutat o mare
sumd de bani care depdgeade mai multe ori venitul meu anual. (Aceasta se intdmpla cu doudzeci de
ani in urm6.) Hotdrdrea lui de a-giasuma acest risc
gi de a investi totul in cercetare a dat insd roade qi
curAnd a oblinut fonduri. Suma initiald pe care a
pldtiLo din buzunarul sdu a reprezentat doar
s6mdnfa care a rodit. Am invdfat din acest exemplu, afundAndu-md addnc in datorii la un moment
dat. Dar, dacd nu plantezi seminfe, nu vei avea
nicio recoltd de adunat.
Am vdzut cum aceasti investilie in propria
96
A r r r u o r N u e & u B o r u l , p o r T N F L U E N TG
A ENELE
persoand a dat rezultate in cazul oamenilor in

multe domenii diferite de afaceri. O cunogtinld
dea mea a deschis mai demult un restaurant
finanfat
exclusiv din propriile
economii.
Restaurantele sunt in general riscante, cu atdt mai
mult pentru cineva aflat chiar la inceput.
Investirea banilor in visul s6u a plasat persoana
respectivi intro situalie dificili, ceea ce i-a sporit
hotdr0rea de a reugi in afacerea sa. Riscul asunat,
munca acerbd gi pasiunea au dat roade gi restauranhrl a inceput si fie frecventat in mod regulat de
oamenii din zond gi se bucurd de o prosperitate pe
termen lung. El socotegtefaptul ci
pldtit sin"gi-a
gur drumul' ca fiind unul din motivele succesului
sdu.
Cand vd
singuri drumul' introducefi
"pldtifi
riscul in viafa dumneavoastr6 - ceea ce vd forfeazd
sd vi dafi qi mai mult silinfa pentru a vd atinge
scopurile.
Caracterigticile oamenilor ale cirnor gene
benefice sunt astivate
D-ia.e,m*enpnt_a.mea,
oamenii care au succesin
viafa gi obf,n rezultatele pe care le doresc prezintd
un element comun. Au o"-viziune-pozitivS. agupfa
vietri. Unul din fogtii mei studenfi este un bun
exemplu in aceastd direcfie. Dupd mai mulgi ani de
c0nd incepuse si lucreze in laboratorul meu de la
Universitatea Tsukuba, a venit intro zi la mine gi
putea si-mi dafi o recomandare, ca
mi-a spus:
"Afi
97
Conul DrvrN.o.lVreln
sd md pot transfera intr-un loc mai bun? Aq wea
sd lucrez Ia un laborator care a primit premiul
Nobel pentru cercetare." Acest student nu reu$ise
sd intre la universitate de prima datd, ceea cemi
indica faptul ci aspiraliile sale ii depdqeau abilitatea. Degi cererea lui pirea pufin impertinentd,
I-am trimis in Statele Unite cu ajutorul unui prieten de-al meu care lucra sub coordonarea unui
laureat al premiului Nobel.
Deqi era entuziasmat de cercetare, acest student nu fusese deosebit de strilucit in Japonia. in
America insd, talentul sdu a inceput sd iasd la
Iumin6. Cdnd s-a intors in !ard, in loc sd ii plasez
sarcinile mdrunte obignuite, i-am dat ca ajutor un
student licen,tiat gi l-am ldsat sE se concentreze
asupra cercetirilor sale. Dar i-am spus: ,Eqti profe
sor timp de trei ani. Dar numai trei. Dacd nu oblii
rezultate in acegti trei ani, Ia incheierea lor vei fi
concediat." Dupd cum anticipasem, a obfinut rezultate extraordinare inainte de a implini treizeci de
ani gi a fost angajat ca profesor de o universitate
japonezd prestigioasd. Aceastd situalie a fost fdrd
precedent in domeniul cercetdrii din Japonia unde
nu pofi ajunge in vdrf fdrd si treci pe rdnd prin
toate gradele inferioare, iar la treizeci de ani pofi
obline cel mult gradul de profesor asistent.
Cu cdliva ani mai deweme imi anunlasem
intentia de a da Japoniei primul profesor mai
tAndr de patruzeci din ani, care s6 provind din
cadrul laboratorului meu. Eu insumi am devenit
A r r r u D r N E A& u e n t u l p o r I N F L U E N T A
GENELE
profesor la patruzeci gi doi de ani gi ii incurajam

mereu pe studenfii mei sd tinteascd mai sus. Chiar
la nunta acestui student i-am informat parinfii cd
il voi ajuta sd devin6 profesor universitar inainte
de a implini patruzeci de ani. Degi uitasem complet, el a linut minte gi, in mod evident, m-a crezut
pe cuvdnt. Responsabilitatea totali pentru succe
sul sau egecul sdu se afla exclusiv pe umerii sdi qi
acest fapt pare sd-l fi motivat.
p.[rerea--mea,
in acel moment, genele responsabile au fost
activate.
A fost, de asemenea,ajutat de rq*i=nultesinite. Una a constituifo faptul cd qi-a
rcalizat visul de a lucra sub coordonarea unui laureat la premiul Nobel. S-a intdmplat sd md intAlnesc cu un prieten din America la un seminar gi,
amintindu-mi cd lucra pentru un cdgtigdtor al pre
miului Nobel, l-am i11".6at dacd l-ar putea ajuta pe
studentul meu. ,Am un absolvent nerdbddtor sd
lucreze sub conducerea unui cdqtigdtor al premiului Nobel", i-am spus eu.
,E perfect", a rdspuns el. ,Tocmai cdutam pe
cineva. Am fi bucuroqi s6-1primim." Totul a mers
ca pe roate. Dar dacd studentul nu mi-ar fi spus cd
dorea sd se mute la alt laborator de cercetare, prietenul meu american gi cu mine am fi vorbit
despre altceva. Norocul, se pare, a fost de partea
lui.
A avut, de asemenea,noroc Ai in altd privinfa.
Atunci cAnd lucrezi intr-un laborator cu un laureat
98
Coour. DIvIN nl VIoTtt
al premiului Nobel Rgt ,exista -de.zavantaje.

Numeroase laboratoare de cercetare unde directorul a ajuns la culnea succesului gi a faimei au
depdqit, ca gi directorul lor, etapa efervescentd a
carierei gi prin urmare nu oferi intotdeauna cel
mai bun mediu pentru o cercetare rodnic6. Dar
laboratorul unde a ajuns el sd lucreze producea
rezultate exceplionale gi se pregdtea sd atingd
iardgi succesul.
A avut noroc Ai cdnd s-a trtors in Japonia. De
reguli, nu pofi aduce acasd reuEitele cercetdrilor
din Occident. $i in cazul lui a foet valabil acest
Iucru, dar a putut schimba subiectul cercetdrii sale
in asemenea mod, incdt sd continue si foloseascd
aceleaqi cunogtinfe gi materiale. Din fericire, natura subiechrlui cercetdrii sale i-a permis acest lucru.
in cele din urmd, a fost binecuvdntat cu un
anrrmit Jip.de-perssnalitaje. Pe ldngd ati-budineasa
p-o-ayq-.f".afi
a*de-viata,se-p-F!pg_.dry1$g_-gp_lgqiv
as]plam!49+de"_fet4,-fdraa-se*bgligle_gg-Lriyrxe
la-viitor. Din experienfa mea, acest tip de caracter
este tipic oamenilor de succes gi constituie toto
datd o trisiturd a indivizilor ale c6ror gene sunt
activate.
Genele- 9i abilitnfile - freeirrri individ

eunt unice
Pentru a obfine succesulin orice intreprinde$i,
este important ca nediul*ti-eigtepul in carelucrafi
sd vd respqgtgqnr-p-itatea.
Poatecd afi mai auzit ci
A r l r u o r N n e & u n o r u l , p o r T N F L U E N T cAE N E L E
p,grpogndeste unicd, del_ggg.prgta'ffezA

f_iecare_
e
c.
Acele zone ale combinatiei noastre genetice care
nu sunt cruciale variazd foarte pufin de la o persoand la alta. G@.
Degi
fiecare prezintd aceleagitrdsdturi de baz6, respectiv doi ochi, un nas gi o gur6, forma gi mdrimea lor,
ca gi pozi$ia vor fi diferite, astfel inc6t nu existd
doud persoane exact identice. AcelaSi luctu este
aele-noagtre.@rc!9gf...............ilepre
valabitqiaentru-f
zinti trasghrd _qemune,

cg -exacf"-acela$i-ienom.
D-ifrcnFle se manifestd
nu doar in bf-Atbarcg.p."$r_.f"iaiqul
unei persoane,ci
q
in
r.
Nu susfin cd toatd
$
lumea este dotatd cu capacitSli uimitoare, doar
pentru ca oqmenii sd se simtd mai bine. Este
literalm ente adevdrat.
din cele mai
avansate tari insd
dryareitatii-xa,tudi
. Ages^lSa
se concentreazdasuPra
srstudardizate-st-aexauqenelolde- admitere
QE!s-l!e universitate. S$Xlel&ii-sunt evaluati 4gPe--s!e*car
.eet-spepifudg inferloatri.
gi_
e, iar momentul qi metodele prin
care acestegenesunt activate diferd. Prin urmare,
Up.-siste-' stendardi4at nu poate cultiva capacitdtile fiecdrui student.
101
Cooul, DlvlN el VlnTll
ATITUDINEA & napotul, por INFLUENTA GENELE
Ar trebui agadar sd educdm studenlii, dar

le carg 99b_gzeqzd,
exclusigpe_ag!_demult
d a _aptitudinilor..latente din noi.
Abil.itatea de a emite un rds_pu1q.--nq_e'I[gl4t
in pre.
dglvoltqreg lumii. Ideile ino-vatoare pornesc din
punctul unde nu,existd rdspunsuri gi totugi,studc-qEicareaure-ultat_e*_slrdhrcitei+.aceqtli_s-isleme
Paf. q-4-f,9.
scutul.
o
.are 841_eimportan!d,, dar._
a -sam-,_patibilicu
a de--np-i_dqs_.cqp.eriri
sau creare-a_
a ceva
nou.
-lgsry,g!la
Pr
de
i,c_e_lp-g!!1311lg1g4--ls-*c-alsd_rczut-l-atele
Cdnd l-am cunoscut pe I(e
i,
_a93{9.mice.
care a primit pre_mill Nplel pqntru-phimje,i_q1g&1,
mi-a spus cd nu reugise cu putin timp in urmd sd
rezolve o problemd de chimie de la examenele de
admitere Ia universitate in Japonia, degi erau
domeniul lui de expertizd. ,,Flducaliapare astdzi sd
laureat la premiul Nobel al Japoniei. Odatd,

Hirasawa i s-a pldns lui Yukawa: ,,Mintea mea
funclioneazd mult mai lent decdt a ta. Mi chinui
atdt de mult". Dar Yukawa i-a rdspuns: ,$tii, eu md
chinui qi mai mult". C0nd Hirasawa i-a mdrturisit
cd suferise de un complex de inferioritate teribil pe
tot parcursul gcolii generale gi lice-41--q,-Y-rrkawa
a
rdsprrns:,,$ie:u_Ll_-Nuerau-modeqti-_qi_{o_lf
E1rr,ggri.
-st-rds-c-itiaveau o
ll9lt-d
parcr.e-pr"qggtd--d3999-L{apriaJersoand.
Cdnd am
auzit aceastd relatare cu mult timp in urmi, ea
mi-a dat speranla cd poate gi eu, la rdndul meu, ag
putea deveni profesor pentru ci gi eu md indoiam
de inteligenla mea. Cdnd studiam pentru examenele de admitere la universitate, notele mele
erau foarte mici qi eram sigur cd deabia reugisem
sd trec de examenele de la Universitatea Kyoto.
imi amintesc cd m-am simlit foarte ugurat sd aflu
cd erau mu$i a$i studenli irn situafia mea dupd ce
dm fost a
erau proqti,
d-ar-nici
i* -til*t
str&sit--dupq-algad-a-rdele-ed:rcationaleaIe.ti"ilor
ayg4pgte.
P.qst&r-es_stq!9_m_ql91d9_eS1lcjgle_glg1!9391e
Q[ob qgr__e_
eten al lui Hideki Yukawa, cdqtigdtorul premiului

Nobel pentru fizicd,in 194g, care a devenit primul
r02
qi
regulilor
a
nu_es.teindicatd, deoarecevaloarea acestui tip de ,inteligenfd"
*cqd9_grt_Ig-pid$ae. In lumea afag-e
fl or, companicg{g _pd .exegutg pasiv ce li s.-9.sp-une gi sd nu
103
Coour,Drvlr'r
al Vrnrrr
gq-n-4p".+pg*ry.1-o-@jioguri.
Acesta e un semn cd
societatea ca iatreg se-fuldepdr*,eazd,
d,e-educa$ia
cAACQAtfgtesguFra redirii mrcanice. Acum este
momentul sd investim in crearea resurselor umane
valoroase, in tehnologre $i in proprietatea intelectual6 care vor aduce foloase intregii rase umane.
Acestea reprezinti cea mai mare contributie la
comunitatea internafionald. Din punct de vedere
genetic, pdtrundem intr-o epocd unde fiecare individ trebuie si-gi dezvolte qi sd-gi foloseascd abilitdfile inerente.
O-genii@pufini,dinhe
Dacd am putea sd ne
eiiSl-realizeazi-visele.
activdm genele, cu cele trei miliarde de informagii
ale lor, oriee ar trebui sd fie posibil. Pdnd de
curdnd, am crezut cd nu existd nimic care sd ne
permitd sd avem acces la partea neutilizatd din
noi. Acum, cdnd oamenii de qtiin!6 au inceput sd
exnmineizemintea umand mai profund, descope
rim cd putem apela la acest potenfial neutilizat.
Pentru a duce o viafa completd gi fericitd, trebuie
sd ne folosim minlile pentru a ne activa genele.
Expunerea la lucruri, informafii gi medii noi este
perfectd pentru stimularea genelor care sunt
dezactivate. Aceastd opinie se bazeazf pe toate
descoperirile gtiinlifice relevante de pdnd acum, ca
gi pe propria mea e:rperienfd. De aceea vd rece
mand sd trdifi cu genele activate.
104
LnCTII DE VIATA DIN

LAB ORATOR
de noapte" conduce
"$tii$a
la mari descoperiri
in spatele marilor descoperiri sau invenfii,
gdsili adesea poveqti din culise interesante. Sd
lu6m, de exemplu, fuziunea celulard. Tehnologia
actuali ne permite sd combin6m celule umane cu
'ciuperci
de mucegai, dar aceastdposibilitate a fost
descoperiti dintro purd int6mplare. Un shrdent
fdcea un experiment dar egua de fiecare dat6, degi
- respecta la literd instrucfiunile profesorului.
Frustrat a aruncat in amestec o substantd care
pdrea si nu aibd nicio legdturd cu instrucfiunile
experinenhrlui. A avut loc fuziunea gi a dus la o
noud descoperire. Chiar gi activitEfle fird o leg6turd aparentd, cum ar fi schimbul de nout6fi la
reuniunile de familie, pot conduce la mari
descoperiri.
105
Coout DIvIN el VInrtt
de
Numesc acest aspect din culise
"gtiinfa
zi",
care connoapte", spre deosebire de ,,gtiinfa de
sti in lecturi, examinarea obiectelor la microscop
sau prezentarea rezultatelor cercetdrilor la diverse
reuniuni.
de zi" e ralionald qi obiectivi,
"$tiinfa
de
avdnd o logicd clard qi ordonatd.
"$tiin!a
pe
parte,
noapte",
obline sugestii imporde altd
tante de la intuiliel inspiralie gi experienle neobignuite - cu alte cuvinte, de la facultdlile gi evenimentele umane care nu sunt de obicei asociate cu
oamenii de gtiinfd. Afi putea spune cd ,gtiinla de
zl" reprezintd rezultatele tangibile ale cercetdrii,
iar ,,qtiinfa de noapte" constituie o parte a proce
sului prin care aceste rezultate sunt obfinute.
Mgi.q$ta-t_e?*leglt!-o_t*
"-"qi
". Dacd
'
reprezintd. gandirea emisferei
a_gfgierului, a
e1 q.r*e-p*rezinernisfersidrepiHssau,
pe
baza terminole
!g-p,eea-ag.6nduea
geneticd.
in
acest
capitol, ag
srgi_me-le,
y[
impdrtiqesc
pe care mi
dori s_f,_
le.am format de-alungul experienlei mele ca om de
gtiinfd cu privire la
qi
acti varea4eneLror-pasive.
in primul rdnd, degi pare surprinzitor, e
important si nu qtili prea multe lucruri cAnd vd
apucali de o noud cercetare. Cunoaqterea qi informalia sunt instrumente valoroase, dar cdnd
oamenii de qtiinfd se bazeaz6,exclusiv pe
"gtiinfa
de zi", pot fi dezavantajafi. Pot aborda cu prudentd
106
Lnclrr on vleTA DrN LABoRAToR
inovafia. O
.-gll._"clllgttigelarg
slpt aqroug*i*gF*ge--prgCIli*cerese opun
ipplic=arti*ultg-rl-9ua-9.9rcetare.
Cu cdt o persoand
e mai informatd,
_v*g_gg$g_sd
i4-qeapi-rur-nou Fu'nionf.de-cereeta^re.
Dimpotrivd, e
qa_psrseeqefqles_erp.9ll943_g?.:g_ltrygr"
ip _c_-eJ1_qqg"-lera
g_-"Li+_e*qulzrtare;"2
utarel pentru c[ le permite sd se arunce cu
capul inainte. Acest curaj conduce adesea la mari
realizdri. Buckminster Fuller, unul dintre principalii inovatori ai secolului doudzeci, a formulat
acest lucru intr-un alt mod: a sfdtuit omul de qtiinld si fie un generalist, mai degrabd decAt un
specialist.
Odatd l-am rugat pe Ma.peffr__&g!,,_q
fe4llgioreul
qq:nqiinqpirt5$AAsd sec"etu n
c,gtp-o_ry-,tlgi_.Qonf
ei
gal$Pepli-*s19!4e.
"
t."
.
Sony a
s
j11-.el_gp_o.qia.
t.Jlgl-gsaJ1mzrstsaryl*q1
i
mai multe despr
. CAnd am aflat
de
Dupi cum am menlionat in capitolul nr.""dent, implicarea mea in studiul reninei, care avea
sd devini principala mea realizate, a inceput
printr-o interpretare greqitd a datelor. Cdnd am
L07
Coour, DtvtN nl VIoTtt
inifiat studiul, multi dintre colegii mei m-au sfdtuit sd renunf. Pentru a cerceta renina, un om de
qtiinta are nevoie de mostre pure. Degi gtim cd re
nina se af16 in rinichi, cantitatea este minusculd gi
de asemeneaextrem de instabild. Combinafia acestor doi factori genereazd cele mai dificile condifii
pentru cercetare.
renina
l4ut-tr- oam-eai "de $tiinji-,qlg$aseri
rqgqq-te*a.na,*dar-nimeninurelrlisq_pq_o__p.gg[fice.
Drept urmare, cercetdtorii ditr domeniul medical
erau sfituifi sd nu o aleag6 ca subiect al cercetdrii.
Deoarece eu studiasem chimia agricold inS+r_.+.g
aq4ip".e-pg-niciodatd-dsaeeagE_q42"-I4e_fajsoasdgi
Lzrtgtr.e.Daci ag fi
fdcut parte din departqmentul medical in locul
celui agricol gi ag fi qtiut cdt de mutti oameni incercaserd gi eguaseri inaintea mea, nu ag fi ales niciodatd acest domeniu de studiu. De ahrnci am studiat renina gi, sub coordonarea lui Tadashi Inagami
la Universitatea Vanderbilt am reugit chiar si o
purific Ai si o produc. Ca gi in cazul lui Ibuka de la
Sony, am armt norocul de a nu fi un expert,
deoarecein caz contrar nu m-agfi implicat in acest
studiu.
Am armt multe experienle similare care mi-au
dovedit cd e_mai-bine-sd gtii_Esi_prgia .de_q0!,prpe
mlilJ. Cend studiul reninei pdrea sd se afle in
i-pas, de exemplu, am apelat la manipularea
geneticd in*ciuda completei noastre ignoranfe cu
privire la domeniul respectiv. Afldnd ci noua
108
Lrclrr or vralA DrNLABoRAToR

tehnologie a permis folosirea bacteriilor E. coli
pentru producerea hormonilor umani, mi-am spus:
Hai sd o folosim pentru a produce reni"Perfect!
na." Acesta a fost primul meu contact cu manipularea geneticd gi, din nou, se pare cd am avut
norocul de a nu gti nimic despre ea. Drept urmare,
am cdgtigat cursa pentru decodificarea codului
genetic al reninei umane.
Cdnd am luat hotdrdrea de a introduce
tehnologia manipuldrii genetice in cercetarea noastrd, am aflat cd studenlii cu cele mai mari note
erau cei mai pesimigti. Au intrebat nervogi dacd
era o idee burrd sd ne implicim funtr-un domeniu
despre care nu $tiam nimis. Bineinfeles, nu gtiam
dacd teoria mea va funcfiona sau nu, dar credeom
cd meritl sd incercim exact din cauzd cd aceasta
era o formd de tehnologie extrem de avansatd.
Studenfii care au susfinut ideea erau cu totii condugi de o curiozitate vie. Reactia lor a fost: ,Sund
iriteresant. HaideS sd incercdm." Atdta timp cdt
subiechil le capteazi interesul, acest tip de studenfi nu renunfi nici chiar dacd lucrurile merg
prost gi, in consecinfd, de obicei obtin rezultate.
$inkle-_-ru*_e:p_e
irnpotrive noaqtrd? .Il{91m9!ra nq__este inerent
-ri d"s""bd,
"gqiyn;
.d
f-rlecat
qqdsionqtle
+_
judecatanopsfiricnt'esupe4oard."Dgpgnd-ef
h".eXcg
qiv-L-de-clrnoa$ere
9i n6
@
poele,-face
si.+dvim-#;-d&t6.
ffia o sarcind
109
Couut Drvtu el Vlnrtt

nu merge cum ar trebui, clnoaqterea in exces ne
e.face sd tr4gep conduzii pripite; concluzia la
care ajungem intr-o asemenea situalie e probabil
pesimisti; $13rjgp-_--uLlg.p
cd proiectul este sortit
egecului cAnd existd incd o qansd de reuqit6.
qi
direqtgul-Untye$ilq!"__Tquklba
me
Nobelin-fulg_logie,lgg
âre"maimulte sugestiipentru ob!inerea mult rdvnitului premiu: (1) _ry __fql1s?li
pJinFi i
r; (2) au.?9-9.^rÎ-L{a.ti
(3)
scapati de i_nf_orqq_aliile
cquostlrts -ia- exsss;qi
+
e. -i4tr-o
inutile
Iulue-sare-q,ere-grigina[hate, nu puteli iegi in evidenld dacd va b azstj ex.qeeiy.p9_J99^bil9__gg$Irte
qau.-infomatii. Sfetul meu adresat celor care
cunosc foarte multe lucrwi este de a ldsa deoparte
acele informalii $i de,--atgn_o"11a
expede-n$a.drn-.tresq! P,I'llutialemporarEgecul nu este o opfiune cdnd perseverezi
'70
Cdnd m-am intors in Japonia fur anii
dupd
ce mi-om incheiat studiul asupra reninei in Statele
Unite, am hotdrAt sd reiau aceeagicercetare de la
zero la nqu _infiirgata -Univssitate--Tsuku.ba. La
inceput, m-am gdndit sd trec Ia un subiect diferit,
dar nu am putut sd renun! la renind cu potenlialul
sdu de tratare a hipertensiunii. Pentru a o studia
insd, aveam nevoie de materiale. Cam in aceastd
perioadd, aps aflg!._g{exista p
Jgnlr_ra
s[ aparlin ereif'r:.
e din lum.eaqtiinfificd cu
110
Lncllt on vrelA DrN LABoRAToR
privire la acest subiect fuseserd impdrlite timp de

doudzeci de ani qi majoritatea oamenilor de gtiinld
r_canu se gasearn crerer.
P9b4z4,m4!;4ul_!o1
insd, colegii
eram convinq! _ct-fqllna se afld in
ereier. M;4m deciq qd ob,tin un-extract A;Ai"d
din
gelglut conline sl4q
, gggqic sac
plin-cu*. h-ojuqo.ni.Pteg.upquand cd aceste glande
conlin o-mare cantitate, m-am decis sd o"bjin mai
multe din creierul-rap-{or squ porcilor. Problema
era cd aveam nevoie de o cantitate foarte mare.
iEri trebuia p
ca
m*glerd-de-.studiu Si, pornind calculul de la
aceastd valoare, q_m pg-t_ialaf.cd erau -.ne_eg,s_are
treigg-ci,..p4!r-s.g-q-q1-dp!qil-dp- qrqiere ca si-l obtrn g-l_qg-rqg;--gjglq1bcl_r!Unde puteam gdsi atdt de
multe glande pituitare?
Mai intdi, am contactat ferma de porci de
ldngi Universitatea Tsu-kuba,dar nu dispunea nici
pe departe de numdrul necesar.Apoi, ajungdnd la
concluzia cd cel mai'populat orag al Japoniei,
Tokyo, cu sigurantd cditvea suficiente, am vizitat
fermele de vite gi leam implorat sd md ajute p6nd
cdnd, in cele din urm6, au fost de acord sd ne dea
glapdele*p.ihulare de la vitele saclificate. Studenlii
de la laborf,torul nostru s-au dus la Tokyo de mai
multe ori pentru a le lua gi proiectul nostru a
avansat.
OdendE*pltgi.J.gl--aboundaredimensiuneav6r111
al VruTrr
Coour,Drvrr,l
fylul-degefului-!0aregi e agoperiti de o membrand
care e prin urmare
durd ca cea.g.gp.1
"".iutte,
am putea decoji
foarte dificil de indepdrtat.
"Dacd
chestiileastea",Ug!a_m_!Bde-U!at
eu studen-tii,,studilt nostru va uimi pe toatd lumea."De fapt ins6,
nu aveam de unde sd gtiu care va fi rezultatul.
A-ceaqtgq"-gg$Ie-gerye@rii-.-nu ai de unde gg gtii
panaauincerci. Existd intotdeauna g_Bgqibil$gte,
ga utie. Acest lucru este valabil
dar nlgiedgta..g_
igg6-1n-Iu[-e-a,.$-tifurtei
e
de-2i".^
, lid-erultrebuie sd aibd o-credinti neabit!$6 trr:ezultahrl-dorit.
Existd relatdri despreoqmenicaresuferdmu$i
ani de o boal6 cum ar fi reumatismul gi apoi li se
spunecd un anumit remediu, cum ar fi un izvor cu
apd termald, ii va vindeca.Eund-conyin+i-cn-e-ade
yFrat, depqoJeraca, dupa ae.fac.bai.e_gr*epa.reppectivd, durerea lor dispare definitiv.
_qg$;ngene inactive,
bareadin gendirca-lor derelan$eszd
Degiizvorul cu apd termalE s-ar putea sd
!_qnp-fice.
fi avut proprietdfi curative, canvingerealor cu sigurantd cEa jucat un rol in vindecareabolii. in ace
lagi mod, cCIndu.lirler-de";.1" sfl.rrn.ggqp.e
posibil,
cei din jqrullUr_qed_Ei-eiin*acesta,D_grI_derultre
bgr*e.toati-inima. in viata au loc
s-6,er-e-ad5-..din
multe egecwi, dar liecare din ehe apare din
momenktl in care incepemsd credemcd am eSuat.
$imilil', a$t-1i.p.pq
dem cd mai ave
, uuesudm-indiferent cdt
pd
6'difGit.
ia fie tucrurile.
ttz
LncTrr on vrnTA DrN LABoRAToR
in ti-p ce lucram impreund la decojirea glandelor, ap t1q-e"put-trqptatpd ne intrirn in ritm gi sd

ne distrdm, pdliwdgind in timp ce lucram. incurajat de lucrul respectiv, Eicile neJe..diatsuri .de
ipo_bfuhftareau inceput sd creascd in convingere:
ar putea conduce la descopgrirea unui
"Aceasta
tratam ent.pqtru hipertensiune.',A.m putea primi
un patent in valoare de mai multe miliarde de
yeni."
E-Wgp-lan"l - -epqqqiqa4-d-oanenii-sunt
Lm-sli_cdi
4l.teper-31g!!At-a!e'*9!
g4e_y_o_t_q4
Doctori,
ab
s
olvenfi,
stu_q
dgltue.
li_g-g_
9
denli gi in celedin urmd chiar oamenicaretreceau

prin zond au venit sd ne ajute. {p- {-e-qojiitoate
qgle_3_5.qQq_{,e^.gl_a_ndep-ituitare,fiecarecdntdrind
gre, rezultdnd o cantitate totald
ap
de aproximativ [p_flg -kilograme.nup4 "9939:-etgrea
lor pentru a-k^qqle"A.t"faacfgrmajntno=pudrd care
sem-Erlg-c:U*ress-trl,
sd extr_qgtr_
q.4g-Je_g$it
,
Dg-pege!-e,-dUpg-lgq$-gg-e-Fptg-punc6,rezul-
lutul l."fpsL.jg
dg_i..."g"e,
din cantiteiea la Qarene agteptam.

, incdt prcinu puteamsd o vedem
purificnrn
cll ochiul liber. Dar*gelpudn reusisem_sd
renina din crgier.
4+_ "4.lqt?!*i-"C4_q!- aggastd {esc.operire la
c.9ll9:!ie --gqc-i,-e-@t-ilirternafionale
de
oreuni1979
@idclberyin
une selectdqi prestigioasd.C0nd mi-am incheiat
113
Conur, DIvtt êl VloTtt
prezentarea, sala a foqt cuprinsd de aplauze furgi.de

tupo,asepentru faptul cd
q+r*-dg*dezbateri internalionale cu privire la
p1-e_z,e"nja
{gninei in creier.
relioasd din aceastd expe'
A4l invdtqt o
r-f1el1l*
rien!6:
d cercetdrilor depinde rU $.-e. To figqrat, dar gi la
i.
propriu in-s-eucul c.
Cdnd decojeam glandele pituitare, lqm-gUge:at
studen!ilor sd incepem disdedimineald gi cu tolii
s-au conformat. Uuiy"ersitatea .Ts-ukuha-.-era- itrc.6
nog--qtii:j4a-sr--drtual:recuoscut'6,cu'.o-istorie
mqi. scurte de zec.e.ani. Le tot spunesm celor din
echipa mea cd e ca-un joc de hasebal: ,Nimeni din
aceastd universitate nu a cdqtigat lncd, dttr_dacd
continudn.sl- obfinem punete,..tuy9n0*
.a S"ansd.Si
dacd nu putefi sd nimerili mingea, cel pulin
ajungefi la prima bazd mergdnd sau alergdnd la
ultima loviturd. Haideli cel pufin sd ajungem la
prima bazd."
Oamenilde-qtlin$a-c".o-ncurcaz6..p--e.Le-ucu.rivali
iJi. Pentru cd gdndim cu tolii aceleagilucruri
gi folosim tehnici gimilsls, part_egad_yersiy4 ezfta
.eSeeuri.Trebuie doar
ocaziog=41_-sau,ys-inregistra
s6- a$tepti-m-"-o-caziil,e-ivite. &--lnt6npliJa-fel-in
fie in cometLindustria de
{iyer!i9m;p!r" b.urgd qalr orice .afaeere cu o- dozd
e--sa,-.continudm
-s3+giqgge--49-,.9pnpetitie.
munca. P*efggvercn$aconduce la putere. Atdt timp
tt4
LncTrr on vreTA DrN LABoRAToR
c&t
i. Aceasta este atitudinea
upll| -c,a;!!gtqr.
Mul$umitd muncii acerbe a tuturor, echipa
noastrd de cercetare a reuqit in final sd extragd
renina. L_4g__e^gep_fia
care a urmat prezentatii-.mele,
oamenii de qti!1rJa-dir-;
venit si md
hf4q_g.?_eg
telipite.Mu-$igri:qq.spus:
"Avefitto"o" .a i"pbnia
este un asemenea grgant economic."
p:e iq_tlghet_gln_eJ3i-,:C_a!
t pe+e_
d,,emult
furportati toate acele glande pituitare
tg__qgpl_qt-sd
din America?" in fine, am infeles.
eu
g_qplglgs-eg*-de.+39l_9--p$ellqle_dil.I.'gta-t-e_tp--*U_nite.
Le---ammirturisit-s@.
,Nu le-am
imFortat.
ie.!o._atdlupea studenlii me! lic.g-nt-i$i p 9g.-trllgr alli dgclori 9i
s-$$enfl chiar qglia _m-g-a.-la
.1*ep-_4j!-oj_it__umg_
qfni{." Nu le-am spus ci solia mea era cea mai
pq*eade atunci incolo a fost
bund la decojit. Pore_c_I4
35-000de vaci".
"doctorul
Nu exigtd linie de soeire fu $tii4n
Nu e nicio mirare cd ,doctorul 35.000 de vaci"
-s-a apucat imediat de o altd sarcind dificild.
D-e-.pi
mostra de renind pe care o oblinusem cu
atdta efort ruenu era
.q=Jg=m:og"B_pJ9!i_o.gsd,
care fusese salutatd cu asemeneaentuziasm poate
q dezbater'einternafiorg}tige*pg*pgltltiggez*"-^
"d
pe
nald, dar nu era nici
departe suficientd pentru
'
115
Lrclrr
Conul Dtvlx el VtBTtt
on vlelA DrN LABoRAToR
in plus, chiar dacd era extrasi din creier,

$i, desare-c*eEso.pul
ecgpla era boy!4,
stgdiului ngqtru era de-._a*haLa_hrpcrtensiupeala
gu.e:ri, eram incd -deBarte-.da:l atinge. $glulie
ideali ar fi fost sd colectdm renind din crsisle
umane, dar nu se punea problema de aga ceva. Din
nou, nu gtiam ce sd fac.
Deoarecetocmai primise laude internafionale,
aceastd situafie era de doud ori mai dureroasd.
DWtr mult chin, msm decis^si adoptp--atitudine
e inceputul unei noi etape", mi-am
djferitE.
"Acesta
cd suntem pe cale sd facem
spus eu.
"E-gn-gemn
-atitudine"pozitivd
un mare pas inainte." A,c_q*asti
pernis-sd-m6-relaxez.
Peste pu.tin timp, am
4qi-.a
aflat nigk'...v,egti-incitante: .cantitdgi mari de
i$-ulln6" $nan"d fu-g.es-eriprodug-ecu suc-ces.de-hac-
ciuda acestui egecinregistrat de noi, qlq- schfqb-+t

dp,gqrftargfl "pp.d.ului
St ap- frecu! ipqedrAt_La.
r
e. Institutul P4gteu1, am presupus
noi, 4[ar,--fi-pgjgt-ajunge at6t-de departe dacd tocmai terminaserd studiul cu privire la renina la
g,o-areci.
jgidgnlUif-1g!,qin
Deoarecersr_rbafuqgs_g-.3-e_
am decis cd ar fi mai ugor sd o
ginicHi-uani,
9lt-fgeem- diu- rinichi decdt din -creier. in acest
scop, aveam nevoie de U.n
n J"{ggqBjt
care sd conlind o mare-cantitate-dgleDrnd - ceea
ce nu e ugor de gdsit. Am folosit ce am putut
obfine, dar rezultatele au fost nesatisfdcdtoare.
tgti4S.E".-eallcu.qiutorulun-pi-telnologii-nor+ir*rcntgtc. Pitrg4-9e,9e_m*
!4 epica
Dgpd ce m-am consultat cu echipa, 40:4m hptdrdt
q?inl1ed$a__qggeqtElehegl..ggglnplqlgctulnoqtru,
ch|a'1daqd_+y g_t-iep+!pgig.-d_e-"9pre
ea. Scopul nostrueradublu:s.gplod.gcgpca4'-tl-Fl-i-m_--ari-.{e-,.r"e
din bacteriile E^ cali,p s5. descifrdm
-snzirnei.
c93!fl -geUetic..s[
Tocmai eram pe cale sd incepem descifrarea
pregdtindu-ne
codului genetic al reninei la*S_oareci
pentru acest experiment cdnd am primit nigte
v"etlt*descuxqi&nte: Institutul Pasteur din Fran$a,
marele campion din lumea cercetdrii gtiinfifice,
tefmipgge-deiadesci&.arca-r"mineide-la-$oareci. in
pnell-o- d14 leoiUlgyersiEJLTsukuha.Apoi q'-'m

fure. I
ea
d nu PllFgi-gi- g9-prgp-es-er-a--de
studiul
116
anunta
/5
re.-
ic cd rezultatele studiului nostru
vo"L.fi_gata-pgutu- gpa dea zeceacniversare a
informatie era
Aveau sd ne
Liaig -desosire?
M-am dug _su_atrrqngl*,in_
FfAnt-q.gg sd aflu.
La Paris, Institutul Pasteur a confirmat
jtCeigtggli-+n.slaa
zvonul."Ng-pg!pj13p9ie-ee
De ce nu incercali sd decodificafi
in_qc_gpt.mornent.
rgnlp de l4 maimute--*maidegrabd?"mi-au sugerat
g_g_ggesul
ei, sigqli_,p_e_
lor. Gdndul de a decodifica
genele maimulelor dupd ce codul genetic al reninei
Lt7
Conul Dlvrll el VIprIr
umane ar fi fost deja descifrat pdrea o mare dezamdgire. $i_!g.tgpi decodificaserd deja gpJzesi la
su!6, in timp c-enoi ciutam in continuare maLerialgt- de studiu. Cum puteam sd concurim cu ei?
Dar adesea, am observat eu, momentul in care
infr6ngerea pare inevitabild, incep sd se intdmple
uqir-aeole.
An zburat de: la Paris la Heidelbe'rg in
Germania, pentru a participa la o reuniune gi
bqq- bere intr-un bar aproape de universitate, profund descurajat, cdnd a intrat induntru o cunogN_ah_anislrj,*profesor
Ia Unitinld a mea, Shig_qla-dg
vglg"itate.a Kyotq, cq o'ry_egu!3ti3ip!e.rnqlf 9nal6 in
ud*-igeuq949r-*geg-9!jce' S-a agezat gi i-am
povestit totul.
Rdspunsul lui Nakanishi m-a luat prin surprindere:
- Ag..decodifreaL-dp-ar-oplz-e-cJ- -rr-q? in
acesl caz,
$tii, c[gr-g4U_d_sin"eva
decqdificd nougla suti_ dintr.o gen6,
fsaTle_
e.
- Dar noi nici micar nu am...
- Dggi..,yrp,i'te -vaajuta-Laboratorul meu.
E"a-ga=un dar--c-42\rtdtn ceruri. E adevdrat cd
avea loc o conferinld in orag, dar ocazia de a intdlni nu doar pe cineva pe care il cunogteam,dAr toto
d
_exp'grtin manipula_rpa genetici, precum
N
-intr*:ultpi-c--baqrdinQsrmanig.-Qlaunala
ltnJgiEpn. Cu el de partea mea, am simlit cd mai
aveam totugi o gansi de victorie. Ne aflam in
118
LrcltI
ln vreTA DrN LABoRAToR
continuare in dezavantaj, dar eram pregdtit sd mai

fac o incercare. Eneggia_qi- entuziasmul mi s-au
rctrezit la via!6, am anulat restul cElitoriei gi
m-am intors imediat in Japonia.
@flgal_e*f_erye_n_tesuntcontagioase
E_pgsibil sd fie adevdrat cd--vpqtile-rele
vinc6te
-tlef daf "g-4-q9fr*la_fel_Slye_Ltile.-bu1e.O_vestebund
mi agtepta la intoarcere. Un doctor care colabe
rase cu noi Ia laboratorul nostru informase.:spitalelg uniyergitaredi:r JoatLJaponia si neanunte
in-,c-aztd-cxtixpnrii uttui,ri:richi cu o mare cantitate
de renind. Ca urmare a eforturilor sale, am primit
un telefon de la cineva de Ia Universitatea Tohoku.
- Egtifp11q*.Ul rinichi mAine, m-a informat. Vd
rog si-l ridicali imediat.
Eghipa B-q-as-trd
a fd,cut _rost de ehsta-garbo
gci qi in miez de noapte anqcondus cAt de repede
posibil la spital, care se afla la peste trei sute de
kilometri distanld. Spre bucuria noastri, rinichiul
pe care l-am oblinut
ori mai mult
,desAt!n 4q-qllnorm.at-din
echipa noastrd.
Acum eram qi mai hotdrAli sd identificgm
care determind hipertensiunear nu
doar pentru lipele nostru, ci gi pentru binele donatorului organului. Dupi ce am extras renina, am
impdrlit echipa id;a;t"a="-iiitre'Univerditatea
Tsukuba gi laboratorul lui Nakanishi de la
119
ConulDtvluel VtnTtr
Universitatea Kyoto qi neam apucat sd descifrim
al_-reainei.
, Ingtitutul
99{gl*.g-e-n9!i-c_
Pgs!-egr dgig.'qe_ep:"opiq {-e*-linia--de-sostue $i noi
dea.hiaincepeam. Absolvenlii au adus saci de dormit pentru a rdmAne peste noapte in laborator gi
-a4q^--rn*tlgclt-ai$-i-noapte.Dareramatdtdeentuziasmali de a ne afla pe punctul unei descoperiri
epocale,incAt nu am fi putut oricum dormi. Acest
ultim, dispqrat-_-efqrL.a-dat, roade.
nq te-r-uorrrrgs-e*
ined.
ge"et..r^-flme
coaU
S+
pd*fbal.
Pasteur
, In-sJ_itgJxl
am
descicare
- sce
19$], doar cu
trg-r-luni inainte ca Universitatea Tsukuba sd sdrbdtoreascd cea dea zeceaaniversare.

O-s-in-9ury6"
implicd un numdr enorm
-_ry_e_S2gre
de persoane. Privind in urmd, aceastdreugiti spectaculoasd,
adUs f@,
ng.g{_flIgtW
fi reqlizatd far[ coope'
multor
4ltqra: persoana de la mdceldrie care nea oferit
toate acele glande pituitare, numerogii voluntari
entuziagti care n*au ajutat sd le decojim, doctorul
care a fdcut publicd nevoia unui rinichi proaspit,
oamenii de la Universitatea Tohoku care au
rdspuns acestei rugdminli gi, desigur, doctorul
Nakanishi gi echipa sa. Degi de multe ori m-am
simtit descurajat, mai ales cdnd ne confruntam cu
un nou obstacol, atitudinea mea pozitivd m-a
convins sd continui.
cd posed.i-"un
L20
'
Lnclrr on vr.e1A
DrNLABoRAToR
agpec!-profund competitiv, un element de rivalitate

de41at'-din llorffi egocedfried-de-faimd'gi 3ucces.
a,epeCt-in acelagi timt Effit
Deqi_feg*_,lp9p-p'Qpee-t
udndru cd ceea ce fac e in fol-osulumanitdfii. Deqi
pe de o parte vreau sd c6gtig, fugj,-Ug-entirinminfs
li--.p.-c.glul care transcende rezultatul imediat,
conqtientizarea ci, gi b_eazulin_care-pierd-cursa,
spmnificatie. Acestea sunt
_c999--99-faC-.are-totugi-o
momentele cAnd simt cd genele mele benefice sunt
cu adevdrat activate. $i am incredere cd, pe post
de lider al grupului, acest sentiment este transmis
echipei mele gi celor de ldngd mine.
-ff ltn*-edgseql*Dqri-n-te-le---f-i-e"rbintr
dung--la_-_qeruri",dare";<neEienta*-mj__f-qqp*_qg*-cIe.d
mai
-sunt-probabil
-celulele
Loa.s.tre,
9i nu la
tf+.giee-genelor"""din
decdt un adevir
.ceruri. E
gtiinfific in acest moment, dglpqul!9._gyeIf"gg4te
u. Sd
d+.-ue
luim de exemplu urmdtoarea pgy_egtire.

Dupd ce am reugit sd decodificim renina
umand, neam stabibb maigdle-cqopurlnoi,
unul
dintreacesteafiindde-agp4]-1-c*e=SggXe4i-hi.perten*"i 9^ ge,qglg feninei umane, Deoarece aceaste
relatare este prezentatd in amdnunt in capitolul
urmdtor, nu voi intra aici in detalii. E suficient sd
spun ci am avut probleme de la inceput. Indiferent
ce fdceem, tensiunea Eoarecilor nu cregtea. in
aceastd situafie de criz6, am fost numit sd conduc
snmpania de suslinere a lui Leo Ezaki in alegerile
LzL
ColuL DlvIN er, VInTtt
Lnclrr nn vleTA DIN LABoRAToR
pentru funclia de director aI universitdfii. Aceasta

m-a linut departe de laborator pentru o weme.
Dcqu-e.c--e-*nu-!0si-fusesem'niciodatdimplicatin
aaie-'p6.na atunci, eram irrtr-o stare
4g -qa-4.,p
a
dg.etresscv.er $i,. drgp!--r,-e,7-u$a!,
Egla_ry_+Sjrd.Si ludm de exemplu cursa mea contra Institutului Pastew. Iuslfnptul.meu a jucat un
rol-cheie in triumful nostru. Dupd cum am
menlionat mai deweme, nici mdcar nu incepusem
sd decodificdm gena, in timp ce Institutul Pasteur
o fdcuse deja in proporlie de optzeci la sutd. Cdnd
am dat din intAmplare peste Shigetada Nakanishi
dupi ce am aflat cd Institutul Pasteur era pe
punctul de a termina studiul, soarta noastrd s-a
decis. kqa aq fi auzit oferta lui de a ne ajuta qi aq
fi:gp+unsjp""lchinb : " Apre ciez amabilitatea dumitale, dar cred cd ar fi mai bine sd ne retragem din
cursd acum', p
_e-iat*
ifr- -a,cel
qrg4erlt. Deql-pfiyt+_d_,fntlrmd pare ciudat, reactia
mr s-a
ci tensi
atunci nu prezentaserd niciun semn de

hipertensiune, indiferent cdt ne dorisem noi acest
lucru, def-.-a"sum--parctr nsiunea-for-lrcgtea ca
tasprrns laa-,mea. Am fost silit sd ajung la concluzia cE e vorba de sincronicitate.
ipoi
sun-Lh'ansdigntivesd cred cd
- -gl*tuiu&r--luerur[ol-Jii*m_=199*gamenilor
din
j
Rezultatele reugite ale unui etudiu
depind de intuifie
Povestea descifrdrii noastre reugite a reninei
umane e qi un prim exemplu al recompensdrii
. Pentru a obline rezultate satisfolo.sirii
f6c6to are ale unei cercetdri, om,:ilrlg Stiin$nheb-uie
s6-gi foloseasc5-infuifia. De fapt, unele persoane
cred cd intuilia poate determina reugita sau eqecul
unui proiect de cercetare. Intuilia joacd un rol in
succesul multor incercEri, nu neap6rat din
domeniul qtiinfei.
cu re4dJatelq -g_o_aqlgbe-din
t22
!g--e3l$x!rYg--gl9$roD-gg!9r"ll-9-dq-per-tsa-uo-astEa.--Apsqlt-iga!!isi-m.fuat-qiahrere
care, din
te
PUIUL
e.
Cand m-am intors in laborator c-u*_e*klnul
"*g9:i!'-l-oig*
. Aceistuden{i
r" ffi*'r:X
doctorat care s-au mutat delg TpJku.b,a-l"a*KJ_oto

ca
'sd-_-l]tp-leze
la- proiect au. ramas. in.lab_qr-atorzi gi
noapte. cgnqent_rafiasqptq. cercetdrii. Eram sub
gi am terminat decodificarea
ef9--c.fltl'.g&enaLiaei
geneiin trei luni. Fqptd s4 f+Spjiq* -"9*el!!."1tj "e-o-dglui

qglienat5 in scopul i4-e*+iifig.gf
Hep-el,ip,
"al
qi
noudzeci
ip*q]l*slq.-mnsglor
de
Iggr-nei-snane
noud la unu s-a datorat.dg$UXilor neqlaqt_e.-ale
slUSlg$ilarla masterat gi doctorat gi scdnteii de
123
Cooul, DtvIn el Vtnltt
intr-un bar din

..ip,J.ui!ie care s-a aprinq in mirre
Heidelberg. Pe ldngi faptul ci ilustreazi cun intuitia conduce la rezultate pozitive, aceastd relatare
reprezintd $i un bun-exemph-al modului in care
genele sunt activate in stare de crizd.
in urmitorul capitol, aq dori sd vi impdrtigesc
mai in amdnunt studiul care a urmat dupi ce am
decodificat cu sutces renina umand. Dacd informaliile vi se par prea tehnice, la Capitolul 6 vom
genelor noastre,
reveni la discutarea
c]lm putem trdi in-acord cu leg1".e-.nafuriigi cum
qtiinta gi-spirihrditatea sunt intrinsec conectate.
MIRACoLELE
TIPARULUI VIETII
in domeniul geneticii qi al terapiei genelor au

loc progrese incitante. Fiecare pas pe care il facem
- indiferent cdt de mic - ne aduce mai aproape de
infelegerea v
conJinrrt in genele
qo-cctrc $i t*gm^-Sfgegqlgr-loaduri prin care putem
conlucracuelepeR_Eu-a.duce-o*viatamai-c.gnpletd
'gi
mai sdndtoasi. Scopul meu in acest capitol e de
a clarifica miracolul genelor - tiparul vielii - gi de
a ilustra influenfa constantd a genelor fir viefile
noastre.
Genele influenfeazd unii fastori
rnai mult dec6t pe alFr
Dupd cum am menfionat
confine
o3mf -e--,c31g"t_il1!g__49_inf*o-rrn*+tilechivale-ntd
d_93[$i.Deoarecegenele constituie tiparul de bazd
al fiecirui organism viu, conlinutul lor nu se
L24
L25
Colur, DIvIN el VloTtt
M l n e c o l n r , E T T e A R U L UvTr o T r r
s.chimbddecdt in condilii neobiqnuite, cum.ar fi o

g-e-n-Qtlcdeste codificatd in
m*.gta!ie. {pf-o.rm-A!iapgtru. baze chimice exprimate prin literele A, T C
fwqqg_aztinstr"u,etiunile nqce$i G,
con, sgle- penhu-"s"inteaaproteici.
litene.-chi-de--asemmea
iqte iA
alt stimul. *g$rlp-X$.efnr includ cultura, factorii

temporali, cum ar fi data nagterii unei persoane,
educalia qi factorii geografici, ca de exemplu locul
unde trdiesc.
m
cdt de mul-t s-9{atore-?Zdgenclor
D9-9xc!0fu-s!--9"9pil-!9--na+te-f[re
-ei este
j o,
,:e&g!e!a-
In acelagi mod,
care este
responsabild de comportamentul sexual lia..mus'qylilgle de olet de gen masculin i
moduJtipic-decucerire-.asexului.opus. Masculii pot
incepe sd urmdreascd alli masculi in loc de femele,
pot fi incapabili de copulalie, pot rdmAne atagali de
femeld dupd copulatie sau chiar igi pot pierde
interesulinprocreere.ASggg-t_q_dg!g9gq!,f
egz4_glAl
guverneazd comportamentul lor sexual.
ins6, comportamentul sexual
Ln .cazul-qame-:oitror
este mai complex.
Nu putem presupune in mod automat ci inclinalia sexuald la oameni se datoreazd factorilor
genetici. La unii oameni poate fi de naturd gene
ticd, pe cdnd la alfii poate deriva din influenlele
mediului sau ale altor factori diferili de informalia
geneticd. Una dintre genele unei tendinte sexuale
anume care este dezactivatd la pdrintele de sex
masculin poate fi activatd la copil din cauza unui
L26
qi qes-.h'-b"risunt-rerfi;ili;;;;iq'r,Ii.
$tim ci &4_e!tc3 influenleazi semnificativ

comportamentul sexual, care in fond influenfeazi
direct conservareaspeciei. Pe de altd parte, se conjoacd un rol aproape egal cu al
siderd cd
genelor in determinarea bolilor care apar la persoanele cu constitulia mai slabd, ca de exemplu
hipertensiunea. in mod similar, putem presupune
cd &fg!-oriinostaatali diferili de ereditate joacd un
rol major, dg_gareq-e
vieeq!-e--.-afe-q!-ata-de-studiu-"experien$L6r-gfort.
Plteli dispune de o _s.or0hinatie-geptic6ce vd dd
posibilitatea sd fili fo arte inteligenfi, daf gt _ul=.!g!-ul
"r
final y-ariazd-foarte.mult in funclie de experienlele
din copildrie gi de cdt de mult vd impuneli sd
studiati.
CQ! privegte- rohil4nnetrer jn."etebilirea -Garacte.rUlui +Ldispozi$oi' -psihice, aqteptdm rezultatele
cg1g-e-fq1ilgr.*g9lr"_etice-'
plg"?g+te. Degi presa a
anunlat descoperirea unor gene care determind
fericirea sau atrag sexul opus, din punct de vedere
qtiinfific, nu ar trebui sd ddm intru totul crezate
acestor gtiri. Deoarece ar putea fi adevdrate, nu e
cazul sd le respingem in intregrme. Dar nu existd
dovezi certe care sd sus-tindincd aceste teorii. in
L27
Cooul, DtvrN el VInIII
cazul musculifelor de o!et, putem crea un mediu

controlat cu stimuli externi ficqi pentru a studia
cum se gsmportd genele lot dar, deoarece acest
lucru este imposibil in ceea ce privegte fiinlele
umane, este mult mai dificil sd determindm gradul
de influenld la oameni.
exiqtd 9.ggn6 care sd deterDggi--4.ggt1_m_'{a-c!
mine atracfia sexual6,
'y9glea7it
c
.d--qr.genr--s,Igeto..r-=yri.
Q9r-
de
lq"--9-Lsrc-ls""-
de a ni se face
so!$-r_rs_e_?_Jg_qt__de_e_ng_!ry_g-idimineata,sauinvers,
te-ndi$ta creaturilor nocturne de a deveni active
dupd apusul soarelui, indic.d--e-xrsl-enta
unei gene
carecontro,leaztr-aeestciclu.I!-q.-mi,!g--gp"ug--p-qasulqi", a fost identificatd pentru prima dat6 la.goareci
rq_ 19,?7 de cdtre o echipi de cercetdtori de la
Universitatea Northwestern din Statele Unite.
Degi fusese deja identificatd la baclp-r.iigimusculife
fu-otet, descoperirea aceleaigi gene la mamifere e
de aqteptat si contribuie la dezvoltarea unor noi
remedii pentru tratarea insomniei qi a rdului de
avion la oameni.
Suntem siguri cd genele sunt responsabile de
un mare numdr de comportamente. Vom infelege
mult mai mult despre acest subiect in viitorul
apropiat odatd cu evolufia cercetdrilor. Acsasta-ar
putea sd ne ofere pop-ililrtatea de -qgp_gtt&rlilila[le
o?4-e,nrlorpunl*n9_4i-fjpe-rea-g_n_eht,lgr*gas__a-cuDar nu ar trebui sd uit6m cd, la oameni,

L28
MInecolpl,E
TIpARULUI vIETII
factorii de mediu joacd de asemeneaun rol important. Modificarea genelor unei persoane este lip
sitd de sens dacd acqste ge,nenu,-s.untactivate.
Influenfa genetici asupra inteligenti
in istoria noastrd, au apdrut nigte genii extraq,apjii
ordinare. M{!"= p-erso.-a.ne
Ju_hlsleg de c"e-,
geniilor se _
..."9U"
_."?_c--e-1-qgg1._,calit[ti
excep!,ionale.E mult mai probabil ca ei sd aibi calitdfi mediocre. Fiul lui Goethe, de exemplu, avea o
inteligenld sub medie $i o constitutie slabd. Mozart
a avut multi copii, dar majoritatea au murit la
scurtd weme dupi nagtere gi, deqi r1nul din cei doi
fii ai sdi a devenit gempozitor, nu se ridica la
nivelul tatdlui sdu. Aceeagi sihralie apare in cazul
gqUdgt*S*g_Et+nt6: numai rareori copiii lor sau
chiar frafii ori surorile lor manifestd aceeagi abilitate. Aceastd discrepanfd, care se petrece in ciuda
un e, egte..Iggi-.pf-'gbabil
faptului cE au-"".geUe-.,êem
cauzatil d9 -{oi -f-agt-ori: igflgente.Je me.diului Si
m.gcqn|smul de activare / dezactivare.
Degi geniile manifesti o abilitate remarcabili
in anumite domenii, aceasta e adesea insofitd de
excentricitdfi in altele. Deoarece copiii unui gegiu
sunt direc!_expusi idiosincraziilor pi.rintelui, nu e
.j's,.@#
surprinzdtor gd mul-fi dintre ei nu vor s6.devind

precum acel pdrinte,la maturitate. De fap.t-,.
s_e
pgle
genetici,
mediu
ce! Si de
se combini
cd at6t factorii
pentru a impiedicarecurenfageniului in arborele
genealogical familiei.
129
Cooul, Drvttt el VlBTtr
Conform teoriei evolufioniste a lui Darwin,

oamenii, animalele qi plantele au evoluat pe parcursul miliardelor de ani. Conceptul-cheieil constituie supravieluirea celui mai puternic prin selecfie
naturald. Numai cei care sunt suficient de rezistenfi pentru a se adapta la un mediu in schimbare
supraviefuiesc. in principal, mecanismul implicat
in evolulie este modificarea geneticd.
Genele noastre conlin informalii genetice din
trecut, inclusiv genele pegtilor gi ale reptilelor.
Aflat in uter, fitul traverseazd rapid etapele evoluliei umane. Cu alte cuvinte, embrionul reia intre
gul ciclu aI evolufiei, indicAnd faptul cd istoria
evolufiei este imprimatd in genele noastre. De
exemplu, embrionul din stadiile primare de dezvoltare fetald ia forma unui pegte (a se vedea
Figura 5). Dar oamenii nu se nasc niciodatd sub
formi de pegti sau reptile, deoarece, intr-un anumit moment al dezvoltnrii fitului, aceste gene sunt
dezactivate sau, in caz contrar, corpul matern respinge fdtul gi il avorteazd.
Motoo Kimura, un om de qtiin!6 faimos pentru
teoria sa cu privire Ia evolutia neutri ca rdspuns Ia
teoria darwiniani, susline cd posibilitatea ca orice
creatur[ sd se nasci este echiva]entd cu qansaunei
persoane de a cAgtigain mod consecutiv o sutd de
milioane de dolari la loterie de un milion de ori.
Unii chiar invidiazd geniile qi copiii.minune, dar,
dacd ar trebui sd se afle in locul lor, ar descoperi
ci gi ei indurd suferinla gi durerea. Geniile ii
MlnecolnlE
T T p A R U L UvTr E T r r
28 de zile
+
36 de zile
48 de zile
131
VtrTtt
Cooul,Dtvrn ô'r,
invidiazd poate pe cei cu abilit5li mediocre. in loc
sd ne invidiem reciproc irrs6, ar t_rgbui si recunoagtem cd numai faptul dg a ne fi ndscut repre'
zintd un miraeot
D_acd
estea&ctatl -ejr&mgfle=ggAetid
esenfiali,se_
in Capitolul 1, am prezentat structura ADNului (a se vedea Figura 2) $i am descris modul in
care cele patr.u baze. chimice. A. T, ,C Ei G care
formeazi tr-eptele spfualei helicoidale sunt complese
mentare: A cu T gi C cu G.
apdificatd de aceste litere este-conjirru.td-in-dqu6de cromozoml$r 'egleazd
Z
s--eIyntaaminoacizilorin-t-im,-p"q[-sintezeiproteice.
$ninoaeizii constituie materialul de bazd al pro
teinelor qi .
g 4es.e-q+.,-e.gze
*tjqlil-de*Dxctnind
qel_e*Uls!e3*Zg__e_f_i_
pr.qdus
in
cgle- g$_grsnjafi amino acizii.
Proteina reprezintd una dintre cele mai importante componente ale corpului.
in
-tjpul-de_-pp_e!-qine.P,gelgl+ele*yeg,etalelo_r-"-"4T.rimalelor$ioalq-eadarsg4t*d&Ir!g_+._Q-hiar
$i proteinele care formeazd lesutul mwcular diferd
ugor, de exemplu la vaci qi la oameni. D_i&renta
este determinatd -de
A__mtngac_iz,ilgl_din
q
r. Prin urmare, drferendele dintre
gene difgreniiazi o specie de alta. D:r'-gg
L32
MtnncolnlE
T I p A R U L U vI I E T r r
marcheaaadiferenfa-.deexenplu din-tre
opqSi-*m_
4rn;rtd.
fuglpinele constauir#fngruiZi gup$i intro
g-e-gJ-cnJd-Iungd.,--comple'ri*gi.e-iqtiintotdeauna
LruL sag-dod.-punde din aceastdsecvenld care
joacd un rol crucial in funclionarea proteinei.
Acestea sunt cunoscute sub nl3gglp_-{e situri
q.p-fr.ue.
Existd foarte pufine sitwi active in comparalie cu restul secvenleiproteice.Dppiafectarea
alt_-ofp_drfi ale secvenfei pare sd nu aibd mare
importan!5,
,sufe-rrti_dqp
-cjrc-leglea?a
e
aeeleiprcteine gi p
etsd9ntd.ju_grganism.
Acest lucru este similar porliunii extinse, in
aparenli neutilizatda celulelorgi genelornoastre.
Dirr*,d9acopertile-denenn-acurn,rezult6 cd +gmai
u4-Jds*Rrocentdin cele
s@-eteq_tiy,
aga cd nllgSlgl_senelor neactiyatedepdgegtecu
mult numdrul de g9l_e_?-c!iy-+"t_e.
D-ar inactivie_tsa
lor-ar*rro--sens.D.-np-lo*bar{3:-as-[.
Dagd..
g"t_ryclgta
g:qt-ebr
corpurile.
nu ar
l6sa_loc_dpmanewa, ppttiggggggpugdatepuluiar
fi-tqF.teslea,eu"afectatd.
$i urmarea ar fi gi mai
gravd dacd aceasti parte ar fi vital6. Pentru a
impiedicaacestlucru, @a
, Acest spafiu nu este cu
siguranld inutil. Compara{i numai gradul de
133
Corur, Dlvnt el VtrTll
M I n e c o l p r , E T T P A R U L UvTr E T I r
produs de o.rachet-d--intr,:un
distrugg-19
existat cazuri de diabet, dar personal nu ali manioraqintens
qi intr-un degertsau"pedureintinsd gi vefi
p_o__pulat
festat boala, probabil cd sunteli purtitori ai genei,
infelegece wea_usi spun.
dar factorii de mediu - poate inclusiv cei psihologlci - care vd sunt caracteristici au menlinut gena
Dac"6in timpul qarcinii aparq 9-.an9.rmditate,
c-opilulsepo-atenaqt-e.suun_ha_rldisap__gag__o__!*qalddezactivati.
ereditard. Cu alte cuvinte, dacd informatia-cheie
vgbaf _e_e_Uo:,p*da*a_e-a-rpdtd.Anspiaereditard,de
proexemplu, ?pare degefqcg
e ca19.19S-le-azi
duclie*de-}enoejohina
sunt anormale gi prin
urmare n-u*produc-prol,eisa-neceqard. in mod similar,
, o afecliune Ia nivelul sistemului
circulator in care sdngele nu se coaguleazdcorespunzdtor, eS_-tp
ine
,eAu_zatd_desAngeh'i.
cQargAp:lgl1[-ae4gilarea
$
j.,o-qqA
un 1o! m-Ult*mai* iryortant
tp.-rii*eeaetici
al gi in ceea ce numim de obicei
cauzate de mediu", degi factorii de
"bolile
mediu nu trebuie ignorali.
Astfel, ggtrgl-educ la declanqareamultor boli:
fi_e_
parlunctioneze-cereqt satr
A_!-4-qetq1._pd
ggqr-r_d
cq{g Ul e_ftfpbUi s_afrUrdi_o:le,ae-deloc-a
fost
d. [a-c!oru care determind asemeneadefecte
sunt inpa_i-neipeldoi: -e
. Oamenii
care se nasc cu "!*e;1din!agene-ttcdde a dezvolta o
boald specificd e posibil sd nu manifeste niciodatd
niciun simptom dacd factorii de mediu sunt favorabili. in acest caz, putem presupune cd genele
care ar trebui si fi cauzat boala nu au fost activate.
De exemplu, dacd in familia dumneavoastrd au
134
Rolul lsninsi in hipertensiune

Aq dori sd explic mai in detaliu procesul studiului reninei rcaJizat de noi gi bucuriile gi frustrdrile implicate de aventura noastri in cdutarea
tratamentului pentru hipertensiune. Pentru a
inlelege despre ce este vorba, trebuie sa gti,ti ca
bilgfleqs-iunpa se consideri c6.afecteazdunul din
petru adulli in Statele Unite. Dintre cei care suferd
de aceastd boal6, gaptezeci la suti pot fi acum
tratali cu succes cu inhibitori de renind gi alte
rngdiqa;p.ente.Qa-enii.de $tiintd au constatat pentrupsi.raadatAla*s:fe$rtul_ge9-oful.-91_4gu_dgLrezg_ce
a.
cd
D-eoarece
-*a
qtiinld au_p,Leg-upus
din _4g9_h1ajg!9_rmi
na! -hipedensiunea. Au oblinut un extract din
rinichi, alfjniectat.li chi duLfu .vend gi au descoperit
cd intr-adev{1 fdcea si creascd tensiunea. Aceastd
substa$4- e--fes-t-numit6- Jenind " ceea ce inse amnd
,,rinjchi". Studiile ulterioare au ardtat-e-xistenfa
de la Figura 6.
s-tS-t@d
dpr._e_gurs_o-_ryg!hqruoo-gal^-ongtotensinogen,
135
C o o u rD
, rvrr el VrnTu
care determind qreqtgpq.a
tensiunii prin producerea
hormonului angiotensine. &.ej! jgrmg,n reprezin-
td q_Cg*gJFj9Iffi&tF
hipertensivdcunos-
cutd
astdzi. Medicamentul
care
inhibd
funclionarea acestui sistem enzimatic/hormonal
este acum larg folosit pentru
tratarea
hipertensiunii.
Figura6
Prcasta func$onarea sistemuluienzimatic/hormonal
cauzeuizlhipertensiune
M r n e c o l n l E T T r A R U L UvTI E T I I
Rolul bacteriilor E. coUin ingineria geneticE

Dupd cum am mentionat in capitolul anterior,
Iaboratorul meu a cdqtigat cursa pentru identificarea adevdratei structuri a reninei umane, in
mare parte datoritd bacteriei E. coli gi a rolului sdu
prelios in ingineria geneticd. Din cauza epidemiilor
provocate de tulpini virulente ale acesteia, majoritatea persoanelor privesc cu teamd bacteria E. coli.
insd oam-fl*i-de-StlinJd implicali in inginenagene
_ticd prezintd un pa{e in-let_eSfAta dg gcg-st-organism, deoarece s-a dsyg$-!-g .r! p_ge3gi adg-cy,gta
eqtr-e:r_tren_de*_r${_ge_njr11l9$?T_9gcon-iil9y.{e
rinichi
g-e_Be-transferate
gi pentlg sinteza protei4elor pe
baza instrucliunilor genetice. Bacteria E. coli a
fost prin urmare analizat6 atent, ceea ce a fdcut ca
ea si devini rulm_aterial_d_e_siu_dru
ide-al Si.ggrs-aa
qtlP9..L9.eg9-p-r,ql-oji-Nahel.Def
apt,begtgriit-e-g-.colr
qel mai des.-falopit.in-c-9r-q_etdrile
eonstituie
Ee-nslice-din-+rezent. Numdrul de persoane care
gi-au luat doctoratul pe baza studierii acestor
organisme se ridici la cel putingflJe-va mii.
se contractA
qg!!!bp!a inlpm6se ftrgroa96
Le9!e4{" Ê-"dr"-.I}ji
_a,9*!q_$_"qeg-.*_dq
reacf ioneazi in -_Uterjorul

producAnd
angiotensini,
care se combini
Vg-e*dui_dr_@Se,
cu receptorii. Aceasta determind qgsiracfaûeavasului de
sAnge gi ca urmare cre$te tensiunea.
, in compara$ie cu pele lfef miLigrde ale genomului.-uma!, un att punct in

favoarea sa sub aspectul cercetdrii.
a
q
E;
c_91i
fgst,
a baglgrigi
de-co-difigg[_in,1-99J. Aceasta inseamnd cd putem acum
identifica diferenta dintre virulentul 0-157, a o
136
137
Cotul, DIvIN el Vtnltl
s_utdcincizepi $-igaptea tulpind a bacteriei E. CoIi,

ceea ce a permis combaterea pro$r*c",e;1_gpjqnuitd,
blemelor cu cea mai virulenti tulpind la nivel
genetic.
O_datdcu 4e-csdififfa-rp+eesel-mnin[, am fost
de
imediat capabili sA,"idp_a_t-ifuep-_Stf-Uetlr:a__-sa
bazd gi, pornind de Ia ea, _4nq_grojus-JL-mo*il
Insd, d9-o.
.aceqtmodel
lUfu enrionalinJ$S.
"p-19ce
era 4:r:nai gstimativ, am dorit sd identificdm in
mod clar st-uctul-a-s-a,re-ald.in acest scop, ay-eam
umand qi am
nevoie de o--"mare-cantitate*de--renind
fobsith4etF'ietr-caft"=pengg*.9-pJ"o=41+ce.
Mrn.tcolrlE
T I I A R U L U Tv r n T r r
Figura7
Producliaproteineiumanedin bacteriaE. coli
FIINTAUMANA
5- legare pentru crearea

ADN-uluirecombinat
BACTERIA
E. COLI
4 po(iune de plasmiddecupatd
Figura 7 ilustreazd
de--a.--utjliza
lggteyla E coll p.g3t_rU_
a,"produce_prote-iaq_um,mne.
g
4,ge,as-t-d-m,.-ctadaestefolositdpentruq_IgdlLqlf
pre cum i n sn I in g, iJrtelfe ro n uJ $i -h_qtmq_nii.de
t_qi,p*e-
g-{Q$!Sr9_Usani.&husloeiade_e"xpl_qata.r9_ag",egglor
l+bacteriaJ-eobpentru a produce acesteproteine
a fost salutatd cu mare entuziasm. Arrteliqr-_lt1s
stautele precum
, care este considerat
ca.f iind-eficrsnJ"",in"Jrai-anoc-nJd.-aarrprului,a,,tre.
buit, -qa_f:e*exEs-diu srrbiecgi-rmani.qi au fo st nece.
sare optsprezece luni pentru a obline doar cinci
miligrame. Sp:_edeqsebire de aceasta,
e
i, n--ep-ernode
it, sa p-r-o-ducem-oricau
-nnulJ.dorim.
Am reugit intr-adevdr sd obtinem renind
umand din bacteriile E. coli.
"-am_intdlnit
nost^rg-_p-!_ructural
dgs-tule-dificultdti.
de. bazi al reninei"era.porfect, renina-uman^d pe
138
6. inserarein E. coli
7. fermentalie
8. proteindumand
Pentru a produce proteine umane cu ajutorul bacteriei E. coli,

trebuie lipit un promotor aI bacteriei E. coliin fala genei structurale
umane care se introduce. Sintetaza ARN-ului bacteriei va
recunoaSte promotorul care include o gend reglatoare capabild si
declangeze qi sd opreasc6 transcrierea ADN-ului de cdtre ARN-ul de
transfer. Fdri un element reglator, nu am putea controla 6sgsnismUl de activare/dezactivare. Meca.ismul de reglare al promotorului este inifial inactiv pentru a permite suficientd proliferare.
Mecanismul este apoi activat qi bacteria incepe sd producd proteild.
CAnd bacteriei i se furnizeazdlactozl sau altd hrand pentru a promova creqterea ei, represorul este eliberat, generAnd sinteza.
Folosim plasmidele ca purtitori ai promotorului necesar pentru sinteza proteici gi ai fragmentului de ADN necesar pentru copierea
ADN-ului. Plasmidele sunt molecule inelare de ADN care nu sunt
integrate cu perechile de cromozomi ce alcituiesc miezul informafiei genetice, ci mai degrabi plutesc liber qi se reduplicd inde
pendent. Deoarece sunt uqor de extras, le putenr folosi eficient pentru a realiza substantele dorite.
139
Coour, Dlvtn el VlnTIl
c-are?B--qlgdgsperaca,-ajnffdettl14a
.iurrtile
in- Jo.s de
e,
. Hgrpqrri,!_5ilro
teinglg.!qgAne_.
rea_c-g;['sunt
\zate !1.1jglglgl
*gglglgl-oj b-cqteriei. E prin
urmare necesar
d prin membrana
celd-Ar-?-4urd pent41 a l9 ex[4ge. in plus, sepaproduse de proteinele E. colr"nsrrA-r-eg-Fq.b,gtgntei
m ale*-qsJ,e&.re_49*d9
_-difjpil_6.A$a cd reuqisem sd
producem s_elyenfads.aminoacid, dar aceasta nu
alcdtuia forma corectd, tridimsngional5 a reninei.
Aceasta insemna ci nu ne puteam indeplini obiectivul de a qrea un model structural. Ddndu-ne
seama cd bacteriile E. coli nu aveausd funcfioneze,
ne.am decis sdincercim-"din-nou.+u-alte. trei..tipuri
de=,p-e-Iule;
-de -drojdie,..bacillu'ssubtilis qi o culturd
de celule animald.
De aceastd dati am colaborat cu Upjohn
Company, e semFanie farmaceuticd internafionald.
Ne-am hotdrdt sd lucrdm cu Upjohn datoritd viului
interes pe care l-a manifestat, contact6udu-ae la o
SCp.Jfu1ndupd'pe-"am_".extr-4s_'L93i-n?,-_g-r1-ra-4_d,qi
datoritd irrgisten+ei,mle de a t ealtza un studiu complet pornind de la etapa de cercetare de bazd.
Interes-ul"sAmtqAnieiprovenea din faptul cd produsesem de fapt renind umand.
tehaica-:roastrd
pu!ea^.fi--utilizatA pentru-. a @e
ea_putea-fi_crieldizag Si fo-rmas a real6_ana-no_gre,
lizatE pe-u-tru "a-.folosi.Jsnina- in dezvoltarea unui
trat44ent eficient.pentru- hipertensiune. Fiind o
140
MrucolnlE
T I e A R U L UvI I E T I T
companie farmaceuticd, qpqllulsdu era de a produce medicamente. Pentru aceasta, trebuia sd

identifice adevdrata structurd a reninei cdt mai
repede posibil. Dupi aceeaera comparativ ugor si
se producd un inhibitor de renind.
impreund, am obtinut doud sute de miligrame
de renini qi am folosit aceaste cantitate pentru a
defini structura reninei (a se vedea Figura 8).
Figura8
Reninaurnand9i complex.rlinhibitor
Sdgeataindicdinhibitorul.Restuleste renindumand.
T4L
Coour, DtvIt{ ll
VInTII
Cercetarea conduce adesea la rezultate

neagteptate
Produclia de renind gi identificarea structurii
sale a condus la o rlpscoperire,-nea+teniatd care a
fost in folosul a numeroase persoane. O enzimd
aparlindnd aceleiaqifamilii ca gi renina a fost ulteial
rior identificatd ca- tiind u
g&qtiv pe"t"t' ,,SfnA. Numeroase companii au
irnceputsd se ocupe de dezvoltarea sa, rezultdnd un
nou medicament. Numdrul de decese din cauza
SIDEI in America a scizut in 1997 pentru prima
datd de cdnd a fost descoperitd SIDA, un fapt
direct legat de introducerea acestui medicament.
Re-zultatelecereetirii noastre au condus de aseme
nea la-dezv-oltaxea
or,al-bip-ertensiunii,
rezultdnd o ratd de vindecare de qaptezecila sutd
pentru hipertensiunea datoratd reninei. Acest
medicament a fosLjntrodus ulf.prior $i in .Iaponia.
Stturchrr.areninei a fost clar identificatd intre
199!_Sl_!9_91,!a*c,_ql
dupd ce noi am
real&_q!nqodeluljproximativ-al renin ei-u6ane. Nu
numai cd ne-am atins scopulreal - de a invdta
proteind umand cu ajutorul
sd produepm
dar rgaultate-le cercetdrii
instneriei genetice
noastre de baz6. au condus _la*deavsltarlea_fuatam-entelor,-pentru-SlDA Ei hipertensiune gi au
pregdtitapariLia-mqdr-caU.-g!$_e,!-o_
. Aqadar am fost foarte
. mu]-tumiti de rezultate.
Ulterior, ne-am intors atenlia spre
r42
MrucolnlE
T T I A R U L U vTr E T r r
pentru a explora ,p3i mult tratamentele

pentru hipertensiune. Terapia geneticd este o
tehnologie revolgJio-4.ari care reprezinti viitorul
medicinei. in urm6torul capitol, ag dori sd vd
impdrtigesc cdteva din notle, progrese din acest
incitant domeniu al geneticii.
Decodificarea codului genetic face
posibild terapia genetici
din corpul nostf,u"-esteun.orgarllsm*du-indepeudent. O-cehrh hepaticd, de exemplu, trebuie nu doar sd funclioneze ca o celuli
hepaticd, cj $i sd-fie e pentru a indeplini aceasti
funcfie. Cum se fo_rpe-g_q!_
c,-o_rpuJ
uman-eare--este
selule?incepecuun*singur
+lqatuitdin*miliard.e-d-e
gi fiecare celuld este dupd aceeapre
o;ryl
dusi prin diviziune celulard, nu oblinutd dintro
sursd externd. Chiar gi uriaqii luptdtori de sumo au
fost la inceput un singur ovul fertilizat, atdt de
minuscul incdt era invizibil cu ochiul liber.
Pgncipdele--metode-*d-e-c--eltaetareutilizatein
gtiinfele naturii sunt exBerimen"ful-$i ohsprvatia.
i gi
Progresele majore in tehnpl"pebmetodele g5jgr-qimentaleau simplificat foarte mult
extrac$ia gi examinarea unor organe precum ficatul. Dar cdnd extragem aceste organe, este impro
babil ea ele -gd fungtioLe-ze in acelasi mod-ga
eorp:rlui. Acest
_qggdeC_.
-gfl.e--ig igtrflilul
elup_qr_
dar gi
lucru este valabil nu numa-ipeutfuJ-e-p-u!1gi,
PgD!ru-celule. Dacd extragem gi cultivdm o celuli
143
Cotul, DIvIN .o,lVlnTtt
in laborator, putem descrie ce face, dgl+g Et_im-in

contjnuale- -{eSg."Aq"eJffif-lucru
se,intdrrpld pj p-And
cp-lula,se-,aflejn jnterioruLs.orpului. Trebuie si verificdm dacd 9e^t$e..igd.ttrdllal6,atunci cdnd este
irclocuitd, va fun.c$o-4g.jaa^c-eJa.$i
mod ca.gi in laborator, deoarece, degi qgep;i po4te funcliona idensg"jn10*mp-la_p.eya*snq*p-1"-e"l-"1!-eest-e:ltat.
tic,
in domeniul-aItat in d-ezvoltare al. inglg-qriei
au
gpP-eJiP"P,
generat un viu interes. Degi rdm6ne chegtiunea
cd pentru tratam-qltqlp*e^di_q_d_epje,u.nre,-zul-Jatn-atural.O-bqddar
putea fi vindecatd, de .gxemplu, p1is"**'texgerca
ggpgiggg+ygifg4g.
eazd. Aceasta eqt-e-ggnosctrti drept
,-.qi numdrul de gene
id.entificate""."care" .cutz.eazd-,boli --creqte rapid.
@p"ig.genetic6inseamnda,s-oJ.t-t9-lain*nod-arti
,fjgial me.caaip+C.Sqne_tic de activaxel dezaetiy.are
qi are poten$ialul de a fi extrem de util6 in tratamentul bolii. Experimentele pe animale au fost
deja realizate prin introducerea unei gene lipsd
pentru a depdgi handicapurile funcfiort"
O
*u
M l n . e , c o l n l E T I e A R U L U vI I E T I I
ig _fOA-q, o echipd de cercetare de la

Universitatea Tsukuba a *,i-deutificat",horsonul
g4dgt-elind, cr1-.Jel-'
r
gaqflln*. Aceastddescoperireextraordinarda cap
ta$*ate.+lifl-jntEemafioaald, din cauza efeshdrd
eldp"!--ehn-ei.-48-tlpra*tensirnii,chiargiatuncicdnd
se administreazd,
in cantitdti reduse.Oamenii de
gtiinfa din toatd lumea s-gu""grdbit--s{,1*etudieze.
U_tilizdndte_hnologiacare permite izolarea unei
g:eneanumegi @sau
iulqcuirea
care control-eg+-e_+dp-lp-lfura-3.fqsj
ga,
gtear,sd
dg Lq .S_o..greci.
PercepAndpotentiale utiliziri in
tratamentul hipertensiunii, o-ameniide,$tiintd au
pTodqglgar1igrogfi-_"-e-p"!alilg.qerg--e9*e*qsts.gsud
gwidpnJcd
a $ey_g-niJ
.e;3**4d*!rstd.
ip formarea maxiaceastdgend
,d-"-9-gq9..-"_*!9"elejU*m*9"fi
fi aatl*genetic_-se
-.+n
r. I:ssmbillsd
Is*gqu
a-c-e-$.-t-l_,qg3{ggr_eg*m_31lt"
,
dgl"
-timp_
h.qg111!
+g$tgfe.Aceastaaratdcd
indgmg"g$"_e{Igt-is"-deevqt-tar_e"_alter_anieigenetice.
unei anumite
Bteseeul--rzM
geneestecunoscutsubdp.11"11pg9-q__49_"_\pq_9_kol$"
ge-netic. Iatd o expliq-afie"-simpl6a-modului in care

sunt produgi goareci supugi acestei proceduri.
Aceastd tehnologie a devenit posibild cAnd oamenii
de gtiinfa au descoperit
, -d"ttpg-qHr
e*infahomtor_gr_u_-1n..-c-q-..fp.(Celulele
ye,t!.c-o-a--sJqJ"a-di-n-exedul--Il*rrndJor.Totugi,trebuie
stem
embrionice,
ca qi ovulele fertilizate, pot genesd fim extre"nu
-de-pruden$iin folosirea acestei
ra orice tip de celuli existentd in corpul adult.) O
terapii.
145
Cooul, DlvIn lt, VrnTll
gpnd ,knocksut" este introdusd intro ee.l:d[ s-tglf

em--brionicd,.normali"din goarecele negtu 9i apoi
.unui goarecealb normal irn
introdusd
timpul stadiului de opt cicluri (cdnd celula se
divide in opt) pentru a produce un embrion hibrid.
Ageste-Eq.IUg:reste.apoiimplanJat-h-p.-am-a-sure
gat. $oarecii,knoekout" sunt produqi prin inmullirea puilor rezultafi care s-au ndscut cu gena me
dificatd in celulele reproducdtoare. .{c-gasti
metodi este utilizatd*pentru a dezqetiva. gene
anume setrectate.
M r n e c o l o l , E T T p A R U L UvIr E T r r
Iizate din femele.

e a reninei umane a iost
apoi inser
fiecdrui ovul fertilizat (a se
vedea Figura 9), iar o:ulele au fesf implantate in
-ma-mesurogat, care produc fiecare aproximativ
paisprezecepui. De.-qb-i_cei,
dintre.pui
poarli g91g*.19nini.--umann. Am descoperit cd
gg1gle 1-e.an1rp-i-.umane
la goareci stimuleazd gene
Figura9
lnserareageneiin owlul fertilizat
ovul fertilizat
Terapia genetici edeJiscantn, dar in acelagi

timp rwolufionari
Pentru a studia renina gi a clarifica mecanismul prin care hormonii cresc Ai reduc tensiunea,
echipa noastrd de cercetare s-a*apuca!-sl+roduci
$oareci-hipertensivi. De ce? Din p6cate, nu existi
niciun alt mod de a face acest lucru; acegti goareci
sunt foarte utili in inventarea medicamentelor pentru prevenirea gi tratamentul hipertensiunii la
oameni. Realizdnd experimente asupra goarecilor
hipertensivi, putem exatttina modul in care genele
sunt implicate in declangarea hipertensiunii gi
rclatia.drrrtle-"gene $i factorii de- mediu, precum
ali entaf,a.
$oaregii hipprtensivi...$i hipotensivi de la
Tsukuba pqsgda Bglro tr.ansferate. Pentru a pre
duce goareci hipertensivi, am inceput sE impere
chem goareci normali gi sd exbragem ovule ferti-
h:pgli..s-sle*inle care produc mari cantitdti dq re

nind, uman6, la fel cum se int6mpld gi in corpul
uman. La .$oaregi,-_er-g_4gtivatd gi funcliona exact
aga cum ne agteptasem,dg! tengfunee lor rdmAnea
normal6.
opusul
Apoi am produs goareci caf,epgg--e.dpg
- precursorul hormonal angio*_-T-ltt_q.:p+le
tensinogen. $i in acest caz gena umand la goareci era activatd, iar ficatul gi alte organe produceau mari cantitdti de angiotensinogen uman.
L46
t47
Cooul, DlvlN .nl VInTtI
Dar din nou, tensiunea goarecilor era normal6.

Rezultatele au demonstrat cd genele reglatoare
atdt ale reninei, cdt gi ale angiotensinogenului
uman funclionau Ia goareci, aga cum ne agteptasem, un succes datorat studiului amdnunlit al
genelor reglatoare la nivel celular.
pq carq
efe-c"!bngl!-9rug1ltea, cel nai ip-p-e,"q-t-4lÎ!
incercAn q{;l o}finem
Eram tentali si abandonim, dar in schimb am
incercatsEidentificimd.p--gq-te--ngjune.a-$oarecilor
nu cregtea. Am reluat testele la eprubetd qi, dupd
c-dtevaluni, neam-dalqggl*o*g cd renina uJoand nu
etA-cpntrabalansaH*-de-pleme-ntulopug-I.g.$g,areci
(algiotensinogen). De asemenea,renina la goareci
nu era contrabalansatd de angiotensinogenul
uman. Dupi ce am fost siguri de aceste doud
aspecte, a4 inpereche4t goareci care purtau gena
reninei umane cu goareci care purtau gena
angiotensinogenului uman. Can la t-re-iluni dupd
n4gf.ere, puii gc-es,tqr. -cupluri.. au cdpdtat
hipertensiule.
$oarecii purtdtori doar ai unuia din cei doi factori implicati in hipertensiune nu deveneau
hipertensivi,dat,-c*andc.els"-dorrierau.combinatein
acelaqi goarece, se producea hipertensiunea.
Tensfunea*saximd la un goarece normal este de
aproximativ 100, dar la goarecii hipertensivi era
intre 120 gi 140. Cdnd am administrat un inhibitor
de renind la goarecii hipertensivi, tensiunea a
scizut la aproximativ 100 gi, cdnd am intrerupt
148
M r n . t , c o r , p l ET I I A R U L U Iv r E T r r
medica$ia, tensiunea a crescut la nivelurile

anterioare.
Echipa noastri a produs apoi ,goarecii hipo
tensivi Tsukuba" pr.ful$tergerea un-e-igenecare prc.
duce angiotensinogen, aflat in legdturd cu renina.
Prin acest experiment, am incercat sd afldm dacd
sistemul enzimatic/hormonal care declangeazd
produclia de renind a fost cu adevdrat implicat in
controlarea tensiunii la un organism individual.
Dupd cum anticipasem, tensiunea goarecilor care
nu posedau gena era cu 30 de puncte mai redusd
decdt a goarecilor normali.
O alti descoperire remarcabill
Studiul nostru a produs un rezultat surprinzdtor care a intrecut toate agteptdrile mele. intro zi,
uL Soarece femeli gestantd, care fusese impe
recheati de mai multe ori pentru a produce goareci
hipertensivi, 4 cdpdtat hipertensiune. Puteam
inlelege de ce puii sufereau de hipertensiune. in
fond, cu tolii mogteniserd doi factori hipertensivi
de la pdrinfii lor. Dar nu puteam infelege de ce tensiunea femelei crescuse.Pentru a determina
agestui.' ef-w!-"nee$-teptat, am realizat un test de
sAngela femele gi am gdsit renind umand, care ar
fi trebuit sI fie- prezent-A numai Ia mascul. Ce
insemna aceasta?
La inceput rm presupus ci hormonul fusese
transferat in timpul imperecherii. Dar dacd aceasta ar fi fost situafia, ar fi trebuit si se descompund
t49
MrnecolelE TIpARULU
v rTp T r r
Cooul, DIvtN el VtnTtt
intro ord sau dou6. Dupi multe investigafii, am

reninei
descoperit spre marea noashd mirare cd
Um4rrp afectasc fguEclailoamdprin placentd. Aceasta
pe care fdlul-lp*mo$cue$edp
insea$na ce
in
ar-nufea.
p-qnn@--de*seluqa$-edin
h
Deqi ne aflim inc6 in stadiul orperiFm,-"p.ul"sarcinii.
gt-Plrtea s6-se
pe
animale, aQgSf-eno-uqc-nmentelor
hse,Eqgni.
in orperimentul nosku, efecbeleincetau imediat
dupd ce se producea naEberea.Dupdcum se poate
vedea din Figura 10, tcusiusg-a-samei in momentul
na$.tern(0).prg#g.F.-e--y-er-.db
a zexr*l.zi, ajungeala
punctul -ma:rimchiar inainte de naqtere gi reveneaIa
normal dupd na$tere in a doudzee.ean'. Dar orice
dezechilibru func,tional eavzat de aceste gene *ar fr
menfinut. Aceastd descoperirear trebui sd confuibuie
la clarificarea gAuzelorsepticemieiLafemeile gestante.
Rezultateleacestui experiment au provocat un viu
interes intenmfional. in noiembrie 1996, prestigiosul
jurnal Science,care rareori prezintd lucrdri scrise de
oameni de qtiinln japonea, a trimis un jurnalist sd se
informeze cu privire la subiect qi a alocat un intreg
articol studiului nostru" liudAnd munca noastrd ca pe
ceamai creativi descoperirein acestdomeniu de mu$
ani.
Neam confruntat cu numenoasteobstacoleitlr anii
de Ia etapa de planificare la incheierea studiului
hipertensiunii la goareci dar acestaa constituit o e,xpe
rienli incredibil de rodnicd. Am realizat goareci
hipertensivi qi hipotensivi, care prezintd doui tipuri
150
Figura10
Perioadade gesta$egi dinamicatensiuniila
goareciifemeld gestanti hipertensivi
t60
g'
a 9.r 40
gF
1=
Hg,*
e"
9.=
.- too
4812
Perioadade gestageQile)
diferite de tensiune, pe l6ngd goareciide Laboratornor-ali (a se rredeaFigrrra 11). Suu.tcmsingurul gnrp de

de
ce-I9ghre.-din-lune-agr*e.9I9.dp.Sa_tip.r"i dif-_e_ri'te
goarec.iientrq gbr-diltl hiperiensiunii
_c,rescai
cred ci obfinerea acestor
qoareci va accelera sfudiul hiperbensiunii. Aceeagi
tehnologie poate fr utilizatd penbm studiul $ analiza a
nt.meroasealte boli, cum ar fi cancerul.
Degi mare parte din materialul prezentat in acest
151
Conul DIvIN ar. VInTII

Figup 11
Tensiuneala tipuri diferite de goareci
Tipulde goarece
sanryirdin faza
Tensiunea
de constrictie(mmHg)
$oarece hipertensiv
Tsukuba
1 2 9 , 1x . 7 , 1
$oarece normal
100,4* 4,4
$oarece hipotensiv
Tsukuba
66.9 * 4.1
IUnTNAREA
$TIINTEI CU DIVINUL
Progreselein ingineria genetici nffg!.lfgf

in fazade constrictieeste tensiunea
Tensiunea
sangvind
maximd.
sangvind
capitol poate pdrea destul de tehnic, sper cd datoritd
lui af, aflat cevadin miracolul genelor noashe. Cu c0t
qto$q,d"-,:1jp:g"tsubiect,cq_at_9gl-pqaiggllJ
g,,runan.
9gr-e_-C9gj*ui_9;F__g9..
Faphrl
_essfsli .g9$I'S!ig*f,l1$le
jdlgente,aad-caractr,ru1".-comportanentul,
no_astre-*n*edea lunstarea de sdnitate sag {p=boaldm--:a--capd:Zat
grrl inhegu *ele ca"iere de om de gtiinfa gi uimirea
mea nu pare sd scadd.Realitatea amprentei viefii este
at6t de uluitoare, ingat pot nglqa! presrrpung gg-g-di.Datoritie_L"p_lg*r!pro-f
ggd-_q-oJ#ip-u!de
, enea oe vom orplora i:n
eapitolul urmdtor.
r52
ss leelg_ttgtudi
Odatd cu evolutia gtiinfei, a devenit mult mai

dificil sd estimdm ce este util gi ce este ddundtor
societdfii. De aceea biotehnologia, inclusiv ingine
ria geneticd, reprezintd subiectul unor dezbateri
atdt de infocate, iar, de exemplu, nagterea primei
oi clonate in Marea Britanie in 1997 a declangat o
controversi internafionald. l4ulti_oameur eyjJa,,aliRca$el enditicate.genetic care se vAnd in maga'
zine de teama unor pericolg pentru sdndtate sau se
intreabd
rrca$ia
up
Degi at6t clgnarea, cdt gi qodrfic.area geneticd
folosesc teb&ologia*ienetic5, sunt doud lucruri
foarte diferite. Dar aceasta nu schimbd faptul ci
153
Cooul, Dtvlx ^nl VtnltI
iuflgenlgara.in m od rliracL-chiar
ql99--4tr19-EqUl*Ee!ii.
E prin urmare imposibil de se
parat acest subiect de eticd gi religie. -i-nJ-rebarea
care se pune astdzi este c4Lde-dgp#tg ar trebui sd
p.prg-e-m--au"tehnologiademo.dif
icaregeneticd.
implicat in ceraI
cuiva
Dg-pg!9-td3g:cde-re
geneticd
in sine nu
c,etareageneticd, modificarea
este rea, deoarece este ceva ce a existat dintoL
deauna. Strdmoqii nogtri au obfinut plante imbundt6fite, deoarece doreau recolte cu caracteristici
favorabile cultiv6rii. Majoritatea seminfelor folo
site astdzi in agriculturd nu mai seerndnd cu cele
ale plantelor de la care derivd.
I\491pjg.-slasicd de modificare genetipi este
reprodtrpti4 incrucigatd. Unele persoane au impre
sia eronatd cd nu are loc nicio modificare geneticd
prin aceastd metodd. De fapt, aceastdmetodi convenfionald de imbunitd$ire a recoltei reprezintd
gxsmFlul cel mai clar al modificdrii genetice gi hibrizii de plante imbundtdt-ite produgi prin polenizare incrucigatd sunt evident modificali genetic.
Modificarea genetied prin-reproduc.tie --incrucigatd insd poate avea loc
intre--gp*eg1l
-!qgplus,
genele
in
nocive
sunt
transferate
impre'
-dite.
und cu cele benefice la speciile hibride gi pot chiar
fi dominante. P3;rtru a elimina genele nedorite qi
a le pdstra concomitent pe cele dorite, eaeygie-de
qultr-esr-poglg.fi-produqa-q*ve-neJate-sulmfgc.arac-
ir,,rsrNanne
$rrrNlnr cu Drvrruur,
fdrd intervenlie umand, ceea ce dovedeqtecd modificarea geneticfl in sine nu este un act nenatural.
Mai recent, Ugulgtia-gcneticda fost adoptatd ca
o*.op$iune pentru polenizarea incrucigatd. Prin
aceastd4g_etodd,
su4t.hourlardate__c"g.fadiI
q"bsle"te
+t"lg_tgIlce pentru a genera
l-9g"
"U, pot
grutafii, din care unele
prezenta trdsdturi pozitle. Degi este mult mai rapidd decdt polenizarea
incruciqatd,
li controlat
milioane.
in consecinfd, cglgse ocuFi cu modificirils
Sgpetice au inceput sd caute o-metod5.-mai,rapidd
gi mai eficientS. Eforturile lor au dat roade odatd
cu egari$ia-hioieb.nolosiei in anii 170. Aceasti
esenfial timpul necesar pentru
tehnologie
de a
e*D:o-duce tulpini noi gi A-ebmbA!
ea_sggerat_teslqlq_glep--lgt-egplgdqcj_4$te
precum Himera, o creaturd din mitologia
greaci cu cap de leu, corp de caprd qi coadd de
$arpe.
E_.deVAr_Et_
ne-+ermite sd
teristicile- dorite. Acelaqi proces are loc in naturd "
asemenea tebuic-Bosibil sd combinnu*celule-J999telg gi lmane. Dar aceasta nu tnseamnd cd aceste
L54
155
Coout DlvtN lt
Irr,rsrNannA,
$rlrNlnr cu DrvrNul,
VtellI
cdgle v.or.pre-dxaehi-br-rzide om+lant[- F-au-omgoarece.Chiar dacd se combini celulele vegatale 9i

vor-disp.6rea in-timPul
umane,
pr-o-ggjslg_{e."din1ziuagqelul,srd.Naturaesiegvernafi de legi ,ntriete. Indiferent cdt de mult va
avansabiotehnologra,ve-fl-Uqigglinlqlgi-m"-pg5ibil
Dar de ce sd incerc5m sd transferdm genele?
Dupd cum am explicat in Capitolul 5, tfapsferul
genetic
ceqfib11r:lai{gn-!$gareacauzg!-qr.gi
si-s-o]uliil*9r-de^spjeqgr-e.p9pt{-!t"b-9[-p.Le*qum
cancerulsaudiabetul gi ne permite sE producem in
masd substante care sunt eficiente in tratamentul
lor. Biotehnologra a fost socotitd o revolufie $tiintrficd cu aplicafii intr-un mare numir de domenii,
inclusiv agriculturd, cregterea vitelor, medicind,
producfia medicamentelor gi energie.
Mpdificarea gpnetici nu violeazi legile naturii
gi nici nu face imFosibilul posibil, ci mai degrabd
face posibil ceea ce era privit in hecut ca extrem
.Tot
deimprobabil.i
aga cum alimsnfslg sdndtoase consumate in exces
pot fi nocive, aceast4 tebro-lagqplezrntftiseurile
sdq-tnqe$le. Ce ne rezervi in viitor
. ln acelagi timp insi dispune
putdnd contribui in mod
pojeutie[-inpredi"bil,
de un
evident la rezolvarea unor probleme de sindtate,
de exemplu, gi la inregistrarea progreselor in biolo
gre $i medicind.
Ludnd in calcul cele mai sus-mentionate, cum
ar trebui si progresim in armonie cu legile

naturii, in timp ce facem tot posibilul pentru binele
umanitdgii? in acest capitol, ag dori sd vd
impdrtdqesc
cu privire la
acest subiect.
Sentimentul prezenfei a,Ceva nircf
Sunt adesea coplegit de un sentiment de
uimire gi admirafie in cercetdrile mele cu privire la
mi intreh eu, ar pulea
informafiile genetice.
$r
? Pare ispseil
ca nigte informafii atdt de
s6ynplexe gi. de vaste sd se fi petrecut dqal"_din
intUsplare. Prin urmare, sunt silit si recunosc ci
e un miracol
ea
. Aceasta md duce la concluzia ci
.Tbp
numit
lucru
am
acest
,
,Ceva
mdref'.
'
Odatd, am petrecut mai multe zile in acelagi
hotel cu. Russell L. Schweickart gi am avut
numeroase ocazii de a sta de vorbd. Astronaut de
nagionalitate americand gi membru al echipajului
de pe Apollo 9, mi-a impdrtdgit experientele lui din
spafiu. Am fost indeosebi impresionat de o remarcd pe care a ficuto, care suna in felul urrndtor:
,
silqfi!-
v_4zst
durspetienu_qjeqr_frgp_o_qj-pefe
Uit4g:+e- ir-r-io-qle -.ek-m:a-no
-imi
; qug*sruoJii---a[A fostg"e5p_erienfa
Pdmentului.
156
Cooul, DIvlll el VtPTtt
a.tt" de emotionantd, incdt nu o pot descrie in

cuvinte."
Deqi din punct de vedere intelectual gtim cd
PdmAntul este viu, nu e ceva ce observim de obicei in viala noastrd cotidiand. S-chweickart-a-fost
uimit de aceastd,constalbarenrivind Pd$altul-din
a spatiului cos-ic. in
oersoectiv
acelaqimod,eus*unt_r1_gpiret._{:e*9999-91g-U+.I[U-e-$i
{---r--j-
......
-+
- !----
iMsrNannA,
$rnllnl cu Dlvrr.rul.
inspirat de acelagi sentiment. Nu putem defini
exact ce este acest
mdre!". Unii numesc
"Ceva
Iucrul respectiv puterea naturii; allii Dumnezeu
sau Buddha. Suntem liberi si-l definim oricum
dorim.
- !s*trebgg___gA__Ul@_m_!f-cp4gtigg
Indiferent c6t de hotdrd{i suntem sd trdim,
con-tinutq-tl--gencle-neagtredecprQ*elene.cu
r. Qeacle-noasgelJlettet
u$g-r
tre, care sunt con.tinrrte in*
e
de-mici ingdt sgntinvizihile, conlin
{e.PqEu baze-chi'mice,
v.a!]l4Lg49rmde-iohrnafie
este
- Ei gg_40 A{ pe rcL-,cj*-fie-aar_arganism-riu
pe PEment, dg-!a micrqorganis-e l, Flente, enid-ede doud -qi]ioane
mal-e_li ,qameni. Rviqt[.ia-jur
pdnd la-doud sute-de-rnilioane de specii pe aceasti
planetd,
.{s$lui4$iJod
gcnetic. Pentru mine, acest lucru pare absolut
incredibil Si @.
Dupd p6rerea mea,
i a
c
.cqJxulllescoCevemiret'.
Dupi intoarcerea sa din spafiul cosmic,
s
de a eei-dioriprin
.e-s-tn-!t=s-bc!sqxea
lune-St--d-e
_gt- mai multor oameni
*C__imp4r@i_
p_e
c-are,
o triise. $i eu sunt
ude
158
este un dar neprefuit al Mamei Naturd. Dacd cine,

va v-ar da un milion de dolari, probabil ci ali fi
incdntafi. Ati putea fi pulin ingrijorafi de taxe, dar
tot v-a!i simfi fericifi. in co-paragie cu
insd, un milion de dolari nu inseamnd nimic.
ll[e--ityatdp_, SppUl-_qA lC fie_._regu.rrgqsatori
care-i-au co-ncepulsi-care. au grijd _de_Bi
c6+d B_qnt_.p,ici.Cred ci majoritatea oamenilor
acceptd aceastd logicd gi sunt recunoscdtori. Dar
tot aga cum pirintii nogtri au avut la rdndul lor
pdrinfi care gi ei au avut pdrinfi, mi se pare logic
qgunqgtrqta-eib"e"genpratL
ca,eg!_rs-salrd_gge*qqt4_f
ile---din urmd, s.e ejgng_g,p-in fiq
jn-ru*d-oaturAl*1.gssa-_p-en
ar-.tre-bui_sdsgud-Lce
_u
careau fost inaintea noastrdqi, prin urmare,lg
. Desing putem sd o vedem,copr!-inuitqlea vielii indicd faptul cd g_qg_e_p-e_qe.g
.elrl-$qte
fdcut--heptst s6-mi das searca c&_d9._uqpp-riapt
159
Cooul, DtvIn ll, VIolIt
IMsrNennA,
$rrrNlnr cu Drvrr.rul,
este sd ne fixim atenfia fe:m asupra faptului cq

gcgstei existenlg c
pi_-Lrt-oi,str6.
t|
i3pglibll-qq-4eg"9I}i"-gglebd in terrneti materiali.

Dger pen rud. Dupd pdrerea mea, sufletul nu este
ceva de care ne putem da seoma la nivel congtient.
in general, o persoand este congtientd de ,mintea"
sa, nu de suflet. Mintea simte bucurie, tristele gi
furie, dar, cdnd corpul moare, nu poate continua
sd existe. Deoarece mintea aparfine lumii congtiente, este inseparabild de carne gi prin urmare
trebuie sd piard odatd cu corpul. Lumea inconqtientS, pe de altd parte, nu poate fi depistati cong
tient. Sdklul este legaLde acest tirem-li, prin el,
de lrrmea a
. Aqadar, de-.4-c-ee-e_.bp!gg
"Ceva-niref
in teles
auna-junosibil-dea.foslinjotde
rti
I
ii
i
con
en
uum ai -cu-qjutonr rAtiun $i a pi
Sti te din
noi.
in*cartea-,sa, Ipoteza uluitoare: Cdutarea
Stiinl,ificd a sufletului (New York: Charles
Scribner's Sons, 1994), Francis-ftick, care impre
n a proDus*
ajunge
la concluzia clg*enele
,
Genele au suflet?
domeniul stiinfei
@in
genetice m-a condus la--aruEite.lonvingsri
cu
'se
duFi
intArndi
cemurim.
privire la ceea ce
sunt
. Ge.nele-lnulpirinte
trgnsmise copilului gi-de la-aceeta lanepot" gi-astfel
viaga continud. insd numi-..continuitatea genelor,
nu a viefii, poate fi confirmatd. Genele nu sunt
sinonime vietii. Sunt numar, gi nu
reelif.atea. Dacd viafa nu poate fi gdsitd in genele
noastre, atunci unde gi ce este?Nu se gtie. Dupi ce
vom citi semnificafia genomului uman decodificat,
sunt sigur cd vom infelege mai mult, dar cred ci
si de,finim-in msd
pre"gr.s.,_Age!,taJiehi.
Multe persoane cred cd atunci cdnd murim ne
reincarnim. Cred cE individul posedd un suflet
care se manifestd in lumea fizicd atunci cdnd
locuieqte in corp. Reincarnarea se referd la continuitatea acestui suflet. Degi sufletul nu poate fi
definit, pe baza aceshri concept, este etern $i, prin
urmare, atunci cdnd corpul piere, sufletul pdrdsegte trupul gi reapare in altul.
Nu gtiu dacd este adevdrat sau nu, dar"stiu-cd
qgeJqg]a--lgglqrtBu-pqt-"-ft-elp.llsatela"nivelspne
le-*g,g-4t alcituite_,_din_materie 9i e
tic.
fieserageqa,
. Este un
subiect care, poate aga cum gi trebuie sd fie, va
u*ooi'
"
Un-bctor care ne imFiedici in cdutarea noastrd de a inlelege este tendin$a-.de"a.confundassnceptele,de-mfufegi suflet. Dacd vom face distinctia
160
161
a"fiinplgl- upane, dar
pql-qs,6apq{tiLa
. -cEer-aeg"g!!_{g!gll{e
Cooul, DIvtN al VtsTlt
clard intre cele doud - faptul cd mintea aparline

corpului gi sufletul apar,tine de "Ceva miret" - ne
va fi mai ugor sd inlelegem viala gi moartea.
Sufletul, ca sursd a existenlei noastre, este
esential, dar, atdta timp cdt trdim in lumea fizic6.,
mintea gi corpul, fdrd de care nu am putea exista
in aceastd lume, se supun gi ele aceloragi legi ale
nintea, cdt gi
lumii ftzice. D4q[ intelegen-c[etit
sufletul
tiPsul genetic al
putem
descoperi cel mai bun mod de a intervi,etii,
acliona cu genele noastre pentru a atinge
potenSalul mnxim.
Suntem nult rnai minunafi decet sredem
Alcdtuirea corpului nostru este perfectd.
Etepsre-ûsEggsnn are mult mai multe sbilititi
dgcdt gi-95"pu.lga lmaglna vreodat[, dqr-_fgplll.cd
P-uf,pe33.1sqane*1$Ldau--seaaa-de*acestlucrunu
ect-e-atet.de ciudat. Degi descoperirile din gtiinta
modern6 neau oferit ocazia de a infelege logic
,g
pen-fig1qqt !g irregistrdm adevdrata semnifi'

creJ&-g--acechri-fapt in existenla noastrd zilnicd.
Sgh_yrrbarla p
c0nd se
la-lsani
ui.-t-e
eu
incep
doar
dtnsBabul-cacmic. $i
!g
si trtrezdresc ceva din acest lucru prin activitatea
mea in domeniul genetic. Dar deoarecemajoritatea
dintre noi nu avem niciodatd ocazfa de a ne intelni cu fealiJalea macrocosmi
r
L!q1ci, e
normal s-A-ne-fie-dificils5*percepen in intregime
L62
irttsrNnnne
$rrrNlrr cu Drvrnul
ageagtdsennifica-tie. Nu oricine poate cdldtori in
spaliu gi nici eu nu vd pot arita genele mele.
Permiteli-mi in schimb sd vd relatez o altd povestire care dovedegte cd suntem mult mai minunafi
decOtcredem.
Ati auzit :a,e-o-date-.de*a

care-sd
P.t9$$-4*de. rogii? Asemenea
planteau-f.o"s"ip_r-e.zentate-l,aExp_ozi.-t-ia_dp$liinbgi
rlbggl_ost"
Majoritatea persoanelor
s cd erau rezultgful_lio-tehnologiei,dar,defapt,elilfu segqri-pp
dus
e-rtnct_gpeeti__qo-.ugUp_edB, rpSie
care-iumsd_gqrp-ul_-ugduge_
tr,9izeei--de-rp$ii.
Dacdnu era vorba de biotehnole
gie, atunci care era secretul lor? P-l4ntelg_fuge_sqd
cuL$vale_,
, cu ajutorul
soarelul.gla aneijmhogatite cu substante hrenitoare. Unica-diferenta a fost cd
igeol
*d_eq0t
in mod normal,
este.esen$ial-penturr-cultlveree.plantelor.Acestea$i infig ridicinile in sol
pentru a absorbi-anagi subst4nkle n"f+tive nece
sare pentru a se dezvolta.Desigur,au nevoiegi de
qer, dar solul a fost intotdeaunasocotit
soatr.;iL'lo
ca unul dintre celemai importante aspectein ceea
ce privegte cultivarea plantelor. dggnq4giqlul
SligcaJtlozamainsd a crezut ci acestlucru nu era
adevdrat. Socotind ci acea c4p_4_crta!-q.-.ine-r.entd
a
plantei de a se dezvolta este inhihatd de-faptul cd
sc fix-qgza*-iR sol, si-a crescut
163
irr,rsrNenne
$rilN1ercu Drvrnul,
Conul Drvtn lr, Vlnltr
pl-aulele,..i.n-*p6, eliberdnd ridEcinile din inchisoarea lor qi per.nitA:rdule sd .absoerbS-liberiarurile naturii. AggAS!_a
-eunoscut5--ca_es-tpqi rczU&aful ar+f.ost plante-de--tomate
m.ai mul-te r95ii
care au pro-dug dg
decdt c-ele convenfionale. Nozawa a putut privi
viaf,q din p-ersBe-ctiva-unei rogii. Din aceasti expe
rienf6, putem vedea cd gi "ogiile au un potenlial
mult m ai-mareiecAL creden-noi. Dacd filosofia lui
Nozawa a ajutat plantele sd-girealizeze potenfialul,
ce s-ar intdmpla dacd am aplica aceasti filosofie la
oameni?
Degi depunem eforturi pentru a ne dezvolta
ei
potenfialul, r
profesorii
pdrintu
near
Dacd
sau
LUpitelp:q$gtle.
poli sd oblii note mai mari?', probabil
spune:
"Nu
cd am rdspunde: ,Mi-a- dat toatd silinfa gi de atdt
am fost in stare". Acesie-limiie se bazp,azfl3"Frpape
cu- alt .PerF-Qaue+
ceea
cg.c-glrUhlrg-gfipgnct de vpdere e*hern de linitat.
Totugi, suntem convingi cE existd-$ireaen+rqpda
qi ---cunoagtere--ca-absohtd.
aqmtr!--emerientd
Aceasta este o perspectivd extrem de limitatd.
]{ozawa a explicat
de eqx+
duge rg$ii-gicantr ,Plantgle pe care le vedem in
jurul nostru manifestd doar un potetttiel limitat ca
tisFrrns la enumite conditii. Am inceput si_ examinez c.e--condifiii 19 impiedicau si-gi teahzeze
intregul potenfial. Am ajuns la concluzia cd solul
constituia unul din obstacole." Conform infelepciu-
nii comune, solul este necesar pentru creqterea

plantelor, dar Nozawa a ddrdmat aceastd idee.
Plantele produc ridicini, dar solul e un obstacol
pentru acestea. Apa se modifici frecvent cdnd se
afl6 in sol natural. in plus, solul impiedicd
furnizarea de enzime gi expune direct plantele la
schimbdri de temperaturd. Modificdrile fiziologice
sunt rezultatul reacfiilor chimice gi obstacolele pre
cum solul interfereazd cu acest proces. Nozawa a
ajuns la concluzia c6, dacd aceste restricfii ar fi
eliminate, eficienla fotosintezei ar cregte qi dea
voltarea plantelor ar fi acceleratd. Teoria lui a fost
verificatd de cregterea de o mie de ori a producfiei
de rogii de la plantele sale.
Fiinteie -umane-*cun[--la*Jel. Dacd elimindm
toate obstacolele gi le oferim un mediu adecvat
poten$ialul nosfuu pentru a ne dezvolta este nelimitat. Dacd rogiile pot cregte de o mie de ori im
potenfial, atunci nu e nerealist si ne agteptdm Ia o
cregtere gi mai mare a abilitiflor fiinlelor umane,
care sunt organisme mai complexe.Mi-arLdrrs sf,uQj[ vedi plnntele uri'se ele lui Nozawa.
pot*facg
,
L64
165
Nozawa a suslinut cd solul inhibd creqterea

plantelor. Care sunt
care inhibd dez-
Wlte$lWltg"+!"i4h&iuman?Unul careprobabilcd
le vine in minte multor persoaneeste

. Toati lumea gtie cd iggqrtle de
n-orqg-q=o*r-Ieuf
{--dg.als,o.al,.$iimoralitatea-ge:qrali
Cooul, DtvIr.l el Vtnlrr
Itrtgrxlnne $rrrNler cu Drvrr.lul
nu sunt bune pentru noi.-Dar problema nu este

atdt de simpld. O cantitate moderatd a uaor biuturi alcoolice poate fi beneficd pentru sindtate gi
jocul de noroc in unele cazuri poate contribui la
eliminarea stresului. D.acd--placerea pe care o
cdut6m este sexul, infidelitatea, promiscuitatea qi
prostitulia sunt nocive, nu dorinfa sexuald in sine.
a
Nu satisfacerea acestora,
Ce tip de g6ndire este nociv?
d care violeazd leerle---aafur.ii.
Deoareceoamenii au-sistem-ede valori rliferite, 111
existd in mod necesar un singur standard uniform
de bine sau rdu. Unele persoane vdd un anumit act
sau eveniment ca pozitiv, iar altele ca negativ.
Aceastd discrepantd se produce adesea in viafa
cotidiand. Prin urmare, defini$ia
corect
"modului
de a trdi" va fi diferitd de la o persoani la alta gi
dezbaterea subiectului va conduce doar la gi mai
multd confuzie.
ppte-L!!g$l_g$38,
9i
,39@G
si -a-ne--hucura- de--ea. Prin
urmare, cred cd trehuie--gLg4dizim mai atent
natura gi sd depunem eforturi pee$IU Jrat_jn
gI1iS?I;m_
i. Dacd putem face aceasta,
atunci cred cd - la fel ca gi rogiile : vorD.putea
pgue- in praptig{@
din fiin$a
noastrd.
166
TriiF in armonie
E ugor de spus cd ar trebui si trdim in
armonie cu legile naturii, dal-qu-eunoa+tem.toate
aeesieJegi. in plus,
despre ce
gi
furseamn6sd triiegti in armonie
cus"igrran$a"-yad-i"drf-e-n!gds-.la-o.pereaani-laalta.
inlrecuJ'
a rrga..fuvd$at-clrr0-Fg*triip, dar
astdzi mul$ +au indeFirtat de religie gi gi-au pus
ia.
Stiinta a ficut progrese remarcabile in ultimul
secol gi medicina pare sd fi invins multe boli gi
totqi nu putem inci ed vindecdm cancerul eau si
identificim clar cauza hipertensiunii. in cazul.
hipertensiunii, nm fficut progrese evidente. ins6,
degi putem scidea tensiunea, nu putem in contio
nuare si o vindecim, deoarece
s esrnz.eazd.
-U$g-c.nismrllld-are*
-{e-xqgngj!.gpg4ta-dp U,is!-er. in
acelagi mod,
care determind majorinu au
tatea bolilor
fqg!---ince--identificate. Prin urmare, nu putem
sustine cd medicina modernd vindecd in mod efectiv boala.
Oamenii sunt liberi sd-gi puni credinla in gtisingurd poate
in!d, daci vor, d
e
rezolva ceva. i
lblute $i reUds-santinua*sa,-,qe-444!99e9"qti-.-$i
oamenii moderni obignuili cu gdndirea gtiinlificd
nu mai sunt convinqi de preceptele religioase. Eu,
,. vdd at0L-St-ii-p.t"*cAL.gi-religia- ca
L67
Coour,DlvIt lr, Vrnrtl

qi, prin urmare, caut
un mod de a le reconcilid. Nu mai e posibil in
aceastd epocd modernd sd acceptim o religie afec'
tatd de traditiile unei ere trecute, dar, in acelaqi
timp, nu putem sd ne punem credinla numai in qtiintd.
Aqadar ce putem face?Am trei sugestii pe care
leam gisit foarte utile in viafa. Acestea sunt: (1)
sd avem intentii nobile, (2) sa adoptim in viald o
atitudine de recunogtinle gi (3) sd BAndim pozitiv.
PCstuafi-vd intonfiile nobile
Prima propunere, de a avea intenfii nobile,
este cea care a armt un impact profund asupra
viefii mele. Dupd cum v-am relatat deja, de mai
multe ori pe parcursul cercetdrii mele cu privire Ia
renin6, am avut norocul de a fi primul care sd
obtind anumite rezultate. Dar subiectele pe care
echipa mea de cercetare gi cu mine le'am ales
initial pdreau imposibile. De ce si md implic in
studierea unor subiecte pe care bunul simt imi
put, am fost
dicta cd e mai bine si le evit?
condus de UAndria mea de om de gtiinfd, de
agbilie qi de dorintade a evolua, dar treptat acest
Iucru s-a schimbat c
_q!9._llrgeJut_.gs_examinez
IMsrNanpl$ulxlnr cu Drvrr'lul,
.' turile de a-mi indeplini intenliile nobile vor mu$irmi acel oCevamdref".
Dupd cum am spus inainte, aceasta nu este o
entitate pe care o pot inlelege in mod rafional. Dar
cdnd urmiresc lunga continuitate a vietii care s-a
transmis prin genele noastre de la generaliile pre
cedente,
Desigur, chiar dacd nu sunt cel
mai strilucit dintre copii, acest pdrinte va fi multumit de eforturile mele de a le fi util celorlalfi,
indiferent cdt de micd va fi contribufia mea. Cand
am inceput sd actionez pebaza acestei credinfe, in
viata mea s-au petrecut evenimente care m-au convins cd intenfiile mele au fost recunoscute.
Rezultatele eforturilor noastre au inceput sd dea
roade intr-un mod care m-a fdcut si simt cE ,,Ceva
mdret" ne veghea. Ca urmare a e:perienfelor mele
legate de studierea genelor, am ajuns sd realizez
c6, dacd putem invila sd trdim cu genele pozitive
activate, putem utiliza un potenlial ce depdgeqte
normalul.
t
. $i totugi, a fost palpitant sd
concurez cu cei mai mari savanli ai lumii, dar
alegerile mele s-aubazat gi pe convingereamea din
ce in ce mai puternicd cu privire la faptul cd efor-
Adoptafi fu via$ o atiktdine de twunogtinlt

Cea dea doua propunere a mea este de a trdi
neincetat plini de recunogtinld. Viala este plind de
suiquri gi cobordguri. Uneori, pare imposibil sd ai
intenlii nobile. Ce putem face pentru a ne menline
entuziasmul in asemeneamomente? in cazul meu,
md ajutd s6-mi amintesc cd qu*-lraim-^ntmai
dsgqriti rortoei5l i ngeui o_zrtasii_ag.aqlreJt detoJ_rta
168
169
IltstNanpl $rtrNlrt cu Drvttrul,
Coour,Drvrx er, Vrnrlt
deqerui--Eqg@
p" .ilHTffi
e. Eru-z-im-areoiol,
darului neprefuit oferit norrd de naturd. Putem fi

I
Studiul meu cu privire la gene mi-a ardtat cd

r.
Acest lucru mi se pare evident iu- tpqp-ial cdnd
, cre,
,
ale corpului. Sd ludm de exemplu o
necesare funcfiondrii
bepatici.
sale ca celuld individuali sunt activte sltoh$i, in
, fql!rcazl-aJgllg_e. fieatului, ca gi in
cazul unui angajat care lucreazd in cadrul unei
companii. Eludpdisese
penEu- acea-comnranie,
hordonat. Angaie$l _e$' o .Ea&ajndividuald pre
I
I
diaLo eu, se afld

e. Aqadar,
degi
egtp,un. qrgan independent,-el.p-pte
abntuil-"dia _qelule_:ndividude-lu.
,
inclusiv vase de sdnge de diverse .limensiuni gi
mecanismede filtrare, i@pentru a alcdtui rinichiul,
pentru_a iade
in corpulrman. Dgcd anaplini
pirti
prie. Aeela$tfueru-este-Jalabil+iin--caarl-:rnei
celule.Pe.je o Parte,
e
herreficfi,dar pe de altd parte, are-propria-saindiSi funstianegg[ja interionrl organului

aglqqqs $i-seleetiv
SE exsminam aeeagli_rglati-e_
culjartera Frinnipal6.QAudvaseledacaqge_qg_gpropie
de-sentrd_UAr-lbiulri, se-subtiaz6.
170
r_epardia_-celuhre,
care sunt legate exclusiv de
celula individuald. @dbtr+r.qJes
, structura
asemdndtoare unei danteldrii a vasului de s6nge

uLar-Pgtg@.
$i tohrgi, qeu-d
e_
formeazi doar o parte, este prevdzuti cu caracte

risticile inhegului. Acest lucru e
, ci gi intre
oelqeni5l*gggtgtate, oameni gi Pdmdnt sau osmeni
9i Univers. Qtr totji f'r"em parte din Univers. Tff,+
e
I
crcqrm acglei ordini.
Pef_t_iglpCsee_lqdet
darwiniani a evoluliei a dominat societatea modernd. Pe baza acestei teorii, am evoluat
L7L
Conul DIvtrqnl VlnTIt
prin selecfie gi mutalie naturald gi numai cei mai

adaptali au supraviefuit. Supraviefuirea celui mai
adaptat a fost socotitd a fi o lege a naturii, prin care
numai invingdtorii se pot bucura de viald. Viala era
socotitd ca o competilie constantd 9i acolo unde
existd competifie, vor exista intotdeauna qi cdgtigdtori, 9i invinqi. 4geas-ta.ins-qanua--gq--?gg5rlLativ
e din rasa -timane=va -fi -constihitS-din
invingetori $i c
inevitabil din invinqi
care ar trebui eliminafi.
'60 furs6, Lynn Margulis, biolog la
i1-t anii
Universitatea Boston, a propus o teorie diferitd a
evolufiei. Cunoscutd drept Tpqnaindosimhiotice,
ea sebazeazdpe ideea cd viata a evoluat prin coope
rare reciprocd, mai degrabd decdt prin supraviefuirea celui mai adaptat. Aceasti teorie explic6 proce
sul evoluliei in detaliu incepdnd cu primele creaturi
vii, care erau organisme unicelulare ce nu posed6
nucleu, cum ar fi bacteria E. coli. Unirea mai multor celule gimFle sau pdrfi de celule care au conlucrat pentru a crea un nou tip de celuld a condus evo
lulia la urmdtorul pas - celulele care posedd nucleu.
se concentreazd auspra
DeSi -ap.pastd
nivelului celular, existd o paraleld interesantd cu
nivelul uman. Pe baza punctului de vedere darwinian prevalent, umanitatea a trecut prin diverse
etape de evolufie de la maimule la omul primitiv,
respectdnd
insi, conform unui arhe
"legeajunglei".
olog care a studiat r5magifele vechi de o sutd cincizeci de milioane de ani ale unor maimule
172
ir,rstNnnne
$rrrNlnr cu Drvrr.rul
antropoide gdsite Ia Lacul Turkana din Kenya,
existd dovezi cd maimufele impdr,teau hrana gi se
ajutau reciproc, dar nu gi cu privire la indivizii puternici oprimdndu-i pe cei slabi sau luptAndu-se
intre ei. Dacd ddm crezare teoriei lui Darwin, am
evoluat printr-un proces conflictual. $i totuqi, teorii
mai recente sugereazdci mai degrabi a fost vorba
de o cooperare simbiotici. Studiile cu privire la
modul in care funcfioneazi geneleindicd, de aseme
nea, c5".-.bonil._e*:ecentesunt mai compatibile cu
le.g-il-e
naturii.
C4g.dprive-sc"-vrata.in-acsstEsaA--4-oi.ee*p.?rqr-r9_rq4-e
_peqllu
Ig$f:rg!$-Ap-rezultate,
doar penhu
cqAe*3fl.4pq, aipi. Eu personal cred cd existd ceva
pentru care sd fim recunoscdtori. Degi unele persoane poate nu sunt de acord cu mine, aceastdatitudine poate face viafa mult mai pl6cut5.
sd cullivdm in sufletul*4gstru o stare continud de
mod de a trii ne permite si gplggigm gi sd ne
bugufdede-fiecae,zi,
indiferent dacd se int6mpld
ceva special sau nu in ziua respectivd.
Menfinefi-vi gdndirca poziffi
Cea dea treia sugestie a mea - care cred cd
este cea mai importantd - e de a gdndi pozitiv.
173
Conul Dlvtx el VIBTtt
Viala nu se desfigoard de fiecare datd dupd cum

wem noi. Ne imbolndvim, facem greqeli sau suferim din dezamdgiri in dragoste. in cazul meu, e
vorba de egec cdnd nu reugesc sd fiu primul care
incheie cu succesun studiu gi md confrunt adesea
cu situalii care par imposibile. Dar indiferent c6t
de negativi pare situafia, estejnportant-si. vedeli
nu'doar pe cea rea. f[e-.fapt, in
iglgxgriea.lunl,
cdnd totul pare sd meargd
monenteh--rlificite,
prost, avsm-3n-Epecial-nenie=fu . s, atihrdine "pozide.a-.v-e-dealn
tiv6. Trebuie sl..cipitim-abiliiaiea
e Prin. care tre
sens.gi
cem, de-afi con$tienlicnlucrurile care ni se intdmpH.
Dacd vi se pare
imposibil acest lucru,
l',
face
p,aglntple - hrturar-.p.auntilor-nogtri-rg-'
near
4iciodat-6 ,r4$*"
Aceasta nu inseamnd cd nu trecem niciodatd prin
tragedii, q1-ge_gl!19$_9-q_9egtdtr1
ggle_ plgytLq_dur*-se$:qe!!919 -Dgfe4pite.
Aceastd perspectivd ne poate ajuta
ptQpplaSi-sa_v_edcnsituafiii!+-derriza
oriceni_s-arf
. 4pe.l l_ta!qq_Lqzgqza_pe
fgpte. Dupd cum am explicat,gOndireapozitivi ne

poate activa genele,stimuldndu-necreierul qi corpul si producd hsr-moni-.b-enefisi.
Din experienla
mea, sunt sigur cd acestlucru esteadevirat.
qtg|g.
i ale fiecigsi lupru: fald qi
spate, noaptg $i zr, puter,e-qi sldbiciune.Deqi un
lucru pare si aibd doar o singurdlaturd, oricAt de
L74
InsrNenne $rllr.tlnr cu Dlvlxul,
definitiv ne dd impresia cd ar fi, enp-tai3tqde_+ge-a--aleeelii.Iatd de exemplu SIDA;

unele persoane adopti pdrerea fatalistd cd SIDA
reprezintd pedeapsa divind pentru imoralitate
sexuald. Privind in sens mai larg, existd foarte
puline perioade in istoria umani in care imoralitatea sexuald sd fie absentd gi, cdnd era absent6,
oamenii sufereau de obicei de boli sau nenoriciri
mult mai grave, cum ar fi foametea, rizboiul sau
ciuma. Acestea au fost perioade intunecate cdnd
cultura a stagnat qi oamenii duceau o existen{d
sumbrd. Dacd imoralitatea sexuald nu este produsul epocii moderne, atunci mi se pare oarecum
ilogic sd dim vina pentru SIDA numai pe aceasta.
in schimb, propun un punct de vedere diferit.
SlDAesfie-c,onnlct diferitd de orice-altd besld
pe*carq-am..arurosmlt4pen5.acun. Virusul HIV nu
ucide direct persoana care il posedd; cl^dr*gtruge
. Deoarece ataci gi distruge fortdreala sistemului imunitar, bolnavul contracteazd gi decedeazddin caruza
unor boli de care alte persoane nu ar fi afectate
sau.care in mod normal nu sunt fatale.
Corpul uman este echipat cu -uR
de
qa
L:1mapef-arejuopresianant
egte.-plbq de
teni-$i,cliar-fuge ngls pgtegJed

qu-bacterii$uHtoarc de
nostru in hoarde. P*acd
boli.
welggl_g_sUp1ggefuiescdupd ce ajung induntru gi
se multiplicd pdnd ating un anumit numir, ne
175
Conul DtvIn u
Vrnltt
p entlu g-le -dist'fl*ge-inainf"e-ca*acest

\rc,r1r-91 qfld loc. A.gestsistem posedd u;0--e4!-9!al
e
uluLo:--de-.-antlsorpi ce pot distruge
qeeln$itimp.
care-p.dtrrurdin corp in
Anticorpii de obicei combat microbii in luptd
,,corp la corp", ceea ce inseamn6 cd in organismul
nostru existd suficienli anticorpi pentru a ataca gi
a distruge individual fiecare microb. Desigur, qqest
lucru nu arr putea fi nosihil fdfi ee-g-e-lq_qggg[e.
Ereere-geni pscedninstructiuni pentru combaterea...rmilioanrde-.micro-bj+i virugi. Dar cum
Itr,rstNanne
$rtINlnl cu Drvruur,
unei asemeneamaladii devastatoare, nu ar trebui
sd ne pierdem speranfa. Ci si adoptim o atitudine
pozitivd, crezdnd cd poate fi vindecatd. De fapt,
nazuriin-eare-etiludisea-tscafuilda
efista=u0u&eunui botnav in timpul tratamentului a stopat
declangareaSIDEI. DeSrgeqdirea$ozitiua poate fi
dificil.de'pu*"inpraetipe,
utp'e_gd
v.i.* afecteze--negativ, genele. Atitudinea pozitivd
reprezintd factorul cel mai important in influenfarea genelor, indiferent cdt de negativd este
situatia.
informatrile Fentru fiecare lif dp virns? Aceastd

intrebare a nedumerit oamenii de gtiinld din dome
niul imunologiei timp de mu$i ani. Laureatul la
premiul Nobel de nalionalitate japonezd Susumu
Tonegawa,care lucreazi in S.U.A., a adus un aport
major la rispunsul la aceastd intrebare. M-ecanisa
nqrrl func-ioneazi in modul- urmdtor:
care pol.fi- p'ombid eq!9$visele--in-*!i
pentru a qrgAgulncorpl
e.aresd reaclioneze la microbi specifici. Degi existi
o varietate limitatd de elemente componente,
qane*de$ticotpi
PPt fi-@i
djferife pentru a proteja corpul impotriva invaziei
majoritdlii mimobilor.
Aparifia SIDEI ne.a condus sd afl6m ce sistem
minunat ne protejeazd de boli. Chiar qi in cazul
Genele gunt atOt curajoase, dt gi tenace

DupE cum spuneam, orice lucru are doud laturi
gi genele la fel, ceea ce le permite sd indeplineasci
doud roluri importante Ei totugi contradictorii. Un
rol constd in transmiterea corecti a informatiei
genetice de la pdrinte la copil. in acest scop, informafia genetici trebuie sd rdmand stabild. Ca gi pre
ceptele de familie care permit conducerea cu succes a unei afaceri pe parcursul mai multor generafii, informafia geneticd transmisd urmaEilor
noghi trebuie sd fie constantd. Celdlalt rol este de
a intrefine 2ilnis celula ca pe un organism individual. insd lumea externd care o inconjoard e intot,
deauna in stare de flux. $sfs imFosibil ca organismul sd se adaptezetransformdrilor din lumea naturald, daci r6mdne ssmplet imutabil. Prin urmare,
existd momente cdnd recombinarea geneticd poate
fi necesard.
176
L77
cunoscmodul in caresd ripostezecdndnu sepoate

qti ce virus pdtrunde in corp? Psg-p-49--{gJ_q
lgate
ItvrsrNanne
$rrrNlnl cu Drvrxul,
Cooul, DtvtN el VlnltI
Genele indeplinesc acpste doud roluri conflictuale prin formarea unei structuri helicoidale
duble. Pe scurt, aceastdstructurd conducela o cantitate substanliald de spaliu ,,gol" in interiorul
A-DN-uIui,ceea ce face posibil pentru genele noastre sd mentini cu ugurinld o stabilitate constantd
gi in acelagi timp si facd schimbiri drastice in caz
de necesitate. Genele noastre pot utiliza cu abilitate mecanismul de activarc/dezactivare pentru a
r6spunde adecvat stimulilor externi.
Genele ne invafd o leclie pre$ioasdprin aceastd
caracteristici: nevoia de a fi atdt curajogi, cdt gi
tenace. A fi curajogi inseamnd a fi capabili sd incdlcirn metodele conventionale gi obiceiurile atunci
cdnd e necesar. in cazul meu, a trebuit sd iau
decizii curajoase de nenumirate ori pe parcursul
cercetdrii reninei. De exemplu, cdnd am am
descifrat codul genetic, am ficut pasul drastic de a
introduce ingineria geneticd, ce abia apdruse,
deoarece era evident cd nu puteam reugi prin
folosirea metodelor convenlionale. Aceastd
tehnologie nu fusbse aproape niciodat6 utilizatd in
acest domeniu, dar pentru cd am indrdznit sd
incerc, am fost primii care am decodificat renina
uman6. Dacd ag fi ezitat pentru cd nu exista un
precedent sau pentru cd eram un amator in domeniul respectiv, eu gi ceila$i membri ai grupului am
fi pierdut o oportunitate prefioasi de a evolua ca
oameni de gtiinf6. Aceste mdsuri curajoase
seamdnd cu ce se intdmpld la nivel celular cdnd
178
{.
{.
genele se recombind in mod radical ca reactie la

modificirile din mediu.
in ceea ce priveqte tenacitatea, nu md refer la
a vd agafd de metodele convenlionale qi de a vd
opune schimbirii, ci de a continua urmdndu-vi
chemarea ininii. in cazul meu, de sxsmplu, sunt
preocupat cu tenacitate de studiul reninei. Nu am
schimbat subiectul cercetdrilor mele de peste
douizeci de ani. Dar am schimbat nivelul la care
l-am studiat, incepdnd cu moleculele, ajungAnd
apoi la celuld qi de la celuld Ia organism. Aceastd
tenacitate mi-a permis sd introduc cu mult curaj
cea mai recentd tehnologie din ingineria geneticd
in ingineria embrionar[. M-am agi$at de asemenea
cu tenacitate de convingerea mea initiaH cE
cercetarea noastrd trebuie sd reugeasci datoritd
contribuliilor utile pe care le va aduce la imbundtilirea calitdgii viegii.
in acelagi mod, genele sunt tenace in angajamentul lor de a transmite informa.tia geneticd ge
nera$iilor urmdtoare. Acest lucru le motiveazl. s6,
munceascdatdt pentru a menfine celula, cdt gi pentru a prolifera, chiar pdnd la punctul in care o geni
se sacrificd pentru supravie$uirea intregului. Cu
alte cuvinte, tenacitatea poate genera de fapt flexibilitate gi dorinfa de a modifica in mod drastic
metodele pentru a atinge un obiectiv.
Oamenii au tendinla de a crede c6, atunci cdnd
existd doud opfiuni, trebuie sd aleagd una din ele.
Dar genele, tiparul oricdrei forme de viafd, nu sunt
779
Cotul, Dtvttt nl, VInTtt
alcituite astfel. Unele pdrli ale genei denumite

exoni au inscrise instruclirini specifice, in timp ce
altele - introni, nu au inscrise instrucfiuni $i par
sd fie spalii goale. $i totugi informafia geneticd
deline mult mai mu$i introni decdt exoni. Astfel,
in loc sd aleagi o opfiune gi sd o respingd pe
cealaltd, natura alege coexistenfa simbioticd. in
acelagi mod, curajul qi tenacitatea sunt amdndoud
necesare.Avem multe de invitat din aceastdcaracteristicd a genelor care este relevantd atdt pentru
societate, cdt gi pentru modul nostru de viafd.
Tot ce ni se int6mpli este neoesar
Vorbim adesea de noroc qi de nenoroc gi ne
intrebdm dacd norocul se af16 de partea noastri
sau nu. Vorbim de asemeneaadeseadespre coincidenfd sau gansd. Folosim aceste expresii pentru a
descrie incomprehensibilul - lucrurile pe care nu
le putem controla. Cred insd cd tot ce ni se intdmpld este necesar, atAt binele, cdt gi rdul, gi aceastd
convingere sebazeazl.pe experienlele care dateazd
inci din copilirie.
Cdnd eu eram copil, Japonia era foarte sdracd
gi familia mea era gi ea deosebit de sdraci. Pdrinlii
mei nu-gi permiteau si-mi cumpere jucdrii, iar mai
tdrziu, cdnd eram Ia liceu, si md trimitd in weo
tabird. Bunicul meu murise cu mu$i ani in urmd,
iar bunica mea, care stdtea cu noi, era capul familiei. Obignuia si spunS: ,Economiile noastre sunt
in rai." Mnma imi spunea acelagi lucru: ,$tiu cE
iMsrl.renna
$rlrNlnr cu DrvrNur,
egti supdrat din cauzataberei, dar nu-ti fd griji. Am
depus aceasti tabird in contul raiului. in viitor,
sunt sigurd cd vei putea sd cdldtoreqti in toatd
lumea." M-au asigurat cd tot ce fdceam in ajutorul
altora avea sd mi se intoarcd inmiit gi cd nu conta
dacd acest lucru se intdmpla pe parcursul viefii
mele sau a copiilor ori nepofilor, pentru cd viala
mea era conectatd de cele ale generafiilor succe.
sive. in copildrie, aceastd explicafie nu reugea sd
mi mu$umeascd gi imi doream adesea sd puni
deoparte cdnd gi cAnd niqte economii pentru mine,
nu doar in rai. Privind in urmd fursd, constat c5.
vorbele mamei mele s-au adeverit. Am cdldtorit in
America pentru studii cAnd era incd foarte dificil
pentru japonezi sd plece in strdindtate gi am fost
peste ocean de multe ori de atunci.
Prin ,depunerea economiilor in rai" voiau sd
spund cd banii ar trebui folosili nu doar pentru
propria persoand, ci qi pentru binele tuturor. Nu
ajungem sd vedem intotdeauna rezultatul acfiunilor noastre. Faptele bune cer adesea sacrificii.
Partea pe care o sacrificdm e cea pe care am
depus-o in banca raiului gi ni se intoarce mai tdrziu noud sau celorla$i ca un rezultat natural. E ca
gi cum am planta un copac care nu va face fructe
decdt dupd ce murim, dar il plantdm pentru cd
gtim ci alte generafii se vor bucura de el qi bucuria congtiinfei acestui fapt este recompensa noastr6, impreund cu fructele copacilor sddifi de strdmogii nogtri de care ne bucurim noi acum. Sau
181
Coout DIvIN el VtortI
irttsrNA,nne
$rrrr.tlnl cu DrvrNur,
g6ndifi-va la un !6ran care planteazd seminfe.

firanii pregitesc pimdntul pentru seminatul de
primdvard inainte de venirea iernii prin
imprdgtierea de ingrdqdmdnt qi prin arat. Daci
dorili o recoltd bogatd, trebuie sd vd pregdtili pentru ea, in caz contrar, nu veli avea nimic de
recoltat anul viitor. La fel este 9i cu viata.
Indiferent cAt e de gfeu, e necesar sd pregdtili
solul inainte de semdnat.
De ce a fdcut bunica mea acest lucru? Cred cd
a fost inspiratd de conqtiinla a ,Ceva mdre!" 9i de
credinla cd, dacd ne ddm continuu silinla sd facem
lucrul corect, vom fi binecuvdntali. Deqi unele persoane se pot indoi de aceasta,eu nu, pentru ci am
verificat singur acest adevdr. Niciun scop nu poate
fi atins fere consum de timp qi uneori efort
aparent nerispldtit cu pregdtirea sa. Daci ne pierdem curajul in timpul acestui proces, aceasta se
intdmpli din cauza lipsei noastre de credinld.
Dimpotrivd, dacd avem o credinld de nezdruncinat
in rezultat, nu vom renunla niciodatd. Cel mai
mare secret al succesului este de a persevera. Nu e
ugor insd sd ai incredere in reugitd. Am putea sd
credem cd avem, numai pentru a descoperi cd nea
fost sfdrdmatd mai tdrziu. Pentru a impiedica acest
lucru, trebui sd privim nu cdtre viitorul apropiat,
ci sd avem o perspectivi mai largd, sd credem cd
nimic nu e imposibil. Pentru a poseda o credinld
de nezdruncinat, trebuie sd fim mdndri de ceea ce
am realizat pdnd in acel moment.
Cum sd menfinefi echilibnrl

legilor nahrrii
intr-un capitol precedent, am prezentat rogia
hidroponic6 extrem de productivd ca dovadd a
potenfialului latent uriaq care existi in plante gi
totodatd gi in oameni. $i totugi acest exemplu
ridicd o intrebare: de ce nu se produce acest
fenomen gi la plantele de tomate care cresc in mod
natural? Personal, cred cd din cauza principiului
de autolimitare, de restric{ie.
in cazul fiecdrui mediu specific, natura a determinat un numdr adecvat. Dacd o specie animald
depagegte un anumit numdr, populalia va incepe
intotdeauna si scad[. Toate creaturile vii menlin
un numir adecvat pentru supravieluire ir acel
mediu.
Acest fenomen se regdsegteqi la nivelul genelor. Conform unor oameni de qtiin!6, anumite gene
sunt egocentrice, acfiondnd nunai in beneficiul
lor, care in cazul unei gene inseamni supraviefuire
gi proliferare, in timp ce altele sunt altruiste,
indemndnd celulele la sacrificiu de sine gi moarte.
Ce determind aceastd aparentd contradicfie intre
supravieluire gi moarte? Tot principiul autolimitdrii. Dacd genele ar continua si prolifereze gi nu
ar muri niciodati, rezultatul ar fi o cregtere dezastruoasi a numdrului lor. Organismele vii trebuie sd
se hrdneascd pentru a supraviefui, dar dacd sunt
prea multe, nu va exista suficientd hrand. $i nici
spafiu suficient pentru ele. Prin urmare, genele
t82
183
Cooul, Dtvtt'{ el Vtnltl
sunt progtamate sd menfind un echilibru adecvat,

qi moartea constituie o parte esenliald a acestui
proces. Deoarece lucrurile vii trebuie sd moar6,
avem nevoie atAt de gene egocentrice, cdt 9i altruiste. Acesta este mecanismul care menline echilibrul pentru intreaga PlanetS.
Spre deosebire de acesta, examindnd comportamentul uman, ajungem la concluzia cd am pierdut arta autolimitdrii odatd cu evolulia istoriei
cdtre epoca modernd. Am epuizat aproape toate
rezervele de petrol gi gaze, am ras pidurile de pe
suprafata pimdntului f6ri s6 ne pese de ecosistemele lor gi am aplicat substanle chimice toxice in
agriculturd, incercdnd sE oblinem recolte din ce in
ce mai mari. Asemeneaacfiuni, care pot fi descrise
doar ca aroganld uman6, devin din ce in mai evidente. Dupd cum am explicat mai deweme, avem
nevoie de o incredere de nezdruncinat, dar daci nu
suntem atenfi, putem ajunge la arogan$6. Cend
apare acest pericol, vd sugerez sd vd reamintifi
latura altruist6 a structurii noastre genetice 9i sd
practicali autolimitarea, o atitudine conformd cu
legile naturii.
Poate plantele de tomate din naturi nu produc doudsprezecemii de rogii pentru cd nu e nece
sar sau pentru cd existd un motiv ca ele si nu facd
acest lucru. Biotehnologia are un poten$ial extraordinar, dar ca sd folosim aceastd tehnologie in
mod eficient, autolimitarea este esenfialE. Acest
lucru este valabil nu doar pentru biotehnologie, ci
INtstNenne
$rIrxlnr cu Dlvmur,
gi pentru toate ramurile gtiinfei. E important-sd
ne ablinem sd incdlcdm legile naturii prin distrugerea mediului inconjuritor sau prin modificarea formei creaturilor vii, chiar daci tehnologia
face posibil acest lucru.
Dupd ce igi depune oudle, un anumit tip de
molie cu culori de camuflaj zboard pAnd iqi
eptizeazl. toatd energia gi moare. Noui acest
lucru ni se pare sinucidere, dar in acest fel
impiedicd inamicii sd afle cum sd depisteze alte
molii din aceeagispecie. Un alt tip de molie care
este otrivitoare rdmdne nemigcatd dupd ce gi-a
depus oudle, devenind o pradd ugoard pentru
inamici. Se consideri cd in acest mod le arati
prdd6torilor cd nu au gust bun gi $i protejeazd in
acest mod puii. Degi aceste molii adulte ar putea
trdi mai mult dac6 ar dori, se sacrificE pentru
viitorul speciei.
Noi, oamenii, am putea invdla multe lucruri
din aceastd supunere la legile naturii. in caz contrar, vom pune in pericol viitorul rasei umane,
deoarece nu putem spera weodatd sd transcendem legile naturii, indiferent cdt de mult am
intierca.
in trecut, imi era greu sd inleleg ce voiau
oamenii sd spund cAnd vorbeau despre o fiinld sau
o fortd care transcende umanitatea. Unii o
numesc Dumnezeu, iar a$ii Buddha. Dar in timpul
studiului genelor, care sunt doar o parte a
Creafiei, am simlit esengaSa gi am fost profund
Coour, DlvIl
al VInlIt
emofionat. Adevdrata autolimitare se naqte din

congtiinla existenlei a ,,Cevamire!" 9i aceastane
poate ajuta sd ne dezvoltim imens ca fiinle
umane.
Existd multe lucruri pe care nu le inlelegem
incd in legdturd cu viafa. Visul meu este si continui sd explorez esenla vielii nu doar din punct de
vedere qtiinfific, ci qi din perspectivd spirituald 9i
religoas6.
186

Codul Divin Al Vietii - Kazuo Murakami

Cargado por

Información del documento

Derechos de autor

Formatos disponibles

Compartir este documento

Compartir o incrustar documentos

Opciones para compartir

¿Le pareció útil este documento?

¿Este contenido es inapropiado?

Copyright:

Formatos disponibles

Codul Divin Al Vietii - Kazuo Murakami

Cargado por

Copyright:

Formatos disponibles

CoDUr DrvrN Ar VrrTrr

TNTERIoARA$I MEDTULlN CARETRAM NE pOT

corpului uman. Degi Ia inceput am crezut cd

. Din cdte am observat din

plexitatea sa imensd. Md ocup de cercetarea in

oameninu dauvina pentrudefectetetf'.hT}ii

Oamenii vorbesc despre ,a trdi" ca gi cum ar fi

r-lo$JrBgi, in mod misterios gi totugi evident,

Conul Drvrx al Vrnrrr

dase aQel lucru

pasib-il-diapuncf de vederetehnic. Dar infrAnarea

Dr. Kazuo Murakani

ColuL DIvIN el Vtnltt

muzicale, pe cAnd un copil provenit din parinli

Cooul, DIvtN lr' Vrnltt

joacd un rol esenlial in extragerea informafiilor

Iucru. Odati cu evolulia cercet6rilor, convingerea

Dar mai existd $i un alt aspect al problemei

Conul Dlvlt'l el Vlnllt

gfig-il99Eilrlldior-cad? Fiinfele umane nu ar fi

S-au ficut progrese semnificative in domeniul gtiinfelor naturii care ne permit si

jucdm in acest procegca viata sd se-nascd gi,

Copiii cresc in--qqd_-U_A!Ur_d_pg

rriilor noastre extraordinare in domeniul tehnologic, nu trebuie sd

are clonarea reugitd a animalelor superioare pentru gtiinfele naturii?

dintr-o celuld a glandei

oidibdleqiim-dg4t3le-ip!r:o-g'"aip-.materndsurogat. P,qiI ap-ligarqa

qocurile electrice asupra ovulului nefertiliiat,

erzici sau _L_c-heltuorlcjlgl

Din cdte se poate vedea,

mdnAnc mai bine" sunt exemplele unui mod de a

Coout DIvttt el VlnrIt

experientei mele, cd ea constituie un mod efi'genele

lnpbgerea celulelor qi a genelor

prin urmare, c-hiar gi

in comun. $i totugi toate sunt alcdtuite din celule

Coour, DrvrN el VInTtt

care au in.principal aceeaqis.truclur-6$i -func.tie.Ba

altele picioare gi altele creier sau ficat.

p;tr? Tearatic, nu-arJlposihil

{9-l-qriinfx=o-zi$i si fie o ;.l.tld

Conul DtvtN el VIelll

a inimii sd se decidd sd fie o celuld a unghiei? Tot

Mecanisnul de a(:tiv8r e/ dezacfiv are

se referd la aceste instructiuni ca

devin mai masculini, iar fetele mai feminine.

terul. dispozitiatSi comnortamenh'l unei persoane,

plante, animale sau fiinte umane Fr

Unui om care nu este expert in domeniu, acest

de mjnusculeste, r*mggg4ile q4 _qti_Uqt-ee_se

dqa$llitn din Sas. miliarde de oameni. Ar^ g-dntiri

complexe, egle--id-e-niici.De fapt,

element structural, qi se gdsegte gi

noastrd. Cu alte cuvinte,

P-roteinele sunt alcdtuite din

Pentru a simplifica lucrurile, iqgffiip-eti-ydci

O combinaSe alcdtuiti din trei litere provenite din cele

I"psagina$isla"*o^ . Fundafia, materialele de

,Atrai inseamnd a locui in aceastdcasi. Chiar

incAt sd vd puteli da seama cum se aplicd el in

Coout DIvrN .ll, VtnTtt

Bepresorul este atagat

librdria, folia de plastic a fost indepdrtatd de pe

zime, care sunt